Fungii

Fungii se gasesc peste tot fn jurul nostru -unii sunt delicatese culinare, materii prime pentru medicamente vitale

, iar a4ii pot devasta culturile ~i cdtiva dintre ei sunt ucigator de otravitori. Lumea minunata a fungilor merita descoperita.

tome nu sunt vizibili cu ochiul liber. ~i alti fungi actioneaz~ nev~zuti, efectuand sarcini precum crearea alcoolului sau determinarea dospirii painii. Fungi benefici Ace~tia sunt cunoscuti ca drojdii ~i pot determina fermentatia zaharurilor pentru a produce alcool -o capacitate pus~ In aplicare In productia vinurilor ~i a berii. Drojdiile sunt folosite ~i de brutari pentru a determina painea s~ "creasc~".Drojdia determin~ formarea unor bule de dioxid de carbon, care m~rescaluatul f~cand piinea mai pufoas~ ~i mai u~or digerabil~. Nu drojdia 1n sine provoac~ fermentatia, ci un grup de enzime produse de organism, motiv pentru care drojdia vie nu este
Coprinus comatus (popenchiul)

Fistulina hepatica

T

ermenUl trem de

de

fungi de

acoperi! organisme,

un

grup dar

extoate

divers

au ceva in comun: nu i~i pot produce singure hrana, fiind obligate si! tri!iasci! in sau pe alte organisme vii (ca plante parazite) sau pe materie organici! moartil sau in descompunere (ca plante saprofite). Tipurile parazite in general provoaci! boli la plante ~i la animale. Cele care tri!iesc pe materie in descompunere sunt adeseabenefice deoarece ajuti! ja procesul de descompunere ~i contribuie la reciclarea materiei organice. Tipurile saprofite includ alimente pretuite precum ciuperca de camp ~i delicatesele cum este trufa. , Fungii cresc in general nevi!zuti in cea mai mare parte a timpului, deoarece principalele structuri, masa de hue atoasi!, numitil miceliu, se dezvoltil in afara vederii, sub suprafata mediului de cre~tere.Pi!rtile pe care le vedem in mod normal sunt de obicei organele de reproducere. Aceasta poate ingreuna studiul funClavulinopsis corniculata

Agaricus campestris

Hygrophorus puniceus

00

0 selec1ie de fungi

europeni.

Una

Hygrophorus obrusseus

dintre cele mai distinctive este popenchiul, care este bun de mancat cand este tanar . Stejarii au rolul de gazde pentru mai multe specii de bazidiomicete parazite. Poate cea mai remarcabila, de~i cu via~a scurta, este fleica.

o

gilor, deoarece adesea trebuie sa a~teptam pana cand produc corpuride fructificatie pentru a-i putea identifica. Fungii u~or de vazut ~i de recunoscut, precum ciupercile ~i ciupercile oWvitoare, sunt doar o parte din lumea fungilor, majoritateaput.1ndfi remarcati doar prin simptomele sau efectele pe care le produc. Piciorul atletului, o boala dificila a pielii piciorului, se prezinta sub forma unor regiuni dureroase, cu mancarimi, adesea cu pielea crnpata, de~i fungii care produc aceste simp-

esentiala pentru ferrnentatie iar un preparat a mort (uscat) de drojdie va functiona la fel. 8iD m Dojdia este o importanta sursa de vitamina B. '0; Trichoderma viride este o alta ciuperca ~ utila. Ea produce o enzima care descompune celuloza ~i acest lucru este utilizat In reciclarea hartiei de ziar. Cemeala de tipar ~i alte O impuritati nu sunt inf1uentatede enzima, astfellncat acestearaman sub forrna unui noroi pe fundul recipientului, de unde pot fi lnlaturate.
" O -0 O \.?

