ASISTENŢA SOCIALĂ A COPIILOR X. 1. Alocaţia de stat pentru copii X. 1. 1. Noţiunea de alocaţie de stat pentru copii.

Titularul dreptului la alocaţia de stat pentru copii. Sediul materiei în ceea ce priveşte alocaţia de stat pentru copii îl reprezintă Legea nr. 61/1993 privind alocaţia de stat pentru copii1. Conform prevederilor art. 1 din Legea nr. 61/1993, cu modificările şi completările ulterioare, alocaţia de stat pentru copii este o formă de ocrotire de către stat, acordată tuturor copiilor, fără discriminare. Cu alte cuvinte, legea română conferă acestui drept caracter universal, fără a-l condiţiona de situaţia economică a familiei. Titularul dreptului la alocaţia de stat pentru copii este copilul [art. 3 alin. (1)]. Beneficiază de alocaţie de stat pentru copii toţi copiii în vârstă de până la 18 ani. Alocaţia de stat pentru copii se acordă şi tinerilor care au împlinit vârsta de 18 ani, care urmează cursurile învăţământului liceal sau profesional, organizate în condiţiile legii, până la terminarea acestora. Tinerii care repetă anul şcolar nu beneficiază de alocaţie de stat, cu excepţia celor care repetă din motive de sănătate, dovedite cu certificat medical. Beneficiază de alocaţie de stat pentru copii şi copiii cetăţenilor străini şi ai persoanelor fără cetăţenie rezidenţi, în condiţiile legii, în România, dacă locuiesc împreună cu părinţii (art. 2). Cuantumul alocaţiei de stat pentru copii se stabileşte în raport cu indicatorul social de referinţă, denumit în continuare ISR, după cum urmează: a) 0,4 ISR pentru copiii cu vârsta de până la 2 ani (sau de până la 3 ani, în cazul copilului cu handicap); b) 0,084 ISR pentru copiii cu vârsta cuprinsă între 2 ani şi 18 ani, precum şi pentru tinerii care au împlinit vârsta de 18 ani şi urmează cursurile învăţământului liceal sau profesional; c) 0,168 ISR pentru copiii cu vârsta cuprinsă între 3 ani şi 18 ani, în cazul copilului cu handicap, conform prevederilor art. 58 alin. (1) din Legea nr. 448/2006 privind protecţia şi promovarea drepturilor persoanelor cu handicap, republicată, cu modificările şi completările ulterioare (art. 3).

1

Republicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 767 din 14 noiembrie 2012.

X. 1. 2. Procedura de stabilire şi plata alocaţiei Stabilirea dreptului de alocaţie de stat pentru copii se face pe baza cererii şi a actelor din care rezultă îndeplinirea condiţiilor de acordare a acestui drept. Cererea se face, în numele copilului, de către persoanele îndreptăţite de lege să încaseze alocaţia. După împlinirea vârstei de 14 ani, cererea se poate face şi de către copil, cu încuviinţarea reprezentantului său legal. Dreptul la alocaţia de stat pentru copii se stabileşte începând cu luna următoare celei în care s-a născut copilul, iar plata drepturilor se face începând cu luna următoare depunerii cererii. În cazul în care cererea este înregistrată ulterior lunii în care s-a născut copilul, plata alocaţiei de stat pentru copii se poate face şi pentru perioadele anterioare, dar nu mai mult de 12 luni. Dreptul la alocaţia de stat pentru copii încetează începând cu luna următoare celei în care nu mai sunt îndeplinite condiţiile de acordare. În cazul în care achitarea drepturilor de alocaţie de stat pentru copii se face prin mandat poştal, plata acesteia se suspendă dacă timp de 3 luni reprezentantul legal al copilului nu a încasat drepturile cu titlu de alocaţie de stat. Reluarea în plată, inclusiv cu plata drepturilor restante, se face pe bază de cerere scrisă întocmită de reprezentantul legal al copilului, care se înregistrează la agenţia teritorială (art. 6). Lunar, serviciile de stare civilă ale consiliilor locale comunale, orăşeneşti, municipale şi ale sectoarelor municipiului Bucureşti comunică agenţiei pentru plăţi şi inspecţie socială judeţene, respectiv a municipiului Bucureşti, denumite în continuare agenţii teritoriale, situaţia privind copiii care au decedat. Pentru tinerii care au împlinit 18 ani inspectoratul şcolar judeţean, respectiv al municipiului Bucureşti, denumit în continuare inspectorat şcolar, transmite agenţiilor teritoriale până la data de 1 octombrie a fiecărui an situaţia centralizatoare privi nd elevii înscrişi în anul şcolar. Situaţia va cuprinde şi elevii înscrişi în unităţile de învăţământ private acreditate ori autorizate în condiţiile legii. Pe parcursul anului şcolar, inspectoratele şcolare transmit lunar agenţiilor teritoriale situaţia privind tinerii care au împlinit vârsta de 18 ani şi care nu mai urmează cursurile învăţământului liceal sau profesional organizate în condiţiile legii.

Pentru tinerii înscrişi în unităţile de învăţământ din subordinea altor autorităţi ale administraţiei publice centrale de specialitate, aceste unităţi de învăţământ au obligaţia de a transmite agenţiilor teritoriale situaţiile prevăzute mai sus (art. 5). Alocaţia de stat pentru copii se plăteşte unuia dintre părinţi pe baza acordului acestora sau, în caz de neînţelegere, pe baza deciziei autorităţii tutelare ori a hotărârii judecătoreşti, părintelui căruia i s-a încredinţat copilul spre creştere şi educare. Alocaţia de stat pentru copii se plăteşte şi tutorelui, curatorului, persoanei căreia i -a fost dat în plasament familial copilul, inclusiv asistentului maternal sau persoanei căreia i-a fost încredinţat copilul în vederea adopţiei, în condiţiile legii. Pentru copiii pentru care s-a stabilit măsura de protecţie specială prevăzută la art. 58 alin. (1) lit. c) din Legea nr. 272/2004 privind protecţia şi promovarea drepturilor copilului2, cu modificările ulterioare, alocaţia de stat pentru copii se plăteşte numai în cont personal. După împlinirea vârstei de 14 ani, plata alocaţiei de stat pentru copii se poate f ace direct titularului, cu încuviinţarea reprezentantului său legal. Pentru tinerii care au împlinit 18 ani, plata alocaţiei de stat se face direct acestora, pe bază de cerere. Procedura de plată se stabileşte prin normele metodologice de aplicare a Legii nr. 61/1993, cu modificările şi completările ulterioare. Alocaţia de stat pentru copiii aflaţi în plasament la centrele de plasament se virează în conturile personale deschise pentru aceştia de către conducătorul direcţiei generale de asistenţă socială şi protecţia copilului din subordinea consiliului judeţean, respectiv din subordinea consiliilor locale ale sectoarelor municipiului Bucureşti, denumită în continuare direcţie generală, inclusiv pentru copiii încredinţaţi organismului privat acreditat şi licenţiat în condiţiile legii. Sumele cu titlu de alocaţie de stat pentru copii se capitalizează până la împlinirea de către aceştia a vârstei de 14 ani. După împlinirea de către titular a vârstei de 14 ani alocaţia de stat poate fi plătită direct acestuia, cu încuviinţarea conducătorului direcţiei generale, sau, în funcţie de opţiunea acestuia, poate fi capitalizată în continuare în contul personal al acestuia până la împlinirea vârstei de 18 ani. Alocaţia de stat plătită astfel se acordă titularului la împlinirea de către acesta a vârstei de 18 ani. În cazul decesului copilului sumele cu titlu de alocaţie de stat se fac venit la bugetul de stat.

Se au în vedere serviciile de tip rezidenţial care asigură protecţia, creşterea şi îngrijirea copilului separat, temporar sau definitiv, de părinţi, ca urmare a stabilirii măsurii plasamentului (adică centrele de plasament şi centrele de primire a copilului în regim de urgenţă).
2

În cazul în care pentru copil măsura de protecţie specială prevăzută la art. 58 alin. (1) lit. c) din Legea nr. 272/2004, cu modificările ulterioare, încetează sau se modifică, alocaţia de stat se va acorda potrivit situaţiei în care se află copilul (art. 4). Persoanele cărora li se face plata alocaţiei de stat pentru copii sunt obligate să comunice orice schimbare în privinţa componenţei familiei sau a domiciliului/reşedinţei care poate determina încetarea sau modificarea acordării drepturilor de alocaţie de stat pentru copii, în termen de cel mult 15 zile de la apariţia acesteia, inclusiv situaţia în care cetăţenii români îşi stabilesc rezidenţa în altă ţară împreună cu copiii lor. Sumele plătite necuvenit cu titlu de alocaţie de stat pentru copii se recuperează pe baza deciziei emise de persoana juridică care a efectuat plata alocaţiei de stat pentru copii sau prin angajamentul de plată scris al persoanei care le-a încasat în mod necuvenit. Decizia prin care se recuperează sumele încasate necuvenit se comunică celui obligat la plată în termen de 15 zile de la emitere. Decizia de recuperare şi angajamentul de plată constituie titlu executoriu de la data comunicării, respectiv de la data semnării (art. 7). Alocaţia de stat pentru copii nu este impozabilă şi nu poate fi urmărită silit decât în vederea recuperării sumelor plătite necuvenit cu acest titlu (art. 8). Contestaţiile formulate împotriva modului de stabilire şi de plată a alocaţiei de stat pentru copii se soluţionează potrivit Legii contenciosului administrativ nr. 554/2004, cu modificările şi completările ulterioare. Fondurile pentru plata alocaţiei de stat pentru copii, precum şi pentru cheltuielile cu administrarea şi transmiterea drepturilor se asigură de la bugetul de stat. Plata alocaţiei de stat pentru copii se realizează prin mandat poştal, cont curent personal sau cont de card.

*

X. 2. Alocaţia pentru susţinerea familiei X. 2. 1. Noţiunea de alocaţie pentru susţinerea familiei Beneficiarii alocaţiei pentru susţinerea familiei Sediul materiei în ceea ce priveşte alocaţia pentru susţinerea familiei îl reprezintă Legea nr. 277/2010 privind alocaţia pentru susţinerea familiei3. Conform prevederilor art. 1 din Legea nr. 277/2010, alocaţia pentru susţinerea familiei este o formă de sprijin pentru familiile cu venituri reduse care au în creştere şi îngrijire copii în vârstă de până la 18 ani şi are ca scop completarea veniturilor acestor familii în vederea asigurării unor condiţii mai bune pentru creşterea, îngrijirea şi educarea copiilor, precum şi stimularea frecventării de către copii de vârstă şcolară a cursurilor unei forme de învăţământ. Beneficiază de alocaţie familia formată din soţ, soţie şi copiii aflaţi în întreţinerea acestora, care locuiesc împreună, denumită în continuare familie. Beneficiază de alocaţie şi familia formată din persoana singură şi copiii aflaţi în întreţinerea acesteia şi care locuiesc împreună cu aceasta, denumită în continuare familie monoparentală. Se consideră familie şi bărbatul şi femeia necăsătoriţi, cu copiii lor şi ai fiecăruia dintre ei, care locuiesc şi gospodăresc împreună, dacă aceasta se consemnează în ancheta socială (art. 2). Prin persoană singură, se înţelege persoana care se află în una dintre următoarele situaţii: a) este necăsătorită; b) este văduvă; c) este divorţată; d) are soţul/soţia declarat/declarată dispărut/dispărută prin hotărâre judecătorească; e) are soţul/soţia arestat/arestată preventiv pe o perioadă mai mare de 30 de zile sau execută o pedeapsă privativă de libertate şi nu participă la întreţinerea copiilor; f) nu a împlinit vârsta de 18 ani şi se află în una dintre situaţiile prevăzute la lit. a) e); g) a fost numită tutore sau i s-au încredinţat ori i s-au dat în plasament unul sau mai mulţi copii şi se află în una dintre situaţiile prevăzute la lit. a) - c). (art. 3).

3

Publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 889 din 30 decembrie 2010.

pentru anul 2011 cuantumul lunar al alocaţiei a fost: a) 50 lei pentru familia cu un copil. pentru anul 2011. cuantumul lunar al alocaţiei a fost: a) 30 lei pentru familia cu un copil. potrivit legii. . Pentru familia formată din soţi şi copii al cărei venit net mediu lunar pe membru de familie se situează până la 200 lei. pentru anul 2011 cuantumul alocaţiei a fost: a) 45 lei pentru familia cu un copil. Pentru familia formată din soţi şi copii al cărei venit net mediu lunar pe membru de familie se situează între 201 lei şi 370 lei. d) 120 lei pentru familia cu 4 copii şi mai mulţi. 6). cuantumul alocaţiei a fost: a) 25 lei pentru familia cu un copil. b) 50 lei pentru familia cu 2 copii. 4). cei aflaţi în plasament la o persoană sau familie ori pentru care s-a instituit tutela. cu excepţia celor provenite din alocaţiile de plasament şi alte sume acordate asistentului maternal pentru acoperirea cheltuielilor lunare. d) 100 lei pentru familia cu 4 copii şi mai mulţi (art. Asistentul maternal profesionist beneficiază de alocaţie doar pentru copiii săi. b) 100 lei pentru familia cu 2 copii. luându-se în considerare la stabilirea dreptului toate veniturile realizate de membrii familiei. d) 200 lei pentru familia cu 4 copii şi mai mulţi. b) 90 lei pentru familia cu 2 copii. Pentru familia formată dintr-o persoană singură şi copii. c) 135 lei pentru familia cu 3 copii. c) 75 lei pentru familia cu 3 copii. d) 180 lei pentru familia cu 4 copii şi mai mulţi (art. c) 150 lei pentru familia cu 3 copii. b) 60 lei pentru familia cu 2 copii. 5). în condiţiile legii (art. c) 90 lei pentru familia cu 3 copii. al cărei venit net mediu lunar pe membru de familie se situează până la 200 lei. pentru anul 2011. Pentru familia formată dintr-o persoană singură şi copii al cărei venit net mediu lunar pe membru de familie se situează între 201 lei şi 370 lei.Sunt consideraţi ca făcând parte din familia definită de lege şi copiii încredinţaţi în vederea adopţiei.

