MAX WEBER Etica protestantă şi spiritul capitalismului Traducere de Alexandru Diaconovici Prefaţă de prof dr !

oan Mi"ăilescu

IWCITATU5 #op$ri%"t & '(() Editura INCITAÎUS (S-C *i+rom Antet , R * - Bucureşti. pentru pre/enta versiune rom0nească Toate drepturile re/ervate Prefaţa este pu+licată prin ama+ilitatea autorului- relu0nd postfaţa din ediţia 1umanitas233) e4mail5 incitatus6pu+lis"in%7%mx net Titlul ori%inal5 Die protestantische Ethik und der Geist des Kapitalismus Textul corespunde versiunii din Gesammelte Aufsătze zur Religionssoziologie, 1920 Redactor5 Andreea 8ăstase Te"noredactor5 Aurelian Ardeleanu #operta5 !on 8ăstase !,B8 39)4:;<9<4(4=

PR>TE,TA8T!,M ?! #AP!TA*!,M Deşi au trecut peste :( de ani de la moartea sa- Max We+er este considerat unul dintre marii %0nditori contemporani- unii exe%eţi nee/it0nd să42 privească drept cel mai mare sociolo% al tuturor timpurilor {pontemporarteitatea lui Weber nu decur%e numai din faptul că este cel mai citat sociolo%- ci- @n primul r0nd- din actualitatea anali/elor sale şi din permanenta reconsiderare a contri+uţiilor sale metodolo%ice şi epistemolo%ice A creat o operă impresionantă- care @n Rom0nia ultimelor decenii a fost cunoscută doar de un număr restr0ns de specialişti *a acest fapt au contri+uit două situaţii Mai @nt0i- o limitare de ordin editorial5 a+senţa traducerilor @n lim+a rom0nă a principalelor opere ale sociolo%ului %erman @n al doilea r0nd- o limitare de ordin ideolo%ic5 We+er aAost considerat unulB dintre principalii adversari teoreţAcA6CiAdeolo%ici ai lui Darl Marx !n consecinţă- opera sa tre+uia ţinută departe EdeFFceTpe căfeTar fi putut influenţa De la apariţia ei- Etica protestantă şi spiritul capitalismului a provocat aprinse controverse care nu au @ncetat nici astă/i - #ontroverse de ordin istoric- @n primul r0nd- dar şi de ordin actual prin punerea @n corelaţie a două cate%orii mari de fapte5 reli%ia şi de/voltarea economică #apitalismul- ca tip de or%ani/are economică- a condus la o de/voltare fără precedent a societăţilor- aAun%0nd să fie considerat la nivelul simţului comun- c0t şi al unor concepţii ideolo%ice- drept sin%ura cale raţională de de/voltare modernă = Prefaţă #apitalismul a apărut @ntr4o anumită parte a lumii 4 Europa occidentală 4 şi s4a extins treptat- aAun%0nd un sistem de or%ani/are economică de cuprindere mondialăG #um se explică faptul că el a apărut @ntr4o anumită /onă- căH4H0 reuşit doar @n anumite societăţi- iar @n altele nuIJ Acestea sunt @ntre+ările principale la care We+er oferă un răspuns @n lucrarea sa Răspunsurile date6de We+er au do+0ndit @n ultimii ani o actualitate ne+ănuităG Kările foste socialiste sunt @n pre/ent @n faţa unor noi opţiuni @n ceea ce priveşte modelele de de/voltare Dintre aceste modele- capitalismul este privit drept una dintre cele mai si%ure posi+ilităţi La reuşi @nsă capitalismul @n ţările est4 europene- la fel de +ine cum a reuşit @n Europa de vest- @n ,tatele Mnite aleHAmericii- #anada- Australia- Naponia sau @n alte ţări cuprinse @n cate%oria celor puternic de/voltateI Pentru a putea da un răspuns credi+il la această @ntre+are- cunoaşterea anali/ei istorice pe care We+er o face %ene/ei capitalismului este deose+it de utilă 8u numai pentru specialiştii @n domeniul ştiinţelor sociale şi politice- dar şi pentru cei care se H ocupă de ela+orarea politicilor economice şi sociale Paradi%ma apariţiei capitalismului şi a de/voltării economice şi sociale @n %eneral ela+orată de Darl Marx continuă să fie foarte pre/entă @n %0ndirea şi

acţiunile oamenilor politici din fostele ţări socialiste Pentru a putea fi @nţeleasă de un număr c0t mai mare de oameni- această paradi%mă a fost simplificată p0nă la %rotesc De/voltarea economică şi socială O@n speţă cea de tip capitalist. a fost posi+ilă datorită de/voltării forţelor productive Oinovaţiile te"nice- creşterea calificării forţei de muncă- perfecţionările @n or%ani/area producţiei. care- la r0ndul ei- a determinat perfecţionarea relaţiilor de producţie şi de/voltarea unei anumite suprastructuri ideolo%ice şi instituţionale ,c"emati/0nd foarte mult paradi%ma marxistă- de/voltarea economică şi socială ar fi posi+ilă dacă s4ar asi%ura o +a/ă te"nică modernă- un volum suficient de mare de capital- o forţă de muncă calificată şi competenţele mana%eriale necesare @n rest- nu ar mai fi dec0t o pro+lemă de timp >amenii ar tre+ui doar să aştepte +inefacerile unei de/voltări si%ure Protestantism şi capitalism < Evoluţia din ultimele decenii a multor ţări din Africa- America *atină şi Asia dovedeşte că această sc"emă de %0ndire şi de acţiune socială a condus @n puţine ca/uri la re/ultatele scontate Analiştii acestor situaţii au fost nedumeriţi de faptul că modelul de de/voltare capitalist care a condus la re/ultate at0t de +une @n re%iunile @n care a apărut nu a dus la re/ultate similare şi @n alte /one #onclu/ia a fost că @n de/voltarea capitalismului intervin mult mai mulţi factori dec0t sunt avuţi @n vedere @n paradi%ma marxistă Pentru a @nţele%e rolul acestor factori- anali/a lucrării lui We+er Etica protestantă şi spiritul capitalismului redevine foarte utilă şi actuală #apitalismul a apărut @ntr4o /onă %eo%rafică @n care iniţial nu se @ntruneau complet precondiţiile sta+ilite @n paradi%ma marxistă !novările te"nolo%ice din Asia de sud4est nu au condus la sc"im+ări importante @n domeniul economic şi social Mnele dintre aceste inovaţii au fost preluate de Europa occidentală şi utili/ate @n forme noi de or%ani/are economică- @n timp ce /onele @n care ele au fost produse au rămas vreme @ndelun%ată nesc"im+ate @n structurile lor economice şi sociale Din punctul de vedere al disponi+ilităţilor @n capital- alte /one din Europa O,pania- Portu%alia şi- parţial- Pranţa. erau @ntr4o situaţie mult mai avantaAoasă #ea mai mare parte a aurului şi ar%intului care provenea din *umea 8ouă nu făcea dec0t să tran/ite/e prin metropolele spaniolă şi portu%"e/ă Kările de Nos care erau @n acea vreme colonii spaniole +eneficiau mai mult de +o%ăţiile *umii 8oi Afluxul de capital a determinat @n ,pania c"iar un anumit declin al producţiei interne ,4au extins aspiraţiile no+iliare şi decur%0nd din aceastadorinţa de a nu mai munci ,pania a fost nevoită să plătească sume tot mai mari pentru importurile de produse necesare consumului alimentar şi de produse manufacturate Kările precatolice- deşi dispuneau de capitaluri importante şi de unele dintre cele mai avansate te"nolo%ii ale vremii- au cunoscut o de/voltare capitalistă relativ t0r/ie Pentru ca noul sistem de or%ani/are economică de tip capitalist să poată să apară şi să se extindă au fost necesare com+inarea mai multor factori şi manifestarea unora care nu se

;

Prefaţă re%ăsesc @n celelalte /one ale lumii Acest factor deose+it este identificat de We+er @n corelaţia dintre etica reli%ioasă şi comportamentele economice !n concepţia luiQWe+er- comportamentele economice au un conţinut etic intrinsec Pentru omul modern- munca este o datorie- un semn de virtute şi o sursă de satisfacţie personală 4aceasta este o trăsătură a Romului capitalist modernHH- dar ea are o ori%ine transcendentală şi o semnificaţie reli%ioasă evidentă pe care sociolo%ul %erman @şi propune să o reliefe/e R,piritul capitalismuluiS la We+er are o semnificaţie care contrastea/ă cu un alt tip de activitate pe care el @l desemnea/ă ca fiind RtradiţionalS #omportamentul tradiţional este evident atunci c0nd muncitorii preferă muncă mai puţină @n loc de +ani mai mulţi- c0nd @n orele de muncă urmăresc maximum de confort şi minimum de efort- c0nd se dovedesc incapa+ili să se adapte/e la noile metode de muncă El se manifestă atunci c0nd @ntreprin/ătorii se concentrea/ă pe o %amă diversificată de produse şi nu pe producţia de calitate standardi/ată- c0nd ritmul muncii lor este ine%al- c0nd se mulţumesc cu venituri care permit o viaţă conforta+ilă şi c0nd relaţiile lor cu lucrătorii- ne%ustorii şi concurenţii sunt mai cur0nd personale şi directe Alte trăsături ale spiritului tradiţional sunt /%0rcenia şi lipsa de scrupule @n or%ani/area afacerilor Treptat- acest Rspirit tradiţionalS a cedat locul unui nou spirit orientat după anumite principii morale #"iar dacă el se mai practică- aşa cum a fost ca/ul la sf0rşitul Evului Mediu t0r/iu- a @nceput să fie disimulat- toleranţa pu+lică faţă de el diminu0ndu4se mult Deose+irile dintre cele două tipuri de comportamente se pot o+serva şi @n modul @n care @ntreprin/ătorii urmăresc c0şti%ul Tntreprin/ătorul tradiţional do+0ndeşte c0şti%ul prin camătă şi circulaţia +anilor- prin participarea la finanţarea unor tran/acţii politice cum ar fi revoluţiile- ră/+oaiele- confruntările @ntre %rupări politice- prin exploatarea colonială sau fiscală- prin utili/area forţei de muncă aservite- prin comerţul monopolist cu coloniile sau prin utili/area a diferite metode de impo/itare #0şti%urile reali/ate din acest comportament depindeau foarte mult de fluctuaţiile politice Protestantism şi capitalism 9 @n contrast cu acest comportament- capitalismul urmăreşte c0şti%ul @n mod raţional- prin comerciali/area continuă pe o piaţă li+eră- dar dominată de re%uli şi le%i- prin de/voltarea de @ntreprinderi productive care folosesc conturile conta+ile- prin operaţiile financiare- prin tran/acţiile speculative cu +unuri standardi/ate- prin administrarea permanentă a or%anismelor politice- prin de/voltarea @ntreprinderilor orientate @n funcţie de o+ţinerea profitului pe termen lun% #apitalismul este o or%ani/are economică de tip raţional care cuprinde @ntreprinderi +a/ate pe investiţiile pe termen lun%- pe li+ertatea Auridică a forţei de muncă- pe divi/iunea planificată a muncii @n cadrul @ntreprinderii şi pe alocarea factorilor de producţie @n funcţie de cerinţele pieţei

aceştia au constituit @nsă ca/uri i/olate şi nu au putut impune o nouă ordine economică Pentru ca noul comportament să se %enerali/e/e @n @ntrea%a societate.u+ acest aspect.conceptele eticii seculare şi doctrinele reli%ioase ale protestantismului De aici nu tre+uie să tra%em conclu/ia că părinţii Reformei au urmărit @n mod deli+erat promovarea Rspiritului capitalismuluiS We+er afirmă doar că doctrinele protestante conţin @n mod implicit @ncuraAări ale noului tip de comportament economic.care au muncit mai mult şi mai %reu dec0t oricare dintre lucrătorii lorcare au avut un consum modest şi şi4au folosit economiile pentru a le investi @n perioadele premoderne.aceasta ar @nsemna o ne@nţele%ere a .@ntruc0t intensificarea activităţii reli%ioase şi intensificarea activităţii economice sunt.pe de o parte.@n vestul Europei s4au @nre%istrat.ocietăţile care au @m+răţişat protestantismul au făcut @nsă excepţie de la aceste re%ularităţi istorice Pentru a explica această excepţie.cu condiţia ca păcătosul să4şi recunoască %reşelile şi să se conducă @n continuare după preceptele divine Protestantismul induce o concepţie nouă asupra predestinării Paptul de a fi ales sau damnat este sta+ilit de Dumne/eu de la @nceputurile timpurilor şi pentru totdeauna >mul nu poate şti dacă a fost ales sau damnat.a fost necesar ca el să4şi ai+ă ori%inea nu @n comportamentele individuale.@n mod o+işnuit.#onsiderat la nivelul comportamentului individual.spiritul capitalist nu este o invenţie a+solută a epocii moderne şi a unei anumite /one %eo%rafice @ntotdeauna au existat @ntreprin/ători care şi4au condus @n mod sistematic afacerile.ci @n ceva comun tuturor mem+rilor unei societăţiceva care să fie acceptat ca de la sine @nţeles Acest ceva comun maAorităţii mem+rilor unei societăţi este identificat de către We+er @n etica protestantismului @n secolul al XL!4lea.o intensificare a activităţilor reli%ioase prin Reformă Această situaţie este aparent paradoxală.o intensificare a activităţii economice şi comerciale.We+er procedea/ă la o anali/ă comparativă a doctrinelor teolo%ice dominante @n perioada capitalismului timpuriu Această anali/ă @l conduce la conclu/ia existenţei unor puternice le%ături @ntre modelele comportamentale.incompati+ile Experienţele multor societăţi pro+ea/ă că intensificarea activităţii reli%ioase este @nsoţită de o diminuare a preocupărilor pentru aspectele laice..pentru că o asemenea ştiinţă ar @nsemna ca el să poată pătrunde misterele divine şi să4şi poată ne%ocia destinul cu Dumne/eu @n cele din urmă.iar.cu doctrina predestinării .Qprotestantismul a marcat o diferenţiere evidentă @n raport cu catolicismul @n doctrina catolică Oşi @n cea ortodoxă.@n special.cum este ca/ul.de %radul @n care aceştia respectă poruncile divine 8iciodată nu este prea t0r/iu pentru a intra @n %raţia divină #"iar şi cele mai cumplite păcate pot fi iertate.pe de altă parte.iar intensificarea activităţilor economice este @nsoţită de o : Prefaţă scădere a pietismului sau c"iar indiferenţă reli%ioasă .Dumne/eu este +un şi @ndurător Paptul de a fi ales sau damnat depinde @n mare măsură de comportamentul indivi/ilor.

individul trăieşte o stare dramatică.ele sunt de apreciat ca daruri ale lui Dumne/eu pe care omul nu le poate refu/a At0ta timp c0t 10 Prefaţă Protestantism şi capitalism !! este re/ultatul unui efort permanent.tarea de %raţie sau de damnare este "otăr0tă de o putere a+solută şi nu depinde de ceea ce face omul Doctrina protestantă a predestinării produce.c"iar şi @n ru%ăciuni este rău pentru că omul se sustra%e astfel de la o viaţă activă care este sin%ura conformă cu cerinţele lui Dumne/eu Munca perpetuă este modul de viaţă poruncit de Dumne/eu căruia fiecare om tre+uie să i se conforme/e Mtilitatea muncii este Audecată după re/ultatele +une o+ţinutecare la r0ndul lor repre/intă semne ale %raţiei divine Profitul şi +unăstarea sunt condamna+ile numai dacă ele conduc la lenevie şi delăsare Dimpotrivă.dacă sunt re/ultatul @ndeplinirii o+li%aţiilor.o .omul tre+uie să lucre/e @n permanenţă @n sluA+a lui Dumne/eu şi să se comporte ca un ales @n a+senţa oricărui miAloc ma%ic de a atin%e starea de %raţie.a @ndoielilor #redinciosul tre+uie să folosească fiecare clipă din viaţa sa pentru a servi %loria lui Dumne/eu şi pentru a do+0ndi @ncrederea asupra Rale%eriiS sale A folosi viaţa @n conversaţii inutile@n petreceri de societate.dormind mai mult dec0t este necesar pentru menţinerea sănătăţii.oluţia oferită de #alvin este ca omul să se comporte ca şi cum ar fi ales şi să respin%ă orice @ndoială ca pe o tentaţie a diavolului Pentru a4şi depăşi @ndoielile şi a se convin%e că se numără printre cei aleşi.=. oferă un răspuns la această nelinişte #onform acestei doctrine.ceea ce ştim este doar faptul că unii oameni sunt aleşiiar alţii sunt damnaţi #um a luat Dumne/eu această deci/ie nu ştim şi nici nu putem aplica principiile Austiţiei păm0nteşti la "otăr0rile divine pentru că am da dovadă de lipsă de credinţă @n faţa acestei deci/ii implaca+ile.preotul.de permanentă Protestantism şi capitalism 9 incertitudine Doctrina predestinării ela+orată de #alvin O2<(342<.atotputerniciei şi atotştiinţei lui Dumne/eu .sacramentele nu42 pot aAuta 8ici Dumne/eu @nsuşi nu42 poate aAuta pentru că ar @nsemna că a %reşit @n deci/iile sale ori%inare .do+0ndirea de c0şti%uri este o o+li%aţie.o stare de inconfort psi"ic @ntruc0t nu mai poate coopera cu Dumne/eu la făurirea propriului destin şi nici nu4i poate pătrunde misterele.omul devine neputincios Biserica.omul nu are altă soluţie dec0t de a duce o viaţă ascetică Tocmai @n acest comandament al eticii protestante este identificată de către We+er le%ătura dintre calvinism şi Rspiritul capitalismuluiS Doctrina predestinării şi alte doctrine teolo%ice conexe @ncuraAea/ă viaţa activămunca 2 Doctrina puritană ar%umentea/ă credincioşilor faptul că munca este sin%ura apărare @mpotriva tentaţiilor.pentru @nceput.

ectele protestante şi asociaţiile voluntare din .pentru că omul este doar un servitor care tre+uie să dea socoteală pentru toate +unurile pe care Dumne/eu le4a pus la dispo/iţia sa Munca desfăşurată conform comandamentelor lui Dumne/eu este sin%urul miAloc de a o+ţine certitudinea asupra %raţiei divine #omportamentele @ntreprin/ătorilor protestanţi din secolele al XL!4lea şi al XL!!4lea sunt o reflectare a acestui principiu etic dedus din doctrinele reli%ioase Munca permanentă.ectele puritane sunt un ca/ special de or%ani/aţii voluntare @n care aderenţii duc acelaşi mod de viaţă şi urmăresc să4i excludă pe necredincioşi de la viaţa internă a %rupului Mem+rii sectelor @şi de/voltă un puternic sentiment de solidaritate pe +a/a credinţelor comune şi a convin%erii că ei sunt cei aleşi de Dumne/eu să sta+ilească o aristocraţie spirituală separată de restul lumii Mem+rii sectelor tre+uie să pro+e/e @n permanenţă că ei deţin calităţile pentru care au fost admişi #redinciosul tre+uie să facă pro+a @n faţa celorlalţi mem+ri ai sectei.tatele Mnite sunt folosite de el ca explicaţii ale mecanismului social prin care structurile morale ale puritanilor au putut fi introduse @n societate .dar @n primul r0nd tre+uie să4şi pro+e/e acest lucru sie @nsuşi Toată viaţa este pentru credincios o permanentă pro+ă >r%ani/area socială a sectelor a oferit miAloacele prin care etica puritanismului a fost asimilată modului metodic de viaţă Modelul sectelor puritane a fost preluat şi de către alte con%re%aţii şi comunităţi reli%ioase Evit0nd reducţionismul.de asemenea.datorie pentru @ntreprin/ător Doctrina puritană se opune.pietatea.ci şi4a concentrat anali/a asupra modului @n care doctrinele Reformei şi morala puritanilor au devenit un mod de viaţă pentru un @ntre% %rup de oameni Pentru a răspunde la această pro+lemă.simplitatea şi autocontrolul @n toate acţiunile sunt trăsături care se %enerali/ea/ă rapid pe măsura statornicirii protestantismului Anali/a doctrinelor teolo%ice şi a scrierilor pastorale din cadrul protestantismului pune @n evidenţă faptul că acestea conţin @n mod intrinsec ideile @ncuraAării planificării şi urmăririi permanente a c0şti%ului economic @n acest fel.fost doar unul dintre multele fenomene care au condus la creşterea raţionalismului @n diversele aspecte ale vieţii sociale RaţionalismuAs4a manifestat @ndeose+i @n civili/aţia vestică şi este @ntr4o măsură importantă corelat cu de/voltarea capitalismului .We+er arată că etica protestantA*a4.el a făcut o anali/ă specială a comunităţilor sectare .slă+iciunilor emoţionale @n viaţa personală Exa%erarea relaţiilor emoţionale dintre oameni @i plasea/ă @n pericolul de a se lăsa pradă idolatriei >rice c"eltuială este suspectă din punct de vedere moral dacă ea serveşte plăcerilor.protestantismul ca mişcare reli%ioasă a influenţat de/voltarea culturii materiale şi a imprimat o tendinţă %enerală activităţilor oamenilor !mpulsurile psi"olo%ice care4şi au ori%inea @n credinţele şi practicile reli%ioase au dat un sens vieţii cotidiene a oamenilor şi i4au determinat să adere la acest sens We+er nu a @ntreprind o anali/ă @n sine a ideilor reli%ioase.

*ondon.#M V #a orientare %enerală.B 1 M Ro+ertson.nu a condus la capitalism Dimpotrivă. An !ntellectua& Portrait' *ondon Met"uen [ #o *td 23<3B N #o"enRRaţional #apitalism in Renaissance !tal$S.@n American (ournal of )ociolog*.#am+rid%e Mniversit$ Press.deşi este similar din punct de vedere teolo%ic cu calvinismul european.el a avut @n Africa mai cur0nd un impact conservator dec0t inovator Teoria de/voltată de We+er @n Etica protestantă şi spiritul capitalismului tre+uie percepută @n dimensiunile pe care i le4a dat autorul ei5 o teorie de explicaţie re%ională şi istorică A face din această teorie un model explicativ %eneral şi a o contrapune altor teorii privind %ene/a capitalismului Ocum ar fi teoria marxistă.23))5 R Bendix.Aspects of the Rise of Economic !ndividualism.teoria lui We+er este considerată o ipote/ă plau/i+ilă Puncte de vedere @n spriAinul teoriei sale au fost formulate de către R 1 TaXne$.cu empirismul ştiinţific.@n Aurisprudenţă.@n utili/area metodelor experimentale.Religion and the Rise of apitalism.ociolo%ul %erman afirmă că @ntre protestantism şi capitalism este o le%ătură incidentală şi nu o dependenţă cau/ală a+solută *ucrarea sociolo%ului %erman este mai cur0nd o formulare de ipote/e pentru cercetări viitoare Asemenea cercetări E s4ar putea referi la modul @n care raţionalismu*asceţic aA6p6uriţanilpr a afe tat or!ani"area#$ie%ii de /i cu /i a %rupurilor &o iale' @ncep0nd cu con%re%aţiile şi termin0nd cu statul naţional."a# $e%er.expansiunea nelimitată a pieţelor.Raţionalismul a fost folosit @n Lest @n cunoaşterea şi o+servaţia ştiinţifică.cu de/voltarea te"nolo%iei moderne şi a culturii 2' Prefaţă !pote/ele formulate de We+er au fost preluate şi anali/ate şi de către alţi sociolo%iV care au evidenţiat modul cum s4au com+inat influenţele ideilor reli%ioase şi ale altor factori @n %ene/a capitalismului5 inovaţiile te"niceafluxurile de +o%ăţii din *umea 8ouă. 8eX YorZ 1arcourt Brace Novanovic" 23'.calvinismul transpus de olande/i şi de "u%"enoţii france/i @n Africa de .marile disponi+ilităţi de forţă de muncă li+eră din punct de vedere Auridic Aceşti sociolo%i au arătat că protestantismul nu a condus @n mod necesar pretutindeni la capitalism De exemplu.@n anali/a istorică. ar @nsemna să4i atri+uim autorului o exa%erare şi c"iar o eroare pe care nu le4a comis Prof dr !> A8 M!1W!*E.ud.@n or%ani/area administraţiei şi a activităţilor economice Deşi >rientul a fost foarte avansat @n multe domenii ale cunoaşterii.We+er afirmă că anumite aspecte ale culturii modeme au fost determinate de forţe reli%ioase Preci/area intensităţii acestor le%ături ar necesita studii mai numeroase şi mai amănunţite .sistemati/area raţională a >ccidentului i4a fost totuşi străină *a o asemenea evoluţie a >ccidentului au contri+uit şi ideile reli%ioase Uenerali/0nd anali/a.cum se relaţionea/ă el cu raţionalismul umanist. .

atholicism' Protestantism and apitalism.Mac"iavelli a avut precursori @n !ndia.nici cărţile de drept indiene sau din alte părţi nu au pre/entat formele sistematice de %0ndireat0t de esenţiale unei Aurisprudenţe raţionale.1arper Torc"+ooZs 23.care erau specifice dreptului roman şi celui occidental.istemati/ationS @n American )ociological Reuie+.ceea ce face ca de/voltarea ei să fie @ncă şi mai uimitoare Ueometria indiană nu avea o demonstraţie raţionalăB era şi ea un produs al intelectului %recesc.nu a avut un fundament +iolo%ic şi @n special +ioc"imic #"imia raţională a lipsit din toate /onele culturale.=< Puncte de vedere @n contradicţie cu cele susţinute de We+er au fost formulate de A Panfani.dar %0ndirii politice indiene i4a lipsit o metodă sistematică de comparat cu aceea a lui Aristotel.deose+it de evoluată."eet [ Ward.deşi @n ca/ul celei din urmă de/voltarea completă a unei teolo%ii sistematice tre+uie pusă pe seama creştinismului influenţat de elenism.sau care să posede concepte raţionale 8ici interpretările indiene O?coala Mimamsa.nu avea metoda lui Tucidide E adevărat.şi numai @n aceastaau apărut fenomene culturale care.23:(.din care face parte studiul de faţă On red . 8eX YorZ . 8eX YorZ.mai ales @n !ndia.după cum ne place să credem.cu excepţia >ccidentului @n #"ina.mai presus de toate @n !ndia.care a fost @n mod esenţial.cunoaşterea şi o+servaţia de mare rafinament au existat şi @n alte părţi.ştiinţele indiene ale naturii nu cunoşteau metoda experimentală.care a mai creat şi mecanica şi fi/ica Deşi V Aflată @n desc"iderea seriei Gesammelte Aufsătze zur Religionssoziologie.:<5 R #ollins.la fel ca la+oratorul modern Din acest motiv.@nţelepciunea filo/ofică şi teolo%ică de cel mai profund %en nu se re%ăsesc doar aici.nici codificarea extinsă practicată mai ales @n >rientul Apropiat.de vreme ce @n !slam şi @n c0teva secte indiene nu a existat dec0t fra%mentar Pe scurt.o persoană aparţin0nd civili/aţiei europeane moderne tre+uie să se @ntre+e cărei com+inaţii de @mpreAurări i s4ar datora faptul că @n civili/aţia occidentală. A riti-ue of "a# $e%er.deşi extrem de de/voltată ca te"nică empirică.se află @ntr4o linie de evoluţie cu o semnificaţie şi o valoare universale' Doar @n >ccident există ştiinţa @n acel stadiu de de/voltare pe care @l acceptăm drept vala+il @n /ilele noastre #unoaşterea empirică.@n afară de @nceputurile din Antic"itate.#"inaBa+ilonia şi E%ipt Dar @n Ba+ilonia şi @n alte locuri astronomiei @i lipsea temelia matematică pe care a primit4o prima dată de la %reci.cunoaşterea istorică. 2= Etica protestanta şi spiritul capitalismului +ine de/voltate la nivelul o+servaţiei.!nc .amuelsson Religion and Economic Action. 23:(.medicina.de/voltat su+ influenţa sa > structură de felul dreptului canonic nu e cunoscută dec0t >ccidentului .reflecţia asupra pro+lemelor cosmosului şi ale vieţii. 23'(.un produs al Renaşterii.2 !8TR>DM#EREA AMT>RM*M! Atunci c0nd studia/ă orice pro+lemă de istorie universală.23<< şi de D .RWe+erHs *ast T"eor$ of #apitalism5 A .

toate aceste lucruri sunt cunoscute doar @n >ccident lntoducerea autorului 15 deşi mu/ica pro%ramatică.com+inaţia dintre arcul o%ival şi +olta cu arcuri @ncrucişate nu era necunoscută @n >rient Dar utili/area raţională a +olţii %otice ca modalitate de redistri+uire a presiunii şi de acoperire a unor spaţii de diverse forme.sistematică şi speciali/ată.nici măcar pe departe.c0t şi armonia.> afirmaţie similară este vala+ilă @n privinţa artei Pro+a+il că urec"ea mu/icală a altor popoare a fost @ncă şi mai sensi+ilă dec0t a noastră.concepută doar pentru tipar şi posi+ilă doar prin intermediul acestuia.ca şi c0ntatul pe mai multe voci au existat şi @n alte părţi Toate intervalele tonale raţionale au fost cunoscute şi calculate Dar mu/ica raţională.armonică.\ simfoniile.st0lpul statului modern şi al vieţii economice din Lest El constituie o tipolo%ie asupra căreia.formarea materialului sonor @n +a/a celor trei acorduri pe armonica a treia.av0nd drept nucleu cvartetul de coarde şi or%ani/area formaţiilor de instrumente de suflat.instrumentele fundamentale.arcurile o%ivale au fost folosite şi @n alte părţi ca miAloace decorative.nu a avut loc nicăieri @n altă parte Ba/a te"nică a ar"itecturii noastre a venit din >rient Dar >rientul nu a %ăsit soluţia pro+lemei domului şi acel tip de raţionali/are clasică a tuturor artelor 4 @n pictură.prin utili/area raţională a liniilor şi prin perspectiva spaţială 4 pe care 24a creat pentru noi Renaşterea Tiparul a existat @n #"ina Dar o literatură tipărită.şi prin aceasta @nsăşi supravieţuirea lor.presa şi periodicele.arta interpretativă sau alterarea @nălţimilor şi cromatismelor au existat ca miAloace de exprimare şi @n diverse alte tradiţii mu/icale @n ar"itectură.şi.cu un personal instruit şi speciali/at.şi.acompaniamentul +asului.interpretate armonic @ncep0nd cu Renaşterea.or%a.au apărut doar @n >ccident @n #"ina şi @n lumea islamică au existat instituţii de educaţie superioară de toate tipurile posi+ile.iAcest lucru este cu at0t mai adevărat @n privinţa funcţionarului oficial instruit.nu s4au formulat dec0t su%estiicare nu au i/+utit niciodată.@n Antic"itate şi @n AsiaB după cum s4a dovedit.care a făcut posi+ile compunerea şi interpretarea lucrărilor mu/icale moderne.funcţionarul oficial.sistemul de notaţie.sau cel puţin cu academiile noastre Dar o cercetare ştiinţifică raţională.at0t contrapunctul.unele c"iar asemănătoare la suprafaţă cu universităţile.operele şi.mai presus de toate.c"iar şi cel .sonatele.cu si%uranţă nu mai puţin Mu/ica polifonică de diferite %enuri a fost lar% răsp0ndită @n lume Ansam+lurile alcătuite dintr4un număr de instrumente.@n sf0rşit.ca principiu constructiv al marilor clădiri monumentale şi ca fundament al unui stil extins la sculptură şi pictură.ca miAloace pentru redarea tuturor acestora.a existat doar @n Apus.mai presus de toate.cromatismele şi enarmonicele.p0nă acum.orc"estra.să dea seamă de importanţa sa pentru ordinea socială de astă/i Desi%ur.pianul vioara etc.aşa cum s4a făcut la noi @n Evul Mediu.@ntr4un sens c0t de c0t apropiat de po/iţia dominantă pe care o ocupă @n pre/ent @n cultura noastră.

soldaţi.este cunoscut.artiştiprostituate.nu a trăit.capitalistă ca fiind o acţiune +a/ată pe urmărirea profitului prin utili/area oportunităţilor de sc"im+.sau cel puţin temperarea raţională a acestui impuls iraţional Dar capitalismul este identic cu urmărirea profitului.@n pofida tuturor celorlalte variante care au mai existat Acelaşi lucru este vala+il şi @n ca/ul forţei determinante din viaţa noastră moderna.+irAari.mai presus de toate.deşi.cruciaţi.adică pe şansele Oformal.de o organizare specială a funcţionarilor 2.capitaliste Aşa tre+uie să fie5 @ntr4o ordine socială lntoducerea autorului 29 total capitalistă.cu un drept %enerat pe +a/e raţionale şi o administraţie +a/ată pe le%i sau re%lementări raţionaleexercitată de funcţionari instruiţi. Etica protestantă şi spiritul capitalismului #ele mai importante funcţiuni ale vieţii de /i cu /i a societăţii au aAuns @n m0inile oficialilor %uvernamentali instruiţi din punct de vedere te"nic.a +anilor.no+ili.a celei mai mari sume de +ani cu putinţă.@n acelaşi sens ca >ccidentul modernexperienţa dependenţei totale de existenţa acestui corp.@n sensul unei asociaţii politice cu o constituţie raţională.doar @n >ccident.comercial şi.o @ntreprindere capitalistă individuala care nu4şi foloseşte oportunităţile pentru a o+ţine profit ar fi sortită pieirii Acum ar tre+ui să ne definim termenii cu mai multă %riAă dec0t se procedea/ă de o+icei Lom defini o acţiune economică. prin intermediul @ntreprinderii continue.medici.desi%ur.nimic de4a face cu capitalismul !mpulsul acesta există şi a existat la c"elneri.a profitului mereu re.Auridic >r%ani/area %rupurilor politice şi sociale @n clase feudale a fost lar% răsp0ndită Dar c"iar şi statul feudal cu re# et regnum @n sens occidental a fost cunoscut doar culturii noastre 8e sunt specifice şi parlamentele constituite din repre/entanţi aleşi periodic.din toate timpurile şi @n toate ţările lumii.@n sensul unor or%ani/aţii cu scopul de a exercita influenţă şi de a o+ţine controlul asupra puterii politice @n fapt.pentru a nu mai vor+i de spirit #apitalismul ar putea c"iar să se identifice cu @nfr0narea.urmărirea c0şti%ului.şi %uvernarea exercitată de dema%o%i şi lideri de partid @n calitate de miniştri răspun/ători @n faţa parlamentelor.4ar putea spune că a fost comun destinelor oamenilor de orice condiţie.nu au.oriunde a avut posi+ilitatea o+iectivă să se manifeste Ar tre+ui să se @nveţe @ncă de la primul nivel al studiului istoriei culturale că e necesar să se renunţe o dată pentru totdeauna la această vi/iune naivă asupra capitalismului *ăcomia nesecată de c0şti% şi capitalismul nu sunt c0tuşi de puţin identice @n practică.@n sine.nnoit.statul @nsuşi.raţionale.speciali/at.de condiţiile politicete"nice şi economice ale vieţii sale.@n nici o epocă.au existat @n toată lumea partide.capitalismul !mpulsul de a do+0ndi.funcţionari necinstiţi.scrisă. paşnice de a .practicanţi ai Aocurilor de noroc şi cerşetori .@n această com+inaţie de caracteristici.a intrat @ncă din vec"ime @n componenţa celor mai multe societăţi Dar nici o ţară.

@ntre veniturile +ăneşti şi c"eltuieli @n sensul acesta..utilaAe.comerţul.@n +ilanţul @ntreprinderii activele +ăneşti Osau.la @nc"eierea perioadei de evaluare.etc.deşi nimeni nu o inter/ice.ca al nostru.+unuri prelucrate total sau parţial.ci economii @ntre%i care depindeau cu totul de re@nnoirea continuă a @ntreprinderilor capitaliste şi c"iar de funcţionarea continuă a acestora Totuşipentru mult timp.+a/ate pe speculă.indiferent c0t de primitivă.orientată spre profiturile o+ţinute din sc"im+uri 2 Acolo unde c0şti%ul capitalist este urmărit raţionalacţiunea corespun/ătoare se conformea/ă calculelor făcute @n termeni de capital Aceasta @nseamnă că acţiunea e adaptată unei utili/ări sistematice a +unurilor sau serviciilor ca miAloace de c0şti% @n aşa fel @nc0t.capitalismul şi @ntreprinderile capitaliste.materii prime.+ani %"eaţă.ci a constat @" mod esenţial dintr4o serie de @ntreprinderi individuale De4a+ia treptatactivităţile marilor ne%ustori au do+0ndit o coe/iune internă Ocu filiale.fie prin orice altă metodăoric0t de rudimentară Totul se face @n cadrul unui +ilanţ5 la @nceputul activităţii se concepe un +ilanţ iniţial. sunt mai mari dec0t capitaluladică dec0t valoarea estimată a miAloacelor materiale de producţie folosite pentru operaţiunile de sc"im+ 8u e nici o deose+ire dacă este vor+a de o cantitate de +unuri @ncredinţate in natura unui ne%ustor am+ulant.E%ipt.@n ca/ul unei activităţi continue.sau de o @ntreprindere manufacturieră.c"iar şi cu o raţionali/are considera+ilă a calculelor capitaliste.at0t c0t ne @n%ăduie documentele s4 o aflăm5 @n #"ina.tot ceea ce contea/ă este să ai+ă loc adaptarea reală a acţiunii economice la o comparaţie.+ilanţul iniţial al unei tran/acţii de tip comenda ar determina o valoare monetară convenită a activelor implicate O@n măsura @n care nu4sunt deAa su+ formă +ănească.pe care să se +a/e/e la sf0rşit distri+uirea profitului şi a pierderilor At0t timp c0t tran/acţiile sunt raţionale.@n ultimă anali/ă.să o plasăm @n aceeaşi cate%orie cuxicţiunea care este.se @nt0mplă să nu existe calcule sau estimări cu adevărat precise şi se poate ca procedura aplicată să ai+ă la +a/ă %"icitul.iar la sf0rşit se @ntocmeşte un +ilanţ final care să arate ce profit s4a o+ţinut De pildă.au existat @n toate ţările civili/ate de pe păm0nt.sau să fie pur şi simplu tradiţională şi convenţională Dar aceste elemente afectea/ă doar gradul de raţionalitate al activităţii capitaliste Pentru de/voltarea teoriei noastre. @şi urmea/ă propriile le%i speciale.ca şi @n epoca modernă 8u erau doar activităţi i/olate.@n Evul Mediu.Ba+ilon.@naintea fiecărei deci/ii se calculea/ă profita+ilitatea ei pro+a+ilă.calculele stau la temelia fiecărei acţiuni a 18 Etica protestanta şi spiritul capitalismului partenerilor @n orice forma de @ntreprindere capitalistă unde @mpreAurările nu cer o acurateţe strictă.Antic"itatea mediteraneană.iar un +ilanţ final ar da o estimare.o+ţine profit Do+0ndirea prin forţă Oformală şi reală.nu a fost continuu. @n .fie prin metoda conta+ilă modernă.valoarea estimată periodic a activelor.@n special.care sunt puse @n +alanţă cu pasivul @ntotdeauna este important să se facă o calculaţie de capital @n termeni financiari.ale cărei active constau din clădiri.!ndia.şi nu este potrivit.

de @mprumut şi +ancare.plantatori folosind sclavi sau alte victime ale muncii forţate @n mod direct sau indirect.nu doar cel oca/ional.Urecia.de do+0ndirea pră/ilor.a existat peste tot #u excepţia tran/acţiilor comerciale.din exploatarea supuşilor #apitalismul antreprenorilor.păstr0nd această evoluţie cantitativă.cu m0nă de lucru li+eră.ci acela care4şi desfăşoară activitatea @n mod re%ulat.mai presus de toateimpo/itele Au finanţat conducătorii de partide @n ale%eri şi condotierii @n timpul ră/+oaielor civile ?iR@n sf0rşit.al v0nătorilor de concesiuni.+ăncile noastre din secolul al XL!4lea @mprumuturile pentru expediţiile pe marecomenda.forme şi direcţii care nu au existat niciodată @n altă parte Peste tot @n lume au existat ne%ustori at0t cu ridicata.tot felul de contracte şi construcţii @n politica aplicată coloniilor de peste mări au acţionat ca @ntreprin/ători coloniali.c"iar şi @n timp de pace.al speculatorilor pe scară lar%ă.@n tipuri.au existat doar @n .c0t şi cu amănuntul.@ntr4o măsură foarte limitată.o formă extrem de diferită de capitalism care nu a mai apărut nicăieri altundeva5 or%ani/area capitalistă raţională a muncii Oformal.@ntreprinderea capitalistă şi @ntreprin/ătorul capitalist.c"iar ca afaceri permanente Pretutindeni unde au existat finanţe pu+lice au apărut şi creditorii.au fost speculatori.fie direct.@n afară de aceasta. li+ere.iar unele.fie su+ forma unei pră/i fiscale permanente.a fostpro+a+il.precum şi mare parte a capitalismului financiar modern.@n special.capitalismul +a/at pe exploatarea ră/+oiului poartă această amprentă c"iar şi @n ţările occidentale moderne.limitaţi la nivel local sau implicaţi @n comerţul exterior .dar numai unele elemente ale comerţului internaţional sunt str0ns le%ate de el.aventurierul capitalist.să spunem.orice ca/.care @n alte părţi nu există dec0t @n forme rudimentare >r%ani/area m0inii de lucru lipsite de li+ertate a atins un %rad considera+il de raţionalitate numai pe plantaţii şi.aşa cum s4a @nt0mplat @n Ba+ilon.o+ţin0nd c0şti%uri pecuniare din orice surse Acest tip de @ntreprin/ător.sau au urmărit o+ţinerea c0şti%ului prin forţăB este vor+a.din ră/+oi.c"iar şi industriile casnice pr4opriu4/ise.aproape pretutindeni 4 Dar >ccidentul a de/voltat capitalismul at0t pe plan cantitativ.po/iţiile oficiale şi.cel puţin compara+ile cu.există de foarte mult timp. tran/acţiile şi asociaţiile similare comanditei au fost cu toatele răsp0ndite.activităţile lor au avut @n mod predominant un caracter iraţional şi speculativ.c0t şi.!ndia#"ina sau Roma Ei au finanţat !ntoducerea autorului 19 ră/+oaiele şi pirateria.ceva mai puţin de/voltată După cum s4a demonstrat.dar.4au făcut @mprumuturi de toate felurile şi au existat +ănci cu cele mai variate funcţiuni.@n ergasteria din Antic"itate Pe domeniile şi @n atelierele seniorialeprecum şi @n industriile casnice care foloseau forţa de muncă a io+a%ilor.acum ca şi dintotdeauna Dar @n epoca modernă >ccidentul a creat.mai presus de toate.au administrat domenii funciare.

şi nu la oporfunităţile de profit politice sau iraţional speculative.re%lementarea vieţii economice.totuşi.lipseau cu desăv0rşire.toate acestea.ceea ce constituie. De asemenea.mai ales pentru structura socială şi toate pro+lemele specifice ale >ccidentului le%ate de ea #alculele exacte 4 fundamentul a orice altceva 4 sunt posi+ile doar pe +a/a m0inii de lucru li+ere !ntoducerea autorului 21 ?i.care domină cu totul viaţa economică modernă.de pildă @n +a/arul .aşa cum lumea nu a cunoscut nicăieri o or%ani/are raţională a muncii @n afara >ccidentului modern.@n #"ina.sau de4a+ia @ncepuseră să se de/volte ' Pretutindeni @n altă parte.tendinţa a fost ca @ntreprinderile ce urmăreau c0şti%ul să ia naştere @n componenţa marii gospodării /oikos0 regale sau senioriale.acestea sunt doar @nceputuri ne@nsemnate Motivul acestei răm0neri @n urmă este că elementele indispensa+ile pentru independenţăconta+ilitatea raţională şi separarea Auridică dintre proprietatea personală şi aceea a firmei.o evoluţie fundamental diferită.au existat raţiile.sc"im+urile etc.c"iar opusă ca sens *a o ultimă anali/ă.după cum o+serva Rod+ertus.conta+ilitatea raţională > separare spaţială @ntre locul de muncă şi cel de reşedinţă există şi altundeva.@n ciuda asemănării de suprafaţă.oriental şi @n ergasteria din alte culturi De asemeneaasociaţiile capitaliste cu conta+ilitate proprie se @nt0lnesc @n >rientul @ndepărtat@n >rientul Apropiat şi @n Antic"itate Dar.o politică civică de asi%urare a "ranei.sau mai de%ra+ă c"iar din acest motiv.nu este sin%ura trăsătură specifică a capitalismului >ccidental >r%ani/area raţională modernă a @ntreprinderii capitaliste nu ar fiHfost posi+ilă @n lipsa altor doi factori importanţi pentru de/voltarea sa5 separarea afacerii de %ospodărie.or%ani/area industrială raţională.ea nu a cunoscut nici socialismul raţional Desi%ur.dacă ar mai fi cumva posi+ile.de/voltarea %aranţiilor ne%ocia+ile şi raţionali/area speculei.mercantilismul şi politicile de asistenţă pu+lică ale principiilor.str0ns le%ată de ea.nu ar mai avea deloc aceeaşi semnificaţie.lumea a .toate aceste trăsături specifice ale capitalismului apusean au căpătat semnificaţie numai @n asociere culor%am/aAQa6caA'iţaAişA]i6a6muncii #"iar şi ceea ce se numeşte @n %eneral comerciali/are.au existat o economie civică.foarte diferite de or%ani/area industrială modernă 4 la or%ani/ări manufacturiere \l '( Etica protestantă şi spiritul capitalismului dar niciodată la o or%ani/are raţională a uceniciei @n tainele meşteşu%urilor asemănătoare celei din Evul Mediu vest4european Totuşi.protecţionismul şi teoriile de tip laissez1faire Ode exemplu.se află @n str0nsă le%ătură cu ea !n lipsa or%ani/ării capitaliste raţionale a muncii.@n comparaţie cu independenţa actuală a @ntreprinderilor.c0teva ca/uri i/olate @n afara >ccidentului Mtili/area frecventă a /ilierilor a condus @n foarte puţine situaţii 4 mai ales @n ca/ul monopolurilor de stat.care sunt.şi.acordată la o piaţă re%ulată.

forma specifică de capitalism occidental modern a fost influenţată puternic de6de/voltarea posi+ilităţilor te"nice @n pre/entraţionalitatea sa depindeln mod esenţial de capacitatea de calculare a celor mai importanţi factori te"nici Dar aceasta @nseamnă că depinde de caracteristicile Atiinţei moderne.socialismul de stat O@n E%ipt.companii şi tot felul de diferenţe Auridice @ntre oraş şi mediul rural.astfel că nu pot apărea pro+leme ca acelea ale socialismului Din aceste motive.dintre comercianţi şi consumatori sau seniori.pro+lema este aceea a ori%inii clasei +ur%"e/e din Lest şi a trăsăturilor ei specificec"estiune care e str0ns le%ată de ori%inile or%ani/ării capitaliste a muncii.politică ori administraţie ca sursă de c0şti% >r.io+a%i sau arendaşi.cunoscut şi experimente socialiste sau comuniste de diverse feluri5 comunismul familial.@n timp ce @n !ndia nu au condus la apariţia aritmeticii sau a conta+ilităţii moderne 8ici ori%inile matematicii şi mecanicii nu au fost determinate de interese capitaliste Dar utili/area tehnică a cunoaşterii ştiinţifice.de/voltarea activităţii capitaliste ca atare.a fost @ncuraAată.care diferă doar ca formă @n diversele culturi5 există.din perspectiva istoriei culturale.deoarece nu exista o or%ani/are raţională a m0inii de lucru li+ere su+ o diCciriină6rN'uroasă2 *uptele de clasă dintre creditori şi de+itori.şi al%e+ra au fost folosite @n !ndia.dintre proprietarii de păm0nturi şi cei lipsiţi de păm0nt.+a/ate pe matematică şi experimentul exact şi raţional Pe de altă parte.mai ales de cele ale ştiinţelor naturii.ră/+oi.@ntr4o istorie universală a culturii pro+lema centrală nu estenici măcar dintr4un punct de vedere pur economic.de considerentele economice-care i4au fost extrem de favora+ile @n Apus *a r0ndul ei.at0t de importantă pentru condiţiile de trai ale maselor.au existat peste tot @n diverse com+inaţii Dar c"iar şi luptele medievale din Lest dintre producători şi lucrătorii lor există @n alte părţi doar @ntr4un stadiu incipient #onflictul modern dintre marele antreprenor industrial şi muncitorii salari/aţi lipseşte cu desăv0rşire..deşi pretutindeni au apărut privile%ii asociate cu piaţa.a existat @naintea de/voltării formei moderne de capitalism.e adevărat.sau capitalismul aplicat @n comerţ.reli%ios ori militar.%"ilde.cartelurile monopoliste şi or%ani/aţiile consumatorilor Dar.de/voltarea acestor ştiinţe şi a te"nicii care decur%e din ele primeşte acum un stimul considera+il din partea intereselor capitaliste le%ate de aplicaţiile economice practice E adevărat că ori%inea ştiinţei occidentale nu poate fi atri+uită unor astfel de interese #alculele.cu si%uranţă.proletariatul nu s4a putut constitui @n calitate de clasă.c"iar şi cu /ecimale.@n calitate de clasă.dar nu repre/intă exact acelaşi lucru Aceasta pentru că +ur%"e/ia.conceptul de cetăţean nu a existat @n afara >ccidentului.deşi.unde s4a inventat sistemul /ecimal Dar au căpătat utilitate practică doar atunci c0nd au fost aplicate de capitalismul @n curs de de/voltare din Lest.după cum cel de +ur%"e/ie nu s4a @nt0lnit @n afara >ccidentului modern *a fel.această @ncuraAare .doar @n emisfera vestică '' Etica protestanta şi spiritul capitalismului *a prima vedere.astfeltipul aventurierului.

instrucţiei militaredreptului şi administraţiei Mai mult.interesele capitaliste au avut.iar ceea ce este raţional dintr4un punct de vedere poate foarte +ine să fie iraţional dintr4un altul Astfel.recunosc0nd importanţa fundamentală a factorului economic.deşi de/voltarea raţionalismului economic depinde @n parte de te"nica şi dreptul raţional.adică a unei atitudini careprivită din alte compartimente ale vieţii.de pildă.aşa cum există raţionali/ări ale vieţii economice.este cu totul iraţională.sau cel mai important Dreptul nu a fost creat de aceste interese.artistică.@n cadrul acestuia.dar nu şi @ntreprinderea raţionalăQ SNuBsurnată iniţiativei indQvidualeQu uacapital fix şi calcule precise Mn astfel de sistem Auridic şi o astfel de administraţie au fost disponi+ile pentru activitatea economică @ntr4o stare de relativă perfecţiune le%ală şi formală doar @n >ccident De aceea.de vreme ce nu toate au o importanţă e%alăI @ntre cele cu o @nsemnătate mai presus de orice @ndoială se numără strucţ$rile raţionaleQlsANrerAţiiluiQşi administraţiei.este determinată simultan şi de capacitatea şi disponi+ilitatea oamenilor de a adopta anumite tipuri de comportament raţional practic Atunci c0nd aceste tipuri au fost +locate de o+stacole spirituale.o contri+uţie la desc"iderea căii spre preeminenţă pentru o clasă de Aurişti instruiţi special @n dreptul raţional.căci capAAalismuAAaQ doar de miAloacele te"nice de producţie.prima noastră preocupare va fi să cercetăm şi să explicăm %enetic trăsăturile specifice ale raţionalismului occidental şi.raţionali/area contemplaţiei mistice.@n diverse compartimente ale vieţii şi @n toate domeniile culturii au apărut raţionali/ări dintre cele mai variate Pentru a le caracteri/a deose+irile din perspectiva istoriei culturale e necesar să ştim care compartimente sunt raţionali/ate şi @n ce direcţie De aceea.să ţină cont @n primul r0nd de condiţiile economice Dar.aşadarsă ne @ntre+ăm din care părţi ale acestei structuri provine ea de fapt.ale cercetării ştiinţifice.fiecare dintre aceste domenii poate fi raţionali/at @n termenii unor valori şi scopuri extrem de diferite.@n acelaşi timp.şi ea.ale formei occidentale moderne >rice asemenea tentativă de explicare tre+uie.nu tre+uie pierdut din vedere celălalt sens al relaţiei.provenea din particularităţile structurii sociale a >ccidentului Tre+uie.cu si%uranţă.ci şi de un sistem Auric]icQi6o6adrninis6traţie caAculaB!lsQ@n termenii unor re%uli Sformale HN^@ri lipsaiorT$unt posi+ile cAApiţal@lmurivQQ felul de capitalismeiie4terminate politic.dar nu au fost nici pe departe sin%urul element.căci.tre+uie să ne @ntre+ăm de unde a provenit acest sistem de drept @ntre lntoducerea autorului ') alţi factori.după cum o va arăta deseori discuţia care urmea/ă Există.o re/istenţă interioară .ci de alte forţe diferite ?i de ce nu au acţionat la fel interesele capitaliste @n #"ina şi !ndiaI De ce acolo de/voltarea ştiinţifică.de/voltarea comportamentului economic raţional a @nt0mpinat.politică sau economică nu a intrat pe fă%aşul raţionali/ării care e propriu >ccidentuluiI @n toate ca/urile de mai sus se pune pro+lema raţionalismului specific al culturii vestice Prin acest termen se pot @nţele%e diverse lucruri.

mai ales @n ca/ul #"inei.su+ forma unei anali/e a relaţiilor dintre cele mai importante reli%ii şi viaţa economică.mai mult.tudiile mai recente @n privinţa eticii economice a reli%iilor lumii @ncearcă.fiind specifice diferitelor reli%ii apusene.pe !ntoducerea autorului 25 folosirea şi evaluarea unor surse monumentale.e%iptolo%ul.ca nespecialist. este.documentare sau literare.mai ales al părţilor referitoare la Asia ) Doar specialistul are dreptul la o Audecată finală ?ifireşte.oric0t de sumare. ele sunt orientate @n mod clar spre pro+lemele ce par importante pentru @nţele%erea culturii apusene din această perspectivă Av0nd @n vedere o+iectul de cercetat.să urmărească am+ele relaţii cau/ale.sau a etosului unui sistem economic @n acest ca/ avem de4a face cu relaţia dintre spiritul vieţii economice moderne şi etica raţională a protestantismului ascetic Astfel.perăm doar că nu vor %ăsi nimic eronat @n aspectele esenţiale #0t de mult s4a putut apropia de acest ideal.t '= Etica protestantă şi spiritul capitalismului considera+ilă @n trecut.tre+uie să facă apel la o literatură de specialitate care e adesea extrem de controversatăşi ale cărei merite nu le poate Audeca precis Mn asemenea autor tre+uie să ai+ă pretenţii modeste @n privinţa valorii operei saleB cu at0t mai mult cu c0t numărul de traduceri disponi+ile din sursele reale Oinscripţii şi documente.respectiv stratificarea socială a mediului.tre+uie să su+liniem @n mod special limitarea scopului nostru #ei neiniţiaţi tre+uie preveniţi şi @n altă privinţă faţă de exa%erarea importanţei acestor investi%aţii Desi%ur.o evaluare cau/ală a acelor elemente ale eticii economice care.studiile respective nu se pretind a fi anali/e.at0t c0t este necesar pentru a %ăsi puncte de comparaţie cu de/voltarea >ccidentului Doar @n acest mod este posi+il să se @ncerce.aici tratăm doar o latură a lanţului cau/al .nici un alt procedeu nu a părut posi+il Dar.autorul nu poate şti Este evident că oricine e o+li%at să se %azeze pe traduceri şi.cu speranţa de a atin%e un %rad de aproximare cel puţin tolera+il.@ncă extrem de mic @n comparaţie cu ceea ce există şi e important De aici re/ultă caracterul provi/oriu al acestor studii.le deose+esc pe acestea de restul reli%iilor @n aceste condiţii.sinolo%ul.faptul că p0nă acum experţii nu au reali/at studii cu acest scop şi din acest punct de vedere particular este sin%urul motiv pentru care am scris .cercetătorul culturii semitice sau al celei indiene nu vor %ăsi fapte necunoscute lor .forţele ma%ice şi reli%ioase şi ideile etice referitoare la datorie +a/ate pe ele au fost printre cele mai puternice influenţe cu rol formativ asupra comportamentului @n studiile reunite aici ne vom ocupa de aceste forţe *a @nceput au fost plasate două eseuri mai vec"i care @ncearcă să a+orde/e o pro+lemă @ndeo+şte mai %reu de perceput5 Anfluenţa anumitor idei reli%ioase asupra de/voltării unui spirit economic.pentru a evita ne@nţele%erile.ale culturilor Dimpotrivăpentru fiecare cultură ele su+linia/ă deli+erat elementele prin care se deose+eşte de civili/aţia occidentală De aceea.

lucrările de faţă Ele sunt destinate a fi @nlocuite @ntr4un sens mult mai important dec0t se poate spune despre operele ştiinţifice >ric0te o+iecţii i s4ar putea aduce- o asemenea @ncălcare a altor domenii nu poate fi evitată @n cercetările comparative- dar tre+uie să ne asumăm consecinţele- resemn0ndu4ne să avem @ndoieli considera+ile faţă de măsura reuşitei noastre Moda şi /elul unor litera2i ne4ar putea face să credem că @n /ilele noastre specialistul poate fi ocolit sau de%radat @ntr4o po/iţie inferioară faţă de aceea a clarvă/ătorului Aproape toate ştiinţele sunt @ndatorate diletanţilor- care au lansat adesea puncte de vedere valoroase Dar impunerea diletantismului ca principiu călău/itor ar @nsemna sf0rşitul ştiinţei #el care t0nAeşte după vi/iuni ar tre+ui să mear%ă la cinemato%raf- deşi @n pre/ent ele i se oferă din a+undenţă şi su+ formă literară- c"iar @n domeniul acesta de cercetare = 8imic nu e mai departe de intenţia acestor studii c0t se poate de serioase dec0t o asemenea atitudine ?i aş putea adău%a- oricine doreşte o predică ar tre+ui să mear%ă la mănăstire *a c"estiunea valorii relative a culturilor ce sunt comparate aici nu ne vom referi nici măcar printr4o vor+ă E adevărat că traseul destinului omenesc nu poate dec0t să42 descuraAe/e pe cel care urmăreşte o porţiune a lui Dar ar face +ine să4 şi păstre/e comentariul pentru sine- aşa cum ar face la vederea mării sau a munţilor maiestuoşi- dacă ştie că nu are '; Etica protestantă şi spiritul capitalismului c"emarea şi darul de a le exprima @n formă artistică sau profetica- @n cele mai multe dintre ca/uri- discuţiile nesf0rşite despre intuiţie nu fac dec0t să ascundă o lipsă de perspectivă faţă de o+iect- care merită aceeaşi Audecată ca şi o lipsă similară de perspectivă faţă de oameni Este necesară o anumită Austificare pentru faptul că materialul etno%rafic nu a fost utili/at @n măsura cerută @n mod firesc de valoarea contri+uţiilor sale pentru o cercetare cu adevărat serioasă- mai ales @n privinţa reli%iilor asiatice Această limitare nu a fost impusă doar pentru că puterile omeneşti sunt măr%inite >misiunea a părut permisi+ilă şi pentru că avem de4a face- @n mod necesarcu eNi_a6ABeNA%ioasă a6clas6elor care au fost purtătoarele de cultură ale ţărilor lor 8e preocupă influenţa pe care a avut4o comportamentul lor' E adevărat că acesta poate fi cunoscut complet- @n toate detaliile- numai atunci c0nd este comparat cu faptele indicate de etno%rafie şi folclor De aceea- tre+uie să recunoaştem şi să su+liniem că aceasta este o lipsă la care etno%raful va o+iecta le%itim ,per să contri+ui cumva la @nc"iderea acestei falii @ntr4un studiu sistematic al sociolo%iei reli%iei Dar o asemenea sarcină ar fi depăşit limitele cercetării de faţă- care are un scop +ine circumscris A fost necesar să ne mulţumim cu expunerea- c0t mai limpede cu putinţă- a punctelor de comparaţie cu reli%iile noastre occidentale @n sf0rşit- facem referire la dimensiunea antropologică a pro+lemei Atunci c0nd descoperim iarăşi şi iarăşi că- p0nă şi @n compartimentele aparent independente ale vieţii- anumite tipuri de raţionali/are s4au de/voltat @n >ccident- şi numai

acolo- ar fi firesc să +ănuim că motivul cel mai important constă @n diferenţele de ereditate Autorul recunoaşte că e @nclinat să acorde o importanţă foarte mare eredităţii +iolo%ice Dar- @n pofida reali/ărilor nota+ile ale cercetării antropolo%ice- p0nă @n pre/ent nu văd nici o cale de a măsura exact sau c"iar aproximativ intensitatea sau- mai presus de toate- forma influenţei sale asupra evoluţiilor studiate aici @n primul r0nd- tre+uie să fie una dintre sarcinile cercetărilor sociolo%ice şi istorice aceea de a anali/a toate influenţele şi relaţiile cau/ale ce pot fi explicaţ%Asalisfăcător !ntoducerea autorului 27 @n termenii reacţiilor faţă de condiţiile de mediu 8umai atunci- şi c0nd neurolo%ia rasială comparată şi psi"olo%ia comparată vor fi pro%resat dincolo de stadiul lor actual şi de @nceputurile lor promiţătoare- vom putea spera @n pro+a+ilitatea o+ţinerii unui răspuns satisfăcător la această pro+lemă < @ntre timpcondiţia aceasta nu mi se pare că ar fi respectată- astfel că recursul la ereditate ar implica o renunţare prematură la posi+ilităţile de cunoaştere disponi+ile acum şi ar deplasa pro+lema @n domeniul unor factori @ncă necunoscuţi- cel puţin @n pre/ent

PARTEA ! Pro+lema 1 AP!*!EREA RE*!U!>A,W ?! ,TRAT!P!#AREA ,>#!A*W2 > privire aruncată asupra statisticilor ocupaţionale ale oricărei ţări cu o compo/iţie reli%ioasă mixtă aduce la lumină- cu o frecvenţă remarca+ilă-' o situaţie care a provocat @n c0teva r0nduri discuţii @n presa şi literatura catolică) şi la con%resele catolice din Uermania- anume faptul că oamenii de afaceri şi deţinătorii de capital- ca şi lucrătorii calificaţi de nivel mai @nalt şi- @ntr4o măsură c"iar mai mare- personalul @ntreprinderilor moderne instruit @n domeniile te"nic şi comercial- sunt protestanţi @n proporţie cov0rşitoare H2 Paptul acesta nu e adevărat doar @n ca/urile @n care diferenţa de reli%ie coincide cu diferenţa de naţionalitate şi- astfel- de de/voltare culturală- după cum se @nt0mplă @n Uermania de est @ntre %ermani şi polone/i Acelaşi lucru e indicat de cifrele afilierii reli%ioase aproape peste tot unde capitalismul- @n epoca marii sale expansiuni- a avut m0nă li+eră să modifice distri+uţia socială a populaţiei @n

conformitate cu nevoile sale şi să determine structura ei ocupaţională #u c0t a avut mai multă li+ertate- cu at0t efectul se o+servă mai clar E adevărat că participarea relativă mai mare a protestanţilor @n deţinerea de capital-< @n administraţie şi @n r0ndul muncitorilor de ran% superior din marile @ntreprinderi industriale şi comerciale moderne; se poate explica parţial prin @mpreAurările istorice9 care mer% departe @n trecut- şi @n care afilierea reli%ioasă nu e o cau/ă a condiţiilor economice- ci @n anumită măsură pare să fie un re/ultat al lor De o+icei- participarea la funcţiile economice )' Etica protestantă şi spiritul capitalismului enumerate mai sus implică o deţinere anterioară de capital şi- @n %eneral- o educaţie costisitoare- adesea pe am+ele @n pre/ent- acestea depind @n mare parte de posesia unei averi moştenite- sau cel puţin de un anumit %rad de +unăstare materială Mnele dintre părţile vec"iului !mperiu care erau cele mai4de/voltate economic şi cele mai favori/ate prin resursele naturale au trecut la protestantism @n secolul al XL!4lea Efectele acelei @mpreAurări @i favori/ea/ă c"iar şi @n pre/ent pe protestanţi @n lupta lor pentru existenţă economică Aşadar- se naşte @ntre+area istorică5 de ce ţinuturile cu cea mai mare de/voltare economică au fost- @n acelaşi timp- exţrem de favora+ile unei revoluţii @n s0nul BisericiiIRăspunsul nu e @n nici un ca/ at0t Sde simplii pe c0t am putea crede Emanciparea faţă de tradiţionalismul economic pare- fără @ndoială- să fie un factor care @ntăreşte considera+il tendinţa de a pune su+ semnul @ntre+ării sacralitatea tradiţiei reli%ioase- ca şi a tuturor autorităţilor tradiţionale Dar este necesar să o+servăm un fapt adesea uitat- că Reforma nu a @nsemnat eliminarea controlului Bisericii asupra vieţii de /i cu /i- ci mai de%ra+ă @nlocuirea formei anterioare de control cu alta nouă A @nsemnat repudierea unui control foarte laxpe vremea aceea %reu de perceput @n practică şi @n cele mai multe ca/uri doar formal- @n favoarea unei re%lementări a totalităţii comportamentelor carepătrun/0nd @n toate sectoarele vieţii private şi pu+lice- era infinit mai @mpovără4 toare şi aplicată făţiş Re%ula Bisericii #atolice- Rsă fie pedepsiţi6 ereticii- dar să fim indul%enţi cu păcătoşiiS- aşa cum era @n trecut c"iar mai mult dec0t @n /ilele noastre- este acum tolerată de naţiunile cu un caracter economic modern şi a fost răsp0ndită de popoarele cele mai +o%ate şi cele mai de/voltate din punct de vedere economic de pe păm0nt la sf0rşitul secolului al XL4lea Pe de altă partere%ula calvinismului- aşa cum a fost aplicată @n secolul al XL!4lea la Ueneva şi @n ,coţia- la sf0rşitul secolului al XL!4lea şi @nceputul celui de4al XL!!4lea @n mari părţi ale Kărilor de Nos- @n veacul al XL!!4lea @n 8oua An%lie şi pentru o vreme @n An%lia @nsăşi- ar repre/enta pentru noi ea mai insuporta+ilă formă de control ecle/iastic asupra individului din c0te ar putea exista Afilierea religiosă şi stratificarea socială )) Exact aşa simţeau numeroşi mem+ri ai vec"ii aristocraţii comerciale din epoca aceea- la Ueneva- ca şi @n >landa şi An%lia !ar reformatorii din re%iunile acelea extrem de de/voltate economic nu se pl0n%eau de faptul că suprave%"erea

exercitată de Biserică era prea mare- ci- dimpotrivă- că era prea redusă Ei +inecum se face că @n vremea respectivă ţările acelea- care erau cele mai avansate pe plan economic- şi @n cadrul lor clasele miAlocii +ur%"e/e- aflate @n ascensiune- nu numai că nu au reuşit să re/iste acestei tiranii fără precedent a puritanismuluidar c"iar s4au aruncat cu eroism @n apărarea luiI #ăci clasele +ur%"e/e ca atare rareori făcuseră dovadă de eroism @nainte- şi niciodată de atunci A fost Rultimul dintre eroismele noastreS- după cum spunea- nu fără dreptate- #arl$le Dar iată un alt fapt- deose+it de important5 s4ar putea ca- aşa cum s4a pretinsparticiparea mai mare a protestanţilor @n po/iţiile de proprietate şi administrare din viaţa economică modernă să poată fi @nţeleasă @n pre/ent- cel puţin parţialpur şi simplu ca re/ultatul avuţiei materiale mai mari pe care au moştenit4o Există @nsă alte fenomene care nu pot fi explicate @n acelaşi fel De pildă- pentru a menţiona doar c0teva5 @n Baden- @n Bavaria sau @n Mn%aria se poate identifica o mare diferenţă @ntre catolici şi protestanţi din punctul de vedere al educaţiei superioare oferite copiilor lor Paptul că procentul de catolici @n r0ndurile studenţilor şi a+solvenţilor instituţiilor de @nvăţăm0nt superior este @n %eneral mai scă/ut dec0t proporţia lor din populaţia totală: se poate explica- desi%ur- @n mare parte @n termenii diferenţelor dintre averile moştenite Dar @n r0ndurile a+solvenţilor catolici @nşişi procentul celor care a+solvă instituţii ce @i pre%ătesc@n particular- pentru studii te"nice şi ocupaţii industriale şi comerciale şi- @n %eneral- pentru afacerile specifice clasei miAlocii este @ncă şi mai scă/ut faţă de procentul respectiv al protestanţilor 3 Pe de altă parte- catolicii preferă tipul de instruire oferit de %imna/iile umaniste Aceasta e o situaţie căreia nu i se aplică explicaţia de mai sus- dar care constituie un motiv pentru care at0t de puţini catolici sunt antreprenori capitalişti )= Etica protestantă şi spiritul capitalismului @ncă şi mai i/+itor este un fapt care explică parţial proporţia mai scă/ută a catolicilor @n r0ndurile muncitorilor calificaţi din industria modernă Este +ine ştiut că m0na de lucru calificată din fa+rici e constituită din tinerii de la atelierele meşteşu%ăreştiB dar aceasta li se aplică @ntr4o măsură mult mai mare muncitorilor experimentaţi protestanţi dec0t celor catolici #u alte cuvintedintre muncitorii experimentaţi- catolicii arată o @nclinaţie mai puternică de a răm0ne la meşteşu%urile lor- adică devin mai des meşteşu%ari4şefi- @n timp ce protestanţii sunt atraşi @n număr mai mare spre fa+rici- unde ocupă nivelurile superioare ca lucrători calificaţi sau o+ţin po/iţii @n administraţie 2( Explicaţia acestor ca/uri este fără @ndoială aceea că trăsăturile mentale şi spirituale specifice do+0ndite din mediul @nconAurător- @n situaţia aceasta tipul de educaţie favori/at de atmosfera reli%ioasă a comunităţii de +aştină şi a casei părinteşti- au determinat ale%erea ocupaţiei- şi prin aceasta cariera profesională Participarea mai redusă a catolicilor la viaţa modernă de afaceri a Uermaniei este cu at0t mai frapantă cu c0t vine @mpotriva unei tendinţe ce a fost o+servată din toate timpurile-22 inclusiv @n pre/ent Minorităţile naţionale sau reli%ioase care se află @n po/iţie de su+ordonare faţă de un %rup conducător sunt

şi nu doar @n condiţiile istorico4politice externe temporare 2) 8e revine nouă sarcina de a investi%a aceste reli%ii.@n timpul lui *udovic al XlL4lea.s4a adeverit anterior @n ca/ul "u%"enoţilor din Pranţa.să fie atrase cu o forţă deose+ită @nspre activitatea economică Mem+rii lor cei mai capa+ili caută să4şi satisfacă dorinţa de recunoaştere a aptitudinilor lor @n acest domeniu.@n ca/ul nonconformiştilorV şi `uaZerilor din An%lia.pe care le vom discuta pe @ndelete mai t0r/iu.@n timp ce catolicii răspund cu acu/aţia că materialismul re/ultă din seculari/area tuturor idealurilor @nfăptuită de protestantism De cur0nd.tendinţă care nu poate fi o+servată @n aceeaşi măsură la catolicii aflaţi @n vreuna dintre situaţiile respective 2' Aşadarexplicaţia principală a diferenţei tre+uie să fie căutată @n caracterul intrinsec permanent al credinţelor lor reli%ioase.au arătat o @nclinaţie specială spre de/voltarea raţionalismului economic.care au avansat economic mai rapid dec0t cei din Ualiţiaunde au avut o po/iţie superioară *a fel.c0t şi ca minoritate.şi pe +a/a anumitor impresii curenteam putea fi tentaţi să exprimăm diferenţa afirm0nd că preocuparea mai intensă pe care o arată catolicismul faţă de c"estiunile transcendente.av0nd @ntr4o măsură mai mică impulsul de a do+0ndi5 el preferă o viaţă c0t se poate de si%ură.c"iar şi cu un venit mai micdec0t o viaţă plină de riscuri şi emoţii.caracterul ascetic al idealurilor sale celor mai @nalte tre+uie să4i fi educat pe adepţii săi @ntr4o indiferenţă sporită faţă de lucrurile +une de pe lumea aceasta > astfel de explicaţie se potriveşte cu modul @n care sunt Audecate am+ele reli%ii la nivel popular De partea protestantă.nu au traversat nici o epocă de de/voltare economică @nsemnată @n perioadele c0nd au fost persecutaţi sau doar toleraţinici @n >landa.nici @n An%lia Pe de altă parte.de vreme ce nu au nici o oportunitate @n serviciul statului Paptul acesta a fost cu si%uranţă adevărat pentru polone/ii din Rusia şi Prusia de est.cu intenţia de a afla ce trăsături specifice au sau au avut.spre deose+ire de protestanţi.c"iar dacă i4ar putea aduce şansa de a .c0t şi @n calitate de conduşi.şi.at0t ca maAoritate. 4 protestanţi en%le/i care nu se conformea/ă doctrinelor sau practicilor Bisericii An%licane *a sf0rşitul secolului al XlX4lea s4au reunit @n #onsiliul Pederal al Bisericii *i+ere On red .trăsături care să fi %enerat comportamentul pe care l4am descris *a o anali/ă superficială..at0t @n calitate de clase conducătoare. ale modului de viaţă catolic.nu @n ultimul V 8onconformişti Onumiţi şi disidenţi. Afilierea religiosă şi stratificarea socială 35 r0nd @n ca/ul evreilor vreme de două mii de ani Dar catolicii din Uermania nu au dovedit @n nici un fel vi/i+il că po/iţia lor ar conduce la un asemenea re/ultat @n trecut.este un fapt dovedit că protestanţii Omai ales anumite ramuri ale mişcării.un scriitor a @ncercat să formule/e @n modul următor diferenţa dintre atitudinile lor faţă de viaţa economică5 R#atolicul e mai liniştit.ea este folosită ca +a/ă pentru criticarea idealurilor ascetice Oreale sau ima%inare.suscepti+ile.datorită excluderii lor voluntare sau involuntare din po/iţiile de influenţă politică.

pentru care catolicismul este.@ntre alţii.ori dormi +ineb @n ca/ul de faţă.şi4au păstrat acest rol Dacă am putea numi această serio/itate şi predominanţa puternică a intereselor reli%ioase @n @ntrea%a desfăşurare a vieţii Rdesprindere de lumea aceastaS. Etica protestantă şi spiritul capitalismului şi +o%ăţie Prover+ul spune @n %lumă5 aori măn0nci +ine.@ntr4o oarecare măsură-4 păstrea/ă şi astă/i caracteristicile care s4au imprimat asupra +isericilor calviniste de pretutindeni.atunci calviniştii france/i erau.apar de @ndată c0teva alte o+servaţii care.de fapt.iar la nivelurile superioare sunt de4a dreptul ostili reli%iei *a fel.fără @ndoială.şi @ncă sunt.distincţia nu corespunde exact nici faptelor din pre/entAfilierea religiosă şi stratificarea socială )9 şi cu si%uranţă nu corespunde faptelor din trecut Dacă.extrem de interesaţi de +ucuriile vieţii.iar catolicul 4 să doarmă netul+urat H2= De fapt.com+inate cu remarcile de mai sus.este +ine cunoscut că aceste trăsături au repre/entat unul dintre cei mai importanţi factori ai de/voltării industriale şi capitaliste a Pranţeişi.exact din acest motivI.de pildă.@n timpul luptelor reli%ioase #u toate acestea Osau poate.ascetism şi pietatea ecle/iastică pe de o parte.su%erea/ă că presupusul conflict dintre @nstrăinarea de lumea aceasta.cel puţin la fel de desprinşi de lumea aceasta ca şi.este cu si%uranţă remarca+il numărul mare de repre/entanţi ai formelor celor mai spirituale de pietate creştină care au apărut din cercurile comerciale @n particular.o+ţine onoruri ).protestantul preferă să măn0nce +ine.olande/i şi americani se caracteri/au printr4o atitudine diametral opusă +ucuriei de a trăi.respectiv participarea la procesul de @m+o%ăţire capitalistă de cealaltă parte s4ar putea dovedi.extrem de important pentru studiul nostru Mai multprotestanţii france/i.totuşi.o relaţie intimă #a să @ncepem cu o o+servaţie destul de superficială.o c"estiune la fel de vitală pe c0t este reli%ia pentru orice alt popor din lume #ele două curente diferă de tendinţele reli%ioase predominante din ţările lor @n cam @n acelaşi fel #atolicii din Pranţa sunt.protestanţii din Uermania sunt @n pre/ent a+sor+iţi de viaţa economică lumească.au păstrat mult timp şi.fapt care estedupă cum vom vedea.@n special celor aflate Rsu+ cruceS.cineva doreşte să se folosească de ea.aşa cum vom discuta mai t0r/iu.pretinsa +ucurie materialistă de viaţă a protestantismului şi altele de acelaşi fel @n asemenea termeni %enerali.iar cei cu un statut social superior sunt @n maAoritate indiferenţi faţă de reli%ie 2< #u %reu s4ar %ăsi ceva mai elocvent dec0t această paralelă.foarte mulţi dintre cei mai /eloşi adepţi ai pietismuluiV au această ori%ine Paptul ar putea fi ..deşi incompletă a motivaţiei multor protestanţi din Uermania /ilelor noastre Dar lucrurile erau foarte diferite @n trecut5 puritanii en%le/i.catolicii din nordul Uermaniei.la nivelurile sociale inferioare.dorinţa de a m0nca +ine poate constitui o caracteri/are corectă.care arată că nu ne putem @ndeplini scopul folosind idei at0t de va%i precum desprinderea de lumea aceasta a catolicismului.la scara redusă pe care le4au @n%ăduit4o persecuţiile.

a importat direct meşteşu%ari protestanţi VEV Dar nu toate cultele protestante par să fi avut o influenţă la fel de puternică @n această direcţie După c0t se pare.ir William Pett$V @n scrierile sale despre cauzele de/voltării capitaliste din Kările de Nos Uot"ein2: numeşte pe drept cuv0nt diaspora calvinistă Rrăsadniţa economiei capitalisteS 23 #"iar şi @n ca/ul acesta.iar credinţa reformată'2 pare să fi promovat mai mult dec0t altele de/voltarea spiritului capitalismului.mai ales @n timpul persecuţiilor 29 #"iar şi spaniolii ştiau că ere/ia Ocalvinismul olande/ilor.mai ales la `uaZeri şi menoniţi VV .s4ar putea considera că factorul decisiv este superioritatea culturilor economice france/ă şi olande/ă din care au apărut aceste comunităţisau poate influenţa enormă a exilului asupra ruperii relaţiilor tradiţionale '( Daraşa cum ştim din /+aterile lui #ol+ert.este le%ătura dintre modul de viaţă reli%ios şi de/voltarea intensă a priceperii @n afaceri la cei a căror desprindere de lumea aceasta e la fel de prover+ială ca şi averea lor. promova comerţul.adică.pe introducerea .şi.@ntre altele.cripturii şi a sc"im+urilor de idei pe teme reli%ioase @n viaţa de /i cu /i A influenţat metodismul şi mişcările de re@nviere reli%ioasă din secolele X!X şi XX On red .aceea a calvinismului a fost.şidintre poeţii en%le/i.c"iar şi @n Uermania.oriunde a apărut-2.meşteşu%ari.ca să nu vor+im de alte ţări. a pre/entat această com+inaţie Pe c0t de puţin a fost le%at el Osau orice altă credinţă protestantă.Deats au su+liniat aceleaşi relaţii ') @ncă şi mai frapantădacă mai e nevoie s4o spunem.usţinătorii săi puneau accentul.ca @n ca/ul lui Prancisc din Assisi.iar aceasta coincide cu opiniile pe care le exprima .faptul remarca+il că at0t de mulţi dintre cei mai mari @ntreprin/ători capitalişti 4 p0nă la #ecil R"odes 4 au provenit din familii de clerici poate fi explicat ca o reacţie faţă de educaţia lor ascetică Dar această formă de explicaţie eşuea/ă acolo unde un simţ al afacerilor capitaliste ieşit din comun se com+ină.c0t şi @ntre cele particulare.este caracteristic şi @ntr4un anume sens tipic faptul că @n +isericile "u%"enote france/e călu%ării şi oamenii de afaceri One%ustori.mulţi pietişti au interpretat ei @nşişi procesul convertirii lor @n aceşti termeni *a fel.cu formele cele mai intense ale unei pietăţi care le pătrunde şi le domină @n totalitate vieţile Astfel de ca/uri nu sunt i/olateB dimpotrivă. de o anumită clasă socială.explicat ca un fel de reacţie la mamonism din partea firilor sensi+ile inadaptate la viaţa comercială.mai ales @n Wuppertal '' @n privinţa .aceste trăsături sunt caracteristice multora dintre cele mai importante Biserici şi secte din istoria protestantismului Mai ales calvinismul. ): Etica protestanta şi spiritul capitalismului numeroşi @n r0ndurile pro/eliţilor.@n perioada expansiunii Reformei.coţiei.situaţia din Pranţa era aceeaşi c"iar şi @n secolul al XL!!4lea #"iar şi Austria.printre cele mai puternice.@n Wuppertal şi @n rest A făcut4o @ntr4o măsură mult mai mare dec0t luteranismuldupă cum pare să dovedească o comparaţie at0t @ntre elementele %enerale. erau deose+it de V Pietism O@n %erm Pietismus0 4 mişcare influentă de reformă care s4a declanşat @n cadrul luteranismului %erman @n secolul al XL!!4lea .BucZle.@n aceleaşi persoane şi %rupuri.

al pro%resului.este numai unul dintre numeroasele ca/uri +ine cunoscute care ilustrea/ă cele spuse mai sus. =( Etica protestantă şi spiritul capitalismului li+ertate S 8u este oare posi+il ca superioritatea lor comercială şi adaptarea lor la instituţiile politice li+ere să fie conectate cumva cu tradiţia de pietate pe care le4 o atri+uie Montes`uieuI Atunci c0nd punem pro+lema @n felul acesta ne apar un număr mare de posi+ile .:9.Prusia.nu tre+uie să fie @nţeles.comerţ şi V No"n Dnox O2<2=42<9'. VV No"annes Loet 4 unul dintre fondatorii dreptului romano4olande/.au sta+ilit comunităţi rurale @n >landa.deşi.'.a anali/at rolul statului @n economie şi a a+ordat teoria valorii forţei de muncă On red .@n pofida refu/ului lor ferm de a @ndeplini serviciul militar.mai mult sau mai puţin materialistă sau măcar antiascetică..')42.LoetVV a avut prea puţin de4a face cu ceea ce numim astă/i pro%res Paţă de numeroase aspecte ale vieţii moderne pe care nici susţinătorii cei mai extremişti ai reli%iei nu ar dori să le elimine @n /ilele noastre.tatele Mnite On red .căci cele pre/entate deAa arată un sin%ur lucru5 că spiritul muncii susţinute. că pro%resaseră Rcel mai mult dintre toate popoarele lumii @n trei privinţe importante5 @n pietate.Rolul pe care l4au Aucat cei V .ir William Pett$ O2. Afilierea religiosă şi stratificarea socială )3 dint0i @n An%lia şi America de 8ord le4a revenit celor din urmă @n Uermania şi Kările de Nos Paptul că @n Prusia de est Priedric" Wil"elm al !!4lea i4a tolerat pe menoniţi.imons Persecutaţi @n numeroase ţări.Mcraina.cap 9. VV Mem+ri ai unui cult protestant de ori%ine ana+aptistă fondat @n secolul al XL!4lea de preotul olande/ Menno .el era cu totul ostil Dacă există cumva vreo le%ătură internă @ntre anumite expresii ale vec"iului spirit protestant şi cultura capitalistă modernătre+uie să @ncercărn să le %ăsim nu @n presupusa lui +ucurie de a trăi.coţiaB a supervi/at @ntocmirea #onstituţiei scoţiene şi a litur%"iei Bisericii Reformate *ucrarea sa cea mai importantă este !storia Reformei din )co2ia On red .ca o +ucurie de a trăi.sau oricum s4ar putea numi. 4 economist şi statistician en%le/ care..este unul dintre cele mai uimitoare @n sf0rşit.@n principala sa lucrare de economie politică.continuator al lui Urotius On red .consider0ndu4i indispensa+ili pentru industrie.şi nici ca av0nd vreo le%ătură cu !luminismul Lec"iul protestantism al lui *ut"er.3ratat despre impozite şi contri%u2ii /3reatise of 3a#es and ontri%utions' 2.ci @n trăsăturile sale pur reli%ioase Montes`uieu spune despre en%le/i /Esprit des lois.a cărui tre/ire am fi @nclinaţi s4o punem pe seama protestantismului.aşa cum se face @n %eneral.DnoxV.ţin0nd seama de caracterul monar"ului.Rusia şi .#alvin. 4 conducătorul Reformei din .e +ine ştiut faptul că această com+inaţie de pietate intensă şi de/voltare la fel de puternică a priceperii @n afaceri a fost şi o caracteristică a pietiştilor '= AAun%e doar să ne %0ndim la ţinutul Rinului şi la #alX @n aceste r0nduri pur introductive nu e necesar să adău%ăm mai multe exemple. #artea XX.

