CUPRINS

CUPRINS.........................................................................................1 INTRODUCERE...........................................................................18 CAPITOLUL I...............................................................................20 OBIECTUL ŞI DOMENIUL .......................................................20 PSIHOPEDAGOGIEI SPECIALE..............................................20 1. Locul şi rolul Psihopedagogiei speciale în cadrul ştiinţelor psihopedagogice..........................................................................20 2. Cadrul conceptual şi terminologia Psihopedagogiei speciale .....................................................................................................24 2.1. Clarificarea noţionalã şi operaţionalã a conceptului de “handicap”...............................................................................24 2.2. Noi concepte şi schimbări de sensuri ale unor noţiuni şi sintagme din sfera psihopedagogiei speciale...........................2 CAPITOLUL II.............................................................................34 STUDIEREA PARTICULARITĂŢILOR PROCESULUI DEZVOLTĂRII LA COPIII CU DIZABILITĂŢI ( !"# G$. R% !& 1'''(....................................................................................34 1. DEZ !L"#$E# P%&'&C( )& *+ (,#$E# *+ C#Z-L PE$%!#+EL!$ C- D&Z#.&L&"(,&........................................./0 1.1. Conceptul de de!"oltare# tulburări primare şi deri"ate ale de!"oltării................................................................................$ 1.2. %aportul dintre fenomenul de de!"oltare psihică şi acti"ităţile de &n"ăţare..............................................................$' 1

2. $elaţia în12ţare3de41oltare la ele1ii cu CE%..........................40 2.1. Clasificarea tulburărilor de!"oltării (stărilor disontogenice)# după *. *. +ebedins,i# 1-./0.........................44 2.2. +ocali!area defectelor la diferite categorii de deficienţi. .4 /. DEZ !L"#$E# C!5PE+%#"!$&E.....................................46 $.1. 1efinirea de!"oltării compensatorii.................................4. $.2. 2ormele compensării0.......................................................4$.$. 3rincipiile adaptării compensatorii (1. 1amaschin# 1-'$)0 ................................................................................................./4 4. C!+CEP"-L DE *+ (,#$E. ..............................................7/ $EL#,&# *+ (,#$E 8 DEZ !L"#$E......................................7/ 4.1. 2orme ale &n"ăţării0...........................................................// 4.2. %olul acti"ităţii &n de!"oltarea psihică............................./ CAPITOLUL III............................................................................)' SPECI*ICUL EVALUĂRII ŞI INTERVENŢIEI LA COPIII CU DIZABILITĂŢI. ( !"# V+,-%& E.& 1'8.&1'') /0 R% !& G$.& 2002(................................................................................................)' 1. DE5E$%-$& P%&'!D&#9+!%"&CE )& %PEC&:&C-L P$!9+!ZE& *+ P%&'!PED#9!9&# %PEC&#L( ..................7; 2. %PEC&:&C-L &+"E$ E+,&E& ED-C#"& 8 "E$#PE-"&CE <"ipuri de recuperare=>................................................................67 1%"0234!4 05......................................................................................'3 D+2+,607Ă,0 87 RELAŢIA............................................................'3 COMUNICARE 9 PERSONALITATE : COMPORTAMENT .........................................................................................................'3 LA PERSOANELE CU DIZABILITĂŢI ...................................'3 2

CAPITOLUL V............................................................................11; PRINCIPALELE CATEGORII DE PERSOANE CU DIZABILITĂŢI...........................................................................11; 1. DE:&C&E+,# DE &+"ELEC" <dup2 9h.$adu? 1;;;=..........110 1.1. 1efiniţia deficienţei de intelect.......................................11 1.2. 5tiologia deficienţei de intelect......................................11. 1.$. Clasificarea deficienţei de intelect..................................124 1.4. 6tructura personalităţii debilului mintal........................12 a. 6ubsistemul cogniti"......................................................12 b. 6ubsistemul comunicaţional..........................................1$4 c. 6ubsistemul afecti"7moti"aţional..................................1$$ 1. /. 3articularităţile dinamicii de!"oltării corticale şi psihice deficientului mintal (după 8h. %adu# 1---)..........................1$' 9*:sco!itatea genetică” sau patologică............................1$. Caracterul limitat al !onei pro;imei de!"oltări................141 <eterocronia patologică a de!"oltării...............................144 =nerţia oligofrenică# ca dereglare a dinamicii corticale a deficientului mintal............................................................14' %igiditatea (reacţiilor comportamentale)..........................1/2 2ragilitatea şi labilitatea conduitei "erbale.......................1/2 2ragilitatea construcţiei personalităţii deficientului mintal ...........................................................................................1/$ 2. de@icienţa de 1edere...............................................................174 2.1. 1elimitări conceptuale....................................................1/4 2.2. 5tiologia deficienţelor de "edere....................................1// 2.$. Clasificarea deficienţelor de "edere...........................1/' 2.4. 1e!"oltarea psihică şi fi!ică la deficienţii de "edere din perspecti"a mecanismelor compensatorii..............................1/. <7 ",06!4 ,=7 63 !4 + 136"+7>%,+ +>2+ 137 0?037%2 + +@010+7?% ",06%,#& % 01# + 7%2!,%& A,% !4& A,%502%2+% /0 $

1%!-+4+ +@010+7?+0 50-!%4+& + +5+72!%4+4+ +@010+7?+ %>310%2+. .......................................................................................................1;0 A42@+4 136"+7>+%-# !7 13"04 %207> + 1+102%2+ 232%4# /0 %42@+4 !7 %6B403". <72,:!7 @+4 136"+7>+%-# !7 603" /0 872,:%42 @+4 !7 $0"+,6+2,3". <7A!>2%,+% 1=6"!4!0 50-!%4 +>2+ %42@+4 136"+7>%2# +1=2 "0+, +,+% 1=6"!4!0 ",3@!7-0600. <7 @+4!4 1!6 >+ 6%70@+>2# 136"+7>%?0% 1372+%-# /0 5=,>2% 4% 1%,+ % %"#,!2 +@010+7?% 50-!%4#& % 01# 07>2%4%,+% 206"!,0+ % 6+1%70>6+43, 136"+7>%23,00 >%! @3,6%,+% 43, 2=,-0+& 87 072+,@+,+7?# 1! +",07 +,04+ +C% +D0>2+72+ /0 87 137 0?004+ !73, >2#,0 %@+1205+ 7+A%205+. .......................................................................................1;0 ED0>2+7?% @,+15+72# % !73, 137>+107?+ >+1!7 %,+ 7+A%205+ %4+ +@010+7?+0 136"401# >02!%?0%& 1#10 /0 +4+ 2,+B!0+ 136"+7>%2+& +4+ $%7 01%"=7 !:4 "+ 13"04 232 %2=2 + 6!42 1=2 /0 +@0102!4 ",06%,. .......................................................................................................1;0 C37>+107?+4+ 7+A%205+ "32 %"#,+% "+ "4%7!4 +-5342#,00 @0-01+& 072+4+12!%4+& ">0$36323,00 /0 %@+1205 9 %202! 07%4+& >340102=7 @3,6+ >"+10@01+ + 136"+7>%,+. P,31+>+4+ ">0$01+ "32 >",0C070 %, "32 /0 1372,%1%,% B!7!4 6+,> %4 136"+7>%?0+0. T,#>#2!,04+ 20"343A01+ /0 "%,201!4%,02#?04+ 07 050 !%4+E @0,+ %1205# >%! "%>05#& 20" +D2,%5+,2 >%! 072,35+,2& 07>2%4%,+ ,%"0 # >%! 4+72# % ,+@4+D+43, +21& 8/0 %!& /0 +4+& !7 ,34 137 0?037%2 87 ",31+>!4 136"+7>%?0+0. ...............................................................................1;0 T,+B!0+ ># %",+10+6 %1# 6+23 +4+ + 136"+7>%,+ @343>02+ >+,5+>1 ,+%46+72+ +"#/0,00 0@01!42#?043, 872=6"07%2+ + %1+/20 13"00 /0 %1# 7! 1!65% +4+ %! +@+12+ >+1!7 %,+ 7+ 3,02+& #!7#23%,+. ..................................................................................1;1 D+ +D+6"4!& !7 %6B403" 1%,+& "+72,! %:/0 136"+7>% +@010+7?%& ",%1201# ",+ 3607%72 3 075+>20A%,+ 2%1204#& 1$0%, %1# 7! 4

+40607# 136"4+2 5+ +,+%. <7 @+4!4 %1+>2% +4 3B?07+& 872,:% +5#,& 3 06%A07+ 6%0 ",+10># % 3B0+12!4!0 "+,1+"?0+0. P0"#02!4 >+ 35+ +/2+ ",3 !1205. S+ 872=6"4# 87># 1#& 3B0/7!07 !:>+ ># "+,1+%"# "+ 1%4+ 2%1204# /0 ,+7!7?=7 07 1+ 87 1+ 6%0 6!42 4% +D+,10?0!4 50-!%4& 5+ +,+% 4!0 +507+ 07 1+ 87 1+ 6%0 "!?07 +@010+72#& @007 1# 7! +>2+ !2040-%2#. <7 %1+>2 1%-& 63 !4 + 136"+7>%,+ 1%,+:4 %C!2# "+72,! 636+72 >+ 35+ +/2+ 73105 "+ 2+,6+7 4!7A /0 + !1%23,!4 5% 2,+B!0 ># 072+,507#. D%1# 87># 13"04!4 >!@+,# + A4%!136 07@%7204 /0 /206 + 4% 6+ 01!4 3@2%46343A 1# +4 8/0 5% "0+, + 87 1!,=7 5+ +,+% /0 +10 2,+B!0+ >%:/0 "+,@+1?037+-+ "+,1+"?0% 2%1204#& "+72,! % "!2+% @0 ",+A#202 !7+0 730 >02!%?00& %2!710 536 137>0 +,% 1# %1++%/0 63 %402%2+ + 136"+7>%,+ +>2+ "3-0205#. ...........................................................1;1 N+5#-#23,!4 1%,+ 8/0 136"+7>+%-# >+7206+72!4 + @,!>2,%,+ ",07 +@3,2!4 + % ,+!/0 872,:!7 36+70! 87 1%,+ >062+ 1# %,+ "3>0B0402#?0& 136"+7>+%-# 87 >+7> "3-0205& +>0A!,. T32!/0& 871$0 +,+% 87 >07+ /0 >2#,04+ + ,+5+,0+ 137>34%23%,+ 87 1%,+ >+ ,+@!A0%-# !7 7+5#-#23, 1%,+ >+ >062+ 07@+,03,0-%2 /0 07>+1!,0-%2& 1$0%, %1# ,+",+-072# !7 6+1%70>6 06+ 0%2 + %"#,%,+ % E!:4!0& "32 !1+ 87 1+4+ 07 !,6# 4% %7!602+ @3,6+ + 7+5,3-#. ........1;2 L% 7+5#-#23,0& 2+7 07?% + %6"40@01%,+ % ,+%1?0043, + 3,0+72%,+ /0 + %"#,%,+ @%?# + >206!40 %! 02050 +>2+ 3 136"+7>%,+ >"372%7#. L% !700 %6B403"0& 31$0!4 %",3"0%2 + 3B0+12 >%! 3B0+12!4 %",3"0%2 + 31$0& 87 1%,+ 1%- >+ +40607# /0 1375+,A+7?%& 137>202!0+ 3 @3,6# + 136"+7>%,+ >"372%7#& % +>+% 73105#. ..1;2 S+ "32 0>207A+& "+ + 3 "%,2+ 136"+7>%,+% >"372%7#& 1%,+ >+ "3%2+ 6%70@+>2% 87 %@%,% %1?0!700 + !1%?037%4+ 0%, "+ + %42# "%,2+ 136"+7>%,+% 0,0C%2#& %4+ 1#,+0 6+1%70>6+ >!72 >206!4%2+ /0 +-5342%2+ 87 63 +40B+,%2& 1% "%,2+ % !7!0 >0>2+6 + + !1%?0+. C36"+7>%?0% >+ "3%2+ 875#?%. U7+3,0 136"+7>%,+% /

..+ >%! 50B..1....... ....! 1+0 1! 1+102%2+% 1!43.3 C+% 6%0 06"3. /0 1! %C!23. M!/!& 1''.2!4 +@010+72 %4 1+43..3 <7 1%-!4 %6B403"0+0 63 +..!6+72+ %C!2#23%...%23.. %..07 "3>0B0402#?04+ "+ 1%. %42+4+ "+72.......!6+72 >06"4! %..+% + !1%23.... 07>2.+>2%72+ %4+ %7%40-%23..+%40-+%-# 87%072+ + 23%2+ 3 136"+7>%?0+ 072+.00 %4+ 7+5#-#23..+ 13"04!4 84 +>@#/3%..+ 5%.+& %...+1!"+.+-+..3 <7 1%-!4 1+102#?00 232%4+ >%! %"....3701+ 1%.......!4 ># >+ "3%2# % %"2% B07+ 4% 6+ 0! +>2+ 7+1+>%...+ 431 136"+7>%?0% 072.07 1+04%4?0 %7%40-%23...! 1% 7+5#-#23.. ..3 B%>237!4 %4B +>2+ !7 07>2......3:2%1204+...........0..+%& I.043......+ 4+ ..!6%.........5+ @!71?037%4+ 4% 705+4!4 1+43....+% "....(.!4!0....0%4+...... . ED0>2# 3 6%....%4+ + % %"2%.....0+ "+ 1%.+ >".%2+ 3"23:+4+12..%2+& 1=7 >!72 %@+12%2+ !7+4+ >!B@!71?00 %4+ %7%40-%23...043.+1?0% .1....07 60C43%1+4+ .......+% "3%2+ @0 !2040-%2# /0 1$0%.2 U7+3..# 4% 87 +67!4 /0 >!B 87 ..+& + 7%2!.# 4% 0..!4!0 50-!%4 %.....31+>+4+ 136"+7>%23.....2+ !204& @%10402=7 136"+7>%.7#& 0%..2%72# 0>2071?0+ "+72...0.!4!0 50-!%4....#6=7 ..!6+72+& %"%..# +>2+ 87431!02# ".... @3%.+ 60C43%1+ 13....3%"+ 232%4+ >+ ..0 136"+7>%.0C07# ". O >06"4# 4!"# @343>02# + +4+5!4 %6B403" "3%2+ %C!2% 136"+7>%?0% "....207 >+67%4+4+ 50-!%4+ 87 >+67%4+ >373..07 6+1%70>6+4+ 7%2!.31+> + %!23+ !1%?0+& "+ 1%.+ 3 "+..0+72%............ 136"+7>%23.00 >+ ...4%42+ >!B@!71?00& +10 1=7 5+ +.+% >"372%7# >+ ..+%40-+%-# 7! 7!6%0 "....+ 80 %C!2# "+ 1+0 1! 1+102%2+ 7312!.1....... .. P+72.!4 !73....0+2%2+ + %"%.07 %"3...1.0C%2# 137>2# 872................! 3......+>"!7-#23%.1..%2+ 1%.+ /%7>+ + +-5342%.# 2+$701# (A.. ED0>2# %"%..31+>+43..4%42+ 63 %402#?0 >+7-3...+% ".%2+ >%! %42+ 07>2...602+ A....+@+. 1% >0 6+ 0!4 >#:0 3@+... ..%>0>2+601#& % 01# "..>0>2+601# & 87 >+7>!4 1# @!71?0% 50-!%4# +@0102%...............+.. .+ %.........:!7 "......% !4 +@010+7?+0 50-!%4+..... R3-3....& 1375+....

.04+ 072+.....+% 7+5#-#23..6%?004+ 3@+.! 07>2.. %7%40-%23..4 C36"+7>%?0% 072+...+% >!72 @343>02+ 4% 6%D06!6 /0 072+.+%40-+%-# "..+%.%4 "+72.+2%2+ ...!4 50-!%4.07 "%4"%.) O 1%..06+%& >!B>2%7?%& !.0>!4 87 B.%044+ %....043.... .0?0 %..%2 87431!0.1+"?0+ 2%1204#..B% + 3 "+. E534!205& 3..# 1+ >1% + 5+ +.1.. . 1=7 1%4+% %1+%>2% >+ 35+ +/2+ 07+@010+72# %..! % >!"4070 5+ +..%@0+ /0 % 6!423....+% +?07+ 3 +1$05%4+7?# 07@3...0%4+.0.!0.2%7?% 43.02%2+.. S06?!4 2%1204 +>2+ "..%>1!7 + 1$0%..+% 1! %42+ >0>2+6+ >+7-3.1+"?0+ +D14!>05 2%1204#& 10 + .+/2+ "+ 6#>!.00 ".... /0 >+1!...07 >+7-%?00 >!11+>05+ 07 1%.+4%2+. B0343A01# 1."...02+ + 1+4+4%42+ >06?!.+ 431 >!B>202!0.!4!0 7! 7!6%0 07@3.... <7 137 0?004+ >"%?0!4!0 6%. /0 @343>0.+% 1! 6%7% 87 60/1%.+A!4# %!-!4..0710"%4 84 "..# 7+5#-#23.0%4+ .+A!4# 2%1204 : F07+>2+-01#.+& %1+>2+ 3!# @3.0 0@+.026+201#& % $#.....0 ' . A>0A!.02%2+ /0 7!6+.0>201# % 136"+7>#.6%& 534!6!4& 6#.6+ + 136"+7>%?0+ >!72 13.+40+@ 4% A+3A..%12+..+& ..+% 1!B%. +4+ >+ 86B07# 87 %120502%2+% 13A70205# 1#10 13"04!4 1!73%/2+ ".+% /0 87 A+7+.. 072%12+ %4+ >0>2+6!4!0 4+-%2& 63B040-=7 +10 "3>0B0402#?04+ 50-!%4+& %.. C36"+7>%?0+ 7! 87>+%67# +10 7+%"#..07 %1+>2 1372%12 07%601 +>2+ @%"2!4 1# >+ .....A%70>6!4 871+%. %42+ @3.6%?0+ %..?00 87 ......% 87%42 1! 5#-!4.1..!0+/2+ 6072%4 06%A07+% A43B%4#. S206!400 >373.6%?037%4# + A..+% + 4% 0>2%7?#& +4 80 3@+.... S+7-%?004+ F07+>2+-01+ /0 1+4+ 2%1204+ %! 4% B%-# %7%40-%23.. C0202: >1. L% 705+4!4 601. 7! +>2+ 53....4 <7 1%-!.. "..+ >+ 137>2.=7 1!73%/2+... D%.1# 872=0 ># 136"+7>+-+ "+ >+%6% +4+6+72+43.......1+"+ @3..026!4!0 4% %..>0>2+601# : 87>+%67# 1# @!71?0% 50-!%4# +>2+ 87431!02# 1! %42+ 63 %402#?0 >+7-3.6+ + 6%2+....02%2+%& %>"+.. P+72..1.#6%>+ 072%12+. 0%4 "+72.02# !7!0 "0"#02 %1205 +4 "3%2+ "+.063.....+0% + ....0%4 0 %1201 >+ B%-+%-# "+ "+.3: >"%?0!4!0& "%4"%.6+ 0%.. D%23...+..34!4 136"+7>%23.....! + !1%.3%>+ %42+ 1%402#?0 %4+ 3B0+12+43.. I6"3.+% 1! !7 %42 %7%40-%23.+4+5%72 07@3.....

>+67%40-+%-# ",+-+7?% !73, 3B0+12+& >2%,+% /0 %1?0!7+% 43,& 0>2%7?%& 0,+1?0% /.%. N+5#-#23,!4 "3%2+ %@4% "+ 1%4+ %! 0205# 07 1+ 0,+1?0+ 507+ !7 5+$01!4& "3%2+ ,+1!73%/2+ !"# -A3632!4 "%/043, 3 "+,>3%7#& "3%2+ 431%40-% "3-0?0% 1+4!0 1%,+ 0 >+ % ,+>+%-#. T3%2+ %1+>2+% >+ +",07 ",07 +D+,10?0!. .................1;; U7 7+5#-#23, +D+,>%2 "3%2+ >2%B040 %! 0205 %1# 871#"+,+% 87 1%,+ >+ %@4# +>2+ 601# >%! 6%,+& +>2+ 87%42# >%! C3%>#. E4 "3%2+ 0 +720@01% >"%?004+ A3%4+ %, /0 3B>2%134+4+& 1#10 >+7-%?0% + 3B>2%134 %,+ 4% B%-# ,+1+"2%,+% %! 0205# % >!7+2+43, ,+@4+12%2+. .......................................................................................................1;; C36"+7>%?0% 072+,>0>2+601# 0714! + /0 "%,2010"%,+% >+7-%?0043, 34@%1205+. M0,3>!,04+ ,+1+"2%2+ >+67%40-+%-# ",+-+7?% 6!423, 3B0+12+ /0 % 1%402#?043, 43,& % 0>2%7?+0 /0 0,+1?0+0. T32 %/% 1,+/2+ 5%43%,+% 07@3,6%?037%4# % 1+43,4%42+ 1#0 >+7-3,0%4+. ................1;; P+ B%-% +D+,102#,00 "+ 1%,+ 3 06"!7+ +@010+7?% 87>#/0 /0 87 >02!%?0% 87 1%,+ %2+7?0% >+ 1371+72,+%-# %>!",% %2+7?0+0 %7%40-%23,043, 5%40-0& 13"000 7+5#-#23,0 +507 1%"%B040 + 0@+,+7?0+,0 %! 0205+& 2%1204+ +21. 07 1+ 87 1+ 6%0 @07+. .............1;. C36"+7>%?0% 072,%>0>2+601# : %1+>2 20" + 136"+7>%,+ +>2+ ",3",0! 87 >"+10%4 13"0043, 1! +@010+7?# 50-!%4# "%,?0%4#: %6B403"0. ......................................................................................1;. D+@010+7?% 50-!%4# "%,?0%4#& ",3 !># + 4+-%,+% 6%0 6!42 >%! 6%0 "!?07 A,%5# % !73, >!B@!71?00 %4+ %7%40-%23,!4!0 50-!%4& 4%># 232!/0 % +>+% %42+ >!B@!71?00 87 >2%,+ + @!71?037%,+. A/% %,& 1$0%, 87 072+,03,!4 >0>2+6!4!0 @!71?037%4 %4 5+ +,00 >+ "#>2,+%-# !7 %7!602 "32+7?0%4. C36"+7>%?0% 072,%>0>2+601# ,+",+-072# 2+7 07?% 3,A%70>6!4!0 + % !2040-% %1+>2 "32+7?0%4 ,+>2%72& +10 + % 136"+7>% 1$0%, "+ >+%6% %7%40-%23,!4!0 50-!%4. P,%1201& .

%1+%>2% 87>+%67# 871+,1%,+% + % >+ %C!7A+ 4% 3 06%A07+ 50-!%4# 6%0 B!7# 1! "32+7?0%4 @0-0343A01 +D0>2+72. .................................1;. <7 @!71?0+ + 1%,%12+,!4 /0 A,%502%2+% %@+1?0!700& + 136"37+72+4+ ,+1+"23,!4!0 1%,+ >!72 4+-%2+ >%! + >!B@!71?004+ 2!4B!,%2+ >+ 137>2%2# 3 6%,+ 5%,0+2%2+ + @3,6+ + 136"+7>%,+ 072,%>0>2+601# >"372%7#. U7+4+ %! +@010+7?# ,+ !>#& %42+4+ %C!2# 6%0 6!42. U7+4+ %"%, 1% ,+@4+D+ 07137/20+72+& %42+4+ 1! !7 %7!602 A,% + 137/20+720-%,+. ..................................................1;. U7 ,+@4+D B07+ 1!73>1!2& + +D+6"4!& 137>2# 87 136"+7>%,+% +@0102!4!0 + ,+@,%1?0+ %4 $0"+,6+2,3"!4!0 ",07 %6"40@01%,+% +@3,2!4!0 %1363 %?00. U7 %42!4 84 137>202!0+ >13%2+,+% 07 @!71?0+ % !7!0 31$0 %2!710 1=7 5+ +,+% 1+43, 30 31$0 +>2+ 07+A%4#. R+>2,=7A+,+% 1=6"!4!0 50-!%4 +>2+ 136"+7>%2# ",07 60/1#,0 %6"4+ %4+ 1%"!4!0 "+72,! % 1!",07 + 06%A07+%. C3"000 1! >+7>0B0402%2+ 4!6073%># >1#-!2# 0%! "3-0?00 + 1#!2%,+ % 4!60700& + >02!%,+ 87 431!4 !7 + 4!607% 1% + 1%2 6%0 B07+ "+ 3B0+12!4 "+,1+"?0+0. U7 13"04 + 4% Ş13%4% "+72,! A6B403"0& 1#,!0% 0 >:% %2 3 4!"# 1%,+ >#:4 %C!2+ 4% 10202 3 @343>+% "+72,! % ",07 + 402+,% 87 @31%,!4 +0 4!6073>. L% !7 A,% 6%0 ,0 01%2 + 137/20+720-%,+& %, 7! 232%4& >+ %@4# ",31+ ++4+ 136"+7>%23,00 %"#,!2+ 87 206"!4 +D"43,#,00 50-!%4+ >340102%2+ + ",31+>!4 + 875#?#6=72. ......1;8 L% 871+"!2!4 /134%,02#?00 +4+5!4!0 %6B403"& 071%"%102%2+% 3,0+72#,00 !"# 3 >1$+6# "+,1+"205#& 40">% !7+0 43A010 % +D"43,#,00 1%,+ ># 137 !1# >",+ "!712+4+ + ,+"+, +>+7?0%4+ "+72,! 0 +720@01%,+ >+ 136"+7>+%-# ",07 206"!4 87 +4!7A %4 075+>20A#,00 /0 1%,%12+,!4!0 +0 ,+ !7 %72. GP,07 7!6#, 6%,+ + 60/1#,0 31!4%,+ /0 + -37+ + @0D%,+ % ",050,00& %6B403"00 871+%,1# ># 136"+7>+-+ >4%B% 43, %1!02%2+ 50-!%4#& "+72,! % 1%"2% >!@010+72+ 07@3,6%?00 1%,+ ># 4+ "+,602# >#:/0 @3,6+-+ 3 06%A07+ "+,1+"205# 6%0 B3A%2# /0 6%0 14%,#.H (V. P,+ %(. C+,1+2#,04+ %>!",% %120502#?00 "+,1+"205+ % +4+5043, %6B403"0 %,%2# 1# %12!4 -

50-!%4 %,+ + 1=/20A%2 1=7 +>2+ >06!42%7 1! ,+1+"2%,+% !73, >206!40 %1!>2010& 2%1204:F07+>2+-010 /.%. U7+4+ 1+,1+2#,0 %! +637>2,%2 1# "+,@3,6%7?+4+ 50-!%4+ 1,+>1 87 +D+,10?004+ 1%,+ >340102# 13713602+72 3 %120502%2+ 6323,0+ E 1372!,%,+& +1!"%,+& "+,@3,%,+. .....................................................................................1;' L% 871+"!2!4 /134%,02#?00& +4+5!4!0 %6B403" 80 +>2+ 7+1+>%, !7 1372,34& >%! 6%0 B07+ -0> !7 %!231372,34 2%1204& F07+>2+-01& %! 0205 +21. & 07 1%!-% A,+/+4043, @,+15+72+. C! 206"!4 +4 >+ +40B+,+%-# "%,?0%4 + %1+>2 1372,34& 4% 1%,+ ,+507+ 1=7 +>2+ "!> 87 @%?% !73, ",3B4+6+ 730 /0 0@0104+. T,+1+,+% 4% %42+ 63 %402#?0 >+7-3,0%4+ 6%0 +>2+ !7+3,0 7+1+>%,# "+72,! 1% 5+ +,+% ># 7! @0+ >!",%>340102%2#& "+72,! % >+ %>0A!,% 3 0$7% 50-!%4#.................1;' L% %6B403"0 >+ "!7+ ",3B4+6% %>0A!,#,00 3607%7?+0 50-!%4+. C3"04!4 2,+B!0+ ># 875+?+ ># @343>+%>1# 23%2+ 1#04+ >+7-3,0%4+ %, 1% !7 >",0C07 %4 5+ +,00 /0 7! "+72,! >!:"4070,+% +0. C=7 !7 +4+5 %6B403"& 1! "3>0B0402#?0 50-!%4+ ,+ !>+ %, !2040-%B04+ 87 ",31+>!4 + 875#?#6=72& 6%70@+>2# 2+7 07?% + %:/0 @343>0 5+ +,+% 07 1+ 87 1+ 6%0 "!?07& B%-=7 !:>+ ",+ 3607%72 "+ %4?0 %7%40-%23,0& >+ 137>0 +,# 1# ",31+>!4 136"+7>%23, %B3, %2 6+,A+ "+ 3 1%4+ A,+/02#& 1%,+ "+,01402+%-# +-5342%,+% 5+ +,00 4!0 /0:4 !1+ >",+ >02!%?0% + 7+5#-#23,....................................................................1.0 N+5#-#23,00& 1$0%, %1# 7! %! ,+",+-+72#,0 50-!%4+& "+,1+" >"%?0!4 /0 %! 73?0!7+% + >"%?0!. O 35% # +>2+ 87>!/0 @%"2!4 1# +0 >+ 3,0+72+%-# 87 >"%?0!& ,+1!73>1 3B0+12+4+ "+ B%-% 87>!/0,043, 43, >"%?0%4+& "+,1+" /0 87?+4+A ,+4%?004+ >"%?0%4+& "32 875#?% 3B0+12+ 1% A+36+2,0% >%! A+3A,%@0%. D0@01!42#?04+ ",3 !>+ + +@010+7?% 50-!%4# @%1 !7+3,0 1% +4+500 7+5#-#23,0 ># %0B# /0 !7+4+ ,+",+-+72#,0 >"%?0%4+ A,+/02+ +>",+ 6#,060& 0>2%7?+4+ >%! @3,6+4+ !73, 3B0+12+ 6%0 A,+! + 1!",07> ",07 "%4"%,+. S+ 87?+4+A+ 1# %>2@+4 + ,+",+-+72#,0 7! "32 >+,50 ",31+>!4 136"+7>#,00..................................................................................1.0 14

A1+4%/0 ,34 136"+7>%23, "+ 1%,+ 4% +4+500 7+5#-#23,0 84 %! ,+",+-+72#,04+ 2%1204:F07+>2+-01+& 4% +4+500 %6B403"0 84 %! ,+",+-+72#,04+ 50-!%4+. Ş0 %010 %,+ 431 137@,!72%,+% 1! 06%A07+% A+7+,%40-%2#& + %2% %1+%>2% 87 1% ,!4 +D"43,#,00 50-!%4+. N!6+,3%>+ 1+,1+2#,0 +@+12!%2+ 87 /13404+ "+72,! %6B403"0 %! +637>2,%2 ,34!4 06%A07043, A+7+,%40-%2+ 87 136"+7>%,+% 5+ +,00 >4%B+. ............................................................................................1.1 A2=2 87 1%-!4 7+5#-#23,043, 1%2 /0 1+4 %4 %6B403"043, >+ ,+6%,1# 431!4 6%0 6%,+ "+ 1%,+:4 31!"# 6+63,0% 534!72%,#& 072+7?037%4# 87 %120502%2+% ">0$01#. E0 1%!2# ># ,+?07# 1%2 6%0 B07+ 07@3,6%?004+ "+,1+"!2+ >%! 1!73>1!2+ "+ 1%4+ 43A013:5+,B%4# "+72,! % 4+ "!2+% @343>0 /0 % >+ 3,0+72% 6%0 !/3, 87 >02!%?00 >0604%,+. S+ 3B>+,5#& + +D+6"4!& 1# 7+5#-#23,!4 1%,+ >2,#B%2+ "+72,! ",06% 3%,# !7 %7!602 ,!6& 87>3?02 + !7 5#-#23,& 1%!2# ># ,+?07# 0@+,02+ "!712+ + ,+"+, "+72,! % >+ "!2+% +>1!,1% %"30 /0 >07A!,. E4 /20+ 6%0 B07+ +1=2 730 1%2+ >2%?00 >!72 "+ !7 %7!602 "%,1!,> 1! 2,%65%0!4& 1%2+ 072+,>+1?00 %,+ + 2,+1!2 "%7# 4% 431!4 >",+ 1%,+ >+ 87 ,+%"2#& !7 + 5% 872=470 3 +705+4%,+ +21. E@3,2!4 137207!! + % 6+63,%& % ,+?07+ /0 % ,+%12!%40-% +507+ 3 1%402%2+ % 6+63,0+0 4!0& % 1#,+0 @3,6%,+ 6+,02# ># @0+ 871!,%C%2# + "+ %A3A....................................................................................1.1 U7 6%,+ %C!23, 87 +>@#/!,%,+% %7%40-+0 50-!%4+ % !7+0 06%A070 7+14%,+ +>2+ A#>02 + +4+5!4 %6B403" 87 ,%"3,2%,+% 4% 3 0"32+201# 73?0!7+:A+7& %4+ 1#,+0 732+ 80 >!72 1!73>1!2+. D%1# ",06+4+ 07 0100 84 !1 "+ +4+5 4% 0"32+-% 1# 2%B43!4 ,+",+-072# !7 %70:6%4& + +D+6"4! 80 5% @0 6!42 6%0 !/3, ># 0 +720@01+ +2%4004+. ED"+,06+72+ 87 1%,+ >+ %>0A!,# 3 ,%"3,2%,+ 13,+12# 4% 73?0!7+%: A+7 %! ",3B%2 1# +% %C!2# 137>0 +,%B04 0@+,+7?0+,+% 136"37+72+43, !7!0 2%B43!& 87?+4+A+,+% ,+4%?0043, 072,+ +4+ /0 87 A+7+,%4 3 %7%40-# 50-!%4# + %42@+4 @3%,2+ 0@0104# >%! 1$0%, 06"3>0B04#. <7 1%-!4 %6B403"0+0& A=7 0,+% >+ 6%70@+>2# 87 +A%4# 11

6#>!,# 87 >",0C070,+% >072+-+0 >+7-3,0%4+ % +4+6+72+43, 0>207>+ >+"%,%2. A +>+% 7!6%0 1! >",0C07!4 A=7 0,00& %C!2%2# !7+3,0 + 3 06%A07%?0+ B3A%2# & +4+500 %6B403"0 1! 1=6"!4 5+ +,00 87A!>2%2 8/0 "32 @3,6% 06%A0704+ 6072%4+ %4+ 3B0+12+43, "+ 1%,+ 7! 4+ "32 1!",07 + 50-!%4& 87 %7>%6B4!4 43,. .............................................1.2 N! +>2+ + 0A73,%2 @%"2!4 1# ",07 %120502#?0 43A013:5+,B%4+ /0 06%A07%205+ % !7+0 %120502#?0 >+7-3,0%4+ 06"3>0B04+ 87 %7!602+ 1%-!,0 + %6B403"0+& + +D. "+,1+"+,+% 6!72+4!0 4% 1%,+ ",050,+% 7! %C!7A+& %>1!7 + /0 ,0>1!4 !7+0 87 +"#,2#,0 + ,+%402%2+. ED0>2# 6!42+ %>"+12+ %4+ ,+%402#?00 4% 1%,+ +4+5!4 %6B403"& 1% /0 1+4 7+5#-#23,& 7! "3%2+ %11+ + "+ 1%4+ 072!0205#. ...........................1.2 <7 1%-!4 13"0043, %6B403"0& +D"43,%,+% %2+72# 6#,+/2+ /%7>+4+ !7+0 0 +720@01#,0 13,+12+ % 3B0+12!4!0 "+,1+"?0+0. L% 7+5#-#23,0& @07+?+% 0@+,+7?0+,043, 2%1204+ >%! %! 0205+ +>2+ 4+A%2# /0 + +@3,2!4 %2+7?0+0. N+5#-#23,00 136"+7>+%-# 87 B!7# 6#>!,# ",07 1371+72,%,+% %2+7?0+0 /0 ",07 >2%B040,+% +0. R34!4 %2+7?0+0 +>2+ +>+7?0%4& %, 8713, %,+% %2+7?0+0 %>1!7 + /0 "+,0134!4 !7+0 >2#,0 + >!",% >340102%,+ 7+,53%>#. N+5#-#23,00 /0 %6B403"00 1%,+ 4!1,+%-# 87 ,026 137>2%72 /0 ",3 !1205 %! 0@01!42#?0 7+%/2+"2%2+ 1=7 40 >+ 1+,+ ># 2,+%1# 4% !7 %42 20" + %120502%2+& %5=7 7+530+ + !7 206" + % %"2%,+ 6%0 6%,+. A2+7?0% 43, +>2+ 0>2,%># 1! A,+! %, >+ /0 ,+>2%B04+/2+ 6%0 A,+! %1# % @3>2 0>2,%>#. ........1.3 C$0%, %1# +5+72!%4+4+ ,+>2!,0 + 5+ +,+ "32 % !1+ !7 >",0C07 13A70205 6%0 601 >%! 6%0 6%,+& 07@3,6%?0% ",0710"%4# + 1%,+ 0>"!7 7+5#-#23,00 >+ 3B?07+ 87 ",0710"%4 "+ >+%6% 1+43,4%42+ 63 %402#?0 >+7-3,0%4+& 87 >"+10%4 ",07 136"4+D!4 @!71?037%4 2%1204:F07+>2+-01 /0 "+ 1%4+ %! 0205#. ...........................................1.3 M%0 6!42+ 1+,1+2#,0 "+72,! 5+,0@01%,+% 13"0043, 7+5#-#23,0 %! !> 4% 13714!-0% 1# E GC3"000 7+5#-#23,0 + 5=,>2# /134%,# 601# %! !7 B%A%C >#,%1 + ,+",+-+72#,0 87 136"%,%?0+ 1! 13"000 12

.+1!2 ".0 01%2 .. P#!7+>1!& I.:3 14%># + 7+5#-#23..1%B040 %0 072+4+12!%402#?00..(.+% @3...02# >340102#..+ 8/0 +D+.+% 072+4+12!:%4# 7! +>2+ 1%!-%2# + +@010+7?% + 5+ +..03%.072.(C.... %6B403"0 1%..! %6B403"0 "+ 1+0 1! 705+4 072+4+12!%4 >1#-!2..6%4+& 87 . <7 1%-!4 +4+5043....& A=7 0..+ >4%B# %...+6%...@+1?037+%-# "+72.+% +@010+72!4!0 50-!%4 %..0+0 7+5#-#23.. . M+63.+ 7! %@+12+%-# ". 1! 705+4 072+4+12!%4 ...+ 73. ..0602# 4% /13%4% "+72.043.02# % 6+63.+ + 1!73%/2+.1.+ 072!0205#..00 +0 6%0 072+7>+ /0 6%0 @.+10+.3 !120502%2+% >"3.043..0 87 1%..%12+.+ 431 1$ .+".....04+ @!71?0+0 50-!%4+ %"%.3%>+ >2! 00 %! >13> 87 +50 +7?# "..+-+72%7?0 ....+ /%7>% !7+0 +-5342#..6%4#I S!B +-5342%.102# .+/02+.+A!4# 6%0 >1#-!2 +1=2 872.+ %! 2.+-+72#.. >:%! . >!72 6%>1%2+ "...0>201 +>2+ 1%. C!6 >+ +D"401# %2!710 @%"2!4 1# 872..4 N!6+.. 1% >07 ....+ + 13"00 1! 5+ +.1.+15+72+& %23. D!"# 1!6 >+ /20+ 07 . A>2@+4 + .0 >!72 ".:3 14%># 13.0 >%! %6B403"0 705+4!4 6+ 0! 072+4+12!%4 +>2+ + ...34!4 136"+7>%23.00 +0..+ @3%.+-+72#..%1+ 87 +2%400 /0 1$0%... 07 14%>+4+ 6010 & ...+".0..+"......+".! 1# 7+5#-#23.3%6+ %4+ $%7 01%"!4!0 6072%4 .. M!/!& 1''.+.%12+..043.+ 2!4B!. .0& 40">!.%"3.. A.#......07 /13%4% + 6%># >+ 872=6"4# 1% 875#?#23...05#& >!72 1%-!.+-+72#.2+ 6%..0 01%2 /0 >#:0 2..+% "!?07 3"+.!4 4%1!7%.+>"!7-#23%..043.4 D+@010+7?% 50-!%4# 1% %2%. A..+-+72#. <7 6#>!. <7 1%-!4 %6B403"043.& % 1!43.+/+40 87 %".0 %4+ 7+5#-#23.31+>+4+ >!"+.....02# +D+.2 1! "32+7?0%4!4 072+4+12!%4 %4 @0+1#.! 232!4 73...%1201#& 1++% 1+ +D"401# !7+4+ A.+?07# 87 14%>+4+ 43..=7 !4 7+5#-#23. 43....>2#H.+201# /0 ". U7 @%"2 1%..6+0 /0 6#..0 + %1+0%/0 5=..04+ ..00 >#:0 ...0 872....#.+"..04+ >!72 07136"4+2+& >#.. S+ @%1 A.+!2#?0 4% 875#?#2!. E% >+ "+... C% /0 4% 7+5#-#23.0600 3B0+12+43...# %13"+.!0 13"04...% 87 1%......!4 %.5#-#23. %4 !73.+J 06"32. "+ +4+500 1! 5+ +...%72+ 87 %120502%2+% 2+3..043..0% 7! >+ +-5342# + 4% >07+& 10 %23.:!7 406B%C @#....+ 7+530+ + +%.102#..

.. ...0> 1% @007 .."3.. 3!# 6=070 "+72..00& 4%D02%2+ 6!>1!4%.......00 %11+72!+%-# +@0102!4E 60/1#....%4 "+ >34 87%072+ + % @%1+ !.%4#.....00 87 /13%4% "..+10 3 >+4+1?0+ ".+?07!2+& /35#023%.. S+ "%..1% 2 %70 (V.2!.@!4 "%723@!4!0& "...+@4+12# %>!"....+& !7+4+ .+ 0@01!42#?0 87 % 133..+7%2+ 13..0A0 & 7+>0A!...043....!4 "%>.+-+72%.%1+ 87A!>2J 705+4 6%0 >1#-!2 %4 @3..#& %>"+12 %2...+".0C# (G6+........B+H& % 01# +4 7! /20+ ># +D"43.+ >!B?0... ....?+0 @0-01+ /0 %4 ...1........ .....0& 23..3".1+2#.+! 137/2007?% "....0 136"%.....+ 1# 7+5#-#23...6370% +-5342#... M3B0402%2+% >1#-!2# %11+72!+%-# 0-%...... @0 +1=2 + 10...+10%-# 1# 4% 5=..> + B%.. M+.. ..+ "..1.+% +-5342#.) U7+4+ 1+..+% %1+>2!0%& % 01# 1++% 1+ 7!606 + 3B01+0 >1$+6% 13.04+ 6!>1!4%. +>2+ +>1.. 23%2+ A...0.& +-02%72& !7+3..1..............1% 1 %7& 87 >"+10%4 87 87#4?06+ 40 A. E4 7! >+ 5+ + 87 3A407 #& 7! 5+ + 0@+.....1+2=7 >34!4 1! 5=.........?0 %4+ 13...%?+4+ 7! >+ 60/1# >06+2..# /0 40A%6+72%.-0+.....! % %"!1% !7 3B0+12......"!4!0 >#! /0 .... N! >!72 %72.....+A7%72 /0 "+ "4%7!4 632...3@01 E 6+6B.% @0-037360+0 !7+0 14%>+ + %6B403"0.0102#?00 6%7!%4+ E 4% 871+"!2 6=0704+ 7+5#-#23...00 @0-01+ %..>!4!0 & 10 %2=.....+-0>2+7?+0.+ 7! %.+ % 6!>1!4%2!.0 .+% 60/1#.... 37% 60/1#..0 50-!%4+ % 60/1#..02+4+ "#....0C07!4 B04%2+.!4 1%"#2# 6%0 A.........01 87 206"!4 6+.. %70 %1+%>2# 872=.1...... 40602+%-# 60/1%..+%4%B04#& 1%...#6=7 >!B +-5342%2+.06%..+-+ 2%1204:F07+>2+-01& %......+& +137360+ + 60/1#.0 01=7 6!42 "0103.. @0 + 10....>2% + 1....+>"!7-#23..+%-# /0 40">+0 !7+0 137 !1+...+% 0%.. D+@0102!4 %"%..>2% 072........+ >+ .... B...>!4 7+5#-#23..%"3. S:% 6%0 137>2%2%2 3 07>!@010+72# +-5342%.+!2%2+...043...!4& %/+-=7 %"30 2%4"% 1! A..04+ 1+43...0!4!0 13......-0+...........+ %(...-#H(& 1+..04+ %1+>2!0% 1! 3B0+12+4+ 14 .... P. N05+4!4 >1#-!2 %4 +D2+...%205+ %".........0 1! 1%"!4 87%072+& ." /0 . L% 5=...!4!0 >!72 G3%...+4!7A07 >".!"!.. D+@0102!4 43... 6=07043...# 872=....7# 87 C3>.... 40602%..00 @0-01+.6#23...#...02#?00 6%7!%4+ >+ %23.

. +21. >206!40 %0 60/1#..+% 2+7 07?+0 >"...=7 % 137 0?0043... "!2+% "=7 0....2+ @...+5+7 01%205# /0 %42+4+.07 +.+4+5# 1# +4+ 7! >!72 3 137>+107?# %!236%2# % +@010+7?+0 50-!%4+& 10 6%0 1!...%4& !6+..+ >!>"0103%>#& %A....+% 1%"!4!0& % B..>. ..+% 0 +7202#?00 >%4+ 13.....+ /0 40"># + 07 +"+7 +7?# 87 60/1%.0134+ 1+ 4:%..+ /0 1. ..%."3. 50-!%40& 1! !7 %11+72 6!42 6%0 6%...... "+...+>05#& . S!72 60/1#....+% 87 !.87137C!.!0.00 !73... 60/1#..0 7+5.1!.+1%2!4 6=07043..0+72#..0 6%70+.%-02%.. E4 7! %...+ ># 4+ 13....+.1..+% @0-01# +>2+ 87>3?02# % +>+% + %202! 070 "3>2!..0& 40">% 5+ +..% 3B0+12+43..34!4 50-!%4 %>!"......%4+. . 1!5+70 "+ 2.+15+72+.0 "%.+43..+5+70.0043....+B!0+ %C!2%2 ># >+ +B%.. <72=4706& 872...0>6+& 201!.+! + +-.! % @%10402% 072+A.........# @!71?0+ + 136!701%.. 07 C!... >310%4 9 + !1%205+ 1/ ..%?+43.#23%..2+ A..% "...%2!..00& 06"3>0B0402%2+% ".+ +1=2 >:%..072....0.+& @#.0 0-A...% + >"+10%402%2+ >+ "..! 7+5#-#23...!4 7! %..%?03%>+ 1!73>1!2+ >!B 7!6+4+ + B407 0>6+ E 4+A#7%.0 /0 >+ @%1 1%......0& "+ 1%. <7 402+...1.00 87>+%67# 40">% !73.... P+72.& @.... . 1=7 4+ 872=4706& 3 %7%40-# >+.+/2+..+>"+1205 7+ .+ 1372.03%># % 1%-!4!0 ..+ >+ +72%.0& >2+..+-072# 1%-!..+% 2+7 07?+0 >". A1+%>2% +>2+ 3 0@01!42%2+ 87 137>2. %1# +4+ 7! >!72 @3%... I%..0& !7+3..0 %4+ +@010+7?043.0& 1$0%.%4+ +@010+72+ E 1%"!4 /0 A%2!4 %"4+1%2+ 87%072+ >%! 871407%2+ 4%2+.+ + %7D0+2%2+& 136"3.6# 87 +-5342%.+ 137/2007?% 1# +>2+ 5#-!2... E4+ %"%.0.2#?00 + 60/1%.2%6+72 %>310%4& @0...# #107%2.0>6 /0 "%>0502%2+ % !73.....+ 60/1%.00& 40">% 3.# 0..+ 1! 206"!4 +507 +".3".: % +5#.%>+-+ + %>2@+4 + B407 0>6+.. L% 23%2+ %1+>2+% >+ % %!A# !7+3. 13"00 7+5#-#23.! 1# 7+5#-#23... R#6=7+..+ 1! 6+ 0!4& @3%.+ 5#-#23.1.+12+-+ "+ "%.....00 1#-!?0J 1%...+ +D"401# >1# +. P+72...& %>2@+4 + 6%70@+>2#.0-#..+320"!...3201+& 7+A%2050>6& +A30>6& >2%..& % "0103%. "+72.0 2..+ % 40B+... /0 7010 %>!". A1+%>2# 87A..#>#2!.%12+..04+ 7+A%205+E 07@%72040>6 %@+1205& 07>2%B0402%2+ +63?037%4#& >2#.+% 4!0 "....

. ....%..6# %1!2#& 3 % 3!% +@010+7?#& "+ 4=7A# 1+% 50-!%4#.03. Ş0 6%0 %4+> 1=7 >+ >062 @..0 >+ 137>202!0+ 87 >02!%?004+ 87 1%. N! %/2+%"2# ># @0+ %>0>2%2J +>2+ %!23736...00 %! 3 6%..2..87 1%.. A>2@+4 + 137 !02+ >!72 >+67+4+ !7+0 07% %"2#.' N+5#-#23..+>05+& 2063.03...07?043..+& 1%.02#?00& 4% >+7-%?0% 1# 706#7!0 7!:0 "%># + +4..00 87 /13%4# !700 7+5#-#23..0602+& % %202! 07043.+-#23.... <7 3"3-0?0+ 1! "3.....?+4+ + 1!73%/2+.+"...& 4% >+7206+72!4 7+"!207?+0 /0 %4 07@+..602#?00 /0 >#:/0 "0%.0 +".#>#2!.+-072# .+-072# .07>.. 07 C!.0+0 5%43..%7?#& %202! 07+ 07$0B%2#J 87 %42+ 1%-!..07?0 86"0+ 01# % %"2%..+ % @3>2 1!".. 40 "3>0B0402#?04+ & /0 +>2+ 871.+% >310%4# 871# + 4% 871+"!2!.. E4 /20+ >#:/0 @343>+%>1# @3..0%4# /0 43A013:5+.+?E .0 "3>0B04+ %.04+ +0... <7 @37 & +4+ ..& % 1+43.?+4+ 4!0 .& % . C++% 1+ !1+ 4% 2+7>0!70 072+...J >%! "3%2+ 871$0 +.0.+ 1%"%102%2+ +6"%201#& >+ >062 %2.1.. /0 3 7+530+ %50 # + %@+1?0!7+..... @%?# + +4& % 63 +4+43.32+1?0% >%! 7+"#>%. S!"..+ 13"000 >+ >062 0-34%?0& .+ 87 >07+.2+ 0@+..+ >+7-3.%"...0...+4%?0043.3A%7?#& 07>34+7?#& 7+871.+2!4 7+A%205 >+ "3%2+ >1$0?% /0 !7 "3.+ +4 >:% +-5342%2& % 07% +15#..%. %120502#?0 ".+ +>1$0 +.. # >+7206+72!4 ".+2 "3-0205 "+72...#>0?0.3"..+ @%?# + 1+0 07 C!..+>"07/0& "#. E>2+ +>1$0> 1 .+ /0:%! 136"+7>%2 B07+ $%7 01%"!4.... >310%4+ 87 1%.+ 87 1+0 07 C!.0 %.#..%A3>2+% "#..%..B%4#& +4 >2#"=7+/2+ 07>2...& %! 3 6%. 07 C!..043.# 10 80 @%1 >02!%?0% 6%0 0@0104#..+".1. 1+43.. E4+ .+%1?00 + %"#..+-072#& %2!710 1=7 0%! 3 @3..0 >2#..2.! 7+5#-#23.. ....%?0 + B!7!4 1+4 6%0 + ".02+E 87 !7+4+ 1%-!.00 + !1%?0+0 ".+10>& %>2@+4 + 2.+ "32 @0 @3%..+% !73...!6+72+4+ 6!7100 072+4+12!%4+ /0 %4+ !73.8 T3%2+ %1+>2+% 7+ +D"401# + 1+ %"%.%1201+. <71# 07%072+% 072.0>1!. M%0 ". "#. A +>+% +4+ .+%1?004+ + %"#.+".#02 /31!4 + % @0 137>0 +..+ +...0 %! /0 2.%/0 + 6+ 0!4 >310%4 87137C!.... %1# 87 @%"2 7!:4 %"#.%?0 %42@+4 +1=2 1+04%4?0& %! 871+"!2 ># %0B# 137/2007?% 07@0...!>2.+& 1$0%..+& 7+>0A!...& % +/+1!...00 1%. 87 @3..#23.. 7! 07+502%B04+. </0 1!73%/2+ 40602+4+ %.

