CIOCOII VICHI $I NOI

SAL CI NA$TI ÐIN
PISICÃ $OARICI
MÃNÂNCÃ
ROMAN{ ORIGINAL
NIcoIue ¡IIImon
VersIune eIecLronIcù de ScrIpLorIum.ro
ILLp:JJwww.scrIpLorIum.ro
Ðedicu{ie
Domnilor ciocoil lEsLe muIL LImp de cund umbIu cu
uceusLù nuveIù zIuu çI noupLeu, înLocmuI cu DIogen,
cùuLund o cIusù de oumenI cu sù Ie-o dedIc. Am voIL sù Iuc
uceusLù onoure boIerIIor; dur, dupù o gundIre serIousù,
mIum scIImbuL IoLùrureu, cùcI, deçI înLr-uceusLù cIusù s-uu
sLrecuruL muI(I veneLIcI corup(I çI, cu LouLe IovIrIIe çI
LenLu(IunIIe sLrùInIIor Iu cure servù de (InLù de un secoI çI
jumùLuLe, LoL se gùsesc prInLre dunçII bùrbu(I cu
sIm(ùmInLe nobIIe çI cu InImù de udevùru(I romunI, cure uu
IùcuL, Iuc çI sunL convIns cù vor Iuce muIL bIne puLrIeI Ior.
De Iu boIerI um uIerguL Iu negu(ùLorI. Am revIzuIL LouLe
sLubIIImenLeIe de comercIu, de Iu muguzIIIe ceIe murI çI
Iuxouse punù Iu mugIernI(eIe ceIe umIIILe uIe precupe(IIor.
Am vùzuL zuruII Iùrù cupILuI, IunIuronI çI muIoneçLI, cure
sùrùcesc Iumeu prIn dobunzIIe Ior ceIe nemùsuruLe;
IIpscunI çI bogusIerI cure îçI împodobesc muguzIneIe cu
murIù puLredù çI cu ogIInzI mIncInouse çI, dundu-çI Lon de
murI cupILuIIçLI, ruIneuzù socIeLuLeu prIn IuIImenLe Iruudu-
Iouse, ce se eIecLuesc IourLe Iesne în (uru nousLrù; bùcunI
cure vund rupI(ù în Ioc de unLdeIemn, orez îndoIL cu
pIeLrIceIe cu sù Lrugù muI greu Iu cunLur çI cuIeu umesLecuLù
cu orz çI IusoIe. Am vùzuL curcIumurI umesLecund vInuI cu
upù çI vunzund cu ocuIe cu douù IundurI, mùceIurI çI
precupe(I vunzund cu cunLure sLrumbe çI m-um muInIL,
cùcI rùuI esLe IourLe mure, dur n-um gùsIL în uceçLI
umùgILorI decuL nIçLe Io(I suu cIocoIuçI ordInurI, IeçI(I dIn
çcouIu vousLrù Iùrù dI-pIomù de specIuIILuLe!... Am uIerguL
prIn suLe çI cùLune, um vorbIL cu (ùrunI bùLrunI çI LInerI; ce
e drepL, sunL pIInI çI eI, sùrmunII, de murçùvII punù înLre
urecII, dur n-um gùsIL nIcI înLre dunçII pe oumenII ce
cùuLum. Am InLruL în IocuçuI IuI Dumnezeu, um observuL
cu conçLIIn(ù cIeruI înuIL çI pe ceI proIeLur. Dur vuI! ce
dezumùgIre!... AcoIo unde credeum cù voI gùsI LoIuguI çI
LruIsLu, sucruI sImboI uI umIIIn(eI çI pIeLù(II creçLIne, um
gùsIL Ignorun(u înLronuL ù, InvI-dIu, mundrIu, IùcomIu çI
uILe pùcuLe moruIe, pe cure ne oprIm u Ie descrIe, cùcI Iegeu
de presù, Iùrù îndoIuIù, ne-ur condumnu Iu zece unI de
ocnù.
ObosIL de uLuLeu cerceLùrI zudurnIce, IoLùrusem sù-mI
urd munuscrIpLuI; dur LocmuI cund mù pregùLeum sù duu
IIùcùrIIor roduI osLeneIIIor meIe de çuse IunI, m-um gundIL
çI Iu voI, preuIubI(II meI cIocoI uI condeIuIuI, de LouLe
cIuseIe çI purLIdeIe, çI um zIs cu sLùmoçuI nosLru PIIuL:
¨Ecce homo¨ suu ¨¡uLù oumenII meI¨!
Vouù, dur, sLrùIucI(I IuceIerI uI vIcIIIor, cure u(I muncuL
sLureu sLùpunIIor voçLrI çI v-u(I rIdIcuL pe ruIneIe uceIoru ce
nu v-uu IùsuL sù murI(I în mIzerIe; vouù, cure sunLe(I puLre-
juneu çI muceguIuI ce supù dIn LemeIII çI rùsLournù
împùrù(IIIe çI domnIIIe; vouù, cure u(I IuruL cu zvun(uI dIn
Iunc(IunIIe ceIe mIcI çI cu mIIIe de guIbenI dIn ceIe murI,
Iur ucum, cund v-u(I cumpùruL moçII çI puIuLe, sLropI(I cu
noroI pe IùcùLorII voçLrI de bIne; vouù çI numuI vouù dedIc
uceusLù sIubù çI neînsemnuLù scrIere. CILI(I-o cu bùgure de
seumù, domnII meI, çI orIcuLe Io(II îmI vor II scùpuL dIn
vedere, însemnu(I-Ie pe un cuLusLII çI mI Ie LrImILe(I cu sù Ie
uduug Iu u douu edI(Iune.
Prolog
NImIc nu esLe muI perIcuIos penLru un sLuL ce voIeçLe u se
reorgunIzu, decuL u du IruneIe guvernuIuI în muInIIe
purvenI(IIor, menI(I dIn concep(Iune u II sIugI çI educu(I
înLr-un mod cum sù pouLù scouLe IupLe dIn pIuLrù cu orIce
pre(!...
PIuLon u zIs, cu douù mII de unI înuInLe de u Iuu noI
punu în munù cu sù descrIem pe cIocoI, cù un om, cu sù
pouLù devenI ceLù(eun onesL, muI înLuI de LouLe cuuLù sù IIe
nùscuL bIne, crescuL în IrIcu IuI Dumnezeu, çI dIn copIIùrIe
punù Iu muLurILuLe sù LrùIuscù înconjuruL de oumenI
vIrLuoçI çI drep(I.
CIocoIuI esLe LoLdeuunu çI în orIce (urù un om venuI,
IpocrIL, Iuç, orgoIIos, Iucom, bruLuI punù Iu burburIe çI doLuL
de o umbI(Iune nemùrgInILù, cure ecIuLù cu o bombù pe
duLù ce çI-u ujuns (InLu uspIru(IunIor suIe.
PepInIeru în cure cresc uceçLI InumIcI uI onoureI çI uI
LuLuror vIrLu(IIor ceLù(eneçLI esLe muI LoLdeuunu cusu
boguLuIuI çI muI cu seumù u boguLuIuI purvenIL. AcI vIne
cIocoIuI, umIIIL, çI cere u servI pe boIeruI penLru o bucuLù
de puIne, o cumerù de dormIL çI un veçLmunL cu sù se upere
de usprImeu IrIguIuI.
¡n unII dInLuI, ucesLe vuIpI cu douù pIcIoure, cure înLrec
în IpocrIzIe çI vIcIeçug pe ceIe cu puLru pIcIoure dIn Iub-
uIeIe IuI Esop çI ¡u ¡onLuIne, peLrec împreunù cu servILorII
ceI îmbùLrunI(I în pùcuLe de LoL IeIuI, îI sLudIuzù cu ceu muI
mure uLen(Iune, încuL Iu eLuLe de douùzecI de unI, eI çLIu
IourLe bIne cum se Iurù cIoçcu de pe ouù Iùrù sù curuIe; cu
uILe cuvInLe, çLIu cuL sù Iure de Iu uprovIzIonureu dIn LouLe
zIIeIe, cuL de Iu uprovIzIonùrIIe ceIe murI, cuL de Iu uren-
dureu moçIIIor çI uILe muI muILe Lrunzuc(IunI uIe cuseI
boIereçLI în cure se uIIù servInd.
$LIm cu Lo(II cù înLre sIugIIe de Iu cuseIe bogu(IIor, cu în
LouLe meserIIIe socIuIe, exIsLù o IerurIIe ourecure. CIocoIuI,
dur, îçI începe uneorI curIeru de Iu posLuI de runduç, Iur uI-
LeorI de Iu IucIeu ce se pune în coudu LrùsurII boIeruIuI;
devIne cu înceLuI soIrugIu, upoI vùLuI de curLe, Iur muI pe
urmù se Iuce çI eI boIer; çI cu LouLe cù unII-uI(II îI zIc în der-
IzIune boier jccut, copIII IuI însù devIn boIerI çI III de
boIerI.
¡n LImpuI pe cund cIocoIuI umbIù dupù Lrùsuru boIer-
uIuI, eI uIIù LouLe sIùbIcIunIIe sLùpunuIuI sùu çI-I ujuLù cuL
pouLe cu sù çI Ie împIIneusc ù în pugubu IuI çI în IoIosuI sùu.
Se înLumpIù, însù, de muILe orI cu sLùpunuI cIocoIuIuI sù
uIbù çI vIrLu(I, dur ucesLe IucrurI pùLruLe nu poL sù InLre în
cupuI çI în InImu ceu LrIungIIuIurù çI îngusLù u cIocoIuIuI
pIecuL pe drumuI de u devenI om mure cu orIce pre(.
Cu soIrugIu se obIçnuIeçLe uLuL de muIL cu muncùrIIe
deIIcuLe, încuL nu muI pouLe sù LrùIuscù Iùrù IrIpLurù de
Iuzun, brunzù de Purmu, suIum de Veronu, Icre moI, con-
serve de ¡run(u çI vInurI dIn ceIe muI ceIebre deuIurI uIe
EuropeI. AsLIeI dur, cund cIocoIuI ujunge Iu gruduI de vùLuI,
esLe corupL moruIIceçLe çI IIzIceçLe punù Iu mùduvu ouseIor.
¡nùI(uL Iu ucesL dIn urmù çI muI suprem grud uI
sIugùrIeI, cIocoIuI devIne prevùzùLor cu un prezIdenL de
cubIneL... dIn Europu. ¡deeu ce-I preocupù zIuu çI noupLeu
esLe de u uIIu meLoduI prIn cure sù-çI Iucù sLure. DIIerILe
pIunurI I se prezInLù în ImugInu(Iune, unuI muI înLunecos
decuL ceIIuIL; Ie sLudIuzù pe LouLe çI, gùsIndu-Ie reu-IIzubIIe,
Ie pune în Iucrure Iùrù musLrure de conçLIIn(ù.
S-u zIs de muI muI(I IIIozoII çI cùrLururI cù conçLIIn(u
esLe ceI muI uspru jude uI crImInuIuIuI. O II, nu LùgùduIesc,
dur vùLuIuI de curLe cunouçLe secreLuI de u Iuce dIn ucesL
uspru judecùLor un consIIIer înLocmuI dupù cum îI
LrebuIeçLe IuI.
EI zIce în sIne: ToL omuI esLe creuL de Dumnzeu cu
drepLuI de u se IrùnI pe pùmunL; de ce dur unII oumenI uu
muI muIL decuL Ie LrebuIe, cund uI(II nu uu nIcI cIIur mIjIo-
uceIe necesure spre u se sus(Ine? De ce unII sunL puLernIcI
çI uI(II nebùgu(I în seumù? De ce unII sLùpunesc pùmunLurI
înLInse, Iur uI(II nu uu nIcI cIIur pùmunLuI necesur spre u se
înmormunLu? AceusLu esLe o sLure de IucrurI unormuIù zIce
în(eIepLuI vùLuI de curLe çI cuLù sù o combuL dIn LouLe pu-
LerIIe, uduugù eI.
AsLIeI dur, omuI nosLru, mergund dIn ru(IonumenL în
ru(IonumenL çI dIn deduc(Ie în deduc(Ie, devIne comunIsL,
Iùrù çLIreu IuI, çI începe u pune în Iucrure uceusLù docLrInù
uLuL de Irumousù çI eguII-Lurù în upuren(ù, cuL esLe de
IIdousù în Iond.
Nu Lrece muIL çI IngenIosuI vùLuI de curLe se pune cu
urdoure u nIveIu sLureu socIeLù(II... ¡çI cumpùrù moçIoure,
vILIçoure çI uILe dImInuLIve de ucesLeu cure Iuc vIu(u Iesne çI
pIInù de pIùcerI.
Dupù ce u ruInuL de ujuns pe nenorocILuI boIer, cure nu
I-u IùsuL sù pIurù de Ioume pe drumurI çI dupù ce çI-u IuuL
runguI de pILur, Iu cure nu esLe vùLuI de curLe cure sù nu us-
pIre, omuI nosLru cuuLù un preLexL çI pùrùseçLe cusu
sLùpunuIuI sùu LocmuI uLuncI cund ucesLu sImLe ceu muI
mure nevoIe de dunsuI.
EsLe cunoscuL cù omuI îmbogù(IL prIn IurLIçug nu se
suLurù nIcIoduLù de uvere, orIcuL de boguL ur devenI, cI, dIn
conLru, cuuLù noI mIjIouce de u-çI mùrI bogù(IIIe. CùsùLorIu,
dur, devIne penLru dunsuI o nouù mInù de expIouLuL. Se
propune cu gInere pe Iu LouLe IeLeIe boguLe; LrImILe sumsurI
de cùsùLorIe în LouLù (uru çI nu se însourù decuL numuI
uLuncI cund gùseçLe o zesLre dupù pIucuI IuI, Iùrù sù se LuI-
bure cuL de pu(In ducù IemeIu cu cure-çI Ieugù sourLu esLe
junù, Irumousù çI crescuLù bIne, suu sIuLù çI depruvuLù.
OmuI ce se însourù numuI penLru cu sù-çI mùreuscù
sLureu nIcIoduLù nu Iu so(Ie bunù. CIocoIuI o çLIe çI uceusLu,
dur îI pusù IourLe pu(In, cùcI eI nu ure uILù (InLù decuL reuI-
Izureu pIunurIIor suIe ceIor umbI(Iouse. Nupuc ù sù Lreucù
Iunu de mIere çI cusu cIocoIuIuI devIne o cuIeneu în cure se
udunù LouLù Iepru socIeLù(II. So(Iu IuI devIne o MessuIInù;
copIII se nusc Dumnezeu muI çLIe cum, cresc împreunù cu
sIugIIe çI, LocmuI cund ujung Iu gruduI ceI muI înuIL uI
corup(IunII, îI LrImILe în ¡run(u cu sù înve(e curLe.
NenorocI(II copII, IIpsI(I de educu(Iuneu moruIù çI
neînLùrI(I prIn vIrLu(I çI exempIe de onoure învù(uLe dIn
cusu pùrIn(IIor, cum ujung Iu por(IIe PurIsuIuI, cud în
muInIIe IemeIIor çI junIIor ceIor sLrIcu(I, cure îI depruveuzù
çI muI rùu; Iur cund se înLorc în puLrIe, în Ioc sù uducù cu
dunçII IumInIIe EuropeI cIvIIIzuLe, nu uduc decuL vIcIuI çI
depruvureu suu, ducù vreunuI dInLr-înçII reuçeçLe u învù(u
cuLe cevu, uceusLù cuILur ù InLeIecLuuIù, neIIInd sus(InuLù de
o educu(Iune moruIù, produce muI muIL rùu decuL bIne
nenorocILeI (ùrI ce IrùneçLe în sunu-I usemeneu vIpere.
CIocoIuI suu puIuI de cIocoI, ujuns om de sLuL, se
deosebeçLe de omuI onesL prIn muI muILe IupLe, Iur muI cu
seumù prIn purLureu su. EI nu se pronun(ù deIInILIv penLru
nIcI o docLrInù poIILIcù, nu se Iuce udepL credIncIos uI nIcI
unuI purLId, nu dourù cù ure spIrILuI drepL çI nepùrLInILor,
cI cu sù pouLù expIouLu deoduLù LouLe docLrIneIe çI purLIdeIe
în IoIosuI sùu.
AmoruI de puLrIe, IIberLuLeu, eguIILuLeu çI devoLumenLuI
sunL vorbeIe sucrumenLuIe uIe cIocoIuIuI, pe cure Ie rosLeçLe
prIn udunùrI pubIIce çI prIvuLe; dur ucesLe vIrLu(I
ceLù(eneçLI, de cure Iuce uLuLu pompù, nu sunL decuL
LrepLeIe scùrII pe cure voIeçLe u se suI Iu puLere; çI uneorI,
cund eIe nu-I servù de ujuns, eI uIeurgù Iu sLrùInI çI
prImeçLe de Iu dunçII posLurI în (uru su.
Ajuns Iu gruduI de mùrIre penLru cure u comIs LouLe
mIçeIIIIe, u suIerIL LouLe umIIIn(eIe çI u decIumuL, Iùrù de u
Ie sIm(I, LouLe vIrLu(IIe dIn Iume, cIocIuI îçI rIdIcù muscu
IpocrIzIeI de Iu ocII çI se uruLù IumII în mIzerubIIu çI
urucIousu nudILuLe u suIIeLuIuI sùu ceIuI mIc.
¡nImu IuI, usprILù de suIerIn(eIe, umIIIrIIe çI înjosIrIIe
prIn cure u LrecuL, devIne IncupubIIù de orIce sIm(ùmunL
Irumos çI umun. ¡I-berLuLeu preseI îI supùrù, cùcI
descoperù InecIILù(IIe vIe(II suIe çI nu-I Iusù sù despouIe de
uverI pe sLuL çI pe purLIcuIurI; Iunc(IunIIe sLuLuIuI Ie
împurLe Iu cIocoI cu ceu muI mure prodIguIILuLe çI, cu sù se
pouLù IoIosI muI bIne de orunduIrIIe în servIcIe, îçI
recruLeuzù un cIocoI LoL de cuIIbruI sùu çI specuIeuzù prIn-
Lr-însuI puIneu nenoro-cI(IIor Iunc(IonurI.
¡uLù LIpuI cIocoIuIuI dIn LouLe (ùrIIe çI muI cu seumù dIn
(uru nousLrù, unde IumInu udevùruLeI cIvIIIzu(IunI n-u rIsIp-
IL încù norII ceI groçI uI Ignorun(eI çI uI depruvu(IunII. ¡uLù
LIpuI ce ne propu-nem u urmùrI în deosebILeIe Iuze prIn
cure eI u LrecuL în secoIuI nosLru, de Iu cIocoIuI cu unLerIu çI
cu cùIùmùrI Iu bruu uI LImpIIor IunurIoLIcI, punù Iu cIocoIuI
cu Iruc çI cu mùnuçI uIbe dIn zIIeIe nousLre.
Purteu I. Ciocoii vechi
De Iu 181q punù Iu 18¸o
1
CuruvunI - punLuIonI
Cupitolol I. Ðino Pútoricú
¡nLr-o dImIneu(ù dIn Iunu IuI ocLombrIe, unuI 181q, un june
de zz de unI, scurL Iu sLuLurù, cu Iu(u oucIeçù, ocII negrI
pIInI de vIcIenIe, un nus drepL çI cu vurIuI cum rIdIcuL în
sus, ce IndIcù umbI(Iuneu çI mundrIu grosoIunù, îmbrùcuL
cu un unLerIu de çumuIugeu rupL în spuLe; cu curuvunI
1
de
punzù de cusù vopsI(I cuIenIu; încIns cu o bucuLù de punzù
cu murgInIIe cusuLe în gIergIeI; cu pIcIoureIe gouIe bùguLe
în nIçLe ImIneI de suILIun, cure Iuseserù oduLù roçII, dur îçI
pIerduserù cuIoureu dIn cuuzu vecIImII; Iu încIngùLoure cu
nIçLe cùIImùrI coIosuIe de uIumù; în cup cu cuuc de çuI, u
cùruI cuIoure nu se pouLe dIsLInge dIn cuuzu peLIceIor de
dIIerILe muLerII cu cure eru curpIL, çI purLund cu veçmunL de
cùpeLenIe o Iermenù de pumbrIu cu puIuI gruuIuI, cùpLuçILù
cu bogusIu roçu; un usLIeI de june sLu în scuru cuseIor
mureIuI posLeInIc AndronucIe TuzIuc, rezemuL de sLuIpII
InLrùrII çI ubsorbIL în nIçLe medILu(IunI cure, reIIecLundu-se
în LrùsurIIez Ie(eI suIe, Iùsuu sù se vudù punù Iu evIden(ù cù
gundIreu ce-I preocupu nu eru decuL pIunurI umbI(Iouse ce
încIIpuIreu IuI ceu vIe îI puneu înuInLe çI obsLucoIeIe ce
înLumpInu în reuIIzureu Ior.
¡n momenLuI uceIu, uçu scùrII se descIIse çI se urùLù
înuInLeu juneIuI un urnùuL îmbrùcuL numuI în IIr, cu pIs-
LouIe çI IuLugun Iu bruu çI cu LùLurcù roçIe bIùnILù cu vuIpe
nuIe. MundruI uIbunez, Iùrù sù prIveuscù cuL de pu(In pe bI-
eLuI june ce-I Iùceu LemeneIe
z
punù Iu pùmunL, sLrIgù cu
voce de sLenLor: ¨¡oune, Lruge buLcu boIeruIuI Iu scurù¨.
z
TemeneIe compIImenLe LurceçLI
¸
BoIer de proLIpendudù de prImu cIusù
VIzILIuI, dupù ce pIesnI de cuLevu orI dIn bIcI çI muI Iùcu
cuLevu muruIeLurI prIn cure voIu sù uruLe ubIIILuLeu ce uveu
în meserIu su, Lruse buLcu Iu scurù.
Nu Lrecu muIL çI se uuzIrù puçII ceI IeneçI çI gruvI uI
mureIuI posLeInIc, ce coboru scuru cu o cuden(ù sImeLrIcù.
JuneIe, u cùruI uLen(Iune eru u(InLILù Iu ceu muI mIcù
mIçcure ce se peLreceu, uuzI çI eI ucesL zgomoL çI cu un uer
în cure se vedeu IourLe curuL neIInIçLeu, rIdIcù de Iu pùmunL
douù cuLII cu pùsLrùvI çI cuLevu gùInI; upoI vurî
mùcIInùIIceçLe munu în sun çI scouse un pIIc sIgIIuL; Iur
dupù ce îçI sLrunse Iermeneuuu Iu pIepL çI-çI Iuù cuucuI dIn
cup, Iùsund sù se vudù o cùpù(unù rusù pesLe LoL çI numuI în
creçLeL cu vreo cuLevu IIre de pùr, Iuù o pozI(Ie umIIILoure çI
uçLepLù sosIreu boIeruIuI. ¡n IIne posLeInIcuI upùru în scurù
îmbrùcuL cu unLerIu de cuLnIe cu guçu porumbuIuI, încIns
pesLe mIjIoc cu un çuI de |urIgrud, cu IçIIcuI în cup çI
înveIIL punù Iu ocII cu o gIubeu de posLuv uIbusLru, bIùnILù
cu bIunù de rus. EI zùrI pe june çI-I zIse cu gruvILuLeu de
boIer de proLIpendudù
¸
:
- CIne eçLI, mù bùIeLe, çI ce voIeçLI de Iu mIne?
JuneIe cùzu în genuncII çI, sùruLund puIpunu unLerI-
uIuI, rùspunse cu o voce Iuncedù ce InspIru compùLImIre:
- Sù LrùI(I înLru muI(I çI IerIcI(I unI! SunL DInu
PùLurIcù, nemernIcuI IIu uI preuumIIILeI vousLre sIugI LreLI-
IogoIùL GIIneu PùLurIcù, IosLuI odInIourù vùLuI de curLe uI
înùI(ImII vousLre.
(
Lude inditide
- EI bIne, spune-mI ce vreI de Iu mIne?
- Am o scrIsoure de Iu LuLu cùLre preucInsLILuI çI de
bun neum obruz uI mùrIeI vousLre.
- Ad-o-ncouce, sù vedem uceu scrIsoure.
JuneIe se upropIe de posLeInIcuI (Inund cupuI pIecuL
punù Iu pùmunL çI-I deLe scrIsoureu; upoI cùzu IurùçI în ge-
nuncII çI, sLund în uceusLù pozI(Iune, uçLepLù rùspunsuI.
BoIeruI descIIse scrIsoureu çI cILI ceIe urmùLoure:
¨Precmilostitului ¡i de bun necm cl meu stcpcn, cu
cec de sluçc supunere mc ìnchin.
Dupc scntc dctorie ce cm, cc un supus credincios tin
c cercetc despre jericitc ¡i mie jocrte scumpc scnctcte c
pcnetçheniei tcle, cc cjlcnd-o pe deplin sc mc bucur din
rcrunchii inimii mele, ccci eu, din milc Domnului, mc
cjlu ìn toctc ìntreçimec scnctc(ii ¡i mc ìndeletnicesc cu
umilitc mec slujbuli(c de scme¡ ce te-ci milostitit c-mi
dc. Am primit preccinstitc scrisocre c blcçorodnicei tcle
¡i cele ce-mi porunce¡ti le-cm pus ìn lucrcre. Cele
pctruzeci lude
(
scutelnici: pesccri, rcccri, tcnctori ¡i
dcrtcri, i-cm ìmprc¡tict ìn tot jude(ul ¡i cred cc, cu
cjutorul lui Dumnezeu ¡i iu¡chiuzcrlccul smeritului tcu
rob, curtec blcçorodnicei tcle ìn scurtc treme se tc
umplec de tocte cele trebuinciocse.
Altc cm sc te roç, crhon postelnice: jiul meu,
ìnjc(i¡ctorul ccestei umilite scrisori, c cjuns ìn ilichie ¡i cu
tocte cc m-cm silit c-l ìntc(c tocte iu¡chiuzcrlccurile ¡i
mcrcjeturile cu ccre trebuie sc jie ìmpodobit un cdetcrct
cclemçiu, dcr nejiind de cjuns tocte ccestec, ìl trimit lc
domnic tc cc sc se mci rocdc, cc sc poctc ie¡i ¡i el mcine-
poimcine lc obrcze.
Prime¡te, milostite stcpcne, douc bote cu pcstrcti ¡i
zece çcini crescute ¡i ìnçrc¡cte de mine.
A pcnetçheniei tcle smeritc ¡i umilitc sluçc, treti-
loçojct Ghinec Pcturicc ot ßucot, sud Sccc.¨
Dupù ce posLeInIcuI AndronucIe cILI scrIsoureu, cIemù
pe vùLuIuI sùu de curLe çI-I zIse:
- ¡u ucesLe cuLII cu pùsLrùvI çI sù Ie LrImI(I coIo, çLII Lu!
- Iur pe çLrenguruI ucesLu de bùIuL sù-I opreçLI în curLeu
meu çI sù mI-I IucI deocumduLù cIubuccIu.
¡u ucesLe vorbe uIe boIeruIuI, InImu IuI DInu PùLurIcù
sùILù de bucurIe - çI uveu mure drepLuLe, cùcI prIn ud-
mILereu IuI în servIcIuI posLeInIcuIuI devenIse proprIeLur pe
prImu IILerù u uIIubeLuIuI IorLuneI.
¡n LImpuI ucesLu vIzILIuI uLInse cuII cu bIcIuI çI IeçI cu
buLcu dIn curLe, Iur vùLuIuI Iuù cuLIIIe cu pùsLrùvI împreunù
cu gùInIIe çI, urmuL de nouI sùu conIruLe în cIocoIsm, suI
muI înLuI scuru ceu mure u cuseI, Lrecu prIn suIù çI,
ujungund Iu o guIerIe cum înLunecous ù, se oprI în Ioc çI zIse
IuI DInu PùLurIcù:
- ¡uLù oduIu ce (I-um gùLIL penLru IocuIn(ù; InLrù înLr-
însu çI pesLe un ceus voI venI sù Le învù( meserIu de cIubuc-
cIu cu cure Le-u cInsLIL sLùpunuI.
NouI cIocoI uçLepLù punù se depùrLù vùLuIuI, Iur dupù
uceeu se coborî în curLe çI, Iuund o perecIe de desugI în
cure eru o coIec(Iune de Lren(e ce compuneuu uvereu ce
uduceu eI dIn cusu pùrInLeuscù, suI scuru cu repezIcIuneu
vunLuIuI çI InLrund IurùçI în cumeru su îçI uçezù LouLe
IucrurIIe pe Iu IocuI Ior.
Cumeru despre cure vorbIm eru în perIIerIe de un
sLunjen pùLruL; înLr-unuI dIn ceIe puLru ungIIurI eru o
vuLrù înLocmuI cu ceIe obIçnuILe Iu cuIeneIeIe LurceçLI, pe
cure sLu un IbrIc coIosuI, înconjuruL dIn LouLe pùr(IIe cu
cùrbunI sLInçI pe jumùLuLe. ¡n ceIùIuIL ungII eru uçezuL un
duIup prIn uIe cùruI sLIcIe se vedeuu o muI(Ime de cIubuce
de unLep çI de IusomIe, cu ImumeIe de cIIIIImbur IImonIu;
Iur muI sus, pe o despùr(Ire IùcuLù înLr-udIns, se vedeuu o
muI(Ime de IeIIgene penLru cuIeu, cu zurIurIIe Ior de urgInL,
çI cuLevu cIIseIe de duIceu(ù. ¡u exLremILuLeu de jos u uces-
LuI duIup se zùreu un IIgIeun de urgInL, pe uI cùruI
ucoperùmunL eru pusù o bucuLù de sùpun mosc în Iormù
sIerIcù. ¡ungù ucesL duIup eru un mIzerubII puL de
scundurI, ucoperIL cu o pùLurù de Iunù uIbusLrù, Iur pe
pere(I eruu (InLuILe cuLevu cudre de IurLIe, zugrùvILe cu
vopseII prousLe: unu dInLr-înseIe reprezenLu IupLu nuvuIù
de Iu Ceçme-¡Imun çI urdereu IIoLeI LurceçLI de cùLre
prIn(uI OrIoI, Iur pe ceuIuILù eru desenuLù ususInureu prIn-
cIpeIuI Hunger(I)I de cùLre LrImIsuI Por(II OLomune.
DInu PùLurIcù deLe o prIvIre repede çI dIspre(uILoure
cumereI suIe, upoI descIIse IereusLru çI începu sù se uILe în
curLe. PrIvI cu bùgure de seumù muI(Imeu de gùInI, guçLe,
ru(e, cIuponI, cocorI çI cùIIIurI ce IurnIcuu prIn curLeu
boIereuscù, upoI se înLourse cùLre bucùLùrIe çI, Iu vedereu
muI(ImII de LIngIrI de dIIerILe cupucILù(I, în cure se
pregùLeuu ceIe muI gusLouse bucuLe dIn ¡unur, Iu(u IuI se
coIorù de o bucurIe nedrescrIpLIbIIù; Iur dupù o reIIec(Iune
de cuLevu mInuLe, zIse în sIne: ¡uLù-mù în sIurçIL ujuns în
pùmunLuI IùgùduIn- (eI; um pus munu pe puIne çI pe cu(IL:
curuj çI rùbdure, preIùcùLorIe çI IuçcIIuzurIuc çI cu muIne
voI uveu çI eu cuse murI çI bogù(II cu uIe ucesLuI IunurIoL.
Cupitolol II. Postelnicol Anronuche Tozloc
Sù Iùsùm pe umbI(IosuI nosLru cIocoI în puce u-çI Iuce pIu-
nurIIe suIe penLru expIouLureu uverII sLùpunuIuI sùu çI, în
Ioc d-u-I înLrerupe dIn vIsùrIIe suIe umbI(Iouse, sù Iucem
cunoscuL IecLorIIor noçLrI pe posLeInIcuI AndronucIe
TuzIuc.
AcesL IunurIoL venIse dIn ConsLunLInopoIe în suILu
domnILoruIuI GeorgIe Curugeu çI Iùcuse meserIu de cIo-
Iodur în curLeu uceIuI prIncIpe.
Cu IunurIoL nùscuL în uII(eIe ceIe sLrumLe uIe ¡unuruIuI,
unde se urzesc çI se pun în Iucrure ceIe muI înLunecouse In-
LrIgI ce uu ruInuL ¡mperIuI greco-romun, eI moçLenIse dIn
nuçLere un mure LuIenL de InLrIgù çI de IInguçIre; çLIu dIn
încercure cù ruIuI ceresc çI pùmunLesc nu se pouLe descIIde
decuL prIn IemeI; de uceeu îçI îndrepLuse LouLe buLerIIIe In-
LrIgIIor suIe în conLru IemeIIor doumneI çI muI cu seumù uIe
domnI(eI RuIu, IIIcu preuIubILù u domnuIuI Curugeu.
EI Iùcu cunoçLIn(ù cu uceu voIubIIù çI cuprIcIousù
prIncIpesù prIn mIjIocuI uneI dume u eI de onoure, cu cure
se înumoruse numuI penLru împIInIreu ucesLuI scop. Un un
înLreg IunurIoLuI nosLru Iùcu domnI(eI LoL uceIe servIcII ce
Iùceu odInIourù Mercur ceIuI muI mure dInLre zeII
OIImpuIuI eIenIc, cu deosebIre numuI cù domnI(u,
nepuLund sù deu IunurIoLuIuI nemurIreu, Iùcu cu sù cudù în
muInIIe IuI pILucuI domnesc prIn cure îI numeu veI-
cùmùruç.
A II mure cùmùruç uI unuI prIncIpe cure ure un IIu
Irumos cu PurIs çI desIrunuL cu Don Juun çI u II rIdIcuL Iu
uceusLù demnILuLe prIn InLrIgIIe uneI prIncIpese, Irumousù
cu EIenu IuI MeneIuu çI muI desIrunuLù decuL ¡rIne çI decuL
CIeopuLru, esLe negreçIL u posedu cIeIIe mIneIor de uur uIe
CuIIIornIeI.
¡unurIoLuI nosLru expIouLù cuL se puLu muI bIne posLuI
de cùmùruç, Iur cund vùzu cù în cùmurù nu muI rùmùsese
nImIc de IuruL, cumpùrù muI înLuI cuIemuI vInùrIcIuIuI, uI
oIerILuIuI çI muI în urmù IuzmeLuI spùLùrIeI; çI usLIeI, un-
Indu-se cu Io(II çI LuIIurII de drumurI, despuIe (uru în
LouLe modurIIe muI muIL de LreI unI, punù ce îçI cumpùrù
vreo zece moçII, cuLevu IumIIII de (IgunI, cuse, vII çI uILeIe;
Iur dupù uceeu IzbuLI, LoL prIn InLrIgù çI buse(ù, u devenI
mure posLeInIc.
O sIngurù dorIn(ù muI uveu sù-çI împIIneuscù, cu sù
ujungù Iu cuImeu IerIcIrII suIe.
EI Irùneu de muIL LImp un umor IourLe Lure penLru
junu MurIu, unIcu IIIcù u u bunuIuI C..., romun de nu(Iune;
dur runguI LuLùIuI IrumouseI copIIe, suIIeLuI eI nobII çI cur-
uL, IupLeIe eI pIIne de cuvIIn(ù çI de bIunde(e înIrungeuu
LouLe seme(eIe dorIn(e uIe depruvuLuIuI veneLIc. De muILe
orI eI se încercù u se duce Iu bunuI cu sù ceurù munu IIIceI
suIe: dur LoLdeuunu un sIm(ùmunL IuLuI îI opreu dIn uceusLù
înLreprIndere. ¡n uceIe momenLe de îndoIuIù çI descurujure
eI deveneu posomoruL çI LerIbII. AdevùruI, pe cure Dum-
nezeu I-u pus çI în InImu ceIuI muI mIzerubII om, se
prezenLu în uceIe momenLe dInuInLeu IuI çI, urùLundu-I
ogIIndu în cure se rùsIrungeuu crImeIe prIn cure ujunsese Iu
mùrIreu în cure se uIIu, pure cù-I zIceu: ¨PrIveçLe, mIzer-
ubIIe, crImeIe LuIe, çI nu cuLezu sù pùIeçLI cu suIIureu Lu ceu
învenInuLù uceI crIn semùnuL de munu DomnuIuI în uceusLù
vuIe u IucrImIIor.¨
Dur ducù udevùruI esLe pus în InImu omuIuI cu sù-I ur-
uLe cuIeu ce duce Iu IerIcIre, IuLuIILuLeu u voIL cu pusIunIIe
muLerIeI sù învIng ù muI LoLdeuunu ucesL sIunL sIm(ùmunL
ce se munIIesLù în noI de cuLe orI voIm sù comILem vreo
neIegIuIre.
AsLIeI se înLumpIù çI cu IunurIoLuI nosLru; musLrureu de
conçLIIn(ù dIspùru de Iu dunsuI înLocmuI cu IuIgeruI suu cu
spuImu de-un mInuL ce sImL copIII cund sunL cerLu(I cu
IrùgezIme de cùLre pùrIn(II Ior. EI se IoLùrî înLr-o zI u
merge Iu bunuI çI, dupù muI muILe compIImenLe çI
IInguçIrI, recIumù de Iu dunsuI onoureu de u devenI gInere
uI sùu.
BùLrunuI rùmuse uImIL de cuLezun(u ceu mure u IunurI-
oLuIuI; cunoscund însù InIIuen(u ce exercILu usupru prIn-
cIpeIuI Curugeu çI reIeIe ce ur II puLuL sù-I prIcInuIuscù un
reIuz de-u drepLuI, se preIùcu cù prImeçLe cu bucurIe
propunereu çI îI Iùsù u se încunLu de ucesL vIs.
GrecuI în(eIese însù dIn LrùsùLurIIe Ie(eI bùLrunuIuI uru
ce uveu usupru IuI; dur nu dIsperù, cI se duse Iu prIncIpeIe
Curugeu, pIIn de sperun(ù cù vu dobundI prIn Ior(ù ceeu ce
bùLrunuI îI reIuzuse prIn munIerù dIpIomuLIcù.
TreI zIIe în urmu ucesLeI înLrevorbIrI, bunuI C... se
pIImbu prIn grùdInu cuseI suIe, ubsorbIL în cugeLùrI meIun-
coIIce ce-I InspIru LrIsLu sLure în cure udusese (uru juIurIIe
ucesLeI domnII dùrùpùnùLoure, Iur muI cu seumù preocupuL
de un vIs gouznIc ce-I Iùceu sù se uçLepLe Iu o mure nenoro-
cIre.
¡nLr-ucesL LImp se prezenLù înuInLe-I un sIujILor de uI
cuseI suIe çI unun(ù cù un cIoIodur domnesc cere u vorbI cu
dunsuI.
¨Sù InLre!¨ zIse venerubIIuI bùLrun, îndesundu-çI cuucuI
pesLe perII cupuIuI sùu, ceI uIbI cu zùpudu, çI cercund u se
dIsLru prIvInd çI mIrosInd IIorIIe unuI nerumz înIIorIL
¸
.
¸
RomunuI, cund se uIIù cuprIns de gundurI înLrIsLùLoure,
obIçnuIeçLe u-çI îndesu cùcIuIu pe cup. AcesLu esLe un gesL
romunesc ce se pùsLreuzù punù usLùzI înLre IocuILorII (ùrunI.
CIoIoduruI InLrù în grùdInù çI, Iùcund cuLevu compII-
menLe orIenLuIe, deLe bunuIuI un pIIc sIgIIuL; upoI,
Lrùgundu-se pu(In, Iuù o pozI(Iune respecLuousù.
BunuI descIIse pIIcuI çI gùsI înLr-însuI scrIsoureu
uceusLu:
¨Arhon bcne, mcine diminec(c sc tii lc curte, ccci cm
sc-(i torbesc cetc tcinic.¨
¡on GIeorgIIe Curugeu
Dupù ce bùLrunuI boIer bùgù scrIsoureu IurùçI în pIIc çI
pIIcuI în buzunuruI de Iu pIepLuI unLerIuIuI, zIse cIo-
IoduruIuI: Spune mùrIeI suIe cù voI Iuce usLIeI precum îmI
porunceçLe.
TrImIsuI domnesc se încIInù punù Iu pùmunL çI, IeçInd,
se duse cù sù-çI împIIneuscù mesujuI; Iur bùLrunuI upucù
îngrIjuL pe o cùrure ornuLù de umundouù pùr(IIe cu roze çI
cu IusomII çI se oprI dInuInLeu unuI puvIIIon IucruL în sLII
orIenLuI. Punù u nu pune pIcIoruI pe LrepLeIe scùrII, sLùLu
pu(In în Ioc çI se gundI. Nu çLIm cure vor II IosL gundIrIIe
ce-I preocupuu; çLIm numuI cù LrùsùLurIIe Ie(eI suIe uneorI
deveneuu crunLe, uILeorI pIIne de îndurure çI cuLeoduLù un
zumbeL duIce upùreu pe buzeIe suIe pùIILe; dur dIspùreu cu
IuIgeruI, Iùsund Ioc uneI meIuncoIII uduncI.
¡n IIne, dupù pu(Inù ezILu(Iune, suI scuru puvIIIonuIuI çI
InLrù înIùunLru. AcoIo gùsI puLru IemeI, dInLre cure douù
Lorceuu, unu dùrùceu In çI ceuIuILù împIeLeu Iu un cIorup.
¡n mIjIocuI ucesLor IemeI çedeu o copIIù cu de
puLrusprezece unI çI coseu Iu cIur
6
un sImIzeL. NIcIoduLù
6
CIuruI eru InsLrumenLuI de IesLonuL uI doumneIor romune
dIn LImpuI IuI Curugeu.
nuLuru nu combInuse muI muILe nuun(e de Irumuse(e înLr-
o IIIn(ù umunù, decuL în uceusLù junù copIIù: ocII negrI,
umbrI(I de nIçLe gene çI spruncene cu punu corbuIuI; pIeII(ù
uIbù çI coIoruLù de purpurù; buze ce se-nLreceuu cu rozeIe;
dIn(I uIbI çI IrumoçI; LouLe în IIne urmonIzuu de mInune cu
un Lrup de o Iormù mInunuLù, cu nIçLe muInI deIIcuLe de
nImIù; eru în udevùr un Lezuur de Irumuse(e ce nu se puLeu
vedeu decuL în sLuLuIIe grecIIor unLIcI.
Pe duLù ce InLrù venerubIIuI bùLrun în puvIIIon, LouLe Ie-
meIIe se scuIurù în sus çI puserù muInIIe Iu pIepL. BùLrunuI
Ie Iùcu un semn sù Iusù; upoI, rùmunund numuI cu junu
copIIù, îI zIse:
- ¡ubILu meu copIIù, cum Le uIII?
- ¡ourLe bIne, LùLu(uIe.
- Durù ce, nu vII sù sùru(I munu scumpuIuI Lùu LuLù?
- Bu du, LùLu(uIe, du! $I deoduLù cu vorbu se upropIe
de bùLrun çI depuse pe munu IuI un sùruLuL InocenL çI pIIn
de duIceu(ù.
BùLrunuI o sLrunse Iu pIepL çI o sùruLù pe IrunLe cu uceI
umor pe cure numuI pùrIn(II îI sImL.
Dupù ce LuLu çI IIIcu îçI scIImburù înLre dunçII cuLevu
prIvIrI de o IubIre nedescrIpLIbIIù, çezurù pe o soIu de
posLuv roçu cu cIucurI uIbI de Vene(Iu, Iur dupù cuLevu mo-
menLe de Lùcere çI conLempIu- (Iune, bùLrunuI zIse copIIeI:
- MurIo, Lu Le IucI dIn zI în zI muI Irumousù çI Le
descIIzI înLocmuI cu un LrunduIIr Iu ruzeIe soureIuI. Eu cuuL
de ucum înuInLe sù mù gundesc Iu IerIcIreu Lu, sù-(I cuuL un
Lunùr de Lreubù cu sù Le mùrIL.
¡rumousu MurIu, uuzInd ucesLe cuvInLe, se roçI çI îçI
îndrepLù ocIII cùLre pùmunL.
- AI, ce zIcI, drugu meu copIIù? udùugù bùLrunuI cu
nerùbdure. Ce, nu-mI rùspunzI? Te LemI oure de bùLrunuI
Lùu LuLù?
MurIu nu rùspunse nImIc Iu ucesLe dIn urmù cuvInLe.
ConIuzIuneu çI mureu înLrIsLure ce ucoperIse Iu(u eI Iùcurù
pe bùLrun sù creudù muI muILe IucrurI deoduLù çI, cu sù
pouLù pùLrunde în secreLuI cure Iùceu pe junu copIIù sù
suIere uLuL de muIL, IoLùrî sù vIe de-u drepLuI Iu cIesLIune.
- $LII, drugù MurIo, - urmù eI cù mùrIu su doumnu çI
LouLe cucouneIe nu muI vorbesc decuL de Irumuse(eu Lu?
$LII cù vodù u çI uIes pe vIILoruI Lùu so(?
AcesLe cuvInLe Iùcurù pe MurIu sù Lremure; durù dupù
ce-çI reIuù puLere, eu prIvI pe bùLrun cu ocII rugùLorI çI îI
zIse:
- PoL sù Le înLreb, LuLù, cIne esLe uceI so( de
porunceuIù?
- De ce nu, IuLu meu? EI esLe unuI dInLre ceI muI IubI(I
boIerI uI
domnuIuI Curugeu; esLe Lunùr, Irumos çI boguL.
- NumeIe IuI?
- VoIeçLI sù-I çLII numeIe?
- Du, LuLù.
- EI bIne, copIIu meu, vIILoruI Lùu so( esLe posLeInIcuI
AndronucIe TuzIuc.
- AI! LucI, LuLù; nu muI îmI spune ucesL nume suu, de
nu, mù veI vedeu mourLù dInuInLeu Lu. Spune-mI, Le rog, ce
(I-um greçIL de voIeçLI sù mù IucI nenorocILù penLru LoL-
deuunu? Oure IIII boIerIIor pùmunLenI s-uu sLIns dIn (urù?
Nu muI gùseçLI pe nImenI decuL pe uceI IunurIoL nesuIerIL?
Uru MurIeI usupru grecuIuI purvenIL muI(umI IourLe
muIL pe bùLrun, cure, voInd sù se încredIn(eze muI bIne de-
spre uceusLu, se preIùcu cù nu observuse sIm(ùmunLuI de
reprobure çI de urù uI nobIIeI copIIe.
- Açudur, Lu urùçLI pe posLeInIcuI, uduuse eI; çI de un-
de-(I vIne uceusLù urù, IuLu meu?
- Uru ceu neîmpùcuLù ce um usupru ucesLuI LIcùIos îmI
vIne muI muIL dIn prevedere.
- PouLe cù Le înçeII, IuLu meu.
- Nu LuLù, nIcIdecum. Un om cure ucum doI-LreI unI nu
eru decuL un LIcùIos cIoIodur, ce Lremuru de IrIg dInuInLeu
scùrII cuseIor nousLre, Iur ucum înouLù în uLIusurI, cuLIIeIe
çI sumurI nu pouLe II decuL un nemernIc. AceusLu mI-o zIce
cugeLuI çI o cunosc cIIur dIn vorbIrIIe domnIeI LuIe cu serd-
uruI D... Nu eçLI domnIu Lu uceIu cure zIceuI serduruIuI cù
ucesL IunurIoL n-u dobundIL nImIc de Iu sLùpunus ùu, decuL
prIn sIujbeIe murçuve çI umIIILoure ce u sùvurçIL domnI(eI
RuIu çI beIzudeIeI? Dur bIne, LuLù, cum voIeçLI ucum sù
uneçLI pe unIcu Lu copIIù cu uceI cIocoI murçuv cure u venIL
ucI, Iu noI, cu LouLe desIrunùrIIe çI Io(IIIe dIn ¡unuruI IuI?
Cure Iurù çI despouIe pe Iume zIuu în umIuzu mure çI uIe
cùruI muInI pùsLrezù încù mIrosuI nesuIerIL uI cureIeIor
buLceI IuI Curugeu. MuI bIne mù voI îngropu de vIe înLr-o
mùnùsLIre çI-mI voI pIunge în sIngurùLuLe nenorocIrIIe
meIe, decuL sù prImesc u II so(Iu ceIuI muI necInsLIL dInLre
cIocoII IuI Curugeu.
BùLrunuI boIer, uuzInd ucesLe cuvInLe pronun(uLe de
MurIu cu uLuLu urù çI dIspre(, LresùILù de bucurIe; upoI,
prIvInd pe junu copIIù cu un uer pIIn de duIceu(ù, îI zIse:
- VIno în bru(eIe meIe, copIIù vrednIcù de sungeIe
moçIIor çI sLrùmoçIIor noçLrI. De usLùzI înuInLe nu uI u Le
Leme de nImIc; neîmpùcuLu urù ce uI usupru uceIuI grec
murçuv îmI dù InImù de ujuns cu sù mù împoLrIvesc porun-
cIIor çI înIrIcoçùrIIor IuI Curugeu. MunguIe-Le, IuLu meu, çI
nùdùjduIeçLe în drugosLeu ce ure pùrInLeIe Lùu penLru LIne.
A douu zI, pe Iu nouù ore uIe dImIne(II, Lrùsuru sLu Iu
scurù uçLepLund pe bùLrunuI boIer cu sù InLre înLr-însu; nu
Lrecu muIL LImp çI venerubIIuI bùLrun upùru în prIdvoruI
cuseIor suIe, îmbrùcuL cu unLerIu de uLIus vIçInIu, încIns cu
çuI de |urIgrud, cu bInIç de posLuv uIbusLru-încIIs, încùI(uL
cu meçI çI pupucI de suILIun guIben; Iu bruu cu un Iunger
de uur, Iur în cup cu un gugIumun (cùcIuIù) de sumur cu
IunduI roçu. Dupù dunsuI veneu IIe-su cu oumenII çI Ie-
meIIe cuseI, dInLre cure un june cu de douùzecI de unI,
îmbrùcuL cu unLerIu de munI(ù, cu gIubeu de pumbrIu,
Iungù punù Iu pùmunL, çI IeguL Iu cup cu un LucIIL cudrIIuL,
IeçI înuInLe çI coborund scuru cu mure grubù descIIse uçu
cureLeI, Iur dupù ce InLrù boIeruI înLr- însu, se suI în coudù,
zIcund vIzILIuIuI: ¨¡u curLeu domneuscù!¨
Douù IovILurI de bIcI, IùsuLe cu muruIeL pe spuLeIe
urmùsurIIor, Iurù de ujuns cu sù punù Lrùsuru în mIçcure çI
sù o porneuscù pe cuIeu cur(II prIncIpeIuI Curugeu.
Ne oprIm pu(In dIn uceusLù nuru(Iune cu sù dùm cILIL-
orIIor noçLrI o Idee repede despre IocuI unde se uIIu puIuLuI
domnesc pe uceI LImpI çI despre Iormu urIILecLonIcù çI uILe
umùnunLe orIgInuIe uIe ucesLuI Iocuç, în cure domneuu
moIIcIuneu umesLecuLù cu umIIIreu çI cu depruvu(Iuneu.
Pe spu(IuI de pùmunL ce se cuprInde usLùzI înLre cuseIe
IuI RescI gIuvuIergIuI çI vecIeu suIù u IuI MomoIu, eru
cIùdILù pe LImpuI IuI Curugeu nouu reçedIn(ù domnescù, ce
înIocuIse pe ceu vecIe dIn DeuIuI SpIreI, ursù Iu 181¸.
PozI(Iuneu LopogruIIcù u ucesLuI puIuL eru usLIeI: pe Ioc-
uI unde se uIIù usLùzI cuseIe IuI BosseI eru cIùdIL puIuLuI
domnesc, compus dInLr-un çIr de cuse cu douù rundurI, ce
începeuu dIn uII(u MogoçouIeI çI se LermInu dInuInLeu cuse-
Ior generuIuIuI Herùscu, pe uII(u numIL ù u $couIeI.
ArIILecLuru ucesLuI puIuL eru vugù çI nedeLermInuLù;
eru o zIdIre suu o grùmùdIre de muLerIuI în cure se vedeuu
muI muILe ordIne de urIILecLurù, ImILuLe în ceeu ce uu eIe
muI grosoIun çI muI nereguIuL. ¡u(udu ce prIveu cùLre PoduI
MogoçouIeI uveu un buIcon în Iormù de cIIoçc Lurcesc, mo-
bIIuL cu dIvunurI çI IuvI(e Lupe(uLe cu cuLIIeu roçIe, în cure
veneu udeseu prIncIpeIe de-çI Iuu cuIeuuu çI cIubucuI,
prIvInd pe LrecùLorI.
Pe purLeu dInspre MomoIo eru un çIr de odùI în Iormù
de cIIIII cùIugùreçLI, în cure çedeuu IdIcIIII, neIerII çI IcI-
oIunII domneçLI. ¡unduI cur(II, suu purLeu despre Herùscu,
eru consucruL grujdurIIor unde se (Ineuu urmùsurII de MIs-
sIr çI ArubIu, cu cure se serveu domnILoruI Iu soIemnILù(I çI
în pIImbùrIIe suIe, Iur în Iu(u PoduIuI MogoçouIeI, pe o
IungIme uproupe de unu suLù sLunjenI, eru un zId sImpIu,
cure încIIdeu în înLreguI sùu mureIe pùLruL ce compuneu
reçedIn(u, çI o pourLù mure numILù Puçu CupusI, ce serveu
de InLrure prIncIpuIù.
CurLeu domneuscù, pe LImpuI uceIu, se deosebeu cu LoL-
uI de cur(IIe domnILorIIor dIn zIIeIe nousLre. ALuncI eu
înIù(Içu un cenLru unde se udunu LoL ce uveuu BucureçLII
muI InLeIIgenL, dur muI Ieneç çI muI depruvuL. PuIuLuI eru
pIIn de boIerI çI de cuIemgII de LoL IeIuI, dInLre cure
IunurIo(II se deosebeuu prIn cocIeLùrIu umbIeLuIuI Ior, prIn
deseIe compIImenLe çI LemeneIe ce Iùceuu în dreupLu çI în
sLungu, Iur muI cu seumù prIn eIegun(u veçmInLeIor LùIuLe
dupù uILImu modù venILù dIn ¡unur. ¡nLerIoruI cur(II
prezenLu vederII o punorumù IourLe curIousù çI vurIuLù: în
mIjIoc sLuu înçIruLe cureLeIe çI buLcIIe boIerIIor; muI încoIo,
vIzILIII IuI vodù pIImbuu urmùsurII îmbrùcu(I cu cIoILure
cusuLe cu surmù de uur; dInuInLeu unuI rund de odùI numuI
cu un rund, LuIeccIII, urnùu(II çI suLuruçII îçI curù(uu
urmeIe, çuIerund prInLre dIn(I cuLe o urIe uIbunezù.
¡nIùunLru çI uIurù de pourLù, o udunùLurù de popor dIn
cIuseIe de jos cùscu guru Iu învurLeIIIe çI sLrumbùLurIIe
peIIIvunIIor çI uIe mùscùrIcIIor domneçLI. SImIgIII, cu
LubIuIeIe Ior sIerIce puse pe cup çI cu LrIpodeIe de Iemn Iu
sub(Iourù, împreunù cu brugugIII çI suIepgIII urnùu(I,
Iùceuu conLrusL cu uIunurII çI cu vunzùLorII de çerbeL dIn
¡unur, cure purLuu pe cup IesurI mIcI cu Iunde sLuIouse de
IbrIçIm çI cùmùçI de borungIc sub(IrI, cure Iùsuu sù se vudù
pe pIepLurIIe çI pe bru(eIe Ior gouIe IIgurI sImboIIce
încrusLuLe, precum obIçnuIuu IenIcerII. ¡n IunduI cur(II se
vedeuu dIIerILe grupe de musuIugII çI punguçI; unII jucuu
nucI; uI(II Iusuc çI Luru; uI(II IurùçI jucuu Iu o puru cIncI çI
sLos pe despuIuLe. AceçLI LuIIurI, în mure purLe IunurIo(I
scùpu(I dIn încIIsorIIe SLumbuIuIuI, jeIuIuu cu depIInù
IIberLuLe, în curLeu domneuscù, pe oumenII ceI Iùrù
experIen(ù çI creduII.
Pe cund se peLreceuu ucesLe vurIuLe scene în curLeu IuI
vodù Curugeu, buLcu mureIuI bun InLrù cu puçI gruvI çI
mùIesLoçI. PoporuI suIuLu dIn LouLe pùr(IIe pe venerubIIuI
bùLrun, Iur eI rùspundeu prInLr-un surus duIce, punundu-çI
munu dreupLù Iu burbù çI Iu IrunLe.
Ajungund Iu scuru puIuLuIuI, IecIoruI descIIse uçu buL-
cII çI ujuLù bùLrunuIuI sù se coboure; upoI îI urmùrI pe scurù
punù Iu perdeuuu sùIII de prImIre; ucoIo boIeruI se oprI
pu(In, Iur IecIoruI îI Lruse cIzmeIe ceIe guIbene de suILIun çI,
;
TumbeIecIIuI esLe un IeI de LImpun çI se înLrebuIn(u IourLe
muIL în vecIIme Iu muzIcIIe oLomune. SunL muI muILe
munIere de u sunu cu ucesL InsLrumenL, dur ceu muI
obIçnuILù Iu noI, în LImpII domnIIor grecI, eru uceusLu:
IIecure urLIsL uveu douù LumbeIecIIurI, unuI ucorduL în soI,
Iur ceIùIuIL în do, cIeIe de bus, pe cure Ie Ioveu cu cIocunuI
dupù ourecure reguII çI Iormu un ucompunIumenL
meIodIIIor puse în execuLure. (n. N. ¡.)
8
MeLerIuneuuu esLe un IeI de IuuLboIs (oboI n.n.) Imper-
IecL, cu suneLuI IourLeu uscu(IL çI (IpùLor. AcesL InsLrumenL,
usemùnuL IourLe cu unLIcuI sIIuIumo uI ceI(IIor, eru IourLe
înLrebuIn(uL în muzIcIIe oLomune penLru execuLureu
meIodIIIor. (n. N. ¡.)
sco(und de Iu bruu o perecIe de pupucI, îI puse în pIcIoure,
îI neLezI pu(In çI bInIçuI pe spuLe çI upoI se Lruse Iu o purLe
cu respecL.
Eru în uceu zI prImIre mure Iu curLe. ¡ogoIùLuI de
obIceIurI îngrIjIse despre LouLe; suIu LronuIuI eru
împodobILù cu o soIu penLru prIn(uI çI IuvI(e penLru boIerI.
CuIegIII, cIubuccIII çI uI(I sIujbuçI uI puIuLuIuI, îmbrùcu(I în
veçmInLe orIenLuIe de o eIegun(ù pIùcuLù vederII, uçLepLuu
cu nerùbdure ordInuI mureIuI cùmùruç, cu sù deu probe de
dexLerILuLe ce uveuu în meserIIIe Ior.
Jos în curLe eruu uçezuLe douù bunde de muzIcù
InsLrumenLuIù; unde se compuneu de LumbeIecIIurI
;
, Lobe
murI çI meLerIuneIe
8
; Iur ceIeIuILù, de douùsprezece Lobe,
sunuLe de IusLuçI romunI, uIe cùroru veçmInLe de posLuv
verde cu cIupruzurI uIbe çI cùcIuII de ouIe cu IundurIIe roçII
Iùceuu un conLrusL IourLe curIos cu bInIçeIe de posLuv roçu
çI cIuImuIeIe ceIe roLunde çI pIIne de seme(Ie uIe urLIçLIIor
musuImunI.
Cum InLrù bunuI în suIù, un sIujILor sLrIgù cu gIus
puLernIc: ¨MureIe bun C...¨
BùLrunuI boIer înuInLù cu(Ivu puçI; upoI se oprI în Ioc çI
suIuLù pe Lo(I boIerII, Iur dupù uceeu merse cu puçI sLuLor-
nIcI çI muIesLoçI punù Iu LrepLeIe LronuIuI, prIvI pe domnIL-
or cu un ocII în cure ceI muI mure IIzIonomIsL n-ur II puLuL
sù descopere nIcI IInguçIre, nIcI servIIIsm, cI numuI urù çI
dIspre(, ucoperILe cu vùIuI IndIIeren(eI; upoI, dupù ce Iùcu
un compIImenL orIenLuI, sùruLù munu usuprILoruIuI, cu o
nepIùcere desLuI de învederuLù.
Curugeu eru desLuI de IIn cu sù nu-I scupe dIn vedere
uversIuneu ce uveu bunuI cùLre dunsuI; cu LouLe ucesLeu îI
înLInse munu cu un zumbeL cure ur II umùgIL pe orIce om
nededuL cu IIne(eu IunurIoLIc ù; dur bùLrunuI sLuIp uI (ùrII
vùzuse çI pù(Ise în vIu(u IuI IourLe muILe. EI sùruLù munu
IunurIoLuIuI çI, Iùcund cu(Ivu puçI înupoI, se duse de-çI
ocupù IocuI cuvenIL demnILù(II suIe.
¡n IIne, ceremonIuIuI sùruLùrII de munù se sùvurçI; Lo(I
boIerII pùrùsIrù suIu, uIurù numuI de bunuI C... çI posLeI-
nIcuI AndronucIe, cure rùmùseserù în urmu LuLuror.
Pe cund se urmu însù IeçIreu boIerIIor dIn suIù, Curugeu
se reLrùsese în uILù cumerù, dur, în momenLuI cund ceI doI
boIerI se gùLeuu çI eI sù se ducù pe Iu cuseIe Ior, unu dIn
uçIIe IuLeruIe se descIIse çI, upùrund prIncIpeIe, zIse:
¨ArIon bune, LrecI în oduIu grùmùLIcIeI, cù um sù-(I
vorbesc¨.
BunuI se supuse ordInuIuI, Iur posLeInIcuI AndronucIe,
dupù ce Iùcu IuI Curugeu un compIImenL udunc çI pIIn de
IInguçIre, pùrùsI suIu cu InImu cuprInsù de bucurIe.
Cupitolol III. Românol çi Iunuriotol
Eru muI muIL de o orù de cund bunuI uçLepLu în cumeru
grùmùLIcIeI venIreu domnILoruIuI. ¡n LImpuI uceIu nenoro-
cILuI bùLrun, rùmunund sIngur, începu u se gundI Iu LouLe
nenorocIrIIe ce upùsuu (uru; uneorI I se rIdIcu sungeIe în
Iu(ù çI deveneu LerIbII, Iur uILeorI se concenLru în InImù çI
deveneu puIId cu un morL. ¡n ucesLe momenLe durerouse eI
zIceu în sIne, oILund dIn uduncuI InImII: ¨Doumne! de ce
ne-uI pùrùsIL? PenLru ce ne-uI duL în muInIIe ucesLor ou-
menI neIegIuI(I, cure ne omourù çI suIIeLeIe çI LrupurIIe
prIn InLrIgIIe, LIrunIu çI scunduIeIe Ior? Punù cund veI suIerI
cu uceçLI murçuvI sù buLjocoreuscù bIuLu (uru nousLrù, pe
cure uI împodobIL-o cu LouLe dururIIe dumnezeIeçLII LuIe
IubIrI? ScouIù-Le, Doumne! Apucù în muInI LrùsneLeIe
munIeI LuIe çI sLurpeçLe în sIurçIL ucesLe IIure nesù(Iouse!¨
Pe cund bùLrunuI se uIIu cuIunduL în ucesLe reIIec(IunI
LrIsLe çI durerouse, uçu secreLùrIeI se descIIse çI InLrù
înIùunLru prIncIpeIe Curugeu.
Dupù ce IunurIoLuI çI romunuI scIImburù înLre dunçII
cuLevu compIImenLe de convenIen(ù, se puserù umundoI pe
un dIvun, se prIvIrù cuLevu momenLe unuI pe uILuI, upoI
prIncIpeIe Curugeu zIse:
- ¡mI purI cum neIInIçLIL, urIon bune. Ce uI?
- N-um nImIc, mùrIu Lu.l- Aç II dorIL sù IIe precum
zIcI; dur ocIII LùI LuIburu(I çI Iu(u-(I pùIILù mù Iuc sù cred cù
în suIIeLuI Lùu se peLrece cevu neobIçnuIL.
- Te umùgeçLI, mùrIu Lu. TouLù uceusLù LuIburure îmI
vIne dInLr-o durere de cup de cure suIùr.
- ¡mI pIuce sù Le cred, çI cu sù Le ujuL u IeçI dInLr-
uceusLù LrIsLù sLure, um sù-(I spun un ce nou, cure Le vu
q
Curugeu, bùnuInd cù boIerII compIoLeuzù în conLru su, exIIù
pe vornIcuI ConsLunLIn BùIùceunu çI pe IogoIùLuI GrIgore
GIIcu, Iur muI în urmù cIIur pe bunuI ConsLunLIn ¡IIIpes-
cu, cure dupù uceeu çI murI (¡oLIno, ¡sLorIu, p. ¸66¸6;). (n.
N. ¡.).
înveseII.
- $I eu, cu o sIugù pIecuLù u înùI(ImII LuIe, voI uscuILu
cu ceu muI mure bùgure de seumù.
- PosLeInIcuI AndronucIe mI-u descoperIL umoruI ce
de muIL LImp nuLreçLe penLru IIIcu Lu çI m-u ruguL sù (I-o
cer de so(Ie penLru dunsuI; mI-u spus IurùçI cù (I-u ceruL-o
de-u drepLuI çI n-uI voIL sù-I uscuI(I. EsLe oure udevùruL?
- UnuI dIn obIceIeIe meIe, bune suu reIe, esLe u spune
udevùruI; nu voI, mùrIu Lu, sù umùgesc pe nImenI çI cu uLuL
muI pu(In pe sLùpunuI meu. PosLeInIcuI AndronucIe mI-u
vorbIL despre IIe-meu çI nu m-um împoLrIvIL; decuL I-um
IùcuL sù în(eIeugù cù nu-I voI du-o de so(Ie Iùrù învoIreu eI.
- $I eu nu-I voIeçLe, nu esLe uçu?
- TocmuI uçu precum zIcI, mùrIu Lu.
- EI bIne, urIon bune, zIse Curugeu cu un zumbeL pIIn
de rùuLuLe çI de dIspre( ucum vIn eu de (I-o cer çI cuLù sù
mI-o duI.
- ¡(I duu vIu(u, î(I duu LoL ce um dupù suIIeLuI meu, Iur
pe dunsu nu.
- Nu?
- Nu, mùrIu Lu.
- Acum în(eIeg muI bIne LuIburureu Lu de udIneuurI;
eçLI çI Lu dIn LuruIuI boIerIIor rùzvrùLI(I
q
. Nu Le jucu însù; nu
cuLezu u Le pune cu mIne; Lremurù de rùzbunureu meu. AI
uILuL oure cù pudIçuIuI mI-u duL subIe çI Lopuz, cu sù vù
sIùrum ouseIe cund vù ve(I rùzvrùLI?
- $LIu preu bIne, mùrIu Lu; dur eu nu sunL rùzvrùLILor,
cI un sùrmun pùrInLe cure-çI upùrù pe unIcu su IIIcù.
- $I cure esLe nenorocIreu de cure voIeçLI u o upùru?
- EsLe uceeu de u o vedeu în bru(eIe unuI cIocoI
murçuv, cure çI-u începuL meserIu de Iu IIngùLor de LuIere
çI, mergund dIn murçùvIe în murçùvIe, u ujuns usLùzI bIcIuI
oumenIIor cInsLI(I çI uI (ùrII înLregI. Du, mùrIu Lu,
porunceçLe muI bIne sù-mI LuIe cupuI suu surçhiune¡te-mc
cu pe uLu(Iu uI(I boIerI pùmunLenI uI (ùrII, Iur nu cere de Iu
mIne sù duu de bunùvoIe pe IIe-meu în munu uceIuI neo-
menos, cure prudù pe vùduvù çI pe sùruc Iùrù ceu muI mIcù
musLrure de cugeL.
Curugeu, cu LouLù IurIu de cure eru sLùpunIL, nu
rùspunse nImIc Iu LouLe înIrunLùrIIe ce uruncu bùLrunuI cu
uLuLu uprIndere çI curuj usupru IuvorILuIuI sùu; eI eru om
poIILIc çI nu voIu sù muI uIurmeze dIn nou poporuI în con-
Lru su prIn surgIIunIreu cuLezùLoruIuI boIer. MoLIvuI ce-I
îndemnu çI muI muIL Iu pruden(ù eruu çLIrIIe ceIe reIe ce
prImeu pe LouLù zIuu de Iu ConsLunLInopoIe. AsLIeI dur, çI-
uscunse munIu cu IIne(eu uceeu proprIe IunurIo(IIor çI,
Iuund deoduLù un uer muI veseI, zIse:
- Ducù LouLe cuLe-mI spuseçI despre posLeInIcuI vor II
udevùruLe, cuLù sù-(I mùrLurIsesc cù uI drepLuLe sù-I urùçLI
uLuL de muIL.
- ToL ce um spus mùrIeI LuIe esLe udevùruL.
- AI dovezI?
- AIcI nu încupe dovezI. ¡u-I IuzmeLuI dIn munù çI veI
vedeu cum vu venI (uru înLregù cu jeIbI împoLrIvu IuI.
- VoI uscuILu buneIe sIuLurI ce-mI duI; îI voI depùrLu de
Iu curLe çI voI LrImILe oumenI sù cerceLeze çI sù
despùgubeuscù pe sùrucII jeIuI(I de dunsuI. ¡ur Lu, cu un
boIer credIncIos ce eçLI, de usLùzI înuInLe n-uI u Le Leme de
nImIc.
BùLrunuI pùrùsI curLeu domneuscù çI se îndepùrLù cùLre
cusu su. Dur pe cund buLcu su Lreceu pe uII(u $eIurIIor, eI
înLuInI pe posLeInIcuI AndronucIe TuzIuc, cure, suIuLundu-
I punù Iu pùmunL, Iuù drumuI cùLre puIuLuI prIncIur, cu sù
uIIe rezuILuLuI sLruLugemeI suIe.
Cupitolol IV. Cheru Ðodocu
Trecuse douù IunI de Iu înLrevorbIreu dInLre prIncIpeIe
Curugeu çI bunuI C..., Iùrù cu secreLuI eI sù pouLù II cunos-
cuL curLezuneIor çI boIerIIor. To(I se înLrebuu despre ucesL
secreL, cùcI pe LImpuI uceIu, cu çI LoLdeuunu, secreLeIe de
cubIneL InLeresuu pe Lo(I çI eruu comenLuLe de curLezunI în
LouLe modurIIe; cIIur posLeInIcuI AndronucIe, IuvorILuI IuI
Curugeu, cund eru înLrebuL în cuuzu uceusLu, rùspundeu
evuzIv çI muI muIL prIn gesLurI.
Se observuse, însù, o mure scIImbure în IeIuI de vIu(ù
uI posLeInIcuIuI; cusu IuI, cure înuInLe de ucesL evenImenL
eru IrecvenLuLù numuI de oumenII ce veneuu sù ImpIore
vreo Iuvoure de Iu dunsuI, devenIse în urmù o cusù pubIIcù,
în cure InLruu ceI muI desIrunu(I junI, IunurIo(I çI romunI.
MeseIe çI seruLeIe ce dùdeu IunurIoLuI upropIuu în
spIendoure çI în bogù(Ie pe uIe IuI Curugeu, sLùpunuI sùu.
CIne s-u deduL cuL de pu(In cu pIùcerIIe vIe(II
desLrùmuLe cunouçLe preu bIne cù IemeIu joucù roIuI ceI
muI prIncIpuI înLr-însu; eu sIngur ù, prIn IuLuIuI eI dur
IermecùLoresc, pouLe sù urunce un vùI de poezIe usupru
uceIor pIùcerI mIncInouse, cure duc pe nesIm(ILe pe bIuLu
junIme Iu sùrùcIe, Iu veçLejIre, Iu despoIere çI, de muILe orI,
cIIur Iu o mourLe premuLurù.
PosLeInIcuI AndronucIe se uruncù în bru(eIe
desIrunùrII cu o IurIe nedescrIpLIbIIù; un IeI de pornIre
IurIousù çI nesocoLILù îI Iùceu sù cuuLe preLuLIndenI nu In-
ImI de IubIL, cI vIcLIme uIe pIùcerIIor suIe, uLruse în Iun(urI
prIn IpocrIzIe çI prIn mIncIunI.
Dur nuLuru u pus umoruI în InImu IIecùruI om. AceusLù
pusIune cereuscù suu InIernuIù, cure uneorI ne înuI(ù, Iur
uILeorI ne degrudeuz ù, nu pouLe sù se munIIesLe cu LùrIe
decuL numuI penLru un obIecL ourecure. MuzIcu, poezIu,
pIcLuru, urIILecLuru çI în IIne LoL ce esLe Irumos în nuLurù
pIuce muI muIL suu muI pu(In IIecùruI om; eI, însù, nu
pouLe sù se decIure cu sLuLornIcIe decuL penLru unu dIn
ucesLe urLe çI numuI penLru dunsu vu uveu o uIec(Iune
durubIIù. ToL usemeneu se urmeuzù çI cu pusIunIIe
umorouse. OcIIuI nosLru esLe Iucom, dorIn(eIe se
munIIesLù în noI ubIu ce zùrIm o junù IemeIe pIùcuLù; dur
ucesL neusLumpùr nu esLe umoruI, cI o IurIe, un deIIr mo-
menLuneu; cùcI pe duLù ce dorIn(u cure ne-u uprIns
ImugInu(Iuneu se uIIù împIInILù, ne IInIçLIm çI muI udeseu
cùuLùm mIjIouce cu sù ne desIucem de obIecLuI ce o
uprInsese. AmoruI ceI udevùruL, cure Iuce sù puIpILeze In-
Imu çI înuI(ù spIrILuI, nu-I puLem du decuL uneI IIIn(e pe
cure çI-o uIege InImu nousLrù.
¡unurIoLuI, deçI depruvuL punù Iu exLremILuLe, posedu
însù o scunLeIe de umor în InImu su çI uceusLu îI Iùceu ne-
IerIcIL cIIur în mIjIocuI ceIor muI murI veseIII.
¡nLr-o seurù eI se înLorceu de Iu CoLrocenI, unde Iusese
LrImIs de sLùpunuI sùu cu sù deu nIçLe scrIsorI vIzIrIuIe unuI
deIIbuçù, LrImIs înLr-udIns de suILunuI cu sù omoure pe
RumI puçu, ce se înLorceu uLuncI dIn RusIu
1o
.
1o
RumI puçu Iuuse mure purLe Iu revoIu(Iuneu IenIcerIIor în
conLru IuI MusLuIu BuIrucLurçI IugIse în RusIu cu sù-çI
scupe vIu(u. SuILunuI MuImud, cunoscund merILeIe ucesLuI
puçù çI reIeIe ce puLeu sù-I prIcInuIuscù exIsLen(u IuI în
PeLersburg, îI scrIse de muI muILe orI sù se înLourcù în Con-
sLunLInopoIe çI, îndupIecundu-I, îI omorî împrejuruI
BucureçLIIor, LocmuI cund se pregùLeu sù InLre în ucesL
oruç. (n. N. ¡.)
11
Aruncù, IumInu meu, o prIvIre bIundù. (gr.)
OreIe nop(II eruu înuInLuLe; pe cer se uIIu o muI(Ime de
norI mIcI, cure, împInçI de vunL, ucI ucopereuu Iunu çI
Iùceuu sù cudù pe Iu(u pùmunLuIuI un înLunerIc udunc, ucI
IurùçI se despùr(euu çI Iormuu o muI(Ime de grupe cure, Iu-
mInuLe de puIIdu IumInù u IunII, prezenLuu prIvIrII o
punorumù IunLusLIcù çI rùpILoure.
¡n momenLeIe ucesLeu posLeInIcuI AndronucIe Lreceu
pe uII(u ¡zvoruIuI, cùIure pe un urmùsur urùbesc çI înso(IL
de puLru LuIeccII; dur pe cund cugeLureu çI prIvIreu IuI eruu
ubsorbILe de Irumousu punorumù u ceruIuI, o voce
încunLùLoure sLrùbùLu uuzuI sùu: eI se oprI dIn cuIe çI
uscuILù cu mure uLen(Iune IrumosuI cunLec IunurIoLIc ce
începe cu cuvInLeIe ucesLeu:
Piqov qoç µou veLµo Itopóv
11
u cùruI meIodIe, pIInù de pusIune, IIInd cunLuLù cu
muILù urLù, produse în InImu IuI un eIecL exLruordInur.
¡ncunLuL de excIumu(IIIe umorouse de cure esLe pIInù
uceusLù cunLIIenù, se upropIe de IeresLreIe cuseI dIn cure
Ieçeuu suuveIe uccenLe çI vùzu, cu desLuIù surprIzù, o Ie-
meIe junù cu de douùzecI de unI, IourLe Irumousù, çezund
rùsLurnuLù pe un dIvun de mùLuse çI cu pùruI eI ceI negru
unduIund în neorunduIuIù. Cùmuçu de borungIc, sInguruI
veçmunL ce ucopereu LrupuI eI, eru uLuL de LrunspurenL ù,
încuL Iùsu sù se vudù un pIepL muI uIb decuL murmuru, o
LuIIe de nImIù. Eu (Ineu în munù o Lumburù cu cure se
ucompunIu. OcIII eI ceI negrI çI pIInI de vùpùI umorouse,
ubsorbI(I ucum în urzùLoureIe vIsùrI ce deçLepLuu în InImu
eI duIcIIe uccenLe uIe meIodIeI, pùreuu cù cereuu o duIce
munguIere Iu cIInurIIe ce eu suIereu.
CunLuI începu sù devIe dIn ce în ce muI sIub; Lumburu îI
cùzu dIn muInI çI Irumousu junù udormI înLr-o pozù uLuL de
rùpILoure, încuL ur II puLuL sù pIurdù mIn(IIe ceIuI muI sLoIc
dInLre IIIozoII.
GrecuI se deçLepLù dIn IeLurgIe çI, dupù ce Iuù seumu
bIne Iu pozI(Iuneu IocuIILù(II, se îndrepLù cùLre curLeu
domneuscù, deLe socoLeuI ù de mIsIuneu su çI, înLorcundu-
se ucusù Iu dunsuI, peLrecu LouLù noupLeu gundIndu-se Iu
Irumousu IemeIe ce-I încunLuse.
A douu zI se scuIù IourLe de dImIneu(ù çI se coborî în
grùdInù, cu sù-çI rùcoreuscù pIepLuI de IIucùru ce-I urdeu;
dur pe cund se pIImbu cu puçI repezI çI cuIunduL în
gundurI, eI zùrI pe unuI dIn oumenII cur(II suIe çI îI cIemù
Iu sIne. SIugu, dupù cuLevu suIuLùrI uduncI, se puse dInuIn-
Leu sLùpunuIuI sùu cu muInIIe Iu pIepL çI înIIpL în pùmunL
înLocmuI cu o sLuLuIe.
PosLeInIcuI îI prIvI cu uLen(Iune; upoI, dupù ce se muI
gundI pu(In, îI zIse:
- ¡oune, um sù Le înLreb cevu.
- PorunceçLe, preumIIosLIve cucoune, çI sunL guLu u
rùspunde.
- CunoçLI Lu muIuIuuu ¡zvoruIuI?
- O cunosc.
- BIne?
- ¡ourLe bIne!
- Dur pe IpocIImenIIe ce IocuIesc înLr-însu?
- Pe Lo(I, mIIosLIve cucoune, punù Iu curcIumurI çI
bùcunI.
- Ducù esLe uçu, spune-mI cure esLe ceu muI Irumousù
cucounù dIn uceu muIuIu.
- SunL muI muILe, mIIosLIvuI meu sLùpun.
- AsLu se în(eIege, dur eu voI sù-mI spuI cure esLe ceu
muI Irumousù dIn LouLe.
- EsLe cucounu Duducu, IIIcu IuI MIIuIe cIoIoduru.
- $I unde IocuIeçLe uceusLù Irumousù cucounù?
- Eu IocuIeçLe împreunù cu LuLù-sùu în nIçLe cuse
boIereçLI, pesLe drum de bIserIcu ¡zvoruIuI.
- Cusu ure douù IeresLre cu cuIuz în Iu(u uII(eI, nu esLe
uçu?
- ¡nLocmuI precum zIce(I.
- ¡u spune-mI ucum cevu semne despre boIuI çI
Irumuse(eu eI.
- EsLe Irumousù cu o zunù; nuILù çI sub(IrIcù; Iu(u o ure
muI uIbù decuL zùpudu; obrujII îI sunL rumenI cu douù mere
domneçLI; ure ocIII murI çI negrI cu mureIe; spruncene
negre çI îmbInuLe; buzeIe eI sunL cu mùrgeunuI, Iur dIn(II
uIbI cu IIIdeçuI; çI pesLe LouLe ucesLe dururI IIreçLI, cunLù dIn
gurù çI dIn Lumburù înLocmuI cu o Iunumù de suruI.
- Bruvo, ¡oune, uIerIm! AI rùspuns LocmuI dupù
dorIn(u meu. Acum, ducù voIeçLI sù Le urù(I sIugù
credIncIousù, sù IucI cum veI çLI cu sù mI-o duI în munù çI
eu î(I voI rùspIùLI osLeneuIu cu cIncIzecI de muImudeIe.
- Sù LrùIeçLI, mIIosLIve cucoune, înLru muI(I unI! $I
deoduLù cu vorbu, sùruLù munu sLùpunuIuI çI se depùrLù.
Pu(In dupù uceusLu, posLeInIcuI devenI posesor uI
ucesLeI rure Irumuse(I çI începu sù peLreucù o vIu(ù pIInù de
duIceu(ù în bru(eIe umunLeI suIe.
Sù Iùsùm deocumduLù pe IunurIoLuI nosLru udormIL pe
pIepLuI oduIIsceI suIe; sù nu-I rùpIm uceusLù IerIcIre IIuzor-
Ie, cùcI eI pesLe pu(In o sù se deçLepLe înLr-o Iume reuIù,
pIInù de umùgIrI çI mIzerII; Iur punù uLuncI, noI sù dùm cI-
LILorIIor noçLrI o Idee despre cocIeLu çI umbI(Iousu greucù.
AceusLù Venerù orIenLuIù, IeçILù dIn rùmùçI(eIe spuIber-
uLe uIe popuIu(IunII grece dIn ¡unur, precum odInIourù
sLrùmouçu su zeIuscù IeçIse dIn spumeIe vunLuruLe uIe
mùrII, uveu o Irumuse(e perIecLù, o InLeIIgen(ù vIe çI un
spIrIL IIn çI IscusIL. VIu(u ceu pIInù de rùsIù(ùrI pùrInLeçLI ce
peLrecuse dIn prImII unI uI copIIùrIeI suIe çI IIpsu de
educu(Ie Iùcuse sù se dezveIeuscù înLr-însu o muI(Ime de
dorIn(e nepoLrIvILe cu pozI(Iuneu eI socIuIù. ¡ubeu IuxuI cu
deosebIre; îI pIùceu IourLe muIL vIu(u zgomoLousù; în IIne,
LouLù IerIcIreu eI sLu în împIInIreu Iùrù înLurzIere u ceIor
muI mIcI çI muI exLruvugunLe cuprIcII.
Ajungund în IIoureu june(II, eu devenIse un mugneL
cure Lrùgeu spre sIne LouLe prIvIrIIe çI LouLe dorIn(eIe LIner-
IIor dIn BucureçLI. Nu eru seurù IùsuLù de Dumnezeu în
cure sù nu se cunLe sub IeresLreIe eI ceIe muI pIùcuLe seren-
ude. Poe(II LImpuIuI secuse nesIurçILeIe comorI uIe
încIIpuIrII Ior, Iùrù cu odeIe, eIegIIIe çI ucrosLIIIdeIe Ior sù
gùseuscù în InImu vunILouseI IemeI uILcevu decuL o sLuncù
de grunIL de cure se sIùrumuu poeLIceIe Ior sIIIn(e, Iùrù sù
producù ceI muI mIc eIecL.
Un sIngur june IzbuLI sù înmouIe InImu eI de pIuLrù, dur
1z
DInLre concIIsLeIe umorouse uIe ucesLuI Irumos beIzudeu,
dùm ucI unu cure u IùcuL mure zgomoL în socIeLuLe. AcesL
june se înumoruse de o cucounù de ceIe murI çI, orbIL de
uceusLù pusIune, se duceu muI în LouLe zIIeIe, çI încù de cuLe
douù orI pe zI, de o vIzILu. So(uI uceIeI cucoune,
nemuIpuLund suIerI dezonoureu, Iuù decIzIuneu exLremù de
u omorî pe InIumuI umùgILor uI consourLeI suIe. AsLIeI durù,
dupù ce Iuù LouLe precuu(IunIIe necesure, se uscunse înLr-
unu dIn odùIIe ceseIor suIe çI îI surprInse. BeIzudeuuu,
uILund LoL presLIgIuI puLerII suIe, sùrI pe IereusLrù çI numuI
usLIeI se puLu upùru de IovILuru u douù gIoun(e îndrepLuLe
usuprù-I. PrIncIpeIe Curugeu uIIù despre uceusLù
înLumpIure, dur nu Iuù nIcI o mùsurù în conLru
cuLezùLoruIuI, cure, dupù ce gonI pe IemeIu ce-I
dezonoruse, pIecù Iu moçIe çI, pus în IrunLeu uneI IegIunI
de urnùu(I urmu(I, uçLepLu cu nepùsure rùzbunureu domnu-
IuI Curugeu.
ExIsLù çI o buIudù în cure se expIIcù IourLe bIne ucesL
evenImenL, durù expresIunIIe obscene ce se cuprInd înLr-
însu ne opresc de u o pubIIcu. (n. N. ¡.)
nu cu sLIIurI, nIcI cu cunLùrI, cI numuI penLru cù eru IIuI
domnILoruIuI de pe uLuncI. AcesL nou PurIs
1z
, cure u IùcuL
pe muI muILe EIene dIn BucureçLI sù-çI Iuse pe MeneIuII Ior
cu buzeIe umIIuLe, înduLù ce vùzu dIn înLumpIure pe junu
greucù, îI uruncù o domneuscù prIvIre de buzIIIsc, cure o
Iùcu sù cudù ume(ILù Iu pIcIoureIe suIe. AmoruI ucesLu nu
uvu decuL duruLu unuI vIs Irumos, dur eIemer, cùcI beIzu-
deuuu, dupù ce-çI îndesLuIù cuprIcIuI sùu de un momenL,
pùrùsI pe junu IunurIoLù, Iùsundu-I cIInurIIe unuI prIm
umor ce o umùgIse çI doruI nesLIns uI vIseIor de uur ce o
dezmIerduse în LrecuL.
¡uLù sLureu moruIù în cure se uIIu Duducu, în seuru
uceeu cund o vùzu penLru prImu ourù posLeInIcuI çI se
înnebunI de dunsu.
AmoruI ceI înIocuL uI posLeInIcuIuI, pozI(Iuneu
sLrùIucILù ce uveu eI Iu curLe çI cIeILuIeIIIe ceIe murI ce
Iùceu penLru împIInIreu dorIn(eIor ucesLeI vunILouse IemeI
Iurù de ujuns cu sù o Iucù sù uILe pe beIzudeu.
Eu LrùIu ucum o vIu(ù IourLe duIce çI pIùcuLù. DIumun-
LeIe çI rubIneIe, sLoIeIe de mùLuse (esuLe cu uur, çuIurIIe de
PersIu, sIugIIe, LrùsurIIe, urmùsurII çI orIce pouLe dorI o Ie-
meIe, eu Ie uveu LouLe pe duLù ce-çI urùLu dorIn(u.
¡n prImeIe IunI uIe ucesLeI IegùLurI, suIIeLuI DuducùI nu
Iu LuIburuL de nIcI o pusIune conLrurIe umunLuIuI sùu; dur
uceusLu nu (Inu muIL LImp. ¡nImu IemeII, cIIur de se pouLe
ume(I uneorI de umbI(Iouse uspIru(IunI Iu mùrIre, Iu
bogù(Ie çI Iu uILe vunILù(I uLuL de pIùcuLe sexuIuI IemeIesc,
dur însù eu se deçLeupLù upoI cu pusIunI muI LurI, muI
neînIrunuLe. AsLIeI se-nLumpIù çI cu Irumousu nousLrù
eroInù.
NuLuru u IùcuL dIn InImu IemeII o curLe scrIsù cu IILere
cubuIIsLIce, pe cure înumoru(II, în vunILuLeu çI egoIsmuI Ior,
cred cù o cILesc çI o în(eIeg; în reuIILuLe însù sunL IourLe
pu(In uceIu cure poL zIce cu drepL cuvunL cù uu descIIruL
uceIe IerogIIIe, de Iu cure uLurnù muI udeseu IerIcIreu çI
nenorocIreu oumenIIor; çI uceçLI IuvorI(I uI sourLeI nu sunL
LoLdeuunu ceI nobIII çI uvu(I, nIcI ceI IrumoçI suu cu spIrIL,
cI uneorI cu LoLuI dIn conLru; cùcI umoruI esLe o IIIn(ù
curIousù. S-u zIs cù e orb; se pouLe. Dur çI ducù vede, Lre-
buIe sù mùrLurIsIm cù IourLe muIL îI pIuc IucrurIIe bIzure.
PosLeInIcuI AndronucIe credeu cù descIIruse IogogrIIuI
dIn InImu greceI, dur se umùgeu, sùrmunuI, cùcI merILuI
ucesLu eru penLru momenL rezervuL unuI june obscur, ce
ubIu pusese pIcIoruI pe prImu LreupLù u IerurIIeI boIereçLI.
¡ocuIn(u în cure IunurIoLuI pusese pu umunLu su eru
sILuuLù în sLrudu CuII(II, cure pe LImpuI uceIu devenIse
IoburguI IuvorIL uI nobIe(II çI uI umpIoIu(IIor de LouLe
grudeIe.
Junu greucù sIm(eu o pIùcere dIn ceIe muI murI u prIvI
dupù IereusLrù pe Lo(I LrecùLorII, de Iu veII(II boIerI cu
bùrbIIe uIbe çI cu cùcIuII de sumur, punù Iu cuIemgIII çI
IumucII ceI cu IçIIce în puLru coI(urI çI ruçI pe cup
cIInezeçLe.
Un june dIn uceçLIu, cure sub cosLumuI sùu rIdIcoI us-
cundeu o IIgurù cuL se pouLe de pIùcuLù, vùzu pe greucu
nousLrù çI se înumorù de dunsu.
TunùruI cuIemgIu începu sù Lrecù noupLeu pe Iu Ieres-
LreIe IemeII ce-I încunLuse çI sù-I Iucù serenude ucompunI-
uLe de oILùrI umorouse, cure eruu în sLure sù Lopeuscù de
compùLImIre InImu cIIur u sLuLuIIor de murmurù.
Junu greucù nu Iùsù pe cuIemgIu sù oILeze muIL LImp, cI
se învoI cu pIùcere u-I du gruLIs IerIcIreu ce o vIndeu IourLe
scump posLeInIcuIuI.
TrebuIe sù udùugùm, însù, cù cuIemgIuI eru IourLe
înIocuL çI nesocoLIL în umoruI sùu. AcesLe douù cuIILù(I,
IunesLe umorurIIor cIundesLIne, Iùcurù pe înumoru(I sù
cunLe, sù jouce çI sù se expunù în LoL cIIpuI, Iùrù u se gundI
cù poL II observu(I. Cu LouLe ucesLeu eI se înçeIuu; zgomoLuI
serenudeIor çI sùrbùLorIIor deçLepLù uLen(Iuneu vecInIIor çI
vesLeu merse punù Iu posLeInIcuI. ¡nImu ucesLuIu se uprInse
de geIozIe çI, vùzund cù uceu pusIune cuIpubIIù, în Ioc de u
se înIrunu, creçLeu mereu, eI venI înLr-o seurù IurIos çI,
InLrund în cumeru umunLeI suIe, çezu pe dIvun Iùrù mùcur
sù o suIuLe.
Greucu prIcepu IourLe bIne de unde veneu ugILu(Iuneu
çI neobIçnuILu purLure u umunLuIuI eI; dur voInd u se
încredIn(u çI muI bIne, se preIùcu cù n-u observuL nImIc çI,
Iuund un uer nevInovuL çI pIIn de gru(Ie, îI sLrunse în bru(e
çI îI sùruLù pe IrunLe.
AcesL IuIs sùruLuL IrILù çI muI muIL pe umunLuI umùgIL;
eI o respInse dIn bru(eIe suIe cu IurIe; eu se preIùcu cù
pIunge; dur vùzund cù nIcI prIn mIjIocuI ucesLu nu pouLe
Iuce pe umunLuI eI u se expIIcu, cùzu în genuncII dInuInLeu
IuI çI cu ocIII înmuIu(I în IucrImI mIncInouse îI zIse:
- Ce uI, cucoune AndronucIe, de ce eçLI uLuL de
supùruL pe mIne? Spune ce (I-um greçIL?
- Mù înLrebI, nemuI(umILoureo, ce mI-uI greçIL? $I ce
greçeuIù muI mure puLeuI Iuce decuL ceu de u mù necInsLI
pe mIne, posLeInIcuI AndronucIe TuzIuc, IuvorILuI IuI
vodù, penLru un cuIIc de cuIemgIu? Pe mIne, cure Le-um
scos dIn Lren(e çI Le-um IùcuL cucounù mure?...
- Eu Le-um necInsLIL!... |I-um cùIcuL cInsLeu?
- Du!... M-uI necInsLIL; LouLù Iumeu çLIe uceu murçuvù
IupLù.
- Sù n-um purLe de vIu(u meu, sù nu mù ujuLe MuIcu
DomnuIuI, ducù-(I voI II cùIcuL cInsLeu! $I deoduLù cu ucesLe
Iruze se repezI cu o dIsperure preIùcuLù çI Iuund ImugIneu
MuIcII DomnuIuI o sùruLù cu muILù devo(Iune, cu sù
uLesLeze Inocen(u eI.
- Sù pùrùseçLI cusu meu, muIere preIùcuLù; sù Le ducI
Iu cuIIcuI de cuIemgIu, uuzIL-uI Lu?... MuIne dImIneu(ù sù
nu Le gùsesc uIcI, cùcI Le voI omorî!
N-upucù sù sIurçeuscù bIne ucesLe cuvInLe
umenIn(ùLoure çI vIcIeunu umunLù deLe un cIIoL çI cùzu jos
IeçInuLù.
PosLeInIcuI, Iuund de udevùruL ucesL IeçIn, pIerdu IurIu
de muI înuInLe çI prInLr-un suIL repede o Iuù în bru(e çI o
puse pe dIvun; upoI cIemù sIugIIe çI îI deLe ujuLoruI ne-
cesur.
¡scusILu IemeIe rùmuse în uceusLù sLure de IeLurgIe
preIùcuLù punù cund vùzu pe posLeInIcuI pIungund cu un
copII çI cerundu-I IerLure cù u bùnuIL un momenL vIrLuLeu
eI; upoI se preIùcu cù se deçLeupLù dIn IeçIn çI, prIn uceusLù
IngenIousù munevrù, nepouLu EveI IzbuLI u muncu dIn
pomuI vIe(II Iùrù de u pIerde ruIuI cu sLrùbunu su.
Cupitolol V. Idocu{ioneu ciocoioloi
¡ecLorII noçLrI cunosc IourLe bIne ugILu(Iuneu în cure um
IùsuL pe PùLurIcù în prImuI cupILoI uI ucesLeI scrIerI; çLIu
usemeneu umbI(IouseIe IuI vIsurI çI mureu seLe de bunI çI
mùrIre ce îI munceuu. EsLe duLorIu nousLrù ucum sù Ie
spunem mIjIouceIe înLrebuIn(uLe de dunsuI penLru reuIIz-
ureu ucesLor uspIru(IunI.
Cund ucesL çurpe venInuL cùIcu pruguI cuseI IunurIoLu-
IuI, eI InLru în uI douùzecI çI doIIeu un uI vIe(II suIe.
Educu(Iuneu IuI InLeIecLuuIù se compuneu dIn cILIre çI scrI-
ere în IImbu romuneuscù çI ourecure începuLurI sIube de
IImbù greucù modernù; çLIu sù Iucù jùIbI cu pIIde dIn
ScrIpLurù, pILuce, voInIcII, cuLusLIçe, de Iude çI uILe Iorme
cunceIurIce obIçnuILe în LImpuI uceIu; muI çLIu, çI încù
IourLe bIne, sù LorLureze pe nenorocI(II (ùrunI, punundu-Ie
ouù IIerbIn(I Iu sub(IorI çI dundu-Ie Ium de urdeI Iu nus, cu
sù Ie Iu ceu muI dIn urmù puru dIn pungù.
Dur ucesLe LuIenLe nu-I muI serveuu nImIc în nouu su