O Un sac cu spori (sporangie) al mucegaiuIui noroiului Trichia decipiens, care combina caracteristici ale animalelor cu ale plantelor . 25

~i trebuie ca:utaticu caini (uneorl cu porci). Radacinile unor copaci din paduri au rolul de reproducerea asexuata REPRODUCEREA MUCEGAIULUI ALB bil~ a bolii pe frunze. campuri Intregi au fost uneori reclusela o mas~Innegrita de plante In putrefactie. ciuperca mortala palaria mor~ii este complet inchisa. ciupercile de camp.atat animala cat ~i vegetala. detecteze mirosullor putemic. se cultiva: in cantita:ti marl pentru a fi comercializate. de~i uneorl se pot ga:siasemeneaciuperci crescandin sa:lba:ticie. Ca rezultat al efectului devastator asupra recoltei de cartofi din Irlanda. este provocata de Syncbytrium endobioticum. hifele a doua specii se pot int3lni. pa:rtile care se consuma:. o boal~ care atac~ membrii familiei verzei ~i care ~ r:l~cinilor un aspect noduros umflat. rolul penicilinei este bine cunoscut.. Boala se r~spande~teintr-un cerc care se l~rge~te pe CRESTEREA . Fungii ca du~mani Fungii provoac~ fermierilor ~i gr~dinarilor mari pierderi In recoltele -o boal~ numi~ mana cartofului a provocat foamete In . iar cele care apartin genului pytbium sunt responsabile pentru o boal~ numita ve~tejire.atevatipurl rnai putin obi~nuite. care pot sa: O in reproducerea pe cale sexuata la mucor. sporangiile se pot dezvolta pe cale asexuata din miceliu. dar pe masura ce cre~te. s-au colectat mostre de sol ~i de fructe din toata lumea). astfellncat fermierii 1:. rama~i\e de val- 26 . Specille de Penicillium sunt foarte raspandite pe toate tipurile de materie aflata in descompunere. Fungii ca alimente Unii cei mai ra:spanditifungi comestibili. ele r~man foarte scumpe. In prezent. care provoac~ aplecarea brusc~ ~i moartea r:lsadurilor. altii au fost obligati s~ emigreze. Aceasta: simbioza:(convietuire) permite atat gazdei cat ~t parazitului sa: tra:iasca: in armonie. ~i se gasescin soluri precum ~i pe fructe ~i legume peste tot in lume (in timpul cautarii dupa specil mai bune de penicilina pentru productia de antibiotice. Prezenta fungilor parazitari nu este intotdeauna dezavantajoasapentru gazda. Trufele sunt o delicatesa: in unele pa:rti ale lurnii. alternativ. Raia neagrn a cartofului.in diverse ta:rl se consuma:multe tipurl diferlte de ciuperci. valul se desface ~i palaria se desprinde de tulpina. este provocat~ de Plasmodiopbora brasicae. Datorit~ faptului c~ sunt dificil de cultivat ~i greu de g~sit In s~lb~ticie.FUNGII Antibioticele fonnate din fungi au ajutat la salvarea multor mil de vieti.5i pot stropi culturile dac~ se g~sesc In zone amenintate. a sc~zut cu dou~ milioane de oameni In decurs de zece ani: multi au murit.la mijlocul secolului al XIX-lea. care reproducere sexuata gazde pentru fungi dar in schimbul nutrlmentelor oferlte prlmesc sa:rurlminerale de la fungi. Corpurlle de fructificatie. Cercetarile au f~cut posibil~ prezicerea conditiilor de vreme care favorizeaz~O explozie. Multe alte tipuri de fungi cauzeaz~ boli grave in randul plantelor. spre avantajullor reciproc. pALARIEI MORTII O La inceput. In cateva ziIe de la prima aparitie vizi- provoac~ excrescente sub form~ de negi pe tuberculi. indeosebi in lunile de toamna:. iar efectele pe termen lung asupra economiei au fost dramatice. iar hernia r~d~cinilor de varz~. iar in complexele comerciale din Marea Brltanie se pot ga:side vanzare c. populatia pentru care acest aliment era de baz~.Irlanda . se formeaza: pe sub pa:mant. Alte peniciline sunt utilizate in fabricarea ca~cavaluluiCnervuriledin ca~cavalurile "albastre" se datoreaza cre~terii fungilor). Varie~tile europene de cartof nu au fost la fel de rezistente la boal~ ca cele native din America de Sud ~i. O combinatie de variet~ti rnai rezistente ~i rnai eficiente de fungicide controleaz~ boala In mare parte. in asociere cu arborl precum stejarli.