MM*M! @n titlul studiului de faţă se foloseşte o expresie oarecum pretenţioasă.care au @n mod inevita+il un caracter individual şi unic Astfel.din motive metodolo%ice specifice.P!R!TM* #AP!TA*!.sarcina noastră va fi de a formula ceea ce ne apare confu/ pe c0t de limpede cu putinţă.relaţii.spiritul capitalismului #e tre+uie @nţeles prin aceastaI @ncercarea de a4i da o definiţie suscită anumite dificultăţi ce se află @n @nsăşi natura acestui tip de cercetare Dacă se poate %ăsi vreun o+iect căruia să i se aplice acest termen cu un sens inteli%i+il.ci @n seturi de relaţii concrete.ţin0nd seama de semnificaţia lor culturală #u toate acestea.dacă @ncercăm să determinăm o+iectul pe care dorim să42 anali/ăm şi să4 ! explicăm din punct de vedere istoric.mai @nt0i @n le%ătură cu trăsăturile specifice ale fenomenului pentru care căutăm o explicaţie istorică.ca şi pentru orice alt fenomen istoric.nu putem porni cu o definiţie conceptuală.nu @ncearcă să cuprindă realitatea istorică @n formule %enerale a+stracte.deşi le percepem va% De acum.sunt necesare c0teva remarci.un asemenea concept istoric nu poate fi definit potrivit formulei genus pro#imum. differentia specifica4.@nainte de a putea @ncepe.ci tre+uie să vină de4a+ia la sf0rşit #u alte cuvinte @n cursul discuţiei noastre tre+uie să ne străduim să o+ţinem re/ultatul cel mai important. ci tre+uie să fie alcătuit treptat din părţile individuale extrase din realitatea istorică Astfelconceptul final şi definitiv nu poate sta la @nceputul cercetării.nu poate fi dec0t o individualitate istorică. 42 Etica protestantă şi spiritul capitalismului Pentru acestea.cea mai +ună din punctul de vedere care ne interesea/ă aici Acest punct de vedere Ocel din care vom vor+i mai t0r/iu.alte puncte de vedere ar de/vălui alte caracteristici ca fiind cele esenţiale Re/ultatul este că @n nici un ca/ nu tre+uie să @nţele%em prin spiritul capitalismului doar ceea ce va aAun%e să @nsemne pentru noi @n scopurile anali/ei noastre Acesta este un efect necesar al naturii conceptelor istorice care.cau/ale. nu este @n nici un ca/ sin%urul din care pot fi anali/ate fenomenele istorice pe care le investi%ăm !n latină @n ori%inal On tr .ci doar cu o descriere provi/orie a ceea ce se @nţele%e aici prin .care este cea mai +ună formulare conceptuală a ceea ce @nţele%em aici prin spiritul capitalismului.adică un complex de evenimente asociate @ntr4o realitate istorică pe care le unim @ntr4un tot conceptual.de vreme ce @n conţinutul său se referă la un fenomen semnificativ prin individualitatea sa unică.ţin0nd seama de diversitatea inepui/a+ilă din materialele istorice Dar pentru aceasta e necesar să lăsăm @n urmă conceptele va%i şi %enerale cu care am operat p0nă acum şi să @ncercăm să pătrundem @n trăsăturile specifice şi diferentele dintre acele mari lumi de %0ndire reli%ioasă care au existat @n istorie @n diferitele ramuri ale creştinismului Totuşi.apoi @n privinAa sensului @n care este posi+ilă o asemenea explicaţie @n limitele acestor cercetări 2 .

distru%e tot ce ar fi putut produce.corectitudinea arată că eşti atent cu ceea ce pose/iB te face să pari un om pe c0t de cinstit.creditul @nseamnă +ani Dacă un om @şi lasă +anii @n m0inile mele după ce s4a @nc"eiat termenul.c0nd ar tre+ui să fii la lucru.pe toţi.+anii au o natură prolifică.pe at0t de %riAuliu.e aAun%e la o sumă considera+ilă atunci c0nd cineva are un credit mare şi solid şi se foloseşte +ine de el Kineţi minte.să adune toţi +anii de care se pot lipsi prietenii lui Paptul acesta e uneori de mare folos După "ărnicie şi cumpătarenimic nu contri+uie mai mult la educarea unui t0năr pentru viaţa @n lume dec0t punctualitatea şi corectitudinea @n toate afacerile saleB de aceea.nu ar tre+ui să socotească suma aceea drept singura sa c"eltuialăB @n realitate.sau la opt seara.iar aceasta @ţi sporeşte @ncă şi mai mult creditul Pereşte4te să cre/i că tot ce pose/i e al tău.ne @ndreptăm atenţia spre un document reflect0nd acel spirit.%eneratoare Banii pot da naştere altor +ani.şi aşa mai departe #inci şilin%i folosiţi +ine dau şase.şi tot aşa p0nă c0nd devin o sută de lire #u c0t sunt mai mul%i' cu at0t mai mult produc de fiecare dată.lipsit de idei preconcepute Kineţi minte că timpul .altfel de/amă%irea va fereca pun%a prietenului vostru pentru totdeauna Tre+uie ţinut cont şi de cele mai ne@nsemnate acţiuni care afectea/ă creditul cuiva .spiritul capitalismului > asemenea descriere este.nu păstraţi niciodată +ani @mprumutaţi nici măcar o oră după timpul fă%ăduit.unetul ciocanului tău la cinci dimineaţa.care conţine ceea cexăutăm @ntr4o puritate aproape clasică şi.pentru interesul nostru.totuşi.5unul platnic e stăp6n peste punga altuia' #el despre care se ştie că plăteşte cu punctualitate.nseamnă %ani' #el care poate c0şti%a /ece şilin%i pe /i prin munca lui şi pleacă @n călătorie sau tr0ndăveşte Aumătate din /iua respectivădeşi nu c"eltuieşte dec0t şase pence pentru distracţia sau tr0ndăvia sa.c"iar /eci şi /eci de lire Kineţi minte /icala aceasta.indispensa+ilă pentru a @nţele%e clar o+iectul investi%aţiei @n acest scop.@ţi va cere +anii a doua /i.@mi dă mie do+0nda.@l face @n%ăduitor @ncă şase luniB dar dacă te vede la masa de +iliard sau @ţi aude %lasul la o tavernă.astfec că profiturile sporesc mai mult şi mai repede )piritul capitalismului 43 #el care ucide o scroafă de prăsilă @i ucide toate pro%eniturile p0nă la a mia %eneraţie #el care ucide o coroană.folosiţi iarăşi dau şapte şi trei pence.şi fereşte4te să trăieşti călău/indu4te după %0ndul acesta E o %reşeală @n care cad mulţi oameni care au credit Pentru a o @mpiedica.cu orice prileA.sau mai de%ra+ă a irosit @n afară de asta cinci şilin%i Kineţi minte.a c"eltuit.exact atunci c0nd a fă%ăduit s4o facă.au/it de un creditor.iar pro%eniturile lor pot /ămisli @ncă şi mai mulţi.ţine c0tăva vreme o socoteală precisă a c"eltuielilor şi veniturilor .poate oric0nd.@nainte ca tu să4i poţi da @n plus.@n acelaşi timp.sau at0t c0t pot face cu ei @n timpul acela .are avantaAul de a nu fi le%at direct de reli%iefiind astfel.

@n mod evident.iar acestea.a cărui filo/ofie e re/umată de Durn+er%er @n cuvintele5 REi scot seu din vite şi +ani din oameniS Trăsătura specifică a filo/ofiei cupidităţii pare să fie idealul omului onest.participant ia revoluţia din 2:=: *ucrarea la care se referă We+er este Der Amerika1"ude OR#el o+osit de AmericaSB 2:<<.NaZo+ Pu%%erV a respins propunerea ca pe o dovadă de laşitate şi a răspuns că Rel OPu%%er.minunat de mici.ci toate avantaAele pe care le4ar fi putut o+ţine folosindu4i @n afaceri.tatele Mnite On red ..totuşi nu prea am dori să pretindem că tot ce ţine de spiritul acesta e conţinut @n textul citat .cu un credit recunoscut.aceasta e un lucru destul de o+işnuit.ci de un etos Aceasta este calitatea care ne interesea/ă V Perdinand Durn+er%er O2:'242:93.aceleaşi pe care le satiri/ea/ă Perdinand Durn+er%erV @n opera sa inteli%entă şi maliţioasă.destul de diferit de cel al lui PranZlin #eea ce @n primul ca/ era o exprimare a cute/anţei comerciale şi o @nclinaţie personală neutră din punct de vedere moral=.3a%lou al culturii americane7. .c"eltuieşte de%ea+a şase lire pe an care e preţul pentru a folosi o sută de lire == Etica protestantă şi spiritul capitalismului #el care c"eltuieşte pe nimicuri un timp @n valoare de patru pence @n fiecare /i o /i după alta.@n cel de4 .acţiune care este privită ca un scop @n sine #eea ce se predică @n realitate nu este doar modalitatea de a4şi croi drum @n lume.vor aAun%e la o sumă considera+ilă de +ani 2 BenAamin PranZlin este cel care ne predică @n aceste fra/e. 4 scriitor austriac.vei o+ţine acest re/ultat +un5 vei descoperi cum c"eltuielile ne@nsemnate.piritul capitalismului =< Atunci c0nd. credea altceva.tale Dacă faci efortul de a @nscrie mai @nt0i mărunţişurile.să arunce cinci şilin%i @n mare #el care pierde cinci şilin%i nu pierde doar suma aceasta.şi cu la fel de multă prudenţă.de vreme ce c0şti%ase destui +ani şi ar fi tre+uit să le lase şi altora o şansă.dorea să facă +ani at0t timp c0t puteaS)B spiritul afirmaţiei sale este.aAun% la sume mariB şi4ţi vei da seama cum ai fi putut face şi cum ai putea economisi pe viitor fără a avea parte de vreun neaAuns important Din şase lire pe an ai putea tra%e foloase ca de pe urma a o sută de lire.iroseşte privile%iul de a folosi o sută de lire @n fiecare /i #el care pierde timp @n valoare de cinci şilin%i pierde cinci şilin%i şi ar putea la fel de +ine. pre/ent0ndu4le drept profesiunea de credinţă a unui $anZeu 8imeni nu se va @ndoi că aici spiritul capitalismului se exprimă @n maniera sa caracteristică.şi mai presus de toate ideea unei datorii a individului de a4şi spori capitalul.roman cu c"eie despre 8iZolaus *enau pe care @l de/amă%ise complet şederea de un an @n .vor+ind cu un asociat @n afaceri care se pensionase şi voia să42 convin%ă să facă acelaşi lucru.ci ca uitarea unei @ndatoriri Aceasta este esenţa pro+lemei 8u este vor+a doar de isteţimea @n afaceri.clacă eşti un om de o prudenţă şi cinste +ine cunoscute #el care c"eltuieşte patru pence pe /i de%ea+a.@n perioada c0t @m+ătr0neşte un t0năr.ci o anumită etică @ncălcarea re%ulilor sale nu este tratată ca o ne%"io+ie.ă ne oprim un moment pentru a anali/a acest pasaA.

Ba+ilon.ca toate celelalte.este spiritul capitalismului modern #ăci faptul că aici avem de4a face numai cu capitalismul vest4european şi american este evident din felul @n care a fost pusă pro+lema #apitalismul a existat @n #"ina.supranumit Rcel Bo%atS.iar suro%atul simplei aparenţe este @ntotdeauna suficient atunci c0nd duce la @ndeplinirea scopului avut @n vedere Este o conclu/ie inevita+ilă pentru utilitarismul strict !mpresia multor %ermani că virtuţile profesate de americanism sunt pură ipocri/ie par să fi fost confirmate de acest ca/ frapant Dar @n realitate lucrurile nu sunt nicidecum at0t de simple @nsuşi caracterul lui BenAamin PranZlin.este mai presus de toate lipsit complet de orice implicaţie eudemonistă. sau discuţia despre valoarea unei menţineri stricte a aparenţei de modestie.iar un surplus lipsit de necesitate din această virtute ar părea @n oc"ii lui PranZlin ca o risipă neproductivă De faptpovestea din auto+io%rafia lui despre convertirea sa la aceste virtuţi.din punctul de vedere al fericirii sau utilităţii pentru individ.ca să nu spunem "edonistă Este considerat @n aşa măsură doar ca un scop @n sine.NaZo+ Pu%%er.su%estia ca o persoană să4şi minimali/e/e permanent meritele pentru a o+ţine apoi recunoaşterea %enerală9.de pildă.!ndia.ea ar fi suficientă.sunt virtuţi numai @n măsura @n care sunt utile individului.com+inat cu stricta evitare a tuturor +ucuriilor spontane ale vieţii.@n lumea clasică şi @n Evul Mediu Dar @n toate aceste ca/uri.contra/ice această suspiciune Paptul că el atri+uie recunoaşterea utilităţii virtuţii unei revelaţii divine menite să42 conducă pe calea cea dreaptă arată că este vor+a de ceva mai mult dec0t simpla @nfrumuseţare din motive pur e%ocentrice @n realitate.de/volt0nd concepte economice capitaliste şi influenţ0nd politica internaţională Ode pildă.at0t de iraţională dintr4un punct de .al doilea preia caracterul unei maxime cu alură etică pentru modul de comportare @n viaţă #onceptul de spirit al capitalismului e folosit aici @n acest sens specific<.toate atitudinile sale morale sunt impre%nate de utilitarism >nestitatea e utilă.pare complet transcendental şi a+solut iraţional : >mul este dominat de dorinţa de a face +anide c0şti% ca scop ultim al vieţii #0şti%ul economic nu mai este su+ordonat omului ca miAloc de satisfacere a nevoilor sale materiale Această răsturnare a ceea ce ar tre+ui să numim relaţia firească.aceste virtuţi.c0şti%area de +ani din ce @n ce mai mulţi.după cum vom vedeaacest etos anume era a+sent Revenind la PranZlin.confirmă această impresie Potrivit lui V Pamilia %ermană Pu%%er a dominat afacerile europene @n secolele al XL4lea şi al XL!4lea.aparenţa de onestitate sluAeşte aceluiaşi scop.@nc0t. =.f0ntului !mperiu Romano4Uerman şi a devenit creditorul lui 1enric al Llll4lea al An%liei.a finanţat urcarea lui #arol duintul pe tronul .deoarece asi%ură creditB la fel sunt punctualitatea"ărnicia. On red .după cum apare @n candoarea cu adevărat neo+işnuită a auto+io%rafiei sale.summum %onum al acestei etici.cumpătarea. Etica protestantă şi spiritul capitalismului PranZlin.şi acesta este motivul pentru care repre/intă virtuţi > deducţie lo%ică ar fi aceea că atunci c0nd.

este @n mod evident un principiu călău/itor al capitalismului şi.dacă @ntre+ăm de ce ar tre+ui ca R+anii să fie făcuţi din omS BenAamin PranZlin @nsuşi.adevăratele alfa şi ome%a ale eticii lui PranZlin.tre+uia să @şi ai+ă ori%inile undeva.ci ca un mod de viaţă comun unor %rupuri @ntre%i de .pe care tatăl său calvinist i4a predicat4o mereu @n tinereţe5 RDacă ve/i un om iscusit @n lucrul lui.'3.la fel cum muncitorul care nu poate sau nu vrea să li se adapte/e va fi a/v0rlit pe stradă fără un loc de muncă Aşadar. #0şti%area de +ani @n cadrul ordinii economice moderne este at0t timp c0t se face le%al.capitalismul din /ilele noastre.fireşte.exprimă un tip de simţire str0ns le%at de anumite idei reli%ioase Aşadar.re/ultatul şi expresia virtuţii şi perfecţionării unei vocaţiiB iar această virtute )piritul capitalismului =9 şi perfecţionare sunt nu e %reu de vă/ut.aşa cum sunt exprimate @n pasaAele citate.@n particular.susţinem că o acceptare conştientă a acestor maxime etice din partea indivi/ilor.olomon.@n măsura @n care e implicat @n sistemul relaţiilor de piaţă.e străină tuturor popoarelor ce nu se află su+ influenţă capitalistă @n acelaşi timp.cel puţin la nivel individualca o ordine inaltera+ilă a lucrurilor @n care tre+uie să trăiască @l forţea/ă pe individ.această concepţie nu a apărut doar @n condiţii capitaliste Dimpotrivămai t0r/iu @i vom urmări ori%inile @ntr4o perioadă anterioară naşterii capitalismului #u at0t mai puţin.adică să poată aAun%e să le domine pe celelalte.deşi era un deist fără o anumită afiliere anumerăspunde @n auto+io%rafia sa cu un citat din Bi+lie.este trăsătura cea mai caracteristică a eticii sociale a culturii capitaliste.at0t de familiară nouă astă/i.dar @n realitate deloc su+@nţeleasă.să se conforme/e re%ulilor capitaliste de acţiune Pa+ricantul care pe termen lun% acţionea/ă @n contra acestor norme va fi eliminat inevita+il de pe scena economică.şi.''.vedere naiv. Desi%ur.care a aAuns să domine viaţa economicăeducă şi selectea/ă su+iecţii economici de care are nevoie printr4un proces de supravieţuire economică a celor mai potriviţi Dar aici se pot o+serva cu uşurinţă limitele conceptului de selecţie ca modalitate de explicaţie istorică Pentru ca un mod de viaţă at0t de +ine adaptat specificităţilor capitalismului să poată fi selectat.@ntr4un sens.@ntreprin/ători sau muncitori din @ntreprinderile capitaliste moderne.ar repre/enta o condiţie pentru perpetuarea capitalismului actual Economia capitalistă din pre/ent este un imens cosmos @n care individul se naşte şi care i se pre/intă acestuia.această idee stranie.pe de altă parte.şi nu =: Etica protestantă şi spiritul capitalismului doar @n indivi/ii i/olaţi.ca şi @n toate operele salefără excepţie 3 #u adevărat.ideea datoriei cuiva de a4şi urma vocaţia.+a/a fundamentală a acesteia Este o o+li%aţie pe care individul ar tre+ui să o simtă şi o simte faţă de conţinutul activităţii sale profesionale indiferent @n ce constă eaindiferent.acela poate sta l0n%ă @mpăraţiS OPildele lui .dacă apare la suprafaţă ca o utili/are a puterilor personale sau doar a posesiunilor materiale O@n c"ip de capital.

oameni Această ori%ine e ceea ce necesită cu adevărat o explicaţie. Despre doctrina materialismului istoric mai naiv- potrivit căreia astfel de idei iau naştere ca o reflectare sau suprastructură a situaţiilor economice- vom vor+i mai amănunţit mai t0r/iu @n momentul acesta- pentru scopul nostru va fi suficient să atra%em atenţia asupra faptului că- fără @ndoială- @n ţinutul de +aştină al lui BenAamin PranZlin OMassac"usetts.- spiritul capitalismului O@n sensul pe care i l4 am atri+uit. era pre/ent @naintea ordinii capitaliste @n 8oua An%lie- spre deose+ire de alte părţi ale Americii- au existat @ncă din 2;)' pl0n%eri referitoare la un mod extrem de calculat de o+ţinere a profitului De asemenea- fără nici o @ndoială- capitalismul a rămas mult mai puţin de/voltat @n unele dintre coloniile @nvecinate- care apoi au devenit statele sudice ale ,tatelor Mnite- @n pofida faptului că acestea au fost fondate de marii capitalişti din motive de afaceri- pe c0nd coloniile din 8oua An%lie au fost fondate de predicatori şi a+solvenţi de seminar cu aAutorul micilor +ur%"e/i- meşteşu%arilor şi ţăranilor li+eri- din motive reli%ioase @n ca/ul acesta- relaţia cau/ală este cu si%uranţă inversul celei su%erate de po/iţia materialistă Dar ori%inea şi istoria unor astfel de idei sunt mult mai complexe dec0t presupun teoreticienii suprastructurii ,piritul capitalismului- @n sensul @n care folosim noi termenul- a tre+uit să lupte pentru a4şi croi drum către supremaţie @mpotriva unei lumi @ntre%i pline de forţe ostile > stare de spirit ca aceea exprimată @n pasaAele pe care le4am citat din PranZlin- şi care au suscitat aplau/ele unui @ntre% poporar fi fost proscrisă at0t @n Antic"itate- c0t şi @n Evul Mediu2( ca exprim0nd soiul cel mai Aosnic de cupiditate şi ca fiind o atitudine cu totul lipsită de respect de sine De fapt- lucrurile se petrec astfel şi acum- dacă privim la toate acele %rupuri sociale care sunt puţin implicate sau adaptate la condiţiile capitaliste moderne Explicaţia nu e dată @n @ntre%ime de faptul că @n vremurile acelea instinctul de c0şti% era necunoscut sau nede/voltat- după cum s4a spus deseori 8ici de faptul că auri sacra fames, lăcomia de aur- ar fi fost atunci sau ar fi acum mai puţin puternică @n afara capitalismului +ur%"e/ )piritul capitalismului =3 dec0t @n interiorul sferei lui- după cum sunt @nclinaţi să creadă romanticii moderni Diferenţa dintre spiritul precapitalist şi cel capitalist nu se %ăseşte aici *ăcomia mandarinului c"ine/- a aristocratului din Roma antică sau a ţăranului modern pot re/ista oricărei comparaţii !ar auri sacra fames a unui taximetrist din 8eapole ori a unui %arcaiuolo, şi desi%ur cea a repre/entanţilor asiatici ai profesiilor similare- ca şi aceea a meşteşu%arilor din ţările sud4europene sau asiatice- sunt- oricine poate constata- cu mult mai intense- şi @n special mai lipsite de scrupule dec0t lăcomia de aur a unui en%le/- să spunem- @n @mpreAurări similare J J Domnia universală a lipsei a+solute de scrupule @n urmărirea intereselor e%oiste prin c0şti%area de +ani a fost o caracteristică specifică exact pentru acele ţări a căror de/voltare capitalist4+ur%"e/ă- măsurată potrivit standardelor occidentale- a rămas @napoiată După cum ştie orice patron- lipsa de coscienziosită4 a muncitorilor2' din asemenea ţări- de pildă din !talia- @n

comparaţie cu Uermania- a fost- şi @ntr4o anumită măsură @ncă este- unul dintre principalele o+stacole aflate @n calea de/voltării lor capitaliste #apitalismul nu se poate folosi de munca celor care practică doctrina unui li%erum ar%itrium nedisciplinat- aşa cum nu se poate folosi de omul de afaceri care pare total lipsit de scrupule @n relaţiile sale cu ceilalţi- după cum aflăm de la PranZlin De aiciHre/ultă că diferenţa nu constă @n %radul de de/voltare al impulsului de a c0şti%a +ani Auri sacra fames este la fel de vec"e ca istoria omului Dar vom vedea că aceia care i s4au supus fără re/erve- ca unui impuls necontrolatasemenea căpitanului de cora+ie olande/ care Rar trece prin iad pentru c0şti%c"iar dacă i4ar arde p0n/eleS- nu erau @n nici un ca/ repre/entanţii acelei atitudini din care derivă spiritul capitalist modern ca fenomen de masă- şi acesta este lucrul care contea/ă @n toate epocile istorice- oriunde a fost posi+il a existat c0şti%ul nemilos- neconstr0ns de vreun fel de norme etice #a şi ră/+oiul şi pirateria- comerţul nu a cunoscut adesea nici o limită @n relaţiile cu străinii şi cei V #onştiincio/itate O@n italiană @n ori%inal. On tr . 50 Etica protestantă şi spiritul capitalismului din afara %rupului Du+la etică a permis aici ceea ce era inter/is @n afacerile dintre fraţi Do+0ndirea c0şti%ului capitalist ca aventură a existat @n toate tipurile de societăţi economice care au cunoscut comerţul cu folosirea +anilor şi i4au oferit oportunităţi prin comenda, colectarea de impo/ite- @mprumuturile de statfinanţarea ră/+oaielor- prin existenţa curţilor ducale şi a deţinătorilor de funcţii oficiale *a fel- atitudinea aventurierului- care @şi +ate Aoc de toate limitările etice- a fost universală #ru/imea a+solută şi conştientă arătată @n o+ţinerea c0şti%ului era adesea str0ns le%ată de conformarea cea mai strictă faţă de tradiţie Mai mult- o dată cu distru%erea tradiţiei Hşi extinderea mai mult sau mai puţin completă a @ntreprinderilor economice li+ere- c"iar şi @n interiorul %rupului social- noua situaţie a fost Austificată etic şi @ncuraAată- dar numai tolerată ca fapt !ar acest fapt a fost tratat ori ca fiind indiferent din punct de vedere etic- ori ca fiind repro+a+il- dar- din păcate- imposi+il de evitat 8u numai că aceasta a fost atitudinea firească a tuturor @nvăţăturilor etice- dar- ceea ce e mai importantaceasta a fost şi atitudinea exprimată @n acţiunea practică a omului o+işnuit din epocile precapitaliste- precapitaliste @n sensul că utili/area raţională a capitalului @ntr4o @ntreprindere permanentă şi or%ani/area capitalistă raţională a muncii nu deveniseră @ncă forţe dominante @n determinarea activităţii economice Exact această atitudine a fost unul dintre cele mai puternice o+stacole interne pe care le4a @nt0mpinat pretutindeni adaptarea oamenilor la condiţiile unei economii capitalist4+ur%"e/e ordonate o8 #el mai important opo/ant cu care a avut de luptat spiritul capitalismului @n sensul unui standard de viaţă definit pretin/0nd o susţinere etică- a fost acel tip de atitudine şi reacţie faţă de situaţiile noi pe care42 putem denumi tradiţionalism ?i @n ca/ul acesta- orice @ncercare de a da o definiţie finală tre+uie

lăsată @n suspensie Pe de altă parte- tre+uie să @ncercăm să clarificăm @nţelesul său provi/oriu cit0nd c0teva ca/uri Lom @ncepe de Aos- cu muncitorii Mnul dintre miAloacele te"nice pe care le foloseşte patronul modern pentru a4şi asi%ura cea mai mare cantitate de muncă )piritul capitalismului <2 posi+ila din partea oamenilor săi este instrumentul numit plată .n acord' !n a%ricultură- de pildă- str0nsul recoltei este un ca/ @n care se impune cea mai mare intensitate a muncii cu putinţă- @ntruc0t- vremea fiind nesi%ură- diferenţa dintre profiturile mari şi pierderile %rele ar putea depinde de vite/a cu care se recoltea/ă De aceea- sistemul de plată @n acord e aproape universal @n ca/ul acesta ?i- de vreme ce interesul patronului de a %ră+i recoltarea creşte o dată cu creşterea veniturilor şi a intensităţii muncii- s4a făcut de nenumărate ori @ncercarea- prin creşterea plăţii @n acord a muncitorilor- oferindu4li4se astfel posi+ilitatea să c0şti%e ceea ce pentru ei repre/intă un salariu foarte mare- de a4i cointeresa pentru a4şi mări eficienţa muncii Dar- cu o frecvenţă surprin/ătoares4a ivit o dificultate aparte5 creşterea plăţii Nn acord a dus adesea la scăderea muncii efectuate @n unitatea de timp- deoarece muncitorul reacţiona la creşterea plăţii nu sporind- ci reduc0nd cantitatea de muncă depusă De exemplu- un om care la o plată de 2 marcă per acru secera '-< acri pe /i şi c0şti%a '-< mărciatunci c0nd plata @n acord a fost crescută la 2-'< mărci per acru a secerat nu ) acri- cum ar fi putut face cu uşurinţă- c0şti%0nd astfel )-9< mărci- ci doar ' acriastfel că @ncă putea c0şti%a cele '-< mărci cu care era o+işnuit >portunitatea de a c0şti%a mai mult nu era la fel de atră%ătoare ca aceea de a munci mai puţin El nu @ntre+a5 c0t pot c0şti%a @ntr4o /i dacă muncesc at0t c0t potI ci5 c0t de mult tre+uie să muncesc pentru a c0şti%a salariul de '-< mărci- pe care @l c0şti%am @nainte şi care @mi aAun%e pentru nevoile tradiţionaleI Acesta este un exemplu pentru ceea ce @nţele%em aici prin tradiţionalism Mn om nu doreşte Rprin natura saS să c0şti%e din ce @n ce mai mulţi +ani- ci vrea pur şi simplu să trăiască aşa cum e o+işnuit şi să c0şti%e at0t c0t @i este necesar pentru scopul acesta >riunde şi4a @nceput acţiunea de mărire a productivităţii muncii omeneşti prin sporirea intensităţii acesteia- capitalismul a @nt0mpinat re/istenţa de o @ncăpăţ0nare enormă a acestei trăsături esenţiale a m0inii de lucru precapitaliste ?i @n /ilele noastre o @nt0mpină cu at0t mai mult cu c0t sunt mai @napoiate Odin punct de vedere capitalist. forţele de muncă 52 Etica protestantă şi spiritul capitalismului @ntruc0t apelul la instinctul ac"i/itiv prin acordarea unor salarii mai mari a eşuato altă posi+ilitate evidentă- pentru a ne @ntoarce la exemplul nostru- ar fi fost să se @ncerce politica opusă5 de a forţa muncitorul- prin reducerea plăţii @n acord- să lucre/e mai mult pentru a c0şti%a aceeaşi sumă ca @nainte @n oc"ii unui o+servator superficial- salariile mici şi profiturile mari par şi a/i corelateB tot ce se c"eltuieşte cu salariile pare să implice o reducere corespun/ătoare a

profiturilor Pe drumul acesta capitalismul s4a an%aAat de nenumărate ori- @ncă de la @nceputurile sale Lreme de secole- s4a cre/ut cu tărie că salariile mici sunt productive- adică sporesc re/ultatele materiale ale munciiB după cum spunea cu mult timp @n urmă Pieter de la #our O@n spiritul calvinismului- aşa cum vom vedea.- oamenii muncesc numai pentru că sunt săraci şi at0t timp c0t sunt săraci Dar eficacitatea acestei metode aparent at0t de eficiente are limitele ei 2) Desi%ur- pre/enţa unui surplus de populaţie care să poată fi an%aAat ieftin de pe piaţa forţei de muncă este o necesitate pentru de/voltarea capitalismului Dardeşi o armată de re/ervă numeroasă poate- @n anumite ca/uri- să favori/e/e expansiunea sa cantitativă- @i stopea/ă de/voltarea calitativă- mai ales c0nd e vor+a despre trecerea la tipuri de @ntreprindere care se folosesc mai intensiv de m0na de lucru ,alariile mici nu sunt @n nici un fel identice cu m0na de lucru ieftină Dintr4un punct de vedere pur cantitativ- eficienţa muncii descreşte la un salariu insuficient pe plan psi"olo%ic- ceea ce pe termen lun% ar putea @nsemna c"iar supravieţuirea celor nepotriviţi @n pre/ent- ţăranul o+işnuit din ,ile/ia seceră- atunci c0nd se străduieşte pe deplin- puţin mai mult de două treimi din c0t seceră omolo%ul său mai +ine plătit şi "rănit din Pomerania sau MecZlen+ur%- iar polone/ul- cu c0t vine mai din est- reali/ea/ă pro%resiv mai puţin dec0t %ermanul ,alariile nu dau re/ultate nici c"iar din perspectiva pur afaceristă- oriunde se pune pro+lema producerii unor +unuri care necesită orice fel de m0nă de lucru calificată- folosirea unor maşini scumpe care se defectea/ă uşor sau- @n %eneral- oriunde se impune multă atenţie ori iniţiativă Aici- salariile mici nu folosesc la nimic- iar efectul lor este opus celui )piritul capitalismului 53 intenţionat #ăci a+solut indispensa+il nu e doar un simţ de/voltat al responsa+ilităţii- ci- @n %eneral- şi o atitudine care- cel puţin @n timpul pro%ramului de lucru- să fie eli+erată de calculele continue despre cum poate fi c0şti%at salariul o+işnuit cu un maximum de confort şi un minimum de străduinţă Dimpotrivă- munca tre+uie să fie @nfăptuită ca şi c0nd ar fi un scop a+solut @n sine- o vocaţie Dar o asemenea atitudine nu este @n nici un ca/ un produs al naturii 8u poate fi %enerată doar prin salariile mici sau prin cele ridicate- ci poate fi numai produsul unui proces de educaţie @ndelun%at şi dificil @n /ilele noastre- capitalismul- o dată @ntronat- @şi poate recruta forţa de muncă @n toate ţările industriali/ate cu o uşurinţă compara+ilă @n trecut- aceasta era de fiecare dată o pro+lemă extrem de complicată 2= ?i c"iar şi astă/i nu ar reuşipro+a+il- fără spriAinul unui aliat puternic care- aşa cum vom vedea @n continuare- a fost disponi+il @n perioada de/voltării sale #eea ce dorim să spunem poate fi iarăşi explicat cel mai +ine cu aAutorul unui exemplu @n /ilele noastre- forma de muncă tradiţională @napoiată este exemplificată foarte des de femeile muncitoare- mai ales de cele necăsătorite Aproape toţi cei care an%aAea/ă fete- de pildă fete %ermane- se pl0n% că sunt aproape cu totul incapa+ile şi nedoritoare să renunţe la metodele de lucru moştenite sau @nvăţate

de departe.că nu reuşesc să se adapte/e la noile metode.capacitatea de concentrare mentală.şi de data aceasta la @ntreprin/ător.exprimă convin%erea lui .doar @n ca/ul fetelor care au un fond reli%ios specificmai ales unul pietist Au/im adesea.ca o vocaţie necesară pentru capitalism5 şansele de a depăşi tradiţionalismul sunt mai mari dacă se fundamentea/ă pe educaţia reli%ioasă Această o+servaţie asupra capitalismului din pre/ent2.@nt0mpină @n %eneral o lipsă totală de @nţele%ere #reşterea plăţii @n acord nu are nici un efect @n faţa /idului o+işnuinţei @n %eneral.la prima vedereidentic cu ceea ce V Werner .ca şi celelalte lucrări istorice despre clase şi evoluţia societăţii.cam @n aceeaşi formă.ca şi simţul a+solut esenţial de o+li%aţie faţă de locul de muncă.cele mai +une şanse de o+ţinere a unei educaţii economice @n ca/ul acesta.de determinarea lor specifică de a munci.iar faptul acesta este extrem de important din punctul nostru de vedere.Der moderne Kapitalismus O23('.o+ţinerea +unurilor necesare pentru satisfacerea nevoilor personale.şi cu un autocontrol rece şi o cumpătare care sporesc enorm performanţele Aceşti factori oferă +a/a cea mai propice pentru conceperea muncii ca un scop @n sine..că mem+rii acestui %rup au.care calculea/ă 54 Etica protestantă şi spiritul capitalismului posi+ilitatea c0şti%urilor mari.nici măcar nu li se datorau @n principal acestoraB @n An%lia se vă/useră mulţi din aceştia.@n cel de4al doilea 4 o luptă pentru profit eli+erată de limitele impuse de nevoi repre/intă scopurile ce controlea/ă forma şi direcţia activităţii economice #eea ce el numeşte economia tre+uinţelor pare.om+art O2:.odinioară @n favoarea unora mai eficiente.şi @ncă şi mai ciudaţi Atitudinea ne%ativă era %enerată.mai presus de toate mai profita+ilă pentru ele @nsele.poate fi dedus din numeroase elemente De pildă.sunt com+inate adesea cu o economie strictă. su%erea/ă că merită să ne @ntre+ăm cum a putut apărea conexiunea dintre adapta+ilitatea la capitalism şi factorii reli%ioşi @n /orii de/voltării capitalismului-V #ăci faptul că erau pre/enţi c"iar şi atunci.să ne @ntoarcem @n pre/ent.după cum am spune astă/i Totuşi.)423=2.după cum o atestă distru%erile repetate ale uneltelor lor.respin%erea şi persecuţiile cu care erau trataţi @n secolul al XL!!!4lea muncitorii metodişti de către tovarăşii lor nu erau doar re/ultatul excentricităţilor lor reli%ioase. 4 economist %erman care a @ncorporat principiile marxiste.iar cercetările statistice o confirmă2<.lucrurile se petrec altfel.om+art potrivit căreia capitalismul este .pentru a clarifica @nţelesul tradiţionalismului @n ca/ul său @n scrierile sale despre %ene/a capitalismului.menţionate @n mod repetat @n relatări.să @nveţe şi să4şi concentre/e inteli%enţa ori c"iar s4o folosească Explicaţiile privind posi+ilitatea de a4şi uşura munca.ultraconservatorismul şi teoriile na/iste @n scrierile sale despre capitalism Deşi @ntr4o a+ordare metodolo%ică marxistă..om+art29 V afirmă că satisfacerea nevoilor şi do+0ndirea c0şti%ului sunt cele două principii călău/itoare ale istoriei economice @n primul ca/.

posi+ilă doar su+ forma @ntreprinderii capitaliste #u toate acestea.pot avea @n acelaşi timp un caracter tradiţionalist Acesta a fost nu doar un ca/ oca/ionalnici c"iar @n istoria economică modernă.dar nu neapărat @ntr4una de interdependenţă #u toate acesta.folosim provi/oriu expresia Rspirit al capitalismuluiS Omodern.dacă nu--se face această limitare.@n %eneral.cu si%uranţă. Etica protestantă şi spiritul capitalismului domnii ele%anţi din *iverpool şi 1am+ur%.cu averile lor comerciale transmise din %eneraţie @n %eneraţie. pentru a o+ţine un profit.repre/entanţii săi clasici nu erau <.ci parveniţii reali/aţi prin propriile puteri din Manc"ester şi Westfalia care se ridicau adesea din condiţii foarte modeste ?i @n secolul al XL!4lea situaţia era similarăB industriile care au apărut @n perioada aceea au fost.afacerile unei mari +ănci .23 pentru a descrie acea atitudine care caută profitul raţional şi sistematic @n maniera pe care am ilustrat4 o cu exemplul lui BenAamin PranZlin Avem.un număr de tipuri economice care tre+uie considerate capitaliste potrivit definiţiei capitalului pe care .a unui sistem extins de desfacere cu amănuntul sau a unei mari @ntreprinderi care să comerciali/e/e lucrurile produse la domiciliu este.ci a repre/entat mai de%ra+ă re%ula.ca formă.@n timp ce.cu @ntreruperi permanente din partea cuceririlor repetate şi din ce @n ce mai puternice ale spiritului capitalist E adevărat.de exemplu.capa+il de transformare şi ameliorare On red .@ntr4o anumită relaţie. )piritul capitalismului << este descris aici drept tradiţionalism economic Ar putea fi aşa @n ca/ul @n care conceptul de tre+uinţe ar fi limitat la nevoile tradiţionale Dar.@n acest sens.@ntreprinderea şi4a extras cea mai adecvată forţă motrice din spiritul capitalismului Dar cele două pot foarte +ine să apară separat BenAamin PranZlin era impre%nat de spiritul capitalismului @ntr4o perioadă @n care afacerea sa tipo%rafică nu se deose+ea.adică @ntreprinderile ne@ndoielnic capitaliste.operaţiunile descrise pot fi desfăşurate @ntr4un spirit tradiţionalist De fapt.forma capitalistă a unei @ntreprinderi şi spiritul @n care este condusă se află.pe de aAtă parte.de nici o altă @ntreprindere meşteşu%ărească ?i vom vedea că la @nceputul epocii moderne @ntreprin/ătorii capitalişti din aristocraţia comercială nu erau @n nici un ca/ sin%urii sau principalii exponenţi ai atitudinii pe care am numit4o aici spiritul capitalismului '( Păturile @n ascensiune ale claselor industriale miAlocii4inferioare erau implicate @ntr4o măsură mult mai mare #"iar şi @n secolul al XlX4lea.om+art o dă @n altă parte a lucrării sale2: ar fi excluse din cate%oria economiei ac"i/itive şi incluse @n aceea a economiei tre+uinţelor @ntreprinderile menţinute @n funcţiune de @ntreprin/ătorii privaţi prin utili/area capitalului O+ani sau +unuri cu o valoare +ănească.Austificarea faptului istoric că acea mentalitate şi4a %ăsit cea mai potrivită exprimare @n @ntreprinderea capitalistă.create de parveniţi '2 Administrarea unei +ănci.a unei afaceri de export cu ridicata.prin cumpărarea miAloacelor de producţie şi v0n/area produsului.@n cea mai mare parte.

adesea cu multă +ăutură.relaţiile dintre concurenţi erau relativ +une.poate cinci4şase pe /i.după standardele de a/i 8e putem ima%ina că lucrurile se petreceau cam aşa5 ţăranii veneau @n oraşul antreprenorului cu p0n/a.dacă ţinem cont de spiritul care42 anima pe @ntreprin/ător5 modul tradiţional de trairata tradiţională a profitului.deose+it de conforta+ilă.cel puţin @n numeroase ramuri ale industriei textile de pe continent''.corespondenţa era suficientă.cu toate că lucrurile acestea sunt at0t de familiare P0nă spre miAlocul secolului trecut.cu care munca modernă la domiciliu e @nrudită numai prin formă #um are loc această revoluţie şi care este semnificaţia ei se poate arăta printr4un nou exemplu concret.cum ar fi trecerea la o .şi un cerc plăcut de prieteni făceau viaţa conforta+ilă şi ti"nită Porma de or%ani/are era capitalistă @n fiecare aspect al eiB activitatea @ntreprin/ătorului avea un caracter pur de afaceriB folosirea capitalului.dacă acesta exista.emitente nu pot fi conduse @ntr4un alt mod #omerţul exterior din toate epocile s4 a +a/at pe monopolurile şi privile%iile le%ale cu un caracter strict tradiţional @n comerţul cu amănuntul 4 şi aici nu e vor+a de oamenii mărunţi.dădeau comen/i care.erau mai multe #0şti%urile erau moderateB destul pentru a duce o viaţă respecta+ilă şi.era indispensa+ilăB şi.lipsiţi de capitalcare stri%ă necontenit cer0nd aAutorul %uvernului 4revoluţia care pune capăt vec"iului tradiţionalism este @ncă @n plină efervescenţă Acelaşi tip de evoluţie a distrus vec"iul sistem de producţie la domiciliu.erau intermediari care se deplasau p0nă la elB @n %eneralnu urmăreau eşantioanele.deşi trimiterea de mostre a @nceput să c0şti%e lent teren 8umărul orelor de lucru era scă/ut. făcută @n principal sau inte%ral din materia primă pe care ei @nşişi o produseseră.s4ar putea spune că se aflau la +a/a etosului acestui %rup de oameni de afaceri *a un moment dat.dacă aveaunumai la intervale mari de timp Altfel.deseori oficială a calităţii.pro+a+ilerau transferate la r0ndul lor )piritul capitalismului <9 ţăranilor #ontactarea personală şi atra%erea clienţilor aveau loc.precum şi modalitatea de a atra%e clienţi noi.toate acestea dominau desfăşurarea afacerii.cantitatea tradiţională de muncă.această ti"nă a fost distrusă dintr4o dată şi adesea completfără vreo sc"im+are esenţială a formei de or%ani/are.rulat @n afacere.după o evaluare atentă.@n vremurile +une.exist0nd @n %eneral un acord @n privinţa principiilor de +a/ă ale afacerii > vi/ită /ilnică şi prelun%ită la tavernă.@n sf0rşit.ci căutau calităţile tradiţionale.viaţa unui producător ce folosea munca la domiciliu era.aspectul o+iectiv al procesului economic.şi.primeau preţul o+işnuit #lienţii @ntreprin/ătorului.era raţional Dar era o afacere tradiţionalistă.uneori mult mai puţinB @n se/onul de v0rf.conta+ilitatea.maniera tradiţională de re%lementare a relaţiilor cu m0na de lucru şi cercul2 esenţialmente tradiţional al clienţilor.pentru a pune puţin deoparte @n ansam+lu.şi cumpărau din depo/itul lui sau cu mult timp @nainte de livrare.adesea O@n ca/ul inului.pentru pieţe aflate la o distanţă aprecia+ilă.

numai prin virtutea unor calităţi etice extrem de +ine definite şi de/voltate i4a fost posi+il acestuia să o+ţină @ncrederea.@ntre%ul proces revoluţionar a fost pus @n mişcare cu un capital @n valoare de c0teva mii.a+solut indispensa+ilă.a sporit cu mult ri%oarea supervi/ării muncii acestora şi astfel i4a transformat din ţărani @n muncitori Pe de altă parte.a @nceput să introducă principiul preţurilor mici şi rulaAului mare .dar procesul invers nu este vala+il '= @n %eneralintrarea sa @n scenă nu a fost paşnică Mn val de ne@ncredere.ci.mai presus de toate.e repeta ceea ce pretutindeni şi @ntotdeauna este re/ultatul unor asemenea procese de raţionali/are5 cei care nu procedau la fel tre+uia să iasă din afaceri .nu mai mult dec0t at0t5 un t0năr dintr4una din familiile care comerciali/au +unurile produse la domiciliu a @nceput să mear%ă prin ţară.să alea%ă cu %riAă ţesătorii pe care urma să4i an%aAe/e.vi/it0ndu4i @n fiecare an şi.care nu au fost transferate @n depo/ite care să aducă do+0ndă.tarea idilică s4a pră+uşit su+ presiunea unei lupte concurenţiale apri%e şi s4au făcut averi respecta+ile.@n afară de claritatea vi/iunii şi capacitatea de acţiune.nu fluxul de +ani investiţi @n industrie a provocat această revoluţie 4 @ntr4un număr de ca/uri pe care le cunosc.@mprumutat de la cunoştinţe 4 ci noul spirit.direct la consumatorul final.a clienţilor şi muncitorilor 8imic altceva nu i4ar fi putut da tăria de a depăşi nenumăratele o+stacole şi mai ales capacitatea de munca infinit mai intensă care i se cere @ntreprin/ătorului modern Dar acestea sunt calităţi etice de un tip destul .faptul cel mai important @n astfel de ca/uri.ci reinvestite permanent @n afacere Lec"ea atitudine ti"nită şi conforta+ilă faţă de viaţă a lăsat loc unei austerităţi dure @n care unii participau şi aAun%eau @n v0rf pentru că nu doreau să consume.spiritul capitalismului modern Porţele motrice ale extinderii capitalismului modern nu se re%ăsesc @n ori%inea sumelor disponi+ile @n scopuri capitaliste.fa+rică unificată.a luat detaliile @n seama sa.uneori de ură.pe c0nd ceilalţi.a adaptat calitatea produsului direct la nevoile şi dorinţele lor @n acelaşi timp.de indi%nare morală s4a opus @n mod re%ulat primilor inovatori Adesea 4 cunosc c0teva ca/uri de felul acesta 4 au fost ticluite le%ende despre pete misterioase din trecutul lor Este foarte uşor să nu se recunoască faptul că numai un caracter neo+işnuit de puternic ar putea salva un @ntreprin/ător de tip nou de pierderea autocontrolului şi de naufra%iul moral şi economic Mai mult.a @nceput să4şi sc"im+e metodele de marZetin% mer%0nd.i4a solicitat personal pe clienţi.pe c0t posi+il.mai presus de <: Etica protestantă şi spiritul capitalismului )piritul capitalismului <3 toate.erau forţaţi să4şi micşore/e consumul ') ?i.ci să c0şti%e.care voiau să menţină vec"ile o+iceiuri.@n de/voltarea spiritului capitalismului Acolo unde apare şi se poate manifesta.@şi produce propriul capital şi resursele monetare ce vor deveni miAloace pentru scopurile sale.la maşinile de ţesut etc #eea ce s4a @nt0mplat a fostdimpotrivă.

este un produs al decadenţei t0r/ii Tipul ideal'< al @ntreprin/ătorului capitalist.cu opinii şi principii strict +ur%"e/e Am fi tentaţi să credem că aceste calităţi morale personale nu au nici cea mai mică le%ătură cu vreo maximă etică.@n care omul există de dra%ul afacerii sale.dacă ar cunoaşte cumva răspunsul5 RPentru a le oferi ceva copiilor şi nepoţilor meiHH Dar un răspuns mai frecvent şi.ci era la fel de eficace pentru tradiţionalişti.mai mult sau mai puţin rafinaţi El evită ostentaţia şi c"eltuielile ce nu sunt necesare.ci relaţia esenţială dintre ele ar fi ne%ativă #apacitatea de ase eli+era de tradiţia comună.cu toate acestea.nici marii financiari nu au fost cei care au c0şti%at din această sc"im+are.nici speculanţii @ndră/neţi4şi lipsiţi de scrupule.dar @n acelaşi timp exprimă ceea ce .pare să fie cea mai potrivită +a/ă pentru succesul unui om de afaceri !ar @n pre/ent aşa se şi petrec lucrurile @n %enerallipseşte orice relaţie dintre credinţele reli%ioase şi comportament.mai corect ar fi acela că afacerea.@nainte de orice temperaţi şi vrednici de @ncredere.dar.tinde să fie ne%ativă @n /ilele noastreoamenii impre%naţiAxi &piritul apitali&mului sunt @nclinaţi spre indiferenţădacă nu ostilitate faţă de Biserică U0ndul plictiselii pioase din Paradis e prea puţin atră%ător pentru firile lor activeB reli%ia le pare o modalitate de a @ndepărta oamenii de la muncă Dacă @i @ntre+i care e semnificaţia activităţii lor neo+ositede cexiu sunt niciodată mulţumiţi cu ceea ce au apăr0nd at0t de a+sur/i dintr4o perspectivă orientată spre viaţa lumească.şi @n special nu @ntreprin/ătorii care au permanent succes sunt atraşi de o asemenea %randoare @n particular.nu are nici o le%ătură cu asemenea căţărători pe scara socială.@n %eneral nu adevăraţii conducători.caracteri/ată prin cumpărarea unor domenii şi titluri no+iliare.( Etica protestantă şi spiritul capitalismului este.puţin vi/i+ilă.cel puţin @n Uermania.at0t de iraţional @n acest mod-de viaţă.tatele Mnite.ori%inea socială la universitate şi @n corpul de ofiţeri.din punctul de vedere al fericirii personale.după .prin @ncercarea fiilor de 04şi camufla.romantismul acesta al numerelor exercită o atracţie ire/isti+ilă asupra poeţilor din r0ndurile oamenilor de afaceri Altfel.cu munca ei continuă.aşa cum a fost repre/entat c"iar şi @n Uermania de unele exemple oca/ionale ieşite din comun.dorinţa de putere şi recunoaştere pe care o aduce faptul de a fi +o%at are rolul său După ce ima%inaţia unui @ntre% popor s4a @ndreptat odată spre măreţia pur cantitativă.cei care au c0şti%at erau oameni crescuţi la şcoala %rea a vieţiicalculaţi şi @ndră/neţi @n acelaşi timp.@n loc să fie invers Desi%ur.de diferit faţade cele adaptate tradiţionalismului din trecut De re%ulă.istoria tipică a familiilor capitaliste parvenite %ermane.de vreme ce motivul nu le e specific lor.at0t de decisivă pentru impre%narea vieţii economice cu noul spirit Dimpotrivă.iscusiţi şi cu totul devotaţi afacerii lor.un fel de iluminare li+erală.iar acolo unde există vreuna.aventurieri economici pe care4i @nt0lnim @n toate perioadele istoriei economice.ca @n .ar replica pro+a+il.fără a mai vor+i de ideile reli%ioase.a devenit o parte necesară a vieţilor lor De fapt aceasta e sin%ura motivaţie posi+ilă.prin comportament.

'.interesele comerciale şi sociale ale oamenilor tind.at0t de nevrednic şi demn de dispreţuit Paptul că cineva ar putea să facă din el sin%urul scop al muncii sale de4o viaţă.pur şi simplu ca un re/ultat al adaptării .duc0nd cu sine @n morm0nt o mare cantitate de +ani şi +unuri.după cum s4a spus.care este o atitudine faţă de +unurile materiale at0t de potrivită acestui sistem. On tr .@n măsura @n care acestea mai pot fi resimţite. era considerată adevărată.mai onestă dec0t re/erva pe care o recomandă cu at0ta şiretenie PranZlin El nu o+ţine nimic din averea lui pentru sine.să le determine opiniile şi atitudinile #el care nu4şi adaptea/ă modul de viaţă la condiţiile succesului capitalist tre+uie să se scufunde.@nc0t @n /ilele noastre nu se mai poate pune pro+lema unei conexiuni necesare dintre acea manieră ac"i/itivă de viaţă şi vreo $eltanschauung' De fapt.f Toma dorinţei de c0şti% ca V #u %reu i4ar putea plăcea lui Dumne/eu O@n latină @n ori%inal.@n esenţă.aşa cum odinioară a putut distru%e vec"ile forme de re%lementare medievală a vieţii economice numai @n alianţă cu puterea @n creştere a statului modern.@ntr4adevăr.cu forme de or%ani/are şi o structură %enerală specifice ordinii noastre economice.2 @n pre/ent.@n afară de sentimentul iraţional că şi4a făcut +ine trea+a Dar exact acesta este lucrul care pare omului precapitalist at0t de misterios şi de ne@nţeles.ci o re%ulă să ai+ă un soi de modestie care este.auri sacra fames' )piritul capitalismului H .modul său de viaţă se deose+eşte printr4o anumită tendinţă ascetică.Auridice şi economice individualiste.aşa cum reiese destul de limpede din predica !ui PranZlin pe care am citat4o Pentru el nu e o excepţie.istemul capitalist are at0ta nevoie de acest devotament faţă de c"emarea de a face +ani.o spunem provi/oriu. .acest spirit al capitalismului poate fi @nţeles.i se pare explica+il doar ca produsul unui instinct pervers.ca şi caracteri/area făcută de .se prea poate.şi care pe vremea aceea Oca şi pasaAul din Evan%"elii despre do+0ndă.conceperea c0şti%ării de +ani ca scop @n sine ca o vocaţie era contrară simţămintelor etice ale unor epoci @ntre%i Do%ma Deo plăcere vi# potest4 @ncorporată @n dreptul canonic şi aplicată activităţilor ne%ustorului.cum evită să se +ucure conştient de puterea sa şi e Aenat de semnele făţişe de recunoaştere socială pe care le primeşte #u alte cuvinte.ca acelaşi lucru să fie vala+il pentru relaţiile sale cu forţele reli%ioase Dacă aşa s4a @nt0mplat şi @n ce sens.şi va tre+ui să cercetăm semnificaţia istorică a acestui fapt important.sunt o imixtiune la fel de neAustificată ca şi re%lementarea impusă de stat @n asemenea @mpreAurări.su+ o+lăduirea instituţiilor noastre politice.nu mai are nevoie de spriAinul vreunor forţe reli%ioase şi simte că @ncercările reli%iei de a influenţa viaţa economică.nu e necesar să o mai demonstrăm.at0t de intim le%ată de condiţiile de supravieţuire @n lupta economică pentru existenţă.sau cel puţin nu se poate @nălţa Dar acestea sunt fenomene ale unei perioade @n care capitalismul modern a devenit dominant şi s4a eli+erat de vec"ile sale puncte de spriAin Dar.' .este sarcina noastră să cercetăm #ăci.

VV Antonio Brucioli O2=3<42<.@n cel mai +un ca/ ceva indiferent din punct de vedere moral Era tolerată.c"iar dacă numai din cau/a riscului permanent de a avea ciocniri cu doctrina Bisericii @n privinţa cametei.conţineau deAa un %rad @nalt de concesie din partea doctrinei catolice către puterile financiare cu care Biserica avea relaţii politice at0t de str0nse @n oraşele italiene'9.. On tr .deşi nu fără contradicţii.ca şi ere/iile şi alte tendinţe privite cu de/apro+are.Etica protestanta şi spiritul capitalismului turpitudo9 Otermen ce includea c"iar şi o+ţinerea inevita+ila de profit. şi susţinător al doctrinei protestante On red .industria4444 ca pe o sursă le%itimă de profit..sume considera+ile se @ndreptau.at0t timp c0t răm0neau ataşaţi de tradiţia Bisericii.Austificată deci din punct de vedere etic. On tr .mai ales cei din şcoala nominalistă.) aAun%0nd c"iar la foştii de+itori. 4 umanist italian. pentru că o supunere din afară la poruncile Bisericii era insuficientă pentru a asi%ura m0ntuirea ': Aici iese limpede la lumină caracterul amoral sau imoral al acţiunii lor.să se transforme @ntr4o . VVV Paptă ruşinoasă O@n latină @n ori%inal.şi de aceea fără o+iecţii din punct de vedere etic Dar doctrina dominantă respin%ea spiritul c0şti%ului capitalist ca turpitudo. )piritul capitalismului .mai ales comerţul.atitudinea cercurilor capitaliste @nsele Munca lor de o viaţă era.. VVVV 1ărnicie.traducător al Bi+liei @n italiană Omotiv pentru care a fost Audecat de !nc"i/iţie su+ acu/aţia de luteranism.ca fiind necesare Puteau privi.au acceptat ca inevita+ile formele de/voltate ale afacerii capitaliste şi au @ncercat să le Austifice.deoarece doreau să se asi%ure cumva @n raport cu neprevă/utul vieţii de apoi sau Ocel puţin aşa susţine un punct de vedere ulterior @m+răţişat de mulţi. sau cel puţin nu4i putea da o confirmare etică > atitudine etică precum aceea a lui BenAamin PranZlin ar fi fost pur şi simplu de neconceput Aceasta era. On tr .@n comparaţie cu radicalismul mult mai puternic al vederilor anticrematiste @mpărtăşite de unele cercuri la fel de lar%i Dar c"iar şi acolo unde doctrina se acomoda mai +ine cu faptele.@n opinia participanţilor @nşişi #um a putut activitatea.la moartea +o%ătaşilor.spre instituţiile reli%ioase pentru răscumpărarea păcatelor.nu a fost niciodată cu adevărat depăşit sentimentul că activitatea orientată spre c0şti% de dra%ul c0şti%ului era @n esenţă un pudendum444 ce tre+uia să fie tolerat numai din cau/a necesităţilor inaltera+ile ale vieţii de pe lumea aceasta Mnii moralişti ai vremii.repre/enta un element periculos pentru m0ntuire Aşa cum arată i/voarele istorice.dar.numai @n acele părţi ale aristocraţiei comerciale care se emancipaseră deAa de tradiţie Dar c"iar şi scepticii şi oamenii indiferenţi faţă de Biserică se reconciliau adesea cu ea prin daruri.ca @n ca/ul lui Antonio din PlorenţaVV.mai presus de toate.uneori V Nosnicie.efort sistematic O@n latină @n ori%inal.necuviinţă O@n latina @n ori%inal.care era cel mult tolerată etic.compens0nd uşura4 ce le fusese luată pe nedrept *ucrurile se petreceau altfel.

din simpla lipsă a +anilor. .totul fiind @ntr4un contrast i/+itor cu traiul ţăranului.s4a făcut @ncercarea.această atitudine era considerată neAustifica+ilă din punct de vedere eticsau cel mult putea fi tolerată Dar @n micile comunităţi +ur%"e/e din Penns$lvania secolului al XL!!!4lea.mai ales de către .@n Plorenţa secolelor al XlL4lea şi al XL4lea.@n mod evident.cu si%uranţă.unde.prin su+ordonarea procesului de producţie unor puncte de vedere ştiinţifice-4 s4a eli+erat din dependenţa faţă de limitările or%anice naturale ale individului uman Procesul acesta de raţionali/are a or%ani/ării te"nice şi economice determină.= Etica protestantă şi spiritul capitalismului extinderea productivităţii muncii care.toate aceste lucruri fac parte.orientat spre satisfacerea nevoilor minime.o parte importantă din idealurile de viaţă ale societăţii +ur%"e/e moderne Munca @n sluA+a unei or%ani/ări raţionale pentru aprovi/ionarea omenirii cu +unuri materiale le4a părut dintotdeauna.unde nu se vedea nici o urmă de @ntreprindere mare.este un fapt Austificatdacă prin aceasta se @nţele%e V Do+0ndă O@n latină @n ori%inal.de a fi Aucat un rol @n pro%resul economic al oraşului său de +aştină @n sensul mărimii populaţiei şi volumului sc"im+urilor comerciale. On tr .om+art.acelaşi lucru era considerat esenţa comportării morale.una dintre caracteristicile fundamentale ale economiei capitaliste este aceea că e raţionali/ată pe +a/a unui calcul ri%uros@ndreptat cu prevedere şi precauţie spre succesul economic căutat.vocaţie @n sensul dat de BenAamin PranZlinI Paptul care tre+uie explicat istoric este acela că @n cel mai de/voltat centru capitalist al vremii.şi cu tradiţionalismul privile%iat al meşteşu%arului mem+ru al +resleiori cu capitalismul aventurierilor.piaţa monetară şi de capital a tuturor marilor puteri politice.de a identifica raţionalismul economic Sdrept trăsătura principală a vieţii economice moderne luate ca @ntre% Pără @ndoială.pe care capitalismul le asocia cu termenul pro%res.afacerile riscau să revină la stadiul de troc.@n opinia oamenilor de afaceri moderni *a fel.orientat spre exploatarea oportunităţilor politice şi speculaţia iraţională Aşadar.repre/entanţilor spiritului capitalist unul dintre cele mai importante scopuri ale vieţii active De exempluaAun%e să citim relatarea lui PranZlin despre eforturile sale @n domeniul @m+unătăţirilor comunale din P"iladelp"ia pentru a @nţele%e acest adevăr evident !ar +ucuria şi m0ndria de a fi oferit locuri de muncă unui mare număr de oameni.fiind c"iar impus @n numele datoriei A vor+i aici de o reflectare a condiţiilor materiale @n suprastructura ideală ar fi o a+eraţie #are era fondul de idei ce putea determina ca activitatea @ndreptată aparent exclusiv spre profit să devină o vocaţie faţă de care individul simte că are o o+li%aţie eticăI !deea aceasta a conferit modului de viaţă al noului @ntreprin/ător temeiul şi Austificarea etică Prin o+servaţii adesea Audicioase.ar putea părea că de/voltarea spiritului capitalismului se @nţele%e cel mai .unde nu se puteau %ăsi dec0t +ănci @n stare incipientă.ne@ndoielnic.din satisfacţiile specifice şi ne@ndoielnic idealiste ale vieţii.

că termenul %erman 5eruf şi.ca şi @n oricare alta @n latină @n ori%inal On tr .şi ar putea fi dedusă din po/iţia fundamentală a raţionalismului @n privinţa pro+lemelor de +a/ă ale vieţii @n acest sens.ceea ce este practic mai important.a fost atinsă @n cel mai @nalt %rad cunoscut p0nă @n pre/ent @n dreptul roman.şi nici măcar acolo nu a avut o po/iţie predominantă #"iar şi a/i.poate @ncă şi .dar a fost şi este @ncă unul dintre elementele cele4mai caracteristice ale culturii noastre capitaliste Aici suntem interesaţi @n special de ori%inea elementului iraţional care sălăşluieşte @n această concepţie despre vocaţie.PRE L>#AK!E .ar tre+ui să stea la @nceputul fiecărui studiu care tratea/ă su+iectul raţionalismului 4 viaţa poate fi raţionali/ată din puncte de vedere fundamental diferite şi @n direcţii extrem de diferite Raţionalismul este un concept istoric care acoperă nenumărate lucruri diferite Misiunea noastră va fi de a afla al cui copil intelectual era această formă concretă de %0ndire raţională.< de exemplu.din care a crescut ideea vocaţiei şi devotamentului faţă de muncă @n vocaţia respectivăB după cum am vă/ut.pur şi simplu din cau/ă că evoluţia istorică a raţionalismului nu urmea/ă @n nici un ca/ linii paralele @n diferitele compartimente ale vieţii Raţionali/area dreptului privat)piritul capitalismului .protestantismul ar tre+ui să fie luat @n considerare numai @n măsura @n care a constituit o etapă anterioară de/voltării unei filo/ofii pur raţionaliste Dar orice @ncercare serioasă de a susţine această te/ă dovedeşte limpede că un asemenea mod simplu de a pune pro+lema nu este vala+il.ideea aceasta este cu totul iraţională din perspectiva interesului e%oist pur eudemonist.ca misiune. 3 #>8#EPK!A *M! *MT1ER DE.unde renaşterea dreptului roman a fost +locată de puterea marilor corporaţii Auridice.care42 au @n s0n%e Dar ne4am @ncredinţat deAa că nu acesta este solul @n care a crescut predominant acea relaţie a omului cu vocaţia sa.care e adesea uitată.care este necesară capitalismului De fapt 4 iar această propo/iţie simplă.dacă este privită ca o simplificare lo%ică şi o rearanAare a conţinutului dreptului.mai ales @n An%lia.fără teama de a %reşi.la sf0rşitul epocii antice Dar a rămas nede/voltată @n unele dintre ţările cu nivelul cel mai @nalt de raţionali/are economică.al %rupurilor din clasa miAlocie @n ţările romano4catolice @n sf0rşit.doctrinele lui Loltaire sunt +unul comun al claselor superioare şi.arcina cercetării Putem spune.dacă prin raţionalismul practic se @nţele%e tipul de atitudine care priveşte şi Audecă lumea @n mod conştient.+ine ca o parte a de/voltării raţionalismului ca @ntre%.@n timp ce şi4a menţinut permanent supremaţia @n ţările catolice din sudul Europei Pilo/ofia raţională lumească din secolul al XL!!!4lea nu şi4a %ăsit locul doar @n ţările cu o mare de/voltare economică.@n termenii intereselor păm0nteşti ale e%o4ului individualatunci această perspectivă asupra vieţii a fost şi este trăsătura specifică a popoarelor cu li%erum ar%itrium4' ca italienii şi france/ii.

considerate dictate ale diavolului.'( şi '2.ca şi m0ncatul şi +ăutul.@n timp ce anterior nu se putea %ăsi nici măcar o su%estie a acestui sens @n literatura laică a vreunuia dintre ele.ci.este neutră din punct de vedere moral .opo/iţia din ce @n ce mai accentuată faţă de consilia evangelica ale călu%ărilor catolici.se %ăseşte doar la unul dintre misticii %ermani a cărui influenţă asupra lui *ut"er e +ine cunoscută #a şi sensul cuv0ntului.@n armonie cu tradiţia predominantă a Evului Mediuaşa cum era repre/entată.aceea a unei misiuni trasate de Dumne/eu #u c0t se pune mai mult accentul pe cuv0ntul respectiv @ntr4un ca/ concret.mai clar.de Toma din A`uino<.nu acela al ori%inalului ' !n traducerea Bi+liei alcătuită de *ut"erpare să fi fost folosit pentru prima dată @n lisus .şi c"iar @n scrierile reli%ioase.şi cu apariţia re/ultatului ei lo%ic. exact @n sensul nostru modern ) Apoi.@n timp ce există astfel de cuvinte la toate popoarele predominant protestante .cel en%le/ calling su%erea/ă o concepţie reli%ioasă.şi c"iar şi la sf0rşitul Antic"ităţii elenistice Lom discuta despre acestea mai t0r/iu Dar cel puţin un lucru era ne@ndoielnic nou5 valori/area @ndeplinirii datoriei @n tre+urile plm0nteşti ca forma cea mai @naltă pe care o putea lua activitatea morală a individului Paptul acesta a conferit inevita+il activităţii lumeşti.produs al Reformei Paptul acesta poate fi presupus ca @n %eneral cunoscut E adevărat că anumite su%estii de valori/are po/itivă a activităţii de rutină.o dată cu de/voltarea concepţiei de sola fide4 @n toate consecinţele ei.e mai poate arăta că faptul acesta nu se datorea/ă vreunei specificităţi etnice a lim+ilor cercetate De exemplu.@n @nţelesul său modern.pe care @mpărţirea catolică a preceptelor etice @n praecepta şi consilia o respin%e .şi a creat prima data conceptul de vocaţie @n acest sens Astfel.@n sine.el provine din traducerile +i+lice prin spiritul traducătorului.vocaţia a .de pildă.ideea e nouă.a intrat cu @nţelesul actual @n vor+irea de /i cu /i a tuturor popoarelor protestante.o semnificaţie reli%ioasă.care e conţinută @n această concepţie a vocaţieiexistaseră deAa @n Evul Mediu.deşi voit de Dumne/eu Este condiţia naturală indispensa+ilă a unei vieţi trăite @n credinţă.nici cele din Antic"itatea clasică2 nu au posedat vreo expresie cu o conotaţie similară pentru ceea ce cunoaştem drept vocaţie O@n sensul unei misiuni de4a lun%ul @ntre%ii vieţi.@nsă.el considera activitatea mundană ca pe un lucru le%at de cele trupeşti.9 după c0te am descoperit..in%urul mod de a trăi accepta+il pentru Dumne/eu nu consta @n transcenderea moralităţii lumeşti @n ascetismul monastic.reiese că nici popoarele predominant catolice.un domeniu definit de lucru.termenul 5eruf nu este produsul unui spirit %ermanic.de /i cu /i.ira" O22.ci @n @ndeplinirea o+li%aţiilor impuse individului de po/iţia sa @n lume Aceasta era c"emarea lui *ut"er= a de/voltat concepţia aceasta @n cursul primului deceniu al activităţii sale de reformator *a @nceput. Dar.cu at0t mai evidentă este conotaţia !ar dacă trasăm istoria termenului prin lim+ile civili/ate.concepţia asupra vocaţiei aduce la lumină do%ma centrală a tuturor cultelor protestante.

@n vi/iunea lui (ut)er'* renun%are Nt este produsul e%oAsmuluiQ 8umai prin credinţă O@n latină @n ori%inal.expresia unui punct de vedere tradiţionalist @mpotriva acestor oameni.iar *ut"er @nsuşi ar fi repudiat cu vi%oare orice le%ătură cu un punct de vedere ca acela al lui PranZlin Desi%ur.nu putem considera protestele sale la adresa marilor ne%ustori ai vremii.sau.această Austificare.<(.despre care era profund @ncredinţat că putea fi @nţeleasă numai prin prisma vanităţii sau a lipsei de isteţime 2( ?i e @ncă şi mai diferită de compromisul utilitarist li+eral cu lumea la care aAunseseră ie/uiţii Dar semnificaţia practică exactă a acestei reali/ări a protestantismului este mai de%ra+ă simţită va% dec0t percepută limpede @n primul r0nd.@n toate @mpreAurările.care este.+a poate fi considerat c"iar o platitudine faptul că această Austificare morală a activităţii păm0nteşti a fost unul dintre cele mai importante re/ultate ale Reformei 3 Această atitudine este extrem de @ndepărtată de profunda ură pe care o arăta Pascal.@n mod esenţial scolastică.şi de aceea fiecare vocaţie le%itimă are exact aceeaşi valoare @n oc"ii lui Dumne/eu: Este dincolo de orice @ndoială.mit" pe aceeaşi temă 9 Totuşi.dar.munca @n numele unei vocaţii @i pare expresia deplină a dra%ostei frăţeşti El dovedeşte faptul acesta prin o+servaţia Scă divi/iunea muncii @l forţea/ă pe fiecare individ să muncească pentru alţii.: Etica protestantă şi spiritul capitalismului repre/ent0nd o retra%ere din faţa o+li%aţiilor temporale @n sc"im+.3 şi nu poate fi considerată ca fiind.dar punctul său de vedere este extrem de naivform0nd un contrast aproape %rotesc cu +ine cunoscutele afirmaţii ale lui Adam .şi răm0ne.at0t puritanii. .de fapt.@mpotriva lom+ar/ilor.sin%urul mod de a trăi accepta+il pentru Dumne/eu 8umai aceasta este voia lui Dumne/eu.dispare cur0nd din nou.evident.de :ure sau de facto.este necesar să su+liniem că *ut"er nu poate fi revendicat de către spiritul capitalismului @n sensul @n care am folosit anterior termenul.. On tr .faţă de orice activitate lumească.@n vreun sens oarecare #ercurile reli%ioase care săr+ătoresc @n pre/ent cu cel mai mare entu/iasm marea reali/are a Reformei nu sunt @n nici un fel prietene ale capitalismului.din ce @n ce mai accentuată.monopoliştilorspeculanţilor şi +anc"erilor patronaţi de Biserica An%licană şi de re%ii şi parlamentele din An%lia şi Pranţa.@n toate stările sale contemplative.#romXell scria Parlamentului *un%5 RLă ro% să reformaţi a+u/urile tuturor profesiunilor5 iar .c0t şi "u%"enoţii duceau o luptă @nverşunată 2' După +ătălia de la Dun+ar Oseptem+rie 2.uther despre voca2ie . a marilor companii de comerţ din secolele al XL!4lea şi al XL!!4lea poate fi comparată cel mai +ine cu campania modernă contra monopolurilor oncep2ia lui .crescut @n importanţă 8u numai căAvi0ţa4monastică nu are aproape nici o valoare ca miAloc de Austificare @n faţa lui Dumne/eu.afirmaţia că @ndeplinirea @ndatoririlor păm0nteşti este.precum Pu%%er22drept o dovadă @n acest sens #ăci lupta @mpotriva po/iţiei privile%iate.@n sine.

a fost dominat de o atitudine str0ns le%ată. @n primii ani ai activităţii sale ca reformator.f Pavel. excludea posi+ilitatea ca ideea modernă de vocaţie să fie +a/ată pe autoritatea sa personală 2< @n epoca apostolică.@n comparaţie cu atitudinea catolică.mai presus de toate.@n privinţa formei activităţii lumeşti.@ntruc0t credea că vocaţia aparţine @n primul r0nd trupului.căci.doctrina sterilităţii +anilor pe care o respinsese deAa Antonio din Plorenţa Dar nu e necesar să intrăm @n detalii.dar a devenit şi mai mult astfel 2.dacă o făceau.ori.favori/a @n ansam+lu o interpretare tradiţionalistă Lec"iul Testament.@ntr4o puritate clasică.deşi @n cărţile proorocilor nu arăta vreo tendinţă de a depăşi moralitatea lumească.aşa cum fusese .mai ales de .cu toate acestea.consecinţele pe care le4a avut asupra conduitei lumeşti conceperea vocaţiei @n sens reli%ios erau pasi+ile de a primi interpretări destul de diferite Efectul Reformei ca atare a fost doar acela că.avea să dure/e numai puţin timp *ut"er a citit Bi+lia prin lentilele @ntre%ii sale atitudiniB @n cursul evoluţiei sale de pe la 2<2: la 2<)(.această atitudine nu doar că a rămas tradiţionalistă.conţinea o idee reli%ioasă similară @n sensul cel mai tradiţionalist cu putinţă Piecare ar tre+ui să4şi ducă traiul aşa cum @i e dat şi să4i lase pe necredincioşi să um+le după c0şti% Acesta este @nţelesul tuturor afirmaţiilor care se referă direct la activităţile lumeşti P0nă la Talmud nu se poate %ăsi dec0t o atitudine parţial.şi să muncească la fel ca @nainte Astfel.de indiferenţa escatolo%ică a .numeroasele afirmaţii ale lui *ut"er @mpotriva cametei sau do+0n/ii su+ orice formă de/văluie o concepţie asupra naturii c0şti%ului capitalist carecomparată cu aceea a scolasticismului t0r/iu.depindea de evoluţia reli%ioasă care avea loc de acum @n diferitele +iserici protestante Autoritatea Bi+liei.de la care *ut"er credea că derivase ideea de vocaţie.creştinii priveau activitatea lumească fie cu indiferenţă.nu aveau să4şi @mpovăre/e semenii cer0ndu4le milostenia.@n particular.şi @n alte părţi aceasta apărea doar @n su%estii i/olate.care exprima această sc"im+are.accentul moral pus pe munca or%ani/ată @n virtutea unei vocaţii şi consfinţirea reli%ioasă a acesteia erau mult mai intense Modul @n care avea să se de/volte conceptul de vocaţie.aşa cum e exprimat @n mamonas tes adikias.dacă este cumva vreuna care sărăceşte pe mulţi ca sa @m+o%ăţească pe c0ţivaaceea nu se potriveşte #ommonXealt"4ului S Dar.nu aveau nimic altceva de făcut dec0t să răm0nă @n starea şi cu ocupaţia lumească @n care @i %ăsise c"emarea Domnului.dar nu 9( Etica protestantă şi spiritul capitalismului fundamental diferită Atitudinea personală a lui !isus este caracteri/ată.@l vom %ăsi pe #romXell urm0nd o linie de %0ndire destul de specific capitalistă 2) Pe de altă parte.de ru%ăciunea tipică >rientului antic5 RDă4ne nouă astă/i p0inea cea de toate /ilele S Elementul de repudiere radicală a lumii.aşa cum este ea exprimată @n 8oul Testament.fie măcar @n mod esenţial tradiţionalistB căci acele prime %eneraţii erau pline de speranţe escatolo%ice De vreme ce toţi aşteptau pur şi simplu venirea Domnului.f Pavel.desi%ur.este.din punct de vedere capitalist@n mod clar @napoiată 2= @n special.

mai ales de către Tauler.potrivit căreia munca @n conformitate cu vocaţia era una dintre misiunile.pentru *ut"er era imposi+il să sta+ilească o conexiune nouă sau fundamentală @ntre activitatea lumească şi principiile reli%ioase '' Acceptarea purităţii doctrinei ca unic criteriu infaili+il al Bisericii.luteranismul ortodox a accentuat @ncă şi mai mult acest aspect Astfel.c"iar şi @n evenimentele particulare ale vieţii.@ndatoririle lumeşti nu mai erau .din ce @n ce mai mult.uther despre voca2ie 92 23 divine Accentuarea din ce @n ce mai puternică a elementului providenţial.astfel..@ntr4o măsură din ce @n ce mai mare.ordinea istorică o+iectivă a lucrurilor @n care individul fusese plasat de către Dumne/eu devine pentru *ut"er.sau mai de%ra+ă sin%ura misiune impusă de Dumne/eu '= @n evoluţia sa ulterioară.o manifestare directă a voinţei oncep2ia lui .respectiv lumeşti şi a valori/at mai puţin formele tradiţionale de practici ascetice'.exprimată @n 2 #or 9 29 M0ntuirea se poate atin%e pe orice drum al vieţiiB @n scurta pere%rinare pe acest păm0nt nu e de nici un folos să se pună accentul pe forma ocupaţiei Mrmărirea unui c0şti% material dincolo de nevoile personale tre+uie să apară.o poruncă anume a lui Dumne/eu cer0nd @ndeplinirea acestor @ndatoriri aparte pe care le impusese voinţa divină Apoi.cu totul repro+a+il.pentru *ut"er conceptul de profesiune a rămas tradiţionalist ') *a elprofesiunea este ceva ce omul tre+uie să accepte ca un dat divin.ideea de vocaţie @n această formă luterană fusese anticipată @ntr4o măsură considera+ilă de către misticii %ermani.sin%urul re/ultat etic era ne%ativ.su+ordonate celor ascetice.a dus @ntr4o măsură din ce @n ce mai mare la o interpretare tradiţionalistă +a/ată pe ideea de Providenţă !ndividul ar tre+ui să răm0nă o dată pentru totdeauna @n starea şi vocaţia @n care 24a plasat Dumne/eu.se6predicau o+edienţa faţă de autoritate şi acceptarea lucrurilor aşa cum sunt '< Aşa cum se va arăta @n discuţia noastră despre etica reli%ioasă medievală.mai t0r/iu a devenit efectul unei credinţe din ce @n ce mai intense @n Providenţa divină'(.f0nt de către suflet @ntr4o .era suficientă @n sine pentru a stopa de/voltarea unor noi puncte de vedere @n c"estiunile etice Aşadar.şi ar tre+ui să4şi restr0n%ă activitatea lumească @ntre limitele impuse de locul său sta+ilit @n viaţă @n timp ce tradiţionalismul său economic era iniţial re/ultatul indiferenţei pauline.ca un simptom al lipsei de %raţie.+a/0ndu4se pe semnificaţia decisivă avută de a+sor+ţia extatic4contemplativă a Du"ului .care a devenit din ce @n ce mai irevoca+ilă după luptele din anii H'( ai secolului al XL!4lea.de vreme ce aparent poate fi o+ţinut numai pe seama altora 2: Pe măsură ce a devenit din ce @n ce mai implicat @n c"estiunile lumeşti.care identifica o+edienţa a+solută faţă de voinţa lui Dumne/eu'2 cu acceptarea a+solută a lucrurilor aşa cum sunt Pornind de la acest fond.deocamdată.după conflictul cu Panaticii şi tul+urările ţărăneşti.care a e%ali/at valorile ocupaţiilor reli%ioase.la care tre+uie să se adapte/e Punctul acesta de vedere depăşea @n %reutate cealaltă idee pre/entă.*ut"er a aAuns să preţuiască mai mult munca Dar @n profesiunea concretă pe careHo urma un individ vedea.

e +ine ca @n continuare să ne @ndreptăm spre acele forme @n care se poate percepe.ci dimpotrivă 8umai că. oncep2ia lui .o relaţie @ntre viaţa practică şi motivaţia reli%ioasă Am atras deAa atenţia asupra rolului de prim4plan Aucat de calvinism şi sectele protestante @n istoria de/voltării capitaliste Aşa cum *ut"er a %ăsit un spirit diferit la eXin%liV.su+minaseră parţial fundamentele psi"olo%ice ale eticii raţionale OAtitudinea mistică asupra acestei c"estiuni este o reminiscenţă a psi"olo%iei credinţei.el şi Biserica lui au fost forţaţi să o păstre/e @n fundal Astfel.prin faptul că *ut"er.uther despre voca2ie 73 respin%eri comune. unde poetul.p0nă @n /ilele noastrecatolicismul a considerat calvinismul drept oponentul său real Paptul acesta poate fi explicat parţial pe +a/e strict politice Deşi Reforma este de neconceput fără evoluţia reli%ioasă personală a lui *ut"er şi a fost influenţată spiritual mult timp de personalitatea acestuia.acea semnificaţie nu poate fi derivată direct din atitudinea lui *ut"er şi a Bisericii sale faţă de activitatea lumească.specificităţilor etice ale calvinismului > privire superficială arată că aici există o relaţie destul de diferită @ntre viaţa reli%ioasă şi activitatea lumească dec0t @n ca/ul catolicismului sau luteranismului Acest fapt este evident c"iar şi @n literatura motivată doar de factori reli%ioşi .fără calvinism opera sa nu ar fi putut avea un succes concret permanent Totuşi.cripturilor.ideea de vocaţie @n sens luteran are cel mult o importanţă @ndoielnică pentru pro+lemele de care suntem interesaţi Acesta este lucrul pe care doream să42 sta+ilim aici ': Dar nu @nseamnă @n nici un ca/ că forma luterană de @nnoire a vieţii reli%ioase nu a avut o semnificaţie practică pentru o+iectele cercetării noastre.după cum urmea/ă5 .provenită parţial de la pietişti.şi poate că nu este la fel de uşor de perceput ca le%ătura cu alte ramuri ale protestantismului De aceea. Aceasta exact din cau/ă că *ut"er nu putea dec0t să suspecte/e tendinţa spre autodisciplină de crearea ilu/iei unei m0ntuiri automateB de aceea.dar o aplica mai ri%uros şi complet la toate doctrinele şi practicile On red .ă luăm.din partea catolicilor şi luteranilor deopotrivă.răm0ne fără %rai contempl0nd pasiv tainele lui Dumne/eu.aflat @n Paradis.72 Etica protestantă şi spiritul capitalismului anumită măsura.evident.şi cu at0t mai mult Biserica sa @n comparaţie cu misticii.luteranismul repre/intă un pas @napoi faţă de mistici.la fel s4a @nt0mplat şi cu succesorii săi spirituali @n privinţa calvinismului @n plus.de exemplu.mai uşor dec0t @n luteranism.motivul acestei V 1uldr$c" eXin%li O2=:=42<)2.sf0rşitul Divinei omedii. 4 cel mai important repre/entant al Reformei protestante din Elveţia #a şi Martin *ut"er accepta autoritatea supremă a .parţial de la `uaZeri '9.se datorea/ăcel puţin @n parte. după ce descrie alungarea din Paradis.şi să42 comparăm cu poemul care a aAuns să fie numit Divina omedie a Puritanismului' Milton @nc"eie ultimul c0nt din Paradisul pierdut.

odinioară < .n m6ini cu armele dogoritoare' =iresc.Bucureşti. .dar mai mult dec0t orice altceva.ci două specii umane radical distincte.nvinsă. Aesiguri paşi..luam ca punct de plecare @n cercetarea relaţiei dintre vecA"ea etică .ăcaşul lor cel fericit 4 se1arată De para cea v6lv6itoare1 ne. oncep2ia lui .n urmă şi văzură um toată partea dinspre răsărit A paradisului.Paradisul pierdut Otraducere de Aurel #ovaci.iar oricine studia/ă atent c"estiunea tre+uie să fie de acord cu ei '3 Pe de altă parte.pp =<24=<) On tr .<2.acceptarea vieţii sale pe păm0nt ca o misiune.nu se poate %ăsi o diferenţă de caracter @ntre ne%uţătorii aventurieri en%le/i şi comercianţii "anseatici. Av6nd . aderent al Partidului Parlamentar @n timpul Ră/+oiului #ivil En%le/ O2.='42. vărsară lacrime atunci.nu de una sin%ură. VV @n en%le/ă Roundhead.de pildă. )tăteau . chipuri de temut. fiind Ea sufletul a tot ce e pe lume. cumpătarea @i dragostea ce1n viitor va fi 9= Etica protestanta şi spiritul capitalismului hemată milostenie.a fost cea care a creat diferenţele de care suntem conştienţi astă/i )2 V No"n Milton.n poartă.nce2i.uther despre voca2ie 75 Aşadar. Pe calea lor sihastră apuc6nd' Doar cu puţin timp @n urmă Mi"ail @i spusese lui Adam5 .@n %eneral.e sta .iar @n ca/ul de faţă e cu totul de nesusţinut A atri+ui un caracter naţional unificat en%le/ilor din secolul al XL!!4lea ar @nsemna pur şi simplu să falsificăm istoria #avalerii şi Rcapetele rotundeSVV nu se considerau unii pe alţii două partide. cu paşi .ed Minerva.n tine . Dar iute şi le şterseră> acum .nsăşi Providen2a' @i mănă1n m6nă ei. @i1atunci mult mai pu2in vei fi1ntristat BB ă paradisu1acesta1l părăseşti.nsu2i un alt Rai u mult mai fericit dec6t acesta'4 .a ale tale cunoştin2e.doar o mărturisire a i%noranţei.Priviră ei .e simte imediat că această expresie puternică a atenţiei %rave manifestate de puritan faţă de lume. Adaugă credin2a şi virtutea' Adaugă ră%darea.n fa2ă lumea 4 să1şi aleagă ?n loc pentru odihnă1n ea. av6nd Drept călăuză .@n coralele lui *ut"er şi Paul Uer"ard Acum este sarcina noastră să @nlocuim acest sentiment va% cu o formulare lo%ică mai precisă şi să investi%ăm +a/a fundamentală a acestor diferenţe Apelul la caracterul naţional este.după cum nu există nici o deose+ire fundamentală @ntre caracterele %erman şi en%le/ de la sf0rşitul Evului Mediu. şi după aceea Mulţi puritani se tunseseră scurt.nu ar fi putut ieşi de su+ pana unui scriitor medieval Dar este la fel de puţin @nrudită şi cu luteranismul.@n contrast evident cu +uclele la modă la curtea lui #"arles ! On red .fapt ce nu se poate explica uşor prin diferenţele de istorie politică )( Puterea influentei reli%ioase. tu Adaugă chiar fapte pe potrivă12i. trecură prin Eden.col RBi+lioteca pentru toţiS.aşa cum este acesta exprimat.239'.

nu se face nici o @ncercare de a evalua @n vreun sens ideile Reformei.din anumite transformări economice 8enumărate @mpreAurări istoricecare nu pot fi reduse la nici o le%e economică şi nu sunt suscepti+ile de a primi nici un fel de explicaţie economică.fie că e vor+a de valoarea lor socială sau reli%ioasă Avem de4a face permanent cu aspectele Reformei care unei conştiinţe cu adevărat reli%ioase tre+uie să apară ca fiind incidentale şi c"iar superficiale.tre+uie să includem oameni ca Menno.aş dori să mi se @n%ăduie să fac c0teva remarci @n @nc"eierea acestei discuţii introductive @ntr4un astfel de studiu.nu avem nici o intenţie de a susţine o te/ă at0t de prostească şi de doctrinară)' ca aceea conform căreia spiritul capitalismului O@n sensul provi/oriu al termenului explicat anterior.au fost foarte departe sau c"iar @nS contradicţie cu tot ceea ce credeau ei @nşişi că aveau să o+ţină . a putut apărea numai ca .astfel.ca re/ultat istoric necesar.căci @ncercăm doar să clarificăm rolul pe care l4au Aucat forţele 9.poate cu precădere @n aspectele specifice pe care le tratămfost re/ultate neprevă/ute şi c"iar nedorite 6ale66eforturilor #formatorilor Adesea. Etica protestantă şi spiritul capitalismului reli%ioase @n formarea reţelei din ce @n ce mai extinse a culturii noastre lumeşti moderne.totuşi.va tre+ui să recunoaştem că @n mare măsură.@n interacţiunea complexă a nenumăraţi factori istorici diferiţi Aşadarne @ntre+ăm numai @n ce măsurăQ anumite trăsături caracteristice ale acestei culturi pot fi puse pe seama influenţei Reformei @n acelaşi timp.@ntr4un c"ip modest.era centrul vieţii şi strădaniilor lor !dealurilor lor etice şi re/ultatele practice ale doctrinelor lor se +a/au cu toatele doar pe ea şi erau consecinţele unor motive pur reli%ioase De aceea.pentru a evita orice ne@nţele%ere asupra sensului @n care se pretinde existenţa unei asemenea eficacităţi a motivelor pur ideale. Ei nu erau fondatorii unor societăţi pentru cultura etică şi nici propunătorii unor proiecte umanitare pentru reformă socială sau idealuri culturale M0ntuirea sufletului.tre+uie să o spunem limpede.pentru scopurile noastre.protestantă şi spiritul capitalismului operele lui #alvir$ale calvinismului şi ale celorlalte secte puritane Dar nu tre+uie să se @nţelea%ă că ne aşteptăm să descoperim că vreunul dintre fondatorii sau repre/entanţii acestor mişcări reli%ioase a intenţionat să promove/e ceea ce am numit spiritul capitalismului ca fiind ţelul muncii sale de4o viaţă 8u putem susţine că urmărirea +unurilor păm0nteşti.avea pentru vreunul dintre ei o valoare etică po/itivă Tre+uie să ne amintim o dată pentru totdeauna că pro%ramele de reformă etică nu s4au aflat niciodată @n centrul interesului pentru nici unul dintre reformatorii reli%ioşi O@ntre care.tre+uie să ne de+arasăm de ideea că este posi+il să se deducă Reforma.@n special procesele pur politice.Ueor%e Pox şi Wesle$.tudiul care urmea/ă ar putea.a tre+uit să se petreacă la un moment dat pentru ca noile Biserici create să supravieţuiască Pe de altă parte.şi doar aceasta.concepută ca un scop @n sine.să constituie o contri+uţie la @nţele%erea manierei @n care ideile au devenit forţe eficace @n istorie Totuşi.