..' /................. 1escrierea principalelor tulburări de limbaA .........1...................... 1elimitări conceptuale &n polihandicap......2// /.-$($&LE DE C!5P!$"#5E+" ............. $.......241 4. $...1............2 $.....1.1...1-4............................-$($&LE DE L&5..................24 Cau4ele speci@ice ale apariţiei dislaliei>..# DE #-Z ..................0 %4+ >1.. Carantin2? 1...................1A...................2............................240 '.....6 <dup2 E....1........... T!4B!... >ipuri de surditate (deficienţe de au!)...+ /0 86"#1%2 1! >07+& 1%"%B04 ># 0!B+%>1# /0 ># @0+ 0!B02.............1..$.........................1...............1-4 4................ 5tiologia tulburărilor scris7citit.........241 A.2$ 0........ 5tiologia tulburărilor de limbaA..#23%..................................................../....... P!L&'#+D&C#P-L <dup2 E....227...........206 G.....................' $.@%?# + 4!6+% 87137C!..6 4..........#B.4..E :&Z&CE <dup2 D...................2..............240 ......... "-L...........1. 6pecificul de!"oltării psihice şi integrării şcolare şi sociale ............. Cau!e şi forme ale handicapului de comportament........... 1elimitări conceptuale &n deficienţele fi!ice.....1....... Clasificarea tulburărilor de limbaA..........1........ 1elimitări terminologice..............6=.............22......2$$ /...................244 4...................1.....................24 1' ......4 $.....2$$ /..:... @biectul şi scopul logopediei... ...... er4a? 200/=.................2....... DE:&C&E+...........$.....................$.........................................0>:10202!4!0........ 1elimitări conceptuale &n handicapul de comportament 244 .........2................................... DE:&C&E+.... Cau!ele deficienţelor de au!....... er4a? 2002=................ ?specte ale de!"oltării psihice ale deficienţilor de au!............... Clasificarea deficienţelor fi!ice.. "-L..........4................... 8radele deficitului auditi"...... L!9!PED&# ..1.................#...............

... 6indroamele handicapului de intelect....... 1elimitări conceptuale.... 2actori ce determină dificultăţile de &n"ăţare..................................... 6.........2/$ '.....200 ........ psihologică# structurarea forme# personalităţii di!abilităţi# etiologie# .................. ?stfel cititorii "or remarca aici aspecte ce "i!ea!ă terminologia specifică domeniului# persoanelor e"aluarea cu 1.....................................P..................................... BIBLIOGRA*IE SELECTIVĂ. 1in acest moti" ne7 am concentrat eforturile pentru surprinderea aspectelor psihologice &n abordarea persoanelor cu di!abilităţi sau alte ne"oi speciale..284 INTRODUCERE ?ceastă lucrare are destinaţia e..................... '.... STRUCTURA INSTITUŢIILOR DE <NVĂŢĂMKNT SPECIAL ŞI INTEGRAT DIN ROMKNIA.07 "340$%7 01%" >+ 87?+4+A+ +D0>2+7?% % 3!# >%! 6%0 6!42+ @3............................................... ?utismul......0+2%2+ + 2!4B!.. "-L....................presă de a constitui suport de curs pentru studenţii speciali!ării 3sihologie.....0..2 ........................24' '............................2'1 CAPITOLUL VI....$.........#.........2............1.............24........ 2......4..................................6+ + $%7 01%"& %>310%2+ 4% %1++%/0 "+...........-$($&LE DE *+ (..............2....... 6urdo7cecitatea.............................2......2/.........>3%7# /0 87>3?02+ + 3 5%...............#$E.........

07 E604 V+.A$+ R% !# Conf.0%7% P3"%# Conf. D3. 6ubliniem deosebita contribuţie &n plan ştiinţific şi didactic a 1omnului 3rof.+%# Conf. A71% R3-3. ?cest lucru se datorea!ă e"ident faptului că ne7au format &n acest spirit ştiinţific fie prin faptul că ne7au fost sau ne sunt profesori# colegi# colaboratori &n acti"ităţi de cercetare şi prieteni.simptomatologie şi specificul compensării diferitelor forme de deficienţe sau tulburări. uni".a. dr. dr. G$+3.! V4% P3"35010# Conf. %emarcăm şi contribuţia consistentă a regretaţilor profesori M0. dr. uni". dr. 1- . >rebuie să menţionăm că sursele principale de informaţie repre!intă lucrările publicate de7a lungul anilor de către foşti şi actuali profesori ai Cni"ersităţi din Ducureşti# 2acultatea de 3sihologie şi Etiinţele 5ducaţiei# Catedra de 3sihopedagogie specială. Bn ceea ce pri"eşte conţinutul cărţii# acesta este &n conformitate cu ceea ce se reali!ea!ă şi la alte uni"ersităţi din ţară. dr. EMIL VERZA care ne7a inspirat şi ne inspiră &n continuare acti"itatea. dr.-% ş. *43. Nuanţarea tematicii şi elementele cu caracter aplicati" se "a reali!a &n cadrul acti"ităţilor de seminar. 6tructura cărţii respectă programa analitică a cursului. Cni". Cni". Cni". Cni".1+% Ş2+@%7 şi I40+ S2#701# şi a actualilor profesori0 3rof. M%.

perienţa altor ştiinţe 24 . ?utorii CAPITOLUL I OBIECTUL ŞI DOMENIUL PSIHOPEDAGOGIEI SPECIALE 1. @ să descoperiţi că at:t persoanele cu di!abilităţi c:t şi părinţii lor aşteaptă &n primul r:nd respect şi competenţă profesională din partea di"erşilor specialişti (psihologi# psihopedagogi# pedagogi# medici# asistenţi sociali# etc. 1acă &nsă nu "7am con"ins# "ă mai recomandăm să mergeţi &n instituţii de educaţie# terapie sau ocrotire a persoanelor cu diferite di!abilităţi şi chiar să purtaţi cel puţin o discuţie cu părinţii acestor copii.%ecomandăm cititorilor să consulte bibliografia recomandată pentru a completa informaţia cuprinsă &n această carte.) cuprinşi &n procesul instructi" 7 educati" F terapeutic. 6perăm că prin aceste demersuri să reuşiţi să surprindeţi importanţa şi necesitatea cunoaşterii# educării şi compensării di!abilităţilor. LOCUL ŞI ROLUL PSIHOPEDAGOGIEI SPECIALE <N CADRUL ŞTIINŢELOR PSIHOPEDAGOGICE P>0$3"+ %A3A0% >"+10%4# a apărut ca o necesitate socială de a sinteti!a# de!"olta# nuanţa şi adapta e. 6perăm că această carte "a constitui un reper semnificati" &n formarea dumnea"oastră ca "iitori specialişti.

plicării de!"oltării persoanelor cu ne"oi speciale (mai ales a celor cu di!abilităţi) pentru a se reali!a adaptarea şcolară# profesională şi socială a":nd ca reper permanent creşterea calităţii "ieţii tuturor membrilor societăţii.)# psihologie (cu toate ramurile ei)# pedagogie# sociologie# ştiinţe Auridice# &n studierea dinamică a personalităţii tuturor formelor de handicap prin deficienţă şi inadaptare G”.istent şi formarea personalităţii acestora# &n "ederea integrării socio7profesionale c:t mai adec"ată”.) &n "ederea e. *er!a# 1--/) “Psihopedagogia speciala este o ştiinţă de sinte!a# care utili!ea!ă informaţiile comple.(psihologie# pedagogie# medicină# sociologie# etc. Huşu# 1--') 21 . ?stfel# 3sihopedagogia specială de"ine o ştiinţă interdisciplinară# aflată la intersecţia mai multor ştiinţe# după cum reise şi din definiţiile propuse de7a lungul timpului0 “Psihopedagogia special2 sau defectologia este o ştiinţă ce se ocupă de persoanele handicapate# de studiul particularităţilor psihice# de instrucţia şi educaţia lor# de e"oluţia şi de!"oltarea lor psihică# de modalităţile corecti"7recuperati"e# pentru "alorificarea potenţialului uman e.e furni!ate de medicină (pediatrie# neurologie infantilă# oftalmologie# otolaringologie# audiologie# ortopedie# igienă# etc. (C7tin 3ăunescu# =. (5.

%copul psihopedagogiei speciale este elucidarea cau!elor şi a formelor de manifestare a anomaliilor pre!ente &n de!"oltarea persoanelor (considerate cu ne"oi speciale)# stimularea proceselor compensatorii şi fundamentarea inter"enţiei educati"7terapeutice.presiile considerate “dure” pentru persoanele sau familiile persoanelor cu handicap de “defect”# “deficienţă”# “defectologie”. “logos” I ştiinţă# teorie) este o disciplină &n sistemul ştiinţelor pedagogice# care se ocupă de legităţile de!"oltării persoanelor deficiente# &n cadrul teoriei şi practicii instruirii# educării şi integrării sociale# respecti" al readaptării sociale şi personale a deficienţilor.” (*aler Hare# 1-. “defectus” I lipsă# defect# deficienta şi grec.-) +a recomandările forurilor internaţionale s7a renunţat (mai ales &n documente oficiale) la e. 3sihopedagogia specială ar fi# după unii autori# denumirea “&mbl:n!ită” a "echiului termen de “defectologie”. 22 ştiinţifică# . “De@ectologia (lat.” (Jalter %oth# 1-'-) De@ectologia este “ştiinţa care studia!ă legităţile de!"oltării# educaţiei şi instruirii copiilor deficienţi”# menţion:nd că “prin natura sa# este o disciplină sintetică# interdisciplinară# deoarece se află la intersecţia mai multor direcţii de cercetare psihologie# medicină# sociologie.

6implific:nd la ma. 3rin e.im definiţia psihopedagogiei speciale şi plec:nd de la etimologia sintagmei 9psiho7pedagogie specială” dar şi a caracterului aplicati"# re!ultă că0 3sihopedagogia specială este ştiinţa cunoaşterii de!"oltării psihice (psihologie special2) pentru a se reali!a educaţia terapeutică (pedagogie special2) adaptată pre!enţei şi manifestării unei forme de di!abilitate.tensie# psihopedagogia specială este ştiinţa cunoaşterii şi normali!ării persoanelor cu ne"oi speciale.Bn conclu!ie# psihopedagogia speciala este o ştiinţă interdisciplinară la confluenţa dintre psihologie# pedagogie# medicină şi sociologie# care se ocupă de cunoaşterea sistemului psihic al persoanelor considerate anormale sau neadaptate K inadaptate pentru a &ntreprinde acţiuni cu caracter formati" (educati" sau reeducati") şi corecti" F terapeutic pentru o inserţie K reinserţie psihosociala eficientă. 1omeniul (ramurile) 3sihopedagogiei speciale0 • psihopedagogia deficienţilor de intelect • psihopedagogia deficienţilor de au! • psihopedagogia deficienţilor de "ă! • psihopedagogia deficienţilor fi!ic şi psihoneuromotori 2$ .

CADRUL CONCEPTUAL ŞI TERMINOLOGIA PSIHOPEDAGOGIEI SPECIALE 2. C4%. 6%4% 0% sau 2.%!6%20>6!4 070?0%4# e.• logopedia • psihopedagogia persoanelor cu tulburări psihice • psihopedagogia persoanelor cu tulburări socio7afecti"e şi de comportament • psihopedagogia ele"ilor cu tulburări de &n"ăţare (datorate sau nu deficienţelor) • psihopedagogia di"ersităţilor etnice# culturale şi ling"istice • psihopedagogia celor cu abilităţi# talente şi a creati"ilor (supradotaţi) 2.0@01%.+% 73?037%4L /0 3"+.istente &ncă de la naştere sau dob:nditeL 24 .1.%?037%4L % 1371+"2!4!0 + G$%7 01%"H 1.

2. 5. Categorii posibile0 handicapuri de independenţã fi!icã# orientare# autonomie economicã# integrarea socialã# etc. $%7 01%"0 de!a"antaA social# re!ultat &n urma unei deficienţe sau incapacităţi care limitea!ă sau &mpiedicã &ndeplinirea de către indi"id a unui rol aşteptat de mediu. 5l sur"ine atunci c:nd aceste persoane &nt:lnesc 2/ . 1eficienţe frec"ente0 auditi"e# "i!uale# de limbaA# intelectuale# etc. ?t:t deficienţele# c:t şi incapacităţile# pot fi "i!ibile sau in"i!ibile# temporare sau permanente# progresi"e sau regresi"eL 4. =ncapacitatea depinde# dar nu obligatoriu# şi nu de o manierã uni"ocã# de deficienţã. „<andicapul este o funcţie a raporturilor persoanelor deficiente cu mediul lor. 071%"%102%2+%0 reducerea parţialã sau totalã a posibilităţii de a reali!a o acti"itate (motricã sau cogniti"ã) sau un comportament.emple0 incapacitate de comunicare# de igienã personalã# de locomoţie# etc. $. +@010+7?%0 pierderea sau alterarea unei structuri sau funcţii (le!iune anatomicã# tulburare psihologicã re!ult:nd &n urma unei maladii# accident &n e"oluţia normalã# dar şi a unor carenţe psiho7 afecti"e (pierderea părinţilor sau negliAenţa pedagogicã).

obstacole culturale# materiale# sociale# care le &mpiedicã sã acceadă la di"ersele sisteme ale societăţii# disponibile pentru ceilalţi cetăţeni. 2 .0 %4+ !73. 73?0!70 /0 >072%A6+ 07 >@+. Jood# 1-. Bn conclu!ie# >2%. ?stfel# handicapul re!ultã din pierderea sau limitarea posibilităţilor de participare pe picior de egalitate# cu ceilalţi indi"i!i# la "iaţa comunităţii“(3h.0 + >+7>!.primã de!echilibrul apărut &n "iaţa unui indi"id &n tentati"a sa de a7şi asuma şi &ndeplini rolul social conferit de colecti"itatea &n care este integrat.+% + $%7 01%" e. Neput:nd fi determinate prin repere ferme şi rigide# stările de handicap trebuie interpretate ca "ariabile dependente de situaţii sociale trăite de subiectul &n cau!ã.2. N30 1371+"2+ /0 >1$06B#.2).% ">0$3"+ %A3A0+0 >"+10%4+ >erminologia &n domeniul studiat de noi a suferit schimbări datorită transformărilor multiple de la ni"elul &ntregii societăţi (mai ales după 1--4) şi mai ales a ser"iciilor de educaţie#terapie şi asistenţă socială pentru persoanele cu di!abilităţi. (?N5M? 1) 2. 6uccesul sau insuccesul acţiunii sale "a fi deci condiţionat# pe de7o parte# de ni"elul posibilităţilor sale# iar pe de altã parte# de parametrii mediului &n care se manifestã.

punem &n continuare e.plicarea principalelor concepte şi sintagme u!itate &n acest domeniu aşa cum reis din ultimul cadru normati" <'.9. &ncapacitate 7 limitări (deficienţe) funcţionale fi!ice# cau!ate de sau disfuncţionalităţi intelectuale sen!oriale# de condiţii de sănătate ori de mediu şi care reduc 2' .Bn literatura de specialitate e.istă termeni specifici pentru persoanele care se abat de la normalitate# (ca semnificaţie generală) pri"ind &ntreaga de!"oltarea psihofi!ică a persoanei# unele aspecte răm:n:nd &n urmă (fi!ic# sen!orial# mintal)L normal F adaptare echilibrată la mediu şi raportare la grup de aceeaşi ":rstă şi mediu cultural anormal F abateri peste standard# insuficienţe retard &n de!"oltare# abateri comportamentale# afecţiuni fi!iceL 5. 1271 C 2007 8 aneDa 1=> De@icienţ2 7 absenţa# pierderea sau alterarea unei structuri ori a unei funcţii (anatomice# fi!iologice sau psihice) a indi"idului# re!ult:nd &n urma unei maladii# unui accident sau a unei perturbări# care &i &mpiedică participarea normală la acti"itate &n societate.

1i!abilitate este termenul generic pentru afectări# limitări ale acti"ităţii şi restricţii de participare 7 conform C=2N). 1atorită acestei relaţii# impactul di"erselor medii asupra aceluiaşi indi"id# cu o stare de sănătate dată# poate fi e. Di4aEilitate 7 re!ultatul sau efectul unor relaţii comple. 2.posibilitatea indi"idului de a reali!a o acti"itate (motrică sau cogniti"ă) ori un comportament.e dintre starea de sănătate a indi"idului# factorii personali şi factorii e.trem de diferit.clusi" &n acest sens 7 conform C=2N). 'andicap 7 de!a"antaA social re!ultat &n urma unei deficienţe sau incapacităţi şi care limitea!ă ori &mpiedică &ndeplinirea de către indi"id a unui rol aşteptat de societate. #@ectare 7 o pierdere sau o anormalitate a structurii corpului ori a unei funcţii fi!iologice (inclusi" funcţiile mintale). .terni care repre!intă circumstanţele de "iaţă ale acestui indi"id. 3rin noţiunea de anormalitate &nţelegem aici "ariaţiile semnificati"e de la norma stabilită statistic (adică o de"iaţie de la media populaţiei stabilită conform normelor standard măsurate) şi ea trebuie utili!ată e.

).:uncţionare 7 termen generic pentru funcţiile organismului# structurile corpului# acti"ităţi şi participare. 5a repre!intă funcţionarea la ni"elul societăţii conform C=2N). 5le denotă aspectele po!iti"e ale interacţiunii dintre indi"id (care are o problemă de sănătate) şi factorii conte.tuali &n care se regăseşte (factori de mediu şi personali) conform C=2N). #cti1itate 7 e.ă (medicală# socială# educaţională etc. Participare 7 implicarea unei persoane &ntr7o situaţie de "iaţă. 5a repre!intă funcţionarea la ni"el indi"idual conform C=2N).ă (medicală# educaţională# socială# culturală) destinată persoanelor care nu reuşesc să atingă 2- . Cerinţe educati1e speciale <CE%= 7 necesităţi educaţionale suplimentare# complementare obiecti"elor generale ale educaţiei adaptate particularităţilor indi"iduale şi celor caracteristice unei anumite deficienţe sau tulburăriKdificultăţi de &n"ăţare# precum şi o asistenţă comple. Educaţie special2 7 formă adaptată de pregătire şcolară şi asistenţă comple.ecutarea unei sarcini sau acţiuni de către un indi"id.

?similarea de către copil a statusului de ele" este re!ultatul unor modificări interne &n echilibrul dintre anumite dominante de personalitate cu consecinţe &n planul acţiunii sale. #daptare curricular2 7 corelarea conţinuturilor componentelor curriculumului naţional cu posibilităţile ele"ului cu cerinţe educati"e speciale# din perspecti"a finalităţilor procesului de adaptare şi de integrare şcolară şi socială a acestuia.temporar sau pe toată durata şcolari!ării ni"elurile instructi"7educati"e corespun!ătoare ":rstei# cerute de &n"ăţăm:ntul obişnuit. ?ceasta se reali!ea!ă de către cadrele $4 . &ntegrare şcolar2 7 proces de adaptare a copilului la cerinţele şcolii pe care o urmea!ă# de stabilire a unor raporturi afecti"e po!iti"e cu membrii grupului şcolar (clasă) şi de desfăşurare cu succes a prestaţiilor şcolare. 5ducaţia şcolară a copiilor cu cerinţe educati"e speciale trebuie să corespundă ne"oilor de de!"oltare a copiilor# prin e"aluarea adec"ată a potenţialului de &n"ăţareKde!"oltare şi prin asigurarea reabilitării K recuperării şi compensării deficienţelor ori tulburărilor# dificultăţilor de &n"ăţare.

$1 . Copiii din aceste unităţi de &n"ăţăm:nt beneficia!ă de toate drepturile şi ser"iciile sociale şi educaţionale conform principiului Oresursa urmea!ă copilulO. Educaţie inclu4i12 7 proces permanent de &mbunătăţire a instituţiei şcolare# a":nd ca scop e.ploatarea resurselor e.didactice de spriAinKitinerante &mpreună cu cadrul didactic de la clasă prin eliminare# substituire sau adăugare de conţinuturi &n concordanţă cu obiecti"ele şi finalităţile propuse prin planul de inter"enţie personali!at.istente# mai ales a resurselor umane# pentru a susţine participarea la procesul de &n"ăţăm:nt a tuturor persoanelor din cadrul unei comunităţi. &nclu4iune 7 procesul de pregătire a unităţilor de &n"ăţăm:nt pentru a cuprinde &n procesul de educaţie toţi membrii comunităţii# indiferent de caracteristicile# de!a"antaAele sau dificultăţile acestora. )coal2 inclu4i12 7 unitate de &n"ăţăm:nt &n care se asigură o educaţie pentru toţi copiii şi repre!intă miAlocul cel mai eficient de combatere a atitudinilor de discriminare.

perimentale (Hontessori# 2reinet# 6teiner# Jaldorf etc.Centru şcolar pentru educaţie inclu4i12 7 instituţie şcolară care# pe l:ngă organi!area# desfăşurarea procesului de predare7&n"ăţare7e"aluare &şi construieşte şi alte direcţii de de!"oltare instituţională0 formare K informare &n domeniul educaţiei speciale# documentareKcercetareKe. Centru de educaţie# centru de !i# centru de pedagogie curati"ă etc.perimentare# precum şi ser"icii educaţionale pentruK&n comunitate.). Centru Fudeţean de resurse şi asistenţ2 educaţional2 unitate cone.ă cu personalitate Auridică# subordonată Hinisterului 5ducaţiei şi Cercetării# care desfăşoară ser"icii de asistenţă psihopedagogică pentru părinţi# copii# cadre didactice şi care coordonea!ă# monitori!ea!ă şi e"aluea!ă# la ni"el Audeţean# acti"itatea şi ser"iciile educaţionale oferite de centrele şcolare pentru educaţie inclu!i"ă# centrele logopedice $2 . 7 unităţi de &n"ăţăm:nt organi!ate de Hinisterul 5ducaţiei şi Cercetării sau de organi!aţii negu"ernamentale &n parteneriat cu Hinisterul 5ducaţiei şi Cercetării şi au ca scop şi finalitate recuperarea# compensarea# reabilitarea şi integrarea şcolară şi socială a diferitelor categorii de copiiKele"iKtineri cu deficienţe. 5le sunt considerate alternati"e educaţionale al căror conţinut se fundamentea!ă pe anumite pedagogii e.

interşcolare şi cabinetele logopedice# centrele şi cabinetele de asistenţă psihopedagogică# mediatorii şcolari. (732#E C&:G 8 Clasificarea =nternaţională a funcţionării# di!abilităţii şi sănătăţii# @H6# 8ene"a# 2444) +a acestea trebuie să adăugam şi definiţia educaţiei. $$ . ?şa cum se obser"ă# se doreşte ca termenii de0 in1alid? irecuperaEil? needucaEil? inapt C incapaEil de munc2 să nu mai fie folosiţi &n caracteri!area persoanelor cu di!abilităţi# deoarece ei nu repre!intă realitatea şi anulea!ă şansele de de!"oltare a personalităţii persoanelor etichetate astfel. E !1%?0% este o acti"itate continuă care urmăreşte de!"oltarea conştientă şi performantă a potenţialului indi"idual &n funcţie de cerinţele mediului social normat.

CAPITOLUL II STUDIEREA PARTICULARITĂŢILOR PROCESULUI DEZVOLTĂRII LA COPIII CU DIZABILITĂŢI ( !"# G$. R% !& 1'''( $4 .

T.#>#2!.0 136!7+ %4+ celor deficienţi0 - +-5342#. %e!ultă că# unul din obiecti"ele centrale ale inter"enţiei educati"7terapeutice este să stimule!e# să &ntreţină şi pe c:t posibil# să direcţione!e acţiunea mecanismelor compensatorii ale organismului afectat. 7 Bn faţa unor e"entuale bariere# a unor afecţiuni apărute pe parcursul acestui proces# organismul afectat reacţionea!ă spontan# mai mult sau mai puţin eficient# dar# de regulă# energic# prin mecanisme compensatorii# menite să refacă# fie şi numai parţial# procesul ca atare# c:t mai aproape de parametrii săi obişnuiţi.00 copiilor normali şi a >endinţa organismului de a parcurge aceleaşi stadii ale de41olt2rii. Bn consecinţă# sensul general al procesului de!"oltării ne obligă la asigurarea unui trunchi comun# at:t acti"ităţilor educati"e obişnuite# c:t şi acti"ităţilor terapeutice speciali!ate. 5ducaţia terapeutică a copiilor cu deficienţe sau cu alte C56 nu trebuie pri"ită ca un alt tip de educaţie# ci ca o educaţie obişnuită# dar cu adaptările necesare pentru a fi c:t mai eficientă &n situaţiile concrete &n care se află aceştia. $/ .

De41oltarea psihic2 (Crsula Echiopu# 1-' ) se caracteri!ea!ă prin “achi!iţionarea# e"oluţia# modificarea şi aAustarea unor atribute şi instrumente ale personalităţii F cu elementul ei său central# conştiinţa F la condiţiile mediului (biofi!ic şi cultural)”.+ /0 +. 2iind &n cea mai mare parte dependentă de caracterul şi conţinutul influenţelor educati"e# de!"oltarea psihică constituie finalitatea principală a procesului de &n"ăţăm:nt”.1. Bnt:r!ierile de!"oltării psihice pot fi &nt:r!ieri de apariţie a unor conduite superioare sau a unor conduite noi (&nt:r!ieri &n structurarea "orbirii la copiii mici) sau &nt:r!ieri de de!"oltare psihică propriu7!isă (după ce conduitele s7au constituit).06%. “Bn de!"oltarea psihică pot a"ea loc opriri sau chiar regrese sub influenţa unor factori deterioranţi# stresanţi# tensionali# etc.00 De41oltarea la om &nseamnă formarea treptată a indi"idului ca personalitate# proces comple. (8h.0 ". ba!at pe creştere# mai ales &n plan bio7morfologic# maturi!are# mai ales &n plan psiho7funcţional şi pe sociali!are# &n planul adaptării la condiţiile mediului comunitar.1. %adu# 1---) $ .+& 2!4B!.#. DEZVOLTAREA PSIHICĂ ŞI <NVĂŢAREA <N CAZUL PERSOANELOR CU DIZABILITĂŢI 1. C371+"2!4 + +-5342%.05%2+ %4+ +-5342#.

+ ?cti"ităţile de &n"ăţare# orientate terapeutic# repre!intă principala p:rghie de declanşare# susţinere şi direcţionare a de!"oltării compensatorii. Bn conclu!ie# dereglarea funcţionalităţii normale a parametrilor fundamentali a de!"oltării psihice duce la tulburări ale procesului de!"oltării cu consecinţe asupra procesului adaptati".2!4 072. Hecanismele de!"oltării compensatorii la copii cu C56 pot fi susţinute eficient# c:nd acti"ităţile de &n"ăţare se spriAină pe un demers metodologic adaptat particularităţilor de!"oltării la ele"ii &n cau!ă.+ ">0$01# /0 %120502#?04+ + 875#?%.+ @+736+7!4 + +-5342%.# generatoare de inadaptări stabile# adică unei stări de handicap. R%"3. 1.>ulburările procesului de!"oltării sunt inerente oricărei deficienţe sau incapacităţi cu caracter comple. C:nd "orbim de raportul specific dintre de!"oltare psihică şi &n"ăţare la persoanele cu di!abilităţi# folosim următoarele sintagme0 tulEur2ri de de41oltare? întHr4ieri în de41oltare? tulEur2ri de în12ţare.2. $' .

3opo"ici# 1--.” b. Bnt:r!ierile &n de!"oltare sunt determinate de mai mulţi factori cau!ali0 grad de e. $.) este o deficienţă cronică se"eră# determinată de un handicap mental sau fi!ic# care se manifestă &naintea ":rstei de 22 ani# care# de regulă# se &ntinde pe o perioadă nedefinită de timp şi care0 limitea!ă substanţial funcţionarea &n trei sau mai multe domenii maAore ale acti"ităţii esenţiale (autoigiena# mobilitatea# &n"ăţarea# recepţia şi emisia limbaAului# capacitatea de autoconducere# abilitatea de a trăi independent# autonomie economică suficientă)L reflectă necesităţile persoanei pentru &ngriAire planificată# tratament sau alte ser"icii pentru perioade &ndelungate sau chiar pentru &ntreaga "iaţă. %adu# 1.tindere a disfuncţiei la copilL calitatea mediului# concreti!ată &n ni"elul &ngriAirii acordate de structura relaţiilor sociale dintre copil şi ceilalţi membrii ai comunităţiiL modul de aplicare a unor programe de recuperare# &n special din categoria celor destinate inter"enţiei timpurii.a. . “@ tulburare de de!"oltare (”+egea publică 6C? -/7 42”# citată de 8h.

# după Panet J. 3rincipalele tulburări de &n"ăţare sunt (1. Bntr7o cercetare a dificultăţilor de &n"ăţare# &ntreprinsă de 1. Cngureanu pe loturi de ele"i din ciclul primar# s7au constatat că principalele domenii &n care acţionea!ă dificultăţile de &n"ăţare sunt0 limbaAul oral (la disciplinele $“1e!"oltarea "orbirii”# “Comunicarea”)# . +erner)0 deficienţe de atenţie# deficienţe de motricitate generală şi fină şi de coordonare spaţială# deficienţă &n prelucrarea informaţiilor percepti"e# mai ales auditi"e şi "i!uale# &n str:nsă legătură cu insuficienţe ale memoriei de scurtă durată# insuficienţe &n ceea ce pri"eşte strategiile de &n"ăţare# diferite tulburări de limbaA# dificultăţi de citire şi scriere# dificultăţi &n &nsuşirea simbolurilor matematice# a calculului matematic şi a noţiunilor spaţio7temporale# tulburări ale comportamentului social# dificultăţi &n stabilirea de relaţii interpersonale. 3opo"ici# 1--.c.

2.ia şi terapia tulburărilor instrumentale trebuie situate &n centrul acti"ităţilor de spriAin al copiilor cu probleme de &n"ăţare la debutul şcolar şi &n primele clase ale ciclului primar.+ la ele"ii cu C56# &n perspecti"a recuperării se referă la faptul că di"ersele afecţiuni# care influenţea!ă structura şi dinamica personalităţii lor# se plasea!ă &ntr7 o ierarhie# unele dintre ele a":nd un caracter0 primar# ca re!ultat nemiAlocit al le!ării organismului# iar altele un caracter deri"at (secundar sau terţiar)# ce se adaugă ulterior# ca re!ultat al interacţiunilor dintre organismul afectat primar şi mediul &nconAurător(acestea repre!intă de fapt incapacităţile). RELAŢIA <NVĂŢARE:DEZVOLTARE LA ELEVII CU CES R+4%?0% 875#?%.ia (la disciplinele “6crierea”# “Citirea”# “+ectura”)# calculul# raţionamentul şi simţul matematic (la disciplina “Hatematică”). 1in acest moti"# profila.- grafia şi le. 44 . ?ceste tulburări instrumentale sunt cele care determină numeroase dificultăţi de &n"ăţare şi care &şi pun amprenta şi asupra ritmurilor şi calităţii de!"oltării unui număr relati" mare de ele"i.+: +-5342%.

Bn literatura de specialitate mai &nt:lnim# referitor la fenomenul descris# următorii termeni0 aEateri în de41oltare? disontogenii (dereglări ale procesului de structurare a personalităţii &n ontogene!ă)# întHr4ieri în de41oltare. 1atorită caracterului lor# de regulă anatomofi!iologic# afecţiunile primare sunt mai re!istente la inter"enţia terapeutic7 compensatorie şi se tratea!ă mai ales pe cale medicală. >ulburările specifice ale procesului de de!"oltare la deficienţi are loc &n diferite paliere (sectoare) ale structurii personalităţii. Bntre tulburarea primară şi consecinţele sale secundare &n planul de!"oltării# e.1ereglările deri"ate repre!intă# de fapt# tulburări dob:ndite &n condiţiile specifice ale de!"oltării# adică &n pre!enţa unor factori dereglatori ai acesteia.istă o interacţiune comple. 41 . Bn schimb# afecţiunile deri"ate (cu caracter secundar sau terţiar) sunt mai puţin stabile# put:nd fi corectate# compensate sau chiar pre"enite prin măsuri psihopedagogice adec"ate# &ndeosebi printr7un proces de &n"ăţare compensatorie iniţiat la timpul oportun.ă# re!ultatele acestei interacţiuni depin!:nd# &n mare măsură# de condiţiile de mediu &n care se desfăşoară# precum şi de acti"ismul sau# dimpotri"ă# de pasi"itatea cu care ele"ul deficient participă la procesul de educaţie compensatorie.

6e impune cu necesitate ca inter"enţia recuperatorie să se facă &n perioada optimă de formare a funcţiei psihice (perioada optimă sau “sen!iti"ă” de formare a limbaAului este 2 F /K' ani). 1atorită afecţiunii primare a scoarţei cerebrale# cu implicaţii asupra maAorităţii subsistemelor personalităţii (&n special &n palierele cogniti" şi al limbaAului)# 8h %adu consideră că deficienţa mintală poate fi considerată un “sindrom de nede!"oltare mintală”.@rice deficienţă este denumită după ni"elul la care este defectul primar şi pre!intă o constelaţie de tulburări deri"ate mai mult sau mai puţin accentuate şi afect:nd mai ales funcţiile psihice comple. acti"ism limitat# capacitate redusă de automobili!are &n acti"itateL 42 . la copii negliAaţi educati" &n copilăria timpurie# are loc o limitare # mai mult sau mai puţin accentuată a accesului la informaţie# precum şi a capacităţii de prelucrare şi transmitere a acesteiaL 2.e (psihomotricitatea# autoreglaAul conştient# autocontrolul). C:nd deficienţii nu sunt cuprinşi de timpuriu &ntr7un proces organi!at de modelare compensatorie# se "or afla sub influenţa negati"ă a unor fenomene comune0 1. >ulburările procesului de!"oltării sunt diferite de la o situaţie la alta datorită interacţiunilor factorilor biofuncţionali şi socioculturali.

. @rganismul afectat reacţionea!ă spontan şi# de regulă# energic prin mecanisme compensatorii de substituire şi restructurare funcţională# menite să diminue!e tulburările procesului de!"oltăriiL '. limitarea# &ngustarea relaţiilor interpersonale şi de grup# prin i!olare şi autoi!olareL 4. afectarea# mai mult sau mai puţin accentuată# a procesului sociali!ării# . inegalităţile (uneori accentuate) ale de!"oltării la unul şi acelaşi indi"id# sub diferite aspecte# cea ce conduce la conturare a unui profil psihologic heterocronic (di!armonic)L /. Bn conclu!ie# la toate categoriile de deficienţi se produce o limitare a accesului la informaţie# o diminuare şi &ngustare a 4$ .$. un fenomen po!iti"# adesea# este tendinţa spontană de reechilibrare (a personalităţii) prin reacţii compensatorii (pseudocompensarea şi adesea supracompensarea sunt fenomene negati"e# după cum "om "edea &n capitolul următor). scăderea şanselor de integrare# prin cobor:rea competenţelor (capacităţilor) sub ni"elul cerinţelor minime ale adaptării sociale# ceea ce poate duce la instalarea stării de handicap. &nt:r!iere &n procesul de!"oltăriiL .

+-5342#.043.1. 2. 3e fondul tulburărilor procesului de!"oltării# pre!ente la toate categoriile de deficienţi# sub forma unor manifestări negati"e asemănătoare# se produce# de fapt instalarea stărilor de handicap# cu at:t mai frec"ent cu c:t e. C4%>0@01%. 0>3723A+701+(& !"# V. %t2ri staEile de Inede41oltareJ (dereglări globale sau “totale” ale personalităţii) F cum &nt:lnim la deficienţii mintal se"er şi profundL 44 .00 (>2#. @ consecinţă şi mai generală o repre!intă scăderea şanselor de integrare a tuturor deficienţilor# prin cobor:rea competenţelor acestora sub ni"elul minim de adaptare socială. L+B+ 07>F0& 1'8)E 1.acti"ismului operaţional şi o tendinţă de (auto) i!olare# toate acestea a":nd drept consecinţe &nt:r!ieri &n de!"oltare# inegalităţi &n structurarea personalităţii şi dificultăţi &n procesul de sociali!are.igenţele sociale# concreti!ate &n solicitări de adaptare sunt mai ridicate. V.#.+% 2!4B!.043.

%t2ri de de41oltare întHr4iat2 (ritm &ncetinit de formare a diferitelor paliere ale personalităţii F &ndeosebi a celui emoţional7afecti" F şi de cantonare la ni"elul unor etape de ":rstă depăşite)L $.F e. autismul infantil)L . de tulburări şi de!echilibre emoţional7afecti"e# prin insuficienţe ale controlului "oluntar şi al stăp:nirii pornirilor instinctuale# prin forme de regres intelectual şi comportamental)L 4.2. %t2ri de de41oltare di4armonic2 (determinate ereditar sau prin condiţii educati"e precare# ce se manifestă de regulă# prin asocierea fenomenelor de retardare# mai ales la ni"elul palierului emoţional7afecti"# cu de!"oltare &n ritm obişnuit sau chiar accentuate a altor paliere). %t2ri de de41oltare deteriorat2 (manifestată printr7un comple. %t2ri de de41oltare de@icitar2 (determinate de afecţiuni gra"e ale anali!atorilor# ale limbaAului# ale aparatului locomotor# precum şi de maladii cronice in"alidante)L /. 4/ .p. %t2ri de de41oltare distorsionat2 (determinată de maladii ereditare cu caracter progresi" şi caracteri!ate frec"ent prin asocierea unora din caracteristicile descrise mai sus# proprii diferitelor stări de nede!"oltare a personalităţii# de &nt:r!ieri# deteriorări# etc.

1eficientul de au! 1efectul primar0 la ni"elul anali!atorului auditi"# d:nd naştere la cofo!ă (surditate) sau hipoacu!ie  1efecte deri"ate0 4 .Bn finalul acestei teme "om anali!a locali!area defectelor primare şi deri"ate &n >2. =maginati"7proiecti" 2. 4% 0@+.+% +@+12+43. @rientării $.!12!.2.>37%402#?00 principalelor categorii de deficienţi. 3lanul cogniţiei0 5lementare (primare)0 sen!aţii# percepţii# repre!entări 6uperioare (secundare)0 g&ndirea (&nţelegerea# re!ol"area de probleme# conceptuali!area) 2. ?cţional7"oliti" . %adu)0 1. 6tructurarea planurilor (subsistemelor) personalităţii (după 8h.02+ 1%2+A3. L31%40-%.% "+. Comunicării (limbaAelor) 4. Hoti"aţional7afecti" /.00 + +@010+7?0 ?.

1eficientul de "edere  1efect primar0 la ni"elul anali!atorului "i!ual# gener:nd cecitate sau ambliopie 1efecte deri"ate locali!ate0 &n planul orientării spaţiale &n planul comunicării prin scris şi non"erbale &n planul afecti"7moti"aţional C. 1eficientul mintal 1efectul primar0 este &n planul acti"ităţii cerebrale# afect:nd direct cogniţia superioară 1efecte deri"ate0 le regăsim la ni"elurile tuturor planurilor personalităţii 1. 1eficientul fi!ic 4' .secundare F &n planul comunicării0 muţenia terţiare – &n planul cogniţiei elementare – &n planul cogniţiei superioare0 şablonism# g:ndire concret7 intuiti"ă – &n planul afecti"7moti"aţional0 tulburări de tip reacti" D.

DEZVOLTAREA COMPENSATORIE 3.+% este o “lege a de!"oltării personalităţii# mecanism biologic de menţinere şi redresare a funcţiilor "itale ale organismuluiG1isponibilitatea de a reacţiona compensator este o trăsătură comună a tuturor organismelor# adică nu numai a deficienţilor# ci a oricărui indi"id aflat 7 la un moment dat sau permanent F &n dificultate” (H./) defineşte 136"+7>%?0% ca fiind “un proces aparte de de!"oltare# &n condiţiile căruia se formea!ă noi sisteme dinamice de legături condiţionate# au loc diferite substituiri# se produc corectări şi refaceri ale unor funcţii distruse sau nede!"oltate# se formea!ă modalităţi de acţiune şi &nsuşire a e.1.+% +-5342#.00 136"+7>%23.0+ >%! 136"+7>%.+% 136"+7>%23.00 D+-5342%.perienţei sociale# se de!"oltă capacităţi fi!ice şi mentale şi personalitatea copilului &n ansamblul său. .1efectul primar0 la ni"elul organelor efectorii# cu influenţe &n planul orientării şi &n planul acţional7"oliti" 1efecte deri"ate0 &n planul moti"aţional7afecti" 3. =.” Ca “lege” a procesului de!"oltării# compensaţia acţionea!ă &n direcţia reechilibrării acestui proces# ori de c:te ori inter"ine c:te 4. 8olu# 1-' ) %eferindu7se la copiii cu deficienţe# H. Qemţo"a (1. D+@070.

2. *3.%136"+7>%. 3. 2enomenul de!"oltării compensatorii este pre!ent la toate categoriile de deficienţi# la fiecare categorie a":nd un anumit specific şi anumite limite.+%# c:nd comportamentele compensatorii domină comportamentul de ansamblu# duc:nd la di!armonia personalităţii. se 3rin reacţii trăsăturile pseudocompensatorii caracteriale negati"e.+. Cn alt fenomen negati" este >!".emplu o deficienţă# o disfuncţie# o incapacitate# etc.emplu 4consolidea!ă +136"+7>%.00# const:nd &n reacţii adaptati"e# neadec"ate# ca răspuns la condiţiile ambientale sau educati"e repetate defa"orabile. ?cest fenomen in"ers compensării se produce frec"ent la copiii deficienţi# &nregistr:ndu7 afectarea funcţiei unui anali!ator) prin acti"itatea altora. Bn anumite condiţii defa"orabile# re!ultatele procesului compensator se pierd prin se regrese şi de!adaptări. ?ceastă .6+4+ 136"+7>#.un factor perturbator# de e.00E regenerarea organic2 (nesemnificati"ă la om)L 1icarierea 7 suplinirea unei funcţii pierdute (de e. Hai apar la deficienţi fenomene ">+! 3136"+7>%23.

00 (1.formă este implicată masi" &n de!"oltarea compensatorie a copiilor cu deficienţe sen!oriale (compensare intersistemic2)L $estructurarea @uncţional2 sau dinamic2 a acti"ităţii "itale a oricărui organism le!at &n condiţiile specifice# neobişnuite pe care o ceea!ă pre!enţa oricărei deficienţe sau incapacităţi &n "ederea readaptării la condiţiile de mediu (compensare intrasistemic2).ersea!ă &n procesul adaptării# fie spontan# fie diriAat. 3. P. /4 .ista compensaţie# &ndeosebi compensaţie prin restructurarea schemei structurale# acest proces ba!:ndu7se pe interiori!area treptată (uneori deosebit de dificilă)# a unor modele de acţiune# pe care deficientul le e. 1.3.0710"004+ % %"2#. 3rincipiul integrării şi ierarhi!ării# presupune raporturi dinamice de subordonare# comutare# succesiune# substituţie# sincroni!are &ntre diferitele componente ale comportamentului. 1amaschin# 1-'$)0 1. 1amaschin (1-'$) consideră că &n afara acti"ităţii F inclusi" sub formă de &n"ăţare# de muncă F nu poate e.00 136"+7>%23.

3rincipiul determinismului# presupune acţiunea cau!elor e. ?ceasta cu at:t mai mult cu c:t mobili!area şi coordonarea &n procesul de restructurare compensatorie a /1 . $. 4. /. 1e!"oltarea compensatorie nu poate fi dec:t consecinţa unor influenţe po!iti"e multiple# e. 3rincipiul anali!ei şi sinte!ei 7 orice acţiune "i!:dn stimularea propună de!"oltării depăşirea compensatorii trebuie să7şi dificultăţilor analitico7sintetice.2. 3rincipiul acti"ismului (fundamental &n restructurarea schemei funcţionale)0 “treptat# prin &ncercări i!butite şi erori# deficientul &şi formea!ă procedee compensatorii indi"iduale# care# &n ba!a principiului economiei forţei# a locului şi timpului# tind spre automati!are.istă şi nu poate e.ista adaptare compensatorie”. 3rincipiul unităţii "i!ea!ă echilibrarea organismului afectat# integrarea şi armonia stărilor sale fi!ice# psihice şi morale. Nu poate e.terne asupra de!"oltării (compensatorii) indi"iduale# prin intermediul condiţiilor interne.ista “compensaţie pe felii”# pe sectoare sau paliere ale personalităţii. 6e poate afirma că# &n afara acti"ităţii# nu e.ercitate asupra &ntregului organism# a &ntregii personalităţi.

=.7condiţionate# &n conformitate cu legile neurodinamicii# referitoare la forţa# mobilitatea# echilibrul şi interacţiunea proceselor ner"oase fundamentale# e. /2 . •%estructurarea compensatorie a procesului de!"oltării se declanşea!ă automat# imediat după ce s7a produs le!iunea organică sau dereglarea funcţională.ă iniţiată de timpuriu determină obţinerea unor re!ultate compensatorii optime. Bn felul acesta se de!"oltă treptat diferite funcţii psihice# au loc diferite restructurări funcţionale şi substituiri# trasarea şi consolidarea unor căi ocolite.iunilor refle. 3rocesul se află &n str:nsă legătură cu “p:rghia” ce stă la ba!a mecanismelor compensatorii# adică cu fenomenul de feed7bac. •@ acti"itate de terapie comple. Qemţo"a# 1. sau aferentaţie in"ersă./)0 •%estructurarea compensatorie a procesului de!"oltării are loc pe ba!a formării cone.funcţiilor mai bine păstrate# depinde# &n mare măsură# de calitatea prelucrărilor analitico7sintetice &n scoarţa cerebrală# a impulsurilor "enite de la diferiţi anali!atori. +egităţi ale de!"oltării compensatorii (H.citaţia şi inhibiţia.

RELAŢIA <NVĂŢARE 9 DEZVOLTARE Conceptul de +-5342%.+% !6%7# repre!intă o acti"itate psihică foarte comple.perienţei de "iaţă şi# pe această ba!ă# &n modificarea selecti"ă şi sistematică a conduitei# &n ameliorarea şi perfecţionarea ei controlată şi continuă sub influenţa acţiunilor "ariate ale mediului ambiant”. <75#?%.+ (3.•Bn procesul adaptării compensatorii# organismul le!at face apel la o serie de funcţii# care &n mod obişnuit nu Aoacă un rol aparte# dar care se intensifică# treptat prin e.plorati"ă F a e.ă# deosebit de importantă pentru adaptare# const:nd &n &nsuşirea de cunoştinţe (&n"ăţare cogniti"ă)# de operaţii mintale (&n"ăţare formati"ă)# de deprinderi &n domeniul "orbirii# citirii# scrierii şi calculului (&n"ăţare instrumentală)# de sentimente (&n"ăţare afecti"ă)# de comportamente şi deprinderi manuale (&n"ăţare practică)# de atitudini şi comportamente ci"ice (&n"ăţare morală). CONCEPTUL DE <NVĂŢARE. /$ .erciţiu. 8olu# 1-./) se referă la “acel proces e"oluti"# de esenţă informati"7formati"ă# const:nd &n dob:ndirea (recepţionarea# stocarea# "alori!area internă) de către fiinţa "ie F &ntr7o manieră acti"7e. 4.

+a ele"ii cu C56# &n raport cu tipul şi gra"itatea dificultăţilor &nt:mpinate sau de caracterul handicapului# at:t &nţelegerea# stocarea# c:t şi aplicarea informaţiei şi a e.# (se desfăşoară organi!at# instituţionali!at &n şcoală) repre!intă forma tipică specifică prin care se efectuea!ă &n"ăţarea la om# forma ei completă cea mai &naltă# deoarece la ni"elul ei &n"ăţarea nu decurge pur şi simplu de la sine# ci este concepută# anticipată şi proiectată să decurgă &ntr7un fel anume# ca acti"itate dominantă”.+% /134%.perienţei sunt st:nAenite sau chiar blocate. *n12ţarea e@icient2 se ba!ea!ă pe &nţelegere# pe descoperirea acti"ă de cel care &n"aţă a demersurilor proprii domeniului studiat# pe căutarea de soluţii şi re!ol"area situaţiilor problemă. %adu# 1---# “875#?%. 1idactica &n"ăţării pentru aceste categorii de persoane &şi propune să găsească sau să elabore!e acele modalităţi de abordare a ele"ilor respecti"i# care să asigure deblocarea procesului &n"ăţării# diminuarea dificultăţilor &nt:mpinate &n acest proces# &nlăturarea barierelor din calea adaptării.1upă 8h. Bn acest scop# se pune un accent deosebit pe orientarea ludic2 şi a@ecti1i4area acti1it2ţilor de în12ţare# pe eşalonarea materialului de &n"ăţat &n sec"enţe bine delimitate# dar temeinic &nlănţuite &ntre ele# pe utili!area &mbinată şi echilibrată a miAloacelor /4 .

1.de lucru intuiti"e# "erbale şi practice# pe &nsuşirea unor instrumente specifice de comunicare şi &n"ăţare (limbaA mimico7gestual# alfabet Draille s. *n12ţare psihomotorie# ba!ată pe &nsuşirea conştientă a unor scheme motorii şi implic:nd0 schema corporală# orientare# coordonare# "ite!ă# ritm.)# pe asocierea şi integrarea acti"ităţilor de &n"ăţare cu acti"ităţi de terapie comple.a. *3.6+ %4+ 875#?#. *n12ţare instrumental2 F se &nsuşesc miAloacele# instrumentele# specifice de comunicare# implicate &n limbaAul "erbal (oral şi // .00E a) după intenţie0 în12ţare spontan2? neintenţionat2 în12ţare intenţionat2? conştient2? Ea4at2 pe înţelegere b) după formă0 a"em tipuri de &n"ăţare aflate &n str:nsă interdependenţă şi condiţionare reciprocă *n12ţare cogniti12# const:nd &n dob:ndirea de cunoştinţe# operaţii# deprinderi intelectuale# la ba!a cărora stă &nţelegerea şi e. 4.ă şi specifică (ergoterapie# meloterapie# terapia tulburărilor de limbaA# terapia tulburărilor de psihomotricitate).erciţiul.

+% ">0$01# / . *n12ţarea moral2 F constă &n &nsuşirea conceptelor de etică# &n formarea deprinderilor de conduită socială# &n respectarea regulilor de con"ieţuire &n comunitate# etc. 4.2. *n12ţarea a@ecti12 F se &nsuşesc reacţiile adec"ate la stările şi situaţiile afectogene *n12ţarea practic2 F se află la ba!a formării deprinderilor implicate &n Aoc# &n unele acti"ităţi şcolare# &n acti"ităţi de autoser"ire şi gospodăreşti# &n alte acti"ităţi practice# manuale. R34!4 %120502#?00 87 +-5342%. Bn ca!ul ele"ilor cu C56# raportul obişnuit &ntre formele de &n"ăţare (cogniti"ă# afecti"ă# instrumentală# psihomotorie# practică# morală)# c:t şi &ntre &n"ăţarea spontană şi cea intenţionată# este mai mult sau mai puţin modificat# aceasta depin!:nd de tipul şi gradul deficienţei# precum şi de ":rsta copiilor. 5.scris)# &n &nsuşirea numeraţiei şi a instrumentelor de calcul# &n &nsuşirea semnelor de punctuaţie# ortografie# etc. *er!a recomandă ca &n procesul de &n"ăţare la deficienţii mintal să se pună accent &n primul r:nd pe &n"ăţarea afecti"ă şi moti"aţională# şi &n al doilea r:nd pe cea morală şi practică# deoarece aceştia &nt:mpină dificultăţi maAore &n &n"ăţarea cogniti"ă.