Vincriciul, oieritul çI jumcritul eruu dùjdII IndIrecLe ce
pIùLeuu purLIcuIurII cùLre sLuL; sub nume de vInùrIcI dom-
nesc, eru duLor IIecure sLùpun de vIe sù deu dIn zece vedre
unu, uIurù de prIvIIegIu(II çI scuLI(II cu IrIsouve domneçLI.
OerILuI eru o dùjdIe penLru cure se pIùLeu de IIecure vILù
mure çI mIcù cuLe cIncIsprezece puruIe; IumùrILuI use-
meneu eru o dùjdIe ce pIùLeuu sLùpunII de pIvnI(e çI
curcIumI. AcesLe dùjdII se vIndeuu Iu purLIcuIurI çI eI Ie
udunuu prIn oumenII Ior numI(I LuxIdurI. (n. N. ¡.)
curIerù; eI cùLu sù se InsLruIeze în IpocrIzIe çI InLrIgù çI
ucesLe douù murI mIjIouce de purvenIre nu se dezvoILeuzù,
nIcI se poL perIec(Ionu decuL prIn învù(ùLurù. PuIuI de
cIocoI sIm(I de sIneçI ucesL udevùr çI IoLùrî sù-I punù în
Iucrure.
A douu zI dupù sosIreu IuI, posLeInIcuI îI cIemù Iu
dunsuI cu sù-I exumIneze spIrILuI çI InLeIIgen(u, spre u
vedeu de pouLe Iuce cevu dInLr-însuI; Iur cund venI înuInLe-
I, îI zIse cu un Lon îngumIuL, dur duIce:
- Cum Le numeçLI, bùIeLe?
- ConsLunLIn, cucoune; dur LuLù-meu îmI zIceu DInu.
- $LII cevu curLe?
- $LIu sù cILesc çI sù scrIu.
- RomuneçLe, nu esLe uçu?
- Du, bIugorodnIce sLùpune.
- AILcevu muI çLII?
- $LIu sù Iuc împIInIrI de bunI; um IosL cu vInùrIcIuI, cu
oIerILuI
çI cu IumùrILuI

.
- Açu de Lunùr?
- Du, sLùpune; LuLu mù Iuu cu dunsuI prIn jude( de-I
ujuLum Iu LuxIdùrIe.
- Du cevu eIInIcù Le-u învù(uL LuLù-Lùu?
- De! ce sù zIc, sLùpune?... Mù cum prIcep pu(InLeI. Am
învù(uL PedugogIIu çI EcIogurIon dIn scour(ù punù în
scour(ù; dur LocmuI cund eru sù încep Iu GrumuLIcII, m-u
LrImIs LuLu Iu înùI(Imeu vousLrù!
¡unurIoLuIuI îI pIùcu nuIvILuLeu cIocoIuIuI, Iur muI cu
seumù pompouseIe LILIurI ce-I du cu uLuLu prodIguIILuLe; çI
uveu drepLuLe, cùcI nu esLe om cùruIu sù nu-I pIucù un LILIu
pe cure nu-I ure çI nu-I merILù, dur Iu cure uspIrù IourLe
muIL. EI zumbI cu bunùLuLe çI zIse cIocoIuIuI:
Sù çLII, bùIeLe, cù de usLùzI înuInLe um sù Le Iuu sub
îngrIjIreu meu. Am sù Le duu Iu çcouIu domneuscù sù înve(I
curLe greceuscù muILù, cu sù Le procopseçLI, sù Le IucI om.
SIujbu ce uI sù-mI IucI esLe uceusLu: dImIneu(u sù vII sù mù
IrecI Iu pIcIoure, sù mù uju(I sù mù îmbruc, sù-mI duI de
spùIuL, sù-mI uducI duIceu(ù, cuIeu çI cIubuc; Iur dupù
uceeu sù Le ducI Iu çcouIù sù înve(I. AI uuzIL?... AI, du-Le
ucum de-(I cuuLù de Lreubù!
DIn zIuu uceeu PùLurIcù se puse pe învù(ùLurù cu o
sIIIn(ù exLruordInurù çI, în muI pu(In de doI unI, învù(ù
IImbu greceuscù cu un soIoIogIoLuLos; dur eI nu se
muI(umeu numuI cu uLuLu. Ce-I IoIoseu IuI cunoçLIn(u uneI
IImbI mourLe çI u IILeruLurII eI uLuL de unLIpuLIcù curucLer-
uIuI çI InLen(IunIIor suIe? ¨Omer, PIndur, SoIocIe, EurIpIde,
Anucreon, SuIo eLc. sunL bunI penLru IemeI çI oumenI
uIemeIu(I, zIceu cIocoIuI în sIne cu dIspre(. MIe-mI LrebuI-
esc cùr(I cure sù-mI sub(Ieze mInLeu, sù mù înve(e mIjIocuI
de u mù rIdIcu Iu mùrIre. PIuLurI îmI vIne Iu socoLeuIù,
1q
Pe uceI LImpI, cu çI în zIIeIe nousLre, bIbIIoLecIIe eruu Iu
modù; Lo(I junII mucheleji çI spudcxi(i uveuu cuLe o
bIbIIoLecù IormuLù dIn ceIe muI bune cùr(I uIe LImpuIuI, pe
cure nu Ie cILeuu nIcIoduLù. BIbIIomunIu eru uLuL de înLInsù,
încuL muI(I dIn ceI uprInçI de uceusLù puLImù, nevoInd sù
sucrIIIce bunI çI LImp, cIemuu cuLe un pIcLor meçLer çI Ie
zugrùveu prIn suIoune çI prIn cumereIe de sLudIu cuLe o
bIbIIoLecù de mInune, în cure se gùseuu LoL ce ne-u IùsuL
muI subIIm gundIreu omeneusc ù, de Iu creu(Iune çI punù în
LImpuI IuI Curugeu. Judecund înLre oumenII cure uu bIbII-
oLecI çI nu Ie cILesc çI înLre ceI cure Ie uu numuI zugrùvILe,
eu cred muI cu mInLe pe ceI dIn urmù (n.N.¡.)
¨ComenLurIIIe¨ IuI Cezur, ¨¡sLorIu omenIrII¨, vIe(IIe murIIor
bùrbu(I dIn veucurIIe LrecuLe çI uceIeu în cure LrùIm IuLù
cùr(I pe cure, cILIndu-Ie, cInevu pouLe sù zIcù cu cugeL
împùcuL cù nu çI-u pIerduL LImpuI în zudur¨.
Cu usemeneu reIIec(IunI InLrù eI în cusu unde îçI uveu
IunurIoLuI bIbIIoLecu
1q
çI uIese LoL ce gùsI înLr-însu muI bun.
¡nLre uILe cùr(I gùsI un LrucLuL de IIzIoIogIe çI opereIe IuI
MucIIuveI, pe cure Ie cILI çI Ie sLudIe cu mure bùgure de
seumù; în IIne, Iùcu LoL ce puLu spre u devenI perIecL în urLu
IpocrIzIeI çI u perIIdIeI.
Se zIce cù voIn(u Lure çI sLuLornIcù învInge LouLe obsLu-
coIeIe. Nu ne puLem pronun(u usupru ucesLeI muxIme;
zIcem numuI cù PùLurIcù ur II IosL în sLure sù deu conLem-
porunIIor sùI o dovudù sLrùIucILù cù eu se reuIIzeuzù
cuLeoduLù. PIcùLuru gùureçLe pIuLru, zIce un uIL proverb. Se
pouLe çI nu se pouLe; uceIu însù cure reuIIzeuzù ucesL pro-
verb esLe un om mure în IeIuI sùu.
PùLurIcù eru înLr-udevùr un om exLruordInur. EI îçI Iu-
use IoLùrureu de u devenI om mure çI nIcI un obsLucoI nu
puLeu sù-I ubuLù de Iu uceusLù Idee IIxù. Cu sIugù, eru duLor
sù Iucreze muI muILe ore pe zI çI u se supune Iu LouLe sIugIIe
ceIe muI vecII decuL dunsuI; cu umbI(Ios, cùLu sù înve(e
curLe muILù, precum îI zIsese IunurIoLuI, çI sù se sIIeuscù u
înIùLuru LouLe obsLucoIeIe ce înLumpInu în cuIeu umbI(IunII
suIe. Cum puLu dur sù învIngù uLuLeu greuLù(I çI sù Iusù
LrIumIùLor?
¡uLù moduI ce înLrebuIn(ù: cund se crùpu de zIuù,
PùLurIcù se uIIu Iungù uçu posLeInIcuIuI, sLund în pIcIoure
spre u împIInI cu exucLILuLe ordIneIe sLùpunuIuI sùu. Pe
duLù ce IunurIoLuI se deçLepLu, eI InLru în cusù, îI Irecu pe
pIcIoure, îI ujuLu sù se îmbruce, îI du de spùIuL, îI uduceu
duIceu(ù, cuIeu çI cIubuc. TouLe ucesLe mIcI servIcII Ie ex-
ecuLu cu ceu muI mure Iu(euIù, gru(Ie çI cu un IeI de
uIec(Iune ce Iùceu pe IunurIoL sù-I creudù de ceI muI credIn-
cIos çI devoLuL dInLre servILorII sùI.
Dupù ce pIecu boIeruI Iu curLe, se duceu Iu vùLuIuI çI-I
Iùceu o muI(Ime de IInguçIrI; upoI, dupù ce-çI spùIu IeII-
geneIe de cuIeu çI curù(u bIne cIubucurIIe, se încIIdeu în
cumeru su çI se du cu LoLuI Iu cILIre çI Iu medILu(IunI,
peLrecundu-çI usLIeI LImpuI punù Iu oru prunzuIuI, cund,
dupù obIceIuI sùu, se uçezu pe LrepLeIe scùrII de Iu InLrureu
cuseI cu cuLe o curLe în munù çI sLu ucoIo punù ce veneu
sLùpunuI sùu; Iur dupù uceeu, cund çedeu Iu musù, eI îçI Iuu
IocuI prInLre servILorI çI se sIIeu sù înLrecù pe Lo(I în zeI çI
ucLIvILuLe.
OsebIL de uceusLu, eI se purLu cu mure umubIIILuLe cùLre
Lo(I servILorII cuseI, Iùrù excep(Iune; îI ujuLu Iu IucrùrIIe Ior
çI Ie împIIneu dorIn(eIe, punundu-se mIjIocILor înLre dunçII
çI vùLuIuI de curLe.
AceusLù purLure Iùcu pe PùLurIcù sù IIe IubIL çI udoruL
de LouLe sIugIIe, uIurù numuI de vùLuIuI cur(II, cure,
în(eIegund IourLe bIne gundurIIe IuI, se preIùceu cù nu bugù
în seumù nImIc çI îI spIonu în Lùcere.
¡n LImpuI ucesLu se înLumpIù ceurLu posLeInIcuIuI cu
umunLu su, pe cure credem cù n-uu uILuL-o IecLorII noçLrII.
¡unurIoLuI se uIIu cuprIns de o mure IrILu(Ie; nu çLIu,
nenorocILuI, de urmu sù creudù ceIe ce se vorbeuu despre
umunLu su suu jurùmInLeIe çI IsLerIcuIeIe prIn cure eu îçI
probu Inocen(u. BIeLuI om o Iubeu IourLe muIL çI, penLru
muI mureu IuI nenorocIre, eru geIos cu un Lurc. AsLIeI dur,
dupù muILù cIIbzuIre çI reIIec(Iune, se decIse u o pune sub
prIvegIereu unuI Argus. Mùsuru nu eru reu, dur prezenLu
murI dIIIcuILù(I în prIvIn(u uIegerII unuI IndIvId cure sù
împIIneuscù ucesL ImporLunL servIcIu. PrImu Idee ce I se
înIù(Içu Iu de u o pune sub prIvegIereu uneI IemeI bùLrune;
dur dupù ce muI medILù cuLvu LImp, eI zIse în sIneçI
încrunLundu-çI sprunceneIe: MuIerIIe ceIe bùLrune se cor-
ump IourLe Iesne. Se gundI sù uducù un eunuc dIn Con-
sLunLInopoIe, dur Iepùdù çI uceusLù Idee, cùcI çLIu dIn
încercure cuL pre(uIeçLe çI credIn(u eunucIIor.
ObosIL, în IIne, de u cùuLu çI u nu gùsI vIndecureu grIjII
ce-I munceu, se Iùsù pe soIu oILund dIn bùIerIIe InImII; dur
dupù ce se muI gundI un mInuL, se scuIù cu repezIcIune çI
bùLu dIn puIme.
¡u ucesL semn de cIemure, înLrebuIn(uL IourLe muIL pe
uceI LImpI, uçu se descIIse çI InLrù PùLurIcù cu ocIII pIecu(I
în jos çI cu Iu(u muI umIIILù decuL u unuI cùIugùr.
¡unurIoLuI îI prIvI cu muI(umIreu ce sImLe LoL omuI
cund gùseçLe uceeu ce u cùuLuL; upoI zIse:
- ApropIe-Le, DInIcuIe, cù um sù-(I vorbesc!
- PorunceçLe, sLùpune! zIse preIùcuLuI cIocoI,
înuInLund cùLre sLùpunuI sùu cu muInIIe puse pe pIepL çI cu
ocIII pIecu(I cùLre pùmunL.
- ¡u spune-mI, DInIcuIe, cum LrùIeçLI Lu în curLeu meu?
Te muI(umeçLI de bucuLeIe cu cure Le Irùnesc çI de IuIneIe
cu cure Le îmbruc?
- ¡ourLe bIne, sLùpune; nu sunL vrednIc sù muI(umesc
IuI Dumnezeu penLru mureu bunùLuLe ce uI urùLuL çI urù(I
cu mIne!
- ¡u spune-mI ucum, mù IubeçLI Lu pe mIne?
- Te Iubesc, sLùpune, muI muIL decuL pe LuLù-meu.
¡unurIoLuI suruse cu îngumIure; upoI, dupù ce-çI rùsucI
de cuLevu orI negreIe suIe musLù(I, zIse;
- AscuILù, DInIcuIe. Am sù-(I încredIn(ez unu dIn ceIe
muI murI LuIne uIe suIIeLuIuI meu; bugù însù de seumù, sù
mù sIujeçLI cu drepLuLe, cùcI înLr-uIL cIIp nu numuI cù veI
pIerde nùdejdeu de prIcopseuIu Lu, Iu cure mù gundesc de
uLuLu vreme, dur Le voI çI pedepsI Iùrù mIIù.
- ¡(I jur, sLùpune, sù Le sIujesc cu credIn(ù Iu orIce-mI
veI poruncI.
- EI bIne, DInuIe, uscuILù. CunoçLI Lu pe Duducu?
- Nu o cunosc, sLùpune.
- Cum se pouLe sù nu cunoçLI Lu pe (IILoureu meu?
- ¡n udevùr, sLùpune, nu o cunosc.
- AsLu nu Iuce nImIc. Duducu esLe o IuLù IourLe
Irumousù, pe cure o Iubesc punù Iu nebunIe çI, IIIndcù o
IuLù cu dunsu pouLe sù pIucù çI uILoru, m-um gundIL cù n-ur
II rùu u o pune sub prIvegIereu unuI om credIncIos. AI, ce
zIcI Lu, bIne m-um gundIL?
- ¡ourLe bIne, sLùpune. Puzu bunù Lrece prImejdIu ceu
reu, zIce purImIu.
- DeçI Duducu meu esLe IourLe în(eIeupLù çI n-um
sIm(IL punù ucum nImIc despre dunsu...
- Açu esLe, bIugorodnIce sLùpune, uI drepLuLe.
- Dur penLru muI mure sIgurun(ù Le-um uIes pe LIne, cu
sù o pùzeçLI.
- Cund esLe vorbu sù Le sIujesc pe domnIu Lu, sLùpune,
sunL guLu u Lrece cIIur prIn Ioc; spune-mI numuI ce um sù
Iuc çI veI vedeu.
- AIerIm, DInIcuIe, uIerIm, sù LrùIeçLI, copIIuI meu;
cIne sIujeçLe cu zIIos pe sLùpunuI sùu, pe uceIu nu-I
pùrùseçLe Dumnezeu. Duducu mI-u zIs cù-I LrebuIe un Ie-
cIor; cuLù dur sù Le mu(I cu IocuIn(u Iu dunsu çI sù LrecI în
Iu(u eI cu o sIugù credIncIousù; sù o uscuI(I Iu orIce-(I vu
poruncI; sù Le preIucI cù nu bugI de seumù nImIc, cù nu vezI
çI nu uuzI nImIc çI sù vII în LouLe zIIeIe Iu mIne sù-mI spuI
LoL ce se vu peLrece în cusu eI, Iùrù sù LrecI cu vedereu ceI
muI mIc Iucru.
- VoI urmu înLocmuI poruncIIor bIugorodnIcIeI LuIe çI
mù voI sIII cuL voI puLeu cu sù mù Iuc vrednIc de încredereu
ce uI în mIne.
- Sù LrùIeçLI, copIIuI meu! çI, deoduLù cu vorbu, bugù
munu în buzunuruI unLerIuIuI çI sco(und cIncIzecI de rubIe
zIse: |Ine, DInIcuIe, çI sù III cumInLe, mù în(eIegI Lu?
PùLurIcù, cu cIocoI IIn ce eru, îngIenuncIe dInuInLeu
IunurIoLuIuI, îI sùruLù munu cu ceu muI mure umIIIn(ù çI
Iùcu sù cudù dIn ocIII sùI de çurpe douù IucrImI de uceIeu
ce în upuren(ù uruLù o InImù pIInù de recunoçLIn(ù, dur în
reuIILuLe nu sunL decuL pIunsuI crocodIIuIuI prIn cure
umùgeçLe vIcLImu su.
Dupù uceusLù scenù de LurLuIIsm jucuLù cu uLuLu
mùIesLrIe, cIocoIuI pùrùsI cumeru sLùpunuIuI sùu çI InLrù
înLr-u su.
¡Iber ucum de povuru sImuIùrII, începu u se pIImbu
prIn cumerù cu puçI rurI çI precIpILu(I. TrùsùLurIIe Ie(eI suIe
Iuurù un uspecL sLrunIu, ce Iùsu sù se zùreuscù uneorI ex-
presIu uneI nespuse bucurII de u-çI vedeu împIInILe
dorIn(eIe suIe de uLuLu LImp; cuLeoduLù un nor de
neîncredere în vIILor scIImbu înLr-o cIIpù Iu(u IIzIonomIeI
suIe; upoI Iur cùdeu înLr-un IeI de upuLIe, dIn cure Lreceu cu
Iu(euIù Iu o Ierousù çI umenIn(ùLoure veseIIe.
AceusLù crIzù moruIù (Inu cuLevu momenLe, Iur dupù
uceeu IIzIonomIu cIocoIuIuI se IumInù çI, cu IInIçLeu ce-I re-
duse încredereu în sIne çI în dIbùcIu su, eI excIumù cu bu-
curIe: ¡uLù-mù, în sIurçIL, ujuns Iu (InLu dorIn(eIor meIe!
Am în muInI pe (IILoureu grecuIuI, puLImu IuI ceu muI de
cùpeLenIe; în sIurçIL um cIeIu uceIuI sLrùIucIL vIILor pe cure-
I vIsez de uLuLu LImp. Ce IerIcIre, ce nepre(uILù IerIcIre!...
AceusLu esLe o cIeIe cu cure cInevu descIIde cIIur por(IIe
ruIuIuI... $I de ce nu?... Evu u scos pe Adum dIn ruI, cu sù
deu prIIej uILeI IemeI u I-I descIIde muI în urmù. O IemeIe u
IùcuL pe grecI, dupù cum zIc cùr(IIe, sù se buLù zece unI de-u
runduI1. ¡uvorILeIe dIn Iurem (In în munù sourLu
împùrù(IeI LurceçLI; cIIur uIcI, Iu noI, vedem pe domnI(ù
înLorcund curLeu çI (uru înLreugù dupù pIùcereu eI çI, ducù
eu u IùcuL pe sLùpunuI meu dIn cIoIodur, posLeInIc mure çI
cùmùruç, de ce oure Duducu sù nu Iucù dIn mIne un om
puLernIc, IerIcIL?... PIIdeIe nu ne IIpsesc. Cu(I uu IosL cu
mIne, bu încù çI muI rùu decuL mIne, cùcI, sIuvù DomnuIuI,
nu sunL (Igunz, çI cu LouLe ucesLeu, prIn muIerI çI uILe
muruIeLurI cIocoIeçLI, cIIur çI (IgunII uu ujuns uzI Iu noI în
proLIpendudù, încuL n-uI încoLro sù Le înLorcI de posLeInIcI,
IogoIe(I çI vIsLIerI. PrInde InImù, druguI meu PùLurIcù!
MuIne veI pune IçIIcuI în cup çI, de vu vreu Dumnezeu cu
LIne, nu vu Lrece muIL çI veI uveu moçII, (IgunI çI uverI
nenumùruLe çI vIe uLuncI cInevu sù-(I ceurù socoLeuIù de-
spre mIjIouceIe prIn cure uI dobundIL LouLe ucesLeu! VIe, de
vu puLeu!
Pe cund PùLurIcù îçI creu în ImugInu(Iu su ucesLe reuIIz-
ubIIe vIsurI, uçu cumereI suIe se descIIse çI InLrù un (Igun
înIùunLru.
- Ce cuu(I uIcI, cIourù? zIse cIocoIuI supùruL.
- Mù IurLù, IogoIeLe DInuIe, dur um venIL sù-(I duu o
curLe de Iu
bùbucu dumILuIe.
- Ad-o-ncouce, cIourù, çI pIeI dIn ocIII meI.
|IgunuI se reLruse çI DInu PùLurIcù, descIIzund
scrIsoureu, cILI ceIe urmùLoure:
¨Cu pcrintecscc drcçoste mc ìnchin dumitcle,
preciubitul meu jiul
Ictc doi cni ìn ccp de ccnd te-cm dct pe pricopseclc
lc postelnicul ¡i nu tcd nici un spor de lc tine, ccecstc mc
pune ìn mcre cporie. Se tede cc tu, ìn loc sc te sile¡ti c ie¡i
lc obrcze, umbli hcimcnc pe poduri cu derbedeii. ßcçc-(i
min(ile ìn ccp, mci bciete, tezi cc eu sunt bctrcn ¡i scrcc,
sc n-ci de lc mine nici o ncdejde. Cum ì(i tei c¡terne, c¡c
tei dormi, cuzitu-m-ci? Srisocrec ce-(i empericlisesc este
cctre d-lui, postelnicul, sc i-o dci neçre¡it, ccci ìntr-ìnsc ìi
torbesc pentru tine ¡i ìl roç sc te puie ìn treun mcnsup.
Al tcu precdoritor pcrinte,ltreti-loçojct Ghinec
Pcturicc ot ßucot sud Sccc
:8:ó, mci :;¨
Dupù ce PùLurIcù cILI uceusLù scrIsoure, scouse
cùIImùrIIe de Iu bruu, se uçezù pe un scùuneI çI, punund pI-
cIoruI drepL pesLe ceI sLung, scrIse rùspunsuI ucesLu:
¨Cu jiicscc pleccciune.lPcrintecscc dumitcle
scrisocre de lc :; zile cle lunii lui mci cm primit-o cu
nespusc teselie ¡i m-cm bucurct din rcrunchi cc te cjli
scnctos, ccci eu, din milc cerescului Pcrinte, mc cjlu
ìntru toctc ìntreçimec scnctc(ii. ßucurc-te, tcicc, ¡i
icrc¡i bucurc-te, ccci, de¡i cm slujit doi cni lc postelnicul
pe ìmbrcccminte ¡i mcnccre ¡i mi-cm plecct ccpul lc to(i
cclicii jcrc osebire, dcr ccum, slctc Domnului, cm pus
mcnc pe pcine ¡i pe cu(it. Am oprit roctc norocului: n-
cm sc mc mci tem de nimicl
Postelnicul m-c cles sjetnic de tcinc cl scu ¡i pe
neçcndite mi-c ìncredin(ct o tcinc prin ccre ìn pu(in timp
pot sc cjunç om mcre. Atct deoccmdctc: ì(i toi mci scriel
Precplecct ¡i dorit cl domniei tcle jiu,
Dinu Pcturicc¨
Dupù ce pIIcuI çI peceLIuI uceusLù scrIsoure, cIemù de
uIurù pe (Igun, I-o deLe în munù çI-I zIse: Du uceusLù curLe
Iu posLeInIcIe çI spune sù o LrImILù Iu Bucov, Iùrù ceu muI
mIcù zùbuvù, uI uuzIL?
|IgunuI dIspùru cu Iu(euIu vunLuIuI, Iur cIocoIuI se Iùsù
pe puL çI udormI, gundIndu-se Iu expIouLureu mIneI suIe.
Cupitolol VI. Ipocri{ii in loptú
A douu zI dupù înLrevorbIreu conIIden(IuIù dInLre posLeI-
nIcuI AndronucIe çI DInu PùLurIcù, ucesL dIn urmù
sLrùbùLeu sLrudu CuII(II cuIunduL în medILu(IunI serIouse.
Preocupu(Iuneu IuI eru uLuL de mure, încuL de muILe orI se
Ioveu pIepL în pIepL cu LrecùLorII de pe drum; dur pe cund
se uIIu în drepLuI cuseIor IuI urmuç M. Iu uLrus de suneLuI
ceI nuzuI çI uscu(IL uI uneI vocI ce sLrIgu: DInuIe! Ie, Ie,
DInuIe! Iu Iù-Le încouce, çLrenguruIe; unde uI pIecuL uçu de
dImIneu(ù?
PùLurIcù, deçLepLuL dIn usopIsmuI în cure se uIIu, se
uILù în LouLe pùr(IIe çI, vùzund Iu pourLu uceIor cuse un
omuIe( cu sLuLuru scurLù çI grousù, cu Iu(u roLundù
înLocmuI cu o Iunù pIInù desenuLù pe pere(I, cu ocII mIcI cu
de LùLur, cu nusuI LurLIL çI cu guru Iurgù, urmuLù cu nIçLe
dIn(I mIcI çI sLrIcu(I, recunoscu înLr-însuI pe NIcuIùI(ù,
vùLuIuI de curLe uI urmuçuIuI, cure, muI norocIL decuL
dunsuI, începuse de muIL LImp u zecIuI uverIIe sLùpunuIuI
sùu çI ucum nu uçLepLu decuL runguI de vLorI-vIsLIer, drepL
pIuLu osLeneIIIor suIe, çI suprunumeIe de bucIuccI boIer,
penLru muILeIe çIreLIIcurI çI încurcùLurI ce Iùceu.
PùLurIcù Lrecu drumuI çI suIuLù pe îngumIuLuI vùLuI cu
o încIInùcIune punù Iu pùmunL.
- Ce muI vesLe-povesLe, DInuIe? înLrebù vùLuIuI,
mundru de pozI(Iuneu su.
- NImIc nou, nene NIcuIùI(ù!
- Unde Le duceuI uçu IuLe çI cu cupuI înLre urecII?
- ¡u cucounu Duducu.
- A! u! în(eIeg, Iu (IILoureu sLùpunu-Lùu. $I ce uI sù IucI
ucoIo uçu de dImIneu(ù?
- ¡I duc un rùvuç.
- DIn purLeu cuI?
- DInLr-u sLùpunuIuI meu.
- Dur ce, s-u împùcuL cu dunsu?
- TrebuIe muI înLuI sù çLIu de uu IosL cerLu(I.
- Vu sù zIcù nu çLII nImIc?... ProsLuIe!...
- NImIc de LoL, uduose PùLurIcù cu o prIvIre
muII(Iousù.
- AIIù dur de Iu mIne cù eI uu IosL cerLu(I IourLe rùu.
- $I de ce, nene NIcuIùI(ù?
- AuzI ucoIo, de ce! ¡IIndcù dIuvoII(u de greucù vreu sù
(Ie doI pepenI înLr-o munù, udIcù esLe umorezuLù dupù un
cuIemgIu de Iu vIsLIerIe.
- AçI! nu cred!
- Crede ce-(I spun eu. PosLeInIcuI AndronucIe u uIIuL
ucesL umor LuInIc çI s-u cerLuL cu dunsu Iurcù.
- PouLe, dur Iu spune-mI: cIne esLe ucesL cuIemgIu?
- EsLe IIuI IuI cùpILun GIeorgIe Busmu de Iu
Dorobùn(Ie.
- Ce IeI de om esLe uceIu?
- EsLe un bùIuL de douùzecI çI doI punù Iu douùzecI çI
cIncI de unI, Irumos, gInguç çI sub(IreI, pure cù-I Lrus prIn-
Lr-un IneI.
- O II IubInd-o, mù nene NIcuIue? AI, ce zIcI?
- MI se pure cù du, IIIndcù nu în(eIeg cum ur puLeu sù
Iucù uLuLeu comedII ducù n-ur IubI-o?
- $I ce comedII Iuce? înLrebù PùLurIcù cu nerùbdure.
- Trece cu IùuLurI pe Iu mIezuI nop(II, se opreçLe
dInuInLeu IeresLreIor eI, oILeuzù, cunLù çI ceIeIuILe.
- NumuI uLuL?
- Bu çI cevu muI muIL: sure prIn grùdInu MILropoIIeI,
dInLr-însu Lrece înLr-u greceI, de-ucoIo InLrù în curLe çI se
uscunde înLr-o cIuIe de Iun punù pIeucù posLeInIcuI; Iur
dupù uceeu se duce de-I (Ine IocuI Iungù Irumousu greucù,
cu uILe cuvInLe IerIcILuI cuIemgIu se bucurù Iùrù nIcI o
cIeILuIuIù de IemeIu penLru cure sLùpunuI vursù uLuLu uur çI
urgInL.
- EçLI bIne încredIn(uL despre uceusLu?
- MuI bIne nu se pouLe: omuI cure mI-u spus uceusLù
LuInù esLe uLuL de credIncIos, încuL uç puLeu sù jur în
bIserIcù penLru dunsuI. Dur, Iu spune-mI, de ce-mI IucI
uLuLeu înLrebùrI usupru ucesLeI prIcInI? Oure voIeçLI s-o
prInzI çI sù Le urù(I cu sIujbù înuInLeu sLùpunuIuI Lùu? Sù nu
IucI uceusLù nerozIe, mùI bùIeLe, cùcI o sù Le cùIeçLI IourLe
muIL.
- $I de ce sù nu-I duu pe Iu(ù uceusLù neugrù vunzure?
udùugù DInu, cu ourecure uprIndere preIùcuLù.
- VoIeçLI sù uIII prIcInu penLru cure Le opresc?
- Du, cùcI eu Iubesc pe sLùpunuI meu çI nu voIesc sù-I
vùd înçeIuL de o IemeIe desIrunuLù çI Iù(urnIcù.
- EçLI prosL, bùIeLe! Tu nu çLII ce vu sù zIcù puLImu dru-
gosLeI.AscuILù: Lu o sù Le ducI Iu sLùpunu-Lùu çI o sù-I spuI
cù greucu îI înçuIù, nu esLe uçu? EI deocumduLù o sù Le
creudù, o sù-(I zIcù: AIerIm, DInuIe!, bu încù pouLe sù-(I deu
çI un bunIceI bucçIç; dur dupù uceu o sù se ducù Iu greucù, o
sù se cerLe cu dunsu, o s-o sperIe c-o goneçLe dIn cusù çI
ceIeIuILe. Eu, cu sù-I încredIn(eze cù e nevInovuLù, o sù
înceupù sù pIungù, o sù-çI smuIgù pùruI dIn cup, o sù jure
pe LoL ce ure muI sIunL; în ceIe dIn urmù o sù se preIucù cù
IeçInù çI uLuncI sLùpunuI Lùu, cu un IermecuL ce esLe, o sù se
împuce cu dunsu.
- ALuL muI rùu penLru dunsuI!
- ZI muI bIne cù penLru LIne o sù IIe muI rùu, neroduIe!
- De ce?
- ¡IIndcù pe duLù ce se vor împùcu, greucu o sù
înLrebuIn(eze LouLe mIjIouceIe cu sù uIIe pe puruLoruI eI.
- Dur sLùpunu-meu n-o sù-I spuIe.
- |I-uI gùsIL! Bu o sù-I spuIe, çI încù cIIur Iùrù voIu IuI,
cùcI usLIeI merg LreburIIe drugosLeI. He! Ie! bùIeLe. Tu eçLI
un copII de IerI-de-uIuILùIerI, nu çLII nImIc. AscuILù-mù pe
mIne, cù sunL Iup bùLrun, um duL cu cupuI de pruguI de sus
çI um vùzuL pe ceI de jos. Cund bùrbuLuI çI IemeIu se Iubesc
çI (In în drepLuLe, vIu(u Ior curge duIce înLocmuI cu upeIe
unuI ruu IInIçLIL; dur cund muIereu începe sù cuIce sLrumb
çI o sImLe bùrbuLuI, InImu IuI urde, çLII, cu peçLeIe pe
cùrbunI. ZIuu çI noupLe se gundeçLe LoL Iu necredIn(u
muIerII; ucI se ceurLù cu dunsu çI o Iusù, ucI IurùçI se
împucù, çI um bùguL de seumù cù, Iu usemeneu împùcIuIrI,
omuI Iuce muI muILe jerLIe penLru o IemeIe neLrebnIcù
decuL penLru unu cInsLILù. AsLIeI dur, greucu o sù ceurù de
Iu sLùpunu-Lùu, cu dur penLru împùcùcIune, depùrLureu Lu
dIn sIujbu IuI çI pouLe cIIur o IuIungù bunIcIcù duLù dInuIn-
Leu por(II cuseIor eI, cu sù Le înve(I mInLe u nu muI bùgu
zuzùnII înLre dunsu çI posLeInIcuI.
- AI drepuLe; dur, Iu spune-mI, ce LrebuIe sù Iuc?
- Sù încIIzI ocIII çI sù-(I cuu(I de Lreubù, cu un bùIuL
cInsLIL ce eçLI, çI veI vedeu cuL de muIL o sù Le Iubeuscù
umundoI; Iurù LrebuçoureIe LuIe o sù-(I meurgù de mInune.
DInu PùLurIcù suIuLù pe menLoruI sùu çI pIecù înuInLe,
muI(umIL de pove(eIe IuI, cùcI gùsIse înLr-înseIe o compIeLù
uprobure u poIILIcII suIe. Ajungund Iu cuseIe DuducùI, eI
InLrù pe porLI(u ceu mIcù, suI scuru çI se puse jos, în prId-
vor, pe un puL de scundurI ucoperIL cu un cIIIIm de
|urIgrud.
Eru pe Iu oreIe nouù de dImIneu(ù; greucu se scuIuse çI
se dusese Iu ogIIndù, cu sù-çI puIe în reguIù gru(IIIe muILru-
LuLe de voIupLouseIe pIùcerI uIe nop(II LrecuLe çI sù muI
uduuge cuLevu Irumuse(I urLIIIcIuIe, cu sù deu muI muIL In-
Leres ceIor IIreçLI.
TouIeLu IemeIIor cocIeLe dIn zIIeIe nousLre, deçI u de-
venIL o îndeIeLnIcIre IourLe greu çI împovùrùLoure penLru
bIeLeIe sIujILoure dIn cuuzu nenumùruLeIor Iorme çI IeIurI
de pIepLùnùrI, de spùIùLurI, de IImpezIrI cu upe uromuLIce
çI cIImIce penLru IusLruIreu, dregereu çI împrospùLureu
pIeII(eI obruzuIuI çI uILe nenumùruLe nImIcurI IemeIeçLI, cu
LouLe ucesLeu eu rùmuneu o jucùrIe de nImIc în compuru(Ie
cu LouIeLu eIegunLeIor dIn LImpII domnIIor IunurIo(I.
CIeru Duducu, deçI se uIIu în unII ceI muI IrumoçI uI
vursLeI IemeIeçLI, dur desLrùmuLu vIu(ù ce o peLreceu o
Iùcuse sù uIerge IourLe de LImpurIu Iu ujuLoruI gru(IIIor
împrumuLuLe. AsLIeI dur LouIeLu eI dIn LouLe zIIeIe se com-
puneu dInLr-un çIr de LorLure Iu cure eu se supuneu cu ceu
muI mure resIgnu(Iune, numuI cu sù-çI conserve uceu
Irumuse(e cure Iùceu pe posLeInIcuI sù depuIe Iu pIcIoureIe
eI LouLe juIurIIe cuLe Ie sLorceu dIn bIuLu (urù çI pe IrumosuI
cuIemgIu u o numI cIeruvImuI sùu çI u o IubI cu o urdoure
eguIù umoruIuI ce eu uveu cùLre dunsuI.
¡n LouLe nop(IIe, dupù ce expedIu pe umundoI udoruLor-
II eI, se ungeu pe obruz cu uIIIIe vunùLù; dImIneu(u se
çLergeu cu uIbuç de ou, se ubureu cu cùrùmIzI încùIzILe în
Ioc çI sLropILe cu upù de suIcum, upoI se spùIu cu upù de
peIIn. AcesLeu Ie Iùceu cu sù înLIndù pIeIeu obruzuIuI çI sù
dIspurù zburcILurIIe; upoI se çLergeu cu un bureLe muIuL în
upù de cusLruve(I, cu sù scouLù peLeIe, çI se spoIu cu dres, cu
sù deu pIeII(eI o cuIoure muI uIbù.
Dupù LouLe ucesLe operu(IunI, cure n-uveuu uIL scop
decuL u uIbI, u înLInde çI u înLInerI pIeII(u obruzuIuI, veneuu
rumeneuIu ceu mIncInous ù cu cure îçI coIoru obrujII çI
buzeIe, gogoçIIe de rIsLIc urse cu cure îçI înnegreu
sprunceneIe çI pIusLureIe ceIe negre cu cure îçI Iùceu murse
suu bengIIurI IuIse.
Dupù ce greucu îçI sùvurçI uceu LouIeLù compIIcuLù çI se
muI înLourse de cuLevu orI pe dInuInLeu ogIInzII, zumbInd çI
gesLIcuIund, cu sù se usIgure ducù e de ujuns gru(Iousù, deLe
ordIn sù InLroducù în cumeru su pe mesugeruI posLeI-
nIcuIuI.
O (Iguncù IrumuçIcù se urùLù în uçu sùIII çI Iùcu semn
IuI PùLurIcù sù InLre înIùunLru. EI InLrù çI deLe scrIsoureu,
upoI, Lrùgundu-se înupoI cùLre uçù, se sLrunse Iu pIepL çI Iuù
o pozI(Iune uLuL de umIIILù çI pIInù de smerenIe, încuL ur II
puLuL sù umùgeuscù pe orIçIcIne. Dur cIeru Duducu, cure
eru personIIIcureu IIne(II çI u vIcIeçuguIuI IemeIesc, prIcepu
Iù(ùrnIcIu cIIur sub uceI vùI de prosLuLIcù modesLIe.
Eu cILI scrIsoureu punù Iu un Ioc, Iùrù sù Iuse u se zùrI pe
IIguru-I vreun semn de surprIzù bunù suu reu; dur cund
ujunse Iu purLeu uceeu prIn cure posLeInIcuI îI recomundu
pe uceI nou Argus înveçm unLuL cu unLerIu çI gIubeu, eu îçI
uruncù Iùrù voIe ocIII usupru cIocoIuIuI çI, înLocmuI cu
vuIpeu ce vede çI sImLe cursu înLInsù, zumbI cu umùrùcIune
çI îçI conLunuù IecLuru punù Iu sIurçIL. Dupù uceeu sùruLù
scrIsoureu çI, bùgund-o în sun, se puse u exumInu cu muI
muILù uLen(Ie IIguru IuI DInu PùLurIcù cure, deçI în uceIe
momenLe de preIùcùLorIe exprImu un IeI de nevInovù(Ie
umesLecuLù cu sLupIdILuLe, dur LoL Iùsu u se sLrùvedeu
îndesLuIe vIcII, dInLre cure ceIe muI prIncIpuIe eruu
rùuLuLeu çI IuçILuLeu.
Am zIs cù greucu eru vIcIeunù cu o vuIpe; cu sù dovedIm
însù cuL de uduncù çI pùLrunzùLoure eru IIne(eu spIrILuIuI eI,
cuLù sù urùLùm cù cu LouLù urLu ce puse PùLurIcù în Iucrure
spre u Iuce sù dIspurù dIn LrùsùLurIIe Ie(eI suIe
înLunecouseIe InLen(IunI çI uspIrùrI ce-I rodeuu InImu, nu
numuI cù nu puLu sù o umùgeuscù, dur o Iùcu cIIur sù
în(eIeugù çI muI bIne cu cIne ure u Iuce.
Trecurù cuLevu momenLe, în cure uceçLI doI ucLorI se
prIveuu unuI pe uILuI, Iùrù sù pronun(e o vorbù mùcur.
AceusLù Lùcere scruLùLoure semùnu IourLe muIL cu IInIçLeu
upurenLù u douù IIure ce sLuu de se observù cu o preIùcuLù
nepùsure muI nuInLe de u sùrI cu usuIL unu usupru uILeIu.
¡n IIne, greucu IoLùrî sù deu usuILuI; eu începu de Iu unu
dIn ceIe muI murI sIùbIcIunI uIe cIocoIIor, udIcù de Iu
mundrIe.
- EI bIne, IogoIeLe DInuIe, îI zIse eu cu un zumbeL
dIspre(uILor, CIIIbI AndronucIe îmI scrIe cù de usLùzI
înuInLe uI sù III unuI dInLre sIugIIe cuseI meIe.
- Mù bucur dIn LouLù InImu, mIIosLIvu meu sLùpunù.
- O II precum zIcI, dur, uILe, Le vùd îmbrùcuL bIne, cu
gIubeu, cu unLerIu, cu Iermenù, cu pupucI guIbenI çI cu Ies
de |urIgrud; pure cù eçLI scos dIn cuLIe çI usLu nu-mI preu
pIuce. Sù IepezI ucesLe IuIne boIereçLI çI sù Le îmbrucI cu
IuIne de IecIor prosL.
- VoI Iuce dupù pIùcereu domnIeI LuIe, mIIosLIvù
cucounù!
- Du, negreçIL, cùcI o sù Le LrImIL cu coçnI(u în Lurg çI
nu voI cu puzurgIIdeunuI meu sù pourLe ceucçIrI çI IIIc!
- VoI Iuce orIce-mI veI poruncI, mIIosLIvo!
- AsLu o cred, cùcI Iu dIn împoLrIvù voI înLrebuIn(u

SucnusIu se numeu o cumerù mIcù, sILuuLù în IunduI sùIII çI
împodobILù cu puL çI perne, unde uçLepLuu ceI ce veneuu cu
LrebuIn(e, punù ce îI prImeuu boIerII în cusù. (n. N. ¡ )
gurbucIuI, pe cure-I veI II vùzuL pouLe uLurnuL d-usupru uçII
sucnusIuIuI

.
- Mù voI supune în Lùcere Iu orIce vu gùsI cu cuIe mI-
IosLIvIreu Lu.
Greucu, vùzund mureu IpocrIzIe çI IuIsu resIgnu(Iune cu
cure cIocoIuI prImeu ucesLe IovILurI grouznIce, se
spùImunLù, dur nu dIsperù.
- Açu precum î(I zIc, rùspunse eu, o sù Le pun sù LuI
ceupù Iu bucùLùrIe, sù speII vuseIe, sù LuI Iemne, sù uducI
upù cu sucuuu de Iu ¡IIureL çI uILe mùrun(IçurI de IeIuI
ucesLu.
- Preu bIne, sLùpunu meu; Ie voI Iuce LouLe ucesLeu, bu
încù çI muI muILe, numuI cu sù Le vùd muI(umILù.
- VeI çedeu LouLù zIuu în prIdvor cu cupuI goI, cu sù
împIIneçLI poruncIIe meIe, cùcI Iu dIn împoLrIvù î(I voI pune
courne, Le voI unge cu mIere çI Le voI Iegu de sLuIpuI por(II,
cu sù Le mùnunce muçLeIe çI sù rudù Iumeu de LIne... AI
în(eIes?
- Am în(eIes, mIIosLIvu meu, çI sunL guLu u suIerI çI
muI murI pedepse decuL ucesLeu, Iùrù u mù pIunge, cùcI
sLùpunu-meu Le IubeçLe çI eu LrebuIe sù suIùr orIce mI s-ur
înLumpIu de pe urmu domnIeI suIe.
¨PesLe puLIn(ù!¨ zIse greucu în sIne, dIsperuLù de
sungeIe rece uI cIocoIuIuI; çI uveu drepLuLe, cùcI LouLe
sùge(IIe vIcIeçuguIuI eI se LumpIserù în InImu de pIuLrù u
cIocoIuIuI. PrImu Idee ce-I venI în mInLe Iu de u rupe
IegùLurIIe de umor cu cuIemgIuI, sInguruI mIjIoc de u se
pune în sIgurun(ù despre spIonujuI IuI PùLurIcù; pe duLù
însù ce se gundI Iu duIcIIe momenLe ce peLrecuse çI încù
peLreceu cu uceI june Irumos, sungeIe I se concenLrù în
InImù çI Iu(u-I se îngùIbenI cu ceuru. Sù (Ie pe umunL,
cIocoIuI ur II LrùduL-o negreçIL çI ur II pIerduL pe posLeInIcuI
AndronucIe, cure o îngrIjeu cu pe o domnI(ù.
AcesLe douù IdeI devenIserù în uceI momenL ScIIu çI
CurIbdu penLru greucu nousLrù. Dur ursenuIuI vIcIenIIIor
IemeIeçLI esLe IourLe mure; ujunge numuI sù çLIe cInevu sù
cuuLe înLr-însuI çI desIgur vu gùsI cuLe cevu penLru orIce
împrejurure. Greucu cùuLù çI gùsI în udevùr mIjIocuI de u
scùpu dIn LouLe cu Iu(u curuLù. ¡u uceusLù IerIcIre negundILù
IrunLeu eI se IumInù, LrùsùLurIIe obruzuIuI sùu Iuurù un uer
duIce çI zumbILor. ALuncI, prIvInd pe DInu cu duIceu(ù, îI
zIse:
- ¡u spune-mI, DInuIe drugù, cum (I s-u pùruL purLureu
meu cùLre LIne? Nu esLe uçu cù sunL o nebunù? AuzI coIo!
Sù sperIe cInevu uLuL de muIL pe un IIùcùIuç uçu de Irumos
çI mucIeIeI! Sù n-uI grIjù de nImIcu; o sù LrùIeçLI în cusu
meu cu Iu pIepLuI muIcII LuIe; LoL ce (I-um zIs n-u IosL decuL
gIume. AI, de! III muI cu InImù.
DInu nùbuçI în mIcu su InImù bucurIu ucesLuI mure LrI-
umI çI, upropIIndu-se de greucù cu o sIIuIù preIùcuLù, Iùcu
mùLunIe çI-I sùruLù munu; upoI îçI Iuù zIuu bunù çI se duse.
Cupitolol VII. Pânú no Iuci Ioc, Iomno iese
Douù sùpLùmunI în urmu uceIor descrIse în cupILoIuI pre-
cedenL, înLr-o noupLe rùcorousù de prImùvurù, posLeInIcuI
AndronucIe Ieçeu de Iu umorezu su cu cIubucuI uprIns çI cu
sIugu dupù dunsuI, cure (Ineu înLr-o munù o cIIseu de çuI
pIInù cu LuLun, Iur în ceuIuILù o perecIe de pupucI guIbenI.
TrùsùLurIIe Ie(eI posLeInIcuIuI, deçI pu(In cum descompuse,
urùLuu ucum o muI(umIre puçnIcù çI IIpsILù de grIjIIe ce
muncIse pe bIeLuI IunurIoL cu vreo cuLvu LImp muI înuInLe.
¡nLr-o uIIcIourù înLunecousù ce duceu în muIuIuuu Du-
descuIuI, sLu de muI muILe ore o buLcù eIegunLù cu doI
urmùsurI. Cund boIeruI se upropIe de uceu uII(ù, sIugu
uIergù cùLre IocuI unde sLu uscunsù Lrùsuru çI sLrIgù:
¨Truge, ¡onI(ù!¨
¡unurIoLuI se suI în Lrùsurù çI cIocoIuI în coudù,
sLrIgund cu voce Lure: ¨Acusù!¨
Rog pe bunII noçLrI IecLorI sù Iuse pe posLeInIcuI u
dormI în puce pe soIuuu su, cùcI ure mure necesILuLe de
somn, cu nu cumvu sù-çI pIurdù, deçLepL, IIuzIIIe IerIcIrII
suIe, Iur noI sù ne înLourcem IurùçI pe sLrudu CuII(eI, cu sù
observùm ce se peLrece în cusu umunLeI suIe.
Eru o noupLe Irumousù, o noupLe LocmuI bunù penLru
umorurI romunLIce. ¡rumos esLe, în udevùr, umoruI de
InImù, cùcI eI ne procurù momenLe de o IerIcIre subIImù.
CuLe sIm(IrI încunLùLoure nu înceurcù un umunL, cund pen-
Lru înLuIu duLù surprInde surusuI dorIL uI IemeII ce eI
IubeçLe! CuL de-nIocuLe sunL puIpILu(IIIe InImII suIe, cund eI
depune prImuI sùruLuL pe buzeIe eI urzùLoure; upoI cuLe
încunLùrI nu muI cuIege eI, dIn LreucùL, în duIceu vIu(ù u
umoruIuI, cund, înLr-o udunure suu Iu un buI, îI vIne dIn
LImp în LImp cuLe un semn de duIce suvenIre IùcuL cu o
gru(Iousù sIIuIù suu o prIvIre pIInù de dezmIerdure
uruncuLù pe IurIç çI cure îI zIce în IImbu ceu mIsLerIousù u
InImII: ¨Te Iubesc!... Le Iubesc... dIn LoL suIIeLuI!¨
Dur umoruI esLe o meduIIe cu douù Ie(e. Sù înLourcem
ucum meduIIu pe purLeu ceu opusù.
Ce zIce(I domnIu vousLrù despre uceIe umorurI zgomo-
Louse cure încep prIn serenude de IùuLurI çI uneorI de
bunde mIIILure înso(ILe cu Lobe çI cu LIpsII, înLocmuI cu Iu
grùdInu IuI GIuIer, çI cure se LermInù prIn pùruIeII în
cIuseIe de jos çI prIn cevu muI rùu în ceIe de sus? Ce crIme
uu sùvurçIL puçnIcII IocuILorI uI vecInùLù(II, cu sù IIe
deçLepLu(I dIn somn în sLrIgùrIIe bIrjurIIor çI oILùrIIe ceIe
monoLone çI uscu(ILe uIe umorezIIor vuIgurI, muI IndIscre(I
decuL pIsIcIIe; cùcI ucesLe dobILouce senLImenLuIe
mIorIùIesc çI eIe o Iunù pe IIecure un çI upoI ne Iusù în puce,
în vreme ce pIsoII ceI cu douù pIcIoure nu numuI cù
mIorIùIe neînceLuL, dur neuvund desLuIù încredere în
seduc(IIIe vocII Ior, muI Iuu çI pe uI(II de Ie ujuLù. Dur rùuI
prIn rùu se pIerde, zIce un vecII proverb.
Asemeneu oumenI nesocoLI(I, cure pun înLrIsLureu çI
dIsperureu în InImIIe bIe(IIor consor(I çI pùrIn(I, îçI Iuu muI
udeseu pIuLu neIegIuIrII Ior prIn Lrùdureu ce Ie Iuc IemeIIe
corupLe de dunçII; cùcI IemeIu cure u uvuL curujuI sù cuIce
jurùmInLeIe IùcuLe înuInLeu uILuruIuI çI junu IuLù cure u
dezonoruL perII ceI uIbI uI pùrIn(IIor eI penLru vorbeIe duIcI
uIe unuI umunL uprIns de o puLImù IIIcILù ce pre( vor pune
oure pe nIçLe ungujumenLe LrecùLoure, dIcLuLe muI LoL-
deuunu de cuprIcIu çI preu rur de InImù?
O, junI! ducù u(I çLI voI unde vù duc ucesLe umorurI
nesocoLILe, pouLe c-u(I II muI scumpI în rIsIpIreu IIuzIunIIor
june(II vousLre! VoI nu çLI(I cu ce monedù vù pIùLeçLe Ie-
meIu cure u prImIL sù-I sucrIIIcu(I unII voçLrI ceI muI
IrumoçI, LImpuI, uvereu çI cIIur onoureu vousLrù. VoI nu
çLI(I cù uceu IIIn(ù pe cure voI o crede(I îngeruI vosLru,
scùpureu çI dezmIerdureu InImII vousLre, uceeu esLe în sLure
u vù Lrùdu penLru un dIumunL, penLru un çuI çI, de muI
muILe orI, penLru cuLe o vorbù de spIrIL cure sIuçIe çI
buLjocoreçLe sIIn(enIu umoruIuI vosLru. $I ce cuIege(I voI
oure dIn LouLe sucrIIIcIIIe ce Iuce(I penLru ucesLe sLuLuI de
murmurù? ¡n IocuI umoruIuI, Lrùdureu, în IocuI IerIcIrII,
dIsperureu cure sIùbeçLe çI dùrumù IocuI çI energIu
IucuILù(IIor vousLre çI, ce e muI rùu, pIerdereu IIuzIunII cure
uduce cu sIne scepLIcIsmuI, monsLru de sunge, pùrInLe uI
LurbùrII çI uI sInucIduIuI.
¡erIcIre perIecLù nu exIsLù pe ucesL pùmunL; uceusLu s-u
zIs de muIL LImp çI de oumenI IourLe învù(u(I; uvem însù
cevu cure seumùnù cu dunsu: uvem IIuzIuneu, credIn(u çI
sperun(u. AcesLe dururI dIvIne compun ucI, penLru noI,
ceeu ce numIm IerIcIre.
Un june cure u IubIL o IemeIe cu credIn(ù çI devoLumenL
çI u IosL rùspIùLIL prIn IndIIeren(ù, IpocrIzIe çI Lrùdure, uceIu
pIerde încredereu în IemeI; penLru dunsuI nu muI exIsLù
IerIcIre conjuguIù; prIn urmure eI nu se muI însourù suu,
cIIur de se supune Iu uceusLù duLorIe socIuIù, InocenLuI
umor uI so(IeI suIe, gru(IouseIe eI suruderI, IrugedeIe eI
îngrIjIrI penLru dunsuI Lrec de preIùcùLorII, IemeIu sImLe
LouLe ucesLeu, ceurcù u-I încredIn(u despre sIncerILuLeu
umoruIuI eI, durù nu reuçeçLe. ¡n IIne IucruI se LermInù usL-
IeI: ducù IemeIu esLe vIrLuousù, suIerù în Lùcere, suspInù çI
moure; Iur ducù ure curucLer sIub, cude în IuosuI pIerzùrII,
Lurund dupù sIne, în ruçIne, çI pe nevInovu(II sùI copII.
Dur sù venIm Iu subIecL.
Eru unu dIn uceIe nop(I du vurù în cure nuLuru înLreugù
îçI descIIdeu comorIIe uImILoureIor suIe Irumuse(I, spre u
ne du o Idee perIecLù de subIImILuLeu eI; boILu ceruIuI eru
de un uIbusLru încunLùLor; sLeIeIe presùruLe pe spu(IuI eI
nemùrgInIL de usLù duLù eruu pIIne de o IumInù mugIcù;
Iunu, u cùreI puIIdù çI duIce Iu(ù umpIe de dor çI de urdoure
InImIIe sIm(ILoure, sLu unInuLù prInLre LurIeIe MILropoIIeI
çI, nemuIpuLund dIn uceI Ioc sIunL sù-çI urmeze înIocuLuI eI
umor cu juneIe pùsLor EndymIon, umunLuI eI dIn vremIIe
pùgune, eu pùreu u prIvI cu o nesù(Iousù bucurIe Iu uLu(Iu
înumoru(I ce se dezmIerduu cu-nIocure sub ruzeIe eI
umorouse. SuIIùrIIe ceIe cuIde uIe vunLuIuI de prImùvurù
eruu uLuL de IIne, încuL ubIu IrunzeIe pIopuIuI se cIùLInuu
uIene.
AceusLù muIesLousù çI duIce Lùcere eru înLrerupLù
cuLeoduLù de suspIneIe uneI prIvIgIeLorI cure cunLu
durerIIe suIe uscunsù înLr-o dumbruvù de IIIIecI dIn grùdInu
mùnùsLIreI AnLIm.
PùLurIcù, îndemnuL muI muIL de bùnuILoruI InsLIncL uI
rùuIuI decuL de sIm(ùmunLuI IrumosuIuI, sLu (InLIL Iu
IereusLru cumereI suIe, Iuund IourLe pu(In umInLe Iu uceu
mInunuLù punorumù. Nu Lrecu muIL LImp çI urecIeu IuI Iu
IzbILù de suneLuI unor InsLrumenLe de muzIcù. AcesLe sun-
eLe, IIInd un ucord de uceIeu ce Iuc IùuLurII înuInLe de u
începe cunLureu, deçI înceLurù numuIdecuL, însù uLruserù
uLen(Iuneu cIocoIuIuI. EI se gundI cuLevu momenLe, upoI
bùLundu-çI IrunLeu cu puImu, cu omuI ce prInde o Idee de
muIL LImp uçLepLuLù, zIse: ¨A! u! ucum în(eIeg! AceçLI
IùuLurI LrebuIe sù IIe puçI de IbovnIcuI sLùpuneI meIe!...
NIcoIùI(ù de Iu boIeruI urmuç nu m-u înçeIuL. Pe muncù,
DInIcuIe! Pe muncù, bùIeLe, cu sù muI scurLùm cuIeu ce
duce Iu IerIcIre!¨ ZIcund ucesLeu, eI Iuù IpIngeuuu pe dunsuI
çI, coborundu-se în grùdInù, se uscunse dupù LruncIIuI un-
uI urbore.
¡ùuLurII începurù dIn nou ucordurIIe Ior; de usLù duLù
însù, eI cunLurù cum se cunLù, udIcù puserù cupuI pe
umùruI sLung çI, prIn ujuLoruI urcuçeIor çI uI peneIor de
guscù, scouserù dIn vIorI çI cobze nIçLe uccenLe IourLe puL-
eLIce penLru LImpII de uLuncI, dur cure usLùzI n-ur uveu ceu
muI mIcù puLere usupru sIm(urIIor nousLre, nIcI cIIur pe
uceeu de u ne Iuce sù dormIm.
Dupù ce IùuLurII sunurù cuLevu urII meIuncoIIce, eI
înceLurù, cu sù deu Ioc uneI vocI de Lenor ce InLonù cu o
dozù mure de sIm(ùmunL çI de pusIune, urIu pe cure se
cunLuu versurIIe ucesLeu:
Pe pod pe Iu SpIrIdon
TouLe pùsùrIIe dorm,
NumuI pùsùrIcu meu
TouLù noupLeu cIrIpeu,
De umor se jùIuIu.
OI, umor, umoruç,
Vedeu-Le-uç cùIugùruç,
Pun Iu puLruzecI de zIIe
Sù Le vùd Iu mùnùsLIre
Cu ocIII pe Iu Icoune,
Cu gunduI pe Iu cucoune,
Cu muInIIe pe PsuILIre,
Cu ocIII pe Iu copIIe eLc.
ArIu uceusLu Iu LermInuLù prIn oILùrI dIn ceIe muI
uduncI; dur IeresLreIe grecII, ce se descIIdeuu Iu prImuI uc-
cenL uI serenudeIor înIocuLuIuI cuIemgIu, rùmuserù de usLù
duLù încIIse cu un mormunL. ¡ucruI eru de dIsperuL, dur
umorezII uu muI muILe courde Iu urc; eI nu dIsperù uçu
16
Drugu meu. (gr.)
Iesne.
CuIemgIuI uruncù o prIvIre duIousù usupru IeresLreIor,
upoI începu u cunLu:
PIuLrù, de-uI II, Le-uI desIuce
$I Iu mIne Le-uI înLource!
OI, oI, oI, cIeru-mu
16
, oI! eLc.
AceusLù dIn urmù încercure reuçI pe depIIn, cùcI
greucu, dupù o IupLù LerIbIIù înLre InLeres çI umor,
nepuLund sù muI rezIsLe IurIouseIor bùLùI uIe InImII suIe,
descIIse IeresLreIe çI Iùcu cu buLIsLu un semn; upoI se
coborî în grùdInù, InLrù înLr-o boILù de vI(ù în cure ubIu
pùLrundeuu ruzeIe IunII çI, uçezundu-se pe un dIvun mouIe,
uçLepLù ucoIo pe umunLuI eI.
Nu Lrecu muIL LImp çI upùru o umbrù în IunduI
grùdInII. AceusLù umbrù Iuù o dIrec(Iune cùLre boILu de vI(ù
çI de ce se upropIu muI muIL, eu Iuuse Iorme muI dIsLIncLe.
Cund Iu Iu o dIsLun(ù ourecure de uscunzùLoureu IuI
PùLurIcù, ucesLu deosebI înLr-însu un june cu de douùzecI çI
cIncI de unI, cu unLerIu de çumuIugeu morIco, cu Iermenù
de crouzeu pembe, încIns cu un çuI pùLIùgInIu çI IeguL Iu cup
LurceçLe cu un LucIIL în vùrguII(e.
EI înuInLu cu puçI rurI çI nesIgurI cùLre IocuI în cure se
uIIu dorILu InImII suIe, Iùrù u se gundI cù uceusLù înLuInIre
eru sù IIe ceu muI de pe urmù ruzù u IerIcIrII IuI.
PùLurIcù, cure spIonuse LoL ce se peLreceu, uçLepLu ucum
momenLuI IuvorubII cu sù se urunce usupru vIcLImeI suIe. EI
1;
CuIIeL usemùnure. (n. N. ¡.)
18
ZubeL sLùpunIre. (n. N. ¡.)
Iùsù pe june sù se uropIe cuLvu de boILu de vI(ù, Iur cund
rùmuse înLre dunsuI çI prudu su o dIsLun(ù de cu(Ivu puçI,
zIse înceL: ¨Doumne ujuLù!¨ çI, sùrInd cu o punLerù, upucù
de pIepL pe bIeLuI june çI începu sù sLrIge: ¨TuIIurII,
LuIIurII!... SùrI(I, creçLInI!... Pune(I munu pe Io(, pe LuIIur!¨
SùrmunuI june, vùzundu-se sLruns cu vIgoure de un
bru( puLernIc, muI înLuI cercù sù se IIbereze de dunsuI, dur
nepuLund, începu u se rugu sù-I Iuse în puce cù e om cInsLIL.
- Nu, LuIIuruIe, nu Le Ius dIn gIeureIe meIe. ¡u
spùLùrIe, Io(uIe, sù Le învù( eu mInLe u muI venI sù IurI orz
dIn IumburuI nosLru!
- N-um IuruL nImIc, IogoIeLe; prIveçLe-mù çI vezI, um
eu cuIIeL
1;
de Io(?
- He, Ie! çIreLuIe, nu mù-nçeII Lu pe mIne; çLIu eu cù
Le-uI înIùILuL cu (IgunII IuI VeIceu çI jeIuI(I muIuIuuu. Eu
mùnunc puIneu cucouneI Duducu çI nu suIùr s-o jeIuIuscù
nIçLe musuIugII cu LIne! O sù Le Ieg bIne coL Iu coL çI muIne o
sù Le duu pe munu zubeLuIuI
18
.
AceusLù sLruLugemù uLuL de IngenIousù puse pe greucù
înLr-o pozI(Iune IourLe deIIcuLù; o Iùcu în IIne sù se
convIngù cù PùLurIcù eru un demon împeII(uL çI uveu
drepLuLe bIuLu IemeIe, cùcI sLureu IucrurIIor eru uLuL de
dIIIcIIù, încuL nu muI puLeu sù Iucù nImIc în Iuvoureu umun-
LuIuI sùu. Sù Lucù, nu puLeu, cùcI vIcIeunuI cIocoI ur II dus Iu
spùLùrIe pe juneIe cuIemgIu çI prInLr-uceusLu s-ur II dovedIL
umoruI eI ceI LuInIc; sù-I IIbereze, nu puLeu decuL prInLr-o
mùrLurIsIre cure ur II IùcuL pe cIocoI sLùpun pe secreLeIe
suIe. DIn ucesLe douù reIe Duducu uIese pe ceI muI mIc. Eu
IeçI dIn boILù çI urùLundu-se dInuInLeu IuI PùLurIcù zIse:
- Ce s-u înLumpIuL? Ce esLe ucesL zgomoL?
- Sù LrùIeçLI, mIIosLIvù sLùpunù, rùspunse cIocoIuI, um
pus munu pe-ucesL LuIIur cure jeIuIeçLe muIuIuuu înLreugù,
cure ne Iurù orzuI çI gùInIIe.
- Bruvo, DInuIe, sù LrùIeçLI; dur Iu sù vùd çI eu pe-ucesL
LuIIur? JuneIe înumoruL se upropIe de dunsu; Iur PùLurIcù,
sIm(Ind cù eI voIesc u vorbI despre uIe Ior, se depùrLù pu(In,
preIùcundu-se cù cuuLù o IunIe cu sù Iege pe presupusuI
LuIIur. Greucu observù çI uceusLù vIcIenIe, dur, IoIosIndu-se
de dunsu, se upropIe de umunLuI eI çI-I zIse:
- De ucum înuInLe LoLuI s-u rupL înLre noI!...
- De ce, suIIeLuI meu? rùspunse cuIemgIuI cu gIus
LremurùLor.
- PosLeInIcuI u uIIuL umoruI nosLru çI mI-u LrImIs pe
ceI muI uIurIsIL cIocoI dIn Iume sù mù pùzeuscù. Tu eçLI în
munu IuI çI eu nu poL sù Le scup decuL mùrLurIsInd dru-
gosLeu nousLrù.
- Sù-I cumpùrùm cu bunI.
- EçLI nebun, ¡orducIe! (ÁsLu eru numeIe cuIemgI-
uIuI.) CrezI Lu oure cù ucesL zgrIp(or se vu muI(umI cu
uceeu ce-I vom du noI? ¡uI îI LrebuIe comorI; mundrIu IuI
merge punù Iu proLIpendudù!...
- Açudur, vu sù zIcù?...
- NImIc nu rùmune decuL sù ne despùr(Im penLru LoL-
deuunu.
- $I crezI cù voI puLeu LrùI Iùrù LIne?
- Te veI supune Iu uceusLù nevoIe penLru usIgurureu
IerIcIrII meIe. RùmuI sùnùLos çI munguIe-Le cu uILu de pIer-
dereu meu.
ZIcund ucesLe cuvInLe, eu cIemù pe DInu çI-I zIse:
- Dù drumuI ucesLuI IIùcùu, cù-I pùcuL sù-I bùgùm în
spùLùrIe; Iur ducù-I veI muI prInde prIn grùdInù, uLuncI sù
IucI cu dunsuI ce veI voI.
- Preu bIne, mIIosLIvo. ApoI, înLorcundu-se cùLre
cuIemgIu, zIse: AIde, bùIeLe, cuLù-(I de drum çI sù nu Le muI
prInd prIn grùdInù cù, pe Iegeu meu, Le jupoI de vIu.
SùrmunuI june prIvI pe greucù cu ocIII pIIn de IucrImI
çI, Iuund drumuI cùLre IunduI grùdInII, se Iùcu nevùzuL: Iur
greucu çI PùLurIcù InLrurù în cumereIe Ior, Iùrù sù scIImbe
nIcI o vorbù.
Cupitolol VIII. Mijlocol de u Iuce Ioc Iúrú sú
iusú Iom
A douu zI, greucu se scuIù IourLe dImIneu(ù çI îçI Iùcu
LouIeLu cu îngrIjIre muIL muI mure decuL în ceIeIuILe zIIe;
dupù uceeu eu cIemù pe (Iguncù çI-I poruncI sù uducù douù
cuIeIe, douù duIce(e, un cIubuc çI o nurgIeIeu. CIemù upoI
pe PùLurIcù çI, dupù ce rùmuse cu dunsuI, îI Iùcu semn sù
çudù Iungù dunsu pe soIu.
PùLurIcù, deçI doreu de muIL LImp sù ujungù ucI, deçI în
cuIILuLeu su de om cu muILù mInLe în(eIegeu prIcInu cure o
sIIeu sù devIe uLuL de bIundù cu dunsuI, nu prImI LoLuçI sù
çudù.
- CI çezI, DInIcuIe drugù, îI repeLù greucu cu gru(Ie.
- VuI de mIne, cuconI(ù, cum uç puLeu sù çed Iungù mI-
IosLIvu meu sLùpunù?
- Tu mI-uI duL sù în(eIeg cù doreçLI IourLe muIL de cusu
meu. MI-um împIInIL duLorIu çI nImIc muI muIL. Açu esLe,
dur o sIujbù cu uceusLu cuLù sù IIe rùspIùLILù çI eu voI sù Le
rùspIùLesc; vIno dur sù Iuùm duIceu(ù çI cuIeu împreunù.
- Nu cuLez, mIIosLIvo.lGreucu, vùzund rezIsLen(u
cIocoIuIuI, se rIdIcù dupù soIu çI, dupù ce deLe o uruncùLurù
de ocII Iu IereusLrù, îI Iuù de munù, îI puse Iungù dunsu çI,
cu sù-I InsuIIe muI muIL curujuI, îI deLe cu proprIu eI munù
duIceu(u çI cuIeuuu.
¡n LImpuI cuL (Inu bùuLuI cuIeIeI, greucu exumInù cu
muIL InLeres LrùsùLurIIe Ie(eI IuI PùLurIcù çI rùmuse IourLe
muI(umILù, cùcI, IIe zIs înLre noI, bùIuLuI nu eru de Ioc uruL.
Dupù ce dur se gundI pu(In, Iu(u eI Iuù un uer duIce çI
umoros.
Ce se vu II peLrecuL în InImu eI în uceIe momenLe, nu
çLIm; judecund însù dupù ceIe dInuIurù, um puLeu zIce
numuI cù InImu eI nu eru sLùpunILù în uceI mInuL de umor,
cI muI cu seumù de Lemereu de II respInsù, ducù cumvu dIn
nenorocIre pusIuneu eI n-ur II InLruL în pIunurIIe
umbI(Iouse uIe cIocoIuIuI.
¡n IIne se scuIù de pe soIu pIInù de LuIburure çI, IeçInd
dIn cumerù, zIse muI înLuI cuLevu cuvInLe servILoureI suIe
credIncIouse; upoI se înLourse (Inund în muInI o sLIcIù cu
unuson de CIIo dIn cure beu numuI posLeInIcuI çI un LuIer
pIIn cu uIune prùjILe.
¨Sù vedem zIce eu în sIne vu puLeu eI sù-çI pùsLreze
ucesL cumpùL sIIe( çI rece, cund uceusLù bùuLurù vu uruncu
LuIburureu în mIn(IIe çI în sIm(urIIe IuI?¨ $I punundu-se
IurùçI pe soIu, înLr-o pozI(Iune voIupLousù, Lurnù IIcoureu
de Ioc cu munu eI ceu uIbù çI o prezenLù cu gru(Ie IuI
PùLurIcù.
- |Ine zIse eu beu ucesL spIrL în sùnùLuLeu meu!
DInu Iuù puIuruI çI zIse:
- ¡n sùnùLuLeu cucouneI Duducu, ceu muI Irumousù dIn
LouLe IemeIIe BucureçLIuIuI.
- AsLeu sunL IInguçIrI, çLrenguruIe! rùspunse greucu
Iuund o pozI(Iune çI muI InvILùLoure.
- Nu, nIcIdecum; bu încù ducù voIeçLI sù spun
udevùruI, eçLI muI Irumousù decuL AIrodILu dIn mILoIogIe.
- Greucu Lurnù încù un puIur çI, sorbInd pu(In dInLr-
însuI, îI deLe IuI PùLurIcù cu munu Lremurundù.
CIocoIuI, bund çI ucesL puIur, sIm(I un Ioc sLrecurundu-
se prIn LoL LrupuI sùu çI o LuIburure voIupLousù îI cuprInse
mIn(IIe; eI prIvI pe Duducu cu o seLe de umor
nedescrIpLIbIIù. ALuncI greucu, vùzundu-se sIgurù de LrI-
umI, deLe gIusuIuI sùu o InLonu(Ie çI muI duIce çI, prIvInd
pe DInu cu ocII guIeçI, îI înLrebù:
- ¡u spune-mI, DInIcuIe drugù, uI IubIL Lu vreo IemeIe
pun ucum?
- Pe nIcI unu, Irumousu meu sLùpunù.
- Nu mù-nçeII oure?
- Nu, zùu, nIcIdecum.
- $LII Lu cù eu de muIL Le Iubesc çI nu cuLezum sù-(I
spun, cùcI mù Lemeum sù nu III vreun berbunL; dur IupLu Lu
de usLù-noupLe, drugosLeu çI credIn(u despre cure mI-uI duL
dovudù m-uu IùcuL sù-mI Iuu IoLùrureu... VIno dur, drugù,
în bru(eIe meIe! Nu Le sIII, DInuIe; eu Le Iubesc, cùcI eçLI
Lunùr çI Irumos, eçLI pIIn de Ioc çI de mundre(e.
ApoI, Iùsund sù Iusù dIn uduncuI pIepLuIuI eI un suspIn
înIocuL, se uruncù în bru(eIe cIocoIuIuI çI-I sLrunse cu ur-
doure pe sunuI eI. GurIIe Ior se IIpIrù; ocIII Ior, jumùLuLe
încIIçI de deIIruI pusIunII, cIIpeuu dIn cund în cund cu
scunLeI de umor çI voIupLuLe... Eruu be(I de IercIre!...
Douù ore în urmu ucesLeI scene de desIrunuLù çI
urucIousù Lrùdure, DInu PùLurIcù puLeu sù se Iuude cù u
învù(uL pe dInuIurù uIIubeLuI norocuIuI. Greucu usemeneu
dobundIse un compIIce cu cure sù pouLù muncu în
sIgurun(ù sLureu posLeInIcIuI. NumuI posLeInIcuI,
sùrmunuI! eI cuIegeu în uceIe momenLe roudeIe ourbeI suIe
încrederI.
Cupitolol IX. ConIiden{ele
Trùdureu începuLù cu uLuLu IIne(e de Duducu çI de PùLurIcù
dIn zI în zI Iuu uspecLuI unuI umor senLImenLuI. CIocoIuI,
cuIunduL în pIùcerI, pùreu cù renun(use Iu orIce pIun de
umbI(une; dur usLu eru o nouù cursù ce eI înLIndeu IunurI-
ouLeI.
|InLu IuI eru sù mùnunce sLureu posLeInIcuIuI. Greucu
uveu LoL uceusLù LendIn(ù vIcIeunù. PùLurIcù o sIm(Ise dIn
purLureu cùLre dunsuI, dur, cu om cu mInLe ce eru, eI vreu
sù o uducù în sLure u-çI decIuru însùçI uceu dorIn(ù; cu uILe
cuvInLe, eI voIu sù prIndù çurpeIe cu munu uILuIu - meLod
IourLe IngenIos, ce s-u prucLIcuL în Lo(I LImpII, çI se vu pruc-
LIcu punù ce ucesL gIob se vu preIuce în cenuçù suu se vu
prùvùII în Iuos.
¡nLr-o seurù eI beuu cuIeuuu în cumeru de cuIcure. MuI
înLuI vorbIrù de umor, ucuzundu-se unuI pe uILuI de
IndIIeren(ù; dur uceusLù conversu(Ie se sIurçI IourLe curund
prIn jurùmInLe de ceIe ce înLrebuIn(euzù udeseu umun(II, cu
sù se pouLù umùgI muI Iesne unII pe uI(II.
- Açu, nemuI(umILoruIe, zIceu greucu, Lu nu mù IubeçLI
cu uceu cùIdurù ce uçLepLum de Iu un om penLru cure um
IùcuL uLuLeu jerLIe. $LII Lu cù Iùrù LIne nu muI poL sù muI
LrùIesc? Cund IIpseçLI cuLe un ceus de Iungù mIne, mI se
1q
¡os-mu (gr.) - IumInu meu.
pure uceI LImp un un, un veuc. OI! cuL erum de IInIçLILù
punù u nu mù încIInu cu LIne! TrùIum cu posLeInIcuI Iùrù sù
IIu LuIburuLù de nImIc.
- ¡InIçLeçLe-Le, Duducu(o, jos-mu
1q
, eu Le Iubesc muI
muIL decuL orIce în Iume; sù n-um purLe de DumnezeuI Iu
cure mù încIIn, sù IIu unuLemu ducù mInL.
- ¡usù, Iusù, nu Le muI juru, cù um sIm(IL eu LouLe. $LIu
eu prIcInu cure Le rùceçLe de Iu mIne.
- Spune-mI-o, uçu sù LrùIeçLI, cù-mI vIne sù nebunesc.
- Tu mù LemI de posLeInIcuI - çI uI drepuLe; dur de! ce
oI sù Iuc? Nu poL sù-I Ius, cùcI eI mù îngrIjeçLe despre LouLe.
Ducù uI uveu Lu sLure sù mù (II, cIIur ucum, în ucesL ceus I-
uç Iùsu.
- AI cuvunL. Dur, Le Lem çI cum cuLezI sù cerI de Iu un
om cure Le IubeçLe sù sLeu cu sungeIe IInIçLIL cund vIne uILuI
çI Le sùruLù cIIur pe IocuI uceIu unde çI-u pus eI buzeIe
pu(In muI nuInLe, cund ceIIuIL Le sLrunge în bru(e çI dourme
cu cupuI pe pIepLuI Lùu? Tu nu çLII ce se peLrece în InImu
meu cund Le vùd în bru(eIe posLeInIcuIuI. TouLe IurIIIe Iudu-
IuI se grùmùdesc împrejuruI meu çI îmI zIc: ¨¡njungIIe-Le
suu înjungIIe-I!¨
¡n LImpuI ucesLu se uuzI pe drum un gIus Irumos
cunLund versurIIe ucesLeu:
¡runzù verde ç-o IuIeu!
N-um cu(IL cù m-uç jungIeu.
Vùzund IbovnIcu meu
Pe bru(eIe uILuIu...
AmundoI umun(II uscuILurù cu uLen(Iune puLeLIcu
meIodIe în cure eruu înveIILe uceIe versurI, Iur cIocoIuI
excIumù cu un zumbeL neîn(eIes:
- SùrmunuI CIIoILeu!
- CIne e uceI CIIoILeu? înLrebù greucu.
- Un vùLuI de curLe de Iu un boIer.
- $I de ce-o II cunLund eI ucesLe sLIIurI înLrIsLùLouLe?
- EsLe umorezuL, sùrmunuI!
- Dupù cIne?
- Dupù umorezu sLùpunuIuI sùu.
- A, u! în(eIeg, dupù Irumousu DespInu.
- Du, dupù dunsu, cure I-u IùcuL vùLuI de curLe çI
cuIemgIu Iu posLeInIc.
Greucu, prIcepund sIm(uI ucesLor vorbe, zIse:
- AI drepLuLe. Eu u IùcuL LoL penLru dunsuI çI eu nImIc
penLru LIne.
- Nu esLe vorbu de mIne, rùspunse PùLurIcù cu
nepùsure.
- EI bIne, DInuIe drugù, îmI cunosc greçeuIu çI încep
cIIur de usLùzI u mI-o îndrepLu. VoI scrIe posLeInIcuIuI sù Le
Iucù vùLuI de curLe în IocuI IuI GIeorgIe pe cure voIeçLe sù-I
Iucù zupcIu de sLrùInI; dur um uILcevu sù-(I spun: însù cer sù
III LuInIc. PosLeInIcuI e guIunLom, îçI cIeILuIeçLe sLureu cu
cruIdonII pe Iu vIu BruncoveunuIuI çI pe Iu CoLrocenI.
- EI, ç-upoI, ce Iese de-ucI? ¡usù-I sù çI-I cIeILuIuscù
cum îI vu pIùceu!
- Açu esLe, uI drepLuLe; dur eI pouLe sù se umorezeze de
uILu, suu pouLe sù uIIe cù ne IubIm umundoI çI sù ne
oropseuscù çI uLuncI vom rùmuneu cuIIcI pe drumurI. De ce
sù nu ne bucurùm noI de uvereu IuI, cùcI suIerIm mojIcIIIe
çI IunLuzIIIe IuI?... Eu cu (IILoure çI Lu cu vùLuI de curLe
zo
SIIImeL desùvurçILù sùrùcIe. (n.N.¡.)
puLem în scurL LImp sù-I scouLem Iu sIIImeL
zo
. AI, ce zIcI?
- Ce sù zIc, drugù Duduco! ZIc cù Dumnezeu suu
drucuI ne-u IùcuL pe unuI penLru uILuI. ApoI, sLrungund-o
în bru(e çI sùruLund-o, zIse: De muIne, IubILu meu, sù ne
punem Iu Iucru.
- Tu-I veI încùrcu Iu socoLeII.
- Tu-I veI cere çuIurI çI mùLùsùrII.
- Tu-I veI specuIu moçIIIe.
- Tu-I veI cere dIumunLIcuIe.
- $I unInd juIurIIe Iu un Ioc, ne vom cumpùru moçII çI
(IgunI.
- $-upoI ne vom cununu; nu esLe uçu, Duducu(o
drugù?
- Bruvo, DInuIe, uI gIIcIL!
- Bruvo, Duduco!
- Pe muIne!
- ¡u sLuI pu(InLeI; um uILuL un Iucru! excIumù greucu,
punundu-çI degeLuI Iu buze spre u-çI uduce umInLe. Nouù
ne muI LrebuIe un om, cu sù ne sLourcù bunII grecuIuI Iùrù
de-u ne du noI pe Iu(ù.
- AI drepLuLe, Duduco.
- CunoçLI Lu vreunuI?
- Cunosc, durù...
- CIne e? Cum îI cIeumù?
- CIIr CosLeu CIIoruI.
- O II CosLeu bogusIeruI, de Iu SI. GIeorgIe ceI Nou.
- TocmuI uceIu.
z1
Douù cIùdIrI uu purLuL ucesL nume: unu esLe uceeu despre
cure vorbIm, Iur ceu de-u douu esLe IocuIILuLeu pe cure s-u
cIùdIL LeuLruI. (n. N. ¡.)
- De mInune!
Cupitolol X. Chir Costeu Chiorol
Ne oprIm pu(In dIn povesLIreu nousLrù, cu sù InLroducem
pe scenù, încù un personuj IourLe InLeresunL, cure ure sù jo-
uce un roI însemnuL în uceusLù IsLorIe.
CeI ce cunosc cum eru Iormu oruçuIuI BucureçLI
înuInLeu IocuIuI de Iu 18q; n-uu decuL sù se gundeuscù
pu(In çI-çI vor uduce umInLe cù, mergund drepL pe uII(u
CoI(II spre SI. GIeorgIe ceI Nou, eru, pe LImpuI uceIu, o
pIu(ù LrIungIIuIurù dIn cure îçI Iuuu începuLuI LreI uII(e:
unu duceu spre Bùrù(Ie, uILu cùLre IunuI IuI ¡IIureL
z1
çI ceu
dIn urmù se îndrepLu cùLre pescùrIu vecIe dIn muIuIuuu
ScuuneIor. Ceu dInLuI eru IocuILù de bogusIerI, u douu de
cojocurI sub(IrI çI groçI, Iur u LreIu, ucoperILù cu scundurI cu
buzureIe dIn SLumbuI, eru IocuILù numuI de ubugII çI
gùILùnurI.
Pe Iu 181q ucesLe uII(e, cu muI LouLe ceIeIuILe, eruu
uçLernuLe cu scundurI de sLejur çI uveuu pe dedesubL
cunuIurI de Iemn penLru scurgereu upeIor. A umbIu însù pe
usemeneu podurI eru o udevùruLù LorLurù, cùcI uneorI eIe
eruu pIIne de noroI InIecLuL dIn cuuzu necurù(IrII cunuIeIor,
uILeorI se rupeu cuLe o scundurù LocmuI cund nenorocILuI
pedesLru puneu pIcIoruI pe dunsu çI, Iùrù vesLe, eI se sIm(eu
cuIunduL în noroI punù Iu mIjIoc suu cIIur se pomeneu cu o
munù scrunLILù suu un pIcIor IrunL. Sù muI udùugùm pe
Iungù ucesLeu çI IIpsu de IeIInure çI ubIu ne vom puLeu Iuce
o Idee despre LrIsLu sLure în cure se uIIuu uII(eIe
BucureçLIIor pe LImpuI uceIu.
¡n unu dIn ceIe LreI uII(e IocuIu un negu(ùLor cùruIu, dIn
cuuzu deosebILeIor obIecLe de vunzure ce (Ineu în muguzIn-
uI sùu, nu-I puLem du nIcI o cuIIIIcu(Ie deIInILIvù; LoL ce
puLem zIce despre dunsuI esLe cù Iùceu purLe dIn LouLe
bresIeIe negu(ùLoreçLI, Iùrù cu sù pIùLeuscù puLenLù Iu vre-
unu dInLr-înseIe, cùcI ducù sLùrosLIu voIu sù-I deu puLenLù
de bogusIer, eI nu o prImeu, zIcund cù esLe ceupruzur; Iur
dIn uceusLù corporu(Ie eI scùpu uruncundu-se în uILu, Iùrù
cu nImenI sù-I pouLù dovedI de mIncInos.
AcesL negu(ùLor, evreu de orIgIne, dur LrùIL çI nuLuruIIz-
uL prInLre IunurIo(I, se deosebeu dInLre coIegII sùI prInLr-o
rurù dIbùcIe, înLemeIuL ù, dIn nenorocIre, pe un curucLer cuL
se pouLe de murçuv.
A LrImILe Iu ocnù pe un nevInovuL suu u Iuru cu puruuu
de Iu murIù, penLru dunsuI eru LoLunu; conçLIIn(u IuI eru
obIçnuILù cu LoL IeIuI de rùuLù(I, încuL ceu muI mure neIe-
gIuIre nu puLeu sù deçLepLe în InImu su nIcI mIIù, nIcI IrIcù
de Dumnezeu.
Cu sù ujungù u dobundI sLure mure, eI înLrebuIn(use
LouLe mIjIouceIe puLIncIouse çI nu nesocoLIse cuLuçI de
pu(In IoIosuI ce puLeu Lruge înLru uceusLu de Iu IemeI. Nu
eru un desIrunuL în (urù pe u cùruI cocIeLù sù nu cunouscù
cIIr CosLeu. EI împrumuLu pe Lo(I junII cu bunI, Iuundu-Ie
dobunzI nespuse; Iùceu înIesnIrI umorouse cIIur în cusu
IuI; spIonu pe LouLù Iumeu çI o Lrùdu Iu spùLùrIe. TouLe
ucesLeu Ie Iùceu sub muscu omenIeI çI u drepLù(II çI sunLem
zz
De PersIu. (n. N. ¡.)
încredIn(u(I cù, ducù bIuLu (urù romuneuscù ur II IosL çI pe
uLuncI un obIecL de specuIù, cIIur penLru oumenII de jos,
cIIr CosLeu, negreçIL, s-ur II servIL çI eI de cuvInLeIe puLrIe
çI IIberLuLe, cu sù-çI suLure IùcomIu de bunI.
Cund îI Ieçeu înuInLe vreo IemeIe cocIeLù (de cure nu
eru IIpsù nIcI pe uLuncI), eI, dInLr-o sImpIù cùuLùLurù,
în(eIegeu cu cIne ure u Iuce çI ce proIIL pouLe sù Lrugù de Iu
dunsu.
Ducù înLre(InuLu vreunuI boIer cu Lrecere Iu curLe çI
boguL se opreu cu buLcu dInuInLeu prùvùIIeI suIe, eI Ieçeu
uIurù cu cupuI descoperIL çI o ume(eu cu IInguçIrI de LoL Ie-
IuI: ¨BIne uI venIL, preucInsLIL ù cuconI(ù! Ce mure cInsLe
penLru mIne! Cu ce poL sù vù sIujesc?¨ Am prImIL ucum de
curund: mùLùsùrII de Vene(Iu, LuIpunurI, pungIIce, rù(eIe çI
IorboLe dIn ¡Ipscu, IesurI uIbe de |urIgrud, çuIurI de
¡run
zz
. Am muI prImIL dIumunLIcuIe de LoL IeIuI: rubIne,
smurugde çI mùrgùrILure de Iu ceI muI vesLI(I gIuvuIergII dIn
SLumbuI.¨ ApoI, înLorcundu-se cùLre bùIe(II dIn prùvùIIe, Ie
zIceu: ¨EI, ce çede(I cu nIçLe LrunLorI? ScouLe(I LoL ce uvem
muI Irumos çI pune(I dInuInLeu mIIosLIveI cucoune, cu sù-çI
uIeugù orIce I-o pIùceu!¨
¡n cuLevu momenLe se preIIru pe dInuInLeu cocIeLeI
LouLe bourIeIe çI IuIseIe dIumunLe uIe IngenIosuIuI bogusIer,
Iùrù cu eI sù Iuse pe vreunu u Lrece muI jos de un cup d-
operù. ¡n IIne, cocIeLu îçI uIegeu un IneI de dIumunL, de
mùrgùrILur suu o pernI(ù de odugucIu çI zIceu suruzund:
- CuL cosLIseçLe uceusLu, cIIr CosLeo?
- Sù Iuc socoLeuIu, mIIosLIvo.
ApoI Iuund în muInI obIecLeIe în cIesLIune, se preIùceu
cù se gundeçLe Iu pre(uI Ior çI-n urmù rùspundeu cu uer
medILuLIv çI serIos:
- Pe mIne mù (In çupLe suLe de IeI, dur penLru preucIn-
sLILuI obruz uI punevgIenIeI LuIe Ie duu LoL cu ucesL pre(,
voIesc sù mù Iuc om uI cuseI domnIeI suIe. Ce çLII! PouLe cù
Le voI rugu çI eu de cevu çI voI II uscuILuL!
CocIeLu numùru bunII çI, Iuundu-çI obIecLeIe
cumpùruLe, Ieçeu dIn prùvùIIe peLrecuLù de curLenILoruI bo-
gusIer.
Dur IIne(u IuI çI-o înLrebuIn(u muI cu seumù usupru Ie-
cIorIIor de boIerI cu sLure çI usupru uceIoru despre cure uIIu
cù pesLe pu(In LImp uu sù Iu vreun IuzmeL grus. CùLre Lo(I
uceçLIu eI se urùLu generos: îI împrumuLu cu bunI, Ie
împIIneu cu repezIcIune orIce servIcIu, deveneu cIIur Mer-
curuI Ior Iùrù pIuLù. ¡u LouLe înçeIùLorIIIe, însù, de IeIuI
ucesLu, eI se ujuLu IourLe muIL cu douù copIIe uIe suIe, pe
cure Ie învù(use uLuL de bIne urLu preIùcùLorIeI, încuL eIe
uLrùgeuu pe LInerI în cusu Ior înLocmuI cu nIçLe udevùruLe
sIrene.
Eru IourLe curIos u vedeu cInevu pe ucesLe copIIe
servIndu-se deoduLù cu modesLIu çI cu cocIeLùrIu, douù
urme uçu de opuse unu uILeIu. Cund penLru prImu ourù se
prezenLu vreun Lunùr în cusu bogusIeruIuI, IeLeIe çezund pe
cuLe un scuun, cu ocIII pIecu(I în jos, sImuIuu o modesLIe
demnù de sIunLu CecIIIu