@n virtutea acestor relaţii.nu putem proceda dec0t investi%0nd dacă şi @n ce aspecte se pot identifica anumite corelaţii @ntre formele de credinţă reli%ioasă şi etica practică @n acelaşi timp. reuniuni menite să @ncuraAe/e de/voltarea spirituală personală.faptul că anumite forme importante de or%ani/are capitalistă a afacerilor sunt considera+il mai vec"i dec0t Reforma repre/intă o respin%ere suficientă a acestei pretenţii Dimpotrivă.a rămas o mişcare @n cadrul Bisericii V P"ilipp NaZo+ .a devenit o entitate separată de Biserica An%licană Pietismul s4a desprins prima dată din mişcarea calvinistă @n An%lia şi mai ales @n >landa A rămas le%at sla+ de linia tradiţională. .p0nă c0nd la sf0rşitul secolului al XL!!4lea a fost a+sor+it de luteranism su+ conducerea lui . pietismulB O).at0t c0t este posi+ilmaniera şi direc2ia %enerală @n care.ru%ăciunile şi studiul Bi+liei On red .@n mintea fondatorilor săi.mişcările reli%ioase au influenţat de/voltarea culturii materiale 8umai atunci c0nd le vom fi determinat pe acestea cu o preci/ie re/ona+ilă vom putea @ncerca să estimăm @n ce măsură de/voltarea istorică a culturii moderne poate fi atri+uită acelor forţe reli%ioase şi @n ce măsură se datorea/ă altora PARTEA A !!4A Etica practică a protestantismului ascetic 4 BAeE*E RE*!U!>A. calvinismul.vom clarifica.@ndepărt0ndu4se de ea prin paşi impercepti+ili.a iniţiat aşa4 numitele collegia pietatis.pener O2.@n forma pe care a @m+răcat4o @n /ona sa principală de influenţă din Europa occidentală.nu era.5 O2.pener V Deşi aAustarea do%matică nu era pe deplin satisfăcătoare.care a luat naştere la miAlocul secolului al XL!!!4lea@n cadrul Bisericii An%licane.mai ales @n secolul al XL!!4leaB O'. sectele apărute din mişcarea +aptistă2 8ici una dintre aceste mişcări nu a fost complet separată de celelalte.sau c"iar că sistemul economic capitalist ar fi creaţia Reformei @n sine.şi nici măcar distincţia dintre ele şi Bisericile Reformate neascetice nu e niciodată perfect clară Metodişmul.destinat să constituie o nouă Biserică.mai ales după extinderea sa @n America. metodişmulB O=.ci doar o nouă tre/ire a spiritului ascetic @n interiorul celei vec"i 8umai @n cursul de/voltării sale. 4 teolo%.E A*E A.fi%ură proeminenta a pietismului %erman Preşedinte al Bisericii *uterane din PranZfurt pe Main.MM*M! *A!# @n cursul istoriei au existat patru forme principale de protestantism ascetic O@n sensul @n care este folosit cuv0ntul aici.)<429(<.re/ultat al anumitor efecte din cadrul Reformei.dorim doar să evaluăm dacă şi @n ce măsură forţele reli%ioase au luat parte la formarea calitativă şi expansiunea cantitativă a acelui spirit @n toată lumea Mai multvrem să sta+ilim ce aspecte concrete ale culturii noastre capitaliste le pot fi atri+uite Av0nd @n vedere confu/ia extraordinară @ntre influenţele interdependente ale +a/ei materiale.formelor de or%ani/are socială şi politică şi ideilor ve"iculate @n timpul Reformei.#ET!.

instrumentele literare importante pentru m0ntuirea sufletelor.c0t şi mai ales susţinătorii cei mai fervenţi ai acelei mişcări ascetice care.tran/iţia nu a fost a+ruptă După cum arată pietismultran/iţia la luteranism este şi ea treptată.şi acelaşi lucru este adevărat şi pentru calvinism şi Biserica An%licană.sau dintr4o com+inaţie a c0torva dintre ele Lom vedea că unele maxime etice similare pot fi corelate cu +a/e do%matice extrem de diferite De asemenea.ca lider al Prăţiei Morave OMnitas Pratrum.@n sensul cel mai lar% al unui cuv0nt extrem de am+i%uu..@n mod re%ulat.la @nceputul secolului al XL!!4lea.au atacat temeliile an%licanismuluiB dar c"iar şi aici diferenţele au ieşit la suprafaţă doar treptat @n cursul luptei #"iar dacă pentru moment i%norăm c"estiunile %uvernării şi or%ani/ării.at0t @n caracterul exterior.cea din urmă este @nrudită mai @ndeaproape cu catolicismul E adevărat că at0t masa de adepţi.@mpotriva voinţei sale.@mpotriva unor diferenţe considera+ile @n conduită .după lupte @nverşunate.4ar părea că am face mai +ine să i%norăm cu totul +a/ele do%matice şi teoria eticăH şi să ne concentrăm atenţia asupra practicii morale. 4 reformator reli%ios şi social al mişcării pietiste %ermane care.c0t şi @n spiritul aderenţilor săi celor mai raţionali.deşi. VV !ndependenţi sau separatişti 4 creştini en%le/i din secolele al XL!4lea şi al XL!!4lea care doreau să se separe de Biserica An%liei şi să constituie +iserici locale independente Mai t0r/iu au primit numele de con%re%aţionalişti On red .calvinismul şi +aptismul s4au aflat @ntr4o opo/iţie apri%ă unul faţă de celălalt.s4au com+inat @n moduri deose+it de complexe şic"iar şi la @nceputul secolului al XL!!4lea.@n măsura @n care poate fi determinată Totuşi.dar @n cadrul +aptismului de la sf0rşitul secolului al XL!!4lea au aAuns să ai+ă un contact str0ns ?i c"iar şi @n sectele independenteVV din An%lia şi >landa.a @ncercat să cree/e o mişcare protestantă ecumenică On red .faptele sunt aceleaşi Diferendele do%matice. 5azele religioase ale ascetismului laic 81 surse menţionate anterior.numai cunoaşterea corpului de idei .tipurile de conduită morală care ne interesea/ă pot fi %ăsite @ntr4o manieră similară la aderenţii celor mai diferite confesiuni derivate din oricare dintre cele patru V 8iZolaus *udXi% Uraf von ein/endorf O29((429.fusese numită puritanism'.ca acelea le%ate de doctrinele predestinării şi Austificării.s4au influenţat unele pe celelalte @n decursul timpuluiB se pot %ăsi mari similitudini @ntre ele.@n principal compendiile ca/uistice ale diferitelor confesiuni.:( Etica protestantă şi spiritul capitalismului *uterane 8umai facţiunea dominată de ein/endorfV şi afectată de influenţele "usite şi calviniste din Prăţia Moravă a fost forţată.deşi nu fără excepţieau @mpiedicat menţinerea unităţii Bisericii Mai presus de toate.să constituie o sectă aparte *a @nceputul de/voltării lor.care nu ne interesea/ă aici.ca şi metodismul.c"iar şi cele mai importante.diferitele rădăcini do%matice ale moralităţii ascetice au dispărut Dar le%ătura ori%inară cu acele do%me a lăsat @n urmă amprente semnificative @n etica nedo%matică de mai t0r/iuB mai mult.nu acesta este adevărul 8e@ndoielnic.(.

puteam proceda numai pre/ent0nd :' Etica protestanta şi spiritul capitalismului aceste idei reli%ioase @n simplitatea artificială a tipurilor ideale.ca factor cau/al Atunci avem 4de4a face cu Audecăţi de atri+uire istorică Dacă pornim acum.nu ne preocupă ceea ce se susţinea teoretic şi oficial @n compendiile etice ale vremii.cu si%uranţă că semnificaţia aceasta tre+uie să fie apreciată ca foarte importantă 9 Mişcarea condusa de >lden+arnevelf a fost /%uduită de ea .activităţii pastorale şi predicilor ) .au conferit o direcţie conduitei practice şi i4au făcut pe indivi/i să o urme/e mereuN .doctrina predestinării era considerată do%ma sa cea mai caracteristică E adevărat că au existat controverse cu privire la faptul că aceasta ar fi do%ma esenţială a Bi0ericii Reformate sau doar un element foarte important Nudecăţile asupra importanţei unui fenomen istoric pot fi Audecăţi de valoare sau de credinţă.nici o tre/ire morală care să influenţe/e serios viaţa practică nu a luat naştere @n acea perioadă Pireşte.aşa cum tre+uie să o facem.şi @n %eneral c"iar şi astă/i.c"isma din Biserica En%le/ă a devenit irevoca+ilă su+ !aco+ ! după ce #oroana şi puritanii au aAuns la dispute do%matice exact pe tema acestei doctrine Din V No"an >lden+arnevelt O2<=942. pentru care s4au dat cele mai mari lupte politice şi culturale din secolele al XL!4lea şi al XL!!4lea @n ţările cele mai de/voltateKările de Nos.se pot referi la influenţa sa asupra altor procese istorice.23.atunci c0nd se referă la ceea ce este interesant sau valoros pe termen lun% @n fenomenul respectiv Pe de altă parte.aşa cum rareori pot fi %ăsite @n istorie Exact din cau/a imposi+ilităţii de a trasa %raniţe ferme @n realitatea istorică putem spera să @nţele%em importanţa lor specifică cercet0ndu4 le @n cele mai consistente şi mai lo%ice forme ale lor A #A*L!8!.sunt indispensa+ile Desi%ur.MM* #alvinismul< a fost credinţa.de la ultimul punct de vedere şi ne punem pro+lema semnificaţiei care să fie atri+uită acelei do%me @n virtutea consecinţelor sale istorice şi culturale. 4 om politic olande/5 după Wil"elm ! cel .spre el ne vom @ndrepta mai @nt0i atenţia Pe atunci.care vor părea cititorului neteolo% la fel de plicticoase pe c0t vor părea de %ră+ite şi superficiale teolo%ului.untem interesaţi mai cur0nd de un aspect cu totul diferit5 influenţa acelor sancţiuni psi"olo%ice careprovenind din credinţa reli%ioasă şi practicarea reli%iei.ancţiunile acestea erau @n mare măsură derivate din specificităţile ideilor reli%ioase aflate @n spatele lor >amenii din epocăS aceea erau impre%naţi de do%mele a+stracte @ntr4un %rad care poate fi @nţeles numai atunci c0nd percepem conexiunea dintre do%me şi interesele reli%ioase practice #0teva o+servaţii despre do%mă=.ori%inar ne poate aAuta să @nţele%em conexiunea dintre acea moralitate şi ideea vieţii de apoi care @i domina @n mod a+solut pe oamenii cei mai spirituali ai epocii Pără puterea sa.An%lia şi Pranţa De aceea.oric0tă semnificaţie practică ar fi avut acestea prin influenţa disciplinei Bisericii.care le lăsa @n um+ră pe toate celelalte.

nr l Pe toţi cei pe care Dumne/eu i4a sortit vieţii.s4a opus exclusivismului calvinist On red .a provocat sc"isme @n Biserică şi a repre/entat stri%ătul de luptă al unor noi mari tre/iri 8u o putem trece cu vederea şi.ale %lorioase #apitolul X ODespre c"emarea care produce efectul dorit.@ntru slava puterii .ală-.care @n această privinţă sunt pur şi simplu repetate @n cre/urile independente şi +aptiste #apitolul !X ODespre li+erul ar+itru..după cum +inevoieşte.@nainte de facerea lumiipotrivit scopului .şi numai pe aceştia.avea ca ideal o do%mă tolerantă.nr ) Prin porunca lui Dumne/eu.fie că El @şi lăr%eşte ori @şi retra%e milostenia.ale.iar ceilalţi sunt sortiţi morţii pe vecie 8r < Pe aceia dintre oameni care sunt sortiţi vieţii.să se convertească ori să se pre%ătească pentru convertire #apitolul 222 ODespre porunca veşnică a lui Dumne/eu..ci toate acestea @ntru lauda slăvitei .fără ca spre aceasta să fie @ndrumat de prevederea credinţei lor.=9.la care să poată adera @ntrea%a naţiuneB astfel.nr ) >mul.ori a stăruinţei.ău veşnic şi de nesc"im+at şi ascult0nd de sfatul tainic şi +unul plac al voinţei .a li+eră.*ui @i place să4i c"eme prin cuv0ntul şi du"ul .lui := Etica protestanta şi spiritul capitalismului Dumne/eu iQ plăcut să treacă cu privirea peste restul neamului omenesc şi să4i os0ndească pe aceia ce4i aparţin la necinste şi m0nie pentru păcatul lor.pentru manifestarea %loriei .@n special cele de la Dordrec"t şi Westminster.era considerată elementul %enerator de AQericol politic dinH cadrul calvinismului şi atacată ca atare de deţinătorii autorităţii s Marile sinoade din secolul al XL!!4lea.Tăcut. 5azele religioase ale ascetismului laic 83 nou.de vreme ce @n /ilele noastre nu se mai poate presupune că e cunoscută de toate persoanele educate.nu poate.@ntru slava dreptăţii .prin propria sa putere.pe l0n%ă multe altele mai mici.ori a vreunui alt lucru.c0t şi @n cel de4al XlX4lea.ale.at0t @n secolul al XL!!!4lea.care să fie condiţii sau cau/e..ori a faptelor +une.au făcut din ridicarea ei la ran%ul de autoritate canonică scopul central al activităţii lor A sluAit drept punct de @nt0lnire pentru nenumăraţi eroi ai Bisericii militante şi.ale suverane asupra creaturilor .din mila şi dra%ostea .ale milostenii 8r 9 Potrivit sfatului de nepătruns al propriei .a fost cel de4al doilea fondator al Kărilor de Nos independente Deşi a acceptat apartenenţa la Biserica Reformată.Dumne/eu i4a ale]@ntru #"ristos spre slavă nepieritoare.ău la timpul "otăr0t şi statornicit de el fdin starea aceea de .unii oameni şi @n%eri sunt predestinaţi vieţii veşnice.prin căderea sa @n păcat.@i putem afla cel mai +ine conţinutul din cuvintele @nvestite cu autoritate ale #onfesiunii de la Westminster din 2.a pierdut cu totul orice putinţă de a nă/ui spre vreun +un spiritual care să apropie m0ntuirea Astfel că un om de r0nd.neav0nd nici o @nclinaţie spre acel Bine şi păcătuind mortal.ale voinţe.

un astfel de Dumne/eu nu mi4ar tre/i niciodată respectulS.la cei mai activi şi pasionaţi dintre marii practicanţi ai ru%ăciunii pe care creştinismul i4a născut deseori de la Au%ustin @ncoace. şi pentru *ut"er "otăr0rea secretă a lui Dumne/eu era.entimentul reli%ios al m0ntuirii s4a com+inat.de la aceştia nu numai că @şi retra%e milostenia .ci semnificaţia istorică a do%mei Putem doar sc"iţa pe scurt modul @n care doctrina a luat naştere şi s4a @ncadrat @n teolo%ia calvinistă Erau posi+ile două căi care să ducă la ea .dar uneori ia @napoi şi darurile pe care le aveau şi @i aduce @n atin%ere cu lucrurile acelea care.@n modul cel mai clar. #apitolul L ODespre Providenţă.ispitelor lumii şi puterii .@nlătur0ndu4le inima de piatră şi d0ndu4le o inimă de carneB @nnoindu4le voinţele şi.prin atotputernicia .pe măsură ce po/iţia sa de conducător responsa+il al Bisericii 24a forţat să se implice @n politica practică Melanc"t"onV a evitat oarecum deli+erat să adopte @ntunecata şi primeAdioasa @nvăţătură @n #onfesiunea de la Au%s+ur%iar pentru părinţii luteranismului din cadrul Bisericii era o c"estiune de credinţă faptul că %raţia era revoca+ilă /amissi%ilis0 şi putea fi rec0şti%ată prin umilinţă penitentă şi credinţă deplină @n cuv0ntul lui Dumne/eu şi @n sacramente @n ca/ul lui #alvin..cu sentimentul certitudinii că %raţia divină este exclusiv produsul unei puteri o+iective şi nu tre+uie c0tuşi de puţin să fie atri+uită meritelor personale Puternicul sentiment de si%uranţă optimistă.a..ca un Audecător plin de dreptate.@i or+eşte şi le @mpietreşte inimile.pe care Dumne/eu.semnificaţia doctrinei a sporit2'.ataneiB prin aceasta.a@ndrept0ndu4i spre ceea ce e +un O .@i loveşte aparent cu o forţă sti"inică şi distru%e orice posi+ilitate de a crede că 5azele religioase ale ascetismului laic :< acest dar copleşitor al %raţiei ar putea datora ceva propriei lor cooperări sau ar putea fi le%at de reali/ările ori calităţile credinţei şi voinţei lor @n perioada sa de maximă creativitate reli%ioasă.era opinia +ine cunoscută a lui Milton despre doctrină 2( Dar aici nu ne preocupă evaluarea.c0nd era capa+il să scrie =reiheit eines hristenmenschen.prin care le4ar fi putut lumina @nţele%erea şi @m+una irţimile.fapt percepti+il @n cursul controverselor sale polemice cu teolo%ii care i se opuneau Doctrina a fost ela+orată pe deplin de4a+ia la cea de4a treia ecl@ţie a lucrării sale !nstitutio hristianae religionis şi a do+0ndit o po/iţie centrală de4 .dau prileA de păcătuireB şi @i lasă pradă propriilor pofte.prin pervertirea lor.nr .păcat şi moarte @n care se află prin naturăJ O.ei aAun% să4şi @mpietrească inimile c"iar şi prin acele miAloace pe care Dumne/eu le foloseşte pentru a4i @m+una pe alţii 3 R#u toate că aş putea fi trimis @n iad pentru asta.sin%ura şi fundamentala sursă a stării sale de %raţie reli%ioasă 22 8ici c"iar mai t0r/iu nu a a+andonat4o formal Dar nu numai că ideea nu a ocupat pentru el o po/iţie centrală.@n care este eli+erată presiunea enormă a sentimentului păcatului. #0t despre oamenii aceia răi şi necredincioşi.procesul a decurs inversB pentru el.ci s4a retras din ce @n ce mai mult @n fundal.

ci din necesitatea lo%ică a %0ndirii saleB de aceea. .la fel de imposi+il de pierdut pentru cei cărora le4a acordat4o pe c0t este de neatins pentru cei cărora le4a refu/at4o !n extrema sa lipsă de umanitate. :.at0t de uman şi @nţele%ător.că numai o mică proporţie dintre oameni sunt aleşi pentru iertarea veşnicăV P"ilipp Melanc"t"on O2=3942<.sunt supuse sc"im+ării prin influenţă umană.ale.ale nu se pot sc"im+a.dincolo de puterea de atin%ere a @nţele%erii omeneşticare prin "otăr0rile sale oarecum de ne@nţeles a decis soarta fiecărui individ şi a or0nduit din veşnicie cele mai mici detalii ale cosmosului 2< Milostenia lui Dumne/eu este.de vreme ce El şi numai El este li+eradică nu e O supus nici unei le%i 1otăr0rile .(.inclusiv semnificaţia destinului nostru individual.iar restul e os0ndită A presupune că meritul sau vina oamenilor Aoacă un rol @n determinarea acestui destin ar @nsemna să credem că "otăr0rile a+solut li+ere ale lui Dumne/eu.nu omulB Dumne/eu nu există pentru oameni.a pu+licat @n 2<'2 *oci communes.decretum horri%ile nu derivă. prima tratare sistematică a doctrinei evan%"elice Este autorul #onfesiunilor de la Au%s+ur% O2<)(. On red .ci oamenii există pentru Dumne/eu 2) @ntrea%a creaţieinclu/0nd desi%ur faptul.ale pot fi @nţelese sau c"iar cunoscute de către noi numai @n măsura @n care !4a făcut plăcere să ni le de/văluie Putem doar să ne a%ăţăm de aceste fra%mente de adevăr etern Tot restul.de vreme ce "otăr0rile . 4 umanist.din experienţa reli%ioasă.ca la *ut"er.ale suverane este un fapt fără noimă şi o insultă la adresa măreţiei .este ascuns @ntr4un mister @ntunecat pe care ar fi o imposi+ilitate să42 pătrundem şi o @ndră/neală trufaşă să42 cercetăm Damnaţii care s4ar pl0n%e de soarta lor ar fi cam @n aceeaşi situaţie cu animalele care s4ar Aelui că nu sunt oameni #ăci toate cele trupeşti sunt separate de Dumne/eu printr4o prăpastie de netrecut şi merită de la El doar moartea veşnicăat0t timp c0t El nu a "otăr0t altfel @ntru slava măreţiei . Etica protestanta şi spiritul capitalismului poate avea un @nţeles numai ca miAloc spre %loria şi măreţia lui Dumne/eu A aplica standarde păm0nteşti de Austiţie poruncilor .mai presus de toate.importanţa lui sporeşte cu fiecare mărire a consistenţei lo%ice a acelei %0ndiri reli%ioase Pocarul doctrinei este Dumne/eu.o anumită consecinţă pentru viaţa unei %eneraţii care a cedat lo%icii ei ma%nifice Este vor+a de un sentiment de sin%urătate lăuntrică fără precedent 2.care se +ucură de căinţa unui păcătos cum se +ucură o femeie la %ăsirea unei +ucăţi de ar%int pierdute.@n cursul marilor lupte cărora au @ncercat să le pună capăt sinoadele de la Dordrec"t şi Westminster i *a #alvin.a+ia după moartea sa.ne@ndoielnic pentru #alvin.care au fost statornicite din eternitate.a dispărut *ocul său a fost luat de o fiinţă transcendentală.această doctrină tre+uie să fi avut.ale ?tim numai că o parte a omenirii este sortită m0ntuirii.teolo% şi educator %erman Apropiat al lui *ut"er.ceea ce este o contradicţie imposi+ilă Tatăl din #eruri din 8oul Testament.

@ntre mem+rii Bisericii exterioare se numărau şi cei damnaţi Aceştia tre+uia să4i aparţină şi să se supună disciplinei sale.motivul atitudinii @n @ntre%ime ne%ative a puritanismului faţă de toate elementele din cultură şi reli%ie le%ate de simţuri şi emoţii.ă4şi urme/e calea sin%ur pentru a @ndeplini un destin ce4i fusese 1otăr0t din eternitate 8imeni nu42 putea aAuta 8ici un preot.ale şi de aceea tre+uie să fie respectate cu scrupulo/itate.pentru că nu sunt de nici un folos pentru m0ntuire şi promovea/ă ilu/ii sentimentale şi superstiţii idolatre Astfel.nu pentru a do+0ndi astfel m0ntuirea.pe de o parte.pentru ca să nu se strecoare nici o superstiţie.poate fi identificat @n caracterele naţionale şi instituţiile popoarelor cu un trecut puritan.nici o @ncredere @n efectele forţelor ma%ice şi sacramentale asupra m0ntuirii '( 8u numai că aceia cărora Dumne/eu "otăr0se să le refu/e %raţia nu aveau la @ndem0nă nici un miAloc ma%ic de a o do+0ndi.ci doar nişte e#terna su%sidia su+iective ale credinţei 8ici o Biserică.c"iar şi @n /ilele noastre.oferă o +a/ă pentru un anta%onism fundamental faţă de orice tip de cultură care apelea/ă la simţuri '2 Pe de altă parte.nu sunt un miAloc pentru atin%erea %raţiei.pentru că deşi se credea @n continuare că e#tra ecclesia nulla salus' @n sensul că aceia care se @ndepărtau de adevărata Biserică nu puteau aparţine niciodată %rupului ales de Dumne/eu29.căci.formea/ă una dintre rădăcinile acelui individualism de/ilu/ionat şi @nclinat spre pesimism'' care.eliminarea completă a m0ntuirii prin Biserică şi sacramente Ocare @n luteranism nu a fost de/voltată @n nici un ca/ p0nă la conclu/iile finale.pentru %loria lui Dumne/eu.dar nu dispuneau de a+solut nici un miAloc @n acest scop #om+inată cu doctrinele aspre referitoare la transcendentalitatea a+solută a lui Dumne/eu şi pervertirea tuturor celor trupeşti:: Etica protestanta şi spiritul capitalismului i/olarea interioară a individului conţine.omul epocii Reformei era forţat .Aflat 5azele religioase ale ascetismului laic :9 @n căutarea m0ntuirii veşnice.şi ei erau o+li%aţi să asculte de poruncile *ui @n sf0rşit.şi4a %ăsit aici @nc"eierea lo%ică Puritanul autentic respin%ea toate elementele de ceremonie funerară reli%ioasă şi @şi @nmorm0nta persoanele cele mai apropiate şi mai dra%i fără c0ntece sau ritualuri.nici măcar Dumne/eu #ăci p0nă şi #"ristos a murit numai pentru cei aleşi2:..@ntr4un contrast i/+itor cu lentilele diferite prin care !luminismul a privit apoi oamenii ') Putem identifica precis urmele lăsate de influenţa doctrinei predestinării @n .ci @ntruc0t.@n folosul cărora Dumne/eu a "otăr0t martiriul .ău din eternitate Acest fapt.fapt imposi+il.deşi sacramentele au fost r0nduite de Dumne/eu pentru sporirea %loriei .de/vrăAirea lumii23 care @ncepuse cu vec"ii profeţi evrei şi.repudiase toate miAloacele ma%ice de m0ntuire consider0ndu4le superstiţie şi păcat.su+ influenţa %0ndirii ştiinţifice elenistice.a constituit diferenţa a+solut decisivă faţa de catolicism gh Marele proces istoric din evoluţia reli%iilor.căci aceia aleşi pot @nţele%e cuv0ntul lui Dumne/eu numai @n propria lor inimă 8ici un sacrament.cu toate acestea.

a căutat mereu să reconcilie/e diversele confesiuni protestante din ţară On red .aşa cum ni 24a V No"n Bun$an O2.această atitudine asupra vieţii era le%ată şi de dispariţia tacită a spovedaniei private.era un stimul psi"olo%ic pentru de/voltarea atitudinii etice a credincioşilor Astfel.2<42.relaţia calvinistului cu Dumne/eul său se desfăşura @ntr4o i/olare spirituală deplină Pentru a vedea re/ultatele specifice': ale acestei atmosfere aparte.creştinul şi4a astupat urec"ile şi a stri%at Rviaţă.mai ales @n literatura puritană en%le/ă.c0nd soţia şi copiii se a%ăţau de el.viaţă veşnicăS.de pildă. VV Uottfried Deller O2:2342:3(.entimentul acesta e exprimat @n conversaţiile pe care le susţine cu tovarăşii săi.a st0rnit aplau/ele @ntre%ii lumi exprim0nd emoţiile unui puritan credincios.totuşi.a avertismentelor faţă de @ncrederea @n aAutorul prietenesc al semenilor '= #"iar şi afa+ilul BaxterV consilia/ă ne@ncrederea profundă p0nă şi @n cel mai apropiat prieten.9:.doar forma extremă a acelei @ncrederi exclusive @n Dumne/eu este cea care ne interesea/ă aici Ea reiese.scriind @n celula sa din @nc"isoare.mer%0nd @nainte pe c0mp 8ici un rafinament nu ar putea depăşi sentimentul naiv al ca/an%iului care.miAlocul de descărcare periodică a sentimentului emoţional al păcatului'.din repetarea i/+itor de frecventă.formele elementare de conduită şi atitudine faţă de viaţă din perioada care ne preocupă.a repre/entat o expresie caracteristică a vi/iunii reli%ioase puritane On red .scrisă @n 2.c"iar şi acolo unde autoritatea sa ca do%mă era @n declin De fapt.@ntr4o manieră care aduce oarecum aminte de scrierea lui Uottfried DellerVV. 4 predicator şi pastor en%le/ *ucrarea citată.::.iar Baile$ cere direct să nu se ai+ă @ncredere @n nimeni şi să nu se spună ceva compromiţător nimănui 8umai Dumne/eu ar tre+ui să fie confidentul vostru '< @ntr4un contrast frapant cu luteranismul.Gerechte Kammacher' 8umai atunci c0nd e @n si%uranţă @şi dă seama că ar fi +ine ca şi familia sa să fie @mpreună cu el Este aceeaşi teamă anxioasă de moarte şi de lumea de dincolo pe care o simţim at0t de vie la Alfonso din *i%uoriVVV. a fost @nlăturat V Ric"ard Baxter O2.@n care autorul @şi descria ale%oric propria sa convertire. 5azele religioase ale ascetismului laic :3 Despre consecinţele sale asupra conduitei etice din viaţa de /i cu /i vom vor+i mai t0r/iu Dar pentru situaţia reli%ioasă %enerală a unui om consecinţele sunt evidente @n pofida faptului că apartenenţa la adevărata Biserică'9 era necesară pentru m0ntuire. 4 predicator puritan en%le/.repre/enta un simptom al tipului de influenţă pe care @l exercita această reli%ie Mai mult.faţă de care #alvin era suspicios doar din cau/a posi+ilei sale interpretări sacramentale %reşite Evenimentul acesta a avut o @nsemnătate deose+ită @n primul r0nd.32.':42. 4 cel mai mare pro/ator elveţian de lim+ă %ermană din a doua Aumătate a secolului al XlX4lea ?i4a c0şti%at reputaţia cu .cu %0ndul numai la m0ntuirea sa .nu e nevoie dec0t să citim PilgrimCs Progress de Bun$anV'3.de departe cartea cu cei mai mulţi cititori din @ntrea%a literatură puritană Acolodupă ce reali/ase că trăia @n #etatea Distru%erii şi au/ise c"emarea de a porni @n pelerinaA spre cetatea celestă.

i%mund @nainte de lupta ce avea să4i aducă moartea4 R.fondator al con%re%aţiei M0ntuitorilor #anoni/at @n 2:)3 @n 23<( a fost desemnat patron al moraliştilor şi confesorilor de către papa Pius al XM4lea A fost cel mai important exponent al ec"ipro+a+ilismului.s4a alăturat %rupării Lec"ilor #atolici După ce a pu+licat su+ pseudonim o critică dură..3.salutările mele Wal"allei 4 Dar.nu4mi vor+i despre asprele plăceri ale Wal"allei S Dar efectele acestei temeri asupra lui Bun$an şi *i%uori sunt net diferite Aceeaşi teamă care @l @mpin%e pe cel din urmă la toate autoumilirile ima%ina+ile @l @ndeamnă pe cel dint0i la o luptă sistematică şi neo+osită cu viaţa De unde provine deose+ireaI *a @nceput.acest caracter @l are şi munca @ntr4o profesiune care sluAeşte vieţii mundane a comunităţii #"iar şi la *ut"er am %ăsit munca speciali/ată @n profesiuni Austificată @n termenii iu+irii de . 2:.pare un mister modul @n care superioritatea ne@ndoielnică a calvinismului @n privinţa or%ani/ării sociale ar putea fi pusă @n relaţie cu tendinţa sa de a smul%e individul din le%ăturile str0nse care @l ataşea/ă de lumea aceasta )( Dar. V No"ann Nosep" !%na/ von Dollin%er O293342:3(.429:9. 4 unul dintre principalii teolo%i morali din secolul al XL!l!4lea.@n lupta lor @mpotriva Papei şi excomunicării dictate de acestaconsideraseră Rdra%ostea pentru cetatea lor natală mai presus de teama pentru m0ntuirea sufletelor lorS ?i.3. On red .sistem de principii menit să 3( Etica protestantă şi spiritul capitalismului descris Dollin%erV Este extrem de departe de spiritul de apartenenţă m0ndră la lumea aceasta pe care @l exprimă Mac"iavelli vor+ind despre faima cetăţenilor florentini care.ale pe c0t de +ine @i stă @n puteri Dar Dumne/eu pretinde reali/area socială a creştinului.pentru că El doreşte ca viaţa socială să fie or%ani/ată potrivit 5azele religioase ale ascetismului laic 32 %"ide/e conştiinţa aceluia care @şi pune pro+lema dacă este li+er sau constr0ns de o anumită le%e civilă sau reli%ioasă On red .te ro% sincer.alutările mele lui Wotan.a fost excomunicat On red .faptul acesta re/ultă din forma aparte pe care a fost forţată s4o ia iu+irea creştină de semeni su+ presiunea i/olării interioare a individului prin credinţa calvinistă !n primul r0nd.Der Paps und das Konzil 8Papa şi onciliul.este c"iar mai departe de sentimentele pe care Ric"ard Wa%ner le pune @n %ura lui . VVV .0nt Alfonso Măria deH *i%uori O2.ale.@ndeplinind poruncile .teolo% de frunte al Bisericii #atolice Refu/0nd să accepte doctrina infaili+ilităţii papale decretată de primul #onciliu de la Latican.romanul cvasi4auto+io%rafic Dergrune Deinrich /Deinrich cel verde.@n acord cu acel scop Activitatea socială)' a creştinului este sin%ura activitate in ma:orem gloriam Dei' De aceea.oric0t de ciudat ar părea. 2:<=4 2:<<.re/ultă pe plan do%matic )2B *umea există pentru a sluAi %lorificării lui Dumne/eu şi numai @n acest scop #reştinul ales se află pe lume numai pentru a spori această slavă a lui Dumne/eu. 4 @nvăţat %erman. poruncilor .desi%ur.

din motive oarecum diferite.ori semnificaţia lui pentru raţionalismul politic şi economic al calvinismului .mai devreme sau mai t0r/iu.de vreme ce poate fi practicată numai @ntru %loria lui Dumne/eu)).deşi acesta lăsa individului @ntrea%a responsa+ilitate pentru c"estiunile reli%ioase 8u este aici locul să anali/ăm motivele acestui fapt.calvinismul a adău%at o altă tendinţă care acţiona @n aceeaşi direcţie #onflictul dintre individ şi etică O@n sensul lui .ci @n multe sensuri şi mai certă dec0t toate interesele vieţii din lumea aceastaI)9 @ntre+area5 sunt oare unul dintre cei aleşiI tre+uie să şi4o fi pus.pro+lema decisivă este5 cum s4a născut această doctrină).ca ludi%ria spiritus sandi.şi c"iar.aleşii nu se deose+esc la exterior @n nici un fel de cei damnaţi)3B şi c"iar şi toate experienţele su+iective ale aleşilor sunt.concepute de Dumne/eu pentru a da o utilitate speciei umane De aceea.care i4au torturat pe alţii. posi+ile pentru damnaţi.potrivit at0t revelaţiei Bi+lieic0t şi intuiţiei naturale. nu exista pentru calvinism.cu unica excepţie a acelei credinţe +a/ate pe @ncredere.acela de serviciu @n interesul or%ani/ării raţionale a mediului nostru social #ăci or%ani/area minunat de practică şi aranAamentul acestui cosmos sunt.la @ntre+area despre cum ar putea individul să fie si%ur că a fost ales.pentru toate tipurile nemistice de reli%ie creştină *a acest complex de forţe.se exprimă @n primul r0nd prin @ndeplinirea sarcinilor /ilnice date de tex naturae şi.era la fel de evidentă pentru puritan pe c0t era.care .pentru evreu.oren DierZe%aard.făc0nd ca toate celelalte interese să treacă pe planul secund ?i cum pot fi si%ur de această stare de %raţieI): Pentru f#alvArţ@nsuşi aceasta nu era o pro+lemă El se simţea un intermediar ales al Domnului şi era si%ur de propria m0ntuire !n consecinţă.de a viola secretele lui Dumne/eu @n viaţa aceasta.pur intelectuală.@ntr4un anumit sens.fiecare credincios.semeni Dar ceea ce pentru el răm0nea o su%estie incertă.şi ele.munca @n serviciul utilităţii sociale impersonale promovea/ă %loria lui Dumne/eu şi a fost dorită de El Eliminarea completă a pro+lemei teodiceei şi a tuturor @ntre+ărilor privind sensul lumii şi al vieţii.ursa caracterului utilitarist al eticii calviniste se %ăseşte aici.din aceeaşi sursă )< Dar deocamdată tre+uie să ne @ntoarcem la cercetarea detaliată a doctrinei predestinării Pentru noi.a devenit pentru calvinişti un element caracteristic al sistemului lor etic !u+irea faţă de aproapele nostru. @ntr4o epocă pentru care viaţa de apoi nu era doar mai 3' Etica protestantă şi spiritul capitalismului importantă.şi nu @n sluA+a fiinţelor omeneşti)=.el răspunde doar că ar tre+ui să ne mulţumim cu cunoaşterea faptului că Dumne/eu a ales şi să ne +i/uim @n continuare numai pe acea @ncredere implicită @n #"ristos care este re/ultatul credinţei adevărate El respin%e din principiu ipote/a că o persoană ar putea afla din purtarea celorlalţi dacă au fost aleşi sau damnaţi Aceasta este o @ncercareimposi+il de Austificat.iar trăsăturile specifice importante ale ideii calviniste de vocaţie erau derivate.@n cursul acestui procesadoptă un caracter @n mod straniu o+iectiv şi impersonal.

uneori a fost fundamentală pentru aceasta Dar atunci c0nd vom anali/a marea @nsemnătate socială şi politică a doctrinei reformate şi a practicii @mpărtăşaniei.acceptarea lui la @mpărtăşanie.pastorii.care predica supunerea necondiţionată faţă de orice autoritate civilă On red .care aveau de4a face nemiAlocit cu toate suferinţele provocate de doctrină.aleşii sunt şi răm0n Biserica invi/i+ilă a lui Dumne/eu @n mod firesc.de vreme ce lipsa de @ncredere @n sine este re/ultatul credinţei insuficiente.(<.oriunde se susţinea doctrina predestinării.educator şi teolo% care 24a asistat pe #alvin şi apoi i4a urmat acestuia la conducerea Reformei Protestante cu centrul la Ueneva @n %eneral.această atitudine a părut imposi+ilă epi%onilor.p0nă @n pre/ent Pe de altă partepentru a do+0ndi @ncrederea de sine se recomandă o activitate lumească intensă ca fiind miAlocul cel mai potrivit =9 Ea este sin%ura care risipeşte @ndoielile .nu puteau fi mulţumiţi Dificultăţile acestea s4au manifestat @n diferite moduri =) At0t timp c0t predestinarea nu a fost reinterpretată.@ncep0nd cu Be/aV.s4a @ndepărtat de doctrina calvinistă anterioară. @n sensul posi+ilităţii de a recunoaşte starea de %raţie.adică la ceremonia reli%ioasă esenţială care determina po/iţia socială a participanţilor Era imposi+il.masei lar%i de oameni o+işnuiţi Pentru eicertitudo salutis.posi+ilitatea de a estima starea de %raţie a unui individ De ea depindea.sunt cultivaţi acei sfinţi @ncre/ători @n sine=.dar.vom vedea ce mare a fost rolul pe care 24a Aucat.mai presus de toate.există finaliter' Aşadar.de pildă.nu se putea suprima @ntre+area dacă existau cumva criterii infaili+ile prin care apartenenţa la %rupul de electi să poată fi cunoscută 8u numai că această @ntre+are a continuat să ai+ă o importanţă centrală @n de/voltarea pietismului care a V @n france/ă T"eodore de Be/e O2<2342.deci al %raţiei imperfecte @ndemnul apostolului spre a ne urma c"emarea este interpretat aici ca o @ndatorire de a atin%e certitudinea ale%erii şi Austificării @n lupta de /i cu /i a vieţii @n locul păcătoşilor smeriţi cărora *ut"er le promite iertarea dacă se vor @ncredinţa lui Dumne/eu @n credinţă penitentă.cu str0nse le%ături reciproce Pe de o parte se susţine că ar fi o datorie a+solută să ne considerăm aleşi şi să com+atem toate @ndoielile ca ispite ale diavolului=<.au apărut două tipuri principale de sfat pastoral. 5azele religioase ale ascetismului laic 3) apărut pe +a/ele Bisericii ReformateB de fapt.c"iar dacă doctrina ortodoxă nu a+andonase niciodată formal acel criteriu =' Mai presus de toate.@n tot secolul al XL!!4lea.a Spreluat şi de/voltat te/ele lui #alvin. pe care @i putem redescoperi @n ne%ustorii puritani din epoca eroică a capitalismului şi.apăr0nd dreptul la luptă @mpotriva tiraniei.şi.@n exemple i/olate. 4 traducător.nuanţată sau fundamental a+andonată==.a căpătat @n mod necesar o importanţă dominantă =( Deci.@ntr4un anumit sens.cel puţin at0t c0t se punea pro+lema stării de %raţie a unui individca acesta să se mulţumească=2 cu @ncrederea lui #alvin @n mărturisirea credinţei re/ultate din %raţie.

luteranismul com+ină unio m*stica cu acel sentiment profund de nevrednicie66 păcătoasă care e esenţial pentru a pre/erva poenitentia -uotidiana a luteranului credincios.cu at0ta o+iectivitate şi cu evitarea Audecăţilor de valoare @n excelentele conferinţe ale lui .menţin0nd astfel smerenia şi simplitatea ca fiind indispensa+ile pentru iertarea păcatelor Pe de altă parte.@şi %ăseşte explicaţia @n trăsăturile 3= Etica protestantă şi spiritul capitalismului fundamentale ale sentimentului reli%ios din Biserica Reformată.se Austifica prin calitatea acelei acţiuni Apar aici diferenţe profunde @ntre cele mai importante condiţii pentru m0ntuire<( care se aplică la clasificarea tuturor activităţilor reli%ioase practice #redinciosul reli%ios se poate asi%ura de starea sa de %raţie prin faptul .credinţa reli%ioasă care este @n primul r0nd mistică poate foarte +ine să fie compati+ilă cu un simţ pronunţat al realităţii @n domeniul faptelor empiriceB poate c"iar să42 susţină direct.care e necunoscută credinţei reformate @n acest aspect.reli%ia tipică a Bisericii Reformate a repudiat @ncă de la @nceput at0t această pietate emoţională strict interioară a luteranismului.care pre/intă diferenţe @n raport cu luteranismul Aceste diferenţe sunt anali/ate at0t de su+til.iar această credinţă.misticismul poate ad0nci indirect interesele conduitei raţionale #u toate acestea.este similar cu scopul contemplării misticilor %ermani şi se caracteri/ea/ă prin căutarea pasivă a stin%erii dorului de odi"nă @ntru Dumne/eu Aşa cum arată istoria filo/ofiei.la r0ndul ei.c"necZen+ur%er=:.@n special aşa cum s4a de/voltat ea @n cursul secolului al XL!!4lea.iar ei erau conştienţi de asta Adică acţiunea lor @şi avea ori%inile @n credinţa cau/ată de %raţia lui Dumne/eu.reli%ioase şi conferă certitudinea iertării Paptul că activitatea mundană tre+uie să fie considerată capa+ilă de această reali/are. 5azele religioase ale ascetismului laic 3< de ei numai prin faptul că Dumne/eu lucra /operatur0 prin ei.este unio m*stica cu divinitatea =3 După cum su%erea/ă sinta%ma.@nc0t următoarele o+servaţii lapidare se pot +a/a @n cea mai mare parte pe afirmaţiile sale #ea mai @naltă experienţă reli%ioasă pe care se străduieşte să o o+ţină credinţa luterană.evidente @n doctrina Austificării prin credinţă.@n numele repudierii doctrinelor dialectice Mai mult.c0t şi fu%a c"ietistă de lume a lui Pascal Transcendentalitatea a+solută a lui Dumne/eu @n raport cu cele omeneşti a făcut imposi+ilă pătrunderea reală a divinului @n sufletul omenesc5 finitum non est capa# infini2i4 #omuniunea aleşilor cu Dumne/eul lor putea avea loc şi putea fi percepută V #eea ce are sf0rşit nu poate să cuprindă ceea ce nu are sf0rşit On tr .ca să spunem aşa.evaluarea po/itivă a activităţii exterioare lipseşte @n relaţia sa cu lumea @n plus.este un sentiment de a+sor+ire @n divinitatemai de%ra+ă dec0t intrarea reală a divinului @n sufletul credinciosului Din punct de vedere calitativ.drept cel mai potrivit miAloc de a contracara sentimentele de anxietate reli%ioasă.că ar putea fi privită.

credinţa tre+uia să fie demonstrată prin re/ultatele ei o+iective ca să ofere o +a/ă fermă pentru certitudo salutis' Tre+uie să fie fides effica#E7.de pildă a patriar"ilor.calvinismul a aparţinut cu si%uranţă celui de4al doilea ?i calvinistul dorea să fie m0ntuit sola fide' Dar. lăuntrică activ0nd @ntru slava lui Dumne/eu.convin%erea m0ntuirii Dar această creaţie nu poate consta. numai el poate.calvinistul. VV Declaraţie de credinţă ela+orată @n 2.spre deose+ire de aceasta.uneori sunt considerate direct necesare pentru m0ntuire.ca @n catolicism.nu era numai voită de Dumne/eu.' @n practică.aşa cum ar fi mai corect.@n cel de4al doilea 4 spre acţiunea asceticăB *ut"er s4a apropiat de cel dint0i tip.cel puţin @n caracterul ei fundamental şi idealul constant 8propositum o%oedientiae0.nu pentru a cumpăra m0ntuirea.potrivit Bi+liei.f0ntului Du".căci p0nă şi aleşii răm0n făpturi omeneşti.să mărească %loria lui Dumne/eu prin fapte +une reale.aşa cum este revelată fie direct din Bi+lie.avo$.2 sau possesio salutis este privită ca fiind condiţionată de ele . 3.faptele +une sunt indispensa+ile ca semn al ale%erii ..după cum se afirmă uneori.ci şi @nfăptuită de El <: #ă această certitudine se putea o+ţine a fost dovedit @n ' #or 2)-< <3 Astfeloric0t de inutile ar fi ca miAloc de a do+0ndi m0ntuirea.ci mai de%ra+ă @ntr4un autocontrol .indiferent c0t de exaltate ar fi părut.fie indirect.care da re/ultatele dorite O@n en%le/ă @n ori%inal.@n virtutea renaşterii sale /regeneratio0 şi sanctificării V #"emare eficace.( Ele sunt miAloacele te"nice.că se simte fie recipientul .dar.viaţa sa reli%ioasă tinde spre misticism şi emoţionalism.şi nu doar aparente Aceasta prin conştienti/area faptului că purtarea sa. iar c"emarea pentru m0ntuire să fie o effectual calling4 Oexpresie folosită @n Declaraţia de la .de vreme ce #alvin privea cu suspiciune<2 toate sentimentele şi emoţiile pure.@şi creea/ă el @nsuşi. Etica protestantă şi spiritul capitalismului 8sanctificatio0 su+secvente a @ntre%ii sale vieţi.susţinea autonomia fiecărei +iserici locale On red .sau.@ntr4o acumulare treptată a faptelor +une individuale @n contul cuiva.a voinţă.cu toate acestea. se +a/a pe o putere<.avo$ din *ondra @n linii mari relua #onfesiunea pre/+iteriană de la Westminster O2.<: la conferinţa con%re%a4ţionaliştilor en%le/i de la Palatul .şi tot ceea ce fac este infinit de departe faţă de standardele divine.. On tr .aceasta @nseamnă că Dumne/eu @i aAută pe aceia care se aAută sin%uri .fie instrumentul voinţei divine @n primul ca/.că atin%erea celui mai @nalt +ine pentru care se străduia reli%iacertitudinea m0ntuirii<9.= propria m0ntuire.prin ce efecte se credea calvinismul capa+il de a identifica adevărata credinţăI răspunsul este5 printr4un tip de conduită creştină care sluAea la sporirea %loriei lui Dumne/eu #e serveşte ea cu exactitate reiese din propria .ci pentru a se de+arasa de teama damnării @n sensul acesta.prin ordinea plină de semnificaţie a lumii pe care a creat4o 8le# naturae0'EF Mai ales compar0nd condiţia sufletului cuiva cu aceea a aleşilor.ar putea fi cunoscută starea de %raţie a persoanei respective <= 8umai unul dintre aleşi are cu adevărat fides effica#EE. VV Dacă ne @ntre+ăm acum mai departe.) Astfel.=.

această acu/aţie a fost formulată pe +ună dreptate.pentru a atenua anumite păcate.9 #ăci poate că nu a existat niciodată o formă mai intensă de valori/are reli%ioasă a acţiunii morale dec0t aceea la care i4a @ndrumat calvinismul pe adepţii săi Dar semnificaţia 5azele religioase ale ascetismului laic 39 practică a acestui tip de m0ntuire prin faptă tre+uie să fie căutată ţin0nd seama de calităţile particulare ce caracteri/au conduita lor etică şi o deose+eau de viaţa de /i cu /i a unui creştin o+işnuit din Evul Mediu Diferenţa ar putea fi formulată după cum urmea/ă5 mireanul catolic o+işnuit din Evul Mediu.@n mod normal.spre sf0rşitul vieţii.@n fiecare clipă.evreii.<.ci mai de%ra+ă răm0neau o succesiune de fapte individuale *e putea folosi @n funcţie de prileA.@şi @ndeplinea conştiincios @ndatoririle tradiţionale Dardincolo de acel nivel minim. Pentru catolic9(.faptele sale +une nu formau @n mod necesar un sistem de viaţă coerent.sistematic care.speranţa %raţiei divine.ci viaţa sa morală era..ca să spunem aşa. ?i.satisfăc0ndu4şi doar tre+uinţele de +a/ă @n primul r0nd.pentru a4şi @m+unătăţi şansele de m0ntuire sau.dacă se referă la consecinţele practice pentru viaţa de /i cu /i a creştinului o+işnuit. printr4unul dintre cele mai importante miAloace de putere şi educaţie.9 nu au fost duse de catolici at0t de departe c0t au făcut4o puritanA* Oşi.cu .Biserica recunoştea că omul nu era o unitate definită a+solut clar.se confruntă cu alternativa inexora+ilă.la fel cum erau şi acţiunile sale #u si%uranţă.eliminarea ma%iei ca miAloc de m+ntuire.certitudinea iertării şi prin aceasta oferea eli+erarea de acea tensiune copleşitoare la care calvinistul era condamnat de o soartă inexora+ilă.sau cel puţin raţionali/at.care să fie Audecată @ntr4un fel sau altul.oric0t de Austificat ar fi protestul celor acu/aţi faţă de identificarea po/iţiei lor do%matice cu doctrina catolică.ca un fel de primă de asi%urare Desi%ur.impunea ca un ideal o sc"im+are a vieţii @n principiu Dar atenua exact această cerinţă Opentru oamenii o+işnuiţi.care a fost de/voltată @n Bisericile şi sectele reformate cu o claritate din ce @n ce mai mare.@naintea lor.a cărui funcţiune era le%ată de cele mai profunde rădăcini ale reli%iei catolice Raţionali/area lumii.că ar duce @napoi la doctrina m0ntuirii prin faptă .: trăia etic.etica reli%iei catolice era o etică a intenţiilor Dar intentio concretă a fiecărei fapte @i determina valoarea !ar fiecare faptă +ună sau rea era trecută @n contul celui care o reali/adetermin0ndu4i soarta temporală şi eternă @n mod destul de realist.a fi ales sau a fi damnat Aceasta ne aduce la un aspect foarte important al cercetării noastre Este +ine cunoscut faptul că luteranii au acu/at @n numeroase r0nduri această linie de %0ndire.iertarea Bisericii sale reprezenta o compensaţie pentru propria sa imperfecţiune Preotul era un ma%ician care @nfăptuia miracolul transsu+stanţierii şi care ţinea @n m0nă c"eia spre viaţa veşnică #ineva se putea @ndrepta spre el cu căinţă şi penitenţă El acorda @mpăcarea.de pe o /i pe alta.sacramentul a+solvirii de păcate.supusă unor motivaţii contradictorii.mem+ru al Bisericii Reformate .

aşa cum termenul preci/ieni.f Benedict.se +a/ea/ă pe acest fapt.@ncă şi mai mult la călu%ării de la #lun$. de a eli+era omul de puterea impulsurilor iraţionale şi de .iertare.ascetismul creştin.c0t şi @n cel interior.aşa cum puteau catolicul şi c"iar luteranul Dumne/eul calvinismului nu cerea credincioşilor să*aAoumite fapte +une.at0t @n @nţelesul său exterior.urmate de un nou păcat 8u exista nici o +alanţă a meritelor pentru viaţa luată ca @ntre%.c@Ao viaţăde fapte +une com+inate @ntr4un sistem unificat 92 8u era loc pentru ciclul catolic foarte omenesc @ntre păcat.m0ntuirea Darexact din acest motiv.spre deose+ire de cel din >rient..neputinţă de @m+l0n/it Pentru el nu existau 3: Etica protestantă şi spiritul capitalismului asemenea alinări prietenoase şi pline de omenie 8u putea spera să compense/e ceasurile de slă+iciune sau nec"i+/uinţă dovedind +unăvoinţă sporită cu alte prileAuri.fireşte.dar @n tipul %eneral @n re%ulile .aşadar.pocăinţă.şi @n unele forme c"iar şi @n Antic"itate Marea importanţă istorică a mona"ismului apusean.nu @n toate ca/urile.care are acelaşi @nţeles.unele lucruri similare nu erau necunoscute catolicismului Pără @ndoială.lipsit de orice plan şi a fost supusă unei metode consistentereferitoare la @ntre%ul comportament 8u este o @nt0mplare că numele de metodişti a fost atri+uit participanţilor la ultima Atfiare @nviere a ideilor puritane din secolul al XL!!!4lea.re%ret.c0t şi a conflictului cu catolicismul #ăci.la cistercieni şi cel mai puternic la ie/uiţimona"ismul s4a eli+erat de fu%a "aotică de lume şi autofla%elarea iraţională Ela+orase o metodă sistematică de conduită raţională cu scopul de a depăşi status naturae.de/+ărată de caracterul nesistematic.era pe deplin raţionali/ată @n lumea de aici şi dominată @n @ntre%ime de ţelul sporirii %loriei lui Dumne/eu pe păm0nt Preceptul omnia in ma:orem dei gioriam nu a fost niciodată privit cu o asemenea serio/itate 9= 8umai o viaţă călău/ită permanent de %0ndire putea o+ţine o victorie @mpotriva stării de natură Dictonul cogito ergo sum al lui Descartes a fost preluat de puritanii contemporani cu el cu această reinterpretare etică 9< Această raţionali/are a fost cea care a conferit credinţei reformate tendinţa ascetică aparte şi tot ea repre/intă +a/a at0t a relaţiei9.care să4poată fi ec"ili+rată prin pedepse temporale sau miAloacele prin care Biserica putea acorda iertarea rhh #onduita morală a omului o+işnuit a fost.conţine multe elemente diferite Dar a avut 5azele religioase ale ascetismului laic 33 un caracter clar raţional @n formele sale occidentale cele mai elevate @ncă din Evul Mediu.a fost aplicat strămoş1or lor spirituali @n secolul al XL!!4lea 9' #ăci numai printr4o sc"im+are fundamentală a @ntre%ului @nţeles al vieţii @n fiecare clipă şi @n fiecare acţiune9) se puteau demonstra efectele prin care iertarea aducea un om de la status naturae la status gratiae' Liaţa sf0ntului era @ndreptată doar spre un scop transcendental.

lucrări precum Aachfolge hristi arată.) ca şi @n principiile de conduită al 2(( Etica protestanta şi spiritul capitalismului := calviniştilor Pe acest control metodic asupra fiinţei umane ca @ntre% se +a/ea/ă enorma putere de expansiune a am0ndurora.ca pe un lucrător @n serviciul @mpărăţiei lui Dumne/eu.şitfN*psu+ influenţa emoţiilor .@n special a indul%enţelor.QcePismuTpuf@fani ca orice tip raţional de ascetism.iar prin aceastamai departe.cu discursurile ameninţătoare şi patetice ale prelaţilor şi oficialilor de viţă no+ilă:( se poate vedea respectul faţă de autocontrolul discret prin care se evidenţia/ă c"iar şi @n /ilele noastre cel mai +un tip de %entleman en%le/ sau american :2 #u alte cuvinte:'.că modul de viaţă predicat @n ele era simţit ca fiind mai elevat dec0t moralitatea de /i cu /i.contracara inevita+il tendinţele spre ascetismul lumesc sistematic Din acest motiv.a asi%urat salvarea sufletului său Acest autocontrol activ.utili/area practică a anumitor instituţii ale Bisericii.@n mod su+iectiv.f !%naţiu şi ale virtuţilor monastice raţionale de pretutindeni9:.a instruit călu%ărul.de a apăra cau/a protestantismului ca Biserică militantă Pe de altă parte.o viaţă nesistematică din punct de vedere etic nu satisfăcea idealurile cele mai @nalte pe care le sta+ilise c"iar şi pentru viaţa mireanului :< >rdinul terţiar al .f Prancisc era.@n acest @nţeles psi"olo%ic formal al termenului.@n epoca Reformei .nici @n practică Dimpotrivă.diferenţa dintre ascetismul calvinist şi cel medieval este evidentă Ea consta @n dispariţia vec"ilor consilia evangelica şi transformarea ascetismului @n activitate lumeascăQ Aceasta nu @nseamnă că.s4a arătat deAa că@n pofida moderaţiei etice mai mari a catolicismului.o @ncercare vi%uroasă @n direcţia pătrunderii ascetismului @n toate sectoarele vieţii cotidiene şi.la r0ndul săucatolicismul ar fi restricţionat viaţa metodică la c"iliile mona"ale 8u aşa se petreceau lucrurile nici @n teorie.inteli%enţăB sarcina cea mai ur%entă era distru)eAQa6+$_uAQiJoAQp6oA'ţanQimpulsiveB miAlocul cel mai important era punerea @n ordineFa conduitei adepţilor Toate aceste aspecte importante sunt su+liniate @n re%ulile mona"ismului catolic.care constituia @nc"eierea acelor e#ercitia ale .iar aceasta din urmă nu era măsurată prin standardele cerute de puritanism Mai mult.de fapt.@n mod o+iectiv.a @ncercat să42 transforme pe individ @ntr4o personalitate #ontrar multor idei popularescor'uA6a_eşţui6ascetism era de a66r6huţea duce66oQ$iaţă6alerţăQ.să aducă acţiunile sale su+ un autocontrol constant.de pildă.dependenţa sa faţă de lume şi natură A @ncercat să supună omul supremaţiei unei voinţe deli+erate99.care era suficientă ca un minim.@n relatările despre procesele martirilor.prin maniera @n care s4a exercitat puternica lor influenţă.cu o anali/ă atentă a consecinţelor lor etice Astfel.@n special a+ilitatea calvinismuluispre deose+ire de luteranism.a fost şi cel mai important ideal practic al puritanismului 93 @n dispreţul profund cu care contrasta re/erva rece a adepţilor săi.la fel de puternic.după cum ştim.a @ncercat să facă omuTsă4şi menţină rAintivnţiAleQconsţanţ%-cc şă6 acţione/e @n conformiţaţe6cu acesteaK mai ales cu cele pe care i le4a transmis c"iar el.nu era @n nici un ca/ sin%ura Dar.

ci ca unul dintre relele fundamentale ale Bisericii Dar faptul cel mai important era că omul care.potrivit căreia %loria lui Dumne/eu impunea V .purt0nd semnele damnării eterne 32 Acest tip de sentiment putea atin%e o asemenea intensitate. era separată de restul omenirii.atitudine pe care calvinismul a preluat4o de la el :9 . ducea o viaţă raţională @n sens reli%ios nu putea fi dec0t călu%ăr Astfel.cu c0t punea stăp0nire mai puternic pe un individ.a pus accentul pe atitudinea mistică @n detrimentul credinţei do%matice On red .nu era percepută doar ca un a+u/ neesenţial.a su+stituit aristocraţiei spirituale a călu%ărilor din afara şi de deasupra lumii aristocraţia spirituală a sfinţilor predestinaţi de pe lumea aceasta :3 Era o aristocraţie care.+a/ată pe conştienti/area propriilor slă+iciuni.@ndepărt0ndu4se de vederile lui *ut"er.vă/uţi ca duşmani ai lui Dumne/eu.ideea necesităţii ca fiecare individ să4şi demonstre/e credinţa @n activitatea lumească :: Prin aceasta a acordat un stimulent po/itiv către ascetism unor %rupuri mai lar%i de persoane cu @nclinaţie reli%ioasă Pond0ndu4şi etica pe doctrina predestinării. *ut"ep.ascetismul servea pur şi simplu pe"tru a42 @ndepărta @ncă şi mai mult de viaţa cotidiană.@n mod clar.ci acţiona potrivit experienţei sale personale 4 iar aceasta.cu al său character indele%ilis.deoarece misiunea cea mai sf0ntă consta.ci prin ură şi dispreţ pentru aceştia.1/ 0 I 1 .de pildă.cu mişcarea independentă din secolul al XL!!4lea.care @n nici un sens nu urma vreo le%e de evoluţie.c0nd doctrina calvinistă autentică. 85 .@nc0t uneori conducea la formarea unor secte Aşa s4a @nt0mplat.sporise mai t0r/iu datorită situaţiei politice 45azele religioase ale ascetismului laic 2(2 respinsese această tendinţă.iar firile pătimaş spirituale care furni/aseră anterior cel mai elevat tip de călu%ăr erau acum forţate să4şi urmărească idealurile ascetice @n cadrul ocupaţiilor mundane @n cursul de/voltării sale.@nsăcalvinismul a adău%at acestui aspect un element po/itiv.o prăpastie care intervenea cu o +rutalitate nemai@nt0lnită @n toate relaţiile sociale Această conştiinţă a %raţiei divine acordate celor aleşi şi sfinţilor era @nsoţită de o atitudine faţă de păcatele semenilor care nu se exprima printr4o @nţele%ere plină de compasiune.e+astian PrancZ O2=3342<='. 4 reformator protestant şi teolo% %erman care s4 a convertit de la catolicism la luteranism dar.damnat pe vecieprintr4o prăpastie de netrecut şi mai @nfricoşătoare prin invi/i+ilitatea ei3( dec0t aceea care @l separa @oe călu%ărul din Evu*Mediu de restul lumii dimpreAuruc său.@n surclasarea oricărei moralităţi lumeşti :.deşi la @nceput fusese oarecum incertă din punctul de vedere al consecinţelor practice.e+astian PrancZV a atins trăsătura centrală a acestui tip de reli%ie atunci c0nd a vă/ut semnificaţia Reformei @n faptul că acum fiecare creştin tre+uia să fie un călu%ăr @n tot cursul vieţii sale Eliminarea ascetismului din viaţa lumească de /i cu /i fusese oprită de un +araA.par e#cellence.

suprimarea raţională a laturii mistice.catastifele reli%ioase @n care se ţinea socoteala păcatelor.pentru o comunitate a celor dovediţi a fi @ntr4o stare de %raţie nu a fost @nsuşită prea des de sectele care s4au constituit Modificările din constituţia Bisericii au re/ultat din @ncercarea de a4i separa pe creştinii renăscuţi de cei nerenăscuţi.olomon şi Psalmii.@n principal su+ influenţa ie/uiţilor Dar @n .ci şi cu elemente care @ncuraAau de/voltarea unui 5azele religioase ale ascetismului laic 2() 39 tip emoţional de reli%ie Aşadar.caracterul apartefundamental ascetic al calvinismului @nsuşi a fost cel care 24a făcut să selecte/e şi să asimile/e acele elemente ale reli%iei Lec"iului Testament care i se potriveau cel mai +ine Această sistemati/are a conduitei etice pe care ascetismul protestant o avea @n comun cu formele raţionale de viaţă din ordinele catolice este exprimată oarecum superficial @n modul cum @şi monitori/au puritanii conştiincioşi3: propria stare de %raţie E adevărat.@n calitate de pastor 3' Astfel.102 Etica protestantă şi spiritul capitalismului ca Biserica să4i aducă pe damnaţi su+ c0rmuirea ei.a fost atri+uită pe drept de către .care este exprimată @n cărţile cel mai des citite de puritani.ca @n ca/ul +aptiştilor calvinişti #onsecinţa lo%ică a revendicărilor pentru o Biserică pură.@n scopul păstrării c0rmuirii Bisericii ori a vreunui alt privile%iu @n m0inile celor dint0i şi al numirii unor pastori cu privire la care nu existau @ndoieli 3) @n mod firesc.le%ea era o normă ideală.la o ultimă anali/ă.de fapt a @ntre%ii laturi emoţionale a reli%iei.ori să nu fi fost respinse explicit de #"ristos Pentru credincios.ca atare.şi de care avea evident nevoie Este important să remarcăm că +ine cunoscuta +i+liocraţie a calviniştilor privea cu acelaşi respect preceptele morale ale Lec"iului Testament.pe aceia care erau pre%ătiţi pentru sacrament de cei care nu erau.a fost surclasată de convin%erea că ar fi fost o insultă la adresa lui Dumne/eu dacă un suflet nerenăscut ar fi fost primit @n casa *ui şi ar fi luat parte la sacramente sau c"iar le4ar fi oficiat. influenţei Lec"iului Testament Dar acest raţionalism al Lec"iului Testament era.ridicase @n slăvi la @nceput ieşirea de su+ Au%ul le%ii ca pe un privile%iu divin al credinciosului 3< !nfluenţa @nţelepciunii cu frică de Dumne/eu.@n timp ce *ut"er.imposi+il de atins pe deplin3=.dar perfect neemoţionale a evreilor.Pildele lui .anford3.nu se com+ina doar cu patosul intens al proorocilor.pe de altă parte.de tip mic +ur%"e/.şi.ispitelor şi pro%reselor făcute @nspre o+ţinerea iertării erau comune cercurilor reformate celor mai entu/iaste33 şi unor părţi ale catolicismului modern Omai ales @n Pranţa.ca şi pe acelea ale 8oului Testament Era necesar doar ca ele să nu fie aplica+ile doar istoriei evreilor.c"iar şi @n Evul Mediu.@ntruc0t acesta fusese revelat @n mod total şi real.ascetismul acesta şi4a %ăsit @n Bi+lie norma după care să se poată măsura @ntotdeauna.poate fi resimţită @n @ntrea%a lor atitudine faţă de viaţă @n particular.tradiţionalist..ca un efect al doctrinei confirmării a apărut concepţia donatistă @n privinţa Bisericii.

dar şi #onfesiunea +aptistă a lui 1anserd Dnoll$ din 2.@n perioada fatală din secolul al XL!l4lea.@n consistenţa ei ma%nifică.avo$.iar lista statistică a lui BenAamin PranZlin.:3 o conţineau.ilustr0nd pro%resele făcute @n diferite virtuţi.care pentru o perioadă a avut o influenţă considera+ilă Doctrina.a fost cea care.crede @n universalitatea %raţiei.sau oferea au directeur de lC6me o +a/ă pentru călău/irea autoritară a creştinului O@n maAoritate femei.W"itefieldV.şi @şi avea locul său şi @n metodism Deşi No"n Wesle$.catolicism sistemati/area sluAea scopului de completitudine a confesiunii.unul dintre marii a%itatori din prima %eneraţie de metodişti şi cel mai consistent %0nditor al ei.prin produsul tuturor faptelor sale virtuoase.să reuşească să plătească do+0nda acumulată.influenţa acelei do%me se extindea mult dincolo de %raniţele %rupului reli%ios care respecta cu stricteţe principiile calviniste.vec"ea idee medievală Oc"iar antică.care nu ar fi fost niciodată capa+ilă să motive/e astfel de sacrificii extraordinare pentru scopuri ideale non4raţionale .@nsă.să se apropie mult de caracterul unei afaceri 2(' #onsecinţa acestei calităţi metodice a conduitei etice la care @i forţa pe oameni calvinismul..@n sensul conduitei etice raţionali/ate metodic Acest lucru a fost posi+il pentru că.@şi lua sin%ur pulsul cu aAutorul său > menţionea/ă toţi moraliştii şi teolo%ii.putem vedea că a fost nevoie de acest element pentru ca o asemenea influenţă să existe cu totul Dar şi alte credinţe au exercitat o influenţă similară atunci c0nd au avut motivaţii identice @n acest punct decisiv.este @mpinsă de Bun$an la o extremă de un prost %ust caracteristic.marele %eniu or%ani/ator al mişcării. #reştinul reformat.din 2.a @n toate detaliile vieţii ?i.potrivit căreia Dumne/eu ar ţine socoteala păcatelor şi virtuţilor fiecăruia.contrar doctrinei stricte a lui #alvin.astfel.a @mpiedicat o implo/ie prematură @ntr4 o doctrină pur utilitaristă a faptelor +une de pe lumea aceasta.este un exemplu clasic 2(( Pe de altă parte.<:.anume pre/+iterienii 8u numai Declaraţia independenţilor de la .ştia @ntotdeauna de ce luase Dumne/eu o anumită măsură Procesul de sanctificare a vieţii putea.a fost creştinarea sistematică şi completă a @ntre%ii vieţi Paptul că această raţionalitate a avut o influenţă decisivă asupra vieţii practice tre+uie reamintit @ntotdeauna pentru 2(= Etica protestantă şi spiritul capitalismului a @nţele%e corect influenţa calvinismului Pe de altă parte.dar nu va putea acoperi niciodată creditul principal 2(2 Aşa cum @şi o+Qrva6propria6purtare.a susţinut credinţa apărătorilor militanţi ai vieţii cucernice că erau arme @n m0inile lui Dumne/eu şi executanţi ai voinţei *ui providenţiale 2() Mai mult.puritanul de mai t0r/iu o o+serva şi pe aceea a lui Dumne/eu şi vedea amprenta .de fapt.doctrina confirmării P0nă acum am anali/at doar calvinismul şi am considerat doctrina predestinării ca fundalul do%matic al moralităţii puritane.spre deose+ire de luteranism.era un adept al doctrinei Acelaşi lucru era vala+il şi pentru cercul condus de *ad$ 1untin%donVV.compar0nd relaţia dintre păcătos şi Dumne/eul său cu aceea dintre client şi v0n/ător #el care s4a @ndatorat poate foarte +ine.

#om+inaţia dintre credinţa @n norme a+solut vala+ile- determinismul a+solut şi transcendentalitatea completă a lui V Ueor%e W"itefield O292=4299(. 4 evan%"elist al Bisericii An%licane care- prin predicile sale populare- a stimulat renaşterea protestantismului @n Marea Britanie şi @n coloniile din America de 8ord On red . S,elina 1astin%s- contesă de 1untin%don O29(942932.4fi%ură centrală a renaşterii evan%"elice din secolul al XL!!!4leaB a fondat o sectă a metodiştilor calvinişti care4i poartă numele On red . 5azele religioase ale ascetismului laic 2(< Dumne/eu a fost- felul ei produsul unui %eniu @n acelaşi timp a fost- @n principiu- mult mai modernă dec0t doctrina mai moderată- făc0nd concesii mai mari sentimentelor care @l supuneau pe Dumne/eu le%ii morale Mai presus de toate- vom vedea @n numeroase r0nduri c0t de fundamentală e ideea de confirmare pentru pro+lema noastră De vreme ce semnificaţia ei practică- @n calitate de +a/ă psi"olo%ică pentru moralitatea raţională- putea fi studiată @n toată puritatea @n doctrina predestinării- era cel mai +ine să pornim de acolo unde doctrina are forma ei cea mai consistentă Dar ea constituie un cadru permanent pentru conexiunea dintre credinţă şi conduită @n confesiunile pe care le vom studia @n continuare @n mişcarea protestantă- consecinţele pe care le4a avut asupra tendinţelor de conduită ascetică ale primilor adepţi formea/ă- @n principiu- cea mai puternică antite/ă faţă de relativa neaAutorare morală a luteranismului Gratia amissi%ilitis a luteranilor- care putea fi rec0şti%ată @ntotdeauna prin căinţă penitentă- nu conţinea- @n sine- nici o sancţiune pentru ceea ce repre/intă pentru noi cel mai important re/ultat al protestantismului ascetic- o ordonare raţională sistematică a vieţii morale ca @ntre% 2(= Astfelcredinţa luterană a lăsat aproape nesc"im+ată vitalitatea spontană a acţiunii impulsive şi emoţiei naive Motivarea pentru autocontrolul constant şi- astfelpentru o re%lementare deli+erată a vieţii individuale- pe care doctrina sum+ră a calvinismului o oferea- lipsea de data aceasta Mn %eniu reli%ios ca *ut"er putea trăi @n această atmosferă de desc"idere şi li+ertate fără a @nt0mpina dificultăţi şiat0t timp c0t entu/iasmul său a fost destul de puternic- fără riscul de a cădea iarăşi @n status naturalis' Această formă de pietate simplă- sensi+ilă şi @n mod aparte emoţională- care este apanaAul multora dintre cei mai elevaţi luterani- ca şi moralitatea lor li+eră şi spontană @şi %ăsesc puţine corespondenţe @n puritanismul autentic- dar mult mai multe @n an%licanismul moderat al unora ca 1ooZerV#"illin%sXort" etc V Ric"ard 1ooZer O2<<=42;((. 4 @nvăţat en%le/ care a creat o teorie aparte a Bisericii An%licane5 pentru el- tradiţia an%licană era Ro fr0n%"ie @mpletită @n trei care nu poate fi ruptă cu uşurinţăS- alcătuită din Bi+lie- Biserică şi raţiune On red . 106 Etica protestantă şi spiritul capitalismului Dar pentru luteranul o+işnuit- c"iar şi cel capa+il- nimic nu era mai si%ur dec0t faptul că se ridica deasupra status naturalis doar temporar- at0t timp c0t @l afecta

o confesiune sau predică Exista o mare diferenţă- frapantă pentru contemporani- @ntre standardele morale de la curţile prinţilor reformaţi- respectiv luterani- cei din urmă fiind adesea de%radaţi de +eţie şi vul%aritate 2(< Mai mult- este +ine cunoscută neaAutorarea clerului luteran- care punea accentul doar pe credinţă- spre deose+ire de mişcarea +aptistă ascetică Acea calitate %ermană tipică- numită adesea +l0ndeţe sau naturaleţe- contrastea/ă puternic- c"iar @n expresiile faciale ale oamenilor- cu efectele distru%erii sistematice a spontaneităţii din starea de natură vi/i+ile @n atmosfera an%lo4americană- pe care %ermanii sunt o+işnuiţi să le Audece nefavora+il ca semne de @n%ustime- lipsă de li+ertate şi constr0n%ere interioară Dar diferenţele de conduită- care sunt i/+itoare- se datorea/ă @n mod limpede %radului mai redus de ascetism al vieţii @n luteranism- spre deose+ire de calvinism Antipatia oricărei persoane spontane- apropiate de starea de naturăfaţă de tot ce e ascetic se exprimă @n acele sentimente Papt este că luteranismuldatorită doctrinei %raţiei divine- nu prevedea o sancţionare psi"olo%ică a conduitei astfel @nc0t să forţe/e raţionali/area metodică a vieţii Această sancţionare- care condiţionea/ă caracterul ascetic al reli%iei- ar fi putut fi furni/ată- fără @ndoială- de diferite motive reli%ioase- aşa cum vom vedea @n cur0nd Doctrina calvinistă a predestinării era doar una din cele c0teva posi+ilităţi Dar- cu toate acestea- ne4am @ncredinţat că- @n felul său- nu numai că a avut o consistenţă unică- dar efectul ei psi"olo%ic a fost extrem de puternic 2(; @n comparaţie cu ea mişcările ascetice non4calviniste- anali/ate doar din punctul de vedere al motivaţiei reli%ioase pentru ascetism- exprimă o atenuare a consistenţei interne şi a puterii calvinismului Dar c"iar şi @n cursul evoluţiei istorice situaţia a fost- @n cea mai mare parte- de aşa natură @nc0t forma calvinistă de ascetism a fost fie imitată de celelalte mişcări ascetice- fie folosită ca sursă de inspiraţie ori comparaţie @n de/voltarea principiilor lor 5azele religioase ale ascetismului laic 107 diver%ente SAcolo unde @n pofida unei +a/e doctrinare diferite- au apărut trăsături ascetice similare- acesta a fost @n %eneral re/ultatul or%ani/ării Bisericii Despre toate acestea vom discuta cu un alt prileA 2(9 B P!ET!,MM* !storic- doctrina predestinării este şi punctul de pornire al mişcării ascetice cunoscute @ndeo+şte ca pietism At0t timp c0t mişcarea a rămas @n cadrul Bisericii Reformate- este aproape imposi+il să trasăm linia de demarcaţie dintre calviniştii pietişti şi cei nepietişti 2(: Aproape toţi repre/entanţii de frunte ai puritanismului sunt trecuţi uneori @n r0ndurile pietiştilor Este c"iar destul de le%itim să privim @ntrea%a conexiune dintre predestinare şi doctrina confirmăriicu interesul ei fundamental pentru o+ţinerea certitudo salutis, după cum am discutat anterior- ca pe o de/voltare pietistă a doctrinelor ela+orate iniţial de #alvin Apariţia re@nvierilor ascetice @n cadrul Bisericii Reformate a fost- mai

ales @n >landa- @nsoţită cu re%ularitate de o re%enerare a doctrinei predestinăriicare fusese uitată temporar sau nu fusese respectată strict De aceea- @n ca/ul An%liei nu se o+işnuieşte deloc să se folosească termenul pietism 2(3 Dar c"iar şi pietismul continental Odin >landa şi Renania !nferioară. din cadrul Bisericii Reformate a constituit- cel puţin la nivelul de +a/ă- o intensificare a ascetismului reformat @n aceeaşi măsură ca şi- de pildă- doctrinele lui Baile$ Accentul era plasat at0t de puternic pe pra#is pietatis, @nc0t ortodoxia doctrinară a fost @mpinsă pe planul al doileaB uneori- c"iar- părea o c"estiune indiferentă #ei predestinaţi iertării puteau fi supuşi oca/ional erorii do%matice- ca şi altor păcate- iar experienţa arăta că- adesea- acei creştini care erau destul de neinstruiţi @n teolo%ia @naltă afişau mai limpede roadele credinţei- @n timp ce- pe de altă parte- a devenit evident că- de una sin%ură- cunoaşterea teolo%iei nu %aranta @n nici un ca/ dovedirea credinţei prin conduită 22( 2(: Etica protestantă şi spiritul capitalismului Aşadar- ale%erea nu putea fi demonstrată deloc prin @nvăţare teolo%ică 222 De aceea pietismul- cu o profundă ne@ncredere @n Biserica teolo%ilor22'- căreia 4 fapt caracteristic pentru el 4 @i aparţinea @ncă oficial- a @nceput să adune adepţii conceptului de pra#is pietatis @n conventicule ascunse departe de lume 22) Loia să facă astfel @nc0t Biserica invi/i+ilă a celor aleşi să devină vi/i+ilă pe păm0nt Pără a mer%e at0t de departe @nc0t să forme/e o sectă separată- mem+rii săi @ncercau să ducă- @n această comunitate- o viaţă eli+erată de toate ispitele lumii şi dictată @n toate detaliile de voinţa lui Dumne/eu- şi astfel să se asi%ure de renaşterea lor prin semnele exterioare manifestate @n comportarea lor cotidiană Astfel- ecclesiola convertiţilor 4 fapt comun tuturor %rupurilor autentic pietiste 4 dorea- pe calea ascetismului intens- să se +ucure de +inecuv0ntarea comuniunii cu Dumne/eu @n viaţa aceasta Tendinţa expusă mai sus era str0ns le%ată de unio m*stica specifică luteranismului- şi foarte frecvent a dus la o accentuare mai mare a laturii emoţionale a reli%iei dec0t era accepta+il pentru calvinismul ortodox De faptdin punctul nostru de vedere- se poate spune că aceasta este caracteristica decisivă a pietismului de/voltat @n s0nul Bisericii reformate #ăci elementul acesta emoţional- care iniţial era oarecum străin de calvinism- dar- pe de altă parte- era le%at de anumite forme medievale de reli%ie- a făcut ca @n practică reli%ia să se străduiască pentru o+ţinerea satisfacţiei m0ntuirii pe lumea aceastamai de%ra+ă dec0t să se an%aAe/e @n lupta ascetică pentru certitudine @n privinţa lumii de apoi Mai mult- emoţia era capa+ilă de o asemenea intensitate- @nc0t reli%ia a do+0ndit un caracter de4a dreptul isteric- exprimat @n alternareafamiliară din nenumărate exemple şi de @nţeles din punct de vedere neuropatolo%ic- stărilor semiconştiente de exta/ reli%ios cu perioade de epui/are nervoasă- care erau resimţite ca o a+andonare din partea lui Dumne/eu Efectul era diametral opus disciplinei stricte şi temperate @n care erau @ncadraţi oamenii prin viaţa sistematică de sfinţenie a puritanului @nsemna o slă+ire a in"i+iţiilor

care proteAau personalitatea raţională a calvinistului faţă de pasiunile 5azele religioase ale ascetismului laic 2(3 sale 22= *a fel- era posi+il ca ideea calvinista de depravare a trupului- asumată emoţional- de pildă su+ forma aşa4numitului sentiment de nimicnicie- să ducă la o mortificare a capacităţii de acţiune @n activitatea lumească 22< #"iar şi doctrina predestinării putea duce la fatalism dacă- @n contra tendinţelor predominante ale calvinismului raţional- devenea o+iectul contemplării emoţionale 22; @n sf0rşitdorinţa de a4i separa de lume pe cei aleşi putea- cu o intensitate emoţională puternică- să ducă la o viaţă semicomunistă @n comunitatea monastică- aşa cum a arătat @n numeroase r0nduri istoria pietismului- c"iar şi @n cadrul Bisericii Reformate 229 Dar at0t timp c0t acest efect extrem- condiţionat de accentuarea emoţiilor- nu a apărut- at0t timp c0t pietismul reformat s4a străduit să se asi%ure de m0ntuire urm0nd rutina cotidiană a vieţii @ntr4o profesiune lumească- efectul practic al principiilor pietiste a constat @ntr4un control ascetic @ncă şi mai strict al conduitei profesionale- care a oferit eticii profesionale o +a/ă reli%ioasă @ncă şi mai solidă dec0t respecta+ilitatea doar lumească a creştinului reformat normal- resimţită de pietistul superior ca un creştinism de ran%ul al doilea Aristocraţia reli%ioasă a celor aleşi- care s4a de/voltat @n toate formele de ascetism calvinist- cu c0t era luată mai @n serios- cu at0t mai si%ur se or%ani/a- @n >landa- pe +a/ă de voluntariat- su+ forma conventiculelor din cadrul Bisericii @n puritanismul en%le/- pe de altă parte- a dus la o diferenţiere virtuală @ntre creştinii activi şi cei pasivi din cadrul Bisericii şi- după cum s4a arătat mai sus- la formarea sectelor Pe de altă parte- de/voltarea pietismului %erman pe o +a/ă luterană- cu care sunt asociate numele lui ,pener- PrancZeV şi ein/endorf- a dus la @ndepărtarea de doctrina predestinării Dar- @n acelaşi timp- nu a ieşit @n nici un ca/ @n afara corpului de idei dominat de do%mă- aşa cum o atestă @n special relatarea lui V 1ermann Au%ust PrancZe O2;;)429'9. 4 lider reli%ios- educator şi reformator social protestant- unul dintre principalii promotori ai pietismului %erman On red . 10 Etica protestantă şi spiritul capitalismului ,pener @nsuşi despre influenţa pe care au avut4o pietismul olande/ şi cel en%le/ asupra luiB de asemenea- o altă dovadă e faptul că Baile$ era citit @n primele conventicule create de el 22: Din punctul nostru de vedere particular- pietismul @nsemna pur şi simplu pătrunderea conduitei controlate metodic şi suprave%"eate- deci ascetice- @n confesiunile non4calviniste 223 Dar- cu necesitate- luteranismul simţea acest ascetism raţional ca pe un element străin- iar lipsa de consistenţă a doctrinelor pietiste %ermane a fost re/ultatul dificultăţilor ce decur%eau din acest fapt Pentru a da o +a/ă do%matică conduitei reli%ioase sistematice- ,pener com+ină ideile luterane cu doctrina specific calvinistă a faptelor +une ca atare- ce sunt