*:gots. 3iaget (1-'$)# afirmă că “fără acti"itate nu ar putea e.ista o &nţelegere autentică”. =nfluenţat de teoria lui *:gots.i consideră că &n calitate de factor esenţial al de!"oltării# &n"ăţarea creea!ă !ona pro.%eferindu7se la &n"ăţare# P. “@ organi!are corectă a &n"ăţării copilului atrage după sine de!"oltarea lui mintală# cheamă la "iaţă un şir &ntreg de asemenea procese ale de!"oltării care# &n afara &n"ăţării# ar fi# &n general# imposibile”.imei de!"oltări# pun:nd &n mişcare o serie &ntreagă ale de!"oltării# accesibile copilului &n momentul dat# dar numai &n interacţiune cu cei din Aur# adică &n conte.tul unui mediu social obişnuit# al unor influenţe şi solicitări normale. %adu afirmă că e.emplu# nu at:t &n ceea ce pri"eşte creşterea biologică şi nici maturi!area funcţională# ci mai ales &ntre &n"ăţare şi sociali!are# adică acea latură a de!"oltării personalităţii# care este condiţionată prin implicarea indi"idului &n conte.tul relaţiilor sociale şi care presupune reali!area prin &n"ăţare a /' . 1e!"oltarea se produce nu numai &n ba!a &n"ăţării# dar şi &n ba!a situaţiilor sociale integrale# &n care este inclus copilul &n fiecare etapă a "ieţii sale. Ne&ndoielnic# de!"oltarea psihică indi"iduală se produce &n conte.istă o dependenţă str:nsă &ntre &n"ăţare şi de!"oltare# dar nu sub toate aspectele acesteia din urmă# de e. +.i# 8h. 6.tul şi sub imperiul de!"oltării socioculturale.

Bn ca!ul persoanelor cu C56# diada &n"ăţare F de!"oltare se modifică# transform:ndu7se &ntr7o relaţie comple.perienţa acumulată de societate &n decursul istoriei sale. Bn condiţiile acti"ităţii şcolare cu C56# alături şi &n legătură cu obiecti"ele generale# "om urmări şi obiecti"e specifice# adică obiecti"e &n planul compensării# terapiei F &n conte.ă cu trei factori de ba!ă0 <NVĂŢARE 9 DEZVOLTARE 9 COMPENSARE ?stfel# &n"ăţarea ne apare at:t ca factor de dinami!are a proceselor de!"oltării psihosociale# &n general# c:t şi ca factor de echilibrare treptată# de corectare a abaterilor de la traseul obişnuit al de!"oltăriiL cu alte cu"inte este un factor important pentru reali!area a ceea ce numim de!"oltare compensatorie# &n condiţiile unei &n"ăţări orientate formati". /. .tul acti"ităţilor de &n"ăţare obişnuite# dar mai ales &n acti"ităţi specifice# ca terapia tulburărilor de limbaA# unde ele de"in prioritare.numeroase achi!iţii cogniti"e# instrumentale# practice# morale# comportamentale# ba!ate pe e.

Bn sensul de diagnostic psihologic# &şi propune să identifice semnele unui proces sau &nsuşirile unui fenomen psihic# pentru a preci!a 9apartenenţa la un anumit tip de personalitate”.&1'') /0 R% !& G$. DEMERSURI PSIHODIAGNOSTICE ŞI SPECI*ICUL PROGNOZEI <N PSIHOPEDAGOGIA SPECIALĂ Conceptului de 9diagnostic” i se acordă# de regulă trei sensuri0 general# medical şi psihologic.& 1'8. Bn cel de al doilea sens# adică al diagnosticului medical# acesta are menirea de 9a recunoaşte &n ca!ul concret# o anumită boală”. Bn primul sens# cel general# 9diagnosticul este o recunoaştere# o identificare a unui proces# a unui fenomen sau a unei indi"idualităţi# pornind de la detalii caracteristice”. ( !"# V+.)# sensul general al conceptului de diagnostic este interpretat şi mai larg# el referindu7 se la orice conclu!ie logică ce re!ultă dintr7o serie de in"estigaţii 9destinate &nţelegerii comportamentului /unei persoane# a .-%& E.& 2002( 1.CAPITOLUL III SPECI*ICUL EVALUĂRII ŞI INTERVENŢIEI LA COPIII CU DIZABILITĂŢI. Bn 91icţionarul de psihologie7 +arousse” (1-.

1K2444# consideră că 9specificul diagno!ei psihice &n psihopedagogia specială este dat de0 a.funcţionării unui grup sau situaţiei unei &ntreprinderi”. Caracterul de urgenţă al e. Duică# 9%e"ista de psihopedagogie”# Nr. Ctili!area frec"entă# &n domeniul nostru a unor termeni şi denumiri comune sau &mprumutate din alte domenii repre!intă e. 3sihodiagno!a şi progno!a au o serie de caracteristici specifice &n psihopedagogia specială dat fiind diferenţele psihoindividuale ale persoanelor cu cerinţe speciale de diferite categorii. 5ste e"ident că# &n acest ca!# termenul de 9diagnostic” are o sferă e.tinsă şi poate fi utili!at &n orice domeniu al ştiinţei şi al practicii# pentru a desemna procesul de e"aluare a unei entităţi# care interesea!ă sub aspectul stării sale &n momentul dat# precum şi &n perspecti"a e"oluţiei.presia unor preocupări apropiate# &nrudite chiar# cu cele din domeniile respecti"e şi reflectă totodată# caracterul interdisciplinar al psihopedagogiei speciale.aminării (impus de principiul inter"enţiei precoce)L Caracterul multidimensionat al in"estigaţiilor (datorat necesităţi cunoaşterii aprofundate a 4 . b. C. 1e aceea# este foarte important ca &ntotdeauna să preci!ăm sensul pe care7l acordăm termenilor preluaţi din alte domenii. D.

primă &n raţionamente ce permit considerarea deficienţei &ntr7un proces &n care acţionea!ă factorii de de!"oltare specifici vârstei# raportabili la reperele psihodiagnostice generale şi factorii compensatori naturali şi dob:ndiţi prin programele recuperati"e. ?cti"itatea de psihodiagno!ă şi progno!ă se corelea!ă cu paradigmele psihopedagogiei speciale care se e.primării ei &n comportamente# fapt ce solicită decodificarea acestora ca o condiţie a &nţelegerii lor. Activitatea psihică nu se poate decela direct ci doar prin intermediul e. +a persoanele cu di!abilităţi sunt implicate două aspecte0 1. Caracterul formati" al utili!ării testelor (determinat de cerinţele metodologice ale strategiilor terapeutice ulterioare). 3e de o parte &n astfel de ca!uri manifestările psihice sunt pertinente cu răspunsuri fără ocol la 1 .” Calitatea adaptării la condiţiile de mediu şi a celei socioprofesionale &n special denotă "aloarea şi eficienţa acestor programe şi metodologii şi indică corectitudinea psihodiagnozei şi prognozei.ca!ului# &n scopul personali!ării inter"enţiei psihopedagogice)L c.

situaţiile stimulati"e care facilitea!ă pătrunderea &n intimitatea psihică şi e"aluarea ei. 9Cerinţe educati"e speciale e.primă o tendinţă fundamentală a unor copii de a li se acorda o atenţie şi o asistenţă educati"ă suplimentară# fără de care nu se poate "orbi &n mod efecti" de egali!area şanselor de acces# participarea şcolară şi socială”. ?ceastă sintagmă desemnea!ă un 9continuum al problemelor speciale de educaţie# cu referire la un registru larg de tulburări care se &ntinde de la deficienţele profunde la tulburările uşoare de &n"ăţare”(1oru *lad 3opo"ici). 1in punct de "edere al terminologiei# adepţii sistemului integrat postulea!ă ideea renunţării la clasificarea rigidă şi stigmati!antă pe grupe de handicap a ele"ilor# &nlocuind7o cu sintagma 9copii cu cerinţe educaţionale speciale# (C56)”# considerată ca a":nd implicaţii psihopedagogice mai nuanţate. fac parte at:t copii cu deficienţe propriu7!ise F la care cerinţele speciale sunt multiple# inclusi" 2 .5. 2.6. 3ersoanele cu di!abilităţi au mai puţine posibilităţi de a recepţiona stimulii &nconAurători şi de a elabora răspunsuri calitati"e şi cantitati"e la fel cu ale normalilor. 1in categoria copiilor cu C.

?stfel0 1. 1e asemenea# determină pre"alenţa unui anumit tip de in"estigaţii pentru fiecare situaţie supusă e"aluării. >otuşi# &n astfel de situaţii# &n constelaţia procedeelor utili!ate "or trebui implicate permanent si in"estigaţiile &n plan psihologic# pedagogic si social. Bn ca!ul copiilor deficienţi# la care dificultăţile de adaptare şi &n"ăţare &şi au originea &n tulburări ale de!"oltării# consecuti"e unor stări maladi"e stabili!ate# pre"alenta "a aparţine diagnosticului psihologic# fără a $ .itatea in"estigaţiilor ce trebuie desfăşurate de către organismele abilitate cu fiecare copil in parte. 3entru a reali!a o temeinică inter"enţie educati" 7 recuperati"ă este necesară o cunoaştere sistematică a particularităţilor de!"oltării şi a capacităţilor de &n"ăţare de care ei dispun.igenţele şcolii. Ca!uistica deosebit de bogata şi "ariată a tulburărilor de!"oltării# care dau naştere cerinţelor educaţionale speciale# determină şi comple. 2. *or pre"ala in"estigaţiile medicale &n ca!ul acelor copii care &nt:mpină dificultăţi de adaptare# inclusi" şcolară# datorită unor procese maladi"e &n desfăşurare sau datorita unor boli de lungă durată.educati"e F c:t şi copii fără deficienţe# dar care pre!intă manifestări stabile de inadaptare la e.

Bn psihologia rom:nească# perioada anilor 1-'4 s7a caracteri!at printr7o efer"escenţă deosebită# conte. Bn psihodiagno!ă se folosesc at:t metode şi instrumente proprii F teste standardi!ate# aparatura psihotehnica F c:t şi alte modalităţi # clasice sau moderne# originale sau adaptate# ca0 obser"aţia# chestionarul# anali!a produselor acti"ităţii# anali!a factorială. 4. 5"aluarea situaţiei sociale &n care se află cel in"estigat.istat de asemenea si preocupări 4 . de in"estigaţie# diagnosticul psihologic repre!intă el &nsuşi “un act de prima importanta# care condiţionea!ă tratamentul# e"oluţia ulterioara a subiectului si cere din partea psihologului stăp:nirea perfecta a tehnicilor# o mare e. Bn ca!ul tuturor celorlalţi copii# ale căror cerinţe educati"e speciale &şi au originea nu &n boli şi deficiente# ci &n carenţe de mediu şi ale sistemului educati"# pre"alent este diagnosticul pedagogic# spriAinit &nsa pe in"estigaţii &n plan psihologic# social şi medical.e.t &n care a fost larg abordată şi problematica psihodiagno!ei &n general.clude totuşi# in"estigaţiile &n plan medical şi socio7 educati".perienţă# o "asta cultura si multa intuiţie”. Ca parte componenta a actului comple. $. 1in aceasta perioadă datea!ă o serie de lucrări. ?u e.

?utorul se refera la c:te"a erori tipice# care pot apărea in procesul diagnosticului psihopedagogic0 efectul de halo# eroarea de genero!itate# forţarea &ncadrării subiectului in"estigat intr7o anume categorie terapeutică# absoluti!area "alorii unor anumite manifestări şi minimali!area altora. al diagno!ei la deficienţi# utili!ea!ă termenul de diagnostic psihopedagogic. Bn 1-'4# 1umitru Ciumăgeanu publica un material cu pri"ire la selecţia copiilor deficienţi# in care# pentru a sublinia specificul si caracterul comple. =dei "alabile si astă!i susţinute de autori0 necesitatea corelării str:nse a datelor obţinute prin anamne!a medicala# prin in"estigaţii de laborator# cu datele obţinute prin metodele psihologice propriu7!ise0 obser"aţia# ancheta# probele e. de!"oltării asupra acti"ităţilor de / .perimentaleL importanţa elucidării implicaţiilor pe care le au particularităţile &n"ăţareL "aloarea formulării unor ipote!e# de fapt a unor programe de inter"enţie compensatorie.speciale care au "i!at cunoaşterea si diagnosticarea copiilor cu deficienţe.

aminatorL &nlăturarea stării de an.Cn alt studiu interesant &n legătură cu specificul psihodiagno!ei la deficienţi# este publicat in 1-. Bn finalul studiului său# autorul e"idenţia!ă c:te"a dintre cerinţele care trebuie &ndeplinite &n desfăşurarea actului psihodiagnostic0 asigurarea &ncrederii in e. Bn concepţia sa# diagno!a la deficienţi trebuie sa "i!e!e0 diferenţierea tulburărilor organice de cele funcţionale &n producerea stării de handicapL stabilirea rolului factorilor socio7culturali si familialiL depistarea factorilor etiologiciL estimarea ni"elului de handicapare (psihic# sen!orial# motric) &n raport cu gra"itatea deficienţei sauKşi a incapacităţilor implicateL progno!a şanselor de influenţare corecti"ă şi alegerea &n acest scop a metodologiei adec"ate.aminării si eliminarea influenţelor negati"e din e.'# de către E604 V+.ietate# care se manifesta accentuat in timpul e.terior. .-%.aminării# mai ales la handicapaţii sen!orial si de limbaAL asigurarea unor condiţii de confort pe timpul e.

( ?ne.# cu caracter unitar# dinamic si de durată# a cărui finalitate constă in &nlesnirea elaborării si aplicării demersului terapeutic7 recuperator. 3=?85># +. ?mintim doar &n treacăt că# printre promotorii acestei orientări &n ţara noastră# se numără D5N=?H=N QS%8S si =@?N %?1C# precum şi >=D5%=C RC+C6?%.6%205+ &şi are originea &n teoriile psihologice# elaborate de P. ' .3re!intă# de asemenea# interes schemele prin care autorul reliefea!ă intuiti" po!iţia deţinută de diagno!a psihologica in lanţul acti"ităţilor de cunoaştere a ele"ilor handicapaţi şi# desigur# a tuturor ele"ilor cu C56. 3sihodiagno!a se situea!ă# astfel# ca "erigă centrală# de legătura# intre diagno!a organica si diagno!a fi!iologica şi acţională# pe de o parte# iar# pe de altă parte# diagno!a socială si progno!a# care o &nsoţesc# o continuă si o &ntregesc.6.*B8@>6R=# 25C%5N6>5=N# 5. 1e pe po!iţia acestor teorii# psihodiagno!a se transformă dintr7o acti"itate constatati"a# &ntr7un demers in"estigati"7ameliorati". %?1C# =@?N? H?N@+?C<5. *5%Q?# H?%=? %@><7 6Q?H@6R@Q=# E>52?N 6Q?H@6R@Q=# 8<. Bn aceasta "i!iune# diagno!a stărilor de handicap F inclusi" diagno!a cerinţelor educati"e speciale F repre!intă un proces comple.a 2) 1upă cum se ştie# curentul modern al ">0$3 0%A73-+0 @3.

1esfăşur:ndu7se &n !ona de!"oltării mintale actuale# &n"ăţarea empirică (spontană# nediriAată) nu dispune de "alenţe formati"e deosebite# deoarece ea nu solicită copilul la un efort intelectual intens.i consideră că# &n aprecierea ni"elului de moment şi a perspecti"elor ce se &ntre"ăd# trebuie a"ute &n "edere# concomitent# două !one ale de!"oltării oricărui copil in"estigat7 zona actuală a dezvoltării# la ni"elul căruia copilul poate acţiona eficient# cu forţe proprii# fără a a"ea ne"oie de aAutorul unei alte persoane0 părinte# dascăl# un ele" bine pregătit7 şi o zonă proximă a dezvoltării# la ni"elul căruia el poate acţiona eficient# numai dacă este aAutat şi diriAat# adică dacă beneficia!ă de spriAin din e. 3entru a fi eficientă &n sens formati"# &n"ăţarea se cere a fi proiectată astfel &nc:t să acţione!e &n !ona pro.terior# din partea adultului# de regulă a educatorului. . 3entru fundamentarea orientării formati"e şi asigurarea caracterului dinamic al actului psihodiagnostic# o deosebită "aloare dob:ndeşte cunoscuta teorie psihologică cu pri"ire la !onele de!"oltării. *&gots.imei de!"oltări# adică să7l solicite pe copil peste capacităţile lui de &n"ăţare . 6usţin:nd această teorie# +.act &n problematica pe care o de!batem.Cercetările acestuia din urmă reţin atenţia prin faptul că au fost desfăşurate e. 6.

? folosit# &ndeosebi# probele operatorii piagetiene# consider:nd ca aceste probe au o "aloare predicti"a ridicata.a F inclusi" sub aspectul miAloacelor psihodiagnostice si de cunoaştere dinamica F fenomenul de eşec şcolar# de insucces la &n"ăţătură la ele"ii din şcoala obişnuită. Bn aceasta calitate de e.imei de!"oltări &n !ona de!"oltării actuale# forţa motrică a acestei de!"oltări accelerate găsindu7se &n resursele interne ale &n"ăţării ca factor dinami!ator# adică ale unei &n"ăţări formati"e# dinamice.spontană.”(5mil *er!a 7 1-'.) >. ? făcut apel la un demers comparati"# studiind &n paralel ele"i din şcoala obişnuita cu re!ultate bune la &n"ăţătură# ele"i cu insucces şcolar si ele"i handicapaţi mintal. Bn această perspecti"ă &n"ăţarea are un caracter intensi"# stimulati" şi urmăreşte nu at:t acumularea de material informati"7 dar şi acesta7 c:t# mai ales# antrenarea capacităţii reale de care dispune copilul# accelerarea de!"oltării sale# cu alte cu"inte# transformarea continuă a !onei pro. 95.perimentele formati"e# desfăşurate &ntr7o atmosferă clinică# par să fie cele mai adec"ate probe de psihodiagno!ă şcolară# &ntruc:t ele indică dinamica reală a de!"oltării psihice.perimente# probele formati"e se aplica in trei stadii0 - . Rulcsar a abordat# intr7o maniera comple.

act ceea ce ne trebuie pentru a face distincţia dintre ade"ăratul deficient şi copilul cu '4 .6%205# in care se urmăreşte sondarea “ni"elului potenţial” al de!"oltării si iniţierea unor acti"ităţi de antrenare a operaţiilor mintale implicate %"401%205# &n care se urmăreşte e"aluarea prin e.137>2%2%205# in care se urmăreşte ni"elul actual al de!"oltării intelectuale# inclusi" a acţiunilor mintale deAa accesibile subiectului @3. 5ste e. Cn asemenea demers psihodiagnostic F numit formati" după "eriga sa centrală se deosebeşte esenţial de in"estigaţia psihodiagnostica tradiţională. 1acă aceasta din urma ar putea fi asemuită cu o imagine fotografica de moment# statica# cu posibilităţi limitate de a prefigura imaginile ulterioare# psihodiagnosticul formati" poate fi asemuit cu o suită de imagini &n mişcare# pe ba!a cărora se poate &ntre"edea şi# mai ales# se poate influenţa acti" desfăşurarea ulterioară. Bntr7un proces de psihodiagno!a formati"ă# cel in"estigat este aAutat să7şi depăşească dificultăţile# să &n"eţe operaţiile urmărite &n testare şi să7şi &mbunătăţească treptat performanţele# &n conformitate cu capacităţile reale.erciţii practice7aplicati"e a operaţiilor mintale &nsuşite.

Ctili!area probelor de diagnostic formati" este importantă şi necesară# mai ales# atunci c:nd testele psihometrice se do"edesc a fi nediferenţiatoare.o!i# 1--'7 consideră că 9psihometria clasică# fiind centrată pe produsul intelectual este statică şi constatati"ă# oferă o e"aluare retrospecti"ă a ni"elului intelectual şi minimali!ea!ă relaţia dintre inteligenţă şi &n"ăţare.ne"oi speciale limitate (pseudodeficienţi mintal şi copii cu &nt:r!ieri &n de!"oltare şi &n"ăţare datorate carenţelor de stimulare). 1impotri"ă# e"aluarea formati"ă este centrată pe procesL ca atare# ea de"ine dinamică# oferă o e"aluare a potenţialului de de!"oltare cogniti"ă şi reconsideră relaţia inteligenţă7 &n"ăţare. 1e e. de psihodiagno!ă.” >otuşi autorul nu consideră că metodologia psihometrică tradiţională ar trebui &nlocuită total prin metodologia formati"ă care repre!intă doar o completare deosebit de "aloroasă# o &ntregire a sistemului comple.emplu# delimitarea ca!urilor de pseudodebilitate mintală &n !onele liminare ale deficienţei mintale# c:t şi &n !onele marginale ale stării de normalitate# nu este accesibilă metodologiei psihometrice clasice# dar este posibilă cu aAutorul probelor de diagnostic dinamic# formati". 6!amos. 1epist:nd la o parte dintre copiii cu intelect de limită posibilităţi mai largi ale pro.imei de!"oltări# probele de diagnostic dinamic7formati" reuşesc să e"idenţie!e# de fapt# capacităţi '1 .

1iagnosticul formati" are astfel o dublă calitate0 este diferenţial şi stimulati". 6e face astfel distincţia &ntre0 ade"ăratul deficient F la care ne"oile speciale sunt multiple şi profunde# put:nd fi satisfăcute doar cu un mare efort şi cu o cantitate mare de aAutor personali!atL şi copilul cu ne"oi speciale limitate F care foloseşte cu uşurinţă aAutorul ce i se acordă şi face progrese "i!ibile &ntr7o acti"itate de &n"ăţare mediată. TIPURI DE METODE0 a. METODELE PSIHOPEDAGOGIEI SPECIALE# &n funcţie de specificul limitelor fiecărei categorii de deficienţe# se folosesc &n acti"itatea psihodiagnostică0 o handicapul de au!7 probe non"erbaleL o handicapul de "ă!7 probe "erbaleL o handicapul combinate. 5.9ascunse”# mascate ale acestora de a e"olua din ce &n ce mai aproape de ritmurile normale ale de!"oltării pentru ":rsta dată. Bn diagnosticul formati" o mare importanţă o are implicarea 9mediatorului” (părinte# educator# &n"ăţător).perimentul0 natural şi de laborator '2 motor şi comportamental 7 . @bser"aţia b.

de inter"enţie modelatoare. ( 8h. 3articularităţile diagnosticului constau &n raportarea permanentă a deficienţelor constatate la eficienţa metodelor pedagogice sau eficienţa &ntregului sistem comple. %adu# 2442) Cu aAutor suplimentar nu toţi copii e"oluea!ă la fel ceea ce duce la ritmuri diferite de ameliorare a performanţelor care sunt considerate de către D. Con"ersaţia e. 1iagnosticul ba!at pe orientarea formati"ă se profilea!ă# &ndeosebi# ca diagnostic diferenţial şi urmăreşte constatarea capacităţilor compensatorii şi ni"elul potenţial al de!"oltării mintale a subiectului &n cau!ă.c. >estele0 "erbale şi non"erbale d. Bn acti"itatea de psihodiagnostic formati" se urmăreşte at:t aspectul cantitati" (indici de &nt:r!iere)# c:t şi cel calitati" (de!echilibru# di!armonii)# c:t şi specificitatea (re!ultată din sinte!ele primelor două)# dar mai ales perspecti"a# pre"i!iunea e"oluţiei sub influenţa inter"enţiei organi!ate# adică a modelării personalităţii &n acti"itatea de Aoc# de &n"ăţare şi muncă. Qorgo (1-' ) 9un indice mai "alid al capacităţilor intelectuale dec:t performanţele reali!ate la o singură '$ . ?namne!a F studiul de ca!. ?nali!a produselor acti"ităţii f.

%adu (1-' ) afirmă că metodele formati"e de diagnostic se ba!ea!ă &n prima fa!ă pe o e.plicat de cau!ele şi e"oluţia sa de7a lungul etapelor parcurse (diagnostic genetic sau etiologic) F ci &şi propune să anticipe!e# &ntr7 '4 . ?cestea "i!ea!ă mecanismele interne de achi!iţie# graţie cărora subiectul este &n măsură să beneficie!e de &n"ăţare. Rulcsar pune &n e"idenţă legătura dintre psihodiagnostic şi inter"enţie (educati" F terapeutică) &n sensul că 9Cunoaştem mai bine ele"ii educ:ndu7i şi educ:ndu7i &i cunoaştem mai bine ”. %adu consideră că 9e"idenţierea raportului dintre acti"itatea de &n"ăţare şi acumulările &n planul de!"oltării este unui din indicii calitati"i ai diagnosticului diferenţial. >. =.perimente de &n"ăţare” sau a unor probe formati"e.aminare cu caracter consultati"# c:nd are loc aplicarea tradiţională a diferitelor probe şi &n fa!a ulterioară# &n care 9testarea continuă oferindu7se pentru probele nere!ol"ate elemente de spriAin &ntr7o anumită gradaţie pentru a sonda capacităţile latente# blocate# e"entual de starea de tensiune sau alte condiţii. Bn raport cu obiecti"ul urmărit şi cu maniera de folosire# orice probă de psihodiagnostic poate fi sau poate de"eni probă formati"ă”.” 8h.&ncercare” de unde re!ultă necesitatea elaborării unor 9e. =n"estigaţiile &n psihodiagnostic formati" urmăresc nu numai e"idenţierea ni"elului actual al de!"oltării (diagnostic de stare) F ni"el e.

o manieră acti"ă# dinamica de!"oltării ulterioare# sub influenţa &n"ăţării# adică progno!a pro. Caiet de obser"aţiiL '/ .!6+72+ + 137>+67%. 3rin maniera formati"ă de a aborda instrumentele de in"estigaţie# actul psihodiagnostic se &ntregeşte deoarece el abordea!ă pre!entul F starea actuală a subiectului F nu doar prin prisma trecutului# adică a istoriei de"enirii sale# ci şi &n perspecti"a "iitorului# adică a pre"i!iunii e"oluţiei &n etapa următoare. $.imei de!"oltări. 5tapa de stabilire a diagnosticului iniţial0 de timpuriuL de scurtă duratăL depistare0 &n familie# de către educatorL diagnosticare la C56L 2. 5tapa e"aluării periodice (etapă fundamentată cu orientarea formati"7terapeutice)L 5tapa e"aluării finale (&n "ederea @63).00 0%A73>201+0 1. M0C43%1+ /0 07>2.6%?0+00 a. 1ar nu o e"oluţie spontană# integratoare# ci o e"oluţie diriAată &n şi prin acti"itatea de &n"ăţare# spre "alorificarea optimă a potenţialelor indi"iduale la subiectul in"estigat. E2%"+ %4+ +5%4!#.+ % 07@3.

=nteresul tot mai accentuat manifestat &n r:ndul specialiştilor pentru studiul condiţiilor umane şi a acti"ităţilor ludice permite surprinderea unor particularităţi ale personalităţii care pot fi mascate &n alte &mpreAurări. *er!a)0 7 ? naturii persoanei care acţionea!ă sau reacţionea!ă (factori subiecti"i). @rice manifestare sau act comportamental este re!ultatul a două elemente (5. %ecuperarea şi compensarea au următoarele caracteristici0 deosebit de acti"e pe toate palierele de!"oltării la handicapaţii sen!oriali (de "ă! şi au!)# psihomotori şi de limbaAL dar e.a $) c.b. 2işa psihopedagogică indi"iduali!atăL (ane. 7 ? naturii situaţiei &n care se află subiectul (factori obiecti"i). 1iagno!a psihică are "aloare relati"ă deoarece subiectul cu di!abilităţi pre!intă "ariaţii notabile de la o perioadă la alta# de la o ":rstă la alta# ca urmare at:t a acumulărilor prin programele recuperatorii c:t şi o de!"oltare a funcţiei compensatorii ce se modifică &n permanenţă sub influenţele educaţiei şi acti"ităţi.istă perioade de stagnare şi oscilaţii la handicapaţii de intelectL ' . Caracteri!ările de etapă.

1at fiind faptul că# din punct de "edere anatomo7fi!iologic# apar modificări mai frec"ente la handicapaţi faţă de normali# manifestările psihice (comportamentale) ce se iau &n consideraţie &n psihodiagno!ă au un caracter discontinuu şi dificil de e"aluat. 5. 3entru a spori gradul de &ncredere &n "aloarea psihodiagno!ei# e. @ asemenea situaţie este "i!ibilă la handicapaţii de limbaA# la cei sen!oriali şi motorii# dar '' .aminarea7ree.la aceasta se adaugă şi posibilităţile reduse de delimitare# &n toate situaţiile# a !onelor normale de cele deteriorate sau &n curs de e"oluţie ine"itabilă spre handicapare.istă riscul ca retestarea la un inter"al de timp mai scurt să pre!inte pericolul ca subiectul să7şi reamintească răspunsurile date &n fa!a de testare şi atunci nu ar mai constitui două testări "alabile# iar dacă inter"alul este prea lung funcţia măsurată se modifică at:t de mult prin de!"oltare &nc:t se aAunge la o nouă e"aluare comportamentală (Hariana %oşca# 1-' ).aminarea se efectuea!ă la un inter"al de timp care trebuie apreciat &n raport de0 capacitatea care se măsoarăL ritmul achi!iţiilor subiectuluiL cantitatea7calitatea procesului &n care este implicat subiectul pe linie reformati"ă şi formati"ă la un moment dat.

aminare. 4. Ca atare0 funcţia de predicţie ce transpare &ncă din acţiunea de psihodiagno!ă este limitată &n timp &n psihopedagogie specială # fapt ce presupune trecerea periodică printr7o astfel de e.aminarea periodică la inter"ale de timp ce"a mai lungi care pre!intă semnificaţia preci!ării noului T= şi emiterea unor Audecăţi de "aloare şi predicţie asupra subiectului# care trebuie şi ea re"i!uită periodic. '. 3entru urmărirea ni"elului de de!"oltare psihică şi a modificărilor comportamentale ba!ate pe &n"ăţare se impune ree. 2. . Condiţiile care trebuie &ndeplinite pentru efectuarea unei psihodiagno!e "alide &n psihopedagogia specială sunt următoarele0 1. $.este limitată la deficienţi de intelect deoarece memoria este deficitară şi achi!iţia &n de!"oltare este lentă. 1iferenţierea tulburărilor organice de cele funcţionale &n producerea handicapuluiL 6tabilirea rolului factorilor socio7culturali şi familialiL 1epistarea factorilor etiologiciL 5stimarea ni"elului de handicapare (psihică# sen!orială# motorie)L 5"aluarea progno!ei ca şi a şanselor mai bune de influenţare corecti"ă prin stabilirea unui tip specific de metodologie compensator 7 recuperatorie. /.

Bn psihopedagogie specială probele (testele) care se folosesc cu scopul de diagno!ă psihică pot fi &ntrebuinţate cu re!ultate semnificati"e şi &n cercetare şi &n procesul de &n"ăţare7 de!"oltare a unor cunoştinţe# deprinderi# aptitudini. 3sihodiagnosticul trebuie să pună &n e"idenţă diferenţele specifice ale persoanei testate# calităţile prin care se remarcă &n raport cu ceilalţi indi"i!i de aceeaşi ":rstă sau de ":rste diferite. '- . Bn acest din urmă ca! subiectul handicapat este foarte recepti" dacă probele respecti"e au o componentă ludică sau dacă sunt aplicate sub forma unor Aocuri (cuburile Rohs# imagini cu lacune# completarea de fra!e neterminate# e.primarea preferinţei pentru o anumită culoare dintr7 un număr dat). Bn ansamblu# de!"oltarea personalităţi şi manifestarea comportamentală se efectuea!ă &n conformitate cu anumiţi patterni personali specifici. ?ceştia diferă &ntre indi"i!i ceea ce &nseamnă că şi capacitatea de achi!iţie este diferită ca şi elaborarea sau reelaborarea de răspunsuri la di"erse &mpreAurări ale mediului. 3entru efectuarea unei psihodiagno!e riguroase şi alăturarea unui program recuperatoriu eficient# dosarul trebuie să mai cuprindă date obţinute prin anamne!ă# chestionar# obser"aţie# etc.3rogno!a se referă la de!"oltarea probabilă a ca!ului şi este cu at:t mai "alidă cu c:t este mai corect diagnosticul diferenţial şi etiologic.

diagnosticare. Hodificarea periodică a progno!ei se impune nu numai datorită achi!iţiilor din planul informati"7formati" al subiectului handicapat# dar şi faptului că nu poate fi luată &n considerare 9o stabilitate absolută nici o instabilitate absolută” a T= care suferă fluctuaţii &n funcţie de o serie de factori anali!aţi de specialişti de psihodiagnostic &n repetate r:nduri. 1acă admitem instabilitatea T= pentru subiecţii cu di!abilităţi &n general şi# &n special pentru cei de intelect şi sen!oriali# instabilitatea este mai mare &n unele sectoare ale de!"oltării psihice faţă de altele. %.3entru psihopedagogia speciala# triada prin care se construieşte competenţa psihodiagnosticianului este dată de triada testareevaluare. 6ă ne g:ndim la "ariaţiile trăsăturilor emoţional7 afecti"e şi . 1e aici predicţia care se impune a fi efectuată de acelaşi specialist din mai multe domenii de competenţă şi practici de organi!are a procesului instructi"7educati" &n "ederea recuperării persoanelor cu di!abilităţi.4 . Qa!!o arată că fidelitatea unui T= tinde să "arie!e in"ers proporţional cu mărimea sa F ea este mai bună pentru T= inferiori lui '4 şi mai slabă pentru T= superiori lui 1$4. 3entru diagnosticul indi"idual se impune o mare prudenţă factorilor aleatori care tind să se anule!e la scara grupei şi pot influenţa T= indi"idual &n sensul unei diminuări Fde aceea este considerat ca un re!ultat mai slab şi mai puţin sigur dec:t unul bun.

primă printre altele şi &n raţionamente care permit considerarea deficientului printr7un proces &n care acţionea!ă0 pe de o parte# factorii de de!"oltare specifici ":rstei şi raportabile la reperele psihogenetice generaleL şi . 3entru deficienţii care se află sub ":rsta mentală de ani sau cei care depăşesc ":rsta mentală de 12 ani fluctuaţiile sunt mai accentuate pe toate laturile de!"oltării psihismului şi ca atare progno!a este semnificati" probabilistică# ceea ce se datorea!ă dificultăţilor de testare 7 e"aluare a diferitelor &nsuşiri psihice pentru deficienţii sub ":rsta mentală de ani şi a schimbărilor relati" rapide pentru cei care depăşesc ":rsta mentală de 12 ani ca urmare a influenţelor factorilor &nconAurători. 3aradigmele psihopedagogiei speciale se e. +a aceasta se adaugă labilitatea influenţelor educati"e care dau un caracter aleatoriu de!"oltării# mai e"ident la deficienţii cu deficienţe asociate sau la cei cu deficienţe profunde. 3articularităţile acti"ităţilor recuperatorii imprimă o anumită specificitate actului psihodiagnostic şi mai cu seamă celui pronostic &n psihopedagogia speciala.1 .moti"aţional7 "oliţionale care &şi pun amprenta pe structurile personalităţi indi"idului# la care se adaugă e"oluţia sau in"oluţia somatică care lărgeşte aria dispersiilor pe toate palierele de!"oltării psihice.

?semenea transformări se "or desfăşura at:t pe "erticală c:t şi pe ori!ontală pentru a putea "alorifica la ma.istă diferenţe) se constituie programe recuperativ - .pe de altă parte# factorii compensatori naturali şi dob:ndiţi prin procesele recuperatorii p:nă la un anumit moment.t# progno!a operea!ă &n "ederea indi"iduali!ării acti"ităţilor de recuperare.imum caracteristicile handicapatului şi posibilităţile lui compensatorii. ?t:t factorii din prima categorie c:t şi cei din a doua categorie trebuie raportaţi la reperele utili!ate &n psihopedagogia specială şi ramurile ei prin considerarea faptului că personalitatea deficientului poate fi accentuată po!iti" sau negati".e şi constructi"e. 1e aici ideea că subiectul nu numai că trebuie implicat &n acţiune# dar şi introdus &n structura ei ca o condiţie a &ncărcării de tensiune psihică. ?stfel# formarea deficientului pentru "iaţă deschide perspecti"e pentru e"oluţie şi imprimă un caracter permanent acti"ităţii recuperatorii prin depăşirea stadiului acţiunii şi trecerea &n cel de transformare.2 . Bn ca!ul &n care influenţele de mediu şi educaţie sunt corelate şi organi!ate# se reali!ea!ă un echilibru pe ba!a interiori!ării şi acumulări de comportamente po!iti"e comple. Bn acest conte. 3e ba!a psihodiagno!ei şi progno!ei de scurtă durată (&ntre care e.

3rogno!a de scurtă durată se referă la primele 14712 luni (la copiii fără deficienţe o astfel de progno!ă se face pentru o perioadă de peste un an şi Aumătate). Cele două forme de progno!ă constituie &mpreună părţi componente ale tratării şi recuperării indi"iduale. 5stimaţia se nuanţea!ă &n funcţie de caracterul fa"ori!ant sau lipsa acestuia din mediul general de de!"oltare. 3e această direcţie# ramurile psihopedagogiei speciale &şi "or accentua caracteristicile aplicati"e şi &şi "or spori eficienţa prin punerea &n centrul atenţiei a inter"enţiilor (instructi" 7 educati"e sau .terapeutic. Bntre cele două tipuri de progno!ă e. 3rogno!a de scurtă durată implică &n continuare stabilirea rolului factorilor in"ocaţi mai sus pe linia cea mai sensibilă a de!"oltării psihice. 3rogno!a de lungă durată implică organi!area treptată a statutelor şi rolurilor sociale posibile de atins pentru fiecare handicapat.istă o str:nsă legătură şi nu trebuie concepute separat nici teoretic şi cu at:t mai mult practic. %eperele compensatorii de care dispune subiectul constituie punctul central şi forte al progno!ei de scurtă durată.compensatorii şi se adoptă o metodologie adec"ată procesului instructiv – educativ .$ .

şi prin amplificarea e"enimentelor cu semnificaţie po!iti"ă (compensaţie K recuperare intrasistemică). *er!a (1-.psihoterapeutice) care urmăresc modificarea structurilor comportamentale şi a substructurilor psihice care le energi!ea!ă. ?şa cum preci!ea!ă 5. Cu toată plasticitatea şi intensitatea sistemului ner"os care &ntreţine fenomenele recuperatorii# nu este facilitată# &n toate categoriile de handicap# acţiunea educaţiei# ea de"ine totuşi eficientă prin organi!area &ntregii acti"ităţi de la simplu la comple.imum posibilităţile indi"idului handicapat# iar pe de altă parte# funcţiile psiho7fi!ice neafectate trebuie astfel antrenate &nc:t să poată suplini acti"itatea funcţiilor .4 . ?ceastă capacitate se ba!ea!ă pe recuperare. %ecuperarea este naturală atunci c:nd acţionea!ă prin subsistemul funcţiei psihice aflat &n stare critică şi de compensaţie sau supleanţă c:nd funcţiile tulburate sunt preluate de alte segmente ale sistemului psihic (compensaţie K recuperare intersistemică). =nter"enţiile menţionate "or ţine seama de capacitatea organismului de a răspunde unor cerinţe# capacitate deosebit de acti"ă./) &n studiul său 9Hetodologia recuperării &n defectologie ”# prin recuperare se urmăreşte# pe de o parte# să se "alorifice la ma.

#$E ţine de două aspecte foarte importante0 a.deficiente pentru a se aAunge la formarea unor abilităţi ce &i permit persoanei o integrare acti"7eficientă &n "iaţa profesională şi socială.istenţă profesională şi socială cu potenţarea progresului pe linia personalităţii. SPECI*ICUL INTERVENŢIEI EDUCATIV 9 TERAPEUTICE (TIPURI DE RECUPERARE(E $EC-PE$#$E# P$&+ *+ (. acti"itatea de recuperare prin intermediul &n"ăţării să &nceapă &ncă de la ":rsta preşcolară sub formă relati" organi!ată# dar adaptată la specificul particularităţilor psihoindi"idualeL b. Bn final# trebuie să ducă la aAustări şi transformări care# prin continue acumulări şi adaptări să determine comportamente ce asigură o e. 2. dacă la deficienţii de limbaA# de "edere şi motorii# recuperarea se poate efectua printr7o &n"ăţare predominant intelectuală# la deficienţii de intelect "a fi predominant afecti"ă şi moti"aţională# iar la cei de au! recuperarea de"ine mai eficientă prin combinarea formelor menţionate mai sus cu accent pe o latură sau ./ .

&!+#L( este reali!ată prin mai multe feluri de terapii cele mai semnificati"e pentru handicapaţi fiind ludoterapia# meloterapie# terapia prin dans şi ergoterapia. $EC-PE$#$E# P$&+ "E$#P&# !C-P#. . @ oarecare anatomie personalăL 2. 6e pot aprecia efectele optime ale recuperării atunci c:nd subiecţii handicapaţi &şi de!"oltă o serie de calităţi fi!ice şi psihice care &i fac apţi să aAungă la0 1. 5.alta &n raport de caracteristicile grupului. $EC-PE$#$E# P$&+ P%&'!"E$#P&E poate fi considerată ca o metodă ce contribuie la recuperarea psihică şi psihosocială a handicapaţilor de limbaA# motor# sen!oriali şi chiar &n deficienţa de intelect uşoară sau medieL ea nu &nlătură handicapul ca atare# dar se face spiritual# fortifică personalitatea# &nlătură an.ercitarea unei ocupaţii sau profesiiL .ietatea şi i!olarea# creea!ă moti"aţii şi acti"ea!ă pulsiunile indi"idului &n procesul recuperatoriu. +a acestea se adaugă cele două forme de &n"ăţare0 &n"ăţarea morală şi &n"ăţarea motrică# care "or fi aplicare la toate categoriile de deficienţi ca o condiţie fundamentală pentru recuperare.

.terităţilor manuale. 2ormarea simţului de responsabilitate şi de autoconducereL '. 6trategiile progno!ei de lungă durată se obiecti"ea!ă &n datele generale incluse &n procesele de recuperare şi &n programele speciale suplimentare ale acestora şi constituie schema &n care se &nscrie comple. 3entru aceasta trebuie să se ţină seama F pe parcursul demersului .' . 2ormarea unor interese c:t mai di"erseL .ul de factori şi condiţii ce pot face ca recuperarea să fie c:t mai eficientă. 2ormarea capacităţii de a aprecia şi de a pre"edea situaţiile "iitoareL . Capacitatea de a comunica prin limbaA oral sau scris printr7o continuă &nţelegere a lumii &nconAurătoare şi a relaţiilor cu ceilalţiL /. 6trategiile progno!ei de lungă durată operea!ă la copiii handicapaţi (ca de altfel şi la cei normali) cu re!er"e de aptitudini şi cu nucleari!area de interese &n Aurul acestora. Bnsuşirea abilităţilor locomotorii şi a de.$. 2ormarea unor comportamente adec"ate la situaţie# ceea ce &i permite integrarea socialăL 4.

%"+!201+ #cti1it2ţi ludice 3 acti1it2ţi de în12ţare 8 acti1it2ţi terapeutice de compensare 8 acti1it2ţi de pre3pro@esionali4are 8 acti1it2ţi de pro@esionali4are 3 acti1it2ţi de integrare socio3pro@esional2 8 #D#P"#$E <recuperare= .. 2+. .%4# + %1?0!7+ "+72.recuperati" F de efectele directe şi secundare ale ameliorării obţinute &n timp. Ca stare se pot efectua numeroase scheme de astfel de progno!e# fie indi"iduali!ate la ca!uri particulare# fie generale cu "aloare pentru o categorie de handicapaţi sau pentru toate tipurile de deficienţe.+% %120502#?043. Ei unele şi altele implică procese de raţionali!are# &n abordarea ca!urilor de deficienţi# a strategiilor de acţiuni recuperatorii care asimilea!ă at:t efectele de progres &n de!"oltarea psihică c:t şi pe cele de recuperare compensatorie (efecte secundare şi terţiale).A%70-%.! 3. @rgani!area acti"ităţii de"ine operati"ă prin adaptarea următoarei strategii# ca schemă generală de acţiune0 S1$+6% A+7+.

scopuri clare cu pri"ire la acti"itate# a moti"aţiei tonifiante# a organi!ării intereselor şi .tern# pe de o parte# şi o relaţie dintre educaţie ca acţiune şi educaţie ca transformare# pe de altă parte. 3rogno!a trebuie să cree!e posibilitatea ca handicapatul să depăşească pre!entul şi să fie proiectat &n "iitor. @ asemenea proiecţie de"ine operantă prin oferirea de modele po!iti"e de "iaţă# prin crearea de menţinerea confortului psihic. . Bn reali!area progno!ei trebuie să se ţină seama că prin educaţie se aAunge la un anumit stadiu de organi!are a personalităţii handicapatului.?ceastă schemă se constituie ca o metodologie educaţională ce porneşte de la cunoaşterea caracteristicilor psihoindi"iduale ba!ate pe aplicarea unor probe (de e"aluare a personalităţii şi posibilităţilor intelectuale) şi să aAungă la demersuri &n care eficienţa şi economicitatea să fie implicate nemiAlocit &n procesul acti"ităţii recuperati" 7 integrati"e a deficienţilor. 6trategiile respecti"e consideră această organi!are a personalităţii ca un factor de perspecti"ă &n e"oluţia indi"idului la care trebuie adăugate noi "alenţe prin considerarea relaţiei dintre intern7e.

36=<@1=?8N@Q? &n psihopedagogia specială este o etapă intermediară &ntre diagno4a organic2 <c:nd prin teste clinice se pune &n e"idenţă deficitul primar= diagno4a @uncţionale <metodele clinice "or rele"a insuficienţele funcţional7 fi!iologice ale unor organe sau a &ntregului organism= diagno4a social2 <ce e"aluea!ă prin metode psihopedagogice capacităţile handicapatului de a răspunde la cerinţele mediului &nconAurător# de a adopta atitudini corespun!ătoare şi de a participa la "iaţa colecti"ă= şi progno4a. DIAGNOZA ORGANICĂ DIAGNOZA *UNCŢIONALĂ *IZIOLOGICĂ ŞI ACŢIONALĂ PSIHODIAGNOZA DIAGNOZA SOCIALĂ PROGNOZA -4 .

?ceastă condiţie asigură colaborarea subiecţilor şi &nlăturarea stării de an. %e!ultatele obţinute &n urma e. +?D=+=>?>5? 36=<@?25C>=*U a deficienţilor influenţea!ă comportamentul lor &n faţa sarcini fapt care necesită &nlăturarea oricărei influenţe e.terioare care poate distrage atenţia subiectului şi crearea de către psihodiagnostician a unei stări de confort. 15@N>@+@8=? &n actul psihodiagnostic trebuie să ţină seama de o serie de condiţii dintre care deosebit de importantă este ?6=8C%?%5? BNC%515%== 6CD=5CV=+@% BN 5M?H=N?>@%.ării unei diagno!e psihice complete şi a -1 .ietate care este deosebit de accentuată la handicapaţii sen!oriali şi de limbaA.aminării "or fi corelate cu elementele surprinse prin anali!a acti"ităţii subiectului pentru a căpăta con"ingerea fi.1=?8N@Q? 36=<=CU are o independenţă mai mare de"enind &n acelaşi timp elementul fundamental pe ba!a căruia se reali!ea!ă 1=?8N@Q? 6@C=?+U şi 3%@8N@Q?. 3entru handicapaţii de intelect o importanţă mai mare o are succesul sau insuccesul care determină o atitudine po!iti"ă sau negati"ă faţă de sarcină modific:nd performanţa &n raport cu dispo!iţia subiectului.

#daptarea sau neadaptarea este nu numai un indiciu al diferenţieri normalului de deficient dar şi un parametru &n aprecierea e@icienţei programelor recuperatorii organi4ate. ?t:t diagnosticul dar mai ales inter"enţia trebuie să aibă &n "edere &ntregul sistem al personalităţii.progno!ei care să "alorifice &n primul r:nd însuşirile de@initorii ale componentelor 1iitoare. Bn defectologie este esenţială raportarea datelor obţinute pe ba!a probelor aplicate la condiţia adaptării subiectului la mediul &nconAurător. -2 . Chiar dacă inter"enţia este &ndreptată spre unele arii ale de!"oltării specifice# trebuie să măsurăm modificările şi asupra altora şi a &ntregului sistem al personalităţii pentru a nu aAunge la de!"oltarea unei personalităţi di!armonice. 6copul final fiind coechiliErarea personalit2ţii handicapatului şi integrarea lui social2.

-%& 1''8( 3sihologia contemporană a demonstrat unitatea dialectică dintre limbaA şi g:ndire# argument:nd# &n acelaşi timp# posibilitatea de"ansării uneia &n raport cu cealaltă (şi cu alte aspecte ale sistemului psihic)# de"ansare care nu tulbură echilibrul de!"oltării lor armonioase. V+. ?"ansul ce se poate &nregistra la ni"elul g:ndirii influenţea!ă po!iti" e"oluţia ulterioară a limbaAului aşa cum şi o de!"oltare mai pregnantă pe linia comunicării stimulea!ă# &n ansamblu# procesul ideaţiei. @rice manifestare comportamentală &nseamnă şi comunicare# iar odată ce se e. Cnitatea comple.ercită forţele asupra structurii personalităţii.primă o oarecare conduită# ea &şi e.CAPITOLUL IV DETERMINĂRI <N RELAŢIA COMUNICARE 9 PERSONALITATE : COMPORTAMENT LA PERSOANELE CU DIZABILITĂŢI ( !"# E.ă ce se stabileşte &ntre diferitele forme comportamentale şi &nsuşirile dominante ale persoanei# determină -$ .

tul unităţii dintre comunicare7personalitate7 comportament un rol de dinami!are şi orientare &l are cu siguranţă Nucleul 5reditar al 5nergiei 3sihice (N553) re!ultat din structurile &nnăscute ale indi"idului. *er!a). ?cest ni"el -4 . ?cest nucleu facilitea!ă# at:t la normali c:t şi la handicapaţi# instalarea unor &nsuşiri specifice ale personalităţii cu tipologii adec"ate care transpar &n forme comportamentale di"ersificate. Bn conte. 5.prima prin0 Schema dimensiunii personalităţii la handicapaţi figura !"# precum şi Schema $loc a relaţiei dintre personalitate# comunicare# comportament figura %". (5. N553 iradia!ă prin tipologia personalităţii şi prin comportamentul indi"idului determin:nd# pe de o parte# formele comunicaţionale# iar pe de altă parte# forţa şi direcţia comunicării. ?stfel# &n tipologia personalităţii se regăsesc cele două perechi de tipuri de personalitate0 personalitate matură F imaturăL personalitate armonică 7 di!armonică# &n funcţie de echilibrul afecti" şi moti"aţional# dar şi de comunicare# comportament# trebuinţe şi alte laturi ale personalităţii.istă deci# pe de o parte# o relaţie nemiAlocită &ntre formele comunicaţionale şi cele comportamentale# şi pe de alta parte# &ntre formele comunicaţionale şi tipologia personalităţii# relaţie ce se poate e.structurarea unor tipologii ale personalităţii handicapate pe fondul elaborării şi di"ersificării formelor comunicaţionale.

-/ .tra"ersie 7 intra"ersieL egoism 7 altruismL coerenţă 7 incoerenţă# etc.concentric cuprinde principalele caracteristici duale# structurile dominante ale personalităţii# &n număr de !ece perechi (feminitate 7 masculinitateL e.) ce acţionea!ă &n sens contrar# anul:ndu7se de cele mai multe ori una pe alta# d:nd astfel naştere la o tipologie diferenţiată a personalităţii.

- .