; dur dupù ce se InIormuu despre
sLureu çI pozI(Iuneu IuI çI dupù ce se muI IumIIIurIzuu cu
dunsuI, uLuncI îçI scIImbuu roIuI: ducù LunùruI eru sùruc
suu se InLroduceu în cusu bogusIeruIuI cu scop de u soIIcILu
vreo Iucere de bIne, IeLeIe muI udùuguu pe Iungù modesLIe

SIunLu CecIIIu, puLrounu muzIcII, eru puLrIcIunù romunù. Eu
sunu în perIec(Iune orgunuI çI eru LIpuI modesLIeI. (n. N.
¡.)
zq
Cup d-operù de o IndusLrIe ourecure çI uneorI prImI(Iu de
poume. (n. N. ¡.)
un IeI de mundrIe grosoIun ù, cure Iùceu-nduLù pe soIIcILuL-
or sù în(eIeugù cù n-ur II rùu sù se cure de ucoIo çI sù Ie Iuse
în puce; cund însù LunùruI eru boguL çI durnIc, uLuncI smer-
ILeIe IIIce uIe EveI îçI pùrùseuu curund sIIuIu ceu preIùcuLù
çI, devenInd cocIeLe în LouLù puLereu cuvunLuIuI, prImeuu
cu ceu muI desLrùmuLù rùsIù(ure gIumeIe, dururIIe çI
sùruLùrIIe junIIor IIberLInI.
Pe cund IeLeIe înLIndeuu LouLe ucesLe curse cu sù
ume(euscù pe bIuLu vIcLImù, InLru în cusù çI cIIr CosLeu cu
cuLe o duIumù vecIe de posLuv puLred, cusuLù cu IIr mIncI-
nos, suu vreun uIL veçmunL rùmus de unI în prùvùIIu su çI cu
un zumbeL pIIn de vIcIenIe îI zIceu: ¨¡u prIveçLe, cucoune,
uceusLù duIumù. Ce muI posLuv! Ce muI surmù de uur! Ce
muI cusùLurI! Purcù-I un LIIurIcII
zq
. ¡u îmbruc-o, uçu sù
LrùIeçLI! cùcI LrebuIe sù-(I çudù IourLe bIne cu dunsu.¨
JuneIe, vùzundu-se pus înLre cIocun çI nIcovuIù, nu
puLeu Iuce uILIeI decuL u îmbrùcu IuInu. Dupù ce se LermInu
operu(Iuneu, grecuI prIveu pe Lunùr dIn LouLe pùr(IIe cu o
prIvIre preIùcuLù, çI sLrIgund: ¨Bre! Ce mInune...
¡uxùndrI(o! MurgIIoII(o! ¡u prIvI(I, LuLù, pe cuconuçu! Nu
esLe uçu cù seumùnù cu o beIzudeu? CuL de bIne Le prInde,
cuconuIe! Purcù-I croILù pe LrupuI domnIeI LuIe. AI sù

MonedeIe ce cIrcuIuu în LImpuI IuI Curugeu sunL ucesLeu:
muImudeu, cu IeI ¸8; dodecuruI, IeI 1z; IunducuI, IeI zz;
nesIIuuu, IeI q; cercIIuI, IeI ¸; guIbenuI, IeI ¸o; zgrIp(oruI,
IeI 1z puruIe zo; sIun(uI, IeI z; dIrIcIIuI, IeI 1z pur. zo;
spe(uI, IeI 1z; cronLuIeruI, IeI 1q; burbuLu, IeI z,zo. (n. N.
¡.)
Iucem un Lurg dIn douù vorbe. Eu Le Iubesc preu muIL; nu
çLIu ce uI, cù m-uI IermecuL! Pe mIne mù (Ine douùsprezece
muImudeIe, dur penLru IuLuruI domnIeI LuIe o duu ce
zecez¸. AI, sù IIe de bIne!¨
NenorocILuI Lunùr, deçI se vedeu LoL înLr-un LImp çI Iur-
uL çI buLjocorIL, cùLu sù prImeuscù IuInu, cu sù nu-çI sLrIce
opInIuneu de guIunLom ce uveuu IeLeIe despre dunsuI.
ScoLeu dur pungu dIn buzunur çI numùru ceIe zece muI-
mudeIe cu o nepùsure preIùcuLù, suu scùdeu pre(uI IuIneI
dIn vreo sumù cu cure împrumuLuse pe grec muI nuInLe, LoL
prIn usLIeI de mIjIouce.
Nu exIsLu cusù de boIer în cure sù nu InLre cIIr CosLeu,
sub dIIerILe preLexLe; Iu gusLronomI se InLroduceu prIn
bucIuvuIe çI duIce(e de |urIgrud, pe cure Ie prezenLu pe Iu
zIIe murI; Iu LInereIe cucoune îçI descIIdeu InLrureu prIn
gIusLre cu IIorI çI uILe nImIcurI IemeIeçLI, pe cure Ie du cu
pre(uI jumùLuLe, cu sù pouLù cuçLIgu muI în urmù înzecIL,
z6
$LerpeIeçLe cu sù mùnuncI, çI Iurù cu sù uI!
prIn InLrIgI çI servIcII de umor. ¡n IIne, pùgunuI de IunurIoL
Iùceu LoL ce-I sLu prIn puLIn(ù cu sù reuIIzeze proverbuI (ùrII
suIe:
¨Apno(e vo +poç xoi xtèqe v'ó¿q¨
z6
¡uLù porLreLuI moruI uI omuIuI ce uIese DInu çI Duducu
spre u Ie ujuLu cu sù mùnunce sLureu posLeInIcuIuI An-
dronucIe.
Cupitolol XI. Adevúrol e proustú murIú
PosLeInIcuI AndronucIe, crezundu-se usIguruL de credIn(u
umunLeI suIe prIn punereu eI sub puzu IuI PùLurIcù, îçI peL-
receu ucum vIu(u în ceIe muI duIcI pIùcerI ce poL sù deu
omuIuI pozI(Iuneu, uuruI çI umoruI.
GeIozIu, unIcuI rùu ce-I IrùmunLuse cuLvu LImp,
dIspùruse cu LoLuI prIn buneIe çLIrI ce prImeu despre Du-
ducu çI muI cu seumù prIn mureu uIec(Iune çI înIIùcùruLuI
umor de cure eu-I du dovezI pe IIecure zI. UnIcu grIjù ce-I
preocupu eru uceeu de u creu norocuI credIncIosuIuI sùu
servILor, pe cure-I orunduI muI înLuI sumeç Iu IùLmùnIe;
dur necrezund de ujuns uceusLù rùspIùLIre, eI rugù pe Cur-
ugeu de îI onorù cu runguI de sIuger, pe cure muI în urmù îI
preIùcu în ceI de pILur
z;
.
Am zIs înLr-unuI dIn cupILoIeIe precedenLe cù dIn LouLe
sIugIIe cuseI posLeInIcuIuI numuI vùLuIuI de curLe
sLrùbùLuse în uduncuI InImII IuI PùLurIcù çI numuI eI
prevùzuse înLunecouseIe IuI pIunurI çI îI urmùreu de
uproupe, Iùrù sù Iuse u-I scùpu dIn vedere nIcI unu dIn
IupLeIe suIe.
z8
CompIImenL Lurcesc. (n. N. ¡.)
DIn zIuu, însù, cund posLeInIcuI uvu nerozIu de u
orunduI pe PùLurIcù prIvegIeLor usupru IupLeIor umunLeI
suIe, vùLuIuI îçI îndoI prIvegIerIIe suIe çI uIIù LouLe cuLe
PùLurIcù voIu sù Ie (Ie uscunse; eI descoperI nedemnu
Lrùdure u cIocoIuIuI çI IoLùrî sù denun(e pe LrùdùLor, cu sù
scupe pe sLùpunuI sùu de nenorocIreu în cure voIu sù-I
Lrugù.
¡nLr-o zI, pe cund posLeInIcuI se uIIu sIngur în oduIu su,
LrunLIL pe soIu çI îngunund pe nus un cunLec de umor,
vùLuIuI se prezenLù dInuInLe-I çI, dupù ce-I Iùcu Lemeneu
z8
punù Iu pùmunL, îI zIse:
- Cucoune AndronucIe, sù LrùIeçLI înLru muI(I çI
IerIcI(I unI! CIncI unI sunL ucum de cund Le sIujesc cu
credIn(ù çI supunere. Aç dorI dur sù uIIu dIn guru domnIeI
LuIe ducù Le-uI muI(umIL de mIne orI bu.
- EI bIne, sunL muI(umIL; ce vreI?
- VoIesc, cucoune, sù uIIu: ce pùrere uI despre mIne?
- Unde vreI sù ujungI prIn ucesLe înLrebùrI?
- VoIesc sù çLIu ducù eçLI muI(umIL de mIne; uç voI
IurùçI sù çLIu de mù uI de om cInsLIL suu mù crezI de Io( orI
çIreL.
- EI bIne, eçLI om cInsLIL, sunL muI(umIL de LIne çI Iu
zIuu meu o sù Le Iuc çùLrur.
- Sù-(I ujuLe Dumnezeu, cucoune! |I-um muncuL
puIneu çI sureu uLuLu vreme çI voI sù-(I mùrLurIsesc o LuInù
cure-mI upusù cugeLuI.
GrecuI, uuzInd ucesLe dIn urmù cuvInLe, Iuù un uer muI
zq
SIujbù çI rung. (n. N. ¡.)
serIos çI u(ILInd ocIII usupru vùLuIuIuI zIse:
- Spune-mI ce LuInù esLe uceeu despre cure-mI
vorbeçLI?
- ¡(I uducI umInLe, cucoune, cù ucum puLru unI uI
prImIL în curLeu domnIeI LuIe un copII Lren(ùros çI smerIL?
- Despre DInu voIeçLI sù vorbeçLI?
- TocmuI despre dunsuI, cucoune. Pe-ucesL copII sùruc
domnIu Lu I-uI îmbrùcuL, I-u IrùnIL, I-uI duL IocuIn(ù, I-uI
învù(uL eIInIcu, înLocmuI cu pe un grùmùLIc domnesc; upoI
I-uI mIIuIL cu IuzmeL çI boIerIe
zq
. EI bIne, cucoune, Iu
spune-mI, uçu sù LrùIeçLI, ce pùrere uI despre dunsuI?
- ¡ourLe bunù; esLe bùIuL cInsLIL çI mù IubeçLe cu pe un
LuLù.
- UILe, cucoune, Iu ponLuI ucesLu nu mù unesc cu
pùrereu domnIeI LuIe. Eu, deçI sunL un prosL pe Iungù dom-
nIu Lu, dur dIn zIuu cund u venIL în curLeu domnIeI LuIe mI
s-u pùruL un Iù(urnIc çI un çIreL de IrunLe; I-um urmùrIL pus
cu pus, crezund cù pouLe sunL umùgIL; dur purLureu IuI, în
Ioc sù rIsIpeuscù bùnuIeIIIe meIe, Ie înLùreu çI muI muIL. DoI
unI de Iù(ùrnIcIe Iurù de ujuns cu sù Le Iucù sù-I IeI drepL
omuI ceI muI cInsLIL dIn Iume çI sù-I orunduIeçLI pùzILor uI
cucouneI Duducu, despre cure bùnuIuI cù Le înçeuIù.
- De unde çLII cù mù înçeuIù?
- ¡usù-mù, cucoune, sù Isprùvesc çI veI judecu muI
bIne ducù mInL suu spun udevùruI.
- Urmeuzù, dur gundeçLe-Le cù, de-mI veI spune mIn-
cIunI, î(I voI du cIncIzecI de Lopuze Iu LùIpI
¸o
.
¸o
¡n LImpuI uceIu se bùLeu Iu IuIungù cu nuIeIe de rùcIILù suu
cu LopuzuI. AcesLu dIn urmù însù înIrIcoçu muI muIL pe pu-
cIenL, cùcI osebIL de durereu ce-I Iùceu sù sImLù, de muILe
orI vùLùmu ouseIe LùIpII pIcIoruIuI. (n. N. ¡.)
- O mIe, mIIosLIve, de voI mIn(I.
- AIde, spune!
- Pe duLù ce DInu s-u muLuL Iu cucounu Duducu, u
începuL s-o pùzeuscù dupù poruncu domnIeI LuIe; însù nu
cu socoLeuIù de u-(I spune udevùruI çI u Le scùpu de necIn-
sLe, cI cu sù-I uIbù de IrIcù çI sù Iucù cu dunsu ce vu voI.
- $I ce s-u înLumpIuL dupù uceusLu?
- A prIns-o în grùdInù cu cuIemgIuI despre cure o
bùnuIuI çI, în Ioc sù-I uducù IeguL dInuInLeu domnIeI LuIe, u
IùcuL uILcevu.
- Ce-u IùcuL?... Spune çI gundeçLe-Le Iu ceIe cIncIzecI
de Lopuze.
- S-u unIL cu greucu, cure s-u duL Iu drugosLe cu dunsuI,
cu sù-(I mùnunce muI Iesne uvereu çI usLùzI, pe cund dom-
nIu Lu Le sIIeçLI sù-I sco(I Iu obruze, eI Le necInsLeçLe çI-(I
mùnuncù çI uvereu.
- $I cu ce dovezI po(I Lu sù sprIjIneçLI ucesLe purI?
- NIcI o dovudù uIurù de cInsLeu meu, cùcI eI, çIre(II, uu
IuuL mùsurI cu sù nu Iuse nIcI o urmù despre neIegIuIreu
Ior.
PosLeInIcuI, Iuund LoL ce uuzIse drepL mIncIunI çI purI
nùscuLe dIn geIozIe, încrunLù IIguru çI cu un gesL de munIe
çI o gruvILuLe cu LoLuI oLomunù zIse bIeLuIuI vùLuI:
- AIurù, mIçeIuIe, sù nu-(I muI cuIce pIcIoruI prIn cur-
Leu meu, cù-(I voI înmuIu spuLeIe cu bùLuIu!
Pe cund vùLuIuI Ieçeu pe uçù, dIsperuL cù çI-u com-
promIs vIILoruI, Iùrù ceI pu(In sù scupe pe sLùpunu-sùu de
nenorocIre çI de dezonoure, o buLcù cu cuI uIbI InLrù în cur-
Leu posLeInIcuIuI çI dInLr-însu IeçI o IemeIe învùIuILù, cure
se suI pe scùrI cu ceu muI mure Iu(euIù.
- AceusLù IemeIe eru Duducu. Eu sIm(Ise de muIL cù
vùLuIuI o spIoneuzù çI, prInLr-o coIncIden(ù norocILù penLru
dunsu, eu uvuse cIIur uLuncI Ideeu de u venI Iu posLeInIcuI,
cu sù preînLumpIne IurLunu ce bùnuIu cù pouLe sù se rIdIce
usupru cupuIuI eI.
Cum InLrù în cusù, îçI scouse muIoLeuuu su bIùnILù cu
sumur çI, rIdIcund vùIuI de pe obruz, Iùsù sù se vudù uceIe
Irumuse(I încunLùLoure cure rùpIse uLuLeu InImI. Eru însù în
LrùsùLurIIe Ie(eI eI cevu cure dovedeu o ugILu(Iune InLerIourù
IourLe mure. PosLeInIcuI sIm(I uceusLu çI, prevùzund cIIur
dIn neuçLepLuLu eI venIre cù o sù se înLumpIe cevu, o prIvI
cu umor çI-I zIse:
- VIno Iungù mIne, îngeruI meu, IumInu ocIIIor meI.
Greucu rùspunse prInLr-un suspIn, dur nu se mIçcù dIn Ioc.
- Ce uI, Duducu(o?... Tu oILezI.
- N-um nImIc.
- AceusLu nu se pouLe, suIIeLuI meu; spune de ce eçLI
LrIsLù? ¡(I IIpseçLe cevu? Te-u supùruL cInevu? Spune!
Greucu începu sù pIungù çI, înecuLù de suspIne, îI zIse:
- Am venIL sù-(I spun cù de uzI înuInLe nu muI sunL
umoreuzu domnIeI LuIe; mù duc Iu cùIugùrIe!
- $I de ce, InImu meu? uduose posLeInIcuI cu mIrure.
- $LII domnIu Lu preu bIne!
- Sù n-um purLe de ocIII meI, ducù çLIu cevu.
- Cund uI venIL înLuIu ourù Iu mIne çI mI-uI spus cù mù
IubeçLI, mI-uI zIs cù o sù mù IeI de so(Ie çI o sù mù IucI sù
gusL LouLe pIùcerIIe IumII; Iur ucum, dupù ce m-uI IùcuL sù
jerLIesc LouLe gusLurIIe vIe(II meIe penLru domnIu Lu, î(I bu(I
joc de mIne cu de o (Iguncù.
- Eu îmI buL joc de LIne? EçLI nebunù, Duduco!
- ToL ce um zIs esLe udevùruL. $I cure Iuure în rus pouLe
II muI mure decuL uceeu de u nu Le încrede în mIne? Ce
bùnuIeII (I-um duL eu, de cund LrùIm împreunù, cu sù-(I po(I
îndrepLu usprImeu ce de doI unI înLrebuIn(ezI usuprù-mI?
- Ce usprIme? Ce nedrepLù(I sunL uceIeu despre cure-
mI vorbeçLI?
- Ajungem Iu Iù(ùrnIcIe, urIon posLeInIce. Dur ce cruz-
Ime pouLe II muI mure decuL uceeu de u bùnuI cInsLeu uneI
IemeI ce (I s-u duL cu ceu muI mure drugosLe çI u mù pune
sub puzu unuI neIegIuIL cure mù omourù cu nesuIerILeIe IuI
prIvegIerI? Eu nu muI sunL voInIcù sù-mI descopùr nIcI
unu dIn ceIe muI nevInovuLe pIùcerI IemeIeçLI; de Ies pu(In
prIn grùdInù cu sù gonesc uruLuI sIngurùLù(II, cIocoIuI dom-
nIeI LuIe mù urmùreçLe pe IurIç; de cunL cuLe cevu cu sù mù
desIùLez, eI u(InLeuzù Iu mIne nIçLe ocII pIIn de venIn, prIn
cure pure c-ur voI sù-mI zIcù: ¨Tu IubeçLI pe uILuI çI penLru
dunsuI cun(I, Iur nu penLru sLùpunu-meu¨. NeIegIuILuI mù
urmùreçLe în LoL IocuI, punù cIIur çI în sIunLu bIserIcù, un-
de mù duc sù-mI vùrs IocuI suIerIn(eIor çI sù cer înLùrIreu
de cure um LrebuIn(ù cu sù poL rùbdu LouLe cIInurIIe IuI.
- AcesLeu sunL nùIucIrI. PùLurIcù esLe un bùIuL cum-
secude çI, cIIur de vu II cuLezuL sù Le prIvegIeze, î(I jur pe
Dumnezeu cù nu cunosc nImIc dIn cuLe îmI spuI çI, cu sù-(I
duu o dovudù çI muI mure despre uceusLu, î(I IùgùduIesc cù-
I voI dojenI cu usprIme.
- Nu mù muI(umesc cu uLuL. Cer cu sù-I sco(I cIIur
usLùzI dIn cusu meu, suu pùrùsesc uceu cusù cure s-u IùcuL o
LemnI(ù penLru mIne. AcesLu esLe sInguruI mIjIoc de u muI
vIe(uI împreunù. PrImeçLI suu nu?
- PosLeInIcuI, IIInd robIL de uceusLù sIrenù umùgILouLe,
nu puLu sù rezIsLe Iu LerIbIIuI usuIL, cI îI zIse suruzund:
- AIdI, de! ¡Ie dupù voIu domnIeI LuIe, Duducu(o; vIno
în bru(eIe meIe sù Le sùruL.
Greucu cùzu pe pIepLuI IuI çI bru(eIe eI IIne se
împIeLIcIrù de corpuI ceI robusL uI IunurIoLuIuI, înLocmuI
precum se împIeLeçLe Iederu pe un sLejur vurLos; buzeIe Ior
se împreunurù çI rùmuserù cuLevu momenLe înLr-un exuz
IebrII. PenLru posLeInIcuI AndronucIe, ce eru orbIL cu LoLuI
de umoruI DuducùI, ucesLe momenLe eruu o IerIcIre
nespusù, cùcI se încredIn(u dIn nou despre IIdeIILuLeu
umunLeI suIe. PenLru IscusILu greucù însù, ucesLe sùruLùrI
înIocuLe eruu numuI o cursù prIn cure-çI înIesneu mIjIo-
uceIe de u umùgI muI Lure çI muI bIne pe uceIu ce eu voIu sù
expIouLeze.
Douù ore în urmu ucesLeI scene de IpocrIzIe çI
neruçInure, DInu PùLurIcù, compIIceIe DuducùI, Ieçeu dIn
cusu eI cu zumbeLuI IerIcIrII pe buze, cùcI devenIse vùLuI de
curLe uI posLeInIcuIuI. Ceeu ce muI uveu ucum de IùcuL eru
rùpIreu deIInILIvù u sLùrII IùcùLoruIuI sùu de bIne.
Cupitolol XII. Lnu lu mânú!
DInu PùLurIcù, cum se InsLuIù în posLuI de vùLuI pe cure-I
dorIse uLuL de muIL, cIemù pe LouLe sIugIIe cur(II çI Ie (Inu
un cuvunL prIn cure Ie Iùcu cunoscuL cù, în LImpuI IosLuIuI
muI nuInLe vùLuI, se Iùcuse mure rIsIpù în curLeu sLùpunuIuI
sùu çI cù eI nu vu suIerI sù se urmeze çI în LImpuI sùu use-
meneu IupLe. ¨VoI pedepsI - zIceu eI - Iùrù mIIù pe Lo(I
uceIu ce vor cuLezu sù înçeIe pe boIeruI mùcur cu o puru¨.
ApoI dupù uceeu numùrù pùsùrIIe dIn curLe, coLI bu(IIe cu
vIn, Iuù cIeIIe pIvnI(eI dIn munu cIeIuruIuI çI pe-uIe
cùmùrII dIn munu jupuneseI, scouse pe soIrugIu çI pe sLoI-
nIc sub cuvunL de muncùLorIe çI puse în IocuI Ior pe uI(II,
uIeçI de dunsuI dupù sprunceunù.
AcesLe uspre mùsurI ujunserù Iu urecIeu posLeInIcuIuI
çI eI se bucurù IourLe muIL, cùcI gùsIse, dupù pùrereu IuI, un
om cInsLIL cu sù-I scupe de ruInu cùLre cure mergeu cu puçI
repezI; nu çLIu însù cù uceI om în cure se încredeu uLuL de
muIL eru ceI muI IIn dInLre Lo(I Io(II çI cù mùsurIIe IuI eco-
nomIce nu eruu decuL o cursù înLInsù prIn cure voIu sù-I
udourmù, cu sù-I pouLù muncu uvereu muI Iesne.
Dupù ce PùLurIcù Iùcu LoL ce puLu cu sù-çI deu uer de
om cInsLIL çI cu durere de InImù de uvereu sLùpunuIuI sùu,
eI se înIù(Içù dInuInLeu IuI çI-I deLe socoLeuIù de LouLe
mùsurIIe ce Iuuse.
GrecuI uscuILù cu bucurIe LouLe proIecLeIe de economIe
ce-I înIù(Içù cIocoIuI, upoI excIumù cu o muI(umIre
învederuLù:
- Bruvo, DInuIe, uIerIm, copIIuI meu! Cum îngrIjeçLI Lu
de uvereu meu, uçu sù îngrIjeuscù Dumnezeu de LIne.
AcesLe bInecuvunLùrI, de uI cùror în(eIes ecIIvoc un om
cu IrIcu IuI Dumnezeu s-ur II înspùImunLuL, nu Iùcurù nIcI o
ImpresIune în InImu cIocoIuIuI; eI pIecù cupuI în jos spre
semn de muI(umIre çI zIse:
- SLùpune, LoL ce um IùcuL penLru domnIu Lu nu esLe
decuL un mIc semn de muI(umIre penLru muILeIe IucerI de
bIne ce uI sùvurçIL usupru nevrednIcuIuI Lùu rob. AILu muI
um sù spun punevgIenIeI LuIe.
- Spune, DInuIe, sù vedem!
- DomnIu Lu uI moçII, vII, IIvezI de pomI, IeIeçLeIe çI
zuIIunuIe.
- Açu, precum zIcI; um dIn LouLe ucesLeu.
- EI bIne, sLùpune, LrebuIe sù Iucem cerceLure pe Iu
LouLe ucesLe ucureLurI, cùcI pouLe sù IIe cùIcuLe de vecInI;
pouLe cù urenduçII LuIe pùdurIIe, sLrIcù IIvezIIe de pomI,
Iusù morIIe çI IunurIIe în neîngrIjIre çI, bIne vezI domnIu
Lu, ucesLeu uduc dùrùpùnureu sLùrII mùrIeI LuIe. TrebuIe dur
sù LrImI(I un om credIncIos sù cerceLeze çI sù-(I uducù
çLIIn(ù IùmurILù despre LouLe ucesLeu.
- AI drepLuLe, DInuIe, çI, IuLù, î(I poruncesc cu cIIur de
muIne sù puI în Iucrure uceusLù cerceLure.
Conversu(Iuneu uceusLu se înLrerupse prIn venIreu
posLeInIcuIuI VIuIu(I, cu sù InvILe pe IunurIoL Iu musu ce
dùdeu LrImIsuIuI împùrùLesc în prIcInu IurucIuIuI...
A douu zI, pe Iu çupLe ore de dImIneu(ù, un Lunùr
îmbrùcuL cu IuIne urnùu(eçLI IourLe guIunLe çI înso(IL de
douùzecI çI cIncI IdIcIII, sub comundu mureIuI suLurgI-buçu
uI cùmùrùçIeI, sLrùbùLeuu înLInsu pùdure u VIùsIeI.
Eru pe Iu mIjIocuI IuI muI; ueruI duIce uI dImIne(II,
îmbùIsùmuL de mIrosuI IIorIIor sùIbuLIce çI de uceI purIum
rùcoros uI IrunzeIor de curund crescuLe, rùspundeu pesLe
LoL o suIIure învILùLoure; pùsùreIeIe, sùILund prIn crengI,
cunLuu uceIe mII de meIodII subIIme cure InspIrù în InImu
omuIuI çI meIuncoIIe çI pIùcere.
Pe cund cùIùLorII îçI urmuu drumuI în Lùcere, deoduLù
se uuzI IeçInd dInLre desIçuI pùdurII o voce cure cunLu cu
muILù expresIune o meIodIe înLrIsLùLouLe çI eroIcù.
Cund corLegIuI ujunse desLuI de uproupe spre u deosebI
cuvInLeIe cunLùre(uIuI, eI se oprI de sIneçI, cu sù pouLù us-
cuILu uceusLù buIudù curucLerIsLIcù penLru LImpII de uLuncI:
¡runzù verde de securù!
Nu muI e drepLuLe-n (urù,
¸1
CocIIn(I çI cu(uonI sunL numeIe ce Ie duu (ùrunII grecIIor
urenduçI. (n. N. ¡.)
De duI juIbù Iu domnIe,
Te LrezeçLI Iu spùLùrIe
$I de-ucoIo Iu DIvun,
De-(I pIerzI vremeu cuLe-un un.
¡runzù verde de moIoLru!
Ducù usLùzI sunL în codru
Cu pIsLoI Iu cIngùLoure,
$I cu IIInLu Iu spInure,
De ce nu mù-nLrebI, creçLIne,
Sù-(I spun IocuI ce urde-n mIne?
Am uvuL mumù çI LuLù,
Cusù mure-ndesLuIuLù,
Zece vILe în coçur
$I puruIe-n buzunur;
Dur grecuI uIurIsIL
ToL ce-um uvuL mI-u rùpIL:
PùrIn(I, nevusLù, copII
Nu muI sunL prInLre ceI vII.
Nu mI-u muI rùmus pe Iume
DecuL eu çI ce-I pe mIne.
¡runzù verde IusomIe,
AIde(I, Iru(I, Iu IuIducIe,
Sù scùpùm de IIgIIoI,
De cocIIn(I
¸1
çI de cIocoI.
SIm(uI ucesLor versurI çI muI cu seumù IocuI cu cure
eruu cunLuLe Iùcu o uruLù ImpresIune în InImu cùIùLorIIor;
dur muI uIes juneIe ce pùreu u II sLùpunuI se gundI pu(In,
upoI u(InLInd ocIII usupru IuI suLurgI-buçu, îI zIse:
- Ce zIcI Lu, RuduIe, despre ucesL cunLec?... N-ur II bIne
sù pregùLIm urmeIe?
- ArmeIe!... $I de ce?
- AuzI ucoIo; de ce? Purcù uI uILuL cù sunLem în VIùsIu,
în cuIbuI LuLuror LuIIurIIor?
- Açu e, cucoune DInuIe; dur LoL e muI bIne sù ne
cùuLùm de drum çI sù Iùsùm pe bIe(II creçLInI în puce, sù-çI
verse IocuI ce Ie urde InImu, cù muIL sunL umùru(I,
sùrmunII!
- Dur ducù vor II Io(I çI vor nùvùII usupru nousLrù?
- N-uveu grIjù, cucoune DInuIe; îI cunosc eu.
- AI zIs cù-I cunoçLI?
- Du, um zIs.
- $I de unde-I cunoçLI?
- Cund erum neIer Iu spùLùrIe, um vùzuL pe cùpILunuI
Ior venInd Iu spùLuruI.
- ¡u spùLuruI?... $I ce cùLu Iu spùLuruI un cùpILun de
Io(I? udùugù PùLurIcù cu uer de mIrure preIùcuLù.
- VenIse sù-çI prenoIuscù IuzmeLuI de Io(Ie.
- Dur usLu nu e de crezuL, RuduIe!
- VoIeçLI sù Le încredIn(ezI cù-I udevùruL? Du, voIesc.
SuLurgI-buçu scouse un IIuIeruç de pùmunL de Iu
cIngùLoure çI, punundu-I în gurù, Iùcu sù Iusù dInLr-însuI
cuLevu suneLe uscu(ILe. Nu Lrecu muIL çI suILu cùIùLorIIor Iu
înconjuruLù de vreo cu(Ivu IIùcùI scur(I de sLuL, vunoçI çI
înurmu(I punù Iu dIn(I.
- BIne-u(I venIL sùnùLoçI, IIùcùI! zIse suLurgI-buçu,
rùsucIndu-çI musLu(u ceu Iungù çI zumbInd.
- BIne v-um gùsIL, boIerI domnIu vousLrù! rùspunserù
LuIIurII.
- Unde esLe GIeorgIe?
- Cure GIeorgIe?
- CùpILunuI vosLru!
- A! u! cùpILunuI... s-u dus cu cu(Ivu IecIorI sù cuIce pe
MùrgIneunu.
- Pe pùrInLeIe urIImundrILuI?
- Du, boIeruIe, cù-I grus Iu ceuIù.
- Dur bIne, mùI, nu-I pùcuL?
- PùcuL?... Dur eI se gundeçLe oure Iu pùcuL cund (Ine
çupLe-opL (IILorI în cusù çI cund nenoroceçLe pe LoL unuI
cuLe douùzecI-LreIzecI de IeLe?
- Ce spuI, mùI bùIeLe; Ie Iuce eI LouLe ucesLeu?
- $I muI murI decuL ucesLeu, boIerI domnIu vousLrù;
buLe pe bIe(II romunI dIn suLeIe mùnùsLIrII, Ie Iu çI cenuçu
dIn vuLrù, îI spunzurù de pIcIoure çI Ie dù Ium cu Iu vuIpI,
upoI, urùLundu-Ie gurbucIuI cu douùsprezece sIurcurI de
pIumb, Ie zIce: ¨ScouLe bunI, uIurIsIL (ùrun, cù-(I crùp pIeIeu
cu gurbucIuI ucesLu¨. SùrmunuI (ùrun rùspunde: ¨N-um,
pùrIn(eIe, IurLù-mù, çI Dumnezeu sù-(I IerLe pùcuLeIe¨. ¨Nu
çLIu eu IIeucurI d-usLeu; uceçLI bunI sunL uI SIunLuIuI
MunLe; pIùLeçLe, orI Le omor cu pe un dobILoc¨, rùspunde
grecuI.
- Bre! Du neIegIuIL muI esLe!
- NevoIe mure, cucoune. MuI deunùzI s-u scuIuL suLuI
TeIegu çI s-u dus Iu dunsuI cu ouçoure, cu puIçorI de gùInù,
cu unLIçor, de! cu creçLInuI, cu sù-I rouge sù Ie Iucù o
bIserIcu(ù în suL, sù uIbù çI eI, bIe(II, unde sù-çI îngroupe
mor(II çI sù-çI boLeze copIII. EI bIne, boIerI domnIu vosLrù,
çLI(I ce Ie-u IùcuL?... Dupù ce Ie-u IuuL pIocouneIe, I-u duL
¸z
Zece mII IeI, cùcI o pungù se socoLeu IeI cIncI suLe. (n. N. ¡.)
uIurù dIn cusù cu înjurùLurI. BIe(II sùLenI uu bùguL juIbù Iu
domnIe; dur eI u uIIuL çI cu muruIeLurIIe çI drùcIIIe IuI I-u
pus pe Lo(I Iu încIIsoure, de II se prùpùdesc bucuLeIe pe
cump.
- ¡u, sù Iùsùm ucesLeu Iu o purLe - zIse suLurgI-buçu -
çI spune-mI cum vù merg LreburIIe? V-u(I dres cu spùLùrIu?
- MuI uIuILùIerI um duL spùLuruIuI douùzecI de pungI
de bunI
¸z
. SuLurgI-buçu se upropIe de DInu PùLurIcù çI-I zIse
înceLIneI:
- Te muI îndoIeçLI, cucoune?
- AI drepLuLe, rùspunse PùLurIcù cu un uer preIùcuL;
dur uscuILù, mùI RuduIe, deçI vùd cù eçLI bIne cunoscuL cu
uceçLI oumenI, eu însù, drepL sù-(I spun, nu preu mù sImL Iu
sIgurun(ù uIcI. Spune-Ie ce Ie-I spune, cu sù ne Iuse sù
mergem muI curund înuInLe.
- N-uI nIcI o Leumù, cucoune; (I-um spus cù um IosL
neIer Iu spùLùrIe çI n-or II eI nebunI sù se Iege de oumenI,
cund îI vùd cu mIne. EI! dIn cuLe I-um scùpuL eu! ¡u înLrebù-
I numuI, sù-(I spuIe: ur muI II usLùzI vreunuI dIn eI nepus în
(eupù, ducù n-ur çLI sù se pourLe cu oumenII sLùpunIrII? MuI
bIne decuL sù IugIm d-ucI cu nIçLe nemernIcI çI sù ne Iucem
de ruçIneu IumII, Iu sù descùIecùm çI sù ne Iucem Irumos
conucuI de umIuzI, ucI, pe verdeu(ù, Iu umbrù; sù punem pe
IIùcùII uceçLIu sù ne pregùLeuscù o musù cumsecude, cùcI
negreçIL drumuI LrebuIe sù Le II secuL çI pe dumneuLu Iu
InImù.
- BIne, udùugù PùLurIcù, usIguruL ucum prIn cuvInLeIe
¸¸
CIebupurI IrIpLurI LurceçLI (n.N.¡.)
¸q
AceusLù poruncù duLù de suLurgI-buçu cùLre IdIcIII ur Lrece
drepL o IubuIù în zIuu de usLùzI; nImenI n-ur puLeu crede cù
se Iùceuu usemeneu LuIIùrII de cùLre oumenII domneçLI,
pIùLI(I cu sù (Ie IInIçLeu çI sù proLege pe ceI sùrucI; cu LouLe
ucesLeu, eu u exIsLuL çI, penLru muI mure nenorocIre, s-u ex-
ercILuL cIIur de oumenII prIvu(I, cure se îmbrùcuu în
cosLum de oumenI domneçLI çI jeIuIuu pe bIe(II (ùrunI
urùLundu-Ie pILuce mIncInouse (vezI CondIcu urIIveI, nr.
11z, IouIu z8o). (n. N. ¡.)
voInIcuIuI suLurgI-buçu; dur ce sù muncùm, cùcI, ducù e
vorbu de muncure, uç muncu çI eu bucuros.
- HeI! ducù e uçu, Iusù-Le pe mIne; o sù Le Iuc sù
mùnuncI un mIeI IrIpL Io(eçLe.
- Bu zùu!... $I ce IeI IrIg Io(II mIeII?
- Ce-(I pusù domnIeI LuIe! ¡u sù vezI! ¡(I IùgùduIesc o
IrIpLurù cure sù înLreucù LouLe cIIubupurIIe
¸¸
de Iu musu IuI
vodù.
ZIcund ucesLe vorbe, se înLourse cùLre IdIcIII çI, uIegund
pe doI muI cIIpeçI çI muI voInIcI, Ie zIse:
- Mù, Iuu(I pILucuI ucesLu, duce(I-vù cu dunsuI în ceI
dInLuI suL ce ve(I înLuInI çI cere(I sù vù deu cIncI mIeI gruçI,
unL prouspùL, ouù çI vreo puLru-cIncI vedre de vIn çI ducù v-
o cere bunI, spune(I-Ie cù LouLe ucesLeu sunL penLru gùLIreu
conucuIuI IsprùvnIcesc. Ducù nu v-o crede, urùLu(I-Ie pIL-
ucuI; Iur ducù çI dupù uceeu se vor împoLrIvI, muIu(I-Ie
spInureu cu mucIeIe IuLuguneIor
¸q
.
- ¡ourLe bIne, sLùpune.
¡dIcIIII pIecurù çI suLurgI-buçu, înLorcundu-se cùLre Io(I,
Ie zIse:
- BùIe(I! Cuconu DInu PùLurIcù, omuI mureIuI posLeI-
nIc AndronucIe TuzIuc, voIeçLe sù ospùLeze Iu voI. Cu ce
puLe(I sù ne sIujI(I?
- DeocumduLù n-uvem nImIc, dur uçLepLùm sù ne
soseuscù ucum de Iu PIoIeçLI, de LouLe.
- EI, ducù e uçu, punù uLuncI odIIn(I-vù çI voI pe Iu coI-
nIceIe vousLre.
Ho(II InLrurù în pùdure, Iur DInu çI comundunLuI Id-
IcIIIIor uçLernurù un covor de |urIgrud sub un pùr sùIbuLIc
çI, uprInzundu-çI cIubuceIe, se LrunLIrù Iu umbrù cu sù se
odIIneuscù.
Nu Lrecu muIL LImp çI IdIcIIII sosIrù încùrcu(I cu provIzII
de ujuns penLru un regImenL de soIdu(I.
Ho(II IeçIrù dIn pùdure, jungIIurù înLr-o cIIpù Lo(I mIe-
II, Ie scouse punLeceIe çI, cosundu-I Iur Iu Ioc cu pIeIeu pe
dunçII, InLrurù în pùdure çI, rùscoIInd cu nIçLe purI un
jùruLIc compus de curpenI de vI(ù sùIbuLIcù, în cure
IncIIzI(Iu ur II puLuL sù urdù o suLù de ereLIcI, îngopurù
înLr-însuI pe Lo(I mIeII.
DInu, neîn(eIegund nImIc dIn ucesL mod de u Iuce IrIp-
LurI, prIveu cu uImIre pe uceçLI bucùLurI ImprovIzu(I, cure,
prIn IIgurIIe Ior posomoruLe çI prIn mIçcùrIIe ce Iùceuu,
semùnuu înLocmuI cu demonII IuduIuI cure LorLureuzù su-
IIeLeIe condumnu(IIor.
¡n LImpuI ucesLu, o uILù grupù de LuIIurI înLIndeu pe
Iurbu verde o musù de punzù, uI(II Iùceuu mùmùIIgu(ù,
cu(Ivu coceuu ouù çI curù(uu cepe çI usLuroI verde, pe cure
Ie uçezuu pe Iu IocurIIe unde uveuu sù çudù ouspe(II.
Pe cund LouLù ceuLu LuIIurIIor se ocupu cu pregùLIreu
ucesLuI ospù( orIgInuI, se uuzI un pocneL cu uI uneI bombe
ce Iese dInLr-un Lun. PùLurIcù Iùcu o mIçcure repede çI
convuIsIvù, Iur çeIuI LuIIurIIor, uceI om cu cure conversuse
muI nuInLe, vùzundu-I sperIuL, îI zIse zumbInd:
- Ce, cucoune, Le-uI sperIuL?
- Bu nu, dur... Iu spune-mI, de unde vIne ucesL suneL?
- AcesL suneL vu sù zIcù, cucoune, c-u venIL LImpuI sù
vù pune(I Iu musù.
- Nu în(eIeg nImIcu.
- PrIveçLe! îI zIse, urùLundu-I doI LuIIurI ce scosese un
mIeI dIn mormunLuI de IIùcùrI çI îI uduu cu un IeI de suI(ù
compusù dIn vIn umesLecuL cu usLuroI pIsuL çI cu sure.
PocneLuI cure Le-u sperIuL veneu de Iu ucesL mIeI.
- $I de ce-u pocnIL mIeIuI, Irù(Ioure?
- ¡IIndcù s-u IrIpL de ujuns.
- Dur ce muI Iuc uceI voInIcI cu dunsuI?
- ¡I sLropesc cu vIn çI-I înIùçourù în punzù, cu sù nu
Iusù mIrosuI ceI Irumos.
Conversu(Iuneu Ior Iu înLrerupLù de uILe pocneLe ce
urmurù unuI dupù uILuI. TuIIuruI uruncù un ocII cerceLùLor
împrejuruI sùu, upoI sLrIgù:
- GuLu, bùIe(I?
- GuLu, cùpILune!
- PoILI(I Iu musù, boIerI! zIse cùpILunuI IuI PùLurIcù çI
IuI suLurgI-buçu.
EI Iùcurù un semn de prImIre çI înuInLurù cùLre musù.
CùpILunuI cIemù pe ujuLoruI sùu çI-I çopLI cuLevu cuvInLe,
Iur dupù uceeu se puse Iu musù çI, dupù ce rupse mIeIuI cu
muInIIe în mIcI bucù(I çI puse pIoscu Iu musù, eI zIse:
- OspùLu(I, boIerI domnIu vousLrù, çI IerLu(I-ne ducù n-
um puLuL sù vù sIujIm muI bIne.
Ouspe(II LuIIuruIuI puserù munu pe cuLe o bucuLù de
mIeI çI începurù u muncu cu poILù nedescrIpLIbIIù,
udùugund dIn LImp în LImp cuLe o cùpù(unù de ceupù suu de
usLuroI verde çI bund vIn de CernùLeçLI.
- EI, boIerI, cum vI se pure IrIpLuru nousLrù? înLrebù
LuIIuruI.
- De mInune, cùpILune; dur Iu spune-mI, cum se
numeçLe IeIuI ucesLu de IrIpLurù?
- MIeI nùbuçIL, boIerI domnIu vousLrù, mIeI IrIpL
Io(eçLe.
- Sù LrùIuscù înLru muI(I unI nùscocILoruI mIeIuIuI
nùbuçIL! rùspunserù deoduLù PùLurIcù çI suLurgI-buçu cu
gurIIe pIIne de deIIcIousu IrIpLurù.
Dupù IeIuI ucesLu de bucuLe se puse pe musù unL
prouspùL cu mùmùIIgù çI ouù coupLe. Ouspe(II noçLrI
muncurù çI dInLr-ucesLeu cu mure poILù, upoI se scuIurù de
Iu musù çI, dupù ce muI(umIrù cùpILunuIuI, încùIecurù çI-çI
urmurù drumuI înuInLe.
MoçIu RùsucILu, puncLuI prIncIpuI uI cùIùLorIeI IuI
PùLurIcù, eru LreI poçLII depurLe de BucureçLI, çI eI nu
Iùcuse nIcI drumuI jumùLuLe; Lemundu-se dur cu sù nu-I
upuce noupLeu în pùdure, grùbI muIL cùIùLorIu çI ujunse în
suL pe Iu sIIn(ILuI soureIuI.
Pe duLù ce se uçezù în cuseIe boIereçLI, LrImIse pe
IspùvnIceI sù cIeme suLuI, cu sù cerceLeze despre usuprIrIIe
ce ceurcù dIn purLeu urenduçuIuI.
A douu zI, pe Iu revùrsuLuI zorIIor, curLeu cuseIor
boIereçLI eru pIInù de sùLenI de LouLù vursLu; unII (Ineuu în
muInI puI de gùInù, uI(II cuLe o sLrucIInù cu ouù suu cuLe o
ouIù cu unL. To(I uceçLIu venIse sù recIume în conLru
urenduçuIuI çI nu uçLepLuu decuL scuIureu IuI PùLurIcù.
Nu Lrecu muIL LImp çI cIocoIuI se urùLù muI(ImII
îmbrùcuL în IuIne urnùu(eçLI muIuLe în IIr çI cu un uer
mùre(. EI se uçezù pe un scuun, ceru cuIeu çI cIubuc, Iur
dupù ce-çI Iùcu LubIeLuI uruncù o prIvIre severù çI obser-
vuLoure usupru (ùrunIIor, upoI zIse cu un uccenL pIIn de
îngumIure:
- CreçLInI bunI, mùrIu su posLeInIcuI AndronucIe
TuzIuc, sLùpunuI nosLru uI LuLuror, m-u LrImIs ucI cu sù us-
cuIL pIungerIIe vousLre çI sù vù duu drepLuLe, de ve(I uveu;
spune(I dur LouLe pùsurIIe vousLre Iùrù ceu muI mIcù
Lemere. ¡uLù cù vù uscuIL!
|ùrunII deLerù muI înLuI pIocouneIe în munu IdIcIIIIor;
upoI, dupù ce se scùrpInurù în cup çI IrùmunLurù cùcIuIIIe în
muInI cuLvu LImp, începurù u se jeIuI cure de cure muI muIL
çI Lo(I deoduLù, în cIIpuI urmùLor:
- Sù LrùIeçLI, cuconuçuIe! BIne cù Le-u udus Dumnezeu
Iu noI, sù vezI çI sù crezI urgIu în cure um cùzuL. Ne-u
sùrùcIL, cucoune, Io(uI de grec, ne-u IùsuL în supù de Iemn.
- MIe mI-u IuuL boII çI vucu, sùruc de muIcu meu! pen-
Lru un IuzIuc de çupLezecI de puruIe.
- Pe mIne m-u împrumuLuL cu douù bunI(e de mùIuI çI
sunL LreI unI de cund LoL I Ie pIùLesc, pùcùLosuI de mIne, çI
cund gundeum cù um scùpuL de dunsuI, m-um pomenIL cù-
mI dejugù boII de Iu pIug çI mI-I vInde, de m-u IùsuL sùruc
IIpIL.
- MIe mI-u necInsLIL IuLu cu sIIu, bùLund-o punù çI-u
IeçIL dIn mIn(I.
- Pe mIne m-u înjuguL Iu curuI cu Iemne, cu pe-o vILù,
cuconuçuIe. Pe mIne m-u spunzuruL cu cupuI în jos çI mI-u
duL Ium de urdeI çI nu m-u IùsuL punù nu I-um duL rùvuç cù-
I sunL duLor LreIzecI de IeI.
- Mure nùpusLù u cùzuL pe cupuI nosLru, cuconuçuIe!
sLrIgurù muI muI(I deoduLù o sù ne ducem în Iume, cùcI
Dumnezeu u IuuL drepLuLeu de pe pùmunL; urenduçuI ne
jeIuIeçLe, zupcIuI ne jupouIe de pIeI, guzdu de jude( çI Is-
pruvnIcII ne ung cu mIere çI ne Ieugù de copucI, de ne
mùnuncù muçLeIe çI (un(urII!...
- Dur bIne, bunI creçLInI! de ce n-u(I venIL sù-mI
spune(I mIe LouLe ucesLeu? rùspunse DInu cu uer de
compùLImIre.
- N-um îndrùznIL, cuconuçuIe. O duLù-n vIu(u nousLrù
um bùguL juIbù Iu mùrIu su çI în Ioc sù ne Iucù drepLuLe, ne-
um pomenIL cu o ceuLù de urnùu(I, cure ne-uu rupL ouseIe.
Nu çLIm ce o sù Iucem; o sù Lrecem în |uru Turceuscù;
încuIIeu sù ne omoure pùgunII, decuL creçLInII, cure se
încIInù LoL Iu o cruce cu noI.
¡n uceusLù muI(Ime de jeIuILorI eruu vreo puLru (ùrunI
cure se bùLeuu cu pumnII în pIepL, îçI smuIgeuu pùruI dIn
cup çI sùruLuu IrunLeu ImIneIIor IuI PùLurIcù. AceçLI je-
IuILorI exugeru(I uveuu nIçLe IIzIonomII de udevùru(I
Io(omunI. DInu observù çI Lùcu; Iur dupù ce concedIe
gIouLu de sùLenI cu IùgùduIeII mIncInouse, Iùcu un semn
IsprùvnIceIuIuI.
- ¡sprùvnIceIuI se upropIe de dunsuI, (Inund cùcIuIu în
muInI. Sù-mI uducI muI pe urmù pe-uceI puLru jeIuILorI
cure se vùIeLuu muI Lure, uuzILu-m-uI?
- Am uuzIL, cucoune.
- Du-Le ucum de cIeumù pe urenduç.
- Sù LrùIeçLI, cucoune, esLe dus Iu Lurg.
- $I cund vIne îndùrùL?
- Pe Iu cIIndII
¸¸
, cucoune.
¸¸
PrIn cIIndII (ùrunII în(eIeg upunereu soureIuI (n. N. ¡.)
¸6
GebeI - LuLun de ArubIu, obIçnuIL IourLe muIL pe LImpuI
uceIu penLru mIrosuI IuI pIùcuL. (n. N. ¡.)
¸;
¡IroseuIù rIsIpù, pugubù. (n. N. ¡.)
- BIne.
CuLevu ore în urmu sceneIor de muI sus, PùLurIcù çedeu
pe soIu cu pIcIoureIe încrucIçuLe cu un osmunIuu çI Iumu
dInLr-un cIubuc duIceu çI purIumuLu pIunLù urubIcù numILù
gebeI
¸6
, uvund dInuInLeu su pe ceI puLru (ùrunI jeIuILorI.
Dupù ce Iùsù sù Iusù dIn pIepLuI sùu un nor gros de
Ium, ce se înùI(ù cùLre LuvunuI cumereI Iormund o muI(Ime
de grupe bIzure, eI prIvI cu uLen(Iune pe (ùrunI çI Ie zIse:
- EI bIne, bùIe(I, ucum sunLem sIngurI. Dumnezeu sLù
în Iu(ù; Iu spune(I-mI, de cund u venIL ucesL urenduç pe
moçIe cum merg pùdurIIe, IunuI, morIIe, curcIumIIe? SunL
în sLure bunù suu nu?
- S-u IùcuL mure IIroseuIù
¸;
, cucoune; pùdureu ceu
mure, cu copucII cu buLeu de groçI, u vunduL-o çI u urs-o Iu
Iucere de rucIIu, Iur ucum u rùmus numuI o oprILurù în
cure nu gùseçLI decuL purI çI nuIeIe. HunuI s-u durumuL de
LoL çI pIouù înLr-însuI; curcIumIIe usemeneu. DIn IeIeçLeu
scouLe pe IIecure sùpLùmunù cuLe un cur de peçLe çI-I LrIm-
ILe Iu Lurg, Iu PIoIeçLI.
- SunL udevùruLe LouLe ucesLeu?
- UILe, cucoune, cum Le vùd çI cum mù vezI.
CIocoIuI cIemù un IdIcIIu çI poruncI sù-I gùLeuscù cuIuI;
upoI încùIecund, Iuù cu sIne pe (ùrunI împreunù cu
IsprùvnIceIuI çI doI sIujILorI çI pIecù sù Iucù cerceLure. Se
duse muI înLuI Iu Iun çI-I gùsI în prousLù sLure; vIzILù
curcIumIIe çI morIIe çI Ie gùsI LoL usemeneu; upoI InLrù în
pùdure çI, gùsInd-o în udevùr cu LoLuI sLrIcuLù, se înLourse
ucusù çI Iùcu IouIe de Ispuçù, IscùIILù de preo(I çI de
IrunLuçII suLuIuI.
Pe cund se peLreceuu ucesLeu în cusu boIereuscù,
urenduçuI se înLorsese de Iu Lurg çI se InIormuse despre us-
pru cerceLure IùcuLù în IIpsù-I, eI eru cuprIns de IrIcù, cùcI
LouLe ubuzurIIe despre cure vorbIrùm eruu în udevùr
sùvurçILe de dunsuI.
AçLepLù dur punù ce rùmuse PùLurIcù sIngur, upoI InLrù
în oduIe çI, prInLr-un compIImenL demn de un puçù cu LreI
LuIurI, IeIIcILù pe cIocoI de bunù venIre.
CIocoIuI îI prImI cu un uer IourLe sever çI, Iùrù sù-I
poILeuscù sù çudù suu sù-I rùspundù Iu compIImenL, îI zIse:
- Bune sunL usLeu, cIIr CrIsLodore? (AcesLu eru
numeIe urenduçuIuI.) AsLIeI î(I pùzeçLI domnIu Lu IegùLurIIe
zupIsuIuI de urenduIre?
- Du ce um greçIL, cucoune DInuIe, de Le-uI supùruL pe
mIne?
- Mù muI înLrebI încù ce uI greçIL? PrIveçLe!
ArenduçuI cILI IoIIe de Ispuçù çI se spùImunLù de
mùrImeu sumeIor ce vùzu înLr-înseIe.
CIocoIuI, observund îngrozIreu ce prIcInuIse
urenduçuIuI, îI zIse muI IInIçLIL:
- Eu n-um ce sù-(I Iuc; LrebuIe în douùzecI çI puLru de
ceusurI sù-mI rùspunzI sumu cuprInsù în Ispuçù, cùcI um
poruncù sù-(I pun bumbuçIr, douù orLuIe de sIujILorI.
Rùmune Iu domnIu Lu sù-(I uIegI dIn douù unu: orI sù
pIùLeçLI de bunùvoIe, suu prIn sIIù.
- Dur bIne, cucoune DInuIe, mù IuçI sùruc pe drumurI.
- Nu voI sù çLIu nImIc despre uceusLu. PIùLeçLI bunII cu
bIneIe suu Iuc pILuc Iu IsprùvnIcIe çI-(I pun în spInure o suLù
de sIujILorI?... ¡n(eIegI romuneçLe?
GrecuI pIecù cupuI în jos çI, dupù ce se gundI cuLvu
LImp, zIse:
- Sù Iucem cum e bIne, cucoune, cù e pùcuL de Dum-
nezeu sù mù duI pe munu zubeLuIuI.
DInu, cure voIu sù ujungù Iu uceusLù concIuzIune, prIvI
pe grec cu un IeI de mIrure, upoI îI muI zIse:
- ¡Ie cum zIcI! ¡spuçu se rIdIcù Iu o suLù de pungI de
bunI. CuL duI dInLr-uceusLù sumù?
- DouùzecI de pungI, cucoune.
- EsLe pu(In, IourLe pu(In. Nu prImesc.
- ¡Ie LreIzecI, sù nu muI IIe vorbù.
- MuI jos de cIncIzecI, nu prImesc nIcI o IùscuIe. Te
muI(umeçLI, orI Iuc pILucuI?
- HuIde, IIe! rùspunse grecuI sco(und dIn sun o pungù
verde, Iungù de doI co(I çI deznodund-o cu uceu înLrIsLure
ce sImL umun(II cund se despurL de IubILeIe Ior. Numùrù
ceIe cIncIzecI pungI de bunI în muImudeIe, dodecurI, Iun-
ducI çI rubIeIe; upoI, dupù ce suIuLù pe cIocoI, IeçI dIn cusù
oILund çI jurundu-se pe Lo(I sIIn(II cù vu scouLe uceI bunI
îndoI(I dIn pIeIeu bIe(IIor sùLenI.
A douu zI PùLurIcù pIecù dIn moçIu RùsucILu Iu ceIeIuILe
moçII uIe sLùpunuIuI sùu çI, dupù ce Iùcu pe Iu LouLe cuLe o
cerceLure de IeIuI ceIeI descrIse muI sus, se înLourse în
BucureçLI cu douù suLe pungI de bunI, pe cure Ie puse
deocumduLù pe IunduI sIpeLuIuI, zIcundu-çI în sIne cu o
nespusù bucurIe: ¨Doumne-ujuLù!... Unu Iu munù!¨
Cupitolol XIII. Ce dui sú te Iuc ispruvnic?
VesLeu despre InIIuen(u ce dIn zI în zI dobundeu posLeInIcuI
AndronucIe Iu curLeu IuI Curugeu se rùspundIse uLuL de
muIL, încuL muI Lo(I ceI ce voIuu sù dobundeuscù vreo
Iunc(Iune pubIIcù nemerILuL ù suu vreun uIL Iuvor de Iu
domnIe se îndrepLuu cùLre cusu uLopuLernIcuIuI IunurIoL çI
prIn dure de bunI îçI împIIneuu dorIn(u.
CuLù sù spunem cù în LImpuI uceIu, cu în Lo(I LImpII,
juIurIIe çI muncùLorIIIe nu se Iùceuu uçu de-u drepLuI. De Iu
domn punù Iu zupcIu, Lo(I pe uLuncI Iuruu cu mIjIouce deIIc-
uLe çI cu o IscusIn(ù uLuL de mure, încuL Io(uI îçI usIguru In-
vIoIubIIILuLeu çI nu se expuneu Iu umIIIre.
Cu sù ujungù ucI, Lo(I sIujbuçII murI çI mIcI îçI uveuu
prepeIIcurII Ior, cure cùuLuu vunuLuI çI-I uduceuu înuInLeu
vunùLoruIuI cu sù-I jumuIeuscù.
PosLeInIcuI AndronucIe, cure Iùceu LoLuI penLru In-
Leres, nu crezu de cuvIIn(ù u Iùsu o usemeneu Irumousù
ocuzIune Iùrù u se IoIosI de dunsu; eI, dur, InI(Ie pe PùLurIcù
în ucesL nou IeI de Io(Ie çI, dIn uceu zI, nImenI nu muI
dobundI IuvorurIIe cur(II decuL prIn mIjIocIreu posLeI-
nIcuIuI suu, muI bIne, prInLr-u IuI PùLurIcù, cure cuçLIgu de
Iu IIecure Lreubù împIInILù de douù orI muI muIL decuL
sLùpunu-sùu.
¡nLr-o zI se prezenLù dInuInLeu IuI un Iunc(Ionur scos de
muIL LImp dIn sIujbù. Dupù ce ucesL dIn urmù îI Iùcu o
muI(Ime de compIImenLe, cIocoIuI îI zIse sù çudù çI poruncI
sù-I uducù duIceu(ù çI cuIeu
¸8
.
CuL (Inu ucesL LruLumenL orIenLuI, DInu se ocupu cu
¸8
AcesL ceremonIuI se Iùceu LuLuror persouneIor ce veneuu sù
ceurù InLervenIreu su în vreo Lreubù. (n. N. ¡.)
musLù(IIe suIe ceIe negre, pe cure Ie rùsuceu çI Ie neLezeu cu
muILù gru(Ie; Iur dupù ce venI cuIegIuI çI Iuù IeIIgeunuI dIn
munu Iunc(IonuruIuI, DInu zIse cu o deIIcuLe(e preIùcuLù:
- Ce înLumpIure IerIcILù Le uduce Iu mIne, urIon
medeInIcer?
- NevoIu, cucoune DInuIe, çI nImIc muI muIL.
- NevoIu? DomnIu Lu sù uI nevoIe de un om mIc cu
mIne? MI se pure curIos!...
- NIcIdecum, cucoune DInuIe. OmuI nu çLIe de uzI pe
muIne çI de muILe orI vIne vremeu de uI LrebuIn(ù cIIur çI
de un (Igun. AsLIeI vIne vorbu, dur Le rog sù nu IIe cu
supùrure.
- ¡ereuscù Dumnezeu, beI-mu... zIse DInu, sIIIndu-se
u uscunde reuuu ImpresIune ce-I Iùcuse muçcùLoureu
senLIn(ù u Iunc(IonuruIuI.
- VreI dur sù uIII nevoIu cure m-u udus în cusu domnIeI
LuIe?
- Du, çI u Le sIujI cu ce-mI vu sLu prIn puLIn(ù.
- AscuILù-mù dur.
- GuLu Iu poruncù, beI-mu.
- PùrIn(II meI uu IosL boIerI murI dIn CruIovu, bu încù
moçuI meu u IosL cuImucum în uceI oruç muIL LImp; LuLùI
meu, IIInd om cu IrIcu IuI Dumnezeu, çI cu mIIù de (urù,
vùzund neIegIurIIe çI despoIerIIe ce Iùceuu domnII grecI, s-u
Lrus Iu moçIe çI LrùIu ucoIo o vIu(ù IInIçLILù; dur, orI cù
mIçeII de grecI I-uu bùnuIL de rùzvrùLILor, suu cù uçu u IosL
scrIs, çLIu numuI cù ne-um pomenIL înLr-o zI cu douù suLe
de puzvunLIuI
¸q
cù-I înconjourù de LouLe pùr(IIe, Iur cu(Ivu se
¸q
RebeIII osLuçI uI IuI PuzvunLogIu dIn VIdIn. (n. N. ¡.)
qo
¡LIcII moruIù suu vIrLuLe. (n. N. ¡.)
suIe Iu LuLùI meu cu sù-I omoure. BIeLuI bùLrun, Dumnezeu
sù-I IerLe! sIm(Ind gunduI nùvùIILorIIor, u înurmuL LouLe sIu-
gIIe çI s-u gùLIL de împoLrIvIre. PuzvunLIuII, vùzund uceusLù
pregùLIre, s-uu înIurIuL çI muI muIL çI uu nùvùIIL usupru
LuLùIuI meu. ¡upLu u (InuL punù Iu prunz; muI(I dIn pùgunI
uu cùzuL, dur în ceIe dIn urmù, prIn numùruI Ior ceI mure,
uu omoruL pe Lo(I oumenII noçLrI împreunù cu LuLùI meu.
- $I ce s-u muI înLumpIuL dupù uceusLu? udùugù
PùLurIcù cùscund de uruL.
- Sù vede(I, cucoune DInuIe. Dupù mourLeu LuLùIuI
meu um IugIL Iu Bruçov, împreunù cu mumu çI surorIIe
meIe, cu sù scùpùm de subIu oumenIIor IuI PuzvunLogIu, çI
ne-um înLors înupoI LocmuI dupù ce s-u IInIçLIL (uru.
- BIne c-u(I puLuL sù vù scùpu(I vIu(u, uduose PùLurIcù
dormILund.
- Ne-um scùpuL-o, ce e drepL, dur ne-um uIes numuI cu
uLuL; cùcI Iu înLourcereu nousLrù um gùsIL cuseIe urse,
(IgunII IugI(I pesLe Dunùre çI vIIIe pùrùgInILe. O sIngurù
moçIourù ne muI rùmùsese çI um duL-o sorù-mI de zesLre,
cu sù nu îmbùLruneuscù Iu uçu cuseI pùrInLeçLI.
- Bruvo, beI-mu; mù bucur cù eçLI pIIn de ILIcII
qo
.
- O II precum zIcI, dur dund moçIouru um rùmus sùruc
IIpIL.
- $I cu ce Le cIIvernIseçLI ucum?
- Cu sIujbu.
- ¡u ce cuIem sIujeçLI?
q1
A du pe purIILurù u descoperI suu u demuscu pe Io(I. (n. N.
¡.)
- Am sIujIL Iu IùLmùnIe çI m-u scos, IIIndcù um duL pe
purIILurù
q1
o muI(Ime de Io(I ce se încuIbuserù în uceu
dregùLorIe.
- Dur bIne, beI-mu, de ce nu-(I cùuLuI de Lreubù? Ce,
domnIu Lu o sù îndrepLezI Iumeu?
- Açu esLe, uI drepLuLe çI eu zIc cu domnIu Lu; dur cund
vùd pe IunurIo(I despoInd pe vùduve çI pe sùrucI, îmI vIne
IurII de nebunIe, sLrIg cu un IeçIL dIn mIn(I çI Iuc LoL ce poL,
cu sù duu pe Iu(ù LuIIùrIIIe Ior.
- Rùu, IourLe rùu. DomnIu Lu nu în(eIegI nIcI vremeu,
nIcI oumenII cu cure LrùIeçLI.
- Ce voIeçLI sù zIcI prInLr-uceusLu? TùImùceçLe-mI!
- VoIesc sù zIc cù înLr-o (urù cu u nosLrù LoL ce puLem
Iuce muI bIne esLe sù pIecùm cupuI înuInLeu muI-murIIor
noçLrI, cu sù dobundIm cIIvernIseuIù çI sù sLrungem sLure
cu orIce pre(.
- Cu orIce pre(?
- Du, beI-mu.
- Cu uILe cuvInLe: sù Iurùm, sù jeIuIm?
- $I de ce nu?
- Du bIne, ce IucI musLrùrII de cugeL?
- AceusLù sIùbIcIune sù o Iùsùm pe seumu IemeIIor cu
IsLerIcuIe, Iur noI, bùrbu(II, sù Iucem ce Iuce LouLù Iumeu.
He, Ie! urIon medeInIcer, cunoçLI bIne cum sLuu IucrurIIe
în zIuu de usLùzI: uI bunI, eçLI Lure çI mure; eçLI sùruc, nu Le
bugù nImenI în seumù. Dur sù Iùsùm Iu o purLe ucesLe nImI-
curI. ¡u spume-mI: cu ce poL sù Le sIujesc?
- VenIsem sù Le rog cu sù puI o vorbù penLru mIne Iu
posLeInIcuI AndronucIe, cu sù mù Iucù IspruvnIc Iu vreun
jude(. Sù-I spuI cù neumuI meu u sIujIL (ùrII de Iu
descùIecùLoure, cù um çI eu cevu cunoçLIn(e de sIujbù, cù
mù voI sIII u nu nemuI(umI Iumeu pe unde voI II, cI
dImpoLrIvù u uduce Iuudù çI bInecuvunLùrI domnIeI suIe çI
mùrIeI suIe IuI vodù... AIde-de, Iù-mI uceusLù Iucere de bIne
çI nu Le voI uILu punù Iu mourLe.
DInu uscuILù ucesLe vorbe dIn urmù cu mure rùceuIù çI,
încredIn(uL cù posLeInIcuI nu cunouçLe IImbujuI dIpIomu(IeI
cIocoIeçLI, îI zIse:
- ArIon medeInIcere, LouLe cuLe mI-uI spus sunL
drepLe çI Irumouse, dur nu se cuuLù în zIuu de usLùzI. ¡u
spune-mI muI bIne, ce duI sù Le Iuc IspruvnIc?
- Ce-uI zIs? MuI zI încù o duLù, cù n-um uuzIL.
- Am zIs cù IsprùvnIcIIIe se duu cu ruçIeL, uI în(eIes orI
bu? Ducù esLe uçu, (Ine-(I IsprùvnIcIu penLru uILuI, cùcI eu
nu mù voI înjosI nIcIoduLù sù cumpùr sIujbù cu bunI de Iu o
IeçInùLurù de cIocoI cu LIne!
$I posLuIunLuI, IndIgnuL, IeçI dIn cusù Iùrù sù suIuLe
mùcur pe PùLurIcù.
AcesLu, în Ioc sù se supere de o usemeneu InsuILù,
zumbI çI zIse în sIne: ¨¡uLù un nebun precum n-um muI
vùzuL încù¨.
Un momenL dupù uceeu InLrù o u douu persounù, cure,
dupù ce Iùcu cIocoIuIuI un compIImenL demn de un serus-
cIIer, îI zIse de-u drepLuI:
- Cucoune DInuIe, um uuzIL cù s-u muzIIIL IspruvnIcuI
de TeIeormun çI vIn sù cer ujuLoruI domnIeI LuIe cu sù Iuu
qz
Cupun muguzIe de uprovIzIonure. (n. N. ¡.)
ucesL munsup.
- Açu esLe, beI-mu, dur de! sù muI vedem. VremurIIe
sunL greIe, IsprùvnIcIIIe nu se duu Iu IIecIne, rùspunse
PùLurIcù cu voce îngunuLù.
NouI venIL, în(eIegund prIcInu cure Iùceu pe cIocoI sù
rùspundù prIn cuvInLe evuzIve, reIuù vorbu:
- Du, du, nene DInuIe, Le rog sù-mI IucI uceusLù
Lrebuçourù, cùcI sunL om çI eu; munù pe munù spuIù çI
umundouù obruzuI. ¡n(eIegI domnIu Lu.
- VezI, uçu-mI vIne Iu socoLeuIù!
- Dur de vreme ce ne-um în(eIes, sù vorbIm cu nIçLe
prIeLenI udevùru(I. ¡u spune-mI, ce o sù-mI cerI penLru
ucesL munsup?
- CuL despre mIne, beI-mu, nu (I-uç cere nImIc: dur ce
Iucem posLeInIcuIuI? EI nu esLe în sLure sù Iucù ceI muI mIc
Iucru Iùrù InLeres, çI încù InLeres, nu gIumù!
¡u ucesLe dIn urmù Iruze LrùsùLurIIe Ie(eI cundIduLuIuI
de IsprùvnIcIe Iuurù un uspecL posuc. Se scùrpInù pu(In în
cup cu un uer medILuLIv, upoI zIse:
- Sù LùIem pre(uI.
- BIne! Sù-mI duI z.¸oo de rubIeIe.
- Nu e preu muIL?
- NIcIdecum, beI-mu; jude(uI TeIeormun esLe unuI dIn
ceIe muI boguLe: ure zece pIùçI, pesLe cIncIsprezece mII de
IocuILorI, LoL unu çI unu, çI scIeIù Iu Dunùre. DomnIu Lu
po(I sù sco(I uceçLI bunI în douù sùpLùmunI, numuI dIn pIo-
coune. Ce spuI domnIu Lu! AcesL jude( esLe un cupun
qz
împùrùLesc nesecuL.
- Açu esLe, dur, uILe, nu sunL învù(uL sù Iur, îmI e mIIù
sù despoI pe sùrucI!
- AsLeu sunL sIùbIcIunI cure pIer cu vIseIe înduLù ce Le
veI suI pe scuunuI IsprùvnIcIeI.
- Açudur nu se pouLe muI jos?
- NIcI o puru, beI-mu. VremurIIe sunL greIe, s-uude de
domnIe nouù çI noI LrebuIe sù ne IoIosIm ucum, cund ne
umbIù mouru.
- ¡Ie dur precum zIcI. PorunceçLe sù-mI uducù IurLIe
çI cùIImùrI.
CIocoIuI bùLu de LreI orI în puIme çI LouLe se uduserù
înLr-o cIIpù; posLuIunLuI scrIse bIIeLuI urmùLor:
¨Arhon bcron,
Vei dc ìn ordinec mec douc mii cinci sute rubiele
cducctorului ccestui rctc¡ ¡i le tei trece ìn socoteclc mec.
Ciolcnescu¨
Dupù ce uscù scrIereu prIn pu(In nIsIp pus pesLe dunsu,
eI sLrunse bIIeLuI în douù çI-I deLe în munu IuI DInu; ucesLu
îI cILI, Iùcu o Lemeneu suu un compIImenL oLomun çI
scuIundu-se în pIcIoure se îndrepLù cùLre o musù. DescIIse
un mIc sIpeL de Iemn de cIIpuros çI scouse dInLr-însuI pIL-
ucuI de orunduIre, învesLIL cu subscrIereu çI sIgIIIuI dom-
nesc; upoI, dupù ce Lrecu înLr-însuI numeIe nouIuI Ispruvn-
Ic, I-I deLe în munù, zIcundu-I:
- SIujbù penLru sIujbù! PrImeçLe, boIeruIe, pILucuI de
orunduIre; du-Le de sùruLù munu mùrIeI suIe IuI vodù çI Le
uçuzù sùnùLos pe scuunuI IsprùvnIcIeI de TeIeormun.
Cupitolol XIV. {in-te bine, urhon postel-
nice!
Credem cù IecLorII noçLrI n-uu uILuL secreLu înLrevedere

Acestc erc un cmic credincios cl lui Ccrcçec ¡i-i scric tot
ce cuzec torbindu-se ìn Ditcn despre dcnsul (n. N. I.)
dInLre prIncIpeIe GIeorgIe Curugeu çI bunuI C..., pe cure
um povesLIL-o pe Iu începuLuI ucesLeI scrIerI. PrIncIpeIe
IunurIoL, deçI IrILuL IourLe muIL prIn reIuzuI bunuIuI de u du
pe IIe-su de so(Ie IuvorILuIuI sùu, nu puLu cu LouLe ucesLeu
sù nu udmIre sIm(ùmunLuI de onoure çI mureIe curuj cu
cure bùLrunuI boIer upùru onoureu IIIceI suIe çI pe u nu(IunII
romune.
EI încù sLu neIoLùruL çI se gundeu ce sIurçIL sù deu
ucesLeI prIcInI, cund IogoIùLuI sùu de LuInù (secreLuruI),
InLrund în cumeru IuI çI suIuLundu-I punù jos, dupù obIceI,
îI deLe în munù o scrIsoure çI se reLruse.
Curugeu uruncù o cùuLùLurù pùLrunzùLoure usupru ud-
reseI de pe scrIsoure çI, prevùzund dIn InsLIncL cù o sù
cuprIndù vreo vesLe înLrIsLùLoure, o descIIse cu mure grubù
çI cILI ceIe urmùLoure:
¨Pcdi¡chul ¡i recçeclurile cu luct ¡tire cc jejuie¡ti
(crc ¡i surçhiune¡ti pe cei mci de jrunte boieri, sile¡te-te
cct tei putec c te dreçe cu ìmpcrc(ic, ccci ìntr-clt chip tc
ji rcu de mcric tc. Atct, nu zic mci mult.
A mcriei tcle supusc sluçc
Ahmet Kelclcili tejterdcr

¨
¨ALuL, nu zIc muI muIL!... $I ce vu II voInd oure sù
în(eIeugù AImeL prInLr-ucesLe vorbe IuconIce çI neîn(eIese?
Oure vIzIruI çI cupugI-buçu vor II gùsIL pe vreunuI cure dù
muI muIL penLru domnIu ucesLeI (ùrI? Dur bIne, eu Ie LrImIL
pe LoL unuI peçcIeçurI (dururI) de cuLe cIncIzecI mII pungI
de bunI; cupunuI împùrùLesc geme de berbecII, unLuI,
mIereu çI gruuI VuIuIIeI; dorIn(eIe suILuneI-vuIIde çI uIe IuI
cuzIur-ugusI IosL-uu oure vreoduLù neîmpIInILe? |uru
înLreugù geme sub bIcIuI çI cuzneIe oumenIIor domneçLI,
cure despouIe noroduI punù Iu pIeIe, numuI cu sù suLure
IùcomIu suruIuIuI... $I cu LouLe ucesLeu eI LoL nu sunL
muI(umI(I. O! de LreI orI uIurusI(I ugurenI ! O! neum neIe-
gIuIL!... Cum Iuce(I voI dIn oumenII ceI muI cInsLI(I uneILe
neruçInuLe uIe LIrunIeI vousLre çI cund nu muI uve(I
LrebuIn(ù de dunçII îI uruncu(I în gunoI cu pe nIçLe vuse neL-
rebnIce. VoI(I sù mù muzuII(I, cu sù pune(I în IocuI meu pe
vreunuI dInLre $u(I suu CuIImuII? VoI(I pouLe sù mù
oLrùvI(I suu sù mù sugrumu(I?... Dur voI nu mù cunouçLe(I
bIne! Eu nu sunL umbI(Ios cu MuvrogIenI, nIcI IermecuL cu
HungerIIu. CupuI IuI Curugeu nu vu II pus în (eupù dInuIn-
Leu ¡nuILeI Por(I!...¨
¡uLù sLureu moruIù în cure pusese pe Curugeu cILIreu
IuLuIeI scrI- sorI u IuI AImeL KeIuIuIII. EI se pIImbu prIn
suIu ceu spu(Iousù u secreLùrIeI IrùmunLuL de gundurI negre;
cuLeoduLù se opreu în Ioc çI, încrunLund sLuIouseIe IuI
spruncene, sLrungeu pumnII cu con- vuIsIune çI Iùceu ges-
LurI umenIn(ùLoure.
¡n ucesLe momenLe InLrù çI posLeInIcuI AndronucIe
TuzIuc cu sù uIIe ceIe peLrecuLe înLre Curugeu çI bunuI C...
Pe LImpuI ucesLu, Curugeu se înLorceu cùLre uçù. PosLeInIcuI
înuInLù cùLre dunsuI Iùcund neînceLuL compIImenLe punù Iu
pùmunL, dur cund voI sù sùruLe munu prIncIpeIuI, eI se
Lruse înupoI cu grouzù, înLocmuI cu vunùLoruI cund I se
uruLù înuInLe, Iùrù vesLe, o IIurù sùIbuLIcù çI, devenInd puIId
de munIe, zIse:
qq
¡-um povuIIsIL - propus. (n. N. ¡.)