@n posi+ilitatea ca aleşii să atin%ă un %rad relativ de perfecţiune creştină 2'2 Dar teoria nu avea consistenţă .nu reuşeau s4o atin%ă.mai ales pastorilor.s4ar putea spune c"iar predominantăpotrivit căreia %raţia se putea do+0ndi numai @n anumite @mpreAurări speciale.conform doctrinei pietiste.pener.fie c0ndva pentru ultima dată 2'3 >ricine lăsa acel moment să treacă ieşea din sfera de acţiune a universalităţii %raţieiB se afla @n aceeaşi situaţie ca aceia ne%liAaţi de Dumne/eu din doctrina calvinistă Destul de aproape de teoria aceasta se %ăsea ideea pe care PrancZe a extras4o din experienţa sa personală.@n fapt.care a fost discutată mai sus 2') Dar.cu toate re/ultatele psi"olo%ice evidenţiate mai sus @ntre ele se numără.at0t timp c0t elementul raţional şi ascetic al pietismului 24a depăşit @n %reutate pe cel emoţional-.@ntr4o manieră mai de%ra+ă nesi%ură dar @n mod esenţial luterană.pener.care era puternic influenţat de mistici2''.au sta+ilit o aristocraţie a celor aleşi2'9.asumate cu Rintenţia de a aduce slavă lui Dumne/euS 2'( El mai are şi credinţasu%estivă pentru calvinism.răm0neau @n oc"ii renăscuţilor un fel de creştini pasivi Pe de altă parte.un o+iect al activităţii umane raţionale Mai mult.@n principal după o căire anterioară 2)( De vreme ce.deşi mai moderată.c"iar şi do+0ndirea %raţiei divine a devenit.ale dacă ei aşteaptă ră+dători şi deli+erea/ă metodic 2'< Munca @ntr4o profesiune era activitatea ascetică par e#cellence şi4 pentru A 1 PrancZe2'.cu toate că foloseau metodele ascetice recomandate de pietişti pentru a o+ţine %raţia divină.aşa cum vom afla că era şi pentru puritani 5azele religioase ale ascetismului laic 222 #a un @nlocuitor pentru du+la poruncă.@ntr4o manieră similară cu aceea a calvinismului.a @ncercat.aceia care.@n loc să @l Austifice El nu deriva certitudo salutis din sanctificareB @n locul ideii de confirmare.care a fost @n %eneral Odeşi pe nedrept.prin crearea unei metode de a induce căirea. atri+uită pietismului de către adversarii săi Aceasta pleacă de la ipote/a că %raţia le e oferită tuturor oamenilor.primitori ai "arului divin. că RProvidenţa lui Dumne/eu se manifestă prin cei aflaţi @ntr4o asemenea stare de desăv0rşireSQ adică El le dă semnele .pentru o persoană.nu de PrancZe 4 era caracteristică multor pietişti.a adoptat conexiunea oarecum laxă făcută de *ut"er @ntre credinţă şi fapte.aşa4numita doctrină a terminismului2':.B faptul că Dumne/eu Tnsuşi @i +inecuv0nta pe cei aleşi de El prin reuşita strădaniilor lor era limpede pentru el.de pildă.2 ideile esenţialQ pentru te/a noastră şi4au păstrat locul Acestea erau5 O2. că.şi care era foarte răsp0ndită @n pietism.după cum arată @ntre+ările repetate din scrierile lui .opo/iţia faţă de spovedania privată.dar fiecăruia fie @ntr4un anume moment +ine definit din viaţa sa.era %enerată de această aristocraţie a %raţiei >po/iţia aceasta a contri+uit la slă+irea .pietismul a ela+orat idei care.de/voltarea metodică a stării de %raţie la un nivel din ce @n ce mai @nalt de certitudine şi perfecţiune @n termenii le%ii era un semn al "arului divin2'=B şi O'.să descrie tipul sistematic de conduită creştină care era esenţial c"iar şi pentru forma lui de pietism.deşi ne@mpărtăşită de toţi 4 de exemplu.care.nu toată lumea era capa+ilă de asemenea experienţe.

cripturilor şi ale Reformei protestante şi unele aspecte ale cunoaşterii moderne *ucrarea sa principală este Die christliche .pe domeniul şi su+ o+lăduirea lui ein/endorf A devenit matca Bisericii Morave.se opunea tipului pietist @ntruc"ipat de Nansen.de aceea.după cum @l numeşte Ritsc"lV.@n pietatea aparte din 1errn"utVV.deşi o persoană nu4şi putea cunoaşte starea de %raţie. 4 teolo% luteran %erman care a demonstrat relevanţa reli%ioasă şi etică a credinţei creştine făc0nd o sinte/ă @ntre @nvăţăturile .le%ăturilor dintre pietism şi luteranism Efectele vi/i+ile pe care le avea %raţia c0şti%ată prin căinţă asupra conduitei constituiau un criteriu necesar pentru primirea la iertarea păcatelor4.ehre von der Rechtfertigung und Gersohnung ODoctrina creştină a Austificării şi reconcilierii.contracarau puternic influenţa raţionalităţii asupra conduitei @n ansam+lu.elementul emoţional ocupa o po/iţie extrem de proeminentă !n particular.@nclina @n %eneral spre a+ordarea instrumentală Dincolo de aceasta.era o expresie directă a aceleiaşi atitudini Totuşi.nu prea este capa+il de a da o formulare clară @n c"estiunile importante pentru noi 2)' El s4a pre/entat @n numeroase r0nduri ca exponent al creştinismului paulin4luteran5 de aceea.exprim0nd faţă de No"n Wesle$ opinia că. 5azele religioase ale ascetismului laic 13 infantilismul sentimentului reli%ios era un semn al autenticităţii lui.su+ influenţa repudierii conventiculelor şi a+ţinerii de la confesiunes4a de/voltat o dependenţă de sacramente esenţial luterană Mai mult.era imposi+il ca doar contritio să fie de aAuns 2)2 #oncepţia lui ein/endorf despre propria sa po/iţie reli%ioasă.cu ataşamentul său faţă de le%e Dar @n practică Prăţia @nsăşi susţinea. On red .el a permis şi @ncuraAat această atitudine #ele+ra sa afirmaţie.cu toate că şi4a mărturisit @n mod repetat apartenenţa la luteranism2)=.c"iar dacă oscila @n faţa atacurilor ortodoxiei.@n sfera de . şi să @ndrepte interpretarea faptelor +une @ntr4o direcţie luterană 2)9 De asemenea.o po/iţie care @n multe privinţe semăna celei a aristocraţiei calviniste a aleşilor 2)) ?i.făcută pe 2' noiem+rie 29=2.totuşi. S #omunitate fondată @n 29'' @n Uermania de protestanţii fu%ari din Boemia şi Moravia.@ncă de la Protocolul din 2' au%ust 29'3.ca şi folosirea sorţilor ca miAloc de revelare a voinţei lui Dumne/eu.centru al unei reţele de societăţi urm0nd tiparul pietist5 evan%"eliştii săi s4au răsp0ndit @n toată lumea On red .principiul lui ein/endorf potrivit căruia V Al+ert Ritsc"l O2:''42::3.pe de altă parte.dintre cele trei ramuri ale Prăţiei.2:9(42:9=.ein/endorf @nsuşi a @ncercat mereu să contracare/e tendinţele spre sanctificare ascetică @n sens puritan2).ceilalţi o puteau vedea din conduita lui 2)< Dar.calviniştii şi moravii au acceptat @ncă de la @nceput etica reformată @n aspectele ei esenţiale ?i c"iar şi ein/endorf i4a urmat pe puritani.punctul de vedere doctrinar al acestui diletant reli%ios 22' Etica protestantă şi spiritul capitalismului remarca+il.@n care atri+uia Lec"iul Testament lui #"ristos.

fundamental eudemonist.aşa cum o arată de/voltarea mişcării +aptiste.pe de o parte. 4 episcop %erman al Mnitas Pratrum.emoţionale predominau @ntr4o măsură mult mai mare @n reli%ia mem+rilor 1errn"ut4ului dec0t @n alte ramuri pietiste 2)3 #onexiunea dintre moralitate şi iertarea păcatelor este la fel de laxă2=( @n !dea fides fratrum a lui .prin muncă raţională.dimpotrivă.cu consistenţa sa de fier.raţionali/area vieţii era @n mod necesar mai puţin intensă.se G reflecta @n starea emoţională actuală *ocul @ncrederii @n sine .spre deose+ire de alte Biserici.consta @ntr4o viaţă creştină activă.de a4i face pe oameni să se +ucure de +inecuv0ntarea eternă Oel o numeşte fericire.o incertitudine care @l fac cu si%uranţă mai sla+ dec0t calvinismul.mai @nt0i caută misiuni şi apoi le @ndeplineşte cu %riAă şi sistematic Dar %lorificarea sărăciei apostolice.emoţional2=2.@n acelaşi timp şi o afacere Astfel. aleşi de Dumne/eu prin predestinare.cu o activitate misionară şi cu o muncă profesională urm0nd o vocaţie 2=) @n plus.care.@n loc să4i @ncuraAe/e ca. @n pre/ent.c"iar dacă.succesor al contelui ein/endorf.care era derivată din exemplul apostolilor ca misionari.constituia un alt o+stacol @nsemna.referindu4se la viitorul etern.nu a fost făcută imposi+ilă.ca un mare centru misionar.de V Au%ust Uottlie+ .adepţii lui ein/endorf au păstrat ideea că valoarea cea mai importantă a Prăţiei.raţionali/area practică a vieţii din punctul de vedere al utilităţii era esenţială pentru filo/ofia lui ein/endorf 2== Pentru el.la ein/endorf.pretutindeni.repre/intă expunerea acceptată a credinţelor morave On red .deoarece starea de %raţie tre+uia dovedită permanent şi.atunci c0nd anali/ăm pA eQsmul6%erman6 din punctul de vedere important pentru noi tre+uie să recunoaştem că @n +a/a reli%ioasă a ascetismului său există o oscilare.din simţul comun @mpărtăşit al misionarului profesionist Prăţia era.o renaştere parţială a vec"ilor consilia euangelica' De/voltarea unei etici economice similare celei calviniste a fost ne@ndoielnic @nt0r/iată de aceşti factori. 2= Etica protestantă şi spiritul capitalismului fapt.pan%en+er%V ca şi @n luteranism @n %eneral Repudierea urmăririi metodiste a perfecţiunii face parte.puternic @ncuraAată pe plan su+iectiv de ideea muncii numai de dra%ul vocaţiei Acestea fiind /ise.@n comparaţie cu calvinismul.din aversiunea fermă faţă de speculaţia filo/ofică.apărută @n 2993.pan%en+er% O29(=4293'.elementele antiraţionale.ca şi pentru alţi pietişticoncepţia aceasta provenea.privită drept periculoasă pentru credinţă.a discipolilor2=.din idealul său.să se asi%ure de ea pentru lumea cealaltăH 2=' #u toate acestea.@şi @ndruma mem+rii pe căile ascetismului păm0ntesc.ci.fondator al Bisericii Morave din America de 8ord *ucrarea citată.iar aceste elemente se datorea/ă parţial influenţelor luteranismului şi parţial caracterului său emoţional Pără Tndoială9Fa face din acest element emoţional caracteristica distinctivă a pietismului @n opo/iţie cu luteranismul e o dovadă de @n%ustime 2=9 Dar.influenţă a contelui2):.şi preferinţa aferentă pentru cunoaşterea empirică2=<B pe de altă parte.

orientarea nevoilor reli%ioase spre satisfacţia emoţională imediată nu a putut de/volta o motivaţie 5azele religioase ale ascetismului laic 15 at0t de puternică pentru raţionali/area activităţii lumeşti ca şi nevoia de confirmare a aleşilor calvinişti.pietismul.DHfFxexperienţa spirituală.pener la ein/endorf.era mult mai favora+ilă impre%nării reli%ioase metodice a conduitei dec0t credinţa tradiţionalistă a luteranului ortodox.funcţionarului.aceasta se Q datora @n parte stimulului emoţional @ndreptat exclusiv spre (AMb.deşi era privită adesea cu multă @ndoială de pietismera @ncă @n %eneral tolerată 2=3 Toate acestea arată influenţa concepţiei luterane aparte despre m0ntuire.după cum arăta Ritsc"l2<).aşadar.forma pur emoţională de pietism este.ne aAută să explicăm anumite diferenţe dintre caracterele Oinclusiv cele economice.cu preocuparea lor excesivă faţă de lumea de dincolo Pe de altă parte.cele ale oficialului credincios.a tins spre accentuarea din ce @n ce mai puternică a laturii emoţionale Dar aceasta nu era @n nici un fel expresia unei le%i imanente a de/voltării Deose+irile se datorau mediilor reli%ioase Oşi sociale.cel puţin provi/oriu.le%at de #uv0ntul Bi+liei şi sacramente @n ansam+lu.cu %riAa pentru viitor ca scop principal.respectiv instituţiei luterane a spovedaniei. diferite din care proveneauHconducătorii 8u putem intra @n acest su+iect aici şi nici nu putem discuta modul @n care trăsăturile specifice ale pietismului %erman i4au afectat extinderea socială şi %eo%rafică 2<( Tre+uie să ne amintim iarăşi că acest pietism emoţional pătrunde @n viaţa alesului puritan cu paşi mici.@şi %ăseşte @ntr4un anume sens un corespondent @n domeniul vieţii reli%ioase @n mod evident..aproape de neo+servat Dacă am putea.posi+ilă prin iertarea păcatelor şi nu prin sanctificarea practică @n locul luptei raţionale sistematice pentru o+ţinerea şi păstrarea unei anumite cunoaşteri despre m0ntuirea viitoare Ode pe lumea cealaltă.şi o indiferenţă cresc0ndă faţă de +a/ele do%matice ale ascetismului calvinist sau .MM* #om+inaţia dintre un tip de reli%ie complet emoţional.am putea spune că virtuţile favori/ate de pietism erau pe de o parte. ale popoarelor care s4au aflat su+ influenţa uneia sau alteia dintre aceste mişcări ascetice # MET>D!.şi pe de altă parte cele ale patronului predominant patriar"al cu o condescendenţă pioasă O@n maniera lui ein/endorf.să evidenţiem vreo consecinţă practică a diferenţei.aici apare nevoia de a simţi @mpăcarea şi comuniunea cu Dumne/eu @n clipa de faţă Astfeltendinţa pe care o are satisfacerea nevoilor imediate de a @mpiedica or%ani/area raţională a vieţii economice.cu succes @n profesiunea sa.a fost luat de o aH atitudine de smerenie şi a+ne%aţie 2=: *a r0ndul ei.dar @ncă ascetic. @n comparaţie.un diletantism reli%ios pentru clasele care au timp li+er >ric0t de puţin ex"austivă ar fi această caracteri/are.muncitorului sau servitorului2<2.pe ( H= care cel ales @ncerca să o do+0ndească şi să o re@nnoiască mereu muncind neo+osit.calvinismul pare să fie le%at mai str0ns de simţul Auridic ri%uros şi ener%ia @ntreprin/ătorilor +ur%"e/i capitalişti 2<' @n sf0rşit.care.de la PrancZe şi .

?i @l deose+eşte pe adevăratul convertit @n propriii oc"i şi @n ai celorlalţi prin faptul că.Wesle$ nu o făcea dec0t pentru a readuce la viaţă vec"ea doctrină puritană potrivit căreia faptele nu sunt cau/a.@n %eneral nu @nainte de sf0rşitul vieţii cuiva.conformă cu le%ea nu a fost a+andonată >ri de c0te ori ataca modul @n care.a cărui apariţie putea fi pre/isă pentru o anumită /i şi o anumită oră *a acestea se adau%ă doctrina sanctificării formulată de Wesle$. Etica protestantă şi spiritul capitalismului pietismului continental5 este vor+a de metodism 2<= Denumirea @nsăşi arată ce i4a impresionat pe contemporani ca trăsătură distinctivă a adepţilor săi5 caracterul metodic.această certitudine a constituit.repre/intă o de/voltare lo%ică a ei Potrivit acestei doctrine.tre+uie căutată 5azele religioase ale ascetismului laic 229 neapărat.conduita sf0ntă.f0ntului Du".punctul central al aspiraţiei reli%ioase şi a rămas astfel @n pofida tuturor deose+irilorrelaţia dincolo de orice @ndoială cu anumite ramuri ale pietismului %erman2<< este dovedită @n primul r0nd prin faptul că metoda era folosită @n principal pentru a provoca actul emoţional al convertirii !ar faptul că No"n Wesle$.marcat de influenţele morave şi luterane.care @n America se produceau adesea @n cursul @ntrunirilor pu+lice Paptul acesta a format +a/a unei credinţe @n posedarea nemeritată a %raţiei divine şi.conştiinţa perfecţiunii @n sensul eli+erării de păcate.@n sf0rşit.a unei conştiinţe imediate a Austificării şi iertării Reli%ia aceasta emoţională a intrat @ntr4o alianţă aparte.care a @nt0mpinat dificultăţi deloc ne@nsemnate.deoarece @n final %arantea/ă certitudo salutis şi @nlocuieşte @n%riAorarea ursu/ă a calvinistului cu o @ncredere senină 2<.care de la @nceputuri @şi definea misiunea @n r0ndul maselor.care considera ilu/oriu tot ce era emoţional.păcatul nu mai are putere asupra lui #u toată importanţa maAoră a sentimentului evidenţei.ci doar miAloacele de a cunoaşte starea de %raţie a cuiva.printr4o a doua transformare spirituală@n %eneral separată şi adesea +ruscă >ric0t de dificil ar fi de atins.mai ales @n America @n unele @mpreAurăricăinţa implica o luptă emoţională de o asemenea intensitate.să o+ţină c"iar @n această viaţă sanctificarea.care.derivat nemiAlocit din mărturia .sistematic al conduitei @n scopul o+ţinerii unei certitudo salutis' @n ca/ul acestei mişcări.@n acelaşi timp.@nc0t ducea la stările cele mai @nfricoşătoare de exta/.o persoană renăscută @n această manieră poate.printr4o @ndepărtare "otăr0tă de doctrina ortodoxă.@n acest ca/ se credea că sin%ura +a/ă si%ură pentru certitudo salutis era un sentiment pur de certitudine a+solută a iertării.a pus accentul pe sentiment a determinat metodismul.c"iar o repudiere a acestora este caracteristică şi mişcării an%lo4americane ce corespunde 2 H.şi c"iar aceasta numai atunci .să adopte un caracter emoţional puternic.@ncă de la @nceput.pre deose+ire de calvinism.@n virtutea "arului divin care acţionea/ă deAa @n ea.cu etica ascetică pe care puritanismul o impre%nase de raţionalitate o dată pentru totdeauna .pe timpul săuse punea accentul pe faptele +une.

' prin intermediul moravilor au fortificat această tendinţă şi au sporit incertitudinea @n privinţa +a/ei reli%ioase a eticii metodiste 2.tre/irea %enerală care a urmat metodismul pretutindeni.din punctul nostru de vedere.metodismul fiind en%le/ de ori%ine.@n special a sacramentelor.practica sa etică era str0ns @nrudită de cea a puritanismului en%le/.acolo unde această cale era respinsă.5a făcut @ncercarea de a contracara aceste consecinţe Pe de o parte.entimentul de %raţie tre+uia neapărat să i se asocie/e El @nsuşi descria uneori faptele ca pe o condiţie a %raţiei.era .prin accentuarea sporită a autorităţii normative a Bi+liei şi a indispensa+ilităţii confirmării2.prin @ntărirea.cu doctrina sa potrivit căreia %raţia ar putea fi pierdută Puternicele influenţe luterane la care era expus Wesle$2.etica metodistă pare să se +a/e/e pe o temelie de incertitudine similară cu aceea a pietismului Dar aspiraţia la o viaţă mai @naltă.@n fapt.iar @n Declaraţia din 3 au%ust 29922<9 a su+liniat că acela care nu reali/a fapte +une nu era un credincios adevărat. de su+ puterea păcatuluiera dovada su+secventă .numai conceptul de re%enerare.= Astfel.( atin%ea @nălţimi ne+ănuite.2B pe de altă parte.a facţiunii 22: E Etica protestantă şi spiritul capitalismului anticalviniste conduse de Wesle$.după cum a aflat @n propriul ca/ .se diminua @n mod corespun/ător @n orice ca/.@nsemna o victorie pentru doctrina %raţiei şi ale%erii 2.o dată st0rnită.duc0nd la o eli+erare Ocel puţin virtuală.ci emoţia.existau unele dificultăţi 2<: Pentru acei metodişti care erau adepţi ai doctrinei predestinării.metodiştii au susţinut @ntotdeauna că nu se deose+eau de Biserica oficială prin doctrină.@n cadrul mişcării.o intensificare emoţională de tip puritan @n faţa atacurilor oponenţilor.de exemplu @n 8oua An%lie.dovadă continuă a credinţei 4 căci atunci certitudinea de perservantia ar fi depins s numai de actul de căinţă 4@nsemna unul din două lucruri5 pentru firile sla+e era o interpretare fatalistă a li+ertăţii creştine şi.o dată cu ea.a fost menţinut ca +a/ă indispensa+ilă a %raţieiB şi.pe care aspira să42 readucă la viaţă Actul emoţional al convertirii era indus metodic ?i..laolaltă cu elsanctificarea.@n pofida tuturor acestora.emnificaţia miAloacelor exterioare de o+ţinere a %raţiei.ci doar prin practica reli%ioasă Această accentuare a roadelor credinţei era Austificată mai ales prin 2 !oan )-3B conduita este privită ca un semn clar al renaşterii Dar.o certitudine emoţională a m0ntuirii ca re/ultat nemiAlocit al credinţei.la o a doua m0ntuire i4a servit ca su+stitut pentru doctrina predestinării Mai mult.nu urma o +ucurie pioasă decur%0nd din comuniunea cu Dumne/eu.) @n cele din urmă.a %0ndi despre certitudo salutis că apare @n sentimentul nemiAlocit2<3 al %raţiei şi perfecţiunii şi nu @n urma conştienti/ării %raţiei care se de/volta din conduita ascetică.a primirii "arului .@n maniera pietismului emoţional al lui ein/endorf.după ce convertirea era reali/ată.c0nd sunt reali/ate exclusiv pentru %loria lui Dumne/eu #onduita cucernică nu era suficientă.@ncrederea @n sine a omului sf0nt2.a conduitei metodiceB sau.

nu poate oferi o ima%ine reală a diversităţii acestei mişcări Din nou.caracterul emoţional al credinţei nu a condus la o reli%ie spirituali/ată a sentimentului.E#TE*E BAPT!.cum era pietismul %erman .la +aptişti.este una cu care ne4am Qfamiliari/at deAa.TE Pietismul de pe continentul european şi metodismul popoarelor an%lo4saxone sunt.ci doar ca o comunitate a credincioşilor renăscuţi.anali/ate prin prisma conţinutului de idei şi a semnificaţiei istorice.la mişcarea +aptistă şi sectele2.datorită experienţei emoţionale a convertirii.@n . miAloacele de m0ntuire.la `uaZeri29( %ăsim şi o a doua sursă independentă a ascetismului protestant Acum a+ordăm %rupuri reli%ioase a căror etică se rea/emă pe o +a/ă ce diferă @n principiu de doctrina calvinistă .re%enerarea metodismului a creat doar un 5azele religioase ale ascetismului laic 223 supliment la doctrina pură a faptelor +une.nu mai era considerată ca un fel de +a/ă de @ncredere pentru ţeluri supranaturale.aşa cum o numeau Bisericile Reformei29'.9 ideii de vocaţie D .comunitatea reli%ioasă.c"necZen+ur%er a arătat deAa că faptul acesta era le%at de de/voltarea mai puţin intensă a sentimentului păcatului O@n parte.: Pe de altă parte.mai presus de toate..mişcări secundare 2.< Aşadar.la @nceput sporadic.ci ca o sectă 29) Asta vrea să sim+oli/e/e principiul.care nu face dec0t să su+linie/e ceea ce e important pentru noi.care este cea mai importantă din punct de vedere at0t istoric.fie pentru sporirea %loriei lui Dumne/eu.emnele date de conduităcare constituiau o modalitate indispensa+ilă de estimare a convertirii adevăratec"iar şi a condiţiei acesteia.putem.dar a cărei influenţă asupra de/voltării culturii poate fi clarificată doar @ntr4un context oarecum diferit.şi numai a acestora #u alte cuvinte..vom insista @n special asupra de/voltării sale @n ţările cu un capitalism mai vec"i Trăsătura tuturor acestor comunităţi.după cum spune uneori Wesle$..c"iţa de mai Aos.fie ca un mediu care să 2 '( Etica protestantă şi spiritul capitalismului aducă oamenilor Ocatolici şi luterani.@n cursul secolelor al XL1ea şi al XL!!4lea.erau de fapt exact aceleaşi ca ale calvinismului #a un produs t0r/iu2.diriAată @ntr4o luptă raţională pentru desăv0rşire De aceea.3 care.nu era privită ca o Biserică.ca o instituţie care să4i includă @n mod necesar at0t pe cei drepţi c0t şi pe cei nedrepţi.iar acesta a rămas un element acceptat @n anali/area metodismului #aracterul fundamental calvinist al sentimentului său reli%ios răm0nea decisiv .@n cele ce urmea/ăsă ne%liAăm @n %eneral metodismul.t0rnirea emoţiilor lua forma entu/iasmului ce a fost provocat.dar apoi cu intensitate @nsă care @n nici un ca/ nu a distrus caracterul altfel raţional al conduitei 2.c0t şi principial.menoniţi şi.au derivat direct din calvinism sau i4au adoptat formele de %0ndire reli%ioasă.Biserica credinciosului 292 Aceasta @nseamnă că Biserica vi/i+ilă.o +a/ă reli%ioasă pentru conduita ascetică după renunţarea la doctrina predestinării .@ntruc0t nu a adău%at nimic nou la de/voltarea2.

cu modificări importante.şi numai astfel Era oferită oricui.ela+orată apoi .ci ca forţă a .ca şi celelalte secte +aptiste.şi era suficient ca indivi/ii să aştepte Du"ul şi să nu se opună venirii lui printr4o ataşare păcătoasă de lume @n consecinţă.alcătuită exclusiv din cei tre/iţi personal şi c"emaţi de Dumne/eu #ei care s4au născut iarăşi şi numai ei sunt fraţii lui #"ristos.ca şi El.f Uiles Dar această respectare strictă a preceptelor +i+lice293 nu avea temelii foarte si%ure.semnificaţia credinţei @n sensul cunoaşterii doctrinelor Bisericii.deoarece.care se adresea/ă oricărui individ care voieşte să asculte.au fost trăsăturile distinctive ale primelor comunităţi +aptiste.@n conexiune cu caracterul pneumatic al credinţei #eea ce Dumne/eu revelase profeţilor şi apostolilor nu era tot ceea ce El putea şi voia să revele/e Dimpotrivă.f Prancisc din tinereţe.au fost creaţi @n spirit direct de Dumne/eu 29.sine pur extern.iar acest principiu de evitare a lumii nu a dispărut niciodată complet at0t timp c0t vec"iul spirit a rămas viu 299 Dintre aceste leitmotivuri ale perioadei lor de @nceput.c"XenZfeld @mpotriva lui *ut"er şi.secta căreia Menno .o renaştere a doctrinelor pneumatice de la @nceputul creştinismului De pildă..Austificarea prin această credinţă era radical diferită de ideea de a munci @n sluA+a lui #"ristos.av0nd loc.f0ntului Du" lucr0nd @n viaţa de /i cu /i.@n a sa =ondament%oek O2<)3.aşa cum au repetat4o insistent @n toate discuţiile reli%ioase.@n sensul relaţiilor care nu sunt strict necesare cu mirenii.că numai adulţii care şi4au c0şti%at personal credinţa ar tre+ui să fie +ote/aţi 29= Pentru +aptişti.era mărturia comunităţilor creştine timpurii De la această idee de continuitate a revelaţiei s4a de/voltat doctrina +ine cunoscută.dar şi @n cel al căutării pline de căinţă a %raţiei divine.imons.şi a cărui importanţă fundamentală va ieşi la iveală @n nenumărate r0nduri Ele aurepudiat cu "otăr0re orice idolatri/are a făpturii omeneşti5azele religioase ale ascetismului laic 2'2 ca pe o diminuare a veneraţiei datorate numai lui Dumne/eu 29: Modul de viaţă +i+lic a fost conceput de primii +aptişti elveţieni şi din sudul Uermaniei cu un radicalism similar cu acela al .după cum predicau .viaţa continuă a #uv0ntului.prin lucrarea .ău de m0ntuire Dar aceasta se petrecea prin revelaţie individuală.l4am @nt0lnit deAa la calvinism.mai t0r/iu.f0ntului Du" @n individ.care domina do%ma ortodoxă a vec"iului protestantism 29< #onsta mai de%ra+ă @n aproprierea spirituală a darului .ca o ruptură netă faţă de toate +ucuriile vieţii.o viaţă modelată direct după aceea a Apostolilor ?i.Pox @mpotriva pre/+iterienilor.sectele +aptiste au reţinutHpe termen lun% un principiu pe care.@n sensul luării ca model a 2ie%ii primelor %eneraţii de creştini.i4a oferit prima doctrină re/ona+il de consistentă.dorea. > evitare strictă a lumii.cu o +a/ă oarecum diferită.ca şi comunitatea apostolică.să fie adevărata Biserică ne@ntinată a lui #"ristos.a fost minimali/ată.@ntr4 adevăr.fireşte.era caracteristică doar Bisericii adevărate Aceasta.laolaltă cu cea mai strictă +i+liocraţie.viaţa multora dintre +aptiştii de la @nceputuri aminteşte de aceea a .nu ca document scris.

pe lar% de către `uaZeri.dacă o aşteptăm şi ne desc"idem inimile către ea.tră%ea conclu/ia lo%ică.erau sin%urele semne incontesta+ile ale adevăratei renaşteri.a cărei lipsă de dumne/eire era condamnată de +aptişti.cel puţin @n conformitate cu doctrina `uaZerilor care.omul natural.la o ultimă anali/ă.ci numai persoanele care urmau dictatele conştiinţei lor se puteau considera renăscute @n mod Austificat Paptele +une @n sensul acesta erau o causa sine -ua non' După cum se poate vedea.deoarece are o cau/ă divină.atin%erea acelei stări nu era considerată re%ula.astfel că un tip de conduită corespun/ător era indispensa+il m0ntuirii De aceea.acest ultim raţionament al lui Barcla$.a eliminat radical tot ce mai rămăsese din doctrina m0ntuirii prin BisericăB la `uaZeri erau @nlăturate c"iar şi +ote/ul şi @mpărtăşania 2:( *aolaltă cu adepţii doctrinei predestinării.şi astfel au @ndeplinit raţionali/area reli%ioasă a lumii @n forma sa cea mai extremă 8umai lumina interioară a revelaţiei continue putea permite cuiva să @nţelea%ă cu adevărat c"iar şi revelaţiile +i+lice ale lui Dumne/eu 2:2 Pe de altă parte.caracterul raţional aparte al moralităţii +aptiste se +a/a.ca să nu mai vor+im de pierderea stării de %raţie.f0ntul Du" ar putea.răm0nea doar o creatură @nro+ită cărnii.aici.ci autoritatea unică a Bi+liei şi se @ncepea o evoluţie care.efectele sale puteau fi extinse la oameni care nu cunoscuseră niciodată revelaţia @n formă +i+lică Propo/iţia e#tra ecc.care influenţa puternic sectele +aptiste din An%lia şi Kările de Nos Ueor%e Pox şi4a petrecut @ntrea%a activitate misionară timpurie predic0nd adoptarea sa onestă şi sinceră Dar.@nc0t o nouă cădere.fără @ndoială.a fost ela+orat ca efect al ascetismului calvinist.c"iar şi acela %"idat de raţiunea 122 Etica protestanta şi spiritul capitalismului naturală2)'.era @n practică ec"ivalentul doctrinei calviniste şi.pe ideea aşteptării po%or0rii .devine practic imposi+ilă Totuşiaşa cum s4a @nt0mplat @n metodism @n vremea din urmă.@ntruc0t predestinarea era respinsă.a semnificaţiei Odecisive.@n sensul conduitei fără pată a mem+rilor lor Repudierea sinceră a lumii şi a intereselor sale şi supunerea necondiţionată faţă de Dumne/eu.ci mai de%ra+ă se credea că %radul de perfecţiune al individului era supus evoluţiei Dar toate comunităţile +aptiste doreau să fie Biserici pure.f0ntul Du" @n lipsa luminii interioare.@n special calviniştii stricţiconfesiunile +aptiste au reali/at cea mai radicală devalori/are a tuturor sacramentelor ca miAloc de m0ntuire.la expunerea căruia am aderat.care vor+eşte prin intermediul conştiinţei.la salus era vala+ilă numai pentru această Biserică invi/i+ilă a celor iluminaţi de . mărturiei interioare a Du"ului @n raţiune şi conştiinţă Astfel se @nlătura nu autoritatea.mai presus de toate.poate c"iar mai dur dec0t de către calvinişti Pe de altă parte.darul %raţiei lui Dumne/eu nu putea fi c0şti%at.f0ntului Du"fapt ce caracteri/ea/ă c"iar şi astă/i reuniunile `uaZerilor şi este +ine anali/at de .@n cele din urmă.esiam nu.).să ducă la o @nfr0n%ere at0t de deplină a puterii păcatului2.renaşterea provocată de .inclusiv de `uaZeri.

orientată spre lumea de apoi.profeţii şi.copul aşteptării tăcute este de a @nfr0n%e tot ceea ce e impulsiv şi raţional.pasiunile şi interesele su+iective ale omului natural El tre+uie să fie nemişcat pentru a crea acea linişte profundă a sufletului.at0t timp c0t au supravieţuit speranţele escatolo%ice.@n măsura @n care +aptismul se exercita @n lumea normală.această aşteptare a putut avea ca urmare 5azele religioase ale ascetismului laic 123 stări isterice.firesc.un stimulent pentru c0ntărirea c"i+/uită a planurilor de acţiune şi Austificarea lor atentă @n termenii conştiinţei individuale 2:= #omunităţile +aptiste de mai t0r/iu.ideea că Dumne/eu vor+eşte numai atunci c0nd fătura omenească tace @nsemnaevident.pener şi pietiştilor %ermani Dar.re/ultatul exterior a fost impre%narea vieţii profesionale cu aceste virtuţi ascetice *iderii mişcării +aptiste de la @nceputuri erau extrem de radicali @n respin%erea preocupării faţă de lumea aceasta Dar.aşa4numiţii 3unker 8dunkards.c"iar şi @n prima %eneraţie.Barcla$ .pro/aică.@n special `uaZerii.au adoptat acest tip de conduită liniştitmoderat.o sectă +aptistă.@ncă de pe vremea lui *ut"er.ca naturali ratione.pe de altă parteintensitatea interesului pentru ocupaţiile economice a sporit considera+il datorită .modul de viaţă strict apostolic nu a fost considerat ca a+solut esenţial pentru dovedirea renaşterii tuturor #"iar şi @n această %eneraţie şi c"iar şi @nainte de Menno.pe care +aptiştii @l urmau.pe motiv că nu era +i+lic şi excludea m0ntuirea prin fapte +une.@n anumite @mpreAurări c"iar o i/+ucnire a entu/iasmului milenarist.au existat +ur%"e/i @nstăriţi care să apere virtuţile practice şi sistemul proprietăţii privateB moralitatea strictă a +aptiştilor se transformase @n practică @n calea pe care o pre%ătise etica adoptată de calvinism 2:< Aceasta pur şi simplu pentru că drumul spre forma monastică de ascetism.ci mai de%ra+ă tomist. dompelaers0 continuă p0nă şi a/i să condamne educaţia şi orice formă de posesiune @n afară de cele indispensa+ile vieţii ?i c"iar şi Barcla$ priveşte o+li%aţia unei persoane -faţă de profesiunea sa nu @n termen calvinişti sau c"iar luterani. 2'= Etica protestantă şi spiritul capitalismului Această atitudine @nsemna o slă+ire a concepţiei calviniste asupra profesiuniisimilară celor ale lui .eminamente conştiincios Eliminarea radicală a vrăAii din lume nu a permis nici o altă evoluţie psi"olo%ică dec0t practicarea ascetismului lumesc @ntruc0t aceste comunităţi nu voiau să ai+ă nimic de4a face cu puterile politice şi tre+urile lor.separat de comunităţile semicomuniste din perioada timpurie.aşa cum este posi+il @n toate tipurile similare de reli%ie Acest lucru c"iar s4a @nt0mplat @n mişcarea care s4a de/a%re%at la Munster Dar.. consecinţa necesară a faptului că credincioşii tre+uie să trăiască pe lume 2.@n această privinţă #u toate acestea.sin%ura @mpreAurare @n care poate fi au/it cuv0ntul lui Dumne/eu Desi%ur.şi ei.fusese @nc"is.

refu/ul de a accepta funcţii @n serviciul statului.consta @n adoptarea practică a acestei maxime 2:: Pe de altă parte.ca să anticipăm puţin.imensa importanţă pe care doctrina +aptistă a m0ntuirii a atri+uit4o conştiinţei.putem anticipa c0teva remarci despre el pentru a Austifica ordinea de pre/entare pe care am ales4o @n mod oarecum deli+erat.@n afară de cel care priveşte de pe mar%ine S2:3 Mn alt element important care a contri+uit la intensitatea ascetismului lumesc al confesiunilor +aptiste poate fi anali/at @n @ntrea%a sa semnificaţie numai @ntr4o asociere diferită #u toate acestea.a continuat să fie aplicat @n practică.a conferit conduitei lor @n profesiunile lumeşti un caracter care a avut o semnificaţie crucială pentru de/voltarea spiritului capitalismului La tre+ui să am0năm anali/area lui pentru mai t0r/iu.nu am luat ca punct de pornire instituţiile sociale o+iective ale Bisericilor protestante mai vec"i şi influenţele lor etice.care repre/enta la ori%ine o @ndatorire reli%ioasă re/ult0nd din repudierea tuturor celor le%ate de interesele lumeşti După ce a fost a+andonat @n principiu.fără a intra @n detaliile eticii politice şi sociale a ascetismului protestant Dar.era un re/ultat al principiilor apolitice sau c"iar antipolitice menţionate mai sus @ntrea%a raţionalitate iscusită şi conştiincioasă a conduitei +aptiste a fost.privită ca revelarea lui Dumne/eu.o opo/iţie invinci+ilă faţă de orice mod de viaţă aristocratic @n parte.dar şi deoarece efectul disciplinei Bisericii nu a fost @n nici un ca/ @ntotdeauna acelaşi Dimpotrivăsuprave%"erea ecle/iastică a vieţii individului.am atras deAa atenţia asupra principiului celui mai important al eticii capitaliste.aşa cum era practicată @n .remarca lui Uoet"e se aplica destul de des calvinistului5 R>mul de acţiune 5azele religioase ale ascetismului laic 125 e @ntotdeauna ne@ndurătorB nimeni nu are conştiinţă.care.ca şi @n ca/ul calviniştilor.lăs0nd la o parte @n special importanta disciplină a Bisericii Am preferat mai de%ra+ă să cercetăm efectele pe care le4ar fi putut avea @n conduita individului adoptarea su+iectivă a unei credinţe ascetice 8u doar pentru că această latură a pro+lemei a primit p0nă acum mult mai puţină atenţie dec0t cealaltă.era o consecinţă a inter/icerii oricărei idolatrii a făpturii omeneştiB pe de altă parte.mai ales a `uaZerilor.astfelforţată să se manifeste @n profesiuni apolitice @n acelaşi timp.şi c"iar şi atunci @l vom putea studia numai @n măsura @n care este posi+il.c"iar şi @n %0ndirea secolului al XL!!4lea.forma specifică de ascetism lumesc a +aptiştilor.ne aşteptăm să descoperim că influenţa calvinismului s4a exercitat mai mult @n direcţia eli+erării ener%iilor pentru c0şti%ul privat #ăci.cel puţin @n ca/ul metodiştilor şi `uaZerilor.diferiţilor factori ce acţionau @n cadrul sectelor +aptiste @n primul r0nd.@n toate confesiunile +aptiste.@n pofida le%alismului formal al celor aleşi.care este formulat @n %eneral @n dictonul Rcinstea este cea mai +ună politicăS 2:9 Documentul său clasic este manifestul lui PranZlin citat mai sus ?i.deoarece refu/ul strict de a purta arme sau de a face Aurăminte constituia un prileA suficient de descalificare M0nă @n m0nă cu acest refu/ mer%ea.

care la @nceput a fu%it de lume @nspre solitudine.putea c"iar să @nt0r/ie acea eli+erare a puterilor individuale care era condiţionată de urmărirea ascetică raţională a m0ntuirii.dar @n unele situaţii a slă+it motivaţiile su+iective ale conduitei raţionale >rice discuţie asupra acestei c"estiuni23( tre+uie să ţină seamă de marea diferenţă dintre re/ultatele disciplinei morale autoritare a Bisericilor oficiale şi disciplina corespun/ătoare din cadrul sectelor.nu mai era trăită @n afara lumii.din principiu.comună tuturor confesiunilor.Bisericile de stat calviniste.prin contrast cu viaţa naturală.ne@ndoielnicfavora+il pentru intensitatea ascetismului lor.ci @n interiorul lumii şi instituţiilor sale Această raţionali/are a conduitei pe lumea aceasta.sau cu si%uranţă nu sin%ure.concepţia despre starea de %raţie reli%ioasă.l4au @mpiedicat direct Astfel.dar nu.o+ţinerea %raţiei divine nu putea fi %arantată prin sacramente ma%iceprin uşurarea @n spovedanie şi nici prin fapte +une individuale Era posi+ilă numai prin confirmare.iar @n unele ca/uri c"iar a făcut4o Re%lementările mercantiliste ale statului ar putea de/volta industrii.@ntr4un tip de conduită specific.au aAuns să constituie %rupuri de voluntari 232 1 2'.de lume 23) Pe de altă parte. Etica protestanta şi spiritul capitalismului Mrmătoarea noastră sarcină este sa urmărim efectele ideii puritane referitoare la vocaţia @n lumea afacerilor.dar de dra%ul lumii de dincolo.aşa cum s4a @nt0mplat şi @n ca/ul acelor comunităţi calviniste.un efect similar ar fi putut re/ulta din @nre%imentarea ecle/iastică.aşa cum am vă/ut.c0rmuise .atunci c0nd a devenit excesiv de despotică A @ntărit un tip anume de conformare exterioară.cu totul diferit de modul de viaţă al omului natural @n consecinţă.ducea aproape la o inc"i/iţie.ca să recapitulăm.metodiste şi pietiste care.autoritarist.această conduită ascetică @nsemna o planificare raţională a @ntre%ii vieţi @n conformitate cu voinţa lui Dumne/eu !ar acest ascetism nu mai era un opus supererogationis.forţate de @mpreAurări.după ce sc"iţa de mai sus a @ncercat să4i expună +a/ele reli%ioase #u toate diferenţele de detaliu şi accentuare pe care le manifestă aceste mişcări ascetice @n aspectele de care ne4am ocupat @n toate sunt pre/ente şi importante cam aceleaşi caracteristici 23' Dar pentru scopurile noastre elementul4decisiv era.a fost consecinţa conceptului de vocaţie al protestantismului ascetic Ascetismul creştin.spiritul capitalismuluiB acolo unde au adoptat un caracter despotic.ca un statut care @l delimitea/ă pe posesorul său de de%radarea fiinţei. ci o atitudine care putea fi cerută oricărei persoane care voia să fie si%ură de m0ntuire Liaţa reli%ioasă a sfinţilor.iar acesta este elementul cel mai important.@n comunităţi mona"ale.individul era stimulat să4şi suprave%"e/e metodic propria stare de %raţie @n propria conduită şi astfel să o impre%ne/e pe aceasta cu ascetism Dar.deşi miAloacele prin care se reali/a erau diferite pentru doctrine diferite.mişcarea +aptistă de pretutindeni a fondat secte şi nu Biserici a fost.care se +a/a pe supunere voluntară Paptul că.

după cum s4ar fi opus oricărei alte revoluţii 8u era favora+il sectelor şi entu/iasmului fanatic al sfinţilor.din cau/a spaţiului limitat.dar care.de Apologia lui Barcla$ pentru `uaZeri şi de alte lucrări repre/entative pentru etica ascetică'.a tr0ntit @n urmă uşa mănăstirii şi şi4a asumat sarcina de a impre%na #u caracterul său metodic exact acea rutină /ilnică a vieţii.P!R!TM* #AP!TA*!.pener.MM* ?! .ca operă repre/entativă pentru pietismul %erman.orient0ndu4se @n special spre promovarea practică a vieţii morale prin intermediul Bisericii @n urmărirea acestui scop.exercita o influenţă Odupă cum o arată nenumăratele consilia.deşi @n nici un ca/ pentru toate scopurile.respect0nd metoda anterioară Ric"ard Baxter este deasupra multor altor autori care s4au ocupat de etica puritană.prin activitatea sa pastorală.este necesar să cercetăm cu o atenţie specială scrierile care au derivat @n mod evident din practica pastorală #ăci.de a o modela @ntr4o viaţă @n lume.vom @ncerca să clarificăm @n r0ndurile următoare A. casus conscientiae etc .dar nu pentru lumea aceasta #e re/ultat a o+ţinut.la fel ca multe altele dintre marile spirite ale epocii sale.deAa lumea la care renunţase.c0t şi datorită recunoaşterii universale primite de operele sale.nu o putem deloc ima%ina @ntr4 o asemenea epocă.p0nă c0nd s4a retras din funcţie @n timpul celei din urmă.oamenii moderni.@ntr4o perioadă @n care lumea de dincolo @nsemna totul.f Bartolomeu *ucrarea sa hristian Director* este un compendiu complet al eticii puritane.s4a 2': Etica protestantă şi spiritul capitalismului @ndepărtat treptat de do%mele calvinismului pur @n ad0ncul inimii se opunea u/urpării @nfăptuite de #romXell.@nsă avea vederi foarte lar%i @n privinţa specificităţilor exterioare şi era o+iectiv faţă de adversarii săi ?i4a delimitat domeniul de activitate.#ET!.ca unul dintre cei mai plini de succes pastori cunoscuţi @n istorieşi4a pus serviciile la dispo/iţia Uuvernului Parlamentar al lui #romXell şi Restauraţiei2.lăsase neatins caracterul natural spontan al vieţii cotidiene din lumea aceasta Acum a intrat cu paşi mari @n piaţa vieţii.din mănăstire şi prin intermediul Bisericii Dar.at0t din cau/a atitudinii sale eminamente practice şi realiste.aAustat permanent la experienţele practice ale activităţii sale pastorale Pentru comparaţie.c0nd po/iţia socială a creştinului depindea de primirea lui la @mpărtăşanie.de vreme ce latura puritanismului en%le/ care a derivat din calvinism oferă +a/a reli%ioasă cea mai consistentă ideii de vocaţie.clericul. pe care noi.prin disciplina +isericii şi predici.care au fost traduse şi reeditate @n numeroase r0nduri Era pre/+iterian şi apărător al sinodului de la Westminster dar.MM*M! Pentru a @nţele%e conexiunea dintre ideile reli%ioase fundamentale ale protestantismului ascetic şi maximele sale pentru conduita economică de /i cu /i.forţele reli%ioase care se exprimă prin astfel de miAloace \repre/intă influenţe decisive pentru formarea caracterului naţional Pentru scopurile capitolului de faţă.ne vom folosi de 3heologische 5edenken a lui .vor fi restr0nse pe c0t posi+il ) .@n ansam+lu.@nainte de /iua .@l vom plasa pe unul dintre repre/entanţii săi @n centrul discuţiei.putem trata protestantismul ascetic ca pe un @ntre% Dar.

cel mai %rav dintre păcate Pirul vieţii omeneşti este infinit de scurt şi preţios pentru ca o persoană să se asi%ure că este aleasă Pierderea de timp prin sociali/are. Mrmau *e%ea cu stricteţe.dar propo/iţia este adevărată @ntr4un anumit sens spiritual Timpul este infinit de preţios deoarece .posesiunea poate @nt0mpina o+iecţii doar prin faptul că implică pericolul relaxării #ăci odi"na veşnică a sfinţilor are loc pe lumea cealaltăB pe păm0nt omul tre+uie. Avuţia ca atare repre/intă o mare primeAdie.sau Repertoarul creştin44 ori la lucrări similare ale altora=.Răsfoind Hdihna veşnică a sfin2ilor4 a lui Baxter.ci doar activitatea sluAeşte la sporirea %loriei lui Dumne/eu.@ntre şase şi opt ore.iar urmărirea ei9 nu e doar lipsită de noimă4@n comparaţie cu importanţa cov0rşitoare a @mpărăţiei lui Ascetismul şi spiritul capitalismului 2'3 V Titlul ori%inal @n en%le/ă5 )aintsC Euerlasting Rest On tr .ci mai de%ra+ă o sporire de/ira+ilă a presti%iului De aceea.ispitele sale nu @ncetea/ă niciodată.@n principiu.mai presus de toate distra%erea de la urmărirea unei vieţi @n sfinţenie De fapt.pentru a fi si%ur de starea sa de %raţie.+ucurarea de avuţie av0nd drept consecinţă inactivitatea şi cedarea la ispitele cărnii.Rsă @mplinească faptele celui care 24a trimis.practicau a+luţiunile rituale şi respin%eau sacrificarea animalelor On red . Dumne/eu. VVV E+ioniţi 4 sectă ascetică evreiască ai cărei @ntemeietori l4au urmat pe !isus din 8a/aret 8umele provine de la e+raicul e%*ionim ORcei săraciS.ascetismul pare să se fi @ntors mai dur @mpotriva do+0ndirii +unurilor păm0nteşti dec0t @n te/ele lui #alvin.dar este suspectă din punct de vedere moral -Aici.le permitea clericilor să4şi folosească miAloacele @n mod profita+il @n scrierile puritane se pot %ăsi nenumărate exemple de condamnare a urmăririi c0şti%ului de +ani şi +unuri.aceste @ndoieli erau exprimate cu deplină serio/itateB este necesar numai să le cercetăm mai @ndeaproape pentru a le @nţele%e adevăratele implicaţii şi semnificaţia etică >+iecţia morală reală se referă la relaxarea dată de securitatea posesiunii:.@n conformitate cu manifestările limpe/i ale voinţei *ui 3 Aşadar-#irosirea timpului este cel dint0i şi. Pondată @n perioada distru%erii Templului din !erusalim O9( d #"r .at0t timp c0t este @ncă /iuăS 8u timpul li+er şi +ucuriile vieţii.pe elementele e+ioniteVVV din 8oul Testament .conversaţii neimportante2(. VV Titlul ori%inal @n en%le/ă5 hristian Director* On tr .dar erau ve%etarieni.iar acestea pot fi puse @n contrast cu literatura etică de la sf0rşitul Evului Mediucare era mult mai desc"isă faţă de acest su+iect Mai mult.ca @n ca/ul lui PranZlin.desfătare22.@n discuţia despre avuţie< şi do+0ndirea ei.merită condamnarea morală a+solută 2) @ncă nu se susţine.c"iar şi mai mult somn dec0t este necesar pentru sănătate2'..credeau @n sărăcia @ntru sfinţenie.care nu vedea @n avuţia clerului nici un o+stacol pentru eficacitatea sa.că timpul @nseamnă +ani.suntem frapaţi dintru @nceput de accentul pus.secta a existat cam p0nă @n secolul al !L4lea Doctrina e+ionită este asemănătoare cu aceea a sectei de la dumran Oexpusă @n manuscrisele de la Marea Moartă.

potrivit poruncii R#reşteţi şi vă @nmulţiţi S '' @mpreună cu o dietă ve%etariană moderată şi +ăi reci.f Pavel Dar pentru el'9 munca este doar naturali ratione necesară pentru @ntreţinerea individului şi comunităţii Acolo unde scopul acesta este @ndeplinit.r0nduită ca atare de către Dumne/eu .contemplarea.ci şi faţă de aproape toate re%ulile monastice din @ntrea%a lume '2 @n particular.fiecare oră pierdută este pierdută pentru munca @ntru %loria lui Dumne/eu 2= Astfel.sau c"iar direct repro+a+ilă dacă se face pe seama muncii /ilnice a cuiva 2< #ăci este mai puţin plăcută lui Dumne/eu dec0t 2)( Etica protestantă şi spiritul capitalismului @ndeplinirea activă a voinţei *ui @ntr4o profesiune 2.aceeaşi reţetă este oferită pentru toate ispitele sexuale.pe +a/a concepţiei puritane despre căsătorie.ca formă spirituală de acţiune @n Ascetismul şi spiritul capitalismului 2)2 @mpărăţia lui Dumne/eu.aşa cum a fost dintotdeauna'( @n Biserica >ccidentală.c"iar @n cadrul căsătoriei.nu @n principiul fundamental. Aici.potrivit lui Baxter.numai ca un miAloc voit de Dumne/eu pentru sporirea %loriei .se aplică necondiţionat tuturor '< *ipsa voinţei de a munci este simptomatică pentru lipsa %raţiei '.o te"nică ascetică @n%ăduită.ale.R#el care nu va munci nu va mancaS.contemplarea inactivă este şi ea lipsită de valoare.de cel al mona"ismuluiB şi.e datorea/ă unei com+inaţii de două motive diferite 23 Munca este.opera principală a lui Baxter este dominată de predicarea repetatăadesea aproape pasională a activităţii continue.do+0ndeşte preeminenţa faţă de poruncă @n sensul ei literal Mai mult.după cum e folosită @mpotriva @ndoielilor reli%ioase şi sentimentului de nevrednicie morală5 RMunceşte din %reu @n meseria ta S') Dar lucrul cel mai important era că munca a aAuns să fie considerată @n sine'= scopul vieţii.duminica este dată @n acest scop şi.nu fiecărui individ 8u e vala+il pentru cel poate trăi fără muncă.influenţa sa este mult mai extinsă dec0t a celui din urmă #ăci relaţia sexuală este @n%ăduită.@ntotdeauna cei care nu sunt "arnici @n profesiunile lor sunt aceia care nu au timp pentru Dumne/eu atunci c0nd @mpreAurările o cer 29!) @n acest sens.pentru teolo%ia populară a vremii.apărarea specifică @mpotriva tuturor acelor tentaţii pe care puritanismul le4a reunit su+ numele de viaţă @n necurăţie a deţinut un rol deloc ne@nsemnat Ascetismul sexual al puritanismului se deose+eşte numai prin nivel.intense a trupului sau a minţii 2: .diferenţa faţă de perspectiva medievală devine evidentă Toma din A`uino a dat şi el o interpretare a acelei afirmaţii a .cea mai @naltă formă de productivitate mona"ală consta @n sporirea 3hesaurus ecclesiae prin ru%ăciune şi c0nt . @n plus.pe +a/a posesiunilor sale.desi%ur.şi.preceptul @ncetea/ă să mai ai+ă vreun @nţeles Mai mult.f Pavel.pusele .se aplică doar speciei.pe de o parte.@n mod diametral opus nu doar faţă de >rient.

la care e cel mai convena+il să ne referim.există porunca lui Dumne/eu pe care ei.@mplinirile unui om sunt doar @nt0mplătoare şi nere%ulate.pe care ar tre+ui s4o profese/e şi @n care ar tre+ui să muncească !ar această vocaţie nu este.deoarece.ci porunca lui Dumne/eu către individ.c"iar dacă nu au nevoie să muncească pentru a4şi satisface tre+uinţele.speciali/area ocupaţiilor duce la o @m+unătăţire cantitativă şi calitativă a producţiei şi astfel serveşte +inelui comuncare este identic cu +inele celui mai mare număr de oameni cu putinţă P0nă aicimotivaţia e pur utilitaristă şi este str0ns @nrudită cu po/iţia u/uală adoptată de cea mai mare parte a literaturii laice din epocă )) Dar elementul puritan caracteristic iese la suprafaţă atunci c0nd Baxter pune @n centrul discuţiei afirmaţia că R@n afara unei vocaţii +ine reliefate.ca o consecinţă directă a r0nduielii divine a lucrurilor Dar locurile alocate fiecărui om @n cosmos re/ultă ex causis naturali%us şi sunt @nt0mplătoare Ocontin%ente@n terminolo%ia scolastică.el se exprimă @n termeni care amintesc nu o dată de +ine cunoscuta apoteo/ă a divi/iunii muncii @nt0lnită la Adam .un re/ultat direct al voinţei divine Perseverenţa individului @n locul şi @ntre limitele pe care i le4a atri+uit Dumne/eu era o @ndatorire reli%ioasă )2 Aceasta era consecinţa.@ntre alţii.aşa cum era pentru luteran)(.fără excepţie.8u doar că aceste exceptări de la @ndatorirea de a munci nu mai sunt vala+ile pentru Baxter.lumea tre+uia să fie acceptată aşa cum este.caracterul providenţial al Aocului intereselor economice private este su+liniat @n mod oarecum 2)' Etica protestantă şi spiritul capitalismului diferit Pidel tendinţei puritane spre interpretări pra%matice.ca şi săracii.Baxter afirmă că scopul providenţial al divi/iunii muncii urmea/ă să fie cunoscut prin roadele sale @n această c"estiune. Diferenţierea oamenilor @n clase şi ocupaţii sta+ilită @n cursul evoluţiei istorice a devenit pentru *ut"er.şi atunci c0nd conc"ide după cum urmea/ă5 Rşi el .şi numai faptul acesta putea fi privit ca o @ndatorire reli%ioasă Dar din perspectivă puritană.dar el susţine cu tărie că averea nu scuteşte pe nimeni de respectarea ei necondiţionată ': 8ici c"iar +o%ătaşii nu vor m0nca dacă nu muncesc.o soartă căreia tre+uie să i se supună şi @n care tre+uie să dea tot ce are mai +un.pentru ca acesta să muncească @ntru %loria divină Această diferenţă su+tilă a avut consecinţe psi"olo%ice extinse şi a contri+uit la de/voltarea interpretării providenţiale a ordinii economice care @ncepuse @n scolasticism Penomenul divi/iunii muncii şi a ocupaţiilor din societate a fost interpretat.tre+uie să o asculte '3 Pentru fiecare.el nu s4 a eli+erat niciodată de indiferenţa paulină De aceea.iar el petrece mai mult timp @n tr0ndăvie dec0t la muncăS.@n mod cu at0t mai si%ur cu c0t relaţiile luteranismului cu lumea au fost @n %eneral incerte de la @nceput şi au rămas astfel Principiile etice pentru reformarea lumii nu erau de %ăsit @n corpul de idei al lui *ut"erB de fapt.aşa cum am vă/ut.mit" )' @ntruc0t face posi+ilă de/voltarea priceperii.Providenţa lui Dumne/eu a pre%ătit o vocaţie.de Toma din A`uino.

şi de aici @n termenii importanţei +unurilor produse @n profesiunea respectivă pentru comunitate Dar un criteriu suplimentar şi.pe care lucrătorul o+işnuit e adesea forţat să o accepteeste o stare de tran/iţie adesea de neevitat.nu.ca la *ut"er.şi astfel favoarea de care se +ucură @n faţa lui Dumne/eu.unui om fără profesiune @i lipseşte caracterul sistematic.acesta tre+uie să o fructifice fără un scop anume De aceea.ci munca raţională @ntr4o profesie @n concepţia puritană asupra vocaţiei.dar nu pentru plăcerile cărnii şi pentru păcat S=2 Aşadar.accentul este pus @ntotdeauna pe caracterul metodic al ascetismului lumesc.nici timp)=f J de aceea.de ascetismul lumesc ?i etica `uaZerilor susţine că viaţa unei persoane @ntru profesia sa este un exerciţiu de virtute ascetică.pe c0nd un altul răm0ne @ntr4o confu/ie permanentă.la @ntre+area dacă o persoană poate com+ina Hmai multe profesiunirăspunsul este afirmativ dacă faptul este util pentru +inele comun sau al persoanei respective)9 şi nu dăunea/ă nimănui ori nu conduce la trădarea vreuneia dintre Ascetismul şi spiritul capitalismului 1 JJ vocaţii 8ici c"iar sc"im+area profesiei nu @nt0mpină o+iecţii.flucrătorul speciali/atJ @şi va @ndeplini munca @n +ună r0nduială.@i arată unuia dintre aleşii *ui şansa o+ţinerii unui profit.exprimată @n %riAa)< şi metoda cu care @şi urmea/ă vocaţia Dumne/eu nu cere munca @n sine.dacă nu este nec"i+/uită şi e făcută @n scopul de a urma o vocaţie mai plăcută lui Dumne/eu):.iar do+0ndirea ei este rea numai atunci c0nd se face cu scopul de a trăi mai t0r/iu .averea este mali%nă din punct de vedere etic numai @n măsura @n care repre/intă o tentaţie spre tr0ndăvie şi +ucuriile păcătoase ale vieţii.conform principiilor %enerale.creştinul credincios tre+uie să urme/e c"emarea profit0nd de oportunitate =( RDacă Dumne/eu @ţi arată o cale prin care ai putea o+ţine @n c"ip le%iuit mai mult dec0t pe o altă cale Ofără a face rău sufletului tău ori altuia.după cum am vă/ut.dacă o refu/i şi ale%i calea cu mai puţin c0şti%. De aceea.metodic care este cerut.pe acceptarea soartei pe care a atri+uit4o inelucta+il Dumne/eu omului ).o dovadă a stării sale de %raţie prin conştiincio/itate.să4! primeşti darurile şi să le foloseşti pentru El atunci c0nd El ţi4o cere5 poţi munci ca să te @m+o%ăţeşti pentru Dumne/eu.se măsoară @n principal @n termeni morali.iar munca lui nu cunoaşte nici loc.@nc0lci unul din ţelurile c"emării tale şi refu/i să fii sluAitorul lui Dumne/eu.dar @ntotdeauna cu efecte ne%ative Astfel.o anumită profesiune este cea mai +ună pentru toată lumea S Munca nespeciali/ată.ceea ce @nseamnă.mai presus de toate.una mai folositoare E adevărat că utilitatea unei profesiuni.cel mai important @n practică se referă la profita+ilitatea privată )3 #ăci dacă Dumne/eua cărui atin%ere puritanul o vede @n toate @mpreAurările vieţii.

despre maiestatea suverană a+solută a lui Dumne/eu.str0ns @nrudită cu aceea a calvinismului.acelaşi lucru cu a dori să nu fii sănătos==B este o atitudine repro+a+ilă ca %lorificare a faptelor +une şi @ndepărtare faţă de %loria lui Dumne/eu Mai ales cerşitul.urm0nd sfatul lui Baxter.a exercitat o influenţă asemănătoare asupra puritanului care.pe de altă parte.laolaltă cu toată atmosfera exprimată @n ea. !ndul%enţa superioară arătată de seigneur şi ostentaţia de parvenit afişată de nouveau riche sunt la fel de detesta+ile pentru ascetism Dar.dincolo de orice putere de @nţele%ere omenească #u aceasta.aşa cum a procedat şi Baxter .u+linierea importanţei ascetice a unei profesiuni sta+ile a oferit o Austificare etică pentru divi/iunea speciali/ată.cea mai @naltă apreciere etică o are self4made man4ul so+ru.a aAuns să capete o mare importanţă pentru puritanism5 Dumne/eu are să +inecuv0nte/e turma .deşi incidentală pentru #alvin.fapt consistent cu distincţia netă pe care o făceau @ntre c"estiunile divine şi cele trupeşti <) Dar dintre cărţile canonice influenţa cea mai puternică a avut4o cea a lui !ov Pe de o parte.fiul lui .cripturilor ca articole ale unei colecţii de le%i Desi%ur.ci şi o nerespectare a @ndatoririi de dra%oste frăţească enunţate de către Apostol =< .din partea cuiva @n stare să muncească.acelor părţi ale Lec"iului Testament lăr%it care au o tendinţă tradiţionalistă distinctă.ci c"iar impusă cu fermitate =' Para+ola sluAitorului care a fost respins pentru că nu a sporit talantul ce i4a fost @ncredinţat o spunea direct =) A dori să fii sărac era.de clasă miAlocie =9 RDumne/eu @şi +inecuv0ntea/ă lucrareaS este o remarcă standard despre oamenii +uni=: care au urmat cu succes su%estiile divine @ntrea%a putere a lui Dumne/eu cel din Lec"iul Testamentcare @şi răsplăteşte poporul pentru supunerea din lumea aceasta=3.a fost minimi/at prin interpretare.modernă a muncii @ntr4un mod similarinterpretarea providenţială a o+ţinerii 2)= Etica protestantă şi spiritul capitalismului de profit Austifica activităţile omului de afaceri =.cuvintele Lec"iului Testament nu erau @ntru totul lipsite de am+i%uitate Am vă/ut că *ut"er a folosit pentru prima dată conceptul de vocaţie @n sens laic traduc0nd un pasaA din !isus.olomon.fiul lui .repre/intă nu doar păcatul tr0ndăviei.com+ina certitudinea care.pe de altă parte.ira" Dar cartea acestui prooroc aparţine.a @n viaţa aceasta şi @n sens material 4 afirmaţie @nt0lnită numai @n cartea lui !ov <= #"ietismul oriental.@n pofida influenţelor elenistice Este caracteristic faptul că p0nă @n pre/ent cartea aceasta pare să se +ucure de o favoare specială @n r0ndurile ţăranilor %ermani de confesiune luterană<2.ira" <' Puritanii repudiau Evan%"eliile apocrife ca lipsite de inspiraţia divină.aşa cum @n mari părţi ale pietismului %erman influenţa luterană a fost exprimată prin preferinţa faţă de !isus.conţinea o concepţie %randioasă.fericit şi fără %riAi Dar ca @ndeplinire a @ndatoririi @ntr4o vocaţie nu e doar permisi+ilă moral.care apare @n c0teva dintre cele mai frumoase versete din Psalmi şi Pildele lui .@şi compara propria stare de %raţie cu aceea a eroilor Bi+liei<( şi interpreta afirmaţiile .după cum se susţinea adesea.

aşa cum s4a @nt0mplat cu c0ţiva scriitori contemporani.şi astfel @n s0nul Bisericii adevărate.ei au dreptatedacă sunt @nţeleşi corect Este necesar.corect care era specific oamenilor din .le%alistă şi talmudică #"iar şi aşa.aspru.ca e+raism en%le/s9.at0t de caracteristic ascetismului lumesc al acestei forme de protestantism <.Ascetismul şi spiritul capitalismului 2)< cu nuanţa tradiţionalistă a pasaAului din prima Epistolă către corinteni.la fel de departe 4 iar faptul acesta nu tre+uie să fie trecut cu vederea 4 de etica economică a iudaismului medieval şi modern.dar că altfel fusese @ntotdeauna vala+ilă ca expresie a dreptului natural.( a clasei de miAloc puritane şi a avut un rol de Aucat @n de/voltarea caracterului formalist.tre+uie să fim foarte atenţi c0nd trasăm paralele Tendinţa %enerală a vec"iului iudaism spre o acceptare naivă a vieţii ca atare era foarte departe de caracteristicile distincte ale puritanismului Era.etosul lor era acela al capitalismului paria Dar puritanismul avea etosul or%ani/ării raţionale a capitalului şi muncii A preluat de la etica evreiască doar elementele adaptate acestui scop > anali/ă a efectelor pe care le4a avut asupra caracterului popoarelor impre%narea vieţii cu normele Lec"iului Testament 4 o sarcină ispititoare caretotuşi. Etica protestantă şi spiritul capitalismului @n mod satisfăcător nici măcar pentru iudaism<: 4 este un fapt imposi+il @n limitele sc"iţei de faţă @n plus faţă de relaţiile evidenţiate deAa.era important pentru atitudinea interioară %enerală a puritanilor.totuşi.ca credinţa că ei sunt poporul ales de Dumne/eu să cunoască o revi%orare puternică <3 #"iar şi +l0ndul Baxter @i mulţumea lui Dumne/eu pentru că s4a născut @n An%lia.pe de o parte.nu a fost adusă la @ndeplinire 2).eliminarea elementelor care nu puteau fi reconciliate cu viaţa modernă Dar c"iar şi aşa.să nu ne %0ndim la iudaismul palestinian din epoca scrierii .@ntru sfinţenie.@nsă.prin numeroasele sale trăsături @nruditemoralitatea Lec"iului Testament era capa+ilă să dea un impuls puternic acelui spirit de le%alitate so+ră.atunci c0nd autorii.ci la iudaismul aşa cum a devenit su+ influenţa multor secole de educaţie formalistă.ca şi cu unii de mai t0r/iu.mai ales a celui din An%lia.şi nu @n altă parte Această %ratitudine pentru propria perfecţiune a cuiva prin %raţia lui Dumne/eu a pătruns @n atitudinea faţă de viaţă.at0t de importantă pentru ideea de vocaţie Dar cel mai mare accent s4a pus pe acele părţi ale Lec"iului Testament care laudă le%alitatea formală ca semn al conduitei plăcute lui Dumne/eu Puritanii susţineau teoria conform4 căreia *e%ea mo/aică şi4a pierdut validitatea prin #"ristos numai @n măsura @n care conţinea precepte ceremoniale sau pur istorice aplica+ile doar poporului evreu.cripturilor.mai presus de toate.caracteri/ea/ă tendinţa etică de +a/ă a puritanismului. Astfel.şi de aceea tre+uie menţinută << Aceasta făcea posi+ilă.@n trăsăturile care au determinat po/iţiile am0ndurora @n de/voltarea etosului capitalist Evreii se aflau de partea capitalismului aventurosorientat @nspre politică şi speculaţiiB @ntr4un cuv0nt.

nu se explica prin tul+urarea odi"nei de sa+at.nu se ruşinau să4şi afişe/e cunoştinţele @n domeniul polemicii teolo%ice Poate că nici o ţară nu a avut at0t de mulţi licenţiaţi ca 8oua An%lie @n prima sa %eneraţie .era.deşi aveau o+iecţii @n acest sens.acea epocă eroică a capitalismului .ca atare.acela de recreare necesară pentru eficienţa fi/ică Dar ca miAloc de exprimare spontană a impulsurilor nedisciplinate.principiul conduitei ascetice #ăci altfel aversiunea puritană faţă Ascetismul şi spiritul capitalismului 2)9 de distracţii.fie că lua forma sporturilor senioriale sau pe aceea a distracţiei @n sala de +al ori la c0rciumă pentru omul de r0nd .portul era acceptat dacă sluAea unui scop raţional.puritanii şi4au @ntărit caracteristica esenţială.c"iar şi @n ca/ul `uaZerilor nu era nicidecum una doar de principiu .care era at0t de periculoasă pentru stat Porţele feudale şi monar"ice i4au ocrotit pe căutătorii de plăceri faţă de moralitatea clasei miAlocii aflate @n ascensiune şi faţă de conventiculele ascetice antiautoritariste.at0t timp c0t a devenit doar un miAloc de distracţie sau exprimare a m0ndriei.fapt ce reiese c0t se poate de clar din lupta pentru 5ook of )ports pe care !aco+ ! şi #"arles ! au le%iferat4o special pentru a contracara puritanismul.era suspectatB şi.care @i @ndepărtea/ă pe oameni at0t de la munca @ntr4o profesie c0t şi de la reli%ie era.' Aşadar.condamnat cu stricteţe Manifestarea unei +ucurii de a trăi impulsive.atitudinea puritanismului era suspicioasă şi adesea ostilă @n privinţa aspectelor culturii lipsite de o valoare reli%ioasă nemiAlocită Totuşi.cu excepţia urii @mpotriva scolasticismului Mai mult.aşa cum @n /ilele noastre societatea capitalistă tinde să4 i ocrotească pe cei care vor să muncească @mpotriva moralităţii de clasă a proletariatului şi sindicatelor antiautoritariste #a reacţie.ci şi prin aversiunea pentru deturnarea intenţionată de la r0nduiala vieţii @n sfinţenie ?ide celaltă parte.iar cel din urmă a poruncit să fie citită @n toate amvoanele >po/iţia fanatică a puritanilor faţă de edictele re%elui care permiteau prin le%e unele distracţii populare duminica @n afara orelor dedicate mersului la +iserică.a instinctelor animalice sau a celor de pariere iraţională.duşmana ascetismului raţional.@n%ust faţă de cultură *ucrurile stăteau c"iar invers.ă clarificăm acum punctele @n care ideea puritană despre vocaţie şi valoarea excepţională pe care o atri+uia puritanismul conduitei ascetice aveau să influenţe/e direct de/voltarea unui mod de viaţă capitalist După cum am vă/utacest ascetism s4a @ntors cu toată forţa @mpotriva unui lucru5 %ăsirea de +ucurie spontană @n viaţă şi @n tot ce are aceasta de oferit.).nu e adevărat că idealurile sale implicau un dispreţ solemn.şi p0nă şi radicalii.desi%ur.cel puţin @n ca/ul ştiinţei.marii oameni din mişcarea puritană s4au inspirat "otăr0tor din cultura Renaşterii Predicile clericilor pre/+iterieni sunt pline de referiri clasice.ameninţările re%elui cu pedepse severe pentru orice atac la adresa le%alităţii acelor distracţii aveau ca motivaţie dorinţa sa de a @nă+uşi tendinţa ascetică antiautoritaristă a puritanismului.

cum e.faptele şi %esturile superflue.faptul acesta a repre/entat un +eneficiu net pentru literatură Dar cea mai mare parte a acelui +eneficiu a devenit vi/i+ilă numai la %eneraţiile ulterioare Deşi nu putem intra aici @ntr4o discuţie despre influenţa puritanismului @n toate aceste direcţii.nu putea exista o vi/iune radicală asupra literaturii sau artei #oncepţiile despre vor+ăria %oală.ascetismul s4a po%or0t ca un @n%"eţ peste viaţa din Rvesela şi +ătr0na An%lieS ?i nu numai +ucuriile lumeşti au resimţit acest efect Mra feroce a puritanului pentru tot ce mirosea a superstiţie.@n parte.oric0t de puţin accepta+ilă ar fi părut conduita sa @n oc"ii puritanilor.ser+ărilor de armindeni.a fost foarte puternic influenţat @n caracterul operei sale de mediul reli%ios care42 @nconAura 9= Aceasta.de existenţă .după ce scurta supremaţie a teocraţiei calviniste se transformase @ntr4o Biserică naţională moderată.9 Teatrul le repu%na puritanilor.din cau/a excluderii stricte a erotismului şi nudităţii din cercul aspectelor tolerate.cu toatele desemn0nd o atitudine iraţională fără un scop o+iectiv.nu modifică ima%inea de ansam+lu @n măsura @n care de/voltarea tradiţiei puritane a putut duce.nu tre+uie să uităm că puritanismul cuprindea nenumărate contradicţii.un %eniu unic ca Rem+randt.se aplica tuturor săr+ătorilor creştine.şi @n parte a şi făcut4o.valori/ării reli%ioase a cunoaşterii care decur%ea din atitudinea lor faţă de fides implicita catolică Dar situaţia este oarecum diferită dacă ne @ndreptăm atenţia asupra literaturii ştiinţifice.de pildă @n @m+răcăminte 9( Acea tendinţă puternică spre uniformi/area vieţii.de asemenea+ucuria de a trăi a +ur%"e/iei parvenite.deci neascetic.=.mai puternic @n r0ndurile conducătorilor săi dec0t @n atmosfera #avalerilor 9) Mai mult.atacă şi ea.atira oponenţilor săi.şi @n special fără a sluAi %loriei lui Dumne/eu.care @n /ilele noastre aAută at0t de mult interesului capitalist @n standardi/area producţiei92.ar tre+ui să atra%em atenţia asupra faptului că tolerarea plăcerii @n +unurile culturale.@n primul r0nd..cu si%uranţă..< şi oricărei arte reli%ioase spontane Paptul că @n >landa a rămas loc pentru o artă realistă %randioasă.ci aceleia a omului.de pildă.a m0ntuire ma%ică sau sacramentală.3 şi ostentaţie. şi.iar simţul instinctiv al măreţiei eterne @n artă era.la o spirituali/are intensă a personalităţii. nu dovedeşte dec0t măsura @n care ţara era capa+ilă 1 2): Etica protestantă şi spiritul capitalismului să contracare/e influenţa curţii şi re%enţilor Oo clasă de rentiers0 şi.şi4a avut temeliile ideatice @n repudierea oricărei idolatrii a făpturii omeneşti 9' Pără @ndoială.pedanteria şi dialectica @ndelun% exersată ale puritanilor Paptul acesta se datorea/ă.@nsă.erau @ntotdeauna la @ndem0nă pentru a decide @n favoarea utilităţii so+re @mpotriva oricăror tendinţe artistice Paptul acesta era vala+il mai ales @n ca/ul @mpodo+irii persoanelor.şi mai ales asupra artelor plastice Aici.@n care calvinismul pierduse @n mod percepti+il din puterea de influenţă ascetică .care a contri+uit la +ucuria pur estetică sau atletică.Dudi%ras a lui Butler.a .

nu e @nt0mplător faptul că de/voltarea unui mod de trai conform cu acea idee poate fi o+servat cel mai devreme şi mai clar @n r0ndurile 2=( Etica protestantă şi spiritul capitalismului repre/entanţilor celor mai consecvenţi ai acestei atitudini faţă de viaţă @mpotriva strălucirii şi ostentaţiei măreţiei feudale care.+a/0ndu4se pe o fundaţie economică nesănătoasă.sau c"iar ca o maşinărie de c0şti%.nu a @nt0lnit repre/entanţi ai acestei po/iţii c"iar şi @n pre/entI99 !deea @ndatoririi unui om faţă de posesiunile sale.pentru a le deţine neatinse @ntru %loria lui Dumne/eu şi a le spori prin eforturi necontenite >ri%inea acestui tip de viaţă are rădăcini. #e persoană.şi este cel puţin riscant să42 c"eltuiască pentru un scop care nu serveşte %loriei lui Dumne/eu.ci folosirea miAloacelor lui pentru lucruri necesare şi practice !deea de confort limitea/ă @n mod caracteristic dimensiunea c"eltuielilor permisi+ile etic Pireşte.să dea socoteală pentru fiecare +ănuţ care i s4a @ncredinţat9<.care ţine oc"ii lar% desc"işi.@ntr4o atitudine ascetică faţă de viaţă.@i @mpovărea/ă toată viaţa #u c0t sunt mai mari posesiunile.@n afară de puritani.a avut efectul psi"olo%ic de a eli+era do+0ndirea +unurilor de in"i+iţiile eticii tradiţionaliste A rupt fr0iele impulsului ac"i/itiv prin faptul că nu doar 24a le%ali/at.@nt0mpinat @ntotdeauna.@n Evul Mediu 9: Dar etica protestantismului ascetic a fost cea care a %ăsit pentru prima dată o +a/ă etică solidă @nsemnătatea sa pentru de/voltarea capitalismului este evidentă 93 Recapitul0nd cele spuse p0nă acum.mai ales cel de produse de lux Pe de altă parte.preferă o ele%anţă sordidă simplităţii so+re.ei apro+au utili/ările raţionale şi utilitariste ale avuţiei care erau voite de Dumne/eu pentru nevoile individului şi ale comunităţii Ei nu doreau să impună mortificarea:2 omului +o%at.c0t şi . 24a considerat ca fiind voit direct de Dumne/eu #ampania contra ispitelor cărnii şi dependenţei de lucrurile exterioare a fost.o spune expres şi marele apolo% `uaZer Barcla$.dar O@n sensul discutat.sentimentul de responsa+ilitate pentru ele.ci una @mpotriva folosirii iraţionale a averii Dar această utili/are iraţională era exemplificată @n formele exterioare de lux pe care codul puritanilor le condamna ca idolatri/are a fiinţei:(.o limitare caracteristică5 ele tre+uie să nu coste nimic >mul este doar un custode al +unurilor care au aAuns la el prin %raţia lui Dumne/eu El tre+uie.ca at0tea alte aspecte ale spiritului capitalismului.ci doar +ucuriei personale 9.at0t necinstea.@n mod cert.nu o luptă @mpotriva c0şti%ului raţional.asemenea Ascetismul şi spiritul capitalismului 139 sluAitorului din para+olă.cu at0t e mai apăsător.ascetismul protestant lumesc a acţionat cu forţă @mpotriva plăcerii spontane create de posesiuniB a restr0ns consumul.cărora li se su+ordonea/ă ca un sluAitor o+edient.după cum.oric0t de fireşti ar fi părut minţii feudale Pe de altă parte.ei susţineau ca ideal confortul curat şi solid al locuinţei celor din clasa miAlocie :' @n privinţa producţiei avuţiei private.ascetismulGcondamnac.

de o demonstraţie statistică exactă.a dus la o @nclinaţie excesivă spre acumulare .@n mod firesc.h B neo+osite.@n com+inaţie cu marea avuţie.considerată drept calea cea mai elevată spre ascetism şi @n acelaşi timp cea mai si%ură şi mai evidentă confirmare a renaşterii şi credinţei autenticetre+uie să fi fost p0r%"ia cea mai puternică posi+il pentru expansiunea acelei atitudini faţă de viaţă pe care am numit4o aici spiritul capitalismului Atunci c0nd limitarea consumului se com+ină cu această eli+erare a activităţii ac"i/itive.ci ţăranului li+er şi fermierului.ci cultivatorului raţional :: @n @ntrea%a societate en%le/ă din secolul al XL!!4lea @ncoace se propa%ă conflictul dintre moşierimerepre/entanţii Rveselei şi +ătr0nei An%liiS.lăcomia impulsivă #eea ce era condamnat ca sete de +ani.care a existat pretutindeni Ascetismul şi spiritul capitalismului 2=2 şi @n toate epocile şi e destul de puternică @n Uermania de astă/i.@ntruc0t nu este doar o c"estiune le%ată de cumpărarea păm0ntului.@n conformitate cu Lec"iul Testament şi @n analo%ie cu valori/area etică a faptelor +une.pe care puritanii o @mpărtăşeau.care a fost dominată cu adevărat de calvinismul strict numai vreme de şapte ani.mamonism etc era urmărirea +o%ăţiilor de dra%ul lor #ăci avuţia @n sine repre/enta o ispită Dar aici ascetismul era puterea Rcare caută @ntotdeauna +inele.din păcate.deoarece 0u făcut posi+ilă investirea productivă a capitalului Tăria acestei influenţe nu este pasi+ilă.re/ultatul practic inevita+il este evident5G acumularea capitalului Aprin constr0n%erea ascetică de a economis@ Br#onstr0n%erile care erau impuse consumului de avuţie au servit.+o%ăţia nu era sustrasă posi+ilităţii de a fi investită capitalist :9 Marea preţuire a a%riculturii ca ramură extrem de importantă de activitate.continue.răul era @ntruc"ipat de posesiune şi tentaţiile sale #ăci.dar creea/ă @ntotdeauna răulSB @n sensul acesta. Mai mult. nu seniorului.acolo nu se @ncerca transferul spre modul de viaţă feudal şi.de aceea.se aplica Ode exemplu la Baxter.autocontrolul re/ervat..@nc0t nu a scăpat oc"iului unui istoric at0t de pătrun/ător ca Do$le :< Dar şi @n >landa.la creşterea ei.este evident faptul că tendinţa averilor clasei miAlocii de a fi a+sor+ite de no+ilime.ascetismul considera extrem de repro+a+ilă urmărirea avuţiei ca scop @n sineB dar o+ţinerea ei ca III rod al muncii @ntr4o profesiune era un semn al +inecuv0ntării lui Dumne/eu ?i c"iar mai important5 valori/area reli%ioasă a muncii ..iar @n secolul al XL!!!4 lea nu moşierului.le%ătura este at0t de evidentă.sistematice @ntr4o profesiune lumească.@n 8oua An%lie.strict re%lementat şi conduita etică @n .a fost stopată de antipatia puritană faţă de modul de trai feudal Autorii mercantilistc en%le/i din secolul al XL!!4lea au atri+uit superioritatea capitalului olande/ faţă de cel en%le/ faptului că @n Kările de Nos cei care do+0ndiseră recent averea nu căutau neapărat să o investească @n terenuri De asemenea.simplitatea mai mare a vieţii @n cercurile cu o reli%io/itate mai severă.+ucuria naivă de a trăi şirespectiv.şi cercurile puritane cu o influenţă socială extrem de fluctuantă :3 Am+ele elemente.