-' .

primarea printr7o modalitate comportamentală specifică. 6e obser"ă că ultimul ni"el concentric conţine tipurile de comunicare# aceasta pentru că orice comportament comunică ce"a (o ne"oie# o stare# etc) şi de asemeni comunicarea nu e altce"a dec:t o transpunere &n afară a ceea ce e specific &n interior (N553# personalitate). Bn ca!ul persoanelor cu handicap domină o formă sau alta de comunicare0 "erbală# gestuală# acţională# comportamentală# depin!:nd de forma şi gra"itatea handicapului. 3e ba!a acestor elemente constituti"e ale personalităţii şi comportamentului se di"ersifica şi cele patru forme comunicaţionale0 "erbală# gestuală# actională şi comportamentală. al relaţiei dintre comunicare# personalitate# comportament. Centrarea subiectului pe o anumită formă de comunicare are efecte po!iti"e sau negati"e asupra trăsăturilor dominante ale personalităţii şi# &n final# e. .?ceastă tipologie a personalităţii se reflectă &n forme comportamentale specifice# care se reduc &n practica de lucru de fiecare !i cu handicapatii# la cinci comportamente fundamentale ce le &nglobea!a pe toate celelalte0 comportamentul afecti"# psihomotor# ludic# "erbal şi cogniti". +a persoana normală comunicarea "erbală (orală şi scrisă) este dominantă &n raport cu alte forme de comunicare. %eiese de aici caracterul dinamic şi comple. -.

%euşitele -- .7ul &ntre N? şi sferele implicate. 5ste "orba şi de feed7bac. 1e la acest ni"el se aAunge la cele două perechi de tipuri de personalitate0 maturăKimatură# armonioasăKdi!armonică. personalităţii indi"idului &şi pune amprenta pe funcţionalitatea comunicării &n special şi al comportamentului &n Bn figura 2 7 1imensiunea personalităţii la handicapaţi 7 se obser"ă cum acelaşi N553 despre care s7a amintit# emerge &n toate sferele personalităţii0 sfera comportamentală# comunicatională# afecti"7moti"atională şi a trebuinţelor. 1e aici unitatea &ntre comunicare# comportament şi personalitate# at:t &n ca!ul persoanelor normale c:t şi &n ca!ul celor handicapate. 5. @rientarea săgeţilor din schemă sugerea!ă str:nsă legatură &ntre toate elementeleL fiecare este &n legătură (directă sau indirectă) cu celelalte.>ipologia general. @ dată manifestată o formă sau alta de comunicare# subiectul suferă modificări importante# trăind momente de satisfacţie sau insatisfacţie &n legatură cu reali!area scopului propus şi cu efectele ce le produce asupra interlocutorului.istă efecte din partea formelor comunicaţionale asupra comportamentelor şi structurilor de personalitate. ?pare tot &n această schemă şi alt un alt element0 N? 7 ni"el de aspiraţie# cel care acti"ea!ă energic organismul# &l mobili!ea!ă la acţiune.

sau eşecurile repetate &şi pun pecetea asupra trăirilor emoţionale şi dau o anumită coloratură "ieţii interioare# determin:nd stabili!area unor elemente şi fragili!area altora. Bntre formele de comunicare e;istă unitate# căci subiectul se foloseşte# &ntr7un fel sau altul# de toate# dar una dintre ele este dominantă. 1ominanţa unei forme de comunicare sau alta este dată de structurile interne ale subiectului# de energia psihică# de potenţialul psihic ce &l caracteri!ea!ă# de conte;tul obiecti" &n care se desfăşoară interrelaţionarea umana. 2orma şi gra"itatea handicapului influenţea!ă# &n egală măsură# tipul de comunicare asupra căreia se centrea!ă subiectul. 1in punct de "edere funcţional# comunicarea este unitară şi intrinsecă structurilor interioare. 1in punct de "edere didactic# comunicarea se subdi"ide &n patru categorii principale0 "erbală# gestuală# acţională şi comportamentală. Bntre cele patru tipuri de comunicare e;ista o interdependenţă şi &n funcţie de forma şi gra"itatea handicapului una din ele este dominantă.

144

Comunicarea "erbală (orală şi scrisă) este principala formă de comunicare pentru omul normal şi permite cel mai adec"at e;primarea stărilor interioare proprii# a g:ndurilor# ideilor# a sentimentelor şi emoţiilor# a atitudinilor şi intereselor# a moti"aţiei şi trebuinţelor# a modului de a fi şi a acţiona şi totodată şi &nţelegerea altora. Bn cadrul comunicării prin limbaA# e;presia şi impresia se reali!ea!ă pe ba!a unui te;t# conte;t şi subte;t care permit interlocutorilor un schimb direct legat de informaţii e;puse şi sub&nţelese ori re!ultate din caracterul situaţional &n care se desfăşoară comunicarea. Bn interrelaţionare capătă importanţă statutul şi rolul social pe care7l ocupă subiectul &n cadrul grupului# la care se adaugă un anumit coeficient de subiecti"i!are re!ultat din specificul personalităţii sale. Bn felul acesta se creea!ă o anumită distanţă psihologică &ntre interlocutori# distanţă ce este cu at:t mai mare cu c:t diferenţele dintre aceştia sunt mai pregnante şi este percepută &n egală măsură de ei# dacă sunt normali din punct de "edere psihofi!ic. 1istanţa psihologică se diminuea!ă p:nă la ştergerea ei totală &n condiţii c:nd comunicarea se desfăşoară &ntre handicapaţi şi este dependentă de gra"itatea şi tipul deficientei# iar dacă la comunicare 141

participă alături de handicapaţi şi subiecţi normali# distanţa psihologică se amplifică pentru cei din urmă şi răm:ne relati" neconştienti!ată de primii. 2orma şi gra"itatea deficienţei produce o perturbare la ni"elul funcţiilor de recepţie şi de e;presie a comunicării "erbale. *aloarea instrumentală a limbaAului scade# aspectele semantice ale comunicării se reduc &n fa"oarea celor pragmatice. Comunicarea "erbală la handicapaţi este labilă# cu momente de stagnare şi cu de!"oltări progresi"e# lente# fapt ce se corelea!ă cu &nsuşirile dominante de personalitate prin e;ercitarea unor interinfluenţe reciproce ca apoi să se e"idenţie!e &n comportamente globale ce au tendinţa de a se obiecti"i!a &ntr7o formă specifică pentru fiecare subiect &n funcţie de condiţia de ansamblu la ni"elul &ntregului psihism. Bn ca!ul subiecţilor normali comunicarea se reali!ea!ă pun:ndu7 se accent pe latura semantică fapt ce denotă o funcţionalitate superioară a operaţiilor ideati"e şi un control riguros al conştiinţei. Bn ca!ul subiecţilor cu deficienţe# tinde să domine latura pragmatică# posibilităţile intelecti"e sau de e;primare fiind diminuate.

142

+imitarea şi fragilitatea calităţii şi cantităţii semantice şi pragmatice a informaţiilor ce este caracteristică handicapaţilor# şi mai ales celor de intelect# fr:nea!ă de!"oltarea operaţiilor mentale şi progresul &n manifestarea comportamentelor. ?stfel că nu e;istă un autocontrol riguros pe linia limbaAului e;presi" şi nici un set prea comple; al &n"ăţării (receptării) limbaAului# ceea ce imprimă o anumită fragilitate comunicării cu influenţe asupra personalităţii şi comportamentelor globale. Cu c:t deficienţa este mai gra"ă cu at:t comunicarea "erbală pierde &n conţinut# de"ine săracă şi anostă# lipsită de coerenţă şi de forţa mesaAului. Comunicarea este &nsoţită de gestică şi pantomimică e;acerbate# de!agreabile şi relati" neadec"ate la conţinut. N. Choms,W face distincţie &ntre competenţa ling"istică (&nţelegerea) şi performanţa ling"istică (e;primarea) şi remarcă faptul că la handicapaţi competenţa are o funcţionalitate limitată şi determinată de condiţiile situati"e &n care se desfăşoară comunicarea# performanţa fiind şi mai deficitară. %itmul# intonaţia şi# &n primul r:nd# timbrul "orbirii e;primă conţinutul temperamental al "orbitorului# dar şi mai repre!entati"e sunt aceste caracteristici pentru unele trăsături dominante ale personalităţii0 intro"ersie F e;tra"ersie# agresi"itate F timiditate# euforie F depresie# coerenţăF incoerenţă# masculinitate F feminitate. 14$

?ceste trăsături sunt mai e"idente &n comunicarea scrisă căci au un anumit ni"el al presiunii instrumentului de scris# forma# orientarea şi &nclinarea grafemelor# fermitatea &nchiderii buclelor şi legarea acestora etc e;primă o stare temporară sau stabilă a persoanei care se concreti!ea!ă &n forme specifice de comportament. ?stfel# prin cunoaşterea comunicării "erbale aAungem să ne formăm o imagine# relati" completă# asupra trăsăturilor dominante ale persoanei şi a comportamentelor sale stabile# aşa cum decel:nd stările comportamentale şi structurale ale subiectului putem aprecia forma comunicării sub toate aspectele sale "alorice. <andicapurile de limbaA# &ncep:nd cu cele mai simple# cum sunt dislaliile# pro"oacă# odată cu &naintarea &n ":rsta# de!organi!area personalităţii şi de!ordini comportamentale. 5fectele negati"e se manifestă de la reţineri &n "orbire# inhibiţie &n acti"itate# blocaAe psihice# şi pot determina chiar de!organi!area constituirii &nsuţirilor personalităţii. C:nd handicapurile de limbaA sunt mai gra"e şi mai e;tinse# efectele negati"e sunt mai mari# ceea ce duce la o accentuare a tulburărilor de personalitate. 1acă copiii preşcolari şi şcolari mici acordă mai puţină importanţă handicapurilor de "orbire# şcolarii mari# puberii# adolescenţii şi persoanele adulte fac uneori din acestea ade"ărate drame. 5i nu inţeleg că frăm:ntările &n care se 144

e de inferioritate şi ne"ro!e# ceea ce 14/ . ?tunci c:nd handicapurile de limbaA sunt consecuti"e altor deficienţe# cum sunt cele sen!oriale sau fi!ice# tulburările personalităţii şi de!ordinile comportamentale de"in tot mai persistente. 3entru cei cu handicap de intelect# fenomenele nu ne apar at:t de complicate# deorece aceştia nu reuşesc# dec:t parţial şi numai &n unele ca!uri# să conştienti!e!e situaţia &n care se află.!bat nu contribuie la &nlăturarea handicapului# ci dimpotri"ă# &l accentuea!ă. 6e poate aAunge astfel la an. +a persoanele cu debilitate uşoară sau la cele cu intelect de limită# handicapurile de limbaA pot constitui# alături de deficienţa psihică# factori traumati!anţi ce influenţea!ă negati" planul comportamental.ietăţi# comple. +a maAoritatea handicapaţilor# aceste frăm:ntări şi comportamente aberante se e.tind de la relaţiile cu familia# cu rudele# prietenii# la colecti"ul din care face parte# intr:nd adeseori &n conflict# a":nd impresia că este ne&nţeles de acesta. =ndiciul cel mai e"ident al unor tulburări de personalitate at:t la normali# c:t şi la deficienţii sen!oriali# psihici şi fi!ici# &l constituie adoptarea unor comportamente antisociale# dificultăţi de integrare &n colecti"# i!olarea de colecti" şi centrarea pe sine# negati"ismul şi &ncăpăţ:narea# subaprecierea forţelor proprii# manifestarea unor atitudini egocentriste şi egoiste# stări prelungite şi dureroase tensional# ce duc la surmenaA fi!ic şi intelectual.

determină un comportament al handicapaţilor de limbaA manifestat prin instabilitate# prin mari oscilaţii de la o situaţie la alta# de la o !i la alta# de perceperea e.prima corect# atrage ironia celorlati# copiii pun:ndu7l &n situaţia 14 . 1e aici re!ultă că trăsăturile de personalitate au un ridicat grad de fragilitate şi instabilitate. @dată cu intrarea &n şcoală a copilului cu tulburări de "orbire# tabloul manifestărilor psihice se complică tot mai mult. @r# tocmai relaţia dintre caracteristicile stabile şi cele instabile denotă un anumit tip de personalitate şi# &n raport de dominarea uneia sau a alteia# se conturea!ă o personalitate puternică# armonioasă şi matură# or# dimpotri"ă o personalitate fragilă# di!armonică şi imatură. +a aceasta contribuie faptul că# prin solicitarea copilului să "orbească &n faţa colecti"ului de ele"i şi neputinţa acestuia de a se e. 3ersonalitatea handicapatului de limbaA se poate de!organi!a pe fondul stării de inerţie# de rigiditate şi a fobiei "orbirii ce se &ntăreşte sub formă unor legături durabile şi obsedante şi astfel# "or fi pro"ocate şi alte dereglări "erbale.acerbată a unor stimuli care au o semnificaţie redusă pentru alte persoane# dar pe care# subiectul &i amplifică şi &i recepţionea!ă ca factori negati"i.istente prin apariţia unui mutism electi". Bn alte ca!uri# asemenea situaţii amplifică handicapurile de limbaA e.

5.istenţa tulburărilor de limbaA la persoanele cu intelect deficitar duce la regresia psihică şi comportamentală# ca urmare a deficitului funcţiilor de cunoaştere şi de e. 1in aceleaşi moti"e# la alţi handicapaţii de limbaA pot apărea manifestări opuse# inhibiti"e# ce duc la un comportament rigid# uniform şi fără un acti"ism adec"at momentelor respecti"e. C:nd conflictele se prelungesc şi de"in cronice# ele influenţea!ă negati"# &n primul r:nd formarea caracterului şi nu stimulea!ă de!"oltarea psihică &n ansamblu.de a trăi mai accentuat hipersensibilitatea afecti"ă# refu!&nd să mai raspundă le lecţii# de teamă să nu greşească. %aportate la particularităţile temperamentale# ":rstă# educaţie şi de!"oltare mintală# handicapurile de "orbire pot pro"oca şi o e. 14' . Bn genere# tulburările comportamentale sunt pro"ocate de conflicte lăuntrice# de frăm:ntări interne &n ca!ul &n care handicapaţii nu7şi dau seama de posibilitatea re!ol"ării situaţiei sale dificile. +a aceştia apar frec"ent oscilţii şi contradicţii &n re!ol"area problemelor# ca şi &n adoptarea modalităţilor de acţiune mintală şi practică.citaţie psiho7motorie# ce se manifestă prin agitaţii permanente# neast:mpăr# mişcări de!organi!ate# indisciplină.primare# a imaturităţii afecti"e# a creşterii sugestibilităţii# impulsi"ităţii şi rigidităţii psihomotorii.

?ceasta şi pentru faptul că deficitul de intelect &ngreunea!ă aprecierea concretă şi adec"ată a situaţiilor de "iaţă ce presupun adaptarea comprtamentală prin anticiparea acţiunii# a riscurilor şi &mpreAurărilor fa"orabile &n care se află subiectul la un moment dat. . %e!ultate bune se obţin prin frec"entarea grădiniţei şi a şcolii# unde prin conţinutul muncii diriAate şi metodice se asigură e"oluţia psihică# demuti!area şi se impulsionea!ă sociali!area. 6pre deosebire de debilii mintali# aceştia &şi dau mai bine seama de situaţia lor şi percep eşecurile repetate ca fiind determinate# &n primul r:nd# de posibilităţile lor reduse de e. Bn depri"ările de au! şi de "edere# handicapurile de "orbire creea!ă probleme supraadăugate# &n ceea ce pri"eşte comunicarea şi &nţelegerea socială.primă# &n fapt# determinismul psihologic şi recunoaşterea rolului celor două procese la elaborarea mecanismelor comportamentele. %. 1atorită absenţei folosirii cu":ntului la sur!i sau a folosirii cu dificultate la hipoacu!ici# precum şi a slabei &nţelegeri a "orbirii# aceştia au o e"oluţie psihică şi socială mai lentă.Qa!!o e. Bn acest sens# legarea gene!ei afecti"e de gene!a g:ndirii e.prima aceasta# arăt:nd ca inteligenţa nu este un factor suficient pentru determinarea adaptării sociale# căci o importanţă similară o au şi factorii emoţionali şi cei de mediu. Bn ca!ul pierderii 14.primare.

Comunicarea gestuală se perfecţionea!ă şi se modifică &n raport de capacităţile psihice şi de specificul personalităţii handicapatului ca şi de potenţialul comunicati" al grupului cu care interacţionea!ă. Cu c:t &n"ăţarea se face mai de timpuriu# cu at:t se facilitea!ă trecerea nemiAlocită de la limbaAul semnelor la grafie fără a se folosi "orbirea orală.primării şi &nţelegerii. 6ensibilitatea lor este foarte accentuată# ca şi conflictele interne# deoarece au mari dificultăţi de orientare &n mediu. +imbaAul semnelor se &n"aţă aşa cum se &n"aţă şi limbaAul oral. Cn rol important &n comunicarea gestuală &l are şi mimica şi pantomimica &mpreună cu care formea!ă limbaAul semnelor. +illo afirma că biling"ismul pragmatic (al 14- . @ a doua formă de comunicare este cea gestuală. 1ar dificultăţile de pronunţare sunt mai frec"ente la ne"ă!ătorii congenitali# pentru ca ei nu au posibiltatea să imite modelul corect# dec:t pe cale auditi"ă. P. 3entru subiectul cu posibilităţi de "erbali!are comunicarea gestuală are rol de susţinere# de adAu"ant# de suplinire şi completare a ceea ce este dificil de comunicat "erbal."ederii# se produce un de!echilibru profund &n relaţiile indi"idului cu lumea e. 5i trăiesc dramatic# pe fondul unui intelect normal# nu numai deficienţa de "edere# dar şi handicapul de limbaA. 3entru surdomut gestica de"ine fundament şi ba!ă a e.ternă.

8esturile pun &n e"idenţă atitudinile afecti"e# modalităţile de abordare a sarcinii# impresia pe care o are subiectul despre reali!area sarcinii şi &n genere toate structurile dominante ale personalităţii.agerarea &n folosirea limbaAului semnelor poate de"eni un obstacol &n achi!iţia limbaAului oralL renunţarea la limbaAul semnelor se "a face treptat# pe măsura achi!iţionării cu"intelor. 114 . 2olosirea preponderentă a cu":ntului de timpuriu &n detrimentul gestului şi in"ers nu contribuie la o comunicare eficientă a deficientului cu anturaAul său şi nici nu contribuie la stimularea rapida a acti"ităţii psihice generale.limbaAului semnelor şi a limbaAului oral) trebuie introdus paralel &n educaţia precoce a deficienţilor de au!. +imbaAul gesturilor se produce mai stereotip şi sărac &n informaţii nuanţate ceea ce poate determina confu!ii şi o recepţie parţială a sensului şi semnificaţiei celor comunicate. 8estul &nsoţeşte "orbirea şi imprimă o anumită coloratură a ritmului# intonaţiei şi chiar intensităţii discursului. ?şadar# pe c:t este posibil# o metodă sau alta# o formă sau alta trebuie să ţină seama de ni"elul de!"oltării psihice şi de potenţialul real al copilului ca şi de scopul educaţiei de a reali!a eficient integrarea curentă şi cea socio7 profesională a handicapatului. 5.

primării "erbale# dar şi la copilul mic normal achi!iţionarea primelor cu"inte corelea!ă cu utili!area gesturilor simbolice. ?chi!iţia structurilor ling"istice paralel cu folosirea şi modificarea unor gesturi ce inter"in nemiAlocit &n procesul demuti!ării demonstrea!ă şi relaţia dintre cu":nt şi gest. Chiar de timpuriu# gesturile simbolice# ca şi cele demonstrati"e şi figurati"e# au o anumită semnificaţie# &n timp ce altele au rolul de a preci!a ritmul# intonaţia şi intensitatea comunicării "erbale.primarea intenţiei# a atitudinii "orbitorului determină o preci!are mai pertinentă a semnificaţiei comunicării şi a ni"elului de participare moti"aţional7 afecti"ă a subiectului.Bn comunicarea gestuală# pe l:ngă mişcarea şi configuraţia m:inii# ritmica şi amplitudinea mişcării# ca şi mimica şi direcţia pri"irii# imprimă sensul discursului iar e. +a surdo7mut mişcările m:inii compensea!ă dificultăţile e. 3e măsura &nsuşirii cu"intelor# gestul se subordonea!ă "orbirii# dar răm:ne dominant &n comunicarea neau!itorilor mult timp după ce &ncepe procesul demuti!ării. ?stfel s7a obser"at că le!iunile emisferei st:ngi pentru cei cu preferinţa manuală dreapta şi a emisferei drepte pentru cei cu preferinţă manuală st:ngă pro"oacă nu numai tulburări diferite ale limbaAului dar şi dereglări ale comunicării gestuale# acţionale şi 111 .

primarea şi &nţelegerea prin faptul că implică o mai mare libertate a subiectului de a7şi face cunoscute punctele sale de "edere şi de a interpreta cele comunicate &n raport cu &ntregul conte.t &n care el se desfăşoară. +a ni"elul acestor forme de comunicare se produc mişcări mai largi# cu semnificaţii a unor acţiuni generale (a m:nca# a lucra) care facilitea!ă e. ?semenea le!iuni emisferice perturbă at:t e. 5ste aici implicată de!"oltarea motricităţii generale care se e.primă# pe de o parte# trăsăturile dominante ale personalităţii# iar pe de alta parte# se reali!ea!ă o &nţelegere şi asimilare a faptelor care con"in structurilor interioare ale indi"idului. Dateson 112 . ?stfel se aAunge la ceea ce &nţelegea 8. Bn ca!ul comunicării acţionale şi comportamentale este necesar să se facă distincţia &ntre aparenţă şi stabilitate deoarece unele manifestări sunt accidentale# &n timp ce altele sunt stabile şi obişnuite. >oate acestea &şi pun pecetea asupra interacţiunii dintre elementele cogniti"e şi afecti"e care &nsoţesc preponderent comunicarea acţională şi comportamentală.primă &n raport de sensibilitatea şi capacitatea perceptuală a subiectului ca şi de ni"elul de!"oltării creierului şi integritatea funcţională a anali!atorilor.comportamentale &n genere. 3rin acţiunile stabile şi obişnuite se e.primarea F performanţa F c:t şi &nţelegerea F competenţa F &n toate formele de comunicare.

Cu":ntul concentrea!ă şi e. 1in acest punct de "edere formele comunicării gestuale# acţionale şi comportamentale nu susţin at:t de mult de!"oltarea psihică &n ansamblu cum o poate face cu":ntul. Bn acest conte. Bn plan afecti" el este cel care facilitea!ă eliberarea tensiunilor interioare făc:nd posibilă instalarea echilibrului la ni"elul personalităţii. Comunicarea "erbală se &n"aţă şi se perfecţionea!ă permanent prin intermediul relaţiilor interumane &n timp ce comunicarea gestuală# acţională şi comportamentală# fără a fi lipsită de aceasta calitate# are un pronunţat caracter de de!"oltare spontană# iar acumulările# salturile calitati"e şi cantitati"e sunt mai lente.prin stilul şi structura comunicării care poate sa7i asigure succesul sau dimpotri"ă# ratarea &nţelegerii cu cei din Aur. Bn ontogene!ă# limbaAul# comportamentul şi personalitatea copilului se de!"oltă sub influenţa unor factori sociali &n care familia# gradiniţa şi şcoala deţin rolul fundamental şi dau semnificatii pre"i!ibile pentru "iaţa "iitorului adult.primă esenţialul# abstractul şi generalul a":nd forţe nelimitate de cuprindere sintetică a g:ndului.t 11$ .terior c:t şi la cel interior. Chiar şi pentru deficienţii la care predomină comunicarea gestuală şi acţională# structurile ling"istice sunt implicate at:t la ni"elul limbaAului e.

primă cel mai adec"at stările atitudinale ale omului# cum sunt atitudinea faţă de sine# faţă de alţii şi faţă de acti"itate# care toate denotă forme comportamentale afirmate. 1ar# datorită efectului circular al limbaAului# odată ce a fost manifestat# el are influenţe asupra noastră &n sensul că reglea!ă şi organi!ea!ă &ntreaga acti"itate psihică# prin satisfacţiile şi insatisfacţiile ce le simţim &n 114 .se pun ba!ele interrelaţiilor reciproce dintre limbaA# comportament şi personalitate. ?ceste interrelaţii de"in de necontestat deoarece odată cu conturarea tot mai e"identă a personalităţii copilului apare un comportament "erbal &ncărcat de semnificaţii multiple# o conduită comple.istă nici un echi"oc ca şi conduita "erbală poartă pecetea manifestarilor intime şi specifice ale personalităţii# ale felului cum sunt trăite# asimilate şi reflectate influenţele mediului &nconAurător.ă şi matură. Bn acelaşi timp# prin intermediul limbaAului se e. ?şadar# se poate afirma că limbaAul# conduita "erbală defineşte omul ca persoană cu toate atributele sale. Nu e. =mportanţa de!"oltării şi culti"ării conduitei "erbale re!ultă şi din faptul că# datorită ei# subiectul uman se pre!intă sub "ariate aspecte0 al capacităţilor intelecti"e# al trăirilor afecti"7emoţionale# al particularităţilor de temperament# caracter# cultură# ":rstă# etc.

11/ . ?stfel# prin intermediul limbaAului# putem să ne mobili!ăm forţele &ntr7o acţiune pe care o &ntreprindem sau dimpotri"ă# ne putem fr:na sau inhiba demersul# respecti"# el ne creea!ă un anumit tonus afecti"# ne facilitea!ă g:ndirea# meditaţia# e.raport cu efectele asupra celor din Aur. <eterocronia dată de de!"oltarea di!armonioasă a componentelor enumerate se "a diminua prin programe recuperator7 compensatorii adresate at:t formelor comunicaţionale# formelor de comportament c:t şi personalităţii &n ansamblu.primarea trăirilor noastre# &n general.

Dlener# 5. %adu)# insuficienţă mintală (@H6).RADU& 1'''( 1. D+@070?0% +@010+7?+0 + 072+4+12 1eficienţa de intelect repre!intă o insuficienţă globală ce "i!ea!ă &ntreaga personalitate# structură# organi!are# de!"oltare intelectuală# afecti"ă# psihomotrică# comportamental7adaptati"ă# de natură ereditară sau c:ştigată în urma unei le!iuni organice sau funcţionale a sistemului ner"os central# care se manifestă din primii ani de "iaţă# în grade diferite de gra"itate în raport cu ni"elul mediu al populaţiei# cu urmări directe în ceea ce pri"eşte adaptarea socio7 profesională# gradul de competenţă şi autonomie personală şi socială. Comple. 11 . Rraepelin)# retard mintal (?. +uria# ?. 6eguin)# oligofrenie (5.itatea acestei disfuncţii psihice este e"identă şi în pluritatea noţiunilor utili!ate cu aceeaşi accepţie0 arieraţie mintală (5. %oşca)# deficienţă mintală (8h.?.1.CAPITOLUL V PRINCIPALELE CATEGORII DE PERSOANE CU DIZABILITĂŢI 1. DE*ICIENŢA DE INTELECT (DUPĂ GH.6)# înapoiere mintală sau &nt:r!iere mintală (?. %oşca# H.H.

+uria consideră deficienţa mintală ca „o atingere cerebrală gra"ă a copilului &nainte de naştere sau în cursul primei copilării# ceea ce produce o tulburare a de!"oltării normale a creierului şi numeroase anomalii ale de!"oltării mintale“. 1upă 8h.igenţe "ariabile de la o societate la alta# de la o ":rstă la alta insuficienţă ai cărei factori determinanţi sunt biologici şi cu efect ire"ersibil în studiul actual al cunoştinţelor“. +ang afirmă că deficienţa mintală corespunde unei imposibilităţi sau insuficienţe de funcţionare# de randament sau organi!are funcţională.%. Qä!!o (1-'-) afirmă că0 „debilitatea mintală este prima !onă a insuficienţei mintale insuficienţă relati"ă la e. b) P.%. 11' . a) ?. c) ?sociaţia ?mericană pentru 1eficienţa Hintală consideră că deficienţa mintală se referă la o funcţionalitate sub medie a inteligenţei generale# care îşi are originea în perioada de de!"oltare si este asociată cu tulburări ale comportamentului adaptati".igenţele societăţii# e. =onescu# definiţiile deficienţei mintale pot fi grupate în trei categorii0 a) definiţii etiologice7structuraleL b) definiţii constatati" funcţionaleL c) definiţii operaţional7comportamentale.

În toate formele de handicap# ca şi cel mintal# stabilirea cau!elor se constituie ca un demers dificil# ca urmare# pe de o parte# a dificultăţilor re!ultate din faptul că una sau mai multe cau!e pot pro"oca handicapul respecti". factori ereditari# concreti!aţi în aberaţii cromo!omiale ce duc la aşa7numitele forme endogeneL ":rsta prea fragedă sau prea &naintată a părinţilor şi scăderea puterii de procreaţieL tulburările degenerati"e şi metabolice care influenţea!ă de!"oltarea normală a sistemelor cerebraleL bolile infecţioase apărute în ontogene!a timpurie conduc la stagnarea funcţională în circuitele ner"oase sau &mpiedică de!"oltarea cranio7cerebralăL traumele fi!ice de la ni"elul craniului# cu efecte negati"e asupra 6. E20343A0% +@010+7?+0 + 072+4+12 >eoria etiologică e.1.plică natura deficienţei mintale prin multitudinea de factori care o determină. .L 11.N.2.ogen# patologic# di!armonic# etc. *er!a (1--/)# cele mai frec"ente cau!e ar fi0 le!iuni şi disfuncţionalităţi ale sistemului ner"os central care determină forme de handicap denumite# de unii autori# ca fiind e.C. 1upă 5.

ercită o acţiune negati"ă asupra de!"oltării generale a organismului# ş.icaţiile alcoolice sau cu diferite substanţe chimice ce au efecte negati"e asupra e"oluţiei sistemului ner"osL factori stresanţi şi oboseala e.agerată a gra"ideiL factori suficienteL pri"area afecti"ă a copilului la ":rstele mici# care &mpiedică achi!iţiile în plan intelectual şi nu stimulea!ă de!"oltarea psihicăL radiaţiile# care e. :actori genetici# ereditari? endogeni? sau constituţionali a) nespecifici b) specifici datorită unor aberaţii cromo!omiale datorită unor deficienţe specifice genelor ==. a. HattW Chi"a şi X"ette %utschneanu (1-'-)# în clasificarea factorilor etiologici diferenţia!ă0 =.into. :actori eDtrinseci? eDogeni? doEHndiţi sau aparţinHnd mediului a) prenatali b) perinatali c) postnatali d) psihoafecti"i socio7economici# prin neasigurarea alimentaţiei 11- .

trem de bogată. %adu# 1---0 ♦ deficienţă mintală profundă ♦ deficienţă mintală se"eră ♦ deficienţă mintală moderată 124 C= Y 2$4 Y C= Y 4/4 Y C= Y 4 .itate etiologică determină şi o comple.3. C4%>0@01%. 6imon# 1-4.itate a tipurilor de handicap de intelect.2ără a intra în detalierea cau!elor deficienţei de intelect# aducem în atenţie doar faptul că o comple. 1. Clasificări psihometrice0 1upă ?. Dinet şi >h.0 1eficienţi mintal0 =dioţi0 C=0 4 F 24K2/ =mbecili0 C=0 24K2/ F /4 1ebili0 C=0 /4 F '4 6ubnormali0 +iminari C=0 '4 F -4 Normali0 C=0 peste -4 1upă 8h.+% +@010+7?+0 + 072+4+12 @ problemă dificilă o constituie clasificarea deficienţei mintale ţin:nd seama de marea "arietate a formelor şi tipurilor clinice# de paleta largă a etiologiei şi de simptomatologia e.

♦ deficienţă mintală uşoară 1upă =. 1ruţu# 1--/0 ♦deficienţă mintală profundă ♦deficienţă mintală se"eră ♦deficienţă mintală moderată ♦deficienţă mintală uşoară ♦intelectul de limită / Y C= Y '4 C= 4 F 24K2/ C= 24K2/ F $/ C= $/ F /4K// C= /4K// F '4K'/ C= '4 F ./ >rebuie să remarcăm că printre ele"ii cu deficienţă uşoară# moderată şi se"eră din şcolile speciale mai &nt:lnim şi liminari# dar şi pseudo-deficienţi mintal. 121 . Caracteristicile 072+4+12!4!0 40607%.0 organi!are mintală subnormală# cu funcţii fluctuante sau scă!ute şi cu un ni"el fluctuant de de!"oltare ( C= I '4 F -4)# ritm &ncetinit al de!"oltării intelectuale# mari dificultăţi &n trecerea spre stadiul superior al g:ndirii abstract7logice# operaţii mintale imprecise# nesigure şi rigide# dificultăţi &n prelucrarea informaţiei dob:ndite# capacitate limitată de comutare şi transfer a achi!iţiilor# imaturitate afecti"ă# dificultăţi de control "oluntar# dificultăţi de actuali!are şi aplicare a celor &n"ăţate# imaturitate socio7afecti"ă.

%!>> 7 este caracteristic numai pentru ca!urile de debilitate mintală e. 2enomenul pe care ni7l pre!intă această descriere 7 fenomen relati" comple. %adu# 1---# p.>ermenul de ">+! 3: +@010+7?# 6072%4# (=. 3rincipalele sale trăsături sunt următoarele0 tendinţă generală spre perse"erareL dificultăţi &n perceperea figură 7 fondL fi. 8h.# cunoscut &n literatură sub numele de >07 .'$) 1elimitarea deficienţei mintale prin descrierea principalelor caracteristici (după 8h. %adu# 1---) 3oate cea mai cunoscută descriere# reluată &n di"erse "ariante &n numeroase lucrări de specialitate# este cea care &ncearcă să pre!inte o imagine globală asupra debilităţii mintale# prin referire la trei laturi @undamentale ale structurii personalit2ţii0 latura percepti"ă# conceptuală şi comportamentală.area pe elemente neesenţiale# uneori absurde# &ntr7o acti"itate de comparareL accentuată incapacitate de autocontrolL 122 . (ap.ternă şi al căror randament şcolar şi re!ultatele la unele teste psihologice sunt similare cu ale deficientului mintal”.36!4 4!0 S2. 1ruţu# 1--/) se referă la acele categorii de copii cu &nt:r!iere sau &ncetinire &n de!"oltarea psihică# cu blocaAe emoţionale# cu carenţe educati"e# care sunt determinate# &n general# de factori de origine e.ogenă.

12$ . $eK <1. $uEinştein <1.ioase şi agresi"e. Pe14ner <1. 1oll completea!ă acest tablou# e"idenţiind şi alte insuficienţe ale debilului mintal0  &n domeniul percepţiei "i!uale şi auditi"eL  &n domeniul simţului ritmului# al laterali!ării şi al limbaAuluiL  &n domeniul &n"ăţării şi al adaptării la situaţii noiL  Zsub7normalitate a competenţei sociale[# ca o consecinţă a tuturor insuficienţelor enumerate.a.7.A0= ş.%. Clterior# 5.l.# recurg la descrierea principalelor caracteristici ale celor trei ni"eluri tradiţionale de gra"itate ale stărilor de handicap mintal. ?lţi autori cunoscuţi# printre care 5.=? #.0/=? %.?.instabilitatea comportamentelor# pe fondul unei labilităţi a dispo!iţiei# conduite an. Bn Z1icţionar 1efectologic[ (1-'4) este pre!entată următoarea descriere# pe care o reproducem# păstr:nd terminologia utili!ată de autori0 =dioţia repre!intă o stare accentuată de nede!"oltare mintală şi a &ntregii personalităţi# de dereglare a de!"oltării psihice şi fi!ice# &nsoţită de tulburări endocrine# de malformaţii &n structura scheletului şi a craniului.

Nu reuşesc să7şi forme!e nici deprinderile elementare de autoser"ire. 1eosebit de e"idente sunt insuficienţele motricitatii fine# ceea ce influenţea!ă puternic asupra capacităţii lor de &nsuşire a scrierii. =mbecilii &şi &nsuşesc unele elemente ale "orbirii# dar bagaAul lor de cu"inte este limitat# iar pronunţia 7alterată. Necesită o supra"eghere şi o &ngriAire ne&ntreruptă# fiind diriAaţi# de obicei# spre instituţii de asistenţă sau răm:n:nd &n &ngriAirea permanentă a familiei. Hanifestă accentuate tulburări &n comportament# pe fondul unei stări generale de apatie sau# dimpotri"ă# a unei permanente agitaţii. =mbecilitatea repre!intă o stare de dereglare a de!"oltării fi!ice şi psihice# mai puţin accentuată dec:t &n ca!urile de idioţie# totuşi suficient de e"identă. Hanifestă o accentuată nede!"oltare a capacităţilor cogniti"e# &ndeosebi a proceselor analitico7sintetice# ceea ce determină dificultăţi importante &n acti"itatea de formare chiar şi a 124 . Nu &nţeleg ambianţa &n care se găsesc şi nu reacţionea!ă adec"at condiţiilor concrete care7i &nconAură.Hotricitatea idioţilor este deficitară# &ndeosebi sub aspectul capacităţii de coordonare a mişcărilor# mulţi pre!ent:nd tulburări ale mersului şi stereotipii motrice# &n ceea ce pri"eşte de!"oltarea "orbirii# de obicei# aceşti handicapaţi gra" nu depăşesc stadiul &nsuşirii unor cu"inte i!olate# pe care# de cele mai multe ori# le pronunţă deformat.

Cu toată diminuarea capacităţilor intelectuale# debilii mintal sunt capabili să7 şi &nsuşească deprinderile elementare de citit# scris şi socotit# să facă faţă cerinţelor ce re!ultă din programele de &n"ăţăm:nt ale şcolii speciale. Comportamentul lor este pueril# inadaptat# chiar şi cerinţelor simple ale acti"ităţii şcolare# &n condiţiile unei asistenţe şi educaţii speciale permanente# ei reuşesc# totuşi# să7şi forme!e deprinderi elementare de autoser"ire# de comportament şi de muncă simplă. Nu reuşesc să atingă un suficient grad de orientare şi de adaptare la cerinţele mediului &nconAurător# răm:n:nd &ntr7o permanentă stare de dependenţă. 1e obicei# sunt orientaţi spre instituţii de asistenţă socială şi de educaţie elementară# unde li se formea!ă deprinderi simple de muncă &n condiţii proteAate.celor mai elementare deprinderi de citit şi socotit. Comportamentul lor poate fi mai uşor educat# ei reuşind să se oriente!e# mulţumitor# &n situaţii simple# să se supună regulilor de 12/ . 1ebilii mintal &şi &nsuşesc "orbirea# iar tulburările lor motrice pot fi corectate &ntr7o asemenea măsură care să le permită pregătirea pentru o acti"itate practică simplă. 1ebilitatea mintală repre!intă# la r:ndul său# o stare de insufi7 cientă de!"oltare mintală şi fi!ică# mai puţin accentuată &nsă dec:t &n ca!urile de imbecilitate.

0%:P+5-7+.36!4 L!. În percepţia debilului mintal obser"ăm un "olum redus al elementelor percepute care se asocia!ă şi cu caracterul slab diferenţiat al imaginii percepute.!12!.4. +a debilul mintal pragurile sunt ridicate# ceea ce &nseamnă că au o sensibilitate scă!ută.>37%402#?00 +B04!4!0 6072%4 a. 3ot fi pregătiţi pentru anumite munci simple# cei mai mulţi dintre ei reuşind# ulterior# să se integre!e# cu re!ultate acceptabile# &n colecti"ităţi obişnuite. 1.+701N sau MS07 .36!4 340A3@. 12 .conduită &n şcoala specială# să e. 6ensibilitatea (calitatea imaginii primare depinde de această caracteristică a percepţiei) este reflectată prin pragurile absolute şi pragurile diferenţiale.N. 6ubsistemul cogniti" 3ercepţia debililor mintal este lipsită de preci!ie# nediferenţiată# lacunară şi cu frec"ente tulburări. Bn literatura de specialitate# acest mod de a descrie caracteristicile deficienţei mintale# pe ni"eluri de gra"itate# mai este numit şi MS07 .% "+. S2. 1ebilul mintal confundă lucrurile asemănătoare# confundă şi „"ăd“ mai puţine nuanţe de culori.ecute diferite sarcini elementare &n acti"itatea instructi"7educati"ă.

e de recunoaştere a similitudinilor# de diferenţiere# constituie mai puţin o lacună de discriminare percepti"ă şi mai mult o inaptitudine a funcţiilor de Audecată# de formulare "erbală. 1ebilul mintal se caracteri!ea!ă printr7o incapacitate de pre"i!iune# de creati"itate# de lipsă de iniţiati"ă şi de originalitate po!iti"ă. ?cest fenomen de pseudocompensare şi pseudocreati"itate se manifestă adesea în comportamentul cotidian sub forma unor modele negati"e de conduită.N. Connor şi 8. 1ificultăţile de imaginaţie sunt puternic legate de insuficienţa g:ndirii# ale bagaAului sen!orial F percepti" 7 repre!entati"# precum şi ale acti"ităţilor practice. <ermelin aprecia!ă că dificultăţile de discriminare a formelor comple. 3seudoimaginaţia are loc sub forma unor manifestări de pseudocreati"itate ba!ate pe mecanismele pseudocompensatorii. În consecinţă# autorii consideră gradul de gra"itate# uneori p:nă la absenţa totală# cu frec"ente tulburări la formele de deficienţă mintală# cele mai frec"ente fiind minciuna şi confabulaţia. Constantin 3ăunescu# anali!:nd atenţia ca pe un re!ultat al organi!ării neuro7cogniti"e ba!at pe metodele neuro7cibernetice şi pe teoria informaţiei# aAunge la constatarea că procesul de organi!are operaţională a atenţiei se caracteri!ea!ă prin două 12' .@.

Hemoria debilului mintal se caracteri!ea!ă prin capacitate de reţinere relati" bună# ba!ată &nsă pe o memori!are mecanică. Cel mai bun factor terapeutic în cadrul atenţiei debilului mintal este tre!irea curio!ităţii şi a atenţiei in"oluntare# care nu consumă multă energie şi nu duce la apariţia oboselii. +a debilul mintal# capacitatea sistemului este alterată fundamental prin structura morfo7funcţională şi printr7o organi!are aleatorie# întruc:t e.trăsături esenţiale0 prima referitoare la capacitatea sistemului de filtrare a mesaAelor şi a doua# starea afectogenă# moti"aţională. @ caracteristică e"identă este penuria continuati"ă a informaţiilor reţinute de către deficienţii mintal în comparaţie cu normalii. 12. @ altă particularitate a memoriei la deficienţii mintal este slaba fidelitate# lipsa de preci!ie în procesul de e"ocare# omiterea detaliilor. . 1ebilul mintal se caracteri!ea!ă printr7o atenţie lipsită de tenacitate# în genere instabilă# instabilitatea afect:ndu7i &ntreaga stare de "igilenţă.istă o puternică influenţă afectogenă în orientarea setului operaţional. +a debilul mintal cele mai afectate caracteristici ale atenţiei sunt selecti"itatea şi concentrarea.

12- . @ &n"ăţare neeficientă cu carenţe în domeniul mne!icului este „roasă“ pe dinăuntru de o uitare e. 9Concretismul g:ndirii” debilului mintal este o formă de rigiditate a acesteia.Hariana %oşca (1-'-) e. 8:ndirea debilului mintal este &ngust concretă# incapabilă de a se desprinde de particular# de &nt:mplător şi de concret. de ?Auriaguerra)L incapabili să aAungă la cone.ercitare a funcţiei de reglare de către cu"intele7noţiuni incluse în sarcina de memorie“.iuni (sau le percep greşit)L incapabil să sinteti!e!e şi să structure!e formele şi structurile parţiale în ansambluriL raţionamente incomplete# plec:nd de la date parţiale# subiecti"e# fără semnificaţie. Caracteristicile marcante ale g:ndirii debilului mintal sunt0 g:ndire concretă# situati"ă# ba!ată pe clişee "erbale# pe limitarea mecanică a acţiunilor şi limbaAului celor din AurL lacune maAore în achi!iţia conceptelor abstracte şi o slabă capacitate de discernăm:ntL „de!ordini intelectuale“ (P.plică acest fenomen prin „insuficienta e. ?cest tip de uitare nu este util# el creea!ă un "id de informaţii.cesi"ă# rapidă şi masi"ă în ca!ul debilului mintal. 6ubliniem faptul că insuficienţele mne!ice accentuea!ă insuficienţele intelectuale# randamentul lui în &n"ăţare.

prese la fenomenele de &nt:r!iere şi afectare ale limbaAului.=. 1ebilul mintal se raportea!ă insuficient la realitatea pe care o reflectă şi se raportea!ă insuficient chiar şi la propria persoană. 1$4 .6.primarea "erbală şi c:nd "orbeşte despre sine dar şi despre alţii. 1e aceea# şi imaginea de sine ne "a apare la debilul mintal incoerentă# neconcordantă cu realitatea# necritică. b. 6ubsistemul comunicaţional ?pariţia şi de!"oltarea# cu &nt:r!iere# a limbaAului# precum şi dificultăţile mai mult sau mai puţin accentuate &n procesul comunicării "erbale# repre!intă fenomene caracteristice pentru marea maAoritate a deficienţilor mintal# cele mai multe dintre definiţiile sau descrierile acestei deficienţe făc:nd referiri e. %ubinstein aranali!ea!ă trei caracteristici de ba!ă ale g:ndirii debilului mintal0 1) concretismul g:ndirii 2) lipsa de coerenţă a g:ndirii $) caracterul necritic al raţionamentului >oate caracteristicile g:ndirii debilului mintal influenţea!ă formarea imaginii lui de sine# prin faptul că el nu diferenţia!ă suficient calităţile proprii# are o lipsă "i!ibilă de coerenţă în e. 5l nu7şi anali!ea!ă propriul comportament şi de aceea nici imaginea de sine nu "a fi bine elaborată.

Dinet şi >h. 1$1 .. +a r:ndul său# P. Carrol (1-'-) arăta că &nt:r!ierea &n de!7 "oltarea limbaAului la deficienţii mintal este direct proporţională cu gra"itatea deficitului intelectual şi se manifestă de timpuriu.)# după care Zidiotul[ (deficientul mintal profund) nu poate comunica prin limbaA "erbal# &n timp ce Zimbecilul[ (deficientul se"er) comunică la ni"el elementar prin "orbire orală# dar este incapabil să comunice prin limbaA scris. =n"oc:nd re!ultatele unor in"estigaţii &n care au fost cuprinşi copii cu debilitate mintală# autorul menţionea!ă apariţia la aceştia a g:nguritului abia &n Aurul ":rstei de 24 de luni (faţă de numai 4 luni# &n mod obişnuit)# a primelor cu"inte &n Aurul ":rstei de $4 de luni (faţă de 12 luni la copilul normal)# iar folosirea primelor propo!iţii legate# &n Aurul ":rstei de .%eamintim# spre e. %elu:nd# mai t:r!iu# această idee şi pre!ent:nd7o &n perspecti"a piagetiană# D.$) considera că# deoarece nu depăşeşte# nici la maturitate# ni"elul sen!orio7motor al inteligenţei# Zidiotul[ nu poate comunica cu cei din Aurul său prin limbaA oral# pe c:nd Zimbecilul[ reuşeşte comunicarea orală elementară# nu &nsă şi comunicarea prin scris. =nhelder (1. 6imon (1-4.D.emplu# cunoscuta afirmaţie pe care o făceau# &ncă la &nceputul secolului al MM7lea# ?.de luni# deci la ' ani şi Aumătate (faţă de numai 24 de luni &n mod obişnuit).

<euWer (1.1) consideră că un copil care &ncepe să meargă la un an şi pronunţă primele cu"inte tot cam la aceeaşi ":rstă# iar pe la 1. luni &ncepe să lege propo!iţii# "a fi# fără &ndoială 7 dacă un accident nu "a inter"eni pe parcurs 7 un copil cu de!"oltare mintală normală.emplu# 8. Bn literatura psihopedagogică se sublinia!ă# &nsă# şi fenomenul in"ers# adică cel normal# c:nd# &n procesul de!"oltării marii maAorităţi a copiilor obişnuiţi nu se constată &nt:r!ieri semnificati"e. 1e e. 1$2 .teriori!ea!ă[.Bnt:r!ierile &n de!"oltarea limbaAului# la deficienţii mintal# se "or manifesta# desigur# şi mai e"ident la ni"elul ":rstei şcolare# dacă &ntre timp nu "a fi fost iniţiat un program adec"at de terapie logopedică. 1e asemenea# aceste &nt:r!ieri "or fi &nsoţite şi de altele# cum sunt &nt:r!ierile &n de!"oltarea psihomotorie# &n de!"oltarea capacităţii de orientare etc.plicaţia Z&n legătura indisolubilă dintre "orbire# ca miAloc de comunicare uşor accesibil obser"aţiei nemiAlocite a cercetătorilor# şi celelalte procese psihice# &n primul r:nd procesele g:ndirii# ale căror calităţi şi defecte le e. 1ar faptul că# printre celelalte fenomene de &nt:r!iere ale copiilor cu deficienţă mintală# sunt amintite mai ales &nt:r!ierile &n de!"oltarea limbaAului &şi găseşte e.

o F disgrafie# retard de limbaA ş. 1e!"oltarea acestor microprocese ale &n"ăţării limbii are loc fără suportul ideati". Qigler formulea!ă o aşa numită ipote!ă moti"aţională prin care &ncearcă să argumente!e diferenţele e. 6ubsistemul afecti"7moti"aţional %. Bn plus deficientul mintal pre!intă multiple tulburări de limbaA0 dislalii polimorfe# di!artrie# disle.+a deficientul mintal fa!ele procesului de &n"ăţare a limbii debutea!ă cu 27/ ani mai t:r!iu dec:t la normal. c. 1$$ . +imbaAul copilului deficient mintal nu este operaţional în plan formal logic şi nu de"ine niciodată operaţional pentru că# cuantumul de simboli!are este sub limita procesului de reflectare. 3rocesul de reflectare care se transmite în cadrul dialogului# al cunoaşterii# al &n"ăţării# în cadrul comunicării# deci prin simboluri# este adec"at realităţii numai dacă el &ndeplineşte aceleaşi condiţii ca şi comunicarea prin limbaA. 1eficientul de intelect pre!intă mari dificultăţi în repre!entarea realităţii prin simboluri şi semnificaţii# deci# în gene!a simbolurilor şi semnificaţiilor# în &nţelegerea acestora şi în operarea cu acestea. 3rocesul de conceptuali!are la deficientul mintal este &ntr7o măsură foarte mare neorgani!at şi diminuat.a.istente &ntre moti"aţia deficienţilor mintal şi a normalilor de aceeaşi ":rstă cronologică.

