1

PROIECTAREA FUNDAŢIILOR IZOLATE
4.Fundaţii pentru stâlpi de beton armat monolit.

Tipuri de fundaţii pentru stâlpi de beton armat:
 tip talpă de beton armat, fig. 4.1. a
 tip bloc şi cuzinet, fig. 4.1. b
TBF
>
2
0
c
m
NAS
>
2
0
c
m
NAS
Cuzinet de beton armat
Bloc de beton simplu
TBF

a. b.
Fig. 4. 1. a) Fundaţie tip talpă de beton armat; b) Fundaţie tip bloc şi cuzinet

Criterii de alegere:
a) Adâncimea la care se găseşte terenul bun de fundare: dacă TBF este la suprafaţă
alegem prima variantă.
b) Nivelul apelor subterane: dacă este ridicat, folosim fundaţia tip talpă.
c) Intensitatea încărcărilor:
- la încărcări mari - fundaţii tip talpă de beton armat;
2
- la încărcări mici (<1500kN) şi presiuni acceptabile mai mari de p
acc
>200kPa -
fundaţii tip bloc şi cuzinet.

4.1 Fundaţii izolate tip bloc si cuzinet

Conformarea fundaţiilor rigide depinde de tipul materialului din care e realizat stâlpul,
de intensitatea încărcării şi de adâncimea de dispunere a tălpii fundaţiei.
Fundaţia tip bloc de beton şi cuzinet este alcătuită dintr-un cuzinet de beton armat (a)
şi un bloc de beton simplu (b), conform figurii 4.36 în care se încastrează stâlpul.
Conormarea fundaţiei urmăreşte a asigura transmiterea încărcărilor de la stâlp la terenul de
fundare a cărui capacitate portantă este mult mai mică decât presiunile transmise de stâlp
fundaţiei.

Fig. 4. 2. Fundaţie cu bloc de beton simplu şi cuzinet de beton armat

Cuzinetul poate fi realizat izolat sub un stâlp, conform figurii 4.2 sau realizat ca o
grindă – cuzinet sub 2 – 3 stâlpi, atunci când aceştia sunt apropiaţi.

Fig. 4. 3. Fundaţie tip bloc cu cuzinet izolat

3
Ed fd Ed d
conv
N G N V
p
2 . 1
8 . 0
~ + =
=
s =
acc
acc
d
ef
p
p
BxL
V
p
a.Determinarea dimensiunilor blocului de beton simplu

Determinarea dimensiunilor suprafeţei în plan a tălpii fundaţiei se face astfel încât efectul
acţiunilor de proiectare care acţionează pe talpa fundaţiei să fie mai mic / cel mult egal cu
rezistenţa de calcul a terenului de fundare:
V
d
≤ R
d
(4.1)
Pentru evaluarea capacitaţii portante de proiectare a terenului de fundare în afara
parametrilor geotehnici a straturilor de pământ sunt necesate şi valorile suprafeţei în plan a
tălpii fundaţiei (B x L). Din acest motiv pentru verificarea condiţiei (4.1) se impune
cunoaşterea unor dimensiuni estimative ale suprafeţei în plan a tălpii fundaţiei. Acestea pot fi
adoptate pentru una din variantele:
- adoptarea unor dimensiuni, pe baza experienţei sau a unor lucrări similare;
- un calcul aproximativ, de predimensionare, bazat pe adoptarea unor valori ale
presiunilor de contact presupuse (presiuni acceptabile). Pentru această fază ca
presiuni acceptabile ale terenului de fundare pot fi adoptate valorile presiunilor
convenţionale de bază sau presiunea plastica; date în STAS 3300/2 – 85 sau
NP 112 – 04.

Fig. 4. 4.
Sunt urmarite următoarele etape de predimensionare:
a. Predimensionare

(4.4)

(4.5)
unde: G
fd
– greutatatea de calcul a fundaţiei şi a pământului susţinut
(
f md fd
D L B G · · · = ¸ )
Se consideră o valoare redusă a presiunii acceptabile pentru terenul de fundare
(0,8
conv
p
) pentrtu a ţine seama de efectul corecţiilor (de adâncime şi de lăţime).
4
B L
p
N
B
unde de p
B
N
p
B L
B
L
b
a
B
L
conv
Ed
conv
Ed
ef
· ~ >
s =
= ¬ =
= ÷ = ~
·
o
o
o
o o
o
,
8 . 0
2 . 1
, 8 . 0
2 . 1
4 . 1 2 . 1
2