. municipiului sau. organizată în condiţiile legii. 2. X. reşedinţa în România. sau de către Serviciul de evaluare complexă din cadrul direcţiilor de asistenţă socială. după caz. şi nu înregistrează absenţe nemotivate în cursul unui semestru care să conducă la scăderea sub 8 a notei la purtare. denumite în continuare direcţii de asistenţă socială. cu excepţia celor care le întrerup din motive medicale. pe baza declaraţiei pe propria răspundere că nu au solicitat alocaţia de la alte primării. Familiile care au în întreţinere copii de vârstă şcolară. limitele de venituri până la care se acordă alocaţiile se corectează cu indicele de creştere a câştigului salarial comunicat de Comisia Naţională de Prognoză. a sectorului municipiului Bucureşti în a cărei rază teritorială îşi are domiciliul sau reşedinţa familia. respectiv ale sectoarelor municipiului Bucureşti. alocaţia se acordă cu condiţia prezentării certificatului de încadrare într-un grad de handicap şi a dovezii eliberate de către secretariatele comisiilor pentru protecţia copilului din cadrul direcţiilor generale de asistenţă socială pentru protecţia copilului judeţene. prin care se atestă faptul că respectivul copil nu poate fi înscris în nicio formă de învăţământ. prevăzută de lege (art. după caz. veniturile acesteia şi. Pentru familiile care au în întreţinere copii de vârstă şcolară cu handicap grav sau accentuat şi care nu frecventează o formă de învăţământ. Cererile pentru stabilirea şi acordarea alocaţiei se întocmesc de reprezentantul familiei şi se înregistrează la primăria comunei. în condiţiile legislaţiei române. Anual. oraşului. precum şi cetăţeni ai altor state ori apatrizi care au domiciliul sau. privind frecventarea cursurilor şcolare de către copiii aflaţi în întreţinere. iar cuantumurile acestora se actualizează în funcţie de evoluţia preţurilor de consum şi se aprobă prin hotărâre a Guvernului (art. 2. 9). după caz. beneficiază de alocaţie în condiţiile în care copiii frecventează fără întrerupere cursurile unei forme de învăţământ organizate potrivit legii.Beneficiază de alocaţie familiile ai căror membri sunt cetăţeni români care au domiciliul sau reşedinţa în România. 8). Stabilirea şi plata drepturilor de alocaţie pentru susţinerea familiei Alocaţia se acordă pe bază de cerere şi declaraţie pe propria răspundere însoţită de actele doveditoare privind componenţa familiei. Beneficiază de alocaţie şi persoanele fără domiciliu sau reşedinţă şi fără locuinţă.

după caz. care acoperă condiţiile minimale de odihnă. În cazul familiei formată din soţi şi copii. prin familii care nu au locuinţă de domiciliu sau reşedinţă stabilită ori fără locuinţă se înţelege persoanele care nu deţin o locuinţă principală sau. le-au realizat în ultima lună .Pentru cetăţenii altor state sau apatrizi. educaţie şi igienă ale persoanei singure sau ale familiei. cu copii în întreţinere pentru stabilirea reprezentantului familiei se aplică în mod corespunzător prevederile privind familia formată din soţi şi copii în întreţinere (art. în mod obligatoriu. 12). 1 la Legea locuinţei nr. Locuinţa de domiciliu sau reşedinţa este construcţia aflată în proprietate personală sau închiriată ori asupra căreia titularul sau un membru al familiei exercită un drept de folosinţă în condiţiile legii. La stabilirea veniturilor pe baza cărora se acordă alocaţia se iau în considerare toate veniturile pe care membrii familiei le realizează sau. după caz. cu modificările şi completările ulterioare. de către autoritatea tutelară. în caz de neînţelegere între aceştia. după caz. a sectorului municipiului Bucureşti în a cărei rază teritorială acestea trăiesc. Se asimilează locuinţei de domiciliu sau reşedinţei şi locuinţa de necesitate. 114/1996. reprezentantul familiei este persoana singură. preparare a hranei. filiaţia copiilor şi situaţia lor juridică faţă de reprezentanţii legali se dovedesc cu livretul de familie. oraşului. dacă are capacitate deplină de exerciţiu. reprezentantul familiei prezintă. 11). dotările şi utilităţile necesare. o locuinţă secundară. În cazul familiei monoparentale. în condiţiile legii. În cazul familiei formate din părinţi necăsătoriţi. astfel cum sunt acestea definite potrivit prevederilor aceleiaşi legi (art. Componenţa familiei. actele doveditoare necesare (art. reprezentantul familiei este persoana singură. În sensul legii. oraşului. municipiului sau. formată din una sau mai multe camere. după caz. reprezentantul familiei se stabileşte de către soţi sau. reprezentantul legal/ocrotitorul legal al acesteia. municipiului sau. sau. Pentru situaţiile în care nu este eliberat livretul de familie sau pentru cele care nu sunt evidenţiate în livretul de familie. cu dependinţele. republicată. a sectorului municipiului Bucureşti în a cărei rază teritorială îşi are domiciliul sau reşedinţa familia. precum şi locuinţa socială. conform anexei nr. 13). cererea se înregistrează la primăria comunei. În cazul familiilor care nu au locuinţă de domiciliu sau reşedinţă stabilită ori fără locuinţă. În cazul persoanei singure care are copii în întreţinere şi nu a împlinit vârsta de 18 ani. cererea se înregistrează la primăria comunei. după caz.

în mod obligatoriu. Plata drepturilor pentru alocaţie se asigură de către agenţiile pentru prestaţii sociale judeţene. iar beneficiarul este familia (art. cu modificările şi completările ulterioare. la stabilirea dreptului la alocaţie se iau în considerare numai partea ce revine de drept din veniturile lunare nete. după caz. după caz. Pentru familiile care îndeplinesc condiţiile de acordare a alocaţiei. Stabilirea dreptului la alocaţie şi a cuantumului acesteia se face prin dispoziţie scrisă a primarului. primarul are obligaţia să comunice solicitanţilor dispoziţia de acordare a dreptului sau respingerea cererii (art. În vederea verificării îndeplinirii de către solicitant a condiţiilor de acordare a alocaţiei. . faţă de părinţii acestora (art. Dreptul la alocaţie se acordă începând cu luna înregistrării/depunerii cererii. În cazul în care solicitantul refuză să furnizeze informaţiile necesare pentru întocmirea anchetei sociale. primarul dispune. prin anchetă socială. aşa cum acestea sunt prevăzute de Legea nr. Titularul alocaţiei este reprezentantul familiei. În situaţia în care familia locuieşte şi gospodăreşte împreună cu alte familii sau persoane. 19). începând cu luna următoare celei pentru care s-a stabilit dreptul. realizate în comun de persoanele din gospodărie. Ancheta socială se efectuează. de către personalul din compartimentul cu atribuţii în domeniul asistenţei sociale din aparatul de specialitate al primarului. primarul are obligaţia de a transmite agenţiei teritoriale până la data de 5 a lunii următoare. 416/2001 privind venitul minim garantat. evaluarea socioeconomică a familiei. prin decizie a directorului. 14). se consideră că familia acestuia nu îndeplineşte condiţiile de acordare a alocaţiei (art. 16). respectiv a municipiului Bucureşti. precum şi sumele reprezentând obligaţii legale de întreţinere faţă de copiii pentru care se solicită dreptul şi/sau. pentru luna anterioară. În termen de 5 zile de la efectuarea anchetei sociale. în termen de 15 zile de la data înregistrării cererii. 17). Răspunderea asupra conţinutului anchetei sociale revine persoanelor care au efectuat ancheta socială şi primarului. însoţită de cererea pentru stabilirea şi plata alocaţiei (art. denumite în continuare agenţii teritori ale. pe bază de borderou aceste documente. 21). Emiterea deciziei directorului agenţiei teritoriale are la bază dispoziţia primarului privind acordarea dreptului la alocaţie. de către personalul serviciului public de asistenţă socială din subordinea consiliului local sau.înainte de solicitarea dreptului. în termen de maximum 15 zile lucrătoare de la data înregistrării cererii.

inspectoratul şcolar are obligaţia să transmită agenţiei teritoriale. pe care o comunică agenţiei teritoriale. după caz. în cont curent personal sau în cont de card. 277/2010. 26). din 6 în 6 luni după stabilirea dreptului la alocaţie. ce nu au fost comunicate. În situaţia în care se constată schimbări ce conduc la modificarea cuantumului alocaţiei sau. prin anchetă socială.Plata alocaţiei se realizează de către agenţiile teritoriale pe bază de mandat poştal sau. Situaţia se transmite electronic în formatul . a sectorului municipiului Bucureşti în a cărei rază teritorială îşi are domiciliul sau reşedinţa familia. 24). să comunice în scris primarului modificările intervenite. Titularul alocaţiei depune la primăria comunei. a modificărilor intervenite şi să emită dispoziţie scrisă referitoare la noul cuantum. începând cu luna următoare celei în care au intervenit modificările (art. în luna următoare încheierii semestrului şcolar. În cazul în care intervin modificări cu privire la componenţa familiei şi/sau a veniturilor realizate de membrii acesteia. Primarul are obligaţia să dispună verificarea. situaţia privind frecventarea cursurilor de către aceşti copii. primarii dispun efectuarea de anchete sociale la interval de 12 luni sau ori de câte ori este nevoie. municipiului ori. Primarul transmite agenţiei teritoriale documentele necesare. 25). celei în care au intervenit modificările. titularul solicită modificarea cuantumului dreptului printr-o nouă cerere însoţită de actele doveditoare privind modificările intervenite. după caz. Pentru copiii de vârstă şcolară. în termen de maximum 10 zile. după caz. în termenul prevăzut la art. după caz. În situaţia în care în urma efectuării anchetei sociale se constată modificări cu privire la componenţa familiei şi/sau a veniturilor realizate de membrii acesteia. sumele încasate cu titlu necuvenit se vor recupera de la titularul alocaţiei. la încetarea dreptului la alocaţie. al cărei model este stabilit prin normele metodologice de aplicare a prezentei legi (art. În vederea urmăririi respectării condiţiilor de acordare a dreptului la alocaţie. oraşului. însoţită de ancheta socială. primarul emite dispoziţie scrisă. În situaţia modificării cuantumului alocaţiei. În situaţia în care modificările intervenite nu conduc la pierderea dreptului la alocaţie. titularul alocaţiei are obligaţia ca. acesta se acordă începând cu luna următoare celei în care s-a efectuat ancheta socială sau. Acordarea noului cuantum al alocaţiei se face începând cu luna următoare celei în care au intervenit modificările (art. 22 din Legea nr. o declaraţie pe propria răspundere privind componenţa familiei şi veniturile realizate de membrii acesteia.

convenit cu agenţiile teritoriale şi va conţine. d). 29). Plata alocaţiei se suspendă în luna următoare celei în care se constată una dintre următoarele situaţii: a) pe perioada plasamentului sau plasamentului în regim de urgenţă într-un serviciu de tip rezidenţial. c) pe o perioadă de 3 luni consecutive se înregistrează mandate poştale returnate pentru titularul alocaţiei. drepturile neridicate de către titular se achită acestuia pe bază de cerere înregistrată la agenţia teritorială. Dacă din situaţia transmisă de inspectoratul şcolar se constată un număr mai mic de 20 de absenţe. b) cu câte 50% pentru fiecare copil care înregistrează un număr de 20 de absenţe. Agenţia teritorială comunică primarului tabelul nominal cu familiile pentru care s-a suspendat plata alocaţiei (art. prin anchetă socială. în mod obligatoriu. După perioada de 3 luni. d) absenţele înregistrate şi nemotivate de un copil din familia beneficiară depăşesc numărul de 20. adresa de domiciliu sau reşedinţă şi numărul de absenţe înregistrate. 28). În cazul în care se constată absenţe nemotivate pe parcursul unui semestru şcolar. Diminuarea se aplică începând cu luna următoare celei în care s-a constatat neîndeplinirea condiţiei şi se menţine pe o perioadă de 3 luni. b) şi c). codul numeric personal ale copiilor şi reprezentanţilor familiei. numele. cuantumul alocaţiei se diminuează proporţional cu numărul absenţelor. În situaţia prevăzută la lit. prenumele. plata alocaţiei se suspendă până la următoarea situaţie transmisă de inspectoratul şcolar. b) agenţia teritorială constată că dreptul la alocaţie a fost stabilit pe baza unor date eronate privind componenţa familiei ori veniturile realizate sau pe parcursul acordării au intervenit modificări ale acestora. directorul agenţiei teritoriale solicită primăriei în a cărei rază teritorială locuieşte familia verificarea situaţiei. . după cum urmează: a) cu câte 20% pentru fiecare copil care înregistrează un număr cuprins între 10 şi 19 absenţe. În situaţia prevăzută la lit. alocaţia se acordă în cuantumul aprobat anterior. Agenţia teritorială comunică primarului tabelul nominal cu familiile pentru care se aplică diminuarea (art. plata alocaţiei se reia. După verificare.

Fondurile pentru plata alocaţiei. 31). precum şi suspendarea plăţii alocaţiei se fac prin decizie a directorului agenţiei teritoriale. 37). iar încetarea dreptului se stabileşte prin dispoziţie scrisă a primarului. care se comunică debitorului în termen de 15 zile. Alocaţia este o formă de sprijin cu destinaţie specială. 35). Dispoziţia scrisă a primarului privind stabilirea sau respingerea dreptului la alocaţie şi decizia directorului de recuperare a sumelor încasate necuvenit se pot ataca potrivit prevederilor Legii contenciosului administrativ nr. 554/2004. în condiţiile legii (art. Recuperarea sumelor plătite necuvenit cu titlu de alocaţie se face de către agenţia teritorială. Pentru recuperarea sumelor plătite necuvenit. precum şi pentru cheltuielile cu transmiterea dreptului la alocaţie se asigură de la bugetul de stat. prin sondaj. prin decizie a directorului. acordată din bugetul de stat. În baza controlului intern Agenţia Naţională pentru Plăţi şi Inspecţie Socială verifică. 30). prin Ministerul Muncii. Sumele încasate necuvenit cu titlu de alocaţie se recuperează de la titularul dreptului la alocaţie în termenul de prescripţie. la nivelul agenţiilor teritoriale corectitudinea datelor introduse şi stabilirea plăţii drepturilor la alocaţie. Sumele încasate necuvenit ca urmare a săvârşirii unei infracţiuni se recuperează integral de la autorii acesteia. stabilit de lege pentru creanţele bugetare.Dreptul la alocaţie încetează în luna următoare celei în care beneficiarul nu mai îndeplineşte condiţiile prevăzute de prezenta lege (art. precum şi dispoziţia primarului se comunică titularului în termen de 5 zile de la emitere (art. 32). Decizia de recuperare constituie titlu executoriu de la data comunicării. Familiei şi Protecţiei Sociale şi Persoanelor Vârstnice. Neregulile constatate se sancţionează în condiţiile legii (art. şi nu se ia în considerare la stabilirea obligaţiilor legale de plată sau a altor beneficii de asistenţă socială şi se supune executării silite. cu modificările şi . în condiţiile dispoziţiilor privind executarea silită a creanţelor bugetare. numai pentru recuperarea sumelor plătite necuvenit cu acest titlu (art. Cheltuielile administrative pentru verificarea îndeplinirii condiţiilor şi stabilirea drepturilor la alocaţie se suportă din bugetul local al unităţilor administrativ-teritoriale (art. Decizia directorului agenţiei teritoriale. reprezentantul legal semnează un angajament de plată la solicitarea dreptului. Diminuarea cuantumului alocaţiei. 36).

(4) din lege].necomunicarea în termen către titularul dreptului la alocaţie a deciziei directorului agenţiei teritoriale şi a dispoziţiei primarului privind diminuarea alocaţiei [art. 16 alin.necomunicarea de către primar a deciziei de acordare a alocaţiei sau respingerea cererii [art. 26 alin. 26 alin. Cererile. Răspunderea juridică Conform prevederilor art. . 32 alin. 24 alin. * . 33 din Legea nr. . a deciziei directorului agenţiei teritoriale pentru recuperarea sumelor plătite necuvenit cu titlu de alocaţie [art. 17 alin. (1) din lege]. 277/2010. (2)]. (2) din lege].netransmiterea documentelor necesare agenţiei teritoriale pentru plata alocaţiei (art. (3) din lege] şi netransmiterea agenţiei teritoriale a documentelor necesare în cazul în care se impun modificări privind acordarea şi cuantumul alocaţiei [art. .nedispunerea de către primar a anchetei sociale pentru evaluarea socioeconomică a familiei care solicită alocaţia [art. Constatarea contravenţiilor şi aplicarea sancţiunilor se fac de către Ministerul Muncii.nedispunerea de către primari a anchetelor sociale periodice [art. 2.neemiterea şi necomunicarea debitorului. Familiei şi Protecţiei Sociale şi Persoanelor Vârstnice. 3. 31 alin. constituie contravenţii şi se sancţionează cu amendă nerespectarea următoarelor prevederi legale: . (2)]. (2)]. acţiunile şi căile de atac privind dreptul la alocaţie sunt scutite de taxa de timbru (art. . 24 alin.nedispunerea de către primar a anchetei sociale. (1)].38). în termen. prin organele de control. Cuatumul amenzilor contravenţionale se modifică prin hotărâre a Guvernului.completările ulterioare. în cazul unor modificări privind componenţa familiei [art.netransmiterea către agenţiile teritoriale a modificărilor constatate prin anchetele periodice [art. 22 din lege): . X. . .