*. Bn maAoritatea ca!urilor# debilii mintal pre!intă o moti"aţie cu precădere internă# mai ales la ":rsta şcolară# c:nd se structurea!ă interesul cogniti" pentru anumite discipline de &n"ăţăm:nt. 1e!ordinile de organi!are a personalităţii deficientului mintal determină forme diferite de comportament afecti" în raport cu 1$4 .Vin:nd seama că la atingerea unei performanţe &ntr7un domeniu sau altul sunt implicaţi factori cogniti"i# afecti"i şi moti"aţionali# se pun &ntrebarea de ce debilii mintal şi normalii# a":nd acelaşi ni"el mintal# nu ating acelaşi ni"el de performanţă. 1eficienţii mintal procedea!ă &n acest mod deoarece propriile strategii# elaborate pentru re!ol"area problemelor# se soldea!ă de cele mai multe ori cu eşecuri.terni oferiţi fie de stimulii problemei# fie de alte persoane# cre!:nd că un astfel de stil le poate asigura un ghid &n acţiuni.terior# concentr:ndu7se asupra indicilor e.aţie la un stadiu anterior de e"oluţie# fie ca o regresie sub influenţa factorilor patogeni. Qigler a aAuns la conclu!ia că deficienţii adoptă ca re!ultat al trăirii unor eşecuri repetate &n re!ol"area problemelor un anumit stil cogniti"# direcţionat spre e. În literatura de specialitate se &nt:lneşte termenul de arieraţie afecti"ă# concepută fie ca o fi. 3a"elcu găseşte că a"em de7a face pe l:ngă debilitatea mintală şi cu o 9debilitate afecti"ă”.

d) =nfantilism afecti"0 persistenţa unui comportament care marchea!ă o oprire &n procesul de responsabilitate. 1$/ de de!"oltare normală către o autonomie afecti"ă0 timiditate# st:ngăcie# capricii alimentare# fuga .agerată a cau!elor afecti"e primare0 agitaţie motorie# ţipete# automutilare# m:nie# furie# teamă# mai ales &n formele gra"e ale deficienţei mintale.area e.agerată pe figurile parentale# ne"oia de protecţie# lipsa de autonomie# egoism# sugestibilitate# tendinţe agresi"e# rigide# minciună# hoţie# delinc"enţă. b) @rgani!area &nt:r!iată a formelor de comportament afecti"# ca urmare a faptului că afecti"itatea este intricată structurilor personalităţii# este &n funcţie de e"oluţia acesteia. >abloul simptomatologic al comportamentului afecti" la deficientul mintal se poate sinteti!a în c:te"a trăsături esenţiale0 a) =maturitate afecti"ă0 fi. c) =ntensitatea e.normalul# structurile afecti"e sunt modificate# fapt ce creea!ă dificultăţi în stabilirea categoriilor de manifestări afecti"e şi în educabilitatea acestuia. e) =nsuficienţa controlului emoţional0 aceste tulburări de control riscă să fie un mare handicap asupra planului de organi!areL se manifestă sub forma impulsurilor hetero7agresi"e sau de!ordini cu reacţii de prestanţă.

6pecific pentru deficientul mintal este că el nu ştie ce "rea şi noi (terapeuţi şi educatori) &i direcţionăm spre un ni"el de aspiraţii.primată prin descărcări afecti"e "iolente# fie prin demisie sau de!interes# fie prin inhibiţie# negati"ism# &ncăpăţ:nare. 1eficientul de autonomie este marcat# fiind e"identă ne"oia de dependenţă# protecţie.f) =n"ersiunea afecti"ă0 reacţii parado. Bn stările conflictuale reacţionea!ă diferit# fie prin opo!iţie e. 3e măsură ce stimularea şi recompensarea sunt de ordin a. 1e asemenea# situaţia de blocaA afecti" este pre!entă ca urmare a unei frustrări afecti"e de ordin familial sau şcolar care conduce la diminuarea# incapacitatea sau pierderea dinamismului de a reacţiona la stimulii care# &n mod normal# trebuie să declanşe!e acţiunea.iologic# competiti"7social# mobili!area flu. Ni"elul de aspiraţie al debilului mintal &n direcţia acti"ităţii intelectuale este din ce &n ce mai cobor:t.ale ca ura faţă de părinţi g) Carenţă relaţional7afecti"ă0 sugestibilitate# sentiment de de"alori!are# absenţa sentimentului de identitate# deficienţe relaţionale# insatisfacţie afecti"ă. +a ni"elul debilităţii mintale# afecti"itatea se caracteri!ea!ă prin mare labilitate# irascibilitate# e.plo!ii afecti"e# lipsă de control cortical.ului moti"aţional este mai puternică şi ni"elul de aspiraţie mai ridicat. 1$ .

). ?stfel# s7au surprins aspectele comune şi generale ale personalităţii tuturor handicapaţilor mintal. Comportamentul "oluntar depinde şi de imaginea de sine a indi"idului# de eul acestuia# de felul &n care7şi aprecia!ă capacităţile şi de ni"elul său de aspiraţie. 1.Ne"oia de diriAare permanentă din e. R% !& 1'''( ?spectele legate de specificul personalităţii la copilul cu deficienţă mintală uşoară a făcut obiectul unor cercetări# efectuate asupra proceselor psihice# cu precădere asupra celor cogniti"e# a acti"ităţii de &n"ăţare şi specificului acti"ităţii ner"oase superioare.201!4%.02#?04+ 07%60100 +-5342#. P%.201%4+ /0 ">0$01+ +@010+72!4!0 6072%4 ( !"# G$.terior# ne"oia de e. 3rincipalele trăsături de specificitate descrise &n literatura de specialitate sunt următoarele0 %igiditatea =nerţia patologică <eterocronia 1$' .00 13.erciţiu permanent care să7i forme!e reacţii de comportament po!iti" şi să i le inhibe pe cele negati"e se impune &n educaţia debilului mintal.

3ornind de la psihologia piagetiană# Darbel =nhelder studia!ă procesul de!"oltării la debilul mintal şi arată că &n timp ce la copilul normal de!"oltarea se caracteri!ea!ă prin fluenţă# dinamism susţinut &n procesul de maturi!are intelectuală# la debilul mintal de!"oltarea este ane"oioasă şi neterminată. 1acă la normal# mai de"reme sau mai t:r!iu# construcţia mintală se desă":rşeşte ating:nd stadiul operaţiilor formale# la debilul mintal această construcţie stagnea!ă &n !ona operaţiilor concrete. *:sco!itatea genetică repre!intă acea deosebire calitati"ă dintre dinamica de!"oltării intelectuale a copilului debil mintal şi cea a copilului normal.6pecificul moti"aţiei *:sco!itatea genetică 2ragilitatea construcţiei personalităţii 2ragilitatea şi labilitatea conduitei "erbale 9*:sco!itatea genetică” sau patologică >ermenul de 9":sco!itate genetică” a fost introdus &n limbaAul de specialitate de D. . =nhelder# fiind reluat ulterior şi de alţi autori. 1$.

?cest fenomen nu poate fi considerat o eschi"are intenţionată ci mai degrabă este "orba despre un „refle. 6unt frec"ente ca!urile &n care ele"ii debili mintal care şi7au &nsuşit procedee de calcul mintal şi le pot folosi# puşi &n faţa sarcinii de a re!ol"a operaţii aritmetice# apelea!ă la procedee ba!ate pe material concret. ?cest fenomen este uşor de obser"at &n acti"itatea şcolară c:nd ele"ul lasă impresia unei „fugi de efort“ &n faţa solicitărilor mai intense. de apărare“ al acestor copii &n faţa solicitărilor. 1$- .Darbel =nhelder demonstrea!ă că debilul regresea!ă adesea de pe po!iţia stadiului atins la un moment dat# alunec:nd către reacţii specifice stadiilor anterioare.

→ &n timp ce &n Aurul ":rstei de 14 ani copilul normal atinge stadiul operaţiilor formale# dob:ndind toate atributele g:ndirii re"ersibile şi ale in"arianţei noţiunilor# debilul mintal stagnea!ă &n de!"oltarea sa intelectuală# răm:n:nd unde"a la ni"elul treptelor intermediare operaţional concrete. → procesul de conser"are sau in"arianţă a noţiunilor# care la copilul normal se conturea!ă &n Aurul ":rstei de 14711 ani# la debilul 144 .=lustr:nd traseul de!"oltării mintale# prin prisma teoriilor piagetiene şi a lucrărilor lui D. %adu (1---) re!umă astfel asemănările şi deosebirile care e. Bn ca!urile uşoare el se apropie mai mult de pragul superior al stadiului operaţional7concret# &n timp ce &n ca!urile moderate abia depăşeşte pragul inferior al acestui stadiu# menţin:ndu7se o perioadă mai &ndelungată la ni"elul unei mentalităţi egocentrice şi al g:ndirii lipsite de atributele re"ersibilităţii# specifice stadiului preoperator al de!"oltării intelectuale.istă &ntre debilul mintal şi copilul normal sub aspectul parcurgerii stadiilor de!"oltării inteligenţei0 → at:t copilul normal# c:t şi cel debil mintal parcurg &n general cam acelaşi traseu al de!"oltării intelectuale pornind de la stadiul inteligenţei sen!orio7motorii# ei se &ndreaptă# &n ritmuri diferite &nsă# spre stadiile inteligenţei operatorii. =nhelder şi +. Not# 8h.

mintal pre!intă accentuate &nt:r!ieri# adesea răm:n:nd neterminat.6. +a debilul mintal cele mai puţin conturate "or răm:ne noţiunile ba!ate pe repre!entări spaţiale0 lungimi# suprafeţe# "olume. 141 . ?cest lucru se petrece &nsă mai t:r!iu dec:t la copilul normal# iar raţionamentul operaţional nu poate să se e. =naccesibil debilului mintal aAuns &n etapa finală a de!"oltării sale intelectuale răm:ne raţionamentul ba!at pe operaţii logice formale# cu noţiuni abstracte# aceasta fiind una dintre trăsăturile diferenţiatoare ale adolescentului debil &n raport cu normalul. 1iferenţa &ntre ni"elul re!ol"ării unei sarcini# accesibile &n condiţiile spriAinirii de către adult şi ni"elul re!ol"ării aceleiaşi sarcini prin acti"itate independentă# defineşte &n concepţia lui +.ercite dec:t asupra elementelor percepute &n momentul dat sau asupra unor repre!entări concrete formate anterior.imei de!"oltări Bn condiţiile unei acti"ităţi de grup sau cu aAutorul adultului# orice copil este capabil să re!ol"e o serie de sarcini# inclusi" sarcini cogniti"e pe care la momentul respecti" nu le poate re!ol"a independent. Not sublinia!ă că debilul mintal este totuşi capabil să procede!e logic şi să raţione!e independent. Caracterul limitat al !onei pro. +.

imei de!"oltări# handicapatul mintal se caracteri!ea!ă prin fragilitatea achi!iţiilor reali!ate &n etapele anterioare# chiar şi &n condiţii fa"orabile# prin mai ample alunecări &napoi spre reacţii şi comportamente proprii stadiilor anterioare şi prin caracterul limitat al perspecti"elor de!"oltării &n etapa imediat următoare.imei de!"oltări restr:nsă# cu at:t mai restr:nsă cu c:t deficitul intelectual este mai gra".imei de!"oltări.imei de!"oltări a copilului sau perspecti"ele de!"oltării sale &n etapa imediat următoare. Bn timp ce copilul normal se caracteri!ea!ă prin temeinicia achi!iţiilor reali!ate &n etapa dată a de!"oltării# prin oscilaţii ne&nsemnate &napoi spre etapele trecute şi prin caracterul larg al pro.*ágots. 142 . 1eficientul mintal se caracteri!ea!ă &n acelaşi timp at:t prin capacitatea limitată de a se desprinde de etapele anterioare ale de!"oltării şi de reacţiile proprii acestor etape# c:t şi prin incapacitatea sa de a face paşi fermi# &n ritm susţinut# spre !ona pro.i !ona pro. ?celaşi autor consideră că deficientul mintal se caracteri!ea!ă printr7o limitare# o !onă a pro.

Numai că# &n timp ce D. ?t:t =nhelder c:t şi *ágots. %adu a1 b1 c1 d1 L+A+7 #E O1 a7a1 0 !ona consolidată a de!"oltării mintale b7b1 0 !ona achi!iţiilor instabile sau a posibilului regres o7o1 0 momentul dat al de!"oltării c7c1 0 !ona pro.imei de!"oltări d7d1 0 !ona de!"oltării &n perspecti"ă Ceea ce Darbel =nhelder numeşte ":sco!itate genetică o putem numi „!ona posibilului regres“.i s7au referit la unul şi acelaşi fenomen# adică de!"oltarea &ncetinită şi neterminată a handicapatului mintal.. =nhelder a abordat fenomenul pri"ind &n direcţia etapelor deAa 14$ .:igura /. %chema 4onelor Lde41olt2rii mintaleJ în lumina teoriilor psihologice ale lui L. (1---) O a b c d îgotschi şi . &nhelder 7 după 8h.%.

presie calitati"ă a fenomenului de &nt:r!iere pe care procedeele psihometrice clasice le pun &n e"idenţă la debilul mintal mai ales sub aspect calitati". *:sco!itatea genetică şi caracterul restr:ns al !onei pro.imei de!"oltări &n sensul desprinderii dificile de reacţiile specifice stadiilor anterioare şi al &naintării lente şi nesigure spre stadiile următoare ale de!"oltării mintale repre!intă trăsături esenţiale ale dinamicii de!"oltării la deficientul mintal. *:sco!itatea genetică şi caracterul limitat al !onei pro. ?tunci c:nd dorim e"idenţierea analitică a &nt:r!ierilor &n de!"oltarea diferitelor elemente componente ale profilului psihologic# se reduce la comparaţie &ntre eşantioane constituite după criteriul ":rstei mintale calcul:ndu7se coeficienţi de de!"oltare pentru fiecare 144 .parcurse &n procesul de!"oltării# *ágots. <eterocronia patologică a de!"oltării 5"idenţierea &nt:r!ierii globale la copiii handicapaţi mintal se reali!ea!ă de obicei cu aAutorul unor instrumente obişnuite de psihodiagno!ă# &ndeosebi al unor teste de inteligenţă generală compar:ndu7se re!ultatele obţinute de aceşti copii cu performanţele medii ale copiilor normali de aceeaşi ":rstă cronologică.imei de!"oltări pot fi considerate o e.i a făcut acelaşi lucru pri"ind &nsă spre etapele "iitoare ale de!"oltării.

Q ä!!o şi colaboratorii săi# au fost anali!ate re!ultatele obţinute la o serie de teste aplicate pe un eşantion de copii cu debilitate mintală# nediferenţiat etiologic# şi a fost construită o psihogramă globală# comparaţia fiind reali!ată pin raportare la etalon cu performanţele medii ale copilului normal de aceeaşi ":rstă mintală.parametru studiat. 5ste "orba de un ritm diferit „&ntre creşterea fi!ică şi creşterea mintală# &ntre de!"oltarea somatică şi de!"oltarea cerebrală“. 1ebilul mintal comparat cu copilul normal e"oluea!ă &ntr7un ritm diferit# &n diferite sectoare ale de!"oltării psihologice. ?cest fenomen este numit de %. 3e această ba!ă# %éné Qä!!o şi colaboratorii săi e. Bn prima fa!ă# &n cadrul cercetărilor reali!ate de %. Qä!!o (/-) heterocronie fundamentală.plică fenomenul heterocroniei patologice.plică mecanismele di!armoniei de!"oltării deficientului mintal. 6pecificitatea acestui profil se accentuea!ă dob:ndind o tentă indi"iduală e"identă pe fondul acelui „deficit de organi!are intelectuală“ care se conturea!ă prin insuficienţa integrării &ntre "ite!ă şi preci!ie &n procesul re!ol"ării diferitelor sarcini.plică &n totalitate specificitatea profilului său psihologic di!armonic. 14/ . %itmurile heterocronice de de!"oltare a debilului mintal nu e. ?cest fenomen e.

Qä!!o o atribuie „deficitului de organi!are intelectuală“ &n caracteri!area specificităţii debilităţilor mintale# putem "orbi despre con"ergenţa e. Qä!!o ( /) se modifică &nsăşi "i!iunea asupra coeficientului intelectual# ce nu mai apare ca o simplă diferenţă metrică# un simplu raport &ntre ":rsta mintală şi ":rsta cronologică. *er!a).istentă &ntre acest deficit şi celelalte două caracteristici fundamentale ale deficientului mintal0 ":sco!itatea genetică şi inerţia oligofrenică. 14 .3entru a sublinia importanţa pe care %.presie a interacţiunii dintre parametrii cantitati"i şi cei calitati"i &n definirea debilităţii mintale# are o serie de implicaţii teoretice şi practice. 1upă cum arată %. Bn perspecti"ă heterocronică „aceast2 di@erenţ2 de1ine tensiunea unui sistem de echiliEru special? a unei structuri originale? cau4a a tot ceea ce poate distinge deEilul mintal în raport cu copilul normal“. 1in această con"ergenţă re!ultă acea trăsătură fundamentală şi globală a debilului mintal0 „fragilitatea personalităţii“ care se manifestă pregnant &n procesul general al adaptării sale# &n conduita "erbală# &n comportamentul cotidian (5. =nterpretarea noţiunii de heterocronie ca manifestare a di!armoniei &n diferite planuri ale de!"oltării# ca e.

%. +uria# H. 2enomenul acesta a fost numit de ?. +ubo"s.citaţia şi inhibiţia.=ar raportul ":rstă mintală K ":rstă cronologică de"ine raport direct &ntre ritmul de!"oltării unui indi"id şi cel al grupei de ":rstă corespun!ătoare. 14' .+701# >%! "%2343A01#.=. 3aul 3opescu Ne"eanu ($4) afirmă că „un grad de inerţie este absolut necesar &n acti"ităţile psihice normale# fără ea neput:ndu7se concepe refle. =nerţia oligofrenică# ca dereglare a dinamicii corticale a deficientului mintal *:sco!itatea genetică şi perspecti"ele limitate de progres sunt manifestări ale lipsei de dinamism ce se poate obser"a &n procesul parcurgerii principalelor stadii ale de!"oltării mintale a debilului mintal.ogene!a# memoria# deprinderile“.6. 5ste cunoscut că nu orice inerţie repre!intă un simptom al debilităţii mintale. ?ceasta are consecinţe negati"e mai ales &n adaptarea la condiţii ambientale noi. 3e"!ner şi *. @ altă manifestare a lipsei de dinamism# dar raportată la reacţiile psihice ale debilului mintal &n momentul dat al de!"oltării# o constituie rigiditatea reacţiilor ca o consecinţă directă a dereglării raporturilor de echilibru# forţă# mobilitate dintre cele două procese ner"oase fundamentale0 e.?0+ 340A3@.i 07+.

.citaţie &n scoarţa cerebrală. Hai mult chiar# un anumit grad de inerţie este absolut necesar &n cadrul funcţionării normale a psihicului uman. Ca fenomen mai larg de dereglare a proceselor ner"oase fundamentale# opus mobilităţii normale a acestora# inerţia patologică se manifestă frec"ent şi prin reacţii precipitate# insuficient supuse controlului conştient# care7şi găsesc e.plicaţia =n procesul de stagnare peste limitele normale a unor focare de e.Bn "iaţa cotidiană sunt numeroase ca!uri c:nd persoane normale# dar a":nd preocupări intense &ntr7o anumită direcţie sau găsindu7se sub influenţa anumitor emoţii puternice generatoare ale unor inducţii negati"e &n scoarţa cerebrală# reacţionea!ă inadec"at condiţiilor concrete &nconAurătoare# manifest:nd stereotipii &n comportament# perse"erări# etc. Hanifestarea inerţiei la debilul mintal nu se limitea!ă &nsă numai la at:t. Copilul normal se caracteri!ea!ă# din punct de "edere al acti"ităţii ner"oase superioare# prin forţă# mobilitate şi echilibru al 14. 6pre deosebire de această inerţie corticală normală# inerţia oligofrenică este un fenomen patologic# ce se caracteri!ea!ă printr7o puternică rigiditate a reacţiilor psihice cu consecinţe gra"e pentru procesul de adaptare la condiţiile "ariate ale mediului &nconAurător.

e;citaţiei şi inhibiţiei. >oate aceste aspecte sunt dereglate la debilul mintal astfel0 scăderea forţei proceselor ner"oase fundamentale# mai ales a inhibiţiei# determină dificultăţi de reali!are a diferenţierilorL tulburarea mobilităţii proceselor ner"oase determină inerţia legăturilor condiţionate mai "echi. 5a &ngreunea!ă elaborarea legăturilor noi# comple;e# şi este unul din factorii care determină dificultăţi &n &n"ăţareL iradierea largă# patologică a proceselor ner"oase# insuficienta delimitare reciprocă a acestora# stau la ba!a unei generali!ări mult prea largi a stimulilor. ?ceasta tulbură desfăşurarea normală a formării noţiunilor la deficientul mintalL tulburarea intercondiţionării normale &ntre primul şi al doilea sistem de semnali!are# limbaAul pier!:ndu7şi rolul reglator al acti"ităţii primului sistem de semnali!are. *.=. +ubo"s,i se referă la următoarele aspecte0 inerţia patologică la deficientul mintal se manifestă printr7o accentuată instabilitate a noilor legături temporare &ngustate permanent de legăturile mai "echi# inerte. +egăturile condiţionate simple# la oligofreni# se formea!ă la fel de uşor ca şi la normali. +a fel de uşor se reali!ea!ă şi diferenţierile simple. 1ificultăţi mari apar c:nd deficientul este supus unui proces de elaborare a unui 14-

sistem de legături temporare şi factorul ce trebuie să fie semnal condiţionat trebuie delimitat din acest sistem. &n reacţiile lor# deficienţii mintal „alunecă frec"ent spre sistemele elaborate anterior# cele mai puţin stabile fiind reacţiile formate prin &ntărire "erbală“. ?ceastă caracteristică se află &n str:nsă legătură cu una din trăsăturile specifice ale acti"ităţii lor cogniti"e şi anume acomodarea ane"oioasă a bagaAului cogniti" la flu;ul permanent de informaţie. imaginea alunecării spre reacţii deprinse anterior ca e;presie a inerţiei patologice se apropie mult de imaginea „alunecării“# după =nhelder# spre reacţii proprii etapelor depăşite ale ontogene!ei# ca e;presie a ":sco!ităţii genetice. inerţia patologică şi ":sco!itatea genetică repre!intă manifestări &n planuri diferite ale aceluiaşi fenomen corticale reacţiilor comportamentale şi adaptati"e. +a deficientul mintal se constată o serie de particularităţi şi &n ceea ce pri"eşte forţa proceselor ner"oase superioare# c:t şi echilibrul dintre aceste procese. 3ornind de la ansamblul caracteristicilor proceselor corticale (mobilitate# forţă# echilibru)# 3e"!ner distinge două subcategorii principale de deficienţi mintal0 1/4 rigiditatea proceselor cu efecte asupra dinamicii de!"oltării şi a dinamicii

1. deficienţi mintal la care# pe fondul dominării proceselor inhibitorii# se obser"ă o inerţie accentuată# o stare generală de apatie# o lentoare &n percepţie# o lipsă de interes şi de iniţiati"ă &n acti"itate (oligofreni torpi!i) 2. deficienţi mintal la care# pe fondul perse"erării inerte a procesului de e;citaţie# se obser"ă o stare generală de nestăp:nire# precipitare &n reacţii# antrenare impulsi"ă &n acti"itate (oligofreni e;citabili). %ubinstein adaugă o a $7a subcategorie0 deficienţii mintal la care# pe fondul unei puternice inhibiţii de protecţie aflată &n str:nsă legătură cu o stare accentuată de fatigabilitate corticală# se do"edesc incapabili de a se antrena la acti"ităţi de lungă durată şi sunt foarte puţin producti"i &n raport cu propriile posibilităţi intelectuale aparent mai bine păstrate. Bntr7o sinte!ă a particularităţilor acti"ităţii ner"oase superioare la deficitul mintal pot fi enumerate ca principale următoarele aspecte0 insuficienţa proceselor de e;citaţie şi inhibiţie# inerţia lor# apariţia frec"entă a manifestărilor inhibiţiei de protecţie şi insuficienta de!"oltare a celui de7al ==7lea sistem de semnali!are. Ca urmare# o trăsătură importantă de specificitate a deficientului mintal este dereglarea dinamicii corticale.

1/1

%igiditatea

(reacţiilor comportamentale)

3entru prima dată a fost descrisă de P. 6. Rouninn# care o definea ca pe o trăsătură esenţială a deficientului mintal şi completată apoi de cercetările lui <. Jerner. Rouninn considera că gradul de rigiditate se referă la raportul funcţional dintre structurile psihologice ale indi"idului 9cu c:t graniţa dintre regiuni este mai rigidă# cu at:t regiunea "a influenţa mai puţin teoriile &n"ecinate”. Consecinţele practice ale fenomenului rigidităţii determină &n comportamentul debilului mintal două categorii de răspunsuri anali!ate de Jerner0 ?) răspunsuri nediferenţiate la stimuli D) răspunsuri stereotipe şi inadec"ate situaţiilor. %igiditatea reacţiilor se manifestă# &n principal# la handicapatul mintal &n sfera psihomotricităţii şi a limbaAului# dar este# &n principal# o trăsătură a acti"ităţii ner"oase superioare.
2ragilitatea

şi labilitatea conduitei "erbale

? fost descrisă de 5. *er!a (1--/) &n funcţie de criteriile de performanţă şi competenţă ale comunicării (&n accepţiunea lui Choms,W) la handicapaţii mintal. Conduita "erbală a fost caracteri!ată de autor prin Lneputinţa handicapatului de a eDprima logico3gramatical? conţinutul situaţiilor semni@icati1e de a 1/2 se

menţine la ni1elul unui progres continuu şi de a3şi adapta conduita 1erEal2 la schimE2rile în di1erse împreFur2riJ. >răsătura descrisă se manifestă pe fondul unei nede!"oltări a limbaAului faţă de normal# specifică# &n special# deficienţilor mintal de ":rstă mică.
2ragilitatea

construcţiei personalităţii deficientului mintal

? fost anali!ată de 2. %au# care a studiat relaţia acesteia cu mediul social comple;# care7i depăşeşte posibilitatea de adaptare. 3ersonalitatea handicapatului mintal se caracteri!ea!ă printr7un comportament specific# e;plicabil prin e;istenţa unor trăsături caracteristice# simultane# dintre care cele mai importante sunt fragilitatea şi infantilismul. 2ragilitatea este &n detaliu anali!ată sub aspectul tipologiei sale de autori# diferenţiindu7se două categorii0 ?) disociată F caracteri!at prin duritate# impulsi"itatea greu de controlat# credulitate şi ne&ncredere D) mascată 7 pre!entă la debilul plasat &ntr7un mediu securi!at# care reuşeşte să disimule!e fragilitatea# dar la care reintrarea &n societate poate produce ruperea echilibrului reali!at.

1/$

1.0 1371+"2!%4+ P>0$3"+ %A3A0% +@010+7?043. 2. Etefan# 2444 şi ?nca %o!orea 1--') 2. ?cestea &şi pun amprenta asupra sistemului personalităţii di!armonice# plină de de!echilibre şi contrarietăţi# caracteristică acestei categorii de subiecţi.Bn conclu!ie# putem afirma că# din anali!a principalelor trăsături de specificitate la handicapaţii mintal re!ultă că# la aceştia se organi!ea!ă structuri de personalitate cu &nsuşiri diferite faţă de normal. DE*ICIENŢA DE VEDERE (după H. Bntr7un mod similar concep obiectul de studiu şi alţi autori# cu deosebirea că dau un anumit nume domeniului 0 >iflopsihopedagogie (etiologia (greacă) 0 tiflos7 orE# logos7 ştiinţ2)L care poate fi &mpărţit &n 2 ramuri 0 tiflopsihologie şi tiflopedagogie. 1/4 . 50-!%40# ca disciplină ştiinţifică# studia!ă problemele cunoaşterii psihologice şi &ndrumării din punct de "edere educati" a ne"ă!ătorilor şi slab"ă!ătorilor# precum şi procesul de recuperare socială a acestora. D+40602#.

5"ident că sunt mai importante acele aspecte medicale care intră &n sfera de interes a psihopedagogu7lui. %elaţia este rele"ată de diagnosticul medical# de afecţiunile anali!atorului "i!ual care produc deficienţa "i!uală# afecţiuni pre!entate detaliat &n tratatele de oftalmologie. comple.itatea cau!elor 1// . + 5+ +.+ Cunoaşterea cau!elor deficienţelor de "edere este importantă pentru personalul care lucrea!ă cu aceşti copii &n şcoli pentru a armoni!a inter"enţia psihopedagogică cu specificul fiecărui copil# cu dificultăţile pe care le &nt:mpină# cu potenţialul po!iti" şi mecanismele compensatorii ale fiecăruia. Hircea Etefan# (2444) descrie determinante pe trei ni"eluri 0 7 %elaţia cau!ală dintre deficienţa "i!uală şi diferite le!ări sau disfuncţii ale anali!atorului "i!ual.2.2. E20343A0% +@010+7?+43. 7 ?nali!a factorilor cau!ali care determină afecţiunile anali!atorului "i!ual &n ordinea temporală a posibilităţii de acţiune 0 ereditari F genetici# prenatali# perinatali# postnatali. Bn acelaşi timp decelarea cau!elor spriAină &n e"itarea# pre"enirea factorilor care pot conduce la pierderi ale "ederii# ca şi &n combaterea prin acti"ităţi educati" F recuperatorii a acţiunii noci"e a unor asemenea factori.

plica afecţiuni ale corneei# congestia conAuncti"itelor oculare# le!iuni ale retinei.traindi"iduali F de natură ecologică# socială# economică# educaţională. 1/ . ?lţi factori cau!ali care# la r:ndul lor# determină afecţiuni ale anali!atorului "i!ual sunt factorii genetici# boli transmise de mamă fătului &n timpul sarcinii# de boli contractate &n timpul copilăriei precum şi de diferite traumatisme care constituie cau!e ale afecţiunilor oculare ale copiilor ne"ă!ători şi ambliopi. Bntr7un fel sau altul# &n maAoritatea ca!urilor de ambliopie şi nu numai# apare drept cau!ă un deficit organic şi funcţional &ntr7una sau mai multe formaţiuni ale anali!atorului. Bn fişele medicale ale ele"ilor unei şcoli de ambliopi sau ne"ă!ători se găsesc mereu referiri la gripă# "ariolă# "aricelă# ruAeolă# scarlatină# tuse con"ulsi"ă# herpes sau alte boli infecţioase care pot e. Consecinţe gra"e asupra funcţiei "i!uale au foarte adesea afecţiunile "asculare şi hemoragiile cerebrale# atrofiile cerebrale# traumatismele cranio7cerebrale.7 2actori e. >oate acestea pot fi cau!e ale ambliopiei şi cecităţii.

afecţiuni care determină scăderea acuităţii "i!uale# 2. C4%>0@01%.+ Clasi@icare în @uncţie de acuitatea 1i4ual2> ambliopie uşoară (acuitate "i!uală 0 4#/ (1K2) F 4#27 1K/) ambliopie medie (acuitate "i!uală 0 4#2 (1K/) F 4#1(1K14) ambliopie forte (gra"ă) 0 (acuitate "i!uală7 sub 4#1 (1K14) cecitate relati"ă (practică) F 474#44/ (1K244) F percepe mişcările mainii şi lumina cecitate absolută F nu percepe deloc lumina. afecţiuni care determină scăderea c:mpului "i!ual# de e. Clasificarea &n funcţie de modificarea indicilor funcţionali ai "ederii0 Principalii indici @uncţionali ai 1ederii sunt> acuitatea 1i4ual2? cHmpul 1i4ual? sensiEilitatea luminoas2 şi de contrast? sensiEilitatea cromatic2? simţul pro@un4imii? locali4area 1i4ual2? capacitatea de disociere şi rapiditatea actului percepti1.3. 1.+% +@010+7?+43. + 5+ +.2.emplu 0 7apariţia unor scotoame F porţiuni &n care funcţia "i!uală nu este acti"ă F de pildă pata oarbă# care corespunde papilei ner"ului optic# 7hemianopsii F lipsa unui semi7c:mp "i!ual la fiecare ochi 1/' .

1iscromatopsiile7 lipsa sen!aţiei de "erde sau roşuL 7 daltonismul F cecitate pentru roşuL 7 acromatopsiile F c:nd nu poate distinge nici o culoare).>"+1205% 6+1%70>6+43. strabismul) /. .+% ">0$01# /0 @0-01# 4% +@010+7?00 + 5+ +. 2. ?mbliopia F (greacă I amblWs7 slaE şi ops 7 1edere)7 repre!intă o diminuare a "ederii cau!ată de unele le!iuni ale mediilor transparente ale globilor oculari# este o deficienţă "i!uală parţială. afecţiuni care determină alterarea c:mpului "i!ual# 4.. 136"+7>%23.4. afecţiuni care determină tulburări ale "ederii binoculare (de e. D+-5342%.+ 07 "+. afecţiuni care determină tulburări de adaptare la &ntuneric şi lumină# .00 Bn ca!ul deficienţei "i!uale# ca şi a altor tipuri de deficienţa# se manifestă anumite tipuri de mecanisme compensatorii# menite să suplinească# &ntr7un fel sau altul# capacitatea funcţională pierdută 1/. tulburări ale sensibilităţii cromatice (de e.. ?mbliopia este produsă de le!area# mai mult sau mai puţin gra"ă# a anali!atorului "i!ual# răm:n totuşi adesea alte subfuncţii &n stare de funcţionare.$.

3entru a fi &nţeleasă ca un fenomen integral# compensaţia trebuie pri"ită &nainte de toate ca un mod de adaptare. 5i de"in capabili de diferenţieri din ce &n ce mai fine &n limitele sensibilităţii lor. Bn condiţiile apariţiei unei deficienţe "i!uale# problema adaptării# sau a readaptării# capătă o importanţă sporită# fiind mobili!ate disponibilităţi care altfel ar fi rămas neutili!ate. 6e stabilesc noi corelaţii &ntre anali!atorii intacţi# ale căror “informaţii” sunt confirmate de practică. Bn lipsa surselor "i!uale# importanţa lor creşte. Ne"ă!ătorul poate obţine pe cale tactil7 . %elaţiile organismului cu mediul &nconAurător trebuie refăcute &n condiţiile &n care o funcţie sen!orială esenţială este total sau parţial le!ată. @ mare importanţă o au# la deficienţii "i!uali# modalităţile sen!oriale care suplinesc "ederea sau trăsăturile de caracter care susţin reali!area unei autonomii personale.ineste!ică sau auditi"ă o mare bogăţie de informaţii pe care cei cu "edere normală le obţin numai pe cale "i!uală. Bn ca!ul unei ambliopii reeducabile are loc un proces in"ers# de de!inhibare a !onelor "i!uale şi de restabilire a relaţiilor lor intersen!oriale. 1/- .sau diminuată.

Bn felul cum se manifestă compensaţia contea!ă şi ":rsta la care a apărut deficienţa "i!uală# adică instalarea timpurie a mecanismelor compensatorii sau formarea lor t:r!ie# &n interferenţă cu deprinderile deAa e. Consecinţele negati"e pot apărea pe planul de!"oltării fi!ice# intelectuale# psihomotorii şi afecti" F atitudinale# solicit:nd forme specifice de compensare. Bngustarea c:mpului "i!ual este altfel compensată dec:t pierderea c:mpului profun!imii. >răsăturile tipologice şi particularităţile indi"iduale0 fire acti"ă sau pasi"ă# tip e.istente şi &n condiţiile unor stări afecti"e negati"e. 5. Bntr7un fel compensea!ă un miop şi &ntr7alt fel un hipermetrop. 1 4 . ?ltfel compensea!ă un copil atins de cecitate totală şi altfel un ambliop.elor etc# &şi au# şi ele# un rol condiţionat &n procesul compensaţiei. 3rocesele psihice pot spriAini dar pot şi contracara bunul mers al compensaţiei.tra"ert sau intro"ert# instalare rapidă sau lentă a refle.istenţa frec"entă a unor consecinţe secundare negati"e ale deficienţei complică situaţia# căci şi ele trebuie compensate# ele handicap:ndu7l pe copil tot at:t de mult c:t şi deficitul primar.Bn primul r:nd modul de compensare este condiţionat de deficienţa primară# adică de natura# gradul# gra"itatea şi cau!ele deficienţei "i!uale# de e"entualele deficienţe asociate.

3ipăitul se do"edeşte producti". 1 1 .emplu# un ambliop care# pentru a7şi compensa deficienţa# practică predominant o in"estigare tactilă# chiar dacă nu elimină complet "ederea. Bn felul acesta el obţine# &ntr7ade"ăr# o imagine mai precisă a obiectului percepţiei. 6e &nt:mplă &nsă că# obişnuindu7se să perceapă pe cale tactilă şi renunţ:nd din ce &n ce mai mult la e. Bn acest ca!# modul de compensare care7l aAută pentru moment se do"edeşte noci" pe termen lung şi educatorul "a trebui să inter"ină. 1acă &nsă copilul suferă de glaucom infantil şi ştim de la medicul oftalmolog că el &şi "a pierde &n cur:nd "ederea şi deci trebuie sa7şi perfecţione!e percepţia tactilă# pentru a putea fi pregătit unei noi situaţii# atunci "om considera că aceeaşi modalitate de compensare este po!iti"ă. 1e e.>rebuie să apreciem dacă metodele de compensare folosite ser"esc realmente depăşirii dificultăţilor &nt:mpinate de aceşti copii şi dacă nu cum"a ele au efecte secundare nedorite# dăunătoare.erciţiul "i!ual# "ederea lui de"ine din ce &n ce mai puţin eficientă# fiindcă nu este utili!ată.

Cneori compensarea diriAată constă &ntr7un proces de autoeducaţie# pe care copilul &l desfăşoară la &ndemnul şi sub &ndrumarea educatorului. +a unii ambliopi# ochiul apropiat de obiect sau obiectul apropiat de ochi# &n care ca! se elimină şi con"ergenţa# constituie o formă de compensare spontană# adesea noci"ă. +a ne"ă!ători# tendinţa de amplificare a reacţiilor de orientare şi de apărare faţă de stimuli auditi"i este o compensare spontană. >otuşi# &nchiderea &n sine şi stările de re"erie consolatoare &n care se refugia!ă un ne"ă!ător care se simte inferiori!at şi insecuri!at# chiar dacă repre!intă un mecanism imediat de apărare a 5u7lui# pot duce &n cele din urmă la anumite forme de ne"ro!ă.Ne"ă!ătorul care &şi compensea!ă sentimentul de frustrare prin efortul de a reuşi &ntr7un domeniu &n care simte că are posibilităţi# compensea!ă &n sens po!iti"# desigur. Compensaţia se poate &n"ăţa. 1 2 . 6e pot distinge# pe de o parte compensarea spontană# care se poate manifesta &n afara acţiunii educaţionale iar pe de altă parte compensarea diriAată# ale cărei mecanisme sunt stimulate şi de!"oltate &n mod deliberat# ca parte a unui sistem de educaţie.

5. 3entru ca ne"ă!ătorul să se poată adapta bine la mediu este necesar ca si mediul să7i ofere miAloace corespun!ătoare. Bn ca!ul cecităţii totale sau aproape totale se reali!ea!ă &nainte de toate o compensaţie intersistemic2 # &n sensul că funcţia "i!uală deficitară este &nlocuită prin aportul eficient al celorlalte modalităţi sen!oriale.istă o mare "arietate de aparate care spriAină procesele compensatorii ale ne"ă!ătorilor# con"ertind semnalele "i!uale &n semnale sonore sau "ibro7tactile. @ simplă lupă folosită de ele"ul ambliop poate aAuta compensaţia prin miAloacele restante ale anali!atorului "i!ual. Dastonul alb este un instrument simplu dar foarte util# facilit:nd compensarea prin ceilalţi anali!atori.Cneori compensarea spontană se reali!ea!ă nu numai prin mecanismele naturale de adaptare dar şi cu aAutorul unor instrumente# aparate sau alte instrumente aAutătoare# de natură tehnică (?. 5. Cea mai importantă distincţie pentru orientarea proceselor compensatorii se referă la direcţia recuperatorie pe care o permite gradul deficienţei "i!uale. %o!orea# =.istă aparate opto7 electronice care &i aAută pe cei cu cecitate nocturnă# iar altele pentru cei cu cecitatea culorilor. 1 $ . Huşu# 1--').

Compensaţie nu &nseamnă deci neapărat &nlocuirea cu un alt anali!ator. 5"oluti"# organismul &ncearcă &nt:i să compense!e pe seama elementelor intacte ale sistemului le!at# mobili!:nd deci posibilităţile "i!uale# dar c:nd calea aceasta se do"edeşte ineficientă are loc substituirea cu alte sisteme sen!oriale.Bn ca!ul ambliopiei moderate# c:nd sunt afectate unele subfuncţii ale anali!atorului "i!ual dar răm:n re!er"e funcţionale la ni"elul celorlalte subfuncţii# deci c:nd "ederea poate fi utili!ată şi chiar are şanse de de!"oltare# are loc compensaţia intrasistemic2# adică prin posibilităţile pe care le ascunde chiar anali!atorul "i!ual. 1 4 . Bn ca!urile intermediare# aceste două forme de compensaţie sunt corelate.

ineste!ice şi cele tactile au la ba!ă anali!atori diferiţi dar ele se &mbină &n acti"itatea cogniti"ă căci copilul cunoaşte prin palparea cu mana &n mişcare. 6imţul tactil este primordial pentru instruirea şi &n general pentru educarea ne"ă!ătorilor. 1 / . 6en!aţiile . 3entru a suplini "ederea sunt folosite la ma.Compensaţia intersistemică 7 &nseamnă că funcţia "i!uală este &nlocuită cu alte modalităţi sen!oriale rămase intacte. =mportanţa lor biologică creşte pe măsură ce scade "ederea. +a ni"elul micro7spaţiului# palparea deţine o echi"alenţă informaţională de grad &nalt cu "ă!ul. Citit7 scrisul &n Draille dar şi folosirea cubaritmului la aritmetică# a hărţii &n relief la geografie şi a multor alte forme de material didactic se ba!ea!ă pe percepţie tactilă. 1atorită unui pipăit acti" el poate percepe forma# "olumul# mărimea# substanţa# duritatea# asperitate şi numeroase alte calităţi ale obiectelor.clusi" tactilă# ci de regulă tactil 7 . 1ar nu este "orba de o percepţie e.ineste!ică.imum şi interpretate rele"ant informaţiile oferite de celelalte simţuri.

>ot aşa creşte "aloarea informaţională a celorlalte căi sen!oriale. Ne"ă!ătorul poate afla pe cale auditi"ă din ce direcţie "ine un "ehicul# poate recunoaşte după !gomotul paşilor o persoană# poate locali!a po!iţia celui care i se adresea!ă. ?sigur:nd cunoaşterea de la distanţă# el &i oferă ne"ă!ătorului nu numai informaţie dar şi securitate.a.erciţiu. 1 .@ caracteristică a compensării prin acest contact dinamic este faptul că se reali!ea!ă prin sen!aţii succesi"e din care se construieşte mintal imaginea globală. 6timulii sonori semnali!ea!ă pre!enţa unor obiecte# starea şi acţiunea lor# distanţa# direcţia ş. Cn ne"ă!ător e. >oate acestea se deprind prin e. Compensaţia intersistemică include şi participarea sen!aţiilor olfacti"e.ersat poate stabili auditi" dacă &ncăperea &n care se află este mică sau mare# este &naltă sau Aoasă. 5l poate identifica spaţiile goale dar şi obstacolele# căci sen!aţia de obstacol are la ba!ă receptarea auditi"ă a sunetelor reflectate. Bn condiţiile spaţiului mare# rolul compensator principal &l preia de regulă au4ul. Hirosurile receptate semnali!ea!ă pre!enţa multor obiecte şi a calităţilor lor# a distanţei şi direcţiei.

3ractic# aceasta &nseamnă &ncercarea de a se aAunge la o imagine "i!uală mai bună cu potenţial fi!iologic e.ercitării pe care o impune deficienţa &nsăşi şi &n situaţia &n care atenţia se concentrea!ă asupra atenţiei anali!atorilor "ali!i# copiii ne"ă!ători de"in capabili de diferenţieri auditi"e# tactile etc.e inconştiente# altele cu un anumit grad de conştienti!are.istent.3e ba!a e. Cnele apar ca refle. Bn funcţie de caracterul şi gra"itatea afecţiunii# de componentele receptorului care sunt le!ate sau de subfuncţiile tulburate se constată o mare "arietate de forme de compensare intrasistemică spontană. 1 ' . &n stare de funcţionare. 1eficienţa "i!uală parţială# produsă de le!area mai mult sau mai puţin gra"ă a unor subfuncţii ale anali!atorului "i!ual# lasă totuşi adesea alte subfuncţii potenţial. ?şadar# chiar &n intrasistemică repre!intă tendinţa interiorul sistemului funcţional al "ederii se păstrea!ă un anumit Compensaţia organismului de a utili!a acest potenţial restant# deci de a compensa chiar pe seama anali!atorului "i!ual. Cnele au eficienţă redusă# altele aAută mai mult. Compensaţia intrasistemică 7 acest tip de compensare este propriu &n special copiilor cu deficienţă "i!uală parţială7 ambliopi. din ce &n ce mai fine.

bine cunoscut# de e. . află procedeele compensatorii apărute &n timpul e. +a un grad mai ridicat de conştienti!are# dar nu total# se procesul de &n"ăţăm:nt. Cn altul &l constituie scoaterea din funcţie a unui ochi atunci c:nd "ederea celor doi ochi este inegală.Cn refle. Copiii cu sensibilitate luminoasă scă!ută iau po!iţii de căutare a luminii# de situare &n locul unde lumina cade cat mai bine pe obiectul percepţiei.emplu# constă &n compensarea deficitului de refracţie al hipermetropului prin amplificarea efortului acomodaţii. %estr:ngerea c:mpului "i!ual este compensată prin mişcări ample ale capului pentru a cuprinde imaginea.plorării "i!uale solicitate de 1 . Cn copil de la Ecoala pentru ?mbliopi# căruia i s7a dat o lupă care să7l aAute la citit o folosea pentru a prinde litera &n focarul ei luminos.

Cu timpul el se eliberea!ă parţial de acest control# la care re"ine c:nd este pus &n faţa unor probleme noi şi dificile.plorării care să conducă spre punctele de reper esenţiale pentru identificare se compensea!ă prin timpul &ndelung al in"estigării şi caracterului ei redundant.erciţiile care solicită concomitent o acti"itate motorie 0 conturare# decupare# perforare. 1 - . # din cau!a greşelilor frec"ente.” (*.are a pri"irii# ambliopii &ncearcă să compense!e slaba lor acuitate "i!uală# pentru a capta suficiente informaţii care să le permită să7şi forme!e o imagine percepti"ă mai bogată şi mai clară. Cercetările asupra acti"ităţii percepti"e a ele"ilor ambliopi arată că actul "i!ual are de c:ştigat c:nd este simultan cu receptarea unor stimuli acustici# tactil7.ineste!ici ş. >recerea la alte modalităţi sen!oriale mai este uneori necesară pentru ca "ederea să nu fie suprasolicitată# pentru a se asigura odihna "i!uală. 3reda).ineste!ic# auditi" etc. “3rin număr mare de mişcări oculare şi de !one de fi. +a &nceputul şcolarităţii# ele"ului ambliop &i este necesar un control# sau mai bine !is un autocontrol tactil# . Cnele cercetări au demonstrat că performanţele "i!uale cresc &n e.+a &nceputul şcolarităţii ele"ului ambliop# incapacitatea orientării după o schemă percepti"ă# lipsa unei logici a e.a.

Ne"ă!ătorii# chiar dacă nu au repre!entări "i!uale# percep spaţiul şi au noţiunea de spaţiu. 1ificultăţile produse de deficienţa "i!uală fac uneori ca ele"ii ne"ă!ători să aibă şi unele repre!entări spaţiale greşite despre mărimi# distanţele sau formele unor obiecte mai greu de cuprins prin palpare.+a ambliopi se pune problema asigurării dominanţei "i!uale. @ do"adă este &nsuşi faptul că ei se orientea!ă &n spaţiu# recunosc obiectele pe ba!a &nsuşirilor lor spaţiale# percep şi &nţeleg relaţiile spaţiale# pot &n"ăţa obiecte ca geometria sau geografia. 1'4 . C:nd un ele" ambliop# cu posibilităţi "i!uale reduse dar utili!abile &n procesul de &n"ăţăm:nt# manifestă tendinţa de a7şi folosi "ederea din ce &n ce mai puţin# ba!:ndu7se predominant pe alţi anali!atori# se consideră că procesul compensator abordat merge pe o cale greşită# care periclitea!ă de!"oltarea "ederii lui şi7l duce spre situaţia de ne"ă!ător. Copilul trebuie să &n"eţe să folosească toate căile sen!oriale dar ca un spriAin al "ederii şi nu pentru su7plinirea ei. 6e &nţelege că astfel de repre!entări nu pot ser"i procesul compensării.

1'1 . 5fortul continuu de a memora# a reţine şi a reactuali!a de"ine o calitate a memoriei lui# a cărei formare merită să fie &ncuraAată de pedagog. ?t:t &n ca!ul ne"ă!ătorilor cat şi cel al ambliopilor se remarcă locul mai mare pe care7l ocupă memoria "oluntară# intenţională &n acti"itatea psihică. Numeroase cercetări efectuate &n şcolile pentru ambliopi au demonstrat rolul imaginilor generali!ate &n compensarea "ederii slabe. Ei aici are loc confruntarea cu imaginea generali!ată# de data aceasta &n cadrul e. 6e obser"ă# de e.emplu# că ne"ă!ătorul care străbate pentru prima oară un anumit drum# &nsoţit de un "ă!ător# caută să reţină diferite puncte de reper pentru a se putea descurca apoi şi singur.plorării "i!uale.?celaşi rol compensator pe care la ele"ii ne"ă!ători &l au repre!entările tactil7. 5i caută să reţină cat mai bine informaţiile percepute sau cunoscute pe cale logico7"erbală pentru a le putea folosi şi a se orienta mai uşor &n situaţii similare.ineste!ice# la ele"ii ambliopi &l au repre!entările "i!uale. 5l ştie mai bine dec:t noi cate staţii sunt pe un anumit parcurs cu tram"aiul# cate intersecţii are de trecut pană la locul spre care se &ndreaptă# unde "a &nt:lni o deni"elare etc.

Cn mare aAutor &n desfăşurarea anali!ei "i!uale a unei imagini neclare este găsit de ele"ul ambliop &n raportarea la o ipotetică noţiune7gen# ale cărei note &i sunt cunoscute.perimente &n care se asigură o raportare corectă la noţiunea7gen au probat că ea aAută considerabil diferenţierea componentelor unui tablou# &nţelegerea relaţiilor dintre ele şi &n general o anali!ă "i!uală de altfel foarte dificilă sau chiar imposibilă. Bn ca!ul ambliopiei# g:ndirea se manifestă &n egală măsură &n spriAinirea sinte!ei sen!oriale a elementelor distinse separat. Nu este de ignorat faptul că prin acti"ităţi logico7"erbale şi imaginati"e a unei acti"ităţi sen!oriale imposibile &n anumite ca!uri de ambliopie# de e.emplu &i "a fi mult mai uşor să identifice detaliile. 1acă primele indicii &l duc pe ele" la ipote!a că tabloul repre!intă un ani7mal# de e. ?desea numai cu spriAinul g:ndirii# aAutată uneori de o imaginaţie bogată # ele"ii ambliopi cu c:mpul "ederii &ngustat &şi pot forma imaginile mintale ale obiectelor pe care nu le pot cuprinde "i!ual# &n ansamblul lor. 1'2 . 5. perceperea muntelui la care pri"irea nu aAunge# ascunde şi riscul unei &ndepărtări de realitate.istă multe aspecte ale realităţii la care ele"ul ambliop# ca şi cel ne"ă!ător# nu poate accede pe cale intuiti"ă.. 5.

Ne"ă!ătorii şi ambliopii care lucrea!ă &n ritm constant şi producti" au dificultăţi neaşteptate c:nd li se cere să treacă la un alt tip de acti"itate# a":nd ne"oie de un timp de adaptare mai mare.ineste!ic şi pe cale auditi"ă. +a ne"ă!ători# fineţea diferenţierilor tactile sau auditi"e este legată şi de efortul atenţiei.plorarea atentă măreşte şansele unei identificări corecte a obiectului percepţiei.Bn ca!ul copiilor ambliopi# e.ul funcţional tactil7. Chiar dacă e"entualele resturi de "edere pot aduce un spriAin cogniti" mai mic sau mai mare# informaţia principală de care dispun ne"ă!ătorii se obţine &n principal pe seama celorlalte modalităţi sen!oriale# &n special prin comple. ?tenţia lor este distrasă cu greu dar se şi restabileşte mai greu dacă a fost distrasă. Ne"ă!ătorii compensea!ă &n bună măsură prin concentrarea atenţiei şi prin stabilirea ei. 1'$ . %olul atenţiei este esenţial# dar &ncordarea atenţiei ascunde şi pericolul unei stări de supra solicitare ner"oasă.