(4.6)


(4.7)

(4.8)
Determinarea înălţimii blocului de beton se face din condiţia neapariţiei tensiunilor de
întindere în nici un punct al secţiunii periculoase a blocului de beton simplu. Această condiţie
este îndeplinită prin adoptarea valorii înălţimii blocului de beton conform figurii 4.6.
Pentru asigurarea verificării acestei condiţii se impune respectarea relaţiei:
tgo≥tgo
adm
. (4.9)
Valorile tgo
adm
sunt date în tabelul 4.5. Această condiţie trebuie respectată şi în cazul
realizării blocului în trepte (fig.4.6.). Condiţia trebuie respectată pe toate direcţiile.
Tabelul 4.5. Valorile tgo
adm







Pentru valori intermediare ale presiunilor acceptabile se va utiliza valoarea
corespunzătoare presiunii imediat superioare celei efective.










Fig. 4. 5. Fundaţie tip bloc în trepte şi cuzinet

p
acc
(kPa)
tgo
adm

C4/5 C8/10
200 1,15 1,05
250 1,30 1,15
300 1,40 1,30
350 1,50 1,40
400 1,60 1,50
600 2,00 1,85
5
Constructiv, se impun îndeplinirea următoarelor condiţii:
- înălţimea treptei este de minim 400mm la un bloc de beton cu o treaptă;
- blocul de beton poate avea 2 sau maximum 3 trepte, a căror înălţime minimă este de
300mm; înălţimea minimă a treptei inferioare este 400mm;
- clasa betonului este minim C6/7,5; dacă în bloc există şi armături pentru ancorarea
cuzinetului, clasa betonului este minim C8/10;
Presiunile transmise pe faţa superioară a stâlpului este egală cu presiunea din stâlp.
De aceea clasa betonului din cuzinet trebuie să fie aceeaşi cu aceea din stâlp. Alegerea unei
clase inferioare poate fi făcută numai pe baza verificării la strivire locală.

b.Determinarea dimensiunilor cuzinetului
Cuzinetul are în mod obişnuit formă prismatică. În cazul în care lungimea consolei (l)
este mai mare de 400mm el poate fi realizat şi cu teşirea feţei superioare, fără ca unghiul de
teşire să fie mai mare de 35
0
;
- Clasa minima de beton este C8/10. Ea rezultă şi din condiţia de rezistenţă la
compresiune locală a betonului din cuzinet în secţiunea de rezemare a stâlpului (R
c
cuzinet
≥0.7 R
c stâlp
);
- Pentru bloc cu o treaptă, se respectă raportul:
65 . 0 5 . 0 ÷ = =
B
b
L
l
c c
(4.10)
- Pentru bloc cu 2÷3 trepte, se respectă raportul:

5 . 0 4 . 0 ÷ = =
B
b
L
l
c c
.
Pentru determinarea înălţimii cuzinetului trebuie îndeplinită condiţia ca blocul de
beton armat (cuzinetul) să nu foarfece pe conturul perimetrului stâlpului. Comportarea reală a
cuzinetului este mai bună decât cea rezultată din condiţia de mai sus, deoarece nu se poate
produce forfecarea cuzinetului fără forfecarea blocului de beton pe care reazemă. Din acelaşi
motiv la alegerea înălţimii cuzinetului se ţine seama de următoarele condiţii:
- H
c
≥300mm,
- 25 , 0 >
c
c
l
H
(4.11)
- tg|≥2/3.
Dacă: tg|≥1 nu mai este necesară verificarea cuzinetului la forţă tăietoare;
- respectarea condiţiei de ancorare a armăturilor pentru stâlp, cu lungimea
l
ancoraj
+250mm, unde l
a
se determină conform SR EN 1992.

6
c.Verificarea
Verificarea la capacitate portanta se face in starea limita ultima GEO folosind coef.aferenti
cazului 2 de proiectare (CP2).
În această etapă încărcările pe fundaţie se determină cu relaţiile:
V
d
=N
Ed
+G
f
, (4.12)
G
f
= BxLxDx¸
med
(4.13)
¸
med
=20…22kN/m
3
,
N
Ed
– valoarea de calcul a efectului acţiunilor la baza stâlpului.
Se verifică condiţia:
V
d
≤R
d
(4.14)
unde: V
d
– solicitarea de proiectare verticală asupra terenului de fundare
R
d
– capacitatea portantă de proiectare a terenului de fundare.