4 5 . 2009. nr. cele care au împlinit vârsta legală de pensionare. 1. Partea I. . (4) din Legea nr. drept limita de la care o persoană se consideră vârstnică4.ASISTENŢA SOCIALĂ A PERSOANELOR VÂRSTNICE XI. peste 90 de ani. ONU a recomandat vârsta de 65 de ani. o persoană. Editura Universul Juridic. Ulterior. Ţiclea. . 17/2000 privind asistenţa socială a persoanelor vârstnice5. 157 din 6 martie 2007. sunt considerate persoane vârstnice. Asistenţa socială pentru persoanele vârstnice se realizează prin servicii şi prestaţii sociale. potrivit dispoziţiilor legale în vigoare. care reprezintă sediul materiei. b) nu are locuinţă şi nici posibilitatea de a-şi asigura condiţiile de locuit pe baza resurselor proprii. În anul 1985. 52 din Legea nr. între 45-59 ani. În România. Conceptul de persoană vârstnică În capitolul introductiv al cursului. În general. Bucureşti. 17/2000. A. Adunarea Generală a ONU a recomandat următoarea calificare a persoanelor în raport cu vârsta: -adulţi. adică 65 ani pentru bărbaţi şi 63 ani pentru femei – art. între evenimentele considerate riscuri sociale am enunţat şi „bătrâneţea”. 1 alin. 263/2010 privind sistemul unitar de pensii publice. între 60-64 ani. . inclusiv prin Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. modificată ulterior. este considerată vârstnică după împlinirea vârstei prevăzute de lege în cazul „pensionării pentru limită de vârstă”. care se găseşte în una dintre următoarele situaţii: a) nu are familie sau nu se află în întreţinerea unei sau unor persoane obligate la aceasta. Republicată în Monitorul Oficial al României.persoane vârstnice. Legea nr.persoane bătrâne. Beneficiază de asistenţă socială persoana vârstnică. 1) că dreptul persoanelor vârstnice la asistenţă socială este complementar drepturilor cuvenite conform reglementărilor privind sistemul asigurărilor sociale.persoane foarte bătrâne. în mod firesc prevede (la art. Dreptul securităţii sociale. potrivit prevederilor art. 43/2010. între 65-90 de ani.

care pot fi de natură medicală. precum şi altele asemenea. d) nu se poate gospodări singură sau necesită îngrijire specializată. e) se află în imposibilitatea de a-şi asigura nevoile sociomedicale. publicată în Monitorul Oficial al României. sociomedicală. cluburi pentru vârstnici.c) nu realizează venituri proprii sau acestea nu sunt suficiente pentru asigurarea îngrijirii necesare. o dată la 3 ani (art. în mod obligatoriu. 6 . 3). 5). precum şi veniturile efective sau potenţiale considerate minime pentru asigurarea satisfacerii nevoilor curente ale vieţii. care prevede criteriile de încadrare în grade de dependenţă (art. 6). se stabilesc pe baza grilei naţionale de evaluare a nevoilor persoanelor vârstnice. apartamente şi locuinţe sociale. Grila naţională de evaluare a nevoilor persoanelor vârstnice poate fi revizuită anual şi. datorită bolii ori stării fizice sau psihice (art. Grila naţională de evaluare a nevoilor persoanelor vârstnice a fost aprobată prin Hotărârea Guvernului nr. condiţiile de locuit. Evaluarea situaţiei persoanelor vârstnice care necesită asistenţă socială. XI. case de îngrijire temporară. psihoafectivă. 886/2000. capacitatea de a se gospodări şi de a îndeplini cerinţele fireşti ale vieţii cotidiene. Servicii pentru persoane vârstnice Serviciile comunitare pentru persoanele vârstnice care se găsesc în situaţiile prevăzute de lege pentru a le da dreptul la asistenţă socială se realizează cu consimţământul acestora şi au în vedere: a) îngrijirea temporară sau permanentă la domiciliu. nr. b) îngrijirea temporară sau permanentă într-un cămin pentru persoane vârstnice. XI. 507 din 16 octombrie 2000. c) îngrijirea în centre de zi. Partea I. 3. 2. Nevoile persoanelor vârstnice se evaluează prin anchetă socială care se elaborează pe baza datelor cu privire la afecţiunile ce necesită îngrijire specială. Grila naţională de evaluare a nevoilor persoanelor vârstnice se aprobă prin hotărâre a Guvernului6. Nevoile persoanelor vârstnice aflate în situaţia de pierdere totală sau parţială a autonomiei.

consultaţii şi îngrijiri stomatologice. 8 lit. de către asistenţi sociali. c) servicii medicale. îndreptăţite să beneficieze de serviciile prevăzute la art. în vederea prevenirii marginalizării sociale şi pentru reintegrare socială. precum şi îngrijirea temporară în centre de zi. a) şi b) se asigură fără plata contribuţiei persoanelor vârstnice care. aziluri de noapte sau alte centre specializate. beneficiază de servicii cu plata unei contribuţii. sprijin pentru plata unor servicii şi obligaţii curente. 9 alin. în funcţie de tipul de servicii acordate şi de . în principal. consiliere juridică şi administrativă. prin consultarea şi a medicului specialist. îngrijirea persoanei. 8). sociale şi culturale. acordarea de materiale sanitare şi de dispozitive medicale (art. îngrijirea locuinţei şi gospodăriei. 9).În situaţia în care starea de sănătate a persoanei vârstnice nu permite obţinerea consimţământului acesteia. serviciile comunitare asigură înmormântarea (art. 7). În cazul decesului persoanei vârstnice lipsite de susţinători legali sau când aceştia nu pot să îşi îndeplinească obligaţiile familiale datorită stării de sănătate sau situaţiei economice precare. pe baza anchetei sociale şi a recomandărilor medicale făcute de medicul de familie. nu au venituri sau ale căror venituri sunt mai mici de 5 ori decât nivelul venitului net lunar luat în calcul la stabilirea ajutorului social pentru o persoană singură (art. în lipsa acestora. 8 lit. readaptarea capacităţilor fizice şi psihice. adaptarea locuinţei la nevoile persoanei vârstnice şi antrenarea la activităţi economice. (2) Serviciile prevăzute la art. Serviciile comunitare de consiliere. a) şi b) şi care realizează venituri ce se situează peste nivelul prevăzut la art. sub forma consultaţiilor şi îngrijirilor medicale la domiciliu sau în instituţii de sănătate. Persoanele vârstnice care se încadrează în grila naţională de evaluare a nevoilor persoanelor vârstnice. cu acceptul rudelor de gradul I ale persoanei respective sau. în principal. cu acceptul unui alt membru de familie. se asigură fără plata unei contribuţii. ajutor pentru menaj. prepararea hranei. Serviciile comunitare asigurate persoanelor vârstnice la domiciliu sunt: a) servicii sociale privind. evaluate potrivit grilei naţionale de evaluare a nevoilor persoanelor vârstnice. administrarea de medicamente. b) servicii sociomedicale privind. (2). solidaritate socială şi familie judeţene şi a municipiului Bucureşti. pentru acordarea îngrijirilor decizia se ia de serviciul social al consiliului local sau de direcţia de asistenţă socială din cadrul direcţiilor de muncă. ajutorul pentru realizarea igienei personale. prevenirea marginalizării sociale şi sprijinirea pentru reintegrarea socială. ca un drept fundamental al persoanelor vârstnice.

venitul persoanei. 10). fără a se depăşi costul acestora calculat pentru perioada respectivă. . . . 8 lit.modalităţi de prevenire a marginalizării sociale şi de reintegrare socială în raport cu capacitatea psihoafectivă. 11). c) servicii medicale. în instituţii medicale de profil sau la patul persoanei. Serviciile medicale prevăzute la art. . timp lucrat cu normă întreagă (art. care constau în: . la calculul vechimii în muncă.ajutor pentru menaj. 13).ajutor pentru menţinerea sau readaptarea capacităţilor fizice ori intelectuale. fracţiuni de normă sau normă întreagă.consiliere juridică şi administrativă. .consultaţii şi tratamente la cabinetul medical. . corespunzător salariului brut lunar al asistentului social debutant cu pregătire medie. .asigurarea unor programe de ergoterapie.servicii de îngrijire-infirmerie. dacă aceasta este imobilizată.asigurarea cu dispozitive medicale. stabilită conform grilei naţionale de evaluare a nevoilor persoanelor vârstnice. Aşa cum arătat.asigurarea medicamentelor. consiliile locale pot angaja personal de îngrijire prin plata cu ora. cu suportarea drepturilor salariale pentru cealaltă jumătate de normă din bugetul local. conform legislaţiei în vigoare. c) sunt acordate în baza reglementărilor legale privind asigurările sociale de sănătate (art. Timpul cât soţul şi rudele au fost încadrate în aceste condiţii se consideră. de o jumătate de normă. care constau în: . Tipurile de servicii şi costul acestora se stabilesc de consiliile locale (art. Pentru asigurarea îngrijirii la domiciliu a persoanei vârstnice aflate în situaţia de dependenţă sociomedicală. care constau în: . o alternativă la asistarea socială la domiciliu o reprezintă îngrijirea temporară sau permanentă într-un cămin. .sprijin pentru realizarea igienei corporale. b) servicii sociomedicale. Serviciile comunitare asigurate persoanelor vârstnice în cămine sunt: a) servicii sociale. Soţul şi rudele care au în îngrijire o persoană vârstnică dependentă pot beneficia de program lunar redus de lucru. în funcţie de perioada de îngrijire necesară a se acorda şi cu respectarea criteriilor prevăzute de standardele de calitate aplicabile în domeniu.

. c) persoane care nu sunt dependente. Îngrijirea persoanelor vârstnice în cămine reprezintă o măsură de asistenţă socială şi poate fi dispusă cu titlu de excepţie. Principalele obiective ale unui cămin sunt: . Accesul unei persoane vârstnice în cămin se face avându-se în vedere următoarele criterii de prioritate: a) necesită îngrijire medicală permanentă deosebită. asistenţă socială şi psihologică. existente la data intrării în vigoare a prezentei legi sau care vor fi date ulterior în folosinţă. 14).consultaţii şi îngrijiri stomatologice (art. Pentru buna funcţionare a căminelor pentru persoane vârstnice direcţiile de muncă. c) este lipsită de susţinători legali sau aceştia nu pot să îşi îndeplinească obligaţiile datorită stării de sănătate sau situaţiei economice şi a sarcinilor familiale. activităţi de ergoterapie şi de petrecere a timpului liber. b) persoane semidependente. cu secţii pentru: a) persoane dependente. îngrijiri medicale. înfiinţată. Cheltuielile curente şi de capital ale căminelor pentru persoane vârstnice se asigură din venituri extrabugetare şi din subvenţii acordate de la bugetul de stat (art. b) nu se poate gospodări singură. 17/2000. 18). * XI. cu modificările şi completările ulterioare. recuperare şi readaptare. 16). care nu poate fi asigurată la domiciliu. d) nu are locuinţă şi nu realizează venituri proprii (art. Căminele asigură condiţii corespunzătoare de găzduire şi de hrană. Căminele pentru pensionari. căminele pentru bătrâni şi căminele pentru bătrâni bolnavi cronici. solidaritate socială şi familie judeţene şi a municipiului Bucureşti vor asigura îndrumarea metodologică şi coordonarea activităţii de specialitate necesare. organizată şi finanţată potrivit dispoziţiilor Legii nr. vor funcţiona sub formă de cămine pentru persoane vârstnice. 4. Organizarea şi funcţionarea căminelor pentru persoane vârstnice Căminul pentru persoane vârstnice este instituţia de asistenţă socială cu personalitate juridică.

f) să asigure supravegherea şi îngrijirea medicală necesară. potrivit reglementărilor privind asigurările sociale de sănătate. De la bugetul de stat se alocă fonduri pentru: a) finanţarea activităţilor de asistenţă socială desfăşurate de asociaţii şi fundaţii române cu personalitate juridică. De la bugetul local se alocă fonduri pentru: subvenţii acordate în completarea veniturilor extrabugetare ale căminelor prevăzute la art. inclusiv cu familiile persoanelor vârstnice. b) cheltuieli de investiţii şi reparaţii capitale pentru unităţi de asistenţă socială din zone defavorizate. atunci când resursele bugetelor locale devin insuficiente. 5. b) finanţarea activităţii de asistenţă socială a unor asociaţii şi fundaţii române cu personalitate juridică. 18.a) să asigure persoanelor vârstnice îngrijite maximum posibil de autonomie şi siguranţă. 20). precum şi de unităţile de cult recunoscute în România. e) să faciliteze şi să încurajeze legăturile interumane. 18. 19). d) alte cheltuieli stabilite prin legile bugetare anuale. * XI. d) să stimuleze participarea persoanelor vârstnice la viaţa socială. c) să permită menţinerea sau ameliorarea capacităţilor fizice şi intelectuale ale persoanelor vârstnice. . b) să ofere condiţii de îngrijire care să respecte identitatea. c) completarea veniturilor extrabugetare ale căminelor prevăzute la art. g) să prevină şi să trateze consecinţele legate de procesul de îmbătrânire (art. precum şi a unităţilor de cult recunoscute în România. integritatea şi demnitatea persoanei vârstnice. Finanţarea asistenţei sociale pentru persoanele vârstnice Finanţarea serviciilor de asistenţă socială şi a prestaţiilor prevăzute de lege se asigură pe principiul împărţirii responsabilităţii între administraţia publică centrală şi cea locală (art.

23). Cheltuielile care nu se suportă din fondurile asigurărilor sociale de sănătate. materiale sanitare şi altele asemenea. precum şi susţinătorii legali ai acestora au obligaţia să plătească lunar o contribuţie de întreţinere. d) cheltuieli pentru înmormântarea asistaţilor. Consiliile locale sau judeţene hotărăsc cu privire la cuantumul contribuţiei lunare de întreţinere datorate de persoanele vârstnice îngrijite în cămine şi/sau de susţinătorii legali şi în situaţia în care veniturile acestor persoane sunt insuficiente pentru acoperirea costului mediu lunar de întreţinere (art. se folosesc ca venituri extrabugetare numai în scopul pentru care au fost acordate (art. în limita hotărâtă de acestea. dotarea. dispozitive medicale şi medicamente se suportă din fondurile şi în condiţiile prevăzute de reglementările privind asigurările sociale de sănătate. modernizarea. sunt asigurate de căminul pentru persoane vârstnice. Cheltuielile pentru servicii medicale. precum şi cheltuielile pentru funcţionarea căminelor care deservesc mai multe unităţi administrativteritoriale se finanţează potrivit convenţiilor încheiate între finanţator şi consiliile locale interesate.c) finanţarea cheltuielilor pentru organizarea şi funcţionarea serviciilor comunitare de asistenţă socială. înainte de adoptarea bugetelor proprii. pentru hrană şi gospodărie. Costul mediu lunar de întreţinere se stabileşte în funcţie de gradul de dependenţă al persoanei vârstnice îngrijite şi are în vedere cheltuielile de întreţinere. în conformitate cu clasificaţia bugetară specifică bugetelor autorităţilor administraţiei publice locale. echipament şi cazarmament. Costul mediu lunar de întreţinere se stabileşte anual de către consiliile locale şi/sau judeţene. Persoanele vârstnice care dispun de venituri proprii şi sunt îngrijite în căminele organizate potrivit prezentei legi. obiecte de inventar. 24). făcute de persoane fizice şi juridice române şi străine căminelor pentru persoane vârstnice sau instituţiilor sociale. în condiţiile legii. Persoanele vârstnice care nu au venituri şi nici susţinători legali nu datorează contribuţia de întreţinere. . precum şi pentru îngrijirea la domiciliu. după caz. Sponsorizările şi donaţiile în bani sau în natură. 21). materiale sanitare. Investiţiile pentru construirea. după caz. prin care se realizează asistenţa persoanei în cauză (art. stabilită pe baza costului mediu lunar de întreţinere. întreţinerea. aceasta fiind asigurată din bugetele locale sau judeţene.