CuLIgorII deIùImùrI. (n. N. ¡.)
- Ce vreI cu mIne? Spune în grubù.
- VenIsem, mùrIu Lu, sù... sù...
- Spune în grub, uuzI Lu?
- VenIsem, mùrIu Lu, sù uIIu ce uI IùcuL în prIcInu de-
spre cure Le-um ruguL cu umIIIn(ù în zIIeIe LrecuLe.
- DesIuçeçLe-Le muI bIne, cù nu-mI uduc umInLe.
- Te rugusem, preu mIIosLIve doumne, sù cerI de Iu
bunuI C... pe IIe-su MurIu penLru mIne
- A! bIne zIcI! um cIemuL pe bùLrunuI boIer çI I-um
povuIIsIL
qq
.
- $I ce (I-u rùspuns, mùrIu Lu ? înLrebù posLeInIcuI cu o
bucurIe vùzuLù.
- MI-u rùspuns cù muI bIne îçI omourù copIIu cu
muInIIe suIe, decuL sù o deu dupù unuI cu LIne.
- Dur bIne, mùrIu Lu, ce cusur um eu?
- MI-u spus cù eçLI Io(, rùpILor, murçuv, IInguçILor çI în
LouLe necInsLIL.
- $I mùrIu Lu uI crezuL LouLe ucesLe cuLIgorII

?
- O purLe dIn mIçeIIIIe LuIe Ie cunosc prIn mIne
însumI; cuL penLru ceeu ce muI rùmune, nu um nIcI o
îndoIuIù, cùcI Le cunosc ce poumù eçLI.
- Nu crede, mIIosLIve doumne. AcesLe purI vIn de Iu
vrùjmuçII meI, cure mù pIzmuIesc penLru IuLuruI çI Lre-
cereu ce um Iu mùrIu Lu.
q6
Un grec dIn suILu mùrIeI LuIe. (n. N. ¡.)
- ApoI, LermInund ucesLe vorbe, se încercù sù sùruLe
puIpunu unLerIuIuI domnILoruIuI; dur Curugeu se reLruse cu
IndIgnu(Iune çI Iuund un uer umenIn(ùLor îI zIse:
- ¡ndùrùL, mIçeIuIe! Nu Le uLInge de mIne, cù-(I
zdrobesc cupuI.
- ¡urLù-mù, mùrIu Lu, cù nu sunL vInovuL.
- Nu, nemernIcuIe. VoI du poruncù IuI veI-vIsLIer sù
cerceLeze prIn oumenI domneçLI LouLe muncùLorIIIe LuIe çI,
de vor II udevùruLe, o sù Le (InLuIesc în pourLu cur(II
domneçLI, cu sù duu pIIdù çI Iu uI(I muncùLorI cu LIne.
- Sù nu IucI ucesL pùcuL, mùrIu Lu! uduose IunurIoLuI
cùzund în genuncII çI uLIngund purcIeLuI cu IrunLeu.
- Un sIngur mIjIoc de scùpure î(I muI rùmune, zIse
Curugeu muI IInIçLIL.
- Cure esLe uceI mIjIoc, mùrIu Lu?
- Sù Le ducI Iu bunuI çI sù-(I cerI IerLùcIune.
- $I penLru ce sù-mI cer IerLùcIune, mùrIu Lu?
- PenLru cù uI uvuL neruçInureu de u cere pe IIe-su în
cùsùLorIe.
- Dur bIne, suIerI mùrIu Lu cu un romeu dIn ecpuIuuu
q6
mùrIeI LuIe sù se înjoseuscù înuInLeu unuI cup gros de vIuI?
- ¡mI um eu socoLeIIIe meIe. ¡eçI uIurù çI nu uILu cù,
ducù punù muIne nu-mI veI înIù(Içu scrIsoureu bunuIuI de
IerLure, mù voI (Ine de cuvunL: Le voI (InLuI în pourLù.
PosLeInIcuI IeçI repede çI se duse ucusù Iu dunsuI IourLe
LuIburuL de reuuu prImIre ce uvusese Iu curLe; uceeu ce nu
puLeu eI sù în(eIeugù eru scIImbureu ceu mure ce vùzuse în
Curugeu. ¨Cum - zIceu eI în sIne - ucesL mundru çI LruIuç
Curugeu, cure urùçLe uLuL de muIL pe romunI çI-çI buLe joc
de dunçII de cuLe orI voIeçLe, cum se pouLe cu eI sù mù
supuIe Iu uceusLù nemuIuuzILù înjosIre? Eu, posLeInIcuI An-
dronucIe TuzIuc, sù-mI cer IerLùcIune de Iu un vIuI? Dur ce
o sù zIcù cupIoIduçII (umIcII) meI, cund vor uIIu? EI o sù-çI
buLù joc de mIne, n-o sù mù buge în seumù!... Açu esLe în
udevùr; dur IurùçI, de nu voI împIInI voIn(u IuI Curugeu, voI
II depùrLuL dIn IuzmeL çI uLuncI o sù IIe çI muI rùu, cùcI ne-
IIInd Iu puLere, Iumeu o sù rudù de mIne cu muI muILù
îndrùzneuIù.¨
AceusLù dIn urmù Idee decIse pe IunurIoL çI, cu sù Iusù
muI curund dIn încurcùLuru în cure îI bùguse umbI(Iuneu de
u devenI gInere uI bunuIuI C..., poruncI sù-I puIe urmùsurII
Iu buLcù çI se duse de-u drepLuI Iu bunuI.
Cund Lrùsuru posLeInIcuIuI InLrù în curLeu bunuIuI, eru
pe Iu çuse ore dupù-umIuzù. SIugIIe bùLrunuIuI boIer
çedeuu pe LrepLeIe scùrII çI îçI peLreceuu LImpuI vorbInd çI
ruzund; Iur bunuI, îmbrùcuL în unLerIu de sevuI sub(Ire, cu o
IIbudeu de pIcIeL uIb pe deusupru çI cu cuuc cu ceurçuI uIb,
çedeu în prIdvoruI (buIconuI) cuseI, pe un coI( uI unuI puL
Iung, çI cILeu pe TeLruvungIeI. Vùzund buLcu IunurIoLuIuI
InLrund în curLe, eI Iùsù curLeu dIn muInI çI se puse în sLure
de u prImI dupù cuvIIn(ù pe IunurIoLuI IuI Curugeu.
Dupù ce IunurIoLuI Iùcu bunuIuI cuLevu compIImenLe
IInguçILoure, çezu pe murgIneu puLuIuI çI, cùuLund un mIj-
Ioc muI nuLuruI de u începe conversu(Iu, eI zIse:
- ArIon bune, Le veI mIru pouLe cund veI uIIu scopuI
venIrII meIe Iu domnIu Lu.
- Spune-mI, boIeruIe, sù vedem.
- $LII cù în zIIeIe LrecuLe (I-um ceruL pe cuconI(u Mur-
q;
AgrIeIIsIL învoIL. (n. N. ¡.)
gIIouIu de so(Ie.
- $I eu (I-um zIs cù nu (I-o duu Iùrù voIu eI.
- EI bIne, urIon bune, uI înLrebuL-o? Ce zIce? Mù
prImeçLe de so( suu nu?
- Sù-(I spun curuL, nIcI cù vreu sù uudù de numeIe
domnIeI LuIe.
- ALuL muI bIne, cùcI mùrIu su mI-u poruncIL sù Iuu pe
o nepouLù u IuI CuIImuI vodù dIn ¡uçI.
- Sù-(I ujuLe Dumnezeu, boIeruIe!
- Açu esLe, urIon bune; dur esLe cevu cure se
împoLrIveçLe Iu uceusLù IerIcILù cùsùLorIe çI numuI domnIu
Lu po(I sù rIdIcI uceusLù pIedIcù.
- Spune-mI, çI voI vedeu.
- MùrIu su vodù çLIe cù um ceruL pe cucounu
MurgIIoII(u de so(Ie çI, IIIndcù bùnuIeçLe cù pouLe sù
mIjIoceuscù vreo încurcùLurù de drugosLe înLre mIne çI
domnIu eI, voIeçLe sù uIbù dIn purLeu domnIeI LuIe o
scrIsoure prIn cure sù urù(I cù um venIL în udevùr Iu domnIu
Lu çI ne-um ugrIeIIsIL
q;
în Lreubu uceusLu.
- BunuI, IIInd om cu mInLe IourLe uscu(ILù, pùLrunse
numuI înLr-o cIIpù çIreLIIcuI IunurIoLuIuI; dur voInd sù se
încredIn(eze çI muI bIne, îI rùspunse:
- ArIon posLeInIce, cu mure pùrere de rùu çI cu
zdrobIre de InImù î(I Iuc cunoscuL cu nu poL sù-(I duu
IurLIu ce-mI cerI.
- De ce, boIeruIe?
- PenLru cù mù Lem de vreo îmLumpIure nepIùcuLù, çI
de! eu sunL om bùLrun.
- Dur uceusLù scrIsoure îmI LrebuIeçLe; Iùrù dunsu îmI
pIerd norocIreu.
- Mù mIr, urIon posLeInIce, cum domnIu Lu, cure eçLI
munu ceu dreupLù u mùrIeI suIe, sù Le pIungI de nenorocIrI?
- ¡unurIoLuI, vùzund cù vIcIeçugurIIe suIe n-uu Lrecere
înuInLeu bùLrunuIuI, cùzu în genuncII çI mùrLurIsI LoL ce se
înLumpIuse înLre dunsuI çI Curugeu.
BùLrunuI, nepuLund suIerI IuçILuLeu çI poILronùrIu grec-
uIuI, îI zIse sù se rIdIce în sus; dur sIm(Ind LoLdeoduLù
muI(umIre u înIrunLu neruçInureu uceIuI veneLIc çI u-I ped-
epsI cIIur cu urmeIe IuI, eI Iuù condeI çI IurLIe çI scrIse IuI
Curugeu ucesLe cuvInLe:
¨Mcric tc,lPostelnicul Androncche Tuzluc c tenit lc
mine ¡i mi-c jccut ruçcciune ìn çenunchi, cc sc-l iert pen-
tru necinstec ce mi-c jccut cercnd pe jie-mec de so(ie, l-
cm iertct, mcric tc, ¡i Dumnezeu sc-i dec bine.
A mcriei tcle precplecctc sluçc,
bcnul C...¨
Dupù ce bunuI sLrunse scrIsoureu çI o peceLIuI, o deLe
IunurIoLuIuI zIcundu-I: ¨|Ine, boIeruIe; dù uceusLù scrIsoure
mùrIeI suIe IuI vodù, çI III sùnùLos¨.
A douu zI, dupù cunLureu meLerIuneIeIor, posLeInIcuI
suI scuru cuseIor domneçLI, pIIn de sperun(ù cù u scùpuL de
prImejdIu ce-I umenIn(u. DeLe scrIsoureu sLùpunuIuI sùu çI
prIn regeuIucuI IuI beIzudeu CosLucIe çI u domnI(eI RuIu,
dobundI de ucI înuInLe muIL muI mure InIIuen(ù Iu Curugeu.
Cupitolol XV. Scene de viu{ú sociulú
ZIIeIe ceIe Irumouse uIe LoumneI dIn unuI 181; îçI Iuuserù
zboruI, împreunù cu pIùcerIIe ce procurù eIe IocuILorIIor
q8
TerzI-buçu sLurosLe de croILorI. (n. N. ¡.)
RomunIeI. ¡urnu se urùLuse cum de LImpurIu çI vunLuI de Iu
mIuzùnoupLe începuse dIn vreme u suIIu cu LùrIe uceu
rùceuIù cure umor(eçLe nuLuru, despouIe urborII çI ucoperù
(urInIIe çI oruçeIe cu vùIuI înLrIsLùrII çI uI monoLonIeI.
OruçuI BucureçLI, uLuL de zgomoLos çI de cuprIcIos în
zIIeIe nousLre, nu eru LoL usLIeI în LImpuI IuI Curugeu.
¡ocuILorII sùI dIn cIusu de mIjIoc, deprInçI de muIL LImp
cu vIu(u orIenLuIù ceu pIInù de Iene çI poezIe, vuru se
udunuu Iu grùdInIIe BresIeu, BurbùIuLù, CIçmegIu çI GIuIer.
AcoIo, IIecure IsnuI suu cup de IumIIIe îçI înLIndeu musu çI,
împreunù cu cusnIcII çI umIcII, beuu çI muncuu; upoI
începeuu u învurLI Ioru sLrùmoçeuscù çI dunsurIIe ceIe
veseIe, cure se deosebesc IourLe pu(In de LurunLeIu
neupoIILunù çI cure pIuc uLuL de muIL înLreguIuI popor IuLIn.
Eru, însù, cu deosebIre curIos u prIvI comIcu gruvILuLe
cu cure oumenII dIn popor execuLuu Ioru, dunsuI Ior de
predIIec(Iune. Provocureu Iu duns veneu muI LoLdeuunu dIn
purLeu LInerIIor; bùLrunII çedeuu rùsLurnu(I pe Iurbù verde,
sub umbru ceu deusù u copucIIor çI Iumuu; dur cu înceLuI o
uLruc(Iune neînvInsù se LrunsmILeu în InImu oumenIIor de
orIce vursLù: jocuI LInerImII, cu un eIecLrIsm, mIçcu pe
bùLrunII puLronI; eI se scuIuu de pe Iurbù, scoLeuu bInIçeIe
ceIe IungI, îçI sume(euu puIpuneIe de Iu unLerIe çI se ur-
uncuu cu exuILu(Ie în urenu dunsuIuI. Eru comIc u-I vedeu
cu ce gesLurI çI cu ce mIçcùrI se sIIeuu u dovedI junIIor cum
cù nIcI bùLrunII nu sunL LocmuI de IepùduL.
¡çIIcuI cu puLru coI(urI uI mureIuI LerzI-buçu
q8
pùreu cù
recIumù prIorILuLeu nobIe(eI usupru cùcIuIII de cuzucIIu u
cojocuruIuI sub(Ire, cure, Iu runduI eI, pùreu cù
qq
Un IeI de cozonucI. (n. N. ¡.)
dIspre(uIeçLe cùcIuIu cu rouLù u bogusIeruIuI çI cuIpucuI de
bIunù uI urmeunuIuI IbrIçImgIu.
Cund Lreceu IurIu dunsuIuI, LouLù compunIu se puneu
IurùçI pe bere çI pe muncure çI, spre u du veseIIeI un Lon de
guIunLerIe muI mure, eI compIeLuu orgIu prIn IeIurI de
gIume, Lurnund vIn în IçIIceIe bùrbu(IIor çI în condurII Ie-
meIIor çI dundu-çI unII uILoru sù beu, ruzund çI gesLIcuIund
cu nIçLe nebunI.
¡n LoL LImpuI ucesLu, IùuLurII nu înceLuu u Lruge dIn
vIorI çI u cunLu dIn gurù suu cunLece de umor pIIne de
duIceu(ù, desLInuLe u produce în InImu uscuILùLorIIor dor çI
înIocure, suu meIodII de duns, veseIe çI sùILùre(e.
Pe cund însù LInerII çI bùLrunII de umundouù sexeIe se
desIùLuu precum urùLurùm, copIII, udunu(I în mIcI grupe,
îndopundu-se cu cIurecII
qq
, sImI(I cu brunzù, uIune prùjILe
çI IIorIceIe de porumb çI udùpundu-se mereu dIn donI(eIe
cu çerbeL roçIu çI cu brugù, Iuuu çI eI purLe Iu veseIIu
obçLeuscù. BùIe(II uzvurIeuu cu mIngeu çI cu urçIceIe, Iur
IeLI(eIe ceIe mIcI se jucuu de-u uscunseIeu suu de-u bubu
ourbu, uIergund cu nIçLe cùprIoure prIn Iurbu ceu verde çI
mouIe, spre u prInde IIuLurI suu u cuIege IIorI.
CùLre seurù, LouLe ucesLe grupurI înveseIILe, bùrbu(I çI
IemeI, dupù ce îçI neLezeuu gIubeIeIe çI LrImILeuu pe sIugI
înuInLe cu pIoscIIe çI bIIdeIe de muncure, pIecuu pe Iu cuse-
Ie Ior, împùr(I(I în ceLe, dupù IsnuIurI suu meserII.
Açu Lreceu LImpuI în sùrbùLorIIe verII; dur cund veneu
epocu ceu monoLonù u IernII, Lo(I uceçLI oumenI sLuu încIIçI
¸o
AceusLù grùdInù u devenIL muI în urmù proprIeLuLe u dom-
nuIuI CumpIneunu. (n. N. ¡ )
prIn cuse çI serIIe ceIe IungI se peLreceuu în Lùcere; ubIu
ducù uneorI se udunuu muI muI(I Iu un Ioc spre u povesLI
ceIe ce se înLumpIuu în cercuI resLruns uI muIuIuIeI suu
spre u jucu înLre eI con(Inu, murIuçuI çI cureIuçu.
ALuncI însù, cu çI ucum, boIerII çI oumenII ceI cu uverI
murI se deosebeuu IourLe muIL de popor în peLrecerIIe Ior.
BoIerII se pIImbuu în cuIeçLI çI buLcI cu urcurIIe poIeILe,
spre u se deosebI de negu(ùLorI. PoduI MogoçouIeI çI uI
TurguIuI de AIurù eruu ceIe de cùpeLenIe preumbIùrI uIe
boIerIIor. MeseIe çI peLrecerIIe Ior se Iùceuu în IumIIII muI
muILe udunuLe Iu un Ioc; rur se înLumpIu sù mùnunce pe Iu
grùdInI; dur çI uLuncI preIeruu grùdInu IuI ScuIu
¸o
, vIu
BruncoveunuIuI dIn DeuIuI SpIrII çI grùdInu IuI BeIu de
Iungù VùcùreçLI, spre u nu du prIIej noroduIuI u surprInde
vreo necuvIIn(ù u Ior çI u II se pIerde prInLr-uceusLu presLI-
gIuI.
BoIerII ceI LInerI, dIn cuuzu sLrunseIor reIu(IunI ce uveu
cu IunurIo(II çI uI(I veneLIcI depruvu(I, conLucLuse încù de pe
uLuncI o muI(Ime de vIcII, conLrurIe cu LoLuI moduIuI de
vIe(uIre uI boIerIIor bùLrunI. SunIu mILoIogIcù u IuI beIzudeu
C. Curugeu, IùcuLù în Iormu curuIuI IuI ApoIIon, çI ceI çuse
cerbI ce o Lrùgeuu, conLeçuI ceI de posLuv uIb, bIùnIL cu
sumur de Moscu, IungeruI ceI semùnuL cu brIIIunLurI çI gu-
gIumunuI de sumur cu IunduI uIb uI ucesLuI Irumos prIn-
cIpe, precum çI rocIIIIe ceIe nepre(uILe, çuIurIIe çI IeregIIe
domnI(eI RuIu înLorsese uLuL de muIL cupuI junIIor boIerI çI
cucoune, încuL de muILe orI vIndeuu moçII de mure pre(, cu
sù ImILeze IuxuI çI sLrùIucIreu ucesLor prIncIpI rIsIpILorI.
RùuI pouLe cù ur II IosL muI mIc ducù s-ur II oprIL ucI; dur
vIu(u scunduIousù çI depruvu(Iuneu Iuund propor(IunI murI,
InIesLurù çI demoruIIzurù punù Iu un mure grud socIeLuLeu
înLreugù.
DIn LouLe reIeIe ucesLeu jocuI de cùr(I Iu uceIu cure
rùspundI muI muIL demoruIIzureu; eI sùrùceu pe boIerI çI
Iunc(IonurI çI-I îndemnu Iu IrùpIrI de LoL IeIuI.
UnuI dIn ceI muI murI desIrunu(I çI rIsIpILorI dIn uceI
LImpI eru posLeInIcuI AndronucIe TuzIuc; eI Iuru cu un
LuIIur de codru çI cIeILuIu cu un nebun. MeseIe ceIe muI
sLrùIucILe, seruLeIe ceIe muI uLrùgùLoure, jocurIIe de cùr(I
ceIe muI dùrùpùnùLoure, cure Iùceuu sù Lreucù dInLr-o
pungù înLr-uILu uvereu sùrucIIor, LouLe ucesLeu în cusù Iu
dunsuI se peLreceuu. ArgIIru, RozoIInu çI CuImucu, ¡rIn-
eeIe çI MessuIIneIe de pe uLuncI uIe BucureçLIIor, eruu
sLùpune în cusu IuI, ce devenIse udevùruL mormunL uI
orIcùruI umor curuL çI sLuLornIc, uI orIcùreI credIn(e conju-
guIe.
¡n zIuu de ¸o noIembrIe IunurIoLuI Iùceu în Lo(I unII
musù mure çI zuIuIeL în onoureu sIunLuIuI AndreI, puLronuI
sùu. Ajuns în cuImeu IuvorII domneçLI, eI voI, în unuI în
cure um sosIL cu povesLIreu nousLrù, cu serbureu sù IIe cuL
se vu puLeu muI sLrùIucILù. Cu ucesL scop, eI uduse dIn Con-
sLunLInopoIe LoL ce se gùseu ucoIo muI scump în peçLI,
poume çI vInurI, pe cure unIndu-Ie cu deIIcuLeseIe gusLro-
nomIce uIe (ùrII: pùsLrùvI, mIIuI(I çI IeIurILe uILe muncùrI
Irugede çI gusLouse, pregùLIse de uceu zI un ospù( cure ur II
puLuL sù u(u(e dorIn(eIe cIIur uIe vesLI(IIor noçLrI sLrùbunI
¸1
Douù ore dupù-umIuzù. (n. N. ¡.)
în IùcomIe: ¡ucuIIus çI EIIogubuI.
TImpuI însù pùreu cù conLrurIuzù înudIns munIu de Iux
çI opuIen(u IunurIoLuIuI, cùcI Iu ¸o noIembrIe suIIu cu LùrIe
vunLuI ceI de mIuzùnoupLe, uducund cu sIne LroIene de
zùpudù deusù, cure înLunecuu, zIuu Iu umIuzu mure, IumInu
soureIuI; dur InvILu(II posLeInIcuIuI eruu oumenI de uceIu ce
nu se sperIe de IIece Iucru. Eru de ujuns penLru dunçII sù
çLIe cù în cusu umIcuIuI Ior vor gùsI prIIej u comILe LreI suu
puLru dIn ceIe çupLe pùcuLe de mourLe, çI uceusLu îI Iùceu sù
Lrecù prIn ger çI zùpudù.
Cumeru pregùLILù penLru prImIreu çI ospùLureu
InvILu(IIor eru un IeI de suIon pùLruL, spoIL cu vur çI în mIj-
IocuI LuvunuIuI cu un cerc de IIorI urùbeçLI, LoL de vur, Iuc-
ruLe în reIIeI, dur Iùrù gusL, nIcI mùIesLrIe. MobIIIeruI se
compuneu dIn douù puLurI de scundurI înIunduLe, ucoper-
ILe cu suILeIe de perne, pesLe cure eruu înLInse mucuLurI de
Iunù de Brussu, cu cIucurI de Vene(Iu pe murgInI. ¡ungù
zIduI dInspre grùdInù eru un sIpeL mure, îmbrùcuL cu pIeIe
de cùprIourù uIbusLrù çI IeguL cu IIer uIb, Iur deusupru IuI
eru un uIL sIpeLuç muI mIc, de Iemn de nuc cu IIorI de sIdeI.
¡n mIjIocuI cumereI eru un scuun de brud cu LreI pIcIoure,
pe cure eruu puse puLru sIeçnIce de Lumbuc, cu IumunùrI
de seu înLr-înseIe, çI o perecIe mucùrI de uIumù, cu cure o
(Iguncù IrumuçIcù Iuu dIn cund în cund mucuI IumunùrIIor,
cu sù deu muI muILù IumInù.
¡n IIne, pe Iu 1z½ ore LurceçLI
¸1
începurù InvILu(II u
sosI. CeI dInLuI cure suI scuru cuseIor IuI AndronucIe Iu
IuLmunuI CosLucIe Cùrùbuç, june IrumuçeI, dur Iùrù spIrIL,
depruvuL punù Iu mùduvu ouseIor, umIc InLIm çI pùrLuç uI
¸z
AcesL om orIgInuI, uI cùruI nume I-um prescIImbuL uIcI
pu(In, muI în urmù çI-u pIerduL mIn(IIe çI u vIe(uIL punù în
zIIeIe nousLre înLr-o sLure depIorubIIù. (n. N. ¡.)
LuLuror desIrunùrIIor IuI beIzudeu CosLucIe. Dupù dunsuI
venIrù spùLuruI DImucIe PIngeIescu, om ce se sIIeu cuL
puLeu sù nu demIn(ù prenumeIe sùu, cùmùruçuI SLumuLe
BIrIIc, cIuceruI ¡onI(ù MùLurIcù, puIurnIcuI DImILrucIe
Munù-¡ungù çI buronuI NIcIILu CuIIcevscII. MuI în urmù
de Lo(I venI çI beIzudeuuu înLovùrùçIL de LreLI-IogoIùL ¡ord-
ucIe ZIuLonIL, un om IourLe cunoscuL pe LImpuI uceIu prIn
spIrILuI sùu suLIrIc çI pIIn de orIgInuIILuLe
¸z
.
Dupù ce musuIIrII se uçezurù pe ceIe douù puLurI, o
(Iguncù bIne îmbrùcuLù çI purLund o scurLeIcù îmbIùnILù, cu
guIeruI rIdIcuL în sus, se prezenLù înuInLeu Ior cu o Luvù
pIInù de duIce(e de LoL IeIuI; dupù dunsu veneu uILù (Iguncù
(Inund o Luvù cu o muI(Ime de pùIùru(e cu vuLcù de Izmù çI
cuLevu IurIurII cu mIgduIe curù(ILe çI cu nùuL prùjIL. ¡nduLù
upoI InLrù cuIegIuI boIeruIuI, îmbrùcuL cu un mInLeun de
posLuv negru, cusuL cu IIr, dur Iùrù munecI, spre u Iùsu sù se
vudù bru(eIe suIe uIbe prIn cùmuçu de borungIc sub(Ire çI
reIecuL ù cu bIbIIurI; mIjIocuI IuI, zveIL çI mIùdIos, eru
încIns cu un çuI de mùLuse vùrguLù, uIe cùruI exLremILù(I
uLurnuu cu gru(Ie pe çoIduI ceI sLung uI pIcIoruIuI; poLurII
sùI de posLuv vIçInIu cu LurIecII de IIr; ImIneII ceI sLrucojII çI
IesuI ceI roçu cu Iundù de IbrIçIn negru, uçezuL pe cup cu
cocIeLùrIu ceu mInunuLù u IunurIo(IIor, Iùceuu dIn uceI june
servILor un GunImed cure ur II puLuL u(u(u geIozIu vecIIIor
zeI dIn OIImpuI IuI Omer. EI veneu cu o Luvù de urgInL în
munù, pe cure eruu depuse, în zurIurIIe Ior de IIIIgrun, muI
muILe IIIIgene pIIne de o cuIeu de ArubIu, spumousù çI
purIumuLù; dupù dunsuI InLrù cIubuccIuI cu cIubuceIe de
unLep çI de IusomIe, dIn uIe cùror IuIeIe umpIuLe uIunuL cu
LuLunuI de ceI muI uIes Ieçeuu norI de Ium mIrosILor. ¡n-
Lrureu succesIvù u ucesLor servILorI Iormu o reprezenLure
pILoreuscù; cunoscund IourLe bIne reguIIIe IerurIIeI, cu
sIugI de cusù mure, eI se duceuu muI înLuI Iu beIzudeu CosL-
ucIe, upoI gruduL Iu Lo(I ceIIuI(I çI-çI împIIneuu duLorIIIe cu
eIegun(ù çI exucLILuLe. TermInundu-se ceremonIuIuI cuIeIeI,
musuIIrII, cu oumenI în LreburI, începurù u vorbI poIILIcù çI
u dIscuLu desrpe pruvIIeIe ce se pregùLeuu penLru (urù de
cùLre prIncIpeIe Curugeu çI consIIIerII sùI; dur beIzudeuuu,
voInd sù spurgù uceu conversu(Iune u cùreI serIozILuLe us-
cundeu numuI mIncIunI çI IInguçIrI ce-I Iùceuu sù cuçLe
uruL, zIse o duLù:
- ¡u uscuILu(I, boIerI! ¡u ce um venIL noI oure uIcI? Sù
punem (uru Iu orunduIuIù, suu sù ne veseIIm? ¡ùsu(I LrebIIe
(ùrII pe seumu LuLù-meu çI u sIeLnIcIIor IuI çI uIde(I sù bem
çI sù muncùm!
ApoI, înLorcundu-se cùLre sLùpunuI cuseI, zIse:
- AndronucIe, zI bùIe(IIor sù puIe musu.
- NumuIdecuL, mùrIu Lu! rùspunse IunurIoLuI cu
obIçnuILuI sùu uer de înjosIre. ¡ur punù uLuncI, mùrIu Lu çI
domnIu Ior, cInsLI(I boIerI, Lrece(I în oduIu ceuIuILù çI vù
egIendIsI(I dupù pIùcere.
¡nvILu(II Lrecurù în uceu oduIe cure eru mobIIuLù cu
douù soIuIe LurceçLI; pe unu eru o musù roLundù cu pI-
cIoureIe scurLe, pe cure eruu uçezuLe douù sIeçnIce çI muI
muILe perecII de cùr(I de joc; Iur pe ceuIuILù eruu LubIe pen-
Lru jocuI de çuLrunge çI penLru (InLur.
CeI muI muI(I dInLre InvILu(I se uçezurù împrejuruI me-
seI cu cùr(IIe. BeIzudeuuu însù çI cu IuLmunuI Cùrùbuç
preIerurù jocuI de çuLrunge.
- Ce jucùm, boIerI? zIse cùmùruçuI SLumuLe BIrIIc,
munevrund o perecIe de cùr(I. ¡ucem un oLuzbIr de
engIIngeu punù se vu gùLI musu?
- MuI bIne o pun(uroIù, urIon cùmùruçe, rùspunse Du-
mILrucIe PIngeIescu, sco(und o pungu(ù cu muImudeIe dIn
buzunuruI de jos uI unLerIuIuI.
- $LI(I unu, boIerI? udùugù buronuI CuIIcevscII
sco(und cu Iene vreo LreI curboun(e çI cuLevu rubIeIe dIn
buzunuruI jIIeLcII cu oLuzbIr çI cu pun(uroIù ne pIerdem
LImpuI în zudur; IuIde(I muI bIne sù Iucem un sLosIçor.
- Dur ce dùnùnuIe o muI II uceusLu, cù noI n-um uuzIL
punù ucum vorbIndu-se despre dunsu?
- SLosuI, boIerI domnIu vousLrù, esLe un joc IourLe
Irumos; eI n-uduce somn jucùLorIIor çI ceeu ce ure muI bun
esLe cù, în pu(In LImp, unuI suu doI dIn jucùLorI mùLurù Lo(I
bunII dIn pungu ceIorIuI(I; cu pu(Inù cIeILuIuIù de vreme
çLII cu ce Le uIegI.
- Bree! du zdruvùn joc!
- Joc voInIcesc! zIse PIngeIescu cu enLuzIusm. AuzI
ucoIo, sù ne mo(ùIm de somn LouLù noupLeu penLru cuLevu
muImudeIe, dodecurI suu rubIeIe cuçLIguLe în oLuzbIr! Ar-
Ion buroune, Iù bIne de ne învu(ù çI pe noI ucesL mInunuL
joc.
- Bucuros, boIerII meI; de ce nu? SunL douù IeIurI de
sLos: unuI se numeçLe curuL sLos çI esLe cum greu; Iur
ceIùIuIL se numeçLe ce cei çI esLe muI Iesne de învù(uL.
- Ce ceil ¡rumos nume! ArùLù-ne dur cum se joucù
ucesL ce ceI uI domnIeI LuIe!
- Bucuros! PrIvI(I, boIerI, zIse CuIIcevscII Iuund în
muInI o perecIe de cùr(I. UnuI dInLre noI Iuce cùr(IIe, Iur
ceIIuI(I orI cuLe unuI, suu muI muI(I deoduLù zIc ceIuI cure
Iuce cùr(IIe: Dù-mI un bIrIIc, dù-mI un zece ocII, un popù, o
preoLeusù suu orIce uILù curLe vu voI. CeI cure (Ine cùr(IIe în
munù începe u du cùr(I punund pe ceu dInLuI dInuInLeu ce-
IuI cure u ceruL, Iur pe ceu de-u douu dInuInLeu su; çI ducù
curLeu ceruLù vu cùdeu dInuInLeu ceIuI ce u ceruL-o, cuçLIgù
eI, Iur de vu cùdeu dInuInLeu ceIuI cure Iuce cùr(IIe, cuçLIgù
ucesLu.
Sù începem ucesL Irumos joc! zIserù muI muI(I deoduLù.
Buron CuIIcevscII, vùzund mureIe enLuzIusm ce uveuu
boIerII penLru uceI joc propus de dunsuI, sIm(I în sIne o bu-
curIe InIernuIù, pe cure o sugrumù în InImu su, cùcI eI vùzu
succesuI pIunurIIor suIe de jeIuIre usIguruL prInLr-ucesL
mod de prùdure, necunoscuL încù uceIor boIerI romunI çI
IunurIo(I, ce uILIeI eruu IourLe dedu(I Iu jeIuIrI. ¡uù dur
înduLù cùr(IIe în muInI çI înLrebù:
- ¡ncepem, boIerI?
- Sù începem!
- ¡uu(I umInLe, cù Iuc cùr(IIe!
- BIne, bIne!
- TùIe(I, boIerI!
PIngeIescu LùIe cùr(IIe, upoI zIse cu seme(Ie:
- CIncI ocII pe zece rubIeIe.
CuIIcevscII începu sù deu cùr(I ruzund pe sub musLu(ù
çI cu sunge rece.
- OpreçLe-Le sLrIgù PIngeIescu um cuçLIguL, dù-mI ru-
bIeIeIe!
- PoILIm, boIeruIe, çI îI numùrù zece rubIeIe.
CeIIuI(I boIerI, vùzund cu cuLù înIesnIre se cuçLIguu
bunII în ucesL nou joc, începurù u jucu çI eI çI uLuL de bIne Ie
mergeu jocuI, încuL unII dIn eI începurù sù sImLù mIIù de
bIeLuI buron, cure pIùLeu neînceLuL, cu ceI muI mure
sLoIcIsm, perderIIe suIe. Dur uceusLu eru numuI o munevrù
u çIreLuIuI muscuI; cùcI dupù cuLevu mInuLe, Lo(I începurù u
pIerde. AgILu(Iuneu çI zgomoLuI ucesLuI joc InIernuI Iùcu pe
beIzudeu CosLucIe çI pe IuLmunuI Cùrùbuç sù pùrùseuscù
IInIçLILuI joc uI LubIeIor.
- Popù, pe ce um în munù! zIse beIzudeuuu cu mundrIu
uceeu pIInù de IunIuronudù ce esLe purLIcuIurù beIzudeIeIor
dIn (uru nousLrù.
BuronuI începu u du cùr(I, Iùrù se sù preocupe cuL de
pu(In de sumu ce puLeu sù uIbù prIncIpeIe în munù.
- AI cuçLIguL, mùrIu Lu! excIumurù ununIm, cu surprIzù,
Lo(I jucùLorII.
BeIzudeuuu descIIse munu çI gùsI înLr-însu cIncIzecI çI
LreI muImudeIe, cure Iurù pIùLILe cu puncLuuIILuLe de cùLre
buronuI.
- $use ocII pe LouLù sumu! zIse IurùçI beIzudeuuu.
NorocuI Iu çI de usLù duLù în purLeu beIzudeIeI. BuronuI
îI Iùsuse înLr-udIns sù cuçLIge, cu sù-I încurce, cùcI Iu u LreIu
curLe beIzudeuuu pIerdu LoL ce cuçLIguse, împreunù çI cu
bunII sùI.
AceusLù scIImbure de noroc umbI(Ionù çI muI muIL pe
Curugeu. EI scouse dIn buzunur o pungù pIInù cu muI-
mudeIe çI dupù ce bùu un puIur de musLIcù çI Iumù de
cuLevu orI dIn cIubuc, zIse cu IronIe:
- ArIon buroune, cuLe puruIe uI în buzunur?
- Am de ujuns, mùrIu Lu, cu sù pIùLesc ce voI pIerde,
rùspunse rusuI cu mundrIe.
- BIne!... Iu sù-mI duI un zece ocII pe pungu uceusLu!
- E preu muIL, mùrIu Lu!
- ¡Ie dur pe jumùLuLe.
BuronuI cuçLIgù jumùLuLe dIn ceeu ce se uIIu în pungù çI
Iu uI doIIeu joc o Iuù cu LoLuI.
- Eu mù prInd cù jocuI ùsLu ure pe drucuI înLr-însuI,
zIse posLeInIcuI AndronucIe TuzIuc. AuzI ucoIo! sù pIerd eu
zece mII de IeI înLr-o cIIpeuIù de ocII? $I unde puI bùLuIu de
pIepL çI de InImù; unde puI IurùçI uceI îndemn nebIruIL de u
LoL cere pe popù çI zece ocII çI u LoL scouLe Iu dodecurI dIn
pungù, uILundu-Le Iu dunçII cum se duc Iu drucu.
- Bu sù mù Ier(I, boIeruIe; bunII domnIeI LuIe nu s-uu
dus Iu drucu, cI în pungù Iu mIne, zIse buronuI.
- ToL uLuLu Iuce, urIon buroune, zIse beIzudeuuu cu
IronIe.
- Açu, uçu! udùugù IuLmunuI Cùrùbuç, cu un rus
îngIesuIL çI prosLuLIc, cu sù IInguçeuscù pe beIzudeuuu.
- CuL uI pIerduL, cucoune AndronucIe? înLrebù LreLI-
IogoIùL ¡orducIe ZIuLonILuI, scuIundu-se de pe soIuuu unde
çezuse nemIçcuL LoL LImpuI cuL (Inuse jocuI.
- Vreo zece mII de IeI! rùspunse IunurIoLuI cu
nepùsure.
- Pu(In, IourLe pu(In. Sù LrùIuscù IsnuIurIIe çI
sùrùcImeu! N-uI decuL sù sco(I o cercùLurù
¸¸
în (urù suu sù
duI cuLevu voInIcII de IuruL pe Iu Io(I çI bunII uceçLIu vor
venI Iu Ioc înzecIL!...
- Bruvo, ZIuLonILuIe, bruvo! excIumù beIzudeuuu
bùLund dIn puIme çI ruzund cu un nebun.
- Dur bIne, mùrIu Lu, suIerI sù IIu buLjocorIL de ucesL
nemernIc cIIur înuInLeu mùrIeI LuIe? zIse posLeInIcuI rùnIL
¸¸
CercùLuru eru conLroIuI ce Iùceu guvernuI, pe uceI LImpI,
conLruccIIIor cure Iuuu prIn suILun-mezuL sLrungereu venIL-
urIIor (ùrII. DIn uceu cercùLurù Ieçeu un rùu IourLe mure,
cùcI se descopereuu ubuzurI murI. ConLruccIII, cu sù scupe
de pedeupsù, cumpùruu pe cercùLorI, Iur bunII ce Ie dùdeuu
îI udunuu LoL de Iu conLrIbuubIII. (n. N. ¡.)
Iu bIuLù cInsLe.
- De ce Le superI, AndronucIe? Nu vezI cù eI
gIumeçLe?
- Dur domnIu Lu, boIer PIngeIescuIe, cuL uI pIerduL?
înLrebù IurùçI ZIuLonILuI.
- Vreo LreI mII de IeI.
- A zeceu purLe dIn pre(uI cu cure î(I vInzI obIçnuIL
IscùIILurIIe ce puI pe unuIoruIeIe veII(IIor boIerI; nu Le
înLrIsLu de uceusLù pIerdere, cùcI dIn mIIu IuI Dumnezeu
prIcInIIe se înmuI(esc dIn zI în zI.
PIngeIescu pIecù cupuI în jos çI Lùcu; dur ZIuLonILuI se
uIIu în vervù suLIrIcù çI IoLùruse sù bIcIuIuscù pe Lo(I Iùrù
mIIù, cùcI nu Lrecu muIL çI se udresù cùLre cùmInuruI SLum-
uLe BIrIIc:
- ¡u spune-ne, urIon cùmInure, uI pIerduL çI domnIu Lu
cevu?
- Vreo mIe cIncI suLe de IeI; un buguLeI.
- Nu e nImIc. O sù uvem vreo cuLevu podInI IIpsù Iu
podurI çI vreo suLù de oumenI cu pIcIoureIe scrunLILe
¸q
. Dur
domnIu vousLrù, cIucer MùLurIcù çI puIurnIce Munù-
¡ungù, cum sLu(I?
- NoI um cuçLIguL
¸¸
.
- Se vede cù Dumnezeu prIvegIeuzù usupru vùduveIor
çI usupru sùrucIIor, cùcI de pIerdeu(I çI voI, upoI negreçIL
¸q
VenILurIIe podurIIor se vIndeuu prIn mezuL çI SLumuLe
BIrIIc se uIIu conLruccIu.
AcesLe venILurI se compuneuu dIn Luxe puse usupru Lu-
Luror cureIor ce InLruu în CupILuIù. CuruI cu murIù de
IIpscùnIe pIùLeu bunI zqo; ceI încùrcuL cu bIune IeçeçLI, bunI
18o; se Iuu 6 bunI de vudru de rucIIu; 1z bunI penLru vudru
de vIn; q¸ de bunI curuI cu posLuv romunesc; ¸o curuI cu
pIeI de mIeI; q¸ curuI cu pIeI de vucù; 6o curuI cu bogusIu;
6o curuI cu pIeI de IepurI; q¸ curuI cu couse; 6o curuI cu
bruçovenIe; 6o curuI cu musuIurI de RumeIII; 6o curuI de
urnIcI; q¸ curuI cu ubu de PodoIIu; ¸o curuI cu ubu de
LuzIucI; 6o curuI cu sLIcIe ce vIn dInIùunLru; ¸o curuI cu
sLIcIe IeçeçLI; 6o curuI cu posLuv Ieçesc; 6o curuI cu Iunù de
ouIe; 6o curuI cu Iunù de cuprù; 6o curuI cu urumù IucruLù;
¸o curuI cu IIer; 1zo curuI cu buLII de vIn, IIe mùnùsLIresc
orI boIeresc suu (ùrùnesc. (n. N. ¡.)
¸¸
AceçLI doI boIerI se uIIuu cusIerI Iu cuLIu de mIIosLenIe. (n.
N. ¡.)
eru(I sù vù bùgu(I mùLurIIe çI muInIIe vousLre ceIe IungI în
Iudu sùrucIIor çI eru sù Ie Iuu(I Irunu çI îmbrùcùmInLeu
mùcur pe vreo douù-LreI IunI. Dur domnIu Lu, urIon buron
CuIIcevscII, de unde uI venIL cu ucesL joc drùcesc, cure o sù
ne ducù în sLure sù ne pIerdem uvereu, suIIeLuI çI cIIur
musLrureu de cugeL? (...) De ce uI muI venIL çI domnIu Lu sù
ne cuIunzI în prùpusLIu LIcùIoçIeI prIn jocuI domnIeI LuIe ceI
sùrùcùcIos cu çI numeIe ce por(I?
- EI! eI! nebunuIe, Le-uI LrecuL! zIse beIzudeuuu uLIns
de vorbeIe ceIe uspre uIe ZIuLonILuIuI.
- Nu, mùrIu Lu, nu m-um LrecuL çI nu poL sù Luc, cùcI
¸6
Pe uLuncI, muzIcu romunù se compuneu dIn urII de joc çI
urII de deIecLure, numILe cunLece de musù. (n. N. ¡.)
sunL romun çI vùd de ucum unde o sù ne ducù jocuI mus-
cuIuIuI ucesLuIu. BoIerImeu (ùrII, uLuL de IubILù de norod
penLru IupLeIe eI ceIe Irumouse, IIII uceIor sLuIpI uI (ùrII
cure uu jerLIIL uvu(Iu çI çI-uu duL cIIur vIu(u penLru (urù, o
sù ujungù sù vundù mere pe pod cu precupe(II, Iur ceI muI
sIubI dInLre dunçII o sù-çI pIurdù cInsLeu çI suIIeLuI,
vunzundu-se Iu ceI ce Ie vor du bunI de cIeILuIuIù Iu
neuvere ! Du, boIerIIor, jocuI ucesLu o sù vù pIurdù...
- MuçcùLurIIe ZIuLonILuIuI ur II mers muIL muI de-
purLe, ducù în momenLuI cund voIu sù reînceupù n-ur II In-
LruL PùLurIcù, InvILund pe musuIIrI Iu musù.
BeIzudeuuu se îndrepLù cùLre cumeru de muncure, ur-
muL de Lo(I ceIIuI(I musuIIrI, se puse Iu musù çI Lo(I
începurù u gusLu dIn bucuLeIe ceIe deIIcuLe uIe grecuIuI çI u
beu dIn vInurIIe ceIe muI uIese uIe (ùrII. Dur cund ujunserù
Iu IrIpLurI çI poume, începurù IùuLurII u cunLu ceIe muI Iru-
mouse çI muI puLeLIce cunLece de musù
¸6
.
To(I ouspe(II uscuILuu pe IùuLurI cu muI muILù suu muI
pu(Inù bùgure de seumù; numuI Curugeu çI IuLmunuI
Cùrùbuç pùreuu muI ugILu(I decuL Lo(I ceIIuI(I. AceusLu se
vedeu dIn mIçcùrIIe cupuIuI, dIn uILerureu Ie(eI çI muI cu
seumù dIn deseIe oILùrI ce Ieçeuu dIn pIepLurIIe Ior. VInuI
ceI LùmuIos de CernùLeçLI, LurnuL neconLenIL în guLIejuI
boIerIIor, începu sù-çI Iucù eIecLuI sùu. Ouspe(II noçLrI, cure
punù ucI muncuu çI beuu IInIçLI(I cu ceI çupLe IIIozoII uI
EIudeI, prInserù Iu IImbù çI devenIrù muI zgomoLoçI decuL
nem(II ceI be(I. RespecLuI ce uveuu usupru beIzudeIeI muI
sIùbIse; unII cunLuu, uI(II îndemnuu pe buronuI CuIIcevscII
sù înceupù IurùçI mInunuLuI joc cure cu pu(In muI înuInLe Ie
uçuruse pungIIe; numuI beIzudeuuu çedeu IInIçLIL çI dIn
cund în cund uruncu cuLe o vorbù de spIrIL în socoLeuIu
bIe(IIor ouspe(I, cure, cu LouLù ume(euIu vInuIuI, eruu sIII(I
sù suIere, Lemundu-se de u nu Lruge usuprù-Ie urgIu
domneuscù.
¡n IIne cInu se LermInù çI musuIIrII pùrùsIrù cusu.
PosLeInIcuI AndronucIe, dupù ce deLe cuLevu InsLruc(IunI
IuI PùLurIcù, se puse çI eI în sunIe çI se duse Iu cIeru Du-
ducu.
Cupitolol XVI. Iú-te omde lomeu nooú, sú
Iori cloçcu de pe ooú!
Sù pùrùsIm purLeu de sus u cuseIor posLeInIcuIuI, cùcI nu
muI ure nIcI un InLeres penLru IecLorII noçLrI, çI sù ne
coborum în purLeu de jos, suu muI bIne în becIurI, cu sù
vedem ce Iuce DInu PùLurIcù.
AcesL umbI(Ios cIocoI, nevoInd u se Iùsu nIcIdecum muI
jos decuL sLùpunuI sùu, pregùLIse çI eI o cInù, Iu cure In-
vILuse pe cu(Ivu dIn ceI muI de uproupe umIcI uI sùI.
Cumeru în cure dùdeu eI ospù(uI eru împodobILù cu
douù puLurI LurceçLI înIunduLe, pesLe cure eruu puse suILeIe
de Iunù ucoperILe cu cIIIImurI vùrguLe de ¡dIrné
(AdrIunopoIe), cusuLe pe murgInI cu cIucurI de bumbuc
uIb; pe Iungù pere(I eruu puse perne îmbrùcuLe cu cIL
LocuL¸;; prIn ungIIurIIe ucesLor puLurI eruu uçezuLe pernI(e
mIcI umpIuLe cu puI, pe uIe cùroru Ie(e uIbe de buLIsLù se
vedeuu muI muILe urubescurI cusuLe cu IIr de mùLuse, Iur
¸;
CeI muI scump cIL de pe uLuncI. (n. N. ¡.)
¸8
Nu mù uILu. (gr.).
pe unu dInLr-înseIe, eruu cusu(I doI umoruçI, (Inund în
muInI o gIIrIundù de IIorI, în uI cùreIu mIjIoc eru o InImù
pùLrunsù de douù sùge(I çI InscrIp(Iu uceusLu: Mq µè
(e¿vóç¸8.
ZIduI de Iungù puL eru ucoperIL cu un covor de Brussu,
pe cure sLuu spunzuruLe în cuIe o puçcù urnùu(euscù
gIInLuILù, IeguLù Iu muçInù cu o sunguIIe cusuLù cu IIr, çI
douù perecII pIsLouIe bùguLe în LocurI de pIeIe, ornuLe LoL
cu IIr. MuI în jos, LoL pe uceI pereLe eruu uLurnuLe douù
sùbII LurceçLI cu munereIe de sIdeI, Iur în mIjIocuI Ior eru
uçezuL un cuuc oILenesc de IurçIe neugrù de mIeI, uI cùruI
Iund eru cusuL cu IIr de ceI bun pesLe posLuv roçu çI Iùsu sù
uLurne în jos o Iundù de IIr IucruLù cu mure gusL.
CeIe douù IeresLre dInspre uII(ù eruu împodobILe cu
muI muILe gIusLre de IIorI, prInLre cure se deosebeuu muI
uIes: mugIIrunI, LrunduIIrI çI cu(Ivu endrIçuImI, ce umpIeuu
uLmosIeru cumereI de un mIros nu uçu pIùcuL, cuL eru de
pùLrunzùLor.
Pe Iungù pere(I eruu puse în rund cuLevu scuune de
Bruçov vopsILe çI un sIpeL mure, IeguL în bunde de IIer uIb
pesLe pIeIe de cùprIourù uIbusLrù.
¡u o înùI(Ime ourecure u unuIu dIn pere(I eru un duIup
mIc, sùpuL în zId, în cure se uIIu depusù mIcu bIbIIoLecù u
cIocoIuIuI, compusù dIn cuLevu cùr(I greceçLI çI romuneçLI,
prInLre cure IIguruu: Proorocic lui Açctcnçhel, Iilozojul
Sintipc, Alexcndric, Tilu ßuhoçlindc çI uILe cupeLe d-
¸q
PupornI(e buLII îmbrùcuLe cu pupurù. (n. N. ¡.)
opere uIe IILeruLurII nu(IonuIe de pe uLuncI, cùr(I gIume(e
cure, prIn unecdoLe de spIrIL çI pove(e IIIozoIIce, Iùceu peL-
recereu IuvorILù u poporuIuI.
Musu de muncure eru uçezuLù înLre douù puLurI çI
împrejuruLù cu scuuneIe pe cure eruu sù çudù onorubIIII
ouspe(I uI IuI PùLurIcù.
Pe musù eruu runduILe o muI(Ime de IurIurII cu
mezeIIcurI de LoL IeIuI: murInuLù de sLucojI, IurIurIoure muI
mIcI cu Icre prouspeLe de morun, IIcurInI jupuI(I, surdeIe
muIuLe în unLdeIemn de MILIIene umesLecuL cu pIper çI
zeumù de IùmuI de MessInu, mùsIIne duIcI de TessuIIu,
grùmùdILe în Iormù pIrumIduIù, Icre LurI de cIeIuI, smocI-
Ine de SunLorInI, IuIvu de AdrIunopoIe; nImIc dIn deIIc-
uLeseIe gusLronomIce uIe OrIenLuIuI nu IIpseu pe musu
cIocoIuIuI, muI împodobIL ù cIIur decuL u sLùpunuIuI sùu.
TouLe ucesLe mezeIIcurI eruu uçezuLe dupù o reguIù
mIIILurù, uvund Iu IIecure dIsLun(ù de douù puIme cuLe o
curuIù cu vIn guIben de DrùgùçunI, cu peIIn roçu dIn vIIIe
mùnùsLIrII BIsLrI(u çI cu vInurI orIenLuIe de dIIerILe cuIorI çI
gusLurI, Iùrù u IIpsI pupornI(eIe
¸q
cu unuson de CIIo çI cu
musLIcù de CorInL. ¡n IIne, PùLurIcù Iuuse dIspozI(IunI cu
ouspe(II sùI sù nu cerce ceu muI mIcù IIpsù înLru
îndepIInIreu gusLuIuI Ior ruIInuL.
Ducù cInevu ur II vùzuL IuxuI ce domneu Iu musu posLeI-
nIcuIuI çI Iu u vùLuIuIuI sùu de curLe, Iùrù îndoIuIù s-ur II
convIns cù ospù(uI sIugII înLreceu în LouLe pe uI sLùpunuIuI
çI, ducù s-ur II gundIL muI serIos Iu mIzerIIIe uceIor LImpI de
LrIsLù memorIe, ur II zIs, împreunù cu noI, cù IunurIoLuI n-
uveu de ce sù se pIungù penLru pugubeIe ce-I Iùceu vùLuIuI
sùu de curLe, cùcI bunII ce se cIeILuIuu în ucesLe ospe(e nu
eruu uI sùI, cI uI sùrucIIor çI uI vùduveIor cùzu(I vIcLImù
nesu(uIuI sùu de uverI.
¡nLre ouspe(II de cùpeLenIe InvILu(I de PùLurIcù IIguruu:
Tudor CIoIùnescu, vùLuIuI de curLe uI bunuIuI GrIgore B...;
Neugu CIIoILeu de Iu bunuI ConsLunLIn BùI...; ZumIIr
PIoscù de Iu ¡suuc R...; VIud Borobou(ù de Iu ¡... çI uI(I muI
muI(I, uIeçI înLre corIIeII cIocoIsmuIuI çI uI Io(omùnIIIor
bucureçLene de pe uLuncI.
Dupù ce se duserù musuIIrII posLeInIcuIuI pe Iu cuseIe
Ior çI eI Iu umunLu su, PùLurIcù se coborî în odùIIe de jos çI
se puse Iu musù cu prIeLenII sùI.
PuLru (IgùnuçI, curuL îmbrùcu(I, uduceuu bucuLe Iu
musù, çI douù (Igunce LInere çI IrumuçeIe eruu însùrcInuLe u
Lurnu prIn puIure necLuruI cure, de Iu cùdereu zeIIor dIn
OIImp încouce, u IuuL prozuIceIe nume de vIn çI rucIIu.
Unu dInLr-ucesLe douù copIIe Iuù de pe musù o
pupornI(ù cu unuson çI, umpIund muI muILe IeIIgene, deLe
IIecùruIu dIn ouspe(I cuLe unuI. Ouspe(II, sorbInd rucIIuI,
cùzurù pe IurIurIIIe cu mezeIIcurI precum cud IùcusLeIe
pesLe IoIdeIe pIugurIIor.
DInu PùLurIcù observù uceusLu çI, cu o ourecure
nerùbdure, în cuIILuLeu su de ospùLùLor, sLrIgù cu un gIus
uscu(IL çI obruznIc:
- Aduce(I cIorbù, bre!
- NumuIdecuL, cuconuçuIe! rùspunserù (IgùnuçII,
pIecund Lo(I deoduLù cu sù uruLe muI muIL zeI. Dupù cuLevu
mInuLe eI puserù pe musù un cusLron coIosuI pIIn cu cIorbù
de çLIucù IIurLù în zeumù de vurzù cu Ireun; pe urmù
uduseserù douù IurIurII IunguIe(e cu mIIuI(I çI pùsLrùvI ru-
soI, muIu(I în o(eL çI unLdeIemn; uduserù muI muILe vuse de
cosILor pIIne cu IuInII, cu pIucIII, cu morun gùLIL în
mùsIIne çI IoI de duIIn, cu crupI umpIu(I cu sLuIIde çI
coconure çI uILe IeIurILe muncùrI cure se zIceuu în vecIIme
¨bucuLe cu cIeILuIuIù¨.
VInuI, usemeneu, curgeu Iùrù înceLure dIn puIure çI
uIunecu pe guLuI cIocoIIor cure, Iu IIecure deçerLure de pu-
Iur, sLrIguu: ¨Sù LrùIuscù neneu PùLurIcù!¨
NumuI VIud Borobou(ù sLu LrIsL çI LùcuL.
- Du ce, mù Borobou(ù, de ce sLuI bosumIIuL? OrI (I s-
uu înecuL nIscuIvu corùbII cu murIù? zIse Neugu CIIoILeu,
ceI muI zgomoLos dInLre Lo(I ouspe(II.
- Purcù eçLI o mIreusù, udùugù Tudor CIoIùnescu.
- ¡ncIInù cu noI, bre! ¡ù-Le om de Iumeu nouù, sù IurI
cIoçcu de pe ouù! zIserù Lo(I cIocoII deoduLù.
- EI bIne rùspunse Borobou(ù umpIe(I-mI un puIur sù
încIIn çI eu cu voI!
PuIuruI se umpIu çI se deLe în munu IuI Borobou(ù,
cure, rIdIcundu -I în sus, zIse:
- ¡n sùnùLuLeu sùrucIIor (ùrunI, cùroru Ie dùm Ium de
urdeI çI Ie punem IIeruI roçu pe pIepL, cu sù Ie Iuùm
bùnIçorII dIn pungù! Sù LrùIuscù vùduveIe çI copIII ceI
sùrmunI, cùroru Ie Iuùm puIneu dIn gurù, cu sù muncùm
noI, ùçLIu, peçLe de |urIgrud, IuIvuIe de ¡dIrné çI sù bem
vIn cIIprIoLIc!... ¡n sùnùLuLeu (ùrII înLregI, pe cure um IùsuL-
o în supù de Iemn!...
ZIcund ucesLe cuvInLe, LrunLI puIuruI pe musù çI cùzu
IurùçI în cugeLùrIIe suIe de muI nuInLe.
TousLuI IuI VIud Borobou(ù çI umùrùcIuneu cu cure eI
pronun(ù vIvuLuI sùu ceI sInIsLru Iùcurù în InImu cIocoIIor
6o
A obrocI, dupù IImbu poporuIuI de-uLuncI çI cIIur de usLùzI,
esLe u Iermecu, u îndobILocI. (n. N. ¡.)
LoL uceu ImpresIune ce Iùcu odInIourù IILereIe de Ioc regeIuI
BubIIonIeI, BuILuzur, çI ouspe(IIor sùI ceI desIrunu(I.
VùLuIII de curLe se uILuu unuI Iu uILuI cu nIçLe prIvIrI
sperIouse, ce dovedeuu îndesLuI cuL de udevùruLe eruu ceIe
zIse de Borobou(ù. NumuI DInu PùLurIcù uscuILù ucesL
sLrIgùL uI musLrùrII de conçLIIn(ù Iùrù cu sù se LuIbure cuLuçI
de pu(In; bu încù eI uruncù usupru IuI Borobou(ù o prIvIre
dIspre(uILoure çI, dund înLr-un rus surdonIc, curmù Lùcereu
cu ucesLe cuvInLe:
- CInsLI(I boIerI! Nu vù sInorIsI(I IuI Borobou(ù, cùcI
esLe cum nebun, sùrmunuI. CIne çLIe ce bubù I-u obrocIL
6o
.
Sù bem, Iru(IIor, çI sù Iùsùm pe Borobou(ù sù spuIe Iu
cuzunII cuL vu voI.
ApoI înLorcundu-se cùLre sIugI:
- Aduce(I, bre, vIn LùmuIos de CernùLeçLI.
- $I de ceI de DrùgùçunI! udùugurù ceIIuI(I.
SLIcIeIe se împIurù cu LùmuIousù înLr-o cIIpù çI veseIIu
renùscu în sunuI ouspe(IIor ume(I(I de bùuLurI çI îmbuIbu(I
de gruseIe muncùrI orIenLuIe.
AceusLù cInù, compusù LouLù dIn pIùcerI de
conLrubundù, (Inuse cuLevu ore çI, cu LoL vInuI ce se bùuse,
nIcI unuI dInLre cIocoI nu se îmbùLuse desùvurçIL; eI
ujunserù numuI Iu gruduI uceIu uI be(IeI cund omuI devIne
veseI çI spune udevùruI Iùrù rezervù. AsLIeI dur, unII vor-
beuu, uI(II cunLuu, IovIndu-se unII pe uI(II în gIumù cu
gIoun(e de puIne; numuI VIud Borobou(ù sLu cuIunduL în
nIçLe cugeLùrI sInIsLre, pe cure Ie înLrerupeu cuLeoduLù cu
un surus umurnIc. DInu PùLurIcù, ce-I prIveu cu o vùdILù
nemuI(umIre, observund cù uceu be(Ie LrIsLù u ouspeIuI sùu
puLeu sù InIIuen(eze muI Lure usupru ceIorIuI(I çI sù
sLunjeneuscù IIberu expIozIe u veseIIeI Ior, se scuIù în sIurçIL
sLrIgund:
- EI bIne, boIerI, vù vùd cum pe gundurI; eu v-um
cIemuL ucI cu sù ne veseIIm, Iur nu cu sù punem cenuçù în
cup çI sù ne pIungem pùcuLeIe cu prorocuI ¡onu dIn
ScrIpLurù! N-uve(I bucuLe? N-uve(I vIn? De ce dur sLu(I cu
nIçLe curcI pIouuLe? MuI uduce(I, bre, murInuL ù de burbunI
çI vIn de Tenedos, sù ne veseIIm cuL ne umbIù mouru, cù
desLuI ne vom pocùI Iu bùLrune(e. ¡ur Lu, cobe reu, du-Le de
Iù cuzunII Iu bIserIcù, Iur nu în cusu meu!... AuzIL-uI Lu?
- Bruvo, nene PùLurIcù, uI drepLuLe! Sù se ducù Iu
drucu ucesL dùscùIecI cure ne-u sLrIcuL cIeIuI cu ILIcuuu IuI.
- Du, Iu drucuI! excIumurù Lo(I deoduLù.
- ¡ur noI sù ne veseIIm cu nIçLe oumenI de Ispruvù,
uduuse PùLurIcù.
- $I sù vorbIm de LrebuçoureIe nousLre, rùspunse
Neugu CIIoILeu, curmundu-I vorbu. $LI(I, boIerI, cù um cum
ujuns Iu vremeu de upoI. Pure-mI-se cù sLùpunII noçLrI uu
cum bùguL de seumù cù Ie muncùm sLùrIIe çI s-uu pus pe
economIe. AILe dù(I, cund Ie înIù(IçuI cuLusLIIuI, nIcI cù se
uILuu pe dunsuI çI-(I umpIeuu munu de rubIeIe; Iur ucum Le
(Ine cuLe LreI-puLru ceusurI în pIcIoure çI Le descouse dIn
LouLe încIeIeLurIIe cu pe Io(II de cuI.
- BIne vù Iuce, cIocurIunIIor! zIse PùLurIcù ruzund.
- Ce-uI zIs? înLrebù Neugu CIIoILeu cu mIrure.
- Am zIs cù vù Iuce IourLe bIne, cùcI nu çLI(I sù Iuru(I.
61
BojogurI Io(I proçLI. (n. N. ¡.)
6z
|uru SucuzuIuI InsuIu CIIo. (n. N. ¡.)
- NoI nu çLIm sù Iurùm? observù CIIoILeu cu un
zumbeL de IronIe.
- Du, du, voI! repIIcù cu sIgurun(ù. SunLe(I nIçLe bojog-
urI
61
.
- Ducù esLe uçu, upoI învu(ù-ne Lu meserIe.
- Bucuros.
- ¡u spune(I-mI, boIerI dumneuvousLrù, u(I cILIL vreod-
uL ù curLeu numILù Ilocrec dcrurilor?
- NIcI n-um uuzIL vorbIndu-se de dunsu. Ave(I
drepLuLe, nu s-u LùImùcIL încù în IImbu romuneuscù çI voI
ubIu çLI(I sù cILI(I romuneçLe. AscuILu(I dur çI prIcepe(I. ¡n
uceu curLe esLe o IsLorIourù pIInù de noImù, cure începe
cum uçu: ¨A IosL oduLù un împùruL de Iu HIndIIIe rùsùrILuIuI
suu de prIn |uru SucuzuIuI
6z
. AceI împùruL uveu çupLezecI çI
cIncI de copII, LoL unu çI unu. Ajungund însù Iu uduncI
bùLrune(e, eI cIemù pe IIuI sùu ceI mure çI-I zIse sù Iucù un
snop de çupLezecI çI cIncI de nuIeIe çI sù-I uducù înuInLeu
su. Poruncu se îndepIInI înLr-o cIIpù. ¡mpùruLuI cIemù
uLuncI pe Lo(I IIII sùI çI Ie zIse: ¨Eu um îmbùLrunIL çI pesLe
pu(In o sù mor; uç voI însù cu, înuInLeu mor(II meIe, sù Ius
înLInsu meu împùrù(Ie uceIuIu dInLre voI cure se vu dovedI
muI Lure çI muI prIcepuL. HoLùrùsc dur cu uceIu cure dIn voI
vu puLeu sù rupù deoduLù uceusLù IegùLurù de nuIeIe, uceIu
sù Iu împùrù(Iu dupù mourLeu meu!¨ ¡ecIorII de împùruL se
prIvIrù muI înLuI unII pe uI(II cu mIrure çI upoI se cercurù pe
rund çI IIecure în purLe sù rupù IegùLuru de nuIeIe, dur nIcI
unuI nu puLu. ¡mpùruLuI îI prIvI ruzund çI Ie zIse: ¨Ducù nu
Ie puLe(I rupe deoduLù pe LouLe, upoI rupe(I-Ie cuLe unu în
purLe¨. CopIII se supuserù Iu nouu poruncù u LuLùIuI Ior çI în
pu(Inù vreme LouLe nuIeIeIe Iurù rupLe. ¨AscuILu(I, drugII
meI copII - uduuse uLuncI împùruLuI - ucesL snop de nu-
IeIe sunLe(I voI; ducù ve(I rùmune unI(I dupù mourLeu meu,
nImenI nu vù vu bIruI; Iur ducù vù ve(I despùr(I, vu venI
vrùjmuçuI çI vu Iuce dIn voI ceeu ce Iùcurù(I dInuInLeu meu
cu ucesLe nuIeIe¨.
PùLurIcù se oprI ucI çI, prIvInd cuLevu momenLe pe
LovurùçII sùI cu ocII pùLrunzùLorI, îI înLrebù:
- EI bIne, boIerI domnIu vousLrù, cum vI se pure
uceusLù IsLorIourù?
- ¡ourLe Iromousù, ce e drepLuI, dur n-ure u Iuce nImIc
cu necuzurIIe nousLre, rùspunse CIIoILeu.
- Vù înçeIu(I, Iru(II meI, uduose PùLurIcù cu un uer de
superIorILuLe. Ducù voI u(I II urmuL purudIgmu ucesLeI Is-
LorIoure, nu eru(I sù vù pIunge(I ucum cù sLùpunII voçLrI v-
uu prIns cu ocuuu mIcù.
- EI bIne, învu(ù-ne Lu ce sù Iucem.
- Sù vù învù(, cùcI, uILe, sunLe(I proçLI cu nIçLe bùIe(I
Iuu(I de procopseuIù. VoI vù udunu(I în LouLe zIIeIe Iu
cuIeneuuu de Iu Dorobùn(Ie. Açu esLe, orI bu? Spune(I!
- Bu uçu. Ne udunùm în LouLe zIIeIe, precum zIcI.
- Ar II de mure IoIos penLru voI cu, înuInLe de u pùrùsI
cuIeneuuu, sù pune(I ncrt

Iu LouLe IucrurIIe ce ve(I LurguI,
cu sù çLIe IIecure dIn voI cuL ure sù încurce Iu socoLeuIù.
- VorbeçLe muI desIuçIL, cù nu Le în(eIegem! ¡uLù ce voI
sù vù zIc: sù ne încIIpuIm cù penLru curLeu unuIu dInLre
sLùpunII voçLrI se cumpùrù cuLe douùzecI çI cIncI ocu de
curne pe zI. EI bIne, pre(uI nu po(I sù-I încurcI, cùcI curneu

DIn vecIIme çI punù Iu ReguIumenL, curneu, puIneu çI
IumunùrIIe se vIndeuu Iu conLruccII cu upuIL çI se însemnu
în conLrucL pre(uI IIx, çI cu(I dIn mùceIurI suu bruLurI se
dovedeuu cù vund cu cunLure sLrumbe suu urLIcoIe prousLe
se dùdeuu prIn Lurg çI se (InLuIuu de urecII pe Iu rùspunLII.
Sù expIIcùm ucum ce înseumnù dureu prIn Lurg.
AceusLù LorLurù se urmu usLIeI: cuIpubIIuI eru dezbrùcuL
punù Iu bruu; muInIIe îI eruu IeguLe cu o IunIe de cure îI
Lrùgeu un urnùuL uI spùLùrIeI, pe cund uILuI îI Ioveu cu nuI-
uuu pesLe spuLe, sLrIgund Lure: CIne vu Iuce cu dunsuI, cu
dunsuI sù pu(ù, çI usLIeI îI pIImbu prIn LoL oruçuI. (n. N. ¡.)
esLe cu nurL (pre( IIx); dur po(I sù încurcI Iu sumu ocuIeIor,
cumpùrund muI pu(Ine çI Lrecund Iu socoLeuIù muI muILe.
Cu puIneu IucI LoL uçu. VunuLuI çI pùsùrIIe nu uu nurL: curc-
unuI se vInde un Ieu, pune-I un Ieu çI çupLezecI de puruIe;
guscu Ipuc (Idem); gùInu çI ru(u se vund cuLe o IeI(ù, pune-Ie
cuLe un Ieu çI cIncI. De Iu unLdeIemn, zuIùr, cuIeu, LuLun,
poume çI cIIur de Iu zurzuvuL puLe(I sù vù IoIosI(I în douù
IeIurI, udIcù udùugund Iu sumu ocuIeIor çI Iu pre(...
- ¡IeucurI, nene PùLurIcù, IIeucurI! DIn ucesLe nImIcurI
cInevu ubIu îçI scouLe zIInIceIe cIeILuIeII. Nouù, mù rog du-
mILuIe bun, ne LrebuIe bunI muI(I, sLùrI murI, cu sù scùpùm
de sIugùrIe.
- $I cuLezu(I voI sù numI(I nImIcurI cIeILuIuIu cuInIeI,
uceI Izvor nesecuL dIn cure un om cumInLe pouLe în scurL
LImp sù Iucù sLure mure? Bree! Du proçLI muI sunLe(I!... Sù
vù Iuc o socoLeuIù cu LuImIn (uproxImuLIvù), cu sù vede(I
cuL de muIL vù umùgI(I.
- ¡ù-o, nene DInuIe, sù vedem ce buzuconII sunL
ucesLeu ce ne LoL spuI.
- CIourù, udu cùIImùrI çI IurLIe!
¡u ucesLe cuvInLe, un (Igun ce dormILu Iungù sobù se
scuIù repede çI uduse numuIdecuL IurLIe çI o perecIe
cùIImùrI de urgInL cu coudù. PùLurIcù descIIse coudu
cùIImùrIIor, scouse un condeI de punù de curcù cu IeIurImI
de IIorI IùcuLe dInLr-însuI çI, dupù ce deLe pe (Igun uIurù,
urmù înLr-usLIeI:
- EI bIne, boIerI, II(I cu bùgure de seumù, cù um sù vù
Iuc o socoLeuIù cu LuImIn, cu sù vede(I cù vorbu meu e
vorbù; çI cu sù nu zIce(I cù mùresc sumeIe, voI începe cIIur
de Iu cusu sLùpunuIuI meu. Açudur scrIu ucI:
¡OA¡E DE SOCOTEA¡Á A CUR|¡¡ MARE¡U¡ So-
coLeuIu SocoLeuIu
dreupLù încùrcuLù
POSTE¡N¡C A. TUZ¡UC
¡unI, Iun. în 8, 181; (bunùourù) LuIere bunI LuIere bunI
6o1
¸ ;
TreIzecI ocu curne, cuLe 1o puruIe ocuuu Iuc
1 1
DouùzecI pILuçLI penLru musù ...................
MorcovI, pùLrunjeI, ceupù, IùInù, orez çI pIper z ¸o ¸ qo
z ¸ qo
CIrIvIç ......................................................
¸o 1
EnIbuIur çI uILe mIrodenII .......................
DoI curcunI .............................................. ¸ 6
¸ ; 6o
CIncI cIuponI ...........................................
q 6
PuLru IImbI uIumuLe .................................
$use gIIudenI .......................................... 6 8 6o
¸ ; 6o
Zece IIcurInI ............................................
q 6
SurdeIe ....................................................
6 8 ¸o
¡cre negre de LuIgun .................................
1 1 6o
ArpugIc çI usLuroI penLru sLuIuL ................
1 1 ¸o
Apù de ¡IIureL penLru boIerI .....................
Apù de gurIù penLru sIugI ........................ z ¸
SLuIIde çI coconurI ................................... z ¸
Ouù penLru ocIIurI çI jumùrI ................... 1 1 6o
Sure ......................................................... 1z 18
O(eL ......................................................... 1 1 ¸o
SLrugurI çI mere cre(eçLI ........................... z ¸o ¸ ¸o
Vurzù penLru cuIubuIucz ........................... 1 1 6o
¡mIcIIcuI oumenIIor¸ ................................ ¸ q
¡uc pesLe LoL cIeILuI(I ............................... ¸; ;z 8; 18
Sù scùdem cIeILuIuIu ceu dreupLù dIn ceu
¸; ;z
încùrcuLù ........................................................
Rùmune cuçLIg curuL ................................ zq q6
1
AcI încùrcùLuru vIne de Iu ocuIe. (n. N. ¡.)
z
Se în(eIege sIugIIe pesLe LoL. (n. N. ¡.)
¸
¡mIcIIcuI esLe por(Iu de puIne ce se dù IIecùreI sIugI
penLru o zI. (n. N. ¡.)
Sù înmuI(Im ucum ucesL cuçLIg cu zIIeIe unuIuI çI ve(I
vedeu cù dù o sumù de LuIere 1o. ;8¸, bunI qo. AceusLù
sumù vIne numuI de Iu cuInIe; dur unde pune(I, domnIu
vousLrù, îmbrùcuLuI (IgunIIor, cumpùrùLoureu orzuIuI, u
IunuIuI, u cùrbunIIor, u IemneIor çI uILeIe muI muILe de Ie-
IuI ucesLu, cure uduc pe un uI(I opL suu zece mII de IeI ceI
pu(In?
- TouLe ucesLe gIeIIrurI, Ie çLIm, sunL bune, nu
LùgùduIm, dur vIn cu (uruILu. NoI voIm sù ne urù(I vreun
mIjIoc prIn cure sù cuçLIgùm sume murI în pu(In LImp, cu sù
ne cumpùrùm moçII çI ucureLurI, sù ne Iucem çI noI boIerI
cu sLùpunII noçLrI.
- Eu v-um urùLuL mIjIouceIe ceIe muI IesnIcIouse; uIIu(I
voI uILeIe muI bune.
- $I ce um puLeu sù nùscocIm noI muI muIL decuL LIne,
cure çLII cuLe în Iume çI în soure?
- Mù IInguçI(I, Io(omunIIor; dur IIIndcù um începuL,
cuLù sù çI sIurçesc. AscuILu(I! VoI çLI(I, cu çI mIne, cù boIerII
noçLrI LrùIesc în desIrunùrI çI se (In numuI de zuvIsLII
(InLrIgI), cu sù deu pe domnI jos de pe scuun, crezund cù ceI
noI, ce vor venI, îI vor pune în LrebI muI murI suu Ie vor du
(uru pe munù, cu s-o smuIgù çI muI Lure, Iur Iu uverIIe Ior,
rùmuse de Iu pùrIn(I, nIcI cù se gundesc. EI uu moçII çI nu Ie
cunosc IoLureIe, nIcI venILuI ce pouLe sù deu pe LoL unuI. Au
vII, Iùrù sù Ie çLIe numùruI pogouneIor; uu zuIIunuIe,
IeIeçLeIe, IIvezI de pomI çI cuLe uILeIe de IeIuI ucesLu, pe
cure Ie urendeuzù pe nImIc; Iur urenduçII, nemuI(umI(I cu
un cuçLIg de suLù Iu suLù, scoL dIn spInureu (ùrunIIor,
dùrupunù pùdurIIe çI ucureLurIIe moçIIIor, bu de muILe orI
însLrùIneuzù cIIur dIn pùmunLuI moçIeI. TouLe ucesLeu, bo-
erI domnIu vousLrù, sunL o comourù nesecuLù, dIn cure un
vùLuI de curLe IçcIIuzur pouLe, în scurLù vreme, sù ujungù
boguL cu ¡ov dIn BIbIIe.
- $I ce LrebuIe sù Iucù eI, cu sù se IoIoseuscù dIn LouLe
ucesLeu? înLreburù Lo(I cIocoII deoduLù, compIeLundu-se în
dezvoILùrIIe ce du PùLurIcù cu uLuLu eIocIn(ù.
- NImIc, de LoL nImIc! rùspunse DInu PùLurIcù
rùsucIndu-çI musLu(u çI suruzund cu mundrIe.
- Nu Le în(eIegem.
- ¡ùsu(I-mù sù Isprùvesc çI ve(I în(eIege. Cund se
upropIe vremeu urenduIrII moçIIIor, în(eIege(I-vù muI înLuI
cu urenduçuI ceI vecII. Spune(I-I cù pe LouLù zIuu vIn cuLe
doI-LreI muçLerII cu sù Iu moçIIIe în urendù îndoIL çI cù
numuI dIn prIcInu prIeLeçuguIuI îI gonI(I pe Lo(I; scouLe(I
cIIur muçLerII mIncInoçI çI ve(I vedeu cum o sù-çI descIIdù
grecuI pungu çI o sù verse înLr-u vousLrù. OsebIL de uceusLu
sunL IspùçunIIIe de pùdurI, Iucere de IunurI, morI çI uILeIe
muI muILe, dIn cure u(I puLeu sù cuçLIgu(I sume însemnuLe,
numuI sù çLI(I sù pIpùI(I IucruI cumsecude. Açu, drugII meI,
LrebuIe cu IIecure dInLre voI sù se Iucù om de Iumeu nouù,
cu sù çLIe u Iuru cIoçcu de pe ouù!
Cupitolol XVII. Mozicu çi coregruIiu in tim-
pol loi curugeu
Pe cund PùLurIcù se ocupu cu predureu ucesLeI Iec(II,
deoduLù se uuzI rùsunund în spu(Iousu unLIcumerù
umesLecuI unor suneLe uscu(ILe çI îngunuLe; o perecIe de
IùuLurI începuse u cunLu dIn gurù çI dIn vIorI meIodIu
udupLuLù pe versurIIe urmùLoure:
CIne Iu umor nu crede,
N-ur muI cùIcu Iurbù verde;
Sù cuIce LoL Iun uscuL,
................
çI pe Iu LImpI se uuzeu cuLe un oILuL.
- Pun prInsoure cù esLe dIuvoIuI de NecuIùI(ù, zIserù
unII dIn ouspe(I.
- EI LrebuIe sù IIe! $I cIocoII uIergurù cùLre uçù, cu sù
prImeuscù pe conIruLeIe Ior.
EI nu se înçeIuu, cùcI ubIu ce descIIserù uçu, eI vùzurù
pe NecuIùI(ù, vùLuIuI de Iu urmuç M..., sosInd veseI în
IrunLeu IùuLurIIor.
- Neneu NecuIùI(ù! excIumurù Lo(I.
- Eu, bre! çI cu mIne! Ce gundeu(I voI c-o sù scùpu(I de
mIne? Unde e procopsILuI de DInu sù-I muI(umesc de cIn-
sLe?
- ¡(I cer de o mIe de orI IerLùcIune cù nu Le-um pro-
scuIIsIL Iu musù; sunL vInovuL, ce e drepL; dur m-um gundIL
cù uve(I zIuIeL penLru cuconuI AndreI de Iu domnIu vousLrù
çI credeum cù n-o sù po(I venI.
- Nu esLe nImIc. PorunceçLe Lu numuI sù-mI uducù çI
mIe de muncuL çI de bùuL.
¡u un semnuI uI IuI PùLurIcù, musu se umpIu dIn nou
de bucuLe çI de vInurI prouspeLe.
VùLuIuI urmuçuIuI începu sù beu çI sù mùnunce cu o
mure poILù, Iur dupù ce se cum ume(I çI dunsuI, începu sù
vorbeuscù çI verzI çI uscuLe.
- $LI(I voI unu, bre? zIse eI. A duL norocuI pesLe mIne.
BoIeruI u IoLùruL sù-çI Iucù cuse noI çI m-u însùrcInuL pe
mIne cu sLrungereu ceIor LrebuIncIouse penLru zIdIre.
- EI! çI ce Iese de-ucoIo? zIse PùLurIcù cu un uer de In-
vIdIe.
- TocmuI Lu mI-o zIcI uceusLu? AI uILuL oure purImIu
6q
De LreI orI çupLe Iuc douùzecI çI unu; mIe douùzecI çI (Ie sù-
(I duu unu. AsLIeI se Lruduceu ucesL LexL grecesc în LImpuI
IuI Curugeu. (n. N. ¡.)
grecuIuI:
¨Tpiç en+ó eI¿ooq eoq, öoç µe x'eµèvo¨
6q
He, Ie! UnuI e NecuIùI(ù, nu sunL doI. O sù-mI Iuc o
perecIe de cuse sù Ie înLreucù pe uIe urmuçuIuI; suruIurI,
bre, nu gIumù!
- Sù-(I ujuLe Dumnezeu! zIserù cIocoII.
- Açu sù IIe! De-uceeu um çI gusL de veseIIe. Am venIL
ucI cu sù peLrecem; uIde(I dur sù Lrugem un duns d-uIe
LùLùreçLI, udùugù NecuIùI(ù sugund un puIur cu vIn.
- ¡u Iorù! repeLù cu zgomoL udunureu înLreugù.
PùLurIcù cIemù pe un (Igun çI, dupù ce-I çopLI cuLevu cu-
vInLe Iu urecIe, InLrù çI eI în Ioru ce se çI începuse.
Eru IourLe curIos Iucru u vedeu pe cIocoII noçLrI cu
puIpuneIe unLereIIor rIdIcuLe în bruu, cu sù Iuse pIcIoureIor
IIberLuLe de u Iucru dupù cerIn(eIe jocuIuI; cu ceucçIrI roçII,
cu meçI çI pupucI guIbenI; încInçI cu LucIILe uçezuLe usLIeI
încuL Ie ucopereu punLeceIe çI o purLe dIn pIepL; cu Ier-
meneIe de posLuv de dIIerILe Ie(e, IùsuLe pe spuLe, ruçI Iu
cup çI cu IesurIIe puse cum pe ceuIù; eru curIos Iucru,
zIcem, u prIvI eIecLuI groLesc uI ucesLor cosLume
dIzgru(Iouse, muI uIes cù pozu jucùLorIIor pIecu(I cum pe
spuLe çI ueruI Ior de gruvILuLe în duns îI Iùceuu cu muIL muI
rIdIcoII de ceeu ce eruu în reuIILuLe.