conformitate cu convenţiile se com+ină c"iar şi @n /ilele noastre pentru a forma caracterul naţional en%le/esc 3( *a fel- istoria timpurie a coloniilor nord4 americane este dominată de contrastul acut dintre aventurieri- care doreau să constituie plantaţii cu m0na de lucru a muncitorilor aflaţi su+ contract şi să trăiască precum seniorii feudali- şi aspectul specific de clasă miAlocie al puritanilor 32 At0t timp c0t influenţa vi/iunii puritane s4a extins- @n toate @mpreAurările 4 şi acesta- desi%ur- este un fapt mult mai important dec0t simpla @ncuraAare a acumulării de capital 4 a favori/at de/voltarea unei vieţi economice +ur%"e/e raţionaleB a fost cea mai importantă- şi mai presus de toate sin%ura influenţă consistentă asupra de/voltării acestei vieţi QAABerAre/entalNea%ănul omului economic modern Pără @ndoială- aceste idealuri puritane au fost @nclinate să cede/e su+ presiunea excesivă a ispitelor +o%ăţiei- după cum puritanii @nşişi ştiau foarte +ine #u mare re%ularitate- @i %ăsim pe cei mai autentici adepţi ai puritanismului @n clasele aflate @n ascensiune de la un statut inferior3'- micii +ur%"e/i şi ţăranii @nstăriţi. 2=' Etica protestanta şi spiritul capitalismului @n timp ce %eati possidentes, c"iar şi @n r0ndurile `uaZerilor- tindeau adesea să repudie/e vec"ile idealuri 3) Era aceeaşi soartă de care a avut parte şi predecesorul acestui ascetism mundan- ascetismul mona"al din Evul Mediu @n ca/ul acestuia- c0nd activitatea economică raţională @şi %enerase pe deplin efectele prin re%lementarea strictă a conduitei şi limitarea consumului- averea acumulată fie a aAuns direct @n m0inile no+ilimii- ca @n perioada dinaintea Reformei- fie a ameninţat distru%erea disciplinei mona"ale- făc0nd necesară una dintre numeroasele reforme De fapt- @ntrea%a istorie a mona"ismului este- @ntr4un anumit sens- istoria unei lupte permanente cu pro+lema influenţei seculari/atoare a +o%ăţiei Acelaşi lucru este vala+il- la scară mare- pentru ascetismul mundan al puritanismului Marea renaştere a metodismului- care a precedat expansiunea industriei en%le/eşti spre sf0rşitul secolului al XL!!!4lea- poate fi comparată foarte +ine cu o asemenea reformă mona"ală De aceea- vom cita aici un pasaA3= din No"n Wesle$ @nsuşi- care ar putea servi ca motto pentru tot ce s4a spus p0nă acumcăci arată că liderii acestor mişcări ascetice @nţele%eau perfect relaţiile aparent paradoxale pe care le4am anali/at aici- şi @n acelaşi sens pe care l4am indicat noi 3< El scria5 Mă tem că peste tot acolo unde +o%ăţiile au sporit- esenţa reli%iei s4a micşorat @n aceeaşi proporţie De aceea- nu văd cum este cu putinţă- @n firea lucrurilor- ca vreo renaştere a reli%iei adevărate să dure/e multă vreme #ăci reli%ia tre+uie cu necesitate să producă at0t "ărnicia şi @ndem0narea- c0t şi economia- iar acestea nu pot dec0t să cree/e +o%ăţii Dar- pe măsură ce +o%ăţiile cresc- la fel vor spori şi m0ndria- patima şi dra%ostea de lume @n toate faţetele ei Atunci- cum e cu putinţă ca metodismul- o reli%ie a inimii- să continue să se afle @n această stare

de @nflorire @n care- ca un ar+ore @nver/it- se %ăseşte acumI #ăci metodiştii de pretutindeni devin "arnici- pricepuţi şi economi- astfel că adună din ce @n ce mai multe +unuri De aici creşterea @n aceeaşi măsură a m0ndriei- patimii- a dorinţelor trupeşti şi a trufiei Astfel- cu toate că forma reli%iei răm0ne- spiritul ei dispare cu repe/iciune >are nu e nici o cale de a @mpiedica această decădere continuă a reli%iei pureI 8u ar tre+ui să4i oprim pe oameni să fie "arnici şi economi5 tre%uie să le cerem tuturor Ascetismul şi spiritul capitalismului 2=) creştinilor să c6ştige at6t demult c6t pot şi să economisească tot ce pot> adică, de fapt, să se .m%ogă2ească' Mrmea/ă sfatul ca aceia care c0şti%ă at0t de mult c0t pot şi economisesc tot ce pot să şi dăruiască at0t c0t pot- astfel @nc0t să do+0ndească mai multă %raţie divină şi să constituie o comoară @n #eruri Este limpede că aici Wesle$ exprimă- c"iar @n detaliu- exact ceea ce am @ncercat noi să evidenţiem 3; După cum spune Wesle$- efectul economic al acelor mişcări reli%ioase- a căror semnificaţie pentru de/voltarea economică re/ida mai presus de toate @n influenţa lor educativă ascetică- s4a produs @n %eneral numai după depăşirea punctului culminant al entu/iasmului pur reli%ios Atunci- intensitatea căutării @mpărăţiei lui Dumne/eu a @nceput să lase loc treptat virtuţii economice so+reB rădăcinile reli%ioase au dispărut cu timpul- fiind @nlocuite de interesele utilitariste mundane Aşa cum se exprimă DoXden- ca @n Ro%inson rusoe, omul economic i/olat care desfăşoară activităţi de misionarism colaterale faţă de ocupaţia sa principală39 ia locul căutării spirituale solitare a @mpărăţiei #erurilor @n stilul pere%rinului lui Bun$an- care trece %ră+it prin piaţa Deşertăciunii #0nd- @n cele din urmă- principiul Rsă facem c0t mai multe pentru am+ele lumiS a devenit dominant- după cum remarca DoXden- conştiinţa @mpăcată a devenit pur şi simplu un miAloc prin care individul să se +ucure de o viaţă +ur%"e/ă conforta+ilă- fapt +ine exprimat @n prover+ul %erman despre perna moale Dar ceea ce a lăsat moştenire marea epocă reli%ioasă din secolul al XLl!4lea succesoarei sale utilitariste a fost- mai presus de toate- o conştiinţă uimitor de @mpăcată- am putea spune c"iar fariseic de @mpăcată @n privinţa c0şti%ării +anilor- at0t timp c0t lucrul acesta se desfăşura le%al >rice urmă de deplacere vi# potest a dispărut 3: NAAase naştere o etică economică specific +ur%"e/ă Av0nd conştiinţa că +eneficia/ă de %raţia deplină a lui Dumne/eu şi că este +inecuv0ntat vi/i+il de El- omul de afaceri +ur%"e/- at0t timp c0t răm0nea @ntre limitele corectitudinii formale- at0t timp c0t conduita sa morală era fără pată- iar utili/area pe care o dădea averii sale nu era repro+a+ilă- @şi putea urmări interesele pecuniare după voie simţind că astfel @ndeplinea o @ndatorire l 2== Etica protestantă şi spiritul capitalismului Gputerea ascetismului reli%ios @i oferea- @n plus- lucrători serioşi- GGconştiincioşi şi neo+işnuit de "arnici- care @şi considerau munca ! un scop al vieţii voit de

Dumne/eu S @n sf0rşit- @i dădea asi%urarea liniştitoare că distri+uirea ine%ală a +unurilor de pe lumea aceasta era un aranAament special al Providenţei divine- care @n aceste diferenţe- ca şi @n ca/ul %raţiei- urmărea scopuri secrete necunoscute oamenilor 2(( #alvin @nsuşi făcuse afirmaţia des citată că oamenii din poporadică masa de muncitori şi meşteşu%ari- răm0n supuşi lui Dumne/eu numai atunci c0nd sunt săraci 2(2 @n Kările de Nos OPieter de la #ourt şi alţii.- afirmaţia fusese seculari/ată5 masele de oameni muncesc numai c0nd @i forţea/ă necesitatea Pormularea unei idei conducătoare a economiei capitaliste a intrat mai t0r/iu @n teoriile actuale despre productivitatea salariilor scă/ute ?i @n acest ca/- o dată cu dispariţia treptată a rădăcinilor reli%ioase- interpretarea utilitaristă s4a strecurat neo+servată- @n linia de de/voltare pe care am o+servat4o @n nenumărate r0nduri Etica medievală nu numai că tolera cerşitul- dar c"iar @l %lorifica @n ordinele călu%ărilor cerşetori #"iar şi cerşetorii laici- @ntruc0t ofereau persoanelor @nstărite posi+ilitatea de a face fapte +une d0nd de pomană- erau consideraţi uneori o clasă distinctă şi trataţi ca atare P0nă şi etica socială an%licană a ,tuarţilor era extrem de apropiată de această atitudine Ascetismului puritan i4a rămas misiunea de a participa la adoptarea le%islaţiei privind aAutorarea săracilor din An%lia- care a sc"im+at fundamental situaţia ?i a putut4o face pentru că sectele protestante şi comunităţile puritane stricte nu cunoşteau cerşetoria @n r0ndurile lor 2(' Pe de altă parte- privind din perspectiva muncitorilor- ramura ein/endorf a pietismului- de pildă- ridica @n slăvi lucrătorul loial care nu urmărea c0şti%ul- ci trăia @n conformitate cu modelul apostolic- fiind astfel dăruit cu chahsma discipolilor 2() Mnele idei similare predominaseră la @nceput şi @n r0ndurile +aptiştilor- c"iar @ntr4o formă mai radicală @n mod firesc- @ntrea%a literatură ascetică din aproape toate confesiunile este saturată cu ideea că munca plină de credinţă- c"iar şi cu un salariu mic- efectuată de cei cărora viaţa nu le oferă alte posi+ilităţi- este extrem de plăcută lui Dumne/eu @n Ascetismul şi spiritul capitalismului 2=< această privinţă- ascetismul protestant nu a adău%at nimic nou Dar nu numai că a aprofundat ideea mai intens- ci a creat şi forţa decisivă pentru ca ea să dea re/ultate5 sancţiunea psi"olo%ică prin intermediul conceperii acestei munci ca vocaţie- ca miAlocul cel mai +un- adesea sin%urul- de a o+ţine certitudinea %raţiei 2(= ?i- pe de altă parte- a le%ali/at exploatarea acestei dorinţe specifice de muncă- prin faptul că a interpretat şi activitatea din afaceri a @ntreprin/ătorului ca pe o vocaţie 2(< Este evident c0t de puternic avea să fie afectată productivitatea muncii- @n sensul capitalist al cuv0ntului- de căutarea exclusivă a @mpărăţiei lui Dumne/eu numai prin @ndeplinirea @ndatoririi @ntr4o profesiune şi de ascetismul strict pe care disciplina Bisericii @l impunea @n mod firesc- mai ales asupra

claselor lipsite de proprietate Tratarea muncii ca o profesiune a devenit la fel de caracteristică pentru lucrătorul modern ca şi atitudinea corespun/ătoare@nclinată spre c0şti%- a omului de afaceri Perceperea acestei situaţii- care era nouă pe vremea sa- 24a făcut pe un o+servator at0t de fin ca ,ir William Pett$ să pună puterea economică a >landei din secolului al XL!!4lea pe seama faptului că numeroşii disidenţi reli%ioşi din ţară Ocalvinişti şi +aptişti. Rsunt @n maAoritate oameni c"i+/uiţi- serioşi şi ca atare cred că Munca şi 1ărnicia sunt @ndatoririle lor faţă de Dumne/eu S2(; #alvinismul se opunea or%ani/ării sociale @n forma fiscal4monopolistă pe care o adoptase @n an%licanism su+ ,tuarţi- mai ales @n concepţiile lui *audV privind alianţa Bisericii şi statului cu monopoliştii pe o temelie etică social4creştină #onducătorii alianţei se numărau printre cei mai pătimaşi opo/anţi ai acestui tip de capitalism comercial privile%iat- epui/ant şi colonial- @mpotriva lui aduceau motivele individualiste ale c0şti%ului raţional şi le%al- reali/at prin a+ilitatea şi iniţiativa personale ?i- @n timp ce industriile monopoliste privile%iate politic @n An%lia au dispărut cu V William *aud O2<9)42;=<. 4 ar"iepiscop de #anter+ur$ şi sfetnic reli%ios al re%elui #"arles !- susţinător al ideii că forţa +isericii este insepara+ilă de cea a statului Reformele sale sociale erau menite să4i apere pe săraci de exploatarea seniorilor şi oficialilor !4a persecutat pe puritani- st0rnind revolte care @n cele din urmă i4au adus condamnarea la moarte On red . 1 146 Etica protestantă şi spiritul capitalismului toatele rapid- această atitudine a Aucat un rol important şi decisiv @n de/voltarea industriilor care au luat naştere @n pofida şi @mpotriva autorităţii statului 2(9 Puritanii OPr$nne- ParZer. repudiau orice le%ătură cu antreprenorii şi marii capitalişti de la #urte- consider0ndu4i o clasă suspectă din punct de vedere etic Pe de altă parte- se m0ndreau cu propria lor moralitate @n afaceri- de clasă miAlocie4superioară- ceea ce forma motivul real pentru persecuţiile la care erau supuşi din partea acelor cercuri Defoe propunea- ca modalitate de c0şti%are a +ătăliei @mpotriva di/identei- +oicotarea creditului +ancar şi retra%erea depo/itelor Diferenţa dintre cele două tipuri de atitudine capitalistă mer%ea m0nă @n m0nă cu diferenţele reli%ioase >ponenţii 8onconformiştilor- c"iar şi @n secolul al XL!!!4lea- i4au ridiculi/at @n nenumărate r0nduri- afirm0nd că personificau spiritul unor comercianţi mărunţi şi ruinaseră idealurile vec"ii An%lii ?i elementul acesta repre/enta o deose+ire a eticii economice puritane @n raport cu cea evreiascăB iar contemporanii OPr$nne. ştiau +ine că prima- şi nu cea de4a doua constituia etica +ur%"e/ă capitalistă 2(: Mnul66dintre elementele fundamentale ale spiritului capitalismului modern- şi nu doar al acestuia- ci al @ntre%ii culturi modernebH conduita raţională 6__6+a/a ideii de profesiuneQ s4a discut 4 după cum a @ncercat să demonstre/e anali/a de faţă 4din spiritul ascetismului creştin Tre+uie să recitim pasaAul din PranZlin-

o părăsire a unei epoci caracteri/ate printr4o umanitate deplină şi minunată care nu se mai poate repeta @n cursul de/voltării noastre culturale.este o condiţie a oricărei activităţi valoroase @n lumea modernă5 de aceea.nu numai ale celor preocupaţi direct de c0şti%ul economic Poate va acţiona astfel p0nă la arderea ultimei tone de căr+une fosil @n vi/iunea lui Baxter.dacă tinde să constituie un mod de viaţă şi nu doar lipsa oricărui astfel de mod.de vreme ce se +a/ea/ă pe o temelie solidă.urmărirea @m+o%ăţiriidespuiată de @nţelesul său reli%ios şi etic.ca @n nici o altă perioadă din istorie @n pre/ent 4 dar cine ştie dacă pentru totdeaunaI 4 spiritul ascetismului reli%ios a evadat din cuşcă @nsă capitalismul victorios.pentru a vedea că elementele esenţiale ale atitudinii numite acolo spirit al capitalismului sunt aceleaşi cu ceea ce tocmai am arătat că repre/intă conţinutul ascetismului lumesc puritan2(3.care poate fi a/v0rlită @n orice clipă S222 Dar soarta a "otăr0t ca mantia să devină o cuşcă de fier @ntruc0t ascetismul şi4a asumat sarcina de a remodela lumea şi de a4şi aplica idealurile @n lume.atunci c0nd ascetismul a ieşit din c"iliile mona"ale pătrun/0nd @n viaţa cotidiană şi a @nceput să domine moralitatea păm0ntească.pare şi ea să dispară fără cale de @ntoarcere.!luminismul.nu mai are nevoie de spriAinul său Roşeaţa trandafirie din o+raAii moştenitorului său vesel.numai că fără +a/a reli%ioasă.pe de altă parte.era ceea ce voia Uoet"e să expunăde la @nălţimea @nţelepciunii sale. şi pe care @n cele din urmă H Ascetismul şi spiritul capitalismului 2=9 a atri+uit4o vieţii lui Paust 22( Pentru el.%riAa pentru +unurileS exterioare ar tre+ui să apese doar pe umerii Rsf0ntului.citat la @nceputul acestui eseu.individul renunţă.tatele Mnite.nu tre+uie să fie resimţită doar ca o o+li%aţie economică.sau atunci c0nd.@n %eneral.+unurile materiale au do+0ndit o putere cresc0ndă şi @n cele din urmă inexora+ilă asupra vieţilor oamenilor.să o Austifice @n vreun fel @n locul unde a cunoscut de/voltarea cea mai mare.reali/area @nsemna o renunţare.şi4a Aucat rolul @n construirea cosmosului extraordinar al ordinii economice moderne Acumaceastă ordine este le%ată de condiţiile te"nice şi economice ale producţiei de maşini care @n pre/ent determină cu o forţă ire/isti+ilă vieţile tuturor indivi/ilor născuţi @n interiorul acestui mecanism.care @i conferă adesea un caracter sportiv 22' .@n pre/ent faptele şi renunţarea se condiţionea/ă @n mod reciproc inevita+il Această trăsătură fundamental ascetică a vieţii clasei de miAloc.tinde să devină asociată cu pasiuni pur mundane.ideea că munca modernă are un caracter ascetic nu e nouă *imitarea la munca speciali/atăimplic0nd o renunţare la universalitatea faustică a omului.care @n epoca lui PranZlin dispăruse deAa Desi%ur.@n $ander:ahren.aşa cum e ca/ul şi cu floarea culturii ateniene a antic"ităţii Puritanii voiau să lucre/e @ntr4o profesiuneB noi suntem forţaţi să procedăm astfel #ăci.@n .ca o manta uşoară.iar ideea de @ndatorire profesională +0ntuie prin vieţile noastre ca o stafie a credinţelor reli%ioase moarte Acolo unde @ndeplinirea vocaţiei nu poate fi pusă @n le%ătură directă cu valorile spirituale şi culturale cele mai @nalte.

desi%ur. @n principal @n le%ătură cu terminolo%ia.2=: Etica protestanta şi spiritul capitalismului 8imeni nu ştie cine va trăi @n această cuşcă @n viitor.ori.cu toate că extrem de important.@n relaţie cu celelalte elemente importante ale culturii moderne P0nă aici nu am @ncercat dec0t să urmărim existenţa şi sensul influenţei sale su+ un aspect unic.astfel.@n ca/ul @n care nici unul dintre aceste fapte nu va avea loc.sau dacă la sf0rşitul acestei de/voltări extraordinare vor apărea profeţi cu totul noi.sau daca se va produce o mare renaştere a vec"ilor idei şi idealuri.dacă nu vom avea cumva parte de o @mpietrire @n mecani/are.@n toate domeniile reli%iei ascetice 8umai atunci am putea estima @nsemnătatea culturală cantitativă a protestantismului ascetic.să demonstrăm @nsemnătatea raţionalismului ascetic.ascetismul protestant a fost influenţat.sen/ualişti fără inimăB această nulitate @şi @nc"ipuie că a atins un nivel de civili/aţie fără precedent S Dar aceasta ne aduce la domeniul Audecăţilor de valoare şi de credinţă.unilaterală a culturii şi istoriei cu o interpretare cau/ală spiritualistă.ca şi @n alte privinţe.pentru tipurile de or%ani/are şi funcţiunile %rupurilor socialede la conventicul şi p0nă la .pecialişti fără spirit. 8>TE !8TR>DM#EREA AMT>RM*M! 2 Aici.@nfrumuseţată cu un fel de auto4preţuire convulsivă #ăci despre ultima etapă a acestei de/voltări culturale s4ar putea spune pe drept cuv0nt5 R.c"iar şi atunci c0nd se străduieşte din răsputeri.dacă nu sluAeşte ca punct de plecare.@n continuare.tat Apoi vom anali/a relaţiile sale cu raţionalismul umanist22).cu care nu tre+uie să fie @mpovărată această anali/ă pur istorică Mrmătoarea sarcină va fi.e necesar să cercetăm modul @n care.omul modern e incapa+il să atri+uie ideilor reli%ioase importanţa pe care o merită @n ceea ce priveşte cultura şi caracterul naţional Dar.care a fost atinsă doar @n trecere @n cele sc"iţate p0nă acum.asupra pro%resului te"nic şi idealurilor spirituale După aceea va tre+ui să4i urmărim evoluţia istorică de la @nceputurile medievale ale ascetismului lumesc şi p0nă la di/olvarea sa @n pur utilitarism.idealurile sale de viaţă şi influenţa sa culturală asupra de/voltării empirismului filosofic şi ştiinţific.pentru conţinutul eticii sociale practice şi.@n privinţa evoluţiei şi a trăsăturilor caracteristice.ci @n calitate de conclu/ie a unei cercetări.*uAo Brentano O@n lucrarea sa ce va fi citată ulterior.la fel de unilaterală Am+ele sunt la fel de posi+ile22<.mă despart de maestrul nostru venerat.mai cur0nd.eu nu intenţione/ să @nlocuiesc o interpretare cau/ală materialistă.dar şi Vu unele c"estiuni factuale 8u mi se pare Audicios ca lucruri at0t de diferite precum prada de ră/+oi şi c0şti%ul o+ţinut prin administrarea unei fa+rici să fie plasate @mpreună @n aceeaşi cate%orieB e@ncă şi mai puţin potrivit să dăm oricărei tendinţe spre c0şti%area de +ani numele de Rspiritul capitalismuluiSprin raportare la alte tipuri de c0şti% Mltima metodă sacrifică toată preci/ia .la r0ndul său.dar fiecare.de totalitatea condiţiilor socialemai ales a celor economice H2= @n %eneral.reali/ea/ă la fel de puţin @n interesul adevărului istoric 22.

ea a preluat datoria naţională +ritanică 4 n tr J Astfel. sau Dla%es. P Rac"fa"l.şi c"iar din #"ina şi !ndia.out" . din Antic"itatea mediteraneană şi orientală.immel economia +ănească şi capitalismul sunt identificate prea str0ns.232( Apoi- .conceptelor.@n Philosophie des Geldes a lui .out" .care au dat linia caracteristică a politicii ei permanente şi @n scurt timp au devenit cunoscuţi drept Rcămătarii puritani de la 1ala BăcanilorS *a fel avem ca exemplu politica a+erantă a acestei 150 Etica protestantă şi spiritul capitalismului +ănci extrem de solide din timpul cri/ei .a căror conta+ilitate 4 deşi cunoscută nouă doar @n fra%mente infime 4 avea.este um+rită considera+il de factorii %enetici care au acţionat pretutindeni @n lume ' Pireşte.cu activitate continuă.un psi"iatru eminent a exprimat aceeaşi opinie cu a mea PARTEA ! PR>B*EMA 2 AP*!EREA RE*!U!>A. 2323.ea fmanie a speculării care a ruinat numeroşi investitori +ritanici @n 29'(.arendarea impo/itelor.de pildă 4 un antreprenor tipic 4 şi cele ale mem+rilor conducerii Băncii..nr )34=) !n replică.de cu totul alţi oameni ) ?i cunoştinţele mele actuale de e+raică sunt destul de inadecvate = 8u mai tre+uie să su+linie/ că aceasta nu se aplică unor @ncercări precum acelea ale lui Darl Naspers O@n cartea sa Ps*chologie der $eltanschauungen.@n %eneral şi cu excepţii individuale 4 ceilalţi repre/entanţi tipici ai capitalismului financiar şi politicevreii Aceasta a fost reali/ată. Kunst und3echnik O23(3.@n mod tipic.RDalvinismus und DapitalismusS!nternationale $ochenschrift Gtir $issenschaft.pro+a+il.mai ales @n cea de4a doua ediţie a lucrării sale celei mai importante.TRAT!P!#AREA .articolul meu5 RAntiZritisc"es /um Ueist des DapitalismusSArchiv fur )ozial+issenschaft und )ozialpolitik OTu+in%en.capitalismul aventurierilor orientaţi politic a fost str0ns asociat cu capitalismul +ur%"e/ raţional @n de/voltarea +ăncilor moderne care.or%ani/area raţională a muncii..@n a sa harakterologie.XX.diferenţa nu poate fi concepută @n termeni a+soluţi #apitalismul orientat politic Omai presus de orice.>#!A*W 2 Din voluminoasa literatură care a apărut @n Aurul acestui eseu voi cita numai criticile cele mai complete O2.iar cea dint0i 4 posi+ilitatea de a clarifica diferenţa specifică dintre capitalismul occidental şi alte forme De asemenea.c0nd compania .a dat naştere unor @ntreprinderi raţionale.@n detrimentul anali/ei sale concrete @n scrierile lui Werner .şi alte studii care au un punct de pornire diferit de al nostru Aici nu avem spaţiu pentru o critică a lor < Acum c0ţiva ani.adesea le%ate de ră/+oaie Este caracteristică diferenţa dintre caracterul lui Paterson.au luat naştere @n maAoritate @n urma unor tran/acţii de natură politică.om+art.inclusiv Banca An%liei.cele două se contopesc @n mod firescdar diferenţa există Marii antreprenori şi financiari nu au creat or%ani/area raţională a muncii @n mai mare măsură dec0t 4 iarăşi.Der "oderne Kapitalismus.un caracter raţional Mai mult.W ?! . differentia specifica a capitalismului occidental 4 cel puţin din punctul de vedere al pro+lemei mele 4.

răspunsul lui Rac"fa"l la aceasta5 R8oc"mals Dalvinismus und DapitalismusS232(.Die )oziallehren derchristlichen Kirchen und Gruppen OTu+in%en.O).@n loc să fac referiri repetate la c"estiuni particulare Autorul se preocupă @n principal de doctrinele reli%iei.om+art.c"iar dincolo de faptul că Brentano @nsuşi nu pare să @nţelea%ă esenţa reală a pro+lemei evreilor Ocare este complet omisă @n eseul de faţă.deoarece nu m4ar fi mirat o oarecare antipatie faţă de maniera @n care aceste c"estiuni tre+uie tratate @n mod necesar aici #eea ce pentru un teolo% este valoros @n reli%ia sa nu poate Auca un rol foarte important @n studiul de faţă 8e preocupă ceea ce.nu cunoştea.@n noi pasaAe şi note.evident. @n ediţia de faţă nu am inclus nimic din polemica oarecum nefructuoasă @mpotriva lui Rac"fa"l El este un autor pe care altfel @l admir.232).dar adesea foarte nedreaptă.de vreme ce nu o menţionea/ă.Die (uden und das $irtschaftsle%en. XXX! OBrentano.@n pofida diferenţelor mari de opinie asupra anumitor aspecte Paptul acesta este +inevenit.este importanta operă a lui E Troeltsc".iar de/voltarea expunerii mele va convin%e pe oricine se mai @ndoieşte @ncă Mltimii doi autori s4au an%aAat @ntr4o dispută mai apri%ă unuc cu celălalt dec0t cu mine #onsider critica lui Brentano la adresa cărţii lui .să fac imposi+ilă pe viitor orice @nţele%ere %reşită O'.@n critica la care voi face referire imediat. Tratea/ă istoria eticii creştinismului occidental dintr4un punct de vedere propriu.Archiu.dar care.sunt aspecte destul de superficiale şi lipsite de rafinament ale vieţii reli%ioase.au influenţat adesea mai profund comportarea exterioară > altă carte care.la care mă voi @ntoarce @n notele de mai Aos @n sf0rşit.@n locurile potrivite !nvit pe oricine ar fi interesat să Aote la pa%inile '(4)2 2<2 se convin%ă..repre/intă o confirmare +inevenită şi un supliment al eseului acestuia.nr ''4'< din !nternationale $ochenschrift' @n sf0rşit.232).această ultimă fa/ă a discuţiei.deose+it de cuprin/ător > indic aici cititorului pentru o comparaţie %enerală. care a fost pu+licată @n 232.om+art.nu le4am atenuat şi nu am adău%at fra/e diferite @n ceea ce priveşte ar%umentele mele esenţiale 8u am avut nici prileAul de a o face.dar va fi tratată ulterior. +ine fundamentată @n multe aspecte.232'. De la teolo%i am primit numeroase su%estii preţioase @n le%ătură cu acest studiu Din partea lor.c"lussXortS.receptarea a fost @n %eneral prietenoasă şi o+iectivă. *ondra.că @n revi/uire nu am scos nici o propo/iţie nu le4 am sc"im+at sensul.232<.@n timp ce eu .articolul meu RAntiZritisc"es . despre Die Anfănge des modernen Kapitalismus.@n cartea sa Der 5ourgeois OMiinc"en şi *eip/i%.dar care. ?i la această critică mă voi referi @n note speciale.s4a aventurat @ntr4un domeniu pe care nu42 stăp0neşte pe deplin Am adău%at doar c0teva referinţe suplimentare din anticritica mea şi am @ncercat.@n măsura @n care se ocupă de pro+lema noastră. W .exact pentru că erau superficiale şi lipsite de rafinament.dintr4un punct de vedere reli%ios. *uAo Brentano @n partea a !i4a a Anexei alocuţiunii sale de la Miinc"en Ola Academia de ?tiinţe.@n această pro+lemă.dincolo de faptul că include multe alte lucruri.tradusă @n en%le/ă cu titlul 3he Juintessence of apitalism.prin comparaţie.

şi von 1ertlin% 8Das Prinzip des Katholizismus und die $issenschaft.c"ell 8Der Katholizismus aGs Prinzip des =ortschrittes' Wur/+ur%.partea v.nu @ntotdeauna.mai ales @n ceea ce priveşte păturile lar%i inferioare.fireşte.patronii foarte mari pot fi %rupaţi uneori laolaltă cu meşteşu%arii care lucrea/ă pe cont propriu@n cate%oria proprietari de @ntreprinderiS Mai presus de toate. .elevii şcolilor aflate la un nivel superior celui o+li%atoriu erau @mpărţiţi după cum urmea/ă O>ffen+ac"er.age der Katholiken und Protestanten in 5aden OTu+in%en şi *eip/i% 23(2.op' cit'.a se compara cu @ntrea%a discuţie din studiul lui >ffen+ac"er 9 ?i asupra acestei c"estiuni..a devenit independent de orice influenţă pe care ar fi putut4o avea reli%ia @n trecut Loi reveni asupra acestei c"estiuni 2<' Etica protestantă şi spiritul capitalismului ) A se compara.cifrele pot fi concludente numai dacă se face o deose+ire clară @ntre ocupaţiile speciali/ate Altfel.@n momentul de faţă.de pildă @n provinciile de pe malurile Rinului Mai mult. 9*5 Realg*mnasien . p '2 . 2<) G*mnasien =) =.p )2.voi !L.de exemplu.erau cu mult @n faţa celorlalţi OPentru detalii ve/i >ffen+ac"er.@n 2:3< @n Baden capitalul disponi+il pentru impo/itul pe profit era5 *a 2((( protestanţi 3<= ((( mărci *a 2((( catolici <:3 ((( mărci E adevărat că evreii..Eine )tudie u%er die +irtschaftliche .c"ic"tun%S.prin faptul că @nclinaţiile reli%ioase ale forţei muncitoare din cadrul unei industrii sunt determinate @n primul r0nd.este cel mai complet material statistic pe care @l deţinem @n privinţa acestui su+iect5 statistica reli%ioasă din Baden Le/i Martin >ffen+ac"er RDonfession und so/iale.cu peste patru milioane de mărci la o mie de persoane. Pe această temă.dar frecvent.3 )2 3 .alcătuite din muncitori necalificaţi. Prei+ur% 2:33.de cele specifice localităţii @n care sunt situate fa+ricile sau din care provine m0na de lucru Acest element modifică adesea impresia oferită la prima vedere de unele statistici ale apartenenţei reli%ioase.>ffen+ac"er aduce dove/i mai detaliatereferitoare la Baden.despre Golks+irtschaftliche A%handlungen der %adischen Dochschulen' Paptele şi cifrele folosite @n continuare sunt toate extrase din acest studiu < De exemplu.p <:.p 2.sunt interesat mai de%ra+ă de re/ultatele lor practice ' Excepţiile se explică.5 Protestanţi #atolici Evrei Aote la pa%inile )24).cu scrierile lui .2-)jB evrei 4 2-<j Totuşi.2:39.capitalismul complet de/voltat din /ilele noastre. = Mnul dintre studenţii mei a cercetat ceea ce.@n primele două capitole din lucrarea sa : Populaţia din Baden avea @n 2:3< următoarea compo/iţie5 Protestanţi 4 )9-(jB catolici 4 .

fenicieni. Dacă ar fi vrut să afirme mai mult. 3 Le/i cifrele din nota precedentă.aşa cum erau toţi calviniştii stricţi din afara Uenevei şi 8oii An%lii.şi ta+elele de la sf0rşitul studiului săli 22 Extrem de +ine ilustrată de pasaAele din lucrările lui .lom+ar/i.se poate nota ca fapt caracteristic că @n Mn%aria cei afiliaţi Bisericii Reformate depăşesc c"iar şi cifrele protestanţilor privind frecventarea şcolilor secundare OLe/i >ffen+ac"er.Putnam.c"ine/isirieni.a avut o @nsemnătate fundamentală pentru de/voltarea caracterului lor.pp 2.H%errealschulen <' =2 9 1 Realschulen =3 =( 22 Dohere <2 )9 2' 5urgerschulen n medie =: =' 2( Acelaşi lucru se poate o+serva @n Prusia.la fel ca peste tot @n alte părţi ODespre irlande/ii4 scoţieni.ar fi %reşit.ele au aAuns să se identifice cu un tip specific modern Oindustrial. şi urm .indieni.Alsacia4*orena şi Mn%aria Ove/i cifrele din >ffen+ac"er.Bavaria.ir William Pett$.la care ne vom referi mai t0r/iu 2' Paptul că Pett$ se referă la ca/ul !rlandei se poate explica foarte simplu prin aceea ca protestanţii erau implicaţi doar ca proprietari de păm0nturi stăp0nind de la distanţă Oa+senteişti.a fost diferit @n scurt timp.c"iar şi acolo unde deţineau puterea politică.Pestalo//i etc.care arată că frecventarea şcolilor secundare de către catolici. 2) Desi%ur.ca purtători ai priceperii comerciale a unor re%iuni deose+it de de/voltate.care este cu re%ularitate mai scă/ută cu o treime dec0t proporţia catolicilor din populaţia totală.faptul că multe secte protestante erau minorităţi restr0nse şi de aceea omo%ene.după cum o arată situaţia irlande/ilor4scoţieni Relaţia tipică dintre protestantism şi capitalism a existat @n !rlanda. #a/ul familiilor protestante precum Muralt.8eX YorZ.aceasta nu @nseamnă să ne%ăm că ultimele fapte au avut consecinţe extrem de importante După cum voi arăta mai t0r/iu.%reci.inclusiv maniera lor de a participa la viaţa economică Mi%rarea @n alte ţări a exilaţilor de toate reli%iile păm0ntului.op' cit'.care au mi%rat de la eiiric" la *ocarno.' voi .p 23. de de/voltare capitalistă 2= >ffen+ac"er.Die An:ănge des modernen Kapitahsrnus. Brentano aduce ca martoră propria sa familie Dar +anc"erii de ori%ine străină au existat @n toate epocile şi @n toate ţările ca repre/entanţi ai le%ăturilor şi experienţei comerciale Ei nu sunt specifici capitalismului modern şi au fost priviţi cu ne@ncredere etică de către protestanţi Ove/i mai Aos.3he )cotch1!rish.o depăşeşte pe aceasta cu doar c0teva procente @n ca/ul şcolilor pre%ătitoare Omai ales pentru studii teolo%ice.a fost un fenomen universal şi nu are nimic de4a face cu pro+lema noastră @n eseul său la care voi face referire adesea.Wurtem+er%.ve/i >ffen+ac"er. 2( Pentru confirmare. p <: .p <=. #u referire la discuţia ce va urma.notă .ve/i # A 1anna.ara+i.

de exemplu.4a sta+ilit clar că simplul fapt al sc"im+ării domiciliului este unul dintre miAloacele cele mai eficace pentru intensificarea muncii Oa se compara cu nota 2) de mai sus.2< .ve/i comentariile succinte ale lui .ci şi.Dupin de .din nefericire.mai ales din perspectiva catolicădorinţa de emancipare de controlul mona"al sau ecle/iastic drept motivul dominant Dar @mpotriva acestei po/iţii vin nu doar Audecata contemporanilor Oinclusiv a lui Ra+elais.=.p .. Mai t0r/iu.nu se ridică la nivelul altor lucrări recente ale apolo%eţilor catolici .prileAuite de @ntre+ările mem+rilor ultrascrupuloşi Aceasta se explică parţial prin numărul mare de persoane ce aveau un interes direct @n c"estiunea respectivă. prima ediţie.t Andre.este.$irtschaftsgeschichte des )ch+artz+aldes.om+art 8Der moderne Kapitalismus.@n pofida po/iţiei decise a lui #alvindiscuţiile repetate din aceleaşi or%anisme privind permisi+ilitatea perceperii de do+0ndă.p ):(. Desi%ur.@n pofida multor o+servaţii +une Ocare.de/+aterile complicate din primele sinoade naţionale ale "u%"enoţilor Ode pildă primul sinod.după părerea mea.e pot %ăsi o+servaţii neo+işnuit de +une despre trăsăturile caracteristice ale diferitelor reli%ii din Uermania şi Pranţa.R*Hancienne e%lise reformee de Tours *es mem+res de lHe%liseS. Pu+licaţiile . Aceeaşi fată polone/ă pe care acasă n4o putea scoate din lenea ei tradiţională nici o şansă de a c0şti%a +ani.@n aceste aspecte.5ull' de la soc' de l'hist.ca şi despre le%ătura dintre 2<= Etica protestantă şi spiritul capitalismului aceste diferenţe şi alte elemente culturale @n contextul conflictului naţionalităţilor din Alsacia @n excelentul studiu al lui W Wittic". Tre+uie să afirmăm explicit că inter/icerea do+0n/ii @n dreptul canonic nu va Auca nici un rol @n cercetarea de faţă 2: Uot"ein.o te/ă complet %reşită.decisivă Acelaşi lucru este vala+il şi pentru >landa Ove/i mai Aos.su+ influenţa unui studiu de P Deller /?nternehmung und "ehr+ert.!llustrierte Elsăssische Rundschau O23((pu+licat şi separat.faptul acesta era vala+il numai @n /onele unde era pre/entă o posi+ilitate de de/voltare capitalistă 29 Pe această temă ve/i.9 23 @n le%ătură cu aceasta.de departe componenta cea mai sla+ă din opera sa 8Der 5ourgeois0.@n acest context nu sunt noi.)*nod nat'.p 2( ?i aici am putea privi.`u 2( de la A$mon.doar ea.pare să4şi sc"im+e complet firea şi să devină capa+ilă de reali/ări nelimitate atunci c0nd este muncitoare emi%rată @ntr4o ţară străină Acelaşi lucru este vala+il şi pentru muncitorii italieni. du Protest'. !.care.cu privire la posi+ilitatea ca un +anc"er să devină mai marele unei +isericiB de asemenea.ocietăţii UorresX!!.de pildă. a susţinut...dorinţa de a practica usuraria pravitas fără necesitatea confesiunii nu putea fi. 2.RDeutsc"e und fran/osisc"e Dultur im ElsassS.la care mă voi referi @n locul potrivit '( .oric0t de ispititoare.@n acelaşi timp.om+art.totuşi.dar.emi%raţi #ă această situaţie nu este @n nici un ca/ explica+ilă @n totalitate prin influenţa educativă a intrării @ntr4un .@n ceea ce. p 2(..# p0rtie.

oraş aproape @n @ntre%ime luteran.am dat exemple de la o fa+rică din Westfalia @n articolul meu.implul fapt de a munci @ntr4un mediu diferit de cel cu care e o+işnuit un individ repre/intă o forţă educativă şi @l aAută să iasă din tradiţie 8u e nevoie să mai su+liniem proporţia enormă @n care de/voltarea americană repre/intă re/ultatul unor astfel de factori @n vec"ime.iar acelaşi lucru este vala+il şi pentru parsi Dar pentru protestanţi.>pere..după cum vom vedea @n repetate r0nduri @n cursul discuţiei noastre @n privinţa adaptărilor specifice ale pietiştilor la munca industrială.rolul unui factor independent *a fel @n !ndia..aceasta nu @nseamnă că pietismul oficial.ca @n ca/ul muncii a%ricole.cu un amestec de confesiuni.Archiv fur )ozial+issenschaft und )ozialpolitik.aşa cum o arată diferenţa evidentă dintre caracteristicile economice ale coloniilor puritane din 8oua An%lie.p :(.parZs.de pildă. ') 8u este o noutate faptul că existenţa acestei relaţii e susţinută aici *avel$eMatt"eX Arnold şi alţii au perceput4o de @ndată #e e nou.dimpotrivă.parZs.Aote la pa%inile )94== 2<< mediu cultural superior.de pildă tran/iţiei de la industria casnică la sistemul fa+ricilor #eea ce a urmărit o reli%ie ca ideal şi care a fost re/ultatul practic al influenţei sale asupra vieţilor adepţilor săi sunt două elemente ce tre+uie deose+ite clar.nu s4a opus mai t0r/iu.@n ca/ul Aainiştilor '2 @n maAoritatea formelor sale.tandard de viaţă care nu ar fi tolerat niciodată acasă .Reur Ps$c"op"$siZ der %eXer+lic"en Ar+eitS.cartea ar .ca şi alte tendinţe reli%ioase.acomodarea @n +arăci etc poate presupune o co+or0re la un .deşi aceasta Aoacă.semnificaţia similară a exilului +a+ilonian pentru evrei este i/+itoare.pp :9 şi urm .o arată faptul că acelaşi lucru se @nt0mplă şi acolo unde tipul de ocupaţie.din ..este identic cu cel de acasă Mai mult.din Mar$land4ul catolic. XXL!!!.despre care se ştie că era o parafra/ă plină de ima%inaţie a impresiilor lui *enau despre America @n pre/ent.influenţa credinţelor lor reli%ioase Aoacă.anumitor trăsături pro%resiste ale de/voltării capitaliste.MM*M! 2 PasaAul final este din Aecessar* Dints to 3hose 3hat $ould 5e Rich Oscris @n 29).2:)<. Etica protestantă şi spiritul capitalismului ' Der Amerikamude OPranZfurt.dintr4o perspectivă patriar"ală.destul de clar.P!R!TM* #AP!TA*!.fireşte.restul din Advice to a Koung 3radesman Oscris@n 29=: ediţia .!!.sin%ura avere cu ori%inea @n secolul al XL!!4lea este cea a unei +ine cunoscute familii reformate Ofapt asupra căruia mi4a atras atenţia cu ama+ilitate profesorul A Wa"l.udul episcopal şi din R"ode !sland.sarcina noastră este de a explica această relaţie '= Pireşte.!!.e ne%area sa.este cunoscută ca o formă mai mult sau mai puţin moderată de calvinism sau /Xin%lianism '' *a 1am+ur%.un rol important.şi cu diferite alte oca/ii ' . !talicele din text aparţin lui PranZlin 2<.destul de puţin fondată Aici.ediţia .

consemnate pentru totdeauna @n Aurnalul meu.dar este incompara+ilă ca document al deose+irilor Ode mult atenuate. prima ediţie.at0t catolici.sinceritatea şi inte%ritatea @n afacerile dintre oameni sunt de cea mai mare importanţă pentru o viaţă fericităB şi am alcătuit "otăr0ri scrise.8eX YorZ.2:( etc Aici.1enr$ 1oit.ori +une pentru că le poruncea.@n opo/iţie cu preţuirea capitalistă a acţiunii. = #eea ce.specifică puritanismului ) . dintre vi/iunea %ermană şi cea americană.fi destul de %reu să fie apreciată ca operă de artă. pp 2<( şi urm .nu @nseamnă că NaZo+ Pu%%er era un om indiferent sau lipsit de reli%io/itate.om+art a folosit acest citat ca motto pentru secţiunea ce trata %ene/a capitalismului 8Der moderne Kapitalismus.de la misticismul medieval %erman @ncoace.deşi unele acţiuni ar fi putut să nu fie rele pentru că erau inter/ise de ea.raţionamentul său intră @n re/onanţă cu anali/a strălucită a lui .totuşi aceste acţiuni ar fi putut să fie inter/ise pentru că erau rele pentru noi.s4ar putea spune c"iar ca mărturie a tipului de viaţă spirituală care a rămas comun tuturor %ermanilor.p 22' Aote la pa%inile ==4=: 2<9 9 RDe aceea.c0t şi protestanţi.p 23) Le/i şi p )3(..immel. care @mi ceruseră să mer% şi să42 propun celor pe care4i .@n mod destul de evident.să remarcăm că .232. Despre polemica pe care a declanşat4o @mpotriva mea @n lucrarea sa Der 5ourgeois voi aAun%e să vor+esc mai t0r/iu @n punctul acesta.@n timp ce pentru scopurile noastre tre+uie să pornim de la ipote/a opusă > po/iţie finală se va putea sta+ili de4a+ia la @nc"eierea cercetării Pentru vi/iunea lui .om+art nu a ne%liAat nicidecum acest aspect etic al @ntreprin/ătorului capitalist Dar @n vi/iunea sa asupra pro+lemei el apare ca un re/ultat al capitalismului.ţin0nd seama de toate @mpreAurările posi+ile S Auto%iograph* Oed P W Pine. RAm crescut cu credinţa că adevărul.asupra mea revelaţia ca atare nu avea o %reutate prea2 mareB dar consideram că.sau poruncite pentru că ne erau +enefice prin propria lor natură.om+art.om+art @n privinţa punerii pro+lemei @nsemnătatea ei practică deose+ită va ieşi la lumină mai t0r/iu #a anticipare.orice discuţie ex"austivă tre+uie să fie am0nată .2.. @n maniera unui moralistI < Aceasta este +a/a diferenţei dintre noi şi .pp )<9.m4am retras din viaţa pu+lică pe c0t de mult am putut şi l4am pornitS 4 este vor+a de proiectul de +i+liotecă iniţiat de el 4 ca pe proiectul unui număr de prieteni.din Philosophie des Geldes Ocapitolul final.sau că etica lui BenAamin PranZlin e descrisă complet de citatele de mai sus Bine cunoscutul filantrop nu avea nevoie de citatele lui Brentano 8Der Anfănge des modernen Kapitalismus.pe care să le pun @n practică tot restul vieţii E adevărat.ve/i op' cit'.totuşi. pentru a se proteAa de @nţele%erea %reşită pe care Brentano pare să mi4o atri+uie Pro+lema este exact inversă5 cum ar putea aAun%e un asemenea filantrop să scrie aceste propo/iţii particulare O@n forma caracteristică pe care Brentano a omis să o reproducă.

ar"itectură şi dra%oste Opersonal.p )<).orice mod de viaţă reli%ios este iraţional.ci doar pe cea mai vec"e.afacerea a mers lin şi am continuat s4 o practic @n asemenea oca/iiB şi.acel ascetism repre/intă o raţionali/are Dacă eseul de faţă are vreo contri+uţie c0t de mică.aceasta ar putea fi evidenţierea complexităţii conceptului de raţionalitate.cineva mai lipsit de succes dec0t dumneavoastră va fi @ncuraAat să4l revendice.indiferent dacă.a lui Bonucci .spune el.credeau iu+itori ai cititului @n felul acesta. p 2=( : Brentano 8op' cit'.*eon Battista Al+erticare @n afară de tratatele teoretice de matematică. pp 2<( şi urm.o pot recomanda din toată inima Micul sacrificiu al vanităţii voastre din pre/ent va fi răsplătit din +elşu% după aceea Dacă pentru o vreme răm0ne nesi%ur cui aparţine meritul.at0t c0t ştiu este c0t de c0t asemănător se %ăseşte la sf0rşitul primului volum din Della =amiglia Oed Bonucci !!.mă refer doar la această afirmaţie.şi indicaţiile care urmea/ăI . pp 2'<.aşadar.sculptură.p0nă @n momentul scrierii acestui eseu nu am putut procura ediţia lui Mancini.simplu doar la suprafaţă 3 @n replică la apolo%ia lun%ă şi oarecum inexactă făcută de Brentano lui PranZlin 8Die Anfănge des modernen Kapitalismus.cuv0nt cu cuv0nt Mnde sunt.in%urul pasaA care.exact aşa cum vor+ea #ato @n De Re Rustica' Este incorect ca Al+erti.om+art /5ourgeois0 face afirmaţia de nesusţinut că această etică a lui PranZlin este o repetare mot404mot a unora dintre scrierile acelui mare şi versatil %eniu al Renaşterii.care stăH@n frunte..pasaAele corespun/ătoare din lucrarea lui Al+erti mai ales maxima Rtimpul @nseamnă +aniS.nota 2.@n opinia mea.a scris o lucrare @n patru volume despre administrarea %ospodăriei 8Della =amiglia0' ODin păcate.iar pentru "edonist este astfel fiecare standard ascetic. op' cit'.2'9.ci numai dintr4un anume punct de vedere iraţional Pentru necredincios.pictură. pp '2)- .are destul de multă dreptate Mn lucru nu este niciodată iraţional @n sine.să fie suficientă pentru a demonstra că apolo%ia este superfluă 2( Polosesc acest prileA pentru a insera c0teva remarci anticritice care prefi%urea/ă ar%umentul principal .este o raţionali/are către un mod de viaţă iraţional De fapt. foloseşte această remarcă drept prileA pentru a critica discuţia despre Racea raţionali/are şi disciplinăS la care i4a supus ascetismul mundan pe oameni Aceea.iar atunci c"iar şi invidia va fi @nclinată să vă facă dreptate smul%0nd acele pene @nsuşite pe nedrept şi restituindu4le adevăratului proprietar S Auto%iograph*.care era foarte m0ndru de descendenţa sa din una dintre cele mai distinse familii de cavaleri din Plorenţa 8Ao%ilissimi avalieri. PasaAul din PranZlin este tipărit mai sus..căruia se presupune că i4am @nţeles %reşit calităţile etice.care ar tre+ui.era un miso%in.av0nd experienţa unor succese frecvente.unde Al+erti vor+eşte @n termeni foarte %enerali despre +ani ca nervus rerum al %ospodărieifapt care tre+uie tratat cu o 2<: Etica protestantă şi spiritul capitalismului %riAă speciala..măsurat @n raport cu valorile sale fundamentale.

preocuparea lui este le%ată de administrarea fondurilor pentru consum O+ani sau possessioni0.mai departe.c0nd se discută natura +anilor.fapt ce reiese cu claritate din expresia pe care o pune @n %ura lui Uiano//o El recomandă.prileA de a4ţi face duşmani şi de a intra @n afaceri de/onorante.etc. care repre/intă @n primul r0nd un principiu de @ntreţinere. @n sensul de conducere raţională a %ospodărieiS.ori%inea acestui concept..care este cu adevărat cea mai vrednică de eforturile omeneşti ?i termenul masserizia. !. eficientă doar pe termen lun%. @n ediţia pentru Pandolfini.'.ă comparăm acum toate acestea cu etica şi modul de viaţă ale lui BenAamin PranZlin.şi nu să o @mpartă.ă remarcăm.@n oc"ii oricărui puritan.este @n %eneral pus doar @n %ura analfa+etului Uiano//o Astfel.plin de invidie faţă de familiile no+ile din cau/a naşterii sale nele%itime. !L.o+işnuirea timpurie cu activitatea continuă.să fie tratat drept un om cu s0n%e amestecat.se @nrudeşte c0t se poate de clar cu . !deea sa despre tran-uillita dellC animo şi @nclinaţia sa puternică spre epicureicul late %iosas /vivere a se stesso.ca miAloc de a trăi independent de alţii şi evit0nd sărăcia. p '. şi evitarea lenei.fapt ce nu era deloc de%radant din punct de vedere social E adevărat că recomandarea potrivit căreia marile @ntreprinderi sunt vrednice să aparţină doar unei no%ile e onesta famiglia şi unui li%ero e no%ile animo şi tre+uie să reducă pe c0t posi+il costurile cu m0na de lucru este caracteristică pentru Al+erti Op '(3B a se compara Del Gouerno della =amiglia.@n special aversiunea faţă de orice funcţie oficială Op '<:.in cose magnifiche e ample.'':.iar @n cei ai lui BenAamin PranZlin expresia unei lipse de lo%ică specific aristocratice . ca la un standard şi ideal fundamental 4 toate acestea ar fi fost.idolatrie păcătoasă a făpturii omeneşti. din etica monasticăeste urmărită @n timp p0nă la un preot +ătr0n Op '=3.care provine Ove/i mai Aos. nu de aceea a capitalului.'=9.ca protecţie @mpotriva nesi%uranţei averii.care este.pentru a @nţele%e profun/imea deose+irii Raţionalismul economic al lui Al+erti..ca şi p 22.alimentarea vanităţii prin referirea la strămoşi şi referirea la onoarea familiei Ofamilie care ar tre+ui să4şi păstre/e averea laolaltă.care pune @ntotdeauna @n pericol menţinerea po/iţiei cuiva @n lume De aceea. şi cu fracturile şi predicile puritanilor.p '(3.un anumit standard de viaţă şi nu unul de c0şti% Oaşa cum nimeni nu ar fi @nţeles mai +ine dec0t . De aceeaafacerea cea mai +ună este una @n care să se comerciali/e/e l0na şi mătasea produse de meşteşu%ari @n atelierele lor Aceasta este s6nta masserizia.p <<.susţinut pretutindeni cu referiri la autorii antici.şi mai ales ale strămoşilor lui puritaniB să comparăm operele literatului renascentist ce se adresea/ă aristocraţiei umaniste cu operele lui Aote la pa%ina =: 2<3 PranZlin.preţuirea deose+ită a literaturii Ocăci industria se aplică @n principal activităţii literare şi ştiinţifice.studia/ă cu mare atenţie o afacere potrivită @n ca/ul unei sc"im+ări a norocului.om+art.@n maniera florentină.adresate maselor din clasa miAlocie4inferioară Oel menţionea/ă @n special funcţionărimea.idealul vieţii @ntr4o vilă la ţară.şi ea Opp 9)49=. *a fel.. . ca sursă de nelinişte.dar constată că orice opera mercenaria este nepotrivită /op' cit'.

primeşte nuanţe diferite datorită influenţei creştine ?i exact aici se află deose+irea @n concepţia despre industria provenită de la ascetismul mona"al şi de/voltată de scriitorii monastici se %ăseşte %ermenele unui ethos care a evoluat apoi complet @n ascetismul mundan protestant De aici. consideră că raţionalismul economic s4a de/voltat Rp0nă la ultimele conclu/iiS @ncă din timpul lui #ato.sună de parcă @nţelepciunea lui #ato ar fi fost scoasă din domeniul străvec"i al %ospodăriei sluAite de sclavi şi aplicată celui al m0inii de lucru li+ere @n industria casnică şi @n sistemul de meta*age' Atunci c0nd .acest ethos lipseşteB pentru am+ii este o c"estiune de @nţelepciune lumească.sunt @n acest domeniu.nu .( Etica protestantă şi spiritul capitalismului .cu excepţia faptului că la #ato şi Larro c6ştigul ca atare are un rol predominant.ca şi @n cele ale lui Al+erti.crierile lui Al+erti pe această temă constituie un exemplu excelent pentru tipul de raţionalism economic ce a existat cu adevărat ca o reflectare a condiţiilor economice.este mai puţin apropiată de doctrina oficială a Bisericii formulată de .nu s4a folosit de motivele reli%ioase Odec0t @n două pasaAe destul de terne.op' cit'' p '3'. divi/iunea muncii şi disciplină. există numai @n măsura @n care Al+erti 4 pe care ..iena @n scrierile lui #ato.şi acesta este elementul caracteristic *ipsa de atenţie @n manevrarea +anilor @nsemnă pentru el.care.deşi participa la sacramente şi deţinea un titlu roman.sin%ura Austificare at0t pentru unul.dacă este interpretat corect Este posi+il să se plase/e @n aceeaşi cate%orie diligens pater familias al romanilor şi idealul de massa:o al lui Al+erti Mai presus de toate.om+art Oa cărui referire la etica stoică este oarecum @nşelătoare.este caracteristic pentru #ato ca o moşie să fie preţuită şi Audecată ca o+iect pentru investirea fondurilor destinate consumului #onceptul de industria.şi de aici o @ncălcare a eticii De fapt.. pentru a Austifica modul de viaţă pe care42 recomanda 4.cel puţin formal. pe de altă parte.c0t şi pentru celălalt 2.#ato.diferit de cel pe care i4l atri+uie Al+erti Mai mult.totuşi.ca at0ţia alţi umanişti.@n preferinţa lui Al+erti pentru manufacturarea l0nii şi mătăsii ca şi utilitarismul social mercantilist potrivit căruia Rmultor oameni ar tre+ui să li se dea de lucruS Ove/i Al+erti.ca să spunem aşauciderea em+rionilor capitalului.asemenea lui PranZlin.imposi+ilitatea de a se +i/ui pe ţărani etc.om+art @l numeşte pios.el nu %reşeşte cu totul.dar care.@n opera autorilor interesaţi doar de Rlucrul făcut de dra%ul luiS pretutindeni şi @n toate epocile5 @n clasicismul c"ine/.@n Urecia şi la Roma.aşa cum vom su+linia adesea.comentariile oca/ionale ale lui Al+erti despre fattori.nu una de etică *a PranZlin apare şi un filon utilitarist Dar calitatea etică a predicii către tinerii oameni de afaceri este cu neputinţă de trecut cu vederea..decur%e relaţia dintre cele două.o relaţie @ntre cei doi OAl+erti şi PranZlin.f Toma dec0t de moraliştii4cerşetori din Plorenţa şi .modul @n care sunt tratate pro+lemele economice @n lucrările lui Xenofon Ope care nu4l cunoştea.Larro şi #olumella Ope care @i citea/ă.nu punea recomandările sale de economie @n le%ătură cu anumite concepţii reli%ioase Mtilitarismul.

mai puţin dec0t @n Renaştere şi .. asupra menţinerii atitudinii prescrise de ea.dar .mai ales @n doctrina privind industria.a cărui semnificaţie pentru de/voltarea %0ndirii economice moderne Oşi a politicilor economice moderne.at0t timp c0t credinţa reli%ioasă răm0ne vie.am fost şi sunt de părerea că sfera şi direcţia sa de influenţă au fost complet diferite de cele ale eticii protestante Oa cărei Aote la pa%inile =34<' 2.I #um arată.anumite secte ascetice din Evul Mediu.se re%ăseşte la sectele şi etica lui W$clif şi 1us. indiferent prin ce conexiuni intermediare Al+erti.departe de a4i ne%a importanţa.@n afara puritanilor de toate confesiunile.fapt de mare @nsemnătate practică.o raţionali/are a conduitei orientată cu adevărat spre reli%ie se poate vedea.exista un caracter antic pă%0n deose+it de important.şi aici.care nu credeam că va fi trecută cu vederea Mai t0r/iu voi aAun%e să vor+esc despre moraliştii teolo%i de la sf0rşitul Evului Mediu. faptul că o etică +a/ată pe reli%ie impune anumite sancţiuni psi"olo%ice Ofără a avea un caracter economic.aceasta este c"eia @ntre%ului eseu.@n comparaţie cu ea.o asemenea etică poate do+0ndi o influenţă independentă asupra conduitei @n viaţă şi.şi pe care o @nţelepciune pur mundană ca aceea a lui Al+erti nu le are la dispo/iţie 8umai @n măsura @n care aceste sancţiuni funcţionea/ă şi.Larro şi #olumella.adesea foarte diferită de doctrina teolo%ilor.@n măsura @n care acţionea/ă @ntr4o anumită direcţie. a existat un tip de raţionalitate economică extrem de de/voltată Dar cum ar putea crede cineva că o asemenea teorie literară ar putea evolua @ntr4o forţă revoluţionară compara+ilă cu modul @n care o credinţă reli%ioasă a fost capa+ilă să condiţione/e m0ntuirea şi damnarea de reali/area unui mod de viaţă particular O@n acest ca/ raţionali/at metodic.sancţiuni care.ecolul *uminilor 8u e nici o @ndoială că.Zoptsi şi stundiştii din Rusia.emancipată cu adevărat de tradiţia Bisericii #u toate că semăna cu etica creştină a vremii.la secta .Pandolfini şi cei de felul lor sunt repre/entativi pentru o atitudine care.iena.asupra ordinii economice #a să vor+im desc"is.aşa cum era ca/ul @n Antic"itate la #ato. 8u modul de viaţă al +ur%"e/iei @n ascensiune a fost influenţat de această atitudine.om+art i4a interpretat iarăşi %reşit El nu a luat din %0ndirea monastică dec0t conceptul de industria.oric0t de mult s4ar deose+i acestea @ntre ele Elementul esenţial al diferenţei este Oca să anticipăm.2 ascendenţă spirituală.astfel.@n pofida acestei o+edienţe exterioareera.mai presus de toate.care aveau o atitudine destul de prietenoasă faţă de capital Omai ales Antonio din Plorenţa şi Bernardino da .@n interior. Brentano crede că am i%norat4o E adevărat că aici nu mă ocup de influenţa sa 8ici nu şi4ar %ăsi locul @ntr4un studiu despre etica protestantă şi spiritul capitalismului Dar.şi numeroasele ordine mona"ale.ar tre+ui ca aceste două linii de de/voltare parţial.aşa cum se va vedea @ntr4un context diferit.la Aainiştievrei.la Praţii din Boemia Oo ramură a mişcării "usite.la Al+erti şi alţii ca el.ci politica oamenilor de stat şi a principilorB iarpentru scopurile anali/ei.sunt extrem de eficace. şi pe care .

om+artDie Deutsche Golks+irtschaft im LMten (ahrhundert.' Etica protestantă şi spiritul capitalismului pur doar prin operaţiuni financiare mecanice Toate exemplele sunt i ilustrative 2= De aceea.@n fiecare privinţă.c"ul/e4Uăvernit/ Discuţia a fost redesc"isă de studiile pătrun/ătoare ale lui 1as+ac" /)chmollers (ahr%uch.predate @n pre/ent @n şcolile din America. p 2') @n %eneral. 8u numai că a refu/at să facă vreo diferenţiere suplimentară.pp ):<4)32.salariile mici şi oportunităţile favora+ile pentru de/voltarea industrială nu sunt pur şi simplu identice.o dată cu ea.deşi studiile următoare se referă.adesea constituirea industriilor capitaliste nu a fost posi+ilă @n lipsa unor mişcări mi%ratoare dinspre /one cu o cultură mai vec"e >ric0t de corecte ar fi remarcile lui . şi @ncă nu s4a @nc"eiat Aici este suficient să fim de acord cu faptul care nu e pus la @ndoială 4 şi nu poate fi 4 de nimeni.iar educarea pentru cultura capitalistă şi.dar a formulat @mpotriva conceptului de spirit al capitalismului Omodern.@n nici un ca/ @ntotdeauna conver%ente să fie privite drept perfect distincte @n privinţa lui PranZlin.care pălise considera+il @ntre timp.fie ele paşnice sau ră/+oinice.sfaturile sale către oamenii de afaceri.care nu a devenit prea cunoscută @n afara cercurilor academice Dar l4am cate%orisit @n mod expres ca pe un om ce nu se afla su+ influenţa directă a vi/iunii puritane asupra vieţii.posi+ilitatea capitalismului ca sistem economic nu se produc 2.nu putem a+orda aici c"estiunea acestor limite.nici nu putem evalua teoria familiară a relaţiei dintre salariile mari şi productivitatea mare a muncii care a fost su%erată prima dată de către Brasse$.om+art şi care respin% multe dintre te/ele lui au datoria de a proceda astfel numai după un studiu ex"austiv al operei sale 2) Desi%ur. urmărirea acumulării de %ani O@n loc de păm0nt.cu o+servaţiile excelente ale lui .aceasta c"iar şi atunci 4 sau poate @n special atunci 4 c0nd iau o cale diferită #"iar şi aceia care continuă să se simtă @ntr4un de/acord total cu vederile lui .Brentano 8op' cit'0 a pus @n aceeaşi oală toate tipurile de luptă pentru c0şti%.at0t istoric. 23().ca şi @ntre%ul iluminism en%le/ale cărui relaţii cu puritanismul au fost scoase @n evidenţă adesea 22 Din păcate. pe care l4am construit pentru scopurile anali/ei noastre o+iecţia de ne@nţeles Opentru mine.de pildă.om+artS despre diferenţa dintre priceperea personală .nu e nevoie să su+linie/ c0t de mult datorea/ă ele existenţei operelor importante ale lui .@n cele mai importante puncte.=29 şi urm .om+art.la lucrări mult mai vec"i.c0t şi teoretic.cu formulările lor precise.că salariile mici şi profiturile mari.de către . că include deAa @n ipote/ele sale ceea ce urmea/ă a fi demonstrat 2' A se compara.formulată şi susţinută teoretic de Brentano şi.care ar putea duce la o concepţie clară.şi apoi a sta+ilit drept criteriu specific al căutării capitaliste a profitului Opuse @n opo/iţie cu aceea feudală.aparAin de fapt unei cate%orii de scrieri ce au influenţat viaţa practică @ntr4o măsură mult mai mare dec0t cartea masivă a lui Al+erti.

calităţile etice.p .din r0ndul cărora se recrutau @n principal @ntreprin/ătorii.ca să spunem aşa.2.şi pe de altă parte spiritul muncii profesioniste care conferă capitalismului ener%ia Aote la pa%inile <)4.@ntr4o anumită măsură.dec0t priceperea meşteşu%aruluicristali/ată @n tradiţii vec"i de sute de ani 8ici c"iar industria din pre/ent nu este complet independentă.dintr4o simpatie %enerală faţă de autoritate.o+iectivă.dar @n opinia mea aceasta este o atitudine cel puţin @ndoielnică 2< Le/i articolul meu Reur Ps$c"op"$siZ der %eXer+lic"en Ar+eitS.' 2: G+Gd .pe de o parte.mari ne%ustori şi ma%naţi financiari Le/i !ntroducerea' '( Astfel.atunci c0nd e o+servată.ci arminişti Mica +ur%"e/ie şi cea miAlocie.mai de%ra+ă calităţilor rasiale con%enitale dec0t tradiţiei şi educaţiei.ipote/a nu e @n nici un ca/ Austificată a priori.@n ceea ce priveşte ale%erea locaţiei.şi te"nica modernă ştiinţifică.tre+uie să4şi fi avut rădăcinile @n aceleaşi clase sociale.Archiu fur )oziai+issenschaft und )ozialpolitik.c0t şi ale reli%iei calviniste Paptul acesta se potriveşte foarte +ine cu te/a noastră5 @n toate timpurile au existat mari +anc"eri .unul dintre a%enţii educării @n spiritul capitalismului Dar @n Kările de Nos.la fel ca şi relaţiile sociale ale credinţelor reli%ioase #alvinismul a fost.capitalismul @ntreprinderii raţionale moderne specific >ccidentuluinu tipul de capitalism răsp0ndit @n lume timp de trei mii de ani.după cum vom vedea. XXL!!! 2.aflate @n ascensiune. tot ce vreau să exprim aici este că pe de o parte te"nica @ntreprinderii capitaliste.p 23< 23 Pireşte.care.Roma.de cealaltă parte.colectori de impo/ite.!ndiaBa+ilon.ale muncitorului capitalist Oşi.din punct de vedere istoric.ca. erau adesea mai preţioase.@nfăptuit de cămătaricontractanţi militari.do+0ndite prin educaţie şi tradiţii le%ate de munca intensivă @n /ilele noastre e un fapt o+işnuit ca preAudecăţile ştiinţifice să atri+uie o asemenea dependenţă.Plorenţa p0nă @n pre/ent.şi secretele profesionale ale meşteşu%arului.cele ale @ntreprin/ătorului.@n perioada naşterii capitalismului diferenţa aceasta nu prea exista De fapt.fiind mai rare.de asemenea calităţi ale populaţiei.ci unele foarte comune.din motive care vor fi discutate mai t0r/iu.erau @n cea mai mare parte repre/entante tipice at0t ale eticii capitaliste. >+servaţiile anterioare ar putea fi @nţelese %reşit Tendinţa unui tip +ine cunoscut de om de afaceri de a folosi credinţa că Rreli%ia tre+uie să fie păstrată pentru poporS @n scopul său personal şi dorinţa destul de o+işnuită a multoramai ales a clerului luteran.2 163 sa de expansiune. prima ediţie.reapar mereu @ntr4o manieră tipică 29 Der moderne Kapitalismus.din #"ina.Urecia.toate acestea sunt aspecte cu care pro+lema pe care o cercetăm nu are nimic de4a face Pactorii discutaţi @n text nu privesc fapte oca/ionale.repre/entanţii marilor interese financiare nu erau @n maAoritate adepţi ai calvinismului strict.să se ofere să Aoace rolul unei poliţii @n sutană atunci c0nd catalo%au %reva drept un păcat şi condamnau sindicatele ca promotoare ale cupidităţii.cei care făceau comerţ cu funcţii pu+lice.

de pildă de%radarea catastrofală a %ustului.erau adesea.dacă le4a citit.este aproape de neconceput > persoană ar tre+ui să critice numai lucrurile pe care !e4a citit..adică +anc"erii.nu i4a luat @n considerare aşa cum merită. nu a o+ţinut o victorie clară p0nă la . X!X.Deller s4a a+ţinut de la asemenea excese precum remarcile lui .ve/i articolul meu din Archivfur )oziai+issenschaft und )ozialpolitik.@ntre altele.almasius De aceea..nu a @mpiedicat includerea re%lementării @mpotriva cametei @n primul proiect al ordonanţelor.nr 2 '.protestanţii lasă o impresie dureroasă de superficialitate Pără @ndoială.e referă doar la tipul de @ntreprin/ător /%usiness man0 care constituie o+iectul studiului nostru.numai @n virtutea acestui faptexcluşi de la @mpărtăşanie Ove/i cap 2.şi comercianţi. '' !ma%inea care urmea/ă a fost construită ca un tip ideal din condiţiile %ăsite @n diferite ramuri industriale şi @n diferite locuri Piind folosită cu scop ilustrativnu are.precum şi cu cercetările lui Endemann. Atitudinea mai li+erală a lui #alvin Ocare.+a c"iar dimpotrivă @n comparaţie cu lucrările lui PuncZ şi ale altor @nvăţaţi catolici Ope care. şi o+servaţiile lui .la care ne4am referit deAa Ovolumul 2' din pu+licaţiile societăţii Uorres.nu e @nt0mplător faptul că această primă perioadă de raţionalism Oeconomic.c0t şi @n cea a Bisericii olande/e din secolul al XLl4leaB lom+ar/ii.nici o importanţă că @n nici unul dintre exemplele la care ne referim procesul nu a avut loc exact @n maniera descrisă ') Din acest motiv.dar o or%ani/are capitalistă a muncii industriale nu a fost cunoscută niciodată @nainte de tran/iţia dinspre Evul Mediu spre epoca modernă '2 Asupra acestui su+iect ve/i disertaţia de calitate a lui N MaliniaZ Oeiiric"232).desi%ur.pe +a/a ipote/ei că această inter/icere a do+0n/ii. diferenţa nu consta @n acest element.sau ar%umentele pe care.care.nota 29.după părerea mea.totuşi.este criteriul decisiv de diferenţiere @ntre etica protestantă şi cea catolică.care are corespondent @n aproape toate eticile reli%ioase ale lumii. Acesta este poate locul cel mai potrivit pentru a face c0teva remarci privind eseul lui P Deller.@n măsura @n care sunt relevante pentru contextul actual Paptul că un autor critică un studiu @n care inter/icerea canonică a do+0n/ii nu este nici măcar menţionată Ocu excepţia unei remarci incidentale care nu are nici o le%ătură cu ar%umentaţia %enerală. incipient din industria %ermană a fost @nsoţită de alte fenomene.= Etica protestantă şi spiritul capitalismului at0t @n istoria Bisericii "u%"enote.om+art 8Der 5ourgeois0 ce i4au urmat.nu la vreun tip mediu empiric !n privinţa conceptului de tip ideal.nu le4a şi uitat deAa #ampania @mpotriva usuraria prauitas se re%ăseşte 2.oric0t de perimate ar fi @n unele aspecte @n /ilele noastresunt @ncă fundamentale.vi/i+ilă @n stilul o+iectelor de folosinţă cotidiană '= Aceasta nu @nseamnă că modificările din aprovi/ionarea cu metale preţioase nu au importanţă economică '< .

date fiind nesf0rşitele controverse cu privire la.apoi su+estimată. Rdoreau să tre/ească spiritul @ntreprin/ător prin orice miAloace cu putinţăS.Austificarea cumpărării de o+li%aţiuni sau decontarea Oşi.dec0t @n secolul trecut prin ordinul #on%re%aţiei .poate fi menţionat ca un simptom că aceasta este o carte te/istă.iena şi Antonio din Plorenţa.de pildă.ţin0nd seama de ordinul #on%re%aţiei .@n %eneral.nici că a repre/entat un aAutor pentru @ntreprinderea capitalistă Op '<.şi acum..el a exprimat cu totul %reşit semnificaţia inter/icerii do+0n/ii Paptul acesta nu poate fi anali/at aici @n detaliu *a un moment dat a fost adesea exa%erată.nu avea tendinţa de a proteAa capitalul pe care i4o atri+uie Deller !n sf0rşit.o ostilitate tradiţională. societas maris şi dare ad proficuum de mari Oun @mprumut @n care cotele de c0şti% şi pierdere erau aAustate @n funcţie de %radul de risc.şi atunci doar temporum ratione ha%ita şi indirect.@n ca/ul reinstaurării sale.adică..primul tip de @mprumuturi a avut mult de suferit din cau/a interdicţiei.@n cel mai rău @nţeles al cuv0ntului De asemenea.şi pe de alta.ceea ce a determinat diverse măsuri drastice ale %"ildelor de ne%ustori Oliste ne%re.om+art.pur le%al şi formal..formele pe care le4au luat investiţiile de afaceri nu erau @mprumuturi la o rată fixă a do+0n/ii. p )'2.pe de o parte.mai presus de toate.< efectul c0şti%urilor %enerate de @mprumuturi asupra @ntreprinderii productiveerau @n mod necesar de tipul acesta Ele nu tre+uiau să cadă su+ incidenţa interdicţiei Osau poate numai @n vi/iunea unor susţinători ri%i/i ai canonului.şi.că inter/icerea do+0n/ii a fost menită să se aplice doar @mprumuturilor ur%ente.cu si%uranţă.inter/ic0ndu4li4se confesorilor să discute c"estiuni le%ate de usuraria pravitas.2 2.9.interdicţia nu a fost a+olită.o interpretau @n aşa fel @nc0t să scutească de sancţiuni ceea ce am numi investirea productivă a capitalului Paptul că .i4a fost inversat sensul @n scopuri apolo%etice După cum +ine se ştie.consideră că raţionalismul economic a fost de/voltat pe deplin @ncă de la #ato Op '.@i clasifică pe romani @ntre popoarele eroice.dat fiind Aote la pa%ina .@n măsura @n care poate fi identificată vreo atitudine faţă de capitalism..ci foenus nauticum.nu se renunţa la nici o pretenţie la o+edienţă #ine a studiat serios istoria extrem de complicată a doctrinei nu poate pretinde.şi. comenda.f0ntului >ficiu menţionat mai susreferitor la un @mprumut municipal.@ntr4o epocă @n care apar milionari catolicica şi protestanţi.@n cea mai mare parte difu/ă. c"iar dacă. Dar tratamentul aplicat cametei de către canonici era.faţă de puterea .potrivit cărora se o+serva cum R%entilomii pioşiS OBernardino da .la fel ca aproape oricine altcineva preocupat de inter/icerea do+0n/ii.f0ntului >ficiu.contradicţie imposi+ilă pentru opera sa luată @n ansam+lu.dar. Adevărul este că Biserica a aAuns să4şi sc"im+e po/iţia @n privinţa inter/icerii do+0n/ii destul de t0r/iu Atunci c0nd s4a @nt0mplat acest lucru.om+art /Der 5ourgeois.factorii decisivi au fost5 pe de o parte.@n pofida autorităţii +i+lice.atunci c0nd investiţia la o rată definită a do+0n/ii şi scontarea au devenit posi+ile şi o+işnuite.

inter/icerea cametei şi soarta acestei pro"i+iţii pot avea pentru noi.aşa cum e foarte uşor de vă/ut.o semnificaţie simptomatică.conceptul de industria şi apro+area sa provin.aşa cum s4a spus.@n primul r0nd la W$clifB cu toate că Brodnit/ 8Englische $irtschaftsgeschichte0.fără @ndoială.şi.@n E%ipt.Antonio şi Bernardino au fost anali/aţi cu mult timp @n urmă mult mai +ine dec0t o face Deller.concepţia protestantă caracteristică despre dovada m0ntuirii cuiva.aşa cum spune el @nsuşi prin %ura lui Uiano//o.certitudo salutis @ntr4o vocaţie.care era impersonal.cu rădăcini complet diferite.deoarece nu avem .dependente de dorinţa m0ntuirii Mai mult.nu de motivaţiile acţiunii practice.c0t şi @n ca/ul lui Al+erti După cum vom vedea mai t0r/iu.necesitatea acomodării la nevoile practice Dar nu putem discuta faptul acesta deoarece..@i supraestimea/ă @n mare măsură importanţa 8u putem intra @n acest su+iect aici.nu deducţiile din 2.şi deci %reu de supus controlului etic Odupă cum reiese din declaraţiile lui *ut"er cu privire la Pu%%er şiRafacerile +ancare.o ia din surse clericale Lom detalia mai t0r/iu sensul @n care etica monastică este o @naintaşă a confesiunilor protestante +a/ate pe ascetismul mundan @n Urecia.@n esenţă.să anticipe/ ceea ce voi spune @n anali/a eticii economice a catolicismului şi a le%ăturilor sale po/itive cu capitalismul Aceşti autori @ncearcă.să pre/inte profitul ne%ustorului ca pe o recompensă pentru industria sa.@n r0ndul cinicilor.şi prin aceasta @i prefi%urea/ă pe unii dintre ie/uiţi.autorii aceştia sunt preocupaţi de o doctrină etică.aşa cum arată inscripţiile elenistice funerare t0r/ii.asemenea ascetismului lumescO@nt0mplător.iena şi Antonio din Plorenţa.nici măcar Deller nu poate pretinde mai mult.deoarece miAloacele sale de a o+ţine m0ntuirea erau diferite De fapt. pe care Al+erti.semnificaţia simptomatică a acestor concepţii etice monastice nu este @n nici un ca/ redusă Dar rădăcinile reale ale eticii reli%ioase care au desc"is calea concepţiei moderne de vocaţie se află @n secte şi mişcările "eterodoxe.a oferit sancţiunile psi"olo%ice pe care credinţa reli%ioasă le punea @n spatele conceptului de industria' Dar pe acestea catolicismul nu le putea furni/a.cresc0ndă a capitalului. care crede că influenţa sa a fost at0t de mare @nc0t puritanismului nu i4a mai rămas nimic de făcut.mai presus de toţi Bernardino da .merită.existau su%estii ale unor idei similare Dar ceea ce este pentru noi aspectul cel mai important lipseşte cu totul at0t aici.pro+a+il şi de la ideea de masserizia.un tratament separat şi nu poate fi expediată @n c0teva cuvinte @n discuţia noastră Altfel.cel mult.de la ascetismul monastic.deci călu%ări cu un tip specific raţional de ascetism.ar tre+ui ca aici@n replică faţă de critici.B pe de altă parte. Desi%ur.pe ei @i preocupă concesiile făcute necesităţii practice. Etica protestantă şi spiritul capitalismului postulatele reli%ioase fundamentale.şi astfel să42 Austifice din punct de vedere etic ODesi%ur.şi mai ales a unor teolo%i din r0ndul călu%ărilor cerşetori din secolul al XlL4lea. ?i c"iar şi aceste concesii au rămas o+iect al controversei p0nă @n pre/ent Totuşi.şi numai @ntr4un %rad limitat Etica economică a scotiştilor.

3B 3.conceptul acesta fundamental s4a pierdut @ncă din Antic"itate #uv0ntul a aAuns să fie folosit pentru orice tip de muncă.ca şi cele imediat precedente ideii de a considera drept daruri toate do+0n/ile şi profiturile.nihil inde sperantes. şi pentru activităţile practice de orice fel @n pasaAul din .şi @n fapt a devenit la fel de tern ca şi %ermanul 5eruf.PRE L>#AK!E 2 Dintre lim+ile străvec"i.a unui sclav OUen )3. astfel că ar porunci acordarea de @mprumuturi tuturor fraţilor.'4..fără a menţiona @n nici un fel do+0nda PasaAul Deo plăcere vi# potest este considerat acum de ori%ine ariană Ofapt care.acolo unde este ca/ul.Aote la pa%inile .).').aşa cum am aflat de la A Merx..semnific0nd astfel iniţial o @nsărcinare Paptul că şi4a avut ori%inea @n ideile curente @n re%atul +irocratic al servilor din timpul lui .misiune.'.dacă este adevărat.spaţiu dec0t pentru a discuta. @nsărcinare.şi nu manuale Expresia hok.=B '. a unui suprave%"etor al muncii O' Re% 2' 2'.totuşi. cu care @mpărtăşea soarta de a fi utili/at @n principal pentru activităţile mentale.')B '3.dacă şi @n ce măsură etica creştină a Evului Mediu a pre%ătit apariţia spiritului capitalismului '9 #uvintele miden apelpicontes O*uca . o pervertire a expresiei midena apelpicontes Osau meminem desperantes0.@n Emiliani4Uuidici. este derivată tot din terminolo%ia re%imului ..pe +a/a po/iţiilor lor oficiale. sunt considerate Opotrivit lui A Merx.2=.care la +ursă cuprinde a%enţii ce reţin diferenţa dintre preţul maxim şi cel real de v0n/are.'B 2 #ron 3.<..care apare şi @n ..eptua%inta prin diatheke.inclusiv celor săraci.merito o %uiderdono..)(.c"e perdono si faccia e come fare si possa ii me%lio per lHamore di ciascuno. şi traducerea Lul%atei.oXero interesse per lHanno presente e secondo c"e altra volta fatto fue S Aşadar.c"e parr0 loro.p '=.capitolul .ira" 22. clădit după model e%iptean.2)B ').pentru activităţi @n serviciul re%elui O@n special 2 .RProcurino i consoli con `uelli frate.u%estiile care urmea/ă imediat.a meşteşu%arilor OExod )2. ': Modul @n care s4a aAuns la un compromis @n le%ătură cu inter/icerea cametei este expus.'( şi este tradusă @n .9 pentru sluA+a unui funcţionar re%al OEstera ).olomon 8=ronstaat0.din statutul Arte di alimala O@n pre/ent am doar ediţia italiană.@n #artea 2..lecţie.del dono.fără a sfida autoritatea ..numai e+raica posedă un concept similar.nu sc"im+ă cu nimic te/a noastră.'( ce va fi discutat mai t0r/iu #uv0ntul este derivat din rădăcina laoh.<B )<.2.ira" 22.de pildă.este o cale pentru ca %"ilda să asi%ure scutirea mem+rilor săi. 2.22. a trimite.mai cu seamă @n termenul melaha' Este folosit pentru funcţiile sacerdotale OExod ')'2B 8eem 22.pare evident din referinţele de mai sus #a @nţeles.pentru munca la c0mp O2 #ron '9.)<. !!!.)tor' Dei om' !tal'.@i corespundea adesea protestul @mpotriva celor care pledau @n faţa curţii ecle/iastice preval0ndu4se de e#ceptio usuriae pravitatis' ) #>8#EPK!A *M! *MT1ER DE.am :....'2B 2 Re% 9..pentru ne%ustori OPs 2(9.'.B 2 #ron =.sunt extrem de caracteristice atitudinii amorale faţă de profiturile o+ţinute din capital *istei ne%re din pre/ent.

pe c0nd @n celălalt.@n .fără vreo conotaţie reli%ioasă Paptul acesta este cu at0t mai vala+il pentru ars.fiind astfel le%ată de c"emarea noastră #u privire la acest pasaA din .este exprimat @n afară de ternul opus.prin professio' Acest ultim cuv0nt era folosit. şi @n acest @nţeles mai restr0ns a avut o semnificaţie identică cu aceea a %ermanului 5eruf.astfel că aceste două concepte e+raice n4 au putut avea vreo influenţă asupra lim+aAului său Ove/i mai Aos.şi pentru o+li%aţiile pu+lice.ca atunci c0nd #icero spune despre cineva că .non intelli%it `uid profiteaturS.cf Exod <2=. fie prin munus. Toate celelalte expresii Oprecum ta#is etc .@n sf0rşit.@n sensul că Rnu4şi cunoaşte adevărata profesiuneS .ta prosekonta este folosit @n sensul %eneral de @ndatoriri @n lucrările stoicilor. ergon.pe deplin @n spiritul u/anţelor moderne Ove/i mai Aos. prin locus.ira" s4a pierdut.ira" ne putem referi aici la +ine cunoscuta carte a lui .fiul lui .desi%ur.ceea ce traducem prin profesie.unde .p 2:.eptua%inta.ira".'( şi '2 %lei%e in deinem 5eruf.a aAuns să @nsemne 5eruf0. sunt lipsite de implicaţii etice.despre Pildele lui ..dar ulterior.mai ales la .dar a fost redescoperit de . !L. care @n ca/ul acesta @nseamnă ceva de felul po/iţiei sociale Adaosul mandatorum tuorum provine de la asceticul !eronim.in%ura deose+ire este că.totuşi.ponos Oori%inalul e+raic vor+eşte despre strălucirea aAutorului divinc.2( este redată. c"iar şi @n sensul mai spiritual al cuv0ntului.termenul e @n mod clar laic. După cumH+ine se ştie. ponos.după cum .@n @ntre%ime denaturat.iar pentru cuvintele diatheke. @n celălalt Oversetul '2.@n .pe termen lun%.+irocratic sclava%ist al epocii.2). @n lim+a %reacă nu există nici un termen cu o conotaţie etică ec"ivalentă celei a cuvintelor din %ermană sau en%le/ă Acolo unde *ut"er.@n Antic"itate.'( e folosită evident pentru a exprima @ndeplinirea poruncilor lui Dumne/eu. Altfel.olomon ').activitatea susţinută a unei persoane @n re%im de divi/iune a muncii. sursa ei de venit şi.+a/a economică a existenţei sale.fie prin officium Ode la 2.care iniţial nu avea tentă etică.@n mod caracteristic.prin fcrima.ira" 22.eptua%inta foloseşte @ntr4un loc ergon. prin termeni cu un conţinut etic cel puţin la fel de puternic precum acela din %ermană.c"ec"ter şi suplimentat parţial cu citate din Talmud *ut"er nu42 deţinea..eneca de %enef.ira" 22. care @n epoca imperială era folosit pentru meşteşu%uri Gulgata traduce pasaAele de mai sus din lisus.fie.fiind pro+a+il derivat de la vec"ile declaraţii fiscale ale cetăţenilor Dar ulterior a aAuns să fie aplicat @n sensul modern aparte al profesiunilor li+erale Oca @n professio %ene dicendi0.@n latină.fiul lui .conotaţii similare.aşa cum e şi devariom OExod <.mend despre !isus.eptua%inta foloseşte.'3. la al său !nde# zur $eisheit des (esus )irach OBerlin.deşi sursa lui lin%vistică nu este identificată Olucru asupra căruia mi4a atras atenţia A Dietric".care constituie aşadar O@n mod firesc.ira" =).: Etica protestantă şi spiritul capitalismului opiGicium.23(9.diatheke cu sensul de sarcină @n .pasaA care pare.kamatos are.textul e+raic al #ărţii lui !isus.uneori.de asemenea.fiul lui .@ntr4un loc prin opus. derivat din o+li%aţiile vec"ii comunităţi civice. .ira".traduce @n .

totuşi fără a atra%e atenţia.<.o asemenea influenţă creatoare asupra lim+ilor lor cum a reuşit *ut"er @n privinţa lim+ii %ermane oficiale mai puţin raţionali/ate O@n sens academic. susţine că faptul acesta.ira" menţionate mai sus.n sensul căpătat mai t0r/iu.lugar Ope urmele Gulgatei0> @n traducerile recente.2::9.'2.a fost folosit @n sensul nostruI Traducerea aceasta şi.Brentano. cărora nuanţa reli%ioasă le4a lipsit cu totul dintru @nceput PasaAele din lisus.posto Oversiunea protestantă.'(office> <.din analo%ia cu o funcţie clericală.o%ra> <.. @ntruc0t erau minoritari. al căror sens corespunde altfel parţial cu acela luteran şi calvinist pe care42 vom discuta @ndată.'(.@n timp ce traducerile modeme @n italiană folosesc numai ultimul termen Pe de altă parte.dovedeşte existenţa conceptului de 5eruf .c"emarea Evan%"eliei la m0ntuirea veşnică.şi poate nici nu au @ncercat să o facă. professio şi implicare 8impiego0. termenii italieni vocazione şi chiamamento.ori din ars. 2.tipărită @n ollezione di opere inedite e rare OBolo%na.pe care eu @nsumi l4am adus @n spriAinul punctului meu de vedere.B @n spaniolă.onfesiunea de la Augs%urg conţine ideea numai implicit.3 meu.exterior de activitate lucrativă re%ulată nu au.iniţial @ntr4un sens extrarnundan. care iniţial aveau o coloratură reli%ioasă. predică5 R@n timpul acesta ea fEvan%"eliaJ nu destramă r0nduielile cetăţii ori pe acelea ale %ospodăriei.sunt folosite numai pentru a traduce GcGesis4ul din 8oul Testament..cuvintele utili/ate @n lim+ile romanice pentru vocaţia @n sensul mundan.@n pofida ei.dar nu e folosit niciodată @n sensul exterior de profesie @n traducerile romanice ale Bi+liei.asupra faptului că acesta era caracteristic exact folosirii ascetice a termenului @nainte de Reformă.profesorul Baist din Prei+ur% nici o conotaţie reli%ioasă Aceasta indiferent dacă sunt derivate din ministerium sau officium.la%eur Otraducerea calvinistă.desemnată @n Gulgata prin vocatio' @n mod ciudat.numai spaniolul voccacion.ci ne @ndeamnă cu străşnicie să le socotim poruncite de Dumne/eu . ' Pe de altă parte.apoi @ntr4unui lumesc Mai mult.fiul lui .aici sau altundeva.după cum reiese din toate dicţionarele şi din expunerea prietenului Aote la pa%ina .şi doar parţial de/voltată Articolul XL! Oediţia Dolde.@nainte de Reformă Dar lucrurile nu stau deloc aşa Klesis tre+uia să fie tradus prin vocatio' Dar unde şi c0nd.protestanţii din ţările latine nu au exercitat.are o conotaţie care să corespundă parţial cu aceea a cuv0ntului %erman.spaniolul voccacion.@n Evul Mediu.p =).lipsa oricărei aplicări a cuv0ntului la profesiunile mundane sunt elementele decisive hiamamento e utili/at @n această manieră laolaltă cu vocazione @n traducerea italiană a Bi+liei din secolul al XL4lea.de profesie.nu se ştie cu preci/ie după care text s4a făcut traducerea lui !eronim 8u pare să fie imposi+ilă o influenţă din partea vec"iului sens litur%ic al cuv0ntului melaha' @n lim+ile romanice. @n sensul unei c"emări interioare spre ceva.op' cit'.<. sunt traduse5 @n france/ă.'2.unde *ut"er folosea 5eruf.pe +ună dreptate remarcă Brentano.