Obligaţia de plată a contribuţiei lunare de întreţinere în sarcina persoanei vârstnice şi/sau a susţinătorilor legali se stabileşte printr-un angajament de plată. a poliţiei. Acoperirea valorii integrale a contribuţiei lunare se stabileşte astfel: a) persoanele vârstnice care au venituri şi sunt îngrijite în cămin datorează contribuţia lunară de întreţinere în cuantum de până la 60% din valoarea veniturilor personale lunare. adoptate şi aprobate în condiţiile legii. Costul mediu lunar de întreţinere trebuie să asigure îndeplinirea nivelului standardelor de calitate pentru serviciile oferite. Obligaţia de plată a contribuţiei lunare în sarcina susţinătorilor legali se poate stabili şi prin hotărâre judecătorească (art. 6. a reprezentantului legal al acesteia. a unităţilor de cult . după caz. şi/sau de susţinătorul legal. în funcţie de indicele de creştere a preţurilor de consum prognozat an/an anterior. a personalului de specialitate din cadrul consiliului local. a organizaţiei pensionarilor.Cheltuielile aferente plăţii salariilor pentru personalul angajat în cămine. plăţii medicamentelor şi cheltuielile de capital nu se iau în calcul la stabilirea costului mediu lunar de întreţinere. b) se indexează prin hotărâre a Guvernului. Angajamentul de plată constituie titlu executoriu. semnat de persoana vârstnică. Procedura de stabilire. în cuantum mai mare de 600 lei. dacă realizează venit lunar. b) diferenţa până la concurenţa valorii integrale a contribuţiei lunare de întreţinere se va plăti de către susţinătorii legali ai persoanelor vârstnice îngrijite în cămine. 25). 26). b^1) cuantumul prevăzut la lit. fără a se depăşi costul mediu lunar de întreţinere aprobat pentru fiecare cămin. suspendare şi încetare a drepturilor de asistenţă socială pentru persoanele vârstnice Asistenţa socială se acordă la cererea persoanei vârstnice interesate. pe membru de familie. Sumele reprezentând contribuţia lunară de întreţinere constituie venituri extrabugetare ale căminelor pentru persoane vârstnice (art. c) susţinătorii legali pot acoperi din veniturile proprii contribuţia lunară integrală printr-un angajament de plată. de reprezentantul său legal. a instanţei judecătoreşti. * XI.

suspendarea sau încetarea dreptului la servicii de asistenţă socială pentru persoanele vârstnice. cu titlu oneros ori gratuit. b) directorul general al direcţiei de muncă judeţene şi a municipiului Bucureşti. prevăzut de prezenta lege. donaţie sau împrumuturi cu garanţii imobiliare care au drept obiect bunurile mobile sau imobile ale persoanei vârstnice respective. pentru serviciile de asistenţă socială organizate pe plan local. prin ancheta socială se propune măsura de asistenţă socială justificată de situaţia de fapt constatată (art. Ancheta socială se realizează de un colectiv format din 2 asistenţi sociali din cadrul consiliului local sau de la direcţia de muncă. Persoana vârstnică. pentru îngrijirea în căminele aflate în administrare şi pentru îngrijirea la domiciliu. va fi asistată. 27). Pe baza analizei situaţiei sociale. 28). În situaţia persoanelor vârstnice dependente colectivul se va completa în mod obligatoriu cu medicul specialist al persoanei respective. Dreptul la asistenţă socială. de un reprezentant al autorităţii tutelare a consiliului local în a cărui rază teritorială domiciliază persoana vârstnică respectivă (art. la cererea acesteia sau din oficiu. consilierii juridici angajaţi ai consiliului local în a cărui rază teritorială domiciliază persoana vârstnică au obligaţia de a acorda.recunoscute în România sau a organizaţiilor neguvernamentale care au ca obiect de activitate asistenţa socială a persoanelor vârstnice (art. 30). se face de către: a) primar. la solicitarea acesteia. a bunurilor ce îi aparţin. se stabileşte pe baza anchetei sociale. consiliere gratuită în vederea încheierii actelor juridice de vânzare cumpărare. solidaritate socială şi familie judeţeană sau a municipiului Bucureşti. în vederea încheierii unui act juridic de înstrăinare. respingerea. 29). cu respectarea criteriilor prevăzute în grila naţională de evaluare a nevoilor persoanelor vârstnice. care au primit transferuri din fondurile de la bugetul de stat (art. . pentru asistenţa socială acordată de asociaţiile şi fundaţiile române şi de unităţile de cult recunoscute în România. unităţilor de cult recunoscute în România sau ai altor organizaţii neguvernamentale care au ca obiect de activitate asistenţa socială a persoanelor vârstnice. după caz. în scopul întreţinerii şi îngrijirii sale. economice şi medicale a persoanei vârstnice. Colectivul poate fi completat şi cu reprezentanţi ai organizaţiilor pensionarilor. Aprobarea. după caz. Autoritatea tutelară sau.

Obligaţia de întreţinere şi de îngrijire. 33). va propune măsurile necesare de executare legală a dispoziţiilor înscrise în actul juridic încheiat şi va putea solicita în instanţa judecătorească rezilierea contractului de întreţinere în nume propriu şi în interesul persoanei întreţinute (art.în baza sesizării şi a anchetei sociale. 36). La încetarea suspendării reluarea acordării serviciilor sau prestaţiilor de asistenţă socială se face pe bază de anchetă socială (art. acordarea serviciilor de asistenţă socială se suspendă prin decizie motivată a celui care a stabilit dreptul. 32). Autoritatea tutelară a consiliului local în a cărui rază teritorială domiciliază persoana vârstnică. . dar nu mai mare de 6 luni. Dacă perioada în care asistenţa socială a persoanelor vârstnice este temporară. respingerea. Dreptul la serviciile de asistenţă socială încetează dacă nu mai sunt îndeplinite condiţiile pentru acordarea acestora. compartimentului de specialitate constituit conform legii în subordinea consiliului local în a cărui rază teritorială îşi are domiciliul persoana vârstnică să efectueze o anchetă socială în maximum 10 zile de la solicitare. 35). Autoritatea tutelară a consiliului local în a cărui rază teritorială domiciliază persoana vârstnică va primi din oficiu un exemplar al actului juridic de înstrăinare cu obligaţia de întreţinere (art. 34). după caz. 31). încetarea sau suspendarea dreptului la serviciile de asistenţă socială prevăzute de prezenta lege poate fi contestată potrivit Legii contenciosului administrativ nr. În termen de 24 de ore de la înregistrarea sesizării. precum şi modalităţile practice de executare a lor vor fi menţionate expres în actul juridic încheiat de notarul public (art. Autoritatea tutelară se poate sesiza şi din oficiu (art. Decizia privind stabilirea. Neexecutarea obligaţiei de întreţinere şi de îngrijire de către noul proprietar al bunurilor obţinute ca urmare a actului juridic de înstrăinare poate fi sesizată autorităţii tutelare a consiliului local în a cărui rază teritorială domiciliază persoana vârstnică de către orice persoană fizică sau juridică interesată. autoritatea tutelară va solicita serviciului public de asistenţă socială sau. 54/2004 (art.

domiciliul ori reşedinţa în România. k) parteneriatul. 1. cetăţeni români. Republicată în Monitorul Oficial al României. senzoriale. pe perioada în care au. c) egalizarea şanselor. mentale şi/sau asociate. b) prevenirea şi combaterea discriminării. g) subsidiaritatea. Concepte folosite de Legea nr. j) abordarea integrată. De dispoziţiile legii beneficiază copiii şi adulţii cu handicap. neadaptat deficienţelor lor fizice. Protecţia şi promovarea drepturilor persoanelor cu handicap au la bază următoarele principii: a) respectarea drepturilor şi a libertăţilor fundamentale ale omului. necesitând măsuri de protecţie în sprijinul integrării şi incluziunii sociale. inclusiv prin Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. Principiile de bază. 448/2006. 448/2006 privind protecţia şi promovarea drepturilor persoanelor cu handicap7. d) egalitatea de tratament în ceea ce priveşte încadrarea în muncă şi ocuparea forţei de muncă. f) responsabilizarea comunităţii.PROTECŢIA ŞI PROMOVAREA DREPTURILOR PERSOANELOR CU HANDICAP XII. h) adaptarea societăţii la persoana cu handicap. modificată şi completată ulterior. 49/2013. i) interesul persoanei cu handicap. Scopul legii este de a determina integrarea şi incluziunea socială a persoanel or cu handicap. 7 . Sediul materiei este reprezentat de Legea nr. nr. Partea I. conform legii. e) solidaritatea socială. cetăţeni ai altor state sau apatrizi. 1 din 3 ianuarie 2008. le împiedică total sau le limitează accesul cu şanse egale la viaţa societăţii. Articolul 2 din lege prevede că persoanele cu handicap sunt acele persoane cărora mediul social. psihice.

instruire.persoana care supraveghează.accesul fără limitări sau restricţii la mediul fizic. n) protecţie împotriva neglijării şi abuzului.adaptare rezonabilă la locul de muncă . pentru a le face disponibile şi persoanelor cu handicap.ansamblul de măsuri şi lucrări de adaptare a mediului fizic.opţiunea de angajare care facilitează munca în locuri de muncă obişnuite de pe piaţa competitivă a muncii şi care presupune oferirea de sprijin în căutarea locului de muncă şi la locul de muncă. să respecte şi să garanteze drepturile persoanei cu handicap. adoptată la Strasbourg la 3 mai 1996. dispozitive şi tehnologii asistive şi alte măsuri asemenea. furnizorii de servicii sociale. Autorităţile publice. 3).acces neîngrădit al persoanei cu handicap .asistent personal al persoanei cu handicap grav .procesul de transformare a mediului fizic şi informaţional.adaptare . pe baza planului de . cu drepturi şi obligaţii egale ca toţi ceilalţi membri ai societăţii (art. precum şi persoanele fizice şi juridice responsabile de aplicarea legii au obligaţia să promoveze. . . precum şi cu celelalte acte interne şi internaţionale în materie la care România este parte. În înţelesul legii. specializare. . precum şi a mediului informaţional şi comunicaţional conform nevoilor persoanelor cu handicap. achiziţionarea de echipament. reprezentanţii societăţii civile. . . a produselor sau sistemelor. stabilite în concordanţă cu prevederile Cartei sociale europene revizuite. termenii şi expresiile folosite au următoarele semnificaţii: .accesibilitate . o) alegerea alternativei celei mai puţin restrictive în determinarea sprijinului şi asistenţei necesare. 74/1999. informaţional şi comunicaţional. ratificată prin Legea nr. m) abordarea centrată pe persoană în furnizarea de servicii. presupune modificarea programului de lucru.angajare asistată . p) integrarea şi incluziunea socială a persoanelor cu handicap. acordă asistenţă şi îngrijire copilului sau adultului cu handicap grav. tehnologii ajutătoare. factor esenţial de exercitare a drepturilor şi de îndeplinire a obligaţiilor persoanelor cu handicap în societate. transport.l) libertatea opţiunii şi controlul sau decizia asupra propriei vieţi. a serviciilor şi formelor de suport de care beneficiază.totalitatea modificărilor făcute de angajator pentru a facilita exercitarea dreptului la muncă al persoanei cu handicap.

. adoptată şi aprobată de Organizaţia Mondială a Sănătăţii. unde acestea desfăşoară activităţi de formare. definite conform Clasificării internaţionale a funcţionării.clădiri de utilitate publică . . pentru plata taxei de abonament radio/TV. . dezvoltare şi perfecţionare a abilităţilor. cerinţe educative speciale necesităţile educaţionale suplimentare. ale cărei atribuţii principale sunt stabilite prin prezenta lege.dizabilitate . acreditaţi în condiţiile legii.organul de specialitate fără personalitate juridică în subordinea consiliilor judeţene. poate funcţiona în locaţii din comunitate. precum şi o asistenţă complexă de tip medical.. complementare obiectivelor generale ale educaţiei adaptate particularităţilor individuale şi celor caracteristice unei anumite deficienţe sau tulburări/dificultăţi de învăţare. .contractare . . în centre de zi. câinele-ghid. ca de exemplu. .clădirile aparţinând instituţiilor publice şi private care oferă populaţiei diferite tipuri de servicii. . şi care relevă aspectul negativ al interacţiunii individ-context. . dizabilităţii şi sănătăţii.stabileşte limitele cheltuielilor personale din cursul unei luni. limitări de activitate şi restricţii de participare.comisie de evaluare a persoanelor adulte cu handicap .atelier protejat .persoana fizică atestată care asigură la domiciliul său îngrijirea şi protecţia adultului cu handicap grav sau accentuat.asistenţă vie . în centre rezidenţiale şi în unităţi de învăţământ speciale. . aflat în condiţiile precizate de lege.termenul generic pentru afectări/deficienţe.căi şi mijloace de acces .spaţiul adaptat nevoilor persoanelor cu handicap. în funcţie de gradul de handicap. social etc.include asistenţa animală.elementele prin care se asigură accesul în clădirile publice şi care asigură posibilitatea deplasării persoanelor cu handicap în interiorul clădirii.bugetul personal complementar . respectiv a planului individual de servicii al persoanei adulte cu handicap. respectiv a consiliilor locale ale sectoarelor municipiului Bucureşti.procedura de finanţare/cofinanţare de către autorităţile administraţiei publice locale a serviciilor sociale publice realizate de furnizorii privaţi de servicii sociale. a abonamentului telefonic cu impulsuri incluse şi a taxei pentru abonamentul la curentul electric.recuperare pentru copilul cu handicap. .asistent personal profesionist .

în care sunt precizate activităţile şi serviciile de care adultul cu handicap are nevoie în procesul de integrare socială. care include cel puţin locul de muncă. prin care se realizează activităţile şi serviciile precizate în programul individual de reabilitare şi integrare socială. infrastructura. . mediu şi lung. mobilităţii.prestaţia socială lunară reprezentând sume de bani acordate persoanelor cu handicap de natură să faciliteze egalizarea de şanse. sănătăţii.procesul de interacţiune dintre individ sau grup şi mediul social.incluziune socială .documentul elaborat de comisia de evaluare a persoanelor adulte cu handicap.tehnologia care asigură accesul cu şanse egale al persoanelor cu handicap la mediul fizic..reprezentant legal . informării şi comunicării. serviciile. . securităţii. locuirii.rezultatul procesului de egalizare a şanselor. . informaţional şi comunicaţional.program individual de reabilitare şi integrare socială .egalizarea şanselor . . adaptat nevoilor acesteia.însoţitor .tehnologie asistivă şi de acces .setul de măsuri şi acţiuni multidimensionale din domeniile protecţiei sociale. . prin intermediul căruia se realizează un echilibru funcţional al părţilor.integrare socială .plan individual de servicii .părintele sau persoana desemnată. potrivit legii.loc de muncă protejat .spaţiul aferent activităţii persoanei cu handicap.persoana care acompaniază persoana cu handicap şi care beneficiază de drepturi în condiţiile prevăzute de lege.membrul echipei pluridisciplinare care coordonează. . toaleta şi căile de acces.manager de caz . monitorizează şi evaluează îndeplinirea planului individual de servicii. precum şi măsurile luate în legătură cu adultul cu handicap. asigurarea unei vieţi autonome şi favorizarea incluziunii lor sociale. prin care diferitele structuri ale societăţii şi mediului sunt accesibile tuturor.procesul prin care diferitele structuri sociale şi de mediu.documentul care fixează obiective pe termen scurt. să exercite drepturile şi să îndeplinească obligaţiile faţă de persoana cu handicap. . echipamentul. inclusiv persoanelor cu handicap. . . . precizând modalităţile de intervenţie şi sprijin pentru adulţii cu handicap. destinate combaterii excluziunii sociale.şanse egale . . activităţile informative sau documentare devin disponibile şi persoanelor cu handicap.indemnizaţie lunară . justiţiei şi culturii. . educaţiei. ocupării forţei de muncă.