Valoarea capacităţii portante de calcul a terenului este dată de relaţia
' A
R
p
d
=
,
R
d
d A
R
A
R
¸
'
'
=
, 1 =
R
¸ (pentru CP 3) (4.15)
' ' ' L B A · = , - în cazul fundațiilor continue, încărcate centric A’ = A
B
e B B · ÷ = 2 '
;
L
e L L · ÷ = 2 '
(4.16)
Pentru excentricităţiile caracteristice se pune de asemeni condiţia ca:
6 / B e
kB
<
;
6 / L e
kL
<

În care:
A’ – este aria redusă a suprafeţei în plan a fundaţiei ( ' ' B L· ), determinată conform
figurii şi se calculează cu valorile reduse ale dimensiunii suprafeţei în plan a
tălpii fundaţiei.
p
cr
– presiunea critică de calcul, determinată conform SR EN 1997-1 (STAS
3300/2-85 sau NP 112-04)

Valoarea presiunii calcul se determină funcţie de condiţiile de amplasament, pentru
condiţii drenate sau nedrenate. Se limitează excentricităţiile la maxim 1/6 din dimensiunile
tălpii fundaţiei dreptunghiulare sau la 0,20 din raza fundaţiei circulare. O prevedere
importantă a eurocodului este aceea conform căreia dacă nu se iau măsuri speciale pe
parcursul execuţiei lucrării, se va lua în considerare o excentricitate de până la 0,1 m.
Valoarea presiunii critice a terenului de fundare se determină diferit pentru :
- condiţii nedrenate:

' ) 2 ( ' / q i s b c A R
c c c u d
+ · · · · + = t
(4.17)
în care: b- factor funcţie de înclinarea bazei fundaţiei;
s- factor funcţie de forma suprafeţei tălpii fundaţiei;
i- factor funcţie de înclinarea încărcării produse de o încarcare orizontală H;
- condiţii drenate:
¸ ¸ ¸ ¸
¸ i s b N B i s b N q i s b N c A R
q q q q c c c c d
· · · · · + · · · · + · · · · = ' ' 5 . 0 ' ' ' /
(4.18)


7
d.Calculul tasarii
Aceasta verificare se face in starea limita de exploatare normala.
Valorile coeficientilor partiali pentru starea limita de exploatare normala sunt egali cu 1.
Relatia de verificare conform EC7 :
Ed≤ Cd
Terenul se imparte in straturi elementare cu inaltimea h≤0.4B.
hi=grosimea unui strat elementar
ad ef
s s s

¿
·
· · =
i
i
med
zi
E
h
s
o
| 100
; 8 . 0 = |
2
inf sup
zi zi med
zi
o o
o
+
=

n z
p · =
0
o o
(4.19)
) , (
0
B
L
B
z
f = o
gz z
o o 2 . 0 <
(zona activa)
) (
i f i i gz
D h ¸ ¸ o · + · =
¿


e.Armarea cuzinetului
Armătura de rezistenţă de la baza cuzinetului se determină pentru preluarea
momentului încovoietor determinat în secţiunile din jurul stâlpului, prin încărcarea suprafeţei
tălpii cuzinetului cu diagrama de presiuni pe talpa cuzinetului din încărcările exterioare.
a. Armătura de rezistenţă de la talpa cuzinetului, mărcile 1 şi 2 sunt sub formă de bare
independente dispuse paralel cu laturile cuzinetului. (fig. 4.7)
Armătura de rezistenţă de la talpa cuzinetului, mărcile 1 şi 2 sunt sub formă de bare
independente dispuse paralel cu laturile cuzinetului.
Condiţiile constructive pe care trebuie să le îndeplinească sunt:
ø
min
≥10mm,
d
min
≥100mm / d
max
≤250mm (4.20)
p
min
≥0,01% (OB37)
p
min
≥0,075 (PC52), pe fiecare direcţie.
b. Armătura de la partea superioară a cuzinetului (fig. 4.8), marca 3, asigură legatura
dintre cuzinet şi blocul de beton simplu.