substantele nutritive acumulate pe care le contine sunt eliberate astfellncat In o tunga raspandita care ataca neacoperite. in trecut acesta a contaminat secara. este utilizata: la tratarea migrenei. Aceste structuri rotunde absorb apa din hifele sus. Termenul de "ciuperca:otra:vitoare"descrie In general acele bazidiomicete din randul fungilor despre care oamenii ~tiu ca: nu sunt adeva:rateciuperci comestibile. cai$i $i pruni. deoarece este sursa O alb Mucegaiul Mucor este O Structura purtatoare de spori a lui Aspergillus niger. sau scleroturi. pythium se poate reproduce $i pe cale sexuata. orzul $i secara au fost adesea reduse de diferite boli provocate de fungi inainte de introducerea varietatilor mai rezistente $i a fungicidelor mai eficiente. miceliul care se stabile~te din spori germinati se extinde in fiecare an pe ma:sura: ce epuizeaza:substantele nutritive de pe un petic de iarba:. fiecare o celula cilindrica scurta.Aparitia ciupercilor otra:vitoareIn cercuri cu un diametru de mai multi metri.masur:l ce fungii se multiplica prin zoospori eliberati din r:ldacina plantei afectate $i care inoata cu aiutorul unor flageli in cautareaaltor r:lsaduri -cunoscuta ca reproducere asexuata. asemanatoare cu ni$te ace de gamalie. Ergotamina.Deoarece ace~ti fungi determina: contractia mu~chiului neted. un alcaloid derivat din comul secarei. Clailiceps purpurea ar putea fi considerata $i benefica. dn conditii de seceta sau de inghet. de$i poate nu le cunoa$tem numele. ci era $i potential foarte periculoasa. Dupa alte cateva zile. prin fuziunea a doua hife din miceliuJ Mucor. Miceliul initial moare pe ma:sura:ce inelul se extinde. iar ciupercile otra:vitoarepot fi adeseava:zuteformand inele pe peluze ~i pe terenuri de joaca:.avand consecinte fatale. Miceliul penetreazafrunzele $i determina aparitia unor umflaturi mari $i ro$ii ca ni$te ba$ici. O boala a secarei numita Claviceps purpurea nu a redus doar recoltele. este o specie parazita. intr-un stadiu al ciclului vietii sale ea produce corpuri negrepurpurii sub forma de comuri. corpurile de fructificatie negre.inatoare pana cand in cele din urma ele se dizolva. este un mucegai care cre$te cu u$urinta pe paine.inute pe hife verticale se gasesc sporangiile care con. Sporii sunt purta~i pe capetele ramurilor radiante. numite comul secarei. Intoxicarea cu comul secarei prin consumul de paine de secar:l infestata a provocat epidemii infrico$atoarein Franta $i in Germania in Evul Mediu. dupa cateva zile putem gasi crescute pe ea colonii. 27 . Mucor poate sa se reproduca pe cale sexuata sau pe cale asexuata. ~ 'Q) "'" ] 5 ~ 0 medicamentului numit ergometrina:. Simptomele includeau contractii musculare spasmodice $i aparitia treptata a cangrenei la degete. dar poate altera alimentele. J ~ "'§. pot fi vazute cu aiutorul unei lupe sau al unui microscop de putere mica. Efecte asupra oamenilor Recoltele de cereale precum graul. Sus. numita ba$icareafrunzelor de prun. $i sporangiile sau corpurile care poarta sporii sunt cele care pot fi vazute sub forma unor gamalii negre de ac. care da frunzelor un aspect rasucit. o tunga ascomiceta raspandita in cele mai multe soluri. ni$te fungi cu care suntem familiarizati. nu este legata:de vre-un mister. unde secreta enzime digestive care descompun hrana pentru a putea fi absorbita. Fungii numiti ascomicetesunt in mare parte saprofiti. iar pe ma:sura: ce se descompune. Decolorarea este provocata de saci de spori care ies prin frunza. Acest tip de mucegai nu provoaca daune grave. de$i boala pe care o putem vedea uneori pe piersici. Sporii transportati pe cale aeriana germineaza $i hifele asemanatoare cu ni$te ate penetreaza in curand particulele de paine. iar produsele din comul secarei sunt folosite in obstetrica:inca: din secolul al XVI-lea. Sporii exista aproape peste tot $i daca lasam paine umeda expusa. eliberandu-~i sporii. sunt utilizati pentru a controla sangerarea uterina: dupa: na~tere.in sporii.