Numeroase studii au scos &n e"idenţă producti"itatea sporită a memoriei ne"ă!ătorilor. Cn fapt caracteristic este caracterul lacunar al unor repre!entări ale ne"ă!ătorilor. Hemoria nu se de!"oltă de la sine# ci datorită solicitării ei mai intense şi mai frec"ente# datorită e. ?stfel de repre!entări sunt prea puţin operante &n acti"itatea teoretică şi practică# ceea ce e. 1'4 . 5a se perfecţionea!ă pentru că ne"ă!ătorul are foarte mare ne"oie de ea. Bn ca!ul ambliopilor din clasele mici # repre!entările sunt incomplete# sărace &n detalii şi chiar greşite.Hai multe cercetări pentru "erificarea copiilor ne"ă!ători au dus la conclu!ia că 0 “Copiii ne"ă!ători de ":rstă şcolară mică au un bagaA sărac de repre!entări &n comparaţie cu copiii "ă!ători de aceiaşi ":rstă”.ercitării ei. 6e fac greşeli &n aprecierea formei şi mărimii obiectelor# a culorilor lor.plică unele greutăţi la &n"ăţătură. Ca şi la ne"ă!ători# lipsurile repre!entărilor sunt mascate printr7un limbaA fără acoperire intuiti"ă.

1'/ .1eficienţa "i!uală ca atare nu afectea!ă procesele superioare de cunoaştere. ?re loc deci o selecţie prealabilă# care se reflectă asupra fi!ionomiei unei clase de ambliopi.plică atunci faptul că &ntr7o clasă de ne"ă!ători sau ambliopi ni"elul mediu intelectual este de regulă mai scă!ut dec:t &ntr7o clasă corespun!ătoare de copii cu "edere normală\ 6ubde!"oltarea intelectu7ală nu este cau!ată de deficienţa de "edereL dimpotri"ă# sunt ca!uri &n care tulburările funcţiei "i!uale apar ca sindroame ale handicapului mintal . Bn măsura &n care &şi e. 1upă cum se ştie din r:ndul ne"ă!ătorilor s7au ridicat repre!entanţi remarcabili ai intelectualităţii.(C. 3ăunescu# =. Bn ca!ul ele"ilor ambliopi care au trecut prin şcoala de masă se &nt:mplă ca &n"ăţătorii să7i reţină &n clasele lor pe ele"ii cu "edere slabă dar cu ni"el intelectual ridicat şi să7i trimită la şcoala pentru ambliopi pe cei cu ni"el intelectual scă!ut.ercită rolul compensator# g:ndirea deficientului "i!ual are şansa unei de!"oltări &ntru totul normale# &n raport cu potenţialul intelectual al fiecărui copil. Cum se e. Huşu# 1--').

ineste!ic# are dificultăţi &n a coordona mişcările celor două m:ini pentru a apuca un obiect. Draţele nu se mişcă simetric &n timpul mersului # ci at:rnă &n Aos. +a ":rsta de 1' ani această &nt:r!iere nu ar fi dec:t de circa 1 an# &n special &n &nălţime li greutate. Ni"elul scă!ut al de. Hersul ne"ă!ătorilor este descris ca fiind rigid# nesigur# e!itant# uneori cu capul &nainte# ridic:nd mult piciorul# aşe!:nd apoi talpa cu griAă (“mers de bar!ă”)# cercet:nd solul cu ":rful pantofului# prelungind spriAinul bilateral pe sol &nainte de a face următorul pas.Cnele cercetări comparati"e aprecia!ă că la ":rsta intrării &n şcoala primară &nt:r!ierea de!"oltării fi!ice ar fi de circa 2 ani (*. Hobilitatea scă!ută accentuea!ă di!armonia de!"oltării fi!ice. 67a mai constatat o insuficientă de!"oltare a musculaturii# la. 1eficitul lor limitea!ă mişcarea iar limitarea mişcării accentuea!ă deficitul0 mişcări reţinute# şo"ăitoare# economie de mişcări. 1eficitul apare pregnant şi pe planul motricităţii manuale 0 la &nceput m:inile ne"ă!ătorului sunt “oarbe”# adică el nu ştie să e.terităţii manuale se datorea!ă şi lipsei unei conduceri "i!uale a mişcărilor m:inilor.itate musculară şi ligamentară# aspect atrofic 0 membre subţiri# torace &ngustL ni"el mai scă!ut al forţei fi!ice şi al re!istenţei.plore!e tactil7. 3reda). 1' . Nu sunt antrenate corespun!ător toate grupurile musculare# unele răm:n subde!"oltate.

3entru ne"ă!ători# lipsa "ederii &nseamnă lipsa unor stimuli ai mişcării# lipsa orientării# imposibilitatea pre"enirii unor pericole ce l7ar putea p:ndi. 1'' . . ?ceastă &ngrădire a libertăţii de mişcare şi lipsă de independenţă &n mişcare e. 5l nu se "ede &n oglindă# nu "ede diferitele părţi ale corpului său şi raporturile acestuia cu obiectele &nconAurătoare.plică scăderea tendinţei spre mişcare şi creşterea tendinţei spre sedentarism şi pasi"itate a unor copii ne"ă!ători. 6unt mişcări para!itare# fără funcţie de comunicare cu mediul# foarte greu de de!rădăcinat. %ăm:nerea &n urmă &n de!"oltarea fi!ică este &nsoţită adesea de atitudini posturale deficiente 0 capul şi gatul aplecate &nainte sau &nclinate lateral# umerii că!uţiL care cu timpul de"in deprinderi. ?ceasta este o dificultate &n construirea identităţii sale corporale.6e pare că ne"ă!ătorul capătă mai greu conştiinţa propriului corp şi repre!entarea acestuia# adică ceea ce numim de obicei schema corporală. +a toate acestea se adaugă uneori manierisme# ticuri# stereotipuri# uneori di!graţioase cunoscute sub numele de blindisme 0 legănarea capului# a braţelor# a picioarelor# frecatul m:inilor etc. 5l nu are controlul "i!ual asupra obiectelor din Aur şi nici asupra propriilor mişcări# pe care să le corecte!e pe parcurs. 5le apar pentru că ne"ă!ătorul nu are conştiinţa că este "ă!ut. 3entru a facilita integrarea lui printre "ă!ători trebuie aAutat să se debarase!e de astfel de blindisme.

Bn fond# ele repre!intă# atunci c:nd iau o formă acută# o a doua deficienţă# pe l:ngă cea "i!uală. =ar c:nd le &nt:lnim# o anali!ă serioasă a ca!ului respecti" ne rele"ă că ele nu sunt o consecinţă automată a deficienţei "i!uale# ci mai cur:nd a condiţiilor social F educati"e &n care el s7a de!"oltat# a inadec"ării educaţiei primite# a atitudinilor celor din Aur faţă de el# a modelelor# a eşecurilor# a relaţiilor sociale &n care a fost cuprins. Bncă dinaintea intrării &n şcoală unii ne"ă!ători au şi trăit şocul de a fi consideraţi altfel dec:t ceilalţi# au &nceput să aibă conştiinţa infirmităţii şi să7şi piardă sentimentul 1'. ?desea ele repre!intă reacţii de apărare# chiar dacă &n fapt nu7l apără ci &i fac situaţia mai dificilă.Bn literatura de specialitate se pre!intă ca!uri şi se fac caracteri!ări ale deficienţilor "i!uali# cu un accent mult mai mare dec:t s7ar cu"eni pe trăsăturile negati"e0 infantilism afecti"# instabilitate emoţională# stări ne"rotice# negati"ism# egoism# stare de an.ietate# comportament asocial# fire suspicioasă# agresi"ă# re"endicati"ă şi altele. Bnt:lnim# &ntr7ade"ăr# astfel de manifestări# chiar dacă ele nu sunt foarte frec"ente. Ceea ce duce la tensiuni interior# la sentimentul neputinţei şi al inferiorităţii# la sen!aţia că nimănui nu7i pasă de el. . Hai precis# astfel de trăsături se constituie &n situaţiile &n care copiii se simt i!olaţi# respinşi# părăsiţi. Ei mai ales c:nd se simt frustraţi de bunul cel mai de preţ0 dragostea părinţilor# a celor din Aur.

>oate acestea ne e. 3. 5le repre!intă riscuri posibile dar nu ine"itabile. Bşi cunoaşte limitele dar li posibilităţile # şi este &ncre!ător &n forţele lui . 6upraprotecţia sau nepăsarea unor părinţi &mpiedică adaptarea socială &ncă de la &nceputurile ei. 3opo"ici# 2441) 1'- .propriei "alori.*. 6tănică# Hariana 3opa# 1. Ne"ă!ătorii au o mare capacitate empatică# se simt atraşi de mediul social &nconAurător# au o mare deschidere faţă de cei din Aur şi o ne"oie a"idă de afecţiune. Bn opo!iţie cu portretul negati" se poate schiţa şi un portret po!iti" pentru ne"ă!ătorii care şi7au compensat bine handicapul.plică de ce apar reacţiile de apărare# care pot fi foarte diferite0 &n unele ca!uri stări depresi"e# timorare# nesiguranţă# atitudine inhibatăL &n alte ca!uri aroganţă# insolenţă# ne&ncredere &n cei din AurL sau poate &nchidere &n sine. 5ste deschis faţă de lumea &nconAurătoare şi &mpăcat cu sine# capabil să iubească şi să fie iubit. DE*ICIENŢA DE AUZ (după =. 5l ştie să7şi folosească forţele de cunoaştere sen!orială şi logico7"erbală# el stăp:neşte instrumentele muncii intelectuale şi ale unor acti"ităţi practice. Nu aşteaptă să fie asistatL este autonom. ?stfel de conduite sunt semnele unei inadaptări.

D+40602#. Bn momentul &n care s7 a conştienti!at faptul că &ntre surditate şi mutitate nu este o legătură indestructibilă# cu":ntul surdo7mut a fost despărţit prin cratimă. Henţionăm că &n literatura anglo7sa. 3entru a denumi persoanele cu tulburări de au! se utili!ea!ă un e"antai noţional at:t &n limbaAul ştiinţific# c:t şi &n cel obişnuit.emplu0 surdo3mut? surdo31orEitor? surd? de@icient de au4? dis@uncţional auditi1? hipoacu4ic? handicapat de au4? asur4it.4 .0 2+. se referă la deficientul de au! demuti!at şi la asur!it. H0"3%1!-01!4 este deficientul de au! cu re!iduuri auditi"e. >ermenul >!.3.1. 6urditatea totală (pierderi de peste -4 dD) poartă denumirea de 13@3-#.onă termenul de surditate este folosit pentru toţi deficienţii de au!# iar &n literatura modernă este folosit de asemenea pentru toţi deficienţi de au! termenul de 1. 1e e. =niţial s7a folosit termenul de >!.B023.607343A01+ 6urdopsihopedagogia& ca ştiinţă independentă# studia!ă particularităţile de!"oltării psiho7fi!ice ale copiilor cu disfuncţie auditi"ă şi miAloacele adec"ate compensatorii# instructi"7educati"e şi recuperatorii &n "ederea formării personalităţii şi &ncadrării lor depline &n climatul socio7profesional. 36!2 (scris &ntr7un cu":nt) şi se referea la persoanele care şi7au pierdut au!ul &nainte de &nsuşirea limbaAului "erbal (p:nă la ":rsta de 27$ ani). 3:53.

1 . 3rogresul &n pri"inţa cunoştinţelor şcolare# deprinderilor sociale şi de!"oltării emoţionale depinde de de!"oltarea ling"istică. Bn acelaşi timp# am:narea preocupărilor faţă de deficientul de au! şi &nceperea demuti!ării la ":rsta mare# fac să crească tot mai mult decalaAul dintre copilul surd şi copilul care aude.hipoacu!ici# consider:ndu7se că şi cei cu pierderi de peste -4 dD au totuşi nişte resturi auditi"e. 1epistarea şi diagnosticarea precoce a sur!eniei# constituie primul semnal de alarmă al familiei &n "ederea organi!ării educaţiei auditi"e# a &n"ăţării limbaAului şi comunicării# a e. Bn absenţa comunicării "erbale se remarcă instaurarea unui ritm lent şi specific# pentru adaptarea la condiţiile mediului# nu numai pentru de!"oltarea psihică. 3rin prote!are# deficientul de au! este aAutat să elimine sau să e"ite posibilităţile instaurării unui decalaA maAor &ntre de!"oltarea lui şi cea a au!itorului.ersării cogniţiei şi a &ntregului potenţial psihic al copilului. 6urditatea 7 disfuncţie auditi"ă 7 nu are efect defa"orabil asupra de!"oltării psiho7fi!ice generale a copilului# prin ea &nsăşi# ci prin mutitate# adică prin ne&nsuşirea limbaAului ca miAloc de comunicare şi instrument operaţional pe plan conceptual. 1eoarece copilul deficient de au! pierde at:t de mult din con"ersaţia incidentală# "a fi deficitar at:t &n domeniul cunoştinţelor 1.

2.2 . C%!-+4+ +@010+7?+43. 1. •6urdităţi ereditare şi dob:nditeL •6urdităţi clasificate după momentul apariţiei0 a) prenataleL b) perinatale (neonatale)L c) postnataleL •6urdităţi &n raport cu locul instalării traumei (urechea medie# internă# ner" auditi"# sistemul ner"os central)L •6urdităţi pre7 şi post7 ling"istice. Cum cea mai mare parte din g:ndurile noastre este e. Bncrederea &n sine se "a de!"olta mai &ncet şi de aceea copilul ar putea să manifeste şi o nesiguranţă emoţională. S!.primată prin cu"inte# e.primarea clasică a ideilor lui "a fi adesea dificilă# cre:nd falsa impresie de &napoiere mintală. + %!+iteratura de specialitate pre!intă numeroase clasificări ale surdităţii# mai ales pe ba!a unor criterii etiologice şi temporale.+ 02%. 02#?04+ +.generale# c:t şi a "ocabularului.+E tipul %iEenmann 3 presupune le!area capsulei şi le!iuni secundare ale celulelor şi fibrelor ner"oaseL tipul %heiEe 3 presupune atrofierea nico"alei# saculei# organului CortiL tipul 5andini? cu le!iuni ale ultimelor spirale ale melcului# atrofierea organului Corti# a ner"ului Cohlear şi a ganglionilor. 3.

14. $. /. >ulburări ale circulaţiei sang"ine &n placentă (neo. 1iabetul.igenarea fetusului). &. =nfecţii bacteriene şi proto!oare0 tuberculo!a# sifilisul etc. Hedicamente0 tranchili!ante (morfina# cocaina# heroina# mariAuana) etc. 02#?04+ 3B=7 02+ pot fi de trei tipuri0 congenitale# neonatale şi postnatale. %urdit2ţile prenatale? mai ales emErionare? dar uneori şi @etale? pot @i cau4ate de> 1. ?lcoolismul. 2actori endocrini şi metabolici cu complicaţii &n funcţionarea unor glande. 1. <ipotiroidismul familial. 11. 6ubstanţe chimice şi hormonale0 chinina# ergotina# apa de plumb etc. 4. . . 2. =radierea mamei cu ra!e M &n timpul c:t este &nsărcinată. >o. -.$ . *iruşi ai rubeolei# oreionului# hepatitei# poAarului# paludismului matern (boli ale mamei) etc.S!.emia gra"idică.. '.

ia albastră.12. =nsuficienta o. &&. Cau4e neonatale <perinatale= 1. >raumatisme &n timpul gra"idităţii (gestaţiei).)# infecţie intrauterină F o boală de tip febră glandulară sau $uEella (3oAar 8erman) F boală foarte uşoară pentru mamă# dar cu efecte de"astatoare pentru copil.ia sau asfi.*. 1esigur# surditatea dob:ndită congenital are multe cau!e cunoscute# dar şi necunoscute &ncă. =cterul nuclear 7 bilirubinemia.H. >raumatismele obstreticale pot pro"oca hemoragie &n urechea internă# hemoragie meningeană sau cerebro7 meningiană. ?no.4 .ia este cau!ată de neo. ?stfel# o cau!ă a surdităţii congenitale poate fi citomegalo1irusul (C. ?no. 1$. 1.igenarea fetusului &n timpul tra"aliului datorită răsucirii cordonului ombilical# naşterii laborioase etc. =ncompatibilitate sang"ină &ntre mamă şi fetus (factori %. 7 %esus).<. 2. $.igenare cu pro"oacă le!iuni &n anatomopatologice repercursiuni multiple de!"oltarea normală a sistemului ner"os (creierului).

/.. 4. . '.. Doli infecţioase0 meningita# encefalita# scarlatina# ruAeola# poAarul# tusea con"ulsi"ă# oreionul# febre &nalte# febra tifoidă etc.şi chiar aspirină şi chinină &n do!e mari. Cau4e post natale ale surdit2ţii> 1. & .ice0 streptomicină neomicină# canamicină# gentamicină# trombomicină.2actori to. $. .>raumatism sonor (&n numeroase ţări# muncitorii din &ntreprinderile !gomotoase sunt proteAaţi auditi" cu aAutorul antifoanelor).Doli "asculare.&&&..6ubalimentaţie cronică.ici (into.icaţii). 1. >raumatisme cranio7cerebrale. De asemenea? se poate 1orEi de eDistenţa unor cau4e ale dis@uncţiei auditi1e locali4ate la ni1elul urechii eDterne? medii sau interne? ner1 auditi1.Cau!e medicamentoase# tratament neadec"at mai ales cu ototo.@tita şi mastoidita./ . 2.

Cau!e la ni"elul urechii medii0 inflamarea trompei lui 5ustache menţine umiditate &n ureche# deci mediu pentru infecţieL otite# mastoidite# corpi străiniL perforarea membranei timpanului# cleiul# le!iuni sau malformaţii ale oscioarelor (ciocan# nico"ală# scăriţă)# otosclero!a etc. B.crescenţe osoase etc. . 1esigur că sunt şi ca!uri de le!iuni ale traiectului ner"os auditi" sau a !onei auditi"e din scoarţă.%.actă a locului şi gradului le!iunii contribuie la prote!area adec"ată 7 indi"iduali!ată 7 şi la folosirea optimă a re!iduurilor auditi"e. 1.terne0 malformaţii ale pa"ilionului urechii# absenţa pa"ilionului# obstrucţionarea canalului conductor# ceara# e. Cau!e la ni"elul urechii interne (sen!oro7neurale)0 le!iuni sau deformări ale labirintului membranos sau osos# ale canalelor semicirculare# ale utriculei sau saculei sau membranei tectoria. . 6e pare că unii surdologi au 1. Cunoaşterea c:t mai e.. Bn ca!ul &n care le!iunea se află &n creier# surditatea este mult mai gra"ă şi poartă denumirea de surditate cortical2. Cau!e la ni"elul urechii e. Cele mai mari obstacole &n audiţie sunt considerate# pe drept# le!iunile organului Corti şi ale membranei ba!ilare.

' .primate &n hert!i (duble "ibraţii).e. Dart!i considera e. 1..agerat frec"enţa surdităţii corticale (de e.% +4+ +@0102!4!0 %! 0205 1eficitul de au! se diferenţia!ă de la ca! la ca! &n raport cu locul şi profun!imea le!iunii# deficitul de au! se stabileşte prin măsuri clasice şi mai precis prin măsurători moderne cu aAutorul unor aparate numite audiometre.primate &n decibeli şi la diferite frec"enţe e. 3erceperea sunetelor la intensităţi de peste 24 dD indică pierderi uşoare# medii şi se"ere ale au!ului (hipoacu!ie uşoară# medie şi se"eră) şi pierderi profunde la peste -4 dD (surditate şi cofo!ă) chiar şi &n ca!ul surdităţii profunde (cofo!ei) prin prote!are pot fi utili!ate resturi minime de au!# dar numai dacă surdul conştienti!ea!ă e.istenţa sen!aţiilor auditi"e. 3rin măsurările audiometrice se controlea!ă pragurile audibile la diferite intensităţi e. ?u!ul normal percepe sunetele la o intensitate de la 4 la 24 şi chiar $4 de decibeli. 3.istenţa surdităţii corticale &n procent de peste '4]) &n clasificarea cau!elor# gradelor şi locului instalării disfuncţiei auditi"e.3. G.

tă. F 1eficit de au! mediu 7 <ipoacu!ie medie. .. Necesită F 1eficit de au! se"er 7 <ipoacu!ie se"eră. 02%2+ ( +@010+7?+ + %!-( 6urditate de 0 transmisie# de percepţie şi mi. ?ude sunete foarte puternice 7 dar pro"oacă şi sen!aţii dureroase. 3oate au!i con"ersaţia dacă nu este &ndepărtată sau ştearsă. 7 Diroul internaţional de audio7fonologie) 3.0 : 20 B fără dificultate 20 : 40 B 40 : .0 + >!.2. 6e prote!ea!ă. T0"!. >ipurile de surditate se stabilesc &n raport cu locul instalării traumei. (1upă D. "+>2+ '0 B F 1eficit de au! profund 7 6urditate (cofo!ă). 3oate au!i con"ersaţia de foarte aproape şi cu dificultăţi. . 6e prote!ea!ă cu prote!e speciale.0 : '0 B F ?udiţie normală F poate au!i con"ersaţia F 1eficit de au! leAer 7 <ipoacu!ie uşoară.?.0 B prote!ă. 1.4. 3oate au!i !gomote# "ocea şi unele "ocale.=.

- .1+"?0+ (surditate sen!orio7neurală sau neurosen!orială) Cau4eE le!iuni la ni"elul urechii interne (labirint membranos# osos# organul lui Corti# membrana ba!ilară)# le!iuni pe traiectul ner"os sau &n scoarţa cerebrală &n !ona au!ului0 le!iunile pot a"ea la ba!ă anomalii cromo!omiale# infecţii bacteriene# encefalopatii# traume# dereglări biochimice sau neurologice# into. Nu se operea!ă. 02%2+ + 20" "+.%7>60>0+ Cau4eE malformaţii ale urechii e. 6olicită intens educaţie ortofonică clasică.terne sau medii# infecţii ale urechii medii (otita# mastoidita)# cleiul# tulburarea "entilaţiei prin trompa lui 5ustache# defecţiuni ale timpanului şi lanţului osicular (scăriţă# nico"ală# ciocan# fereastră o"ală)# otosclero!ă.@. au! normalL C?. 6e prote!ea!ă cu re!ultate foarte buneL "ocea tare puţin diminuată# "ocea şoptită puternic diminuată.S!. 02%2+ + 2. CaracteristiciE C. 6e operea!ă. 3ierderea au!ului poate depăşi 1. şi C?.@. 6e prote!ea!ă cu aparate speciale.icaţii medicamentoase etc. S!. Caracteristici E C. 3ercepere mai bună pentru sunete &nalte &n raport cu sunetele gra"e. au! diminuat. au! diminuat (diminuarea au!ului la o intensitate de p:nă la 47'4 dD).

1-4 .tă pre!intă caracteristici at:t de tip transmisie curabile (prote!abile) c:t şi de tip percepţieL percepţie nulă pentru sunete acute şi redusă pentru tonuri gra"e. 5fectele psihologice ale surdităţii se resimt mai ales atunci c:nd surditatea este de tip neurosen!orial (c:nd e afectată urechea internă)L de asemenea c:nd surditatea a inter"enit la ":rstă mică# iar deficienţa respecti"ă deşi era deosebit de gra"ă# nu s7au luat măsuri pentru asigurarea &n"ăţării diriAate# lăs:ndu7se totul pe seama celei spontane.). S!. A>"+12+ %4+ +-5342#. <C! 8 conducţie osoas2 M C# 8 conducţie aerian2= 3. CaracteristiciE 6urditatea mi.124 dD# "ocea şoptită şi "ocea tare sunt am:ndouă diminuate# perceperea sunetelor acute este defectuoasă. 02%2+ + 20" 60D2 Cau4eE otospongio!a# otita medie cronică# sechele operatorii după e"idare pedromastoidiană# traumatism cranian# cretinism endemic# sifilis congenital# boli eredo7degenerati"e etc.00 ">0$01+ %4+ +@010+7?043. + %!Consecinţele surdit2ţii asupra personalităţii şi comportamentului depind de tipul şi gradul deficienţei# de &ngrădirile pe care le creea!ă pentru educaţie şi instrucţie.

2orma şi gra"itatea deficienţei produce o perturbare mai mică sau mai mare la ni"elul funcţiilor de recepţie şi de e.ersare a proceselor cogniti"e şi de particularităţile limbaAului mimico7gesticular.presie a comunicării "erbale# mecanism ce influenţea!ă negati" interrelaţiile 1-1 .eW i7a găsit pe sur!i inferiori au!itorilor. ?bstracţiile sunt prea puţin accesibile acestor forme de g:ndire. <is. 3rin cercetările sale asupra memoriei# H.perienţa de tip auditi" şi simboluri "erbale. 3osibilităţile de memorare şi actuali!are sunt &n general mai scă!ute la sur!i dec:t la au!itori. 6ur!enia din naştere &i pri"ea!ă pe copii de a7şi &nsuşi e. ?re influenţă asupra de!"oltării mentale# mai ales asupra capacităţii intelectuale. Ca urmare a specificului de!"oltării psihice# copiii sur!i do"edesc posibilităţi limitate &n &nsuşirea cunoştinţelor care se predau &n şcoală. 5le "or de"eni treptat accesibile &n procesul g:ndirii noţional7"erbale# care e"oluea!ă odată cu demuti!area.1e!"oltarea psihică are o anumită specificitate# determinată de gradul de e. Comparati" cu g:ndirea au!itorului# g:ndirea surdomutului are un conţinut concret nee"oluat. @leron studiind g:ndirea# a arătat că modalităţile de care se foloseşte aceasta sunt inferioare au!itorilor# fiind deficitară mai ales deducţia.

1ecalaAele pe planul de!"oltării proceselor psihice sunt mult mai mari (at:t ca ":rstă mentală# c:t mai ales din punct de "edere al procesualităţii psihice) dacă stimularea precoce percepti"ă şi cogniti"ă şi &n"ăţarea limbaAului nu se reali!ea!ă &n perioada de ma. Consecinţele diferitelor grade ale deficitului auditi" &şi pun amprenta asupra de!"oltării proceselor şi funcţiilor psihice (cantitati" şi mai ales calitati").ersare a operati"ităţii proceselor psihice. Cele mai accentuate consecinţe asupra de!"oltării psihice (şi a 1-2 .personalităţii şi comportamentul indi"idului# mai cu seamă prin scăderea "alorii instrumentale a limbaAului. 6e susţine# &nsă# &n literatura de specialitate şi ideea că de!"oltarea integrală a structurilor psihice ale surdomutului din toate etapele "ieţii este particulară şi are note specifice determinate de &nsuşi specificul limbaAului gestual care repre!intă instrumentul de comunicare# de structurare şi de e. 6e susţine ideea că nu handicapul organic sau infirmitatea sen!orială este cau!a comportamentului deficitar (al de!"oltării culturale)# ci 9căile indirecte ale de!"oltării limbaAului sau incapacitatea de a accede la limbaAO (*&gots.i# @leron).imă recepti"itate a copilului. +a sur!ii nedemuti!aţi aceste decalaAe faţă de standardele normalitate psihice şi specificul proceselor psihice se menţin pe tot parcursul "ieţii.

Ne&nţelegerea cu":ntului# a 1-$ . <ipoacu!ia poate produce stagnări sau chiar regrese &n de!"oltarea psihică dacă mediul nu este stimulati" şi nu consolidea!ă comunicarea. ?chi!iiţiile &nsuşite &n procesul instructi"7educati" sunt slab repre!entate &n e.acerbări ale acestora &n comunicare şi se finali!ea!ă &n ambele situaţii# &n comportamente neadaptate la situaţiile concrete. ?ceasta face ca trăsăturile de personalitate să fie estompate sau să apară e. 2aptul că surdul nu &nţelege bine semnificaţia cu"intelor &l &mpinge de la &nceput spre i4olare.primarea şi receptarea ideilor# sentimentelor# intenţiilor şi atitudinilor.personalităţii) le are surditatea congenitală# prin &mpiedicarea comunicării "erbale şi a achi!iţionării de e. =mpactul surdităţilor dob:ndite după achi!iţia limbaAului şi a comunicării este mai mic# efectele put:nd fi diminuate prin inter"enţii stimulati"e şi formati"e.perienţe sociale. %eiese faptul că surditatea# prin ea &nsăşi# nu are efecte negati"e asupra de!"oltării psihice# dar# gener:nd mutitatea# stopea!ă e"oluţia limbaAului şi a comunicării şi implicit a progreselor pe planul cunoaşterii intelecti"e Calitatea informaţiilor ce se "ehiculea!ă nu are claritatea şi forţa de a cuprinde totalitatea e"enimentelor şi nu se produce o echilibrare adec"ată la mediul &nconAurător şi &n acelaşi timp o compatibili!are a mediului la solicitările subiectului.

ă a de!"oltării.tul deficienţei de au! acţionea!ă ca 9feed7 bac. Bn acest conte. 1e!"oltarea g:ndirii şi a limbaAului 7 &n unitatea lor armonios necesară 7 influenţea!ă procesul de structurare a personalităţii şi manifestările comportamentale# mai ales la ":rstele mici# marc:nd &nsă &ntreaga a.7ul de stabili!areO (E.-%)# &mpiedic:nd at:t mecanismele compensatorii şi autocompensatorii# c:t şi 9feed7 bac. V+.7uri de precipitare entropiceO (E. >ulburările limbaAului# dereglarea procesului de structurare a acestuia# operati"itatea redusă a g:ndirii# unitatea g:ndire 7 limbaA deteriorată &n conte.-%) şi a":nd consecinţe negati"e asupra procesului comunicării şi din acest moti" şi asupra integrării normale a deficientului de au!.t# structurarea specialitate handicapatăO. V+. &nsăşi fiind a folosiţi personalităţii note particulare# termeni şi &n manifestările literatura de 9personalitate comportamentale capătă precum decompensatăO# 9personalitate imaturăO# 9tipologie de personalitate 1-4 .intonaţiei şi modulaţiei "ocii# &l pri"ea!ă pe surd de anumiţi stimuli# care ar contribui firesc# nu numai la de!"oltarea funcţiilor sale de cunoaştere# dar şi a afecti"ităţii# "oinţei şi personalităţii &n ansamblu.

1-/ .tualăL funcţia reglatorie se e. @ caracteristică a limbaAului deficientului de au! este reducerea funcţiei lui semantice şi instrumentale &n fa"oarea celei pragmatice# e.presi"ă a limbaAului# tipul şi intensitatea comunicării# formele relaţionării (care# &n multe ca!uri# se reduc la cele mimico7gesticulare) şi nu &n ultimul r:nd pattern7urile comportamental7acţionale &n conte.primarea şi recepţionarea ideilor# sentimentelor# intereselor# atitudinilor răm:n:nd &n cea mai mare parte nedescifrate sau descifrate incomplet şi deformat# informaţiile recepţionate sau transmise fiind lipsite de claritate# de caracterul comprehensi" şi adec"at# de e.tul "ieţii cotidiene# a acti"ităţii şcolare sau socio7profesionale.ercită puţin asupra comportamentului# a":nd semnificaţie mai mult &n plan personal.tuală şi subte.ersarea insuficientă sau prin absenţa comunicării "erbale# care impietea!ă nu numai asupra componentei cogniti"e (Audecăţi# raţionamente# operaţii mintale etc.presi"itate şi nuanţare conte. 1ecompensarea personalităţii deficientului de au! se produce prin e.>ipul# gra"itatea şi forma deficienţei de au! limitea!ă funcţia recepti"7e.)# ci şi asupra celorlalte componente (afecti"ă# "oliti"ă# atitudinală# aptitudinală# moti"aţională# caracterială# psihosocială).

W (9competenţa ling"isticăO şi 9performanţa ling"isticăO) sunt deficitare# limitate situaţionalL funcţia generator7conceptuală este slab repre!entată din cau!a operati"ităţii reduse a g:ndiriiL conţinutul ideati" are o semnificaţie personală accentuată# e.Comunicarea "erbală este fragilă# anostă# incoerentă# fără forţă# laconică# uneori cu elemente argotice sau de "iolenţă "erbală# de!organi!ată# &nsoţită de gestică şi mimică ample# dar neadec"ate la conţinut.tra"ersie# ne"rotism# atitudini afecti"e# 1- . +imbaAul mimico7gestual repre!intă pentru surdomuţi forma de ba!ă a comunicării (a &nţelegerii şi e.prim:nd atitudini şi stări# mai mult dec:t g:nduri şi Audecăţi şi de aceea este greu de decodificat. 3arametrii limbaAului "erbal (ritm# intonaţie# timbru# fluenţa "erbală# e. 2iind# cel puţin p:nă la demuti!are şi &nsuşirea limbaAului "erbal# ba!a structurilor comunicaţionale# limbaAul mimico7gestual poartă amprenta trăsăturilor de personalitate 7 acti"ism# inhibiţie# timiditate# intro"ersie# e.primării)# a":nd &nsă# ca şi la subiecţii normali# şi un rol de susţinere# suplinire şi completare a limbaAului "erbal. Coordonatele identificate de N.presia unor trăsături de personalitate (intro"ersie K e.tra"ersie# agresi"itateKtimiditate# euforieKdepresie# masculinitateKfeminitate). Choms.presi"itate) sunt &n măsură foarte mică e.

ibilitatea e. Cnii autori recomandă ca limbaAul mimico7gestual şi limbaAul "erbal să fie introduse paralel &n educaţia precoce a copilului deficient de au! spre a7şi putea e.primarea subiecti"7 emoţională a ideilor şi trăirilor &n conte.ecuţiei lor# prin modul &n care se reali!ea!ă sincroni!area aspectelor motrico7gestuale cu e.e# prin rapiditatea şi fle.primarea "erbală este accentuată# nuanţată sau substituită 1-' dinamism) şi de personalitate (intenţionalitate# componente afecti"7moti"aţionale# interese# atitudini e"aluati"e . Dateson)# care asigură relaţionarea psihosocială deoarece# ca şi gestica# acestea sunt 9e.ercita funcţia de stimulare a operati"ităţii g:ndirii şi a celorlalte procese psihiceL &n plus# ca şi &n normalitate# e. Comunicarea comportamentală şi acţională este &nsoţită de elemente cogniti"e şi afecti"e (9stilul comunicăriiO după 8.echilibru psihoemoţional# particulari!:ndu7se astfel prin amploarea gesturilor sau prin tendinţa de simplificare a gesturilor comple.presii ale trăiriiO.presi"itatea feţei şi a corpului şi cu e. Componentele motrice ale gesticii (mişcarea m:inii şi a corpului# ritmul şi amplitudinea mişcării)# mimica şi pri"irea nuanţea!ă semnificaţia# dar e.tul relaţiei comunicaţionale inter7personale sau de grup.primă şi trăsături temperamentale (energie# etc).

Bn general# se constată un paralelism &ntre ni"elul de!"oltării psihice şi comportamentale a deficienţilor de au! şi ni"elul de maturi!are psiho7afecti"ă.imă a potenţialului fi!ic şi psihic şi la creşterea indicelui de maturi!are psihosocială şi morală prin stabili!area unor &nsuşiri de personalitate armonice şi mature.printr7o gestică adec"ată şi cu semnificaţie socială# dar reali!ată &ntr7o manieră personală &n funcţie de trăsături temperamentale# atitudinale# moti"aţionale (cu referire la scopul e. Bn general# emoţiile acestora au caracter situati"# fiind legate mai ales de trebuinţele imediateL dispo!iţiile şi afectele nu au o orientare precisă şi se desfăşoară cu o intensitate şi durată mai redusă. .pres al comunicării)# afecti"7 emoţionale şi caracteriale.elor de inferioritate# a labilităţii psiho7emoţionale sau chiar a negati"ismului şi a agresi"ităţii şi la formarea sociabilităţii# acti"ismului# dorinţei de comunicare şi relaţionareL un mediu securi!ant şi stimulati" contribuie la "alorificarea ma. 4. TULBURĂRILE DE LIMBAO.*5%Q?# 244$) 1-. LOGOPEDIA (1C3U 5. Compensarea carenţelor comunicaţionale# moti"aţional7afecti"e şi "oliţionale# ca şi a tensiunii intrapsihice de!organi!ante# determinată de deficienţa de au!# contribuie la eliminarea an.ietăţii# inhibiţiilor# ne&ncrederii &n sine# a comple.

3e ba!a semnificaţiilor teoretice şi practice# obiecti"ele logopediei se pot grupa astfel0 a) studierea şi asigurarea unui climat fa"orabil de!"oltării şi stimulării comunicăriiL 1-- . *er!a# 244$). ?cti"itatea logopedică este centrată &n special asupra copiilor nu numai datorită frec"enţei mai mari a handicapurilor de limbaA# dar şi pentru faptul că la aceştia "orbirea este &n continuă structurare şi de!"oltare# iar dereglările apărute au tendinţa# ca o dată cu trecerea timpului# să se consolide!e şi agra"e!e sub forma unor deprinderi deficitare# ceea ce necesită un efort mai mare pentru corectarea lor” (5. 3erioadele fa"orabile pentru o acţiune logopedică eficace sunt preşcolaritatea şi şcolaritatea mică# deoarece la această ":rstă este mai uşor de corectat# dec:t la ":rstele adulte unde apar tulburări de personalitate şi inadaptări sociale.4. OB0+12!4 /0 >13"!4 43A3"+ 0+0 9+ogopedia are prin e.celenţă# un caracter aplicati"# de pre"enire şi &nlăturarea tulburărilor de limbaA &n "ederea de!"oltării psihice generale a persoanei# de a stabili sau restabili relaţiile cu semenii săi# de a facilita inerţia &n colecti"# de a se forma şi de!"olta pe măsura disponibilităţilor sale.1.

b) pre"enirea cau!elor care pot determina handicapurile de limbaAL c) studierea simptomatologiei handicapurilor de limbaA şi a metodelor şi procedeelor adec"ate corectării lorL d) cunoaşterea şi pre"enirea efectelor negati"e ale handicapurilor de limbaA asupra comportamentului şi personalităţii logopatuluiL e) elaborarea unei metodologi de diagno!ă şi progno!ă diferenţiată &n logopedieL f) populari!area ştiinţei logopedice şi pregătirea familiei şi a şcolii pentru a manifesta &nţelegeri şi spriAin faţă de logopatL g) formarea unor specialişti logope!i cu o pregătire psihopedagogică teoretică şi practic7aplicati"ă# care să stăp:nească terapia handicapurilor de limbaAL h) studierea şi cunoaşterea diferitelor aspecte ale deficienţelor sen!oriale şi mentale ce influenţea!ă constituirea structurilor limbaAuluiL i) optimi!area acti"ităţii logopedice at:t pentru terapia handicapurilor de limbaA# c:t şi pentru e"itarea eşecurilor şcolare şi comportamentaleL 244 .

4.A) depistarea populaţiei cu deficienţe de limbaA# &ncep:nd cu ":rsta preşcolară şi organi!area acti"ităţii pentru pre"enirea şi recuperarea handicapurilor de limbaA.043. + 406B%C >ulburările de limbaA sunt determinate de acţiunea unor procese comple.icaţii şi infecţii (cu alcool# tutun# medicamente# substanţe to. b) 1in categoria cau!elor care acţionea!ă &n timpul naşterii se pot menţiona0 naşterile grele şi prelungite# care duc la le!iuni ale 241 .e0 a) &n perioada intrauterină a de!"oltării fătuluiL b) &n timpul naşteriiL c) după naştere.2. E20343A0% 2!4B!.ice)L boli infecţioase ale gra"ideiL incompatibilitatea factorului %hL carenţele nutriti"eL traumele mecanice care le!ea!ă fi!ic organismul fătuluiL traumele psihice suferite de gra"idă (neacceptarea psihică a sarcinii# trăirea unor stări stresante# frăm:ntările interioare# spasme care &şi pun amprenta asupra de!"oltării normale a fătului).#. a) 1intre cau!ele care pot acţiona &n timpul sarcinii se pot menţiona0 diferite into.

e.iile ce pot determina hemoragii la ni"elul scoarţei cerebraleL diferite traume fi!ice la ni"elul aparatului fono7articulator. 1) Cau!ele organice pot fi la r:ndul lor de natură centrală sau de natură periferică. Cau!ele organice de natură periferică pot fi0 infecţiileL into.icaţiile cu substanţe chimice# medicamente şi 242 . 1e e. c) ? treia categorie o constituie cau!ele care acţionea!ă după naştereL acestea pot fi0 1) cau!e organiceL 2) cau!e funcţionaleL $) cau!e psiho7neurologice 4) cau!e psiho7sociale. Cu c:t !ona le!ată este mai intensă şi mai profundă# tulburările de limbaA "or fi şi ele mai comple. 1e!"oltarea sistemului ner"os central poate fi influenţată negati" de diferite traumatisme mecanice# care pot afecta !onele corticale# unde se află situaţi centri corticali responsabili pentru diferite funcţii psihice.emplu# anomaliile dento F ma.ilo 7 faciale nu permit o participare sincroni!ată a tuturor elementelor "erbo7motorii implicate &n procesul "orbirii# situaţie &nt:lnită şi &n progenie şi prognatism# ca şi macroglosie şi microglosie.sistemului ner"os centralL asfi.

?stfel# apar dereglări ale proceselor de e.piraţie# fonator# articulaţie. 4) Cau!e psiho 7 sociale. 24$ . 2) Cau!e funcţionale# acestea constau &n funcţionarea defectuoasă a oricăruia din segmentul limbaAului# fie că este segmentul sen!orial# segmentul de recepţie al "orbirii sau segmentul motor sau efector al "orbirii al aparatului ma.alcoolL boli cum sunt0 meningita# encefalita# oreonul# poAarul# ruAeola şi scarlatina.ului# insuficienţei funcţionale la ni"elul sistemului ner"os central# insuficienţe au!ului fonematic put:nd &ncetini de!"oltarea sa sau pot crea dificultăţi &n parcurgerea traseului normal al limbaAului” $) Cau!ele psiho 7 neurologice se manifestă &n predilecţie la alienaţi mintali# respecti" la subiecţii cu tulburări ale repre!entărilor optice# acustice şi la cei cu tulburări de personalitate# respecti" cei foarte timi!i sau foarte infatuaţi. 1in această categorie fac parte şi subiecţii care se supraaprecia!ă F infatuaţi# aceste manifestări influenţ:nd negati" structura personalităţii şi a limbaAului. +a anali!ă mai atentă s7a constatat că acestea au o frec"enţă mai mare# iar efectele lor negati"e afectea!ă de!"oltarea limbaAului şi &ntreaga de!"oltare psihică a omului.ilo7 labio7dentar. 9Cau!ele funcţionale pot afecta oricare din comportamentele pronunţării0 e.citaţie şi inhibiţie# de nutriţie la ni"elul corte.

?ceastă clasificare s7a impus &n literatura de specialitate europeană a ultimilor decenii şi include următoarele categorii de tulburări0 244 .+% 2!4B!. 3re!entăm &n continuare o clasificarea profesorului 5. + 406B%C Bn logopedia contemporană e.istă numeroase clasificări care sunt reali!ate &n funcţie de diferite criterii0 etiologic# ling"istic# morfologic# simptomatologic. 4.#.043. C4%>0@01%.3.Bn această categorie sunt incluse0 • • • • • • metode greşite &n educaţie (iatrogeniile şi didactogeniile)L slaba stimulare a "orbirii &n ontogene!a timpurieL &ncuraAarea copilului mic &n folosirea unei "orbiri incorecte pentru amu!amentul adulţilorL imitarea unor modele cu o "orbire incorectă &n perioada construirii limbaAuluiL stresul şi suprasolicitări psihiceL fenomenele de biling"ism. Criteriile acestei clasificări sunt0 anatomo7fi!iologice# ling"istic# etiologic# simptomatologic şi psihologic. *er!a care ţine seama de mai multe criterii &n acelaşi timp.

1iagnosticul corect permite stabilirea metodologiei de lucru adec"ate subiectului# 24/ . tulburări de de!"oltare a limbaAului (mutism psihogen sau mutism electi" sau "oluntar# retard sau &nt:r!iere &n de!"oltarea generală a "orbirii# disfuncţiile "erbale din autismul infantil de tip Ranner# din sindroamele handicapului de intelect).)L 4. tulburări ale limbaAului citit7scris (disle.ia7ale. tulburări de pronunţie sau articulaţie (dislalia# rinolalia# disartria)L 2. tulburări de "oce (afonia# disfonia# fonoastenia# mutaţia patologică a "ocii# etc. tulburări polimorfe (afa!ia şi alalia)L .1. '. @ asemenea clasificare este importantă nu numai pentru acti"itatea de cunoaştere şi terapia logopedică# dar şi pentru diagno!a şi progno!a tulburărilor de limbaA.ia şi disgrafia7agrafia)L /. tulburări de ritm şi influenţă a "orbirii (b:lb:ială# logone"ro!ă# tahilalia# bradilalia# aftongia# tulburări pe ba!ă de coree# tumultus sermonis)L $. tulburări ale limbaAului ba!at pe disfuncţiile psihice (dislogia# ecolalia# Aargonofa!ia# bradifa!ia)”.

0710"%4+43. *er!a# 244$) ?. Bn ca!ul unor asemenea asocieri# handicapul de limbaA este o formă secundară a unui sindrom comple. 2!4B!.# dar prin e. >ulburările de pronunţie sau articulaţie >ulburarea de pronunţie cu frec"enţa cea mai mare este dislalia at:t &n ca!ul subiecţilor normali din punct de "edere psihic# c:t şi la cei cu deficienţa de intelect şi sen!oriale. D+>1.4.0 + 406B%C G<andicapurile de limbaA pot apare at:t pe fondul intelectului normal# c:t şi la deficienţii mintal sau sen!orial c:nd# de obicei# sunt mai profunde şi mai frec"ente.indi"iduali!area terapiei şi &n funcţie de particularităţile psihice ale subiectului# ":rsta şi se.istenţa lui accentuea!ă dificultăţile de receptare şi adaptare.0+. 4.# se "a reali!a distribuirea subiectului &ntr7 una din grupele de terapie organi!ate de logoped la cabinet.+% ".#.H (5. Cunoaşterea principalelor categorii ale handicapurilor de limbaA ce se &nt:lnesc la ":rsta preşcolară asigură eficienţa inter"enţiei &n procesul recuperati". Cnele din tulburările de pronunţie dispar odată cu &naintarea &n ":rstă a persoanei# dar şi forme care au tendinţa de a se stabili!a şi consolida &n timp# ceea ce face ca acti"itatea de cercetare să fie cu 24 .

at:t mai dificilă# cu c:t terapia este concepută mai tardi". Bn ca!urile gra"e de dislalie aceste fenomene se produc şi la ni"elul silabelor şi chiar al cu"intelor. 24' . 1acă &n perioada antepreşcolară# tulburările de pronunţie nu constituie semnale de alarmă la copiii cu intelect normal şi fără anomalii organice ale aparatului fono7articulator. +a ":rsta preşcolară# dacă o tulburare de pronunţie persistă şi impune necesitatea inter"enţiei logopedică. C:nd deficienţele de articulaţie se limitea!ă numai la ni"elul unor sunete i!olate şi &n genere se manifestă printr7o formă mai uşoară# această formă de dislalie se numeşte dislalie simplă sau parţială. 1islalia este o tulburare de pronunţie # articulaţie# care se manifestă prin0 deformarea# omiterea# substituirea# &nlocuirea şi in"ersarea sunetelor. 1upă ":rsta de $74 ani# aceste sisteme de"in suficient de de!"oltate pentru a putea reali!a o pronunţie corectă# dacă aceasta nu se reali!ea!ă# trebuie determinate cau!ele care stau la ba!a tulburărilor de limbaA# pentru ca programul de terapie să poată fi indi"iduali!at &n funcţie de etiologie. +a copilul antepreşcolar# dislalia este de natură fi!iologică ca urmare a nede!"oltării suficiente a aparatului fono7 articulator şi a sistemelor cerebrale implicate &n actul "orbirii.

&E& D&%L#L&E&> a) imitarea unor persoane cu o pronunţie deficitarăL b) metode inadec"ate de educaţie şi care nu duc la stimularea "orbiriiL c) &ncuraAarea copilului de către adult &n pronunţarea peltică pentru amu!amentL d) implantarea defectuoasă a dinţilorL 24. Bn dislalie# sunetele nu sunt la fel afectate# unele au frec"enţa mai mare# altele mai micăL sunetele cele mai afectate sunt cele care apar mai t:r!iu &n "orbirea copiilor0 "ibranta “r”# africatele “c”# “g”# “t”# siflantele “s”# “!” şi şuierătoarele “ş”# “A”# iar "ocalele# &n primul r:nd0 “a”# “e”# “u” şi unele consoane# cum ar fi0 “b”# “d”# “t”# “m” şi “n”# care apar de timpuriu &n "orbire şi sunt mai rar tulburate. C#-ZELE %PEC&:&CE #LE #P#$&. .ilo7"elo7palatine (bu!ă de iepure sau gură de lup) sau ca manifestări secundare ale altor tulburări gra"e# cum sunt afa!iile şi alaliile.tind asupra maAorităţii sunetelor şi a unor grupe de silabe se numeşte dislalia polimorfă# iar atunci c:nd sunt afectate toate sunetele# maAoritatea silabelor şi a cu"intelor este "orba despre dislalia generală sau totală# formă pre!entă# &n special# &n despicările ma.Bn tulburările respecti"e se e.

1intre multiplele forme de sigmatism# specifice şi limbii rom:ne# menţionăm următoarele0 a) sigmatismul interdental care apare ca urmare a pronunţării sunetelor respecti"e cu limba &ntre dinţi (&n perioada schimbării dentiţiei de lapte). +a copiii preşcolari şi şcolari mici# cel mai des se manifestă omisiunile şi deformările. Bn dislaliile gra"e# unii autori aprecia!ă că ereditatea poate constitui un factor etiologic important# pe linie paternă trăsăturile respecti"e se transmit mai frec"ent c:nd li se asocia!ă şi unele insuficienţe motorii. 1intre cele mai frec"ente dislalii# grupa sigmatismelor şi a parasigmatismelor (s# ş# !# A) ocupă un loc central.e) diferite anomalii ale aparatului bucal (bu!ă de iepure şi gură de lup)L f) deficienţe cerebraleL g) insuficienta de!"oltare psihică a subiectuluiL h) deficienţa ale au!ului (hipoacu!ie şi sur!enie uşoară)L i) slaba de!"oltare a au!ului fonematic. ?cestea apar atunci c:nd au loc deformări# substituiri# omisiuni ale sunetelor siflante şi şuierătoare0 “s”# “ş”# “!”# “A”# “t”# “ce”# “ci”# “ge”# “gi”. 24- .