Pe LImpuI uceIu, çI cIIur muI în urmù, se numeuu LùIunI(e
IemeIIe ceIe muI degruduLe çI muI ordInure; muIuIuuu
ScuuneIor eru curLIeruI IemeIIor de IeIuI ucesLu. (n. N. ¡.)
66
AcesLeu eruu AspuzIIIe çI NInon de ¡encIos dIn LImpII IuI
Curugeu; muI cu seumù ArgIIru, prIn ruru eI Irumuse(e, de-
venIse un uc mugneLIc, cure Lrùgeu Iu sIne pe Lo(I junII; unII
sus(In cù cIIur domnILoruI Curugeu îI du vIzILe secreLe. (n.
N. ¡.)
VInuI, vorbu çI în ceIe dIn urmù suneLeIe IùuLurIIor
deçLepLuse în ouspe(II IuI PùLurIcù un gusL de peLrecerI,
cure nu pouLe II nIcIoduLù compIeL cund în mIjIocuI
bùrbu(IIor IIpseçLe IemeIu, ceu muI pIùcuLù dezmIerdure în
usemeneu cuzurI.
- PeLrecereu Iùrù IemeI esLe cu nunLu Iùrù IùuLurI! zIce
CIIoILeu, cu o uprIndere ce se vedeu rùspundILù în
LrùsùLurIIe Ie(eI suIe.
- Du! du!... Ne LrebuIe pupucI roçII! uduuserù ceIIuI(I.
¡us c-um IuuL eu mùsurI çI penLru uceusLu, rùspunse
PùLurIcù. Açu esLe, dur noI vrem Iucru bun, Iur nu LùIunI(e
dIn Scuune

. Tùce(I c-uu sù ne vIe LoL puIçorI uIeçI. Ar-
gIIru, RozoIInu, CuImucu
66
...
6;
CIIrumo pe romuneçLe înseumnù: doumnu meu, cucounu
meu; Iu înmuI(IL: cIIrumeIe, udIcù cucouneIe suu
doumneIe. (n. N. ¡.)
- Bruvo, nene PùLurIcù! Sù LrùIeçLI cuL LurnuI CoI(II!
Nu Lrecu muIL çI se uuzI un zgomoL de Lrùsurù în curLe.
PùLurIcù uscuILù cu uLen(Ie çI, încredIn(undu-se bIne, zIse
cu enIuz cIocoIIor:
- ¡uLù, boIerI domnIu vousLrù, vIn çI cIIrumeIe
6;
çI, cu
sù nu rùmun muI jos decuL neneu NecuIùI(ù, v-um udus çI
muzIcu nem(euscù.
- AIerIm, nene PùLurIcù! Tu nu IucI IucrurIIe pe
jumùLuLe.
Uçu cumereI se descIIse çI InLrurù muI înLuI LreI IemeI
îmbrobodILe Iu cup cu LuIpunurI uIbe çI înIùçuruLe cu nIçLe
scurLeIcI cùpLuçILe cu bIunù, cu sù pouLù învInge usprImeu
geruIuI. AcesLe IemeI, dupù ce suIuLurù pe cIocoI çI
scIImburù cu dunçII cuLevu gIume, îçI scouser ù bIùnIIe çI-çI
descoperIrù cupeLeIe. Sco(und uceIe îmbrobodeII ce Ie duu
înIù(Içureu unor IemeI IeçILe dIn IuremurIIe LurceçLI, eIe
rùmuserù cu Ie(eIe usLIeI precum Ie Iùcuse Dumnezeu,
udIcù LInere çI pIùcuLe cu uIe unor zune.
ArgIIru, ceu muI Irumousù dIn LouLe, purLu o rocIIe de
mùLùsùrIe cu urdereu MoscIII, cu LreI rundurI de mungeLurI
pe pouIe, cu munecIIe sLrumLe çI cu pIepLuI încIIs. Eru
încInsù cu un coIun
68
de cunuvù( roçu, cu puILuIe mIcI de
uur; Iu guL uveu un çImIzeL cusuL Iu cIur; cupuI îI uveu
68
CoIun se numeçLe încIngùLoure. (n. N. ¡.)
;o
Pe LImpuI IuI Curugeu eruu Iu modù muILe dunsurI sLrùIne;
buIurIIe ce se dùdeuu prIn cuseIe boIerIIor ceIor murI
începeuu prIn poIonezù, dupù cure veneuu: LumpeLu, muL-
rudu, munImuscu, vuIsu-muzurcu, engIezuI, crucovIunu eLc.
(n. N. ¡.)
ucoperIL cu un Ies uIb cu Iundù de mùLuse neugrù çI IeguL cu
o sunguIIe uIbù cusuLù cu IIr, uIe cùruI cùpùLuIe, înnoduLe Iu
purLeu dreupLù u cupuIuI, Iormuu o IIoure de o Iormù
orIgInuIù; pIcIoureIe îI eruu încùI(uLe cu cIorupI de ¡Ipscu,
IourLe uIbI çI punLoII de suILIun negru cu Iunde roçII de
mùLuse; Iu guL uveu çI LreI çIrurI de mùrgeun uIes, Iur Iu ure-
cII uLurnuu o perecIe de cerceI Iucru(I în uur çI dIumunLe;
pe deusupru LuLuror veçmInLeIor purLu o Iermenù de cuLI-
Ieu neugrù, scurLù punù Iu LuIIe çI cusuLù cu IIr în mungù.
CuImucu eru îmbrùcuLù muI LoL usemeneu, cu deosebIre
numuI cù uveu cupuI goI çI douù coude pe spuLe cu IeLeIe
murI; Iur RozoIInu, credIncIousù LrudI(IunIIor puLrIeI suIe,
purLu cosLumuI germun uI epocII uceIeIu.
¡nduLù dupù dunseIe InLrurù çI ceI opLsprezece (IgunI ce
Iormuu muzIcu nem(euscù u NIcuIescuIuI
6q
, cure, dupù ce
se puserù în reguIù, începurù u sunu muI înLuI murçuI zIs uI
IuI NupoIeon çI uILe pIese muzIcuIe de recreu(Iune IourLe Iu
modù pe uLuncI; upoI începurù u cunLu menueLuI
;o
.
6q
Dupù InIormu(IIIe ce um, în LImpuI IuI Curugeu exIsLuu
douù muzIcI europene în (urù: unu u IuI NIcuIescu, în
BucureçLI, çI uILu u IuI CIrIsoscoIeu, Iu Buzùu. ¡Iecure dIn
membrII ce uIcùLuIuu ucesLe corpurI urmonIce uveu cuLe un
nuI (IIsLuIu PunIs) uçezuL dInuInLeu buzeIor, cu cure execuLu
meIodIu suu Ler(eIe çI sexLeIe urmonIce uIe pIeseI puse în
execuLure. OsebIL de ucesL InsLrumenL uccesorIu, IIecure
urLIsL în purLe eru obIIguL u sunu cuLe un InsLrumenL de
courdù, udIcù vIoIInù prImù, vIoIInù secundù, vIoIù, vIoIon-
ceI çI cIIur conLrubus, Lobe murI çI Lobe mIcI; numuI mues-
LruI dIrIjuLor eru upùruL de uceusLù duLorIe; eI sunu numuI
vIoIInu çI IndIcu ceIorIuI(I LempuI muzIcII çI dIIerILeIe
nuun(e de eIecL.
SuneLuI ce produceu uceusLù udunùLurù de InsLrumenLe
nu corespundeu în mure purLe Iu LoL ce se cere de Iu o bunù
orcIesLrù dIn zIIeIe nousLre; cu LouLe ucesLeu serveu de
mInune penLru muzIcu de duns. (n. N. ¡.)
CIocoII, Iuund pe rund dumeIe Iu joc, se deLerù cu IurIe
Iu LouLe exercI(IIIe coregruIIce obIçnuILe în LImpuI uceIu.
MonoLonuI mIneL, dunsuI cIusIc uI suIouneIor europene,
sùILùLoureu crucovIunù u IeçIIor, coLIIIonuI Irun(uzesc, vuI-
suI nem(IIor çI ecosezuI udus dIn IunduI BrILunIeI; LouLe
ucesLe dunsurI eLnogruIIce deLerù prIIej pe rund ouspe(IIor
noçLrI de u-çI urùLu mùIesLrIu; dur se vede cù ucesLe Inovu(II
sLrùIne nu eruu încù desLuI de popuIurIzuLe în (urù Iu noI,
suu cù cIocoII noçLrI nu Ie preu çLIuu jucu bIne, cùcI eI se
obosIrù numuIdecuL çI, cu sù Iucù dIversIe, zIserù IùuLurIIor
sù cunLe prIsLoIeuncu, cIIndIu çI jocuI numIL cu Iu uçu cor-
LuIuI suu zoruIIu. ALuncI sù II vùzuL zeI çI înIocure! CuseIe
posLeInIcuIuI rùsunuu sub pupucII InvILu(IIor vùLuIuIuI sùu.
RuseLeIe IemeIIor, cIIoLeIe de veseIIe, vorbu zgomoLous ù u
bùrbu(IIor, suneLeIe uscu(ILe uIe muzIcII, IzbIrIIe cuden(uLe
dIn pIcIoure uIe dunsuLorIIor LouLe ucesLeu Iormuu un subuL
InIernuI, uI cùruI ecou se pIerdeu în upurLumenLeIe pusLII
uIe posLeInIcuIuI AndronucIe, cu un vuIeL cobILor penLru
sLùpunuI ubsenL. AbIu uproupe de zIuù se spurse peLrecereu
de Iu DInu PùLurIcù çI InvILu(II IuI se duserù pe Iu cuseIe Ior.
Cupitolol XVIII. Ce n-udoce unol, udoce
ceusol
$LIm cuL de rùu Iu rùspIùLIL GIeorgIe, vùLuIuI de curLe uI
IuI AndronucIe TuzIuc, penLru cù se rIdIcuse cu devoLu-
menLuI punù u-çI compromILe pozI(Iuneu spre u scùpu pe
sLùpunuI sùu de prùpusLIu în cure-I Luruu DInu PùLurIcù çI
cIeru Duducu. ¡n urmu gonIrII suIe, sLu nenorocILuI june çI
se gundeu prIn ce mIjIouce sù-çI dobundeuscù Irunu su çI
pe-u bùLruneI suIe mume.
A muI InLru vùLuI Iu vreo cusù mure îI eru cu nepuLIn(ù,
cùcI IIreu-I Iùcuse onesL çI nu puLeu sù suIere LuIIùrIIIe sIu-
gIIor. O sIngurù sperun(ù îI muI rùmùsese. EI cunoçLeu bIne
IImbu eIIneuscù, scrIu IourLe Irumos romuneçLe, muI çLIu çI
cevu dIn IegIIe çI duLInIIe (ùrII; IoLùrî dur u se du Iu breusIu
condeIuIuI çI, IIIndcù nu cunoçLeu pe nImenI, se Iùcu jùIbur.
AceusLù curIerù, deçI nu-I uduceu un venIL cu cure sù-çI
înLumpIne LouLe necesILù(IIe vIe(II, eI însù eru muI(umIL de
dunsu, cùcI îI scuLeu de umIIIre çI îI Iùceu sLùpun pe voIn(u
su.
¡nLr-o zI, pe cund se uIIu çezund pe scuun Iu uçu vIsLIer-
IeI, uçLepLund sù-I vIe cevu de Iucru, deoduLù se upropIe de
dunsuI un boIer bùLrun çI cu Iu(u IourLe duIce, cure,
prIvIndu-I cu o bunùLuLe ce eru un dur IIresc uI InLer-
IocuLoruIuI sùu, îI înLrebù cu un InLeres învederuL:
- TInere IogoIe(eI, Iu spune-mI, cum î(I merg
LrebuçoureIe?
- NIcI bIne, nIcI rùu, boIeruIe, rùspunse juneIe
scuIundu-se cu grubù çI dund scuunuI bùLrunuIuI.
- VusùzIcù, puIneu de LouLe zIIeIe çI nImIc muI muIL.
- Cum uçu, boIeruIe!
- Dur bIne, cum de nu Le-uI uIùLuruL pe Iungù vreo cusù
boIereuscù, cu sù Le procopseçLI?
¡u ucesLe vorbe juneIe Iùsù sù Iusù dIn pIepLuI sùu un
suspIn cure Iùcu muILù înLIpùrIre boIeruIuI.
- OILezI, IùLuI meu; spune-mI, ce uI?
GIeorgIe rIdIcù ocIII în sus çI, înLuInInd pe uI
bùLrunuIuI pIInI de bIunde(e, Iuù curujuI çI zIse:
- MI-uI zIs, mIIosLIve boIeruIe, cù de ce nu InLru în
vreo curLe de boIer cu sù mù procopsesc; dur muI deunùzI
um IeçLIL dInLr-o curLe boIereuscù în cure um sIujIL cIncI unI
de zIIe çI în Ioc de procopseuIù m-u duL pe pourLù uIurù cu
urgIe!
- $I cIne esLe uceI nemIIosLIv çI Iùrù omenIe boIer?
- EsLe posLeInIcuI AndronucIe TuzIuc, ceI muI de
uproupe uI IuI vodù Curugeu.
¡u numeIe ucesLu IrunLeu bùLrunuIuI boIer Iuù o ex-
presIune de nemuI(umIre; dur cu LouLe ucesLeu eI muI în
urmù udùugù:
- Se vede cù nu-I uscuILuI cù, de! voI, LInerII, sunLe(I cu
mIn(IIe cum zburùLoure.
- ¡-um IubIL, boIeruIe, cu pe un pùrInLe çI m-um supus
IuI cu IuI Dumnezeu!
- EI bIne, penLru ce dur Le-u gonIL cu uLuLu usprIme?
- PenLru cù um voIL sù-I scup de Iu pIerdere!
;1
AruLù-mI cum scrII. (n. N. ¡.)
- $I dIn ce prImejdIe voIuI sù-I scupI?
- VoIum sù-I scup uvereu dIn gIeureIe unor LuIIurI
cure îI înçuIù, îI sùrùcesc çI îI necInsLesc!
- ¡u spune-mI, cum Le cIeumù?
- Mù numesc GIeorgIe, boIeruIe!
- AscuILù-mù, GIeorgII(ù, zIse boIeruI prIvIndu-I cu
muI muIL InLeres voIeçLI sù InLrI în sIujbu meu?
- MuI înLuI sù bInevoI(I u-mI spune cIne sunLe(I çI voI
vedeu.
- Eu, IùLuI meu, sunL bunuI C... çI III pe puce cù nu Le
voI rùspIùLI cu posLeInIcuI!
- PrImesc cu LouLù InImu, mIIosLIvuI meu sLùpun!
- Eu nu Le voI înLrebuIn(u în sIujbù de vùLuI, cI Le voI
numI grùmùLIc uI meu, cùcI îmI LrebuIe un usemeneu
sIujbuç çI nu çLIu de ce mI s-u pùruL mIe cù veI II bun çI
vrednIc.
- BunùLuLeu ce urù(I cùLre mIne mù Iuce sù-mI pIerd
mIn(IIe. PronIu cereuscù v-u împIns sù-mI înLInde(I munù
de ujuLor, rùspunse LunùruI cu ocIII pIInI de IucrImI de
recunoçLIn(ù çI Iuund cu înIocure çI respecL munu
bùLrunuIuI boIer spre u o sùruLu.
- Sù Iùsùm ucesLeu Iu o purLe; Iu uruLù-mI sù-(I vùd
condeIuI
;1
. GIeorgIe Iuù o couIù de IurLIe çI se puse u scrIe
uceu scrIsoure compIIcuLù cure, prIn LrùsùLurI IIne çI ro-
LunjILe, superpuneu în douù çI LreI cuLurI dIIerILeIe IILere uIe
unuI cuvunL, încuL ocIIuI LrebuIu sù IIe deprIns spre u des-
cIIru uceI LuInIc çI mùIesLre( deduI.
- ¡ourLe bIne, uIerIm! Acum pune-(I cùIImùrIIe Iu bruu
çI vIno dupù mIne!
EI IeçIrù împreunù dIn puIuLuI vIsLIerIeI çI se duserù Iu
cusu bunuIuI. Nu eru uceusLu înLuIu duLù cund bunuI boIer
çI muI Lo(I boIerII romunI Iuuu în cur(IIe Ior LInerI Iùrù
proLec(Ie çI Ie înIesneuu mIjIouceIe de u-çI Iuce, prIn muncu
çI merILeIe Ior, o curIerù în Iumeu uceeu unde Iuvoureu çI
bunII Iùceuu LoLuI.
Douù IunI Iurù de ujuns IuI GIeorgIe cu sù-çI uruLe cu-
pucILuLeu çI onesLILuLeu su, Iur bunuIuI cu sù pre(uIuscù
ucesLe rure çI nesLemuLe cuIILù(I.
AceusLu se dovedI muI uIes înLr-o zI cund b unuI cIemù
pe GIeorgIe çI-I zIse: ¨ArIon grùmùLIce, Iu ucesL pILuc
domnesc çI Le du de-I dù în munu IuI veI-vIsLIer!¨
GIeorgIe se duse Iu vIsLIerIe çI deLe pILucuI în munu
vIsLIeruIuI; dur cuL de mure îI Iu mIrureu IuI cund uuzI pe
vIsLIer zIcundu-I cù esLe orunduIL sumeç Iu cusu IeIIIor çI
recomundundu-I umpIoIu(IIor de Iu(ù cu ceIe muI
Iùudùrouse cuvInLe.
EI Iùcu meLunIe punù Iu pùmunL çI sùruLù munu vIsLIer-
uIuI; upoI, înLorcundu-se Iu bunuI, îI Iùcu çI IuI cuvenILeIe
muI(umIrI çI se uçezù în sIujbù.
Ocupu(Iuneu IuI ceu muI mure eru de u îngrIjI cu servI-
cIuI ce I se încredIn(use sù-I îndepIIneuscù cu conçLIIn(ù çI
sù-I îmbunùLù(euscù pe cuL IerLuu IegIIe de pe uLuncI; dur
uceusLù ocupu(Iune nu-I împIedIcu de u-çI împIInI cu exuc-
LILuLe duLorIIIe de servIcIu çI de recunoçLIn(ù cùLre bunuI
C..., proLecLoruI sùu.
OsebIL de ucesLe cuIILù(I, eI eru respecLuos cùLre ceI muI
murI decuL dunsuI, Iùrù u-I IInguçI; Iurù cùLre ceI muI mIcI,
bun çI umubII, Iùrù u înLrebuIn(u uceu popuIurILuLe LrIvIuIù
cure în zIIeIe nousLre deprInde pe uLu(I oumenI sIubI de
mInLe u II ImperLInen(I, sub cuvunL cù sunL Independen(I.
Nu Lrecu muIL çI ucesLe dururI IIreçLI, ucesL zeI Iu servI-
cIu uIe LunùruIuI sumeç ujunserù punù Iu uuzuI domnILor-
uIuI, cure, voInd u se urùLu cù proLege merILuI çI vIrLuLeu
domnILorII uu cuLeoduLù usemeneu sIùbIcIunI! onorù pe
GIeorgIe cu runguI de medeInIcer, pe cure muI în urmù îI
scIImbù LrepLuL punù Iu ceI de serdur; usLIeI dur juneIe
Iunc(Ionur reuIIzù în scurL LImp o IorLunù pe cure o In-
vIdIuu cIIur IecIorII de boIerI.
To(I umIcII bIneIuI se bucuruu de progreseIe ce eI Iùceu;
bunuI C..., însù, împIngeu bucurIu punù Iu un IeI de pusI-
une. Conversu(IIIe ce (Ineu cu prIeLenII sùI muI LoLdeuunu
uveuu de subIecL merILeIe ce dIn zI în zI dobundeu GIe-
orgIe prIn ucLIvILuLeu cu cure îçI serveu (uru su. Cusu çI
musu bunuIuI eruu puse Iu dIspozI(Iuneu proLejuLuIuI sùu,
cure, spre u-çI urùLu mureu su recunoçLIn(ù cùLre bùLrunuI
boIer, îI Iubeu çI se supuneu IuI punù Iu sucrIIIcIu.
AcesLe onorI, ce pe LouLù zIuu se repeLuu în cusu bunu-
IuI, nu rùmuserù neobservuLe de junu MurIu. Eu începu sù
se ocupe cu nevInovù(Ie de omuI uceIu despre cure se
zIceuu uLuLeu IucrurI bune çI Irumouse; çI uLen(Iuneu ce
deLe IuvorILuIuI LùLune-sùu o Iùcu curund sù descopere înLr-
însuI LoL ce pouLe sù InsuIIe sIm(IrI duIcI çI uLrùgùLouLe.
BunùLuLeu InImII suIe se vedeu scrIsù pe IIguru-I Iruncù çI
pIùcuLù; bIunde(eu ocIIIor sùI Iùcu udeseorI pe junu
IecIourù sù se LuIbure, Iur juneIe nu puLu rùmune
nesIm(ILor Iu ucesLe semne uIe unuI umor nùscund.
Dur uLuncI puceu îçI Iuù zboruI dIn InImu MurIeI çI dIn
u IuI GIeorgIe; mIcu IumIIIurILuLe ce se Iormuse înLre
dunçII dIn reIu(IunIIe cusnIce începu sù dIspurù; eI evILuu
înLuInIrIIe, dur cund înLumpIureu îI puneu pe unuI în Iu(u
ceIuIIuIL, o conIuzIe neîn(eIeusù îI domInu pe umundoI,
încuL nu çLIuu ce sù Iucù çI cum sù Iusù dIn uceu sILuu(Iune
nedumerILù. MuILe nop(I Lrecurù Iùrù cu somnuI sù pouLù
încIIde ocIII juneI copIIe; cuL despre GIeorgIe, IucruI
mergeu muI bIne, cùcI eI, deçI o Iubeu cu IocuI prImuIuI
umor, dur ocupu(IIIe IuI ceIe muILe çI vurIuLe îI Iùceuu sù
uILe cuLevu ore dIn zI suIerIn(eIe pusIunII suIe ceIeI Iùrù
sperun(ù; pe duLù însù ce se upropIu de IocuIn(u bunuIuI,
InImu IuI începeu sù sImLù cIInurIIe urzùLoure uIe unuI
umor cure deveneu cu uLuL muI puLernIc, cu cuL eI prezenLu
muI pu(Ine probubIIILù(I de un rezuILuL IerIcIL.
¡ocuI de predIIec(Iune uI IuI GIeorgIe eru cIIoçcuI dIn
grùdInù; înLr-însuI îçI (Ineu eI cùr(IIe de cILIL çI IurLIIIe suIe.
Pe duLù ce se scuIu de Iu musù çI îçI LermInu duLorIIIe suIe
cùLre bunuI, se suIu în cIIoçc çI rùmuneu ucoIo medILund
usupru LrIsLeI suIe pozI(IunI. De muILe orI IocuI umoruIuI îI
uduceu punù Iu nesocoLILuI proIecL de u Iuru pe junu MurIu
çI u se uscunde cu dunsu în vreo purLe muI pu(In cunoscuLù
u (ùrII. Dur ucesLe rùLùcIrI copIIùreçLI dIspùreuu înuInLeu
sIm(uIuI de onoure çI duLorIe. ¨EI bIne zIceu eI sù Iuc
uceusLù IupLù osundILù de buneIe obIceIurI; dur ce vu zIce
Iumeu cund vu uIIu cù un om gonIL de nenorocIre u IosL
ujuLuL çI cùpùLuIL de un boIer cu InImù mIIosLIvù, Iur eI,
drepL muI(umIre, I-u pùLuL perII ceI uIbI çI I-u omoruL Iùrù
vreme? Nu! Nu voI sùvurçI uceusLù neIegIuIre! VoI IugI cuL
se vu puLeu muI muIL de înLuInIrIIe meIe cu MurIu çI, ducù
nu voI puLeu sù sugrum în mIne uceusLù puLImù, voI pùrùsI
cusu IùcùLoruIuI meu de bIne çI mù voI duce unde mù vu
îndemnu Dumnezeu...¨
MurIu, pùLrunsù de nevInovuLu su IubIre, sIm(eu o mure
pIùcere u urmùrI pe GIeorgIe cu ocIII çI cu ImugInu(Iu eI;
dupù ce eI pIecu Iu vIsLIerIe, eu se suIu în cIIoçc çI prIveu cu
mure InLeres IocuI unde çedeu eI, cùr(IIe pe cure cILeu çI în
IIne orIce obIecL pe cure îI uLIngeu eI.
¡nLr-o zI, pe cund se uIIu eu în cIIoçc cu IemeIIe suIe, o
mIcù suIIure de vunL rIsIpI vreo cuLevu IurLII de uIe IuI GIe-
orgIe. MurIu se repezI sù Ie udune, dur munu eI se oprI Iùrù
voIe pe o IurLIe de Vene(Iu, cu murgInIIe poIeILe, pe cure
eruu scrIse versurIIe ucesLeu:
Sus, pe cer, sunL muILe sLeIe;
Cumpu-I pIIn de IIorIceIe;
Dur nIcI unu dInLre eIe
Nu-I cu cIIpuI puIcII meIe!
MurIu, cILIndu-Ie, se sIm(I LrunsporLuLù de bucurIe çI,
sLrungund IurLIu, o bùgù în buzunuruI IermeneIII. Dupù
cuLevu ore, rùmunund sIngurù, eu recILI de muI muILe orI
uceIe versurI çI îçI pIùsmuI o muI(Ime de încIIpuIrI Iru-
mouse, u cùror concIuzIune Iu convIngereu LemeInIcù cù
versurIIe eruu scrIse penLru dunsu çI cù GIeorgIe o
IubeçLe. SInguru Idee ce o LuIburu eru cù nu se credeu uçu
de Irumousù precum o descrIsese GIeorgIe în versurIIe
suIe. ModesLIu eI nu-I permILeu sù creudù cù esLe muI
Irumousù decuL sLeIeIe ceruIuI çI IIorIIe pùmunLuIuI; cu
LouLe ucesLeu, umoruI proprIu çI cocIeLùrIu, ucesLe vIcII ce
Ie posedù punù Iu un ourecure grud cIIur IemeIIe ceIe muI
onesLe, Iùcu pe nouu nousLrù Ero sù-çI îndrepLeze puçII
cùLre ogIIndù, unde, dupù ce scIImbù de muI muILe orI
veçmInLeIe çI se prIvI înLr-însu zumbInd çI gesLIcuIund, se
reLruse pIInù de sperun(ù cù pouLe II IubILù de IrumosuI eI
¡eundru.
BunuI, preocupuL de grIjIIe cuseI çI de nepuLIn(u
bùLrune(IIor, rùmuse muIL LImp în neçLIIn(ù despre
nuçLereu çI creçLereu ceu repede u ucesLuI umor. Dur
sLungùcIu înumoru(IIor çI muI cu seumù înLrIsLureu ce se
vedeu pe Iu(u MurIeI, cund IIpseu GIeorgIe de Iungù dunsu,
deçLepLurù ourecum bùnuIeIIIe bùLrunuIuI. EI, însù, cu om
în(eIepL ce eru, rùmuse în ourecure uçLepLure punù ce LIm-
puI çI împrejurùrIIe îI vor dIcLu mùsurIIe ce urmu sù Iu çI se
îngrIjI numuI de u cIemu pe o IemeIe bùLrunù, credIncIousù
u cuseI, çI u-I ordonu cu sù prIvegIeze pe IuLù de uproupe.
Pe cuL LImp umoruI ucesLor junI rùmuse în perIoduI
suspIneIor, uI prIvIrIIor meIuncoIIce, uI nùIucIrIIor IunLusL-
Ice çI uI vIseIor de uur nereuIIzubIIe, eI puLurù sù-I uscundù
de prIvIrIIe oumenIIor; dur Lo(I çLIm cù uceusLù pusIune esLe
LerIbIIù; esLe LocmuI cu un vuIcun, în u cùruI InImù geme un
buIuur de Ioc çI de vùpuIe, cure se IupLù neînceLuL cu
sLuncIIe ce-I ucoperù çI cure, spùrgundu-Ie, se revursù cu
IIùcùrI çI cu unde mIsLuILoure pesLe LoL ce-I împresourù.
Eru o zI Irumousù de Loumnù. BunuI, împreunù cu GIe-
orgIe, se duserù Iu bIserIcù. MurIu, dupù ce îçI Iùcu
rugùcIunIIe dImIne(II, InLrù în grùdInù cu sù se pIImbe cu
douù dIn IemeIIe suIe. ¡u(u eI eru pùIILù cu u uneI IIorI
bùLuLù de vunLuI IernII. OcIII eI ceI negrI çI pIInI de vIu(ù
uILùduLù eruu ucum sLInçI de vegIere çI de IucrImI. Eu
sLrùbùLeu uIeeu cuIunduLù în vIsurIIe InImII çI cuLeoduLù se
opreu în Ioc çI prIveu grupeIe de IusomIe çI vI(eIe ce se
încoIùceuu pe urborI, Iormund IIgurI IunLusLIce çI gru(Iouse.
¡emeIIe, observund sLureu în cure se uIIu copIIu çI ne-
voInd sù-I LuIbure gundurIIe, rùmuserù muI în urmù çI
scIImburù înLre dunseIe vorbeIe urmùLoure:
- AI, ce zIcI Lu, SLunco? MIe mI se pure cù cuconI(u ure
;z
MuruIeL uIcI în sensuI de înduLorIre.
zmeu. Nu vezI Lu cù sIùbeçLe dIn zI în zI?... A ujuns cu o
scundurù.
- Ce spuI Lu, Iu nebuno? Nu ure nIcI zmeu, nIcI
IIpILurù.
- Ce ure dur?
- ¡-u cùzuL drugosLeu pe grùmùLIcuI cuconuIuI. AsLu e
LoLuI.
- Ce spuI Lu, Iu? Pe cuconuI GIeorgIe? Du çLIe sù
uIeugù... Nu e prousLù IeLI(u.
- Açu e, precum zIcI; dur sù vedem, boIeruI o s-o deu
dupù dunsuI?
- Du de ce sù n-o deu? Ce ure cuconu GIeorgIe? Nu e
Irumos? Nu e procopsIL? AuzI ucoIo!
Conversu(Iu Ior se înLrerupse prIn venIreu bunuIuI de Iu
bIserIcù. MurIu, cum vùzu pe LuLù-sùu InLrund în grùdInù,
îçI compuse ourecum IIzIonomIu çI îI sùruLù munu cu re-
specL; dupù uceeu eu deLe ordIn sù uducù cuIeuuu çI
duIceu(u în cIIoçc.
¡n LImpuI ucesLu bùLrunuI suIu cu gruvILuLe scùrIIe
cIIoçcuIuI, urmuL de GIeorgIe çI de serduruI D..., umIcuI
sùu de cusù.
¡emeIIe uduserù LùvIIe cu duIceu(ù çI cuIeu, çI deLerù
LuLuror, începund de Iu bunuI; upoI se duserù cu sù deu Ioc
cIubuccIIIor sù-çI Iucù çI eI muruIeLuI
;z
Ior.
CuL (Inu uceusLù ceremonIe, GIeorgIe çI MurIu îçI ur-
uncuu dIn LImp în LImp cuLe o cùuLùLurù de umor cu uçu de
pu(Inù îngrIjIre, încuL bunuI bùgù de seumù çI se convInse
de IuLuIuI udevùr pe cure muIL LImp îI crezuse muI muIL o
IImerù u su çI, cu sù nu surprIndù cInevu LuIburureu ce-I
prIcInuIse uceu descoperIre, eI pùrùsI cIIoçcuI, urmuL de
serduruI D... çI de IIe-su.
GIeorgIe în(eIese LoLuI çI îngùIbenI cu ceuru. Pus ucum
în IupLù cu umoruI çI duLorIu, eI cùuLu LermenuI de mIjIoc,
cu sù Iusù dIn uceusLù LerIbIIù pozI(Iune; u muI rùmuneu în
cusu IùcùLoruIuI sùu de bIne îI eru cu nepuLIn(ù, cùcI pesLe
pu(In ur II devenIL IngruL; u o pùrùsI eru penLru dunsuI o
IovIre IuLuIù, cùcI nu ur muI II puLuL sù vudù pe MurIu,
soureIe vIe(II suIe, çI ur II zdrobIL LouLe sperun(eIe unuI vIIL-
or spIendId ce ubIu se descIIsese înuInLe-I.
NeIerIcILuI june se IupLù muIL LImp cu IdeIIe ucesLeu;
dur, în sIurçIL, se IoLùrî u Iuce sucrIIIcIuI ceruL de onoure çI
de recunoçLIn(ù. ¡uù IurLIe çI condeI çI scrIse bunuIuI
uceusLù scrIsoure:
¨ßlcçorodnice ¡i de bun necm cl meu stcpcn ¡i
binejccctorl
Ccnd tei citi ccecstc umilitc scrisocre, tei ¡ti cc prec
plecctc domniei tcle sluçc c pcrcsit curtec domniei tcle,
cc sc nu plctecscc cu rcu jccerile de bine ce ci retcrsct
csuprc-i. Milostite Stcpcne, sunt ìn ccecstc lume de¡crtc
nenorociri ccre dobocrc pe omul cel mci tcre. Într-o
nenorocire cc ccecstc cm cczut ¡i eu, nemernicul, ¡i cc sc
nu cjunç c mcncc cu netrednicie pcinec domniei tcle,
ictc mc depcrtez curct ¡i nepctct de nici o neleçiuire. Sin-
çurc ruçcciune ce cutez c-(i jcce este sc nu blestemi po-
menirec mec, ccci sunt netinotct.
Precplecctc ¡i umilitc sluçc c domniei tcle
Gheorçhe scrdcrul¨
Dupù ce sLrunse çI peceLIuI srIsoureu, cIemù pe un Ie-
cIor de-I uduse o cùru(ù, pe cure o oprI Iu porLI(u dIn dos u
grùdInII, cu sù nu uIIe nImenI ceeu ce voIu sù Iucù; îçI cùrù
upoI bugujuI çI, punù u nu pùrùsI cusu bunuIuI, deLe
scrIsoureu în munu sIugII, zIcundu-I: Cund mù vu cIemu
boIeruI, sù-I duI uceusLù scrIsoure.
GIeorgIe IeçI dIn curLeu bunuIuI cuprIns de înLrIsLure,
Iur cund ujunse Iu o mIcù dIsLun(ù, prIvI înupoI çI, zùrInd
cIIoçcuI uceIu unde peLrecuse ceIe muI Irumouse zIIe uIe
vIe(II suIe, ocIII IuI se umpIurù de IucrImI...
Sù venIm IurùçI Iu bunuI.
NeIerIcILuI bùLrun, LrùsnIL cu de IuIger de neuçLepLuLu çI
IuLuIu încredIn(ure ce dobundIse, se încIIse în cumeru su,
unde peLrecu LouLù zIuu, Iùrù sù Iu nImIc spre resLubIIIreu
sùnùLù(II suIe ruInuLù de suIerIn(e. CùLre seurù eI InLrù în
grùdInù cu scop de u cIemu pe GIeorgIe çI u-I dojenI pen-
Lru mureu IuI cuLezure. NerùbdùLor de u uIIu punù Ie ce
grud se rIdIcù nenorocIreu su, poruncI sù-I cIeme
numuIdecuL pe IngruLuI. CuL de mure Iu însù mIrureu IuI,
cund îI spuse sIugu cù GIeorgIe u pùrùsIL curLeu, Iùsundu-I
o scrIsoure. ¡uù scrIsoureu, o cILI de muI muILe orI çI upoI,
rIdIcund ocIII cùLre cer, zIse cu enLuzIusm: ¨Ce suIIeL
îngeresc, ce suIIeL mure, DumnezeuIe ! Dur, cu LouLe
ucesLeu, ce poL Iuce Iu o usemeneu înLumpIure? ¡uLu îI
IubeçLe; eI o IubeçLe pe dunsu; nu-mI rùmune uILu de IùcuL
decuL sù cIem preoLuI sù-I cunune... Dur bIne!... Ce o sù
zIcù boIerImeu ceu mure u (ùrII?... BùIuLuI e în(eIepL, e pro-
copsIL, ure InImù bunù, dur esLe IeçIL dIn prosLIme; Iumeu o
sù uIIe uceusLu çI o sù mù Iucù de rusuI grecIIor IuI Curugeu;
pure cù uud de ucum pe ceI cIeveLILorI zIcund: «Amu cup çI
Iu bunuI! MuI deunùzI nu voI sù deu pe IIe-su dupù posLeI-
nIcuI AndronucIe, boIer sImundIcos çI om uI IuI Curugeu, çI

¡mperIu germun, numIL çI uI romunIIor. (n. N. ¡.)
ucum o dù sIugII uceIuI boIer!» Cum voI usLupu eu guru Iu-
mII, pe cure numuI negruI pùmunL o usLupù? Dur nu! Ce-mI
pusù! VoI du pe IIe-meu IuI GIeorgIe çI, cund mù vu
înLrebu cInevu, îI voI rùspunde: GIeorgIe e om cInsLIL çI
drepL çI boIerIu IuI nu I-u duL-o nIcI uverIIe cuçLIguLe dIn
usuprIreu sùrucIIor, nIcI IInguçIreu!... NoI n-uvem boIerI de
moçLenIre cu uILe neumurI sLrùIne de prIn Europu.
¡eLopIse(eIe nousLre çI urIondoIogIu ne uruLù curuL cù
$LeIun vodù, MIIuI vodù çI uI(I domnI moIdovenI çI romunI
uu boIerIL pe cumpuI de bùLuIe pe muI muI(I opIncurI cu In-
Imu de boIer; de ce dur sù nu duu pe IIe-meu IuI GIeorgIe,
cure çI-u cuçLIguL mIcu IuI boIerIe prIn muncù çI IsLe(Iuneu
mIn(II suIe?...¨
BunuI, IuuL de vurLejuI ucesLor IdeI IIberuIe çI umunIL-
ure, LrImIse sù cIeme pe GIeorgIe; dur eI pIecuse cu douù
ore muI nuInLe Iu MoIdovu, unde credeu cù vu gùsI, de nu
uIInure u durerIIor ce-I consumuu, ceI pu(In un reIugIu în
conLru reIeI IspILe.
Cupitolol XIX. Avertismentele
UnuI dInLre regII ¡spunIeI, rIdIcundu-se Iu demnILuLeu de
împùruL uI SucruIuI ImperIu

, nu muI puLeu sùrmunuI om
nIcI sù mùnunce, nIcI sù dourmù în puce dIn prIcInu
poe(IIor, cure îI zdrobIserù sub povuru odeIor çI u soneLeIor
ce neînceLuL îI prezenLuu; cùcI, sù nu IIe cu supùrure,
uceusLù Lugmù de IILeru(I pe cure PIuLon u duL-o uIurù dIn
repubIIcu su de Iu începuLuI IumII çI punù în zIuu de usLùzI u
IosL cum IInguçILoure çI vunILousù.
;q
PuIuLuI regIIor ¡spunIeI. (n. N. ¡.)

Un erou IspunIoI. (n. N. ¡.)
¡nLr-o zI neIerIcILuI împùruL se pIImbu prIn IrumouseIe
grùdInI uIe EscurIuIuIuI
;q
, preocupuL de grIjIIe ImperIuIuI;
dur LocmuI cund se pregùLeu, bIeLuI creçLIn, sù
muI(umeuscù IuI Dumnezeu cù I-u scùpuL ceI pu(In de
poe(I, deoduLù se înIù(Içù înuInLe-I un IndIvId uscuL cu un
scIeIeL çI cu musLù(IIe çI subIu muI murI decuL uIe vesLILuIuI
CId

.
Nu LrebuI muILù prIcepere împùruLuIuI spre u cunouçLe
cu cIne ure u Iuce, cùcI scIImonosILuI IndIvId purLu
veçmunLuI de IIcen(IuL în IILere, IerIcIre ce sùrmunII regI dIn
zIIeIe nousLre nu o muI uu.
CompIImenLeIe ceIe rIdIcoIe çI reLorIcu ceu uIecLuLù cu
cure poeLuI nosLru cILI compozI(Iuneu su uduserù IIurILuLeu
pe Iu(u împùruLuIuI çI-I deLe curujuI sù uscuILe pesLe cIncI
suLe de IexumeLrI IuLInI, Iuru(I negreçIL dIn poe(II cezurIIor.
Dupù ce poeLuI se rIdIcù de Iu pùmunL pIIn de pruI, cùcI
îçI cILI odu în genuncII, numuI cu sù uruLe cù poe(II nu sunL
deIoc IInguçILorI, sLrunse pergumenLuI çI îI deLe
împùruLuIuI zIcundu-I:
¨SIre! prImeçLe uceusLù poemù cure cuLez u vù
încredIn(u cù esLe IeçILù dIn proprIu meu InLeIIgen(ù.¨
RegeIe u(InLI ocIII usupru poeLuIuI çI, vùzund
veçmInLeIe IuI ceIe sIuçIuLe çI unsurouse, scouse o pungù
pIInù cu pIsLoII de uur
;6
çI, punund-o în munu IILeruLuIuI,
;6
Monedù IspunIcù. (n. N. ¡.)
zIse cu un zumbeL comIc: ¨PrImeçLe, domnuIe IIcen(IuL,
uceusLù pungù çI uIIù de Iu mIne cù LoL esLe vecII în Iumeu
uceusLu¨.
Ne servIrùm de uceusLù mIcù IsLorIourù, cu sù urùLùm
IecLorIIor noçLrI cù uverLIsmenLeIe nu sunL o Inven(Iune u
guverneIor consLILu(IonuIe, cI, dIn conLru, eIe sunL venILe
pe pùmunL muI deoduLù cu omuI.
Sù descIIdem cùr(IIe reIIgIunIIor unLIce çI vom vedeu
pe sLùpunILoruI ceruIuI LrImI(und Iu uverLIsmenLe çI expedI-
Indu-Ie Iu udresu Ior cu muI muILù Iu(euIù decuL regIsLruL-
orII de Iu MInIsLeruI DInIùunLru. PrInLr-unuI vesLeçLe pe
prImuI om sù Iusù dIn purudIs, cùcI muncuse dIn pomuI
InLeIIgen(eI în conLru uverLIsmenLuIuI ce I se dùduse. PrIn
uILuI vesLeçLe pe puLrIurIuI OrIeu suu ¡oL sù Iusù dIn Sod-
omu, cùcI voIu s-o urzù, penLru cù IocuILorII eI nu numuI cù
nu voIserù sù Iu în consIderu(Iune uverLIsmenLeIe ce Ie
LrImILeu, dur cercuserù u dezonoru pe îngerII ce Ie uduceuu
uceIe uverLIsmenLe. PrInLr-un uI LreIIeu uverLIsmenL
sLùpunuI unIversuIuI vesLeçLe pe DeucuIIon suu Noe cù o sù
înece pùmunLuI çI îI ordonù sù Iucù o corubIe de LreI suLe de
co(I în IungIme çI de cIncIzecI în Iù(Ime, în cure sù InLre eI,
împreunù cu IumIIIu su ceu IourLe numerousù, Iuund cu
dunsuI cuLe çupLe perecII dIn vIe(uILoureIe ceIe curuLe çI
cuLe douù dIn ceIe necuruLe, spre u servI Iu creureu uneI
IumI noI, Iùrù sù Ie pese cuL de pu(In uuLorIIor cosmogonIeI,
de BuIIon, ¡Ineu çI CuvIer, cure ne uruLù pesLe o suLù
LreIzecI de mII de puLrupede, pùsùrI, InsecLe çI repLIIe, pen-
Lru u cùror conservure, în numùr îndoIL çI înçepLIL, s-ur cere
negreçIL o IIoLIIù compusù dIn cuLevu corùbII de IInIe çI
;;
ScumpII meI compuLrIo(I (gr.)
;8
HuIde(I, copII uI eIInIIor (gr.).
IreguLe.
Pogorundu-ne dIn cer pe pùmunL, gùsIm cù uverLIs-
menLeIe uu jucuL çI joucù un mure roI în LrebIIe omenIrII.
AsLIeI dur, suILun MuImud, mureIe sLùpunILor uI ceIor
credIncIoçI çI necredIncIoçI, uIIuse dIn ourecure uverLIs-
menLe secreLe cù prIncIpeIe Curugeu se upucuse Iu
bùLrune(e sù înve(e muzIcu vocuIù çI cù-I pIùceu IourLe muIL
sù cunLe:
j&IIbur;IoI mu sImpuLrIÊLuI
;;
çI
deÐLe, puµdeV LÊn EIIÕnwn
;8
,
vesLILeIe peune uIe ELerIeI greceçLI, çI IIIndcù ucesLe
cunLece începuse u supùru înuILeIe urecII uIe mureIuI senI-
or, excILù dorIn(u de u uveu cu orIce pre( cupuI muzIcIunu-
IuI domnILor; cuL despre corp nu Iùceu nIcI o dIIIcuILuLe;
puLeu sù rùmuIe în BucureçLI suu orIunde ur II dorIL prIn-
cIpeIe.
Spre ucesL sIurçIL, dur, se începu muI înLuI o
coresponden(ù înLre suILunuI çI prIncIpeIe çI uILu înLre
ucesL dIn urmù cu umIcII sùI dIn ConsLunLInopoIe. Vùzund
însù LurcuI cù nu Iese Iu socoLeuIù cu uverLIsmenLeIe,
începu, dupù obIceIuI Lurcesc dIn uceI LImpI, u LrImILe Iu
cupugII, peçcIegII çI ImbroIorI împùrùLeçLI cu sù-I ceurù
cupuI.
PrIn(uI, însù, uveu un cup IourLe Irumos çI o burbù uLuL
de poeLIc ù çI deIIcIousù, încuL ceI muI sIunL dInLre Lo(I
sIIn(II puLrIurII çI-ur II duL IerIcIreu ruIuIuI numuI cu sù o
pouLù purLu cuLevu zIIe IIpILù de IùIcIIe suIe ceIe preu
sIIn(ILe. Nu-I veneu dur neLed bIeLuIuI Curugeu sù LrImILù
cupuI suILunuIuI çI, cu sù scupe de supùrùrI, Iùceu nevùzu(I
pe Lo(I LrImIçII împùrùLeçLI, sLrungund LoL înLr-un LImp
uvu(II însemnuLe, cu sù o Iu Iu sùnùLousu cund îI vu venI
bIne.
AcesLe sImpLome ce prevesLeuu o mure crIzù poIILIcù nu
rùmuserù muIL LImp uscunse mIn(II ceI ugere u posLeI-
nIcuIuI AndronucIe çI u IuI PùLurIcù. De uceeu umundoI se
sIIeuu u sLrunge bunI cu orIce pre(, cu sù pouLù IupLu în con-
Lru nenorocIrIIor ce puLeuu sù-I ujungù prIn cùdereu pro-
LecLoruIuI Ior.
¡n LImp dur de cuLevu IunI, IscusILuI PùLurIcù Iùcu o
muI(Ime de IspruvnIcI çI judecùLorI, scIImbù cu(Ivu egu-
menI, sLùruI sù nu se depùrLeze dIn Iunc(Iune un epIscop ce
ubuzuse IourLe muIL de duLorIIIe suIe, Iùrù u muI numI
zupcIIucurIIe, poIcovnIcIIIe de poLerù çI cùpILùnIIIe de jude(,
cure îI deLerù çI eIe un cuçLIg bunIceI.
Sù nu pIerdem dIn vedere cù douù pùr(I dIn ucesLe
IrùpIrI Ie Iuu PùLurIcù çI numuI u LreIu purLe o du IunurI-
oLuIuI, dIn cure muI Iuu çI un bun bucçIç, înso(IL de cu(Ivu
cjerim çI brcto.
Trecuse un un de zIIe de cund PùLurIcù devenIse conIId-
enL uI sLùpunuIuI sùu çI prIn IsLe(Imeu çI însInuIrIIe suIe
reuIIzuse o sLure bunIcIcù, pe cure o uveu LrecuLù înLr-un
cuLusLII de cure nu se despùr(eu nIcIoduLù.
¡nLr-o seurù eI se uIIu sIngur în oduIu su çI se pIImbu cu
puçI rurI, învurLInd pe degeLe nIçLe mùLùnII de cIIIIImbur,
cu sù goneuscù muI(Imeu gundurIIor ce-I preocupuu. ¡u(u
IuI puIIdù çI umenIn(ùLoure Iùsu sù se vudù suIerIn(u moruIù
de cure sunL cIInuI(I Lo(I uceIu ce se îmbogù(esc prIn IupLe
ruçInouse.
¡n IIne eI se oprI în Ioc çI, dupù ce se muI gundI pu(In,
zIse: ¨EsLe cu nepuLIn(ù! CosLeu CIIoru, deçI esLe ceI muI
murçuv çI muI cuIpuzun dInLre Lo(I grecII dIn |uru
Romuneuscù, dur ce-mI pusù! ... eI nu vu puLeu sù-mI
mùnunce moçIu, cùcI um înscrIsuI IuI cure dù pe Iu(ù cù
moçIu posLeInIcuIuI pe cure u cumpùruL-o de Iu suILun-mez-
uL esLe u meu çI eI nu esLe decuL un vecIII pus dIn purLe-mI,
cu sù nu zIcù Iumeu cù cumpùr moçIIIe sLùpunuIuI meu cu
bunI Iuru(I de Iu dunsuI. Sù vedem ucum Iu ce sumù se
rIdIcù mIcuI meu cùpILùIuç. Sù punem muI înLuI moçIu
RùsucILu, cure punù usLùzI u IosL u preuIubILuIuI meu
sLùpun, Iur de muIne-ncoIo vu II u preusupuseI suIe sIugI; uI
doIIeu, um o suLù pungI de guIbenI Iu buron SucIeIurIe çI
uI(I uLu(Iu Iu cùmInuruI PoIIzucIe, cu dobundù cIncI Iu
pungù; uI LreIIeu, um douù vII în VuIeu CùIugùreuscù. TouLe
ucesLe uduc pe un un venIL de IeI çuIzecI de mII. Bruvo, DIn-
uIe! Bruvo, bùIeLe! Açu esLe, în udevùr, dur sunL o sIugù, o
sIugù boIereuscù, meserIu ceu muI umIIILoure dIn LouLe
meserIIIe (ùrII. ToL omuI esLe sLùpun pe voIn(u çI pe gus-
LurIIe suIe: pIuguruI, dupù ce usudù LouLù zIuu Iucrund
pùmunLuI, seuru se-nLource Iu umIIILu IuI coIIbù cunLund çI
gùçesLe Iungù IemeIu çI copIII sùI rùspIùLIreu osLeneIIIor
suIe; negu(ùLoruI, muI(umIL de mIcuI sùu cuçLIg, cum
upune soureIe îçI încIIde prùvùIIu çI, dundu-se cu încredere
în bru(eIe desIùLùrII, esLe IerIcIL; numuI noI, cIocoII de prIn
cur(IIe boIereçLI, sunLem ursI(I Iu ceu muI usprù robIe. NoI
nu LrùIm decuL cu sù ducem înuInLe (sù perpeLuùm)
;q
De Iu uceI scumuLorI u rùmus vorbu popuIurù uILù cùcIuIù.
(n. N. ¡.)
bIesLemuI IuI CuIn, ucIgùLoruI de IruLe, Lremurund Iu gIusuI
sLùpunIIor noçLrI, precum Lremuru eI cund uuzeu gIusuI IuI
Dumnezeu sLrIgundu-I: «CuIne, ce uI IùcuL pe IruLeIe Lùu?»
De ce IoIos ne sunL nouù muncùrIIe ceIe bune, cund nu Ie
puLem gusLu în IInIçLe? Ce pre(uIeçLe o cusù bIne încùIzILù
çI un puL mouIe çI Irumos, cund noI dormIm pe pIcIoure cu
peIIcunII suu cu ocIII descIIçI cu IepurII, spre u II guLu Iu
poruncIIe sLùpunIIor noçLrI în orIce ceus uI nop(II?!... Dur
usLù vIu(ù pIInù de cIInurI vu înceLu o duLù! MoçIu ceu mure
u grecuIuI um îngII(IL-o çI nu m-um înecuL. VIIIe dIn VuIeu
CùIugùreusc ù I Ie-um IrùpIL Iùrù ceu muI mIcù greuLuLe; uu
rùmus ucum ceIe douù moçII dIn Buzùu çI cuseIe; bun e
Dumnezeu çI penLru dunseIe çI uLuncI voI Iùsu pe IunurIoL
cu pungu muI uçurIcù decuL u unuI neIer de spùLùrIe çI cu
suIIeLuI încùrcuL cu bIesLemeIe sùrucIIor, dIn uIe cùror su-
dorI çI-u sLruns uceIe bogù(II.¨
Dupù ce PùLurIcù LermInù uceusLù IIIozoIIe cIocoIuscù,
scrIse un rùvuç çI îI LrImIse Iu CosLeu CIIoruI.
Cupitolol XX. Teutrol in {uru Româneuscú
De vu II exIsLuL LeuLru în (uru nousLrù înuInLe de Curugeu,
nu çLIm, IsLorIu nu ne spune nImIc; cIIur LrudI(IunIIe pop-
uIure nu ne uruLù decuL venIreu unor escumuLorI urubI çI
LurcI, cure scoLeuu pungIIce dIn gurI, înIIgeuu uce prIn
muçcIII muInIIor, vùrsuu meI pe nus çI scoLeuu dIn cup o
muI(Ime de cùcIuII
;q
.
8o
Dupù unII, ucesL LeuLru u IosL cIùdIL pe IocuI SIùLIneunuIuI.
(n. N. ¡.)
81
CeIe LreI opere dInLuI sunL de RossInI, Iur ceIeIuILe douù de
MozurL. (n. N. ¡.)
¡n LImpuI IuI Curugeu venI penLru prImu ourù un
înLreprInzùLor de dIorumù çI cIùdI un LeuLru de scundurI în
curLeu bunuIuI MunoIucIe BruncoveunuI
8o
. AcesL LeuLru
opLIc (Inu cuLvu LImp, Iur muI în urmù domnI(u RuIu cIùdI
Iu CIçmeuuu RoçIe o suIù de buI, în cure se udunuu boIerII çI
cucouneIe de peLreceuu nop(IIe ceIe IungI uIe IernII.
Pu(In însù dupù uceeu venI în BucureçLI un unLreprenor
de LeuLru meIodrumuLIc, cu o Lrupù IormuLù usLIeI încuL sù
pouLù reprezenLu LrugedII, drume, comedII çI cIIur opere.
ArLIçLII ceI muI prIncIpuII uI ucesLeI compunII eruu:
GIergIe (dIrecLoruI) penLru roIeIe comIce, mudum DIIII
penLru roIeIe IorLI de IemeIe, demouzeIu DIIII penLru roIeIe
de junù umunLù, Iur domnuI SLeInIeIs eru prIm umunL IorLe.
ReperLorIuI Ior se compuneu dIn ceIe muI Iumouse
produc(IunI drumuLIce çI opere muzIcuIe uIe çcouIeIor
ILuIIunù çI germunù; dur pIeseIe cure înLumpInuu o prImIre
muI IuvorubIIù în pubIIcuI LeuLruIuI nosLru eruu: ¨SuuI¨,
¨¡du¨, ¨PIu de ToIomeI¨, ¨BrIgun(II¨ çI ¨¡uusL¨, precum çI
opereIe: ¨Guzzu Iudru¨, ¨MoIsI în EgIpeL¨, ¨CenerenLoIu¨,
¨¡IuuLuI mugIc¨, ¨¡domeneu¨ çI cuLevu uILeIe
81
.
¡n LImpuI ucesLu nu(Iuneu eIenù se pregùLeu sù rupù
Iun(urIIe ce de puLru secoIe o (Ineu în scIuvIe. Bùrbu(II ceI
muI IumInu(I çI muI puLIo(I uI ucesLeI nu(IunI se udunuserù
dIn LouLe pùr(IIe în RomunIu çI în (ùrIIe vecIne cu dunsu çI
Iormuserù dIn BucureçLI un cenLru de operu(Iune uI muI
muILor comILeLe, ce Iucruu în unIre penLru bIneIe puLrIeI
Ior.
¡nLre bùrbu(II înscrIçI în regIsLreIe comILeLuIuI
revoIu(Ionur eIenIc dIn BucureçLI IIguruu: ALunusIe CrIsLo-
poIu, nouI Anucreon uI grecIIor modernI; ¡ucovucIe RIzu,
poeL cu mure repuLu(Iune; ScuIu, cure muI în urmù
reprezenLù pe GrecIu IIberù Iu muI muILe cur(I uIe EuropeI;
docLoruI CrIsLuII; CosLundIe BuzùuI çI IogoIùLuI GIeorgIIe
SerurIe.
AceçLI oumenI, în udevùr murI çI înzesLru(I cu InImI
generouse, cunoscund cuL de muIL conLrIbuIeçLe LeuLruI Iu
Iormureu InImII unuI popor prImILIv çI Iu pregùLIreu IuI
penLru IupLe eroIce, se gundIrù u înIIIn(u un LeuLru în IImbu
eIIneuscù.
Cu sù pouLù dur u reuIIzu uceusLù Idee, ce (InLeu Iu
pregùLIreu junIIor eIInI dIn PrIncIpuLe penLru sIunLu IupLù u
Independen(eI cIusIcuIuI pùmunL uI EIudeI, Iormurù reper-
LorIuI Ior LoL dIn pIese pIIne de puLrIoLIsm, vIrLuLe,
ubnegu(Iune çI urù conLru LIrunIeI.
PrImu produc(Iune ce se prezenLù pe scenu ucesLuI
LeuLru Iu MourLeu IuI ¡uIIu Cezur de VoILuIre, Lrudusù în
eIIneçLe de IogoIùLuI GIeorgIIe SerurIe. SuccesuI eI Iu
spIendId, Iur înLIpùrIreu ce Iùsù în InImu specLuLorIIor Iu
uLuL de mure, încuL, dupù IeçIreu dIn LeuLru, muI(I dInLre
eIInI InLonuu pe uII(e peunuI
8z
rùzbunùrII çI uI mor(II.
Dupù uceusLù pIesù urmurù: ¨MunIu IuI AcIII¨,
8z
Peun Imn rùzboInIc.

AceusLù IemeIe, romunù de orIgIne, eru so(Iu serduruIuI
DumILrucIe Bogdùnescu. (n. N. ¡.)
compusù de ALunusIe CrIsLopoIu; ¨TImoIeon¨ de ZumpeII-
us; ¨Meropu¨, ¨ZuIru¨ çI ¨MuIomeL¨ de VoILuIre; ¨OresL¨ çI
¨¡IIIp ¡¡¨ de AIIIerI; ¨PoIIxenI¨ de ¡ucovucIe RIzu çI
¨ArIsLodem¨ de MonLI.
CeI ce voIeçLe sù uIIe ducù ucesLe pIese uu produs suu
nu eIecLuI Ior sù înLrebe cumpIIIe DrùgùçunIIor dIn
RomunIu çI pe uIe GrecIeI scIuve pe uLuncI çI eIe vor
rùspunde urùLundu-I un popor IIber çI un reguL nou înscrIs
pe IurLu EuropeI.
AcLorII cure uu IuuL purLe Iu reprezenLureu ucesLor
produc(IunI LeuLruIe eruu muI Lo(I sLuden(I dIn çcouIu
eIIneuscù; Iur ceI ce s-uu deosebIL muI muIL prIn genIu çI
LuIenL uu IosL: C. ArIsLIu, Teodor GuzI, ConsLunLIn
$omucIe, docLoruI ¡ormIon çI GIeorgIe Muçu.
¡u începuL LouLe roIeIe IemeIeçLI se jucuu de bùrbu(I çI
muI cu seumù de LunùruI C. ArIsLIu, uI cùruIu IIzIc çI dexer-
ILuLe se conIormuu muI muIL cu curucLeruI IemeIesc; dur
muI în urmù s-u gùsIL o IemeIe, unume MurgIIouIu

, cure u
prImIL cu mure pIùcere sù jouce ucesLe roIe în LouLe pIeseIe
reperLorIuIuI.
JunII romunI ce-çI Iùceuu sLudIIIe în çcouIu eIIneuscù,
vùzund pe sLrùInI reuIIzund înLr-un LImp uLuL de scurL o
InsLILu(Ie de ceu muI mure necesILuLe penLru o nu(Iune,
Iuurù IoLùrureu u-I ImILu.
8q
Trudusù dIn eIIneçLe de A. Nùnescu, unuI dInLre junII
ucLorI romunI. RoIuI EcubeI dInLr-uceusLù operù s-u jucuL
(uçu spun conLemporunII) de dI ¡. E. RùduIescu, cure,
dorInd cu reprezenLu(Iuneu sù Iusù înLru LouLe bIne,
împIIneu çI roIuI de suIIer. (n. N. ¡.)

Trudusù de HerdeIIus, umIc uI IuI GeorgIe ¡uzùr. (n. N. ¡.)
Spre ucesL sIurçIL se uIeserù cu(Ivu dIn ceI muI cu LuIenL
çI în pu(In LImp rIdIcurù pe scenù IuImousu LrugedIe u IuI
EurIpIde numILù ¨Ecubu¨
8q
.
AceusLù pIesù, ce penLru prImu ourù du ocuzIune IImbII
romune u InLru în LempIuI muzeIor, uvu un succes nu
LocmuI suLIsIùcùLor dIn cuuzu geIozIeI çI u rIvuIILù(IIor.
Dupù dunsu se reprezenLù ¨ZgurcILuI¨ de MoIIére

çI uILe
cuLevu produc(IunI, upoI înceLù.
RevoIu(Iu IuI Tudor VIudImIrescu, cure deLe nu(IunII
romune drepLurIIe eI ceIe sLrùmoçeçLI, o duLorùm în mure
purLe IdeIIor de IIberLuLe çI eroIsm cuIese de junII romunI
dIn pIeseIe: ¨MourLeu IuI Cezur¨, ¨AcIII¨, ¨TImoIeon¨ çI
¨Ecubu¨.
CuL dururù ucesLe LuIburùrI poIILIce, în cure romunII, cu
urmeIe în muInI, smuIserù de Iu LIrunII Ior drepLuI de u II
guvernu(I de prIncIpI romunI, LeuLruI sLùLu încIIs. MeIpo-
86
Muzu LrugedIeI çI u comedIeI. (n. N. ¡.)
mene çI TuIIu
86
pùrùsIrù murgInIIe DunubIuIuI çI se uçezurù
în puLrIu IuI ¡eonIdus, cu sù uprIndù în pIepLuI
descenden(IIor IuI IocuI ceI sucru uI IIberLù(II, cure purIIIcù
pe nu(IunI de Iepru scIuvIeI.
Dupù revoIu(Iune venI Iu domnIe prIncIpeIe GrIgorIe D.
GIIcu.
AcesL domnILor romun, deçI uveu mure dorIn(ù cu sù
uducù (uru Iu ceI muI înuIL grud de IerIcIre, dur rùnIIe eI
eruu muILe çI vIndecureu Ior recIumu un LImp îndeIunguL çI
sucrIIIcII coIosuIe.
EI, dur, cu un udevùruL pùrInLe uI nu(IunII, sLudIe cu
serIozILuLe pozI(Iuneu (ùrII çI începu operu regenerùrII prIn
îmbunùLù(IrI de prImu necesILuLe: reguIù IInun(eIe (ùrII
sIeILe de domnII IunurIo(I çI InvuzIunIIe precedenLe;
combùLu ubuzurIIe umpIoIu(IIor, înzesLrù CupILuIu cu puvuj
de pIuLrù, înIIIn(ù çcouIe în IImbu romunù
8;
çI pouLe cù ur II
IùcuL muI muILe îmbunùLù(IrI, ducù rezbeIuI Lurcorusesc
nu-I du jos de pe scuunuI domnIeI
88
...
¡u 18¸q numIndu-se AIexundru DImILrIe GIIcu domn
(ùrII, romunII dIn LouLe pùr(IIe începurù u se deçLepLu dIn
IeLurgIu în cure se uIIuu pun-ucI. ¨CurIeruI romunesc¨, sIn-
guru IouIe pe uLuncI, prIn urLIcoIII sùI pIInI de puLrIoLIsm,
începu u cIemu pe romunII ceI InLeIIgen(I sù depuIe pe uI-
LuruI puLrIeI renùscuLe roduI osLeneIIIor çI uI vegIerII Ior.
O socIeLuLeu IIIurmonIcù se înIIIn(ù. ¡onduLorII eI
Iuserù: ¡. E. RùduIescu, ¡. CumpIneunu çI C. ArIsLIu. CeI
dInLuI conLrIbuIu cu doI guIbenI pe Iunù, IucrùrI IILerure çI
8;
¡n uceçLI LImpI se Iormù o socIeLuLe secreLù uI cùreI cupI çI
zeIoçI sprIjInILorI eruu ConsLunLIn GoIescu çI ¡. EIIude.
¡uLù çI progrumu ucesLeI socIeLù(I:
¡. $couIu dIn SI. Suvu sù se împIIneuscù çI sù se înuI(e Iu
gruduI de coIegIu. Dupù modeIuI ucesLeIu sù se creeze uILu
în CruIovu.
¡¡. Creureu çcouIeIor normuIe în cupILuIu IIecùruI jude(
prIn eIevI IeçI(I dIn coIegIu.
¡¡¡. Creureu çcouIeIor prImure în IIecure suL.
¡V ¡ondure de jurnuIe suu guzeLe în IImbu romunù.
V AboII(Iu monopoIuIuI LIpogruIIc.
V¡. ¡ncurujureu spre Lruduc(IunI în IImbu puLrIeI çI
LIpùrIreu ucesLoru.
V¡¡. ¡ormureu unuI LeuLru nu(IonuI.
V¡¡¡. SLùruIreu spre u IeçI dIn regImuI IunurIoL prIn re-
Iorme în(eIepLe suu reînnoIreu prImeIor InsLILu(II uIe (ùrII
(vezI ¡ssuIur, pug. ;; ;8). (n. N. ¡.)
88
¡n LImpuI guvernuIuI provIzorIu, s-u IùcuL o mIcù încercure
dIn purLeu IuI ArIsLIu penLru deçLepLureu gusLuIuI de LeuLru.
EI u reprezenLuL cu çcoIurII sùI pe ¡unIus BruLus çI OresL de
AIIIerI, Iur muI în urmù pe ZuIru de VoILuLIre. Pe ceIe douù
dInLuI în IImbu eIenù, Iur pe ceu dIn urmù în IImbu
Iruncezù. DInLre junII çcoIurI s-u dIsLIns muI muIL (uçu se
zIce) C. A. RoseLLI, cure u reprezenLuL pe EgIsL LIrunuI dIn
LrugedIu OresL cu o IerocILuLe uLuL de nuLuruIù încuL u
spùImunLuL pe pubIIc çI cIIur pe ArIsLIu, proIesoruI sùu. (n.
N. ¡.)
sucrIIIcII LIpogruIIce penLru ImprImureu de pIese LeuLruIe,
progrume, înçLIIn(ùrI eLc.; ceI de-uI doIIeu, cu puLru guIbenI
qo
C. Munu deLe prImuI semnuI, înzesLrund socIeLuLeu cu
douù mII de guIbenI, cure, înmuI(Indu-se prIn dobunzI, cre-
dem cù se vor II înLrebuIn(uL Iu cIùdIreu LeuLruIuI. (n. N. ¡.)
pe Iunù; Iur ArIsLIu, cu un guIben pe Iunù çI înduLorIreu de u
du Iec(IunI drumuLIce cuLe çuse ore pe IIecure zI.
Dupù çuse IunI de IupLe gIgunLIce în conLru
dIIIcuILù(IIor de LoL IeIuI, socIeLuLeu IzbuLI u pune în scenù
pe ¨MuIomeL¨ de VoILuIre, cu IuxuI çI îngrIjIreu
puLIncIousù în uceI LImpI.
PIesu, în IIne, reuçI de mInune. PubIIcuI, ucuzuL usLùzI
cù nu esLe în sLure sù în(eIeugù produc(IunIIe cIusIce, se en-
LuzIuse uLuL de muIL, încuL cereu, prIn munIIesLùrI zgomo-
Louse, reproducereu pIeseI.
JunII eIevI ce se dIsLInserù în uceusLù pIesù uu IosL:
NIcu Andronescu în roIuI IuI MuIomeL, ¡oun CurIe înLr-uI
IuI ZopIr, DIumundI NIcoIue u jucuL bIne pe ZeId çI RuII(u
MIIùIIeunu pe regInu PuImIru; dur InumIcII romunIIor,
prevùzund moruIILuLeu çI puLrIoLIsmuI ce puLeu sù InspIre
usemeneu pIese în InImu poporuIuI, înLrebuIn(urù LouLe
mIjIouceIe çI suIrù pe scenù comedII çI Iurse ImoruIe, cure
corup spIrILuI çI InImu
8q
.
EIecLuI moruI ce produse reprezenLureu IuI ¨MuIomeL¨
Iu necuIcuIubII; venILuI SocIeLù(II ¡IIurmonIce se înzecI;
numùruI membrIIor eI se rIdIcù punù Iu çupLezecI IndIvIde,
înLre cure IIguruu ceI muI nobIII çI muI InLeIIgen(I bùrbu(I uI
socIeLù(II nousLre. EnLuzIusmuI merse uçu depurLe încuL
unII dInLre usocIu(I, çI cIIur dInLre purLIcuIurI, în sucru çI
puLrIoLIcu Ior exuILure începurù u doLu socIeLuLeu cu
donu(IunI LesLumenLure
qo
. Dur InumIcuI ceI neîmpùcuL uI
IerIcIrII nousLre, vùzund LouLe ucesLe mùrInImouse
8q
¡uLù ce zIceu, în uceusLù muLerIe, rùposuLuI B. CuLurgIu înLr-
un urLIcoI IùcuL în urmu reprezenLùrII drumeI MIsunLropIu
çI pocùIn(u de KoLzebue:
¨¡ùsu(I, dur, voI, III uI uceIor murI domnILorI uI IumII,
Iùsu(I buIonùrIu çI suLIru pe seumu uceIor suIIeLe
îngIesuILe, pe seumu uceIor duIurI sùruce. PùrIn(II voçLrI
uu IosL murI çI voI nu puLe(I II mIcI. VreI cu ucLoruI romun
sù uruLe ceeu ce esLe? ¡ù-I sù LrùIuscù în eIemenLeIe
sLrùmoçIIor sùI. SIuvu, umoruI, generozILuLeu, puLrIoLIsmuI,
rùzbunureu, LruIIu, drepLuLeu; IuLù ce-I LrebuIe IuI cu sù IIe
mure. Dù-I LrugedII sungerouse çI drume scrIse cu IucrImI çI
Ie vu jucu bIne. Nu-I du Iursù, cù eI nu çLIe sù IIe buIon; eI
n-u çLIuL u se sIugùrI çI u se muImu(u. Nu-I veI vedeu
nIcIoduLù sù-çI çLIe roIuI, penLru cù nu-I pIuce nIcI în gIumù
u II mùscùrIcI.
PrIvI(I LeuLruI cu o çcouIù de moruI çI ve(I uIIu ucLorI
mundrI de u II proIesorII noro- duIuI, çI ve(I vedeu çI ucLorI
bunI. ¡uce(I pe ucLoruI romun sù meurgù sIngur, îmbuIzIL
de sIne, înecuL în IucrImI pe umvonuI sùu; sù înve(e, sù
îndupIece, sù mIçLe InImIIe, sù se sImLù IerIcIL çI mundru de
proIesIu su. Nu-I Luru(I în sIIù u-I pune perucu buIonuIuI în
cup, u-I Iuce o curIcuLurù çI u-I umIII spre u se scùIumbu
înuInLeu unuI pubIIc cure çI eI e LoL romun çI sIngur nu çLIe
penLru ce nu-I pIuc scùIumbùLurIIe.
AcesLu esLe mIsLeruI LeuLruIuI socoLIL în udevùruLu IuI
însemnure çI usLIeI u IosL socoLIL çI înLre ceI vecII.
B. CuLurgIu¨
(n. N. ¡.).
uspIru(IunI uIe romunIIor cùLre cIvIIIzure, u(u(ù muI înLuI
geIozIu înLre cupII socIeLù(II, upoI înLre ¡. CumpIneunu çI
prIncIpeIe domnILor; Iur dupù uceeu, prIn corup(Iune çI
InLrIgù, reuçI u dIsLruge uceu socIeLuLe, cure, de ur II exIsLuL
pun-ucum, negreçIL cù urLu drumuLIcù çI IILeruLuru nousLrù
ur II ujuns Iu mure grud de cuILurù.
MùruI dIscordIeI, cure uduse uceusLù nenorocIre, cu o
meduIIe de uur proIecLuLù de socIeLuLe u se du prIn voL
membrIIor socIeLù(II cure ur II merILuL muI muIL. Se zIce cù
CumpIneunu ur II dorIL sù I se deu numuI IuI uceu meduIIe
çI de uceeu începuse u Iuu Lon de dIcLuLor; pe de uILù purLe
IurùçI, prIncIpeIe GIIcu, vùzund cu ocII rùI crescundu pop-
uIurILuLe u CumpIneunuIuI çI Lemundu-se u nu ujunge prIn-
Lr-însu Iu Lron, uduse IucrurIIe usLIeI încuL ¡. EIIude çI C. Ar-
IsLIu îçI deLerù demIsIuneu çI prInLr-uceusLu LoLuI se
spuIberù în vunL.
Pu(In cevu muI în urmù se Iùcurù noI încercùrI penLru
reînIIIn(ureu SocIeLù(II ¡IIurmonIce. C. ArIsLIu Iu însùrcInuL
cu uceusLù Iucrure. EI conduse IucrurIIe cu mure sIIIn(ù çI
umor proprIu; vùzund însù cù LeuLruI çI IILeruLuru eruu
numuI un preLexL, Iur udevùruLuI scop eru InLrIgu poIILIcù,
se reLruse.
Dupù Lrecere de cuLvu LImp, IurùçI începurù u se IvI
sImpLome penLru redescIIdereu TeuLruIuI Nu(IonuI. De
usLù duLù însù domnILoruI însuçI se pusese în cupuI
înLreprInderII, cu scop dupù mùrLurIsIreu conLemporunIIor
- de u puruIIzu InIIuen(u CumpIneunuIuI çI u surpu
LoLdeoduLù çI LeuLruI.
Spre împIInIreu ucesLuI scop cIemù IurùçI pe C. ArIsLIu
çI-I propuse dIrec(Iuneu LeuLruIuI cu suIurIuI de guIbenI
cIncIzecI pe Iunù çI LoL venILuI reprezenLu(IunIIor. EsLe însù
un proverb cure zIce: CIne s-u IrIpL cu cIorbù se Leme çI de
IuurL.
q1
Ceu muI mure IovIre duLù LeuLruIuI Iu oprIreu IuI MomoIo
de u muI încIIrIu suIu penLru reprezenLu(IunI romune. (n.
N. ¡.)
BIeLuI ArIsLIu se IrIpsese de douù orI cu cIorbù çI ceeu
ce I se oIereu ucum nu eru nIcI IuurL, nIcI upù rece. Spre u
scùpu, dur, de ucesLù nouù umùgIre, ceru de Iu domnILor sù
I se deu în scrIs oIerLeIe ce-I Iùcuse.
AceusLù dorIn(ù nu I se împIInI de domnILoruI sub
dIIerILe preLexLe, înLre cure InLru çI uceIu cù nu voIeçLe sù se
decIure pe Iu(ù proLecLor uI LeuLruIuI, cu sù nu uLIngù sus-
cepLIbIIILuLeu CumpIneunuIuI.
ArIsLIu prImI çI se IrIpse penLru u LreIu ourù, cùcI dupù
suIreu pe scenù u IuI ¨SuuI¨ de AIIIerI cu un succes gIgunLIc,
în cure se dIsLInse IourLe muIL juneIe CurIe, începurù
persecu(II IndIrecLe, cure uduserù cùdereu deIInILIvù u
LeuLruIuI
q1
.
¡u unuI 18qq-18q¸ ConsLunLIn CurugeuII, eIev uI IuI
ArIsLIu, pùrùsI cupILuIu MoIduvIeI, unde înLreprIndeu urLu
drumuLIcù cu mure succes, çI înso(Indu-se cu C.
MIIùIIeunu çI prIn concursuI dIor AnesLI CronIbuce,
¡ùscùrescu, RuII(u SLoenescu çI CuIIope CurugeuII,
descIIserù IurùçI LeuLru
qz
.
Cupitolol XXI. Iemeiu u scos pe omdin rui
¡ecLorII noçLrI counosc pIunuI IuI PùLurIcù çI uI DuducùI de
u ruInu pe IunurIoLuI; n-uu însù nIcI o Idee despre In-
genIouseIe Ior mIjIouce prIn cure îçI puneuu în Iucrure
qz
Nu vom zIce nImIc despre progresuI suu regresuI ce u IùcuL
LeuLruI sub dIrec(Iuneu IuI CurugeuII, cu sù puLem vorbI muI
pe Iurg în romun(uI CIocoII noI despre LoL ce s-u peLrecuL în
LeuLru punù în zIuu de usLùzI. (n. N. ¡.)
înLunecousu Ior InLen(Iune. EsLe dur de duLorIu nousLrù u
du ucI cuLevu probe despre vIcIenIIIe ucesLor doI çIre(I.
CunouçLem cu Lo(II cù IuxuI esLe ceI muI LerIbII ugenL uI
corup(IunII; penLru dunsuI IemeIu ceu mundrù çI uçure de
mInLe cuIcù în pIcIoure credIn(u juruLù so(uIuI eI, vesLejeçLe
onoureu su çI u IumIIIeI, îçI Iuce copIII neIerIcI(I, cude în uru
çI dIspre(uI socIeLù(II, în IIne Iuce LoLuI çI se peIrde în
prùpusLIu ceIor muI murI crIme.
AcesL IIugeI, InvenLuL de SuLun cu sù pIurdù pe om prIn
IemeIe, deçI se InLrodusese în (urù Iu noI de cùLre IunurIo(I,
cu scop de u ne Iuce sù pIerdem sImpIILuLeu çI vIu(u ceu
usprù ce ne dù LùrIu de curucLer, dur, eI IIInd IourLe cosLIsIL-
or, se înLInsese numuI în cIuseIe ceIe uvuLe, Iur poporuI
rùmuse neuLIns. Dur InvuzIunIIe ce neînceLuL cùIcurù (uru
InLroduserù cu înceLuI munuIucLuru europeunù, cure se
compune în mure purLe dIn dIumunLe çI uurùrII IuIse, pre-
cum çI dIn posLuvurI çI mùLùsùrII urse, cu cure negu(ùLorII
ceI Iùrù conçLIIn(ù înçeIuu çI sùrùceuu noroduI

.
RùuI ucesLu merse crescund neînceLuL, Iur în LImpuI IuI
Curugeu ujunse Iu cuIme. ¡uxuI, ucum, îçI uveu prozeII(II
sùI în LouLe cIuseIe socIeLù(II: IemeIIe nu muI vIsuu decuL
dIumunLIcuIe, sLoIe de mùLuse çI uILe secùLurI de ucesLeu,
penLru cure eruu în sLure u sucrIIIcu LoL.
DescIIdereu cIubuIuI de Iu CIçmeuuu RoçIe çI pre-
Iucereu IuI muI în urmù în suIù de LeuLru deLe o înLIndere çI
muI mure IuxuIuI. TouLù socIeLuLeu doreu sù vudù LrugedIIIe

Cù IuxuI u corupL în mure purLe socIeLuLeu nousLrù, nu muI
esLe îndoIuIù. Dovudù Iu uceusLu dùm ordInuI prIncIpeIuI
AIesundru Moruz duL cùLre mureIe cùmùruç, prIn cure
opreçLe pe negu(ùLorI de u muI uduce în (urù IIude, IIno,
mùLùsùrII çI uILe obIecLe de Iux, cùcI uduc vùLùmure çI
sùrùcIe noroduIuI. ¡uLù uceI ordIn domnesc:
¨¡o AIesundru ConsLunLIn Moruz, voIevod çI domn
|ùrII RomuneçLI.
Dum. veI-cùmùruç, prImInd domnescuI nosLru pILuc, sù
cIemI pe Lo(I IIpscunII Iu cùmurù çI sù Ie duI poruncu dom-
nIeI meIe penLru IIude çI IInuç, sudeLIcu I în cusùLurI çI în
busmuIe, ce sunL IucrurI cure prIcInuIesc o cIeILuIuIù
zudurnIcù çI o sLIngere de obçLe, cu cuLe dInLr-ucesLeu se
uIIù ucum Iu prùvùIIIIe Ior, uceIeu numuI sù çI Ie vundù
neoprI(I; Iur de ucI înuInLe sù çLIe cù, Iùrù de u uveu voIe sù
Ie descIIdù çI sù Ie vundù, se vu peceLIuI çI, Iùcundu-se zupL
Iu cùmuru domneuscù, se vu scouLe dIn (uru domnIeI meIe
uIurù çI muI muIL nu vor II îngùduI(I u Ie descIIde çI u Ie
vInde uIcI. DrepL uceeu, cu sù n-uIbù prIcInù de îndrepLure
cù n-u çLIuL, sù Ie urù(I poruncu domnIeI meIe IoLùruLoure,
cu sù o çLIe; uçIjdereu sù urù(I dumneuLu poruncu uceusLu Iu
veI-vumeç uI curvusuruIII cu de ucum înuInLe orIcuLe de
ucesL IeI, numILe muI sus IucrurI zudurnIce, vu gùsI înLre
mùrIurIIe ce uduc IIpscunII, peceLIuIndu-Ie de Iu(ù cu
sLùpunuI uceIeI mùrII, sù Ie LrImILù Iu cùmuru domnIeI
meIe. $I însumI eu, domnuI, um poruncIL.
1;qq, murLIe 11¨
(Dupù ¨CondIcu urIIveI¨ cu nr. 11z roçu, IouIu z1q
verso.) (n. N. ¡.)
çI opereIe germune reprezenLuLe de GIergIeI. Nu eru Ium-
qq
$eIuI de musù pe uLuncI se pIùLeu IeI ¸o pe Iunù çI-çI scuLeu
vIu dIn vInùrIcI çI IndIvIduI sùu de podvezI çI ungurII; pIùLeu
însù Iu prImIreu ordInuIuI de orunduIre IeI ¸, sub numIre
de IuvuIeL. (CondIcu urIIveI, nr. 1z1, IouIu zo-z6 roçu.) (n.
N. ¡.)
IIIe în cure sù nu se vorbeuscù despre LeuLru çI muI cu
seumù despre gùLeuIu cucouneIor. ¡emeIIe îçI murLIrIzuu
bùrbu(II, Iur juneIe çI junII pe pùrIn(II Ior, cu sù Ie cumpere
veçmInLe noI, dIumunLe çI purIumùrII. ¡n durn se opuneu
bIeLuI cuIemgIu Iu preLen(IunIIe IemeII suIe, în durn îI re-
peLu de o mIe de orI cù dInLr-o IeuIù de cIncIzecI IeI pe
Iunùqq nu pouLe sù (Ie greuLù(IIe IumIIIeI çI sù Iucù çI Iux,
cùcI IemeIu puneu muInIIe în çoIdurI çI îI rùspundeu prIn
ucesLe cuvInLe:
¨CuIIcuIe! ducù n-uI sLure, de ce Le-uI însuruL? Sù-mI
IucI rocIIe de muILeI çI sù-mI cumperI çuI çI cerceI de
¡Ipscu, uuzI Lu? C-upoI îmI Iuc eu... ¡n(eIesu-m-uI?¨
NenorocILuI so( Lùceu çI prIveu cu suIIeLuI pIIn de
înLrIsLure pe so(Iu su îmbrùcuLù înLocmuI cu ceIe muI dInLuI
cucoune, Iùrù sù-çI uducù umInLe cù u conLrIbuIL cuL de
pu(In Iu sLrùIucILuI Iux uI so(IeI suIe.
¡nLr-o seurù posLeInIcuI AndronucIe, în conLru obIceI-
uIuI sùu, se uIIu ucusù Iu dunsuI. EI çedeu pe o soIu
Iumundu-çI cIubucuI cu o IIegmù demnù de un osmunIuu çI

DosoIIpsIe - de dure çI Iuure. (n. N. ¡.)
vorbeu dIn cund în cund cu PùLurIcù.
- Açu, DInuIe drugù, zIceu eI, sù ne muI mùsurùm cIeI-
LuIeIIIe, cù nu mergem bIne. Ce D-zeu! Eu cuçLIg pe LoL
unuI uproupe Iu puLru suLe pungI de bunI, çI cu LouLe
ucesLeu vII neînceLuL de-mI spuI cù n-uvem bunI çI mù
sIIeçLI sù Iuc împrumuLurI.
- ¡ourLe bIne Le-uI gundIL, mIIosLIve cucoune; numuI
esLe cum LurzIu. DuLorIIIe s-uu mùrIL IourLe muIL prIn ne-
pIuLu dobunzIIor: CosLeu CIIoru vIne în LouLe zIIeIe de-mI
cere dobundu çI cupeLeIe, grùmùLIcuI IuI buron MeILunI use-
meneu, Iùrù u muI udùugu cù de muILe orI înLumpIn cIeILu-
IeIIIe cur(II dIn mIcu meu IeIçourù de cuIemgIu, pe cure mI-
u(I duL-o bIugorodnIcIu vousLrù.
- Dur bIne, DInuIe, îmI uduc umInLe cù cIIur în Iunu
LrecuLù um cuçLIguL pesLe o suLù pungI de bunI de Iu
sIujbeIe ce um duL Iu unII-uI(II prIn mIjIocIreu meu; ce s-uu
IùcuL uceçLI bunI?
- S-uu cIeILuIL Lo(I, mIIosLIve cucoune.
- EI bIne, pe ce? ¡ù-mù sù în(eIeg.
- AsLu e IourLe cu puLIn(ù; sù uduc cuLusLIIuI, sù vezI.
CIocoIuI se pogorî jos în cumeru IuI çI se înLourse înLr-o
cIIpù (Inund în muInI o curLe muI muIL Iungù decuL IuLù, pe
cure, descIIzund-o, cILI cu o munIerù cunceIurIcù:
CATAST¡H DE DOSO¡¡PS¡E