dracilele sunt adeseadistruse Intr-o 1ncercarede a control boala graului. REPRODUCEREA DROJDIEI O Mucegaiurile se reproduc prin inmugurire. Consumarea multor "ciuperci otr~vitoare" este periculoas~.FUNGII sunt paraziti d~un~tori ai plantelor.ia se inchide. precum p~l~ria mortii. este deosebit de interesanta deoarece ciclul vietii sale implic~ dou~ gazde. Faza sexuat~ a fungilor se dezvolt~ pe dracil~ sau pe mahonia. astfel Incat amenintarea este mai mic~. Sporii produ~i pe planta de grau Inainte de recolt~ se numesc teleutospori.t:l. dar ace~tia sunt incapabili s~ provoace boala direct pe o alta plant~ de grau -ei afecteaz~ doar un arbust numit dracil~ (Berberis vulgaris) sau un arbust strans Inrudit numit mahonia. De~i speciile viu colorate sunt adesea otravitoare. Nu exista nici a regula simpla ~i sigura pentru a determina daca a ciuperca este otravitoare. Se formeaza o strangula. In acele p~rti ale SUA In care se cultiv~ grau. Unele. Daca:nu suntem siguri daca a ciuperca este comestibl1asau nu. Uneori gatitul anuleaza efectul otravii. rugina a distrus 70% din recolta de grau din Minnesota ~i din Dakota. Animale ~i plante 6 -BACTERII. De obicei. se numara printre speciile periculoase. O Unul dintre cei mai colora1i dintre to1i fungii este palaria ~arpelui.ie in celula parinte.ruginile sunt specifice pentruun tip de planta. cu un cerc interior de iarb~ verde boga. Ruginile Nu toate bazidiomicetele produc corpuri de fructificatie mari care seam~n~ cu ciupercile comestibile. acea regiune cre~terea ierbii este stimulat~. efectul pare misterios ~i magic. provocand simptome care variaz~ de la halucinatii pan~ la dureri mari de stomac. Uneori mugurii formeaza colonii mari ~i ramificate. o specie saprofita de padure. unele specii toxice arata la fel ca altele inofensive pentru ochiul neantrenat. Ace~tia se numesc rugini pentru c~ produc mici pustule ro~ii-maronii de spori pe frunzele gazdei. VIRUSURI $1 ALGE . dar sporii produ~i nu pot afecta acesteplante. Un grup important -ruginile 28 letala palarie a ~arpelui. In schimb pot cre~te pe grau ~i cauza rugina. Apoi strangula. Deoarece corpurile de fructificatie -ciupercile otr~vitoare -apar in jurul marginii ex. convulsii ~i toropeal~. dar In alte cazuri ele raman toxice chi~r ~i dupa preparare.terioare a inelului care se extinde. nu trebuie In nici un caz s-o consumam. in anul 1954. nucleul se divide ~i noul nucleu trece in muure. dar specia Intalnit~ In Marea Britanie atac~ probabil doar ierburile ca gazd~ secundara ~i nu graul. ~i atractiva dar totu~i potential O Petice de rugina pe o planta de grau. numit~ rugina graului. dar una care atac~ graul. Este foarte otravitoare. precum nalbele ~i gura-leului.

Sign up to vote on this title
UsefulNot useful