8

Fig. 4. 6. Armarea cuzinetului
- Dacă pe suprafaţa tălpii cuzinetului apar numai tensiuni de compresiune, nu este
necesar calculul / dispunerea acestei armături de ancoraj.
- În cazul în care pe suprafaţa cuzinetului apar şi tensiuni de întindere, pentru
preluarea acestora se impune prevederea acestei armături de ancoraj.

Fig. 4. 7. Armătura de la partea superioară a cuzinetului

Ea se dimensionează din verificarea la compresiune excentrică a secţiunii de beton
armat pe suprafaţa de contact dintre cuzinet şi blocul de beton simplu.
Se ia in considerare rezistenţa de calcul a betonului , cu valoarea:
2
,
2
c c
cuz cap st
calc
l b
M
R
·
·
=
+
-
(4.21)
unde: b
c
– este lăţimea tălpii cuzinetului.
- armătura se distribuie uniform pe laturile cuzinetului şi se prevede cu ciocuri
cu lungimea minimă de 15Φ.
9
c
b a T · · · =
1
2
1
o
Dacă datorită unor încărcări de calcul mari, apare o distribuţie a presiunilor conform
figurii, armătura marca 3 se dispune pentru preluarea tensiunilor de întindere.
(4.22)

În acest caz se impune şi verificarea la moment negativ (M
-
) a cuzinetului încărcat cu
forţele dezvoltate în armăturile de ancorare.
Armăturile marca 3 se dispun sub forma a cel puţin 2 bare. Condiţiile constructive pe
care trebuie să le îndeplinească această armătură sunt aceleaşi cu cele ale armăturii de
rezistenţă a cuzinetului.
b. Armăturile pentru stâlp (mustăţi), marca 5, asigură conectarea cuzinetului cu stâlpul
de beton armat (fig. 4.8). Ele rezultă din dimensionarea / verificarea stâlpului. Au
aceleaşi număr de bare, acelaşi diametru şi poziţie în plan ca armătura de la baza
stâlpului. Pentru poziţionarea armăturilor verticale pentru stâlp se dispun etrieri în cel
puţin 2 secţiuni. Armăturile trebuie prelungite în fundaţii pe o lungime de cel puţin
l
a
+250mm.
Armătura de legătură trebuie montată în cuzinet înainte de turnarea acestuia.
Lungimea de înnădire dintre armătura de legătură şi armătura stâlpului se
considera conform SR EN 1992. La stâlpii armaţi cu 4 bare la colţuri, înnădirea tuturor
barelor se face în aceeaşi secţiune. Pentru stâlpii care au mai mult de 8 bare,
înnădirea se recomandă să se facă în cel puţin două secţiuni. Dacă avem încărcări
mari înnădirea se recomandă să se facă la nivelul parterului (construcţiei cu subsol).
În zona de înnădire a armăturilor stâlpului de mustăţile fundaţiei se dispun
etrieri mai deşi (≤10Φ).
c. Armăturile înclinate se dispun numai dacă tgβ<1, şi se dispun pentru preluarea forţei
tăietoare în consolele cuzinetului.
4.3.3. Calculul momentelor încovoietoare pentru dimensionarea armăturii de
rezistenţă de la talpa cuzinetului

Calculul momentelor încovoietoare positive în cuzinet se face considerând încastarea
consolelor în secţiunea de la faţa stâlpului (fig. 4.9).
Se recomandă folosirea metodelor aproximative (vezi fundaţia tip talpă de beton
armat), din presiunile pe suprafaţa de contact dintre cuzinet şi bloc (nu luăm în considerare
greutatea proprie a cuzinetului).
10
lc
b
c
y
y
x x
p1
p2
pm
p0
lx
l
y
MEd
NEd
y
y
My

Fig. 4. 8. Calcului momentelelor încovoietoare în cuzinet
( )
2
2 2
0 1 0 0 1 0
1 2
( )
2 2
2 1
( )
2 3 2 2 3
2
y y
y c y m c m
x x x x
x c x x c
m
l l
M l l p l p
l l l l
M b l p p p l b p p p
p p
p
= · · · = · ·
( ·
(
= · · · + ÷ · · · = · · + ÷ ·
(
(
¸ ¸
¸ ¸
+
=
(4.24) / (4.25)
Calculul momentelor încovoietoare M
x
şi M
y
se face încărcând consola din dreapta stâlpului,
de sub axa x cu presiunea de pe suprafaţa de contact, conform figurii 4.8.
Observaţii:
1. Dacă p
2
<0 pentru determinarea diagramei de presiuni pe talpa fundaţiei admitem
p
2
=0, iar:
c b
N
p
c
ST
· ·
·
=
3
2
1
, unde
6
,
2
c c
l
e e
l
c = ÷ =
(4.26)
2. Când pentru momente mari aria activă de pe suprafaţa de contact cuzinet-bloc este
mai mică de 70% din talpa cuzinetului (l
c
*b
c
), momentele încovoietoare de calcul a armăturii
sunt momentele încovoietoare din stâlpi pe cele două direcţii:
M
x
=M
x,st
(4.27)

M
y
=M
y,st
.