@nainte de traducerea Bi+liei de către *ut"er #uvintele din %ermana vor+ită @n Evul Mediu @n sud şi @n nord.şi sin%ura anticipare a acestui sens o putem %ăsi doar la Tauler Odecedat @n 2).2B ' Petru 2.ne@ndoielnic.:u#ta vocationem suam0' ) Potrivit dicţionarelor.@n stare de a @nfăptui lucrări ale spiritului. @n sensul c"emării la m0ntuirea veşnică prin Dumne/eu Astfel5 2 #or 2'.B Efes 2.şi aşa cum cu ama+ilitate mi4au confirmat cole%ii meiprofesorii Braune şi 1oops.cel puţin la primul nivel. nu42 posedă.că fiecare tre+uie să se supună autorităţii.ca şi cele din olande/a medievală.şi uneori @n loc de Rvon Uott %eruffetS spun Rvon Uott %efordertS @n al doilea r0nd.fiul lui ..menţionat adesea şi @n dicţionarele lim+ilor scandinave Termenul este folosit uneori şi de *ut"er cu acelaşi sens #u toate acestea. @n en%le/ă calling.22B Evr ).fiecare după c"emarea sa 8ein :eder nach seinem 5eruf0.paulinul klesis.'( !ar Articolul XXL!! ODolde.2B =.principii.aşa cum am vă/ut.şi @n ele.c"iar dacă această utili/are aparte a cuv0ntului poate să fi contri+uit la modificarea 170 Etica protestantă şi spiritul capitalismului sensului său.cuv0ntul 5eruf O@n olande/ă %eroep.p :).sau cel puţin nu @n @nţelesul său modern *ut"er exprimă două concepte total diferite prin BemG @n primul r0nd.concepţia modernă despre BemG@şi are.totuşi. @n timp ce @n ediţia princeps @n %ermană propo/iţia este eliminată Termenul este folosit @ntr4un sens care să includă măcar @nţelesul actual numai @n Articolul XXL! ODolde.c"emarea 8Gokation0 unui candidat la o funcţie clericală de către cei ce aveau puterea de a42 numi Este un ca/ special.ca o ordine o+iectivă @n sensul pasaAului din 2 #or 9.2.ma%istraţii.demonstrea/ă că @n acest ca/ 5eruf este considerată.5 Rcă şi4a pedepsit aspru trupul nu ca să merite prin aceasta iertarea păcatelor.2( Toate aceste ca/uri se referă la ideea pur reli%ioasă a c"emării prin intermediul Evan%"eliei propovăduite de către apostolB cuv0ntul Zlesis nu are nimic de4a face cu vocaţiile lumeşti @n sens modern Bi+liile %ermane de dinaintea lui *ut"er folosesc @n această situaţie Ruffunge Oaşa se @nt0mplă cu toate cele din Bi+lioteca de la 1eidel+er%.@nseamnă cu toatele acelaşi lucru ca Ruf din %ermana modernăB inclu/0nd. vor+eşte despre 5eruf O@n latineşte. să arătăm milostenie S #onclu/ia trasă de aici.el traduce cuvintele din !isus.2:B =. @n suede/ă kallelse0 nu apărea @n nici una dintre lim+ile care @l conţin @n pre/ent @n sensul mundan Olaic.ci pentru a4şi ţine trupul alert. @n dane/ă kald.=B Tes 2.la sf0rşitul epocii medievale.p :2.şi pentru a4şi @ndeplini c"emarea S O@n latină.care sună asemănător. Toate lim+ile ce au fost influenţate fundamental de traducerile protestante ale Bi+liei conţin cuv0ntultoate cele ce nu au suferit această influenţă Oprecum lim+ile romanice.seniorii etc Dar c"iar şi lucrul acesta este vala+il doar pentru versiunea %ermană a Konkordien%uch.ori%inile lin%vistice @n traducerile protestante ale Bi+liei.vocatione sua0 numai @n le%ătură cu stările or0nduite de Dumne/eu5 clerul.

ceva similar cu vocaţia @n sensul actualB adică soarta sau sarcina @ncredinţată cuiva !a sensul ulterior şi actual.ira" discutate @n nota anterioară O@n .ira" din versiunea .ira" 2=.@n afară de @ndemnul %eneral la credinţa @n Dumne/eu..eptua%intei nu conţine.fiul lui .L.5eruf nu exista @n lim+a %ermană.en to ergo sou palaiotheti şi kai emmene te pono sou0 cu R+e"arre in deinem BerufS şi R+lei+e in deinem BerufS.despre ţăranii care se duc să cureţe +ăle%arul5 adesea mer% mai +ine R@ntruc0t @i urmea/ă cu simplitate c"emarea /Ruf0.uther' p 2.din păcate deteriorat..at0t c0t ştiu.@n locurile din predicile sale @n care un modern ar spune 5eruf.u/ul lin%vistic era acelaşi ca @n Antic"itate Primul pasaA de care am ştiinţă.fiul lui . ediţia Erlan%en p <2.@n ediţiile moderne u/uale.2( arată că.29:2.).primul ca/ @n care cuv0ntul %erman 5eruf apare @n sensul actual.pur laic @ndemnul anterior din versetul '(. utili/ea/ă termenul Ar%eit' Aşadar..2 şi =). 292 Este evident că sfatul lui !isus.diatheke @nsemna.pe care42 folosea !isus.ec"ivalent cu e+raicul "oGc.).fiul lui ..f 229.nici.@n care nu 5eruf.. nu ca unele feţe +isericeşti care4şi ne%liAea/ă c"emarea S #u acest sens. ediţia de la Basel. ci Ruf Oca traducere pentru klesis0 să fie aplicat la munca pur lumească.este din frumoasa predică a lui Tauler despre Efeseni = 8Hpere.dar aici *ut"er nu a folosit termenul 5eruf pentru %recescul diatheke' *e%ătura dintre cele două moduri aparent distincte @n care *ut"er utili/ea/ă cuv0ntul 5eruf se %ăseşte @n prima epistolă către corinteni şi traducerea acesteia. @ncolo.termenul nu şi4a croit drum @n vor+irea cotidiană Deşi la @nceput *ut"er oscilea/ă @ntre Ruf şi 5eruf Ove/i $erke.fiul lui .nici o su%estie privind valori/area specific reli%ioasă a muncii laice @ntr4o profesie Termenul ponos. osteneală.@ntruc0t lui Dumne/eu @i este uşor să42 @m+o%ăţească pe un sărac 8umai @ndemnul de desc"idere. Aote la pa%ina .de pildă aceea a lui Pleisc"iit/.@n lucrările unor traducători ai Bi+liei sau predicatori de dinainte Bi+liile %ermane anterioare lui *ut"er redau termenul din .ira" este.eptua%inta.ira" Opotrivit citatelor din Talmud.stheti en diatheke sou. faptul că a fost influenţat direct de Tauler nu e @n nici un ca/ si%ur.n4au făcut dec0t să mear%ă pe urmele lui..deşi .de a răm0ne @n hok Oversetul '(.2 #or 95 RO29.@ntre%ul context @n care se află pasaAul este următorul.ira" prin $erk' Bert"old din Re%ens+ur%.Pulda.*ut"er nu a folosit cuv0ntul Ruf' OAceasta @n pofida afirmaţiilor lui Deniile.din cel de4al doilea pasaA. se aseamănă @ntruc0tva cu NcGesis4ul Evan%"eliei.ar @nsemna mai cur0nd contrariul #eea ce spune !isus.fiecare să . @l traduce R+lei+e in Uottes WortS.ca şi @n pasaAele din 8oul Testament Traducerea lui *ut"er a pasaAului din !isus.@ntr4adevăr.deşi =reiheit eines hristenmenschen seamănă @n multe privinţe cu această predică a lui Tauler Dar @n sensul pur lumesc al lui Tauler.Rlocuieşte @n ţară şi um+lă @n credincioşieSdupă cum reiese limpede şi din avertismentul de a nu ne lăsa or+iţi de faptele celor fără credinţă.@n loc de R+lei+e in deinem Ar+eitS Traducerile catolice ulterioare Oautori/ate.ira" corespunde pur şi simplu @ndemnului psalmistului OPs )9.din c0te am putut afla.

Piecare.statutul unui servitor etc . #ăci ro+ul c"emat @n Domnul este un slo+o/it al Domnului Tot aşa.c"iar şi @n 2<').profesorul Deissman.fiul lui .etc @n versetul '(. interpretea/ă astfel 2 #or 9'(5 en hoio %io kai en hoio tagmati kai politeumati hon episteusen' O#ole%ul meu.conform căreia fiecare ar tre+ui să răm0nă la meşteşu%ul său Acesta este aspectul important şi caracteristic Aşa cum s4a su+liniatpasaAul din 2 #or 9.@n măsura @n care o arată dicţionarelenumai o dată @ntr4un pasaA al lui Dion$sos din 1alicarnas.răm0nă @n starea @n care 24a aşe/at Domnul..şi @n care 24a c"emat Dumne/eu Aceasta este r0nduiala pe care am aşe/at4o @n toate Bisericile O2:. #"iar şi @n pasaAul nostru.foloseşte4te O''. termen 29' Etica protestantă şi spiritul capitalismului @mprumutat din %receşte care4i desemnea/ă pe cetăţenii convocaţi @ntr4o %rupare politică Teofilact Osecolele al Xl4lea 4 al Xll4lea.p <2.care etimolo%ic este @nrudit cu ecclesia.să nu se taie @mpreAur O23.*ut"er redă klesis prin BeruGşi42 interpretea/ă ca )tand Oediţia Erlan%en.desi%ur. O'2.klesis nu corespunde modernului 5eruf' Dar. De fapteste evident că aici. adunare convocată.care a fost c"emateste un ro+ al lui #"ristos O').onfesiunea de la Augs%urg instituia do%ma protestantă privind inutilitatea @ncercării .după cum @mi spune profesorul Merx .cei ce cumpără ca şi cum n4ar stăp0ni ce4au cumpărat. Dacă cineva a fost c"emat pe c0nd era tăiat @mpreAur. Dar.c0nd a aAuns cu traducerea la Apocrife *ut"er a folosit @n mod firesc.*!.să răm0nă cu Dumne/eu @n starea @n care era c0nd a fost c"emat S @n versetul '3 se remarcă faptul că vremea s4a scurtat.cel slo+od. un e+raism ne@ndoielnic. un domeniu definit de activitate.5eruf pentru ponos @n porunca tradiţionalistă şi anticrematistă a lui !isus. Ai fost c"emat c0nd erai ro+I . p 2)9 sensul modern al lui 5eruf' 8u cred că Brentano a citit cu prea multă atenţie pasaAul acesta sau ceea ce am spus eu despre el @ntr4un sens care cel puţin @l su%erea/ă pe acesta.@ntruc0t a tradus klesis prin BeruG@n @ndemnul cu motivaţie escatolo%ică potrivit căruia toţi ar tre+ui să răm0nă @n starea lor actuală.cuv0ntul respectiv.ci pă/irea poruncilor lui Dumne/eu O'(. Piecare să răm0nă @n c"emarea pe care o avea c0nd a fost c"emat.op' cit'.şi netăierea @mpreAur nu este nimic.şi numai aici.nu are aşa cum presupune Brentano.apare @n literatura %recească.29 nu utili/ea/ă @n nici un ca/ klesis @n sensul de 5eruf.ţin0nd seama de conţinutul similar al @ndemnurilor.mer%0nd pe urmele traducerilor %ermane anterioare.ira".fraţilor. Tăierea @mpreAur nu este nimic.ă nu te nelinişteşti de lucrul acestaB dar dacă poţi să aAun%i slo+od. Loi aţi fost cumpăraţi cu un preţ 8u vă faceţi dar ro+i oamenilor O'=.@ntre timp Osau cam @n acelaşi timp.@n exe%e/a acestui capitol.să răm0nă tăiat @mpreAur Dacă cineva a fost c"emat pe c0nd era netăiat @mpreAur.unde corespunde latinescului classis.termenul !cfesis corespunde aproximativ latinescului status şi %ermanului )tand Ostare civilă.mi4a atras atenţia asupra acestui pasaA .Oen the klesei he eklethe.urm0nd +ine cunoscutele porunci motivate de aşteptările escatolo%ice5 cei ce au neveste să fie ca şi cum n4ar avea.

@n latina tradiţională@nsemna c"emarea divină la o viaţă @n sfinţenie.eptua%inta ergon. care fusese redat prin ergon @n textul %recesc al cărţii lui !isus.mai ales @n mănăstire sau ca preot Dar acum.termen @mprumutat.ira" prin 5eruf.ies @n evidenţă at0t această concepţie... @n Lul%ata opus. nu aveau la dispo/iţie un asemenea termen. se refereau iniţial la o c"emare spirituală.a rămas pentru o vreme exclusiv luteran Pentru calvinişti.Xorin er +eruft istS. @n sensul modern pe care 24a creat @n cele din urmă *ut"er.conceptul de BeruG@n sensul său actual a prins Aote la pa%ina .'3.de pildă.prin Geschăft O@n .catolicilor de a trans%resa moralitatea lumească şi utili/a expresia Reinem Ae%lic"en nac" seinem BerufS.fiul lui .@n aceeaşi stare @n care a fost c"emat.aşa cum procedea/ă şi Bi+lia de la Ueneva din 2<<9 Traducerea oficială a lui #ranmer din 2<)3 @nlocuia state cu calling.urmarea unei vocaţii laice a aAuns să ai+ă pentru *ut"er aceeaşi conotaţie Piindcă acum a tradus ponos şi ergon din !isus.@n c"emarea pentru care are vocaţie MaAoritatea traducătorilor catolici de după aceea @l urmea/ă direct pe *ut"er @n An%lia.fiecăruia după vocaţia sa Ove/i nota anterioară.nu existase dec0t analo%ia latină.. kallelse. şi @n mod corespun/ător @n traducerile scandinave şi toate celelalte de care am ştiinţă.ira".@n versiunile en%le/eşti %usiness.Apocrifele sunt cu totul necanonice Ei au aAuns să preia conceptul lui *ut"er şi apoi să pună accentul pe el numai ca urmare a evoluţiilor care au adus pe primul plan interesul pentru confirmarea m0ntuirii Dar @n primele traduceri Oromanice.primul dintre eiW$clif O2):'.ca şi Bi+liile an%licane din epoca elisa+etană. a folosit cleping Ocuv0nt din en%le/a vec"e care a fost @nlocuit mai t0r/iu de caGlin%. pentru care.@n Pildele lui . Rin t"e same state X"erein "e Xas calledS.el tradusese @ncă e+raicul melaha.pe de altă parteinterpretea/ă ideea din perspectiva stării.provenind din traducerea mona"ală #u c0ţiva ani @nainte.şi @n acelaşi timp @nclinaţiei sale cresc0nde de a accepta că ordinea existentă a lucrurilor de pe lumea aceasta este re/ultatul voinţei imua+ile a lui Dumne/eu Gocatio.@n versiunile de la 1eidel+er% din 2=.su+ influenţa acestei do%me. @n traducerea lui *ut"er. Este caracteristică pentru etica lollar/ilor folosirea unui cuv0nt care corespundea deAa conotaţiei adoptate ulterior.ordine considerată sf0ntă. @n timp ce Bi+lia catolică de la R"eims O2<:'.care devenise populară la @nceputul anilor H)( ai secolului al XL!4lea Paptul s4a datorat credinţei sale din ce @n ce mai +ine definite @n Providenţa Divină manifestată c"iar şi @n amănuntele vieţii de /i cu /i. mer%0nd pe urmele Lul%atei . şi 2=:<.revin la termenul vocation.9 29) rădăcini @n literatura laică Traducătorii Bi+liei de dinaintea lui *ut"er utili/aseră termenul 5erufung pentru klesis Oca.la fel ca %ermanul BeruGşi scandinavele kald.'42=. #uv0ntul 5eruf.şi nici puterea de a crea unul introduc0ndu42 @n u/ul unei lim+i deAa marcate de stereotipuri DeAa @n secolul al XL!4lea.fiul lui .@n cursul Reformei Traducerea !ui T$ndale din 2<)=.olomon ''.p0nă atunci.c0t şi valori/area po/itivă a ordinii @n care este situat individul.iar traducerea EcZde la 2<)9 spune Rin dem Ruf.şi care.

Toma din A`uino @nţele%e prin aceasta cosmosul o+iectiv al societăţii Dar faptul că individul se consacră unei anumite profesiuni Odupă cum am spune noiB Toma.spune ministerium sau officium0 se datorea/ă unor causae naturales' Juest' Juodli%etal.referitor la Pascal.`uae ita "ominum in diversis 29= Etica protestantă şi spiritul capitalismului officiis contin%it primo ex divina providentia.care e @mpărtăşit de aproape toţi autorii teolo%i. potrivit căreia @n Evul Mediu vocatio nu se traducea prin 5eruf.ee+er%.care sunt foarte asemănătoare @n multe alte privinţe.deoarece numai un om li+er se putea an%aAa @ntr4un 5eruf.totuşi.este că anali/ea/ă insuficient conceptul de le# naturae' @n acest sens ve/i E Troeltsc".23((.a fost evidenţiat deAa@ntru totul corect. Este remarca+ilă ideea lui Brentano 8op' cit'.`uod in diversis "omini+us sunt diversae inclinationes ad diversa officia f JS Li/iunea lui Pascal este similară.A Doester.Art 29c R1aec autem diversificatio "ominum in diversis officiis contin%it primo ex divina providentia. secundo etiam ex causis naturali+us. @n sensul unor profesiuni mai @nalte.*ut"er a fost pro+a+il influenţat mai cur0nd de doctrinele %enerale ale scolasticismului dec0t .nu @nţele% prea +ine această te/ă = #ele ce urmea/ă ar tre+ui să fie comparate cu instructiva discuţie din D E%erDie Anschauung .@n recen/ia la Dogmengeschichte a lui .Die Ethik Pascals O23(9.uthers vom 5eruf OUiessen.atunci c0nd repre/intă @mpărţirea oamenilor @n stări şi %rupări ocupaţionale ca fiind lucrarea providenţei divine.mai ales @n accentul pus pe Providenţă Lom reveni mai t0r/iu la o anali/ă a punctului de vedere catolic #u privire la Toma din A`uinove/i Mauren+rec"er.mai presus de toate.Paptul că.aproape toţi ne%ustorii erau oameni li+eri.etc Ove/i Murra$.@n An%lia. p 2)3. şi conceptul acesta nu era cunoscut.`uae ita "ominum status distri+uit O . RtradeS.se +a/a pe m0na de lucru li+eră.@nc0t deocamdată e suficient să dăm numai citatul de mai sus Paptul acesta este vala+il c"iar şi compar0nd etica tomistă şi cea luterană ulterioară. iar oameni li+eri care să practice profesiuni specifice clasei miAlocii nu existau pe atunci @ntruc0t @ntrea%a structură socială a meşteşu%urilor medievale.ex `ui+us contin%it.şi. Dintre sistemele or%anice de etică reli%ioasă. L!!.spre deose+ire de cea din Antic"itate.se deose+eşte @n această privinţă Diferenţa dintre concepţia tomistă şi cea protestantă despre profesiune este at0t de evidentă.şi mai cu seamă părţile relevante din lucrarea sa )oziallehren der christlichen Kirchen' < #ăci. Poate că sin%urul defect al său.atunci c0nd afirmă că @nt0mplarea este cea care determină ale%erea unei profesiuni Le/i.iar @n 2.de către Murra$ alling este folosit @n sensul acesta @ncă de la miAlocul secolului al XL!4lea @n 2<:: se face referire la unla+ful callings. c"emări nele%iuite.@n detaliile unde este de acord cu Toma. 2::: Altfel.numai cel mai completcel indian.3homas von A-uinoCs )tellung zum $irtschaftsle%en seinerNeit.traducerea Bi+liei efectuată de #ranmer constituie sursa concepţiei puritane a vocaţiei @n sensul de 5eruf.() se vor+eşte de greater callings.

p <(2.erau constr0nşi să locuiască la oraş !deea aceasta le era la fel de străină misticilor %ermani şi lui *ut"er.care a fost @nfăptuit din pură iu+ire. vec"ea Austificare ascetică a muncii ca miAloc de a asi%ura omului lăuntric stăp0nirea asupra trupului O=.@n sensul că munca.ci la dra%ostea lor de sineB şi niciodată nu le Aote la pa%inile . De aici re/ultă Oediţia Erlan%en..de care acesta din urmă a ascultat Rnumai pentru a42 mulţumi pe Dumne/euS @n sf0rşit O<. Hpera lat' e#eget'.din motive materiale.totuşi. !deea apare@nainte de *ut"er. O2.ci despre +eneficiile lor S 8$ealth of Aations. De aici raţionamentul continu0nd cu o altă apariţie a ideii de lex naturae @n alt sens O@n acest ca/.p 2::.conferit de Dumne/eu lui Adam O@nainte de cădere.Rcine nu munceşte nu măn0ncăS.3 29< vor+im despre tre+uinţele noastre.prin dra%oste faţă de aproapele său #u această le%ătură foarte laxă @ntre credinţă şi iu+ire se com+ină O).2 şi 233.dacă este un creştin credincios.determinate de credinţăfără ca. @n această situaţie..despre această lucrare.apare@n le%ătură cu Matei 9. !n Gon der =reiheit eines hristenmenschen.Doe"ler.de Toma @nsuşi #ăci..dar nu tuturor indivi/ilor Uradarea valorii formelor de muncă. să răsplătească actul de %raţie al lui Dumne/eu.de la opera servilia a ţăranilor @nspre nivelurile superioare. #artea !..la Tauler @n oc"ii căruia c"emarea /Ru:0 spirituală şi cea lumească au aceeaşi valoare Deose+irea faţă de punctul de vedere tomist este comună misticilor %ermani şi lui *ut"er .aceasta este a doua Austificare.potrivit cercetărilor lui Denifle.mul%e +it per te vaccam et servilissima `uae`ue opera faciet. Opp 2.care.+erarului ori +rutarului ne aşteptăm noi masa.L!!. Op 23(... natura du+lă a omului este folosită pentru a Austifica @ndatoririle mundane @n sensul lex naturae Oaiciordinea naturală a lumii.ac maxima pariter et minima ipsi %rata eruntS /E#egeza Genezei.el va "otăr@ Op 23.ideea că munca de Scalitate @ntr4o anumită profesiune este şi tre+uie să fie re/ultatul @nnoirii vieţii..2: şi urm .ei considerau ordonarea lor ierar"ică drept rod al .ci de la preocuparea cu care @şi urmăresc ei propriul interes Pacem apel nu la omenia lor.fiu de ţăranB deşi valori/au toate ocupaţiile @n aceeaşi măsură.uthertum O23().se pare că el nu a cunoscut prea +ine scrierile lui Toma Le/i Denifle.cap ii.p '2).@n principal pentru a păstra valoarea morală a contemplaţiei..munca este un instinct ori%inar.dar şi din perspectiva călu%ărului cerşetor.este le%ată de caracterul specific al călu%ărilor cerşetori.şi.e poate spune că Toma.Ein $ort zu Denifles .uther O23(=.aceea de confirmare Puternica emoţie ce domină lucrarea explică pre/enţa unor asemenea idei contradictorii 9 R8u de la +unăvoinţa măcelarului.moralitatea naturală. că omul este le%at inevita+il de trupul său şi de comunitatea socială O'.necesară conform cu lex naturae.p '< .uther und .este forţat să interprete/e doctrina lui Pavel. este impusă speciei omeneşti ca @ntre%. ed Elsper%er.să se de/volte ideea calvinistă cea mai importantă.94.'9. : R>mnia enim per te opera+itur ODeus.

născocit cu meşteşu%S.su+ conducerea reunită a #oroanei şi Bisericii.după pilda industriei en%le/e.! P '(: A se compara cu Doester.aici se vădeşte ne@ncrederea ţăranului faţă de capital *a fel /Grpsser )ermon vom $ucher.voinţei lui Dumne/eu Pentru pasaAele relevante din Toma ve/i Mauren+rec"erop' cit'.pe care mulţi dintre ei le cumpăraseră cu +anii lor f J aveau terenuri +une luate @n arendă de la irlande/i pentru mult timp de acum @nainte.Die )taats1 und )oziallehren der franzozischen (ansenisten im LOten (ahrhundert ODisertaţie@n istorie. 22 Referitor la familia Pu%%er. şi urm .el consideră investiţia @n titluri de valoare drept etic inde/ira+ilăc deoarece Reste un lucru nou. !!.< şi urm 3 Este uimitor că unii cercetători pot susţine că o astfel de sc"im+are s4ar fi putut să n4ai+ă nici un efect asupra acţiunilor oamenilor Mărturisesc că sunt incapa+il să @nţele% un asemenea punct de vedere 2( RLanitatea este at0t de puternic @nrădăcinată @n inima omului.case şi plantaţii ridicate pe c"eltuiala lor f J Loi aţi distrus unitatea f J @ntr4un moment c0nd @n !rlanda era pace deplină şi c0nd.document prin care le4a declarat ră/+oi şi care a constituit răspunsul său la manifestele clerului irlande/ Ocatolic.el crede că Rnu poate fi drept şi dumne/eiesc ca o asemenea avere mare.p 293 Pe de altă parte.=3 la #lonmacnoise #ele mai importante fra/e sunt următoarele5 REn%le/ii aveau moşteniri +une O@n !rlanda.re%ească să fie adunată @ntr4o viaţă de om S Evident. @n ceea ce priveşte atitudinea faţă de profesiune a ermiţilor de la Port Ro$al şi a Aanseniştilor.Die Grundlagen des okonomishen . Nena.asupra căreia vom reveni.2).1eidel+er%.cam aşa cum sunt tran/acţiile la termen pentru un cleric modern4 2' Deose+irea este anali/ată +ine de către 1 *ev$ O@n studiul său.un aAutor la +ucătărie sau un "amal se laudă şi4şi caută admiratori S Oediţia Pau%eres..re%imul lui *aud avea @n vedere o or%ani/are economică şi socială creştină.i%eralismus in der Geschichte der 29. Etica protestantă şi spiritul capitalismului englischen Golks+irtschaft.. pp .232= Aceasta este o parte tipărită separat dintr4o lucrare mai amplă despre Gorgeschichte der franzozischen Aufklărung' Le/i @n special pp 2): şi urm .op' cit'.ommon+eatth.232'.p 2(3.de asemenea.adică e de ne@nţeles din punct de vedere economic. lansate la = şi 2) decem+rie 2.prin ne%oţ şi sc"im+ul de mărfuri.ve/i excelentul studiu al Dr Paul 1oni%s"eim.de pe urma căreia re%ele spera să o+ţină avantaAe politice şi fiscal4monopoliste Tocmai @mpotriva acestui lucru se luptau puritanii 2) #eea ce @nţele% eu prin aceasta poate fi ilustrat prin exemplul proclamaţiei adresate de #romXell irlande/ilor @n 2.petiţia formulată @n 2. ediţia Erlan%enB XX.situaţia era mai +ună pentru en%le/i dec0t dacă @ntrea%a !rlandă ar fi fost @n posesia lor f J Este oare.provi/ii mari.<) de levellerii din armata lui #romXell contra monopolurilor şi companiilorpu+licată @n Uardiner.va fi oare Dumne/eu cu voiI Eu cred cu toată tăria că nu S .<(.@nc0t c"iar şi o vivandieră. pp 29. Le/i.

conţine tot felul de o+servaţii mai cur0nd sentimentale pe toate temele posi+ile.Nena2:3:. !..@nainte de toate. 2<')ediţia Erlan%en.desi%ur.2. Dimpotrivă.pentru o ceartă @ntre Leneţia şi Uenova pe seama sferelor de influenţă @n >rient Ofapt pe caredeşi l4am su+liniat aici. XL!.ceea ce e interesant @n document este că >liver #romXell.cum ar fi po/iţia femeilor etc Din literatura economică referitoare la *ut"er.deoarece susţine că interesele capitaliste ale en%le/ilor repre/intă o Austificare a ră/+oiului Desi%urar%umentul acesta ar fi putut fi folosit la fel de +ine.nu oferă o ima%ine reală a evoluţiei @n continuare.*!-p 2 Aici.c"moller ORUesc"ic"te der 8ationaloZonomisc"en Ansic"ten in Deutsc"land Xă"rend der Reformations/eitS.părţile relevante din )oziallehren a lui Troeltsc" 29 Analiza apitolului al @aptelea din Prima Epistolă către orinteni. #ele ce urmea/ă ar tre+ui comparate.Neitschrift f' )taat+iss'.aşa cum va confirma oricine @i cunoaşte caracterul.care nici @n pre/ent nu e complet inactuală 8Gergleichende Darstellung der lutherişchen und reformierten ..de asemeneae pu+licată şi anali/ată @n Uardiner. Din c0te pot vedea.c"em0ndu4 2 pe Dumne/eu ca martor.*ut"er interpretea/ă @ncă ideea li+ertăţii oricărei c"emări @n faţa lui Dumne/eu @n sensul acestui pasaA.) şi urm .taat und seinen Xirtsc"aftlic"en Auf%a+enS.cu discuţia din E%erop' cit' De asemenea.astfel @nc0t să su+linie/e O2.(.ee+er% Dogmengeschichte. de mai Aos 2< Le/i remarcile din excelenta carte a lui Nulic"er.onrads A%handlungen. că anumite instituţii umane ar tre+ui să fie repudiate Ole%ămintele mona"ale- .cu cea mai profundă convin%ere personală.nu a adus nici o contri+uţie importantă la această pro+lemă anume #u privire la etica socială a lui *ut"er Oşi a luteranilor.care aminteşte de articolele apărute @n presa en%le/ă @n timpul ră/+oiului cu +urii. pp 2(:.ve/i.Distor* of the ommon+eatth.fac trimitere numai la studiile lui . Uriider. Ethik .tutt%art.' şi urm Articolul despre 5eruf din Realenz*klopădie fur protestantische 3heologie und Kirche este lipsit de valoare @n locul unei anali/e ştiinţifice a conceptului şi ori%inii sale.op' cit'.2:<<.nu este caracteristică.şi.Die Gleichnisreden (esu..mi42 reproşea/ă @n mod destul de straniu Brentano. !!. 2= 8u este aici locul pentru a urmări su+iectul mai departe Le/i autorii citaţi @n nota 2.ve/i . p 2='. şi urm 2..prin ideea potrivit căreia capitalul en%le/ i4a @nvăţat pe irlande/i să muncească OProclamaţia este reluată de #arl$le.c"necZen+ur%er.3492 299 avut acces.literatura despre *ut"er apărută cu oca/ia aniversării Reformei.pp 2.Austifică moral supunerea irlande/ilor.sin%ura la care am Aote la pa%inile .uthers a lui *ut"ardtp := din prima ediţie.remarca+ila operă a lui .de exemplu.2:.eseul premiat al lui WisZemann O2:.ehr%egriffe. şi studiul lui PranZ U Ward ORDarstellun% und Wiirdi%un% von *ut"ers Ansic"ten vom .pp '. XX!.Această proclamaţie.).din care multe lucrări sunt excelente.

dar se manifestă numai @n oc"ii lui Dumne/eu '2 Aşa cum se arăta mai cu seamă @n lucrările Gon Konsilien und Kirchen O2<)3..indiferentă @n faţa lui Dumne/eu.ten+er% din 2<)(. '' #0t de sla+ era @nrădăcinată @n %0ndirea lui *ut"er ideea de confirmare a creştinului @n profesiunea şi conduita sa lumească. Oediţia Erlan%en X*.or0nduită de Dumne/eu Oediţia Erlan%en.modeşti şi cumpătaţi S Potrivit lui *ut"er. nu per uocationem OE%er.ru%ăciunea etc.punctul de pornire este polemica @mpotriva 29: Etica protestantă şi spiritul capitalismului retra%erii @n mănăstire Dar @n ca/ul acesta le# naturae Odeose+ită de dreptul po/itiv alcătuit de @mpărat şi Aurişti.pp 229 şi urm . scrisă @n 2<)(. şi O'.o dovedeşte pasaAul acestaQdin Gon Konsilien und Kirchen O2<)3.aceste semne nu sunt la fel de infaili+ile ca şi celelalte Opuritatea doctrinei.po/iţia personală a lui #alvin nu era foarte diferită.@n care @i dedică acestuia exe%e/a Psalmului 229. RPentru că unii dintre pă%0ni s4au născut astfel şi uneori c"iar păreau mai sfinţi dec0t creştinii S Aşa cum vom vedea.cu privire la ideea de . este direct identică cu dreptatea divină Este r0nduiala dată de Dumne/eu.ci căşti.*ut"er afirmă că starea micii no+ilimi este. că @ndeplinirea @ndatoririlor lumeşti tradiţionale faţă de aproapele nostru O@n sine.să42 urci ori să42 co+ori.concepţie dominantă @n cadrul calvinismului. se transformă @ntr4o poruncă de dra%oste frăţească De fapt. Le/i şi E%er.şi include @n mod special @mpărţirea oamenilor @n clase Op '2<. se referă @n mod fundamental la pro+lema dualismului le# naturae @n relaţiile sale cu dreptatea divină 2: #onform pasaAului din Gon Kaufhandlung und $ucher.şi tot aşa să4ţi sta+ileşti preţul mărfii.p )9.şi @n funcţie de aceasta să4ţi socoteşti şi să4ţi drămuieşti costul.nici +eţivi.om+art @l foloseşte pe +ună dreptate ca motto pentru expunerea sa despre spiritul meşteşu%ăresc Oec"ivalat cu tradiţionalismul.osteneala.trufaşi. Laloarea e%ală a claselor este accentuată.versetele < şi . pe care . şi Kurzer 5ekenntnis vom heiligen )akrament O2<=<.XXL.op' cit'.X*.munca şi riscurile.inter/icerea căsătoriilor mixte etc .dar nu se poate spune acelaşi lucru şi despre puritanism @n orice ca/pentru *ut"er creştinul @l sluAeşte pe Dumne/eu numai in vocatione.@n ciuda de%radării ei morale.5 RDe aceea tre+uie să4ţi propui ca @n ne%oţul tău să nu cauţi altceva dec0t să4ţi do+0ndeşti "rana..pp '2<4 '2.necuviincioşi ori risipitori.<. Pe de altă parte.ediţia Erlan%en.astfel ca munca şi osteneala ta să fie răsplătite pe măsură S Principiul este formulat @ntr4un spirit ri%uros tomist 23 DeAa @n scrisoarea către 1 Lon .pp ':' şi urm .pp <<.acest raţionament caracteristic Ode pildă.5 R!n afară de aceste şapte semne principale mai sunt şi unele mai superficiale prin care se poate cunoaşte sf0nta Biserică #reştină Dacă nu suntem desfr0naţi.. p 2<( '( ?i @n anali/a Psalmului 222. !nfluenţa decisivă a tul+urărilor st0rnite de Mun/er asupra de/voltării acestei perspective poate fi o+servată foarte clar @n scrisoare Op ':'.

editată de Elsper%er.`uae mere corporalia et animalia sunt Tanta res est fides f J Lerum est `uidem. p 23<.')<4').sive vi%iles.@n .dum scilicet "omo f J `uaerit "a+ere exteriores divitas.5 RPiecare are o c"emare pentru o profesieS >mul ar tre+ui să aştepte această c"emare Ola p ').5 RMnde necese eat.uso.carnalia.animalia.Art 2.sive dormias.`uod pertinet ad avaritiam S Toma afirmă că urmărirea c0şti%ului dincolo de nivelul sta+ilit de nevoile corespun/ătoare po/iţiei sociale este un păcat @n lumina le# naturae.ci supunerea sa @n această privinţă '< Aşa se explică de ce..confirmare Ototuşi.ut vocanti Deo pareamus f J Op 22'.de exemplu cei din Westfalia.%0ndesc @n termeni tradiţionali #"iar şi fără a intra @n sistemul .p ''<B Rf J `uando es fidelis.sive edas.p 2(35 R8e`ue "aec fuit levis tentatio. şi să42 sluAească pe Dumne/eu @n profesiunea respectivă Pe Dumne/eu @l mulţumesc nu reali/ările individului.ee+er%Dogmengeschichte.precum şi acelea din Tauler citate mai sus. duest 22:.există cel puţin su%estii i/olate la misticAi %ermani Ove/i.pasaAul din .intentum esse suae vocationi et de aliis non esse curiosum f J Paucissimi sunt..pp '))..sive +i+as.plăcere Deo etiam in impiis sedulitatem et industriam in officio fAceastă activitate @n viaţa practică este o virtute lege naturaeP sed o+stat incredulitas et vana %loria.non colli%untur in altero S '= @n Kirchenpostile sună astfel Oediţia Erlan%en.turn placent Deo etiam p"$sica.prout sunt necessariae ad vitam eAus secundum sua conditionem Et ideo in excessu "uAus mensurae consistit peccatum.X. devine c"iar poruncă.concepţia este @n deplin acord cu formularea dată de Toma din A`uino tradiţionalismului /)ecunda secundae.dum scilicet ali`uis supra de+itum modum vuit eas vel a`uirere vel reţinere.ut unus`uis`ue maneat in sua vocatione et suo dono contentus vivat.officia. aşa cum se manifestă prin scopul 8ratio0 +unurilor exterioare5 pe de altă partepentru *ut"er este un păcat pentru Aote la pa%inile 9249= 293 că aşa a statornicit Dumne/eu Pentru relaţia dintre credinţă şi profesiune la *ut"er ve/i şi Loi L!!.c"iar dacă era @nţeleasă numai @ntr4un sens psi"olo%ic ') Po/iţia sa finală este exprimată elocvent @n unele părţi ale exe%e/ei Uene/ei O@n op' lat' e#eget. Loi !L.de pildă.oamenii de afaceri moderni susţin că @n pre/ent lucrătorii de credinţă strict luterană din industria casnică. Re%ula i%itur "aec servanda est.@n opo/iţie cu ceea ce s4a afirmat mai sus despre efectele pietismului asupra muncitoarelor.`uod +onum "ominis circa ea consistat in `uadam mensura.mai mult @n forma sa pietistă dec0t cea calvinistă. 8ostrum autem est.de aliis autem non sit curiosus S De fapt.ne possint opera sua referre ad %loriam Dei freminiscenţă a exprimării calvinisteJ f J Merentur i%itur etiam impiorum +ona opera in "ac `uidem vita praemia sua fspre deose+ire de avitia specie virtutum paliatab la Au%ustinJ sed non numerantur.`ui sua sorte vivant contenţi f J Op 222.

.E A*E A.MM*M! *A!# 2 8u discutăm /Xin%lianismul separat.@mpotriva descendenţilor lui William #uceritorul şi ai norman/ilor Este destul de uimitor că p0nă acum nu i4a venit nimănui ideea să afirme că ple+eele Rcapete rotundeS aveau capetele rotunde @n sens antropometricc )( Mai ales m0ndria naţională a en%le/ilor.o semnificaţie esenţială pentru comportamentul %eneral Lalorile şi idealurile reli%ioase mult mai concrete au fost cele care au influenţat de/voltarea capitalismului @n primele sale fa/e şi.29.fa+ricilor.Rs"e looZs liZe an En%lis" 180 Etica protestantă şi spiritul capitalismului %irlS.iar @ntrea%a perioadă de la Reformă @ncoace poate fi privită ca o luptă a celor două elemente din societatea en%le/ă @n această privinţă sunt de acord cu remarcile lui M N Bonn O@n =rankfurter Neitung0 referitor la excelentul studiu despre imperialismul +ritanic scris de von .desi%ur.5.) )' !n pofida acestei şi următoarelor remarci.@ntr4o măsură mai mică.@n Archiu fur )ozial+issenschaft und )ozialpolitik. pp 2.şi @n pofida tentaţiei unor c0şti%uri mai mari.era folosită @ncă din secolul al XL4lea )2 Desi%ur.ar fi cu totul inadecvată pentru estimarea influenţei %lo+ale a lui *ut"er '3 #ineva care @mpărtăşeşte vi/iunea levellerilor despre filo/ofia istoriei ar fi @n po/iţia fericită de a putea atri+ui acest fenomen deose+irilor rasiale Ei se considerau apărătorii dreptului prin naştere al an%lo4saxonilor.precum şi următoarea.#ET!# = BAeE*E RE*!U!>A.la care s4a făcut referire mai sus.mi s4a adresat această acu/aţie @n nenumărate r0nduri PARTEA A !!4A ET!#A PRA#T!#W A PR>TE.care.dată de Ma%na #arta şi marile ră/+oaie Afirmaţia at0t de tipică @n /iua de a/i. @n capitolul acesta nu pre/intă interes pentru noi dec0t cel mult @n sens .@ncă exercită o astfel de influenţă '.tatele Mnite.m4 am limitat la o sc"iţă preliminară. =.c"ul/e4Uăvemit/ Le/i 1 *ev$..MM*M! A.era or%ani/at ca sectă numai @n >landa Oşi @n .şi care respin%ea şi ascetismul laic.rostită la vederea unei fete străine dră%uţe.@ntruc0t după o scurtă perioadă de putere şi4a pierdut rapid din importanţă Arminismul.care @n opinia mea sunt destul de clare şi n4au fost modificate niciodată.TA8T!.arată ca o en%le/oaică.prin ele @nsele.ei se opun sc"im+ării metodelor de lucru şi explică faptul că pe lumea cealaltă asemenea nimicuri oricum nu vor conta Este evident că simpla apartenenţă la Biserică şi credinţa nu au.a cărui caracteristică do%matică era respin%erea doctrinei predestinării @n forma strictă.2:.#ET!.ediţia de la Basel.2 şi urm '9 Le/i predica deose+it de emoţională a lui Tauler. Le/i Tauler.aceste deose+iri au persistat şi @n An%lia Mai cu seamă )-uirearch* a rămas nucleul Rveselei şi +ătr0nei An%liiS p0nă @n pre/ent.versetul '( ': @ntruc0t acesta este unicul scop al remarcilor de aici cu privire la *ut"er.

este firesc ca multe dintre aspectele cele mai importante.per că necesara conci/ie a textului nu a dus la formulări eronate şi că am evitat.)tudies and Reflections of the Great Re%ellion.fiind reli%ia patricienilor ne%ustori din >landa Ove/i mai Aos.Elisa+eta.@n măsura @n care se ocupă numai de domeniul do%mei..anford.dar şi Brentano @i citea/ă mereu pe autorii moralişti Ode cei mai mulţi au au/it de la mine.de pildă caracterul raţional al acestui ascetism şi semnificaţia lui pentru viaţa modernă.>lden+arnevelt ' #u privire la evoluţia conceptului de puritanism ve/i.om+art. p .fără a4şi pune măcar pro+lema care dintre ele erau susţinute de sancţiuni reli%ioase eficace din punct de vedere psi"olo%ic Aote la pa%inile 9=4:' 2:2 = 8u mai tre+uie să su+linie/ că această sc"iţă.con%re%aţionişti.referinţele nu au inclus tot ce s4a folosit.comună tuturor autorităţilor cu interese pur politice5 Parlamentul *un% @n An%lia.ne%ativ. era.desemn0nd mişcările reli%ioase @nclinate spre ascetism din >landa şi An%lia.@nainte de orice.@n loc să mă las călău/it de acestea. drept codificatori ai re%ulilor de conduită. conţineau c0teva elemente preliminare ale acestei opere de mare @nsemnătate Din motive de spaţiu.să nu fi fost su+liniate de autorii teolo%i De la apariţia studiului de faţă.mai presus de toate.se +a/ea/ă @n totalitate pe formulările din literatura referitoare la istoria Bisericii şi a doctrinei 8u are nici o pretenţie la ori%inalitate Pireşte.< #0nd folosim termenul o facem @ntotdeauna @n sensul pe care 24a primit @n vor+irea populară din secolul al XL!!4lea.ar fi @nsemnat să dau dovadă de @n%0mfare .indiferent de or%ani/area +isericească sau de do%măinclu/0ndu4i astfel pe independenţi.desi%ur.@n %eneral.cel puţin@nţele%erea %reşită a unor fapte importante Anali/a aduce elemente noi celor care sunt familiari/aţi cu literatura teolo%ică numai prin aceea că totul este privit.ci@n maAoritate.aspectul acesta şi.am @ncercat.din punctul de vedere al pro+lemei noastre Din acest motiv.să mă familiari/e/ cu sursele istorice ale Reformei Dar dacă aş fi i%norat intensele şi precisele cercetări teolo%ice ale multor decenii.pe care l4am pomenit mai susa cărui Gerhard und "elanchton. @n do%mă semăna cu Biserica An%licană şi cu maAoritatea confesiunilor metodiste Po/iţia sa erastică Osusţin0nd suveranitatea statului c"iar şi @n c"estiunile le%ate de Biserică.cum e indispensa+il.tatele Uenerale din >landa şi.numai acele lucrări la care face trimitere acea porţiune din textsau care au o relevanţă directă pentru el Adesea este vor+a de autori mai vec"iacolo pro+lemele noastre au părut mai apropiate de ei Resursele pecuniare insuficiente ale +i+liotecilor %ermane au făcut ca @n provincii cele mai .+aptişti.menoniţi şi `uaZeri ) Paptul acesta a fost @nţeles complet %reşit @n discutarea acestor c"estiuni Mai ales .latura sociolo%ică au fost cercetate sistematic de către E Troeltsc". precum şi numeroasele recen/ii din Gott' Gel' Anz'.totuşi.pe c0t mi4a fost cu putinţă.

pentru secolul al XlX4lea Pentru Pranţa. Această carte este mult superioară celor ale .T$ermans.acum tre+uie să ne +a/ăm iarăşi pe micile cole%ii sectare do%matice < Despre #alvin şi calvinism.Wesle$.@n special Uroen van Prinsterer.apoi.pentru >landa modernăB apoi.lucrarea lui Pruin.=. şi.desi%ur. este cea dată de Dexter.alături de #arl$le.ife in England O2:<=.alături de Polen/.2:<.precum şi excelentul eseu al lui E Bernstein din Geschichte des )oziahsmus O.de exemplu.B A Do"ler. ediţia a treia.care urmea/ă să fie citate mai Aos.cu titlul de @mprumut.pp <( şi urm . să mă mulţumesc cu materialul avut la dispo/iţie @n Uermania Recent.la pro+leme de or%ani/are a +isericii.Gesch' der kerkel' an pol' geschillen in de Rep' de Ger' Prou' OAmsterdam. England and America Odouă volume.Masson şi 4 ultimul.utili/area +i+liotecilor en%le/eşti şi americane este aproape indispensa+ilă Dar pentru sc"iţa ce urmea/ă a fost necesar Oşi posi+il.i%erti:nsch.voi !.Geschiedenis u' h' Gaderland.şi mulţi alţi autori din prima perioadă ce nu sunt incluşi @n orpus Reformatorum' Pentru orice studiu temeinic.@n lucrarea sa olign*' #amp+ell.cea a lui 8a+er.Rise of the Duguenots> pentru An%lia.care @n scurt timp va fi di/olvat caracterul naţional şi va fi modificat total şi definitiv semnificaţia multora dintre instituţiile ţării De aceea.Die Aiederl' ref' Kirche OErlan%en.eparti anti1revolutionnaire et confessionel dans lCeglise des P'5' O2:.articolul despre Moraliştii en%le/i al lui E Troeltsc".ar fi recomanda+ili.importante i/voare sau articole să poată fi o+ţinute numai de la Berlin sau de la alte mari +i+lioteci.@n 3he Puritans in Dolland.2::. la care se adau%ă W N P 8u$ens.clasicii olande/i.ongregationalism of the .toţi autorii metodişti+aptişti şi `uaZeri..Baxterm.nu este @ntotdeauna critic şi netendenţios 2:' Etica protestantă şi spiritul capitalismului )tudien ovCer (ohan alvi:n. .mai cu seamă.pentru perioade foarte scurte Aşa stau lucrurile cu Loet.)oziallehren der christlichen Kirchen und Gruppen a aceluiaşi.alvinist of .@n afară de lucrarea fundamentală a lui Dampsc"ulte.@i recomand pe Macaula$. de Pierson este o scriere anticalvinistă extrem de parti/ană şi violentă Privitor la istoria calvinismului @n >landa.@n America.excelenta lucrare a lui Wein%arten. #ea mai +ună +i+lio%rafie Opeste şapte mii de titluri.(.ast FQQ Kears Oeste adevărat că se referă.pe l0n%ă Motle$.@n special.2:3<..3ien :aren uit den tachtig:arigen oorlog şi.Die englischen Revolutionskirchen' @n continuare.apoi Ta$lor.dar nu cel din urmă 4 RanZe Menţionăm acum lucrările lui Uardiner şi Pirt".@n Reafenz*klopădie fur protestantische 3heologie und Kirche..tendinţa caracteristică de a4şi ne%a propriile ori%ini sectare a determinat multe +i+lioteci universitare să nu ofere nimic nou sau foarte puţin din acest tip de literatură Acesta este un aspect al tendinţei %enerale către seculari/area vieţii americane..tutt%art..ve/i Baird.A Retrospect of the Religious .cea mai +ună sursă de informaţie este anali/a lui Eric" MarcZ...@n special dar nu exclusiv.a Dollande et lCinfluence de alvin O2:.

.etc Dacă @n cele ce urmea/ă @l voi supune pe cititor 4 şi mă voi supune şi eu 4 la penitenţa unor note "ipertrofiateacest lucru se datorea/ă necesităţii de a prileAui o reexaminare decisivă.citatele de aici provenind din volumul al !ll4lea al celei de4a treia ediţii..@n marile re%iuni unde a exercitat o influenţă dominantă şi care @n acelaşi timp au4fost lea%ănul culturii capitaliste Uermania răm0ne deocamdată la o parte.dintre numeroasele lucrări existente se distin%e cea a lui Do$le.c"necZen+ur%er.3he Puritan Repu%lic.ee+er%.nu @ntotdeauna aşa cum a fost' E de prisos să mai amintim că au fost mult utili/ate lucrările lui Darl Miiller.. @n cele ce urmea/ă.de exemplu.tre+uie să su+liniem clar că aici nu cercetăm concepţiile personale ale lui #alvin.nu ne preocupă @n mod determinant ori%ineaantecedentele şi evoluţia curentelor ascetice.mai ales pentru cititorii fără pre%ătire teolo%ică .cu toată claritatea extraordinară a ideilor sale.c"iar şi prin su%erarea unora dintre ideile asociate cu el.Austificarea mi sa părut adeseori @ndoielnică.Revell.Die Kirche von )chottland O2:==.@l anali/ăm @n forma pe care a luat4o la sf0rşitul secolului al XL!4lea şi @n secolul al XL!!4lea.ehre von der Rechtfertigung und Gersohnung O) voi .ci caluinismul 1 şi c"iar şi pe acesta.reformatS nu este totuna cu RcalvinistS : Re%ina nu a ratificat nici măcar Declaraţia Mniversităţii din #am+rid%eemisă de comun acord cu Ar"iepiscopul de #anter+ur$ pe tema articolului al XL!!4lea din cre/ul an%lican.expunerea lui .nu oferă totdeauna cititorului o si%uranţă deplină a o+iectivitătii Acolo unde el respin%e.pare să fi fost determinat adesea de propriile sale idei preconcepute5 Ritsc"l se refera la ceea ce el @nsuşi consideră a fi valori perene ale luteranismului Este un luteranism aşa cum ar fi tre%uit să fie Odupă Ritsc"l.specificităţile accentuate ale autorului care.acZ.a ideilor din acest studiu. apoi Daniel Wait 1oXe.denotă.Die christliche .aşa4numitul articol *am+et" din 2<3<.ve/i.coţia. Alte trimiteri vor fi menţionate la locul respectiv Privitor la diferenţele doctrinare. N BroXn.prin str0nsa @mpletire a expunerii istorice cu Audecăţi de valoare.3he Pilgrim =athers of Ae+ England and their Puritan )uccessors Oediţia a treia.lui Price 8DIstorI0 of Aonconformism0.oric0t de reticent aş fi să emit vreo Audecată proprie Mai departe.deoarece aici calvinismul pur nu a dominat nici o re%iune @ntinsă Desi%ur.de exemplu. şi literatura despre No"n Dnox @n ceea ce priveşte coloniile americane.expunerea care urmea/ă este @ndatorată mai cu seamă ciclului de prele%eri susţinut de .ceea ce autorul consideră.3he English in America.document .Zeats şi altora Pentru .ci luăm conţinutul lor de idei @n forma finală 9 #u privire la studiul de faţă.doctrină Aote la pa%inile :'4:= 183 luterană @n cadrul enormei diversităţi a ideilor şi stărilor de spirit reli%ioasec"iar şi ale lui *ut"er.c"necZen+ur%er despre care am vor+it deAa *ucrarea fundamentală a lui Ritsc"l. .de exemplu.fie şi doar provi/orie.

ci de !e"ova din Lec"iul Testament 2) #onform.care O@n opo/iţie cu formularea oficială.pp 2:.dat fiind că el evita.ea nu s4a putut menţine.care domină primele cărţi din !nstitutio hristiana. 3 $estminster onfession.*ondra.2:.pp <=< şi urm 2( Despre teolo%ia lui Milton.nu ne vom ocupa de ei 22 R1ic est fidei summus %radusB credere Deum esse clementem. ediţia a treia. şi @n spatele acestuia un Deus a%sconditus 4 un Dumne/eu ascuns.iar PrancZ una esenţialmente critică Milton este puritan numai @n sensul lar% al unei or%ani/ări ra2ionale a vieţii mundane @n conformitate cu voinţa lui Dumne/eu.Dumne/eul 8oului Testament avea o po/iţie dominantă.2:39. 2= orpus Reformatorum. şi urm .articolul Gott din Realenz*klopădie fur protestantische 3heologie und Kirche.cum dorea doctrina mai +l0ndă. @n ceea ce priveşte teolo%ia calvinistă @n %eneral.avo$ şi cu Danserd Knoll*Cs Declarations' Referitor la predestinare şi "u%"enoţi ve/i.2929 A se compara cu Declaraţia de la .@n Danserd Knoll*Cs onfession0 au insistat cel mai mult asupra predestinării exprese pentru moarte Onu numai admiterea damnaţiunii. susţinea @n mod expres că există predestinare şi pentru moartea veşnică Radicalii Ode exemplu.structurată cam sc"ematic.`ui sua voluntate nos damna+iles facitS.iar la +ătr0neţe a aAuns să @m+răţişe/e creştinismul a+solut li+er @n ceea ce priveşte independenţa faţă de tendinţele epocii sale. 2:93 Oun studiu superficial @n această privinţă este cel al lui Macaula$ prileAuit de traducerea lui .orientare ce repre/enta moştenirea trainică lăsată de calvinism @ntr4un sens foarte asemănător.ideea unei divinităţi transcendentale a o+ţinut preeminenţa @n evoluţia populară a calvinismului.ve/i lucrarea en%le/ă @n şase volume a lui Masson. a cincea ediţie oficială.@ntr4un anumit sens.2:<.pentru cele ce urmea/ă5 .cu .reflecţia asupra c"estiunilor metafi/ice Pe de altă parte.1eppeDogmatik der evangelisch1reformierten Kirche OEl+erfeld.e+astian PrancZ At0ta numai că Milton a fost o fire practic4po/itivă.Polen/.ve/i studiul lui Ei+ac" din 3heol' )tudien und Kritiken.el 2:= Etica protestantă şi spiritul capitalismului poate fi comparat.`ui tam paucos salvat.@ntre alţii. re%ăsită @n 2:') Oediţia Tauc"nit/.5 tatăl @ndurător şi +un din 8oul Testament.la #alvin.acesta este textul vestitului pasaA din De servo ar%itrio' 2' Adevărul este că at0t *ut"er.un despot samavolnic *a *ut"er.pp 2 şi urm .ca fiind inutilă şi primeAdioasă.!.c0t şi #alvin credeau @ntr4un Dumne/eu du+lu Ove/i o+servaţiile lui Ritsc"l din Geschichte des Pietismus şi Dostlin.desi%ur.alvins Prădestinationslehre O1alle.umner după Doctrina hristiana. *XXL!!. Pentru mai multe detalii.tern pe +a/a ei Milton s4a @ndepărtat @ncă de timpuriu de doctrina predestinării su+ forma celor două decrete.2.c"ei+e.dar a fost @nlocuită nu de Tatăl ceresc din 8oul Testament.Austum.şi +io%rafia %ermană a lui Milton scrisă de .şi PrancZ ar putea fi considerat un puritan #onsider0ndu4i pe am0ndoi nerepre/entativi.

>levian.ursa de inspiraţie a lui 1oorn+eeZ este @n principal primul capitol al Epistolei către Efeseni 8u e ca/ul să anali/ăm aici feluritele @ncercări inconsecvente de a com+ina responsa+ilitatea şi li+erul ar+itru al individului cu predestinarea şi providenţa divină. se poate afla nu @n instituţii sau corporaţii de +isericici @n tainiţele unei inimi sin%uratice. -is found not in institutions or corporations of c"urc"es.cea mai profundă comuniune Ocu Dumne/eu.dar nu era necesar pentru do+0ndirea m0ntuirii De aceea.au reuşit să impună principiul conform căruia copiii celor vi/i+il damnaţi să nu fie +ote/aţi Ode exemplu.copiii +eţivilor.p 3 Le/i şi 8u$ensop' cit'.dar @ncă nu era Rmaturi/atS pentru @mpărtăşanie.).aşa cum se demonstrea/ă acolo.+ote/ul era o+li%atoriu numai @n virtutea unei re%uli po/itive.el nu voia dec0t să4i aAute pe unii dintre cei că/uţi să se ridice 4 şi vă spun că Dumne/eu a murit numai pentru cei aleşi S OPredica rostită @n 2. .iar dorinţele lui.sonder supersti2ie' '2 Această atitudine ne%ativă faţă de cultura simţurilorS este.2< Pre/entarea de mai sus a doctrinei calviniste poate fi citită @ntr4o formă apropiată de a noastră @n 3heologia practica a lui 1oorn+eeZ OMtrec"t. Oart )'.după doctrina cea mai consecventă. de/vrăAirea lumiiJ ve/i celelalte eseuri din lucrarea mea $irtshaftsethik der $eltreligionen' Po/iţia distinctă a vec"ii etici e+raice faţă de cea e%ipteană şi cea +a+iloniană.* !!.M$tten+o%aert.aşa cum a arătat .De su%st' =oed'. Aote la pa%inile :<4:: 2:< Această ad0ncă @nsin%urare lăuntrică a individului a fost adoptată şi de către Aanseniştii de la Port Ro$al care erau şi ei predestinaţionişti 29 #ontra `ui "uiusmodi coetumS Oadică o +iserică @n care există o @nvăţătură curată.+ut in t"e secrets of a solitar$ "eartS. !!.declară DoXden @n punctul decisiv al remarca+ilei sale cărţi Puritan and Anglican Op ')=.l0n%ă Ro%%e. .!!. recomanda ca adultul care dorea să fie +ote/at.să fie +ote/at numai @n ca/ul @n care sc"im+area lui era ireproşa+ilă.independenţii scoţieni şi en%le/i.2..@n acest fapt fundamental5 respin%erea ma%iei sacramentale ca o cale spre m0ntuire '( Tot astfel.c 25 De praedestinatione 4@n mod semnificativ.puritani convinşi.T"e deepest communit$S Ocu Dumne/eu.inodul de la Edam din 2<:.e spune că Dumne/eu şi4a trimis Piul pentru a m0ntui neamul omenescdar nu acesta i4a fost scopul. Rcontemnunt f J salutis suae cerţi esse non possuntB et `ui in illo contemtu perseverat electus non est.aşa cum a făcut4o Au%ustin @n prima sa @ncercare de a4şi ela+ora doctrina 2.acest para%raf urmea/ă imediat după titlul De Deo' . @nc0lcită este şi ar%umentarea rolului lui #"ristos@n Danserd Knoll*Cs onfession' Peste tot se presupune că Dumne/eu nici măcar nu ar fi avut nevoie de această intermediere 23 Referitor la acest proces REntzau%erung der $elt.sacramente şi disciplină +isericească.şi de/voltarea ei după epoca profeţilor au constat. p ''' 2: R.2.p ')'.cu care era str0ns @nrudită prin conţinut.(3 la BroeZ..

se situea/ă @ntr4o po/iţie asemănătoare Prietenii @şi oferă rareori sfatul @ntru slava lui Dumne/eu.el 4 omul care cunoaşte 4este or+ @n ceea ce priveşte cau/a oricărui alt om.1alle.c"ăffer.A%h' d' 5eri' Akad' O23(<.p 2:9 ?i P" N .utili/ea/ă acelaşi cuv0nt @ntr4un alt sens.iar individualismul său manifestat prin retra%erea departe de lume.şi ceilalţi @nţele% nişte 2:.după +unul lor plac ') ?i.desi%ur 4 cu doctrina catolică de mai t0r/iu Pe de altă parte pesimismul profund al lui Pascal.@ntr4un contrast 4 mai puţin cate%oric. op' cit'.pence.dar poate că au dreptate şi cei pe care4i atacă prin o+servaţiile sale.@n fiecare dimineaţă @nainte .op' cit'. p 22.de orientare istorică a conceptelor ar fi extrem de valoroasă din punct de vedere ştiinţific Desi%ur.ot"ers so far.efectul este diametral opus dacă instinctul ludic @i determină pe anumiţi istorici să definească noţiunea @n aşa fel @nc0t să o poată folosi pentru etic"etarea oricărei epoci istorice.DoXden.atunci c0nd numeşte Evul Mediu Repoca unei individualităţi accentuateS.totodată.factorii iraţionali aveau pe atunci o importanţă pe care @ntre timp şi4au pierdut4o El are dreptate.dar vede foarte +ine c0nd e vor+a de a sa .@n aşa fel @nc0t să nu fie afectat de de/amă%irile lor Astfel filo/ofea/ă T"omas Adams OWorZs of the Puritan Divines.*eip/i%.. R1eS Oomul care cunoaşteJ Ris +lind to no manHs cause.luteranismul a fost numit individualist fiindcă nu tinde spre o re%lementare ascetică a vieţii !ar Dietric" .+ut +est si%"ted in "is oXn 1e confines "imself to t"e circle of "is oXn affairs. Rand t"erefore learns to trust "imself ever.@n această privinţă. Baile$ 8Pra#is pietatis.+a/at de asemenea pe doctrina ale%erii prin %raţie.din expunerea de faţă @ntr4un alt sens al cuv0ntului.29'=.căci şi unul. Lede falsitatea lumii şi de aceea @nvaţă să ai+ă @ncredere numai @n el.and t"rusts not "is fin%ers into needless fires 1e sees t"e falseness of itS Oa lumii. mai recomandă ca.@n lucrarea sa Reur Beurteilun% des Wormser DonZordatsS.and not to +e dama%ed +$ t"eir disappointmentS..deoarece pentru evenimentele relevante pentru istoric.292'.sperăm. Etica protestantă şi spiritul capitalismului lucruri cu totul diferite atunci c0nd vor+esc despre individualitate şi individualism Uenialele formulări ale lui NaZo+ BurcZ"ardt sunt astă/i parţial depăşite.de cele mai multe ori făc0nd4o cu intenţii lumeşti Onu neapărat e%otiste..nu se @ncadrea/ă c0tuşi de puţin @n atitudinea catolică oficială Le/i.astfel că o anali/ă temeinică..rareori @n ceilalţi.Pra#is pietatis Oediţia %ermană.e măr%ineşte la sfera propriilor pro+leme şi nu riscă să pună m0na @n foc pentru o cau/ă care nu42 interesea/ă O .unde este citată lucrarea lui 1oni%s"eim despre Aanseniştii france/i '= Acelaşi lucru este vala+il şi pentru Aansenişti '< Baile$.nota 2( de la cap ). un element fundamental al puritanismului '' Termenul RindividualismS are cele mai felurite sensuri #eea ce se @nţele%e aici prin el va re/ulta.@nsă.este de provenienţă Aansenistă.p 29.@n 3heologische 5edenken Ocf ediţia a treia.provenind tot de acolo.

să ne @nc"ipuim că mer%em printr4o pădure săl+aticăplină de primeAdii.care @n esenţă aprecia ca fiind inutilă orice preocupare a statului şi a Bisericii pentru etică şi m0ntuirea sufletului.din punctul nostru de vedere.@n ceea ce priveşte @ndatorirea de a ne iu+i duşmanul5 RDeni`ue "oc ma%is non ulcisimur.pe !eremia 29<5 RBlestemat să fie omul care se @ncrede @n omS Pentru a aprecia Aust strania mi/antropie a unei asemenea concepţii despre viaţă.p .nota )= '.fără excepţie.de a ieşi printre oameni. scrisă @n spiritul Prăţiei Morave.tatele Uenerale din Kările de Nos Mrmarea a fost constituirea de conventicule Ode exemplu.@l citea/ă @n acest sens.raţionale !ndividul nu se implică niciodată emoţional @n ele Uloria lui Dumne/eu.necesitate care re/ultă din cerinţa de R@ncorporare @n trupul lui #"ristosS O#alvin.@n lucrarea sa !dea fidei fratrum.unde @l ru%ăm pe Dumne/eu să ne dăruiască Rmantia prevederii şi a dreptăţiiHH Acest sentiment este caracteristic tuturor variantelor ascetismului.<.2(. centrul de %reutate al pro+lemei se situea/ă @n altă parte Acea idee do%matică ar fi putut apărea şi @n ca/ul @n care Biserica ar fi avut un caracter pur . Desi%ur.22.!nstit' hrist' !!!.fasc '.ve/i mai Aos.ve/i +io%rafia lui Proude din colecţia English "en of . !!.e un +aptist calvinist ri%orist )( Este tentantă referirea la importanţa. apoi sc"iţa superficială a lui Macaula$ 8"iscellaneous $orks.personal.tradimus ultori Deo f J duo Aote la pa%inile ::43( 2:9 `uis plus se ulscitur.ca şi propria m0ntuire. !.`uo proximum inultum no+is.e G Re&' Ps*ch'.ve/i lămuririle oferite de 1oorn+ecZ 83heologia practica.2=.pe care 24a avut pentru caracterul social al creştinătăţii reformate ideea calvinistă potrivit căreiapentru a fi m0ntuit.şi i4a făcut pe mulţi pietişti să alea%ă o viaţă de eremit @n miAlocul lumii #"iar şi .etters.indiscuta+il mare.a dus @n numeroase r0nduri la inter/icerea ei 4 de exemplu.de către .sunt prea simple pentru o pro+lemă psi"olo%ică at0t de complicată cum este spovedania '9 Paptul acesta este extrem de important pentru interpretarea +a/elor psi"olo%ice ale structurilor sociale calviniste Ele se @ntemeia/ă toate pe motivaţii individualiste.pan%en+er%.răm0n mereu deasupra pra%ului conştiinţei Acest fapt imprimă şi astă/i unele particularităţi or%ani/ării sociale a popoarelor cu un trecut puritan ': Tendinţa fundamental antiautoritară a doctrinei. Bun$an era indiferent faţă de diferenţele dintre variantele calvinismuluidar el.eo minus id pro ipso a%it Deus S E aceeaşi transferare a ră/+unării ca şi cea din părţile ulterioare exilului din Lec"iul Testament5 o su+tilă amplificare şi rafinare a sentimentului de ră/+unare @n comparaţie cu străvec"iul Roc"i pentru oc"iHH @n ceea ce priveşte iu+irea faţă de aproapele tăuS.explicaţiile lui Mut"mann.confesionalul nu avea numai acest efect De pildă.p ''9. se impune de la sine Dar.după 2.tre+uie să fii primit @ntr4o comunitate supusă poruncilor divine.p ::'. !.. '3 #u privire la Bun$an.la p ):'.

nepotrivită pentru o fiinţă %0nditoare. !L.atitudine americană tradiţională.este determinată indirect.deci nedeterminat raţional.descătuşate de doctrina predestinării. iar condamnarea aspră a idolatri/ării celor trupeşti şi a oricărei dependenţe de relaţiile personale dintre oameni nu putea dec0t să oriente/e pe neo+servate această ener%ie pe fă%aşul unei activităţi o+iective Oimpersonale.aceasta le ia oamenilor minţile.aşa s4a şi @nt0mplat @n sine.precum şi a ordinii sociale.poate fi suspectat uşor @n orice etică puritanăprecum şi @n oricare altă etică ascetică.rolul "otăr0tor @l are credinţa că un creştin @şi dovedeşte starea de %raţie printr4o activitate in ma:orem Dei glonam.hristian Director*.to !ove an$ one fart"er t"an reason Xill alloX us f J !t ver$ often taZet"s up menHs minds so as to "inder t"eir !ove of Uod S 4 Este o faptă iraţională.aşa cum o formulea/ă Baxter @n deplin acord cu raţionalismul li+eral de mai t0r/iu 8 hristian Director*.cit0nd cam forţat din Romani 3).pe l0n%ă alte motive solide %enerate de sentimentele democratice.ener%iile active ale celor aleşi.din refu/ul idolatri/ării fiinţei umane #ondamnarea serviciilor personale..pe care le4am constatat @n Uermania din 2:9: @ncoace Pe de o parte.instituţional şi.şi de această tradiţie *a fel stau lucrurile şi cu relativa imunitate !a ce/arism a popoarelor care au fost puritane şi.iar acestea nu pot fi dec0t impersonale 2:: Etica protestantă şi spiritul capitalismului >rice raport personal dictat pur şi simplu de sentimente.@n %eneral.@n privinţa prieteniei5 R!t is an irrational act.'.ci or%ani/area celor ce ţin de ea @n conformitate cu voinţa .p '<).utilul po/itiv5 nu fiinţa de dra%ul ei @nseşi.p0nă la a le st0nAeni iu+irea faţă de Dumne/eu OBaxter..se confundă cu efortul de raţionali/are a lumii Mai ales ideea potrivit căreia +unăstarea pu+lică.+inele celor mulţi.drept miAloc de mărire a %loriei sale.aceea ce a iu+i pe oricine mai presus dec0t ne @n%ăduie raţiunea f J Poarte adesea.se manifestă o @nclinaţie mai puternică de a acorda marilor oameni .@n comparaţie cu multe fenomene.a De aceea.and not fit for a raţional creature. 8e vom @nt0lni @n repetate r0nduri cu asemenea ar%umente #alviniştii sunt fascinaţi de ideea că @n alcătuirea lumii.p '.tre+uie să fie pusă @naintea oricărui +ine personal sau privat al individului >ric0t de @nvec"ită ar fi fost această idee.e0 re/ulta.drept idolatri/are a unor făpturi omeneşti Mrmătorul avertisment o dovedeşte cum nu se poate mai clar Oalături de cele arătate mai sus.ideea nu poseda acea putere psi"olo%ică aptă de a tre/i iniţiative creatoare de comunităţi cărora să le confere o asemenea putere cum deţinea calvinismul Această tendinţă de %enerare a comunităţilor s4a manifestat tocmai @n afara or%ani/aţiilor +isericeşti poruncite de Dumne/eu Aici. #reştinul care ţine la confirmarea predestinării sale lucrea/ă pentru scopurile lui Dumne/eu.Dumne/eu tre+uie să fi dorit.pentru puritanism.@ntre un om şi altul. !L.sau Rt"e %ood of t"e man$S.după cum se ştie.at0t po/itive c0t şi ne%ative.cu atitudinea mai distantă din punct de vedere emoţional a en%le/ilor faţă de marii lor oameni de stat.

9:..op' cit'0 consideră că @n #"ina trăiesc circa cinci/eci de milioane de familii Dintre cei o mie de misionari.pe de altă parte.după cum nu avea nici o importanţă dacă @nţele%eau. cap XL!.@n o mie de /ile.se poate o+serva din atitudinea participanţilor la hina !nland "ission şi !nternational "issionaries Alliance Ove/i @n această privinţă WarnecZ. şi.RsocialăS fără nici o alu/ie la @nţelesul modern al cuv0ntului@nsemn0nd doar activitatea @n cadrul or%ani/aţiilor politice.fiind admisă numai @n forma impersonală.se repudia/ă orice idolatri/are isterică a acestora şi ideea naivă conform căreia o+edienţa politică ar putea fi datorată cuiva din recunoştinţă @n ceea ce priveşte credinţa @n autoritate.ci sporirea %loriei divine #alvinismul ca atare nu este răspun/ător pentru aceste performanţe de /el misionar.cinstirea cuvenită.o mie numai pentru #"ina.apoi şi @n viaţă la modul %eneral.calvinismul a reali/at educaţia +isericească .mari %rupuri de misionari Ode exemplu.fiecare ar putea să ai+ă contact cu p0nă la cinci/eci de familii pe /i Oc. au fost ec"ipate pentru a le vesti pă%0nilor Evan%"elia.@ntruc0t #"ristos ar fi poruncit acest lucru.@n domeniul vieţii comunitare reli%ioase.2. #u c"eltuieli fa+uloase.copul nu era m0ntuirea sufletelor celor avuţi @n vedere Oaceastă sarcină revenindu4i lui Dumne/eu 4 practic.@ntruc0t ele au o +a/ă interconfesională Personal#alvin nu considera că misiunile @n r0ndurile pă%0nilor ar fi o @ndatorire- .deoarece @n acest fel ar putea fi primeAduită o+edienţa faţă de Dumne/eu Le/i Baxter.de exemplu.hristian Director* Oediţia a doua.astfel.lor @nşişi 4 şi neput0nd fi influenţată @n nici un mod de miAloacele educative ale Bisericii.Evan%"elia ar putea să le fie vestită tuturor c"ine/ilor Aceasta este exact sc"ema după care.sau @n mai puţin de trei ani.nu se @ncadrea/ă @n cercetarea de faţă Aote la pa%inile 3(432 2:3 )2 Lom avea @ncă multe prileAuri de a discuta despre raportul dintre consecinţele do%matice şi cele practic4psi"olo%ice Este de prisos să preci/ăm că acestea două nu sunt identice )' Desi%ur. .Gesch' d' prot' "issionăren.orientată spre conţinutul .dar.. )= #e anume poate @nsemna o asemenea iu+ire impersonală a aproapeluideterminată de orientarea vieţii exclusiv după voinţa lui Dumne/eu.prin predici am+ulante.2.aveau să +eneficie/e de m0ntuire.c"iar şi a oamenilor desăv0rşiţi şi eminenţi. pp 33.măcar din punct de vedere %ramatical.lim+a misionarilorB @n principiu.@n sens strict literal.condiţion0ndu4şi astfel revenirea 8u conta dacă pă%0nii aceştia aveau să fie c0şti%aţi pentru creştinism şi.cripturiiB tot un păcat este şi supraaprecierea.222.ca atare.p <.+isericeşti şi @n alte forme de or%ani/are socială )) RPaptele +une săv0rşite @n alt scop dec0t acela al cinstirii lui Dumne/eu sunt păcătoaseS 8Danserd Knoll*Cs onfession.Dumne/eu sin%ur "otăra aceste lucruri 1udson Ta$lor Ove/i WarnecZ.aplicat mai @nt0i @n Biserică.aceasta este un păcat.emnificaţia politică a respin%erii idolatri/ării fiinţei omeneşti şi principiul conform căruia numai Dumne/eu ar tre+ui să domnească.

erau duşi la +iserică @n formaţie de paradă. numai opera lui Dumne/eu #u toate acestea.etica de la Port Ro$al.deşi @n alte privinţe le este adversar.@n anii patru/eci ai secolul al XlX4lea.ceea ce pentru sensi+ilitatea faţă de trecut era.ne vom referi la domeniul carităţii Bisericii Reformate.restul privindu42 numai pe Dumne/eu >menia relaţiilor cu aproapele pare să fi dispărut Acest lucru se constată @n cele mai diversificate situaţii Astfel.catolice Ove/i 1oni%s"eim.nu una populară Această afirmaţie este corectă numai dacă identificăm RpoporulS cu masa păturilor inferioareneinstruite @nsă c"iar şi aici.conform căreia ne manifestăm iu+irea de aproape prin @ndeplinirea poruncilor lui Dumne/eu.prin urmare.deşi orice sentiment personal omenesc ar fi tre+uit să se simtă ofensat de această mascaradă Lom vedea @n continuare cum stau lucrurile @n amănuntele activităţii profesionale private Desi%ur.desi%ur. 1undes"a%en 85eitr' z' Kirchenverfassungsgesch' und Kirchenpolitik.care @n anumite privinţe este pe +ună dreptate cele+ră5 orfanii din Amsterdam.op' cit'0' ).ci şi oamenii săi ştiau foarte +ine despre ce era vor+a.toate acestea nu indică dec0t o tendinţă.spre slava lui !n acest fel. 24a folosit ca paradi%mă a efectului do%mei.ife.că tocmai RmaseleHH Oav0nd @n vedere mica +ur%"e/ie olande/ă.este evident că ele @şi au ori%inea @n sfera de idei din etica puritană.p 9'.aproapele primeşte ceea ce i se cuvine. deţineau o mentalitate pătrunsă de doctrina predestinării >ricine respin%ea du+lul decret era declarat eretic şi era mar%inali/at #"iar şi lui Do"ler i s4a pus @ntre+area c6nd anume a renăscut Odin punctul de vedere al predestinării.ca să cităm o rămăşiţă a acestei atmosfere..datorită orientării sale misticeextramundane şi.sau @n com+inaţie de roşu cu verde.iar mai t0r/iu vom fi nevoiţi să operăm şi noi @nşine anumite delimitări Dar a tre+uit s4o consemnăm aici ca pe o tendinţă foarte importantă a acestei reli%io/ităţi ascetice )< Din toate aceste puncte de vedere. !.le recunoaşte influenţa considera+ilă asupra calităţii clerului Este cu totul exclus ca pietiştii reformaţi care au participat la . p 29. Predestinarea 24a condiţionat şi pe Da #ostacondiţion0nd de asemenea şi separarea %rupului de DocZ 8u numai #romXellpe care eeller 8Das theologische )*stem N+inglis.iar Baxter 8.ea nu are dec0t o vala+ilitate strict limitată Do"ler 8op' cit'0 a descoperit.un spectacol foarte @nălţător >rfanii sluAeau astfel %loria lui Dumne/eu.iar canoanele sinoadelor de la Dordrec"t şi Westminster cu privire la doctrină erau c"estiuni naţionale de mare anver%ură 3r*ers şi e:ectors ai lui #romXell admiteau numai predestinaţionişti.ca un fel de costum de +ufon. 2:.deoarece expansiunea +isericii este unius Dei opus. susţine punctul de vedere at0t de frecvent repetat că do%ma predestinării ar fi fost o doctrină teolo%ică..deşi axată pe predestinare.cu-pantalonii şi vestoanele lor care @n 23( Etica protestantă şi spiritul capitalismului secolul XX @ncă mai sunt @mpărţite vertical Oo Aumătate fiind roşie şi cealaltă nea%ră.este @ntru totul diferită.=-2 p )9.

asemenea lui Baxter Odeşi @n mai mică măsură.conventiculele en%le/e şi olande/e să nu fi avut o idee clară @n ceea ce priveşte doctrina Tocmai aceasta i4a adunat laolaltă.@n sf0rşit.depindeau de individul concret.au pornit @ntotdeauna de la această emancipare )9 Tot astfel după cum la Bun$an 83he PilgrimCs Progress0. dar nu au apărut şi consecinţe privitoare la raţionali/area vieţii.su+ diverse forme.@n căutarea stării de certitudo salutis' #atolicismul tradiţional.@n ansam+lul ei Toate marile revivals +isericeşti.nu m0ntuirii din lumea de apoi @n consecinţă.@şi extra%e evident 8ote la pa%inile 3243' 232 impresiile @n principal din situaţii %ermane Antipatia sa se @ntemeia/ă pe opinia la care a aAuns strict pe calea deducţiei.le4a influenţat evoluţia din tinereţe5 Milton.să indice aspectele ei de doctrină teolo%ică #el mai important este faptul că se respin%ea mereu punctul de vedere conform căruia individul ar tre+ui să se considere ales şi să se confirme Le/i.li+er4cu%etătorul de mai t0r/iu Emanciparea lor ulterioară faţă de interpretarea strictă a doctrinei corespunde total evoluţiei pe care a parcurs4o @n aceeaşi direcţie şi mişcarea reli%ioasă. ea constituie @ntr4 un mod at0t de frapant starea de spirit fundamentală ): Pentru luteranul din perioada epi%onică.pentru care lipsea sancţiunea reli%ioasă Le/i şi disertaţia teolo%ică de la 1eidel+er% a lui P Mlric" 8Die Gorher%estimmungslehre im !slam und hristenheit.cel puţin @n >landa şi maAoritatea celor din An%lia.această @ntre+are @nsemna mai puţin .aspectul cel mai important din punct de vedere eticconfirmarea celui care crede @n predestinare.şi se aplica destinelor păm0ntene.@ntr4adevăr.de exemplu la Baxter.lipsită de orice temei Aceleaşi consecinţe au apărut @n cadrul !slamului Dar de ceI Deoarece concepţia islamică se refera la predeterminarenu la predestinare.mai presus de orice.@n sensul că doctrina ar tre+ui să conducă @n mod necesar la fatalism moral şi la antinomism eeller 8op' cit'0 a respins această părere Pe de altă parte.această doctrină care.toate marile fi%uri ale puritanismului O@n cel mai lar% sens al cuv0ntului.căreia @i lipsea ideea raţională de confirmare. 8u vom examina aici @n ce măsură era corectă credinţa lui Pascal @n predestinare 1undes"a%en. Aceste modificări ale doctrinei care au apărut @n practică.nu i4au afectat esenţa.o asemenea conclu/ie nu era.de exemplu Ad van W$cZ 3ract' de praedestinatione ODoln.şi PranZlin.putea să arate ce @nsemna şi ce nu @nsemna ea.căruia doctrina nu4i este deloc a%rea+ilă.at0ta timp c0t nu se atin%ea ideea că ale%erea de către Dumne/euşi confirmarea acesteia.căruia predestinarea nu4i era c0tuşi de puţin străină ca doctrină e/oterică. au pornit de la.pentru doctrina catolică.29(:.este caracteristic faptul că @n am+ele ca/uri era vor+a de o com+inaţie @ntre doctrina predestinării şi o reli%io/itate +a/ată pe starea emotivă Pentru această com+inaţie.prin serio/itatea ei sum+ră.nu Auca nici un rol @n islamism De aici nu putea decur%e dec0t nemăr%inita viteAie a ră/+oinicului Oca la "oira0.. 232'.nu se poate ne%a că un asemenea de/nodăm0nt era posi+il Despre el pomenesc Melanc"t"on şi Wesle$ Totuşi.