accentuat şi grav. după caz. Componenţa nominală a comisiei de evaluare se aprobă prin hotărâre de consiliul judeţean. e) un asistent social.. cu gestiune proprie. după caz. * XII. psihic. denumită în continuare comisie de evaluare. 448/2006. boli rare (art. al consiliului local al sectorului municipiului Bucureşti. medicină de familie sau un medic de medicină generală. Comisia de evaluare are următoarele atribuţii principale: . în cadrul căruia cel puţin 30% din numărul total de angajaţi cu contract individual de muncă sunt persoane cu handicap. b) un medic de specialitate expertiză medicală a capacităţii de muncă.un medic de specialitate expertiză medicală a capacităţii de muncă. respectiv a municipiului Bucureşti. persoanele cu handicap beneficiază de drepturile conferite de lege. HIV/SIDA. 86). Încadrarea în grad şi tip de handicap a adulţilor cu handicap se face de comisia de evaluare a persoanelor adulte cu handicap. d) un psiholog. 85 din Legea nr. Încadrarea în grad de handicap Conform prevederilor art. absolvent de cursuri de management în domeniul sociomedical. surdocecitate. medicină internă. cu activitate decizională în materia încadrării persoanelor adulte în grad şi tip de handicap şi are următoarea componenţă: a) preşedinte . mediu. propus de direcţia de sănătate publică judeţeană. Gradele de handicap sunt: uşor. în raport cu gradul respectiv. medicină de familie sau un medic de medicină generală. somatic. pe baza încadrării în grad de handicap. mintal. vizual. c) un reprezentant desemnat de organizaţiile neguvernamentale care desfăşoară activităţi în beneficiul persoanelor cu handicap. Încadrarea în grad şi tip de handicap a copiilor cu handicap se face de comisia pentru protecţia copilului. local al sectorului municipiului Bucureşti. asociat. auditiv. Comisia de evaluare este organ de specialitate al consiliului judeţean. după caz. orientarea profesională a adultului cu . 2. data ivirii handicapului.stabileşte încadrarea în grad şi tip de handicap şi perioada de valabilitate a certificatului.operatorul economic de drept public sau privat. Tipurile de handicap sunt: fizic.unitate protejată autorizată .

promovează drepturile persoanelor cu handicap în toate activităţile pe care le întreprinde (art. Odată cu emiterea certificatului de încadrare în grad şi tip de handicap. 87). tratament şi recuperare. . c) ocuparea şi adaptarea locului de muncă. . la Comisia superioară de evaluare a persoanelor adulte cu handicap. . comisia de evaluare are obligaţia de a elabora programul individual de reabilitare şi integrare socială a adultului cu handicap. în termen de 30 de zile calendaristice de la comunicare.revocă sau înlocuieşte măsura de protecţie stabilită.prevenire. în condiţiile legii. orientare şi reconversie profesională.informează adultul cu handicap sau reprezentantul legal al acestuia cu privire la măsurile de protecţie stabilite şi obligaţiile ce le revin. pe baza raportului de evaluare complexă elaborat de serviciul de evaluare complexă. . . Certificatele emise pot fi contestate de titularii acestora.soluţionează cererile privind eliberarea atestatului de asistent personal profesionist. Certificatul dă dreptul adultului cu handicap de a beneficia de dispoziţiile prevăzute de lege pentru gradul de handicap respectiv (art.stabileşte măsurile de protecţie a adultului cu handicap.handicap. comisia de evaluare va colabora cu persoana cu handicap sau cu reprezentantul legal al acesteia. 89). Eliberarea certificatului este scutită de taxa de timbru. * XII. Pentru elaborarea programului individual de reabilitare şi integrare socială. 3. Drepturile persoanelor cu handicap Persoanele cu handicap beneficiază de drepturi la: a) ocrotirea sănătăţii . . b) educaţie şi formare profesională. în condiţiile legii. d) asistenţă socială. respectiv servicii sociale şi prestaţii sociale. Încadrarea sau respingerea încadrării în grad şi tip de handicap se atestă prin certificat emis de către comisiile de evaluare. dacă împrejurările care au determinat stabilirea acesteia s-au modificat.

7). h) facilităţi fiscale. în principal. informaţional şi comunicaţional. 6). potrivit legii. . transport. acces la mediul fizic. Autoritatea Naţională pentru Persoanele cu Handicap şi celelalte autorităţi publice centrale şi locale au obligaţia să asigure.e) locuinţă. amenajarea mediului de viaţă personal ambiant. respectiv de transport. autorităţilor administraţiei publice locale unde îşi are domiciliul sau reşedinţa persoana cu handicap şi. g) asistenţă juridică. societăţii civile şi familiei sau reprezentantului legal al persoanei cu handicap. în subsidiar. Promovarea şi respectarea drepturilor persoanelor cu handicap revin. care reprezintă interesele acestora sau care desfăşoară activităţi în domeniul promovării şi apărării drepturilor omului (art. i) evaluare şi reevaluare prin examinarea la domiciliu a persoanelor nedeplasabile de către membrii comisiei de evaluare. strategiile şi programele de dezvoltare regională. autorităţilor administraţiei publice centrale. e) să dezvolte programe de prevenire a apariţiei handicapului. d) să creeze condiţii pentru asigurarea tehnologiei asistive şi de acces. la un interval de 2 ani (art. dezvoltând programe specifice. Autoritatea Naţională pentru Persoanele cu Handicap poate încheia parteneriate cu organizaţii neguvernamentale ale persoanelor cu handicap. 8). În baza principiului egalizării şanselor. autorităţile publice competente au obligaţia să asigure resursele financiare necesare şi să ia măsuri specifice pentru ca persoanele cu handicap să aibă acces nemijlocit şi neîngrădit la servicii (art. a serviciilor medicale şi sociomedicale. g) să includă şi să recunoască sportul ca mijloc de recuperare. b) să creeze condiţii de disponibilitate. În vederea realizării acestor dispoziţii. c) să înfiinţeze şi să susţină centre de reabilitare specializate pe tipuri de handicap. respectiv complementar. f) petrecerea timpului liber. acces la cultură. autorităţile publice au obligaţia să ia următoarele măsuri specifice: a) să includă nevoile persoanelor cu handicap şi ale familiilor acestora în toate politicile. Pentru protecţia sănătăţii fizice şi mentale a persoanelor cu handicap. reţele de comunicare. condiţiile necesare pentru integrarea şi incluziunea socială a persoanelor cu handicap. judeţeană sau locală. precum şi în programele guvernamentale de ocrotire a sănătăţii. turism. f) să sprijine accesul la tratamentul balnear şi de recuperare. infrastructură. sport.

casele de asigurări de sănătate au obligaţia să emită decizia ori aprobarea de plată pentru fiecare dispozitiv medical sau tip de dispozitiv medical acordat persoanelor cu handicap (art. În termen de maximum 30 de zile de la data depunerii documentaţiei de către persoana cu handicap sau reprezentantul legal al acesteia. d) servicii educaţionale prin cadrele didactice itinerante/de sprijin. b) integrarea individuală în unităţi de învăţământ de masă. . cât şi pe timpul spitalizării. precum şi la drepturile şi obligaţiile în domeniu (art. În vederea asigurării asistenţei de recuperare/reabilitare. inclusiv de medicamente gratuite. la recomandarea medicului de familie ori a medicului specialist. asigurate de la Fondul naţional unic de asigurări sociale de sănătate. c) grupe sau clase speciale compacte. sanatorii şi staţiuni balneare. în cadrul sistemului de asigurări sociale de sănătate. 10). 11). în toate stadiile acestora. în condiţiile stabilite prin contractul cadru (art. Persoanele cu handicap beneficiază de asistenţă medicală gratuită. familiile acestora sau reprezentanţii lor legali au dreptul la toate informaţiile referitoare la diagnosticul medical şi de recuperare/reabilitare. Educaţia persoanelor cu handicap se realizează prin: a) unităţi de învăţământ special.Persoanele cu handicap. integrate în unităţi preşcolare şi şcolare de masă. b) servicii gratuite de cazare şi masă şi pentru însoţitorul copilului cu handicap grav sau accentuat ori al adultului cu handicap grav sau accentuat în unităţile sanitare cu paturi. persoanele cu handicap au dreptul la: a) dispozitive medicale gratuite în ambulatoriu. conform listei şi în condiţiile prevăzute în Contractul-cadru privind condiţiile acordării asistenţei medicale în cadrul sistemului asigurărilor sociale de sănătate şi a normelor sale de aplicare. atât pentru tratamentul ambulatoriu. c) un bilet gratuit de tratament balnear. la serviciile şi programele disponibile. 9). conform Contractului-cadru privind condiţiile acordării asistenţei medicale în cadrul sistemului de asigurări sociale de sănătate. inclusiv în unităţi cu predare în limbile minorităţilor naţionale. în cursul unui an pe baza programului individual de reabilitare şi integrare socială şi a recomandării medicului de familie sau a medicului specialist.

pe baza raportului de evaluare complexă întocmit de serviciul de evaluare complexă din cadrul direcţiilor generale de asistenţă socială şi protecţia copilului judeţene. indiferent de domiciliul copiilor/elevilor/tinerilor cu cerinţe educative speciale (art. internat şcolar.e) şcolarizare la domiciliu până la absolvirea studiilor liceale. Elevii cu handicap beneficiază gratuit de masă şi cazare în internatele şcolare. respectiv bugetele locale ale sectoarelor municipiului Bucureşti. b) dotarea cu echipament tehnic adaptat tipului şi gradului de handicap şi utilizarea acestuia. c) adaptarea mobilierului din sălile de curs. care eliberează certificatul de orientare şcolară şi/sau profesională. d) manuale şcolare şi cursuri în format accesibil pentru elevii şi studenţii cu deficienţe de vedere. prin grija Ministerului Educaţiei. inclusiv al celor cu handicap. respectiv locale. ale sectoarelor municipiului Bucureşti. unde funcţionează unitatea de învăţământ special. g) alternative educaţionale. Accesul în unităţile de învăţământ al copiilor cu dizabilităţi. cantină şi. Finanţarea învăţământului special şi special integrat se face din bugetele judeţelor. dar nu mai târziu de împlinirea vârstei de 26 de ani. precum şi al celor cu dificultăţi de adaptare şcolară se realizează prin hotărâre a comisiei pentru protecţia copilului. după caz. indiferent de nivelul acestuia. pe durata spitalizării. Studenţii cu handicap grav şi accentuat beneficiază. Cercetării şi Tineretului. 16). de reducere cu 50% a taxelor pentru cazare şi masă la cantinele şi căminele studenţeşti. 17). . în condiţiile legii. la cerere. e) utilizarea echipamentelor şi softurilor asistive în susţinerea examenelor de orice tip şi nivel. persoanele cu handicap au dreptul la: a) servicii educaţionale de sprijin. f) educaţia "la patul de spital". În cadrul procesului de învăţământ. Unităţile de învăţământ special sunt formate din: şcoală specială. Formele de învăţământ enumerate se pot desfăşura şi în limbile minorităţilor naţionale. Valoarea reducerii se asigură din bugetul instituţiilor de învăţământ publice sau private (art.

Beneficiază de drepturile enunţate şi familia sau reprezentantul legal pe perioada în care are în îngrijire un copil ori un adult cu handicap grav. c) să realizeze. elevii şi studenţii cu handicap. după caz. 18). programe de transport al persoanelor cu handicap (art. conform reglementărilor în vigoare. 22). precum şi persoana care îl însoţeşte beneficiază de gratuitate. o dată pe an. indiferent de forma de învăţământ (art. b) să adapteze mijloacele de transport în comun aflate în circulaţie în limitele tehnice posibile. Adulţii cu handicap beneficiază de bilete de intrare la spectacole. Copilul cu handicap. Autorităţile administraţiei publice locale au obligaţia să ia următoarele măsuri specifice în vederea asigurării transportului în comun al persoanelor cu handicap: a) să achiziţioneze mijloace de transport în comun adaptate. 21). autorităţile publice au obligaţia să ia măsuri pentru introducerea unui criteriu de prioritate pentru închirierea. b) adultul cu handicap mediu şi uşor beneficiază de bilete de intrare în aceleaşi condiţii ca pentru elevi şi studenţi (art. . astfel: a) adultul cu handicap grav sau accentuat. manifestări artistice şi sportive. muzee. Beneficiază de scutire de plata chiriei şi adultul cu handicap accentuat (art. manifestări artistice şi sportive. împreună cu asistenţii personali şi asistenţii personali profesionişti. 20). la nivelurile inferioare. au dreptul la locuri gratuite în tabere de odihnă. În vederea asigurării accesului persoanelor cu handicap la obţinerea unei locuinţe. pe baza contractelor de închiriere pentru locuinţele care aparţin domeniului public sau privat al statului ori al unităţilor administrativ-teritoriale ale acestuia. b) scutirea de la plata chiriei pentru suprafeţele locative cu destinaţie de locuinţe deţinute de stat sau de unităţile administrativ-teritoriale ale acestuia şi care sunt în folosinţa acestor persoane. în colaborare ori în parteneriat cu persoanele juridice. muzee. Persoanele cu handicap grav beneficiază de următoarele drepturi: a) acordarea unei camere de locuit. publice sau private. precum şi persoana care îl însoţeşte beneficiază de gratuitate la bilete de intrare la spectacole.Preşcolarii. a locuinţelor care aparţin domeniului public al statului ori unităţilor administrativ-teritoriale ale acestuia. suplimentar faţă de normele minimale de locuit prevăzute de lege.

cu autobuzele sau cu navele pentru transport fluvial. 26).scutire de la plata taxei hoteliere (art. în limita costului unui bilet la tren interregio IR cu regim de rezervare la clasa a II-a. numai în prezenţa acestora. Beneficiază de gratuitate şi însoţitorii copiilor cu handicap accentuat. motocicletelor cu ataş şi mototriciclurilor. b) însoţitorii copiilor cu handicap accentuat. .scutire de la plata taxei pentru eliberarea autorizaţiei de funcţionare pentru activităţi economice şi viza anuală a acestora. Beneficiază de gratuitate şi următoarele persoane: a) însoţitorii persoanelor cu handicap grav. Beneficiază de gratuitate şi următoarele persoane: a) însoţitorii persoanelor cu handicap grav. Persoanele cu handicap grav sau accentuat beneficiază de următoarele facilităţi fiscale: . c) însoţitorii adulţilor cu handicap auditiv şi mintal accentuat. Persoanele cu handicap grav beneficiază de gratuitatea transportului interurban. în limita costului unui bilet la tren interregio IR cu regim de rezervare la clasa a II-a. . pentru 6 călătorii dus-întors pe an calendaristic. în prezenţa acestora.scutire de la plata impozitului pe clădire şi teren. în prezenţa acestora. d) asistenţii personali ai persoanelor cu handicap grav. numai în prezenţa acestora (art. * . la alegere. adaptate handicapului. 23). la alegere.scutire de la plata taxei asupra autoturismelor. pentru 12 călătorii dus-întors pe an calendaristic. e) asistenţii personali profesionişti ai persoanelor cu handicap grav sau accentuat (art. 24). Persoanele cu handicap accentuat beneficiază de gratuitatea transportului interurban. în prezenţa acestora. b) asistenţii personali ai persoanelor cu handicap grav.Persoanele cu handicap grav şi accentuat beneficiază de gratuitate pe toate liniile la transportul urban cu mijloace de transport în comun de suprafaţă şi cu metroul. pe baza anchetei sociale realizate de către asistentul social din cadrul compartimentului specializat al primăriei în a cărei rază teritorială îşi are domiciliul sau reşedinţa persoana cu handicap. cu autobuzele sau cu navele pentru transport fluvial. cu orice tip de tren. cu orice tip de tren. .