@ altă formă dislalică# cu o frec"enţă mare este rotacismul şi pararotacismulL constă &n deformarea# omisiunea# in"ersarea şi &nlocuirea sunetului “r”.ter (ieşirea aerului se face prin dreapta)L lateral sinister (ieşirea aerului se face prin st:nga)L bilateral (aerul iese prin ambele părţi). ?ceastă formă este mai frec"entă la hipoacu!ici# datorită perceperii deficitare a pronunţiei.b) sigmatismul lateral cu cele trei forme0 7 7 7 lateral de. e) sigmatismul strident se manifestă printr7o sonoritate e.agerată a siflantelor# produc:nd perturbări la ni"elul percepţiei. d) sigmatismul palatal se produce prin pronunţarea sunetelor siflante şi şuierătoare cu ":rful limbii retras spre bolta palatală. 214 . f) sigmatism na!al# determinat de deficienţe ale palatului moale care nu7şi poate &ndeplini funcţia normală# imprim:nd astfel scurgerea aerului# parţial sau total# prin intermediul căilor na!ale. c) sigmatismul addental# produs prin spriAinirea ":rfului limbii pe dinţi# nepermiţ:nd astfel aerul să iasă prin spaţiul interdental# cum este normal. Consoana “r” apare# de obicei# &n "orbirea copilului &n urma sunetelor siflante şi şuierătoare# iar omisiunea lui concretă presupune o anumită de!"oltare a aparatului fonoarticulator şi mişcări fine de sincroni!are.

cele mai frec"ente forme de rotacism sunt0 a) rotacismul interdental 7 ia naştere prin pronunţarea sunetului “r” cu "ibrarea ":rfului limbii spriAinit pe incisi"ii superiori sau mai rar# prin atingerea limbii de bu!a superioară &n timpul "ibrării acesteiaL b) rotacism labial 7 reali!at printr7un Aoc uşor al limbii şi "ibrarea bu!elorL c) rotacism labiodental7apare prin "ibrarea bu!ei superioare &n atingerea cu incisi"ii superiori sau "ibrarea bu!ei inferioare &n momentul atingerii incisi"ilor superioriL d) rotacism apical 7 recunoscut după faptul că limba se află &n momentul pronunţiei lipsită de al"eole# ceea ce nu7i permite să "ibre!e suficientL e) rotacism "elar 7 &n care nu "ibrea!ă ":rful limbii aşa cum este normal# ci "ălul palatalL f) rotacismul na!al 7 datorat faptului că orificiul palatofaringian nu se &nchide suficient# ceea ce face să se producă "ibraţii la ni"elul părţii posterioare a palatului moale şi peretelui 211 .1in aceste moti"e# la maAoritatea copiilor antepreşcolari mici ($74 ani) se produce afectarea sunetului “r” sau se &nlocuieşte cu “l” şi mai rar cu “d”# “h”# “"”.

posterior al faringelui# iar emisia lui “r” este stridentă# cu caracteristici na!aleL g) rotacismul u"ular 7 produs prin "ibrarea u"ulei &n articulaţia sunetului “r”L h) rotacismul bucal 7 format prin scurgerea aerului pe spaţiile dintre părţile laterale ale limbii# forţ:nd obraAii să intre &n "ibraţii şi d:nd o notă de!agreabilă pronunţiei. 212 . 1eşi cu frec"enţa mai mică# se pot produce tulburări şi a celorlalte sunete# care sunt0 7 7 7 7 7 7 7 7 7 7 7 betacism şi parabetacism (c:nd este afectat sunetul “b”)L capacism şi paracapacism (c:nd este afectat sunetul “c”)L deltacism şi paradeltacism (tulburarea sunetului “d”)L fitacism şi parafitacism (tulburarea sunetului “f”)L gamacism şi paragamacism (afectarea sunetului “g”)L hamacism şi parahamacism (tulburarea sunetului “h”)L lambdacism şi paralambdacism (afectarea sunetului “l”)L mutacism şi paramutacism (tulburarea sunetului “m”)L nutacism şi paranutacism (c:nd este afectat sunetul “n”)L teltacism şi parateltacism (tulburarea sunetului “t”)L "itacism şi para"itacism (tulburarea sunetului “"”).

5fortul "oluntar contribuie adeseori doar la accentuarea dificultăţilor &n desfăşurarea mişcărilor respecti"e# pe care uneori le poate reali!a &n condiţiile unei "orbiri &n ritm mai &ncetinit dec:t cel impus de fluenţa "orbirii normale.1isartria (din limba greacă “dWs” 7 greu şi “arthria” 7 articulaţia) este o tulburare comple. 21$ .presi"ă# care este denaturată# uneori foarte gra" &nc:t afectea!ă &nţelegerea celor pronunţate# constituite una din caracteristicile specifice ale acestei tulburări. 1e obicei este necesară asocierea unor măsuri de tratament stabilit de medic. 1isproporţia dintre "orbirea impresi"ă# păstrată integral sau &n mare măsură# şi cea e. 1eşi ştie ce mişcări trebuie să reali!e!e pentru a produce prin imitaţie un anumit sunet# el nu le poate reuşi.ă de "orbire ("orbire neclară# confu!ă# disritmică# disfonică# cu re!onanţă na!ală# monotonă) determinate de defecţiunile căilor centrale şi ale centrilor ner"oşi &n procesul de articulaţie. Corectarea disartriei se face prin acti"ităţi logopedice netematice# const:nd &n e. Copilul disartric este# de cele mai multe ori# conştient de dificultăţile pe care le &nt:mpină &n reali!area unor mişcări fonoarticulatorii.erciţii indi"iduale de antrenare a aparatului fonoarticulator şi de corectare a pronunţiei.

D. 6e poate produce ca urmare a unor malformaţii ce sunt locali!ate la ni"elul "ălului palatin sau datorită insuficientei de!"oltări a acestuia. 214 .piratorie trece alternati" pe cale na!ală şi pe traiectul bucal. D:lb:iala (din limba latină “balbutire” 7 a se b:lb:i) este considerată o tulburare a controlului motor al "orbirii# &n care &nlănţuirea succesi"ă a sunetelor din cu"inte nu se mai poate reali!a după modelul e.tă)# &n pre!enţa căreia unda e.a (mi.%inolalia este o tulburare de pronunţie. %inolalia are mai multe forme de manifestare0 a) aperta (deschisă)# c:nd suflul aerului necesar pronunţării sunetelor parcurge predominant calea na!alăL b) clausa (&nchisă)# c:nd unda e.piratorie necesară pronunţării sunetelor na!ale “m”# “n” se scurge pe traiectul bucalL c) mi. >ulburări de ritm şi fluenţă a "orbirii 1in categoria tulburărilor de ritm şi fluenţă fac parte0 b:lb:iala# logone"ro!a# tahilalia# bradilalia# aftongia# tulburări pe ba!ă de coree# tumultus sermonis.presi" şi firesc.

D:lb:iala apare &n mod obişnuit &n perioada de de!"oltare a "orbirii# sub acţiunea unor factori stresanţi# cum sunt0 şocuri ner"oase# traume psihice# sau după unele boli.tă (clona7tonică sau tona7clonică &n funcţie de predominarea repetiţiei F cloniei# iteraţiei sau predominarea spasmului muscular 7 toniei). 1e!"oltarea intelectuală a copilului b:lb:it se situea!ă &n limitele normalului. %epre!entarea silabelor se produce# &n primul r:nd# pentru cele care necesită un efort mai mare &n emisie (pl# bl# cr# ca# şi) sau pentru sunetele care apar mai t:r!iu &n ontogene!ă şi sunt mai puţin consolidate (r# s# ş# !). 21/ . +ogone"ro!a ar putea fii definită pe scurt ca b:lb:iala pe fond ne"rotic.D:lb:iala se pre!intă sub $ forme0 clonică# tonică şi mi. Bn ca!uri mai rare# ea apare &n perioada "erbală# de obicei concomitent cu intrarea copilului &n şcoală. 1e cele mai multe ori# se accentuea!ă &n perioada adolescenţei# complet:ndu7se cu o logofobie gra"ă sau logone"ro!ă. 3rin complicaţiile psihice secundare pe care le generea!ă (timiditate# teama de a pronunţa anumite sunete şi cu"inte# de a răspunde la lecţii# instabilitate emoti"ă# i!olare de colegi)# b:lb:iala are repercusiuni negati"e asupra de!"oltării personalităţii.

Dradilalia (din limba greacă “bradWs” 7 &ncet şi “psWche” 7 suflet) este opus tahilalieiL se manifestă prin "orbire rară# &ncetinită cu e.>ulburări de "orbire pe ba!ă de coree (tic# boli ale creierului mic) sunt determinate de ticuri ner"oase sau coreice ale muşchilor aparatului fonoarticulator# fi!ionomiei ce se manifestă concomitent cu producerea "orbirii. >ahilalia (din limba greacă “tachWs” 7 repede şi “lalein” 7 a "orbi) este o tulburare a ritmului de reali!are a programelor articulatorii# caracteri!ată printr7o "orbire prea accelerată.cept:nd formele gra"e# precum este battarismul# nu apar tulburări le. 21 . *ite!a accelerată a "orbirii tahilalice poate fi at:t de natură organică# c:t şi funcţională. Copilul tahilalic este# &n general# ner"os. 5l pre!intă agitaţie motorie şi instabilitate pronunţată a atenţiei. 6e obser"ă &n diferite forme de tulburări mintale sau ner"oase (stări depresi"e# an.ico7gramaticale e"identeL &n ca!urile de battarism# "orbirea este nu numai e.agerat de rapidă# dar şi deformată# negramaticală şi incorectă.ime ale acestor caracteristici &n handicapurile accentuate de intelect. 5.agerări ma.ioase# inhibiţie# stări emoţionale# epilepsie# tumori cerebrale).

1ecelăm aici şi o mutaţie fi!iologică (normală) a "ocii la ":rsta pubertăţi la băieţi. Bn ca!ul acromegaliei# copilul capătă o "oce bărbătească# iar la unele forme de insuficientă de!"oltare a aparatului din naştere apare schimbarea "ocii mai timpuriu (.presi"ităţii şi a "ocii.istă două forme de răguşeală0 21' .C.uali care influenţea!ă structura anatomo7funcţională a laringelui# dar şi modalităţile de reacţie ale sistemului ner"os central. >ulburări de "oce >ulburările de "oce se manifestă prin scăderea intensităţii şi timbrului "ocii p:nă la pierderea lor totală. %ăguşeala "ocală este o altă formă a "ocii# se manifestă prin pierderea e.presi"ităţii şi intonaţiei ei# iar &n afonie sonoritatea "ocii dispare total.711 ani). 5. Huţenia patologică a "ocii este tulburarea de "oce# care se datorea!ă transformărilor de la ni"elul sistemului endocrin# manifestate prin schimbarea hormonilor se. 1in cau!a oboselii "ocii# &n fonoastenie# coardele "ocale nu mai au capacitatea de a imprima o intensitate normală a "orbiriiL &n disfonie are loc o pierdere parţială a "ocii# a e.

1in cau!a dificultăţilor de emisie "ocală# copilul fonastenic de"ine susceptibil# iritabil# necomunicati"# ursu!. 2onastenia şi pseudofonastenia (din limba greacă# “phone” 7 "oce şi “astheneia” 7 slăbiciune) sunt tulburări de "oce de natură funcţională determinate de supraefort "ocal (la c:ntăreţi# a"ocaţi# profesori)# pseudofonastenia este tulburarea &nt:lnită la copii (preşcolari) &n urma manifestărilor prea !gomotoase# care suprasolicită aparatul fonator (strigăte e.ie "ocală# care au o importanţă &nsemnată &n perioada de mutaţie fi!iologică a "ocii. .cesi"e a "orbirii. Bn unele ca!uri pot apărea unele recidi"e# prognosticul fonasteniei este fa"orabil.agerate). 1isfonia apare ca urmare a tulburărilor parţiale ale muşchilor laringelui# ale coardelor "ocale şi a anomaliilor constituite de nodulii bucali sau polipi. 8radul tulburărilor fonastenice "aria!ă de la disfonii ne&nsemnate p:nă la o afonie totală.a) răguşeala organică# care poate fi &n urma unei &mbolnă"iri a laringelui# a căilor respiratorii (răceală# gripă) sau &mbolnă"irea ganglionilorL b) răguşeală funcţională# apărută &n urma unei stări puternice sau a folosirii e. Bn pre"enirea lor# un rol deosebit re"ine măsurilor de igienă şi profila. 21.

1ereglările şi spasmele respiratorii produse &n urma a unui tonus muscular slab sau pe ba!a tracului# a emoţiilor# a şocului# a an. ?lalia (din limba greacă “alalie” 7 fără "orbire) este o tulburare gra"ă de "orbire# care constă &n imposibilitatea unei persoane de a "orbi# deşi are au!ul normalL persoana &n cau!ă emite cel mult nişte sunete fără &nţeles.e de inferioritate# care acţionea!ă pe un fond de hipersensibilitate a sistemului ner"os.ietăţii# pot determina instabilitatea "ocii# inhibiţia ei# monotonia şi caracterul şters# nediferenţiat sau chiar şoptit. 6e deosebeşte de răguşeală# unde sunetul "ocal e. ?fonia (din limba greacă “a” 7 fără şi “fone” 7 sunet) este lipsa totală a sunetului "ocal# boala laringelui# care poate pro"eni din inflamaţii# abcese# parali!ie# răceală subită a coardelor "ocale sau strigăte forţate. Cau!ele alaliei sunt multiple0 lipsa de de!"oltare 21- .e &n comunicare şi relaţionarea cu cei din Aur# şi &n e"oluţia psihică a logopaţilor.istă# &nsă &ntr7un "olum redus. >ulburări polimorfe ?ceastă categorie a tulburărilor de limbaA cuprinde alalia şi afa!ia# care sunt tulburări gra"e# cu implicaţii negati"e comple. 1. ?fonia poate fi determinată şi de dereglări psihice puternice# emoţii# stres# comple.

t de afa!ia sen!orial7 motorie# care apare la copii &n urma unor boli cerebrale (encefalite# traume cranio7cerebrale etc.presia "orbirii deficiente &n de!"oltarea au!ului fonematic# a "ă!ului. Bn formele de afa!ie motorie predomină tulburări e.presi"e# orale sau grafice# iar &n cele sen!oriale predomină tulburările recepti"e de &nţelegere a cu"intelor.). 6ub aspectul simptomatologiei# afa!ia se aseamănă cu alalia# de se deosebeşte doar printr7o simptomatologie neurologică mai pronunţată. ?ceastă imposibilitate de a stabili relaţii "erbale cu alţi copii şi i!olarea de alte persoane constituie la o &nt:r!iere &n de!"oltarea psihică normală a copiilor alalici. 3rognosticul logopedic al afa!iei 224 . >ulburările sunt asociate cu predominarea unei din cele două componente# motorie sau sen!orială# dar e. 1e asemenea alalia este congenitală.istă forme cu caracter mi. ?fa!ia (din limba greacă “a” 7 fără şi “phases” 7 cu":nt# "orbire) este o tulburare a funcţiilor limbaAului# datorată afectării centrilor ner"oşi. =ar afa!ia este &ntotdeauna dob:ndită. ?titudinea copilului alalic0 este retras# tăcutL el preferă singurătatea.a imaginii cerebrale# &n care se elaborea!ă &nţelegerea şi e. +a afa!ic# spre deosebire de alalic# sunt conser"ate unele elemente "erbale. 5l reacţionea!ă "iolent# ner"os# c:nd este solicitat mai stăruitor să "orbească.

221 .primare şi &n &nţelegerea "orbirii celor din Aur. Bn această categorie a tulburărilor de limbaA sunt incluse0 mutismul psihogen# mutismul electi" sau "oluntar şi retardul &n de!"oltarea generală a "orbirii. Hutismul electi" este o reacţie ne"rotică# pasi"ă de apărare# care se manifestă printr7o blocare a "orbirii &n condiţii de stres afecti". 5. >ulburări de de!"oltare a limbaAului ?ceste tulburări de limbaA determină dificultăţi &n comunicare# &n e.este diferenţiată &n funcţie de ":rstă0 la copii este &nlăturată totalL la tineri se obţin uneori unele ameliorăriL la ":rstnici posibilităţile de refacere a limbaAului sunt mai limitate. +a aceştia "ocabularul este sărac şi redus# mai cu seamă la cu"inte u!uale# iar posibilităţile de formulare propo!iţională sunt foarte limitate# ceea ce se reflectă at:t &n aspectele fonetice# le. ?ceastă tulburare de limbaA se mai numeşte# &n unele lucrări logopedice# mutism psihogen sau mutism "oluntar. ?şa numitele retarduri sau &nt:r!ieri &n "orbire sunt caracteristice pentru acei copii care nu ating ni"elul mediu al de!"oltării "orbirii pentru ":rsta respecti"ă.icale# c:t şi &n cele gramaticale.

Bn maAoritatea ca!urilor# mutismul electi" este determinat de0 atitudini greşite ale părinţilor &n educaţie care traumati!ea!ă afecti" copilul# emoţii# şoc# stresul# eşecuri şcolare repetate# frustrări create de manifestări afecti"e diferenţiate ale părinţilor faţă de copiii din familie. 1eşi nu comunică# copiii cu mutism electi" &nţeleg# &n general# foarte bine "orbirea celorlalţi şi nu pre!intă deficienţe de ordin intelectual. 222 .Hutismul electi" poate a"ea două forme0 a) Hutismul de situaţie# c:nd copilul refu!ă să "orbească &n anumite situaţiiL b) Hutismul de persoane# c:nd copilul refu!ă să "orbească cu anumite persoane# deşi "orbeşte cu părinţii sau cu prietenii. 1iagnosticul diferenţial al mutismului electi" se stabileşte faţă de alte tulburări de limbaA# care sunt0 a) 6urditatea# &n care absenţa limbaAului copilului este determinată de deficienţele de au!.cesi"ă# &ncăpăţ:narea# brutalitatea faţă de ceilalţi copii. Hutismul poate fi temporar şi poate dura de la c:te"a săptăm:ni la c:ţi"a ani. >ulburarea apare mai frec"ent la copii hipersensibili şi este &nsoţită de tulburări comportamentale# cum sunt0 irascibilitatea# timiditatea e.

?ceastă tulburare de limbaA manifestă &n frec"enţă &n perioada terapeutică momente de stagnare# de regresie# &n funcţie de situaţiile e. C:nd mutismul psihogen apare la o ":rstă mică# antepreşcolară# poate constitui o fr:nă &n calea e"oluţiei psihice a subiectului# mai ales &n direcţia adaptării la mediul social# a de!"oltării şi a &nsuşirii limbii. c) ?utism# &n care comportamentul "erbal este inadec"at# şi lipsesc total raporturile afecti"e şi de relaţie cu mediul ale subiectului.terioare# şi unii factori inhibitori. 22$ .b) ?lalia# &n care tulburarea este congenitală# are caracter permanent# iar comportamentul "erbal al copilului nu se modifică &n raport cu ambianţa. Hutismul psihogen se manifestă la copiii care au &n antecedente factori care au determinat formarea unei structuri neuropsihice labiale şi foarte slabe# cum ar fi0 boli somatice debilitante# răsfăţul# cocoloşirea# atitudinea de!aprobatoare permanentă# atitudinea inegală &n familie şi şcoală# dificultăţi de contact "erbal.

?ceste fenomene pot fi considerate ca efecte secundare ale disfuncţiilor psihice generale.primarea conţinutului de idei. Caracteristicile pentru aceste tulburări de limbaA sunt dereglări generale &n formulare# e.2. 5. 5colalia (din limba greacă “echo” 7 sunet şi “lalein” 7 a "orbi) se manifestă prin repetarea nemoti"ată# in"oluntară a unui cu":nt sau a unei propo!iţii spuse de o altă persoană aflată de faţă.primare incoerentă# cum sunt0 dislogiile# ecolaliile# Aargonofa!iile şi bradifa!iile. 2oarte acti"e sunt fenomenele de e.presia "erbală deficitară şi reducerea cantitati"ă a &nţelegerii comunicării. 5colalia poate fi un simptom al afa!iei sau o formă a eiL &n ca!ul acesta# bolna"ul care repetă cele spuse nu poate găsi el &nsuşi cu"inte nimerite. 1islogia (din limba greacă “dWs” 7 dificil şi “logos”7 cu":nt# g:ndire) este o tulburare caracteri!ată printr7o insuficientă de!"oltare a funcţiilor limbaAului# pro"enind dintr7o dereglare a sistemului ner"os central. >ulburările limbaAului ba!at pe disfuncţii psihice ?ceastă categorie are &n componenţă o serie de tulburări relati" asemănătoare prin forma de manifestare şi prin efectele negati"e &n e.istă şi o altă formă de ecolalie# cea fi!iologică# normală# pre!entă 224 .

>ulburările de limbaA la autişti constau &n0 ecolalii imediate# &nt:r!iate sau in"ersate# precum şi &n folosirea neadec"ată a pronumelui personalL stereotipii şi perse"erări. ?utismul infantil este un sindrom manifestat prin ruperea de realitate a subiectului# prin absenţa contactelor cu persoanele din Aur# fie ele adulţi sau copii# şi prin neadec"area manifestărilor afecti"e. *ocea copilului imită de obicei "ocile celor din Aur. %:sul# pl:nsul şi !:mbetul nu sunt adec"ate situaţiilor reale de "iaţă &n care este pus copilul# poate să pl:ngă sau să r:dă nemoti"at. 22/ . 3rognosticul bradifa!iei este fa"orabil# ritmul "orbirii fiind totdeauna susceptibil de ameliorări# deşi &n unele ca!uri nu se poate obţine o fluenţă perfectă. Copilul nu este afectuos şi ataşat faţă de mamă sau de alte persoaneL nu protestea!ă# c:nd mama se &ndepărtea!ă de el. ?pariţia limbaAului la autişti este &nt:r!iată şi are la &nceput un puternic caracter reproducti" calitati" şi nu de comunicare. Drafa!ia (din limba greacă “bradWs”7&ncet# greoi şi “lalein”7a "orbi) se manifestă printr7o "orbire cu un ritm prea lent# greu de urmărit# care se manifestă mai frec"ent la ologofreni.la copiii mici care &n"aţă să "orbeascăL aceştia uneori repetă ultimile cu"inte ale propo!iţiilor au!ite.

5ste neatent la ceea ce i se spune# dă impresia că nu aude# nu7şi fi.Copilul autist nu manifestă frică faţă de pericolele reale# dar poate să se sperie de stimuli obişnuiţi. >ulburări ale scris7cititului 5timologic# cu":ntul Idisgra@iaJ "ine din limba greacă “dWs”7dificil şi 9graphe”7 scriere# care &nseamnă dificultatea de &n"ăţare a scrierii corecte de copiii normali mintal# datorită unor insuficienţe motorii# unor tulburări emoţionale sau unor afecţiuni 22 .ea!ă pri"irea asupra persoanelor din Aur şi nu caută contactul "i!ual cu aceştia. Copilul autist demonstrea!ă o bună memorie pentru aranAamentele spaţiale şi manifestă o ne"oie obsesi"ă pentru imuabil# are o a"ersiune la schimbări. Comportamentul copilului se caracteri!ea!ă printr7o atitudine de i!olare faţă de mediu# o totală indiferenţă faţă de persoanele din Aur# reacţii de proteste "ehemente# c:nd aceste persoane &i in"adea!ă spaţiul intim. 8. 5l pre!intă o atenţie# o selecţie# este puternic atras de obiecte lucioase sau altele &n mişcare sau &n pendulareL iubeşte mu!ica şi studia!ă obiectele# duc:ndu7le la marginea c:mpului "i!ual lateral prin pipăire# prin !g:riere şi prin gustare.

22' .ecutării scrisului pe fondul unei instruiri şi educaţii adec"ate la o ":rstă proprie unui astfel de achi!iţii. ?fectea!ă mai ales procesul de consolidare şi de automati!are a scrierii ca miAloc de comunicare. 1isgraficul (copilul cu disgrafie) &şi &nsuşeşte parţial scrisul# dar pre!enţa omisiunii# in"ersării# repetării# substituirii# confu!ii de litere# o linie sau o tuşă chinuită# tremurată# inegală# forme de mărimi inadec"ate &ntre litere# legături absente sau nefireşti# &nclinarea e.ia este tulburarea &nsuşirii şi e.terni cu conţinuturile ideati"e referitoare la cu"intele percepute şi citite.ie”7cu":nt# citire# care &nseamnă Gdificultatea &n &n"ăţarea citirii corecte la subiecţii normali mintal# datorită unei slabe coordonări a proceselor sen!oriale# motrice şi intelectuale implicate de actul citirii# precum şi unei influente sincroni!ări a stimulilor grafici e. 1isgrafia este o tulburare &n sfera &nsuşirii şi e.agerată sau in"ersată# spaţialitate ignorante# integrare &n pagină inestetic# negliAarea regulilor gramaticale şi ortografice.ercitării cititului adec"at la o ":rstă proprie unei astfel de achi!iţii.neuropsihice# fără atingerea semnificaţiei sistemului simbolic al scrisului. >ermenul IdisleDieJ "ine tot din limba greacă “dWs”7dificil şi “le. 1isle. ?fectea!ă mai ales procesul de consolidare şi de automati!are al citirii# ca instrument de comunicare7&n"ăţare.

tului pe care nu &l &nţelege# nu &l acceptă şi chiar &ncepe să se teamă de actul de a citi. ?lţi termeni cunoscuţi &n literatura de specialitate# pri"ind tulburările de limbaA sunt “ale. 22.1isle.icul# &n tentati"a de a citi un te.ia” pro"ine din limba greacă “a”7 fără şi “le.ia” şi “agrafia”.presie)# ternă (lipsită de intonaţie)# "a ignora semnele de punctuaţie# "a fi chiar şi defensi" &n faţa te. 2enomenul este rar &nt:lnit şi uneori se asocia!ă cu tulburări afa!ice# ca! &n care apare ca o pierdere patologică a posibilităţii de a scrie. ?grafia poate fi constituţională sau dob:ndită. Cu":ntul “ale. .t tipărit familiar se "a poticni mereu# "a impro"i!a# omite# &nlocuiri# "a repeta# "a in"ersa unităţi fonetice# "a omite cu"inte şi r:nduri &ntregi# "a a"ea o "oce fadă (lipsită de e. 5l nu poate citi din cau!a unei le!iuni a semisferei cerebrale st:ngi# care implică un deficit specific de percepere a semnificaţiei cu":ntului scris.ie”7 cu":nt# care &nseamnă# Gincapacitate patologică (congenitală sau dob:ndită) de a &nţelege limbaAul scris# datorită unei asocieri &ntre o tulburare a g:ndirii simbolice cu o formă de agno!ie "i!uală# fără ca subiectul să pre!inte tulburări ale limbaAului oral sau ale capacităţii de a scrie corect.H >ermenul “agrafie”# din limba greacă “a”7 fără şi “graphein”7 a scrie# &nseamnă Gincapacitatea de a comunica prin scris# cu toate că persoana pre!intă un ni"el mintal normal şi o motricitate integră.

ie şi disgrafie.itatea etiologiei dar mai ales# că de cele mai multe ori# &n pro"ocarea tulburărilor scris7cititului# nu acţionea!ă o singură cau!ă# ci mai mult preci!area lor este e. >rebuie subliniat# că mulţi autori de formaţie medicală insistă e. Clasificarea etiologiei a tulburărilor citit7scrisului după 5mil *er!a sunt0 a) factori care aparţin subiectului0 moştenire geneticăL 22- .agerat de mult pe o etiologie ce are ca ba!ă deficienţe ale creierului şi pe care noi le afirmăm &n afe. Hulţi autori sunt de părere că# ideile lor fiind diferite# e.trem de dificilă.Etiologia tulEur2rilor scris3citit 1ată fiind comple.istă cau!e care pot determina tulburările ale scris7cititului# care se referă la insuficienţele funcţionale ale elaborării limbaAului# ale &ndemnării manuale# ale schemei corporale şi ale ritmuluiL lipsa omogenităţii &n laterali!are# st:ngăcia# &nsoţită de o lateralitate &ncrucişată# tulburări spaţio7temporale# influenţa eredităţiiL dificultăţi &n elaborarea limbaAului# manifestate sub forma unei &nt:r!ieri &n timpul de!"oltării eiL afecţiunile corticale şi tulburări ale "ă!ului şi au!ului ce influenţea!ă negati" formarea deprinderilor de citit7scris.ie şi agrafie# dar numai parţial sau numai &n unele cau!e de disle.

Cau!ele acestor tulburări sunt0 1) Cau!e care aparţin subiectului0 ♦ insuficienţe funcţionale ale creieruluiL ♦ &nt:r!ieri şi dificultăţi &n limbaAul oralL 2$4 .deficienţe de ordin sen!orialL gradul de!"oltării intelectualeL slaba de!"oltare psihomotorieL starea generală a sănătăţiiL reacţiile ne"roticeL moti"aţia scă!utăL instabilitatea emoţionalăL insuccesul şcolarL tulburările de pronunţieL tulburările de ritm şi fluenţă a "orbirii. b) factori de mediu0 naştere grea cu tra"aliu soldat cu le!iuni pe creierL ni"elul socio7cultural scă!ut al familieiL slabul interes manifestat faţă de pregătirea copiluluiL slaba integrare &n colecti" a copiluluiL metode şi procedee necorespun!ătoare pentru &n"ăţarea citit7 scrisului (impuse &n familie).

cesi"ăL ♦ ni"elul cultural şi material scă!utL ♦ de!organi!area regimului !ilnic al copilului (nu are timp de odihnă)L ♦ absenteismul# neintegrarea &n colecti"itatea şcolarăL nestimularea la lecţii# necunoaşterea psihopedagogică a copiluluiL frec"entarea de anturaAe nefasteL ♦ etichetarea prematură ca fiind slab la &n"ăţătură. $) Cau!e re!ultate din intersecţia celor două cau!e anterioare0 2$1 . 2) Cau!e care aparţin mediului ambiant (familial şi şcolar)0 ♦ de!interesul familiei sau hiperprotecţie sau toleranţă e.istă partea dominantă)L ♦ nede!"oltarea autopercepţiei schemei corporaleL ♦ deficienţe psiho7motriceL ♦ boli psiho7somatice infantileL ♦ cau!e ereditare.ată (folosirea ambelor m:ini &n care nu e.♦ sindromul de nede!"oltare a "orbiriiL ♦ deficienţa mintalăL ♦ meningită# encefalită şi sechelele acestoraL ♦ tulburări de orientareL ♦ lateralitatea in"ersată# &ncrucişată şi nefi.

ie# citeşte literele separatL 7 disle.ia structurală# c:nd apar omisiuni# adăugiri şi &nlocuiri.ie# incapacitatea de a citi# cecitate "erbală pro"ocată de unele le!iuni &n centrii ner"oşiL 7 parale. 1isle.iile sunt &mpărţite &n0 7 ale. Clasi@icarea disleDo3disgra@iilor după 2alins.♦ tulburări şi carenţe afecti"e# "oliti"e# comportamentaleL ♦ situaţii stresante# stări de şocL ♦ biling"ismul sau poling"ism.i 2orme de disgrafii0 a) agrafia F incapacitatea totală de a desena şi de a scrie (tumoare# le!iune cerebrală)L b) paragrafia# c:nd copilul poate să scrie separat literele şi nu uniteL c) disgrafia structuralăL d) disoltografia# c:nd nu utili!ea!ă sunetele de punctuaţie şi de ortografieL e) scrierea defectuasă. 2$2 .ia propriu7!isă (legatenia)# nu este capabil să7şi &nsuşească citireaL 7 disle.

@0-01+ Bn Clasificarea =nternaţională a deficienţelor# incapacităţilor şi handicapurilor# "arianta e.2.+% +@010+7?+43.) ). Bn general# c:nd se "orbeşte de deficienţe fi!ice# se au &n "edere infirmităţile motorii# dar pot fi incluse &n această categorie şi deficienţele funcţiei cardio7 respiratorii# care influenţea!ă negati" capacitatea fi!ică. D+40602#.1. ).perimentală adoptată de @H6# deficienţele scheletului şi ale aparatului de susţinere sunt interpretate &ntr7un sens larg# cu e. C4%>0@01%. C?%?N>=NU# 1--.cluderea organelor interne# ca o reflectare a dispo!iţiei corpului şi a părţilor sale "i!ibile# inclu!:nd alterările mecanice şi funcţionale ale feţei# capului# g:tului# trunchiului şi membrelor# precum şi lipsa totală sau parţială a membrelor. DE*ICIENŢE *IZICE (1C3U 1. 2$$ .0 1371+"2!%4+ 87 +@010+7?+4+ @0-01+ 6unt considerate handicapate fi!ic acele persoane care pre!intă deficienţe fi!ice suficient de gra"e pentru a &mpiedica sau a face dificilă derularea normală a "ieţii cotidiene.).

?stfel# principalele deficienţe ale scheletului sunt0 a) deficienţe ale feţei# capului# g:tului0 o deficienţe mecanice şi motrice ale ma.1eficienţele şi deformările care nu afectea!ă mişcările corpului# cum ar fi diformităţile nasului# ale capului# tumori# depigmentări# ciano!e sunt incluse &n categoria deficienţelor estetice# acestea fiind considerate a a"ea consecinţe &n relaţiile sociale.ilarului F oclu!ie# prognatism# timus (contracţie spastică in"oluntară a muşchilor mandibulei ce &mpiedică deschiderea gurii)L o parali!ie facială# mişcări in"oluntare ale feţei (ticuri# mişcări automate)# mişcări anormale ale capului# torticolisL b) deficienţe ale staticii şi posturii0 de"ierea coloanei "ertebrale (cifo!e# lordo!e# scolio!e)# mişcări in"oluntare ale corpului# mişcări bi!are sau stereotipe# cum ar fi balansarea sau legănareaL c) deficienţe ale staturi şi corpolenţei0 nanism# gigantism# achondropla!ie# obe!itateL d) deficienţe mecanice şi motrice ale membrelor superioare0 anchilo!e# articulaţii instabile# dislocări şi &nţepeniri cu reducerea sau pierderea mişcăriL 2$4 .

ei membrelor0 restul unui membru asemănător amputării ce se poate manifesta ca un defect de de!"oltare (amelie# facomalie# apodie) sau ca re!ultat al inter"enţiei chirurgicale.aţi congenitale de şold# deficienţe ale genunchiului# gle!nei# piciorului# etc. 6unt considerate deficienţe funcţionale medii deficienţele posturale# de statică şi coordonare unilaterală# &n care forţa# preci!ia# "ite!a mişcărilor sunt &n permanenţă scă!ute# precum şi hiper. 1eficienţele funcţionale medii# accentuate şi gra"e impun un program diferit# care să conţină măsuri medicale# psihopedagogice şi sociale care să cree!e cadrul de de!"oltare a potenţialului restant. 2$/ . f) parali!ie spastică a mai multor membre (hemiplegii# paraplegii# tetraplegi)L g) parali!ie cu flascitatea membrelorL h) alterări ale a.e) deficienţe mecanice şi motrice ale membrelor inferioare# cau!ate de lungimea inegală# lu. ?ceste deficienţe au un caracter handicapant# &n funcţie de intensitatea deficitului funcţional. 1eficienţele uşoare nu7i &mpiedică pe copii să se adapte!e cerinţelor "ieţii şcolare.ine!ia# reali!area dificilă a gesturilor care# potri"it +egii /$ K 1--2 sunt asimilabile gradului === de in"aliditate.

#.3. ).1eficienţele funcţionale accentuate sunt considerate acele deficienţe de statică şi mers &n care indi"idul se deplasea!ă cu mare dificultate prin forţă proprie# nespriAinit sau cu spriAin &n baston sau c:rAe# deficienţe de manipulare bilaterală# cu imposibilitatea efectuării eficiente a gestualităţi şi care sunt asimilabile gradului == de in"aliditate.+ /0 >310%4+ Bn lipsa altor handicapuri# copiii ce pre!intă asemenea deficienţe pot fi normali din punct de "edere al capacităţilor intelectuale# gradul de deficienţă motorie nefiind &n raport direct cu inteligenţa# dar prin situaţia lui de e.cepţie# copilul cu handicap fi!ic este mai "ulnerabil dec:t copilul care nu pre!intă un asemenea handicap.00 ">0$01+ /0 072+A. S"+10@01!4 +-5342#.00 /134%. . 1eficienţele funcţionale gra"e sunt asimilabile gradului = de in"aliditate# necesit:nd &ngriAire şi supra"eghere permanentă# &n această categorie fiind incluşi subiecţii nedeplasabili prin forţă proprie# cu deficienţe de manipulare totală şi a căror mobili!are nu se poate face dec:t cu aAutorul unei alte persoane. 5ducatorul are rolul de a crea acel mediu &n care copilul să &şi diferenţie!e trăirile şi să se 2$ structure!e ca personalitate.

%eadaptarea presupune un ansamblu de măsuri care să garante!e confortul fi!ic şi psihologic. 1eficientul trebuie instruit să7şi folosească mecanismele compensatorii şi să7şi de!"olte propriile forţe disponibile. 6implul fapt de a fi &mpreună cu copiii fără deficienţe# &n lipsa unei susţineri suficiente# nu sporeşte ci diminuea!ă şansele de reuşită. Bn şcoala integrată# acti"itatea educaţională este centrată asupra copilului. ?ccept:nd că diferenţele dintre oameni sunt normale# &n"ăţăm:ntul trebuie adaptat la cerinţele copilului şi nu in"ers# trebuie incluse şi de!"oltate programe de readaptare care să fa"ori!e!e independenţa personală.3erformanţele# capacităţile şi incapacităţile sale trebuie pri"ite &n corelaţie cu felul &n care &şi percepe propria personalitate. 3entru a a"ea succes &n acti"itatea cu aceşti copii este ne"oie# ca şi pentru toţi ceilalţi copii cu cerinţe educati"e speciale# de colaborarea familiei# de atitudinea &nţelegătoare a tuturor celor care intră &n contact cu ei# astfel &nc:t să atingă un ni"el de de!"oltare c:t mai ridicat posibil# să7şi accepte handicapul şi să7şi dob:ndească acele capacităţi ce sunt necesare pentru a surmonta obstacolele cărora trebuie să le facă faţă şi să fie pregătiţi pentru o "iaţă autonomă. @biecti"ele "i!ate şi miAloacele folosite pentru a asigura integrarea acestor copii trebuie &nscrise &ntr7un proiect indi"idual 2$' .

adaptat ne"oilor posibilităţilor şi dorinţelor fiecăruia# familia fiind antrenată &n reali!area acestui proiect şi informată asupra e"oluţiei copilului. 3rote!area presupune &nlocuirea unor organe sau segmente dintr7un organ cu un aparat sau dispo!iti" de &nlocuire F antebraţ# m:nă# membru inferior# etc. . +a această din urmă categorie de copii# dificultăţile sunt accentuate de faptul că urmările acestor afecţiuni nu "i!ea!ă numai motricitatea ci şi alte tipuri de tulburări0 7 tulburări sen!oriale0 "i!ual# auditi"e# tactileL 2$. @rte!ele sunt aparate sau dispo!iti"e care controlea!ă sau menţin o postură0 atele de po!iţie pentru menţinerea posturii funcţionale &n parali!ii# corsete pentru diferite afecţiuni ale coloanei# aparate ortopedice. Bn situaţiile &n care este ne"oie de măsuri speciale de semiprote!e şi prote!are# familia "a fi consultată &n "ederea folosirii acestora# orte!ele sau prote!ele fiind adaptate indi"idual. 3roblemele principale pri"ind integrarea şcolară a copilului cu handicap fi!ic pri"esc0 deplasarea acestuia la şcoală# folosirea instrumentului pentru facilitarea scrierii la cei cu probleme gra"e de prehensiune# alegerea accesoriilor pentru a putea să e.ecute acti"itatea &ntr7o postură care fa"ori!ea!ă normalitatea tonusului muscular# pentru cei cu afecţiuni motorii cerebrale.

Copilul spastic pre!intă o hipersensibilitate accentuată# a":nd contracţii musculare intense la !gomote bruşte sau la oricare stimul neaşteptat.cesi"i. 3entru copii nedeplasabili se poate asigura pregătirea şcolară la domiciliu# pe toată durata &n"ăţăm:ntului obligatoriu# la solicitarea părinţilor şi &n urma e.7 7 7 tulburări de "orbire# ce pot cuprinde peste Aumătate din numărul lorL deficienţe intelectualeL an. 5ducatorul trebuie să i se adrese!e cu multă delicateţe# să e"ite abordările neaşteptate# să7şi e. ?n.ietate# tulburări afecti"e# ce au ca re!ultat distorsiuni ale &nfăţişării prin contracţiile permanente ce le implică.ietatea este accentuată de faptul că &n acest tip de afecţiuni este afectată identitatea corporală# e.e multidisciplinare (psihologice# medicale şi de asistenţă socială)# inspectorul şcolar hotăr:nd &nscrierea acestora la şcoala cea mai apropiată sau la orice 2$- .perti!ei comple.pună intenţiile gradat# acti"ităţile să fie c:t mai atracti"e# astfel &nc:t# absorbit de aceasta# să de"ină mai puţin an.ios şi mai sigur &n mişcări.perienţa sinelui# care se c:ştigă prin mişcare sen!aţie de confort şi de echilibru. +a copilul ateto!ic mişcările in"oluntare sunt declanşate mai ales de stimuli emoţionali e.

0 1371+"2!%4+ 87 $%7 01%"!4 + 136"3.1. D+40602#. +or li se fi.traşcolară.altă şcoală. TULBURĂRILE DE COMPORTAMENT (după 5. Bn 244 .presie a relaţiei dintre de!"oltarea psihică# dintre de!"oltarea personalităţii şi mediul ambiant &n care trăieşte indi"idul# putem defini tulburările de comportament ca fiind abateri de la normele şi "alorile umane pe care le promo"ea!ă un anumit tip de societate. 3ărinţi# de asemenea# trebuie să fie &ncuraAaţi să participe la acti"ităţile educati"e din şcoală# de unde pot să &şi &nsuşească tehnici eficiente şi să &n"eţe cum să organi!e!e acti"itatea e.2. ?ceste abateri comportamentale se &nscriu &n categoria largă a fenomenelor de inadaptare şi pot apărea la toate ni"elurile de ":rste# fiind determinate de o "arietate de cau!e. *er!a# 2442) .2%6+72 3ri"ind comportamentul ca e...ea!ă un curriculum adaptat situaţiei# un număr mediu săptăm:nal de lecţii susţinute la domiciliu# de cadre didactice care fac parte din corpul didactic al şcolii la care sunt &nscrişi# pe perioada şcolari!ării a":nd drepturi şi obligaţii la fel ca orice ele" din şcoala respecti"ă. . Ecoala poate organi!a participarea acestor copii la acti"ităţi comune cu ceilalţi copii din şcoală.

2. 5le se repercutea!ă asupra subiectului# menţin:nd sau modific:nd caracteristicile ce au stat la ba!a declanşării acţiunilor respecti"e..2%6+72 Hanifestările comportamentale sunt trăite &n plan intern şi au un efect circular.6+ %4+ $%7 01%"!4!0 + 136"3. 1in punct de "edere psihologic# indi"i!ii care au astfel de comportamente aberante pre!intă de!echilibre sau o stare deficitară &n unul sau pe toate palierele0 maturi!ării psihice# structurării conştiinţei de sine şi a conştiinţei sociale# asimilării normelor şi "alorilor social7culturale# structurării moti"aţional7caracteriale# maturi!ării sociale. C%!-+ /0 @3.limbaAul ştiinţific# ca apoi şi &n cel cotidian# handicapurile de comportament sunt cuprinse &n mod sintetic &n conceptul de delic"enţă şi uneori &n cel de infracţiune (mai cu seamă &n ştiinţele Auridice).ietăţi şi frustrări prelungite# instabilitate afecti"ă şi depresii# ostilitate şi neacceptarea colaborării cu cei din Aur# slabă de!"oltare 241 . 3utem "orbi de o categorie de tulburări &n planul intern cum ar fi0 an. ?ceşti termeni desemnea!ă comportamente nonconformiste# care pot produce efecte negati"e at:t pentru indi"id# c:t şi pentru societate. .

%eferindu7se la tulburările de comportament specifice perioadei copilăriei# Hariana Neagoe (1--') sublinia!ă că ele apar pe fondul unor tulburări de de!"oltare# care determină o &ncetinire a de!"oltării prin menţinerea infantilismului# o de!"oltare inegală &n unele paliere psihice şi o afectare a de!"oltării sau distorsionare a acesteia. >oate acestea pot a"e la ba!ă o multitudine de cau!e care acţionea!ă asupra subiectului &n diferite perioade de ":rstă.afecti"ă şi indiferenţă# trăirea unor tensiuni# repulsie faţă de acti"itate# dereglări ale unor funcţii psihice.terior# prin0 reacţii afecti"e instabile (frică# m:nie# furie# r:s şi pl:ns nestăp:nit)# agitaţie motorie şi mişcări de!organi!ate# negati"ism şi apatie# teribilism şi infatuare# furt "agabondaA# cru!ime şi aberaţii se. +ipsa de supra"eghere a copiilor# lipsa de autoritate sau autoritatea tiranică a părinţilor# &mpreună cu neantrenarea &n 242 .uale. 1e asemenea# putem "orbi de sechele datorate le!iunilor cerebrale# ca urmare a meningo7encefalitelor sau a traumatismelor# modificări chiar endocrine produse brusc &n condiţii de mediu nefa"orabil şi chiar disconfortul psihic şi influenţele negati"e ale anturaAului. ?cestea determină tulburări de comportament de forme şi intensităţi diferite# &n funcţie de profun!imea dereglărilor interioare şi se concreti!ea!ă# &n e.

>ulburările de comportament au o frec"enţă diferită de la o perioadă de ":rstă la alta. Cni autori (1-'4) consideră că tulburările de comportament au cea mai mare frec"enţă &ntre 14 F 1 ani# după care se atenuea!ă# iar c:nd se manifestă la ":rsta adultă capătă forme caracteriopate cu tendinţe spre stabili!are şi repercusiuni antisociale.uale concrete &n familie# cu care să se identifice# determină sporirea riscului apariţiei conduitelor aberanteL 7 i!olarea e. *er!a# 1--') s7a pus &n e"idenţă şi relaţia dintre infracţionalism şi conduitele se.ul opus şi dificultăţi de stabilire a relaţiilor interpersonaleL 24$ . ?stfel de fenomene se asocia!ă aproape &ntotdeauna# cu carenţe afecti"e ce determină trăsături egocentrice sau subestimare.uale negati"e# produse &n copilărie# prin reacţia unui homose.cesi"ă faţă de alţi copii şi lipsa de educaţie socială determină teamă faţă de se. Echiopu# 5.perienţe negati"e de tipul0 7 incidente se.ual# a incestului sau a "iolului# generea!ă imaturitatea &n conduiteL 7 lipsa unor modele se. Bn literatura de specialitate (C.acti"itate# pot duce la părăsirea domiciliului şi chiar la "agabondaA.uale aberante# la ba!a cărora se află frec"ent e.

ietatea e. Bn ontogene!a timpurie# &n forma sa incipientă# furtul se 244 . 2urtul este o altă abatere comportamentală cu consecinţe mult mai gra"e.ietate.e sunt e"idente &n "iaţa socială. +a ba!a acestuia se află un sentiment de frustrare cu pronunţate note de an. Bn ca!ul băieţilor# manifestările cu caracter aberant sunt mai e"idente şi au o frec"enţă mai mare faţă de cele ale fetelor# dar# &n ambele ca!uri implicaţiile comple.cesi"ă din familie şi şcoală duce la tensiuni şi hiperacţiuni se. Hinciuna este o abatere comportamentală simplă# care semnifică formarea particularităţilor negati"e ale personalităţii.ualeL "iaţa austeră şi depri"area de relaţii sociale creea!ă un risc &n adaptarea comportamentelor mature şi armonice.7 imaturitatea şi lipsa de responsabilitate determină dependenţă de ceilalţi şi sugestibilitate crescută la influenţele negati"eL 7 7 teama şi an. 5a e"oluea!ă diferit &n funcţie de ":rstă. 2urtul efectuat &n bandă &mbracă forme mai gra"e şi cu pronunţate note de teribilism# mai ales la tineri. 1acă &n perioada antepreşcolară minciuna nu poate fi luată ca o notă specifică a unui caracter negati" ci doar ca o formă de adaptare la condiţiile noi# cu timpul# prin repetare# de"ine o obişnuinţă şi se poate transforma &ntr7o caracteristică negati"ă a personalităţii.

e. Cn asemenea fenomen are loc &n ca!ul copiilor intro"ertiţi# emoti"i# an. *agabondaAul# ca deteriorare comportamentală gra"ă# se asocia!ă adeseori cu alte forme aberante# cum ar fi prostituţia şi per"ersiunile se. 6ituaţia de"ine tragică şi comple. Paful ca formă de comportament foarte gra"ă are loc sub ameninţare sau ca act de "iolenţă.ă c:nd Aaful se produce &n bandă# e"idenţiind caracteristicile personalităţii di!armonice# a unei de!"oltări psihice scă!ute &n care discernăm:ntul este limitat.manifesta prin &nsuşirea forţată sau brutală a Aucăriei partenerului# ca mai t:r!iu să ia forma &nsuşirii obiectului dorit pe furiş# cu o nuanţă de laşitate.uale. 24/ . @boseala pro"ocată de un consum ner"os rapid duce la scăderea acti"ităţii intelectuale# ceea ce atrage după sine instalarea unor noi alte feluri de tulburări de comportament.ioşi# dar şi la cei agitaţi# frustraţi afecti"# neadaptaţi &n colecti"# conflictuali şi labili. 2uga de acasă şi "agabondaAul# ca forme de manifestare a unui comportament tulburat# apar pe acelaşi fond. @ asemenea oboseală facilitea!ă instalarea fenomenelor astenice# ce determină tulburări &n plan psihic0 diminuarea acti"ităţi mne!ice# scăderea capacităţi de concentrare şi incapacitatea de a &ndeplini sarcini comple.

. 1ar# putem &nt:lni şi handicapuri singulare# reunite# şi care pot fi# &nsă# e. 1e aceea# integrarea şcolară se reali!ea!ă diferit# &n cele mai bune situaţii# parţial sau total# &n funcţie de profun!imea handicapului. POLIHANDICAPUL (1C3U 5.trem de gra"e (profunde) şi la care componenta afectată este deteriorată total şi pe toate sec"enţele acesteia.ietăţii# irascibilităţi# insomniei# scăderii apetitului pentru acti"itate# a manifestărilor unor dereglări ale limbaAului# a &ncăpăţ:nări şi negati"ismului.0 1371+"2!%4+ 87 "340$%7 01%" 3rin polihandicap se &nţelege e.2. 1i"ersitatea tulburărilor este dependentă de gra"itatea acestora şi de numărul simptomelor care sunt asociate intr7o formă de ba!ă de tip sindrom. D+40602#. *5%Q?# 2442) .. .Bn plan comportamental# oboseala duce la apariţia an. Bn ca!ul polihandicapului# a"em de7a face cu handicapuri se"ere sau profunde fie intr7un palier al acti"ităţilor fi!ice şi psihice# fie cu dificultăţi &n toate componentele principale ale acti"ităţii psihofi!ice. ?stfel# apar 24 .istenţa a două sau mai multe forme de handicap# asociate la aceeaşi persoană şi &nsoţite de o "arietate de tulburări.1.

3%6+4+ $%7 01%"!4!0 + 072+4+12 a. S07 .disfuncţionalităţi la ni"el organic# care pot sa afecte!e# negati"# planul psihic general. şi aberaţie cromo!omială.. ?şadar# polihandicapul se găseşte &n maAoritatea sindroamelor handicapului de intelect# &n unele deficiente fi!ice şi &n deficiente sen!oriale# şi mai ales &n ca!ul asocierii lor. ?ceste persoane au capul mic# pre!intă branhicefalie# faciesul este rotund# aplati!at# cu absenţa aproape completa a pomeţilor. %oşeaţă obraAilor şi a ":rfurilor nasului &i dă aspectul de 9faţă de clo"n”. 1intre acestea# le "om reţine pe cele mai importante# cum sunt0 toate sindroamele deficienţei mintale# surdo7cecitatea# autismul. 24' # de +angdon 1o^n# şi se caracteri!ea!ă prin triada0 dismorfie particulară# &nt:r!iere mintală . . 6indromul 1o^n ?cest sindrom a fost descris# &n anul 1. 2. 3re!intă# de asemenea# hiperteloism# gura lor este mică# cu fisuri comisurale# permanent &ntredeschise# dinţii neregulaţi implantaţi# cariaţi# inegali# limba fisurată#cu aspect lat sau &ngust şi ascuţit# urechi mici# neregulate# asimetrice. 8:tul este scurt# toracele este lărgit la ba!ă# cu lordo!ă &n po!iţie şe!:ndă.