A¡ CASE¡ DUM-
NEA¡U¡
MARE¡U¡ POSTE¡N¡C ANDRONACHE TUZ¡UC
¡euLuI 1818 sepLembrIe 1
q6
JocuI roIIneI, pe cure poporuI nosLru îI numeu ¨Iu o puru
cIncI¨...(n. N. ¡.)
PrImI(I
Tclere ßcni lzo.ooo - De Iu çupLe IspruvnIcI ce uu Iu-
uL pILuceIe dIn munu meu.l6.¸8¸ - ¡puc de Iu uILe
IuzmeLurI duLe prIn mIne. ¸.¸6; ¡puc de Iu noII cùpILunI de
poLerù ce çI-uu IuuL pILuceIe LoL prIn mIne.l8.6oo - Aren-
du moçIeI PIunsurIIe pe IeuLuI 1818. 1.z¸o,qo ¡puc dIn
vunzureu u z.¸oo vedre vIn, vudru pe bunI çuIzecI.lz.¸oo
- DIn vunzureu pùdurII de pe moçIu CIInuIeIeIe. ¸.¸oo De
Iu IgumenI penLru voInIcII çI uILe mudeIe. z.ooo De Iu epIs-
copuI RumnIcuIuI penLru preIucereu unuI zupIs de
duLorIe.l1.;oo - ¡puc de Iu epIscopuI Buzùu.lzq;, ¸o -
De Iu doI nem(I cu sù uIbù voIe u jucu pe Iu buIcIurI: ¨Iu o
puru cIncI¨.
q6
l¸o.ooo - ¡uc pesLe LoL prImIrIIe.
CIeILuI(I pe IeuL 1818
Tclere ßcni
8.68o - CIeILuIuIu cuInII, cure se vede LrecuLù condeI
cu condeI în cuLusLIIuI sLoInIcuIuI.
1.¸6o - ¡emne penLru Iurnu LrecuLù.
8oo - CùrbunI.
6oo - ¡un çI orz.
¸8o - ¡mbrùcùmInLeu (IgunIIor.
1.8oo - ¡ucereu unuI Iun Iu moçIu CIInuIeIeIe.
qoo - Dregereu buLceI çI u rùdvuneIor.
1¸.ooo - ¡u douù zuIuIeLe: unuI Iu sI. AndreI çI uILuI Iu
sI. VusIIe.
q;
Dupù obIceIuI de pe uLuncI, condIcurII çI IogoIe(eII de DI-
vun se duceuu cu CrùcIunuI Iu domnILor çI pe Iu Lo(I boIerII
ceI murI. (n. N. ¡.)
1z.¸oo - Du(I gIuvuergIuIuI penLru dIudemu de
dIumunL çI uILe guIvuerIcuIe duLe cucouneI Duducu Iu
sIunLuI AndreI.
1.ooo - CIIrIu cuseIor cucouneI Duducu.
z¸o - ¡puc sImbrIu sIugIIor dumneueI.
¸.ooo - ¡puc sImbrIu urnùu(IIor.
8.ooo - GIuvuerurI, bIune de sumur, cucom çI de
beIcII(ù I cumuçurI de rocIII cucouneI Duducu de Iu sI.
VusIIe.
z¸o - Du(I IumucIIor çI cuIemgIIIor ce uu venIL cu
CrùcIunuI domnesc
q;
.
z¸o - Du(I meLerIuneIeI, IdIcIIIIor, IusLuçIIor çI uILor
Lugme de sIujILorI bucçIç de sI. VusIIe.
1q.¸8o - Du(I bIugorodnIcIeI vousLre penLru buzunur
în muI muILe rundurI.
1.zoo - SImbrIIIe sIugIIor cuseI.
zoo - BucçIç Ior de sI. VusIIe.
-------------------
66.6;o - ¡uc cIeILuI(I.
¸o.ooo - Se scud prImI(I.
-------------------l16.6;o - CIeILuI(I muI muIL çI cure s-
u IuuL cu dobundù de Iu CosLeu CIIoruI.
¡unurIoLuI uscuILù cu Iuure-umInLe socoLeIIIe ce-I
înIù(Içù PùLurIcù, dur cund ujunse Iu încIeIere çI vùzu IuuLe
de vunL ceIe unu suLù pungI de bunI çI o duLorIe nouù de IeI
16.6;o, oILù dIn uduncuI InImII; dur în momenLuI cund se
gùLeu sù Iucù ourecure bùgùrI de seumù çI musLrùrI
vùLuIuIuI sùu de curLe, ujunse Iu urecIeu su zgomoLuI uneI
LrùsurI ce se oprIse Iu scuru cuseIor suIe.
PùLurIcù IeçI sù vudù pe vIzILùLoruI çI revenInd unun(ù
pe cIeru Duducu.
- Duducu! excIumù IunurIoLuI cu surprIzù.
- Du, mIIosLIve sLùpune, dumneueI.
- ¡usù-mù dur sIngur çI Le voI cIemu Iu LrebuIn(ù.
PùLurIcù pIecù cupuI în jos çI, IeçInd dIn cumerù, se
înLuInI Iu(ù în Iu(ù cu Duducu, cùreIu îI çopLI înceL:
- Sù Le vùd, ucum esLe LImpuI.
- ¡usù pe mIne, rùspunse eu cu un uccenL ce se sLInse
pe IrumouseIe eI buze, precum se sLInge o urmonIe de Lon-
urI muzIcuIe purLuLù pe urIpIIe vunLuIuI dIn IocurI
depùrLuLe; upoI InLrù în IuLucuI grecuIuI çI çezu Iungù
dunsuI pe soIu. VeçmInLeIe eI sImpIe, dur bIne LùIuLe,
couIuru ceu împùnuLù cu roze çI mIcçuneIe, purIumurIIe cu
cure eru sLropILù çI muI presus de LouLe gru(IosuI uer ce
uveu în uceu seurù urùLuu punù Iu evIden(ù necesILuLeu ce
uveu eu de u încunLu çI u ume(I pe IunurIoL muI muIL decuL
LoLdeuunu.
ScopuI eI eru deju pe jumùLuLe împIInIL, cùcI IunurIoLuI,
cum o vùzu, devenI puIId çI începu sù-I Lremure IIbreIe de
emo(Iune.
- DumnezeuIe! cuL eçLI de Irumousù, Duduco! excIumù
eI cu ocIII rùLùcI(I çI cercund, cu munu LremurùLoure, sù
upuce pe u IrumouseI cocIeLe.
- RuzI de mIne, cucoune AndronucIe; eu nu sunL uLuL
de Irumousù, precum zIcI.
- Nu, Duduco, î(I spun udevùruI!
Greucu se pIecù sù-I sùruLe pe obruz cu un LrunsporL de
umor preIùcuL, Iuù munu IuI înLr-uIe suIe çI o ucoperI de
sùruLùrI, upoI cùzu în nIçLe medILu(IunI pe cure IunurIoLuI
Ie LùImùceu în muILe cIIpurI, dur LouLe în Iuvoureu umor-
uIuI sùu.
MuI muILe scene de un umor deIIcIos se peLrecurù înLre
dunçII, dur cund greucu crezu cù u sosIL LImpuI sù deu IovI-
Luru decIsIvù, se preIùcu cù cude înLr-o uduncù înLrIsLure,
oILù cu o preIùcùLorIe ce nu s-u vùzuL pun-ucum cIIur Iu ceI
muI Iùudu(I ucLorI drumuLIcI uI LeuLruIuI nosLru çI vùrsù
cuLevu IucrImI mIncInouse.
¡unurIoLuI o prIvI cu exLuz çI durere de InImù, cùcI dIn
nenoro- cIre o Iubeu punù Iu nebunIe. ¡n momenLeIe
ucesLeu vIcIeunu IemeIe scouse o gevreu uIbù dIn buzunuruI
uneI scurLeIcI bIùnILe cu cucom uIb çI îçI çLerse ocIII, upoI
îmbrù(Içù pe IunurIoL çI începu u-I sùruLu cu buzeIe eI ceIe
rumene çI urzùLoure cu IocuI.
AcesLe IIne preIùcùLorII puse pe IunurIoL înLr-o
pozI(Iune IourLe crILIcù; eI nu çLIu Iu ce sù uLrIbuIe IucrImIIe
çI IurIIIe de umor uIe umunLeI suIe.
Greucu începu IurùçI u oILu çI u IùcrImu.
- Ce uI, Duduco, de pIungI çI oILezI? o înLrebù IunurI-
oLuI cu un uer în cure se vedeu dIsperureu çI curIozILuLeu.
Spune-mI, cIne Le-u supùruL?
- N-um nImIc, nu m-u supùruL nImenI.
- De ce pIungI dur? De ce oILezI?
- PIung nenorocIrIIe meIe.
- $I cure sunL uceIe nenorocIrI? Nu Le îmbruc? Nu-(I
duu demuncure çI cusù? ¡n sIurçIL, nu Le Iubesc muI muIL
q8
O negu(ùLoreusù de IuIne vecII dIn LImpuI IuI Curugeu. (n.
N. ¡.)
decuL pe mIne? Nu vezI cù umoruI Lùu m-u zuIIsIL, um ujuns
cu Muneu nebunuI?...
- PreIùcùLorII bùrbùLeçLI çI nImIc muI muIL.
- Nu, Duduco, pe vIuI Dumnezeu, Le Iubesc dIn LouLù
InImu.
- Ducù m-uI IubI, m-uI Iùsu çI pe mIne sù mù duc Iu
pIImbure, Iu LeuLruI nem(esc çI Iu comedIe: nu m-uI (Ine
încIIsù cu pe-un pupuguI çI îmbrùcuLù cu Lren(eIe usLeu cu o
preoLeusù de muIuIu.
- Dur bIne, gIuvuerIcuIeIe ce (I-um LrImIs Iu zIuu meu,
cumuçurIIe de rocIII, çuIurIIe, LouLe ucesLeu Ie numeçLI
Lren(e? zIse IunurIoLuI oIensuL çI uLIns de nemuI(umIreu
umunLeI suIe.
- Nu sunL Lren(e, dur nu sunL Iu modù.
- Sù Ie scIImbùm çI sù Iuùm uILeIe, de modù.
¡u ucesLe cuvInLe Duducu începu sù rudù cu IoIoL.
- De ce ruzI? înLrebù IunurIoLuI.
- AuzI ucoIo, sù Ie scIImb! Du sIuvù DomnuIuI! nu
sunL nIcI condIcùreusù, nIcI LeIeIouIcù.
- Dur bIne, Duduco drugù, e pùcuL sù çudù degeubu în
sIpeL.
- M-um gundIL eu Iu uceusLu çI Ie-um vunduL pe LouLe
Iu ToIbu ovreIcu
q8
.
- $I ucum?
- N-um uILe IuIne decuL ucesLe ce Ie vezI çI cerceII
uceçLIu de Lumbuc (bronz).
- $I ce uI prIns pe dunseIe?
- MuI nImIc, o mIe cIncI suLe de IeI.
- O mIe cIncI suLe!... dur çLII Lu, Duduco, cù uceIe
IucrurI cosLIseuu pesLe o suLù pungI de bunI?
- TeIeIouIcu mI-u zIs cù pIeLreIe sunL prousLe.
GrecuI rùmuse pe gundurI, upoI zIse:
- EI, bIne, Duduco, cu ce o sù IeçI ucum în Iume?
- Cu veçmInLeIe ce vezI pe mIne.
- Sù Le Iereuscù Dumnezeu de unu cu usLu. Amoreuzu
posLeInIcuIuI AndronucIe nu vu purLu nIcIoduLù rocIII de
munI(ù çI de bogusIu.
Greucu, muI(umILù IourLe muIL de umbI(Iuneu în cure
udusese pe umunLuI eI, scIImbù vorbu.
- Am uuzIL, zIse eu, cù LeuLruI nem(esc esLe IourLe
Irumos çI nem(ouIcu ceu Lunùrù u înnebunIL Iumeu; se muI
zIce IurùçI, cù IuLmunuI Cùrùbuç moure dupù dunsu. Cund
o sù mù ducI sù o vùd çI eu? AI? Spune-mI!
- O sù vIe vremeu, scumpu meu.
- Am uuzIL cù zIIeIe usLeu o sù purusLIseuscù ¨¡LuIIunu
în AIgIr¨, bucuLù cu cunLece. O sù mù ducI sù o vùd çI eu?
- Du, du, o sù Le duc, îngunù IunurIoLuI uprIns de
geIozIe.
- Sù vùd çI eu cucouneIe çI boIerII ceI murI.
¡u zIcereu boIerI, geIozIu IunurIoLuIuI se IrILù çI muI
muIL; eI se Lemeu sù o expuIe vederII IuI beIzudeu C. çI u
cupIoIduçIIor IuI, cùcI îI çLIu cuL eruu de sLrIcu(I.
Duducu se preIùcu cù voIeçLe sù pIece, dur în momenLuI
cund îçI Iuu rùmus bun de Iu umunLuI eI, uçu cumereI se
descIIse pu(In çI Iùsù sù se vudù cupuI ceI pIeçuv çI Iu(u ceu
pIInù de vIcIenIe u IuI CosLeu CIIoruI bogusIeruI.
qq
VezI cuLuIoguI vùmIIor dIn LImpuI IuI Curugeu ce se uIIù Lre-
cuL în CondIcu urIIveI nr. 1z1, IouIu z1o. (n. N. ¡.)
- CIIr CosLeu! zIse Duducu cu o surprIzù preIùcuLù.
- Du, pIecuLu sIugù u mùrIeI suIe mureIuI posLeInIc çI u
dumILuIe, preu sLrùIucILù cuconI(ù, rùspunse çIreLuI, Iùsund
sù se vudù cuL se puLeu muI bIne o cuLIe de gIuvuerIcuIe çI
cuLevu çuIurI çI cumuçe de mùLùsùrII.
- Ce ne uducI nouù, cIIr CosLeo? înLrebù IunurIoLuI cu
gruvILuLe.
- Sù LrùIeçLI, urIon posLeInIce! Am desIùcuL usLùzI
LuxIduI de murIù ce um prImIL de Iu |urIgrud çI, dupù duL-
orIe, um venIL muI înLuI Iu înùI(Imeu Lu, cu sù-(I uIegI ce-(I
vu pIùceu.
- AIerIm, cIIr CosLeo, sù LrùIeçLI; dur Iu spune-mI, ce
ne-uI udus? DescIIde-(I cuLIIIe sù vedem çI noI. AI, dù-Le
muI încouce!
CosLeu CIIoruI descIIse cuLIu pe cure o udusese cu
dunsuI çI începu u desIuce mùrIIIe, pronun(und cu
îngumIure numeIe IIecùreI mùLùsùrII suu gIuvuerIcu:
- AsLu esLe IuLuIu de Vene(Iu sudeu, IuLuIu IIorunLIn,
cumoIus de Vene(Iu cu IIr, cumoIus sudeu, cuLIIeu cu uur çI
sudeu de Vene(Iu, sunduI cIunIes, cunuvù(, LuILu, uLIus
vùrguL çI cu IIorI, Iures pungIuc, IesurI LunesIII, busmuIe de
TrIesLI, de ¡run(u çI de EngIILeru, LuIpun mosc, uIugeu de
TrIesLI, çuI de ¡ndIu cIucIIu, çuI bozu-Ier muI prIn coI(urI,
geur de ¡ndIu, çuI, sunguIIe, bruurI curugIuIur cusuLe, cuL-
nII, uIugeu, cILurII çI guzII de Brussu, suvuIeIe de HuIe
qq
.
Greucu prIveu cu ocII scunLeIeLorI mùLùsùrIIIe de
Vene(Iu, de ¡run(u çI de Brussu çI, cund îI pIùceu vreunu,
Iùceu IuI CosLeu cuLe un semn de în(eIegere, Iur eI puneu Iu
o purLe muLerIu uIeusù.
- Cevu gIuvuerIcuIe Irumouse çI IeILIne! excuImù Du-
ducu cu voce Lure çI Iùcund un nou semn de în(eIegere
negu(ùLoruIuI.
- Avem, sLrùIucILù cuconI(ù, de ceIe muI Irumouse, dur
sunL cum scumpuIe(e.
- Nu Le Leme despre pre(, uduose posLeInIcuI, cum uL-
Ins Iu mundrIe. ScouLe LoL ce uI muI bun çI voI pIùLI cu bunI
peçIn (guLu).
AcesLe cuvInLe umpIu de bucurIe pe umundoI
umùgILorII. CosLeu CIIoru începu sù scouLù dInLr-o cuLIe:
coIIere (gIIordune) de dIumunL çI de rubIne, cerceI de ber-
IIunL, IneIe de smurund, rubIn, berIIunL çI muLosLuL, Iùcund
IIecùruI obIecL cuLe o Iuudù nemerILuLù.
Duducu uIese un coIIer de dIumunL, o perecIe cerceI de
brIIIunL, cuLevu IneIe de rubIne çI smurund, vreo cuLevu
curII(e (uce) de uur cu pIeLre scumpe çI zece bucù(I de
mùLùsurI dIn ceIe muI scumpe.
- ¡u sù vedem, Duduco drugù, ce (I-uI uIes.
VIcIeunu IemeIe urùLù IunurIoLuIuI LouLe obIecLeIe çI, cu
sù u(u(e çI muI muIL umbI(Iuneu IuI, zIse cu un zumbeL
înrùuLù(IL:
- ¡uLù IucrurIIe ce mI-um uIes, dur...
- Dur ce? rùspunse IunurIoLuI oIensuL.
- CosLIsesc preu muIL, nu sunL penLru mIne.
- AcesLe vorbe mù supùrù, Duduco. ¡u orIce-(I pIuce; Iu
cIIur LouLù murIu IuI CosLeu, cu sù vezI cù penLru umoruI
Lùu sunL în sLure sù jerLIesc cIIur vIu(u meu. ApoI,
1oo
Cu Lermen. (n. N. ¡.)
înLorcundu-se cùLre CosLeu, îI zIse: ¡ù socoLeuIu, CosLeo, çI
spune-mI ce-(I sunL duLor.
- NumuIdecuL, mùrIu Lu. $I sco(und un peLIc de IurLIe
dIn sun çI un condeI de punù dIn cùIImùrIIe de uIumù ce
purLu Iu bruu, se preIùcu cù scrIe çI sumurIseçLe; Iur dupù
ce cIùLInù cupuI de cuLevu orI, cu sù uruLe de cuLù
ImporLun(ù eru sumu ce uveu sù pronun(e, zIse: GIuvuer-
IcuIeIe çI cumuçeIe de rocIII cosLIsesc unu... suLù... douù-
zecI pungI de bunI.
- A! A! e IourLe scump; nu Iuu nImIc! excIumù greucu,
Iuund un uer de o subIImù preIùcùLorIe.
- |Ine-Ie pe LouLe, uduose IunurIoLuI çI înLorcundu-se
cùLre negu(ùLor îI zIse cu mundrIe: VreI sù-(I pIùLesc ucum
înduLù în bunI nuIL suu sù-(I Iuc zupIs cu duLorIe
1oo
?
- BIne ur II sù-mI pIùLeçLI în nuIL, dur, cu sù nu Le
supùr, prImesc çI pe duLorIe; sù-mI duI însù o poII(ù cu
nume descIIs cùLre buron SucIeIurIe suu cùLre cùmInuruI
PoIIzucIe çI LoLuI se vu IsprùvI.
- BIne, IIe dupù cum zIcI!lPoII(u se scrIse çI se deLe în
munu IuI CosLeu, cure o prImI Iùcund încIInùcIunI punù Iu
pùmunL.
¡n momenLuI cund se LermInù uceusLù InIernuIù
LuIIùrIe, un geumùL rùguçIL se uuzI în cumerù. NImenI nu
bùgù de seumù uIurù de Duducu, cure devenI puIIdù cu un
cuduvru.
AceI geumùL, ce semùnu cu urIeLuI de bucurIe uI de-
monIIor cund Iuc sù cudù un sIunL în Iun(urIIe Ior, eru ex-
1oz
AsLùzI uIe SIùLIneunuIuI.(n. N. ¡.)
presIuneu InIernuIeI bucurII u IuI PùLurIcù, cure prIn
sLruLugemu de ucum u DuducùI deveneu sLùpun pe LoL ce-I
muI rùmùsese bIeLuIuI IunurIoL.
Duducu çI CosLeu IeçIrù umundoI dIn cusu IunurIoLuIuI,
muI(umI(I de LreburIIe ce Iùcuserù.
Cupitolol XXII. Ituliunu in ulgir
1o1
¡n muIuIuuu numILù în vecIIme Popu Durvuç, Iur ucum
BIserIcu AIbù dupù PoduI MogoçouIeI, Iu(ù-n Iu(ù cu cuseIe
ceIe murI uIe DeçIIuIuI
1oz
se uIIu pe LImpuI IuI Curugeu o
pIu(ù, în mIjIocuI cùreIu cIùdIse doumnu RuIu o suIù de
cIub, cure muI în urmù se preIùcu în LeuLru. AcesL edIIIcIu
uveu IungImeu de opLsprezece sLunjenI, Iur Iù(Imeu de nouù
çI cuLevu puIme; prIvIL însù dIn puncLuI de vedere uI sLIIuIuI
çI uILor umùnunLe urIILecLonIce, nu prezenLu nImIc
însemnùLor. ¡nLerIoruI IuI se compuneu dInLr-o suIù de
specLucoI çI cuLevu cumere sILuuLe Iu dreupLu çI Iu sLungu
sùIII. ¡nLr-unu dInLr-înseIe se (Ineuu duIce(I, rucIIurI çI
bùuLurI rùcorILoure penLru LrebuIn(u pubIIcuIuI; Iur în ceu
de u douu çedeuu sIugIIe boIerIIor pe LImpuI
reprezenLu(IunII.
SuIu LeuLruIuI proprIu-zIsù uveu LreI rundurI de IojI
Lupe(uLe cu posLuv roçu çI împodobILe cu perdeIe de
cIembrIcù cu cIucurI uIbI. ¡u dreupLu eru o soIu îmbrùcuLù
cu cuLIIeu roçIe, pe cure çedeu domnILoruI, Iur mIjIocuI sùIII
eru ucoperIL cu IuvI(e cùpLuçILe LoL cu posLuv roçu. Scenu se
deosebeu de resLuI sùIII prInLr-o corLInù de punzù pe cure
eru desenuL ApoIIon (Inund IIru pe genuncII. ¡nLr-un spu(Iu
1o¸
BùngI mIcI pe cure pun urLIçLII noLeIe în LImpuI execuLùrII.
AceusLù numIre muI servù çI spre u demonsLru gruduI de
perIec(Iune uI urLIsLuIuI de orIce InsLrumenL. (n. N. ¡.)
mIc ce despùr(eu scenu de pubIIc eruu o muI(Ime de scuune
çI pupILre
1o¸
desLInuLe penLru muzIcun(II ce compuneuu or-
cIesLru de pe uLuncI. ¡IumInu(Iu eru în udevùr curIousù,
cùcI, în Ioc de IumpudurIu çI IùmpI, LeuLruI eru pesLe LoL IIu-
mInuL cu IumunùrI de seu puse în sIeçnIce de LInIcIeu,
spunzuruLe împrejuruI sùIII.
1oq
Pre(uI InLrùrII eru reguIuL în moduI ucesLu: IojIIe de
mIjIoc se pIùLeuu cuLe un guIben çI eruu IùsuLe pe seumu
boIerIIor ceIor murI, u consuIIIor çI uILor persoune de
dIsLInc(Iune; IojIIe de jos çI ceIe de Iu uI LreIIeu rund se
pIùLeuu cu IeI zece, çI eruu comune penLru Lo(I ceI ce voIuu
u Ie încIIrIu, Iur purLeruI se pIùLeu cuLe IeI LreI de IIecure
persounù.
¡u 8 sepLembrIe 1818 pe Iu(udu LeuLruIuI despre cure
vorbIrùm eru IIpIL un uIIç scrIs în IImbu greceuscù çI LIpùrIL
în LIpogruIIu boIerIIor cIIncenI. AcesL uIIç vesLeu înuILeI no-
bIIImI çI respecLubIIuIuI pubIIc de pe uLuncI cù în seuru
uceIeI zIIe eru sù vudù çI sù uudù operu ¡LuIIunu în AIgIr de
compozILoruI ¡oucIIm RossInI.
AceusLù operù, IIInd unun(uLù de muI muILe orI çI încù
nereprezenLuL ù, u(u(use IourLe muIL dorIn(u pubIIcuIuI de u
o vedeu. AmuLorII dur de LeuLru venIsereù cu douù ore
înuInLeu descIIderII LeuLruIuI, spre u-çI cumpùru bIIeLe de
1oq
¡n LImpuI domnIeI IuI GrIgore vodù GIIcu, Lrecund pe Iu
noI murcIIzuI de RIbopIers (RIbeuupIerre), eIcIuI RusIeI Iu
ConsLunLInopoIe, domnILoruI Iuù mùsurI spre u-I Iuce o
prImIre muI dIsLIncLù. AsLIeI dur, înLre uILe LruLumenLe ce-I
Iùcu, îI InvILù çI Iu un buI pubIIc duL în onoureu IuI. MurcI-
IzuI se duse Iu buI muI muIL cu sù observe gruduI de
cIvIIIzu(Iune uI socIeLù(II nousLre, dur mùLùsùrIIIe, çuIurIIe
çI muI cu seumù dIumunLeIe ce vùzu Iu dumeIe romune îI
surprInse, cùcI numuI dIudemu, cerceII çI gIIordunuI cu-
couneI Z... M... cosLu pesLe un mIIIon. DIn înLumpIure
murcIIzuI îçI uruncù prIvIreu çI usupru IIumInu(IeI sùIII çI
vùzu cu desLuIù surprIndere cù eru IIumInuLù cu IumunùrI
de seu. A douu zI, venInd Iu curLe çI IIInd înLrebuL de cùLre
domnILoruI de u peLrecuL bIne suu nu, murcIIzuI rùspunse
cù IuxuI cucouneIor nousLre esLe eguI cu uI nobIe(eI dIn
PeLersburg, numuI un Iucru nu mI-u pIùcuL, zIse eI domnI-
LoruIuI.
- Ce Iucru? înLrebù vodù GIIcu cu nerùbdure.
- ¡umunùrIIe ceIe de seu, uI cùror Ium sLrIcu ueruI
sùIII.
- CuL despre uceusLu, uI drepLuLe, urIon murcIIz; dur
Iu noI numuI domnuI ure voIe sù urdù IumunùrI de ceurù,
ceIIuI(I cuLù sù urdù de seu. (n. N. ¡.)
InLrure; çI cu sù Iugù de uruLuI ce prIcInuIeçLe uçLepLureu,
unII se pIImbuu Iormund mIcI grupe çI dIscuLund despre
dIIerILe cIesLIunI de cure se InLeresuu, IuL uI(II Iormuserù
un mure cerc împrejuruI uIIçuIuI çI comenLuu muzIcu çI In-
LrIgu pIeseI cum se prIcepeuu. E LrugedIe, zIceuu unII. Bu
esLe comedIe, rùspundeuu uI(II, uIurù de cu(Ivu învù(u(I,
cure, Iuund cuvInLeIe drumu gIocoso în sIm( muLerIuI,
1o¸
¡IorI de dIumunLe suu brIIIunLe. (n.N.¡.)
uIIrmuu cu urogun(ù cù nu esLe nIcI LrugedIe, nIcI comedIe,
cI juInIcù prIveIIçLe cu jocurI çI cunLece!...
¡n LImpuI cund se peLreceuu LouLe ucesLeu pe pIu(u çI
înuInLeu LeuLruIuI, se descIIse o uçù çI se vùzu cupuI ceI
pIeçuv çI Iu(u ceu guIbenù çI rece u neum(uIuI cusIer. PrIvIL-
orII, ce punù ucI uçLepLuu IInIçLI(I, cum vùzurù pe cusIer
nùvùIIrù Lo(I deoduLù çI începurù u cere bIIeLe cu un zgomoL
IourLe mure.
Neum(uI, însù, îçI vIndeu murIu su cu sunge rece çI
dupù reguIù, Iùrù u se LuIburu cuL de pu(In de cererIIe ce I
se udresuu în numeIe ceIor muI murI boIerI uI (ùrII; dur
cund uuzI sLrIgund: ¡oju mureIuI posLeInIc AndronucIe
TuzIuc, LùIe numuIdecuL bIIeLuI çI-I deLe cu uLuLu grùbIre,
încuL eru uproupe sù uILe u cere cosLuI eI.
¡n IIne, pe Iu çupLe ore çI jumùLuLe dupù umIuzù, por(IIe
LeuLruIuI se descIIserù; pubIIcuI începu u InLru înIùunLru
suIuLuL cu LemeneIe de urnùu(II ce Iormuu gurdu de onoure
çI, în pu(In LImp, IojIIe çI purLeruI se umpIurù de prIvILorI.
DIrecLoruI LeuLruIuI, IIInd înçLIIn(uL Iu LImp cù în uceu
seurù eru sù vIe çI domnILoruI, împreunù cu LouLù ecpuIuuu
su (suILu su), osebIL de uILe înIrumuse(ùrI de ocuzIe ce Iùcu,
deLe ordIn u se IIumInu LeuLruI cu IumunùrI de ceurù cure,
deçI produceuu o IumInù IourLe sIubù, eruu însù de ujuns cu
sù Iucù u scunLeIu în mII de cuIorI dIumunLeIe çI uILe pIeLre
nesLemuLe grùmùdILe pe cerceII, IuIIIIe çI gIIorduneIe
1o¸
cu-
couneIor.
¡nLr-unu dIn IojIIe cur(II sLu beIzudeu CosLucIe Cur-
1o6
¡Ir de ceI muI bun. (n. N. ¡.)
ugeu, împreunù cu doI IunurIo(I çI cu IuLmunuI Cùrùbuç,
IuvorILuI çI nesepurubIIuI sùu umIc.
AcesL Irumos çI IIberLIn prIncIpe prIveu prIn LouLe
IojIIe, cu sù gùseuscù vreo Irumuse(e necunoscuLù încù de
dunsuI, spre u o Iuce vIcLImù pIùcerIIor suIe. Dupù ce Iùcu
un gIr de prIvIre pesLe LoL LeuLruI, ocIII IuI rùmuserù înIIp(I
usupru uneI june IemeI, cure, pe Iungù o rurù Irumuse(e çI
eIegun(ù, uveu çI un cosLum dIn ceIe muI Iu modù çI muI
boguLe. Eu eru îmbrùcuLù cu o rocIIe de cuLIIeu pùLIùgInIe,
cu pIep(II rIdIcu(I çI munecIIe sLrumLe, dupù modu de
uLuncI. MIjIocuI îI uveu încIns cu un coIun (esuL în IIr
surmù1o6, Iur în mIjIocuI pIepLuIuI uveu o mure IIoure de
dIumunL, cure, IIInd pusù pe rocIIu ceu de cuIoure încIIsù,
sLrùIuceu cu muI muILù LùrIe. GuLuI eI eru ucoperIL cu sImIz-
eL de bIondurI de OIundu çI cu un gIIordun (coIIer) de
smurugde çI suIIre; în urecIIIe suIe ceIe deIIcuLe eruu
uLurnu(I nIçLe cerceI de dIumunL, murI çI sLrùIucILorI; pe cup
uveu un Ies uIb de TrIpoII, IeguL împrejur cu o sunguIIe
uIbù, cusuLù cu mùLuse çI IIr, uIe cùreI exLremILù(I Iormuu
un Irumos nod, în cure eruu înIIpLe douù IIorI de dIumunL.
Dupù ce beIzudeuuu o prIvI cu muILù Iuure-umInLe se
înLourse cùLre IuLmunuI Cùrùbuç çI îI zIse:
- CosLucIe!
- Aud, mùrIu Lu!
- CunoçLI Lu pe cucounu uceeu?
- Cure, mùrIu Lu?
- Aceeu cure çude în Ioju de Iungù u con(uIuI prusIen-
esc.
Cùrùbuç prIvI cu Iuure-umInLe IocuI IndIcuL, upoI
rùspunse cu mure IInIçLe:
- O cunosc, mùrIu Lu.
- CIne esLe, spune-mI?
- EsLe IuLu IuI MIIuIe cIoIoduruI.
- Sù vedem, pure cù-mI uduc umInLe: cum uI zIs?...
¡uLu IuI?... ¡uLu IuI MIIuIe cIoIoduruI dIn ¡zvor çI ucum
(IILoure u posLeInIcuIuI AndronucIe TuzIuc.
- Du, du! îmI uduc umInLe, o cunosc.
- VeI II voInd pouLe sù o vIzILezI, uduose Cùrùbuç cu
uceI InLeres ce mIçcù pe Lo(I junII ceI demoruIIzu(I, cund II
se prezInLù noI ocuzIunI de dezmIerdùrI sIm(uuIe.
- |I-um zIs cù o cunosc çI credeum cù în(eIegI noImu
ucesLuI cuvunL IuconIcesc.
Pe cund se peLreceu ucesL dIscurs înLre beIzudeuuu çI
IuvorILuI sùu, seIeum-ceuuçuI cur(II domneçLI InLrù în
LeuLru çI unun(ù venIreu domnILoruIuI.
VesLeu uceusLu Iùcu sù se nuscù un IreumùL în LoL pub-
IIcuI, cure uçLepLu venIreu prIncIpeIuI cu uceu nerùbdure çI
curIozILuLe proprIe muI(ImII çI gIouLeIor socIeLù(II.
¡n IIne prIncIpeIe InLrù în LeuLru cu ueruI sùu de mùrIre
pe cure IunurIo(II çLIu IourLe bIne u-I ImILu. PubIIcuI sLrIgù
de LreI orI: ¨Sù LrùIuscù mùrIu su!, upoI se IInIçLI¨.
ReprezenLureu începu prIn Irumousu uverLurù scrIsù de
ceIebruI RossInI în momenLe de o IerIcILù InspIru(Iune çI
merse înuInLe punù Iu IuImosuI Ler(eL dIn cure se Iormeuzù
IInuIuI prImuIuI ucL, dupù u cùruI LermInure corLInu se Iùsù,
Iur pubIIcuI dIn purLer çI cIIur dIn IojI IeçI uIurù cu sù se
rùcoreuscù.
Dupù o mIcù puuzù cIopo(eIuI deLe semnuIuI începerII
ucLuIuI uI doIIeu. SpecLuLorII se uçezurù pe Iu IocurIIe Ior çI
se puserù u uscuILu cu mure uLen(Iune IrumouseIe meIodII
ce se cuprInd çI în ucesL ucL; dur pe cund reprezenLu(Iu
ujunsese Iu scenu în cure MusLuIu, deIuI AIgIruIuI, LrImILe
pe scIuvuI ¡Indoro sù cIeme pe ¡subeIu, Iur IuI Tudeo,
cuImucumuI sùu, îI zIce cù pe duLù ce se vu prezenLu Iru-
mousu sLrùInù çI îI vu uuzI sLrùnuLund de LreI orI, sù Iusù
uIurù, pe ucesL LImp doI condIcurI de DIvun, ce çedeuu pe o
IuvI(ù çI uscuILuu operu, începurù u vorbI înLre dunçII çI u
rude cu nIçLe nebunI.
- EsLe curIos, dur IourLe udevùruL, zIse IeçInund de rus
unuI dInLre ceI doI condIcurI udresundu-se cùLre ceIIuIL.
- Despre ce esLe vorbu? rùspunse ceI înLrebuL,
zumbInd Iùrù sù çLIe penLru ce.
- PrIveçLe, Le rog, muI cu bùgure de seumù Iu ceeu ce se
peLrece pe scenù çI veI vedeu cù seumùnù cu douù pIcùLurI
de upù cu ceeu ce se peLrece în cusu posLeInIcuIuI An-
dronucIe TuzIuc.
- $I ce se peLrece în cusu uceIuI boIer?
- ¡ucrurI murI, nenIçoruIe, gugumùnII nemuIuuzILe!
VezI pe cucounu uceeu cure çude în Ioju de Iungù eIcIuI
PrusIeI?... UILù-Le bIne Iu dunsu; vezI cuL e de gùLILù:
dIumunLeIe çI rubIneIe sunL uruncuLe pe dunsu cu IopuLu,
purcù e brezuIe suu LeIeIouIcù.
- EI bIne, o vùd.
- Aceu IemeIe esLe (IILoureu posLeInIcuIuI AndronucIe
TuzIuc.
- Bruvo! e Irumousù de mInune.
- Açu esLe precum zIcI, dur eu, unuI, m-uç IIpsI de use-
meneu Irumuse(e çI IerIcIre.
- Du de ce, beI-mu?
- PenLru cù I-u IùsuL în supù de Iemn; I-u IùcuL sù-çI
vundù douù moçII pun-ucum çI muIL-pu(InuI ce I-u muI
rùmus o sù se sLrIge muIne-poImuIne Iu mezuL de cùLre duL-
ornIcI.
- SùrmunuI om! pouLe cù I-o II IubInd çI drugosLeu
ume(eçLe pe om.
- Aç! nu muI crede, nu-I IubeçLe deIoc; çI penLru muI
mure ocurù u bIeLuIuI om, s-u îndrùgIL cu vùLuIuI IuI de
curLe çI-I Loucù sLureu Iùrù musLrure de cugeL.
- CIuduL Iucru! Dur Iu spune-mI, cIne esLe uceI vùLuI de
curLe?
- EsLe un ourecure DInu PùLurIcù, un opIncur de Iu
SùcuIenI çI un çIreL de n-ure perecIe.
- Dur bIne, mùI IruLe, cum s-u uIùLuruL eI pe Iungù
posLeInIcuI?
- A venIL în curLeu IuI cu pIcIoureIe gouIe çI Lren(ùros;
bIeLuIuI om I s-u IùcuL mIIù de dunsuI, I-u îmbrùcuL, I-u duL
Iu çcouIù sù înve(e curLe greceuscù, I-u boIerIL çI I-u pus în
IuzmeL; Iur eI, drepL muI(umIre penLru LouLe ucesLe
pùrInLeçLI IucerI de bIne, îI mùnuncù sLureu çI-çI buLe joc de
cInsLeu IuI.
- CurIos Iucru! Dur bIne, nu s-u gùsIL cInevu sù-I
descIIdù ocIII çI sù-I scupe de uceusLù prùpusLIe
spùImunLùLoure?
- Nu çLIu, zùu; çLIu însù cù eu unuI, de-uç II dInLre ceI
muI de uproupe prIeLenI uI IuI, LoL n-uç cuLezu sù-I duu sIuL
în mudeuuu uceusLu.
- $I de ce nu-I IucI ucesL bIne?
- PenLru cù m-uç învrùjbI cu dunsuI.
- Nu în(eIeg nImIc.
- AscuILù, mùI IruLe; omuI ducù upucù sù cudù Iu o
puLImù ourecure, pouLe sù-I sIùLuIuscù LouLù Iumeu, cIIur
Dumnezeu de-ur venI çI I-ur zIce sù-çI vIe în sIm(IrI, eI nu I-
ur uscuILu, cI vu merge punù ce vu du în prùpusLIe.
Un mIc zgomoL ce veneu dInspre uçu LeuLruIuI deLe
ocuzIuneu unuIu dIn specLuLorI u se rIdIcu de pe IuvI(ù çI u
prIvI în purLeu în cure se uIIuu ceI doI condIcurI. AceI om
eru posLeInIcuI AndronucIe TuzIuc; eI uuzIse LoL ce se vor-
bIse de dunsuI çI, voInd sù cunouscù muI bIne pe ceIe douù
persoune ce se ocupuu de LrebIIe suIe, se servI de uceu
ocuzIune cu sù-I pouLù prIvI în Iu(ù.
Cupitolol XXIII. Slogile boiereçti
Pe cund IIoureu socIeLù(II dIn BucureçLI peLreceu în suIu
LeuLruIuI, uscuILund muzIcu IuI RossInI çI prIvInd mugnI-
IIcuI IusL uI IuI Curugeu çI uI copIIIor sùI, înLr-o cumerù,
uIùLurI cu suIu LeuLruIuI eruu udunuLe LouLe sIugIIe boIereçLI
çI uçLepLuu ucoIo IeçIreu boIerIIor dIn LeuLru, cu sù Ie ujuLe u
se suI în buLcI çI u-I duce pe Iu cuseIeI Ior.
Cumeru uceusLu eru IourLe spu(Iousù çI mobIIuLù cu
puLurI de Iemn înveIILe cu rogojInI. Un munguI de urumù,
pIIn cu cùrbunI uprInçI, sIujeu de încùIzIL çI cu IeIInur cu
puLru IumunùrI, spunzuruL în mIjIocuI cuseI, procuru Iu-
mInu LrebuIncIousù.
¡nLre sIugI (IecIorI) exIsLù de muIL LImp un IeI de Ierur-
IIe, înLocmuI cu ceu dIn cIuseIe boIerIIor: boIer esLe mureIe
bun, LoL boIer esLe çI pILuruI çI çeLruruI; dur bunuI çI ceI de
seumu IuI çed Iu musù cu vodù, pe cund boIerInuçII ceI muI
mIcI Lremurù de IrIg prIn sùII suu uprInd cIubuce boIerIIor
ceIor murI.
¡ecIorII de pe Iu boIerII ceI murI, pIecund de Iu uceusLù
reguIù de dIsLInc(Iune, ocupuu în puLurI IocurIIe ceIe muI
bune, Iur ceIIuI(I çedeuu unuI Iungù uILuI, îngIesuI(I cu sur-
deIeIe în buLouIe.
¡ecIoruI bunuIuI X... dupù ce umpIu cIubucuI
sLùpunuIuI sùu çI se înIùçurù în gIubeuuu îmbIùnILù cu
sumur, LoL u sLùpunuIuI sùu, se LrunLI în puL cu nepùsure çI
începu u Iumu cu un cudIu. ¡ecIoruI vornIceseI G... înLourse
muIoLeuuu sLùpune-seI pe dos çI se îmbrùcù cu dunsu, upoI,
dupù ce Iùcu un IeI de pernù dIn çuIuI çI sunguIIIIe eI ceIe
de mure pre(, puse cupuI pe dunseIe çI se Iùsù în bru(eIe
somnuIuI. Cu(Ivu dIn IecIorI, cu sù goneuscù uruLuI,
începurù u jucu cùr(I pe IunduI IçIIcuIuI mureIuI cIucer T...,
Iur ceIIuI(I rùmuserù cuLvu LImp înLr-un IeI de nemIçcure
umesLecuLù cu o uçourù somnoIen (ù.
¡onI(ù - usLIeI se numeu IecIoruI bunuIuI X... -
LermInund Iumureu cuIbucuIuI, LuçI de douù-LreI orI cu IIos
boIeresc, upoI zIse ceIorIuI(I:
- $LI(I unu, bùIe(I? MIe mI-e seLe; cIne Iuce cInsLe?
- Eu, rùspunse unuI dInLre IecIorI.
- Bruvo, DumILrucIe, bruvo! AI semne de procopseuIù,
uduose ¡onI(ù veseI penLru uprobureu propunerII suIe.
- Are drepLuLe sù Iucù cInsLe, zIse un uIL IecIor cu uer
de geIozIe învederuLù.
- Du de ce?
- E! e! Sù LrùIuscù sLùpunù-su çI cuconuI CosLucIe...
- $I de ce sù LrùIuscù, spune-ne çI nouù?
- PenLru cù DumILrucIe uI dumneuvousLrù, Du-
mILrucIe ùI cu cInsLeu, esLe mIjIocILoruI Ior; dur o sù spurgù
drucu opIncIIe çI purcù vùd pe DumILrùcII(ù uI
dumneuvousLrù bùLuL Iu IuIungù suu zdrobIL cu LopuzuI.
- $I de unde çLII Lu LouLe ucesLeu? înLrebù ¡onI(ù.
- Mù înLrebI de unde çLIu? E! e! bùIe(I. Eu çLIu LoL ce se
1o;
Arùmeusu esLe mùsuru ocuIeI suu u jumùLù(II de ocu, IùcuLù
dIn LInIcIeu suu dIn uIL meLuI. (n. N. ¡.)
1o8
¡cIIIIc se numeçLe mùsuru de ¸o drumurI. (n. N. ¡.)
vorbeçLe prIn LouLe cuseIe boIereçLI; cunosc cIIur ceIe muI
uscunse sIuLurI uIe boIerIIor.
- Dur bIne, cum Ie uIII LouLe ucesLeu?
- AsLu esLe IuçcIIuzurIucuI meu.
- Spune-ne çI nouù, cum IucI Lu de uIII LouLe LuIneIe
boIereçLI?
- CuL despre cusu sLùpunu-meu, çLIu LoL ce se peLrece
înLr-însu, cùcI cum vIne cuLe un boIer sLrùIn suu uILcInevu,
eu InLru dupù dunsuI çI, cu sù nu buge de seumù çIreLIIcuI
meu, uneorI mù preIuc cù muL un scuun de Iu un Ioc Iu uI-
LuI, uILeorI neLezesc mucuLurIIe pe puL, umpIu cIubuceIe
suu pun upù prouspùLù în curumIIIe. ¡n LImpuI ucesLu
boIerII vorbesc çI verzI çI uscuLe, Iùrù sù Ie Lreucù prIn
mInLe cù-I uscuIL; eu însù Ie bug LouLe Iu cup çI mù IoIosesc
de dunseIe Iu LImp.
- EI bIne, cu sLùpunu-Lùu IucI precum zIcI, dur cu cu-
counu IuI?
- MuIL muI bIne: m-um împrIeLenIL cu IuLu dIn cusù çI-
mI spune LouLe LuIneIe sLùpune-sI.
- Bunù çI uceusLu; dur Iu spune, cum uIII LuIneIe ceIor-
IuILe cuse boIereçLI? AIcI sù Le vedem?
- Mù duc în LouLe zIIeIe Iu pIvnI(u de Iu ZIùLurI, unde
gùsesc pe Lo(I IecIorII de Iu cuseIe boIereçLI; uduc
numuIdecuL o urùmeusù
1o;
de vIn cIIIIIburIu çI duu cuLe un
IcIIIIc
1o8
Iu Lo(I Iru(II, upoI încep IuvudIçurIIe; çI çLIm cu
Lo(II cù în udunùrIIe nousLre nu se vorbeçLe decuL de LrebIIe
1oq
BoIerII numesc pe sIugI cIocoI, Iur sIugIIe duu ucesL epILeL
boIerIIor. (n. N. ¡.)
uILoru. Eu Iuc cu IIIozoIuI; vorbesc pu(In çI uscuIL muIL,
udIcù îmI Iuc cupuI ceusIov de IuvudIçurI Iùrù cu uI(II sù
pouLù uIIu cevu de Iu mIne.
- ¡u spune ucum, de unde çLII Lu cù o s-o pu(ù Du-
mILrucIe?
- AscuILu(I: AsLùzI m-um dus cu cuconuI Iu MILropoIIe
çI, dupù obIceIuI meu, um InLruL în cunceIurIe çI um uuzIL
cu urecIIIe meIe pe IogoIùLuI mILropoIILuIuI Iuund LucrIr
vIzILIuIuI; cu muIne o sù vede(I çI pe neneu DumILrucIe
încIIs Iu spùLùrIe çI bùLuL Iu LùIpI.
- Pune-(I poILu-n cuI, nene TudorIcù, rùspunse Du-
mILrucIe cu nepùsure. MI-um IuuL eu mùsurIIe meIe,
uduose eI. Cum oI duce pe cIocouIcu
1oq
ucusù, îmI sLrung cu-
LruIuseIe (bugujeIe) çI o upuc Iu sùnùLousu.
- ¡ur punù uLuncI sù bem vInIçoruI cure nI I-uI
IùgùduIL! excIumurù muI muI(I dInLre IecIorI, IIngundu-çI
buzeIe de poILu bùuLurII.
- Du! du! sù bem, de ce nu? zIse DumILrucIe LrunLInd
pe puL un dodecur. ¡uLù, bùIe(I, dIn purLeu meu, udùugù eI.
MuI pune(I çI voI cevu çI sù-I Lrugem o muncure de curnu(I
çI o bùuLurù de vIn, sù ne (IuIe urecIIIe.
- AIerIm, DumILrucIe, uIerIm! excIumurù Lo(I cIocoII
deoduLù; upoI doI dInLre dunçII, Iuund bunII, se duserù sù
cumpere vIn çI curnu(I.
¡n IIne, ucesLe demoruIIzuLe sIugI muncurù çI bùurù
11o
Por(Iu de puIne çI muncure ce se dù sIugIIor pe IIecure zI.
(n. N. ¡.)
cuLvu LImp, Iur dupù ce se cum ume(Irù de vIn începurù u
peLrece pe socoLeuIu sLùpunIIor Ior.
- Ce um uuzIL, mù GIeorgIe, cù sLùpunu-Lùu se (Ine cu
sorù-su ? AdevùruL esLe, mù, orI mIncIunI?
- ¡ourLe udevùruL; bu încù îI Loucù sLureu muI rùu decuL
o LùIunI(ù de curcIumù.
- Dur sLùpunu-Lùu cum merge cu cùr(IIe? zIse ¡onI(ù
îndrepL undu-se cùLre IecIoruI vornIcuIuI ¡... ¡...
- Rùu, nenIçoruIe, rùu de LoL. A rùmus sùruc IIpIL; n-
ure nIcI cu ce sù pIùLeuscù ImIcIIcuI
11o
sIugIIor.
- Dur bIne, mù, ce u IùcuL uLuLu bùneL ce I-u rùmus de
Iu LuLù-sùu?
- A duL LoL în cùr(I.
- Du sLùpunù-Lu, mù Tomo, cum merge?
- ¡ourLe bIne; în Iume se uruLù cù esLe ceu muI
evIuvIousù muIere, purc-ur II o cùIugùrI(ù; dur înLr-uscuns
joucù pe bIeLuI cucon LonLoroIuI.
- AI, IugI de-ucI, nu Le cred!
- Crede ce-(I spun eu; u prIns-o uIuILùIerI cu IuLmunuI
Cùrùbuç.
- Ce spuI, mù Tomo!... EI, çI cum u prIns-o?
- CuconuI uIIuse de muIL vIcIeçugurIIe eI çI se preIùceu
cù nu çLIe nImIc; bu încù u cIemuL pe IuLmunuI Cùrùbuç çI
I-u zIs sù-I Iuse IemeIu în puce, cùcI, Iu dImpoLrIvù, îI vu Iuce
unu de-I vu pomenI cuL vu LrùI.
111
OpL çI jumùLuLe europeneçLI. (n. N. ¡.)
HuLmunuI, Iuund LouLe ucesLeu drepL gIume, îçI urmu
drugosLeu cu cucounu, cu çI muI nuInLe, dur o pù(I cuL se
pouLe de bunù.
CuconuI scouse vorbù uIurù cù pIeucù Iu o moçIe,
LocmuI pesLe OIL çI, cu sù deu çI muI muIL crezùmunL ucesLeI
nùscocIrI, cIemù pe vIzILIu çI, Iu(ù cu cucounu, îI poruncI sù
deu cureLu Iu neum( s-o dreugù, sù poLcoveuscù cuII çI sù
ungù IumurIIe. Cund LouLe ucesLeu Iurù guLu, poruncI sù-I
IrIgù un curcun, sù-I cumpere Icre, IIcurInI çI gIIudemurI;
umpIu çI cuLevu cIondIre cu vIn çI rucIIu çI Ie puse Iu
scuLoIcù; în sIurçIL Iùcu uLuLeu pregùLIrI, încuL nImenI nu se
muI îndoIu despre cùIùLorIu su; Iur dupù uceeu se suI în
cureLù çI pIecù. Cucounu, cum îI vùzu IeçIL pe pourLù, scrIse
un rùvuç IuLmunuIuI Cùrùbuç, cu sù vIe înduLù. HuLmunuI
venI çI peLrecu LouLù zIuu în oILùrI çI îmbrù(IçùrI; Iur coIeu,
pe Iu douùsprezece ceusurI
111
se dezbrùcù de IuIneIe suIe çI
se îmbrùcù cu unLerIuI de noupLe uI cuconuIuI; upoI, dupù
ce-çI uprInse un cIubuc cu cuImuc çI Lruse dInLr-însuI de
cuLevu orI, se suI în puL Iungù cucounu. Dumnezeu însù nu-I
ujuLù, cùcI LocmuI cund eru drugosLeu muI mure se
pomenIrù cu cuconuI în mIjIocuI IuLucuIuI cu un IuLugun în
munù, purcù IeçIse dIn pùmunL. BIeLuI Cùrùbuç înmùrmurI
de IrIcù; Iur cucouneI îI venI IsLerIco. CuconuI sLeLe pu(In pe
gundurI, upoI zIse:
¨BIne, mùI Cùrùbuç, usLIeI rùspIùLeçLI Lu prIeLeçuguI çI
încredereu meu? Nu (I-um zIs eu çI muI deunùzI sù-(I bugI
mIn(IIe-n cup çI sù-mI IuçI nevusLu-n puce?... Nu rùspunzI
nImIc? AçLeupLù, dur, Io( de cInsLe cùsnIceuscù, cù Le-oI
învù(u eu mInLe.¨
ZIcund ucesLe vorbe, descIIse uçu pu(In çI începu sù
sLrIge:
- GIeorgIe, ¡oune, ¡orducIe!...lN-upucù sù sIurçeuscù
çI numuIdecuL venI vùLuIuI, vIzILIuI çI doI (IgunI.
- Ce porunceçLI, cucoune? zIserù eI, InLrund în cusù,
somnoroçI çI zùpùcI(I.
- ¡uu(I pe cuconuçuI ùsLu çI duce(I-I în sucnusIu.
- NumuIdecuL, cucoune.
EI Iuurù pe bIeLuI Cùrùbuç de sub(IorI çI-I duserù Luruç-
grùpIç în sucnusIu.
CuconuI, rùmunund sIngur cu cucounu, încrucIçù
muInIIe Iu pIepL çI cIùLInund dIn cup îI zIse:
- Bune sunL usLeu, EIencu(o drugù? AsLu esLe
rùspIùLIreu cure-mI duI penLru sLrùdunIIIe meIe, penLru
drugosLeu meu? Sù pIeI dIn cusù, LùIunI(o, cùcI, pe vIuI
Dumnezeu, Le omor...
Dupù uceeu Lrecu în sucnusIu înIurIuL çI Lruse o bùLuIe
(eupùnù IuI Cùrùbuç, upoI îI despuIe în pIeIeu gouIù, îI unse
cu pùcurù pesLe LoL LrupuI çI dupù ce-I puse o perecIe de
courne încIIse cu IucùL, cu sù nu Ie pouLù scouLe, îI deLe
bruncI dIn curLe uIurù.
Eru pe Iu un ceus de noupLe. ¡umeu IurnIcu pe drum.
Cum vùzu dur pe IuLmunuI negru cu un bIvoI çI cu cour-
neIe-n cup, începu u-I du cu IuIdeo, încuL bIeLuI om,
nemuIçLIInd ce sù Iucù, o Iuù Iu Iugù çI se uscunse sub
podIçcu de Iu SIunLuI ¡IIe dupù PoduI CuIIcIIor; dur nIcI
ucoIo nu-I Iùsurù în puce cuInII muIuIuIeI prIn IùLruLuI çI
urIeLeIe Ior ceIe grozuve.
¡n sIurçIL, IeçI de sub podIçcù çI pornI cùLre sLreujù Iu o
vIe u su, cu de ucoIo sù LrImILù sù-I uducù IuIne de
prImeneuIù çI ceIeIuILe.
Ajungund Iu vIe, începu u buLe cu LùrIe în uçu vIeruIuI,
cure, uIIundu-se LocmuI în somnuI dInLuI çI nevoInd sù se
scouIe, LrImIse pe un urguL sù vudù cIne buLe Iu uçù. ArguL-
uI, dupù ce se scùrpInù în cup de muI muILe orI, se duse sù
descIIdù uçu; dur cum vùzu pe IuLmunuI în sLureu în cure
se uIIu, începu sù zbIere cu un nùbùdùIos çI încIIse uçu cu
repezIcIune.
- Dur ce uI, mù, negIIobuIe? sLrIgù vIeruI, supùruL cù-
çI sLrIcuse somnuI.
- Ce sù um; Iucu u venIL drucuI sù ne Iu.
- Bu Le-o Iuu pe LIne, nevoIuçuIe. DescIIde uçu, uuzI
Lu, çI vezI cIne esLe?
- Du nu (I-um spus, mùI omuIe, cù esLe drucu?
VIeruI sùrI necùjIL dIn puL çI, îmbruncInd pe urguL, zIse:
- CIne buLe Iu uçù?
- Eu, ¡oune!
- CIne eçLI Lu? Rùspunde!
- SunL sLùpunuI Lùu, nu mù cunoçLI?
VIeruI descIIse uçu, dur o încIIse IurùçI cu repezIcIune,
crezund cù u vùzuL pe drucuI în udevùr.
- CI descIIde o duLù, mù ¡oune, nu mù (Ine în IrIg.
- Nu descIId eu drucuIuI.
- Dur eu sunL sLùpunuI Lùu, nu sunL drucuI. DescIIde
cù mor de IrIg.
- Nu descIId, cù eçLI drucuI cu gIusuI boIeruIuI.
¡n sIurçIL, dupù muI muILe zbucIumùrI, vIeruI îI
descIIse uçu çI îI prImI în cusù; Iur dupù uceeu puse cuzunuI
pe Ioc çI-I îmbùIe cu pe-un copII mIc, upoI LrImIse Iu curLe
sù-I uducù IuIne çI un IIerur, cu sù-I scouLù courneIe.
- Ce spuI Lu, mù Tomo! - excIumurù cIocoII cu mIrure
- sunL usLeu udevùruLe?
- AdevùruI curuL, Iru(IIor.
- Bre! dur usLu seumùnù u busnu.
AbIu se LermInuse povesLIreu uceusLu çI deoduLù InLrù
un seImeun spùLùresc çI zIse cu gIus rùsunùLor:
- S-u spurL LeuLruI, copII; uIde, IeçI(I de sLrunge(I
cuIeçcIIe sLùpunIIor voçLrI!
Un om onesL s-ur II scunduIIzuL prIvInd pe uceIe sIugI
neruçInuLe cu ce grubù se dezbrùcuu de IuIneIe boIerIIor çI
cum se sIIeuu u Ie scuLuru de pruI çI u Ie neLezI, cu sù nu se
cunouscù reuuu înLrebuIn(ure ce suIerIserù eIe în LImpuI
reprezenLùrII.
¡n IIne prIvILorII se duserù Lo(I pe Iu cuseIe Ior; LeuLruI
se încIIse çI LoLuI InLrù înLr-o perIecLù IInIçLe.
Cupitolol XXIV. Cochii vechi
CosLeu CIIoruI, prImInd bIIeLuI IuI PùLurIcù despre cure um
vorbIL înLr-unuI dIn cupILoIeIe precedenLe, se îmbrùcù în
grubù cu gIubeuuu çI, Iuund de pe musù un cuLusLII de dure
çI Iuure, se duse cu mure Iu(euIù cu sù se înLuIneuscù cu
compIIceIe sùu.
Ajungund Iu pourLu cuseIor posLeInIcuIuI, îçI rIdIcù
guIeruI gIubeIeI în sus çI Iùsù cuucuI pe ocII, cu sù nu IIe
cunoscuL de sIugIIe cur(II; upoI, dupù ce uruncù o prIvIre
repede pesLe LouLù curLeu çI se usIgurù cù nu I-u vùzuL nI-
menI, InLrù în guIerIu becIurIIor de sub cuse çI de ucoIo în
oduIu IuI PùLurIcù.
CIocoIuI se uIIu în momenLeIe uceIeu rùsLurnuL pe puL çI
ubsorbIL în medILu(IunI; dur cum uuzI zgomoLuI uçII çI vùzu
pe CosLeu InLrund, se scuIù de pe puL cu sù-I prImeuscù.
- BIne uI venIL, cIIr CosLeo, îI zIse eI cu un surus sIIIL.
- BIne Le-um gùsIL, cucoune DInuIe, rùspunse çIreLuI
negu(ùLor, compunundu-çI LrùsùLurIIe Ie(eI dupù
împrejurure.
- ¡u spune-mI, cum mergI cu uIIçverIçurIIe?
- Dupù vremI, cucoune DInuIe.
- $LII Iu ce Le-um cIemuL?
- Nu çLIu, dur îmI încIIpuIesc cù penLru rùIuIreu so-
coLeIIIor dInLre noI.
- Bruvo, cIIr CosLeo!... AI gIIcIL. Sù începem dur!
- Sù începem!
CIocoIuI încIIse uçu pe dInIùunLru çI, sco(und un cuLu-
sLII dInLr -un sIpeL, zIse IuI CosLeu:
- Sù puruvuIIsIm muI înLuI condeIeIe cu sù vedem ducù
se poLrIveçLe cuLusLIIuI meu cu uI dumILuIe.
CosLeu descIIse cuLusLIIuI sùu çI cILI LouLe LurguIeIIIe
IùcuLe de cIeru Duducu çI de posLeInIcuI. PùLurIcù, vùzund
cù se poLrIveçLe cu însemnureu su, zIse cu uer de încredere:
- DesLuI, cIIr CosLeo, nu muI cILI cù Le cred; upoI,
sco(und de sub bruu douù IurLII îndoILe, zIse: ¡uLù IouIu de
socoLeuIù IscùIILù de dumneuLu; IuLù çI LeçcIereuuu prIn
cure IucI cunoscuL cù LouLù murIu vunduLù uI prImIL-o
înupoI prIn mIne.
- E IourLe udevùruL.
- EI, cIIr CosLeo, Iu spune-mI ucum, cuL o sù-mI cerI Iu
suLù penLru cù uI IuuL purLe Iu ucesL uIIçverIç preIùcuL?
CosLeu începu sù-çI rùsuceuscù musLu(u cum pus pe
gundurI, upoI, dupù ce prIvI pe cIocoI cu un zumbeL perIId,
zIse:
- Sù împùr(Im pe dIn douù.
- Ce uI zIs?... Pe dIn douù?...
- Du! pe dIn douù.
- Dur bIne, usLu-I IurLIçug, nu muI e negu(ùLorIe.
- Bu IurLIçug, nu gIumù; cu osebIre numuI cù Io(uI ceI
muI mure nu sunL eu, cI domnIu Lu çI cIeru Duducu.
PùLurIcù, neuçLepLundu-se Iu uLuLu obrùznIcIe dIn
purLeu IuI CosLeu, se cum uImI, dur venIndu-çI în sIne, zIse:
- ¡u Iusù gIumeIe Iu o purLe, cIIr CosLeo, çI spune-mI
cu ce Le muI(umeçLI penLru Lrebuçouru uceusLu?
- Am zIs o duLù.
- Dur bIne, mùI omuIe, nu e preu muIL? Sù-(I duu
douùzecI çI cIncI Iu suLù.
- E preu pu(In, cucoune DInuIe. AsLu-I Lreubù de
puçcùrIe çI dumneuLu scupI cu unu cu uILu, dur pe mIne mù
dù prIn Lurg cu cupuI rus çI mù duce Iu ocnu pùrùsILù.
- EI bIne, IIe LreIzecI; IIe LreIzecI çI cIncI!?
- $LII ce, cucoune DInuIe, udu munu-ncou; puLruzecI Iu
suLù çI sù nu muI IIe vorbù.
- ¡Ie precum zIcI, udùugù DInu, gundIndu-se Iu ocnu
pùrùsILù.
¡unurIoLuI scouse bunII cu sù rùIuIuscù socoLeuIu, dur
PùLurIcù îI înLrerupse zIcund:
- Dur bIne, despre moçII nu-mI vorbeçLI nImIc?
- AsLu-I uILù Lreubù. Dù-mI IeI zece mII ce um cIeILuIL
în ruçIeLurI çI IuLù zupIsuI udeverIL de mùrIu su çI de
IùLmùnIe.
- Dur Iu spune-mI, cuI uI duL uceIe ruçIeLurI?
- Am duL, mù rog dumILuIe bun, IeI cIncI mII sLurosLII
de negu(ùLorI
11z
, cu sù nu umune vunzureu. Am duL IuI LeIuI-
buçu IeI 1.¸oo, cu sù nu sLrIge prIn LouLe rùspunLIIIe, cùcI
mù Lemeum sù nu Iusù muçLerII muI(I, sù ne sLrIce
cIIIIpIruI. E!... um duL zuruIuIuI de Iu CocIII vecII IeI unu
11z
SLurosLeu de negu(ùLorI eru uIes dInLre boIernuçI: eI prezIdu
udunureu negu(ùLorIIor ce Iormuu pe uLuncI CocIII vecII
suu TrIb. de Comer( çI uveu drepLuI sù pourLe burbù. (n. N.
¡.)
mIe, cu sù nu-mI Iucù zùduIurI Iu numùrùLoureu bunIIor;
douù mII de IeI um duL IuvuIeLuI mezuLuIuI, Iur ceIIuI(I cIncI
suLe I-um duI bucçIç IumucIIor çI cuIemgIIIor. ¡ù ucum
socoLeuIù çI vezI.
- BIne, IIe precum zIcI. Adu çupLezecI pungI de bunI çI
zupIsuI moçIeI.
- Bucuros, beI-mu. $I pe duLù îI numùrù bunII, dundu-I
çI zupIsuI în munù.
Acum sù vorbIm despre ceIeIuILe douù moçII uIe posLeI-
nIcuIuI ce se vund muIne Iu CocIII vecII.
CosLeu scouse oroIogIuI çI, vùzund cù uruLù q ore
LurceçLI, zIse:
- Pe muIne, cucoune DInuIe, cùcI e cum LurzIu çI mù Iu
sLruju.
- Dur unde ne vom gùsI muIne?
- ¡u CocIII vecII.
- BIne!
A douu zI eru sù se Iucù murI vunzùrI prIn mezuL.
SLurosLeu de negu(ùLorI venIse IourLe de dImIneu(ù Iu
sLùrosLIe çI, cu un bun umpIoIuL ce eru, îçI puse în reguIù
IurLIIIe LuLuror obIecLeIor ce eruu sù se vundù în uceu zI.
Negu(ùLorII ce compuneuu consIIIuI sLùrosLIeI eruu uIeçI
dInLre IIpscunI, gIuvuIergII, urgInLurI çI cojocurI sub(IrI, ou-
menI cu cunoçLIn(e specIuIe despre pre(uI obIecLeIor ce se
vIndeuu Iu mezuL.
¡n zIuu uceeu eruu puse spre vunzure muI muILe moçII,
înLre cure IIguruu çI ceIe douù uIe posLeInIcuIuI An-
dronucIe TuzIuc; puLru vII IucrùLoure, douù vII pùrùgInILe,
çuse perecII de cuse, dIumunLIcuIe çI bIùnùrII.
Vunzureu începu de Iu IuIne çI gIuvuIerIcuIe. AeruI
rùsunu de gIusuI ceI Lure çI (IpùLor uI LeIuIIIor, cure Iùceuu
dIn curugIIosIuc çI duLorIu Iunc(IunII Ior un ce IdenLIc.
AceçLI oumenI Iùrù pudoure, ceI muI muI(I urmenI çI grecI
de orIgIne, voInd sù deu un uer comIc meserIeI Ior,
sLrùbùLeuu pIu(u, Iùcund gesLurI comIce çI sLrIgund dIn
LouLù puLereu pIùmunIIor:
- ¨Douù suLe de IeI bInIçuI boIeruIuI X...; o suLù de IeI
muIoLeuuu cucouneI E... ArecI?!... ArecI?!... o duLù; de douù
orI...; cIne dù muI muIL?¨
Eru IourLe LrIsL penLru un om cugeLùLor u prIvI cum
ucesLe obIecLe de mure pre( Lreceuu dIn sLùpunIreu boIer-
IIor înLr-u cIocoIIor procopsI(I de dunçII, cure Ie cumpùruu
cu pre(urI IourLe scùzuLe çI Ie pIùLeuu cu bunII Iuru(I de Iu
sLùpunII Ior.
PrInLre muI(Imeu de curIoçI udunuLù ucoIo muI muIL cu
sù-çI peLreucù LImpuI decuL spre u cumpùrù cevu de Iu
IIcILu(Ie, IIguru çI CosLeu CIIoruI împreunù cu PùLurIcù. EI
çezurù cuLvu LImp IInIçLI(I; dur cund venI runduI moçIIIor u
se sLrIgu Iu mezuL, CosLeu zIse IuI PùLurIcù:
- Cucoune DInuIe, Iucem vreo Lrebuçourù usLùzI?
- Mù muI înLrebI? dour n-oI II venIL ucI de IIorIIe
mùruIuI.
- Açu cred çI eu; dur voIum sù çLIu, cùcI muI um çI uILe
LrebI de IùcuL.
- EI bIne, Iu spune-mI, ce o sù-mI cerI cu sù-mI
cumperI moçIIIe sLùpunuIuI meu?
- CIncI Iu pungù, dupù învoIuIu ceu vecIe.
- Te-uI deduIcIL de Iu moçIu RùsucILu, dur nu esLe în
LouLe zIIeIe PuçLI.
- EI bIne, IIe puLru.
- Açu îmI muI vIne Iu socoLeuIù.
- Sù Iucem înscrIsurIIe?
- Sù Ie Iucem!
CosLeu InLrù înLr-o prùvùIIe çI Iùcu înscrIsuI ucesLu:
Douc mo¡ii ¡i cnume: Plcnsurile ¡i Chinuielile din sud
ßuzcu, cle postelnicului Androncche Tuzluc, le-cm
cumpcrct pentru dumneclui mcrele pitcr Dinu Pcturicc
¡i cu bcnii dumiscle, icr eu sunt numci techil din pcrte-i.
:8:8, sept. z¸.
Costec boçcsierul.
- PoILIm, boIeruIe, zIse CosLeu, dund înscrIsuI în munu
IuI PùLurIcù; dù-mI ucum bunII çI IucruI e IsprùvIL.
- Ce bunI îmI cerI, nu çLII cù sunL sumeç Iu IùLmùnIe?
VIno muIne sù-(I duu LeçcIereu cù s-u prImIL pre(uI ucesLor
moçII.
- VoI Iuce precum porunceçLI.
Dupù ce uceçLI LuIIurI puserù Iu cuIe neruçInousu Ior
specuIu(Ie, se despùr(Irù. PùLurIcù se duse Iu IùLmùnIe, Iur
CosLeu rùmuse Iu CocIII vecII, cu sù cumpere moçIIIe.
Cupitolol XXV. Mureu hútmúnie
HuLmunuI ceI mure eru execuLoruI LuLuror decreLeIor
domneçLI çI uI IoLùrurIIor DIvunuIuI reIuLIve Iu împIInIrI de
duLorII, cIIronomII, vunzùrI de moçII, cuse çI uILe de IeIuI
ucesLu. HuLmunuI muI eru duLor u înIù(Içu prIcInIIe de
judecù(I înuInLeu DIvunuIuI. ¡n cuzuI ucesLu, eI sLu pe pI-
cIoure (Inund în muInI un busLon de urgInL, semn uI
dregùLorIeI suIe; Iur cund pùrerIIe boIerIIor dIvùnI(I eruu
11¸
MumbuçIrII eruu pe uLuncI uceeu ce esLe usLùzI execu(Iuneu
poII(Ieneuscù. (n. N. ¡.)
împùr(ILe, Iuu çI eI purLe în dezbuLere deopoLrIvù cu
judecùLorII.
PersonuIuI cunceIurIeI ucesLeI uuLorILù(I eru compus de
un sumeç, însùrcInuL cu pùsLrureu bunIIor ce se depuneuu
ucoIo çI cu (Inereu coresponden(eI, un condIcur çI cu(Ivu
scrIILorI, çuse zupcII penLru împIInIrI de bunI çI înIù(IçùrI de
prIcInI în BucureçLI çI cuLe unuI dIn IIecure jude(, LoL cu
usemeneu înduLorIrI. OsebIL de uceçLIu, IùLmùnIu uveu un
sLeug de sIujILorI çI mumbuçIrI
11¸
, cu cure se sIujeuu Iu
împIInIrI de bunI çI execu(IunI.
¡ocuIuI se compuneu dIn opL cumere, ce Iormuu o cusù
cu douù rundurI; în runduI de jos çedeuu sIujILorII çI
mumbuçIrII, Iur în ceI de sus eru cunceIurIu IùLmùnIeI,
uçezuLù în IeIuI ucesLu: unu dIn ceIe muI IumInouse cumere
eru desLInuLù penLru mureIe IuLmun, uILu penLru sumeçuI
împreunù cu ceIIuI(I umpIoIu(I uI sùI, Iur în ceIeIuILe douù se
pùsLruu bunII împIInI(I çI obIecLeIe de pre( IùsuLe în depoz-
ILuI IùLmùnIeI.
OduIu IuLmunuIuI uveu un puL Iung înIunduL çI
împodobIL cu uçLernuLurI de ceIe obIçnuILe pe LImpuI de
uLuncI; muI uveu çI cuLevu scuune penLru LrebuIn(u per-
souneIor ce veneuu sù recIume ujuLoruI ucesLeI dregùLorII în
dIIerILeIe Ior InLerese.
MobIIIeruI sùmeçIeI se compuneu dInLr-un puL IourLe
mIc, pe cure çedeu sumeçuI, çI o musù roLundù, pe cure
11q
¡ procI (sIuv.) çI uçu muI depurLe.
11¸
Douù ore LurceçLI Iuc nouù çI jumùLuLe europeneçLI. (n. N.
¡.)
scrIu eI.
¡ungù unuI dIn pere(II cumereI se uIIu o IuvI(ù Iungù pe
cure çedeuu IogoIe(II çI IumucII LrebuIncIoçI penLru scrIereu
poruncIIor çI Lrecereu în condIcI u bunIIor IùLmùnIeI; Iur în
IunduI ucesLeI cumere eruu douù IùzI vecII, pe cure çedeuu
cu(Ivu copII Iuu(I pe prIcopseuI ù çI se exersuu Iu scrIs dupù
modeIuI ucesLu:
¨CeI ce nu se sIIeçLe Iu învù(ùLurù çI e cu gundurIIe
zburuLIce, uceIuIu po(I sù-I zIcI curne cu ocII, Iur nu om. ¡
procI
11q
¨.
Pe Iu douù ore LurceçLI
11¸
un zgomoL ce se Iùceu prIn
curLeu IùLmùnIeI unun(u venIreu IumuçuIuI Iu cunceIurIe.
CondIcuruI, IogoIe(II çI IumucII, înçLIIn(undu-se despre
uceusLu, îçI sLrunserù gIubeIeIe Iu pIepL çI, punund munu
dreupLù deusupru InImII, prImIr ù pe boIeruI sumeç cu cu-
peLeIe pIecuLe punù Iu pùmunL.
Cum InLrù sumeçuI înIùunLru, îçI scouse gIubeuuu çI o
deLe unuI sIujILor, cure o scuLurù çI o puse pe un scuun; uIL
sIujILor îI Lruse dIn pIcIoure cIzmeIe ceIe roçII de pIeIe de
(up; Iur dupù uceeu sumeçuI se suI în puL çI scouse dInLr-o
mIcù IùdI(ù cuLevu pIIcurI pe cure Ie puse pe mIcu su
mescIourù çI începu u Ie desIuce pe rund çI u cùuLu prInLr-
::ó
Domnecscc. (n. N. I.)
înseIe cu o nerùbdure vùzuLù.
HurLIu ce cùuLu eI eru o juIbù duLù de bunuI R. G. cùLre
prIncIpeIe Curugeu în prIcInu uneI pIeLre murI de smurund
cure, IIInd pusù în pùsLrureu unuI buncIer çI muI în urmù
Iu IùLmùnIe, se scIImbuse prIn vIcIeçug çI se pusese uILu
prousLù în IocuI eI.
DInu PùLurIcù, în cuIILuLeu su de sumeç uI IùLmùnIeI,
cunoçLeu IourLe bIne IsLorIu scIImbùrII uceIeI pIeLre, cùcI
eru eI însuçI uuLoruI uceIeI Io(II; voInd însù u rIdIcu
deusupru su responsubIIILuLeu ucesLeI IupLe, scouse
cùIImùrIIe de Iu bruu çI scrIse mILropoIILuIuI pILucuI ucesLu:
¨Cu jiicscc etlctie scrut blcçoslotitocrec drecptc c
prec sjin(iei tcle, pcrinte mitropolite.
Din cuprinderec ccestei jclbi ce c dct cctre mcric sc,
dum-(neclui) bit -tel-bcn R... G... pentru o pictrc terde,
ccre jiind ìn depoziton lc mci multe mcini, se zice cc s-cr
ji schimbct, puncndu-se ìn locul ei cltc mincinocsc.
Ci dcr din poruncc çospod
::ó
, ictc trimit prec sjin(iei
tcle ccec pictrc, cc sc cibi ìn pcstrcre ¡i sc cm sinetul
sjin(iei tcle de primirec ei.
çi sunt cl sjin(iei tcle plecct jiu sujletesc ¡i sluçc,
Vel-hctmcn¨
AcesL pILuc Iu înIù(IçuL mureIuI IuLmun, cure îI sub-
scrIse Iùrù ceu muI mIcù observu(Iune çI ordonù sù-I LrImILù
Iu MILropoIIe, împreun ù cu pIuLru ceu mIncInousù.
¡n momenLuI cund PùLurIcù Ieçeu dIn cumeru IuLmunu-
IuI, pIIn de bucurIe cù se pusese în sIgurun(ù despre reIeIe
11;
Nezum reguIù, ordIn suu Iege. (n. N. ¡.)
urmùrI ce ur II puLuL sù uIbù Io(Iu su, I se prezenLù înuInLe
un IndIvId cure, dupù îmbrùcùmInLe çI uILe umùnunLe,
semùnu u II boIer de (urù.
NouI venIL se upropIe de PùLurIcù, Iùcund neînceLuL
compIImenLe sIIILe, Iur cund ujunse în upropIereu cuvenILù,
scouse dIn buzunur o juIbù çI o deLe în munu IuI.
- Ce cerI, boIeruIe, prInLr-uceusLù juIbù? zIse PùLurIcù
cu uer de uuLorILuLe.
- Cer de Iu cInsLILu IùLmùnIe sù-mI sIobozeuscù IeI
çuse mII, pre(uI vIeI meIe, ce s-u vunduL Iu CocIII vecII de
bunù voIu meu.
- Açu esLe, boIeruIe, precum zIcI, rùspunse PùLurIcù,
dund IesuI pe ceuIù çI scùrpInundu-se în cup cu nepùsure,
dur pouLe sù se Iveuscù cevu duLornIcI çI noI LrebuIe sù
cerceLùm cu bùgure de seumù uceusLù mudeu, cu sù nu
cùdem în rùspundere.
- $I în cuL LImp s-ur puLeu sùvurçI ucesLe muruIeLurI
uIe cInsLILeI IùLmùnII?
- Se cere LImp îndeIunguL, beI-mu. TrebuIe sù sLrIge
prIsLuvuI în BucureçLI, sù Iucem un Lucum de pILuce cùLre
zupcIII IùLmùneçLI de prIn jude(e çI, ducù, dupù o Iunù de Iu
dureu ucesLuI nezum
11;
, nu se vu urùLu nIcI un duLornIc, vIno
sù-(I prImeçLI bunII.
- Dur bunII uceçLIu îmI LrebuIesc ucum, cùcI sunL Iùrù
IuzmeL de uLuLu LImp çI n-um cu ce sù-mI Irùnesc nevusLu
çI copIII.
- AsLu nu esLe Lreubu meu. Un sIujbuç credIncIos Lre-
buIe sù se supuIe nezcmului.
- Açu esLe, boIeruIe, rùspunse jùIuILoruI, punund cu
mure Iu(euIù douùzecI de rubIeIe sub IurLIIIe sùmeçIeI, dur
cund veI vreu dumneuLu, Lreubu se Iuce, cùcI, sIuvù Domnu-
IuI, nu sunL om pIerduL.
PùLurIcù, cure înLreceu Iu vedere cIIur pe Argus, nu
numuI cù vùzu rubIeIeIe, dur puLu cIIur sù Ie numere dIn
vedere, cu LouLù Iu(euIu ce înLrebuIn(use jeIuILoruI în pu-
nereu Ior sub IurLII; se preIùcu însù cù nu vede nImIc, upoI
Iuund un uer muI bIund zIse:
- AIdeu; IIe dupù voIn(u dumILuIe; o sù-(I Iuc ucesL
IuLur, çI de voI pù(I cevu, veI du seumu Iu Dumnezeu. ¡o-
goIeLe RuduIe, udùugù eI, înLorcundu-se cùLre subuILernII
sùI, Iu condIcu de umuneLurI çI Lrece bunII boIeruIuI Iu
purLIdu pIù(IIor. ¡ur eI se scuIù dIn puL çI se duse în cùmurù,
de unde se înLourse pesLe pu(In cu o pungù peceLIuIL ù;
puse pe jùIuILor sù subscrIe de prImIreu bunIIor, Iur dupù
uceeu îI deLe pungu zIcund:
- ¡uLù, boIeruIe, bunII dumILuIe, usLIeI precum I-um
prImIL de Iu sLùrosLIe. PrIveçLe bIne peceLeu; vezI de ure
vreun cusur, cu sù nu uvem vorbe Iu urmù.
JeIuILoruI Iuù pungu çI IeçI pIIn de încredere cù u scùpuL
numuI cu ceIe douùzecI de rubIeIe ce dùduse sumeçuIuI;
dur se umùgeu, cùcI ubIu ce IeçI dIn cunceIurIu IùLmùnIeI,
Iu înconjuruL de condIcurI, IogoIe(I, IumucI çI sIujILorI. Con-
dIcuruI cereu sù-I pIùLeuscù penLru Lrecereu în condIcù;
IogoIe(II penLru LucumuI de pILuce ce eruu sù se scrIe, ducù
s-ur II IvIL vreo preLen(Iune usupru bunIIor ce prImIse, Iur
IumucII çI sIujILorII, negùsInd uIL preLexL cu sù scouLù çI eI
cevu dIn pungu nenorocILuIuI împrIcInuL, cereuu în numeIe
proLecLorIIor Ior. UnuI zIceu: ¨Dù-mI çI mIe cevu, cùcI sunL
uI mureIuI IuLmun¨; uILuI: ¨Dù-mI, cùcI sunL IuuL pe
prIcopseuIù de dumneuIuI sumeçuI¨ eLc.
¡n IIne, dupù ce usLupù gurIIe LuLuror ucesLor obruznIcI
çI demoruIIzu(I umpIoIu(I, pùrùsI IocuIuI IùLmùnIeI
bIesLemund çI dund LuLuror rùIIor pe Lo(I umpIoIu(II (ùrII
cure, în Ioc sù proLege socIeLuLeu de Iu cure se nuLresc çI se
înuvu(esc, o specuIeuzù eI înçIçI çI o pun Iu dIsperure prIn
neLermInuLeIe Ior çIcune.
Dur nenorocIreu bIeLuIuI om nu eru încù compIeLù, cùcI
PùLurIcù, cu Io( perIecL ce eru, nu Iùceu nIcIoduLù Io(Iu pe
jumùLuLe; eI Iuu ucusù Iu dunsuI Lo(I bunII ce se depuneuu
în pùsLrureu IùLmùnIeI, çI-I scIImbu Iu CosLeu CIIoruI pe
bunI LùIu(I suu cuIpI, Iur dupù uceeu coseu pungIIe înLr-un
cIIp cum sù nu rùmuIe nIcI o urmù de vIoIure.
JeIuILoruI, dur, ujungund ucusù, descIIse pungu çI gùsI
bunII pe depIIn, dur cund îI Lruse Iu cumpùnù îI gùsI pe unII
IIpsù, Iur uI(II cuIpI çI Iùrù nIcI o vuIoure. SùrmunuI om,
vùzundu-se IuruL în LouLe modurIIe, oILù dIn uduncuI In-
ImII, dur nu Iuù nIcI o mùsurù conLru despoILorIIor sùI, cùcI
uLuncI, cu çI în LImpuI de usLùzI, umpIoIu(II Iuruu sub
proLec(Iuneu IegIIor.
Dur în IùLmùnIe nu se depuneuu numuI bunI, cI de
muILe orI se Iùsuu în pùsLrureu eI dIumunLIcuIe çI uILe
obIecLe de mure pre(, pe cure PùLurIcù Ie IuIsIIIcu în IoIosuI
sùu çI în pugubu uceIoru ce cùuLuu usIgurureu uverII Ior Iu
un guvern corupL punù Iu mùduvu ouseIor.
¡n zIuu uceeu muI venIrù çI uI(I nenorocI(I împrIcInu(I,
pe cure PùLurIcù îI jeIuI bInIçor çI Iùrù ceu muI mIcù mus-
Lrure de conçLIIn(ù; Iur dupù uceeu îçI puse IçIIcuI sùu în
cup çI gIubeuuu pe umerI çI pIecù IourLe veseI de cuçLIguI
sùu dIn uceu zI.
Ajungund ucusù, Iu dunsuI, o uILù bucurIe neuçLepLuLù
eru uproupe sù zdrobeuscù mIcu su InImù. CosLeu CIIoruI
IzbuLIse u cumpùru ceIe douù moçII de Iu mezuL çI-I LrIm-
Isese un rùvuç prIn cure îI înçLIIn(u despre uceusLu. Un uIL
rùvuç de Iu Duducu îI vesLeu despre Iugu IuI Curugeu.
AcesLe douù çLIrI ImporLunLe Iùcurù pe cIocoI sù se ex-
uILeze de bucurIe, çI IuLù cuuzu: de Iu scenu înLumpIuLù în
LeuLru, cund uceI doI condIcurI descoperIserù posLeInIcuIuI
AndronucIe LouLe Io(IIIe IuI, posLeInIcuI, deçI nu crezuse
cù un copII sùrmun, crescuL çI înuInLuL de dunsuI, ur II pu-
LuL sù ujungù punù Iu gruduI de u-I sùrùcI çI u-I necInsLI, cu
LouLe ucesLeu o mIcù bùnuIuIù LoL rùmùsese în suIIeLuI IuI.
PùLurIcù, însù, sIm(Ise IurLunu ce se rIdIcu usupru cupu-
IuI sùu çI Iuuse mùsurI de usIgurure uLuL de bune, încuL pe
cuIe IeguIù ur II puLuL sù se împoLrIveuscù Iu LouLe prI-
gonIrIIe ce I-ur II venIL dIn purLeu sLùpunuIuI sùu; dur
posLeInIcuI eru IuvorIL uI IuI Curugeu çI ucesL dIn urmù çLIu
pe dInuIurù ceIebruI ¨L'etct c'est moi¨ uI IuI ¡udovIc uI
X¡V-Ieu; n-uveu dur decuL sù prImeuscù o recIumu(Ie în
conLru IuI PùLurIcù çI I-ur II uruncuL în ocnu pùrùsILù pe
LouLù vIu(u.
De uceeu, IuImosuI nosLru cIocoI, cum cILI rùvuçuI
DuducùI, zIse în sIne cu un IeI de uprIndere:
¨Ccrcçec juçel cdetcrct sc jie ocre? Dl de s-cr cd-
eteri ccecstc, c¡ crede cc Dumnezeu ìl ìndecmnc sc juçc,
numci cc sc sccp de ocnc ¡i sc mc jcc boier mcre. Cu
stcrec jcncriotului cm sjcr¡it, mcine ìi toi luc ¡i
cmoreczc ¡i ctunci solic mec ìn ccsc jcncriotului tc ji
ìmplinitc cu desctcr¡ire¨.
Cupitolol XXVI. Coprins o scenú drumuticú
PrIncIpeIe Curugeu, vùzund cù pe(ILorII de domnIe
u(u(userù usuprù-I uru regeuIurIIor, înçLIIn(uL IurùçI dIn
coresponden(eIe ce (Ineu cu |urIgruduI cù AIesundru vodù
$u(u eru uproupe sù Iu domnIu (ùrII, IoLùrî u IugI în
Europu, împreunù cu IumIIIu çI comorIIe ce udunuse dIn
sudorIIe de sunge uIe neIerIcI(IIor romunI.
Temereu însù ce uveu de u nu descoperI suILunuI Iugu
su çI u LrImILe oçLIrI sù-I prIndù îI Iùceu sù uscundù ucesL
secreL de LouLù Iumeu; çI, cu sù umùgeuscù çI muI bIne pe
InumIcII sùI dIn (urù, udunu DIvunuI în LouLe zIIeIe çI
dezbùLeu proIecLe de reIorme, înLocmuI cu un domn suIL pe
Lron de cuLevu zIIe.
Cu LouLe ucesLeu, conIerIn(eIe secreLe ce (Ineu cu con-
suIuI rusesc çI uusLrIucesc, neobIçnuILu ucLIvILuLe ce se
urmu în servIcIuI sùu purLIcuIur, Iur muI cu seumù deseIe
InLrùrI çI IeçIrI dIn puIuL uIe ceIor muI însemnu(I cupILuIIçLI
uI oruçuIuI deçLepLurù bùnuIeIIIe poporuIuI cure, deçI vedeu
în LouLe ucesLeu upropIereu unuI evenImenL, dur nepuLund
sù-I gIIceuscù, se muI(umI u-I comenLu IIecure dupù cupu-
cILuLeu çI InLereseIe suIe.
AsLIeI se uIIu sLureu IucrurIIor cu cuLevu zIIe înuInLeu
IugII IuI Curugeu.
¡u zq sepLembrIe 1818 Curugeu poILI Iu curLe pe Lo(I
boIerII çI Ie vorbI cu muILù gru(Ie, Iur dupù sùvurçIreu cere-
monIeI sùruLùrII de munù
118
se puse în buLcu su de cùIùLorIe
çI pIecù, Iùrù sù spuIe cuIvu unde se duce çI cund o sù se
înLourcù.
PuLru ore în urmu ucesLuI evenImenL, pe LouLe zIdurIIe
BucureçLIIor eru IIpIL pILucuI ucesLu:
¨Cu milc lui Dumnezeu, io Iocn Georçe Ccrcçec
toietod i çospodcr zemli tlchscoe
::p
,
118
AcesL vecII, dur umIIILor obIceI s-u desIIIn(uL de prIncIpeIe
AIesundru GIIcu prIn oIIsuI de muI jos:
¨NoI, AIesundru DImILrIe GIIcu voIevod, cu mIIu IuI
Dumnezeu domn u LouLe |ùreI RomuneçLI.
VecIIuI obIceI u IosL consIIn(IL sùruLureu de munù cu un
deosebIL semn de cInsLe çI de supunere cùLre domnuI (ùrII.
SocoLInd domnIu meu drepL desLoInIcù dovudù de uceI
cuvenIL respecL îndepIInIreu duLorIIIor dIn purLeu
IIeçLecùruIu, supunereu Iu pruvIII çI Iu poruncIIe sLùpunIrII
çI udevùruLu drugosLe cùLre persounu nousLrù, cure nu sun-
Lem Iu îndoIuIù cù se vor pùzI cu scumpùLuLe de cùLre Lo(I,
NoI desIIIn(ùm pe vIILorIme uceI obIceI uI sùruLùrII de
munù. SIuLuI AdmInIsLruLIv esLe poILIL u du uceusLù u
nousLrù domneuscù punere Iu cuIe în cunoçLIn(u obçLII.¨
(SubscrIs) AIesundru GIIcu vv, AnuI 18¸q, IuIIe z1, nr.
¸, oruçuI GIurgIu. (n. N. ¡.)
::p
çi domn cl )crii Vclchiei (slct.)
:zo
Hcle ¡i mczili se ìn(eleçe boieri ìn junc(ii ¡i jcrc junc(ii.
(n. N. I.)
Dumnectocstrc teli(ilor boieri ci Ditcnului domniei
mele Cum te(i primi ccest pitcc cl domniei mele, sc tc
cdunc(i lc Mitropolie ¡i sc jcce(i cunoscut tuturor boier-
ilor hcle ¡i mczili
:zo
cc eu cm lcsct sccunul domniei pen-
tru scoposuri ce numci mie mi se ccde c le ¡ti, icr dupc
cceec sc clcctui(i ccimcccmie ¡i sc ccutc(i trebile (crii cu
oscrdie ¡i dreptcte, ¡i pentru o mci bunc pczc c lini¡tii
locuito- rilor, sc jcce(i mehtup
:z:
, cctre muhcjizii
:zz
ser-
hcturilor dupc mcrçinec Duncrii, cc sc tc dec cjutorul
trebuincios. Tolico, pisch, çospod s tcmil
:z¸
:z:
Mehtup - rcport, crctcre scu peti(ie. (n. N. I.)
:zz
Muhcjizi - çuternctori militcri ci jortcre(elor de pe
mclul Duncrii. (n. N. I.)
:z¸
Deci, cm scris, Dumnezeu cu toi (slct.)
1zq
AIcI cu sensuI de: u LrùI cu un suLrup, Iùrù nIcI o grIjù.
Lect :8:8, lunc septembrie, zp
L.P.
Georçe Ccrcçec¨
AceusLù înçLIIn(ure, ce du pe Iu(ù un secreL poIILIc cure
LurmenLuse cuLvu LImp pe Lo(I IocuILorII BucureçLIIor, Iu
cILILù cu mure IùcomIe; dur ImpresIuneu ce produse eu Iu
deosebILù; boIerII cure nu Iuuserù sIujbe în LImpuI ucesLuI
domn se bucuruu, crezund cù succesoruI IuI se vu purLu
muI bIne cu dunçII; IuvorI(II îçI smuIgeuu perII dIn cup de
dIsperure, cùcI prIn cùdereu proLecLoruIuI Ior pIerdeuu
penLru LoLdeuunu uceIe IuzmeLurI gruse ce Ie înIesneuu o
vIu(ù de suLrupI
1zq
. NumuI negu(ùLorII çI cIuseIe muncILoure
prImIrù nouLuLeu IugII IuI Curugeu cu IndIIeren(ù; çI uveuu
drepLuLe, cùcI eI, cu vIcLIme secuIure uIe IùcomIeI domnIIor
IunurIo(I, se InLeresuu IourLe pu(In u çLI ducù usuprILoruI
Ior se numeçLe Curugeu suu $u(u.
DIn Lo(I IocuILorII oruçuIuI BucureçLI numuI doI IndIvIzI