Cererea şi actele doveditoare se depun spre înregistrare de persoana cu handicap. medici dentişti. Servicii sociale Dreptul la asistenţă socială sub formă de servicii sociale se acordă la cerere sau din oficiu. după caz. publice ori private. publice ori private. în condiţiile prevăzute de lege. e) să asigure instruirea în problematica specifică a persoanei cu handicap a personalului care îşi desfăşoară activitatea în sistemul de protecţie a persoanelor cu handicap. inclusiv a asistenţilor personali şi a asistenţilor personali profesionişti. familia sa. pedagogi de recuperare. psihopedagogi. logopezi. instructori de ergoterapie. În vederea asigurării serviciilor sociale necesare persoanelor cu handicap. autorităţile publice au obligaţia să ia următoarele măsuri speciale: a) să creeze condiţii de acces pentru toate tipurile de servicii corespunzătoare nevoilor individuale ale persoanelor cu handicap. 31). asistentul personal profesionist sau organizaţia neguvernamentală al cărei membru este persoana cu handicap. în colaborare sau în parteneriat cu persoanele juridice. i) să asigure asistenţă şi îngrijire sociomedicală la domiciliul persoanei cu handicap (art. c) să asigure ponderea personalului de specialitate angajat în sistemul de protecţie a persoanelor cu handicap în raport cu tipurile de servicii sociale: asistenţi sociali. kinetoterapeuţi. g) să înfiinţeze şi să susţină sistemul bazat pe managementul de caz în protecţia persoanei cu handicap. infirmieri. reabilitare şi integrare a persoanei cu handicap familia acesteia. medici psihiatri. psihologi. f) să dezvolte şi să sprijine programe de colaborare între părinţi şi specialişti în domeniul handicapului. asistentul personal. cadre didactice de sprijin. reprezentantul legal. b) să iniţieze. h) să încurajeze şi să susţină activităţile de voluntariat. d) să implice în activităţile de îngrijire. Cererea pentru acordarea dreptului la servicii sociale se înregistrează la autoritatea administraţiei publice locale în a cărei rază teritorială îşi are domiciliul sau reşedinţa persoana cu handicap. în colaborare sau în parteneriat cu persoane juridice. educatori specializaţi. să susţină şi să dezvolte servicii sociale centrate pe persoana cu handicap.XII. . 4. pe baza actelor doveditoare.

publice sau private. în condiţiile legii. la date şi informaţii legate de persoanele cu handicap beneficiare ale serviciului respectiv (art. în baza evaluării sociopsihomedicale. la un asistent personal. administra şi finanţa servicii sociale destinate persoanelor cu handicap. Poate fi încadrată cu contract individual de muncă în funcţia de asistent personal persoana care îndeplineşte următoarele condiţii: a) are vârsta minimă de 18 ani împliniţi. acreditaţi. b) nu a fost condamnată pentru săvârşirea unei infracţiuni care ar face-o incompatibilă cu exercitarea ocupaţiei de asistent personal. Serviciile sociale destinate persoanelor adulte cu handicap se află în coordonarea Autorităţii Naţionale pentru Persoanele cu Handicap. Serviciile sociale destinate persoanelor cu handicap sunt proiectate şi adaptate conform nevoilor individuale ale persoanei (art. c) are capacitate deplină de exerciţiu. În realizarea acestei activităţi personalul Autorităţii Naţionale pentru Persoanele cu Handicap are acces în spaţiile care au legătură cu furnizarea de servicii sociale. . Autorităţile administraţiei publice locale pot contracta servicii sociale cu furnizori de servicii sociale de drept privat. în cazul unui serviciu nou. * XII. Asistentul personal Persoana cu handicap grav are dreptul. în condiţiile legii. Monitorizarea implementării standardelor specifice de calitate şi controlul respectării lor sunt în competenţa Autorităţii Naţionale pentru Persoanele cu Handicap şi se aplică de către personalul cu atribuţii în domeniu. 34). 32). 5. conform unei metodologii aprobate prin ordin al preşedintelui acesteia. Autorităţile administraţiei publice locale au obligaţia de a organiza. c) în centre de zi şi centre rezidenţiale.Persoanele cu handicap beneficiază de servicii sociale acordate: a) la domiciliu. Costul serviciului social contractat nu poate depăşi costul avut de serviciul respectiv la data contractării sau costul mediu al funcţionării serviciului la data înfiinţării. b) în comunitate.

. Autoritatea Naţională pentru Persoanele cu Handicap poate aproba derogarea de la îndeplinirea condiţiilor de studii şi în cazul altor persoane. atestată de medicul de familie sau pe baza unui examen medical de specialitate. Pe perioada îngrijirii şi protecţiei persoanei cu handicap grav. în condiţiile prevăzute la art. e) a absolvit cel puţin cursurile învăţământului general obligatoriu. la propunerea asistentului social din cadrul aparatului propriu al consiliului local în a cărui rază teritorială îşi are domiciliul sau reşedinţa persoana care urmează să îndeplinească funcţia de asistent personal. pe baza contractului individual de muncă. Asistentul personal are următoarele obligaţii principale: a) să participe. 24 din Legea nr. Nu pot deţine calitatea de asistent personal persoanele care beneficiază de concediu pentru creşterea copilului în vârstă de până la 2 ani sau. b) să semneze un angajament. angajatorul are obligaţia de a asigura persoanei cu handicap grav un înlocuitor al asistentului personal. în situaţii excepţionale. la instruirea organizată de angajator. altele decât cele cu paturi. b) program de lucru care să nu depăşească în medie 8 ore pe zi şi 40 de ore pe săptămână. o dată la 2 ani. de până la 7 ani (art. precum şi cu excepţia soţului sau soţiei. d) transport urban gratuit. respectiv planul individual de servicii al persoanei adulte cu handicap grav. Pe perioada absenţei temporare a asistentului personal. c) concediu anual de odihnă.d) are o stare de sănătate corespunzătoare. 37). asistentul personal are următoarele drepturi: a) salariu de bază stabilit potrivit dispoziţiilor legale privind salarizarea asistentului social cu studii medii din unităţile de asistenţă socială din sectorul bugetar. după caz. e) transport interurban. cu excepţia rudelor şi afinilor până la gradul al IV-lea inclusiv ale persoanei cu handicap grav. ca act adiţional la contractul individual de muncă. potrivit dispoziţiilor legale aplicabile personalului încadrat în instituţii publice. precum şi spor de vechime şi alte sporuri aferente acordate în condiţiile legii. în cazul copilului cu handicap. 448/2006. 36). prin care îşi asumă răspunderea de a realiza integral planul de recuperare pentru copilul cu handicap grav. persoanei cu handicap grav i se acordă indemnizaţia echivalentă cu salariul net al asistentului sau găzduirea într-un centru de tip respiro (art. 448/2006. în condiţiile prevăzute la art. 23 din Legea nr. În situaţia în care angajatorul nu poate asigura un înlocuitor al asistentului personal.

Persoanele cu handicap grav care au şi calitatea de pensionari de invaliditate gradul I pot opta pentru indemnizaţia pentru însoţitor prevăzută de Legea nr. în termen de 5 zile de la încheierea acestuia. bună-credinţă şi înţelegere persoana cu handicap grav şi să nu abuzeze fizic. 39). Contractul individual de muncă al asistentului personal se încheie cu primăria localităţii de domiciliu sau reşedinţă a persoanei cu handicap grav. în termen de maximum 30 de zile de la data înregistrării cererii. în fişa postului şi în planul de recuperare pentru copilul cu handicap grav. Serviciul public de asistenţă socială dispune efectuarea de controale periodice asupra activităţii asistenţilor personali şi prezintă semestrial un raport consiliului local. 41). iar cel de-al treilea exemplar se transmite direcţiilor generale de asistenţă socială şi protecţia copilului judeţene. respectiv în planul individual de servicii al persoanei adulte cu handicap grav. după caz. psihic sau moral de starea acesteia. precum şi a celor prevăzute în contractul individual de muncă atrage răspunderea disciplinară. d) să trateze cu respect. Neîndeplinirea sau îndeplinirea necorespunzătoare de către asistentul personal a obligaţiilor prevăzute de dispoziţiile legale în sarcina lui. psihică sau socială a persoanei cu handicap grav şi alte situaţii de natură să modifice acordarea drepturilor prevăzute de lege (art. respectiv locale ale sectoarelor municipiului Bucureşti. 263/2010 sau pentru .c) să presteze pentru persoana cu handicap grav toate activităţile şi serviciile prevăzute în contractul individual de muncă. 38). în termen de 48 de ore de la luarea la cunoştinţă. orice modificare survenită în starea fizică. precum şi celelalte drepturi cuvenite asistentului personal. Contractul individual de muncă se întocmeşte în 3 exemplare. penală a acestuia. Adultul cu handicap vizual grav poate opta pentru asistent personal sau indemnizaţie de însoţitor. Autorităţile administraţiei publice locale au obligaţia să prevadă şi să garanteze în bugetul local sumele necesare din care se suportă salarizarea. câte unul pentru fiecare parte contractantă. e) să comunice direcţiilor generale de asistenţă socială şi protecţia copilului judeţene. după caz. respectiv locale ale sectoarelor municipiului Bucureşti. în condiţiile legii (art. Contractul individual de muncă al asistentului personal încetează de drept în cazul decesului persoanei cu handicap grav (art. civilă sau. potrivit legii.

pe perioada valabilităţii certificatului de încadrare în grad de handicap. cât şi de dreptul prevăzut la art. arestate sau condamnate definitiv la o pedeapsă privativă de libertate. Invalizii de război care au şi calitatea de persoane cu handicap grav şi sunt pensionari de invaliditate gradul I beneficiază atât de dreptul menţionat mai sus. arestării ori a detenţiei (art. Indemnizaţia lunară este în cuantum egal cu salariul net al asistentului social debutant cu studii medii din unităţile de asistenţă socială din sectorul bugetar. . cu excepţia celor cu handicap vizual grav. 49/1999 privind pensiile I. acordul pentru opţiunea exprimată (art. respectiv locale ale sectoarelor municipiului Bucureşti. altele decât cele cu paturi. cu modificările şi completările ulterioare. pot opta între asistent personal şi primirea unei indemnizaţii lunare. Autorităţile administraţiei publice locale au obligaţia: a) de a angaja şi salariza asistentul personal al persoanei cu handicap grav. respectiv locale ale sectoarelor municipiului Bucureşti. 3 din Legea nr.asistent personal. Opţiunea se exprimă prin cerere adresată în scris direcţiilor generale de asistenţă socială şi protecţia copilului judeţene.R. după caz. emis de comisiile de protecţie a copiilor s au de comisiile de evaluare a persoanelor adulte cu handicap. Dreptul de opţiune se menţine şi în cazul trecerii pensionarilor de invaliditate la pensia pentru limită de vârstă. Direcţiile generale de asistenţă socială şi protecţia copilului judeţene. în condiţiile prezentei legi. Plata indemnizaţiei lunare se asigură de primăriile în a căror rază teritorială îşi are domiciliul sau reşedinţa persoana cu handicap grav.V. b) adulţii cu handicap grav sau reprezentanţii lor legali pe perioada în care adulţii cu handicap grav se află în centre rezidenţiale publice. în termen de 5 zile. vor comunica angajatorului. adulţii cu handicap grav ori reprezentanţii legali ai acestora. Părinţii sau reprezentanţii legali ai copilului cu handicap grav.O. cu excepţia centrului de tip respiro. 42). Nu pot beneficia de indemnizaţia lunară: a) părinţii sau reprezentanţii legali ai copilului cu handicap grav care se află în internate ori în centre de plasament aferente unităţilor sau instituţiilor de învăţământ special. ori în alte tipuri de instituţii publice cu caracter social în care se asigură întreţinere completă din partea autorităţii administraţiei publice. pe perioada reţinerii. c) persoanele cu handicap grav care sunt reţinute.. şi devine valabilă numai pe baza acordului exprimat în scris al acestora. 43).

Asistemtul personal profesionist Adultul cu handicap grav sau accentuat care nu dispune de spaţiu de locuit. acreditaţi în condiţiile legii. materiale igienico-sanitare. şi nu poate depăşi cuantumul cheltuielilor efectuate pentru adulţii cu handicap asistaţi în centrele rezidenţiale publice. echipament. respectiv al sectorului municipiului Bucureşti. 45). respectiv locale ale sectoarelor municipiului Bucureşti. Asistentul maternal care îngrijeşte copilul cu handicap grav sau accentuat până la vârsta majoratului poate opta să devină asistent personal profesionist (art. în cazul în care persoana cu handicap grav sau reprezentantul ei legal a optat pentru aceasta. Sumele necesare se suportă din bugetul propriu al judeţului. respectiv locale ale sectoarelor municipiului Bucureşti. respectiv locale ale sectoarelor municipiului Bucureşti. Opinia adultului cu handicap grav sau accentuat se va lua în considerare la luarea deciziei referitoare la stabilirea asistentului personal profesionist. 6.b) de a asigura şi garanta plata indemnizaţiei lunare. respectiv local al sectorului municipiului Bucureşti. . sau de către furnizorii de servicii sociale privaţi. nu realizează venituri ori realizează venituri de până la nivelul salariului mediu pe economie poate beneficia de îngrijirea şi protecţia unui asistent personal profesionist. pe a cărui rază teritorială îşi are domiciliul sau reşedinţa asistentul personal profesionist. Îngrijirea şi protecţia adulţilor cu handicap grav sau accentuat de către asistentul personal profesionist se fac pe baza deciziei comisiilor de evaluare a persoanelor adulte cu handicap judeţene. Monitorizarea şi controlul activităţii de îngrijire şi protecţie a adulţilor cu handicap grav şi accentuat de către asistentul personal profesionist se fac de direcţiile generale de asistenţă socială şi protecţia copilului judeţene. precum şi sumele aferente acoperirii cheltuielilor de locuit. Contractul de muncă al asistentului personal profesionist se încheie de către direcţiile generale de asistenţă socială şi protecţia copilului judeţene. cazarmament. Pentru fiecare adult cu handicap grav sau accentuat aflat în îngrijirea şi protecţia asistentului personal profesionist se acordă sumele necesare acoperirii cheltuielilor lunare de hrană. * XII. Cuantumul acestor sume se stabileşte prin hotărâre a consiliului judeţean.

pentru suprasolicitare neuropsihică şi condiţii de muncă deosebite în care îşi desfăşoară activitatea. d) un spor de 25% calculat la salariul de bază. b) un spor de 15% calculat la salariul de bază. suportate de furnizorii de servicii sociale privaţi acreditaţi. în termen de 15 zile de la data depunerii cererii. Pe perioada concediului de odihnă.Sumele necesare acoperirii cheltuielilor. precum şi spor de vechime şi alte sporuri aferente acordate în condiţiile legii. Pe perioada îngrijirii şi protecţiei adulţilor cu handicap grav sau accentuat. ori a furnizorilor de servicii sociale. infectat cu HIV ori bolnav de SIDA. asistentul personal profesionist beneficiază de următoarele drepturi: a) salariul de bază stabilit potrivit dispoziţiilor legale privind salarizarea asistentului social cu studii medii din unităţile de asistenţă socială din sectorul bugetar. . cazare şi masă. respectiv locale ale sectoarelor municipiului Bucureşti. angajatorul are obligaţia de a asigura persoanei cu handicap grav sau accentuat un înlocuitor al asistentului personal profesionist ori găzduirea într-un centru de tip respiro (art. b) decontarea cheltuielilor de transport interurban. se restituie acestora la cerere. pe perioada în care are în îngrijire şi protecţie cel puţin două persoane adulte cu handicap grav sau accentuat. 47). pe baza documentelor justificative. de către direcţiile generale de asistenţă socială şi protecţia copilului judeţene. pe perioada în care are în îngrijire şi protecţie o persoană adultă cu handicap grav sau accentuat. respectiv locale ale sectoarelor municipiului Bucureşti. Asistentul personal profesionist beneficiază şi de alte drepturi. Asistentul personal profesionist are următoarele obligaţii principale: a) să participe anual la instruirea organizată de angajator. după cum urmează: a) consiliere şi sprijin din partea specialiştilor de la direcţiile generale de asistenţă socială şi protecţia copilului judeţene. c) un spor de 15% calculat la salariul de bază. Modalitatea de decontare a cheltuielilor se aprobă prin ordin al preşedintelui Autorităţii Naţionale pentru Persoanele cu Handicap. altele decât cele cu paturi. în vederea îndeplinirii obligaţiilor ce îi revin cu privire la îngrijirea şi protecţia persoanei adulte cu handicap grav sau accentuat. în condiţiile stabilite pentru personalul din sectorul bugetar. în cazul în care deplasarea se face în interesul adultului cu handicap grav sau accentuat. c) transport urban gratuit.