11
f.Grinda de echilibrare
Pentru reducerea rotirilor diferenţiale ale fundaţiei datorită concentrării presiunilor de
contact spre una din extremităţile fundaţiei, se pot lega fundaţiile vecine cu grinzi de torsiune,
(fig. 4.11). Soluţia se recomandă în special pe amplasamentele la care se aşteapă rotiri
diferenţiale ale fundaţiilor, datorate stratificaţiei neomogene în lungul clădirii.

Fig. 4. 9. Schema de calcul a grinzilor de contrabalansare
Aceleaşi soluţii se adoptă şi pentru fundaţiile cu excentricităţi mari în raport cu stâlpii,
la care considerarea efectului de reducere a excentricităţii sarcinii din stâlp nu conduce la o
dimensionare economica a tălpii, la fundaţii excentrice la care împingerea orizontală nu este
preluată de suprastructură. Ele pot fi folosite şi pentru reducerea tasărilor diferenţiale între
fundaţiile vecine, asigurând preluarea momentelor induse de tasările neuniforme la nivelul
fundaţiilor.
Calculul fundaţiilor cu grindă de echilibrare se face în două ipoteze:
a. Grinda de echilibrare are o rigiditate mare la încovoiere în raport cu stâlpul
k
gr
/k
st
=10…15. În acest caz solicitările din stâlpi se transmit prin întreaga suprafaţă a
tălpii grinzii şi fundaţiilor, (fig. 4.34).




Fig. 4. 10. Schema de calcul a grinzii de echilibrare
b. Grinda are o rigiditate mică la încovoiere în raport cu stâlpul k
gr
/k
st
<10,
solicitările din grindă pe distanţa dintre stâlpi fiind determinate numai de solicitările
transmise prin secţiunea de capăt. Calculul se face pornind de la schema de calcul din
12
figura 4.13. Plecând de la o valoare a excentricităţii “e” (impusă), se determină
rezultantele presiunilor reactive pentru cele două fundaţii.

, 1
1 1
|
.
|

\
|
+ =
L
e
N R
|
.
|

\
|
÷ =
L
e
N N R
1 2 2
(4.29)
Cunoscând valoarea presiunii acceptabile pentru terenul de fundare (p
acc
), suprafaţa
în plan a celor două fundaţii va fi:

acc
f
p
G R
A
1 1
1
+
=
,
acc
f
p
G R
A
2 2
2
+
= , (4.30)
În care G
f
– este greutatea proprie a fundaţiei şi cota parte din greutatea grinzii de
echilibrare.

Fig. 4. 11. Schema de calcul a solicitărilor secţionale cu grinda de echilibrare
Cunoscând valorile suprafeţelor în plan a tălpii fundaţiilor se determină dimensiunile
fundaţiilor, astfel încât să fie compatibile cu dimensiunile geometrice şi excentricitatea iniţială
luată în calcul. De asemenea se face verificarea fundaţiilor după metoda stărilor limită, la fel
ca şi la fundaţia izolată centrică.
Dacă condiţiile cerute de verificarea după MSL nu sunt îndeplinite se alege o nouă
valoare a excentricităţii “e”, calculul repetându-se până la verificarea condiţiilor de
dimensionare a suprafeţei în plan a fundaţiei.
Pe baza dimensiunilor tălpii se stabilesc dimensiunile secţiunii transversale a
fundaţiilor. Se determină în continuare diagrama momentelor încovoietoare şi forţe tăietoare
în lungul grinzii de echilibrare, cu care se determină cantitatea de armătură (fig. 4.14).
Armarea fundaţiilor celor doi stâlpi se face după indicaţiile date la fundaţia izolată elastică

Sign up to vote on this title
UsefulNot useful