)9.a ocupat un loc central pentru orice reli%ie m0ntuitoare fără sfinte tainefie ea +udd"istă.op' cit'.2.roade ale credinţei 8!nstit' !!!. p =: == Astfel.pp ::) şi urm Le/i @ncă o dată. XX!L.doar nişte Rslu%i nefolositoareS.de exemplu.adevărata Biserică a fost caracteri/ată iniţial de doctrina pură şi sacramente.evoluea/ă @n paralel cu modificarea treptată a doctrinei lui #alvin *a fel ca la *ut"er.op' cit'.conştiinţa care credinciosului autentic nu4i poate fi niciodată răpită =2 Doctrina calvinistă strictă se referea la credinţă şi la conştiinţa comuniunii cu Dumne/eu prin sacramente.c"iar şi făc0nd a+stracţie de do%ma predestinări 8u pentru că cel dint0i s4ar fi interesat mai puţin de m0ntuirea sufletului său. ca atare.pp :9 şi urm precum şi alte pasaAe !a 1eppe.de exemplu.ca şi @n modul @n care pe la sf0rşitul secolului al XL!4lea se do+0ndea @n Kările de Nos calitatea de mem+ru al Bisericii Osupunerea expresă faţă de disciplina Bisericii fiind condiţia esenţială. le oferă aleşilor perspectiva unei certitudini ne@ndoielnice a %raţiei. @ntoarcerea practică spre confirmarea credinţei prin fapte.'.@n această privinţă.deşi răm0nem.op' cit'.dar ulterior disciplina a aAuns să fie pusă pe o po/iţie de e%alitate cu cele două Această evoluţie poate fi urmărită.cu toate faptele noastre.orpus 3heohgiae.De su%stantia foederis gratui2i inter Deum el electos O2<:<.o+servaţiile lui .nu tre+uie sa trecem cu vederea faptul că pro+lema lui certitudo salutis.. păcat de moarte şi păcat care se poate ierta. =' Le/i.c"ei+e..2.care este caracteristică ascetismului.datorită modului @n care a evoluat Biserica *uterană.Dogmatik der ev' ref' Kirche O2:.>levian. pp 23=4 23<.'.menţion0nd numai @n treacăt Rcelelalte roade ale spirituluiS Le/i pasaAele respective la 1eppe.iar lupta @mpotriva răului durea/ă toată viaţa Dar c"iar şi alesul tre+uie de multe ori să lupte un timp @ndelun%at pentru a do+0ndi acea certitudo pe care i4o dă conştiinţa datoriei @mplinite.caracterul ei de instituţie ce conferă m0ntuirea s4a situat pe primul plan.@n pasaAele din 1eppe.p ='< #alvin @nsuşi a respins ideea că faptele +une ar indica +unăvoinţa lui Dumne/eu.de exemplu.p ='< =) Le/i..Aainistă 192 Etica protestantă şi spiritul capitalismului sau de oricare altă confesiune Aici @şi au ori%inea toate impulsurile psi"olo%ice cu caracter pur reli%ios )3 Acest lucru este preci/at @n mod expres @n scrisoarea adresată lui Bucerorp' Ref' '3.dec0t pentru calvinist.ci fiindcă.Dogmatik der ev' ref' Kirche O2:.iar atunci numai o .):.la fel ca @n doctrina catolică Primul %en de păcat este un simptom de lipsă a stării de %raţie.şi 1eide%%er.ca şi pentru luterani.c"necZen+ur%er.p '<9..la Baxter reapare deose+irea dintre mortal şi venial sin. p )( =( ?i $estminster onfession OXL!!!.deşi acestea erau pentru el.astfel @nc0t individul se simţea ca un o+iect al atenţiei sale şi adăpostit de aceasta Este @nsă caracteristic faptul că pietismul a fost acela care a provocat această pro+lemă şi la luteranism Totuşi.@n această privinţă.

totuşi-4 şi la No"annes Uer"ard. *a Aansenişti lipseşte orice urmă a le%ăturii dintre certitudinea m0ntuirii şi activitatea laică #oncepţia lor despre profesiune are.cu diverse nuanţe.lucrare inter/isă de .şi @n cele indiene #um ar fi fost posi+il altfelI =3 @ntr4adevăr..oferite nu numai de ordinea socială.sensul acceptării unei situaţii de viaţă date.ci @n istoria tuturor reli%iilor 4 de exemplu. lucrare plină de claritate care tre+uie să fie comparată cu cele ce urmea/ă ! s4a reproşat su+linierea excesivă a ideii de certitudo salutis' 8umai că aici tre+uie să operăm o distincţie @ntre teolo%ia lui #alvin şi calvinismprecum şi @ntre sistemul teolo%ic şi necesităţile asistenţei spirituale Toate mişcările reli%ioase care au cuprins mulţimi mari de oameni au pornit de la @ntre+area5 R#um pot să mă asi%ur că voi fi m0ntuitIS După cum am mai spusea Aoacă un rol central nu numai @n ca/ul de faţă.tatele Ueneralec.' Aote la pa%inile 3'43= 23) =.convertire a @ntre%ii fiinţe umane mai poate oferi o şansă se do+0ndire a %raţiei #el de4al doilea %en de păcat nu este incompati+il cu starea de %raţie =< !n acest sens se exprimă. că pro+lema m0ntuirii individuale este aceeaşi.nu pot determina dec0t renunţarea la lume. p '.c"iar @n sensul discutat aici @n cartea a patra a lucrării sale Geschichte des Pietismus Ovoi !!.Baxter.c"ortin%"uis.edX%icZ1oorn+eeZ Le/i şi exemplele lui .pp ) şi urm .datorită păcatului ori%inar.potrivit căreia @nclinaţia spre +ani şi asce/a profesională sunt un miAloc inventat pentru ne @nşela cu privire la propria nimicnicie morală @n vi/iunea lui.op' cit'. şi mai ales @n conclu/ia acestei lucrări Recomandarea muncii profesionale ca miAloc de a alun%a teama de propria inferioritate morală aminteşte de interpretarea psi"olo%ică a lui Pascal.de pildă.@n disertaţia sa citată Oparte a unei lucrări mai ample pe care. =9 După cum susţine Baxter @n numeroase pasaAe din hristian Director* Ope care le vom examina mai t0r/iu. este foarte frecventă Le/i. #onceperea stării de %raţie ca un fel de stare socială Ocam ca aceea a asceticilor de la @nceputurile Bisericii.op' cit'.@mpreună cu convin%erea că tot ce ţine de fiinţa omenească este nevrednic.sperămo va continua.Ritsc"l consideră că introducerea acestui concept @n luteranism ar repre/enta o resuscitare sau o preluare a unor elemente catolice El nu contestă Op 2(.8icolai Meisner.astfel că recomandă contemplaţia ca unic miAloc de a ne despovăra de apăsarea păcatului şi de a o+ţine certitudinea m0ntuirii Dr Paul 1oni%s"eim a făcut o anali/ă pertinent a noţiunii de profesiune la catolicismul autentic şi la Aansenism.credinţa @n predestinare.Det innige hristendom.c"necZen+ur%er.nu se poate ne%a că de/voltarea deplină a acestui concept s4a produs a+ia @n epoca luterană t0r/ie OPraetorius.ca @n catolicism.@n mult mai mare măsură dec0t cea luterană şi cea autentic catolică. #onceptul este pre/ent.at0t la *ut"er c0t şi la misticii .Baile$. O29=(. =: Aceste idei sunt conţinute şi @n studiul lui *o+stein din =estga%e fur D' Dohzmann. pp 2)3 şi urm .ci şi de %lasul propriei conştiinţe O1oni%"seim.

ve/i introducerea la studiile privind etica economică a reli%iilor universale R$irtschaftsethik der $eltreligionen0' <2 !n această ipote/ă.p 2)).Aoaca dulcea%ă cu R+l0ndul copil lisusS din 23= Etica protestantă şi spiritul capitalismului literatura mai t0r/ie şi.noaptea.de pildă.doar o cate%orie limitată de lucrări Această trăsătură .dacă omul s4a pre%ătit pentru lucrarea sa şi are deplină credinţă @n virtute.la Be/a 8De praedestinat' doct' e#' praelect' in Rom' Ma.@n special.a sanctificatione ad fidem 4 ascendimus5 ita ex certis illis effectis non `uamvis vocationem.că ordinea ce se instaurea/ă @n %0ndurile referitoare la activitatea laică este un efect practic al contemplaţiilor nocturne pe care el le recomanda.op' cit'0 că li+ertatea misticului ar fi constat exclusiv @n retra%erea din lume Tauler.@nainte de a adormi.dar crede că soluţiile celor două părţi sunt diametral opuse Desi%ur.printre altele.ca i/vor al cultivării relaţiilor de nuntire cu #"ristos Dar nu cumva această doctrină a @mpărtăşaniei a favori/at. Aşadar.c"necZen+ur %er.pe de o parte.et ex "ac vocatione electionem et ex electione donum praedestinationis in #"risto tam firmam `uam immotus est Dei t"ronus certissima connexione effectorum et causarum colli%imusS Dar tre+uie să fim prudenţi cu privire la semnele damnării.5 R.cu Dumne/euJ. Rap" E%lino exc 2<:=.putem constata faptul asupra căruia vom mai reveni5 contemplarea mistică şi atitudinea raţională @n privinţa profesiunii nu se exclud reciproc . care @nsă citea/ă.ituaţia contrară se produce a+ia atunci c0nd reli%io/itatea ia un caracter direct isteric.nu pot @ndră/ni să emit o Audecată proprie E clar că oricine simte că aerul care adie @n =reiheit eines hristenmenschen este altceva dec0t.op' cit'.nevoia de confirmare practică prin activitatea laică <' Le/i.sed efficacem illam.ar%umenta.atunci.prin disciplina sa lăuntrică.catolici.de aici re/ultă necesitatea tainei pocăirii.desi%ur. fii )2:.menţinerea elementului mistico4ma%ic @n doctrina luterană a @mpărtăşaniei a avut cu si%uranţă alte motive reli%ioase dec0t acea cucernicie +ernardinicăRacea Ratmosferă de #0ntarea #0ntărilorS la care revine mereu Ritsc"l.@nsă.nici c"iar la toţi pietiştii <( Referitor la aceasta.iar peste /i omul este cu at0t mai mult călău/it @ntru pace şi dumne/eire.cu c0t este mai profund unit cu Dumne/eu5 atunci.@n consideraţiile sale at0t de interesante ţin0nd de psi"olo%ia reli%iei.dec0t starea de spirit reli%ioasă a lui Tauler Tot astfel.de asemenea.toate lucrările lui se ordonea/ă De aceea.de exemplu.lucrările sale devin virtuoase şi divineS 8Predigten.iar pentru reformaţi.@n ca/ul insomniei R8umai @n felul acesta fprin unirea mistică.nu e deloc corect să se afirme Op 22.calvinismul intră @n tan%enţă cu catolicismul oficial Pentru catolici.raţiunea se limpe/eştecreierul c0şti%ă @n putere.redeşteptarea reli%io/ităţii impre%nate de emoţii misticeI Mai mult.anali/a detaliată a lui .ceea ce nu a fost ca/ul nici la toţi misticii.pe de altă parte.dacă apoi aAun%e la realitate.pentru că totul depinde de Audecata finală A+ia puritanismul a avut o altă concepţie @n acest sens Le/i.icut ex operi+us vere +onis ad sanctificationis donum.

a răspuns el la o+iecţia că voinţa nu ar fi li+eră şi că numai Dumne/eu ar putea oferi m0ntuirea 8$orks of the Puritan Divines.Declaraţia de la .de exemplu.P"iladelp"ia.did $ou +elieveI 4 +ut5 Xere $ou Doers.care propovăduieşte forma cea mai moderată a predestinării.dacă ai motivJ.reprodus @n 3he 5aptist hurch "anual de N 8 BroXn.< şi alte pasaAe asemănătoare #a să anticipăm.Hl:if 1 3ac#ken.manifestată vi/i+il prin profesiunea şi um+letul lor <.p 2<<. pe care sinodul de la 1arlem 24a adoptat @n anul 2. !L.ci de motivaţiile acţiunii morale <= Modul @n care această idee a favori/at pătrunderea @n puritanism a spiritului e+raic din Lec"iul Testament este evident << Astfel.D D .. @n mod o+işnuit.a fost vor+a de un opuscul ie/uit Aceste concepţii nu repre/entau o inovaţie radicală @n raport cu doctrina lui #alvin 8!nst' hrist'.ediţia ori%inală din 2<).la #alvin. 8umai că.avo$ afirmă despre the mem%ers of the ecdesia pura.sau numai %răitoriIJ. RA Principie of UoodnessS #"arnocZ @n $orks of the Puritan Divines.or TalZers onl$IS f8u se va spune5 aţi cre/utI 4 ci5 aţi fost Aote la pa%inile 3<43. s4a limitat la pro+lema confirmării practice şi la dove/ile existenţei stării de %raţie vi/i+ile @n conduită Acelaşi lucru 24a spus şi 1oXe.sfinţi prin c"emarea lor activă. cap !. #ercetarea lui Puller Oistoric al Bisericii.nu era si%ur că %raţia putea fi o+ţinută pe această cale Op 2=9.5 R8u al isHt dat dasdani%" vruc"t+are %"elove alleene /ii "et seZer fondamentale ZennteeZen 4 om de conscientien der %elovi%en in "et nieuXe ver+ondt der %enade Uods te verseZeren S <) @n ceea ce priveşte importanţa acestora pentru conţinutul material al eticii sociale.erau invocaţi !oan ).visi+l$ manifested +$ t"eir profession and XalZin%S.Am' 5apt' Pu%' )oc0' *a fel. 23< făptuitori. ei sunt Rsaints +$ effectual callin%.=3.şi a+ia apoi pl0n%e4te de Dumne/eu că4ţi refu/ă "arul.din inimă şi prin faptă Do X"at $ou are a+le first.apare repetat @n @ntrea%a literatură puritană !t Xill not +e said.and t"en complain of Uod for den$in% $ou %race if $ou "ave causeS fPă mai @nt0i ceea ce eşti @n stare.tratatul influenţat de menoniţi.@ncepe Op 2. p .pp 39.@n locul deAa citat >rice examinare amănunţită a lucrării $orks of the Puritan Divines oferă nenumărate dove/i Adeseori.credinţa este supunerea faţă de #"ristos.s4au făcut unele referiri mai sus Aici @nsă nu este vor+a de conţinut.cerinţa de fides effica# nu se limitea/ă la calvinişti Mărturisirile de credinţă +aptiste tratea/ă exact la fel roadele credinţei @n articolul privitor la predestinare ORand t"at itsS 4 a lui Rre%enerationS 4 Rproper evidence appears in t"e "ol$ fruits of repentance and fait" and neXness of lifeS f ?i că dovada sa propriu4/isă apare @n roadele sfinte ale căinţei şi @n credinţa şi noutatea vieţii J 4 Articolul 9 din #re/. cu @ntre+area5 după ce anume se cunosc copiii !ui Dumne/euI ?i răspunde Op 2(.convertirea la puritanism s4a datorat unor scrieri ascetice catolice 4@n ca/ul lui Baxter.spune Bun$an #onform lui Baxter 83he )aintsC Everlasting Rest' cap X!!..22).

prin refu/ul acestuia.< Deşi.9.arcina /ilnică S . !L.pentru respin%erea doctrinei catolice cu privire la du%itatio' .de exemplu.. pc 2:). Evlavia calvinistă este unul dintre numeroasele exemple din istoria reli%iilor pentru raportul dintre consecinţele lo%ice şi cele psi"olo%ice ale anumitor idei reli%ioase referitoare la comportamentul reli%ios practic Desi%ur.' @n le%ătură cu toate cele de mai sus.pp :( şi urm .relaţia dintre predestinare şi acţiune Prin @nsuşi faptul că sunt aleşi.de exemplu.#alvin @nsuşi susţinea că RsfinţeniaS tre+uie să fie vi/i+ilă 8!nstit' hrist'.datorită intervenţiei ideii de confirmare.nu simpli temporari> %elievers.p 2.c"necZen+ur%er.explică foarte elocvent.de exemplu la 1oorn+eeZ.(B voi 22.ed%XicZ.@n lim+aAul epocii.o Rcopie exactă a decretului de predestinareS !ar Baile$ susţine că cine este ales este şi c"emat să fie o+edient şi @mputernicit pentru acest lucru 8umai cei pe care Dumne/eu @i c"eamă la credinţă Ofapt ce reiese din conduita lor.)elf1e#amination.aşa cum spune .@n timp ce la puritani se aplică principiul tua res agitur' #"iar şi 1oorn+eeZ 83heologia practica. !.29< 196 Etica protestantă şi spiritul capitalismul <9 #onvertirea este..( Această ar%umentare revine mereu.totdeauna prin acţiune @ncearcă să4ţi faci datoria şi vei afla @ndată ce se află @nlăuntrul tău Dar care este datoria taI .2 De exemplu.se produc uneori.fac ut praedestinerisS .pp 9(.ve/i .c"iar dacă nu4i putem recunoaşte . preci/ea/ă Danserd Knoll*Cs onfession O+aptistă.sunt pre/enţi şi unii dintre cei aleşi.@n voi !.conclu/ia lui Baxter @n hhstian Director*' <3 Astfel.fatalismul este sin%ura consecinţă lo%ică a predestinării Dar. sunt adevăraţi credincioşi.3heologia practica' De pildă.2:' . spune Ret improprie "is ffaptelorJ salus adtri+uitur S ..9'. Aote la pa%ina 3.) Au%ustin ar fi spus5 Rsi non es praedestinatus.#"arnocZ.efectul psi"olo%ic a fost tocmai contrar Din motive de aceeaşi natură. 239 . <: Le/i.@ntr4o Biserică or%ani/ată şi administrată după le%ea lui Dumne/eu.deoarece.'.p 2<3.= 8e aminteşte de dictonul lui Uoet"e practic ec"ivalent5 R#um se poate cunoaşte cineva pe sineI 8iciodată prin contemplaţie.totuşi.frontiera dintre sfinţi şi păcătoşi tre+uie să răm0nă totdeauna inaccesi+ilă cunoaşterii umane Tre+uie să credem că acolo unde cuv0ntul lui Dumne/eu este vestit nealterat.se dovedesc -uos ipsa electio sollicitos reddit et diligentes officiorum' !nteresele practice anulea/ă consecinţele fataliste deducti+ile lo%ic Ocare.electi sunt imuni faţă de fatalism.pp 2.onf' Delvet' 2.adepţii lui 8iet/sc"e revendică o semnificaţie etică po/itivă pentru ideea eternei re@ntoarceri 8umai că aici este vor+a de răspunderea pentru o viaţă viitoare fără nici o relaţie de continuitate conştientă cu cel care acţionea/ă.3.

are cea mai mare importanţă #ăci din acest punct de pornire se de/voltă.care4şi apropria/ă şi @ndreaptă pe propriul fă%aş ceea ce este trăit direct din punct de vedere reli%ios.! deşire to +e so mercenar$S f>are ţelul pe care ni42 alcătuim din do+0ndirea m0ntuirii este cumva mercenar.%enul acesta de sistem de idei.nu este un o+stacol @n calea faptului că.sau le%alI .Pe de altă parte.şi cea reli%ioasă este.dar nu poate fi reprodusă corespun/ător cu miAloacele aparatului nostru conceptual şi lin%vistic De asemenea.pp === şi urm .capacitatea aceasta s4a datorat mai ales atri+utelor pe care i le4a conferit puterea ideii' Evaluarea pra%matică făcută de Names importanţei ideilor reli%ioase.tocmai din punct de vedere practic.şi aceasta cu at0t mai mult cu c0t formularea se ridică la un nivel mai @nalt dV a+stracţie Aşa cum au ştiut @ncă din secolul al XL!!4lea sectele +aptiste.de exempluWilliam Names 83he Garieties of Religious E#perience.@nsă..dacă @l măsurăm cu etalonul actual. prin excelenţă.este adevărat că orice trăire reli%ioasă @şi pierde din conţinut la @ncercarea de a42 formula raţional.ca oricare altă trăire.9 Baxter.este de altfel ea @nsăşi un produs autentic al universului de idei specific patriei puritane @n care4şi are o+0rşia acest savant remarca+il Desi%ur. oricărei trăiri.@n funcţie de influenţa lor asupra vieţii.răspunde la @ntre+area5 RW"et"er to maZe salvation our end +e not mercenar$ or le%alI !t is properl$ mercenar$ X"en Xe expect it as Xa%es for XorZdone f J >t"erXise.ci şi O@n sensuri şi măsuri diferite.ca atareneraţională Trăirea katC e#ohen.şi 4 aşa cum +ine a arătat Names 4se distin%e prin a+soluta sa incomunica+ilitate Ea are un caracter specific şi se pre/intă ca o cunoaştere.este cea @n forma sa supremămistică.untem cu adevărat mercenari atunci c0nd o aşteptăm ca plată pentru munca efectuată 198 Etica protestantă şi spiritul capitalismului Altfel nu este o atitudine mercenară dec0t aşa cum o porunceşte #"ristos f J şi .interesul do%matic al mireanului @n epoca marilor lupte reli%ioase 8umai credinţa superstiţioasă pe care o are proletariatul actual @n ceea ce poate face şi demonstra ştiinţa poate fi comparată cu acest interes . !.p . 23('.it is onl$ suc" a mercenarism as #"rist commandet" f J and if seeZin% #"rist +e mercenar$.@n epocile c0nd Biserica are o influenţă enormă asupra vieţii şi provoacă un interes puternic faţă de aspectele do%maticecele mai multe dintre diferenţele at0t de importante practic @n ceea ce priveşte consecinţele etice. !mportanţa elementului raţional @n metafi/ica reli%ioasă se manifestă clasic prin extraordinarele efecte pe care le4a exercitat asupra vieţii structura lo%ică a conceptului calvinist de Dumne/eu Dacă Dumne/eul puritanilor a acţionat @n istorie cum nu a mai făcut4o nici un altul @nainte sau după aceea.conţinutul de idei al unei reli%ii 4 aşa cum demonstrea/ă c"iar calvinismul 4 este mult mai important dec0t ar admite.@n aceasta constă cau/a conflictelor tra%ice inerente oricărei teolo%ii raţionale Dar acea raţionalitate care este specifică nu numai trăirii reli%ioase.3he )aintsC Everlasting Rest.aşa cum există ele @ntre feluritele reli%ii de pe Păm0nt >ricine cunoaşte i/voarele istorice ştie c0t de incredi+il de intens a fost.

..iar celor aleşi le4au recomandat acelaşi lucru pentru că.@nţelept. #el ce este %ata să se căiască are o re%ulă fixă.(.şi se . !deile acestea sunt comune @ntre%ului protestantism.de exemplu. @n ele se poate o+serva un pro%res continuu.:3.e adevărat că.cap ii.c"necZen+ur%er.vi%ilent şi prudent Op <3.pe care o respectă @ntocmai şi după care @şi or%ani/ea/ă toată viaţa şi conduita Op <32. conţinutul afectiv fundamental ri%uros şi rece.sanctificarea sistematică a @ntre%ii vieţi Dar tot at0t de ne@ndoielnic este şi că5 O2. El trăieşte după le%e. 2 p 2. > adevărată căinţă @şi %ăseşte @ntotdeauna expresia @n conduită Op ).precum şi i/olarea a+solută a calviniştilor.: ?i aici.doctrina catolică oficială şi4a fixat ca ideal. p 2<(.2.'pomenile repre/intă un miAloc de evitare a unei pedepse laice Alţi teolo%i au recomandat celor damnaţi faptele +une.@ncă din Evul Mediu..2.pe motiv că damnarea va fi @ntruc0tva mai uşor de suportat.după cum explică 1oorn+eeZ /op' cit'. pp 23( şi urm .nu puteau dec0t să fie cu totul străine catolicismului laic din Evul Mediu .pentru a reliefa mai @nt0i diferenţele caracteristice.Pra#is pietatis.!X. M0ntuirea re/ultă din transformarea @ntre%ii fiinţe umane prin %raţia divină Aote la pa%inile 39433 199 8i%id'.op' cit'.ci o% causam.atunci doresc să fiu mercenar J De altfel.Buss4 und Gnadenlehre Otraducerea %ermană a lui Rosc"er.la r0ndul ei.şi pentru luteran *ut"er nu a dorit să elimine această ultimă rămăşiţă de ma%ie sacramentală 92 #onform.tre+uie să ne exprimăm @n paradi%ma Rtipurilor idealeHS.tocmai prin miAlocul ei cel mai eficient de disciplinare. !.spovedania.dar @n a+senţa acesteia o formulare clară ar fi exclusă.a+ia @n studiile privitoare la Etica economică a religiilor universale' 9( !ntr4o anumită măsură. practica +isericească u/uală. ceea ce4şi va %ăsi răsplata @ntr4un fel sau altul ?i apolo%ii O.av0nd @n vedere complexitatea su+iectului Măsura @n care contradicţiile conturate aici c0t se poate de exact nu sunt dec0t relative ar necesita o discuţie aparte Desi%ur. 8umai o sc"im+are dura+ilă a omului @n totalitatea sa poate să determine acest lucru@ntruc0t este consecinţa predestinării Op :<'.care poate fi o+ţinut numai prin influenţa supranaturală a %raţiei divine 8op' cit'.tocmai @n faptul că ultimele sunt urmarea unei vieţi renăscute 8op' cit'. Deose+irea dintre faptele +une numai din punct de vedere moral şi opera spiritualia constă.@n acest ca/.nici la unii calvinişti care trec drept ortodocşi nu lipseşte căderea @ntr4un astfel de mercenariat După Baile$.ed%XicZ. au făcut unele mici concesii cu privire la importanţa faptelor +une pentru %radul de m0ntuire .Dumne/eu nu4i va iu+i numai fără motiv. p 2(2.promova modul de viaţă nesistematic descris @n textB şi O'. p '.aşa cum am mai menţionat.3 !mportanţa a+solut centrală a acestui factor va fi evidenţiată treptat.ceea ce forţea/ă oarecum realitatea istorică.dacă a42 căuta pe #"ristos @nseamnă a fi mercenar.

p 2'.la Loet.lucru de ne@nc"ipuit.ceva ce Dumne/eu ar putea considera drept meritoriu.este comun tuturor acestor curente 99 Astfel.de la cei care4şi modelau viaţa exact după recomandările +i+lice Ode exemplu.ee+er% @n Realenz*klopaCdie fur 200 Etica protestantă şi spiritul capitalismului protestantische 3heologie und Kirche' 8e cerem permisiunea de a folosi acest concept @n scopurile urmărite de studiul nostru.de pildă. #red că nu este aici locul potrivit pentru a anali/a @nrudirea dintre teolo%ia lui Duns .cotus şi anumite concepţii ale protestantismului ascetic #ea dint0i nu a o+ţinut niciodată recunoaştere oficială.omul ar putea face.sau c"iar dacă ar putea trăi @n perfecţiune pentru vreo perioadă de timp Astfel.puritanismul nu %0ndea din perspectiva unui fel de cont curent cu sold.cum 24a numit Da"l.ima%ine cunoscută @ncă din Antic"itate.5 RReflection and ZnoXled%e of seif is a prero%ative of a raţional nature S fReflecţia şi cunoaşterea sinelui sunt prero%ativele unei firi raţionaleJ *a aceasta se adau%ă nota de su+sol5 R#o%ito.fiecare păcat ar nimici tot meritul acumulat de4a lun%ul vieţii prin fapte +une dacă.mai lar% sau mai @n%ust.. !!.mai ales @n >landa.er%o sum.is t"e first principie of t"e neX p"ilosop"$ S f#o%ito.aşa cum o facem #unosc foarte +ine faptul că acest sens poate fi conceput şi altfel.aşa cum su+linia/ă predicatorii puritani Ode exemplu.şi @n idealurile supreme ale catolicismului.denumirea de RmetodiştiS se @nt0lneşte uneori la puritani şi @n secolul al XL!!4lea 9) Deoarece.mai ales.ve/i nota 2(' de mai Aos 9= @n aceasta constă deose+irea dintre simplele legalit* şi civilit* care se re%ăsesc la Bun$an ca tovarăşe ale lui "r' $orldl*1$iseman @n cetatea numită "oralit*' 9< #"arnocZ.@n 3he Pharisee and the Pu%lican.)elf1e#amination 8$orks of the Puritan Divines.articolul RAscetismS din .2:.c0t şi de #alvin.e#iconul +isericesc catolic @i defineşte sensul @n perfectă concordanţă cu cele mai @nalte forme istorice ale ei Acelaşi lucru @l spune şi .Bun$an.puritanii sunt comparaţi cu călu%ării . $orks of the Puritan Divines. Mai mult.prin propriile sale puteri..desi%ur.cum de o+icei şi este 9: @n Dudi%ras 8 6ntul G. RPrimatul voinţeiS.doar acolo unde aveau sancţiuni psi"olo%ice adecvate 9' Această ultimă denumire este derivată.23..p '=.cap xvii.uneori fiind doar tolerată.cap xii p =B !L.dar consecinţele lor au putut apărea numai @n mişcările puritane orientate spre asce/a laică şi.iar alteori c"iar etic"etată drept ere/ie Repulsia specifică manifestată ulterior de pietişti faţă de filo/ofia lui Aristotel era @mpărtăşită @ntr4un sens oarecum diferit at0t de *ut"er.re%ăsesc.ci prin prisma alternativei cate%orice vala+ile pentru viaţă @n totalitatea sa5 stare de %raţie sau de damnare Pentru referiri la conceptul de cont curent.er%o sum este primul principiu al noii filo/ofii J 9. p 29'.@ntr4o opo/iţie deli+erată faţă de catolicism Ove/i !nstit' hrist'.

este re%lementată @ntr4un mod metodic := După Ric"ard Baxter.pe care o afirm cu tărie.ci şi de orice afecte lipsite de sens sau de măsură ca ataredeoarece ele tul+ură aşa4numita countenance. p 2)= şi altele.comitem păcatul de idolatri/are a celor trupeşti 8i%id'.ce se spune despre păcatul m0niei 8 hristian DirectorPS. re%ula sau măsura m0ncatului.ve/i şi remarcile lui Names Br$ce privitoare la coGGe%e4ul american @n voi !! din American ommon+ealth' Principiul ascetic al stăp0nirii de sine a făcut din puritanism unul dintre părinţii disciplinei militare moderne.3:.cidimpotrivă.armata lui #romXell este numită o adunătură de călu%ări 93 Av0nd @n vedere această relaţie str0nsă @ntre asce/a mona"ală @n afara lumii şi asce/a profesională Olaică.rom+ellCs Arm*' :' Le/i. @n acest context se face trimitere .dacă admitem că apetitul este the rute or measure of eating.p '<<.p '3< @n această privinţă. ş a .op' cit' Oşi mulţi alţii @naintea lui şi după el.ve/i i%id'. au identificat @n puritanism ori%inea idealului de reserve' @n privinţa acestui ideal. cumpătareAote la pa%inile 3342(2 '(2 şi.23()-222.de exemplu.p ':9 .la p ':9 este citat Tauler .prin autocontrolul lucid care le permitea conducătorilor să4i stăp0nească totdeauna Pe de altă parte.ve/i RoloffPreus' (ahr%'.ne a+at de la raportarea raţională la Dumne/eu a oricărei activităţi şi simţiri şi @l ofensea/ă Le/i.Ocu privire la rolul lui Mauriciu de >rania ca fondator al or%ani/ării militare moderne.?e%er $illensfreiheit.e insistă asupra faptului că.se com+ină adesea cu aceste elemente raţionale Dar contemplaţia.capucini @ntr4un raport al trimisului %enove/ Picesc"i. pe care Dumne/eu ne4a dat4o ca normă de acţiune 8u e vor+a numai de pasiunile inerent păcătoase. @n interiorul lumii.este păcat orice contravine acelei raţiuni.reason.Windel+and.nu erau superiori #avalerilor prin pasiunea lor de/lănţuită.2.fără să tra%ă.după cum poate constata oricine.constat cu surprindere că Brentano 8op' cit'.năpustindu4se @n %alop contra inamicului.ca procese pur carnale. ediţia a doua.tanford.@n special.ţin0nd @n m0nă pistolul cu piedica ridicată.)2.uneori amestecată cu emoţia intensă. Acei !ronsides ai lui #romXell.la r0ndul ei. citea/ă @mpotriva mea asce/a muncii la călu%ări şi recomandarea acesteiac @ntre%ul RExZursS @ndreptat contra mea culminea/ă aici Dar tocmai această continuitate este. pp 99 şi urm :) 8umai că nu at0t de clar #ontemplaţia. Despre păcatul fricii. 2-4pp )2(.atacul impetuos al #avalerilor se sf0rşea mereu prin de/inte%rarea propriilor r0nduri Le/i Pirt".o premisă fundamentală a @ntre%ii mele expuneri5 Reforma a transferat ascetismul raţional creştin şi o+iceiurile sale metodice din mănăstiri @n viaţa profesională laică #onform discuţiei care urmea/ă şi care a rămas nesc"im+ată :( Le/i numeroasele relatări despre procesele @n care au fost Audecaţi ereticii puritani.reproduse @n Distor* of the Puritans de 8eal şi @n English 5aptists de #ros+$ :2 .

femeia şi c0nteculS nu putea fi formulată mai cate%oric dec0t prin extinderea conceptului de idolatr* @nc0t să cuprindă toate plăcerile sen/uale.so certainl$ s"all t"e$ in"erit eternal lifeS fPrimii născuţi care sunt @nscrişi @n Rai O J Deoarece primul născut nu poate fi @nvins @n moştenirea lui şi numele @nscrise nu tre+uie să fie uitate.Bonaventura.olomon.dar şi alte recreations0 sunt permise Pentru detalii.ca/ @n care Oaici este inclus sportul.ci inspirate din practica asistenţei spirituale şi..nici el nu contestă 8Pietismus.a do+0ndit astfel @n An%lia o confirmare importantă5 T"e first +orn X"ic" are Xritten in 1eaven f J As t"e first +orn is not to +e defeated in "is in"eritanceand t"e enrolled names are never to +e o+literated.ş a >po/iţia faţă de Rcine nu iu+eşte vinul.cu si%ifranţă că ei vor moşteni viaţa veşnică J OT"omas Adams.@n măsura @n care ele nu sunt Austificate i%ienic. Gezi. p 2):.sunt poate periferice.nota ='.WorZs of the Puritan Divines. 2 pp '<: şi urm .iar experimentele RcomunisteS ale lui *a+adie şi ale altora nu erau dec0t un suro%at pentru viaţa mănăstirească :: !deea apare c"iar şi la unele confesiuni din epoca Reformei Deşi Ritsc"l consideră evoluţia ulterioară drept o de%enerare a ideilor Reformei.iar @n această Biserică adevărată credincioşii nu puteau fi primiţi fără semnul unei activităţi morale OLe/i mai sus.adevărata Biserică Reformată se definea prin atri+ute clar empirice. @n această privinţă.$orks of the Puritan Diuines.dar cu mare pondere asupra comportamentului practic :.'.ve/i .precum şi la De tran-uilitate animi a lui Plutar" 8u rareori se recur%e şi la scrierile ascetice ale Evului Mediu.pretutindeni la Pildele lui .onf' 5elg' '3. ediţia a treia :9 #0t de puternică a fost influenţa unor idei reli%ioase şi a unor situaţii foarte concrete care ne apar ca accidente istorice se vede deose+it de clar din faptul că @n cercurile pietismului de sor%inte reformată s4a re%retat uneori a+senţa mănăstirilor.@n cadrul acestor limite.dintr4o perspectivă pur reli%ioasă. p xiv.en%lisc"eS scris de E Troeltsc" pentru Realenz*klopădie fur protestantische 3heologie und Kirche.ve/i mai Aos O#apitolul <.ca atare. 32 Accentul pus de luteranism pe căinţa penitentă este profund străin spiritului .repre/intă + +ună ima%ine a direcţiei @n care s4a manifestat influenţa acesteia :< Aş re%reta dacă din această pre/entare s4ar deduce că avem de %0nd să evaluăm vreo formă de reli%io/itate Aspectul acesta nu ne preocupă aici Este vor+a numai de influenţa anumitor aspecte care. at0t de importantă din punct de vedere istoric.f Bernard.de pildă.onf' Delv' post 29. Tre+uie su+liniat că sursele citate aici şi altundeva nu sunt scrieri do%matice sau normative.@n onf' Gali' '<. :3 RBless Uod t"at Xe are not of t"e man$S slavă Domnului că nu suntem dintre cei mulţi OT"omas Aclams. 202 Etica protestantă şi spiritul capitalismului 3( !deea de %irthright.articolul RMoralisten. că.

@n care ea vor+eşte.la p '=. printr4o profundă @ncredinţare f J despre duşmănia anterioară f J M4am @nstrăinat de Dumne/eu O J O'.42.dar la nivel practic @n orice ca/ Pentru calvinist.@n timp ce pe luteran @l @mpovărea/ă.+ut as practicai and active.este un exemplu pentru ceea ce s4a spus mai sus despre desprinderea individului din le%ăturile +a/ate pe sentimentele naturale.nu faţă de păcătos @nsă c"iar şi cele+ra scrisoare a ducesei Renata dHEste Omama Eleonorei.pe c0nd @n .nu @n teorie.ci şi @n aceea practică şi activă SJ ?i. p ')9.nv' into the Hrigin of' Eu' h'0' Gezi şi eseul următor fcare nu apare @n colecţia de faţă 4 n red J 3) Le/i eseul4următor 3= at' Ueneib .not as speculative merel$.ilustrea/ă transferul asupra persoanei Totodată.acest sentiment este lipsit de valoare etică.<.5 RReconciliation f J must +e%in in O2. Printr4o @nţele%ere limpede şi vie a @n%ro/itoarei nedreptăţi şi ticălcfşii din ea J Aici este vor+a de ura faţă de păcat. p 2'<5 S@n viaţă tre+uie să ne purtăm ca şi cum nimeni @n afară de Moise nu ar avea vreo autoritate asupra noastră S 3< R*e%ea @i apare calvinistului ca o normă ideală.t"e ver$ essence of a #"urc" is lost S f8umai aceia care dovedesc că sunt persoane renăscute sau sfinte pot fi primiţi sau consideraţi mem+ri potriviţi pentru Bisericile vi/i+ile Acolo unde acest lucru lasă de dorit.el tre+uie să fie re@nnoit nu numai @n manifestarea lui speculativă.c0tă vreme pentru cei si%uri de faptul că sunt aleşi.p 2=3 Baile$.@n Hf "enCs Enmit* against God and of Reconciliation %et+een God and "an /$orks of the English Puritan Divines.@l detestă şi @ncearcă să42 răscumpere prin faptă.spre %loria lui Dumne/eu Le/i consideraţiile lui 1oXe Ocapelanul lui #romXell @n 2.pe care poate că şi42 mărturisesc lor @nşişi.spre a crea smerenia necesară.de care era răspun/ătoare doctrina predestinării 3' R8one +ut t"ose X"o %ive evidence of +ein% re%enerate or "ol$ persons ou%"t to +e received or counted fit mem+ers of visi+le #"urc"es W"ere t"is is Xantin%.@nsăşi esenţa Bisericii se pierde J Astfel este formulat principiul lui >Xen vicecancelarul independentist4calvinist de la >xford @n timpul lui Aote la pa%inile 2(242() 203 #romXell 8.ea este situată @naintea Evan%"eliei. a clear and livel$ appre"ension of t"e monstrous ini`uit$ and XicZedness t"ereof S fReconcilierea f J tre+uie să @nceapă O2. Op '<2.t"erefore..nu foloseşte c0tuşi de puţin celor damnaţi.deoarece pentru el e de neatins S @n cate"ismul luteran.5 RT"e carnal mind is enmit$ a%ainst Uod !t is t"e mind.calvinismului ascetic.nu este dec0t un simptom al @nt0r/ierii de/voltării @n loc să se căiască pentru el. către #alvin.<:.printre altelede ura pe care ar purta4o tatălui şi soţului dacă ar fi convinsă că ei fac parte dintre cei damnaţi.t"at must +e reneXed S fU0ndul carnal este duşmănie faţă de Dumne/eu De aceea.Pra#is pietatis.păcatul propriu. a deep conviction f J of $our former enmit$ f J ! "ave +een alienated from Uod f J O'.

se evidenţia/ă şi sancţiunea psi"olo%ică "otăr0toare pentru %riAa şi preci/ia @n acest calcul 2(2 Aceasta a fost deose+irea netă faţă de alte moduri de comportare.ocotim valoarea unui lucru după ceea ce ar da pe el un om @nţelept.. $orks of t"e Puritan Diuines.lar% răsp0ndită şi la alţii Dar numai aici se pune accentul pe ea ca unică modalitate de cunoaştere a ale%erii sau damnării decise @n eternitate şi.1 şi urm* 33 MaAoritatea teolo%ilor moralişti recomandau acest lucru De exempluBaxter.printr4un Rcomerţ sacruS cu Dumne/eu cel nevă/ut. p )2).X"o is not i%norant of it nor under necessit$ #"rist.ve/i 1oennicZe.simultan.iar luteranii @i acu/au pe calvinişti de Raservire faţă de le%eS şi aro%anţă 3.hristian Director*.Gott' Gel' Anz'.şi4a dat s0n%ele său preţios pentru i/+ăvirea sufletelor.to redeem souls.să do+0ndim Rperla nepreţuităS Aceste pilde comerciale.nr : Apropierea doctrinei luterane de .tot astfel am putea.@n locul celor Audiciare o+işnuite la moraliştii mai vec"i şi la luterani.aparent similare 2(' Baxter 8)aintsC Euerlasting Rest.s4a dat pe sine @nsuşi. !!.and 1e ZneX X"at t"e$ Xere and "ad no need of 204 Etica protestantă şi spiritul capitalismului t"em S f.3he $orth of the )oul.care @nsă nu trece cu vederea pericolele metodei 2(( #onta+ilitatea morală a fost.de pildă acela al .de cele mai 4multe ori i%norată pur şi simplu de puritani Erotismul său oriental a contri+uit la crearea anumitor tipuri de reli%io/itate.23('..după aceasta #alviniştii le reproşau luteranilor că ar avea Ro adevărată teamă de a deveni sfinţiS OMo"ler.t"e Wisdom of Uod %ave 1imself 1is oXn precious +lood.iar suferinţa @ntrece orice fel de reali/are S 2(= De asemenea.ve/i de exemplu predica mai sus citată a lui #"arnocZ despre ' #or 2).şi ştia ce sunt acestea şi nu avea nevoie de ele J OMatt"eX 1enr$.care @n cele din urmă @l @ndeamnă pe om să4şi Rc0şti%eS sin%ur m0ntuirea A se vedea şi următorul pasaA dintr4o predică5 RWe recZon t"e value of a t"in% +$ t"at X"ic" a Xise man Xill %ive for it. )tudies and Reflections of the Great Re%ellion.şi instructiva recen/ie asupra ei făcută de E Troeltsc". pp 1.pp 99 şi urm .tre+uie să remarcăm #0ntarea #0ntărilor.@n %eneral.*ut"er @nsuşi spusese5 RPl0nsul e mai presus dec0t acţiunea.f0ntului Bernard 3: #u privire la necesitatea autocontrolului.. 2() @n opo/iţie cu aceasta.explică neputinţa de a42 vedea pe Dumne/eu prin următoarea o+servaţie5 după cum putem face comerţ profita+il prin corespondenţă cu un străin nevă/ut.)tudien zur altprotestantischen Ethik OBerlin.sunt caracteristice puritanismului.un om care nu este @n necunoştinţă de cau/ă şi nici nu este supus nevoilor #"ristos@nţelepciunea lui Dumne/eu. pp 93 şi urm 39 Dintre acestea.desi%ur. cap xii.< $orks of the Puritan Divines. 23('.cate"ismul reformat se află.evoluţia teoriei etice a luteranismului arată acest lucru c0t se poate de clar @n această privinţă.

iar pro%resul spre perfecţiune ar repre/enta cel puţin măsura fericirii pe care ar putea s4o ofere credinţa pe Păm0nt !deea că faptele +une ar fi roadele necesare ale credinţei.dar deose+irea de orientare reli%ioasă ieşea mereu @n evidenţă Pentru a sta+ili o le%ătură @ntre moralitate şi credinţă.cu +ote/ul.Melanc"t"on pusese pe primul loc conceptul de căinţă #ăinţa @n conformitate cu le%ea tre+uie să premear%ă credinţei. nu se putea accepta ca raţionali/area ascetică a conduitei să constituie misiunea morală a individului.avea o le%ătură str0nsă cu credinţa lui @n existenţa li+erului ar+itru Toate acestea au determinat caracterul nemetodic al modului luteran de viaţă .fie şi din teama de a pierde +a/a do%matică 8sola fidel0.fără să se c0şti%e @nsă o concepţie nouă @n speţă. avea un cu totul alt caracter psi"olo%ic dec0t cea calvinistă Era necesar ca o +iserică socotită drept instituţie de m0ntuire să a+andone/e punctul de vedere autentic luteran de la @nceputuri.au răspuns la @ntre+area Rce ar fi faptele +uneIS făc0nd din ce @n ce mai des apel la le%e Din doctrinele ori%inare ale lui *ut"er nu mai răm0nea dec0t serio/itatea diminuată cu care era tratată Bi+lia.@n aparenţă la fel cum o făcuseră predicatorii reformaţi Melanc"t"on.@n special normele aparte ale Lec"iului Testament 8umai Decalo%ul a fost păstrat ca norma esenţială pentru acţiunea umană.@n special asocierea re%enerării 8regeneratio0' sau cel puţin a @nceputului acesteia.şi aşa s4a şi @nt0mplat.@mpiedicau de/voltarea unei moralităţi metodice.că aceasta ar naşte o viaţă nouăa fost susţinută şi de do%maticii luterani de mai t0r/iu.dar @n special luteranii de mai t0r/iu.deoarece atenuau contrastul dintre starea de natură şi starea de %raţie.mai ales @n condiţiile puternicului accent pus de luterani pe păcatul ori%inar 8u mai puţin importantă era interpretarea exclusiv Auridică a actului de Austificare care presupunea că "otăr0rile lui Dumne/eu puteau fi modificate prin influenţa anumitor acte de căinţă ale păcătosului convertit Tocmai acest element a fost su+liniat tot mai mult de către Melanc"t"on @n @ntre%ime.Melanc"ton spusese că scopul Austificării ar fi acela de a42 face pe-om capa+il de fapte +une.altfel ea nu poate fi o credinţă Austificatoare @n adevăratul @nţeles al cuv0ntului 4 iată o formulare aproape puritană El considera că un anumit %rad de perfecţiune poate fi reali/at şi pe Păm0nt !niţial.pornind de la acceptarea caracterului universal al %raţiei.fiind privit drept o codificare a principiilor fundamentale ale le%ii morale naturale Dar nu exista o punte si%ură @ntre validitatea sa statutară şi importanţa tot mai accentuată pe care o do+0ndea pentru Austificare credinţadeoarece această credinţă Ove/i mai sus.iar faptele +une s4o urme/e.căci lipsea im+oldul de a conferi ideii de confirmare @nsemnătatea pe care a atins4o @n calvinism prin doctrina predestinării Mai mult.interpretarea ma%ică a sacramentelor.cea calvinistă ortodoxă mai vec"e era adeseori foarte str0nsă din punct de vedere formal.com+inată cu Aote la pa%inile 2(=42(9 205 lipsa acestei doctrine.această evoluţie a doctrinei sale care s4a manifestat prin creşterea ponderii căinţei.

niciodată concreti/ate pe de4a4ntre%ulS care.le%ea răm0nea @n mod neor%anic alături de credinţă.mai ales.ve/i P 1oni%s"eim. 2.fenomene at0t de mult depl0nse.nu au reuşit să %enere/e -un sistem articulat de conduităS.@nsuşi sinodul de la Dordrec"t a cerut constituirea de conventicule.pentru epoca timpurie.@ntr4o manieră necalvinistă Mltima caracteristică este vala+ilă.a predeterminării.p 2<'.nici la un ascetism raţional supus le%ii Mai cur0nd.op' cit' 2(9 Le/i.studiul următor din cule%erea de faţă fneinclus @n această ediţie 4 n red N 206 Etica protestantă şi spiritul capitalismului 2(: Ritsc"l.. căutau Rasi%urarea %raţiei printr4o comportare delicată faţă de Domnul nostru lisus #"ristosSH.at0t la scară mare..numai @ntr4unui dintre ca/urile anali/ate !deea Rnimicniciei făpturiiS era @n sine un produs autentic al spiritului calvinist şi nu era contrară protestantismului normal dec0t atunci c0nd conducea spre retra%erea practică din lume @n sf0rşit.pot fi atri+uite parţial.urm0nd calea de evoluţie pe care o parcursese *ut"er @nsuşi Ove/i mai sus.@ncearcă să date/e deose+irea dintre ei din perioada anterioară lui *a+adie Onumai pe +a/a unor exemple din Kările de Nos.cartea anecdotică a lui T"olucZGorgeschichte des Rationalismus' 2(.@ntruc0t dependenţa strictă de Bi+lie era evitată pe motiv că su%era posi+ilitatea m0ntuirii prin fapte +unele%ea continua să fie nesi%ură şi va%ă şi.cu privire la aceste aspecte.o resemnare la %0ndul că lucrurile sunt aşa cum sunt.ca idealB @n plus.Porma pe care tre+uia cu necesitate să o @m+race m0ntuirea pentru luteranul de r0nd consta @n actele de %raţie concrete pentru păcate concrete.prin faptul că O2.şi nu @n crearea unei aristocraţii de sfinţi care să cree/e certitudinea propriei m0ntuiri. susţineau ideea nimicniciei existenţei omeneştiS @ntr4un mod care Rcontravine intereselor pentru m0ntuire ale protestanţilorSB O). 1eidel+er%.Die Gorher%estimmungslehre im !slam und hristentum.Rpropovăduite prin indicaţii exclusivenesi%ure şi i/olateS. pietiştii au constituit conventiculeB O'.alături de unele aspecte politice din istoria naţiunii.conduita lor răm0nea pur şi simplu o Rsumă de porniri.232' Referitor la doctrina predestinării la Aansenişti.fapt dovedit de menţinerea spovedaniei Astfel nu se putea aAun%e nici la o moralitate fără le%e.@ntr4o anumită măsură.mai cur0nd.ve/i disertaţia teolo%ică a lui P Mlric" citată mai sus.Geschichte des Pietismus.c0t şi @n detaliu Resemnarea %ermanilor @n faţa culturilor străineuşurinţa cu care @şi sc"im+ă naţionalitatea.ci au determinat @n esenţă. şi cau/ele acestui fapt.nesistematică @n ceea ce priveşte conţinutul Aşa cum spune Troeltsc" 8op' cit'0 despre teoria etică a luteranilor.acestei influenţe care afectea/ă şi astă/i toate aspectele vieţii noastre Asimilarea su+iectivă a culturii a rămas sla+ă deoarece a avut loc @n primul r0nd prin a+sor+irea pasivă a ceea ce se oferea cu autoritate 2(< Le/i.pe această temă.mai cu seamă @n scopuri de cate"i/are Dintre caracteristicile . @n ceea ce priveşte efectele complet diferite pe care le4a avut doctrina islamică a predestinării Osau.

ci ca %en numai atunci c0nd teama cresc0ndă de lume conduce la fu%a de viaţa economică o+işnuită şi la formarea unor conventicule de tip mona"al4 comunist O*a+adie.@n special cu puritanii en%le/iele repre/intă.adică tălmăcirea .pentru prima oară. Tot aici se @ncadrea/ă şi formarea unor conventicule av0nd ca scop re@nvierea profeţiei. @nalta apreciere atri+uită căinţei.de orice condiţie Paptul acesta nu a @mpiedicat +iserica catolică să respin%ă ascetismul mundan ri%uros @n forma Aansenismului..tre+uie să fie luate @n considerare5 O2.sau 4 aşa cum spuneau Aote la pa%ina 2(9 '(9 contemporanii despre unii pietişti radicali 4 la ne%liAarea intenţionată a @ndatoririlor laice @n favoarea contemplaţiei Pireşte.emoţională de reli%io/itate aspir0nd spre o unio m*stica cu tentă e/oteric4sexuală #"iar şi numai din perspectiva psi"olo%iei reli%ioase.propovăduită uneori de Uis+ert LoetB O'.sau.c"iar şi de către femei Paptul acesta depăşea limitele impuse de canoanele de la Dordrec"t Toate acestea sunt lucruri care se a+at.ca semn al unei renaşteri autentice.mai +ine /is.nota 2(=JB O).cripturii şi de către mireni.@n afară de nr ).dar la care face alu/ie.şi.aşa cum poate fi %ăsită la *odenste$n.inclusiv de forma sa ascetică exemplificată de oameni ca Loet @nsă Ritsc"l @ncearcă permanent să sta+ilească o le%ătură @ntre acest c"ietism şi ascetismul pietist pentru a42 aduce pe cel din urmă su+ aceeaşi @nvinuireB @n acest scop.uneori considera+il.după cum pietismul a respins c"ietismul specific catolic din secolul al XLl!4lea @n orice ca/.@i .doar o continuare a unor tendinţe inte%rate efectiv @n de/voltarea acestei reli%ii !mparţialitatea expunerii lui Ritsc"l are de suferit de pe urma faptului că marele savant introduce @n ea Audecăţile sale de valoare faţă de Biserică.este ne@ndoielnic ceva foarte diferit de calvinism.şi Melanc"t"on fve/i mai sus. preci/ia sporită cu care se urma litera Bi+liei @n ceea ce priveşte toate aspectele exterioare ale vieţii.de exemplu.pietismul aAun%e să se deose+ească de calvinism nu cantitativ.evlaviei pietiste anali/ate @n pre/entarea lui Ritsc"l re/umată mai sus.en%le/i şi olande/i.de la doctrina şi practica reformatorilor Dar.faţă de politica reli%ioasă.el su+linia/ă fiecare citat din misticismul sau ascetismul catolic pe care @l %ăseşte @n literatura pietistă @nsă c"iar şi teolo%ii moralişti aflaţi deasupra oricărei +ănuieli.f Bernard #0ntării c0ntărilor5 o formă mistică.şi vec"iul protestantism cuprindea toate felurile de oameni.@n interpretarea dată de .din punctul nostru de vedere.@n antipatia sa pentru orice formă de reli%io/itate specific ascetică. tratarea Austificării şi a @mpăcării cu Dumne/eu nu ca scopuri @n sine.efectul acesta s4a manifestat deose+it de frecvent atunci c0nd contemplaţia a @nceput să do+0ndească acea caracteristică pe care Ritsc"l o numeşte R+emardinismS.ci ca simple miAloace pentru a aAun%e la o viaţă ascetică sf0ntă.deoarece apare. a+ţinerea de la @mpărtăşanie atunci c0nd la aceasta participă şi unele persoane nerenăscute Ofapt de care ne vom ocupa mai t0r/iu.@n comparaţie cu orientările necuprinse @n pre/entarea lui Ritsc"l.aşa cum a predicat4o @naintea tuturor W TeelincZB O=.interpretea/ă orice evoluţie @n această direcţie ca pe un pas @napoi spre catolicism Darasemenea catolicismului.

al căror comportament putea adesea să fie nesatisfăcător. aripa radicală a calvinismului Predestinarea excludea complet posi+ilitatea ca statul să promove/e reli%ia prin intoleranţă De aceea. ediţia a treia.ca şi al oricăror autorităţi ierar"ice.penerlăs0nd cu totul la o parte antecedentele protestante.ca atare.din punct de vedere istoric.ceea ce este destul de impro+a+il Descrierea lui Uustav Pre$ta% din 5ilder der deutschen Gergangenheit merită să fie citită şi astă/i ca introducere @n pietism @n ceea ce priveşte @nceputurile pietismului en%le/.@n examinarea Rdove/ilorS.citea/ă pe Bernard.@n vederea suprimării ere/iei Dar.următoarele surse principale5 O2.po/iţiile clericale erau adesea oferite ca privile%ii a+solvenţilor de universitate numai @n virtutea pre%ătirii lor teolo%ice.c"iar dacă era posi+il ca ei să nu fi renăscut @n %eneral. raţiunea de stat pur politică Oar"etip5 Wil"elm de >rania.reflectat @n literatura vremii.cu at0t mai 208 Etica protestantă şi spiritul capitalismului inaccepta+ilă devenea orice intervenţie a statului @n numirea predicatorilor Pe atunci.pune apariţia pietismului numai pe seama unei trăiri reli%ioase personale a !ui .B O'.ideea a avut.@n funcţie de punctul de vedere adoptat.pentru unii proprietari funciari şi potentaţi care4i considerau pe sectanţi preţioşi factori de pro%res economic.una sau alta dintre ele apare mai apropiată de catolicism sau de unele laturi ale acestuia 2(3 !nstructivul articol despre RPietismS scris de Mir+t pentru Realenz*khpădie fur protestantische 3heologie und Kirche.Prima institutio disciplina-ue pietatis O2<9(.posi+ilă numai @n cadrul comunităţii !deea că %loria lui Dumne/eu cere ca şi damnaţii să fie supuşi disciplinei +isericii a fost @nlocuită .B O). 22( După cum se ştie.orice amestec @nfăptuit @n tre+urile comunităţii reli%ioase de deţinătorii puterii politice. mercantilismul O@n mod deose+it de clar @n ca/ul oraşului Amsterdam.dar şi pentru multe alte oraşe.Bonaventura sau T"omas 0 Dempis Relaţia tuturor Bisericilor reformate cu trecutul catolic era foarte complexă şi.era privit cu repulsie Pietismul reformat a @ntărit această tendinţă atenu0nd importanţa acordată ortodoxiei doctrinare şi prin erodarea treptată a principiului e#tra ecclesiam nulla salus' #alvin considerase supunerea celor damnaţi la suprave%"erea divină a Bisericii ca fiind sin%ura compati+ilă cu %loria lui Dumne/euB @n 8oua An%lie.s4a @ncercat constituirea +isericii ca aristocraţie a sfinţilor confirmaţi @nsă c"iar şi independenţii radicali au respins orice amestec al autorităţilor civile.nu a avut niciodată efecte practice importante.dacă trecem peste indiferenţa umanistă a !luminismului.ve/i W W"itaZer.această concepţie a făcut din pietism unul dintre principalii susţinători ai ideii de toleranţă Este potrivit prileAul de a introduce c0teva o+servaţii pe această temă @n >ccident.nu putea m0ntui nici măcar un suflet 8umai %0ndul la %loria lui Dumne/eu a putut determina Biserica să apele/e la spriAinul statului.cu c0t se punea un accent mai mare pe apartenenţa la cate%oria celor aleşi a predicatorului şi a tuturor participanţilor la @mpărtăşanie.care.

2)5 RT"e ma%istrate is not to middle Xit" reli%ion or matters of conscience f J +ecause #"rist is t"e Din% and *aX4%iver of t"e #"urc" and conscience S fMa%istratul nu poate să fie miAlocitor @n ceea ce priveşte reli%ia sau pro+lemele de conştiinţă f J deoarece #"ristos este Re%ele şi *e%iuitorul Bisericii şi al conştiinţei J Primul document oficial emis de o comunitate +isericească prin care să se ceară ca statul să proteAe/e @n mod po/itiv li+ertatea de conştiinţă.iar Parlamentul .au respins cate%oric orice concepţie instituţională asupra Bisericii şi orice amestec al puterii laice ?i aici.@ntr4o amploare care.aşadar.pro+a+il.au afirmat de la +un @nceput.== Aote la pa%inile 2(:42(3 209 .vec"e sau nouă Tocmai >ccidentului i4a fost caracteristicăat0t @naintea Reformei.e cuvine să su+liniem că ideea exprimată oca/ional conform căreia toleranţa reli%ioasă ca atare ar fi favori/at capitalismul este complet %reşită Toleranţa reli%ioasă nu este specifică nici epocii moderne.sau @n puritana An%lie.nu a fost atinsă nicăieri @n lume @n secolele al XL!4lea şi al XL!!4lea Mai mu]t.de exemplu.articolul == din onfession of the Particular 5aptists.Praise%od Bare+ones.limitată doar de raţiuni de stat Oce o limitea/ă şi astă/ic. sectele +aptiste.toleranţa ca atare nu are nimic de4a face cu capitalismul !mportant era cui @i folosea această toleranţă @n ceea ce priveşte %elieversC ..a @mpins la extrem acest raţionament Armata lui #romXell s4a pronunţat pentru li+ertatea conştiinţei.@n marile imperii din >rientul Apropiat @n epoca elenistă. comunitatea reli%ioasă @n care nu erau incluşi dec0t cei renăscuţi Baptismul calvinist căruia @i aparţinea.de exempluconducătorul Parlamentului .la fel ca şi !mperiului .treptat de aceea 4 şi ea existentă la @nceput.@n 2.cu cea mai mare intensitate şi consecvenţă.finţilor a susţinut c"iar şi separarea Bisericii de statdeoarece mem+rii săi erau pietişti evlavioşi şi.dar de cele mai multe ori din motive politice Prin urmare.toleranţa necondiţionată era revendicată pe +a/e reli%ioase po/itive Pro+a+il că primul care s4a pronunţat pentru o toleranţă a+solută şi pentru separarea Bisericii de stat.c0t şi ulterior.@n !mperiul Roman şi @n imperiile musulmane.finţilor.>Nanda şi eeeland @n perioada ascensiunii lor politico4economice.cu aproape o %eneraţie @naintea +aptiştilor şi cu două %eneraţii @nainte de Ro%er Williams.ca pe un drept.aveau motive reli%ioase po/itiveB O=.pe parcursul unor perioade @ndelun%ate.dar treptat su+liniată cu tot mai multă ardoare 4 potrivit căreia @mpărtăşirea laolaltă cu o fiinţă respinsă de Dumne/eu ar dăuna %rav %loriei divine Acest lucru a dus @n mod inevita+il la voluntarismcăci a făcut să apară %elieversC hurch.nici >ccidentului Ea a existat @n #"ina. din 2.a fost.a avut cea mai mică forţă @n teritoriile dominate de puritanism 4 ca.asani/ilorintoleranţa reli%ioasă *a fel.Naponia şi !ndia.@n !ndia.@n diferite perioade s4a manifestant de pe o po/iţie dominantă şi @n #"ina.2' sau 2.a fost No"n BroXne Prima declaraţie formulată @n acest sens de o comunitate +isericească pare să fi fost re/oluţia +aptiştilor en%le/i din Amsterdam.principiul potrivit căruia numai cei care au renăscut personal pot fi primiţi @n comunitatea Bisericii De aceea.despre care vom vor+i mai t0r/iu.

şi de nevoia strin%entă de ar%umente @n scopuri apolo%etice Desi%ur.hurch.nu mer% deocamdată '2( Etica protestantă şi spiritul capitalismului suficient de departe @nc0t să le putem folosi pentru cercetarea istorică a pro+lemelor care ne preocupă fără a preAudicia Audecata istorică.@n comparaţie cu literatura mai vec"e.pentru a crea aparenţele unei mai mari exactităţi ştiinţificeaşa cum.din cate"ismul Oprescurtat. După cum se ştie.o+iectivă Polosirea terminolo%iei acestor discipline nu ar face dec0t să ne ispitească să ascundem nişte fapte imediat inteli%i+ile şi adeseori de4a dreptul +anale su+ un văl de neolo%isme.precum şi Aeruosităt und Kultur a aceluiaşi Aici nu pot explica de ce consider că şi acest autor multilateral a fost influenţat ne%ativ de unele dintre teoriile lui *amprec"t #0t de lipsită de orice valoare.par vii Participarea unor persoane care nu aparţin aceleiaşi familii la sluA+ele cele+rate acasă este de/avuată ca o asumare nele%itimă a prero%ativelor clericale Pietismul.la @nceput.după cum se constată. al +isericii pre/+iteriene scoţiene din 2.cap ii.ci şi starea lor su+iectivă de %raţie Le/i şi articolul următor 22' 8e@ncrederea caracteristică pietismului faţă de Aristotel şi faţă de filo/ofia clasică @n %eneral se o+servă @ncă de la #alvin Ocf !nstit' hrist'.@n sensul ştiinţific al cuv0ntului.era afirmat de $estminster #onfession.fiind interesat să menţină presti%iul oficianţilor 22= Din motive +ine @ntemeiate.tindea să slă+ească le%ăturile dintre individ şi patriar"alismul familial.lăsăm intenţionat la o parte aspectul psi"olo%ic.c"iar şi pentru cei neinstruiţi.ve/i W 1ellpac".cripturi şi exprimat destul de clar.faptul că tot ceea ce e necesar pentru m0ntuire este conţinut @n .Grundlinien zu einer Psihologie der D*sterie.p '=.=:.ale acestor fenomene reli%ioase. !!.la adepţii lui !nniges hristentum a lui .aceasta @şi are ori%inea @n versetul .de acei tr*ers ai lui #romXell care @i examinau pe candidaţii la funcţia de predicator Ei căutau să evalue/e nu doar cunoştinţele teolo%ice ale candidaţilor.de pildă.despre consecinţele sale vom vor+i @n capitolul următor 222 Această idee a fost pusă @n practică.este anali/a sc"ematică a lui *amprec"t cu privire la pietism O@n voi L!! din Deutsche Geschichte0 ştie oricine este familiari/at fie şi numai superficial cu literatura 22< Astfel. cap xii.din păcate.@n concordanţă cu @ntrea%a tradiţie protestantă 22) @mpotriva acestui lucru au protestat Bisericile oficiale.cap xvii.*ut"er nutrea o ne@ncredere la fel de mare.ca oricare altă mişcare formatoare de comunităţi.dar ulterior i4a fost atenuată de influenţa umanistă O@n primul r0nd.de exemplu.a procedat *amprec"t Pentru o @ncercare mai serioasă de valorificare a unor termeni psi"olo%ici @n scopul interpretării unor fenomene istorice de masă.cap xxiii p <B !L.a lui Melanc"t"on.p =B !!!.inclusiv ale psi"iatriei.de exemplu.c"ortin%"uis Din punctul de vedere al istoriei reli%iilor.şi evităm pe c0t posi+il c"iar şi terminolo%ia corespun/ătoare Re/ultatele consacrate ale psi"olo%iei.

.2. contestă autoritatea %uvernului asupra conventiculelor.corespundeau @n esenţă cu prop"es$in%s4urile en%le/e.@n concepţia contemporanilor @i era caracteristic faptul că din pCietas se făcea o activitate metodică 2'( Desi%ur.pp :2 şi urm .etc 22: #el mai clar apare această influenţă atunci c0nd el O.care s4au manifestat pentru prima dată @n Meditaţiile Bi+lice *ondone/e ale lui No"n din *asGBo O2<=9. !!!B .nr 2.modul @n care.desi%ur.sunt inaliena+ile *ui Ritsc"l nu i4a scăpat această ere/ie.apoi su+ influenţa lui .suntem totuşi de acord cu el. >ric0t de anistorică ar fi critica po/itivistă Oca să nu spunem filistină.2.sfera preţioasă a li+ertăţii individuale.2<9.pener @l admira @n special pe T"omas 0 Dempis şi @ncă şi mai mult pe Tauler 4 pe care nu 24a @nţeles @ntru totul 8op' cit'..acesta este tocmai punctul de vedere puritan referitor la relaţiile dintre individ şi autoritate şi Era/a de vala+ilitate a drepturilor individuale care decur% e# :ure diuino şi.pener @şi motivea/ă respin%erea disciplinei +isericeşti de la Ueneva prin faptul că Aote la pa%inile 2(3422( '22 executorul ei autori/at.că @n am+ele ca/uri lipseşte o relaţie or%anică cu perspectiva luterană a lui .pener le4au conferit fundamentul teoretic şi pe care practic.pp 22<.ca atare.2.Teerstee%en..2)42= Le/i şi .iniţial i/olat.cu excepţia ca/urilor de tul+urare a ordinii pu+lice şi de a+u/uri.2.pener #onventiculele Rcollegia pietatis0 ca atarecărora cele+rele Pia desideria ale lui . 2'' @n afară de Baile$ şi Baxter Ove/i onsilia theologica..pener 3heologische 5edenken ! p )(. !!.2B 2.nu era @ncadrat @n or%ani/area +isericească luterană Pe de altă parte @nsă. !!!.şi nici cea amintită mai departe @n text 8Pietismus. !!. Pentru o expunere detaliată despre acesta din urmă.care apare pentru prima oară @n sfera luteranismului.nr 9 @n opinia lui. mirenii creştini.*ut"er .dovedeşte că..el le4a creat.ve/i op' cit'. pe care o face Ritsc"l conceptului de drepturi naturalecăruia @i datorăm aproape tot ceea ce şi astă/i @i pare.mem+rii laici erau recunoscuţi de #onsistoriu ca repre/entanţi suverani ai stării a treia are o tentă va% luterană 223 Denumirea de pietism.despre ro+ul lui Dumne/eu din !saia şi @n Psalmul '' 22..pino/a 229 *a+adie.nu se @nt0lnea numai @n ca/ul lui Ea apare deose+it de frecvent şi @n unele dintre cele mai vec"i re%ulamente +isericeşti luterane 2'2 @n sensul Evr <. Acest lucru s4a manifestat la pietiştii olande/i.pener @nsuşic.starea a treia 8status oeconomicus. şi de atunci au fost parte componentă a tuturor formelor de puritanism ce s4au ră/vrătit @mpotriva autorităţii Bisericii @n fine.c"iar şi celui mai @nverşunat reacţionar. !. @n principiu.=95 ).este clar că deşi această motivare este proprie cu precădere calvinismului.la discutarea excomunicărilor.dat fiind că este vor+a de un drept fundamental al creştinilor %arantat de autoritatea apostolică /3heologische 5edenken.

p 2(9.repre/entantul ortodoxiei luterane @n a sa 3imotheus Gerinus'..Ritsc"l @m+răţişa punctul de vedere en%le/ 2'= Nurnalele reli%ioase pe care le recomanda A 1 PrancZe constituiau semnul exterior al acesteia .re/ultat al unei aşteptări calme a "otăr0rii.pp ))< şi urm 5 R@n ceea ce priveşte %riAa de a vă asi%ura m0ntuirea şi starea de %raţie.cu ideea ascetică %enerală. drept sin%ura caracteristică demnă de @ncredere a unei adevărate convertiri 83heologische 5edenken.un +aptist de frunte OU W"ite. ve/i.@ntr4o cuv0ntare pe care o vom mai cita.care printr4una din deci/iile sale maAore a lăsat @n seama @nt0mplării soartea comunităţii sale. !. p 22<. !!.pe de o parte. .5 pe de altă parte. !!!. 23(=. 2.ca reacţie la cele de mai sus.3heologische 5edenken.formul0nd pro%ramul etic al confesiunii sale /5aptist Dand%ook.op' cit'. 2'.@n mod caracteristic.o idee specific luteranăve/i pasaAele citate din Ritsc"l..p 22) El nu a acceptat căinţa pietiştilor de mai t0r/iu Oşi a lui *ut"er.respectiv.este un co+or0tor direct din Tauler 2') Le/i Ritsc"l.p )2=prelua de la Tauler o descriere a resemnării creştine potrivit căreia omul ar tre+ui să se @ncline @n faţa voinţei divine şi să n4o @ncalce prin fapte pripite.tre+uie să fie privită ca un Rsemn de la Dumne/euSB concepţia este perfect analoa%ă cu psi"olo%ia `uaZerilor şi.nota ' Referitor la certitudo salutis.e presupunea că exerciţiul metodic şi virtutea ca o+işnuinţă aveau să determine de/voltarea stării de %raţie şi despărţirea +inelui de rău Aceasta este tema fundamentală a cărţii lui PrancZe.@n cursul faimoasei dispute dintre pietiştii din 1alle şi *osc"er.punct de vedere similar @n esenţă cu acela al lui PrancZe Eficacitatea sa @n comparaţie cu puritanismul este diminuată mult de tendinţa pietismului de a căuta pacea @n lumea aceasta.spunea @n 23(=.p )'=5 Radevărata credinţă nu este at0t percepută prin simţuri.3heologische 5edenken.p =9.ect' paraenet'.Gon des hristen Gollkommenheit' 2'< Diferenţa dintre această credinţă pietistă raţională @n Providenţă şi interpretarea ei ortodoxă a ieşit la suprafaţă.după care metodele raţionale repre/intă calea prin care ne putem apropia de Dumne/eu E drept că ein/endorf.3heologische 5edenken' 2.era departe de credinţa lui PrancZe @n Providenţă .po/iţia consecventă a lui PrancZe a fost aceea că străful%erarea care de/văluie limpede ce urmea/ă să se @nt0mple.e mai +ine să vă @ncredeţi @n cărţile noastreS 4 luterane 4 Rdec0t @n cele en%le/eşti S #u privire la sanctificare.pener.op' cit'.c0t este recunoscută prin roadele saleS Odra%oste şi o+edienţă faţă de Dumne/eu.după cum se poate o+serva clar peste tot RPirst ri%"teousnesst"en peaceS. @n ceea ce priveşte sanctificarea ca rod al %ratitudinii din credinţa @n iertare. !L.@nsă.p '92 2'9 #ritica lui Ritsc"l se @ndreaptă @n special contra acestei idei mereu . *osc"er mer%e p0nă acolo @nc0t pune faţă @n faţă tot ce s4a o+ţinut prin acţiunea umană cu "otăr0rile '2' Etica protestantă şi spiritul capitalismului Providenţei Pe de altă parte.

.recurente Le/i scrierea lui PrancZe care conţine doctrina.ve/i 1eppe.la care am făcut deAa trimitere Ove/i nota 2'= de mai sus.urmărindu4i @nvăţăturile S E adevărat că ultima propo/iţie este preluată din RMicul #ate"ismS al lui *ut"er.pp 2)22.de exemplu la UoodXin Despre el şi alţii.cartea a treia. !!.dar.===. Le/i şi Bern"ardt BecZer.desi%ur.face o impresie mai peni+ilă dec0t @nspăim0ntătoarea #"risto4tere+entină a lui P T" Lisc"er O@n polemica sa cu christoterpe din Miinc"en.3heologische 5edenken.p )=. 2)< Le/i Plitt.şi interpretarea autiautoritaristă a preoţiei universale.==:B voi !!.2p ):2.practică pe care Ritsc"l o consideră.o+işnuita convertire in e#tremis0' 2)( Ar%ument folosit @mpotriva necesităţii de a cunoaşte /iua şi ora convertiriica semn indispensa+il al autenticităţii sale Le/i . 2.=(3 şi urm-B voi !!!.):2 =2'..3.29.2.='3=)) şi urm .):<.pe drept cuv0nt.2:93.):2.pp )'<.9.p 239 El cunoştea conceptul de căinţă tot at0t de puţin c0t cunoştea Melanc"t"on terrorres conscintiae ale lui *ut"er 2)2 @n acelaşi timp.Do"ler ODie Aiederl' Ref' Kirch'0 era @ntre+at adeseori care fusese momentul precis al renaşterii sale 2'3 Prin aceasta se @ncerca să se com+ată laxitatea doctrinei luterane cu privire la posi+ilitatea redo+0ndirii %raţiei O@n special.cap !!! 2)) R@n nici o reli%ie nu4i recunoaştem drept fraţi pe cei ce nu au fost spălaţi cu s0n%ele lui #"ristos şi care nu şi4au sc"im+at cu totul viaţa @ntru Du"ul ..la @ntre+area dacă faptele +une sunt necesare pentru m0ntuire5 R!nutile şi .at0t @n privinţa An%liei.f0nt 8u recunoaştem nici o Biserică evidentă Ovi/i+ilă. 2': Ea apare şi la pietiştii en%le/i care nu erau adepţi ai predestinării.@n >landa.Uot"a.pener.Geschichte des Pietismus in der reformierten Kirche O*eiden.pp )9'.Ninzendorf und sein hristentum O*eip/i%23((.op' cit'.2:.care topeşte laolaltă conceptele.c0t şi a >landei @n secolul al XlX4lea @ncă.pe c0nd aici este destinată delimitării +isericii sfinţilor 2)= E drept că el considera #onfesiunea de la Au%s+ur% drept un document vala+il al credinţei creştine luterane numai cu condiţia 4 exprimată @n de/%ustătoarea sa terminolo%ie 4 să fie udată cu o Rfiertură de puroaieS A4l citi este un c"in.după cum su+linia/ă Ritsc"l.)=<..acolo ea serveşte drept răspuns la @ntre+area Rcum să fie sfinţit numele lui Dumne/euS. a lui #"ristos dec0t acolo unde cuv0ntul lui Dumne/eu este propovăduit @n toată puritatea lui şi unde mem+rii ei trăiesc @n sfinţenie ca nişte copii ai lui Dumne/eu.voi !.tipică tuturor curentelor ascetice.o carte care a rămas indispensa+ilă c"iar şi după lucrarea de referinţă a lui Ritsc"l.deoarece lim+aAul său..ca fiind @n principiu de inspiraţie calvinistă Aote la pa%inile 22(422) '25 2)' Aspectele importante pentru noi se %ăsesc cel mai uşor @n PlittNinzendorfs 3heohgie O) voi . ?i mai "otăr0t este răspunsul citat @n Plitt.a avut de Aucat un rol #0teodatăpreoţilor li se recomanda să am0ne iertarea păcatelor p0nă la confirmarea adevăratei căinţe.

dăunătoare pentru do+0ndirea m0ntuirii.prin acele caricaturi ale li+ertăţii creştine criticate at0t de sever de Ritsc"l.p ):2 2)9 @nainte de toate.op' cit'.printr4o accentuare insistentă a ideii de pedeapsă Audiciară @n doctrina m0ntuirii.de exemplu.avea limitele ei #"iar şi din acest motiv.op' cit'.aşa cum procedea/ă *amprec"t Mai mult.după ce @ncercările misionare i4au fost respinse de unele secte americane.para%rafele 2<2. De exemplu.atitudinea lui reli%ioasă nu era influenţată de nimic altceva dec0t de faptul că era un conte cu o vi/iune fundamental feudală Tocmai latura emoţională s4ar potrivi la fel de +ine. !!!.= scot @n evidenţă caracterul de instituţie de m0ntuire pe care @l avea comunitatea de la 1errn"ut Le/i critica lui Ritsc"l.2.este eronată intenţia de a @ncadra reli%io/itatea lui ein/endorf @ntr4o treaptă de de/voltare psi"osociaGd.( #ă s4ar putea ca sanctificarea să nu se producă @n pofida unei autentice căinţe şi iertării păcatelor re/ultă @n special din o+servaţiile de la p )22 şi corespunde doctrinei luteraneV a m0ntuirii. p )'< 2=' Le/i.după moartea sa.şi aici se spune că ele nu sunt cau/a reală a m0ntuirii.pa%en+er%.2<).dar după aceasta at0t de necesare.dar sunt sin%urul miAloc de recunoaştere a acesteia 2).@n cate%orică opo/iţie cu tendinţele comunităţii sale spre un ascetism perfect analo% cu cel puritan 2): #are.tot aşa cum.op' cit'. 2=2 #onform afirmaţiilor lui ein/endorf citate de Plitt.deoarece .a făcut4o +a/a metodei sale de sanctificare De atunciein/endorf susţine ca ţel al asce/ei de la 1errn"ut păstrarea purităţii şi a virtuţilor resemnării umile.din punctul de vedere al psi"olo%iei sociale.@n special @n convor+irea sa cu No"n Wesle$ din 29=).totuşi.@n aceeaşi măsură @n care o contra/ice pe cea calvinistă Oşi pe cea metodistă.acesta are cele mai mari şanse să se %ăsească @n tradiţia patriar"ală a estului %erman 2)3 Paptul acesta reiese clar din controversele lui ein/endorf cu Duppel.c0t şi cu aceea de sensi+ilitate Dacă există vreun indiciu pe care psi"olo%ia socială să42 ofere pentru deose+irea sa faţă de raţionalismul vest4european.p 2)25 R#0nd văd un om căruia Dumne/eu i4a dat un mare darmă +ucur şi folosesc cu plăcere darul acela Dar dacă văd că el nu e mulţumit cu ceea ce are. III' pp ==) şi urm 2=( Le/i.pe care el.de exemplu.':.că ar putea exista un pro%res @n sanctificare.consider că acesta e @nceputul pieirii omului respectiv S #u alte cuvinte.doctrinele enunţate de sinoadele din 29.ci vrea să ai+ă mai mult.ein/endorf ne%a.afirmaţiile lui ein/endorf despre Mat '(. !! p )=< *a fel. !!!.citate de Plitt.!dea fidei.@nc0t cine nu le face nu este m0ntuit cu adevărat S Prin urmare.at0t cu '2= Etica protestantă şi spiritul capitalismului 8ote la pa%ina 22) '2< perioada decadenţei sentimentale a cavalerismului.op' cit'..

dar acestea sunt mult mai complexe Le/i şi Windel+and.din lucrarea )okrates.( 4 era că.@n special matematica .aşa cum creştinul se cunoaşte după roadele credinţei sale.fapt care nu s4ar putea reali/a niciodată prin speculaţii metafi/ice.dat fiind caracterul fra%mentar al revelaţiei divine. !!!.p =22.ve/i Windel+andGeschichte der Philosophie.pener@n 3heohgische 5edenken.+aptişti şi pietişti a fost. d' i' Aufrichtige Anzeige verschiedener nicht so+ohl un%ekannterals vielmehr in A%fall geratener Daupt+ahrheiten O29'<.precum şi preferinţa sa pentru autori ca Ba$le 2=< Predilecţia netă a ascetismului protestant pentru empirismul raţionali/at pe +a/e matematice este +ine cunoscută şi nu va fi aprofundată aici #u privire la orientarea ştiinţelor către cercetarea exactă.urmată de alte ştiinţe ale naturii care utili/ea/ă metode similare.Rsemper tamen optavi et opto.o identifica cu Austificarea şi o %ăsea numai @n relaţia emoţională cu #"ristos OPlitt.fi/ica.tocmai din cau/a acestei tendinţe mistice. 2== Este cunoscută maxima sa5 Mn om @nţelept nu tre+uie să fie necredincios.mai ales.nr 2) Le/i şi următorul pasaA caracteristic5 RMnde pro #artesio `uid dicam non "a+eoS fnu 24a cititJ.idee specific calvinistă Empirismul secolului al XL!!4lea era miAlocul prin care acest ascetism @l putea căuta pe Dumne/eu @n natură Părea să conducă spre Dumne/eu.e nutrea speranţa că.p ')'.s4ar putea aAun%e la pătrunderea ResenţeiS lumii.aceasta ar fi răsplata pentru 3&lu4irea cu credinţă a M0ntuitoruluiS OPlitt.elementul decisiv 4 după cum este el evidenţiat cel mai +ine de .p =2) ..iar un om credincios nu tre+uie să fie lipsit de @nţelepciuneS..motivaţiile ei filo/ofice şi deose+irea faţă de concepţia lui Bacon.există relaţii de cea mai mare importanţă.aparent.de aceea.@n timp ce speculaţia filo/ofică ducea.p '.@n direcţia opusă .@n special o+servaţia de la pa%ina )(<care respin%e pe +ună dreptate ideea conform căreia ştiinţele moderne ale naturii pot fi @nţelese ca produsul a unor interese materiale şi te"nice Desi%ur.considera că filo/ofia aristotelică a fost cel mai dăunător element din tradiţia creştină >ricare alta e mai +ună.nu a cunoscut o fundamentare etică susţinută ein/endorf respin%e ideea lui *ut"er potrivit căreia sluAirea lui Dumne/eu @n profesiune ar fi motivaţia decisivă pentru ca o persoană să4şi @ndeplinească astfel @ndatorirea Mai cur0nd.@n special cea platoniciană5 #ons 3heol.`ui veram p"ilosop"iam vel tandem .!!!. @n locul sentimentului de a fi unealta lui Dumne/eu apare cel al posesiunii asupra divinuluiB avem aici misticism.pre/entă Dar pentru el starea pe care o interpretea/ă ca certitudo salutis este sentimentul de a fi o unealtă activă 2=) #are @nsă.!.pener.!!. !.ut Deus viros excitet.Aeuere Philos'.şi puritanul aspiră de fapt la starea de spirit păm0nteană. Aşa cum vom arăta cu acelaşi prileA.pp =( şi urm Pentru atitudinea ascetismului protestant.nu ascetism O@n sensul pe care4 2 vom discuta @n introducerea studiilor următoare fneincluse @n ediţia de faţă 4 n red J.tot astfel cunoaşterea lui Dumne/eu şi a intenţiilor sale nu poate fi desprinsă dec0t din cunoaşterea lucrărilor sale ?tiinţa preferată a creştinilor puritani.raţionali/ată matematic.prin cunoaşterea empirică a le%ilor divine ale naturii.-2.Dist '. pp )(<4)(9. !.

p )'= Desi%ur.dar.@n măsura @n care influenţa ei determina practica reli%ioasă. să nu ţii seama de lucrurile de care nu ai nevoie pentru sluAirea DomnuluiB O).răm0n @ncă unele dificultăţi.c"iar şi pentru forma evlaviei pietiste.op' cit'.@n studiul său despre pietismul de la Wiirttem+er% 2<2 Le/i afirmaţia lui ein/endorf citată mai sus.de aceea era şi căutată De aceea ea şi era căutată Din acelaşi motiv era atenuată şi consecvenţa ri%oristă a exi%enţelor ascetismului 2<( !n ce măsură au avut un rol şi factorii pur politici.ci numai aceia pe care @i c"eamă Domnul Dar.and as t"e$ stand in t"eir loom. .există o .e patriar"al De exemplu.@n timp ce stau la ră/+oiul de ţesut. p ):5 RT"e toXn livet" upon t"e Xeavin% of Didderminster stuffs. 8u oricine poate deveni ucenic. să nu ai nimic sau să dai altora tot ce primeştiB O=. RAcesta este un %en de oameni care4şi caută fericirea pe patru căi principale5 O2. să fii ne@nsemnat.şi calvinismul.sau pot să se sfătuiască @ntre ei J Totuşi.şi la autorii puritani @nt0lnim avertismente insistente @n privinţa falsei certitudini.nici c"iar @n perioada lui t0r/ie @n ca/ul acesta.diferenţa fundamentală era repre/entată de elementul ascetic.e ştie ce importanţă a avut această atitudine a protestantismului ascetic pentru de/voltarea educaţiei.a arătat c"iar Ritsc"l.dispreţuit şi umilitB O'. Etica protestantă şi spiritul capitalismului 2=9 !ntensificarea emoţională a reli%io/ităţii nu era nicidecum străină luteranismului.t"e$ can set a +ooZ +efore t"em. !!.!.le%ătura dintre succesul activităţii lui Baxter şi caracterul arti/anal al industriei de la Didderminster apare clar @n auto+io%rafia acestuia Le/i pasaAul citat @n 3he $orks of the Puritan Diuines. !.p ==<.@n special a @nvăţăm0ntului te"nic @n com+inaţie cu atitudinea faţă de fides implicita. să munceşti /i de /i.ons' 3heol'.ei pot pune o carte @n faţa lor..acţiona totdeauna @n sens contrar 2=3 Efectul psi"olo%ic al spovedaniei consta pretutindeni @ntr4o eli+erare a individului de responsa+ilitatea pentru propria conduită.pener @n 3heologische 5edenken.cel puţin.modul de viaţă pe care luteranii @l suspectau de a promite m0ntuirea prin fapte +une 2=: > Rteamă sănătoasăS este un semn mai +un al %raţiei dec0t certitudineaconsideră .nota 2=.p ==3.nu de dra%ul c0şti%ului.pener.<.or edif$ eac" ot"er S f>raşul trăieşte de pe urma ţesătorilor care fac covoare @n două culori şi.sed sana tantum ma%istri nescia ratioS O.deoarece predica de pe Munte este adresată formal tuturor @nrudirea dintre această universalitate li+eră a iu+irii şi vec"ile idealuri +aptiste este evidentă i '2.ci pentru c"emarea @n sluA+a Domnului şi a aproapelui S /Rel' Reden.potrivit mărturisirii personale a lui ein/endorf OPlitt. repre/entanţii săi au creat un pro%ram peda%o%ic 2=. 2<' Desi%ur. !! p 2:(Plitt.doctrina predestinării. 2.oculis sisterent in `ua nullius "ominis attenderetur auctoritas.nr '.@n măsura @n care este autentic.