prin care îşi asumă răspunderea de a realiza integral planul individual de servicii al adultului cu handicap grav sau accentuat. f) centre de servicii comunitare şi formare. Centrele pentru persoane cu handicap. în fişa postului şi în planul individual de servicii. 49). e) să comunice direcţiilor generale de asistenţă socială şi protecţia copilului judeţene. în termen de 48 de ore de la luarea la cunoştinţă. e) centre respiro/centre de criză. h) altele. Persoana cu handicap poate beneficia de servicii sociale acordate în centre de zi şi centre rezidenţiale de diferite tipuri. centrele rezidenţiale sunt locaţii în care persoana cu handicap este găzduită cel puţin 24 de ore. d) să trateze cu respect. 50). . psihică ori socială a adultului cu handicap grav sau accentuat şi alte situaţii de natură să modifice acordarea drepturilor prevăzute de lege (art. c) să presteze pentru adultul cu handicap grav sau accentuat toate activităţile şi serviciile prevăzute în contractul individual de muncă. bună-credinţă şi înţelegere adultul cu handicap grav sau accentuat şi să nu abuzeze fizic. public-private sau private. orice modificare survenită în starea fizică. 7. Centrele de zi şi centrele rezidenţiale reprezintă locaţii în care serviciile sociale sunt acordate de personal calificat şi care dispun de infrastructura adecvată furnizării acestora. tipurile de centre rezidenţiale pentru persoane cu handicap sunt: a) centre de îngrijire şi asistenţă. precum şi a celor prevăzute în contractul individual de muncă atrage răspunderea disciplinară.b) să semneze un angajament. ori. Neîndeplinirea sau îndeplinirea necorespunzătoare de către asistentul personal profesionist a obligaţiilor prevăzute de dispoziţiile legale în sarcina acestuia. ca act adiţional la contractul individual de muncă. b) centre de recuperare şi reabilitare. XII. penală a asistentului personal profesionist. psihic ori moral de starea acestuia. după caz. g) locuinţe protejate. În sensul legii. publice. d) centre de pregătire pentru o viaţă independentă. c) centre de integrare prin terapie ocupaţională. respectiv locale ale sectoarelor municipiului Bucureşti. în condiţiile legii (art. civilă.

cu excepţia celor prevăzute la lit. de educaţie. Persoanele cu handicap din centrele de zi sau rezidenţiale beneficiază de servicii medicale din cadrul pachetului de servicii medicale de bază care se suportă din bugetul Fondului naţional unic de asigurări sociale de sănătate. în subordinea consiliilor judeţene. de locuire. . pe teritoriul cărora funcţionează acestea. În cazul în care nevoile individuale ale persoanei cu handicap nu pot fi asigurate. cu avizul şi sub îndrumarea metodologică a Autorităţii Naţionale pentru Persoanele cu Handicap. persoana cu handicap poate fi îngrijită şi protejată într-un centru aflat în altă unitate administrativ-teritorială. pentru o durată de maximum 2 ani (art. Decontarea cheltuielilor dintre autorităţile administraţiei publice locale se face în baza costului mediu lunar al cheltuielilor efectuate în luna anterioară de centrul în care persoana cu handicap este îngrijită şi protejată (art. furnizorii de servicii sociale acreditaţi pot înfiinţa. conform Contractului-cadru privind condiţiile acordării asistenţei medicale în cadrul sistemului de asigurări sociale de sănătate. de ocupare a forţei de muncă şi altele asemenea. 54).Admiterea unei persoane cu handicap într-un centru rezidenţial. respectiv ale sectoarelor municipiului Bucureşti. administrează şi finanţează centrul (art. se face în cazul în care acesteia nu i se pot asigura protecţia şi îngrijirea la domiciliu sau în cadrul altor servicii din comunitate. Centrele publice pentru persoane cu handicap se înfiinţează şi funcţionează ca structuri cu sau fără personalitate juridică. Într-un centru de zi sau rezidenţial serviciile sociale pot fi furnizate în sistem integrat cu serviciile medicale. 52). 51). Coordonarea serviciilor sociale furnizate în sistem integrat se face de autoritatea administraţiei publice locale sau de furnizorul de servicii sociale care înfiinţează. în structura direcţiilor generale de asistenţă socială şi protecţia copilului. Centrele private pentru persoanele cu handicap se înfiinţează şi funcţionează ca structuri cu sau fără personalitate juridică. respectiv a consiliilor locale ale sectoarelor municipiului Bucureşti. 53). administra şi finanţa centre-pilot. Finanţarea centrelor publice se face din bugetele proprii ale judeţelor. Persoana cu handicap are dreptul să fie îngrijită şi protejată într-un centru din localitatea/judeţul în a cărei/cărui rază teritorială îşi are domiciliul sau reşedinţa. În vederea desfăşurării unui tip de activităţi cu caracter inovator în domeniul protecţiei persoanelor cu handicap. e) şi g). cu avizul şi sub îndrumarea metodologică a Autorităţii Naţionale pentru Persoanele cu Handicap (art.

precum şi programe de instruire specifică cu privire la problematica handicapului şi legislaţia în domeniu. 55). Personalul din cadrul centrelor are obligaţia respectării standardelor specifice de calitate. în condiţiile legii. răspunderea disciplinară. 56). conform prevederilor legale (art. Sumele necesare acordării drepturilor se asigură din bugetele proprii ale judeţelor. după caz. facilita şi asigura personalului programe de formare profesională. precum şi a prevederilor legale privind drepturile persoanelor cu handicap. * . beneficiază de decontarea cheltuielilor de transport dus-întors de la domiciliu. contravenţională sau penală. pe a căror rază teritorială funcţionează centrul (art. respectiv ale sectoarelor municipiului Bucureşti. de zi şi rezidenţiale pentru copiii şi adulţii cu handicap. Personalul de specialitate care îşi desfăşoară activitatea în centrele publice din mediul rural. Nerespectarea acestora atrage.Furnizorul de servicii sociale are obligaţia de a promova.

Prestaţii sociale pentru persoanele cu handicap Dreptul la asistenţă socială sub formă de prestaţii sociale se acordă la cerere sau din oficiu. 2. pe baza actelor doveditoare. Copiii cu handicap. arestării ori a detenţiei. în cuantum de 68 lei. de următoarele prestaţii sociale: a) indemnizaţie lunară. cu excepţia centrului de tip respiro. Nu pot beneficia de indemnizaţie sau buget complementar: a) adulţii cu handicap îngrijiţi şi protejaţi în centre rezidenţiale publice. Adultul cu handicap vizual grav primeşte pentru plata însoţitorului o indemnizaţie echivalentă cu salariul net al asistentului social debutant cu studii medii din unităţile de asistenţă socială din sectorul bugetar. după caz. 2. majorat cu 100%. pentru adultul cu handicap accentuat.5 lei. beneficiază de alocaţie de stat în condiţiile şi în cuantumul prevăzut de lege. supraveghere şi întreţinere. pentru adultul cu handicap accentuat. 57). inclusiv copiii cu handicap de tip HIV/SIDA. Copiii cu handicap de tip HIV/SIDA beneficiază de o alocaţie lunară de hrană. calculată pe baza alocaţiei zilnice de hrană stabilite pentru consumurile colective din unităţile sanitare publice. 3. în cuantum de 202 lei. în cuantum de 33. b) persoanele cu handicap care sunt reţinute. în condiţiile prevăzute de lege. Cererea pentru plata prestaţiilor sociale se înregistrează la autoritatea administraţiei publice locale competente în a cărei rază teritorială îşi are domiciliul sau reşedinţa persoana cu handicap.XII. pe perioada reţinerii. arestate sau condamnate definitiv la o pedeapsă privativă de libertate. Plata prestaţiei sociale se face începând cu luna următoare depunerii cererii şi încetează cu luna următoare încetării dreptului la prestaţia socială respectivă (art. . b) şi familia sau reprezentantul legal al copilului cu handicap grav. indiferent de venituri: 1. accentuat ori mediu pe perioada în care îl are în îngrijire. b) buget personal complementar lunar. indiferent de venituri: 1. pentru adultul cu handicap mediu. Beneficiază de prestaţia socială prevăzută la lit. în cuantum de 166 lei. altele decât cele cu paturi. pentru adultul cu handicap grav. 8. Adultul cu handicap beneficiază. pentru adultul cu handicap grav. în cuantum de 91 lei.

aflaţi în îngrijirea şi protecţia asistentului personal profesionist. la solicitarea structurilor competente în domeniu. c) să se prezinte pentru reevaluare. Obligaţiile persoanelor cu handicap. prin hotărâre a Guvernului. pe baza recomandărilor comisiei cu competenţă în domeniu.c) adulţii cu handicap grav sau accentuat care realizează venituri. . în condiţiile legii. ale familiei sau reprezentanţilor legali Persoanele cu handicap au următoarele obligaţii: a) să se prezinte din oficiu pentru evaluare/reevaluare la structurile competente în domeniu. în raport cu pregătirea. De dreptul la alocaţie lunară poate beneficia copilul bolnav de SIDA numai pe perioada în care este îngrijit în familie. respectiv locale ale sectoarelor municipiului Bucureşti. Plata drepturilor se realizează prin direcţiile generale de asistenţă socială şi protecţia copilului judeţene. indiferent de termenul de valabilitate al certificatului de încadrare în grad şi tip de handicap. aflaţi în îngrijirea şi protecţia asistentului personal profesionist. 9. cu cel puţin 30 de zile înainte de expirarea termenului de valabilitate al certificatului de încadrare în grad şi tip de handicap. d) să depună diligenţele necesare pentru a beneficia de drepturile prevăzute de lege. Sumele aferente drepturilor prevăzute de lege şi cheltuielilor de administrare se vor asigura prin bugetele proprii ale judeţelor/sectoarelor municipiului Bucureşti din transferuri de la bugetul de stat către bugetele locale. posibilităţile fizice şi psihice. b) să se prezinte din oficiu pentru reevaluare la comisiile de evaluare pentru încadrarea în grad şi tip de handicap. e) să urmeze activităţile şi serviciile prevăzute în planul de recuperare pentru copilul cu handicap. Nu pot beneficia de indemnizaţie adulţii cu handicap grav sau accentuat care nu realizează venituri. f) să depună diligenţe pentru încadrarea în muncă. Cuantumul drepturilor se actualizează anual cu indicele creşterii preţurilor de consum. * XII. respectiv în planul individual de servicii al adultului cu handicap.

. în scopul recuperării. c) să însoţească persoana cu handicap. Accesibilitatea persoanelor cu handicap. 59). Persoana care are în îngrijire. d) să se prezinte la solicitarea direcţiilor generale de asistenţă socială şi protecţia copilului judeţene. orientarea profesională şi integrarea socială. b) să respecte şi/sau să urmeze activităţile şi serviciile prevăzute în planul de recuperare pentru copilul cu handicap. informaţional şi comunicaţional. f) să comunice direcţiilor generale de asistenţă socială şi protecţia copilului judeţene. orice modificare cu privire la gradul de handicap. pentru evaluare şi reevaluare. starea materială. în termen de 48 de ore de la luarea la cunoştinţă. reabilitarea. respectiv locale ale sectoarelor municipiului Bucureşti.g) să colaboreze cu asistenţii sociali şi echipele de specialişti. respectiv locale ale sectoarelor municipiului Bucureşti. autorităţile publice au obligaţia să ia următoarele măsuri specifice: a) să promoveze şi să implementeze conceptul Acces pentru toţi. starea materială şi alte situaţii de natură să modifice acordarea drepturilor prevăzute de lege (art. domiciliu sau reşedinţă. În vederea asigurării accesului persoanelor cu handicap la mediul fizic. 10. respectiv în planul individual de servicii al adultului cu handicap. orientării profesionale şi integrării sociale. supraveghere şi întreţinere un copil sau adult cu handicap are următoarele obligaţii principale: a) să asigure creşterea şi îngrijirea corespunzătoare a persoanei cu handicap. pentru a împiedica crearea de noi bariere şi apariţia unor noi surse de discriminare. h) să aducă la cunoştinţa direcţiilor generale de asistenţă socială şi protecţia copilului judeţene. domiciliu sau reşedinţă. respectiv locale ale sectoarelor municipiului Bucureşti. la comisiile cu competenţă în domeniu. la termenul necesar sau la solicitare. * XII. orice modificare cu privire la gradul de handicap. precum şi alte situaţii de natură să modifice acordarea drepturilor prevăzute de lege. e) să colaboreze cu asistenţii sociali şi specialiştii care au ca scop recuperarea. reabilitării. în termen de 48 de ore de la luarea la cunoştinţă.

cu respectarea caracteristicilor arhitectonice. publice ori private. programe de accesibilitate sau de conştientizare asupra importanţei acesteia (art. d) să faciliteze accesul persoanelor cu handicap la noile tehnologii. spaţiile de parcare. Autorităţile administraţiei publice locale au obligaţia să includă reprezentanţi ai Autorităţii Naţionale pentru Persoanele cu Handicap sau ai organizaţiilor neguvernamentale ale persoanelor cu handicap în comisiile de recepţie a lucrărilor de construcţie ori de adaptare (art. e) să asigure accesul la informaţiile publice pentru persoanele cu handicap. după caz. străzile şi drumurile publice. Aceste prevederi se aplică şi pentru clădirile de locuit care se construiesc ori pentru care se realizează lucrări de consolidare. c) să recomande şi să susţină introducerea în pregătirea iniţială a elevilor şi studenţilor a unor cursuri referitoare la problematica handicapului şi a nevoilor acestora. Clădirile de patrimoniu şi cele istorice se vor adapta.b) să sprijine cercetarea. astfel încât să fie permis accesul neîngrădit al persoanelor cu handicap. dezvoltarea şi producţia de noi tehnologii de informare şi comunicare şi tehnologii asistive. de reabilitare. precum şi la diversificarea modalităţilor de realizare a accesibilităţii. g) să proiecteze şi să deruleze. mediul informaţional şi comunicaţional vor fi adaptate conform prevederilor legale în domeniu. vagoanele de transport feroviar pentru călători şi peroanele principalelor staţii. telefoanele publice. de extindere şi/sau de modernizare. conform prevederilor legale în domeniu. Clădirile de utilitate publică. clădirile de locuit construite din fonduri publice. în colaborare sau în parteneriat cu persoanele juridice. mijloacele de transport în comun şi staţiile acestora. Costurile lucrărilor necesare pentru realizarea adaptărilor se suportă din bugetele autorităţilor administraţiei publice centrale sau locale şi din sursele proprii ale persoanelor juridice cu capital privat. 61). 62). Autorităţile prevăzute de lege au obligaţia să elibereze autorizaţia de construcţie pentru clădirile de utilitate publică numai în condiţiile respectării prevederilor legale în domeniu. f) să asigure interpreţi autorizaţi ai limbajului mimico-gestual şi ai limbajului specific persoanelor cu surdocecitate. căile de acces. astfel încât să permită accesul neîngrădit al persoanelor cu handicap. . cu finanţare din fonduri publice. taxiurile.