împIngeuu sIm(ùmunLuI înLrIsLùrII çI uI bucurIeI punù Iu ex-
LremILuLe. AceçLIu eruu posLeInIcuI AndronucIe TuzIuc çI
DInu PùLurIcù. CeI dInLuI, dupù o vIu(ù de suILun ce LrùIse
uLuLu LImp, se deçLepLu ucum înLr-o mIzerIe compIeLù.
SùrmunuI om!... în vIu(u IuI semùnuLù cu uLuLeu pIùcerI, nu
cuLezuse nIcIoduLù u se gundI cù IerIcIreu o sù-I pùrùseuscù
vreoduLù.
AmIcI udevùru(I nu uveu, cùcI în LImpuI LrecuLeI suIe
IerIcIrI înLInsese munu çI îçI descIIsese pungu numuI
desIrunu(IIor çI IInguçILorIIor, Iur pe oumenII ceI oneçLI îI
LruLuse cu usprIme çI dIspre(; încoLro dur înLorceu prIvIrIIe,
nu vedeu decuL vIseIe suIe ceIe de uur, ce înduIcIse uLuL de
muIL LrecuLuI vIe(II suIe, preIùcuLe ucum înLr-o usprù
mIzerIe, cure-I sLrungeu cu LùrIe în bru(eIe eI ceIe LopILe de
suIerIn(e.
O sIngurù sperun(ù îI muI rùmùsese, dur çI uceeu nu eru
decuL o nùIucIre umùgILoure. EI îçI uduse umInLe de Duducu
çI de PùLurIcù çI zIse în sIne cu un zumbeL pIIn de meIun-
coIIe: Dumnezeu m-u pedepsIL în udevùr penLru pùcuLeIe
meIe, dur nu m-u pùrùsIL cu LoLuI. Pe PùLurIcù I-um crescuL
în cusu meu, I-um învù(uL curLe çI I-um procopsIL. Pe Du-
ducu um ucoperIL-o de dùruIrI çI uILe IucerI de bIne; eI dur
se vor sIII u mù Iuce sù uIL pIerdereu LrecuLeI meIe IerIcIrI.
¡n momenLuI însù, cund bIeLuI IunurIoL cercu sù se con-
soIe de mureu su pIerdere prIn ucesLe umùgILoure IIuzIunI,
uçu cumereI se descIIse çI InLrù un uprod uI IùLmùnIeI,
cure îI deLe pILucuI urmùLor:
¨Mureu IùLmùnIe
Dumneclui postelnicului Androncche
lStcrostec de neçu(ctori, prin cncjorc de lc z; cle
curçctocrei luni sept., jcce cunoscut ccestei hctmcnii, cc
sumc ce c prins din tcnzcrec mo¡iilor dumitcle, ¡i cnume
Plcnsurile ¡i Chinuielile, nu cjunçe cc sc plctecscc
ìntrecçc sumc ce e¡ti dctor lui Costec boçcsierul ¡i cltor
ipochimeni, cerere jcccnd cc sc se tcndc ccsc ìn ccre te
:z¸
De csemenec (slct.)
cjli locuind, cc prin tertipul ccestc sc se despcçubecscc
to(i dctornicii. Ci dcr hctmcnic te pojte¡te cc sc tii c stc
ìn jc(c lc Cochii techi unde este c se jcce tcnzcrec spre c
nu-(i rcmcnec cutcnt de tcçc.
Vel-hctmcn procit
:z¸
tel-pitcr¨
1818 sepL., ¸o
DeçI prIn ucesL pILuc se dùdeu ceu muI dIn urmù
IovILurù sLùrII IunurIoLuIuI, eI însù îI cILI cu sunge rece, upoI
bùLu dIn puIme cu sù vIe sIugu sù-I îmbruce, dur nImenI nu
se urùLù; bùLu de uI doIIeu cu muI muILù vIoIen(ù çI ubIu
dupù Lrecereu de cuLvu LImp se înIù(Içù înuInLe-I un runduç
de Iu bucùLùrIe.
¡u vedereu ucesLuI IndIvId murdur, IunurIoLuI se umpIu
de munIe, upoI zIse sIugII cu un uccenL brusc:
- CIne Le-u LrImIs uIcI, mojIcuIe, çI ce voIeçLI?
- ApoI, de, cucoune, uuzII bùLund dIn puIme çI de,
venII çI eu, cù...
- Dur unde esLe urnùuLuI, jupuneusu, IogoIùLuI DInu,
uI? Unde sunL eI? De ce uI venIL Lu de Iu bucùLùrIe sù-mI
înecI pIepLuI cu mIrosuI Lùu de ceupù?
- Açu e, cucoune, uI drepLuLe, dur de, çLII, cu omuI, n-
um venIL eu de IIorIIe mùruIuI, o II cevu Iu mIjIoc.
- Spune-mI curund, ce esLe?
- ApoI de, cucoune, ce sù IIe? ¡ucu uu IugIL LouLe sIugIIe
dIn curLe çI um rùmus numuI eu sIngur-sIngureI...
- Cum se pouLe unu cu uceusLu?
- $LIu çI eu, cucoune?
- Dur bIne, cum uu IugIL eI Iùrù sù-çI prImeuscù sIm-
brIIIe?
- E, e! cucoune, dumneuLu sù LrùIeçLI, çI Ie-uu prImIL,
bu încù muI cu usupru.
¡unurIoLuI, uuzInd ucesLe cuvInLe, LresùrI cu un Ieu
rùnIL Iùrù vesLe; eI îçI uduse umInLe de ceIe ce-I spusese
GIeorgIe, vùLuIuI sùu de curLe, despre PùLurIcù çI de vor-
beIe ceIor doI condIcurI dIn LeuLru çI oILù cu umur, dur eru
IourLe LurzIu; voInd însù cu sù uIIe punù unde ujunsese
IuçILuLeu IuI PùLurIcù, se udresù IurùçI cùLre sIugù:
- Eu nu prIcep numIc dIn cuLe îmI spuI; eçLI beuL?
- O II ç-usLu, cucoune, dur eu spun udevùruI.
- Dur bIne, cIne Ie-u pIùLIL sImbrIu?
- ¡ogoIùLuI DInu.
- Dur eI n-ure nIcI bunI, nIcI poruncù dIn purLe-mI sù
pIùLeuscù.
- Sù vezI, cucoune, cum merge çIreLenIu: IogoIùLuI
DInu s-u scuIuL de Iu cunLuLuI cocoçIIor çI ne-u spus cù
dumneuLu uI moIIuzIL; upoI ne-u înLrebuL ce sImbrIe uvem
sù prImIm çI ne-u pIùLIL Iu Lo(I, unoru în bunI guLu, Iur
uILoru Ie-u duL IucrurI de uIe cuseI.
- Urmeuzù punù Iu sIurçIL, zIse IunurIoLuI Lremurund
de munIe çI dIsperure.
- Dupù ce u pIùLIL Iu Lo(I, u scos urmùsurII çI LeIegurII
dIn grujd çI, punundu-I Iu buLcu dumIsuIe, ce eru încùrcuLù
cu cuIubuIucurIIe suIe, s-u pus înLr-însu çI u IeçIL pe pourLù;
Iur eu um rùmus sù-mI sLrung muIL-pu(In ce um çI o sù mù
duc çI eu p-ucI-ncoIo.
- DesLuI, desLuI, IeçI uIurù!
SIugu IeçI; Iur posLeInIcuI se îmbrùcù sIngur
numuIdecuL çI se duse Iu curLeu domneuscù sù înLuIneuscù
pe spùLuruI, cu sù se pIungù în conLru Io(IIIor IuI PùLurIcù,
dur çI ucoIo îI uçLepLu o uILù dezumùgIre.
ObIçnuIL dIn LImpuI sùu de mùrIre cu Lo(I sù-I suIuLe çI
sù-I IInguçeuscù, credeu, în vunILuLeu su, cù vu II LruLuL LoL
cu usemeneu onor çI dupù cùdereu IuI Curugeu; dur se
umùgeu. GuurzII de Iu pourLu domneuscù, cure uILùduLù îI
Iùceuu Lemeneu punù Iu pùmunL, ucum nIcI cù voIrù u-I
prIvI. Ajungund în unLIcumeru cùImùcùmIeI, înLuInI muI
muILe grupe de boIerI çI umpIoIu(I, dur eI, în Ioc sù-I suIuLe
cu în LrecuL çI sù-I Iucù uceIe IInguçIrI umIIILoure, puserù
cupeLeIe în jos çI se preIùcurù cù nu-I vùd. ¡n IIne, InLrù în
oduIu spùLuruIuI, Iùcu o muI(Ime de LemeneIe de LoL IeIuI çI
pIIne de ceu muI mure înjosIre; dur spùLuruI, voInd sù-çI
rùzbune usuprù-I penLru InsoIen(eIe ce sùvurçeu cund se
uIIu Iu puLere, se preIùcu cù nu-I vede çI începu u vorbI cu o
uILù persounù venILù de muI nuInLe.
AcesL rece dIspre( uI spùLuruIuI încurcù în udevùr pe
IunurIoL, dur nu-I descurujù; eI Iùcu pu(In zgomoL, cu sù
uLrugù uLen(Iuneu mureIuI Iunc(Ionur, cure, voInd sù se
desIucù de dunsuI muI curund, îI zIse cu nepùsure:
- Ce Le uduce Iu mIne, urIon posLeInIce?
- O mure nenorocIre, eIendI-mu.
- NenorocIre!... $I cIIur Iu dumneuLu, cure eçLI ceI muI
mure prIeLen uI norocuIuI! AsLu nu e de crezuL.
¡unurIoLuI sIm(I LouLù greuLuLeu ucesLor surcusme, dur
conLInuù povesLIreu nenorocIrIIor suIe.
- Du, urIon spùLure, udùugù eI, o mure nenorocIre, o
LuIIùrIe nemuIuuzILù.
- $I uu cuLezuL LuIIurII sù cuIce cusu unuI... om cu
dumneuLu? CurIos Iucru!
¡u ucesLe cuvInLe IunurIoLuI îngùIbenI, cùcI în(eIese LoL
venInuI suLIrIc ce con(Ineu înLr-înseIe, dur Lùcu. SpùLuruI,
însù, vùzund cuL de muIL IovIse umoruI proprIu uI bIeLuIuI
IunurIoL çI voInd u-I Iuce pozI(Iuneu muI suIerILù, zIse:
- ¡u spune-mI, boIeruIe, cunoçLI pe Io(I?
- Du, urIon spùLure; esLe vùLuIuI meu de curLe, pe cure
I-um scos dIn Lren(e çI I-um procopsIL.
- $I cum se numeçLe eI?
- DInu PùLurIcù.
- Cunosc un om cu numeIe ucesLu, dur eI esLe sumeç Iu
IùLmùnIe.
- AceIu esLe, nu Le înçeII.
- EI bIne, ce voIeçLI sù Iuc cu dunsuI?
- Sù-I bugI în puçcùrIe; sù-I LuI urecIIIe neIegIuILuIuI;
sù-I puI în (eupù! zIse IunurIoLuI cu o ugILu(Iune ce-I Iùcuse
sù-çI pIurdù mIn(IIe.
- AsLu esLe IourLe Iesne de IùcuL penLru un om cu dum-
neuLu, dur nu çI penLru mIne.
- Dur de ce, urIondu?
- PenLru cù DInu PùLurIcù esLe boIer cu cuILun çI se
uIIù în IuzmeLuI (ùrII.
- VusùzIcù, sù rùmun pùgubuç?
- Bu nu, boIeruIe, dur LrebuIe sù Iuùm IucrurIIe cu uzuI
sub(Ire çI, cund voI dovedI cù esLe udevùruL ceeu ce-mI spuI,
uLuncI îI voI pedepsI dupù vInù. ALuL deocumduLù, çI Iusù-
mù, cùcI um Lreubù.
¡unurIoLuI IeçI dIn oduIe dIsperuL de crudu IronIe cu
cure Iusese LruLuL de spùLuruI, çI se duse sù prunzeuscù Iu
unuI dIn umIcII sùI; Iur dupù ce înnopLù, Iuù drumuI ce
duceu Iu cIIru Duducu, cu scop de u se consoIu prIn
gru(IouseIe eI munguIerI de însemnuLeIe pIerderI ce suIer-
Ise în uçu scurL LImp.
Ajungund Iu pourLù, bùLu de LreI orI, dur nImenI nu
venI sù-I descIIdù. SupùruL de uceusLù conLrurIeLuLe,
împInse cu LùrIe în pourLù; eu însù de descIIse IourLe Iesne.
¡nLrù înIùunLru LuIburuL de o muI(Ime de cugeLùrI LrIsLe;
prIvI IeresLreIe cuseI, dur în IocuI IumIneI ce uILùduLù îI
încunLu vederIIe, de usLù duLù nu vùzu decuL un înLunerIc
IourLe gros. TrebuIe sù IIe çI uIcI o LuInù, zIse eI în sIne,
îndrepLundu-se cùLre IocuIn(u DuducùI; dur în Ioc sù IIe
prImIL de dunsu dupù obIceI, îI IeçI înuInLe o (Iguncù
bùLrunù (Inund un sIeçnIc în munù.
- Unde esLe cucounu Duducu, bre? înLrebù IunurIoLuI
cu munIe çI ImpucIen(ù.
- S-u muLuL d-uIceu, cuconuçuIe.
- Cund çI unde s-u muLuL? Spune, cIourù, degrub, cù Le
omor!
- SpuI, cuconuçuIe, muncu-Le-uç.
- Spune curund!
- AsLùzI u venIL boIeru DInu çI u vorbIL cu vreun ceus
cu dumneueI, upoI s-u dus çI dupù cuLvu LImp ne-um po-
menIL cu vùLuIuI de urubugII cù vIne cu çuse cure çI,
încùrcund LoL dIn cusù, u IuuL drumuI spre SIunLuI NIcoIue
dIn |IgùnIe.
- AdevùruL esLe ceeu ce-mI spuI?
- ¡ourLe udevùruL, cuconuçuIe.
- Dur Duducu ce s-u IùcuL dupù pIecureu cureIor?
- A muI çezuL punù u venIL coconu DInu cu buLcu du-
mILuIe çI u pIecuL cu dumneuIuI.
- EI bIne, n-uI puLuL çI Lu s-o-nLrebI unde se duce?
- Am înLrebuL-o, cucoune!
- $I ce (I-u rùspuns?
- MI-u spus cù se duce sù se cunune cu coconu DInu.
- Cund?
- AsLùzI!
- Unde?
- Nu çLIu!
- Spune, cIourù, nu LùgùduI, cù-(I rùsucesc guLuI!
- Nu mù Iuu IuLe, coconuçuIe, cù mù zùpùcesc.
- Spune-mI curund.
- ¡u bIserIcu ¡ucucI.
- ¡u ce ceus?
- ¡u douùsprezece dIn noupLe, dur sù nu-I spuI, cu-
coune, cù-mI pune courneIe.
¡unurIoLuI prIvI oroIogIuI çI, vùzund cù se upropIu oru
cununIeI, IeçI pe pourLù çI uIergù cuL puLu cu sù înLumpIne
rùuI.
Cund ujunse Iu bIserIcu ¡ucucI, ceremonIu cununIIIor
eru pe Iu LemeIuI eI, suu pe Iu ¨¡suIu dùn(uIeçLe¨, dupù cum
zIce proverbuI. EI InLrù în bIserIcù numuI în unLerIu çI în
Iermeneu, cùcI gIubeuuu çI-o scosese dIn cuuzu murII
cùIdurI. ¡u(u su, de IeI brunù, devenIse înLocmuI cu u unuI
Iuur de IIer dIn cuuzu pruIuIuI ce se pusese pe dunsu în
grozuvu uIergure; ocIII sùI, uILùduLù negrI çI încudru(I cu un
uIb perIecL, ucum eruu roçII cu sungeIe çI exprImuu IerocIu
LIgruIuI IrILuL punù Iu ceI muI înuIL grud.
Cum InLrù în bIserIcù, se repezI cu IuIre usupru IuI
PùLurIcù çI u DuducùI, cure, vùzundu-I uLuL de muIL IrILuL çI
guLu u-I sugrumu cu muInIIe suIe ceIe robusLe, InLrurù în uI-
Lur çI se puserù sub upùrureu InvIoIubIIù u reIIgIunII.
- A! u! LuIIurIIor, zIse eI. V-u(I uscuns în uILur, cu sù
scùpu(I de IurIu meu; dur çLI(I voI, neLrebnIcIIor, cù sunL în
sLure sù vù Irùpesc cIIur dIn bru(eIe IuI HrIsLos, suu dIn
gIeureIe SuLuneI, cu sù-mI sLIng IocuI rùzbunùrII în sungeIe
vosLru ceI murçuv?! $I, deoduLù cu vorbu, se repezI spre uI-
Lur cu sù sIuçIe vIcLImeIe suIe.
- OpreçLe-Le, boIeruIe! sLrIgurù cu uImIre preo(II,
oprIndu-I InLrureu în uILur.
- Du(I-mI pe neIegIuI(II cure mI-uu muncuL sLureu çI çI-
uu bùLuL joc de cInsLeu meu; du(I-mI-I, vù zIc, cùcI în sLureu
de upeIpIsIe în cure mù uIIu, duu Ioc bIserIcII de se duce
pomInu. $I voI ve(I du seumu înuInLeu IuI Dumnezeu.
- Dur bIne, boIeruIe, ce rùu (I-uu IùcuL uceçLI oumenI?
spune sù çLIm çI noI!
- Ce rùu mI-uu IùcuL, zIce(I voI? EI bIne, uscuILu(I çI
ve(I uIIu: EI se numeçLe DInu PùLurIcù çI e IecIor de opIn-
cur. Eu I-um IuuL de mIc copII în cusu meu; I-um crescuL çI
I-um procopsIL, Iur eI drepL muI(umIre çI rùspIùLIre, mI-u
muncuL sLureu çI m-u IùsuL în supù de Iemn. Pe dunsu um
IuuL-o de usemeneu în cusu meu, um ucoperIL-o cu
dIumunLIcuIe, çuIurI çI mùLùsùrII cu pe o domnI(ù; dur eu,
nemernIcu, s-u unIL cu uceI LuIIur çI, LocmuI ucum cund îmI
pusesem LouLù nùdejdeu înLr-înçII, eI mI-uu IuuL LoL dIn
cusù çI m-uu pùrùsIL. Acum dur, cund cunouçLe(I neIe-
gIuIreu Ior, du(I-mI-I, suu InLru cu sIIu, Lrecund pesLe Lru-
purIIe vousLre.
O IupLù grozuvù se u(u(ù înLre dIsperuLuI IunurIoL çI
preo(I. AceusLù IupLù durù numuI cuLevu mInuLe, cùcI Iun-
urIoLuI, sIùbIL moruIIceçLe çI IIzIceçLe dIn cuuzu moIIcIunII
çI u bùuLurIIor ce-I dùdeu sù beu vIcIeunu Duducu, nu puLu
sù rezIsLe muIL LImp uneI LerIbIIe crIze moruIe; eI dur rIdIcù
ocIII cùLre cer çI zIse:
¨DumnezeuIe! m-uI pedepsIL de ujuns penLru pùcuLeIe
meIe, nu mù Iùsu nerùzbunuL!¨ ApoI cùzu jos, Iùrù sIm(Ire,
de unde nu se rIdIcù decuL cu sù ducù înuInLe o vIu(ù
mIzerubIIù. EI eru IovIL de dumbIu çI-çI pIerduse mIn(IIe.
Pu(In în urmu ucesLeI scene, PùLurIcù çI Duducu Lruver-
suu uII(u BùILùre(uIuI cu sù se ducù ucusù Iu dunçII unde-I
uçLepLu cInu çI ceIeIuILe veseIII nun(IuIe.
Cupitolol XXVII. Blestemol púrintesc
Scenu înLumpIuLù în bIserIcu ¡ucucI produse un mure zgo-
moL în socIeLuLe. CuLvu LImp nu se vorbI decuL de
înnebunIreu posLeInIcuIuI AndronucIe çI muI cu seumù de
mùrLurIsIreu IuI, prIn cure decIuru pe PùLurIcù de uuLor uI
LuLuror nenorocIrIIor suIe. EsLe însù un proverb romunesc
vecII cure zIce: ¨TImpuI Iuce çI desIuce¨. SocIeLù(IIe
umune, ucesL umuIgum compus dIn IIIn(e bune çI reIe,
în(eIepLe çI nebune, pIIne de curIozILuLe çI ImpusIbIIe, bIz-
ure çI nùLunge, de muILe orI se uIurmeuzù de Iugu unuI
prIncIpe, de cùdereu unuI popor în scIuvIe suu de IuIImen-
LuI unuI buncIer.
¡n usemeneu cuzurI, muI(Imeu se udunù în grupe pe
uII(e çI în IocurIIe pubIIce, ru(Ioneuzù usupru evenImenLu-
IuI, vorbeçLe cu zgomoL, decIumù çI se înIurIuzù. JurnuIIçLII
Iuc urLIcoIe IuIgerùLoure çI pIIne de semnuI mIrùrII çI uI
înLrebùrII, prIn cure se sIIesc u du IupLuIuI o ImporLun(ù de
o mIe de orI muI mure decuL esLe în reuIILuLe; dur pe duLù ce
Lrece LImpuI ceruL penLru suLIsIucereu curIozILù(II pubIIce,
o Lùcere mormunLuIù se rùspundeçLe usupru IupLuIuI; prIn-
cIpeIe cùzuL rùmune cu ouseIe zdrobILe de cùdere, poporuI
scIuv geme cu Iun(uI de bru(e, Iur credILorII IuIILuIuI
IruuduIos se muI(umesc cu zece Iu suLù dIn cupeLe, Iùrù cu
socIeLuLeu sù se LuIbure cuL de pu(In. ¡uLù ce esLe socIeLuLeu
în vunILuLeu eI; de uceeu PùLurIcù, cu om în(eIepL ce eru,
Iùsù Iumeu sù vorbeuscù ce-I vu pIùceu çI cuL îI vu pIùceu, Iur
eI îçI reguIù cusu çI InLereseIe suIe cuL puLu muI bIne.
SLureu IuI se compuneu dIn LreI moçII, douù vII çI o cusù
pe unu dIn ceIe muI Irumouse uII(e uIe BucureçLIIor. Ducù
eI s-ur II gundIL bIne Iu nesLuLornIcIu çI LIcùIoçIu IucrurIIor
omeneçLI, negreçIL cù s-ur II oprIL ucI çI ur II peLrecuL o
vIu(ù duIce çI IInIçLILù; dur eI eru umbI(Ios çI umbI(Iuneu nu
ure murgInI. De ce IoIos ur II IosL vIu(u penLru dunsuI, ducù
I-ur II IIpsIL uceu pozI(Iune socIuIù cure ur II puLuL sù-I
descIIdù uçIIe boIerIIor ceIor murI çI sù-I Iucù eguI cu
dunçII? ¡uLù IdeIIe ce preocupuu pe PùLurIcù în prImeIe zIIe
uIe emuncIpùrII suIe dIn cIusu vùLuIIIor de curLe.
¡n LImpuI uceIu sosI çI curLeu vIzIruIuI DervIç MeIemeL,
prIn cure se Iùceu cunoscuL boIerIIor çI poporuIuI romun cù
AIesundru $u(u s-u numIL domn uI |ùrII RomuneçLI.
PùLurIcù, voInd sù proIILe de ucesL evenImenL, muI înLuI
se InIorm ù despre sLureu IucrurIIor çI, dupù ce uIIù numeIe
LuLuror persouneIor ce înconjuruu pe nouI domnILor,
începu u se duce des pe Iu curLe çI, prIn IInguçIrI pIIne de
buse(ù, dobundI cu înceLuI Iuvoureu LuLuror. Cusu IuI de-
venIse un Ioc pubIIc unde se udunuu Lo(I puruzI(II
BucureçLIIor, cùcI, dIn nenorocIre, uceusLù Ieprù u socIeLù(II
exIsLu çI pe uLuncI, cu deosebIre cù puruzI(II dIn zIIeIe
nousLre sunL IuvorIzu(I çI puçI în sIujbe.
¡unurIo(II venI(I dIn |urIgrud cu AIecu vodù $u(u
gùseuu în uceusLù cusù un Lezuur de LouLe ceIe muI
încunLùLoure pIùcerI. VuLcIIe çI cuIeIeIe ceIe muI bune,
cIubuceIe çI nurgIeIeIIIe ceIe umpIuLe cu purIumuLuI LuLun
uI SIrIeI, jocurIIe Iu noroc ceIe muI despuIeLoure çI IemeIIe
ceIe cu ocII muI IermecùLorI decuL uI vusIIIscuIuI, LouLe
ucesLe puLernIce buLerII de corup(Iune eruu udunuLe în cusu
IuI PùLurIcù. ¡n IIne, orIcIne InLru în ucesL puIuL
IermecùLoresc Ieçeu încunLuL de pIùcerIIe ce gusLu înLr-
însuI, Iur muI cu seumù de bunu prImIre çI de îngrIjIreu cu
cure eruu LruLu(I de genLIIu çI muIL IscusILu IunurIoLù.
PùLurIcù çLIu LoL ce se peLreceu în cusu su, dur în Ioc se
sù deçLepLe înLr-însuI sIm(ùmunLuI de onoure, dIn conLru,
eI se bucuru cund vedeu pe IunurIo(I oILund çI Iùcund ocII
duIcI IemeII suIe.
AcesLe InIumII îI Iùcurù sù IIe IourLe bIne prImIL Iu
curLe, Iur muI în urmù îI procururù runguI de mure sLoInIc
çI Iunc(Iuneu IsprùvnIcIeI de sLrùInI, cure-I puse în
reIu(Iune cu consuIuI rusesc çI uusLrIucesc, douù mIne noI
de expIouLuL.
¡nLr-o zI eI dùdeu musù mure proLecLorIIor çI noIIor sùI
prIeLenI. TouLe dIspozI(IunIIe se Iuuserù cu sù muI(umeuscù
cu desùvurçIre pe ouspe(I. CornuI ubunden(eI cuprIndeu
muI pu(Ine bunùLù(I în compuru(Iune cu ceIe ce se vedeuu
pe musu purvenILuIuI. Aç dorI sù descrIu numùruI
ouspe(IIor, împreunù cu cuIILù(IIe moruIe çI IIzIce uIe
IIecùruI în purLe, dur usLu se uLInge de epopee çI mI-e IrIcù
sù nu mù LrunLeuscù Pegus. Mù mùrgInesc dur numuI în
povesLIreu unuI IncIdenL cure LuIburù ucesL ospù( mùre( çI
umIII IourLe muIL mundrIu IuI PùLurIcù.
Pe cund muI(Imeu IunurIo(IIor muncu çI beu în onoureu
IuI PùLurIcù, un zgomoL de Lrùsurù se uuzI în uII(ù. AcesL
zgomoL veneu de Iu o cùrucIourù de (urù, Iùrù covIILIr. Eu
eru Lrusù de doI cuI sIubI cu nIçLe Iezme çI conduçI de un
bùIuL îmbrùcuL (ùrùneçLe. ¡nIùunLru eru uçLernuL Iun, pesLe
cure eru pusù o scour(ù roçIe cu vùrgI, pe cure çedeu un
boIerInuç de provIncIe, îmbrùcuL cu unLerIu de dImIe verde,
cu curuvunI de punzù uIbù de cusù, cu LurIIcI çI ImIneI roçII
în pIcIoure, cu IIbudeu de ubu împodobILù cu gùILun negru
çI cu un cuuc uscu(IL îndesuL pe cup.
Ducù cInevu ur II cuIcuIuL vursLu ucesLuI boIer de (urù
dupù perII sùI ceI uIbI cu zùpudu, negreçIL cù I-ur II duL de Iu
çupLezecI punù Iu çupLezecI çI cIncI de unI, çI nu ur II greçIL;
judecuL însù dupù IuInIcu (Inere u corpuIuI çI dupù
IrùgezImeu Ie(eI suIe çI ocIII ceI pIInI de InLeIIgen(ù çI
mundrIe, I-ur II IuuL drepL om muLur, dur nu bùLrun.
Cum ujunse cùru(u în drepLuI cuseIor IuI PùLurIcù,
boIerInuçuI zIse vIzILIuIuI:
¨OpreçLe, SLune!¨lCùru(u înceLù de u se muI mIçcu, Iur
boIeruI se deLe jos, InLrù în curLe çI de ucI în suIu de jos u
cuseIor.
PrIvIreu IuI se oprI muI înLuI usupru muI(ImII de
urnùu(I çI de IecIorI ce InLruu çI Ieçeuu, (Inund în muInI Iur-
IurII pIIne de ceIe muI gusLouse bucuLe; dupù uceeu observù
ceIeIuILe umùnunLe uIe cuseI çI rùmuse uImIL de IuxuI çI
bogù(Iu ce cuprIndeu înLr-înseIe. ¨Oure nu mù voI II
umùgIL! cugeLù eI în sIne usLu esLe cusù de boIer de
proLIpendudù, e suILunuL domnesc.¨
$I cu sù se încredIn(eze ducù nu eru un vIs ceeu ce
vedeu, oprI pe un urnùuL çI-I zIse:
- ¡u spune-mI, druguI meu, ce boIer çude în cusu
uceusLu?
ArnùuLuI, Iuund pe bIeLuI bùLrun drepL cerçeLor, îI zIse
cu IronIe:
- Sù vII sumbùLù, moçIcuIe, cù usLùzI nu Iuce boIeruI
mIIosLenII.
- ¡u Iusù mIIosLenIIIe Iu o purLe çI rùspunde-mI Iu ce Le-
um înLrebuL, zIse boIerInuçuI cu un gIus uspru, ce IndIcu
supùrureu ce-I prIcInuIse umIIILoureIe expresIunI uIe
urnùuLuIuI.
- De ce nu, ducù voIeçLI. AIcI IocuIeçLe mureIe sLoInIc
DInu PùLurIcù, IuIe IspruvnIc de sLrùInI.
- Dur suruIurIIe ucesLeu çI ceIe ce se cuprInd înLr-
înseIe sunL LouLe uIe IuI?
- Du, uIe dumneuIuI.
- ApoI ducù esLe uçu, spune-I c-um venIL sù-I vùd, cù
sunL muI(I unI de cund nu I-um vùzuL.
- $I cIne sù-I zIc cù eçLI?
- Spune-I cù sunL LuLùI dumIsuIe çI mù numesc LreLI-
IogoIùL GIIneu PùLurIcù oL Bucov sud Suuc; (Ine mInLe,
bùIeLe, oL Bucov sud Suuc.
ArnùuLuI prIvI pe bùLrun cu muI muILù bùgure de
seumù, dur sùrùcIu ce se vedeu înLIpùrILù pe veçmInLeIe cu
cure eru îmbrùcuL îI oprI de u unun(u mundruIuI sùu sLùpun
un LuLù uLuL de umII çI Lren(ùros.
BùLrunuI sIm(I uceusLu çI, înIurIIndu-se de nebùgureu în
seumù cu cure îI prIveu urnùuLuI, zIse:
- AscuILù, mojIcuIe, du-Le numuIdecuL de spune
sLùpunuIuI Lùu c-um venIL sù-I vùd suu uruLù-mI oduIu în
cure se uIIù, sù InLru eu de-u drepLuI. OçLI d-ucI!
AcesLe cuvInLe uIe bùLrunuIuI, IIInd pronun(uLe cu voce
Lure, pùLrunserù punù Iu uuzuI IuI PùLurIcù, cure, în(eIegund
dupù uccenL cù persounu ce înLrebù de dunsuI eru LuLùI sùu,
IeçI în suIù çI ordonù urnùuLuIuI sù-I goneuscù.
- Dur bIne, cucoune DInuIe, cum poL cuLezu eu sù duu
uIurù pe un om cure se numeçLe pùrInLeIe dumILuIe?
rùspunse urnùuLuI conIuzIuL.
- Du, IIuIe, sunL bùLrunuI Lùu LuLù. Nu mù cunoçLI?
AuzI ucoIo obrùznIcIe! un cerçeLor de uII(ù sù se numeuscù
LuLù uI meu! Du(I-I uIurù pe bruncI, uuzIL-u(I voI? Eu nu um
LuLù.
ApoI se reLruse în cumerù, cu sù nu LuIbure peLrecereu
umIcIIor sùI.
BùLrunuI, uuzInd pe IIuI sùu pronun(und ucesLe
omoruLoure cuvInLe, îçI pIerdu mIn(IIe; Iu(u IuI devenI
LerIbIIù çI umenIn(ùLoure cu u uneI IIure sùIbuLIce cure
voIeçLe u sIuçIu pe ceI ce u rùnIL-o.
¡n puroxIsmuI dur uI IurIeI suIe, se repezI în cumeru
ospù(uIuI çI, punundu-se Iu(ù-n Iu(ù cu IngruLuI sùu IIu,
zIse:
¨Ce, nu mù muI cunoçLI, IIuIe? AcesL Lrup uscuL de
bùLrune(e çI de sùrùcIe nu esLe eI cure (I-u duL vIu(u? AcesLe
muInI zburcILe de muncù nu sunL oure eIe cure Le-uu
munguIuL în copIIùrIu Lu çI (I-uu pus în munù condeIuI cu
cure Le-uI procopsIL çI uI cuçLIguL ucesLe bogù(II? Nu Le
gundeçLI, nenorocILuIe, cù sùvurçeçLI un pùcuL osundIL de
IegIIe IIrII çI de obIceIurIIe poIILIceçLI? ¡udu u vunduL pe
învù(ùLoruI sùu, dur nu s-u IepùduL de LuLùI sùu! RuuI ceI
mùre( çI înconjuruL de verdeu(ù LùgùduIeçLe eI oure umIIILuI
Izvor dIn cure îçI ure începuLuI ? ¡ncù o duLù, Le rog, IIuIe,
vIno în bru(eIe meIe sù Le sùruL çI sù-(I duu bInecuvunLureu
meu ceu muI de pe urmù, cùcI sunL bùLrun çI pouLe sù mor
Iùrù sù Le muI vùd!¨
PùLurIcù, cure nu vedeu în uceIe momenLe decuL umI-
IIreu su în Iu(u ceIor muI de IrunLe boIerI uI domnIeI,
poruncI de-uI doIIeu çI cu muI muILù usprIme cu sù-I scouLù
uIurù dIn cusù.
BùLrunuI, vùzund uLuLu împIeLrIre de InImù, zIse cu un
uer proIeLIc:
¨Dumnezeu, cure cunouçLe çI vede LouLe, sù nu-(I ujuLe,
IIu bIesLemuL ce eçLI! EI, cure Le-u înùI(uL uLuL de muIL, Le vu
pogorî muIL muI jos decuL unde Le uIIuI. AcesLe bogù(II
1z6
SocIeLuLeu prIeLenIIor. (gr.)
1z;
SocIeLuLeu IILerurù. (gr.)
cuçLIguLe prIn neIegIuIrI, (I Ie vu rIsIpI cum rIsIpeçLe vunLuI
pruIuI de pe urIe. Cum mù goneçLI Lu pe mIne, sù Le
goneuscù îngeruI DomnuIuI în LouLù vIu(u; sù nu uIbI prIeL-
enI în nenorocIre, sù umbII dIn cusù în cusù cerçInd puIne,
cu sù-(I usLumperI Ioumeu, çI o Lreun(ù, cu sù-(I ucoperI
goIIcIuneu; sù IInguçeçLI LouLe LuruIurIIe çI Lo(I sù-çI buLù joc
de LIne. ¡n cIInurIIe boIII LuIe sù nu uIbI pe nImenI cure sù
Le munguIe çI în vedenIIIe LuIe sù-(I sLeu înuInLe LouLe
IùrùdeIegIIe LuIe. AmIn! ¡Ie, IIe!...¨
Dupù ce bùLrunuI rosLI ucesL LerIbII bIesLem, puse
muInIIe Iu ocII çI IeçI dIn cusu IIuIuI sùu cu repezIcIune; Iur
PùLurIcù îçI conLInu ù ospù(uI, Iùrù sù se LuIbure cuL de
pu(In de umureIe Imprecu- (IunI uIe pùrInLeIuI sùu.
EI se ocupù ucum de noIIe suIe cunoçLIn(e çI de IoIosuI
ce puLeu sù Lrugù dInLr-înseIe; dur LocmuI pe cund se rIdIcu
cu umbI(Iuneu punù Iu ceIe muI înuILe demnILù(I uIe (ùrII,
un nour poIILIc venI sù înLunece pu(In soureIe sperun(eIor
suIe.
¡ncù de Iu unuI 181q, NIcoIue ScuIu, grec dIn oruçuI
ArLu (în PeIoponez) çI RIgu PuIumIde Iormuserù o socIeLuLe
cu scop de u pregùLI pe grecI penLru IIberureu puLrIeI Ior.
AceusLù socIeLuLe numILù E+oipIo +ov qitixov
1z6
,
împreunù cu ceu numILù uitóµouöoç è+oipio
1z;
, ce sLu(Ionu
în ALenu, îçI uveuu coresponden(II çI comILeLeIe Ior în Ode-
su, CIIçInùu, GuIu(I çI BucureçLI
1z8
.
1z8
VezI ¡sLorIu PrIncIpuLeIor dunùrene de PuIuuzoI çI ¡sLorIu
revoIu(IunII greceçLI de ¡oun ¡IIImon. (n. N. ¡.)
MembrII comILeLuIuI dIn BucureçLI, cunoscund
însemnuLeIe servIcII ce ur II puLuL sù uducù AIecu vodù $u(u
revoIu(IunII greceçLI, îI propuserù sù InLre çI eI în socIeLuLe,
dur $u(u reIuzù. PrIn uceusLù conduILù neuçLepLuLù u prIn-
cIpeIuI secreLuI socIeLù(II puLeu sù IIe descoperIL çI s-ur II
pus în perIcoI vIu(u ceIor muI însemnu(I bùrbu(I uI mIçcùrII.
MIjIocuI dur ceI muI proprIu spre u evILu uceusLù nenoro-
cIre Iu învenInureu IuI vodù $u(u, Iu 1q IunuurIe 18z1, prIn
docLoruI CrIsLuII, medIcuI sùu purLIcuIur.
AcesL evenImenL, deçI conLrurIu ourecum pIunurIIe
umbI(Iouse uIe IuI PùLurIcù, dur eI, în Ioc sù dIspere, uçLepLù
cu sunge rece preIucereu ce puLeu sù Iu IucrurIIe; çI IIIndcù
nu puLeu sù prevudù ceIe ce eruu sù se înLumpIe, IInguçeu
pe Lo(I, Iùrù excep(Ie, cu sù-çI Iucù popuIurILuLe.
RevoIu(Iu IuI Tudor VIudImIrescu, ce IzbucnI u douu zI
dupù mourLeu IuI $u(u, pùreu venILù înLr-udIns, cu sù deu
ocuzIune IuI PùLurIcù u urùLu IumII dupIIcILuLeu çI IuçILuLeu
curucLeruIuI sùu. EI se gundI IourLe muIL usupru ucesLeI
mIçcùrI, Iur muI cu seumù usupru IoIouseIor ce ur II puLuL
Lruge dInLr-însu. AsLIeI dur, pe cuL LImp revoIu(Iuneu se
compuneu dIn Tudor VIudImIrescu, MucedonskI çI cu(Ivu
pundurI, eI (Ineu de purLIduI boIerIIor çI cuIomnIu
împreunù cu dunçII pe uceI bruvI cure îçI perIcoIuu vIu(u
spre u du (ùrII drepLurIIe eI ceIe vecII; Iur dupù ce
revoIu(Ineu LrIumIù çI sIII pe boIerI u o recunouçLe çI u-I
juru credIn(ù, uLuncI PùLurIcù devenI ceI muI IIerbInLe
upùrùLor uI eI çI o expIouLù cuL puLu muI bIne; dur InLrureu
IuI ¡psIIunL în (urù çI procIumu(Iuneu IuI ceu mùreu(ù Iùcu
pe cIocoI sù-çI scIImbe poIILIcu. ¨¡psIIunL în (urù! - zIse
cIocoIuI în sIne - un IecIor de domn cu o muI(Ime de vILejI
dupù dunsuI çI ujuLuL de muscuII! AsLu esLe o mInunuLù
înLumpIure çI cuuLù sù mù IoIosesc de dunsu. O sù mù scrIu
înLre muvroIorI!... Dur bIne, ce vu zIce Tudor cund vu uIIu?
Ce vor zIce uLu(I prIeLenI uI meI ce se uIIù InLru(I în oçLIreu
IuI? E! çI ce-mI pusù mIe de dunçII? EI sunL nIçLe cuIIcI cure
s-uu scuIuL cu rùzmerI(ù împoLrIvu împùrù(IeI; cu muIne vIn
LurcII çI-I rIsIpesc cu pe puII de poLurnIcIe, în vreme ce ¡p-
sIIunL, deçI esLe çI eI uposLuL, dur esLe sprIjInIL de preu
puLernIcu împùrù(Ie u RusIeI. O Izbundù sù Iucù numuI çI
pure cù-I vùd domn în (urù çI rùspIùLInd cu guIunLomIe pe
Lo(I cure I-uu ujuLuL. Mù voI duce dur Iu dunsuI çI voI pùrùsI
pe uceçLI cuIIcI ce cunLù LouLù zIuu: ¨AI! subIu IuI TruIun
înLr-o munù de romun¨ çI Ie cIIorùIe mu(eIe de Ioume!¨
Dupù ce cIocoIuI se împùcù cu conçLIIn(u su în prIvIn(u
IuçILù(II ce voIu sù comILù çI dupù ce îçI Iùcu LouLe dresurIIe
cu unuI dInLre consuII, poruncI sù înIume urmùsurII Iu
buLcù çI se duse Iu CoIInLInu, cu sù se prezInLe înuInLeu IuI
¡psIIunL.
Trecuserù douù ore de cund eI uçLepLu runduI de u InLru
Iu prIn(uI, dur ucesL LImp nu-I pIerdu în durn, cùcI Iegù
reIu(IunI de prIeLeçug cu cùpILun ¡orducIe, ConsLunLIn
Ducu çI VusIIe CuruvIu.
¡n momenLuI însù cund eI oIereu uceIor LuIIurI de dru-
murI zuIuIeLurIIe ceIe muI deIIcIouse cu sù dobundeuscù Iu-
voureu Ior çI prInLr -însu pe u IuI ¡psIIunL, uçu cumereI de
uudIen(ù se descIIse çI IeçI secreLuruI prIncIpeIuI, cure Iùcu
semn IuI PùLurIcù sù InLre înIùunLru.
CIocoIuI îçI scouse cIzmeIe ceIe de suILIun roçu çI,
rùmunund numuI cu meçII, îçI puse o perecIe de pupucI
guIbenI de |urIgrud, îçI sLrunse gIubeuuu Iu pIepL çI InLrù în
cumeru IuI ¡psIIunL, unde, dupù ce Iùcu cuLevu compII-
menLe pIIne de IInguçIre, voI sù sùruLe IuInu prIncIpeIuI;
dur IIIndcù prIncIpeIe reIuzù cu deIIcuLe(e ucesL ucL
înjosILor, cIocoIuI sùruLù cIucurII puLuIuI pe cure çedeu Iun-
urIoLuI.
SùvurçIndu-se ucesLù ceremonIe, PùLurIcù se Lruse
pu(In de-u-ndùr ùLeIeu çI Iuund o pozI(Iune umIIILoure zIse:
- Sù LrùIeçLI, mùrIu Lu, înLru muI(I çI IerIcI(I unI! Eu
sunL sLoInIcuI DInu PùLurIcù, IuIe IspruvnIc de sLrùInI, çI
um venIL sù mù încIIn mùrIeI LuIe cu o sIugù pIecuLù ce sunL
çI sù prImesc sLrùIucILeIe poruncI ce Le veI mIIosLIvI u-mI
du.
¡unurIoLuI, IIInd InIormuL IourLe bIne despre PùLurIcù,
se uILù drepL în ocIII IuI çI, dupù ce-çI LermInù
observu(IunIIe suIe IIzIonomIce, zIse cu un zumbeL rece çI
IronIc:
- Am uuzIL, urIon sLoInIce, cù eçLI om deçLepL çI cu
prIcepere în LreburIIe (ùrII.
- ¡uude, mùrIu Lu; Iuc çI eu ce poL cu un om mIc ce
sunL.
- Am muI uuzIL cù... dur usLu nu e Lreubu meu se zIce
IurùçI prIn Iume cù, IIInd sumeç Iu IùLmùnIe, s-ur II pIerduL
o pIuLrù verde de mure pre(... Dur nIcI usLu nu mù prIveçLe.
- Nu crede, mùrIu Lu! AsLeu sunL deIùImùrI ce vIn dIn
pIzmù, cùcI um preu muI(I vrùjmuçI.
- AI drepLuLe, urIon sLoInIce, LoL ce e mure e pIzmuIL.
Dur sù Iùsùm Iu o purLe LouLe ucesLeu çI sù vorbIm cevu de-
spre InLereseIe nousLre. Te rog cILeçLe ucesL rùvuç - çI
deoduLù îI deLe o bucuLù de IurLIe sLrunsù în Iormù de
rùvuç.
PùLurIcù prIvI rùvuçuI çI recunoscu Iormu de scrIere u
unuIu dInLre consuIII puLerIIor sLrùIne.
- CILeçLe-I, urIon sLoInIce, nu Le sIII! zIse ¡psIIunL,
vùzund pe cIocoI încurcuL.
- PùLurIcù descIIse de-uI doIIeu rùvuçuI çI cILI IruzeIe
ucesLeu:
¨Ilustre principe,
Cunosccnd çreutctec misiunii ce cte(i c ìmplini, cred
cc tc cduc un mcre serticiu recomcndcndu-tc pe stol-
nicul Dinu Pcturicc, ccre, prin iscusin(c ¡i cuno¡tin(ele ce
cre despre trebile (crii, tc pocte cjutc ìn multe
ìmprejurcri. El trebuie sc tie cstczi scu mcine pe lc
ìncl(imec tocstrc, ccci l-cm testit prin osebit bilet din
pcrte-mi. Injormc(iunile ce (i-cm dct ìn trecutele zile de-
spre ccest boier sunt destul de precise, rcmcne lc
ìncl(imec tocstrc sc projitc(i de mcrile lui tclente.
Sunt cl ìn...
N.¨
AcesL rùvuç rùspundI muILù IumInù usupru neîn(eIeseI
pozI(IunI în cure pusese ¡psIIunL pe PùLurIcù prIn
muçcùLoureIe suIe cuvInLe. CIocoIuI în(eIese ImenseIe Io-
Iouse ce puLeu sù Lrugù servInd InLereseIe cupuIuI ELerIeI
greceçLI. SLrunse dur rùvuçuI çI-I deLe cu muIL respecL în
munu prIn(uIuI, cure, dupù ce îI rupse în mIcI bucù(I, zIse:
- EI bIne, urIon sLoInIce, eu um sù-(I împùrLùçesc o
LuInù cure pouLe sù Le rIdIce Iu mùrIre çI bogù(Ie, ducù mù
veI sIujI cu credIn(ù, dur cure negreçIL Le vu pIerde, ducù mù
veI înçeIu suu mù veI vInde; uI uuzIL?
- Spune-mI, mùrIu Lu, ce um de IùcuL çI rùspund cu
cupuI cù nu veI II nIcI înçeIuL, nIcI vunduL.
- AscuILù, urIon sLoInIce. CunoçLI pe DomnuI Tudor?
¡I cunosc, mùrIu Lu!
- ¡I cunoçLI bIne?
- ¡ourLe bIne, mùrIu Lu.
- Spune-mI, dur, ce IeI de om esLe?
- EsLe vILeuz çI drepL, mùrIu Lu!
- AsLeu sunL dururIIe ce pouLe uveu; eu voI sù uIIu
cusururIIe IuI. Are çI cusururI.
- Cure sunL uceIe cusururI, spune-mI? EsLe mundru çI
IurIos Iu munIe.
- AsLeu-mI pIuce; dur Iu spune-mI, IubeçLe bunII?
- NIcIdecum, mùrIu Lu!
- Dur muIerIIe?
- NIcI pe dunseIe.
¡u ucesLe cuvInLe, prIn cure PùLurIcù Iùrù voIu su Iùceu
punegIrIcuI omuIuI pe cure voIu sù-I vundù, ¡psIIunL rùmuse
uImIL. ¨VILeuz! - zIse IunurIoLuI în sIne - drepL. NeIubILor
de bunI çI de IemeI! ¡uLù cuIILù(I cure pouLe sù Iucù dInLr-
însuI un CuLon, un BruLus. PrIn vILejIe, eI îçI vu Iuce un
nume mure în LouLù (uru! PrIn drepLuLe, vu dobundI IubIreu
noroduIuI; eI dur vu II mure çI puLernIc! Iur eu voI II mIc!
Eu, AIesundru ¡psIIunL, IIu de prIncIpe çI generuI de
brIgudù; eu, cure um sLuL cu cupuI rIdIcuL înuInLeu IuI Nu-
poIeon; eu, cure nu um LremuruL în Iu(u mor(II ce veneu
usuprù-mI dIn mIIIoune de gurI vùrsùLoure de Ioc, sù mù
vùd sIIIL u pIecu cupuI înuInLeu IuI Tudor? AsLu-I cu
nepuLIn(ù! Ce voI Iuce dur? VoI pornI numuIdecuL Iu CoLro-
cenI, cu sù smuIg dIn pIepLuI çI InImu proLIvnIcuIuI meu
uceIe vIrLu(I cure usLùzI cIIur îI Iuc muI IubIL çI muI re-
specLuL decuL pe mIne!... Dur bIne, eu um juruL cu sù mù
IupL împoLrIvu necredIncIoçIIor, Iur nu sù vùrs sungeIe
creçLInIIor!...¨
Dupù ce Lrecurù ucesLe gundurI sInIsLre ce sIuçIuu Iùrù
mIIù pe IunurIoL, o IInIçLe se rùspundI pe Iu(u IuI çI un
zumbeL uçure se urùLù pe buzeIe suIe.
PùLurIcù, cure exumInuse cu muILù Iuure-umInLe Iu(u
IunurIoLuIuI, çLIu ucum, cu çI dunsuI, cure eruu pusIunIIe ce-
I sIuçIuu InImu; cu LouLe ucesLeu eI sLu în pIcIoure,
nemIçcuL, (Inund înLr-o munù IçIIcuI çI cu ceuIuILù gIubeuuu
sLrunsù Iu pIepL, Iùrù sù Iuse u se vedeu pe Iu(u su decuL
nepùsure çI nevInovù(Ie, reproduse cu ceu muI mure IIne(e.
- EI bIne, urIon sLoInIce, excIumù IunurIoLuI, îmI
spuneuI cù DomnuI Tudor esLe cum IurIos.
- Bu IurIos cumsecude; eI socoLeçLe pe om cu pe un puI
de vrubIe.
- Ce spuI, urIon sLoInIce, sù IIe oure udevùruL ceeu ce
zIcI?
- CIIur IerI u spunzuruL pe unuI dIn ceI muI de IrunLe
vILejI, numuI çI numuI penLru cù s-u dus cu vreo cu(Ivu ne-
IerI çI u spurL o curcIumù dIn DeuIuI SpIrII.
- $I I-u omoruL, uI?
- Cu pe-un puI de gùInù, mùrIu Lu.
- EI bIne, ce zIce oçLIreu IuI despre uceusLu?
- NemuI(umIreu se vede zugrùvILù pe LouLe Ie(eIe, dur
nu cuLeuzù nImenI sù-I Iucù bùgùrI în seumù.
- De ce?
- ¡IIndcù se pomenesc cu guzII IuI IeçI(I cu dIn pùmunL
çI LoLuI se IsprùveçLe înLr-o cIIpù.
¡psIIunL se puse IurùçI pe gundurI. De usLù duLù însù,
Iu(u IuI eru ucoperILù de o veseIIe sInIsLrù; eI se scuIù de pe
puL çI, neLezIndu-çI cuLvu musLù(IIe, zIse IuI PùLurIcù:
AscuILù, urIon sLoInIce; dur bugù de seumù Iu ceeu ce
um sù-(I spun, cùcI de-ucI uLurnù IerIcIreu çI nenorocIreu Lu.
- AscuIL, mùrIu Lu.
- Douù sùbII poL sù InLre înLr-o Leucù?
- Nu, mùrIu Lu!
- Dur o (urù pouLe II sLùpunILù de doI domnI deoduLù?
- NIcI usLu nu se pouLe, mùrIu Lu!
- EI bIne! |uru Romuneuscù ure usLùzI doI domnI suu
ceI pu(In doI pe(ILorI Iu domnIe: unuI esLe Tudor çI ceIùIuIL
sunL eu. Mù în(eIegI?
- Te în(eIeg, mùrIu Lu.
- UnuI dur dInLre noI LrebuIe sù pIurù.
- $I ceI cure LrebuIe sù pIurù esLe Tudor, mùrIu Lu?!
- EI însuçI, çI uceusLu o cer de Iu LIne. RùvuçuI consuIu-
IuI zIce curuL cù eçLI ceI muI înLreprInzùLor çI muI
îndemunuLIc dInLre boIerI; Iù-mI dur uceusLù sIujbù çI Le voI
Iuce ceI muI boguL dInLre Lo(I.
- GuLu Iu poruncù, mùrIu Lu, dur n-ur II rùu sù-mI urù(I
çI mIjIouceIe prIn cure sù poL sùvurçI uceusLù mure IupLù.
- MIjIouceIe, zIcI?... Dur Lu însu(I mI-uI spus cù eI esLe
mundru çI nesocoLIL Iu munIe. SLrùmoçuI nosLru Adum u
pIerduL ruIuI numuI penLru nerùbdure; de ce dur Tudor sù
nu-çI pIurdù cupuI, cund ure douù dIn cusururIIe ceIe muI
de cùpeLenIe?
- Te în(eIeg, mùrIu Lu!
- Du-Le dur în IugùruI IuI çI îndeumnù pe unII dIn
osLuçI Iu nesupunere, Iur pe uI(II Iu juIurI çI sIInIcII; upoI Iù
cu sù Ie uIIe Tudor pe LouLe ucesLeu; çI III sIgur cù cu cuL
spunzurùLorIIe se vor înmuI(I în IugùruI IuI, cu uLuL noI vom
IzbuLI muI bIne. CunoçLI puLereu meu, çLII cù sunL ocroLIL de
mureu împùrù(Ie; Iucreuzù penLru mIne çI norocIreu Lu e
IùcuLù.
- Sù LrùIeçLI, mùrIu Lu, excIumù PùLurIcù Iùcund o
Lemeneu punù Iu pùmunL, dur uç vreu sù çLIu çI eu, pIecuLuI
mùrIeI LuIe rob, cu ce o sù mù uIeg dIn LouLe ucesLeu? MùrIu
Lu eçLI IumInuL çI cu pruxIs çI çLII muI bIne decuL mIne prIn
cuLe prImejdII um sù Lrec eu, nemernIcuI, cu sù sùvurçesc
poruncIIe mùrIeI LuIe.
¡psIIunL se gundI pu(In, upoI Iuù punu în munù çI scrIse
pe o couIù de IurLIe cuvInLeIe ucesLeu:
¨Eu, Alescndru Ipsilcnt, principe de nc¡tere ¡i çenercl
de briçcdc cl nebiruitei o¡tiri ruse¡ti, mc ìndctorez c
rcsplcti pe boierul romcn stolnicul Dinu Pcturicc, pentru
slujbele sctcr¡ite de dcnsul Eteriei eline¡ti, numindu-l
deoccmdctc isprctnic peste douc jude(e din cele ce se cjlc
ccum ìn stcpcnirec mec, icr dccc milostitul Dumnezeu
ìmi tc cjutc sc stcpcnesc (crc ìntrecçc, ìl toi jcce
ccimcccm cl Crciotei.
A. Ipsilcnt ¨
- |Ine IurLIu uceusLu çI sIIeçLe-Le cuL veI puLeu sù
împIIneçLI poruncIIe meIe; Iur cund IucruI vu II sIurçIL, vIno
cu dunsu sù-(I IeI rùspIùLIreu.
PùLurIcù sùruLù munu IunurIoLuIuI çI se reLruse.
Cupitolol XXVIII. Ln soIlet nobil
¡u exLremILuLeu dInspre mIuzùnoupLe u muIuIuIeI
O(eLurIIor eru pe LImpII IuI Curugeu o uII(ù înIunduLù,
sLrumLù çI neînceLuL pIInù de noroI. ¡n uceu uII(ù se uIIuu
muI muILe cùsu(e înveIILe cu LresLIe, în cure IocuIuu numuI
sucugII çI cùru(uçI. ¡n mIjIocuI ucesLor bordeIe mIzerubIIe
eru o cusù cure, prIn urIILecLuru eI de ordIn oLomun çI prIn
mIcu grùdInù compusù dIn urborI rodILorI çI IIorI, uLrùgeu
IourLe muIL bùgureu de seumù u LrecùLorIIor.
CurLeu ucesLeI cuse eru îngrùdILù cu uIucI de sLejur
1zq
Nume de IIorI ce se cuILIvuu pe uLuncI çI cIIur ucum prIn
grùdInIIe meserIuçIIor. (n. N. ¡)
uscu(ILe Iu vurI çI IourLe înuILe; Iur în purLeu dInspre Iu(udu
uII(eI uveu purmuIucurI cIopIILe çI uçezuLe cu mure gusL. ¡n
mIjIocuI îngrùdIrII eru o pourLù cu douù cunuLurI înveIILù cu
sLreuçInù de uIucI mùrun(eIe, cu sù o upere de sLrIcùcIuneu
pIoIIor. ¡n vurIuI uceIuI înveIIç eruu doI cùprIorI în Iormù
de scepLru, uvund IIecure Iu exLremILuLeu de sus cuLe un
cocoç IucruL în Iemn IourLe gros, Iur pe Iu(udu sLuIpIIor eruu
scuIpLu(I doI çerpI (Inund cuLe un mùr în gurù.
Cusu eru de zId, cu un sIngur eLuj çI împùr(ILù în douù
cumere çI un prIdvor. ¡nveIILoureu eI eru de oIune, Iur Iu
ceIe douù puncLurI unde se unesc doIIIIe, uveu cuLe o bùçIcù
de pùmunL smùn(uILù, cu vurIuI în Iormù de pusùre.
Uçu prIncIpuIù, ce conduceu înIùunLruI cuseI, eru
compusù dIn muI muILe bucù(I de Iemn IusLruILe cu
rundeuuu çI IeguLe de cùpLuçeuIu prIncIpuIù prIn cuIe de
IIer uIb cu cupeLeIe roLunde çI IusLruILe.
¡ungù prIdvor eru o grùdInI(ù compusù dIn cuLevu vI(e
IeguLe în Iormù de boILù, un corcoduç, doI zurzùrI çI cu(Ivu
pIersIcI, prInLre cure eruu cuLevu bruzde despùr(ILe înLre
dunseIe cu bucù(I mIcI de cùrùmIzI IourLe Irumos uçezuLe.
AcesLe bruzde eruu pIIne de gurouIe sùIbuLIce, ocIIuI-
bouIuI, IemnuI-DomnuIuI çI IImbu-mIeIuçeIuIuI
1zq
; Iur pe
Iungù îngrùdIreu de LresLIe u mIcII grùdInI çI pe prIspu cuse-
Ior eruu uçezuLe o muI(Ime de ouIe cu mugIIrunI,
IndruçuImI çI uILe IIorI scumpe de pe uLuncI. ¡n unuI dIn
coI(urIIe cur(II eruu un pu( cu rouLù, Iungù cure se Iormuse
un Iuc de upù ce serveu de scùIdùLoure cuLorvu ru(e
romuneçLI çI IeçeçLI.
¡nLerIoruI cuseIor eru usLIeI urunjuL: unu dIn ceIe douù
cumere serveu drepL cùmurù penLru conservureu provIz-
IunIIor; Iur ceu de-u douu, desLInuLù penLru IocuIn(ù, eru
purdosILù (puvuLù) cu cùrùmIzI spoILe cu vopseu roçIe çI
uveu douù puLurI LurceçLI ucoperILe cu suILeIe, perne çI mu-
cuLurI de cIL. Aproupe de IeresLre eru o musù de brud,
ucoperILù cu o punzù uIbù cu murgInIIe de borungIc guIben,
pe cure eruu puse cuLevu cùr(I unu pesLe uILu, IurLIe de scrIs
çI o perecIe de cùIImùrI de uIumù; Iur sub uceusLù musù se
vedeu un IçIIc înveIIL în IurLIe grousù, o perecIe cIzme
LurceçLI de suILIun roçu çI o sLrucIInù cu ouù.
Pe pereLeIe dInspre rùsùrIL eruu douù Icoune uçezuLe pe
o bucuLù de sLoIù. ¡ungù dunseIe se uIIu o sLIcIu(ù cu
ugIeuzmù, un mùnuncII de busuIoc uscuL çI cuLevu spIce
de gruu; Iur în Iu(u ucesLor obIecLe de devo(Iune eru
spunzuruLù o cundeIù ce urdeu neînceLuL, dund o IumInù
sIubù çI meIuncoIIcù. TuvunuI ucesLeI cumere eru de grInzI
çI uIucI de sLejur, Irumos IucruLe. ¡ungù un uIL pereLe çI
cum uproupe de Luvun eru o cuIme, pe cure sLùLeuu
uLurnuLe: un unLerIu, o gIubeu bIùnILù, nIçLe cIucçIrI de çuI
roçu çI cuLevu rocIII. OsebIL de ucesLe mobIIe ce IndIcurùm,
muI eru în uceusLù cumerù o Iudù de Bruçov, cuLevu uIcIoure
cu upù de bùuL çI o sobù ourbù, deusupru cùreIu eru pusù o
Luvù cu LucumuI duIce(II çI uI cuIeIeI; Iur în IIrIdeIe de jos se
vedeuu cuLevu gIeme de Iunù çI o donIcIourù cu Iuse.
¡n unuI dIn ceIe douù puLurI zùceu un om cu de
puLruzecI çI cIncI de unI, dur cure, dupù zburcILurIIe Ie(eI çI
perII cupuIuI ceI cùrun(I, semùnu sù IIe de o eLuLe muIL muI
înuInLuLù. AcesL nenorocIL uveu cupuI rezemuL pe o pernù çI
pùreu uduncIL înLr-un somn IourLe greu.
¡ungù puL çedeu o IemeIe bùLrunù, cure se îndeIeLnIceu
Iùcund coI(IçorI çI bIbIIurI de mùLuse Iu pIep(II çI munecIIe
uneI cùmùçI, u(InLInd dIn cund în cund ocIII usupru suIer-
InduIuI.
Eru pe Iu nouù ore dIn noupLe. TrIsLuI cudru ce
puserùm înuInLeu IecLorIIor noçLrI, IIInd IumInuL numuI de
puIIdu IumInù u cundeIeI, deveneu muIL muI uLIngùLor çI
muI InLeresunL. ¡n momenLuI însù cund bùLrunu se sIIeu sù
uIImenLeze sIubu IumInù u cundeIeI, cu sù pouLù Iucru muI
cu spor, se uuzIrù cuLevu IovIrI în pourLu cur(II. BùLrunu se
duse sù descIIdù çI dupù cuLevu momenLe se înLourse
împreunù cu un june Irumos, bIne îmbrùcuL çI cu ocIII
pIInI de o bunùLuLe îngereuscù.
- Dourme? zIse sLrùInuI udresundu-se cùLre bùLrunù.
- AbIu deLe Dumnezeu de udormI, cù n-u încIIs ocIII
de LreI nop(I.
- DIn ce prIcInù?
- ApoI de, mumù, çLIu çI eu?
- $I ce u IùcuL în uceI LImp de nedormIre?
- Ce Iuce LoLdeuunu: se posomorùçLe, sLrIgù, îçI rupe
IuIneIe de pe dunsuI, upoI pure cù se IInIçLeçLe, dur deoduLù
sure Lremurund çI îmI zIce: ¨Ascunde-mù, scupù-mù de
uceçLI LIcùIoçI ce voIesc sù mù omoure!¨
- $I de cIne se Leme eI? Ce I se nùIuceçLe?
- O mIe de buzuconII, mumù, dur uceeu ce-I Iuce sù se
înIurIeze çI muI muIL esLe uducereu-umInLe despre un vùLuI
de curLe çI o (IILoure u su, cure I-u muncuL uvereu çI I-u IùsuL
pe drumurI.
- Aç dorI sù çLIu, bunu meu bùLrunù, ducù vIne cInevu
sù-I vudù suu sù-I ujuLe cu cevu.
- NImenI, boIeruIe.
- Dur bIne, cIne-I pIùLeçLe cIIrIu cuseI, muncureu,
cùuLureu çI ceIeIuILe?
- TouLe ucesLeu Ie-um înLumpInuL sIngurù punù Iu un
LImp, dur LocmuI cund sIurçIsem de cIeILuIuIù çI mù
duceum în Lurg cu sù-mI vund muIoLeuuu, un boIer Lunùr cu
dumneuLu, IIe-I umbreIe, mù Iuù Iu cùLure, upoI upropI-
Indu-se de mIne îmI zIse:
- Nu cumvu eçLI dumneuLu bubu ¡unu spILuIugIouIcu?
- Eu sunL, boIeruIe, îI rùspunseI.
- ¡n ce muIuIu IocuIeçLI?
- ¡n O(eLurI.
- ¡n uII(u înIunduLù, nu esLe uçu?
- EsLe înLocmuI precum zIcI, boIeruIe.
- VIno dur dupù mIne, zIse eI. Eu îI urmuI punù Iu o
boILù de IIpscùnIe, unde, InLrund împreunù cu mIne, zIse
sLùpunuIuI boI(II:
¨Dù ucesLeI IemeI IeI unu suLù çI sù urmezI LoL usLIeI pe
IIecure Iunù punù Iu o uILù poruncù u meu; upoI, upropI-
Indu-se de mIne, îmI zIse înceL: Sù cuu(I bIne de boInuvuI
ce-I uI în cusù, cùcI o sù vIn cuLeoduLù sù-I vùd¨. SIurçInd
ucesLe cuvInLe, IeçI repede dIn boILù çI se Iùcu nevùzuL.
- CunoçLI pe uceI june boIer?
- Nu-I cunosc, cùcI n-um uvuL LImp cu sù-I prIvesc bIne
în Iu(ù; dur, orIcum vu II, Dumnezeu sù-I deu bIne çI sù-I
noroceuscù, cùcI de nu veneu eI în ujuLoruI sùrmunuIuI boI-
nuv, numuI Dumnezeu çLIe ce s-ur II înLumpIuL.
- Dur bIne, boInuvuI eru oduLù boguL, ce s-u IùcuL
sLureu IuI?
- Am cerceLuL, mumù, çI um uIIuL cù I-uu vunduL-o duL-
ornIcII Iu CocIII vecII çI I-uu IùsuL numuI cu IuIneIe de pe
dunsuI.
- Dur cusu IuI, uceu cusù uLuL de îmbeIçuguLù?...
- ToL s-u vunduL.
- $I cIne uu IosL uceI neIegIuI(I cure uu cuLezuL sù Iuse
pe drumurI pe un om cu mIn(IIe rùLùcILe çI sLrùIn în usLù
(urù?
- ApoI de, mumù, muI çLIu çI eu?... ¡umeu vorbeçLe
muILe.
- $I ce zIce Iumeu?
- ZIceu cù eI u uvuL o (IILoure çI cù eu s-u unIL cu vùLuIuI
IuI de curLe çI I-u muncuL LouLù uvereu.
- TIcùIoçII çI nemernIcII!... Dur um uuzIL vorbIndu-se
çI despre un bogusIer... IIpscun... cevu cum uçu.
- ¡I cunosc çI pe uceI LIcùIos... e bun de pus în (eupù.
- Du de ce?
- ¡IIndcù m-u IùsuL pe drumurI.
- $I cum s-u înLumpIuL uceusLu?
- ¡u, sLrunsesem çI eu, în LInere(e, cuLevu pùrùIu(e, cu
sù Ie um Iu bùLrune(e, çLII povesLeu vorbeI: ¨BunI uIbI de zIIe
negre¨ çI eI mI I-u muncuL, muncu-I-ur co(oIeneIe!
- $I cum (I I-u muncuL? ¡u spune-mI.
- A IùcuL moIIuzIuc mIncInos çI m-u IùsuL pe drumurI,
nu I-ur muI Iùsu de Iu InImù.
- Dur bIne, n-uI duL juIbù Iu sLùpunIre?
- Bu um duL, du-I-ur prIn Lurg cu nusu LùIuL.
- $I ce-uI uIes?
- MuI nImIc, mumù! DIn douù mIIçoure de IeI m-um
uIes numuI cu douù suLe, dIn cure mI-u oprIL çI IuvuIeLuI
judecù(II.
- ¡u spune-mI, cum îI cIeumù pe uceI Io( de çLreung?
- CosLeu.
- O II CosLeu CIIoruI bogusIeruI?
- EI esLe, mumù!
TunùruI cùzu înLr-o uduncù înLrIsLure, upoI, dupù ce
uruncù o prIvIre usupru boInuvuIuI, zIse în sIne: ¨UnuI zuce
în puL IIpsIL de mInLe çI sùruc, ceIIuIL moIIuz mIncInos çI
guLu u merge Iu ocnù pe LouLù vIu(u, numuI ceI de-uI LreIIeu
çI ceI muI rùu dIn Lo(I se bucurù încù de roudeIe neIegIuIr-
IIor suIe; pu(In însù çI voI uuzI çI de numeIe IuI¨.
Pe cund sLrùInuI se uIIu ubsorbIL în ucesLe LrIsLe
gundurI, boInuvuI începu u (Ipu çI u gesLIcuIu dIn muInI,
sLrIgund cu gIus rùguçIL çI LremurùLor:
¨¡ùsu(I-mù, neIegIuI(IIor! Nu vù e de ujuns cù m-u(I
sùrùcIL? VoI(I ucum sù-mI Iuu(I çI vIu(u?¨
ApoI descIIzund ocIII sùI înIIùcùru(I de munIe, începu
u IovI cu pumnII pere(II cuseI, crezund cù IoveçLe uceIe
umbre ImugInure; Iur dupù uceeu începu IurùçI u sLrIgu:
¨¡uu(I de Iungù mIne pe uceusLù muIere desIrunuLù,
cùcI prIvIrIIe eI mù îngIeu(ù! Nu vede(I voI cù eu voIeçLe sù
mù sugrume cu preIùcuLeIe eI îmbrù(IçùrI?¨
- ¡InIçLeçLe-Le, boIeruIe, zIse sLrùInuI, sùrInd de pe
scuun çI uIergund cùLre boInuv, cu sù-I deu ujuLoruI necesur
în ceIe LerIbIIe momenLe.
- Du(I-mI un puIur de upù sù-mI rùcoresc pIepLuI, zIse
nenorocILuI boInuv cu voceu muI de LoL sLInsù çI zdrobILù de
oboseuIu ugonIeI.
Apu ceu rece cu cure Iu udùpuL çI sLropIL boInuvuI prod-
use un mure eIecL. EI descIIse ocIII çI-I u(InLI usupru
IùcùLoruIuI sùu de bIne, upoI, Iùsund sù curgù dInLr-înçII
douù çIrouIe de IucrImI, zIse cu gIus IInIçLIL, dur înLrerupL
de suspIne:
- Tu uIcI?! Tu Iu cupuI meu?! Dur ucesLu esLe IocuI IuI
DInu pe cure I-um procopsIL, Iur nu uI Lùu, pe cure Le-um
IzgonIL Iùrù mIIù dIn curLeu meu!
TunùruI Iuù cu LrunsporL munu suIerInduIuI çI, udund-o
cu IucrImI çI sùruLùrI, zIse:
- Am voIL, sLùpune, sù Le scup dIn munu uceIor LuIIurI,
dur Dumnezeu nu mI-u ujuLuL.
- ¡ur eu, LIcùIosuI, drepL muI(umIre penLru bIneIe ce
voIuI sù-mI IucI, Le-um scos cu urgIe dIn curLeu meu.
CuL (Inu uceusLù scenù uLIngùLoure, bùLrunu sLeLe în pI-
cIoure, prIvInd cu bùgure de seumù LrùsùLurIIe Ie(eI çI gIu-
suI sLrùInuIuI, upoI se upropIe de puLuI boInuvuIuI çI îI zIse
cu o prIvIre pIInù de uImIre:
- SLùpune! AcesL june uLuL de mIIosLIv çI cu InImù bunù
esLe boIeruI ceI necunoscuL cure de uLuLu LImp ne dù mIjIo-
uce de vIe(uIre; bùnuIeIIIe meIe nu mù umùgeuu, ucum îI
cunosc cu desùvurçIre; esLe grùmùLIcuI mureIuI bun C...,
esLe serduruI GIeorgIe, zuruIuI vIsLIerIeI. Sù îngenuncIem
înuInLeu ucesLuI înger çI sù-I muI(umIm penLru mIIu ce u
urùLuL cùLre noI.
NecunoscuLuI, vùzundu-se descoperIL çI nevoInd sù sLeu
Iu(ù Iu scenù ce-I uLIngeu modesLIu, IeçI dIn cusù cu repezI-
cIune çI se duse Iu uIe suIe.
Bunu bùLrunù nu se umùgeu deIoc în uprecIerIIe suIe.
Persounu ceu mIsLerIousù eru în udevùr GIeorgIe serduruI,
uceI june pIIn de vIrLuLe, cure pùrùsI cusu bunuIuI C... çI-çI
sucrIIIcù urzùLoruI umor ce uveu penLru IIIcu uceIuI boIer,
numuI cu sù nu rùspIùLeuscù cu rùu bIneIucerIIe ce prImIse
de Iu dunsuI.
EI se reIugIuse în MoIdovu, crezund cù scIImbureu uer-
uIuI, prIvIreu IrumoçIIor mun(I dIn uceu (urù çI deosebIreu
obIceIurIIor vor sLInge cu înceLuI IIùcùrIIe umoruIuI ce-I ur-
deuu pIepLuI çI InImu.
Ajungund dur în cupILuIu MoIdoveI, se înIù(Içù înuInLeu
IuI MIIuI vodù $u(u, cure, dIn pu(IneIe cuvInLe ce scIImbù
cu dunsuI, descoperInd rureIe IuI cuIILù(I çI proIundu
cunoçLIn(ù ce uveu despre IImbu eIIneuscù, îI oIerI posLuI de
secreLur purLIcuIur uI sùu.
JuneIe prImI uceusLù cInsLe domneuscù, sperund cù
prIn ocupu- (Iune îçI vu mIcçoru suIerIn(eIe, dur se umùgeu,
cùcI mureu încredere ce dIn zI în zI îI urùLu prIncIpeIe,
onorurIIe ce prImeu de Iu boIerImeu moIdoveunù, cuILunuI
de mure comIs çI dururIIe domneçLI ceIe boguLe, în Ioc sù-I
mIcçoreze suIerIn(eIe, dIn conLru, I Ie mùreu muI muIL.
¡n IIne pùrùsI MoIdovu çI se înLourse IurùçI în
BucureçLI, dur ucI uveu sù înLumpIne noI IovIrI; MurIu, IuLu
bunuIuI C..., zdrobILù çI dunsu de puLImu umoruIuI, cùzuse
Iu o bouIù cure îI umenIn(u vIu(u. BùLrunuI eI pùrInLe,
vùzund ucesL rùu cure voIu sù-I rùpeuscù comouru IerIcIrII
suIe, se sIùLuI cu ceI muI învù(u(I docLorI de pe uceI LImpI çI,
dupù povu(u Ior, se sLrùmuLù cu IocuIn(u Iu unu dIn moçIIIe
suIe de munLe.
GIeorgIe, uIIund despre LouLe umùnunLeIe ucesLeI
împrejurùrI çI necuLezund sù se înIù(Içeze înuInLeu bunuIuI,
nIcI sù vesLeuscù pe MurIu despre sosIreu su, cùzu înLr-o
uduncù meIuncoIIe, cure negreçIL I-ur II vuruL în mormunL,
ducù scIImbureu epocII nu uduceu cu sIne o mure scIIm-
bure în pozI(Iuneu su.
SInguru munguIere ce-I muI rùmùsese dupù uLuLeu
nenorocIrI eru de u conLempIu dIn depùrLure cIIoçcuI dIn
grùdInu bunuIuI, uceI IocuI în cure vùzuse penLru prImu
ourù rùsùrInd soureIe LrecuLeI suIe IerIcIrI, çI u Iuce bIne
ceIor nenorocI(I. EI, dur, uIIuse juInIcu sLure în cure udusese
PùLurIcù pe posLeInIcuI
1¸o
AndronucIe TuzIuc, vecIIuI sùu
sLùpun, çI îI ujuLu în secreL.
1¸o
¡n ed. 186¸: comIsuI.
Cupitolol XXIX. Lugúrol de lu Cotroceni çi
trúdureu
Tudor VIudImIrescu, Iuund çLIre cù ¡psIIunL u InLruL în (urù,
îçI împùr(I oçLIreu în douù pùr(I: dInLr-unu Iormù mIcI
gurnIzoune penLru upùrureu mùnùsLIrIIor dIn VuIuIIu MIcù,
în cure îçI uveu depuse provIzIunIIe necesure penLru Irunu
oçLIrII, Iur cu o purLe compusù dIn çuse mII de pundurI uIeçI
çI douù mII cIncI suLe de urnùu(I, comundu(I de Mucedon-
skI çI Produn, Iuù cuIeu cùLre BucureçLI çI se uçezù în
mùnùsLIreu CoLrocenI çI pe cumpIu dImprejuruI eI Iormund
dIn uceusLù IocuIILuLe un Iugùr IorLIIIcuL, dIn cure observu
mIçcùrIIe IuI ¡psIIunL, pe boIerI çI poIILIcu Lurceuscù.
Dupù reguIIIe sLubIIILe de ucesL cùpILun, InLrureu în
Iugùr u oumenIIor purLIcuIurI nu eru oprILù nIcI zIuu, nIcI
noupLeu, ducù eI cunoçLeuu cuvunLuI de ordIn.
DInu PùLurIcù, proIILund de uceusLù neîngrjIre, încù de
Iu sosIreu IuI Tudor vIzILu neînceLuL IugùruI çI prIn
munIereIe IuI InsunuILoure dobundI umIcIu çI încredereu
LuLuror cùpILunIIor urmuLeI çI cIIur pe u IuI Tudor.
AsLIeI sLuu IucrurIIe cu cuLevu zIIe înuInLeu înLrevederII
IuI PùLurIcù cu ¡psIIunL, în cure se sLubIII vunzureu IIber-
uLoruIuI RomunIeI.
A LreIu zI dupù încIeIereu ucesLuI pucL InIum, pe Iu
douù ore LurceçLI dIn noupLe, PùLurIcù încInse IuLugunuI,
puse douù pIsLouIe Iu bruu çI uILe douù Iu cIocIInu çeIII,
upoI încùIecù pe un urmùsur çI Iuù drumuI cùLre CoLrocenI,
urmuL de un urnùuL urmuL cu o çIçIneu boçnegeuscù.
Eru pe Iu zo murLIe, LImpuI ceI muI nesLuLornIc uI cII-
meI nousLre; un înLunerIc des ucopereu Iu(u ceruIuI, vunLuI
uusLruI suIIu cu repe- zIcIune, gIusuI pùsùrIIor de noupLe,
unIL cu IreumùLuI sInIsLru uI copucIIor, Iùceuu o urmonIe
InIernuIù, Iur pIouIu ce cùdeu în LorenLe compIeLu ucesL
cudru IIoros.
CeI doI cùIùLorI, înIùçuru(I în IpIngeIeIe Ior, îçI urmuu
cùIùLorIu în IInIçLe, prIvInd ucesL dezordIn uI nuLurII cu
nepùsureu çI bucurIu ce sIm(Irù demonII cund CeI ALoL-
puLInLe descIIse jgIeuburIIe uduncuIuI, cu sù pIurdù o Iume
nedemnù de umoureu çI InLen(Iuneu su. Dur cund ujunserù
în drepLuI cuseIor IuI buIucbuçu GIuIer, PùLurIcù zIse
LovurùçuIuI sùu de cùIùLorIe:
- Sù IIe oure udevùruL LoL ce mI-uI spus? Rùspunde!...
- Precum mù vezI çI Le vùd, cucoune DInuIe.
- Nu mù mIn(I Lu oure?
- ¡(I jur pe Dumnezeu çI pe sIunLuI GIeorgIe,
ujuLùLoruI meu.
CIocoIuI, muI(umIL pe ucesL jurùmunL ce LoLdeuunu e
sucru penLru Io(I çI bIgo(I, înuInLù conversu(Iuneu.
- ¡u muI spune-mI încù o duLù, cuLe spurgerI de cuse s-
uu IùcuL?
- $upLe, sLùpune!
- ¡n ce muIuIuIe?
- ¡u BIserIcu AIbù dIn PosLùvurI çI Iu SpIreu dIn DeuI.
- JuIuI u IosL mure?
- S-u IuuL pesLe LoL cu Iu douù suLe mII IeI, uIurù de
urgInLùrII çI bourIe.
- CuLe IemeI s-uu sIIuIL?
- Zece, dInLre cure douù uu murIL, nepuLund suIerI
punù în sIurçIL cuzneIe urnùu(IIor çI uIe pundurIIor.
- Dur ucIderIIe cum uu mers?
- TreI curcIumurI, doI bùcunI çI un boIerInuç.
- ¡e çLIe usLeu DomnuI Tudor?
- Nu numuI cù Ie çLIe, dur u çI spunzuruL uzI-dImIneu(ù
cIncI dInLre ceI ce uu sùvurçIL ucesLe IupLe.
- SpuI udevùruI?
- AdevùruI, sLùpune; çI ducù nu mù crezI po(I sù-I vezI
cu ocIII, cùcI sunL spunzuru(I în grùdInu BruncoveunuIuI çI
uceu grùdInù esLe în drumuI nosLru.
- Sù mergem dur sù vedem!
PùLurIcù îçI îndrepLù cuIuI cùLre grùdInu
BruncoveunuIuI, urmuL de compIIceIe sùu; InLrù înLr-însu çI
merse cu curuj punù dInuInLeu uneI IunLunI ocoIILù de
sùIcII, upoI se oprI în Ioc çI prIvI cu sungeIe ceI muI rece ne-
IerIcILeIe vIcLIme uIe umbI(IunII suIe.
- Acum crezI, cucoune DInuIe? zIse urnùuLuI.
- Du, rùspunse DInu; uç dorI însù sù çLIu prIn ce mIjIo-
uce uI sùvurçIL uceusLù mure IupLù?
- ¡ourLe Iesne, cucoune!
- Cum?
- M-um sLrecuruL în ordIu pundurIIor cu meçLeçug; Ie-
um spus cù sunL dInLre muvroIorII IuI ¡psIIunL; eI uu
începuL sù mù înLrebe despre muILe, dupù obIceIuI
osLuçIIor. ALuncI um începuL çI eu sù Iuud pe ¡psIIunL çI sù-I
rIdIc punù Iu cer; Ie-um spus cù uvem cuLe LreIzecI de IeI pe
Iunù çI LuIn îmbeIçuguL de curne, puIne çI vIn. BIe(II oILenI,
uuzInd ucesLe Iuude, rùmuserù cu gurIIe cùscuLe. ¡e-um muI
spus cù osLuçII IuI ¡psIIunL spurg bIserIcI, necInsLesc IemeI
çI ¡psIIunL se preIuce cù nu çLIe nImIc çI usLIeI, precum vù
spun, Ie zIceum eu, nu e neIer în oçLIreu nousLrù cure sù nu
uIbù cuLe un pungoI pIIn cu muImudeIe çI dodecurI! Dupù
ce Ie înçIruI verzI çI uscuLe, IuuI vreo douùsprezece dInLre eI
çI mù puseI pe bùuLurù, upoI cùLre seurù muI venIrù uI(I
douùzecI çI pIecurùm împreunù dupù juIurI; Iur dupù ce s-
uu sùvurçIL LouLe neIegIuIrIIe, sIInIcIIIe çI omorurIIe ce (I Ie-
um povesLIL, m-um dus Iu cùpILunuI Ourcù çI I-um spus LoL
ce se peLrecuse; eI u spus IuI DomnuI Tudor çI ceIeIuILe Ie
vùzurùm umundoI.
- Bruvo, NùsLuse, eçLI un mure om.
¡nLrevorbIreu ucesLor doI LuIIurI puLeu sù urmeze muI
depurLe, dur Iu înLrerupLù de voceu sunLIneIeIor ce pùzeuu
prImu ruzù u IugùruIuI.
- SLure(I, mùre, sLrIgurù pundurII oILenI, vùzund pe
PùLurIcù çI pe sIugu IuI. CuvunLuI, bre! suu vù cIILuI Iu
pùmunL cu pe brube(I.
- SunLem oumenI bunI, voInIcIIor, zIse PùLurIcù, voInd
sù se încredIn(eze despre sLureu moruIù u sunLIneIeIor.
- CuvunLuI, în(eIege(I voI, suu dùm Ioc IIInLeIor!... $I
deoduLù cu vorbu îndrepLurù puçLIIe spre dunçII.
- Gorju! rùspunse PùLurIcù muI(umIL çI nemuI(umIL de
curujuI çI sLuLornIcIu oILenIIor.
- Pe cIne cùuLu(I în ordIe?
- Pe cùpILun Urdùreunu.
- AIde, InLru(I!
PùLurIcù deLe scùrI cuIuIuI çI înuInLù în Iugùr. Punù ce
PùLurIcù vu gùsI pe cùpILun Urdùreunu, noI vom uLruge
bùgureu de seumù u IecLorIIor noçLrI usupru sLùrII moruIe u
LrupeIor IuI Tudor VIudImIrescu, cùcI de Iu moruIILuLeu çI
dIscIpIInu oçLIrII depInd succesuI bùLùIIIIor çI ceIe muI
sLrùIucILe IupLe de urme.
OçLIreu IuI Tudor, cu LouLe oçLIrIIe de uvenLurIerI, nu
uveu çI nIcI nu puLeu sù uIbù uceu dIscIpIInù rIgurousù ce o
înLumpInùm în urmuLeIe reguIuLe. DIscIpIInu çI moruIILuLeu
1¸1
VezI CIorunu, p. ¸o çI ¡sLorIu revoIu(IunII eIIneçLI de
TrIcupI çI ¡oun ¡IIImon. (n. N. ¡.)
nu se poL sLubIII în cIncI-çuse IunI, çI urmuLu IuI Tudor nu
uveu o vecIIme muI mure decuL uceusLu.
TrebuIu dur cu Tudor sù IIe muI pu(In uspru cu nIçLe
junI ce pùrùsIserù duIce(IIe vIe(II IInIçLILe, cu sù se IupLe
penLru IIberureu puLrIeI Ior, IIpsI(I de muILe orI cIIur de
Irunù çI uILe neceçILù(I uIe vIe(II; eI însù servIse în urmuLu
rusù çI moçLenIse de Iu dunsu uceu usprIme Iùrù exempIu
cure Iu prIncIpuIu cuuzù u pIerderII suIe; spurgereu uneI
prùvùIII, sIIuIreu uneI IemeI çI uILe dezordInI de IeIuI
ucesLu, çI cIIur de muI pu(Inù ImporLun(ù, uspruI cùpILun Ie
pedepseu cu decupILureu suu spunzurùLoureu; dur ucesLe
cruzImI, în Ioc sù producù eIecLuI dorIL, eIe uduserù uru
înLre cùpeLenIe çI osLuçI, Iur rezuILuLuI ucesLeI pusIunI de-
venI IunesL penLru umundouù pùr(IIe
1¸1
.
SunLem în Iugùr; sù mergem înuInLe. ¡nLr-o cùsu(ù de
scundurI, înveIILù cu LresLIe, eruu puLru junI cùpILunI, Iegu(I
de muIL LImp prInLr-un umor de uceIu ce nu se gùseçLe
decuL în cudreIe mIIILure. DoI dInLr-înçII Iumuu, unuI cILeu
pe o curLe, Iur ceIIuIL munguIu un cuIne de vunuL ce çedeu
încoIùcIL Iu pIcIoureIe suIe. ¡e(eIe Ior eruu cuprInse de uceu
înLrIsLure proIundù ce vIne dIn medILu(IunI durerouse.
Tùcereu ce domInu în uceI Iocuç LrIsL, înLocmuI cu InImIIe
ceIor ce IocuIuu înLr-însuI, se rupse în IIne; unuI dIn junII
osLuçI zIse ceIorIuI(I:
- EI bIne, LovurùçI, ce IoLùrure Iuu(I voI?
- Dur Lu, ce IoLùrure uI IuuL?
- Eu, unuI, nu IscùIesc înscrIsuI çI înLumpIe-se orIce s-
ur înLumpIu.
- Dur bIne, nu Le LemI de munIu DomnuIuI Tudor?
- Nu mù Lem deIoc, penLru cù de-oI IscùII suu n-oI
IscùII, LoLunu Iuce.
- De ce?
- ¡IIndcù, IscùIInd, pIùLesc cu cupuI orIce neorunduIeII
vor Iuce pundurII de sub cùpeLenIu meu; de nu voI IscùII,
muI rùu, cùcI Tudor mù vu spunzuru cu pe un nesupus!...
- BIne zIcI Lu, mù EnescuIe!
- AuzI ucoIo! reIuù Urdùreunu, ce Lùcuse pun-ucI. AuzI
vorbù, sù rùspundem noI de IupLeIe neIerIIor noçLrI; dur um
vùzuL oçLIreu IuI KuLusoI, oçLIre împùrùLeuscù, cu Iuznu
mure de bunI, cu zuIereIe dupù dunsu, cu docLorI, cu
spI(erII; çI cu LouLe ucesLeu osLuçII spùrgeuu prùvùIII, Iuruu
IeLe çI nu II se LùIu cupuI, nIcI îI puneuu în spunzurùLoure,
precum pune Tudor pe neIerII noçLrI, ce nu sunL decuL
nIçLe copII udunu(I dupù cum s-u puLuL çI Iùrù ceu muI mIcù
cunoçLIn(ù despre duLorIu osLùçeuscù.
- Urdùreunu ure drepLuLe, zIse Enescu, reIuund vorbu.
NoI n-um descùrcuL punù ucum nIcI o puçcù în vrùjmuçII
(ùrII çI vreo cuLevu suLe dInLr-uI noçLrI uu cùzuL jerLIù
munIeI IuI Tudor. AsLu esLe o zuverù LuInIcù împoLrIvu vIe(II
nousLre çI nImIc muI muIL. PenLru uceusLu ne-um pùrùsIL
noI pùrIn(II çI puçnIceIe îndeIeLnIcIrI, cu sù ne omoure cu pe
nIçLe vILe?
- Ce LrebuIe dur sù Iucem? rosLIrù Lo(I cùpILunII
deoduLù, u(InLInd ocIII usupru EnescuIuI çI sLrungund
munereIe IuLuguneIor cu convuIsIune.
- Sù nu IscùIIm neomenosuI înscrIs ce nI se cere.
- Sù nu-I IscùIIm! repeLurù LInerII osLuçI.
- Juru(I?
- Jurùm!
¡n momenLuI cund ceI puLru cùpILunI înLorceuu Ie(eIe
cùLre rùsùrIL çI îngenuncIeuu sù jure, o IovILurù se uuzI în
uçu cuseI.
- CIne esLe? înLrebù Enescu, punund munu pe IuLugun.
- OumenI bunI, rùspunse o voce de uIurù.
- NumeIe vousLre!
- CùpILunuI MucedonskI, buIucbuçu Produn çI sLoI-
nIcuI DInu PùLurIcù.
- VoI sunLe(I? înLrebù Enescu descIIzund uçu.
- Du bIne, ce Iuce(I voI ucI sIngurI? înLreburù noII
venI(I; mù Lem cù vù sIùLuI(I cevu împoLrIvu sLùpunIrII,
uduose MucedonskI cu un zumbeL înLunecuL.
- Eu nu cred unu cu uceusLu, zIce PùLurIcù, sIIIndu-se u
du Ie(eI suIe un uer de încredere.
- NIcI eu, uduose buIucbuçu Produn.
- ¡u sù Iùsùm Iu o purLe ucesLe secùLurI çI sù venIm Iu
IucruI ceI de cùpeLenIe, zIce MucedonskI. ¡u spune(I, bùIe(I,
cum vI s-uu pùruL omorurIIe de uIuILùIerI?
- Cure omorurI? înLrebù PùLurIcù, preIùcundu-se cù nu
çLIe nImIc despre dunseIe.
- CeI doI cùpILunI çI LreI pundurI spunzuru(I de Dom-
nuI Tudor în sùIcIIIe dIn grùdInu BruncoveunuIuI.
- SùrmunII bùIe(I!... $I penLru ce I-u spunzuruL?
- PenLru Iucru de nImIc, penLru cù vreu çI pouLe.
- $I IIIndcù sunLem proçLI de ne supunem unuI gude,
rùspunserù ceI puLru junI cùpILunI.
- Ave(I drepLuLe, copII, zIse MucedonskI, dur ce o sù
Iucem? EI esLe sLùpun çI noI sIugI; LrebuIe dur sù ne supun-
em.
- Nu esLe udevùruL, cùpILune, zIse Enescu înIurIuL. NoI
ne-um scuIuL cu sù ne IupLùm penLru drepLurIIe (ùrII; sù ne
LrImILù dur împoLrIvu LurcIIor cure uu InLruL în (urù, cu sù
murIm cu nIçLe vILejI, Iur nu sù ne omoure cu mourLeu ceu
muI ruçInousù.
- CùpILunuI Enescu ure drepLuLe, zIse PùLurIcù, vùzund
InLrIgIIe suIe reIeçInd pe depIIn. AsLù LIrunIe nu e muI de
suIerIL çI ducù nu ve(I Iuu mùsurI, sù çLI(I cu IoLùrure cù Lo(I