*orbirea este infantilă şi cu tulburări de articulaţie. Bn aceste condiţii# este interesant ca au de!"oltat simţul ritmului# le place mu!ica şi dansul.H:inile sunt mici şi scurte# late şi cu degete di"ergente. . 8:ndirea este la stadiul concret şi nu permite dec:t achi!iţia unor elemente cu caracter de stereotipie. Hemoria este predominant mecanică şi &ntipărirea de scurtă duratăL reproduc cu greu şi numai &n pre!enta situaţiilor concrete. *ocea este răguşită# monotonă. HaAoritatea acestor subiecţi nu reuşesc sa &n"eţe sa scrie# iar desenul lor răm:ne rudimentar şi inestetic. Hanifestă# mai ales# comportamente imitati"e# 24. Comprehensiunea este redusă# iar memorarea mecanică şi limbaAul apar t:r!iu. =nstabilitatea psihomotorie consta &n trecerea de la docilitate la acţiuni de auto7 şi heteroagresi"itate. ?tenţia este labilă la toate ":rstele# &ngreun:nd influenţarea educaţională. 6ubiectul este lent# apatic# pasi"# stă ore &ntregi &n aceeaşi po!iţie sau se mişcă monoton. 8esticulaţia răm:ne mulţi ani principalul mod de e. 3icioarele sunt scurte# cu degete mici.primare. 6unt "eseli şi afectuoşi cu persoanele cunoscute şi simt ne"oia sa li se acorde o atenţie similara din partea celor din Aurul lor.

24- . +a 1K$ ca!uri se &nregistrea!ă cri!e epileptice. 5ste o tulburare metabolică ereditară# o forma gra"ă a handicapului de intelect. de /4. ?re o tendinţa permanentă de mişcare a m:inilor. =. 1at fiind dificultăţile de de!"oltare# subiecţii respecti"i se &ncadrea!ă &n categoria de handicap se"er sau profund şi foarte rar &n debilitatea mintală. +a naştere# copilul pare normal pentru primele săptăm:ni sau pentru primele luni. ?cest sindrom mai poarta denumirea de 9trisomia 21” din cau!a apariţiei unui cromo!om &n plus# &n perechea a7217a# astfel &nc:t se aAunge la 4' &n loc de 4 cromo!omi. Hersul este cu paşi mici şi cu aplecare &nainte. @ligofrenie fenilpiru"ica (fenilcetonuria sau boala lui 2olling). Nu depăşeşte T. 1e cele mai multe ori# nu reali!ea!ă dec:t $74 cu"inte# &nsoţite de fenomenul de ecolalie. @bser"am o &nt:r!iere &n de!"oltarea motorie.cesi"a# o instabilitate psihomotorie# uneori cri!e manifestate prin con"ulsii.ceea ce presupune pre!enţa &n preAma lor a unor modele comportamentale po!iti"e. b. 3re!intă balansări de trunchi dinainte7&napoi. 1e asemenea# o foarte accentuata &nt:r!iere &n de!"oltarea "orbirii# cu debut după $74 ani. ?pare apoi# o iritabilitate e.

c. Hanifestă indiferenţă faţă de mediul ambiant# iar pe plan psihic de!"oltarea poate fi e.?re o subde!"oltare staturo7ponderală# parul blond depigmentat# ochii de culoare albastru deschis şi ec!eme. +a naştere copilul da impresia de normalitate# pentru ca la $7 luni sa de"ină apatic# cu o motricitate ce nu e"oluea!ă &n mod normal. =dioţia amaurotică (sau boala lui >aW76achs) ?ceasta disfuncţie are o frec"enţă mai redusă. 6e pot elabora unele comportamente elementare de autoser"ire# mai ales cele ba!ate pe formarea refle. 1iagnosticarea se poate face de timpuriu# prin anali!a urinei ce conţine acid fenilpiru"ic. 3ielea este foarte sensibilă şi uneori cu spargeri ale unor "ase de s:nge.elor condiţionate. 5l nu poate apuca obiecte# nu poate ţine capul ridicat# iar mai t:r!iu se instalea!ă parali!iile şi con"ulsiile. Doala are un caracter ereditar# de aceea apariţia ei poate inter"eni la diferite ":rste# &nsă durata de "iaţă este relati" scurtă.erciţii repetate 2/4 .trem de redusă# dar prin e. 6e &ncadrea!ă doar &n formele de handicap profund şi se"er. +a &nceput# copilul este hipersensibil la lumină şi la !gomote# iar mai t:r!iu "ă!ul se "a degrada# progresi"# p:nă la orbire.

Craniul are un aspect deformat# prin proeminenţa e. <ipertiroidismul 5ste caracteri!at de plasarea laterala a ochilor cu distante mari intre ei# determin:nd un aspect animalic. f. 1e!"oltarea psihică este minimă. Craniul este brahicefalic şi pre!intă# deseori# anomalii ale ma.ilarului superior. 6indromul >urner 2/1 . Copilul are o statură mică# cu g:t şi membre scurte# pre!intă o &nfăţişare de bătr:n.agerată a regiunii occipitale. 8ura este mare# cu bu!e groase# iar nasul &n forma de şa.poate fi posibilă elaborarea unor comportamente şi acti"ităţi cu caracter stereotip. 8argoilismul 6e regăseşte la categoriile de handicapaţi# de la formele cele mai uşoare p:nă la cele mai gra"e. e. d.

g. 5ste &nt:lnit la băieţi. Cretinismul endemic 5ste pregnant legat de mediul de "iaţă. Hetabolismul este redus şi pre!intă imaturitate se. >oracele este &n formă de scut# cu mameloane &ndepărtate.3ersoanele din această categorie pre!intă faţa rotundă# urechi late şi implantate &n partea de Aos a craniului# spre g:t# care este scurt. 5ste caracteri!at de asemenea de absenţa semnelor se. 2/2 . h. 6imptomele sunt asemănătoare cu cele ale deficientei >urner clasice# părul este aspru# gura triunghiulară (gura de peşte)# pre!intă strabism.uala. ?cest sindrom e &nt:lnit numai la femei. 9Cretinul” este scund# greoi cu abdomenul şi craniul proeminente# picioare str:mbe# cu pleoape# cu bu!e# limba umflată# cu pielea uscată gălbuie şi rece. 1eficienţa mintală e mai frec"enta dec:t &n >urnerul clasic. 3re!intă scolio!ă sau cifoscolio!ăL ca şi la hipertelorism şi &n sindromul >urner# ochii sunt depărtaţi. ?pariţia acestuia se datorea!ă de proporţia insuficientă a iodului &n sol sau &n apă# ceea ce &mpiedica producerea hormonului tiroidian cu efecte &n de!"oltarea psihică şi cea fi!ică.uale. 6indromul 3seudo7>urner 3re!intă caracteristici ce fac legătura cu sindromul descris mai sus.

istenţa indi"idului# deoarece perceperea lumii 2/$ .3. ?şa cum sublinia!ă 8h.ă şi au semnificaţia de specificitate pentru categoria de handicap. S!. . %adu (2444)# numărul sindroamelor deficienţei de intelect este mult mai mare (peste 144)# dar ne7am limitat la pre!entarea celor cu o frec"enţă mai mare şi care pot fi &nt:lnite şi &n şcolile speciale. 3ot apărea tulburări mentale gra"e.6ub aspect psihic# mişcările# mimica şi pantomimica sunt rigide.. 3:1+102%2+% 1atorita asocierii surdomutităţii cu cecitatea se produc gra"e perturbări &n e. Bn toate sindroamele handicapului de intelect se găseşte un mănunchi de simptome ce dau acestora configuraţia de handicapuri asociate (polihandicap)# &n care apar dereglări &n acti"ităţile psihice# personalităţii şi comportamentului# unde dificultatea fenomenelor respecti"e este deosebit de comple. 1eşi toate acestea repre!intă# &n principal# deficienţe se"ere sau profunde# se pot obţine unele re!ultate educaţionale fa"orabile# &n condiţiile adoptării unor programe adaptate particularităţilor psihoindi"iduale# &n cadrul inter"enţiilor psihopedagogice şi medicale &ncă de la ":rstele timpurii.

2/4 .ces a streptomicinei# neomicinei# . 1e aceea# sociali!area şi de!"oltarea psihică presupune adoptarea unor programe educaţionale care sa "alorifice# ma. Bn educarea unui copil cu dublu sau triplu handicap# este foarte importantă perioada &n care se produce afecţiunea# deoarece un copil polihandicapat din naştere sau la scurt timp după# nu are repre!entări "i!uale şi auditi"e şi nici deprinderi de "orbire# care sa se consolide!e &n mod obişnuit.icaţiile# febra tifoida# rubeola# administrarea &n e.tinsa# mai profunda şi produc modificări maAore de ordin structural şi funcţional (bolile infecto7 contagioase# into.anamicinei şi traumatismele care afectea!ă !onele centrale şi periferice ale anali!atorilor respecti"i# meningitele şi encefalitele).imal# anali!atorii "ali!i şi sa determine compensarea acelor funcţii specifice anali!atorilor afectaţi. 3e de alta parte# sur"enirea orbirii şi surdităţii# după stocarea unor imagini# face posibila# prin antrenament şi &n"ăţare# de!"oltarea compensatorie a funcţiilor specifice şi a abilitaţilor comunicaţionale.&nconAurătoare şi comunicarea cu aceasta se restr:nge la un număr minim de canale. +a orbul surdomut sunt afectaţi principalii anali!atori0 "ă!ul# au!ul şi cel "erbo7motor. 2actorii sunt# &n maAoritate# aceiaşi ca şi &n handicapul de "edere sau de au!# dar au o acţiune mai e.

3rocesul educaţional 7 recuperati" se ba!ea!ă pe posibilităţile de preluare a funcţiilor afectate de către anali!atorii "ali!i şi de!"oltarea unor capacităţi prin intermediul acestora# care sa facă posibila umani!area şi comunicarea cu lumea &nconAurătoare. 5ste destul de greu sa se depiste!e aceste deficienţe de timpuriu. 2// .Bn surdo7cecitate# deficienţele se pot instala concomitent# dar de cele mai multe ori apare mai &nt:i una# ca la scurt timp sa urme!e şi cealaltă. 6e formea!ă mai &nt:i obişnuinţe# pentru satisfacerea normala a trebuinţelor biologice şi igienice# apoi deprinderi de recepţionarea semnalelor din Aur. Bn de!"oltarea capacităţilor sen!orial7percepti"e şi &n organi!area cunoaşterii# se respecta legităţile sec"enţiale de detectare# discriminare# intensificare şi interpretare. Bn primii doi ani de "iaţă# datorita menţinerii unor resturi de "edere# părinţii nu sesi!ea!ă starea de handicap a copilului sau se amăgesc cre!:nd ca este "orba de un fenomen trecător# şi &ncerc:nd tot felul de tratamente aAung sa oriente!e copilul spre recuperare educaţionala speciali!ata abia pe la 7 ' ani.ului de orientare şi elaborarea intereselor de cunoaştere se face prin formarea şi menţinerea unor refle.e condiţionate. Bn ca!ul &n care handicapul sur"ine la preşcolar sau la şcolar# "or apărea tulburări gra"e# de!orientare şi depresie totala la copil# cat şi la părinţi. Hai t:r!iu# stimularea refle.

Copilul trebuie sa &nţeleagă ca fiecare lucru are un nume# iar folosirea limbaAului presupune şi &nţelegerea acestuia. ?stfel# copiii aAung la ":rsta şcolară fără să posede cele mai elementare deprinderi şi fără a7şi putea e.3re!enta surdo7cecităţii# sur"enite la scurt timp după naştere# nu &mpiedica de!"oltarea capacităţilor intelecti"e creati"e.orohodo"a# a căror handicap a sur"enit la 2 şi respecti" / ani# ca urmare a meningitei şi care au reuşit sa absol"e o instituţie de &n"ăţăm:nt superior. Bnţelegerea cu":ntului# ca simbol 2/ al noţiunii# presupune .agerată sau respingerea e dublată de faptul că nu ştiu cum să se comporte cu ei. 3e l:ngă pro!a şi poe!ie# ele au descris etapele educaţiei speciale# &n lucrările 0 _Hemoriile ` şi respecti"# _Cum percep lumea e. Bn acest ca! e fundamental contactul cu lumea# stabilit cu aAutorul anali!atorului tactil. +a noi# a atins o de!"oltare remarcabila *asile ?"ramescu care# după absol"irea uni"ersităţii# a de"enit unul dintre cei mai apreciaţi profesori dintr7o şcoala de ne"ă!ători din CluA7Napoca şi care reuşeşte sa duca o "iaţă normala.terioara`# &n care au pus &n e"identa modalităţile de relaţionare cu mediul# de percepere a acestuia# contactul cu obiectele# formarea repre!entărilor şi imaginilor# a simbolurilor şi comunicării "erbale etc.emple clare# <elen Reller şi @lga 6. 5ste foarte greu pentru părinţii unor astfel de copii# deoarece griAa e. Bn acest sens a"em două e.prima dorinţele.

5ste de &nţeles folosirea limbaAului Draille şi a unor prote!e auditi"e# acolo unde este ca!ul.conştienti!area faptului ca fiecare obiect sau acţiune sunt repre!entate prin cu"inte# litere sau grafeme. Bn acti"itatea cu copiii orbi7surdo7muţi# e.plorarea mediului &nconAurător# prin plimbări şi e. Bn surdo7cecitate# metodologia educaţionala implica următoarele etape 0 cunoaşterea nemiAlocita a lumii &nconAurătoare# &nsuşirea gesticulaţiei# formarea capacităţii de folosire a semnului dactil# formarea capacităţii de comunicare "erbala. 1upă ce sunt &nsuşite ba!ele limbaAului# se trece la lectura# scris şi calcul. 2olosirea gesturilor este importanta# de asemenea# mai ales &n ca!ul &n care copilul are o buna capacitate de imitare. 5ste important de asemenea climatul afecti"# atmosfera tonifianta# stimularea atitudinilor po!iti"e şi efortul constant. 2ormarea comunicării "erbale şi a g:ndirii "erbale se ba!ea!ă pe imaginile constituite prin tact şi prin simbolistica gestului şi a dactilemului. Hana Aoaca rolul fundamental &n recepţia stimulilor din mediu şi &ndeplineşte funcţia de organ de transmisie cu aAutorul gestului şi dactilologiei. 2/' .cursii# permite cunoaşterea reala a obiectelor# concomitent cu &n"ăţarea &n numele acestora (educatorul scrie cu"intele &n palma copilului).

?cestea din urma se regăsesc şi &n autism# şi constau &n dereglări ale asociaţiilor de idei# &ntreruperea flu. . .Hentalitatea# atitudinile manifestate de societate fata de persoanele handicapate fac parte# nemiAlocit# din sistemul de şanse ce li se acorda acestora# pentru de!"oltare &n mediul ambiant..4.ului ideati"# dereglări de limbaA şi stereotipii# stări de e. Hai t:r!iu# conceptul de autism a fost bine conturat şi definit &n raport cu alte categorii de handicap# &nsă este considerat ca fiind contro"ersat &n raport cu caracteristicile comportamentale şi manifestarea funcţiilor psihice ce le generea!ă pe parcursul "ieţii indi"idului.citaţie puternica# ce alterea!ă cu cele de depresie# dereglări neuro7"egetati"e# secondate de halucinaţii &n plan psihic. 2/. 5l se referea la dereglări secundare de natură psihogenetică pe care le raporta la o categorie definitorie de tulburări primare. A!20>6!4 >ermenul a fost formulat de Dlueuler# la &nceputul secolului.

6pre e. Cn alt studiu# făcut &n 1anemarca# a confirmat# apro. Ranner# ca fiind retras şi mulţumit de sine &nsuşi.periment efectuat &n ?nglia# pe populaţia infantila# cuprinsa intre .imati"# aceleaşi date.e# frec"enta este mai mare la băieţi# apro.5tiologic# termenul de autism pro"ine de la cu":ntul grecesc _autos` care &nseamnă _&nsuşi` sau `eu7l propriu` şi de la accepţiunea data autismului de +. 2/şi mal mare dec:t cea a cecităţii. Bn literatura de specialitate se considera ca autismul are o frec"enta similara cu cea a surdităţii Ranner de 1K24444 de copii. 4 alta cau!a a acestei conclu!ii este următoarea0 copiilor cu asemenea handicapuri gra"e# trebuie sa Bi se asigure o &ngriAire medicala speciala# pentru a putea supra"ieţui. Conclu!ia este ca &n tarile de!"oltate frec"enta autismului este mai mare fata de tarile slab de!"oltate# ca urmare a mortalităţii infantile sporite &n acestea din urma.emplu# &n 1.4# cu oca!ia unui e.imati" 4 la 1# fata de fete. %aportata la se. 1atele recente consemnea!ă pre"alenţa autismului de tip . 67au făcut multe studii asupra frec"entei ca!urilor de autism.714 ani# au fost depistaţi 47/ copii la 14444# care pre!entau semne e"idente de autism.

1.Cercetările nu au putut demonstra transmiterea ereditara şi nici e.plicarea autismului. 6unt in"ocate# &n paralel# şi alte cau!e# cum ar fi0 7 bolile infecto7contagioaseL 2 4 biochimica sau insuficiente de!"oltări .e# dar au confirmat e.istenţa unui număr mai mare de autişti printre copiii unici la părinţi sau a primilor născuţi.istenţa unui caracter genetic dominant la unul din se. 2. 1in punct de "edere etiologic# au fost elaborat00 trei categorii de teorii distincte# ce fac posibila e. >eoriile psihogene =nterpretea!ă autismul ca pe un fenomen de retragere psihologica fata de tot ceea ce este perceput ca fiind rece# ostil şi pedepsitor. >eoriile organice ?cestea considera ca autismul se datorea!ă disfuncţii organice.# de natura structurale a creierului. $. >eoriile comportamentale Considera ca autismul infantil ia naştere printr7un şir de comportamente &n"ăţate şi care se formea!ă &n urma serii de recompensări şi pedepse &nt:mplătoare.

+a / ani# pot repeta unele sunete şi silabe# iar după &nsuşirea relati"a a limbaAului# autiştii au tendinţa de a schimba ordinea sunetelor &n cu":nt# de a nu folosi cu"inte de legătura sau de a substitui un cu":nt cu altul apropiat# ca semnificaţie sau utilitate (lingura cu furculiţa sau mama eu tata).istenţa hidrocefaliei# a epilepsiei ş.7 traumatismele din timpul sarcinii şi ale naşteriiL 7 cau!e ereditareL 7 anomalii ale creieruluiL 7 e. 2 1 .a. 1upă cum am "ă!ut# din punct de "edere simptomatologic# paleta acestora este foarte e. a) 1ificultăţile de limbaA şi comunicare sunt deosebit de pronunţate şi se manifesta# de timpuriu# prin slabul interes &n achi!iţia limbaAului. ?utiştii nu răspund la comen!ile "erbale şi pot pre!enta o reacţie &nt:r!iata la apelul numelui lor.tinsă. *orbirea se &nsuşeşte cu o &nt:r!iere mare# fata de normal şi se menţine o pronunţie defectuoasa aproape &n toate &mpreAurările. 6intetic# ele pot fi grupate astfel0 a) dificultăţi de limbaA şi comunicareL b) discontinuitate &n de!"oltare şi &n"ăţareL c) deficiente perceptuale şi relaţionaleL d) tulburări acţionale şi comportamentaleL e) disfuncţionalităţi ale proceselor# &nsuşirilor şi funcţiilor psihice .

c) 1eficienţele perceptuale şi relaţionale au o mare di"ersitate şi pot fi sesi!ate &ncă de la naşterea copilului autist. ?lţii nu percep elementele componente ale obiectelor. Cnii trăiesc o ade"ărată plăcere pentru tact şi pipăirea obiectelor# &n timp ce alţii au reacţii negati"e la atingerea obiectelor. *orbirea este economicoasa şi lipsita de intonaţie# "ocabularul este sărac# iar tulburările de 1oce sunt frec"ente. Comunicarea non"erbală este şi ea deficitara. 3ropo!iţiile formulate sunt# adeseori# bi!are. C:nd &n"aţă o propo!iţie# are tendinţa de a o repeta la nesf:rşit. 5i se orientea!ă bine &n spaţiu# dar manifesta stereotipii &n formarea de comportamente cogniti"e# caracteristica ce accentuea!ă şi prin lipsa de interes pentru achi!iţia unor informaţii noi. Bn primul ca!# se pot ataşa# 2 2 . ?cesta este pl:ngăcios# agitat# &n maAoritatea timpului# agitaţie &nsoţită de ţipete sau# dimpotri"ă# este inhibat# fără interes şi fără dorinţa de a cunoaşte lumea &nconAurătoare.2enomenul ecolalic este e"ident şi dă impresia unui ecou prin repetarea sf:rşitului de cu":nt sau de propo!iţie. b) 1iscontinuitatea# &n de!"oltare &n &n"ăţare re!ulta din faptul ca autistul este incapabil de a număra# dar manifesta abilitaţi &n reali!area operaţiei de &nmulţire# manifesta dificultăţi &n &n"ăţarea literelor# dar &n"aţă cu uşurinţă cifrele. Cnii autişti manifesta o ade"ărata fascinaţie pentru lumina sul pentru un obiect strălucitor.

Cnora le place mu!ica# simt ritmul# manifesta chiar abilitaţi &n a c:nta# la instrumente mu!icale. 1intre acestea# se remarca acţiunea de automutilare sau autodistrugere# c:nd autistul produce acţiuni pana la epui!are sau pana la distrugerea unor părţi ale corpului (autolo"irea cu pumnul# cu un obiect sau lo"irea cu capul de perete). 3e aceleaşi coordonate se &nscrie şi autostimularea ce se manifesta pe mai multe căi0 7 .neAustificat# de unele obiecte fără semnificaţie sau manipulea!ă un timp &ndelungat un obiect. ?cţiunile şi comportamentele acestorO persoane au un caracter bi!ar şi stereotip.ineste!ică (legănatul &nainte şi &napoi# frecarea lobului urechii cu m:nă)L 7 tactilă (lo"irea coapsei cu dosul palmei# !g:rierea cu unghia a ce"a tare)L 7 auditi"ă (plesnitul din limbă sau emiterea ne&ncetată a unui sunet)L 2 $ . gume# dar nu manifesta nici o reacţie la un !gomot deosebit de puternic (aberaţii perceptuale şi de relaţionare . 5i pot de"eni "iolenţi# fiind deranAaţi de !gomotul produs la căderea uneiL .itatea lor. d) >ulburările acţionale şi comportamentale sunt cele mai spectaculoase at:t prin amploare# ca şi prin comple. ?utiştii sunt incapabili să utili!e!e pronumele personal# la persoana =.

67a constatat ca intre 27/ ani# comportamentul tipic autist este ce mai e"ident. >oate aceste fenomene sunt mai acti"e &n copilărie. e) 1isfuncţionalităţile proceselor# &nsuşirilor funcţiilor psihice se pot &nt:lni0 7 &n oricare palier# dar planul afecti"7moti"aţional este cel mal acti" şi transpare# mai cu seamă# din lipsa de interes a autiştilor pentru contactul social şi faţă de trăirile celor din Aur (unii se ataşea!ă# e. ?lte curio!ităţi se manifesta printr7o ne"oie redusa de somn# reacţii diminuate la durere şi frig# modificare0 frec"enta a dispo!iţiilor# fără o cau!a corespun!ătoare. ?utiştii au o mare re!istenta la substanţe sedati"e hipnoti!ante. 2 4 .7 "i!uală (&n":rtirea unui obiect strălucitor &n faţa ochilor sau pri"irea ne&ncetata a degetelor)L ?lte acţiuni stereotipice se pot manifesta prin0 7 rotirea braţelor# ca şi c:nd ar fi pe scripeteL 7 &n":rtirea pe loc fără sa ameţească 7 mersul pe ":rfuri# şi uneori# chiar cu mişcări graţioase.agerat# faţă de obiecte fără semnificaţii# alţii manifestă o frică patologică pentru lucruri obişnuite# dar nu reali!ea!ă ade"ăratele pericole).

presii "erbale# au!ite &n di"erse &mpreAurări# poe!ii# sa recunoască melodii# &ncăperi 2 / . ?u tendinţa de i!olare# de &nchidere &n eu7l propriu. Hemoria mecanica este relati" buna şi &n unele ca!uri chiar e.1eşi autiştii nu ştiu să mintă# ei lasă impresia că ascund ce"a# datorită faptului că nu pri"esc &n faţa persoanele din Aur. 5i nu stabilesc contacte afecti"e dec:t foarte rar şi fără atitudini po!iti"e constante fata de persoanele apropiate. Comportamentele penibile sunt şi ele pre!ente sub forma lipsei de Aenă a autistului0 măn:ncă de pe Aos sau se şterge pe m:ini de părul sau de blana cui"a# fac obser"aţii penibile# se plimba# &ntotdeauna# pe acelaşi traseu etc. Cnii trăiesc stări de frustrare# an. ?cesta este asemănător cu cel al sugarului# ca &n ca!ul manipulării obiectelor cu degetele fără capacitatea de acorda simbol Aucăriei sau de aşi propune un scop pentru finali!area acţiunii. ?stfel# sunt capabili sa7 şi reamintească şi sa reproducă e. Pocul autistului demonstrea!ă# şi el# ni"elul scă!ut al de!"oltării psihice. Ei din aceasta re!ulta ca de multe ori autiştii se asocia!ă cu formele deficientei mintale se"ere.acerbata# dar ea se de!"oltă &na detrimentul celei logice.ietate şi hipere. ?fecti"itatea e caracteri!ată de imaturitate ca &n handicapul de intelect.citabilitate# de unde şi posibilitatea de a căpăta anumite fobii.

1. 3opo"ici# 1--.0 1371+"2!%4+ 6intagma 9tulburări de &n"ăţare” este cunoscută &n literatura de specialitate sub denumiri sinonime cum ar fi0 deficienţe de &n"ăţate# greutate sau dificultăţi de &n"ăţare. D+40602#. >oate aceste caracteristici au efecte negati"e &n planul personalităţii şi al e"oluţiei &n de!"oltarea psihică generală.( 8. 5lucidarea di"erselor aspecte# legate de tulburările de &n"ăţare a suscitat un interes deosebit &n r:ndul specialiştilor din diferite domenii de acti"itate0 domeniul medical# pedagogic# psihologic# asistenţă socială# c:t şi &n r:ndul familiilor acestor ele"i. 3reocupările pentru definirea# caracteri!area şi recuperarea copiilor cu tulburări de &n"ăţare sunt relati" recente şi datea!ă de la &nceputul anilor 4. 2 . 8.&n care au fost cu ani &n urmă.*. TULBURĂRILE DE <NVĂŢARE (după 1.

Comple. 1efiniţi0 Vările 5uropei de *est şi 6C? posedă numeroase şi "ariate modalităţi de definire a sintagmei 9tulburări de &n"ăţare” Bn 6C? circulă &n pre!ent trei definiţii mai importante0 1. 6intagma tulburări (deficienţe) de &n"ăţare a fost introdusă &n literatura de specialitate anglo7sa. 8rupuri din ce &n ce mai numeroase de cercetători din 5uropa de *est şi Canada au continuat şi amp4lificat in"estigaţiile &ncepute de cercetătorii americani. =ndi"idul pre!intă o tulburare &ntr7unul sau mai multe procese psihice de ba!ă. +a &nceputul anilor -4# bogăţia informaţilor şi cercetărilor reali!ate pe parcursul a c:tor"a decenii a permis apariţia unor definiţii comprehensi"e şi generali!atoare a tulburărilor de &n"ăţare şi enumerarea trăsăturilor specifice ale acestora.itatea deosebită a problematicii &n discuţie a necesitat soluţionarea acesteia &ntr7o anumită manieră interdisciplinară. ?ceste procese psihice se referă la procesele cogniti"e0 memoria# 2 ' . Bn "i!iunea +egii 5ducaţiei din 6C?# definirea tulburărilor de &n"ăţare pre!intă patru caracteristici fundamentale a.$# la &nt:lnirea unui grup de părinţi americani cu copii cu dificultăţi de &n"ăţare.onă &n 1.

=ndi"idul pre!intă dificultăţi de &n"ăţare# &n special &n domeniile emisiei şi recepţiei limbaAului oral şi scris7citit# probleme)L c. 2.istă un ni"el al achi!iţiilor situat sub potenţialul de &n"ăţare al acestor ele"i. 3roblemele indi"idului nu sunt# &n primul r:nd# determinate de cau!e legate de deficienţe de "ă! sau au!# motorii# mintale# tulburări emoţionale sau condiţii d. b. economice# culturale şi de mediu nefa"orabileL 5.istă o diferenţă serioasă &ntre potenţialul de &n"ăţare aparent al ele"ului şi ni"elul redus al achi!iţiilor sale. Cu alte cu"inte# e. . 5lementele esenţiale ale definiţiei 9Comitetului Naţional &n recunoaşterea şi &nţelegerea cu"intelor şi matematicii (calcul şi re!ol"are de pentru 1eficienţe de Bn"ăţare”# organi!aţie care grupea!ă specialişti americani din domenii di"erse# sunt următoarele0 2 .percepţia auditi"ă şi "i!uală# limbaAul oral şi g:ndirea.

b. 3roblema aparţine caracteristicilor intrinseci ale indi"idului.istă o e. d. =ndi"i!ii cu deficienţe de &n"ăţare posedă o serie de comportamente şi caracteristici specifice.emplu# indi"i!ii pot a"ea simultan diferite deficienţe de &n"ăţare asociate cu tulburări emoţionale. 1eficienţele de &n"ăţare sunt factori intrinseci ce ţin de persoană şi se presupune că sunt determinate de disfuncţiile 2 şi formare de deprinderi . 1efiniţia 9Comitetului =ntergu"ernamental pentru 1eficienţe de Bn"ăţare” cu prinde următoarele puncte0 a. 3roblema este cau!ată de disfuncţiile sistemului ner"os central. 1eficienţele de &n"ăţare sunt determinate cu precădere de factori intrinseci persoanei şi mai puţin de factori e. c. 1eficienţele de &n"ăţare sunt o categorie heterogenă de deficienţe. 1e e. Copilul poate a"ea dificultăţi legate de ascultare# "orbire# citire# scriere# &nţelegere matematice şi sociale. 1eci# e. b. 1eficienţele de &n"ăţare pot apare asociate cu alte categorii de deficienţe.trinseci# legaţi de influenţa mediului sau sistemului educaţional.a.plicaţie ce ţine de caracteristicile biologice ale indi"idului. $.

1eficienţele de &n"ăţare pot fi cau!ate &n anumite condiţii de influenţele sociale şi deficitele de atenţie ale persoanei. %emarcăm că această definiţie include# &n plus faţă de definiţia legală americană a tulburărilor de &n"ăţare# aspecte legate de influenţa ni"elului scă!ut al deprinderilor sociale. Bn acest sens# tulburările de &n"ăţare ale ele"ilor sunt caracteri!ate prin0 7 7 7 7 7 disfuncţiile sistemului ner"os centralL diferenţele şi de!echilibrele dintre ni"elul de de!"oltare al funcţiilor şi proceselor psihiceL dificultăţile &n reali!area unor sarcini de &n"ăţare şcolarăL discrepanţa dintre ni"elul achi!iţiilor şi potenţialul ele"uluiL e.sistemului ner"os central.cluderea altor cau!e (acestea nu repre!intă efectul deficienţelor mintale# "i!uale# auditi"e# emoţionale şi 2'4 . HaAoritatea definiţiilor date tulburărilor de &n"ăţare ale ele"ilor# &n ţările de!"oltate ale lumi# au c:te"a trăsături comune. c. 1eficienţele de &n"ăţare# se presupune că sunt cau!ate de o tulburare a funcţiilor creierului.

607# 0@01!42#?04+ + 875#?%.cluse din r:ndul cau!elor primare efectele influenţelor nefa"orabile de ordin social şi cultural). 3rincipalele tulburări &nt:lnite &n mod frec"ent la ele"ii cu deficienţe de &n"ăţare sunt următoarele0 1. 8.2. *%123. deficienţe de atenţie# datorită cărora ele"ii nu se pot concentra asupra lecţiei predate# dec:t pentru foarte scurte perioade de timp# atenţia fiindu7le uşor distrasă şi capacitatea de concentrare redusăL 2'1 .+ Cau!ele principale ale deficienţelor de &n"ăţare# aşa cum re!ultă din definiţiile de mai sus# re!idă# &n special# &n disfuncţiile cerebrale# configuraţia heterocronică şi funcţionarea defectuoasă a proceselor psihice# caracteri!at prin anumite greutăţi &n reali!area unor sarcini de &n"ăţare şi reali!area unor performanţe sub posibilităţile reale ale ele"ului.0 1+ +2+.sunt e. Cercetările recente au pus &n e"idenţă faptul că acestor cau!e li se poate adăuga şi o alta# care re!idă &n pre!enţa la ele" a unui alt tip de inteligenţă diferită de inteligenţa şcolară# solicitată de procesul de &n"ăţăm:nt.

. HaAoritatea ele"ilor sunt incapabili să7şi organi!e!e acti"itatea de studiu şi sunt lipsiţi de un stil propriu de &n"ăţareL /. deficienţe de motricitate generală şi fină cu dificultăţi de coordonare spaţială a motricităţii fine şi# &n general# cu un ni"el sărac al actelor motoriiL $.2. dificultăţi de citire (pre!ente la apro.4] dintre aceşti ele"i)L principalele greutăţi 2'2 . tulburări ale limbaAului oral legate de recepţie# nede!"oltarea "ocabularului# slaba componentă ling"istică şi pre!enţa deficienţelor de limbaAL . dificultăţi &n prelucrarea informaţiilor percepti"e auditi"e şi "i!uale. Hulţi ele"i au greutăţi de recunoaştere a sunetelor limbi# dar recunosc uşor literele scrise sau pre!intă dificultăţi ale memoriei de scurtă durată (H61)L 4. . lipsuri &n de!"oltarea unor strategii cogniti"e de &n"ăţare.

a noţiunilor spaţiale şi temporale folosite la această disciplinăL tulburări de comportament social datorate ni"elului scă!ut al formării deprinderilor sociale# ce determină perturbarea modalităţilor de acţiune şi reacţie la di"erse situaţii specifice# dificultăţi &n stabilirea de relaţii socialeL de iniţiere şi păstrare a relaţiilor de prietenie.. +a ":rsta preşcolară# cele mia des &nt:lnite tulburări de &n"ăţare sunt cele legate de &nt:r!ierea motorie şi a limbaAului# deficienţele de limbaA# insuficienta preci!are a 2'$ . dificultăţi &n reali!area acti"ităţilor matematice# concreti!ate prin slaba &nsuşire a simbolurilor şi calculului matematic# precum şi -.sunt legate de recunoaşterea# decodificarea şi &nţelegerea cu"intelor cititeL '. 1istribuţia di"erselor tulburări de &n"ăţare este diferită &n funcţie de ":rsta copiilor. dificultăţi de scriere manifestate prin greutăţi &n reali!area unor sarcini ce solicită acti"ităţi &n scrisL .

Bn perioada micii şcolarităţi# ele"ii cu deficienţe de &n"ăţare pre!intă dificultăţi la di"erse discipline de &n"ăţăm:nt0 citire# scriere# aritmetică. +a copiii de ":rstă preşcolară adeseori pot confunda tulburările de &n"ăţare cu cele de nede!"oltare. @dată cu intrarea &n perioada puberală# conştienti!area propriilor deficienţe duce la apariţia unor tulburări emoţionale şi sociale. Bn adolescenţă# agra"area deficienţelor de &n"ăţare determină# adeseori# deteriorarea imagini de sine şi apariţia unor reacţii de respingere socială# ce duc la instalarea unor comportamente de"iante. %elaţia dintre aceste două categorii de tulburări constă &n faptul că tulburările de de!"oltare insuficient compensate pot duce# &n planul şcolarităţi# la apariţia unor tulburări de &n"ăţare. ?u probleme de concentrare a atenţiei şi deprinderi motorii deficitare# manifestate# &n special# prin imposibilitatea ţinerii corecte a creionului &n acti"itatea de scriere.conceptelor şi slaba de!"oltare cogniti"ă. 2'4 . 1eficienţele de &n"ăţare nerecuperate &n perioada şcolarităţi &l "or &nsoţii pe indi"id şi la ":rsta adultă# c:nd pot genera gra"e probleme de adaptare socială şi culturală.

2rec"enţa acestora atinge pragul ma. Cercetătorii americani au demonstrat că frec"enţa tulburărilor de &n"ăţare este mai mare la băieţi dec:t la fete.im la grupa de ":rstă . r:ndul ele"ilor cu ":rsta cuprinsă &ntre Bn pre!ent numărul ele"ilor cu deficienţe de &n"ăţare este &n continuă creştere# &n numeroase ţări de!"oltate ale lumii şi datorită includerii &n această categorie# mai puţin stigmati!antă# a copiilor cu intelect de limită şi handicap mintal uşor.>ulburările de &n"ăţare sunt pre!ente la copii din toate ţările lumii# indiferent de cultura# limba şi mediul social de apartenenţă. 1e asemenea# statistici recente din 6C? e"idenţia!ă faptul că# &n cadrul populaţiei de ele"i cu cerinţe educati"e speciale# mai mult de Aumătate (/1]) o repre!intă categoria copiilor cu deficienţe de &n"ăţare.F14 ani. ?ceştia repre!intă &n momentul de faţă peste /] din F21 ani. %ecuperarea ele"ilor cu deficienţe de &n"ăţare este un proces comple. 2'/ .# ce se desfăşoară &n echipe interdisciplinare de specialişti# conform unor programe adaptate şi indi"iduali!ate# pentru categoria de deficienţe de &n"ăţare cărora li se adresea!ă.

CAPITOLUL VI STRUCTURA INSTITUŢIILOR DE <NVĂŢĂMKNT SPECIAL ŞI INTEGRAT DIN ROMKNIA
Bn conformitate cu I'!"($N$E# nr.1.271 din 1/ octomErie 2007 pri1ind unele m2suri de îmEun2t2ţire a acti1it2ţii de în12ţare? instruire? compensare? recuperare şi protecţie special2 a copiilorC ele1ilorCtinerilor cu cerinţe educati1e speciale din cadrul sistemului de în12ţ2mHnt special şi special integratJ pre!entăm un e;tras (?ne;a nr. 2) din acest document normati" pri"itor la subiectul tratat &n acest capitol. ANEPA N,. 2 STRUCTURA& ORGANIZAREA& *ORMELE ŞI TIPURILE + 07>202!?00& ",+1!6 /0 + "+,>37%4 07 !702#?04+ + 875#?#6=72 >"+10%4 /0 >"+10%4 072+A,%2 C?3=>@+C+ = S2,!12!,% 875#?#6=72!4!0 >"+10%4 /0 >"+10%4 072+A,%2 2'

A,2. 1. 7 (1) Bn"ăţăm:ntul special şi special integrat din %om:nia este parte componentă a sistemului naţional de &n"ăţăm:nt şi cuprinde0 a) grădiniţe specialeL b) grupe de grădiniţă specială organi!ate &n şcolile specialeL c) şcoli speciale pentru toate tipurile şi gradele de deficienţăL d) grupeKclase de copiiKele"i autiştiL e) şcoli de arte şi meserii 7 &n"ăţăm:nt specialL f) licee specialeL g) centre sau grupuri şcolare specialeL h) claseKşcoli postliceale specialeL i) centre de !iL A) centre de educaţie specialăNL ,) centre de pedagogie curati"ăNL l) grupeKclase de copiiKele"i cu deficienţe sen!oriale multiple (surdocecitate)L m) şcoli de reeducare pentru ele"ii cu deficienţe comportamentaleL n) şcoliKclase organi!ate &n spitale# pre"entorii şi penitenciare. (2) Cnităţile de &n"ăţăm:nt special menţionate la lit. a) "or a"ea cantine şcolare şi# după ca!# internate şcolare. ($) Bn &n"ăţăm:ntul special integrat pot funcţiona0 a) grupe de grădiniţă specială &n grădiniţele de masăL b) clase speciale compacte integrate &n şcolile de masăL 2''

c) grupuri de ele"i cu cerinţe educati"e speciale integraţi &n şcolile de masăL d) ele"i cu cerinţe educati"e speciale integraţi indi"idual &n şcolile de masăL e) clase speciale de arte şi meserii integrate &n şcoli de masă de arte şi meserii şi &n licee şi grupuri şcolare din &n"ăţăm:ntul de masăL f) grupeKclase de copiiKele"i infestaţi cu "irusul <=*L g) centre logopedice interşcolareNL h) centre şcolare pentru educaţie inclu!i"ăNL i) centre AudeţeneKal municipiului Ducureşti de resurse şi de asistenţă educaţionalăN. (4) Hetodologia de organi!are şi funcţionare a centrelor marcate cu bNc se stabileşte prin ordin al ministrului educaţiei şi cercetării. (/) Cnii ele"i cu cerinţe educati"e speciale pot fi şcolari!aţi la domiciliu. A,2. 2. 7 Hinisterul 5ducaţiei şi Cercetării poate aproba organi!area de alte tipuri de unităţi şi instituţii de &n"ăţăm:nt special# &n funcţie de necesităţile societăţii şi de cerinţele minorităţilor naţionale# &n conformitate cu legislaţia &n "igoare. A,2. 3. 7 Bn "ederea reali!ării acţiunii de integrare a copiilorKele"ilor cu cerinţe educati"e speciale &n şcoala de 2'.

masă# Hinisterul 5ducaţiei şi Cercetării# prin inspectoratele şcolare AudeneneKal municipiului Ducureşti# poate dispune0 a) &nfiinţarea sau desfiinţarea unităţilor şcolare specialeL b) reorgani!area şi restructurarea unor acti"ităţi din &n"ăţăm:ntul specialL c) transformarea unor şcoli speciale &n şcoli de masăL d) transformarea unor şcoli de masă &n şcoli integratoareL e) transformarea unor şcoli speciale &n centre şcolare pentru educaţie inclu!i"ăL f) &nfiinţarea unor alternati"e educaţionale0 centre de educaţie# centre de pedagogie curati"ă# centre de !i etc. A,2. 4. 7 Bnfiinţarea# desfiinţarea sau transformarea unor unităţi de &n"ăţăm:nt special se "a face &n condiţiile legii# cu respectarea pre"ederilor stipulate de legislaţia internaţională &n "igoare referitoare la protecţia specială şi drepturile copilului cu cerinţe educati"e speciale. A,2. ). 7 +a ni"elul şcolilor speciale# precum şi la cel al şcolilor de masă inclu!i"eKintegratoare funcţionea!ă comisia internă de e"aluare continuă# potri"it dispo!iţiilor art. 24 din <otăr:rea 8u"ernului nr.1.4$'K2444 pri"ind organi!area şi 2'-

metodologia de funcţionare a comisiei pentru protecţia copilului. Hetodologia de organi!are şi funcţionare a comisiei interne de e"aluare continuă se stabileşte prin ordin al ministrului educaţiei şi cercetării. C?3=>@+C+ == *3,6+4+ 875#?#6=72!4!0 >"+10%4 /0 >"+10%4 072+A,%2 A,2. ;. 7 Bn"ăţăm:ntul special şi special integrat cuprinde0 a) &n"ăţăm:nt de !iL b) &n"ăţăm:nt seralL c) &n"ăţăm:nt cu frec"enţă redusăL d) &n"ăţăm:nt cu scutire parţială de frec"enţăL e) şcolari!are la domiciliu. A,2. .. 7 CopiiiKele"ii cu cerinţe educaţionale speciale# şcolari!aţi prin formele de &n"ăţăm:nt special integrat# beneficia!ă de toate drepturile stipulate de legislaţia &n "igoare pri"ind protecţia specială a copilului# precum şi de programe de compensare# recuperare# reabilitare# terapie din &n"ăţăm:ntul special# care au ca finalitate reabilitarea şi integrarea şcolară şi socială. 2.4

7 Cnităţile de &n"ăţăm:nt special şi special integrat sunt coordonate metodologic inspectoratelor şcolare AudeţeneKal municipiului Ducureşti. 8.C?3=>@+C+ === O.2. 7 Conţinutul &n"ăţăm:ntului special şi special integrat se reglementea!ă prin0 a) curriculum naţional pentru &n"ăţăm:ntul special şi special integratL b) curriculum specific pentru &n"ăţăm:ntul specialL c) curriculumul şcolii de masă adaptat pentru &n"ăţăm:ntul special integratL d) metodologii# ghiduri şi &ndrumătoare specifice# elaborate şi aprobate de Hinisterul 5ducaţiei şi Cercetării.%2 A. 2.+% 875#?#6=72!4!0 >"+10%4 /0 >"+10%4 072+A.1 .2.A%70-%. A. '.

7 3osturileKfuncţiile didactice şi didactice au.istă cel puţin / unităţi de &n"ăţăm:nt special şi cel puţin 144 de copiiKele"i cu cerinţe educati"e speciale integraţi &n &n"ăţăm:ntul de masă.2. 10. A.2.A. 12. 11. 7 3entru organi!area# coordonarea# şi conducerea &ntregului proces de instrucţie şi educaţie specială# terapie şi compensare# reabilitare şi integrare din cadrul &n"ăţăm:ntului special şi special integrat# inspectoratele şcolare AudeţeneKal municipiului Ducureşti normea!ă0 a) cel puţin un post de inspector şcolar de specialitate pentru &n"ăţăm:nt special şi special integrat cu Aumătate de normăL sau b) un post de inspector şcolar de specialitate pentru &n"ăţăm:nt special şi special integrat 7 &n Audeţele &n care e. 7 ?bsol"enţii unei facultăţi de profil cu una dintre speciali!ările0 echi"alentă pot psihopedagogie ocupa orice specială# funcţie pedagogie# din psihologie# pedagogie socială sau cu orice speciali!are didactică &n"ăţăm:ntul special.2. A.2 .iliare din &n"ăţăm:ntul special şi special integrat# precum şi 2.

A. 7 Cadrele didactice care acti"ea!ă &n &n"ăţăm:ntul special integrat beneficia!ă de drepturile pre"ă!ute &n +egea nr.2.condiţiile de ocupare a acestora sunt pre"ă!ute &n +egea nr.K1--' pri"ind 6tatutul personalului didactic# cu modificările şi completările ulterioare. A.iliar# administrati" şi medical din 2.$ . 12. 13. 7 6tructura# organi!area# normarea şi &ncadrarea personalului didactic au. 3entru funcţiile didactice de &n"ăţătorKprofesor de spriAinKitinerant# precum şi pentru cele de &n"ăţător Kprofesor 7educator0 7 educatorul şi cadrul didactic de spriAinKitinerant &şi desfăşoară acti"itatea respect:nd principiul continuităţiiL aceştia pot fi &ncadraţi la orice ni"el de &n"ăţăm:nt şi pot trece de la un ni"el de &n"ăţăm:nt la altul# fiind salari!aţi conform studiilorL 7 diferenţierea (&n"ăţător Kprofesor7educator# precum şi educatoare K&n"ăţătorKprofesor de spriAinKitinerant) se reali!ea!ă &n funcţie de ni"elul studiilor# nu &n funcţie de ni"elul clasei la care este &ncadrat.2. 14. 12.K1--'# cu modificările şi completările ulterioare# pentru personalul didactic din &n"ăţăm:ntul special.

?ramis 9=ntegrarea şcolară a copilului cu handicap fi!ic”# &n *er!a# 5. (1'''(& R% !& G$. (1--. (1''8(& R% ! G$. (1--.V. (1--. 3@+=%@H 93sihopedagogia de!"oltării şcolarilor cu handicap”# Ducureşti# 5. (1''8(& R% !& G$.%7207#& D.3. 3@+=%@H 95le"i cu tulburări de &n"ăţare”# &n *er!a# 5.e de la &n"ăţăm:ntul special. (1''8(& P3"35010& D.# 3ăun# 5.1. (2000(& 9Da!ele defectologiei”# Ducureşti# 5d. (2004(& C%.)# LEducaţia integrat2 a copiilor cu handicapJ# =aşi# 5d. 3@+=%@H 9>ulburările de de!"oltare la copii şi problematica integrării lor şcolare”# &n *er!a# 5. (1''8(& R% !& G$. BIBLIOGRA*IE SELECTIVĂ 1 2 B!01#& C. 3@+=%@H 95"aluarea copiilor cu cerinţe educati"e speciale”# &n *er!a# 5.)# LEducaţia integrat2 a copiilor cu handicapJ# =aşi# 5d.)# LEducaţia integrat2 a copiilor cu handicapJ# =aşi# 5d.)# LEducaţia integrat2 a copiilor cu handicapJ# =aşi# 5d.B.unităţile din &n"ăţăm:ntul special integrat sunt cele pre"ă!ute &n cuprinsul pre!entei ane.# 3ăun# 5. (1--. 93sihopedagogia şcolarilor cu handicap mintal”# Ducureşti# 5d. 3ro <umanitate 2.# 3ăun# 5.4 $ 4 / ' .& P3"35010& D.# 3ăun# 5.V.

93sihopedagogie specială F deficienţa de au!”# Ducureşti# 5d. (2002(& 93sihologie şcolară pentru &n"ăţăm:ntul special şi integrat 7 sinte!e”# Ducureşti# 5d. - R% !& G$. (1''8(& 12 S$+%& M.6.%.& C%.*. 3ro <umanitate 93sihopedagogie specială F deficienţa de "edere”# Ducureşti# 5d.V.-%& E.0%7%& (1''4(& 14 S2#701#& I.& P3"%& M%.-% E. Dro^n e Denchmar. /./ . 2undaţiei <umanitas 91eficienţele sen!oriale din perspecti"a psihopedagogiei speciale F 3sihopedagogia deficienţilor de "edere F "ol.3. 5.<. C. 3ro <umanitate 9+earners ^ith 1isabilities”# 1ubudue# =o^a# Jm. 95lemente de psihopedagogia deficienţilor de au!”# Ducureşti# =.# 3ăun# 5.%. 3ro <umanitate 9=ntegrarea şcolară a copiilor cu handicap asociat şi profund” &n *er!a# 5.+%& A71%& (2003(& 14 R3-3. al ==7lea”# Constanţa# 5d. 3onto 91eficienţele sen!oriale din perspecti"a psihopedagogiei speciale F 3sihopedagogia deficienţilor de au! F "ol. (1--..5.0+& (1''4(& 1$ S2#701#& I. (2000(& 1 V+. (2002(& R3-3. A77+ M%. =”# Constanţa# 5d.)# LEducaţia integrat2 a copiilor cu handicapJ# =aşi# 5d.+%& A71%& (2003(& 11 R!>!& C. 2undaţiei <umanitas 2.T$.%7207# D. (2001(& 1/ Ş2+@%7& M. 5. (1''8(& 1' V+. 3@+=%@H 9=ntroducere &n psihopedagogia specială şi &n asistenţa socială”# Ducureşti# 5d.0%7%& P3"35010& D. 3onto 9<andicap# readaptare# integrare”# Ducureşti# 5d.*.N.& B%!+.& P3"%& M%.

(1'')(& 9Hetodologii contemporane &n domeniul defectologiei şi logopediei”# Ducureşti# >ipografia Cni"ersităţii din Ducureşti 93robleme de defectologie”# Ducureşti# >ipografia Cni"ersităţii din Ducureşti 98hidul educatorului”# =aşi# 5d.(& 22 V+. .3.# 3ăun# 5. V+.-%& E.& P#!7& E. . 3@+=%@H 1. 3@+=%@H 93sihopedagogie specială F manual pentru şcoli normale”# Ducureşti# 5. (133. 3@+=%@H LEducaţia integrat2 a copiilor cu handicapJ# =aşi# 5d.-%& E. (133.(& (1'88(& 2$ V+.( (1'8.(& 24 V+. . .-%& E.1.V+.)# LEducaţia integrat2 a copiilor cu handicapJ# =aşi# 5d. 9>ratat de logopedie F "ol. 2undaţiei <umanitas 24 V+.1. 2undaţiei <umanitas# nr.-%& E.-%& E.(& 9%e"ista de psihopedagogie”# Ducureşti# 5d.-%& E. (1''8(& 9>ulburări de limbaA”# &n *er!a# 5. 2. 2444 F 244 21 V+. (1''8(& 2/ V+.(& (1''. . (1--. (133. =” Ducureşti# (2003(& 5d. (133.-%& E.-%& E.

2.' .

Sign up to vote on this title
UsefulNot useful