rezervate şi semnalizate prin semn internaţional cel puţin 4% din numărul total al locurilor de parcare. 64). pentru parcarea gratuită a mijloacelor de transport pentru persoane cu handicap. dar nu mai puţin de două locuri. inclusiv marcarea prin pavaj tactil a spaţiilor de acces spre uşa de intrare în mijlocul de transport. . Toţi operatorii de taxi au obligaţia să asigure cel puţin o maşină adaptată transportului persoanelor cu handicap care utilizează fotoliul rulant. Autorităţile administraţiei publice locale au obligaţia să ia măsuri pentru: a) adaptarea tuturor mijloacelor de transport în comun aflate în circulaţie. b) să marcheze prin pavaj tactil contrastant căile spre peroanele de îmbarcare. 63). inclusiv marcarea prin pavaj tactil. precum şi în cele organizate vor fi adaptate. b) adaptarea tuturor staţiilor mijloacelor de transport în comun conform prevederilor legale. pentru a permite accesul persoanelor cu handicap care utilizează fotoliul rulant. Autorităţile administraţiei publice locale competente au obligaţia să ia măsuri pentru: a) adaptarea trecerilor de pietoni de pe străzile şi drumurile publice conform prevederilor legale. Constituie discriminare refuzul conducătorului de taxi de a asigura transportul persoanei cu handicap şi a dispozitivului de mers. În spaţiile de parcare de pe lângă clădirile de utilitate publică. locatari ai acestora (art. d) imprimarea cu caractere mari şi în culori contrastante a rutelor şi a indicativelor mijloacelor de transport în comun. la solicitarea persoanelor cu handicap grav.Adaptarea accesului în clădirile aflate în patrimoniul public sau privat al statului ori al unităţilor administrativ-teritoriale se face şi în condiţiile când nu se realizează lucrările prevăzute. b) montarea sistemelor de semnalizare sonoră şi vizuală la intersecţiile cu trafic intens. ghişee sau alte utilităţi (art. Administratorii infrastructurii feroviare şi operatorii de transport feroviar au următoarele obligaţii: a) să adapteze cel puţin un vagon şi staţiile principale de tren. c) montarea panourilor de afişaj corespunzătoare nevoilor persoanelor cu handicap vizual şi auditiv în mijloacele de transport public. Câinele-ghid care însoţeşte persoana cu handicap grav are acces liber şi gratuit în toate locurile publice şi în mijloacele de transport.

pot beneficia de un card-legitimaţie pentru locurile gratuite de parcare. Editurile au obligaţia să pună matriţele electronice utilizate pentru tipărirea cărţilor şi revistelor la dispoziţia persoanelor juridice autorizate care le solicită pentru a le transforma în format accesibil persoanelor cu deficienţe de vedere sau de citire. la solicitarea acestora. Autovehiculul care transportă o persoană cu handicap posesoare de card-legitimaţie beneficiază de parcare gratuită. .Persoanele cu handicap sau reprezentanţii legali ai acestora. 68). pentru relaţiile directe cu persoanele cu handicap auditiv ori cu surdocecitate. În spaţiile de parcare ale domeniului public şi cât mai aproape de domiciliu administratorul acestora repartizează locuri de parcare gratuită persoanelor cu handicap care au solicitat şi au nevoie de astfel de parcare (art. cu modificările şi completările ulterioare. b) să marcheze prin pavaj sau covoare tactile intrarea. c) să monteze lifturi cu însemne tactile (art. 66). Operatorii de telefonie au următoarele obligaţii: a) să adapteze cel puţin o cabină la o baterie de telefoane publice în conformitate cu prevederile legale în vigoare. în condiţiile Legii privind dreptul de autor şi drepturile conexe. 65). recepţia şi să deţină harta tactilă a clădirii. publice sau private asigură. Bibliotecile publice au obligaţia să înfiinţeze secţii cu carte în formate accesibile persoanelor cu deficienţe de vedere sau de citire (art. Autorităţile şi instituţiile centrale şi locale. Angajaţii operatorilor de servicii bancare şi poştale au obligaţia de a acorda asistenţă în completarea formularelor. interpreţi autorizaţi ai limbajului mimico-gestual sau ai limbajului specific al persoanei cu surdocecitate (art. Costurile aferente. Operatorii de servicii bancare au obligaţia să pună la dispoziţia persoanelor cu handicap. 69). la solicitarea persoanelor cu handicap (art. extrase de cont şi alte informaţii în formate accesibile. 66). b) să furnizeze informaţii despre costurile serviciilor în forme accesibile persoanelor cu handicap. se suportă din bugetele locale. Proprietarii de spaţii hoteliere au următoarele obligaţii: a) să adapteze cel puţin o cameră pentru găzduirea persoanei cu handicap care utilizează fotoliul rulant. la cerere.

. după caz. 72). recalificare. cea care nu are experienţă profesională sau cea care. 71). Persoana cu handicap sau. 11. Datele şi informaţiile personale colectate în cursul procesului de evaluare şi orientare profesională sunt confidenţiale şi pot fi utilizate numai în interesul şi cu acordul persoanei cu handicap în cauză (art. în vederea îmbunătăţirii accesării documentelor electronice de către persoanele cu handicap vizual şi mintal. Persoana cu handicap participă activ în procesul evaluării şi orientării profesionale. Orientarea. 73). publice sau de drept privat. Formarea profesională a persoanelor cu handicap se organizează. auditiv şi mintal (art. În achiziţia de echipamente şi softuri. familia ori reprezentantul legal al acesteia este principalul factor de decizie cu privire la orientarea profesională. formarea profesională şi angajarea în muncă Orice persoană cu handicap care doreşte să se integreze sau să se reintegreze în muncă are acces gratuit la evaluare şi orientare profesională. au obligaţia de a asigura servicii de informare şi documenta re accesibile persoanelor cu handicap.Autorităţile centrale şi locale publice. precum şi instituţiile centrale şi locale. conform legii. Autorităţile publice au obligaţia să ia măsuri pentru: a) accesibilizarea paginilor de internet proprii. conform dorinţelor şi aptitudinilor sale. Beneficiază de orientare profesională. persoana cu handicap care este şcolarizată şi are vârsta corespunzătoare în vederea integrării profesionale. b) utilizarea pictogramelor în toate serviciile publice. deşi încadrată în muncă. tipul şi gradul de handicap. are acces la informare şi la alegerea activităţii. perfecţionare şi specializare (art. 70). indiferent de vârstă. Serviciile de relaţii cu publicul vor afişa şi vor dispune de informaţii accesibile persoanelor cu handicap vizual. după caz. persoana care nu are un loc de muncă. * XII. doreşte reconversie profesională. prin programe de iniţiere. instituţiile publice vor avea în vedere respectarea criteriului de accesibilitate (art. calificare. c) adaptarea telefoanelor cu telefax şi teletext pentru persoanele cu handicap auditiv.

formate din unităţi protejate autorizate şi locuinţe protejate. 74). în condiţiile legii (art. c) să creeze condiţiile şi serviciile necesare pentru ca persoana cu handicap să poată alege forma de conversie/reconversie profesională şi locul de muncă. Persoanele cu handicap au dreptul să li se creeze toate condiţiile pentru a-şi alege şi exercita profesia. în conformitate cu potenţialul ei funcţional. c) să coreleze pregătirea profesională a persoanelor cu handicap cu cerinţele pieţei muncii. autorităţile publice au obligaţia să ia următoarele măsuri specifice: a) să realizeze/diversifice/susţină financiar programe privind orientarea profesională a persoanelor cu handicap. d) să înfiinţeze şi să susţină complexe de servicii. g) să diversifice şi să susţină diferite servicii sociale. . b) să promoveze un mediu de muncă deschis. inclusiv şi accesibil persoanelor cu handicap. angajare asistată şi altele asemenea. informare pentru angajatori. b) să asigure pregătirea şi formarea pentru ocupaţii necesare în domeniul handicapului. respectiv consiliere pentru persoana cu handicap şi familia acesteia. orientării. meseria sau ocupaţia. pentru a dobândi şi menţine un loc de muncă. precum şi pentru a promova profesional. Evaluarea şi orientarea profesională a adulţilor cu handicap se realizează de comisia de evaluare a persoanelor adulte cu handicap.În vederea asigurării evaluării. în vederea angajării şi păstrării în muncă a persoanelor cu handicap. pentru comunitatea căreia aparţine. în special. f) să acorde sprijin pentru organizarea unei pieţe de desfacere pentru produsul muncii persoanei cu handicap. Autorităţile publice au obligaţia să ia următoarele măsuri specifice: a) să promoveze conceptul potrivit căruia persoana cu handicap încadrată în muncă reprezintă o valoare adăugată pentru societate şi. e) să iniţieze şi să dezvolte forme de stimulare a angajatorilor. d) să creeze cadrul necesar pentru accesul la evaluare şi orientare profesională în orice meserie. formării şi reconversiei profesionale a persoanelor cu handicap. în funcţie de abilităţile persoanelor cu handicap.

h) să promoveze serviciile de mediere pe piaţa muncii a persoanelor cu handicap. Autorităţile şi instituţiile publice. i) să realizeze/actualizeze permanent baza de date. pot opta pentru îndeplinirea uneia dintre următoarele obligaţii: a) să plătească lunar către bugetul de stat o sumă reprezentând 50% din salariul de bază minim brut pe ţară înmulţit cu numărul de locuri de muncă în care nu au angajat persoane cu handicap. a). precum şi cu dispoziţiile speciale din prezenta lege. publice sau private. 75). au obligaţia de a angaja persoane cu handicap într-un procent de cel puţin 4% din numărul total de angajaţi. abilităţile şi contribuţia persoanelor cu handicap la piaţa muncii. în vederea creşterii gradului de conştientizare/sensibilizare a comunităţii cu privire la potenţialul. pe bază de parteneriat. m) să iniţieze programe specifice care stimulează creşterea participării pe piaţa muncii a forţei de muncă din rândul grupurilor supuse riscului major de excluziune socială (art. persoanele juridice. j) să dezvolte colaborări cu mass-media. persoanele juridice. în colaborare sau parteneriat cu persoanele juridice. l) să iniţieze şi să susţină campanii de sensibilizare şi conştientizare a angajatorilor asupra abilităţilor persoanelor cu handicap. care au cel puţin 50 de angajaţi. . Persoanele cu handicap au dreptul de a munci şi de a realiza venituri în conformitate cu prevederile legislaţiei muncii. pentru evidenţierea ofertei de muncă din rândul persoanelor cu handicap. atestate prin certificatul de încadrare în grad de handicap. Persoanele cu handicap pot fi încadrate în muncă conform pregătirii lor profesionale şi capacităţii de muncă. k) să realizeze. publice ori private. prin persoană cu handicap se înţelege şi persoana invalidă gradul III (art. care nu angajează persoane cu handicap. Autorităţile şi instituţiile publice. în condiţiile prevăzute la lit. programe şi proiecte având ca obiectiv creşterea gradului de ocupare. 77). publice sau private. emis de comisiile de evaluare de la nivel judeţean sau al sectoarelor municipiului Bucureşti. b) să achiziţioneze produse sau servicii realizate prin propria activitate a persoanelor cu handicap angajate în unităţile protejate autorizate. În sensul legii şi numai în contextul încadrării în muncă. în sumă echivalentă cu suma datorată la bugetul de stat.

Persoanele cu handicap angajate la domiciliu beneficiază din partea angajatorului de transportul la şi de la domiciliu al materiilor prime şi materialelor necesare în activitate. care angajează persoane cu handicap. 79).Fac excepţie. de drept public sau privat. cu condiţia ca cel puţin 75% din fondul obţinut prin scutire să fie reinvestit pentru restructurare sau pentru achiziţionarea de . c) în forme protejate. Monitorizarea şi controlul respectării acestor prevederi se fac de către Inspecţia Muncii (art. din care să rezulte cum au fost utilizate fondurile obţinute prin activitatea comercială. instituţiile publice de apărare naţională. Procedura de autorizare a unităţilor protejate se stabileşte prin ordin al preşedintelui Autorităţii Naţionale pentru Persoanele cu Handicap (art. ordine publică şi siguranţă naţională. precum şi al produselor finite realizate (art. b) fără personalitate juridică. să desfăşoare activităţi economice independente. Formele protejate de angajare în muncă sunt: a) loc de muncă protejat. ateliere sau alte structuri din cadrul operatorilor economici. precum şi cele organizate de persoana cu handicap autorizată. instituţiilor publice ori din cadrul organizaţiilor neguvernamentale. b) unitate protejată autorizată (art. Fac excepţie de la obligaţia de achiziţionare de produse ori servicii realizate de persoane cu handicap unităţile protejate înfiinţate în cadrul organizaţiilor persoanelor cu handicap care pot desfăşura şi activităţi de vânzări/intermedieri. 78). 81). Unităţile protejate autorizate beneficiază de următoarele drepturi: a) scutire de plata taxelor de autorizare la înfiinţare şi de reautorizare. Aceste unităţi au obligaţia prezentării unui raport financiar la fiecare început de an. sub formă de secţii. în condiţiile legii. Unităţile protejate pot fi: a) cu personalitate juridică. Angajarea persoanei cu handicap în muncă se realizează în următoarele forme: a) pe piaţa liberă a muncii. b) scutire de plată a impozitului pe profit. cu condiţia ca minimum 75% din profitul obţinut să fie destinat programelor de integrare socioprofesională pentru persoanele cu handicap din organizaţiile respective. b) la domiciliu. cu gestiune proprie. Unităţile protejate pot fi înfiinţate de orice persoană fizică sau juridică. 80).

Nerespectarea acestei obligaţii se sancţionează cu suspendarea autorizaţiei de funcţionare ca unitate protejată sau. 571/2003. e) un preaviz plătit. în condiţiile legii (art. de minimum 30 de zile lucrătoare. la calculul profitului impozabil. d) o perioadă de probă la angajare. după caz. 82). angajată pentru muncă la domiciliu. b) deducerea.echipamente tehnologice. instalaţii de lucru şi/sau amenajarea locurilor de muncă protejate. la calculul profitului impozabil. Angajatorii persoanelor cu handicap beneficiază de următoarele drepturi: a) deducerea. cu retragerea acesteia şi cu obligaţia rambursării integrale a facilităţilor de care a beneficiat pe durata funcţionării ca unitate protejată autorizată (art. cu modificările şi completările ulterioare. Persoanele cu handicap aflate în căutarea unui loc de muncă sau încadrate în muncă beneficiază de următoarele drepturi: a) cursuri de formare profesională. Finanţarea drepturilor pentru persoanele cu handicap aflate în căutarea unui loc de muncă se suportă din bugetul asigurărilor pentru şomaj. a sumelor aferente adaptării locurilor de muncă protejate şi achiziţionării utilajelor şi echipamentelor utilizate în procesul de producţie de către persoana cu handicap. în cazul în care beneficiază de recomandarea comisiei de evaluare în acest sens. din partea unui consilier specializat în medierea muncii. precum şi a cheltuielilor cu transportul materiilor prime şi al produselor finite la şi de la domiciliul persoanei cu handicap. c) consiliere în perioada prealabilă angajării şi pe parcursul angajării. b) adaptare rezonabilă la locul de muncă. unităţile protejate autorizate au obligaţia să prezinte raportul de activitate pentru anul precedent Autorităţii Naţionale pentru Persoanele cu Handicap. plătită. de cel puţin 45 de zile lucrătoare. a cheltuielilor cu transportul persoanelor cu handicap de la domiciliu la locul de muncă. precum şi în perioada de probă. c) alte drepturi acordate de autorităţile administraţiei publice locale finanţate din fondurile proprii. utilaje. maşini. în condiţiile legii. . acordat la desfacerea contractului individual de muncă din iniţiativa angajatorului pentru motive neimputabile acestuia. La începutul fiecărui an. în condiţiile prevăzute de Legea nr. f) posibilitatea de a lucra mai puţin de 8 ore pe zi. 83).

c) decontarea din bugetul asigurărilor pentru şomaj a cheltuielilor specifice de pregătire. 76/2002 privind sistemul asigurărilor pentru şomaj şi stimularea ocupării forţei de muncă. în condiţiile prevăzute de Legea nr. 84). d) o subvenţie de la stat. * . formare şi orientare profesională şi de încadrare în muncă a persoanelor cu handicap. cu modificările şi completările ulterioare (art.

Sign up to vote on this title
UsefulNot useful