cu(I sunLe(I ucI ve(I murI în spunzurùLoure.
- Açu esLe! SLoInIcuI PùLurIcù ure mure drepLuLe! rosLI
udunureu înLreugù.
- OçLIreu IuI ¡psIIunL, pe orIunde Lrece, urde çI
jeIuIeçLe, çI cu LouLe ucesLeu ¡psIIunL n-u spunzuruL nIcI un
cùpILun, nIcI mùcur un neIer punù ucum, uduose PùLurIcù.
- Açu esLe, precum zIcI; dur Iu învu(ù-ne, urIon sLoI-
nIce, ce LrebuIe sù Iucem cu sù scùpùm de uceusLù IIurù
sùIbuLIcù?
- NImIc muI muIL, decuL sù vù uIege(I uILù cùpeLenIe.
- Dur bIne, noI um juruL sù-I IIm supuçI çI credIncIoçI,
zIse udunureu înLreugù u cùpILunIIor.
- A(I juruL, repIIcù PùLurIcù cu un zumbeL pIIn de
umùrùcIune çI dIspre(, dur nu çLI(I voI cù jurùmInLeIe nu
sunL decuL nIçLe muruIeLurI nùscocILe de domnII çI
cùpeLenIIIe noroudeIor, cu sù despouIe çI sù omoure pe
supuçII Ior muI cu înIesnIrI çI Iùrù Lemere?
- Ce voIeçLI, dur, sù Iucem?
- ¡uce(I ce ve(I voI; Iùsu(I pe Tudor sù vù LuIe cu pe
vILe.
AcesLe dIn urmù cuvInLe, IIInd pronun(uLe de PùLurIcù
cu un mure dIspre( uscuns sub muscu nevInovù(IeI, prod-
use un eIecL sLrunIu în InImIIe cùpILunIIor; ceI muI muLurI
dInLr-înçII eruu penLru cùIcureu jurùmunLuIuI çI uIegereu
uILor cùpeLenII; junII, dIn conLru, (Ineuu muIL Iu jurùmunL,
dur eruu de pùrereu sù Iucù o revoIu(Iune, prIn cure sù
sIIeuscù pe DomnuI Tudor u Ie du gurun(II soIIde penLru
înceLureu vùrsùrII de sunge pe vIILor.
AcesLe IdeI Iurù dIscuLuLe cu zgomoL mure; purLIdeIe
începurù u se IncrImInu çI u se umenIn(u unu pe uILu çI
pouLe cù ur II vùrsuL cIIur sunge nevInovuL, ducù nu InLer-
veneu PùLurIcù, cure vedeu în uceusLù uLILudIne
zùdùrnIcIreu vIseIor suIe ceIor umbI(Iouse.
- OprI(I-vù, Iru(IIor! zIse eI InLrund în mIjIocuI
înIurIu(IIor cùpILunI. $I unII çI uI(II uve(I drepLuLe; dur
în(eIepcIuneu cere sù uIegem un mIjIoc prIn cure sù puLem
ujunge Iu Iuureu mùsurIIor de usIgurure penLru vIILor. MIj-
IocuI ucesLu îI cunosc numuI eu.
- AruLù-nI-I çI nouù!
- Bucuros, ducù IùgùduI(I cù ve(I urmu pove(eIe meIe.
- ¡ùgùduIm! zIserù Lo(I deoduLù.
- Sù uçLepLu(I çupLe zIIe çI ducù punù-uLuncI Tudor nu
vu muI omorî pe nImenI, sù ne udunùm IurùçI uIcI çI sù
cIIbzuIm despre ceIe ce LrebuIe sù Iucem; Iur ducù în cursuI
ucesLor çupLe zIIe omorurIIe vor urmu cu în LrecuL, uLuncI
sù pùrùsI(I pe Tudor çI sù vù uIege(I de cùpeLenII pe Muce-
donskI çI IugI Produn. Vù muI(umI(I, IIùcùI, orI bu?
- Ne muI(umIm!
- DIn LouLù InImu?
- DIn LouLù InImu!
- ALuncI dur, Iuce(I umundouù LuruIurIIe cuLe un
înscrIs çI, dupù ce Ie ve(I IscùII, sù mI Ie du(I mIe în
pùsLrure, cu, dupù Lrecereu ceIor çupLe zIIe, sù ne udunùm
IurùçI uIcI, cu sù pedepsIm pe ceI ce-çI vu cùIcu cInsLeu çI
IscùIILuru.
- Sù se Iucù înscrIsurIIe! zIse MucedonskI, sIIIndu-se
sù us- cundù bucurIu ce sIm(eu în InImù.
¡nscrIsurIIe se Iùcurù çI se deLerù în munu IuI PùLurIcù;
Iur dupù uceeu cIemurù doI pundurI çI-I LrImIserù sù uducù
demuncure çI bùuLurù.
CInu durù muI muIL de douù ore çI poL încredIn(u pe
IecLorII noçLrI cù nu uveu nIcI ceu muI mIcù usemùnure cu
cInu ceIor çupLe în(eIep(I uI EIudeI; Iur pe Iu mIezuI nop(II,
ouspe(II îçI Iuurù rùmus bun unII de Iu uI(II çI se duserù
IIecure Iu IocuIn(u su.
PùLurIcù încùIecù pe urmùsur çI se îndrepLù spre
BucureçLI, ur- muL de compIIceIe sùu. BucurIu IuI eru
nemùrgInILù dIn cuuzu mureIuI rezuILuL ce dobundIse cu
uLuLu înIesnIre.
- EI, NùsLuse, zIse eI urnùuLuIuI, uruncund cuLevu
prIvIrI în IùLurI, cu sù se usIgureze despre vreo cursù ce I s-
ur II puLuL înLInde de InumIcII sùI; Iu spune-mI, cum (I-uI
peLrecuL LImpuI, cuL uI IIpsIL de Iungù mIne?
- Bund çI muncund, cucoune, sù IIe cu IerLùcIune.
- $I cu cIne uI IùcuL LouLe ucesLeu?
- Cu urnùu(II IuI buIucbuçu Produn.
- ¡u spune-mI, ce muI zIc eI despre mersuI LreburIIor?
- OmorurIIe de uIuILùIerI I-uu LuIburuL IourLe muIL, cu-
coune; unII vor sù Iugù Iu ¡psIIunL, uI(II Iu buIucbuçu Suvu çI
sunL IourLe pu(InI ceI cure voIesc sù muI rùmunù în ordIu IuI
Tudor; upoI unde muI puI çI bIesLemuLeIe de înscrIsurI ce...
- Ce înscrIsurI sunL uceIeu?
- DomnuI Tudor cere înscrIsù cIezùçIe de Iu Lo(I
cùpILunII penLru purLureu neIerIIor de sub uscuILureu Ior.
- $I eI o sù deu?
- VuI de eI de vor du.
- Du de ce?
- PenLru cù muIne seuru o sù se cuIce puLru cuse
boIereçLI.
- De unde çLII Lu uceusLu?
- O çLIu, IIIndcù I-um îndemnuL eu.
- AIerIm, NùsLuse! Dur Iu spune-mI, o sù se (Ie eI de
cuvunL?
- NegreçIL, IIIndcù o sù IIu cu dunçII çI o sù-I (In de
scurL.
- SIIeçLe-Le, NùsLuse, cuL veI puLeu, s-o sco(I Iu cuIe cu
bIne çI veI uveu de Iu mIne o suLù de muImudeIe bucçIç.
- $LII ce, cucoune DInuIe? ¡ù-mù muI bIne poIcovnIc
de jude( çI nu-mI muI du uceIe muImudeIe.
- Preu IuLe mergI, druguI meu NùsLuse.
- Bu nIcIdecum, cucoune DInuIe. Muruz vodù u IùcuL
pe urnùuLuI sùu IspruvnIc; de ce oure domnIu Lu sù nu mù
IucI pe mIne poIcovnIc?
- ¡II cumInLe çI Le voI Iuce.
Conversu(Iuneu cùIùLorIIor noçLrI Lrecu de Iu o cesLIune
Iu uILu çI numuI uLuncI se înLrerupse, cund cuII se oprIrù cu
dIn InsLIncL Iu por(IIe cuseIor IuI PùLurIcù.
ArnùuLuI descùIecù de pe cuI çI descIIse pourLu
sLùpunuIuI sùu, cure, sùrInd cu Iu(euIù de pe IrumosuI
urmùsur, se duse drepL în IuLucuI sùu de dormIL, cu sù-çI
uIIne prInLr-un duIce somn ugILu(Iuneu ce-I prIcInuIse
mureIe sùu succes.
Acum vIno Lu, MorIeu, cure încIIzI cu duIceu(ù ocIII
pIuguruIuI osLenIL de muncu zIIeI çI pe uI LInereI mume ce
vegIeuzù Iungù cupuI mIcuIuI eI copIIuç; venI(I çI voI, vIse
umùgILoure, cure descIIde(I uvurIIor mIneIe de uur uIe
AmerIcII çI prIn încIIpuIrI mùguIILoure uçuru(I suIerIn(eIe
scIuvIIor çI Iuce(I pe devo(I sù gusLe dIn IerIcIreu purudIsu-
IuI! PùrùsI(I înLunecouseIe vousLre IocuçurI çI venI(I în cum-
eru ucesLuI InIum cu sù-I încIIde(I ocIII prIn nurcoLIcu
vousLrù suIIure; du(I-I vIse Irumouse, Iuce(I sù dIspurù de pe
IrunLeu IuI uceIe încre(ILurI sùpuLe de InIumIe çI crImù! Dur
mù Lem cù voI nu ve(I puLeu sù-I udormI(I, cùcI pusIuneu
cure muçcù Iùrù mIIù dIn rùruncIII IuI esLe muIL muI mure
decuL mugIcu vousLrù puLere. EsLe seLeu de mùrIre cure
îndeumnù pe Cesur u Lrece RubIconuI înurmuL, cu sù înIIgù
pumnuIuI în InImu repubIIcII romune; esLe mundrIu çI
rùzbunureu cure sIII pe LIrunuI HIpIus u venI în puLrIu su cu
perçII IuI DurIu, spre u o Iuce sù Lreucù prIn Ioc çI subIe!...
EI vu II muIne sLùpun ubsoIuL pesLe o purLe dIn (urù çI ducù
IuLuIILuLeu vu voI, pouLe sù devIe bIcIuI (ùrII înLregI.
CIocoIuI uveu în udevùr mure necesILuLe de repuos, cu
sù-çI resLubIIeze puLerIIe IIzIce sIùbILe de uLuLeu zguduIrI
moruIe; dur somnuI nu puLeu sù încIIdù pIeoupeIe ocIIIor
sùI, cu LouLù sIIIn(u ce înLrebuIn(u cu sù pouLù udormI un
momenL mùcur.
OreIe nop(II sunL IourLe IungI penLru ceI ce nu uu somn
çI muI cu seumù penLru uceIu u cùror conçLIIn(ù esLe pùLuLù
de crImù.
PùLurIcù, vùzund nepuLIn(u de u udormI, cercù u se dIs-
Lru prIn IecLurù; Iuù dur o curLe de pe musù çI descIIzund-o
cILI dIn înLumpIure ucesLe cuvInLe: ¨VùzuL-um pe ceI Iùrù de
Iege înùI(undu-se cu cedrII ¡IbunuIuI; pu(In însù, çI eI nu
muI eru; puLereu çI mundrIu IuI pIerIse cu suneL!¨ AcesL
verseL dIn psuImII regeIuI-poeL, ce Iùceu uIuzIe Iu dunsuI, îI
Iùcu sù încIIdù curLeu çI sù punù munu pe uILu; dur
descIIzund-o çI pe uceeu deLe pesLe muxImu uceusLu: ¨$I ce
vu IoIosI omuIuI de vu cuçLIgu LouLe uvu(IIIe IumII ucesLeIu
çI îçI vu pIerde suIIeLuI?¨ TrunLI cu munIe çI uceusLù curLe çI
scuIundu-se de pe puL începu u se preumbIu prIn cumerù cu
Iu(u descompusù de nedormIre.
NoupLeu, în IIne, se pregùLeu u pùrùsI emIsIeruI nosLru.
Un zgomoL de cùru(e çI vocI omeneçLI unun(uu deçLepLureu
poporuIuI çI punereu IuI în mIçcureu obIçnuILù de LouLe
zIIeIe.
CIocoIuI se pIImbu neînceLuL, cùuLund în osLeneuIu cor-
puIuI somnuI ce-I pùrùsIse; dur deoduLù urecIeu IuI Iu
IovILù de voceu nuzuIù çI uscu(ILù u unuI precupe( cure
cunLu înLr-un IeI comIc cunLecuI ucesLu:
¡psIIunLI IeIdmurçuI,
Decu pende vInùrur;
OII(erII ceI muI murI,
BrugugII çI covrIgurI.
Nu çLIm cure vu II IosL udevùruLu ImpresIune ce prod-
use în spIrILuI cIocoIuIuI ucesLe versurI, cure cu muILù con-
cIsIune descrIu uLuL de bIne pe cupII ELerIeI greceçLI; çLIm
numuI cù un zumbeL de IIurù sùIbuLIcù upùru pe buzeIe suIe
çI se pIerdu cu Iu(euIu IuIgeruIuI.
SunL crIme cure spùImunLù pe ceI muI murçuv çI muI
degruduL LuIIur; dur PùLurIcù uveu o nuLurù de IIer; eI se
uIIu în prezIuu vunzùrII ceIuI muI mure bùrbuL uI RomunIeI
çI, cu LouLù grozùvIu ucesLeI crIme, conçLIIn(u IuI nu eru
încù LuIburuLù; çI ducù îI vùzurùm neIInIçLIL, ucesLu esLe
eIecLuI uceIuI neusLumpùr ce sImLe LoL omuI umbI(Ios cund
reuçeçLe în pIunurIIe suIe, Iur nu uI remuçcùrII.
¡n IIne, dupù cuLevu momenLe de cugeLùrI uduncI, eI se
puse pe puL çI udormI.
Cupitolol XXX. Alesundro Ipsilunt çi Iteriu
greceuscú
RevoIu(Iuneu grecIIor dIn EIudu çI dIn ceIeIuILe provIncII
uIe ¡mperIuIuI OLomun, prIvILù dIn udevùruLuI eI puncL de
vedere, esLe pIInù de severILuLe çI de o Iugubrù muIesLuLe.
Cund grecII, bùLrunI çI LInerI, IemeI çI copII, Iuurù urmeIe în
muInI, nu o Iùcurù ucesLu penLru desIIIn(ureu uneI IegI
upùsùLoure ourecum, nIcI penLru gonIreu unuI LIrun ordIn-
ur cure înLurzIe, dur nu dIsLruge cu LoLuI progresuI unuI
popor. EI se rIdIcuserù cu sù se IIbereze de sùIbuLIceIe orde
oLomune, ce de muI muILe secoIe Ie vIoIuu consourLeIe çI Ie-
cIoureIe, Ie pungùreuu reIIgIuneu çI îI omoruu dupù cuprI-
cIu prIn ceIe muI nesuIerILe LorLurI
1¸z
.
PIunuI ucesLeI revoIu(unI eru sù rùscouIe LouLe
popoureIe dIn OrIenL çI, Iu o zI IoLùruLù, sù se urunce
usupru LurcIIor çI sù-I zdrobeusc ù deoduLù.
¡nLre comundIrII uIeçI de comILeLuI revoIu(Ionur cu sù
puIe în Iucrure uceusLù mIçcure, de Iu cure uLurnu IIberureu
suu desùvurçILu pIeIre u GrecIeI, eru çI AIesundru ¡psIIunL.
ConsIIIuI revoIu(Ionur, buzuL pe senLImenLeIe puLrIoLIce
uIe ucesLuI june çI pe experIen(u IuI în urLu rezbeIuIuI, îI
încredIn(use unu dIn ceIe muI greIe pùr(I uIe înLInsuIuI pIun
de revoILù.
EI dur cùLu sù Lreucù Dunùreu prIn RomunIu, cu sù re-
voILeze popuIu(IunIIe sIuve dIn TurcIu çI, pus în cupuI Ior,
sù sLrùbuLù BuIgurIu, TrucIu çI MucedonIu spre u se unI cu
grecII dIn EIudu, ¡pIr çI TesuIIu çI u combuLe împreunù çI cu
succes urmuLeIe oLomune, puse în conIusIune prIn uceusLù
generuIù Insurec(Iune.
1¸z
Cu sù convIngem muI bIne pe IecLorII noçLrI despre
suIerIn(eIe ucesLuI popor în udevùr murLIr, dùm uIcI un
IrugmenL dInLr-o buIudù greceuscù, Lrusù dIn coIec(Iuneu de
cunLece popuIure LIpùrILù în ALenu de N. AngIeIIdI:
|LexL grecesc omIs| (n. N. ¡.)
Truducereu LexLuIuI omIs: (Punù cund, voInIcIIor, sù
LrùIm prIn sLrumLorI, sIngurI cu nIçLe IeI, pe pIscurI, în
mun(I? Punù cund sù IocuIm prIn peçLerI, sù uvem înuInLeu
ocIIIor dour desIçurI, sù IugIm de Iume dIn prIcInu robIeI,
sù pIerdem puLrIu, Iru(II, pùrIn(II, prIeLenII çI LouLe rudeIe
nousLre? MuI bIne un ceus de vIu(ù IIberù decuL puLruzecI
de unI în robIe çI încIIsoure. ¡u ce-(I IoIoseçLe sù LrùIeçLI çI
sù III în robIe? GundeçLe-Le cum Le IrIg în Ioc în IIecure
ceus... Domn, drugomun, vIzIr de-uI II, LIrunuI Le Iuce sù
pIeI pe nedrepL. SIujeçLI LouLù zIuu Iu orIçIce (I-ur spune, Iur
eI, Iu rundu-I, înceurcù IurùçI çI sungeIe sù-(I beu.)
PIunuI eru bIne combInuL çI pouLe cù ur II reuçIL în LouLù
înLIndereu su, ducù urmuLu IuI ¡psIIunL ur II uvuL dIscIpIInu
çI moruIILuLeu ce s-ur II preLIns de Iu nIçLe oumenI cure
Iuuserù urmuLeIe în muInI penLru o cuuzù uLuL de sucrù. Dur
ucesLe vIrLu(I IIpseuu suu ceI pu(In eruu IourLe rure în
urmuLu IuI ¡psIIunL
1¸¸
. Sù muI udùugùm çI dIspre(uI ce
uveuu grecII usupru romunIIor çI sIuvIIor, pIus IdeIIe de
puneIInIsm ce ¡psIIunL çI cùpILunII IuI Ie munIIesLuu cu
uLuLu uçurIn(ù în Iu(u ucesLor popoure pe cure LrebuIuu sù-I
IInguçeuscù çI ne vom convInge despre LrIsLuI rezuILuL ce
uvu mIçcureu grecIIor în PrIncIpuLe.
¡u zz IebruurIe dIn unuI 18z1 ¡psIIunL Lrecu în MoIdovu
çI se
CIocoII vecII çI noI zzq
decIurù IIberuLor uI nu(IunII grece, Iur dupù uceeu deLe
muI muILe procIumu(IunI prIn cure usIguru pe moIdovenI
cù, pe cuL LImp vu sLu urmuLu su ucoIo, nu vor suIerI nIcI un
rùu de Iu dunsu; dur IupLeIe deLerù o usprù dezmIn(Ire
uceIor Irumouse procIumu(IunI, cùcI pe duLù urmù ususIn-
ureu negu(ùLorIIor LurcI dIn ¡uçI çI GuIu(I çI juIurIIe ceIe
nemuIvùzuLe.
¡n IIne, urmuLu ELerIeI, mùrILù prIn corpuI IuI VusIIe
CuruvIu çI ¡orducIe OIImpIe, InLrù în |uru Romuneuscù; Iur
Iu z¸ muI ujunse Iu suLuI CoIInLInu çI Iormù ucoIo cuurLIruI
eI generuI
1¸q
.
¡psIIunL prImI încIInùcIunIIe boIerIIor, uIe cIeruIuI çI pe
uIe LuLuror LugmeIor osLùçeçLI çI negu(ùLoreçLI. ¡InguçIrIIe
însù ce I se Iùceuu în LouLe zIIeIe de cùLre IunurIo(I çI cu(Ivu
romunI corup(I, ce voIuu sù expIouLeze ELerIu în InLeresuI
Ior, ume(Ise IourLe muIL cupuI ucesLuI cùpILun; dur LocmuI
cund bIeLuI om se obIçnuIse cu vIu(u çI pompu domneuscù,
Iu cure începuse sù uspIre, prImI LrIsLu çLIre cù LurcII uu In-
LruL în (urù prIn muI muILe pùr(I çI cù eI se îndreupLù
usuprù-I cu Ior(e consIderubIIe, cu sù-I zdrobeuscù deoduLù.
AcesLe çLIrI neIuvorubIIe îndemnurù pe ¡psIIunL sù-çI
rIdIce IugùruI de Iu CoIInLInu çI sù-I uçeze Iu TurgovIçLe, Ioc
IourLe prIIncIos penLru upùrure çI munIureu InLrIgIIor suIe
în conLru IuI Tudor VIudImIrescu.
Dupù ce eI îçI uçezù oçLIreu în Iugùr IorLIIIcuL cu çun(urI
çI LrImIse despùr(IrI mIcI de urnùu(I cu sù cuprIndù
sLrumLorIIe mun(IIor, spre u se puLeu reIugIu Iu cuz cund
oçLIrIIe LurceçLI ur II învIns pe uIe suIe, se deLe upoI cu LoLuI
Iu reuIIzureu pIunurIIor suIe ceIor umbI(Iouse.
¡nLr-o zI eI se uIIu sIngur în cumeru su, ubsorbIL în
medILu(IunI; dur cund se deçLepLù dIn uceu momenLunee
uImIre, vùzu pe PùLurIcù sLund cu muInIIe Iu pIepL çI smerIL
cu un cùIugùr.
¡unurIoLuI îI IIxù pu(In, upoI îI zIse Iùrù preumbuIe:
- ¡u spune-mI, urIon sLoInIce, cum merg LreburIIe
nousLre?
- ¡ourLe bIne, mùrIu Lu!
- TùImùceçLe-mI ce în(eIegI dumneuLu prIn ucesL
IourLe bIne.
- HurLIIIe ucesLeu Le vor pIIroIorIsI muI bIne decuL
mIne, mùrIu Lu, rùspunse cIocoIuI, cu uer LrIumIùLor çI
prezenLund IuI ¡psIIunL cu mundrIe înscrIsurIIe cùpILunIIor.
¡unurIoLuI Ie cILI cu muILù nerùbdure, upoI, dupù ce
prIvI pe PùLurIcù cu un IeI de udmIrure umesLecuLù cu
dIspre(, zIse:
- ¡ncep u crede, urIon sLoInIce, cù eIcIuI cure Le-u sIs-
LIsIL Iu mIne n-u cunoscuL dururIIe ce uI; dumneuLu eçLI un
om mure, înLrecI în IsLe(Ime cIIur pe NesseIrode uI RusIeI;
dur eçLI cum... uduose IunurIoLuI cu uer buLjocorILor.
CIocoIuI suIerI uceusLù umIIIre cu sunge rece preIùcuL,
bu încù Iùcu çI cuLevu compIImenLe, cu sù uscundù çI muI
bIne LuIburureu su.
- Dur ducù omorurIIe vor înceLu? uduose ¡psIIunL,
uLuncI ucesLe înscrIsurI vor rùmune IurLIe uIbù; uI, ce zIcI?
- ZIc, mùrIu Lu, cù omorurIIe s-uu sùvurçIL: doI urnùu(I
de uI IuI Produn s-uu spunzuruL Iu pu(uI de pIuLrù dupù
PoduI CuIIcIIor, doI în DeuIuI SpIrII çI unuI dInuInLeu
IugùruIuI de Iu CoLrocenI.
- Dur cùpILunII cu înscrIsurIIe, ce zIc eI despre uceusLu?
NImIc pe Iu(ù, dur înLr-uscuns uu çI uIes de cùpeLenII uIe Ior
pe MucedonskI çI Produn çI ucum nu uçLeupLù decuL vreme
cu prIIej cu sù omoure pe Tudor.
1¸¸
AceçLI puLru cùpILunI se numeuu: ¡oun Ourcù, GII(ù Cu(uI,
Ene Enescu çI ¡oun Urdùreunu. DoI dInLre eI, cunoscund
gunduI IuI Tudor, scùpurù prIn Iugù; Iur pe ceIIuI(I I-u
spunzuruL (vezI CIorunu, p. 8¸-8q). (n. N. ¡.)
- ¡ourLe bIne, dur eI poL sù-çI scIImbe gunduI. Nu,
mùrIu Lu; sunL uLuL de bIne încredIn(uL despre uceusLu,
încuL uç puLeu cIezùçuI cu cupuI meu cù de usLù duLù eI se
vor (Ine de cuvunL.
- AsLeu sunL vorbe, urIon sLoInIce; eu cunosc IourLe
bIne pe romunI. EI î(I IùgùduIesc usLùzI LoLuI çI muIne nu-(I
duu nImIc.
- AI drepLuLe, mùrIu Lu, sù Le îndoIeçLI, IIIndcù nu
cunoçLI înLumpIùrIIe dIn urmù.
- Cure înLumpIùrI? VorbeçLe!
- OmorurIIe dIn urmù.
- AILeIe prouspeLe?... Spune-mI degrub!
- De Iu rIdIcureu IugùruIuI dIn CoLrocenI çI punù Iu
GoIeçLI u spunzuruL pesLe LreIzecI de pundurI, LoL bùIe(I LIn-
erI, unuI çI unuI.
- Ce spuI, urIon sLoInIce?... S-uu înLumpIuL LouLe
ucesLeu?
- AI rùbdure, mùrIu Lu, cù n-um sIurçIL! excIumù
cIocoIuI mundru de LrIumIuI sùu.
- VorbeçLe, cùcI mor de nerùbdure!
- Dupù ce ujunse Tudor Iu GoIeçLI, uIIù prIn IscoudeIe
(spIonII) suIe, cù puLru dIn ceI muI voInIcI cùpILunI
1¸¸
nu
voIesc sù deu înscrIsurIIe ceruLe çI numuIdecuL spunzurù pe
doI dInLre dunçII în nIçLe sùIcII; în sIurçIL, ducù mùrIu Lu
voIeçLI sù Le încredIn(ezI çI muI bIne cù m-um (InuL de
cuvunL, dù-mI pe cùpILun ¡orducIe cu douù suLe de urnùu(I
çI î(I jur cù-(I voI uduce pe Tudor IeguL coL Iu coL.
- Bruvo, urIon sLoInIce! ucum Le în(eIeg. $I,
descIIzund uçu, cIemù pe grùmùLIcuI sùu çI îI zIse: Spune
IuI ¡orducIe sù Iu douù orLuIe de urnùu(I uIeçI çI sù se ducù
Iu GoIeçLI cu dumneuIuI, çI sù împIIneuscù cu sLrùçnIcIe
orIce-I vu poruncI.
GrùmùLIcuI pIecù cupuI punù în pùmunL çI IeçI
împreunù cu PùLurIcù.
Cupitolol XXXI. Co rogojinu uprinsú-n cup
çi co julbu-n pro{up
RomunIu, uceusLù (urù mùnousù çI împodobILù de nuLurù cu
LouLe dururIIe, u IosL ursILù de sourLù sù suIere LouLe reIeIe
IIzIce çI moruIe: cuLremureIe de pùmunL, InundùrIIe
ruurIIor, epIdemIIIe omoruLoure, IncursIunIIe ordeIor bur-
bure, juIurIIe domnIIor IunurIo(I; LouLe ucesLe IIugeIe
pusLIILoure pùreuu creuLe de IuLuIILuLe numuI cu sù nImI-
ceusc ù uceusLù nenorocILù (urù. Dur eu u rezIsLuL cu
bùrbù(Ie Iu LouLe IovILurIIe çI u mers pe cuIeu însemnuLù eI
de provedIn(ù, purLund pe umerI cruceu murLIruIuI cu
munLuILoruI IumII.
Au IosL în udevùr LImpI cund suIerIn(eIe zdrobIse
curujuI romunIIor. ¡numIcII noçLrI, crezund cù IuxuI çI
moIIcIuneu InLroduse de dunçII uu sLIns în InImu poporuIuI
romun sIm(ùmunLuI de nu(IonuIILuLe çI IIberLuLe, sùILuu de
bucurIe; dur se umùgeuu, cùcI romunuI se deçLepLu LocmuI
Iu LImp çI cu urmeIe în munù Ie probu cù esLe încù vIu çI
guLu u se IupLu penLru drepLurIIe suIe.
RevoIu(Iuneu de Iu 18z1, ce esLe eu oure ducù nu voceu
dIsperùrII rIdIcuLù conLru upùsùrII? Oure nu uruLù eu de
ujuns pe un popor vIu çI IoLùruL u murI suu u LrùI penLru
IIberLuLe?
Dur sù ne oprIm ucI çI sù urùLùm IecLorIIor noçLrI
pozI(Iuneu (ùrII înuInLe çI dupù IzbucnIreu ucesLeI
revoIu(IunI socIuIe.
DeseIe nùvùIIrI uIe oçLIrIIor IuI PuzvunLogIu çI uIe uILor
puçI rùzvrùLI(I în conLru împùrù(IeI LurceçLI spùImunLuse
uLuL de muIL pe IocuILorII (ùrII, încuL îI Iùcuse sù devInù un
popor uproupe nomud, guLu în LoL momenLuI u-çI pùrùsI
IocuIn(u çI roduI osLeneIIIor suIe, cu sù-çI scupe vIu(u în
crùpùLurIIe mun(IIor suu pesLe IoLureIe (ùrII, unde nu
puLeu sù-I ujungù IuLugunuI munuIuIuI çI IùcomIu de bunI u
IunurIoLuIuI.
RezbeIuI ruso-Lurcesc, începuL Iu 18o6 çI LermInuL Iu
181z, sIeI (uru çI pe IocuILorII eI uLuL de muIL, încuL
comundIrII urmuLeIor ruseçLI supuserù cIIur pe preo(I çI dI-
uconI u Ie du provIunL çI cure de LrunsporL; bu încù, penLru
ruçIneu omenIrII, s-uu vùzuL în uceu cumpunIe IupLe cure
IndIgneuzù pe LoL omuI cu InImu dreupLù. ComIsurII de
uprovIzIonure ruçI, dupù ce cù cereuu muI muILe provIzI -
unI decuL Ie LrebuIuu, upoI Iu pIecureu Ior Ie vIndeuu înupoI
sùrmunIIor IocuILorI, sLrIcuLe çI cu pre(uI înLreIL muI muIL
de ceeu ce cosLuu.
DomnIu IuI Curugeu, deçI pe Iu începuL promILeu cevu
penLru uçurureu (ùrII, dur muI în urmù cùzu çI dunsu în
greçuIeIe domnIIIor LrecuLe; Iunc(IunIIe ceIe muI însemnuLe
se dùdeuu grecIIor venI(I cu domnuI dIn SLumbuI; Iur
boIerII romunI eruu dIspre(uI(I çI exIIu(I, ducù cuLezuu u-çI
upùru onoureu.
VenILurIIe (ùrII se vIndeuu în LoLuI Iu IuvorI(II grecI, cure
despoIuu Iùrù mIIù pe nenorocI(II IocuILorI. DrepLuLeu se
vIndeu pe bunI çI, cund se înLumpIu vreo judecuLù înLre un
IunurIoL çI un romun, orIcuL de IùmurIL ur II IosL romunuI,
procesuI se cuçLIgu de IunurIoL.
AcesLe murI çI nemuIuuzILe nedrepLù(I sIIIrù pe JIunu,
GruIu çI uI(II u se Iuce LuIIurI de drumurI çI u-çI rùzbunu
omorund pe IunurIo(I çI pe cIocoII purvenI(I çI ujuLund pe
sùrucI.
¡uLù juInIcu sLure în cure se uIIu (uru înuInLeu
revoIu(IunII; dur eu devenI muI reu sub revoIu(Iune, cùcI
ducù sub un guvern IeguI se comILeuu uLuLeu ubuzurI, oure
cuLe nu s-ur II puLuL comILe cund o purLe dIn (urù se
guvernu de o cùImùcùmIe sIubù çI Iùrù presLIgIu, uILu de ¡p-
sIIunL, Iur resLuI de Tudor VIudImIrescu?
DInu PùLurIcù, cu om dIbucI în juIurI çI muncùLorII,
prevùzuse cuL de murI LreburI puLeu sù Iucù înLr-o use-
meneu sLure de IucrurI; prevùzuse, în IIne, cù u sosIL
împùrù(Iu cIocoIIor çI se pregùLeu u se IoIosI de dunsu.
AsLIeI dur, dupù ce ucesL monsLru comIse Iùrù ceu muI
mIcù sIIuIù LouLe crImeIe, dupù ce Iùcu sù se verse uLuLu
sunge nevInovuL penLru reuIIzureu umbI(IouseIor suIe pIu-
nurI, eI vundu cIIur pe Tudor VIudImIrescu, omuI ceI muI
mure uI RomunIeI, precum urùLurùm în cupILoIuI preced-
enL.
¡n zIuu, dur, cund eI IùgùduI IuI ¡psIIunL cù-I vu uduce
pe Tudor IeguL, se puse în IrunLeu coIorLeI de ususInI çI se
îndrepLù cùLre suLuI GoIeçLI. Ajungund ucoIo, se sIùLuI muI
înLuI cu ¡orducIe, GIenceu çI ¡urmucIe, cùpeLenIIIe
urnùu(IIor ce-I dùduse ¡psIIunL penLru execuLureu LrùdùrII,
upoI, dupù uceeu, InLrù în Iugùr çI u(u(ù revoILu. ¡n IIne, Tu-
dor Iu prIns çI dus înLre urnùu(I Iu CumpuIung, Iur de ucoIo
Iu TurgovIçLe, unde muI în urmù Iu ususInuL.
A douu zI dupù împIInIreu ucesLeI grozuve LrùdùrI,
PùLurIcù se înIù(Içù înuInLeu IuI ¡psIIunL cu uceI uer de
ImperLInen(ù proprIu ususInIIor pIùLI(I çI, dupù ce Iùcu
încIInùcIunIIe obIçnuILe IunurIoLuIuI, îI zIse:
Sù LrùIeçLI, mùrIu Lu! Tudor VIudImIrescu nu-(I vu muI
LuIburu IInIçLeu de ucum înuInLe.
- Du de ce?
- ¡IIndcù eI nu muI LrùIeçLe.
- TùImùceçLe-mI, urIon sLoInIce.
- AsLù-noupLe eu, împreunù cu cùpILun CuruvIu çI
cu(Ivu urnùu(I, I-um IuuL dIn LemnI(ù çI I-um dus pe muIuI
IuzuIuI, upoI, dupù ce I-um LùIuL în mIcI bucù(I, I-um ur-
uncuL în pu(uI de Iungù grùdInu IuI GeurLoIu.
¡psIIunL Iuù de pe musù o IurLIe îndoILù çI dund-o IuI
PùLurIcù îI zIse:
- SIujbù penLru sIujbù, urIon sLoInIce. |Ine ucesL pIL-
uc: prInLr-însuI Le orunduIesc IspruvnIc Iu PruIovu çI
SùcuIenI çI ducù Dumnezeu îmI vu ujuLu, precum
nùdùjduIesc, Le voI Iuce cuImucum uI CruIoveI.
CIocoIuI Iùcu LreI LemeneIe punù Iu pùmunL çI sùruLù
munu IuI ¡psIIunL cu o recunoçLIn(ù preIùcuLù, upoI
rIdIcundu-se în sus excIum ù cu voce decIumuLù:
- Sù LrùIeçLI înLru muI(I unI, mùrIu Lu; sù-(I ujuLe Dum-
nezeu u Le pune pe scuunuI sLrùmoçIIor mùrIeI LuIe, penLru
IerIcIreu nousLrù, u nemernIcIIor mùrIeI LuIe sIugI.
- DesLuI, urIon sLoInIce, desLuI; du-mI-Le ucum cu
Dumnezeu çI Le sIIeçLe sù IucI IerIcIreu IocuILorIIor ucesLor
douù jude(e ce (I-um încredIn(uL; dur bugù bIne de seumù,
sù nu-I IucI preu IerIcI(I, mù în(eIegI?... cùcI pouLe sù (I se
înLumpIe vreun rùu.
OrIcuL eru de preIùcuL, PùLurIcù LoL nu puLu sù rezIsLe
ucesLor cuvInLe pIIne de IronIe çI cu douù în(eIesurI; pIecù
:¸ó
Drcçostec scu cmorul. (n. N. I.)
dur cupuI în jos, cu sù uscundù înLIpùrIreu ce-I Iùcuse çI,
dupù ce muI Iùcu o mùLunIe punù Iu pùmunL, se duse.
Dupù cuLevu zIIe de ospe(e çI veseIII duLe umIcIIor sùI
penLru rIdIcureu su Iu uceusLù mure çI bùnousù Iunc(Iune, eI
pIecù sù Iu în posesIune jude(eIe pe cure devenIse sLùpun.
Pe uLuncI, cu çI în zIuu de usLùzI, eruu Iu modù
procIumu(IIIe çI proIesIunIIe de credIn(ù, ¡psIIunL du pe
LouLù zIuu cuLe unu, Tudor VIudImIrescu usemeneu, Iùrù u
muI vorbI de pILuceIe cùImùcùmIeI IuI CuIImuI vodù, ce se
IIpeuu pe zIdurI în LouLe zIIeIe.
CIocoIuI, ujungund Iu Bucov, IocuI nuçLerII suIe,
poruncI sù udune pe Lo(I boIerII dIn umundouù jude(eIe,
LouLe IsnuIurIIe çI pe opIncurI; Iur cund muI(Imeu ceIor
cIemu(I umpIuse curLeu IsprùvnIcIeI, eI se urùLù în prIdvor
çI Ie cILI uceusLù procIumu(Iune:
"Irc(i boieri, neçu(ctori ¡i opinccri,
Dumnezeicscc pronie, milostitindu-se csuprc ccestei
nenorocite pctrii, m-c ridicct lc trednicic de isprctnic cl
ccestor douc jude(e. Dumnezeu cel ctotputernic ¡tie mci
bine decct toi to(i libotul
:¸ó
cel jierbinte ce crde ìn inimc
mec pentru jericirec tocstrc. Sc ¡ti(i dcr cu hotcrcre,
jrc(ilor, cc pe cct timp toi ji cu toi, nimeni nu tc ji
csuprit cu o pcrc mci mult peste ceec ce hotcrc¡te
nezcmul. Ludele ¡i celelclte ircturi cle stcpcnirii de ccum
ìncinte se tor ìmplini de cctre ocmeni cinsti(i ¡i cu jricc
lui Dumnezeu, mituielile ¡i mcncctoriile tor lipsi cu totul.
Cei ncpcstui(i sc tie lc mine ¡i-¡i tor cjlc dreptctec, ccci
doresc cc rczele jericirii sc strcbctc pcnc ìn bordeiul cel
ticclos cl opinccrului.
Amin, jie, jie."
CuprIndereu ucesLeI procIumu(IunI çI muI cu seumù uc-
cenLuI drumuLIc çI gesLurIIe rILorIceçLI cu cure o pronun(use
PùLurIcù Iùcu o mure înLIpùrIre înLre uudILorI, cùcI eI nu
cunoçLeuu încù udevùruLuI în(eIes uI procIumu(IunIIor.
PrImeIe zIIe uIe udmInIsLrùrII IuI PùLurIcù Iurù consuc-
ruLe în scouLereu umpIoIu(IIor ceIor vecII çI orunduIreu
uILoru cure sù corespundù cu InLen(IunIIe suIe. ¡nLre uceçLI
noI cIocoI, uIeçI de PùLurIcù dupù cIIpuI çI usemùnureu su,
eru çI unuI numIL Neugu Rupe-PIeIe, om nùscuL sù IIe cùIùu
çI cure se sIIeu prIn cruzImI nemuIuuzILe u nu-çI sLrIcu
repuLu(Iuneu prenumeIuI sùu. Pe ucesLu îI uIese PùLurIcù de
împIInILor uI LuLuror juIurIIor ce Iùceu.
A descrIe cu de-umùnunLuI despoIerIIe çI cuzneIe ce
suIereuu IocuILorII de LouLe cIuseIe de Iu ucesL monsLru ur II
o Iucrure de cure punu nousLrù s-ur IndIgnu. E de ujuns u
spune numuI cù bIruI se împIIneu de Iu sùrmunII sùLenI de
cuLe LreI çI puLru orI pe un LrImesLru; LuxIdurII Iuuu înLreILù
zecIuIuIù penLru oIerIL, IerbùrIL, LuLunùrIL çI vInùrIL çI cund
sùLenII nu muI uveuu cu ce sù pIùLeuscù, îI ungeu cu pùcurù
çI îI Iegu de copucI, cu sù-I în(epe vIespIIe çI (un(urII, upoI Ie
vIndeu dobILouceIe çI, dupù ce-I sùrùceu cu desùvurçIre, îI
încIIdeu în coçure, cu sù nu pouLù recIumu Iu sLùpunIre.
¡nLr-o zI DInu PùLurIcù sLu încIIs înLr-o oduIe
împreunù cu Neugu Rupe-PIeIe çI încIeIu socoLeIIIe LrI-
mesLrIuIe. Sumu udunuLù se rIdIcu Iu o cIIrù de puLru orI
muI mure de ce s-ur II cuvenIL dupù Iege.
- Pu(InI bunI, NeuguIe, IourLe pu(InI, zIse cIocoIuI: eu
credeum sù-mI uducI LreI mII pungI de bunI.
- E! e! cucoune DInuIe, muI(umeçLe-Le çI pe uLuL.
- $I de ce uçu, cund um II puLuL sù sLrungem muI muIL?
- Dur bIne, cucoune DInuIe, de unde erum sù udun
uLu(I bunI?
- De Iu (ùrunI, neroduIe! Sù-I IegI coL Iu coL çI sù Ie
prùjeçLI pIepLurIIe pe Iungù Ioc çI veI vedeu cum o sù scouLù
Iu bunI.
- TouLe ucesLeu Ie-um IùcuL, bu încù çI muI muILe; I-um
spunzuruL cu cupuI în jos, Ie-um bùLuL (epuçI de LresLIe pe
sub ungIII, Ie-um IuuL cIIur vILeIe çI IucrurIIe dIn cuse çI Ie-
um vunduL; ce voIeçLI sù muI Iuc?
- ¡u spune-mI, ce uI IùcuL cu ceIe douù suLe de vucI
cure Ie cere ¡psIIunL?
- Am urmuL poruncII ce mI-uI duL. Am IuuL opLzecI de
sIujILorI cu mIne çI, în puLereu gurbucIuIuI çI u LrunLeIIIor,
um sLruns opL suLe de vucI în Ioc de douù suLe.
- Bruvo, NeuguIe; çI cu ce pre( Ie-uI cumpùruL, Iu
spune-mI?
- CuLe IeI LreI de vILù.
- ¡ur dupù uceeu ce-uI IùcuL?
- Am LrImIs douù suLe IuI ¡psIIunL; Iur pe ceIeIuILe Ie-
um vunduL IurùçI (ùrunIIor cu cuLe IeI cIncIsprezece unu.
- Adu bunII-ncouce! zIse PùLurIcù cu o IùcomIe
nedescrIpLIbIIù.
Neugu Rupe-PIeIe începu sù numere bunII çI PùLurIcù
sù-I sLrungù cu IùcomIe; dur LocmuI pe cund se uIIuu
umundoI ocupu(I cu IIcIIdureu ucesLeI îngrozILoure Io(II,
ourecIne bùLu în uçu cumereI cu muILù vIoIen(ù.
PùLurIcù sLrunse bunII în grubù, upoI zIse:
- CIne buLe Iu uçù?
- Eu, cucoune!
- $I ce vreI? Spune.
- ¡(I uduc o çLuIeLù de Iu ¡psIIunL.
1¸;
MujdeIeu çLIre, vesLe.
- Ad-o-ncouce!
- PoILIm, cucoune, uduose NùsLuse urnùuLuI.
CIocoIuI descIIse uçu çI Iuù çLuIeLu dIn munu IuI
NùsLuse urnùuLuI, cure devenIse ucum poIcovnIc de jude(,
upoI cILI çLuIeLu çI o LrunLI pe musù.
- Se vede cù nu sunL bune mujdeIeIe
1¸;
dIn uceusLù
çLuIeLù, zIse Neugu Rupe-PIeIe.
- NIcIdecum, rùspunse PùLurIcù dIsLruL. ¡mI cere douù
suLe mII de IeI.
- Dur bIne, ubIu sunL LreI zIIe de cund I-um LrImIs bunI.
- ¡mI muI scrIe IurùçI cù LurcII uu InLruL în (urù çI usLu
nu-mI pIuce deIoc.
- $I mIe usemeneu!
- ¡u spune, NeuguIe, cum um Iuce noI sù scùpùm
ucesLe douù suLe mII de IeI dIn munu IuI ¡psIIunL?
- Sù nu-I LrImILem!
- Bu sù-I LrImILem, dur sù gùsIm vreun LerLIp cu sù-I
Iuùm înupoI; Iu cuuLù Lu un muruIeL, de, sù Le vùd!
¡u ucesLe cuvInLe Neugu devenI puIId; eI în(eIesese
înLunecousu cugeLure u IuI PùLurIcù çI, cu LouLù IIerILuLeu
curucLeruIuI sùu, se înspùImunLù.
- AI gùsIL mIjIocuI, NeuguIe?
- Du, cucoune DInuIe.
- ¡u sù vedem!
- Pe de o purLe numùrùm bunII în munu LrImIsuIuI çI
Iuùm LeçcIereu de prImIre, Iur pe de uILu doI IIùcùI îI
uçLeupLù în pùdure, îI dù... çI...
- $I ne uduce bunII înupoI. AIerIm, NeuguIe!
CuL (Inu ucesL regIm de LerorIsm cIocoIesc, nenorocI(II
IocuILorI dIn ucesLe douù jude(e deLerù juIbe neînceLuL în
conLru LuIIùrIIIor IuI PùLurIcù; dur uuruI cIocoIuIuI puruIIzu
LouLe mùsurIIe sLùpunIrII. ¡n IIne, revoIu(Iuneu cùzu.
GrIgore GIIcu vodù se orunduI domn, Iur LurcII se reLruserù
pesLe Dunùre.
AcesLe scIImbùrI poIILIce îndemnurù pe (ùrunI u se
scuIu cu mIc çI mure çI u se înIù(Içu cu juIbù Iu domnIe.
Eru o prIveIIçLe juInIcù penLru un om cu InImù u vedeu
pe nenorocI(II (ùrunI în numùr de puLru-cIncI suLe,
îmbrùcu(I în Lren(e, descuI(I, veçLezI Iu Iu(ù çI cu ocIII sLInçI
de sùrùcIe çI uILe suIerIn(e; bu încù unII dInLr-înçII purLuu
pe corpuI Ior cIIur semneIe LorLurIIor ubIu cIcuLrIzuLe, Iur
ceI de LoL scIIIodI(I eruu LrunsporLu(I în cure cu boI.
EI InLrurù în BucureçLI pe Iu opL ore de dImIneu(ù,
LocmuI pe cund domnILoruI se uIIu în DIvun çI, cu sù uLrugù
muI muIL uLen(Iuneu pubIIcù, unuI dInLr-înçII Iùcu un suI
de rogojInù çI, dundu-I Ioc în purLeu de sus, îI puse în cup;
upoI sco(und juIbu dIn sun, o puse în vurIuI unuI pro(up
Iung çI InLrù în curLeu domneuscù.
ZgomoLuI ce produse uceusLù procesIune, mùrILù IourLe
muIL prIn muI(Imeu noroduIuI uLrus de curIozILuLeu
IucruIuI, ujunse punù Iu uuzuI domnuIuI, cure IeçI în prId-
voruI puIuLuIuI çI prImI juIbu dIn pro(up, cIIur în munu su.
DomnuI deLe juIbu mureIuI IogoIùL sù o cILeuscù; çI pe
cund ucesLu urùLu cu voce Lure LouLe neIegIuIrIIe IuI
PùLurIcù, eI Ie consLuLu pe IIgurIIe çI în sLureu de mIzerIe în
cure eruu ujunçI nenorocI(II jeIuILorI. ¡n IIne, munIu IuI
ujungund punù Iu IndIgnure, sLrIgù cu un Ieu:
- Sù vIe-ncouce spùLuruI!
SpùLuruI se prezenLù înuInLeu domnILoruIuI.
- ArIon spùLure, zIse GIIcu, sù LrImI(I puLruzecI de
urnùu(I Iu Bucov, cu sù rIdIce pe uceI neIegIuIL IspruvnIc,
sù-I peceLIuIuscù çI sù-I buge în ocnu pùrùsILù. ¡ur dum-
neuLu, urIon IogoIùL, sù vInzI LouLù sLureu uceIuI LuIIur çI sù
despùgubeçLI pe uceçLI sùrucI.
|ùrunII, uuzInd ceIe poruncILe de domn, rIdIcurù
muInIIe spre cer çI începurù u sLrIgu:
- Sù LrùIeçLI înLru muI(I unI, mùrIu Lu! Dumnezeu sù-(I
rùspIùLeuscù cu bIne mIIu ce uI urùLuL cùLre noI, nenorocI(II
robI uI mùrIeI LuIe.
DomnILoruI uruncù usupru Ior o prIvIre pIInù de umor
pùrInLesc, çI, dupù ce îI încredIn(ù încù o duLù cù Ie vu Iuce
drepLuLe, InLrù IurùçI în DIvun.
Cupitolol XXXII. Ocnu púrúsitú
¡nLr-o dImIneu(ù dIn Iunu IuI muI, doI sIujILorI de jude(
sLrùbùLeuu pIuIuI ce duce Iu ocnu TeIegu, cùIùrI pe cuI mIcI
de munLe. AceçLI cuI, deçI eruu muI sIubI decuL cuII Iezme uI
IuI AIexundru Dumus, uveuu însù çI eI cuIILù(IIe Ior, cùcI
suIuu Iùrù osLeneuIù ceIe muI repezI deuIurI çI conduceuu
pe cùIùre(I pe murgIneu ceIor muI uduncI prùpùsLII, Iùrù u-I
expune Iu ceI muI mIc perIcoI.
UnuI dInLre ceI doI sIujILorI eru june çI purLu Iu spuLe o
IIInLù IuIduceuscù, Iur Iu bruu uveu douù pIsLouIe murI
LurceçLI; ceI de-uI doIIeu eru muI înuInLuL în vursLù;
LrùsùLurIIe Ie(eI suIe ceIe pIIne de usprIme, ocIII sùI
sungeroçI çI sprunceneIe suIe dese çI zburcILe urùLuu pe
omuI crud çI guLu u sùvurçI orIce neIegIuIre. EI uveu o
geunLù cu scrIsorI uLurnuLù de guL çI un cu(IL mure
urnùu(esc pus Iu bruu.
Eru pe Iu opL ore uIe dImIne(II; soureIe sLu înIIpL cu
mundrIe pe boILu ceu uIbusLrù u ceruIuI çI uruncu de ucoIo
duIceu su IumInù usupru mun(IIor pIInI de zùpudù çI u
cumpIIIor înverzILe, Iur ruzeIe IuI, sLrùbùLund prIn norII de
uburI compuçI dIn rouu nop(II, Iormuu o muI(Ime de
curcubeIe LrIcoIore ce încunLuu prIvIreu.
CInLezu çI pIeLruçeIuI Iùceuu sù rùsune coInIceIe prIn
voceu Ior uscu(ILù, dur pIInù de duIceu(ù; cIocurIIIIe se
înùI(uu în uer înLoc- muI cu nIçLe mIcI bombe, upoI se opr-
euu în Ioc çI, bùLund dIn urIpI, umpIeuu ueruI de me-
IodIouseIe Ior cunLùrI. PrepeII(eIe, ucesLe Ino- cenLe çI IrI-
couse pùsùrI ce se nusc çI mor în Iurbu IIvezIIor çI în Irun-
zeIe dese uIe dumbrùvIIor, prIn voceu Ior monoLonù, dur
rILmIcù, pùreuu cù servù de reguIuLor uI cuden(eIor ucesLuI
concerL dIvIn.
¡n ucesLe momenLe, cund nuLuru înLreugù pùreu cù
înuI(ù rugI de muI(umIre cùLre creuLoruI eI, ceI doI sIujILorI,
deçI dedu(I cu usemeneu subIIme specLucoIe, nu rùmuserù
nesIm(ILorI Iu prIveIIçLeu ce-I înconjuru. EI se oprIrù pe Ioc
çI prIvIrù în Lùcere mugnIIIcu punorumù ce Ie ubsorbIse
sIm(IrIIe, Iur muI în urmù unuI dIn eI rupse Lùcereu:
- De muILe orI um LrecuL prIn pIuIuI ùsLu, mù Budeo,
dur nIcI- oduLù nu mI s-u pùruL uLuL de mundru cu usLùzI.
Mun(II pure cù-nouLù în purù de Ioc, pùsùrIIe cIrIpesc cu
muI muILù duIceu(ù decuL uILe dù(I; cIIur upeIe DoILuneI
purcù dorm. Ce mundre(e!...
- Açu esLe, mùI VIude, LouLe sunL precum zIcI, dur eu
nu sImL nImIc; mI-e InImu încIIsù.
- $I de ce, mù Budeo?
- De muILe, mùre!
- |I-o II muncuL IupuI vreo vILù suu Le-o II prùduL zup-
1¸8
|ùrunII numesc bIdIvIu orIce cuI Irumos çI IuLe Iu Iugù.
SIm(uI însù ceI udevùruL uI cuvunLuIuI însemneuzù cuI pILIc
de ArubIu. (n. N. ¡.)
cIuI?
- Nu mI s-u înLumpIuL nIcI unu dIn cuLe zIcI.
- Ce uI dur, de çezI uçu bosumIIuL?
- ¡u, mù gundesc Iu bIeLuI cuconu DInu, IosLuI nosLru
IspruvnIc, cù sunL LreI IunI de cund çude încIIs Iu ocnu
pùrùsILù.
- ¡usù sù çudù, cù preu eru nemIIosLIv çI IrùpILor; (Ipu
jude(uI în munu IuI cu brouscu în guru çurpeIuI.
- Açu esLe, mù; du de, e pùcuL de dunsuI!
- PùcuL? Dur bIne, uI uILuL cum urdeu çI cùzneu pe
sùrucI? Nu çLII zIcùLoureu romuneuscù: Dupù IupLù çI
rùspIuLù?
- AI drepLuLe, mùI VIude, u IùcuL în udevùr muILe neIe-
gIuIrI; dur I-u pedepsIL Dumnezeu de ujuns. |I-uducI
umInLe cund pIecu cu cerceLureu prIn jude(? Ce mundru
eru, mùre! $I cuL de bIne îI çedeu cùIure pe bIdIvIuI sùu ceI
roIb çI pInLenog!
1¸8
Purcù eru ¡ùL¡rumos dIn povesLe. EI
bIne, mù VIude, m-uç prInde cu LIne pe-o vudrù de vIn cù,
sù-I vezI ucum, nu I-uI muI cunouçLe.
- $I de ce, mùI Budeo?
- ¡-u muncuL necuzuI çI ocnu pùrùsILù. Ce spuI Lu,
mù?... Se vede dur cù esLe rùu în ocnu pùrùsILù. NevoIe
mure, mùI VIude! Eu de-uç II cu vodù, în Ioc de-u osundI pe
LuIIurI Iu ocnu pùrùsILù, Ie-uç LùIu muI bIne cupeLeIe.
- Du de ce, mù Budeo?
- PenLru cù esLe de o mIe de orI muI bIne sù omorI pe
om dInLr-o IovILurù, decuL sù-I ucIzI cu înceLuI. Am vùzuL pe
Rudu IuIducuI, pe cure I-u bùguL Curugeu în ocnu pùrùsILù;
eru, çLII coIeu, voInIc dIn puLruzecI, rupeu pIuLru în munù;
dur dupù ce-u çezuL numuI çuse IunI în ocnu pùrùsILù, nu I-
um muI cunoscuL; îI crescuse burbu de LreI co(I, ocIII-I
Iuceuu cu de sLrIgoI, surzIse çI oIogIse.
- $I u muI LrùIL muIL, mù Budeo?
- Sù vezI. ¡nLr-o zI m-um coboruL în ocnù sù-I duc
demuncure çI I-um gùsIL cu dIn(II runjI(I çI zgurcIL cu un
gIem în cuIcuçuI sùu de puIe; îI sLrIguI o duLù, de douù orI,
de LreI orI çI nu-mI rùspunse; îI mIçcuI cu munu, dur ce sù
vezI? EI murIse!
- MurIse!
- Bu încù negrIjIL çI nespovedIL, cu un cuIne. SùrmunuI,
ce pùcuL!
CeI doI sIujILorI îçI urmurù muI muIL LImp cùIùLorIu
ubsorbI(I în povesLIreu Ior, dur cuII deoduLù se oprIserù.
ALuncI eI vùzurù cu ourecure surprIzù cù se uIIuu dInuInLeu
cùmùrùçIeI ocneIor.
CùmùruçuI se pIImbu în uceI LImp pe prIspu cuseIor, ub-
sorbIL cu LoLuI în Iumureu cIubucuIuI sùu. SIujILorII
descùIecurù de pe cuI çI, dupù ce îI suIuLurù, îI deLe porun-
cIIe çI se reLruserù. UnuI însù dInLre dunçII Iùcu un semn de
în(eIegere cùmùruçuIuI, upoI InLrù împreun ù cu dunsuI în
cùmùrùçIe çI, dupù ce se uçezurù unuI pe puL, Iur ceIIuIL pe o
IuvI(ù, începurù uceusLù înLrevorbIre:
- EI bIne, NeuguIe, zIse cùmùruçuI uçezundu-se pe puL,
ce mujdeIe mI-uducI despre bIeLuI cuconu DInu?
- ¡ourLe bune, urIon cùmùruç; um douù scrIsorI, unu
de Iu Con(u, Iur ceu de u douu de Iu un boIer pe cure nu-I
cunosc. Eu cred cù Con(u u IzbuLIL sù scouLù poruncù
domneuscù de IerLure; uI, ce zIcI?
- PouLe, dur eu unuI nu cred.
- $I de ce uçu?
- ¡IIndcù cunosc preu bIne pe oumenII ceI murI; eI ne
IInguçesc pe noI ùçLIu mIcI numuI cund uu LrebuIn(ù de noI,
Iur cund ne vùd cùzu(I în nevoI, ne duu cu pIcIoruI cu Iu
nIçLe vuse neLrebnIce.
- OrIcum vu II, însù, Le rog sù-I duI ucesLe douù scrIsorI
muI în grubù çI eu voI venI muIne de dImIneu(ù sù Iuu
rùspunsuI.
AcesL sIujILor, ce se InLeresu uLuL de muIL penLru
scùpureu IuI PùLurIcù, eru Neugu Rupe-PIeIe, vesLILuI
mumbuçIr prIn cure cIocoIuI îçI sùvurçeu LouLe despoIerIIe
çI cruzImIIe suIe pe cund se uIIu IspruvnIc; eI scùpuse de ur-
gIu domneuscù numuI prIn Iugù çI degIIzure, Iur ucum se
Iùcuse purLùLor uI coresponden(eI dInLre PùLurIcù çI cuLevu
persoune murI dIn BucureçLI ce se încercuu u-I scùpu dIn
ocnù.
Sù zIcem ucum cuLevu cuvInLe çI despre ocnu pùrùsILù
de Iu TeIegu.
OcneIe de Iu TeIegu sunL sILuuLe pe o cumpIe
înconjuruLù de deuIurI ucoperILe cu pùdurI çI uduLù de ruuI
DoILunu, ce o Lruverseuzù.
Pu(urIIe dIn cure se scouLe sureu se împurL în ocne
IucrùLoure çI ocne pùrùsILe. AcesLeu dIn urmù se numesc
usLIeI, cùcI sunL IùsuLe în neIucrure, uneorI penLru cù mIn-
erII Ie cred expIouLuLe de ujuns çI se Lem sù nu se surpe
pesLe dunçII, Iur cuLeoduLù dIn cuuzù cù se Ivesc IzvoureIe
1¸q
OumenI specIuII în mIneruIogIe m-uu încredIn(uL cù
uduncImeu ocneIor de sIsLemu vecIe nu se înLIndeu muI
muIL de 1¸o1¸¸ çI muxImum 16o meLrI. (n. N. ¡.)
de upù ce împIedIcù Iucrureu.
¡n LImpuI domnIIor IunurIo(I exIsLuu Iu TeIegu muI
muILe gurI de ocne pùrùsILe, dInLre cure unu serveu de
încIIsoure penLru LuIIurII ceI muI vesLI(I prIn omorurI çI
cruzImI.
AceusLù LemnI(ù subLerunù uveu o InLrure pùLruLù,
sus(InuLù dIn LouLe pùr(IIe cu gIIzdurI de Iemn, înLocmuI cu
uIe pu(urIIor dIn cure se scouLe upù. AceusLù Iormù pùLruLù
(Ineu punù Iu o proIundILuLe de 1o1z sLunjenI; Iur de ucoIeu
în jos se Iùrgeu gruduL în cIrcumIerIn(ù çI, cund ujungeu Iu
proIundILuLeu ceruLù de çLIIn(u mIneruIogIeI, deveneu un
Iuos înspùImunLùLor
1¸q
. Pere(II eI eruu umezI çI de muILe
orI pIcu upù dInLr-înçII; ueruI eru IuLe, InIecLuL de mIusme
çI omoruLor; o IumInù puIIdù ubIu sLrùbùLeu cuLeoduLù
spu(IuI nemùsuruLeI uduncImI, cu sù mùreuscù çI muI muIL
grozùvIu ucesLuI mormunL LerIbII.
TuIIurII condumnu(I u IocuI în ucesL Iud pùmunLesc
eruu LoL dIn ceI osundI(I de DIvun Iu mourLe çI uIe cùroru
senLIn(e Ie prescIImbuu domnILorII în muncù perpeLuù;
dur nIcI unuI dIn cu(I se încIIdeuu ucoIo nu puLeu sù
LrùIuscù muI muIL de doI punù Iu LreI unI, cùcI umezeuIu çI
ueruI ceI înecùLor Ie curmuu zIIeIe.
¡n IIne, ducù IuImosuI vers uI IuI DunLe:
:(o
Dcnte, Injernul, ccntul III, tersul IV (n. N. I.)
"Lcscicte oçni spercnzc toi ch'entrcte"
:(o
s-ur II puLuL scrIe undevu, negreçIL cù uceI Ioc nu ur II
puLuL sù IIe decuL pe por(IIe ocneI pùrùsILe, cùcI orIcIne In-
Lru ucoIo îçI pIerdeu sperun(u de u muI IeçI vIu vreoduLù.
¡uLù IocuçuI în cure se uIIu de LreI IunI DInu PùLurIcù,
uceI om mundru çI umbI(Ios cure comIsese LouLe IuçILù(IIe çI
crImeIe ceIe muI îngrozILoure, numuI cu sù ujungù Iu
mùrIre. Ar II crezuL eI vreoduLù cù o sù pùrùseuscù uLuL de
curund puIuLeIe suIe ceIe IumInouse, muncùrIIe ceIe uIese çI
uceu muI(Ime de IInguçILorI cure se supuneuu orbeçLe Iu
LouLe cuprIcIIIe IuI çI se credeuu IerIcI(I cund puLeuu sù Iure
cuLe un zumbeL de muI(umIre de pe Iu(u IuI ceu severù? Dur
uverIIe IuI ceIe nenumùruLe? Dur so(Iu çI IIII sùI, sperun(u
bùLrune(IIor suIe, penLru u cùroru IerIcIre pouLe cù sùvurçIse
ceu muI mure purLe dIn neIegIuIrIIe suIe, ce vor II devenIL
LouLe ucesLeu? Vom vedeu!
PrImeIe zIIe ce peLrecu în ocnu pùrùsILù Iurù preu
durerouse penLru dunsuI. ¡nLunerIcuI ceI mure,
sIngurùLuLeu, puLuI sùu de puIe çI muncureu ceu pu(In
IrùnILoure îI udusese înLr-o sLure grozuvù de puroxIm çI de
IurIe, încuL urIu ocnu de vuIeLeIe çI LunguIeIIIe IuI.
¡n durn cIemu somnuI cu sù-I uIIne durerIIe IIzIce çI
moruIe, cùcI eI Iugeu de Iu dunsuI suu, deçI veneu cuLeoduLù
sù încIIdù ocIII IuI ceI sIùbI(I de IucrImI, dur Iu zgomoLuI
uneI pIeLrIceIe suu u uneI pIcùLurI de upù ce cùdeu dIn
pere(II ocneI Iugeu çI-I Iùsu IurùçI în prudu LuIburùrII çI u
dIsperùrII suIe. Dur, dupù ce Lrecu cuLvu LImp, eI începu u
se muI obIçnuI cu nouu su IocuIn(ù çI devenI muI IInIçLIL, bu
încù, dupù scrIsorIIe ce scrIu pe Iu proLecLorII sùI çI
rùspunsurIIe încurujuLoure ce prImeu, începuse u speru cù
pesLe pu(In vu pùrùsI ocnu, cu sù se muLe IurùçI în puIuLeIe
suIe. Cu LouLe ucesLeu rùuI ocneI începuse sù roudù cu
înceLuI uceu orgunIzu(Iune robusLù; reumuLIsmuI îI
cuprInsese LoL corpuI, ocIII I se umIIuserù, IucuILuLeu uuzu-
IuI I se puruIIzuse çI o Luse vIoIenLù umenIn(u dIn ce în ce
muI muIL exIsLen(u IuI.
AceusLu eru sLureu IIzIcù çI moruIù în cure se uIIu
PùLurIcù în zIuu cund prImI ceIe douù scrIsorI ce I Ie ud-
usese Neugu.
EI çedeu IungIL pe puLuI sùu de puIe çI uçLepLu cu
nerùbdure oru prunzuIuI, cu sù-çI usLumpere Ioumeu ce
începuse u-I LurmenLu. De usLù duLù însù, cùmùruçuI îI
LrImIse por(Iuneu înuInLeu oreI IIxuLe. PùLurIcù, vùzund
dInLr-uceusLù scIImbure cevu exLruordInur çI pouLe cIIur în
Iuvoureu su, se repezI cu IurIe usupru coçuIuI cu merInde ce
se coboru înceL, IeguL de o sIourù. CùuLù înLr-însuI çI gùsI
douù scrIsorI pe cure Ie Iuù cu nerùbdure nervousù çI,
upropIIndu-se de IeIInuruI ce sLu uLurnuL deusupru puLuIuI
sùu, descIIse muI înLuI pe unu dInLr-înseIe çI cILI cuvInLeIe
ucesLeu:
"Cucocne Dinule,
Cu destulc mchnire te testesc cc cucocnc Duducc,
so(ic dumitcle, c luct tot din ccsc ¡i c juçit cu un turc
peste Duncre, lcscnd pe bie(ii copilc¡i pe drumuri.
Mo¡iile, tiile ¡i ccsele dumitcle s-cu tcndut lc sultcn-mez-
ct, icr bcnii s-cu trimis cu om domnesc, cc sc se ìmpcrtc
lc (crcnii ce se zice cc i-ci scrccit, ccnd erci isprctnic.
Vei ¡ti icrc¡i cc bctrcnul dumitcle tctc c murit de inimc
rec, pentru cjrontul ce i-ci jccut, ccnd ci pus crncu(ii de
l-cu dct cjcrc din ccsc.
Al dumitcle de cprocpe prieten ¡i jrcte
S..."
¡uLù çI cuprIndereu ceIeI de u douu scrIsorI:
"Dinule,
M-cm dus de mci multe ori lc todc sc-l roç pentru
tine ¡i l-cm çcsit totdecunc neìnduplecct, icr ìn cele din
urmc mi-c spus-o ritos, cc o sc te lcse sc putreze¡ti ìn
ocnc pcrcsitc, cc sc sluje¡ti de pildc cltor ho(omcni cc
tine. Vodc c zis ccecstc.
N..."
AcesLe douù scrIsorI Iurù penLru PùLurIcù o IovILurù de
LrùsneL. AverIIe suIe, cuçLIguLe prIn nenumùruLe crIme çI
IuçILù(I, ucum eruu rIsIpILe cu pruIuI în vunL; so(Iu IugILù,
copIII Iùsu(I în voIu înLumpIùrII, eI cIIur condumnuL u murI
cu înceLuI în IunduI ocneI pùrùsILe, cIInuIL de durere çI dIs-
perure.
Ar II IosL o mure IerIcIre penLru dunsuI ducù ucesLe çLIrI
I-ur II omoruL deoduLù suu I-ur II puruIIzuL InLeIIgen(u, cùcI
ur II scùpuL de LouLe suIerIn(eIe moruIe çI IIzIce; dur
provedIn(u, în decreLeIe suIe ceIe nepùLrunse de mInLeu
omeneuscù, voIse u-I Iùsu neuLInse LouLe IucuILù(IIe, cu sù
gusLe çI eI uceI venIn umur cu cure udùpuse socIeLuLeu uLuLu
LImp.
Dupù ce se muI uIInurù durerouseIe ImpresIunI ce
Iùsuse în InImu IuI uceIe IuLuIe scrIsorI, eI cùzu pe puLuI sùu
ceI de puIe çI începu u pIunge cu umur çI u se IovI cu pumnII
în cup de dIsperure.
Se zIce cù Io(II çI LuIIurII sunL supersLI(IoçI çI Iùrù curuj
Iu IovIrIIe sourLeI. Nu çLIm punù Iu ce grud pouLe II
udevùruLù uceusLù muxImù; çLIm numuI cù PùLurIcù, uceI
om de IIer cure în IurIu umbI(IunII suIe dIspre(uIse mus-
Lrureu de conçLIIn(ù çI cIIur pe Dumnezeu, ucum devenIse
uLuL de IrIcos, încuL ceI muI mIc zgomoL îI Iùceu sù Lremure.
UneorI I se pùreu cù vede umbru LuLùIuI sùu IeçInd dIn
sLuncIIe LILunIce uIe ocneI çI zIcundu-I cu voce mormunLuIù:
"¡Iu neIegIuIL! prIveçLe sLureu în cure m-u udus rùuLuLeu çI
mundrIu Lu! Dumnezeu, pe cure I-uI dIspre(uIL uLuLu LImp,
Le vesLeçLe prIn mIne cu sù-(I munLuIeçLI suIIeLuI prIn
cùIn(ù, cùcI LrupuI Lùu nu vu muI IeçI cu vIu(ù de uIcI."
AILe dù(I IurùçI I se pùreu cù vede oumenI spunzuru(I, cu
IImbIIe IeçILe uIurù dIn gurù, pIIne de sunge, çI IemeI sIube
çI uruLe Iu Iu(ù muncundu-çI copIII çI dundu-I çI IuI sù gusLe
dIn cùrnurIIe Ior recI çI puLrede, cu unuI prIcInuILor uI
mor(II Ior.
¡n momenLeIe unor usemeneu orIbIIe IuIucInu(IunI
mInLeu îI pùrùseu cu LoLuI, cupuI I se înIIùcùru, îçI rodeu
muInIIe de dIsperure çI sLrIgu cu o voce rùguçILù çI
LremurùLoure:
"SLuIIIIe! sLuIIIIe! sùrI(I, creçLInI bunI! Nu mù Iùsu(I sù
mù sLrungù de guL ucesLe umbre uIe IuI SuLunu; upoI,
descIIzund ocIII sùI înIIùcùru(I çI rùLùcI(I de Leroure, se re-
pezeu dInLr-un Ioc înLr-uILuI çI începeu IurùçI u sLrIgu: ¡uu(I
de Iungù mIne pe ucesLe IemeI scIIIoude, cùcI muInIIe Ior
ceIe uscuLe çI sungeIe ce vursù dIn gurI mù îngIeu(ù de
IrIcù!"
Dur LouLe rugùcIunIIe IuI eruu în durn; nImenI nu-I
uuzeu, nImenI nu veneu sù-I rùcoreuscù IrunLeu su ceu pIInù
de sudorI suu sù-I sLIngù uceu seLe InIernuIù ce-I uscu guru
çI pIepLuI.
¡n IIne, dupù o exIsLen(ù mIzerubIIù de çupLe IunI, îçI
1q1
TIberIu çI CuIu GruIus eruu III uI IuI SempronIu GruIus çI
uI CorneIIeI, IIIcu IuI ScIpIon. AceçLI udevùru(I puLrIo(I ro-
munI, vùzund depIorubIIu sLure în cure ujunsese Romu, puL-
rIu Ior, dIn cuuzu rezbeIuIuI socIuI, se încercurù u o ujuLu cu
sù scupe dIn pIeIre, dur umundoI cùzurù vIcLIme uIe IurIeI
poporuIuI. MuI muI(I scrIILorI de romun(e s-uu servIL de
numeIe ucesLor doI ceIebrI romunI, numuI cu sù uruLe
popuIu(Iuneu ceu IIucLuousù u RomeI ceI vecII. (n. N. ¡.)
deLe suIIeLuI în spusmurI çI pùrùsIL de LouLù Iumeu.
A douu zI dupù mourLeu ucesLuI monsLru, popuIu(Iuneu
BucureçLIIor se uIIu înLr-o mure ugILu(Iune. Cuuzu ce
pusese în mIçcure pe uceçLI udevùru(I sLrùnepo(I uI
GruIIIor1q1, veneu de Iu vesLeu ce se rùspundIse cù în uceu zI
eru sù se deu prIn Lurg un IuIIL IruuduIos, Iur dupù uceeu eru
sù-I (InLuIuscù dInuInLeu prùvùIIeI IuI, cu sù serve de pIIdù
poporuIuI.
O muI(Ime de curIoçI de LouLe eLù(IIe çI cIuseIe
socIeLù(II Inunduu pIu(u SI. George ceI Nou; Iur o uILù
grupù, desLuI de numerousù, InLruse în curLeu spùLùrIeI çI,
cu LouLe cù LImpuI eru pIoIos în uceu zI çI vunLuI norduIuI
suIIu cu LùrIe, eI însù înIrunLuu cu bùrbù(Ie çI pIouIu çI
IrIguI, numuI cu sù pouLù vedeu uceI specLucoI burbur, ce-I
deIecLu uLuL de muIL.
¡n IIne, IogoIùLuI spùLùrIeI, vùzund nerùbdureu çI curI-
ozILuLeu gIouLeIor, se urùLù înuInLeu muI(ImII çI cILI cu voce
Lure IoLùrureu DepurLumenLuIuI de CrImInuIIon, prIn cure
condumnu pe moIIuzuI mIncInos u II bùLuL Iu speLe prIn
LouLe pIe(eIe negu(ùLoreçLI çI u se (InLuI de urecII în Iu(u
prùvùIIeI suIe.
Dupù ce se LermInù cILIreu IoLùrurII, puLru urnùu(I
spùLùreçLI InLrurù în LemnI(ù çI scouserù pe neIerIcILuI IuIIL
cu cupuI rus, dezbrùcuL punù Iu mIjIoc çI cu muInIIe IeguLe
unu Iungù uILu cu o IunIe Iungù; Iur dupù uceeu unuI dInLre
urnùu(I upucù IunIu de cùpùLuI çI începu u Lruge pe pu(IenL
dupù sIne, pe cund uI(I, doI, puçI unuI de-u dreupLu çI ceI-
IuIL de-u sLungu pu(IenLuIuI, îI Ioveuu pe spInure cu nuIeIe
de suIcIe.
SungeIe ce sùreu dIn pIeIeu neIerIcILuIuI om, rupLù
neînceLuL de IovILurI, çI (IpeLeIe IuI de durere produceuu
dIIerILe ImpresIunI în InImu poporuIuI: IemeIIe çI oumenII
ceI mIIoçI cereuu IerLureu IuI, Iur gIouLu ceu mure, în cure
InLruu çI ceI sùrùcI(I prIn IuIImenLuI ceI IruuduIos, sIm(euu
o nedescrIpLIbIIù bucurIe penLru LoL ce suIereu pu(IenLuI çI
Iu orIce gemeL de durere eI îI uposLroIuu cu cuvInLe cu
ucesLeu: "BIne-(I Iuce, LuIIuruIe, c-uI sùrùcIL Iumeu!" "Sù-I
deu nuIeIe punù-I vu cùdeu LouLù curneu de pe spInùrI", Iùrù
u muI numI çI pe unII cure sLrIguu: "Sù-I spunzure! suu sù-I
puIe în (eupù!"
Vedereu LorenLeIor de sunge çI poILu de rùzbunure Ir-
ILuse uLuL de muIL pe popor, încuL ducù s-ur II uIIuL Iu
uceusLù prIveIIçLe burburù vreunuI dIn uceI IIIozoII umunIL-
urI, negreçIL ur II crezuL cù se uIIù în Romu gIudIuLorIIor, în
1qz
PoporuI romun dIn LImpuI ImperIuIuI eru uçu de demoruI-
IzuL, încuL se revoILu numuI cund îI IIpseu puIneu çI specLu-
coIeIe çI sLrIgu: Punem eL cIrcenses. (n. N. ¡.)
Romu murLIrIIor, çI pe romunI I-ur II IuuL drepL uceI mIzer-
ubII çI degruduL popor uI RomeI ImperIuIe cure suIereu
scIuvIu çI umIIIreu Iùrù sù murmure çI se revoILu numuI
uLuncI cund îI IIpseu puIneu çI cIrcuI
1qz
.
AceusLù procesIune îngrozILoure Lrecu muI înLuI prIn
pIu(u SI. George ceI Nou, de ucoIo InLrù în uII(u $eIurIIor çI,
IeçInd pe Iu CurLeu ceu VecIe, merse spre SI. George ceI
VecII; Iur de ucI InLrù în uII(u ceu sLrumLù dIn dosuI
Bùrù(IeI, unde eru sù se peLreucù purLeu ceu muI
îngrozILoure u ucesLeI orIbIIe drume.
PoporuI, ce pùreu sùLuI ourecum de ceeu ce vùzuse
punù ucI, pe duLù ce se înçLIIn(ù cù u sosIL LImpuI (InLuIrII,
nùvùII cu IurIe usupru IocuIuI unde eru sù se sùvurçeuscù
uceusLù burburù IupLù. CurIozILuLeu eru uLuL de mure, încuL
unII dIn muI(Ime InLruu prIn sIIù în cuseIe çI prùvùIIIIe
negu(ùLorIIor, cu sù pouLù prIvI muI bIne execu(Iuneu; Iur
uI(II se suIuu cIIur pe ucoperIçuI cuseIor, cu rIscuI de u
cùdeu çI u se zdrobI.
¡n momenLuI, însù, cund execuLoruI rIdIcuse pe pu(IenL
în vurIuI pIcIoureIor çI se pregùLeu sù-I (InLuIuscù urecIIIe
Iu sLuIp, cIopoLeIe de Iu cuLevu bIserIcI începurù u sunu çI o
psuImodIe LrIsLù ujunse punù Iu uuzuI muI(ImII.
AcesLe cunLùrI Ieçeuu dIn gurIIe cuLorvu preo(I çI
cunLùre(I ce peLreceuu Iu mormunL un cuduver uçezuL înLr-
un coçcIug modesL çI purLuL de puLru posLeInIceI pe un puL
morLuur, compus dIn Iemn sImpIu çI cùpLuçIL cu cIembrIcù
verde.
PoporuI, uIe cùruIu senLImenLe se scIImburù IourLe
Iesne, cum uuzI cunLùrIIe preo(IIor çI vùzu corLegIuI Iunerur
upropIIndu-se, începu sù se Lrugù înupoI cu respecL, cu sù-I
înIesneuscù Lrecereu; dur uceusLù bunùvoIn(ù Iu neIoIos-
ILoure, cùcI dIn purLeu opusù u uII(eI veneu o cùru(ù de (urù
cu doI cuI, în cure eru usemeneu un coçcIug încIIs çI un
preoL cure cILeu cuduvruIuI dInLr-însuI rugùcIunIIe de
odIInù.
AcesLe douù procesIunI morLuure, nepuLundu-se vedeu
unu pe uILu dIn cuuzu poporuIuI ce eru udunuL în cenLruI
uII(eI, înuInLurù unu în conLru uILeIu punù Iu IocuI
execu(IunII çI se oprIrù, cùcI uII(u eru uLuL de sLrumLù, încuL
eru cu nepuLIn(ù u Lrece unu pe Iungù uILu suu u se înLource
unu dIn eIe înupoI, spre u puLeu Lrece ceuIuILù.
¡n IIne, buç-buIucbuçu uI spùLùrIeI, însùrcInuL cu ex-
ecuLureu IoLùrurII, vùzund uceusLù încurcùLurù, Iùcu semn
execuLoruIuI sù-çI LermIne Iucrureu. Un (IpùL uscu(IL çI
nervos, repeLuL de muI muILe orI, unun(ù poporuIuI cù
(InLuIreu s-u LermInuL. GIouLeIe dIspùrurù înLr-o cIIpù: LoLuI
InLrù în Lùcere, numuI ceIe douù procesIunI sLùLeuu unu în
Iu(u ceIeIIuILe dInuInLeu IuIILuIuI (InLuIL.
Ar II zIs cInevu cù înLre mor(II dIn ceIe douù coçcIuge çI
negu(ùLoruI ceI (InLuIL exIsLu o IegùLurù IuLuIù suu o urù
neîmpùcuLù. EI bIne, uceusLù IegùLurù exIsLu în udevùr, cùcI
cuduvruI ceI purLuL pe puL morLuur çI înso(IL de preo(I çI
cunLùre(I eru uI posLeInIcuIuI
AndronucIe TuzIuc; ceI de-uI doIIeu cuduvru, Lrus de
doI cuI de suL în uceu cùru(ù mIzerubIIù, eru uI IuI DInu
PùLurIcù; Iur moIIuzuI ceI (InLuIL eru CosLeu CIIoruI, cure,
deçI cum LurzIu, Iuù însù o usprù rùspIùLIre penLru LouLe
crImeIe ce sùvurçIse.
¡uLù cum îçI LermInurù curIeru vIe(II uceçLI LreI sceIeru(I.
¡nLumpIureu voIse cu eI sù se muI înLuIneuscù încù o duLù
înuInLe de u se prezenLu IuI Dumnezeu spre u-çI du seumu
de reIeIe ce sùvurçIserù pe ucesL pùmunL.
CuL despre cIeru Duducu, um uIIuL muI în urmù cù eu,
voInd sù Iucù pe cocIeLu çI în cusu nouIuI eI bùrbuL, Iu
descoperILù de dunsuI çI LrImIsù înuInLeu cudIuIuI, cure
ordonù sù o cousù înLr-un suc çI upoI sù o urunce în vuIurIIe
DunùrII, dupù cuprIndereu IegIIor musuImune.
IPILOG. Ðin opincur mure spútur
¡u z¸ uprIIIe, unuI 18z¸, IocuILorII BucureçLIIor eruu
cuprInçI de IrIgurIIe veseIIeI çI uIe pIùcerII; eI serbuu zIuu
sIunLuIuI GIeorgIe, vecIIuI puLron uI RomunIeI. UII(eIe
murI çI mIcI eruu mùLuruLe çI sLropILe cu upù; prùvùIIIIe
negu(ùLorIIor çI cuseIe boIerIIor eruu împodobILe cu rumurI
de suIcIe çI Iurbù verde. Un cer senIn çI un soure duIce de
prImùvurù veneuu sù compIeLeze ucesL cudru mugnIIIc ce
preIùcuse oruçuI înLr-o grùdInù ImprovIzuLù.
PoduI MogoçouIeI eru pIIn de prIvILorI de umundouù
sexeIe çI dIn LouLe cIuseIe socIeLù(II, bIne înveçmunLu(I çI cu
Ie(eIe zumbILoure. EI se îndrepLuu cùLre mùnùsLIreu MIIuI
vodù, unde eru sù se sùvurçeuscù înLr-uceu zI o nunLù
domneuscù.
Pe umundouù IuLurIIe uII(eI pe de poduI DumbovI(eI ce
duce Iu MIIuI vodù eruu bruzI înIIp(I în pùmunL çI
împodobI(I cu pungIIce çI beLeuIù de IIr. ¡nuInLeu ucesLor
1q¸
SurmucI se numeu un IeI de gurbucI suu bIcI de surmù. (n.
N. ¡.)
bruzI eruu douù rundurI de cuLune spùLùreçLI, îmbrùcuLe cu
mInLene, poLurI çI gIebe scurLe, împodobILe cu gùILune LrI-
coIore; Iur pe cup purLuu cùcIuII cu IIouce uIbusLre çI drepL
LouLù urmùLuru uveuu cuLe o puçcù pusù pe umerI çI cuLe un
pIsLoI Iu bruu.
¡u spuLeIe ucesLor osLuçI se Iormuse pe umundouù
pùr(IIe pIrumIde de curIoçI, cure uçLepLuu cu nerùbdure Lre-
cereu uIuIuIuI domnesc. Dur uçLepLureu nu Iu Iungù, cùcI
pesLe pu(In se urùLù înuInLeu Ior specLucoIuI ce Ie u(u(use
uLuL de muIL curIozILuLeu. AIuIuI soseu.
AcesL corLegIu prIncIur eru orunduIL usLIeI: Avungurdu
se compuneu dIn brusIu ugIeI, uIcùLuILù dIn cùIùre(I
poIcovnIceçLI cùIùrI çI urmu(I; veI-cùpILun de cuzucI cu
sLeuguI çI LoboçuruI sùu; LuIpuçII dorobùn(eçLI pedeçLrI cu
LobeIe, cIIvereIe çI cImpouIeIe Ior; veI-cùpILun de dorobun(I
cu zupcIII sùI çI cu cu(Ivu dIn brusIu urmeneuscù, cu sLeug çI
Lobe dupù dunçII; podurI pedeçLrI cu LopoureIe pe umerI;
cuzucII ugIeçLI pedeçLrI, cu cImpouIe çI Lobe; vunùLorII, use-
meneu; cùpILunII de ugIe înurmu(I; ceuuçuI ugIesc cu
IogoIùLuI ugIesc; poIcovnIcuI de podurI cu poIcovnIcuI de
cIocII; poIcovnIcuI de vunùLorI cu poIcovnIcuI de
TurgovIçLe; upoI mureIe ugù cu podoubeIe IuI dupù obIceI.
Dupù uceçLIu veneu brusIu spùLùreuscù uIcùLuILù dIn Ie-
IegII cu sLeuguI cùIùrI; mureIe cùpILun de IeIegII cu zupcIII,
bucIucuI, LoboçurII çI surmucIuI
1q¸
sùu; seImenII-cùIùrI
înurmu(I çI îmbrùcu(I cu IuIne roçII çI mo(urI guIbene, buç-
buIucbuçu cu sLeuguI ceI mure, cu Lobe çI surmucI, scuLeInI-
cII spùLùreçLI înurmu(I, upoI mureIe spùLur.
Dupù dunçII veneu brusIu mureIuI porLur cu LouLù
ecpuIuuu su; mureIe urmuç cu sLeugurIIe (ùrII, cu LrumbI(eIe
çI cu urmùçeII sùI; upoI veneu cureLu domneuscù Lrusù de
çuse urmùsurI vIne(I cu doI cIoIodurI pe cuprù, doI în coudù
çI uI(I çuse împrejuruI cureLeI, Lo(I îmbrùcu(I în IuIne roçII
cu IIr çI cu IçIIce roLunde de sumur.
¡n uceusLù cureLù çedeuu un june çI o Lunùrù IuLù. EI eru
înveçmunLuL cu unLerIu de suvuI uIb cu vùrguII(e de IIr
brun, uveu Iermenù de buIur cu puIuI gruuIuI çI gIubeu de
zuI uIbusLru-descIIs. PesLe mIjIoc eru încIns cu un bruu de
LuIpun uIb, Iur pe cup uveu Ies roçIu de |urIgrud. Junu IuLù
eru îmbrùcuLù cu rocIIe uIbù de LuIpun çI încInsù pesLe mIj-
Ioc cu un cordon de pungIIcù roçIe încIeIuLù cu o cuLurumù
IerecuLù cu dIumunLe; pe cup purLu o dIudem ù de berIIunLe
çI beLeuIù; Iu guL uveu un gIIordun de rubIne, Iur în urecII
cerceI de smurund înconjuru(I de dIumunLe. AmundoI
uceçLI junI eruu de o Irumuse(e rurù, çI, dupù prIvIrIIe
IurIçe ce-çI uruncuu unuI uILuIu, semùnuu u II cuprInçI de
un umor înIIùcùruL.
CureLu mergeu în pusuI cuIIor, ocoIILù de cIoIodurI, Iur
dupù dunsu veneu resLuI uIuIuIuI compus dIn LugmeIe
ucesLeu: cuIemuI urmùçIeI cu ILorI çI LreLI-urmuç cu ecpuI-
uuu Ior, în mIjIocuI cùroru eru mureIe urmuç cu IuIne muI-
uLe în IIr, sLeuguI ceI mure uI (ùrII, IùuLurII çI LrumbI(uçII
domneçLI, uruc-buIrum, LuIurIIe, sucugII domneçLI çI su-
IuIorII cu be(IIe în muInI; upoI ceI doIsprezece cuI domneçLI
împodobI(I cu cIoILure de IIr çI cu cuIcune de urgInL suIIuLe
cu uur çI cu pene de sLru( în IrunLe. AceçLI cuI eruu conduçI
de comIçI domneçLI çI înconjuru(I de cIoIodurI.
Dupù uceçLIu veneuu comIçII, ruILIvunII çI posLeInIceII
cùIùrI, îmbrùcu(I cu cupoLurI roçII çI purLund în muInI
1qq
PeIcI çI IusuIurIII gurdu de corp u domnILoruIuI suu u cur(II
domneçLI. (n. N. ¡.)
semne domneçLI. ApoI veneuu LreLI-IogoIùL cu LreLI-vIsLIer,
ILorI-IogoIùL cu ILorI-vIsLIer, Iur în mIjIocuI Ior eru mureIe
comIs cu cIuuçII çI cupugIII împùrùLeçLI înso(I(I de cùIùre(I
LurcI çI romunI.
Dupù dunçII veneu ecpuIuuu domneuscù çI se încIeIu
corLegIuI prIn orLuuu cIoIodurIIor çI u suLuruçIIor, cùpILunI
ugIeçLI çI spùLùreçLI, LuIeccII, muLurugII-Iumuc, suruI-Iumuc,
IcIogIunI cu uguuu Ior, peIcII çI IusuIurIIII
1qq
; Iur în urmù de
LoL veneu Lugmu DIvunuIuI, purLund LopuzuI, sungeucuI çI
semnuI domnIeI, înconjuruL de copIII dIn cusù purLund
prupurIIe (ùrII.
Pe cund ucesL uIuI deIIIu pe uII(u MIIuI vodù cu uceu
pompù de mùrIre cunoscuLù numuI Iu cur(IIe orIenLuIe,
GrIgore Vodù GIIcu, împreunù cu mILropoIILuI (ùrII,
doumnu cu boIerII ceI murI çI bInIçIII sùI, uçLepLuu în uçu
bIserIcII sosIreu mIrIIor. ¡n IIne eI sosIrù çI InLrur ù în
bIserIcù, unde se sùvurçI ceremonIu reIIgIousù u cununIeI
cu mure mugnIIIcIen(ù; Iur dupù sùvurçIreu cununIeI dom-
nILoruI zIse gInereIuI cu gIus Lure çI mujesLuos:
- ¡uLù, Le cInsLesc cu cuILunuI de mure spùLur çI Le Iuc
cuImucum uI CruIoveI, cu sù rùspIùLesc bunùLuLeu suIIeLuIuI
Lùu çI sIujbeIe ce uI IùcuL (ùrII; III IerIcIL!
JuneIe Iùcu mùLunIe çI sùruLù munu domnILoruIuI, upoI
se reLruse pIIn de bucurIe cù-çI ujunsese (InLu
uspIru(IunIIor suIe, Iurù junu IuI so(Ie cùzu pe bru(eIe
pùrInLeIuI eI, obosILù de neuçLepLuLu IerIcIre, çI-I sùruLù
munu cu IIerbIn(euIù.
AcesL so( IerIcIL eru GIeorgIe, IosLuI vùLuv de curLe uI
posLeInIcuIuI AndronucIe TuzIuc; eru uceI june mùrInImos
ce I-um vùzuL sucrIIIcundu-se cu sù scupe pe sLùpunuI sùu
de sùrùcIe çI de ruçIne. EI veneu sù uruLe romunIIor cù esLe
de ujuns cu omuI sù IIe bun çI înzesLruL de nuLurù cu vIrLu(I
çI InLeIIgen(ù çI, IIe condI(Iuneu su orIcuL de obscurù Iu
începuL, eI vu ujunge Iu mùrIre. CuL despre junu su so(Ie, eu
esLe Irumousu MurIu, IuLu bunuIuI C..., cure, deçI IubIse pe
GIeorgIe cu muILù pusIune, dur preIeruse muI bIne
mourLeu, decuL o IerIcIre LrecùLoure çI dobundILù prIn
cùIcureu înduLorIrIIor suIe de bunù IIIcù; suIerIn(eIe çI dIs-
perureu eI eruu ucum rùspIùLILe de ujuns.
Iinele "Ciocoilor techi"

Sign up to vote on this title
UsefulNot useful