*oofs.de vi%uroasa redeşteptare a principiului sola Gide @n %0ndirea @ntemeietorilor metodismului.e pot utili/a şi lucrările lui Naco+$ Omai ales Dand%uch des "ethodismus0. pp '<= şi urm .p 2=9 2<3 W"itefield.+aptist Pro+lema nu poate fi discutată dec0t @ntr4un alt context 2<) .este deose+it de util excelentul articol RMet"odismusS scris de *oofs pentru Realenz*klopădie fur protestantische 3ehologie und Kirche.op' cit'.este evidentă 2<9 Retipărită.out"e$ #u privire la Wesle$.p ))2 2<: N .fenomenul nu se @ncadrea/ă @ntr4o linie %enerală de evoluţie către su+iectivism.aceasta nu e dec0t un suro%at al ideii calviniste de confirmare 2.cea din 29==.recunoscuse deAa că versetele +i+lice se apropiau Rla %rosimea unul fir .c"necZen+ur%er.( .de scăderea @n importanţă a do%mei predestinării.respinsese doctrina perfecţiunii a lui Wesle$ @n aspectele ei esenţiale De fapt.op' cit'..pener şi PrancZe #"iar şi re%ele acesta ştia foarte +ine de ce desc"isese pietiştilor.din lipsa or%ani/ării.2:.e spune că W"itefield i4ar fi căutat sfatul Ocf .foarte populară este T$erman. @n aceeaşi manieră caracteri/a uneori şi Wesle$ efectul credinţei metodiste @nrudirea cu Gliickseligkeit.c"necZen+ur%er.ehre von der Rechtfertigung und Gersohnung.deose+ire @ntre patriar"alismul +a/at pe etica pietistă şi cel calvinist şi.p <3: Paptul că Priedric" Wil"elm ! a numit pietismul o afacere potrivită pentru rentieri este mai elocvent pentru pietismul său dec0t pentru cel al lui ..ife of $esle* de Watson Oediţia %ermană.care au fost com+inate cu forme pietiste Desi%ur.@n . p 2=< Puţin diferit.la conferinţa din 299( Prima conferinţă.prin edictul de toleranţă.căci @n această privinţă rămăsese nu numai @n urma pietismului.Zeats.op' cit' Am+ele consecinţe sunt tipice pentru toate fenomenele reli%ioase similare 2.prieten cu capelanul lui >liver #romXell O1oXe.conducătorul %rupului de adepţi ai predestinării care.cu at0t mai mult.pe de o parte.Gorlesungen u%er die .motivată @n special prin caracterul său specific misionar Paptul acesta a condus la revenirea la anumite metode medievale de propovăduire a renaşterii. Dolde.de exemplu.s4a di/olvat după moartea sa. ediţia a treia.2 Aşa s4a procedat.2.ife and 3imes of (ohn $esle*' Mna dintre cele mai +une +i+lioteci pentru istoria metodismului este la 8ort"Xestern Mniversit$ din Evanston Poetul reli%ios Aote la pa%inile 22=422: 217 !saac Watts. ediţia a treia .repre/intă un fel de veri%ă @ntre puritanismul clasic şi metodism .Niin%st şi . 2<< Dacă facem a+stracţie de anumite influenţe personale ale fraţilor Wesle$această @nrudire este determinată istoric.ci şi @n urma evlaviei +ernardine medievale 2<.şi apoi cu Ric"ard #romXell.ehr%egriffe der kleinen protestantischen Kirchenparte:en. editată de 1undes"a%en OPranZfurt... %eatitudinea lui ein/endorf.@nsă.).şi pe de altă parte.porţile Prusiei 2<= Pentru o introducere orientativă @n metodism.

cu care ein/endorf.constituia deAa o reacţie faţă de !luminism 8umai că această reacţie a metodismului a luat o cu totul altă orientare dec0t cea a comunităţii de la 1errn"ut.p 223.ne este @n%ăduit să facem o paralelă cu pietismul lui ein/endorf.cu o intensitate mult mai mică.mem+rii tre+uie să creadă @n do%me. pp =<< şi urm 2.din .@n special.< Deşi.numai la metodişti nu A se compara cele de mai sus cu expunerea.pre/+iterieni şi an%licani.Zeats.@l poate afecta.fireşte.modul de trai este mai puternic impre%nat de ascetism @n această privinţă nu se poate pronunţa dec0t un neurolo% 2. *oofs.ar tre+ui să se @nt0mple tocmai contrariul 2.şi de antinomism de cealaltă parte Dar@ntruc0t erau at0t de o+scure.şi de faptul că.am vrea să interpretăm aceste concepţii reli%ioase ca pe nişte exponenţi sau reflectări ale de/voltării capitaliste.: şi urm . LTUU1LUEL' 2.pe l0n%ă motivele pur istorice şi pu+licitatea de care s4a +ucurat procedeul.aşa cum s4a spus deAa.= Le/i Dexter. a de/voltat4o exact la fel şi cu exact acelaşi efect ca şi celelalte confesiuni ascetice 2.Distor* of the =ree hurches of England.: ?i.Wesle$ numea RmisticismS elementul emoţional conţinut @n reli%ia celor de la 1errn"ut şi etic"eta drept +lasfematoare interpretarea dată de *ut"er le%ii Paptul acesta pune @n lumină +ariera ce exista @ntre luteranism şi orice comportament reli%ios raţional '2: Etica protestantă şi spiritul capitalismului 2.op' cit'.pener şi PrancZe. petrecută @n prima treime a secolului al XlX4lea Totuşi.la `uaZeri.calvinişti . !.@n re%iunile unde metodismul e lar% răsp0ndit.pp <.) No"n Wesle$ su+linia/ă că @n toate reli%iile.aşa cum se @nt0mplă @n pre/ent @n ca/ul ne%rilor americani Mai mult..spre deose+ire de versiunile lui .aşa cum arată pasaAul din No"n Wesle$ Ove/i mai Aos.su+linia/ă insistent că metodismul se deose+eşte de celelalte mişcări ascetice prin aceea că se situea/ă după !luminismul en%le/ şi @l compară cu renaşterea pietismului Odesi%ur.caracterul adeseori clar patolo%ic al emoţiei metodiste.' Metodiştii se deose+eau de mem+rii comunităţii de la 1errn"ut prin doctrina lor enunţ0nd posi+ilitatea perfecţiunii fără păcat.@n maniera populară.9 Pe care el @nsă.spre deose+ire de starea emoţională relativ calmă specifică pietismului.numai aşa4numiţii RUeneral BaptistsS @şi au ori%inea @n mişcarea iniţială RParticular BaptistsS erau.p 9<(.urrn0ndu42 pe Ritsc"l.ehre von der Rechtfertigung und Gersohnung.sunt forme mai moderate ale eticii consecvent ascetice a puritanismului @n sc"im+.aşa cum am vă/ut.de părS de calvinism.sumară ce4i drept.cel puţin @n măsura @n care s4a aflat su+ influenţa lui ein/endorf 2.ongregationalism.3 Dintre +aptişti.pe de o parte.nu era indicat ca aceste curente să fie separate prin deose+iri doctrinare at0t timp c0t Bi+lia era menţinută ca normă practică 2.dacă.care.este determinat poate.nu era de acord Pe de altă parte.

B Ledder.deşi din punct de vedere formal erau doar o nouă or%ani/aţie a lui Ueor%e Pox şi a tovarăşilor luirepre/entau @n esenţă o continuare ai tradiţiei Aote la pa%inile 22:4223 '23 +aptiste #ea mai +ună introducere @n istoria lor. as 3old %* Dimself and his ontemporaries.ife of the Religious )ocieties of the ommon+ealth.A )hort Dist' of the 5aptists. *ondra.la care se adau%ă a+undenta literatură +io%raficăde cea mai +ună calitate 29( Mnul dintre numeroasele merite ale lucrării lui Darl MullerKirchengeschichte. the )e15aptist.la *ondra Onu am putut4o utili/a. voi '.2::2 Oşi N # *an%.23('B U *orimer. editată de profesorul NonesB cea mai +ună istorie a `uaZerilor e aceea a lui RoXntree Alte surse5 Rufus B Nones.B N Murc".2:3. 2::).cea mai +ună colecţie este considerată a fi cea de la Devons"ire 1ouse.@n 3he 5aptist Juarterl* Revie+. *ondra.voluntarişti şi adversari ai tuturor Bisericilor le%ate de stat Pără @ndoială.2:39B E B BaxRise and =all of the Ana%aptists.@n statul 8eX YorZ @n privinţa istoriei `uaZerilor. şi anii urm B 5aptist "anuals.ociet$. >+erlin.cel puţin.2:33.care limitau @n %eneral sfera mem+rilor Bisericii la persoanele renăscute sau.3he lnner .2:9.George =o#.23(( . Pentru istoria +aptiştilor.23()B Alton # T"omas. 8eX YorZ.nici RUeneral BaptistsS.a aAuns a+ia la mult timp după apariţie să4şi formule/e @n mod coerent doctrinele reli%ioase De aceea.A Distor* of the Pres%' and Gen' 5apt' hurch in the $est of England.3he 5aptist )*stem E#amined> *ut"eran Pu+lication . An Auto%iograph*. P"iladelp"ia.@n principiu.2:3242:3)B 3he 5aptist Juarterl* Revie+> şi 5i%liotheca )acra.doar pentru că a vrut să fie o sectă @n sensul propriu al cuv0ntului #"iar şi după cinci %eneraţii a rămas discreditată @n @ntrea%a lume din cau/a de/nodăm0ntului catastrofal pe care 24a avut experimentul escatolo%ic de la Miinster Astfel. Paris.a produs @ncă mai puţină .2:3= OAm hurch Dist' )eries.3he 3rue )tor* of (ohn )m*th.e pare că cea mai +ună +i+liotecă +aptistă se află la #ol%ate #olle%e.Smereu asuprită şi forţată la clandestinitate.)ocial Aspects of the Juaker =aith. 23('B N A .23('B material suplimentar @n 5aptist Dand%ook.nu ne oferă vreun un prileA pentru o anali/ă do%matică deose+ită Este incontesta+il faptul că `uaZerii.este cea a lui Ro+ert Barcla$.deşi at0t de ştearsă ca manifestare Ea a suferit mai mult ca oricare alta persecuţiile nemiloase ale tuturor Bisericilor. P"iladelp"ia.eiss.T"e 5aptists in Distor*.oric0t de importanţi ar fi ca purtători ai tradiţiei +aptiste @n decursul istoriei. 8eX YorZ.pp 2 şi urm . *ondra. este acela de a fi acordat spaţiul meritat mişcării +aptiste at0t de ma%nifice @n felul ei.la cele care credeau @n relaţia personală cu Dumne/eu.care pre/intă şi le%ătura dintre ei şi +aptişti şi menoniţii.ve/i@ntre altele5 1 M Dexter. >r%anul oficial modern al ortodoxiei este pu+licaţia American =riend.pe vremea lui #romXell nu erau totdeauna consecvenţi @n practică 8ici ei.2:)<B A 1 8eXmanDistor* of the 5aptist hurch in the ?')'.astfel @nc0t au rămas. *ondra.A Distor* of the )ociet* of =riends in America.2:3<B Eduard Uru++e. Boston.

aveau drept cau/ă primordială faptul că toate ascetismele cu rădăcini @n creştinismul +i+lic tre+uia să ai+ă @n mod inevita+il anumite trăsături comune importante De asemenea.Rteolo%ieS dec0t ar fi cerut principiile sale.orice ascetism.tre+uie să posede miAloace verificate de @nfr0nare a pornirilor cărnii *a sc"iţa care urmea/ă ar mai fi de remarcat că scurtimea sa este cau/ată de faptul că pentru pro+lema care tre+uie să fie discutată @n mod special @n acest studiu.din punctul lui de vedere.au avut pro+a+il o contri+uţie importantă la pre%ătirea terenului pentru moralitatea ascetică laică a protestantismului +aptist4calvinist Dar numeroasele le%ături dintre ascetismul mona"ismului occidental şi modul de viaţă ascetic al protestantismului.entimentul acesta de teamă l4au exprimat şi .nici c"iar @n epoca ei de %lorie.tuarţii @n 5ook of )ports.a "umiliaţii şi +e%"inii.@n pofida faptului 220 Etica protestantă şi spiritul capitalismului 8ote la pa%inile 22342'( ''2 că frumoasa lucrare a lui #ornelius 8Geschichte des "unsterschen Aufruhrs0 există de c0teva decenii ?i @n acest ca/.şi anume de/voltarea +a/elor reli%ioase ale ideii +ur%"e/e de profesiune. !.pp '' şi urm .precum şi soarta .şi aşa ostile unei speciali/ări a credinţei @n Dumne/eu ca ştiinţă Aceasta nu a st0rnit prea multă simpatie @n r0ndurile teolo%ilor profesionişti mai v0rstnici.@nrudire a cărei semnificaţie.mai ales ale franciscanilor.a fost privit cu cea mai mare suspiciune şi s4a @ncercat @mpin%erea sa pe fă%aşul formării ordinelor 4 aşadar.Biserica se temea că practicarea moralităţii ascetice su+iectiviste ar putea duce la ne%area autorităţii şi la ere/ieB aceeaşi atitudine.Pietismus.faptele istorice arată că Biserica #atolică oficială trata cu maximă ne@ncredere ascetismul mundan al mirenilor5 ori de c0te ori acesta a dus la formarea de conventicule.etica +aptistă are o @nsemnătate .c"iar şi @n ca/urile c0nd conformismul lor nu putea fi pus la @ndoială .supun0ndu42 astfel controlului #0nd acest lucru nu4i reuşea.de pildă.şi cu aceeaşi Austificare.va fi mereu su+liniată.@ntre care.şi a lăsat o impresie deose+it de puternică Dar @ncă şi mai mulţi teolo%i din perioada recentă au adoptat aceeaşi atitudine *a Ritsc"l. despre care vom vor+i mai t0r/iu !storia a numeroase mişcări eretice.indiferent de confesiunea de la temelia sa.+a c"iar dispreţuitor Există tentaţia de a vor+i despre un punct de vedere teolo%ic R+ur%"e/S Aceasta.ele ar fi extrem de sla+e Mai presus de orice.f0ntului Prancisc.prin retra%erea din lume 4 sau anexarea la ordinele existente ca ascetism de %radul al doilea.şi suspectea/ă influenţele directe exercitate de aripa radicală a tradiţiei franciscane #"iar dacă s4ar putea dovedi asemenea influenţe pe alocuri.ana+aptiştii sunt trataţi destul de su+iectiv.Ritsc"l vede pretutindeni o alunecare @napoi spre catolicism.a manifestat4o Biserica Elisa+etană faţă de Rprop"es$in%sSconventiculele +i+lice semipietiste.pentru pro+lemele tratate de noi.sunt dove/i @n acest sens Predicile călu%ărilor cerşetori.

ca atare.pentru conservarea comunităţii +isericeşti.faute de mieu#.unele motive reli%ioase +ine determinate @i @mpin%eau spre R+elieversH #"urc"S @n privinţa distincţiei dintre +iserică şi sectă.foarte limitată Ea nu a adus nimic nou @n această privinţă *atura socială a mişcării.după vec"iul statut al Bisericii Ove/i..şi nu prin recrutare o+li%atorie.`uaZerii şi.repre/enta esenţa concepţiei lor despre Biserică. pp .să se a+ată de la idealul creştinismului timpuriu Pentru comunităţile +aptiste. printr4un contract @ntre comunitate şi cate"umen #ăci aşa se proceda formal. Dar.ve/i studiul următor #onceptul de RsectăS pe care l4am adoptat aici a fost utili/at simultan cu mine.din istoria mişcării +aptiste mai vec"i.@n Realenz*klopădie fur protestantische 3heologie und Kirche Oarticolul )ekte0' @n lucrarea sa )oziallehren der christlichen Kirchen.nota 3) 29' #u privire la ori%inea şi transformările suferite de acestea.dacă nu dorea să4i cuprindă şi pe cei nerenăscuţi şi.ca +iserică.ve/i A Ritsc"lGesammelte Aufsătze.motivul real era acela că o asemenea comunitate reli%ioasă putea fi or%ani/ată numai pe +a/ă de voluntariat. @n anumite @mpreAurări.vom pre/enta aici.detaliindu42 Le/i mai Aos şi !ntroducerea la studiile privind Etica economică a religiilor universale' 29= #0t de important era acest sim+ol.op cit 29< Anumite apropieri de acestea @n doctrina Austificării la menoniţi pot fi trecute cu vederea aici 29.şi de Datten+usc".de facto. Pro+a+il că pe această idee se +a/ea/ă interesul reli%ios pentru de/+aterea unor pro+leme precum @ntruparea lui #"rtistos şi relaţia sa cu Pecioara Măriapro+leme care se pre/intă adeseori at0t de straniu.menoniţii 292 Le/i mai sus.ca o sectă.dat fiind că pentru ei.presupunindependent de mine.'9.ei constituie o sectă nu numai pentru că nu au nici o le%ătură cu statul Relaţia dintre stat şi Biserică de la @nceputurile creştinismului repre/enta un ideal c"iar şi pentru `uaZeri OBarcla$.şi.@n cadrul unui stat necredincios sau su+ semnul crucii Ei nu sunt o sectă nici pentru că primirea @n comunitatea credincioşilor avea loc.prin faptul că repre/enta un semn lipsit de am+i%uitate şi inconfunda+il.drept unice componente pur .@n acest sens.de exempluşi @n comunităţile reformate din Kările de Nos Oca urmare a situaţiei politice ori%inare.o vom lăsa deocamdată la o parte Datorită modului @n care punem pro+lema.von 1offmannKirchenverfassungsrecht der niederl Reformierten. Troeltsc" @l acceptă şi el.@n terminolo%ia noastră.numai ceea ce a influenţat specificul sectelor care ne interesea/ă5 +aptiştii.ca şi pentru mulţi pietiştinumai puritatea +isericilor aflate su+ semnul crucii era deasupra oricărei @ndoieli Dar calviniştii..mai mult @n treacăt.a arătat @ntr4un mod foarte clar #ornelius.precum şi Biserica #atolică @nsăşi.mult mai importantă.23('.*eip/i%.din punct de vedere istoric.au fost o+li%aţi să susţină separarea Bisericii de stat. Dimpotrivă.+aptiştii au refu/at @ntotdeauna să fie numiţi RsectăS Ei sunt 5iserica @n sensul Epistolei către efeseni O<.@n timp ce pentru calvinişti era un accident al istoriei Am su%erat că şi pe aceştia din urmă.3 şi urm 29) Pireşte.

au invocat afirmaţia lui #alvin din !nst' hrist'.reconfortantă 293 Desi%ur.acest principiu este propriu oricărei forme de ascetism De aici decur%e faptul că ascetismul autentic este @ntotdeauna ostil oricărei autorităţi @n cadrul calvinismului.de a se @nclina.unor li se pare respin%ătoare. ediţia a patra.pener de a Austifica titulaturile prin Bi+lie Ascetismul catolic a renunţat la această caracteristică @n privinţa autorităţii ecle/iastice. Dar.29(2 4care mi4a fost pusă la dispo/iţie prin ama+ilitatea lui Eduard Bernstein.e pare că deose+irea dintre c"ristolo%ia Bisericii Reformate şi cea a luteranilor O@n doctrina referitoare la aşa4numita communicatio idiomatum0 se +a/a pe interese reli%ioase similare 299 El şi4a %ăsit expresia @n faptul că iniţial se evitau strict c"iar şi relaţiile cotidiene cu excomunicaţii.interpret0nd supunerea ca atare @n sens ascetic Această răsturnare a principiului @n ascetismul protestant constituie temelia istorică a specificului democraţiei @nt0lnite @n pre/ent la popoarele influenţate de puritanism şi a deose+irii dintre ea şi aceea a spiritului latin Tot ea constituie o +a/ă istorică pentru Rlipsa de respectS a americanilorcare.do%matice.precum şi de a se adresa la persoana a doua plural.confesiunile +aptiste.iar altora.p ))(.ideea şi4a %ăsit expresia @n principiul că @n +iserică tre+uie să domnească numai #"ristos @n ceea ce priveşte pietismul.@n ca/ul +aptiştilor această respectare a preceptelor +i+lice s4a referit iniţial doar la 8oul Testament. !!!.op' cit'.@n ca/ul menoniţilor adău%0ndu4se şi spălarea picioarelor Pe de altă parte.ApologP0 for the 3rue hristian Diuinil*. @n timp ce RUeneral BaptistsS şi menoniţii respectau @n mod ri%uros +ote/ul şi @mpărtăşania.cu excepţia @mpărtăşaniei.care susţineau @n principiu că tre+urile o+işnuite de pe lumea aceasta nu sunt atinse de cen/urile spirituale Le/i studiul următor 29: Este +ine cunoscut modul @n care acest principiu a fost aplicat de `uaZeri unor situaţii de viaţă aparent lipsite de importanţă Orefu/ul de a scoate pălăria.D Muller.@ntr4o măsură mai mică la Lec"iul Testament @n toate aceste confesiuni.de a @n%enunc"ea. !!.Predica de pe Munte s4a +ucurat de un presti%iu deose+it ca pro%ram de etică socială 2:( #"iar şi .prin Aurăm0ntul de supunere.un punct @n care au făcut concesii importante @nşişi calviniştii.c"XencZfeld considerase că săv0rşirea exterioară a sacramentelor este un adiaphoron.@n special `uaZerii OBarcla$.@n cele mai vec"i documente ale +aptiştilor Ode exempluconfesiunile pu+licate @n #ornelius.*ondra.Kirchengeschichte.@şi pierduseră foarte mult din presti%iu. anexa la voi !! Le/i.la adepţii predestinării toate sacramentele.şi distincţia mai vec"e dintre cuv0ntului lui .@ntr4o anumită măsură.să ne %0ndim la străduinţa lui .2.@n această privinţă.unde se %ăsesc @ntr4adevăr unele apropieri clare de doctrina +aptistă De asemenea.p '.după ca/. ''' Etica protestantă şi spiritul capitalismului .put0ndu4se spune c"iar că unele dintre ele deveniseră suspecte Le/i studiul următor 2:2 @n acest sens.

.t"ou%" "is fait" ma$ +e Xron%.aşa cum este ea scrisă @n inimile noastre şi cunoscută prin conştiinţă OBarcla$.nu ne preocupă aici 2:) Barcla$ Austifică necesitatea de a accepta această posi+ilitate prin aceea căfără ea.= Refu/ul Aurăm0ntului pe +a/a unui cuv0nt din Bi+lie arată c0t de redusă era emanciparea reală faţă de .f0nta Aote la pa%inile 2'(42'' 223 .pe care mulţi `uaZeri @l considerau c"intesenţa @ntre%ii etici creştine.era similară cu aceea a pietiştilor reformaţi .ca partea din cuv0ntul lui Dumne/eu pe care aceştia au consemnat4oera str0ns @nrudită.cu concepţia +aptiştilor privind revelaţia !deea mecanică a inspiraţiei şi implicit.@n sensul %enerali/at al raţiunii naturale.la Barcla$Rmoral and perpetuai statutes acZnoXled%ed +$ all #"ristiansS. p 2('.i4a fost arătată de Dumne/eu prin conştiinţă Tre+uie să facem nu +inele. Desi%ur.şi care este individuală.după cum doctrina `uaZerilor referitoare lumina interioară.criptură..era re/ultatul unei evoluţii @n sens opus ?i @n acest ca/.X"ic" f J is most a+surd S fn4ar tre+ui să existe niciodată un loc cunoscut de sfinţi unde să poată scăpa de @ndoieli şi disperareB .9.constituie limita toleranţei Practic vor+ind.aints X"erein t"e$ mi%"t +e free of dou+tin% and despair.c"iar dacă aceasta poate fi %reşită.pener su+linia/ă @n mod repetat5 RTot ce este +un @n +iserică e suspectat de `uaZerism S Aşadar.nu putea exista nici un fel de general rules.Rt"ere s"ould never +e a place ZnoXn +$ t"e .ci să @mplinim voinţa lui Dumne/eu.criptură .căci profesiunea pe care o are fiecare.2.op' cit'.ca fiind cel pe care Dumne/eu 24a revelat patriar"ilor.se pare că .is no Xa$s accepta+le to Uod f J t"ou%" t"e t"in% mi%"t "ave +een laXful to anot"er f#eea ce face un om @mpotriva credinţei lui.@n practică această iraţionalitate nu a putut fi menţinută De exemplu.pener @i invidia pe `uaZeri pentru această faimă ons' 3heol'.Dumne/eu.emnificaţia pe care a avut4o pentru etica socială principiul Rsă faci altuia numai ceea ce doreşti ca el să4ţi facă ţieS. Aceasta @nsemna că rolul Aucat de le# naturae @n alte ramuri ale protestantismului se modificase @n principiu.proorocilor şi apostolilor.nu este acceptat @n nici un ca/ de Dumne/eu f J deşi lucrul acesta ar putea să fi părut le%iuit altcuivaJ OBarcla$.deşi pro+a+il fără nici o le%ătură istorică.cu anumite trăsături specifice.nr .p =:9.pro+a+il că diferenţierea netă s4a datorat parţial polemicilor ne@ncetate 2:' Acest lucru a fost puternic su+liniat @n contra unor tendinţe ale socinienilor Raţiunea naturală nu ştie nimic despre Dumne/eu OBarcla$.le%ile morale şi permanente recunoscute de toţi creştinii.Dist '.contemporanii simţeau că etica lor. Această iraţionalitate a moralei ce re/ultă din opo/iţia exa%erată dintre divin şi trupesc @şi %ăseşte expresia @n propo/iţiile fundamentale ale eticii `uaZerilor5 RW"at a man does contrar$ to "is fait".cu rădăcini +aptiste.şi .stricta +i+liocraţie a calviniştilor.!!!. nici un cod moral.pp 9)..erau @n aceeaşi măsură produsul evoluţiei lor @ncepute @n secolul al XL!4lea @ntr4un sens.

op' cit'.care pot fi făcute şi fără apro+area specială a lui Dumne/eu Această afirmaţie este un răspuns la o+iecţia caracteristică potrivit căreia. este5 Rreason and spirit are conAunct principlesS. Astfel.dacă nu ai voie să te ro%i fără un motion of the spirit special.semnificativ Dar nu e nici o @ndoială că asemenea idei apar uneori şi la alte confesiuniinclusiv la calvinişti Aceasta contra/ice E faptul că acceptarea eticii profesionale +ur%"e/e de către mişcările respective a constituit exprimarea mundană a unui ascetism care iniţial fu%ise de lume 2:9 Le+len.certitudo salutis depinde de ea Le/i Barcla$. !!.este..această distincţie nu mai era vala+ilă 2:< Le/i articolele pedante RMennoS şi RMennonitenS scrise de #ramer pentru Realenz*klopădie fur protestantische 3heologie und Kirche. este de părere că acest principiu ar aparţine numai capitalismului timpuriu Dar RsupraoameniiS economici care.Barcla$. not spiritual acts.răm0ne o diferenţă de nuanţă @ntre raţionali/area calvinistă şi cea `uaZeră a vieţii Dar.p 9.iar afirmaţia răm0ne vala+ilă pentru cate%oriile lar%i de oameni de afaceri 2:: Atra% aici din nou atenţia.raţiunea şi spiritul sunt principii conAu%ate / hristian Director*.@n activităţile civile.nu spirituale. acţiuni naturale. afirmă că Rin civil actions it is %ood to +e as t"e man$.parţial. p '( 224 Etica protestantă şi spiritul capitalismului 2:= Aşadar.practic.acelaşi lucru ar tre+ui să fie vala+il şi pentru arat Paptul că şi @n unele re/oluţii moderne ale sinoadelor `uaZerilor adepţii sunt sfătuiţi să se retra%ă din viaţa activă după do+0ndirea unei averi suficiente.(= Pe c0t de +une sunt aceste articole.@n timp ce principiul reformat Oformulat caracteristic.este +ine să fii ca maAoritatea.iar @n cele reli%ioase.să fii asemenea celor mai +uni Desi%ur.@n incitanta sa lucrare 3he 3heor* of 5usiness Enterprise.asupra excelentelor consideraţii ale lui Eduard Bernstein.la fel ca actualii captains of industr*.op' cit'.faptul acesta f J este tot ce poate fi mai a+surd J Este evident.T"omas Adams 8$orks of the Puritan Diuines. p =(=.aşa cum propovăduiesc `uaZerii.de4a dreptul eronat este articolul RBaptistenS din aceeaşi enciclopedie De exempluautorul său nu cunoaşte Pu%lications ofthe Danserd KnollvCs )ociet*.explică faptul că m0ncatul. p 2):..to +e as t"e +estS. indispensa+ile pentru istoria +aptismului 2:. se situea/ă dincolo de +ine şi de rău.in reli%ious. @n special p .op' cit' *a pre/entarea extrem de sc"ematică făcută de DautsZ$ mişcării +aptiste şi teoria sa privind comunismul eretic @n %eneral O@n primul volum al aceleiaşi lucrări.au existat @n toate timpurile. ne vom ocupa cu altă oca/ie 2:3 De exemplu.pe at0t de puţin pătrun/ător şi.insistent.pentru timpul său.desi%ur.+ăutul şi c0şti%ul sunt natural.pentru a putea trăi cu totul @n devoţiune pentru @mpărăţia lui Dumne/eu.atunci c0nd Baxter o formulea/ă spun0nd că la `uaZeri spiritul tre+uie să acţione/e asupra sufletului ca şi asupra unui cadavru.departe de forfota lumii.exprimarea sună mai radical dec0t a fost @n .

inte%ritatea Aote la pa%inile 2')42': 225 revendicată adeseori de popoarele foste puritane ca virtute naţională.tuart #"arnocZ. *a r0ndul său.spune Barcla$ 8op' cit'.ince Uod "as %at"ered us to +e a people S.@n Preuss' (ahr%'..făcute dintr4o perspectivă peda%o%ică.este ceva specific diferit de Ehrlichkeit..MM*M! 2 Le/i remarca+ila descriere a caracterului său la DoXden. ca separa2i' < A.Baxter.N NaneXa$.ed%XicZ.sunt adunate @n cele /ece volume din $orks of the Puritan Diuines O*ondra.@ntr4o selecţie adeseori cam ar+itrară Ediţiile lucrărilor lui Baile$.2:=<42:=:. loialitatea %ermană Le/i unele o+servaţii de calitatea pe această temă.elecţia se Austifică @n principal Odeşi nu exclusiv..formalismul eticii puritane este o consecinţă firească a relaţiei sale cu le%ea 23( #0te ceva @n această privinţă.Matt"eX 1enr$.o+ţinem o ima%ine destul de +ună din !ntroducerea la diferitele extrase din lucrările sale reproduse @n $orks of the Puritan Diuines Ode NenZ$n.op' cit' @n ceea ce priveşte teolo%ia lui Baxter. p )<9.prin care se apropie @ntruc0tva de +aptişti ' Tratate şi predici de T"omas Adams. Etica protestantă şi spiritul capitalismului .P!R!TM* #AP!TA*!.1oorn+eeZ.este important felul @n care a atenuat concepţia Audiciară cu privire la m0ntuire. prin dorinţa de a pre/enta c0t mai +ine cu putinţă mişcarea ascetică din a doua Aumătate a secolului al XL!l4lea.intenţia autorului Aceasta @nseamnă că onestitatea puritană este o le%alitate formalistă. ale%erea individuală. Personal.spre deose+ire de cele catolice 23' Paptul că diferenţele dintre fundamentările do%matice nu erau incompati+ile cu adoptarea pe primul plan de importanţă a interesului pentru confirmare se explică prin specificul istoriei creştinismului @n ansam+lu..p ''.@n studiul următor 232 Acesta este motivul pentru care minorităţile protestante ascetice au Aucat un rol economic important.din moment ce Dumne/eu ne4a adunat ca să fim un popor . adică la aspectul etic decisiv din doctrina predestinării Pe de altă parte.Bun$an. #X!! O23().MM* ?! .care nu va fi discutat aici 23) R.la fel cum uprightness.#ET!.cu puţin ''.cu personal election.au fost deAa indicate mai sus ) Tot at0t de +ine ne4am fi putut referi la Loet sau laHalţi repre/entanţi continentali ai ascetismului laic Părerea lui Brentano că această evoluţie ar fi fost numai an%lo4saxonă este complet %reşită . m0ntuirea universală.am audiat la 1averford #olle%e o predică a `uaZerilor. @ncercarea sa de a com+ina universal redemption.nu a mulţumit pe nimeni Pentru noi este important numai faptul că el a ţinut c"iar şi atunci la personal election.după ce a părăsit treptat credinţa strictă @n du+lul decret.@n care s4a pus accentul tot pe interpretarea termenului saints Osfinţi.No"n 1oXe.

5 and t"erefore +eXare of suc" temptation as to use t"eir callin%s as an en%ine to +e ric"er S f şi deci să se ferească de asemenea ispite şi anume de a4şi folosi vocaţiile ca miAloc de @m+o%ăţire c 8ote la pa%inile 2':42'3 227 9 #ăci nu numai +o%ăţia. )aintsC Everlasting Rest..de exemplu. sau Matt"eX 1enr$ 83he $orth of the )oul.@nainte de cotitura spre utilitarism Din păcate.p' <29.referindu4se la +ine cunoscutul pasaA din Bi+lie.`uaZerii ar ocupa un loc de frunte.X.not onl$ +ecause t"e soul is ne%lected and t"e +od$ preferred +efore it.+ut +ecause it is emplo$ed in t"ese pursuitsS fAceia care sunt dornici să caute +o%ăţie lumească @şi dispreţuiesc sufletul.la #alvin.ci şi pentru că este folosit @n aceste scopuri J OPs 2'9'.Pilipica @mpotriva avaritia' Acest autor este afectat şi de influenţe pietiste sentimentale5 ve/i lauda la adresa tran-uillitas animi. această @ntrea%ă literatură tre+uie să fie cunoscută temeinic pentru a o putea folosi corectB O'.cap 2:.2=( a..deoarece @n Uermania sunt @ncă destul de puţin cunoscuţi = *a fel de +ine am putea să ale%em scrierile lui Uis+ert Loet. *. Dar pe aceeaşi pa%ină se află şi remarca pe care o vom re%ăsi mai t0r/iu cu privire la păcatul de care se face vinovată orice irosire a timpului.@n special prin recreations' *a fel este privită c"estiunea aproape @n @ntrea%a literatură reli%ioasă a puritanismului an%lo4olande/ Le/i.la fel ca şi @n comunităţile mănăstireşti.@n pofida @nvăţăturilor sale antimamonistespiritul acestei reli%io/ităţi ascetice. nu se poate trece cu vederea faptul că mă străduiesc să dovedesc cum. RT"ose t"at are ea%er in pursuit of Xorldl$ Xealt" despise t"eir soul.1oorn+eeZ 8op' cit'. indu+ita+ilă a doctrinelor sale Dar O2. p 2:'.om+art şi Brentano au desprins tocmai elementele e+ionite ale lui Baxter.Baile$.de/+aterile sinoadelor "u%"enote sau literatura +aptiştilor olande/i Din păcate. .2:.ne4a fost imposi+il să ne asumăm sarcina fascinantă de a @nfăţişa caracteristicile protestantismului ascetic prin intermediul literaturii +io%raficeB din această perspectivă.)(: a.a dat naştere raţionalismului economic pentru că preţuia aspectul său cel mai important5 motivaţiile raţionale fundamental ascetice Acest lucru este sin%urul aflat @n discuţie şi constituie sensul @ntre%ului studiu < De asemenea.(es' Hpp'. p )23. !!!. $orks of the Puritan Divines.pe care eu @nsuşi le4am evidenţiat clar. cap X. ?i cate"ismele metodiste ne @ndeamnă să nu Rstr0n%em comori pe lumea aceastaS *apietiştiacest lucru se @nţele%e de la sine.date fiind limitele studiului de faţă.nu numai pentru că sufletul este ne%liAat şi se preferă trupul @naintea lui.ci şi urmărirea neraţională a acumulării ei Osau a ceea . p 2:'.este de părere că RMn +o%ătaş nu va %ăsi uşor m0ntuireaS 8op' cit'.pentru a-mi dovedi @napoierea Ocapitalistă.X!! Le/i şi Baile$ 8Pra#is Pietatis. care este mult mai plăcută lui Dumne/eu dec0t sollicitudo din lumea aceasta De asemenea.ca şi @n ca/ul `uaZerilor Le/i Barcla$ Oop cit'.care cu si%uranţă nu era amator de +o%ăţie +ur%"e/ă Ove/i violentele atacuri contra Leneţiei şi Anvers4ului.

deoarece Dumne/eu a poruncit să nu fie astfel 3 hristian Director*.iar sinodul in Uoric"em.precum şi mai sus. !L2.şi moroseness.inodul provincial de la Deventer din 2<3: Oart '=.5 R!t is for action t"at Uod mainainet" us and our activitiesB XorZ is t"e moral as Xell as t"e natural end of poXer f J !t is action t"at Uod is most served and "onoured +$ f J T"e pu+lic Xelfare or t"e %ood of man$ is to +e valued a+ove our oXn S fDumne/eu ne ţine pentru acţiune şi pentru activităţile noastreB munca este scopul moral şi natural al puterii f J Acţiunea @l sluAeşte şi42 cinsteşte cel mai +ine pe Dumne/eu f J Bunăstarea pu+lică sau +inele celor mulţi tre+uie să fie preţuite mai presus de ale noastre J Aici apare punctul de plecare pentru trecerea de la voinţa lui Dumne/eu la concepţiile pur utilitariste ale teoriei li+erale de mai t0r/iu #0t priveşte sursele reli%ioase ale utilitarismului.a statuat condiţii aspre şi umilitoare pentru admiterea soţiilor de cămătari @n 2.ar fi asta tot ceea ce am speratI .posedarea @ntr4o stare de automulţumire a +o%ăţiei deAa c0şti%ate prevesteşte de%radarea morală Dacă am avea tot ceea ce am putea dori @n lumea aceasta.ca răspuns la o @ntre+are. pe cel care caută sa se odi"nească @n adăpostul de avuţie pe care i42 dă Dumne/eu.pentru a4i atra%e atenţia lui Brentano.. pp 3( şi urm 228 Etica protestantă şi spiritul capitalismului "elanchol*..şi mai cu seamă de pe vremea călu%ărilor de la #lun$.care4şi citea/ă strămoşii catolici.ce trecea drept +o%ăţie.pe acela Dumne/eu @l +ate şi @n această viaţă Aproape @ntotdeauna. era condamnată cu aceeaşi asprime @n Kările de Nossinodul >landei de .<.ud a declarat @n 2<9=.(.atisfacerea totală a dorinţelor nu se poate o+ţine pe Păm0nt.erau tocmai consecinţele distru%erii spontaneităţii din . p . !. melancolia.anford. a extins această prevedere şi asupra an%aAaţilor cămătarilor.c"iar dacă @ndeletnicirea era permisă prin le%e . de la @mpărtăşanie *a fel au stat lucrurile şi la sinoadele "u%"enoţilor Aceste pături capitaliste nu erau repre/entantele tipice ale mentalităţii sau modului de viaţă despre care este vor+a aici.dar nici nu aduceau ceva nou faţă de Antic"itate şi Evul Mediu : !dee amplu de/voltată @n capitolul 2( din )aintsC Everlasting Rest.un miAloc ascetic preferat pentru educarea stăp0nirii de sine Baxter comentea/ă şi el @n amănunt păcatul rostirii de vor+e ce nu sunt necesare !mportanţa acestui aspect pentru caracterul său a fost scoasă @n evidenţă de .că aceia care dau +ani cu @mprumut n4ar tre+ui să fie primiţi la @mpărtăşanie. #"iar şi Uis+ert Loet 8Disp' 3heoi.deşi @n @ntrea%a lume euro4asiatică au existat de milenii comercianţi şi +anc"eri alo%eni.#apitolul =nota 2=< 2( Porunca tăcerii a fost.== şi 2.at0t de ad0nc resimţite de contemporani.9. ar fi dorit să4i excludă pe +anc"eri Olom+ar/ipiemonte/i.ve/i mai Aos @n text.pp )9<4)9..@ncep0nd cu ameninţarea din Bi+lie cu pedepsirea pentru orice cuv0nt nefolositor.<9 se mai discuta @ncă dacă lom+ar/ilor le este @n%ăduită @mpărtăşania Oaceasta.de usuris.op' cit'. ursu/enia puritanilor.@n 2.

ascetismul protestant urmea/ă o cale de mult +ătătorită 8e4am o+işnuit să considerăm firească lipsa de timp a omului modern şi.mai ales următorul pasaA5 Rduestion5 But ma$ 2 not cast off t"e Xorld t"at 2 ma$ onl$ t"inZ of m$ salvationI AnsXer5 You ma$ cast off all suc" excess of Xorldl$ cares or +usiness as unnecessaril$ "inder $ou in spiritual t"in%s Aote la pa%inile 2'342)( 229 But $ou ma$ not cast off all +odil$ emplo$ment and mental la+our in X"ic" $ou ma$ serve t"e common %ood Ever$ one as a mem+er of #"urc" or #ommonXealt" must emplo$ t"eir parts to t"e utmost for t"e %ood of t"e .petrecerilevor+ăria fără rost.feastin%s.t"en $ou are t"at $ou lose none of $our %old and silver And if vain recreation.ca Uoet"e.op' cit'.ve/i Barcla$. ?i aici. p )2<. !.situa tot @n sluA+a acestui scop Dacă Was"in%ton !rvin% 85race%ridge Dali. spiritul calculat al capitalismului.@m+răcămintea.op' cit'.idle talZunprofita+le compan$.or sleep +e an$ of t"em temptations to ro+ $ou of an$ of $our time.cu şi mai multă %riAă J RT"ose t"at are prodi%ai of t"eir time despise t"eir oXn soulsS.ă nu uităm @nsă că primii oameni care au trăit O@n Evul Mediu. caută motivul parţial @n the calculating spirit. cap XXX.lucrurile au stat cam aşa5 O2.pe măsură.p 222 2' Hp' cit'.cei care sunt risipitori cu timpul lor @şi dispreţuiesc sufletele. iar condamnarea vor+elor ne%0ndite se. care @ntr4adevăr este esenţial pentru capitalism.status naturalis. 2.om+art @n Kapitalismus' . p 2= 2= Baxter.accordin%l$ "ei%"ten $our Xatc"fulness S fPreţuieşte mult timpul şi fii @n fiecare /i mai atent să nu pier/i nici un pic din timpul tău dec0t eşti atent să nu pier/i aur sau ar%int ?i dacă distracţiile vane. după un timp măsurat atent au fost călu%ării.ve%"ea/ă.@ntr4un principiu de conduită %enerală 22 Hp' cit'. puritanismul i4a făcut pe adepţii săi capa+ili să cree/e instituţii li+ere şi totuşi să devină o putere mondialăB O'. pp ):) şi urm 2) @n ceea ce priveşte valoarea nepreţuită a timpului.şi parţial @n efectele li+ertăţii politice.iar menirea clopotelor +isericeşti era tocmai aceea de a satisface nevoia de @mpărţire a timpului 2< Le/i discuţia lui Baxter despre profesiune.care promovea/ă un sentiment de responsa+ilitate.l.dressin%s.om+art @l numeşte Rechenhaftigkeit0. să măsurăm %radul de de/voltare capitalistă prin faptul că orolo%iile +at sferturile de oră *a fel procedea/ă şi .dintr4un simplu miAloc de economisire.se impune o+servaţia că la popoarele de sor%inte latină situaţia este diferită @n ceea ce priveşte An%lia.consideră Matt"eX 1enr$ 8$orth of the )oul. el a transformat acel spirit c"i+/uit Ope care .de pildă. p 935 RDeep up a "i%" esteem of time and +e ever$ da$ more careful to lose none of $our time.op' cit'.pp 2(: şi urm .compania neprofita+ilă sau somnul sunt ispite care să4ţi fure din timpul tău. $orks of the Puritan DC+ines.@n $ander:ahre.

deşi maAoritatea oamenilor sunt roşi de vicii.sunt şi ele citate .şi indicaţia .f0ntului Pavel.că @n r0ndul mulţimilor numeroase din oraşe.care pot face multe. p ):. p '='5 R!tHs t"e t"at are la/$ in t"eir callin%s t"at can find no time for "ol$ duties S f#ei care sunt leneşi @n c"emarea lor nu mai %ăsesc timp pentru @ndatoririle sfinte J De aici decur%e ideea că oraşele.is as if $our servant s"ould refuse $our %reatest XorZ and tie "imself to some lesser.să munceşti pentru p0inea cea de toate /ilele şi să nu trăieşti ca un tr0ntor de pe urma asudării altora J Porunca lui Dumne/eu către Adam.pencer @i scria la un moment 230 Etica protestantă şi spiritul capitalismului dat unui cole% mai t0năr5 R.cu activităţile sale lucrative raţionale.sunt şi sedii ale virtuţilor ascetice Astfel..cel puţin pe cei %ermani Dar şi pietismul avea concepţii similare Astfel.aşa cum recomandă Al+ertidin motive utilitare.@ntr4o manieră caracteristic luterană.există totuşi unele suflete +une.deşi su+linia/ă.easier part And Uod "at" commanded $ou some Xa$ or ot"er to la+our for $our dail$ +read and not to live as drones of t"e sXeat of ot"ers onl$ S f @ntre+are5 Dar n4aş putea renunţa la lume pentru a mă dedica doar m0ntuirii meleI Răspuns5 Poţi să renunţi la toate excesele @n privinţa %riAilor lumeşti ori afacerilor care te @mpiedică fără să fie nevoie @n lucrurile spirituale Dar nu poţi să te lepe/i de orice folosire a corpului şi de orice muncă a minţii @n care poţi sluAi +inelui comun Piecare.sediile clasei de miAloc.că munca @ntr4o profesiune @nseamnă venerarea lui Dumne/eu 83heologische 5edenken. 2.@ntr4un fel sau altul.@n auto+io%rafia sa Baxter spune despre ţesătorii manuali din Didderminster5 --And t"eir constant converse and traffic Xit" *ondon dot" muc" to promote civilit$ and piet$ amon% tradesmen S f?i le%ăturile şi ne%oţul lor permanent cu *ondra contri+uie mult la @ncuraAarea ama+ilităţii şi evlaviei printre comercianţi J 8$orks of the Puritan Diuines.e pare.Hp' cit'. Paptul că vecinătatea capitalei ar avea un efect +enefic asupra virtuţilor i4ar putea uimi pe preoţii de astă/i.şi nu. Aici sunt unele aspecte @n care pietismul adoptă un punct de vedere diferitdin cau/a caracterului său emoţional ..R@n sudoarea frunţii taleS.Rcine nu munceşte nu măn0ncăS.pener.cel puţin.@n vreme ce la sat cu %reu se poate %ăsi ceva +un @n .e ştie dintotdeauna despre `uaZeri că p0nă şi cei @nstăriţi @şi @ndrumau fiii spre @nvăţarea unei profesiuni Odin motive etice.ca mem+ru al unei Biserici sau al unei comunităţitre+uie să4şi folosească talentele la maximum pentru +inele Bisericii sau al comunităţii A trece cu vederea toate acestea şi a spune5 o să mă ro% şi o să medite/.#"urc" and #ommonXealt" To ne%lect t"is and sa$5 ! Xill pra$ and meditate. !!! p ==<.susţine totuşi că a%itaţia le%ată de pro+lemele profesionale distra%e de laHDumne/eu 4 o deose+ire foarte caracteristică faţă de puritanism 29 !.este ca şi cum servitorul rău ar refu/a să facă munca cea mai importantă pentru tine şi s4ar dedica unei activităţi mai lesnicioase şi mai puţin @nsemnate Dumne/eu ţi4a poruncit.

1arnacZ a su+liniat din nou că preţuirea specific etică a muncii şi a demnităţii ei nu a fost.@ntrea%a comunitate S 83heologische 5edenken.de aceea. pp )).emnificaţia acestei deose+iri importante.următoarele pasaAe 8op' cit'..unele concesii6atitudinii luterane mai @n%ăduitoare conform căreia evitarea imoralităţii.nici măcar specifică acestuia /"itt' des Eu'1)oz' Kongr'..dintr4un punct de vedere etic.dacă e făcută @n silă.această concepţie este mai puţin drastică dec0t cea puritană '2 .serveşte la ani"ilarea voinţei proprii Munca @ntru vocaţie este. 23 Recent.ă te cufun/i pe de4a4ntre%ul @n munca s0r%uincioasă @ntru vocaţiile tale le%iuite atunci c0nd nu eşti prins @n @ndatoririle mult mai ur%ente faţă de Dumne/eu J R*a+our "ard in $our callin%s S fMunceşte din %reu @n vocaţia ta J R.p0nă la căsătoriile care se @nc"eie din motive pur erotice sau pur exterioare şi care.poate fi expusă numai după o cercetare mult mai vastă '' RA so+er procreation of c"ildrenS este scopul său.p =:.p '9:.@nsă. !!!..ca atareruşinos ?i @n concepţia diverselor %rupări pietiste Aote la pa%ina 2)( 231 forma supremă a căsătoriei creştine este aceea @n care se păstrea/ă fecioriatreapta imediat inferioară fiind aceea @n care relaţiile sexuale servesc numai pentru procreare.la urma .nu4i este plăcută lui Dumne/eu 8op' cit'.@n vi/iunea lui .care face.de exemplu.care ne este impusă @n urma căderii @n păcat. seria a 2=4a.nr )G=.ă luăm. Pormularea tipic pietistă este că fidelitatea fată de profesiune Ovocaţie.o idee proprie creştinismului.care a fost evidentă @ncă de la apăraia re%ulilor +enedictine.sunt preferate căsătoriile @nc"eiate din motive pur economice Odeoarece.5 SBe X"oll$ taZen up in dili%ent +usiness of $our laXful callin%s X"en $ou are not exercised in t"e more immediate service of Uod S f. Evident.op' cit'. !!!.p '9'. '( *a fel şi @n ca/ul pietismului O. !.o @ndatorire de recunoştinţă pentru %raţia lui Dumne/eu Oidee luterană.ca manifestare de iu+ire faţă de aproapele nostru.p )(). şi urm .@n mod o+işnuit imposi+ilă. #a atarecreştinul se va dovedi prin muncă Rla fel de "arnic ca un om al lumiiS O!!!.la ori%ini.ee t"at $ou "ave a callin% X"ic" Xill find $ou emplo$ment for all t"e time X"ic" UodHs immediate service sparet" S fLe%"ea/ă să ai o vocaţie care să4ţi ocupe tot timpul pe care ţi42 lasă li+er @ndeplinirea @ndatoririlor faţă de Dumne/eu..spune Baxter *a fel %0ndeşte şi .pener.23(<. şi.e un scop secundar #oncupiscenţa ca fenomen @nsoţitor al actului sexual constituie un păcat c"iar şi @n cadrul căsătoriei De pildă. #u alte cuvinteţăranul este puţin potrivit pentru conduita ascetică raţională Ulorificarea etică a acesteia este foarte modernă 8u ne oprim aici asupra semnificaţiei acestei afirmaţii şi a altora pentru pro+lema relaţiei dintre ascetism şi clasele sociale 2: .şi aşa mai departe.pener.penereste urmarea căderii @n păcat.care a transformat astfel un act natural şi or0nduit de Dumne/eu @ntr4un lucru @nsoţit inevita+il de sen/aţii păcătoase şi.pp ='34=)(.nu repre/intă altceva dec0t concu+inaAe Dar şi la aceste niveluri inferioare.

cum este cea a a+stinentei sexuale.aceeaşi evoluţie s4a produs pretutindeni Raţionalismul sexual puritan şi cel i%ienist mer% @n %eneral pe drumuri foarte diferite.este @n pericol de a distru%e @nsăşi +a/a pe care şi4a creat succesul Desi%ur.@ntr4un sens strict i%ienic.puternicul idealism al concepţiei puritane a dat re/ultate po/itive.nu ne vom opri aici asupra modului cum interpretarea raţională a relaţiilor sexuale a coexistat totuşi Ola popoarele influenţate de puritanism.din cau/a inevita+ilului ei apel la lipsa de preAudecăţi.după cum se ştie.dar @n această privinţă se @nţele% perfect.se reali/ea/ă deAa la PranZlinB acesta se situea/ă oarecum pe po/iţia etică a medicilor moderni.de exempluconcepţia susţinută uneori de medici eminenţi. făc0nd referire la Austificarea poetică pe care au primit4o @n ca/ul lui Paust şi al Mar%aretei -4Tratarea Mar%aretei drept prostituată şi incapacitatea de a distin%e @ntre de/lănţuirea patimilor omeneşti şi relaţiile sexuale de dra%ul sănătăţii corespund @ntru totul punctului de vedere puritan *a fel este. Pentru puritani.care @nţele% prin RcastitateS limitarea relaţiilor sexuale la frecvenţa indicată pentru păstrarea sănătăţii şi. celor determinate de porniri erotice *ăsăm aici la o parte teoria şi practica maritală a celor de la 1errn"ut Pilosofia raţionalistă O#"ristian Wolff.c"iar din punctul de vedere al conservării speciei. a preluat teoria ascetică su+ forma a ceea ce este conceput ca miAloc @n vederea unui scop5 concupiscenţa şi satisfacerea ei nu tre+uie să fie transformate @ntr4un scop @n sine Trecerea spre utilitarismul pur.urmelor.tipică specialiştilor.este identică @n am+ele ca/uri 4 desi%ur.cu semn sc"im+at #u toată pudicitatea sa afectată.un adept /elos al Rprostituţiei i%ieniceS 4 se discuta re%lementarea situaţiei +ordelurilor şi a prostituatelor 4 a motivat le%itimitatea morală a relaţiilor sexuale extraconAu%ale Oconsiderate utile din punct de vedere i%ienic.conform căreia o pro+lemă care atin%e cele mai su+tile aspecte ale personalităţii şi culturii.iar dincoace este mediculB darV pretenţia de a deţine competenţa pentru tratarea anumitor pro+leme. cu rafinarea şi impre%narea spiritual4etică a relaţiilor matrimonialeşi nici asupra modului @n care a 232 Etica protestantă şi spiritul capitalismului @nflorit cavalerismul matrimonial pe fondul unei sentimentalităţi patriar"ale care e tipică pentru Uermania c"iar şi @n cercurile aristocraţiei spirituale !nfluenţele +aptiste au Aucat un rol @n emanciparea femeiiB de asemeneaproteAarea li+ertăţii ei de conştiinţă şi extinderea ideii de preoţie universală şi la femei au constituit şi aici primele fisurări ale patriar"alismului ') !deea aceasta revine mereu la Baxter Ba/a +i+lică constă @n mod re%ulat fie .sunt inspirate din motive raţionale.specialistul era moralistul.@ntr4o conferinţă.@n vreme ce i%iena sexuală modernă.care nouă ni se pare cam măr%inită.ar fi de domeniul exclusiv al medicului Oca profesionist.au dat c"iar şi sfaturi teoretice cu privire la modul @n care ar tre+ui să se desfăşoare De @ndată ce aceste c"estiuni au devenit o+iectul unor consideraţii pur raţionale.de orientare i%ienică.

!!!.+ut $ou are no more excused from service of XorZ f J t"an t"e poorest man S f@ntre+are5 Dar +o%ăţia nu ne va a+solviI Răspuns5 .care42 punea pe individ să alea%ă @ntre muncă şi exterminare.op' cit'.e poate să vă a+solve de vreo muncă sordidă.ceea ce @nseamnă că sunt antite/a vieţii metodice '9 Le/i mai sus.nota =9 '3 Aşa %0ndeşte şi .pener 8op' cit'.pp 2(: şi urm .op' cit'.domin0nd @ntre%ul mod de viaţă.p ):( .pp )):. #f op' cit'.fie @n cele care %lorifică munca O)2.ci trăim pentru a munci şi.respin%0nd una dintre o+iecţiile aduse @ncasării de do+0n/ipotrivit căreia profitarea de pe urma do+0n/ii ar duce la lenevie.su+linia/ă că oricine ar fi @n postura de a tr5i din do+0n/i ar fi @n continuare o+li%at să muncească @n conformitate cu porunca lui Dumne/eu )( !nclusiv @n pietism >ri de c0te ori se pune pro+lema sc"im+ării profesiunii. prin cuvintele5 RDar un om tr0ndav ori leneş nu poate fi creştin şi nu poate fi m0ntuit El tre+uie să fie do+or0t şi a/v0rlit afară din stup S Aici.dar nu veţi fi mai a+solviţi de @ndatorirea muncii f J dec0t cel mai sărac dintre oameni J Le/i şi p )9.. )loth şi idleness sunt păcate at0t de %rave pentru că au un caracter cumulativ Baxter le consideră de4a dreptul ca Rdistru%ătoare ale stării de %raţieS Rop' cit'.. '< ?i un cre/ al mormonilor se @nc"eie Opotrivit unor citate. !.2.disciplina %randioasă. !.simptomele ei sunt anali/ate cu %riAă 8op' cit'.este aceea care a produs reali/ările economice uimitoare ale acestei secte '.pp )99.etc '= #"iar şi ein/endorf spune la un moment dat5 R8u muncim numai pentru a trăi.cu care @nvăţătura reli%ioasă indiană plasea/ă tradiţionalismul economic @n perspectiva şanselor de .după ce cineva a @nceput să practice o meserie. !.situată la miAloc @ntre mănăstire şi manufactură..olomon pe care le cunoaştem deAa de la PranZlin O'''3.5 RT"ou%" t"e$ f+o%aţiiJ "ave no outXard Xant to ur%e t"em.dacă nu mai avem ce munci.suferim sau ne sf0rşim S OPlitt.. !.care din acest motiv com+ate ca moralmente @ndoielnică @nclinaţia de retra%ere timpurie Aote la pa%inile 2)(42)' 233 din viaţa activă şi.făc0ndu4vă mai folositori alteia.continuarea ei şi practicarea ei conştiincioasă constituie o o+li%aţie de ascultare faţă de porunca divină )2 Porţa extraordinară.p =':. De aceea.nota < ': Baxter.#apitolul ).unt frapante mai ales pasaAele următoare5 Rduestion5 But Xill not Xealt" excuse usI RAnsXer5 !t mi%"t excuse $ou from some sordid sort of XorZ.+$ maZin% $ou more servicea+le to anot"er.com+inată desi%ur cu entu/iasmul reli%ios şi devenită posi+ilă numai prin aceasta.pener afirmă că. !.='<.pp '934 ':(.@n pasaAele din Pildele lui .):'.ei simt o mare nevoie de a se supune lui Dumne/eu f J Dumne/eu le4a poruncit4o cu străşnicie tuturor J #apitolul =.t"e$ "ave as %reat a necessit$ to o+e$ Uod f J Uod "at" strictl$ commandet" it fmuncaJ to all S fDeşi +o%aţii nu au nici o dorinţă exterioară de a4i @mpin%e de la spate.

p 99.este o expresie a ideii autentic calviniste după care cosmosul lumii serveşte %loriei lui Dumne/eu .contra numeroaselor o+iecţii.apare clar @n @ndoielile şi e/itările ce l4au făcut c"iar şi de . lucru indiferent El s4a consolat @n cele 234 Etica protestantă şi spiritul capitalismului din urmă cu faptul că p0nă şi @n Bi+lie apostolii i s4au adresat pretorului Pestus folosind titlul kratistos. a făpturii umane sau că ar servi nu %loria lui Dumne/eu.!.care cu si%uranţă nu putea fi +ănuit de vreo pasiune pentru democraţie.c"im+area utilitaristă de direcţie.aceasta era cea mai puternică fundamentare reli%ioasă a tradiţionalismului @n această privinţă.după cum @n altă privinţă Oa tradiţionalismului structurii de castă.2:)9. Desi%ur.potrivit căreia cosmosul economic ar tre+ui să sluAească +inelui celor mulţi.cu fond reli%ios.renaştere este descrisă @n studiile privitoare la Etica economică a religiilor universale' Este un exemplu excelent prin care să evidenţiem deose+irea dintre simplele teorii etice şi crearea de sancţiuni psi"olo%ice.@n măsura @n care scopurile laice pot fi luate @n considerare.ve/i mai ales afirmaţiile lui Ueor%e Pox pe această temă@n 3he =riendsC . ea este diametral opusă iudaismului )' Baxter.pentru anumite tipuri de comportament 1indusul pios putea avansa @n ierar"ia transmi%rării numai dacă @ndeplinea cu stricteţe.spunea şi T"omas Adams 8$orks of the Puritan Divines.op' cit.este neapărat condamna+ilă.pener.p 2)( ). preaputernic Aspectul politic al pro+lemei nu ne interesea/ă aici )= RT"e inconstant man is a stran%er in "is oXn "ouseS.să susţină. !..p )99 )) Dar aceasta nu @nseamnă că punctul de vedere puritan a derivat istoriceşte de aici Dimpotrivă.etc.după cum am mai spus..aşa cum se exprimă ea prin or0nduirea raţională a cosmosului economic Ove/i #apitolul =nota )=. )< @n această privinţă.acest tip de etică reli%ioasă nu poate fi considerată ca un reflex al condiţiilor economice @n !talia medievală.speciali/area profesională a fost mai profundă dec0t @n An%lia aceleiaşi perioade .etica indiană este @ntr4adevăr antite/a cea mai deplină a celei puritane.ci scopuri culturale lumeşti Dar voinţa lui Dumne/eu.omul sc"im+ător este străin la el acasă.utilitarismul este oQconsecinţă a caracterului impersonal al iu+irii aproapelui şi a respin%erii preamăririi lumii prin exclusivitatea expresiei puritane in ma:orem Dei gloriam' #0t de intens a fost dominat @ntre%ul protestantism ascetic de ideea că orice idolatri/are a făpturii este incompati+ilă cu %loria lui Dumne/eu şi.era urmarea ideii că oricare altă interpretare ar duce la o idolatri/are Oaristocratică.@ndatoririle specifice castei @n care se născuse Dintre toate.i%rari> Oed W [ T Evans P"iladelp"ia.potrivit tradiţiei.ca atare.+inelui comun.utili/area titlurilor ca adiaphoron.de utilitatea impersonală Aşadar.poate fi @ntruc"ipată numai de +inele comunităţii.

poţi să o+ţii un profit şi totuşi să răm0i evlaviosB de fapt.pp =)<. Dar el nu scapă oca/ia de a arăta că.and t"ereupon c"ooset" rat"er to sleep Xit" a %ood conscience t"an a full purse f J t"erefore desires no more Xealt" t"an a "onest man ma$ +ear aXa$S fEl Oomul care ştie.aşa cum vom indica mai t0r/iu.o doreşte. de pe o /i pe alta R!t is t"e poor t"at receive t"e %lad tidin%s of t"e UospelS.='9.aceste păreri nu reflectă mediul economic @n care a trăit Dimpotrivă.iar patronii Aote la pa%inile 2)'42)) 235 nu trăiau mai +ine dec0t an%aAaţii lor.şi ca atare este utilă.#or 9 )3 Asemenea idei nu se %ăsesc @n scrierile pietiştilor continentali de frunte Po/iţia lui . 222.deci nu păcătoasă S Le/i şi !!!.p =2:5 Rcultivarea tutunului aduce +ani @n ţară.not +etter.2. *!.pener arată.p )9:.)9 #ăci.ceea ce @nseamnă că orice c0şti% onest din punct de vedere formal este şi le%itim =2 #onform Baxter.=5 R8u te c"inui ca să te @m+o%ăţeştiS nu @nseamnă dec0t5 Rric"es for our fles"$ ends must not ultimatel$ +e intendedS.ci c0şti%au numai food and raiment.))'B !.pp ))(.c0t de practice erau diversele modalităţi de a interpreta 2.săracii sunt aceia ce primesc veştile @m+ucurătoare ale Evan"%"eliei T"omas Adams remarcăreferitor la dorinţa de c0şti%5 R1e Ot"e ZnoXin% man.dar nu mai +un.după cum dovedeşte exemplul `uaZerilor şi al menoniţilor.aşa cum se su+linia/ă frecvent @n literatura puritană.printre altele.' Pildele lui . @n aprecierile.nu tre+uie să avem @n . Dar.p <'=.pener oscilea/ă @ntre ar%umentele luterane Oprivind satisfacerea tre+uinţelor. Precventa revenire tocmai la răspunsul acestei @ntre+ări Oprivind permisi+ilitatea sc"im+ării profesiunii.olomon '). la teolo%ie 8op' cit'.pe cel care4şi poate @ntre+uinţa averea spre sporirea %loriei lui Dumne/eu mai +ine dec0t o face aproapele său.P.şi datoria iu+irii de sine De exemplu.op' cit'. şi cele mercantiliste referitoare la utilitatea @nfloririi comerţuluietc 8op' cit'.B !.aşadar.dec0t cu pun%a plină f 2 de aceea nu doreşte mai multă +o%ăţie dec0t ar putea să adune un om cinstitJ 8$orks of Puritan Divines. =( *a Baxter. ZnoXs f J t"at mone$ ma$ maZe a man ric"er.pener se apropie de acest punct de vedere Dar el răm0ne extrem de re/ervat şi mai de%ra+ă de/apro+ator @n ca/ul @n care este vor+a de trecerea de la profesiunile comerciale Odeose+it de periculoase din punct de vedere moral. ştie f J că +anii pot face un om mai +o%at.3 Opar '=. cap X.==)B !. "rană şi @m+răcăminte.='3=)=. !!!.şi aşadar ale%e mai de%ra+ă să doarmă cu conştiinţa curată..auto+io%rafia sa relevă că succesul activităţii lui de misionar s4a datorat parţial şi faptului că ne%ustorii din Didderminster nu erau +o%aţi.ci from hand to mouth.iu+irea faţă de acesta nu42 o+li%ă să4i cede/e din posesiunile sale ): ?i .ale lui .c"iar şi un profit deose+it de ridicat poate fi produsul direct al unei onestităţi pioase 8op' cit.Dumne/eu nu a poruncit nicăieri că tre+uie să ne iu+im aproapele mai mult dec0t pe noi @nşineci la fel ca pe noi @nşine Avem. p =)<.fireşte su+iective.at0t c0t se poate.pp ='.

@n prima sa Defensio pro populo Anglicano.neconfirmate de autoritatea4Bisericiicărora li se opuneau discipolii ei cei mai fervenţi şi mai ri%uroşi ').@n opo/iţie cu aristocraţia. Etica protestantă şi spirituA capitalismului Pe de altă parte.asupra căreia nu ne oprim aici.diferenţa fundamentală.au fost fixate definitiv.Bernard de #lairvaux. a ducelui #"ristop" von Wurttem+er%pre/entată #onciliului de la Trento.p ):(.aici apărea ca po/itiv din punct de vedere moral Diferenţele esenţiale dintre cele două eticifoarte importante @n plan practic.pe seama Austificării do+0n/ii.@n special @n cea ie/uită.c0t şi nevoia sunt nefavora+ile virtuţii =' Acesta este elementul cel mai important Repetăm o+servaţia %enerală5 aici nu ne interesea/ă conceptele de/voltate de teolo%ii moralişti @n teoriile lor eticeci morala vala+ilă @n viaţa credincioşilor.c"iar şi @n teorie.este demonstrat de afirmaţia că at0t luxul.la +a/ă.adică modul @n care afecta practica fundamentarea reli%ioasă a eticii economice @n literatura ca/uistică a catolicismului.de exemplu.etica lor este identică cu aceea a ie/uiţilor După cum calviniştii @i citea/ă frecvent pe teolo%ii moralişti catolici. partea depravată a no+ilimii.op' cit'.nu numai pe Toma dHA`uino.dincolo de importanţa "otăr0toare pe care o are pentru mirean sancţionarea reli%ioasă a vieţii ascetice.prin @nsuşi succesul lor #eea ce acolo putea fi permis @n anumite condiţii. susţinea +ine cunoscuta teorie că numai clasa de miAloc poate fi purtătoare a virtuţii Paptul că prin această clasă se @nţele%e +ur%"e/ia.Bonaventura.vedere ca scop final @m+o%ăţirea pentru ţeluri lumeşti >dioasă era forma seniorial4feudală de folosire a +o%ăţiei Ocf remarca.dar dacă .@ncă din perioada controversei pe seama Aanseniştilor şi a +ulei ?nigenitus' =) RYou ma$ la+our in t"at manner as tendet" most to $our success and laXful %ain You are +ound to improve all $our talents S fPoţi munci astfel @nc0t să tin/i spre cel mai mare succes şi c0şti% cinstit Eşti o+li%at să4ţi @m+unătăţeşti toate calităţile J Mrmea/ă pasaAul tradus mai sus @n text > paralelă directă @ntre aspiraţia la +o%ăţie @n @mpărăţia #erurilor şi aspiraţia la succes @ntr4o profesiune lumească se %ăseşte.Deaven upon Earth 8$orks of the Puritan Diuines. foarte asemănătoare cu cele ale multor ca/uişti protestanţi şi care par să mear%ă c"iar mai departe @n privinţa a ceea ce este permis şi ce este tolera+il Protestanţilor li s4a reproşat adesea că.fapt asupra căruia nu ne oprim aici Dar.ci şi pe cei contemporanica/uiştii catolici luau act cu re%ularitate de etica eretică.răm0ne aceea că @n catolicism aceste concepţii lar%i erau produsele unor teorii etice deose+it de @n%ăduitoare.ideea protestantă de profesiune @i punea @n sluA+a activităţii economice capitaliste tocmai pe cei mai convinşi adepţi ai ascetismului..nu posedarea ei ca atare Milton.c"iar şi pentru epoca modernă.la NaneXa$. !. p '9<.se pot citi consideraţii care sunt Ode exemplu. == #"iar şi @n #onfesiunea Oluterană.se contestă Aurăm0ntul de sărăcie #ine este sărac datorită stării din care face parte tre+uie să4şi suporte condiţia.privind the de%auched part of the gentr*.

unde ali-uid @nseamnă proprietate moştenită.c0nd s4a ela+orat sistematic principiul aAutorării săracilor de către autorităţi şi cel al reparti/ării de locuri de muncă pentru şomeri.de pildă.X"o +elieved t"at reli%ion s"ould permeate t"e X"ole of life S f#ei mai +uni oameni @nscrişi @n r0ndurile Bisericii noastre puritane au fost oameni de afaceri care au considerat că reli%ia tre+uie să le pătrundă @ntrea%a viaţă J Aote la pa%inile 2))42)= ')9 =9 Tocmai @n aceasta constă deose+irea caracteristică faţă de concepţia feudală Potrivit celei din urmă.doar cu condiţia ca proprietarul să nu fi stat personal la teA%"ea şi ca el să efectue/e sin%ur metamorfo/ele necesare ale averii Oconstituirea de depo/ite. p '<3.232'.WorZs of the Puritan Diuines.cu +ani se poate cumpăra aproape orice demnitate socială.Earl* Distor* of English Poor Relief.numai urmaşii parvenitului Opolitic sau social.etc. #"iar şi #alvin inter/isese cu stricteţe cerşetoria. =: Paptul acesta se confirma.ve/i de exemplu T"omas Adams. =.@n #onfesiunea sa Le/i şi unele pasaAe ca5 R t"e va%rant ro%ues X"ose lives are not"in% +ut an exor+itant course5 t"e main +e%%in%S fpun%aşii va%a+on/i ale căror vieţi nu sunt altceva dec0t o cale rătăcită5 cerşetoriaJ. #a luare de po/iţie @mpotriva aristocraţiei de s0n%e.pp .spunea apăsat. Nena.!nner .Die Grundlagen des okonomischen . >ric0t de rapid ar păli aceste deose+iri su+ acţiunea transformărilor accelerate şi a europeni/ării caracterului naţional american.23((.3 şi urm .i%eralismus in der Geschichte der englischen Golks+irtschaft.iar smoadele olande/e se @ntreceau @n a respin%e autori/aţiile pentru cerşit @n epoca .p 2(=.@n Europa Odupă cum remarca odată Names Br$ce.Aură să răm0nă sărac.@n ca/ul fondatorului sectei familiştilor1endriZ 8icZlaes.care elo%ia/ă succesul @n afaceri şi c0şti%ul ca simptome ale unor reali/ări spirituale. @n 23().etc OT"omas Adams.stri%ătul de luptă al puritanilor era5 RUivin% alms is no c"arit$cS fDatul de pomană nu e milosteniecJ. #am+rid%e. 23(=.e ca şi cum ar Aura să răm0nă +olnav sau să4şi păstre/e o reputaţie proastă =< Acelaşi lucru @l spun Baxter şi ducele #"ristop".care era ne%ustor OBarcla$.@n discursul său de desc"idere a @ntrunirii de la *ondra /5aptist Dand%ook.dar nu arată nici un respect faţă de simpla avere moştenită Pe de altă parte. pot +eneficia de succesul lui @ntr4o po/iţie recunoscută Ofenomenul exprimat @ntr4un mod specific @n cuv0ntul spaniol hidalgo k hi:o dCalgo V filius de ali-uo. p '2.. p )=.5 RT"e +est men on t"e roii of our Puritan #"urc"es Xere men of affairs.su+ #arol !.preşedintele Mniunii Baptiste din Marea Britanie şi !rlanda.tuarţilormai ales @n timpul %uvernului *aud.şi 1 *ev$. .devenind ulterior c"iar titlul cunoscutei scrieri a lui Daniel Defoe. #ătre sf0rşitul secolului al XL!!4lea s4a iniţiat sistemul descuraAant al atelierelor pentru şomeri Ove/i *eonard.ife of the Religious ommunities of the ommon+ealth.exact opusă.U W"ite.totuşi acolo mai persistă şi astă/i concepţia specific +ur%"e/ă.$orks of the Puritan Divines.

p 2.cu pasaAul citat @n Ritsc"l.p '(3..entimentul unei @nrudiri lăuntrice cu iudaismul.p 23).un om dintr4 o +ucată. .care locuieşte @n cort. ediţia a doua. R ma$ +e ar%ued from t"e +ase estimation of t"e +irt"ri%"tS fne+unia lui poate fi ar%umentată prin faptul că dădea o @nsemnătate at0t de mică dreptului din naştereJ Oacest pasaA este important şi pentru de/voltarea ideii de %irthright.puritanismul era perfect conştient de deose+irile care @l separau de etica e+raică @n c"estiunile practice.andpfarrer. p 232.Pietismus.este unhRcunnin% "unter.caracteristică totodată şi pentru concepţia despre viaţă a puritanilor OWorZs of the Puritan Diuines.ira" 3heologische 5edenken.acest lucru este cu si%uranţă adevărat pentru 1oorn+eeZdeoarece şi @n Mat <. !!!.omul cu "ar divin .a fost %ăsit de Do"ler /op' cit'0 @n >landa.cu condiţia ne@nsemnată de a primi o cior+ă J Este @nsă o perfidie faptul că el nu a vrut să admită '): Etica protestantă şi spiritul capitalismului tran/acţia.ăi Hp' cit'. issued %* the General "eeting of the )ociet* of =riends.uper alios autem summa cura et modis sin%ularissimis versatur Dei providentia circa fideles S Mrmea/ă o explicaţie despre felul cum cineva şi4ar putea da seama un noroc nu4 şi are ori%inea @n communis providentia.p ='.pe de altă parte.pe c0nd !acov.nota <: <2 Nur %ăuerlichen Glau%ens1und )ittenlehre' Gon einem thuringischen . !!.: sunt enunţate fă%ăduieli pur păm0nteşti pentru sfinţi /op' cit'.pener@şi motivea/ă şi el o+iecţiile faţă de sc"im+area profesiunii şi urmărirea c0şti%ului pe enunţuri din !isus. ediţia a şasea*ondra.< şi ! Tim =. p 23'5 R.fiul lui .5 R1is foll$ S Oa lui Esau.lar% răsp0ndit @n r0ndurile ţăranilor Dar. explică succesul @n4activitatea profesională făc0nd trimitere la Providenţa divină Paptul că prosperit* este adesea răsplata pentru o viaţă trăită @n sfinţenie este afirmat frecvent @n scrierile `uaZerilor Ove/i o asemenea afirmaţie făcută c"iar şi @n 2:=:.2:3(.@n )election from the hristian Advices.aşa cum arată clar atacul lui Pr$nne la adresa evreilor OprileAuit de planul de toleranţă al lui #romXell.a man of t"e fieldsS.2:<2.repre/intă Rt"e man of %raceS.dXellin% in tentsS. ci @n acea %riAă specială *a r0ndul săuBaile$ /op' cit'.de exemplu.Uot"a. Asupra le%ăturii cu etica `uaZerilor vom mai reveni <( Anali/a făcută de T"omas Adams conflictului dintre lacov şi Esau poate servi ca exemplu pentru această luare a patriar"ilor ca model. p ')<. !.cu o viaţă iraţională.Rt"at "e Xould so li%"tel$ pass from it and on so eas$ condition as a potta%eS f@nc0t putea renunţa at0t de uşor la el.+ar+ară. Le/i mai Aos.aşa cum a fost el exprimat @n +ine cunoscuta lucrare a lui Roosevelt.p 2<: .om al c0mpiei.pretin/0nd că fusese @nşelat #u alte cuvinte. despre care vom vor+i mai t0r/iu. Kăranii pre/entaţi aici sunt produse caracteristice ale +isericii luterane Am notat de mai multe ori pe mar%ine RluteranS acolo unde excelentul autor vor+eşte despre o reli%io/itate ţărănească @n %eneral <' A se compara.un v0nător şiret. Toate sunt lucrarea providenţei lui Dumne/eudar El are o %riAă specială pentru ai .a plain man.=3 De exemplu.

<) E adevărat că Baile$ recomandă totuşi citirea lor şi.op' cit'. #aracterul constr0n%ător al normelor etice ale .cu un succes uimitor şi cu miAloace ample.@n măsura @n care ele5 O2.de exemplu.şi vei fi răsplătit mai %eneros de Dumne/eu.p )=.că unul dintre primele scopuri vi/ate @n toate formele de activitate artistică şi educaţională era emanciparea de a doua poruncă @n ca/ul puritanismuluirespin%erii de către israeliţi a oricărei repre/entări antropomorfice a lui Dumne/eu @i corespunde interdicţia oarecum diferită.ira" OPoate că @nt0mplător mi4ar veni @n minte. ve/i )oziallehren de Troeltsc" <. <= @n ca/urile @n care damnaţilor le4a fost atri+uit un succes exteriorcalvinismul se consolea/ă O1oom+eeZ..dec0t una care nu @ţi este poruncită de le%e #u alte cuvinte.evident.fii :.pe alocuri.a idolatri/ării fiinţei umane @n ceea ce priveşte iudaismul talmudic. . @n conformitate cu Steoria @ndărătnicieiHH. !!.este si%ur că acesta se @nrudeşte şi cu unele trăsături fundamentale ale moralităţii puritane De exemplu. p )3 <: Detalii @n studiile despre Etica economică a religiilor universale' Aici nu putem anali/a imensa influenţă pe care a avut4o.cripturii este vala+il.u+iectul discuţiei este nivelul de trai al /ilierilor.2. se afirmă că este mai +ine.pp 29) şi urm . ')3 său raţional.de americani/area imi%ranţilor evrei 4.a4i corupe cu at0t mai mult << 8u putem detalia aici acest aspect 8e interesea/ă numai caracterul formalist al le%alităţii puritane @n ceea ce priveşte @nsemnătatea eticii din Lec"iul Testament pentru le# naturae.porunca a doua OR.şi Dant se apropie de ea. !!!.+. sau O'.advers cultivării simţurilor Totuşi s4ar putea reţine ca o trăsătură caracteristică ceea ce mi4a spus unul dintre conducătorii or%ani/aţiei Educa2ional Alliance din .@n primul r0nd.dar de aceeaşi orientare.cu certitudinea că Dumne/eu le4a atri+uit acest succes pentru a4i @nrăi şi.a caracterului Aote la pa%inile 2)=42).etica talmudică este profund impre%nată de tradiţionalismul oriental5 RRa+inul Tanc"um i4a spus lui Ben #"anilai5 aniciodată să nu sc"im+i un o+iceibS OUemara.in%ura excepţie de la .se @nt0lnesc citate din apocrife 4 dar.caracterul special de universalitate şi eternitate <9 De exemplu.@ntruc0t prin vine @i cur%ea s0n%e scoţian şi.nr 3).L!!. poartă @n sine Rt"e express c"aracter of universalit$ and perpetuit$S.comentariu la Mis"na.@n Talmud Ola Wiinsc"e.tatele Mnite 4 o or%ani/aţie care se ocupă.5a%*l' 3almud.după Baxter 8 hhstian Director*.DoXden Oreferitor la Bun$an..ca atare.@ndeplinirea fără dra%oste a unei datorii are o po/iţie etică mai @naltă dec0t filantropia sentimentală Etica puritană ar accepta această concepţie @n esenţă De fapt.la Wiinsc"e .@n cadrul educaţiei sale.rare 8u4mi amintesc nici unul din !isus. sunt doar o transcriere după la+ of nature. asupra evoluţiei iudaismului.multe dintre formulările sale sunt str0ns @nrudite cu ideile protestantismului ascetic Dar.de exemplu.dacă faci o faptă +ună din datorie.suferise influenţe pietiste puternice Deşi nu putem discuta aici pe această temă.fiul lui .ă nu4ţi faci c"ip cioplitS.

@n timp ce acela puritan consta @n or%ani/area +ur%"e/ă a muncii <3 Adevărul .deose+irea s4ar putea formula astfel5 capitalismul evreiesc era un capitalism paria.a+ and a hristian.deoarece este @n mod evident un sectant pe care @l preocupă numai ceremoniile şi detaliile exterioare Op 2(9. op' cit'.evreii din vremea lor erau repre/entanţii acelui capitalism orientat spre ră/+oi.datorită variantei creştine a ideilor de "ar şi de m0ntuire care conţineau@ntr4un mod aparte.livrări către stat.pp 2(( şi urm .< . De ce este condamnat fariseulI El nu respectă de fapt poruncile lui Dumne/eu.şi prin R@ncercăriS.asemenea `uaZerilor.( Drept caracteri/are a acestui fenomen. al omului re@nnoit.@n ultimă instanţă.fireşte.@n acelaşi timp.< Pentru puritanii en%le/i.dar mai presus de toate pentru că @şi atri+uie sin%ur meritul şi.cu re/ervele mereu inevita+ile.cripturi re/ultă pentru Baxter.ideea conform căreia succesul revelea/ă +inecuv0ntarea lui Dumne/eu nu este străină iudaismului Dar importanţa reli%ios4etică radical diferită pe care a do+0ndit4o această idee ca urmare a eticii du+le Ointerioare şi exterioare. din iudaism a exclus orice @nrudire a efectelor tocmai @n această privinţă Paţă de RstrăinS.p 2..evidentmotive mult mai puternice pentru acţiunea po/itivă dec0t @ndeplinirea necondiţionată a poruncilor pe care o @nt0lnim la evrei Desi%ur. 4să interprete/e para+ola fariseului şi vameşului Ove/i predica 3he Pharisee and the Pu%lican.@i mulţumeşte lui .ve/i Ritsc"l. p '<=.etica iudaică a rămas foarte tradiţionalistă 8u vom a+orda aici nici enorma transformare suferită de atitudinea interioară faţă de lume.a lui Dumne/eu pentru m0ntuirea celor aleşi de El Ocare se poate manifesta.situaţie at0t de diferită de ca/ul puritan Referitor la această pro+lemătratată adesea eronat de .pe care puritanii @nşişi le condamnau De fapt.p '.speculativ.fintei .din caracterul a+solut diferit al lui rene+ed man.era imposi+il ca @n acest domeniu să ai+ă succes ceea ce nu era poruncit.faţă de ceilalţi şi din %riAa.ci doar @n%ăduit să fie un semn al confirmării reli%ioase şi un im+old pentru conduita metodică. $orks of the Puritan Divines.e suficient să citim c0t de %reu @i vine c"iar şi lui Bun$an 4 la care totuşi se poate @nt0lni o apropiere de atmosfera din =reiheit eines hristenmenschen a lui *ut"er Ode exemplu.din acea RXonderful difference of t"e %odl$ and un%odl$S minunata deose+ire dintre dumne/eiesc şi nedumne/eiesc.era permis ceea ce era inter/is faţă de RfrateS Pie şi numai din acest motiv. !.@n Hf the .%ermenii unor noi posi+ilităţi de de/voltare 240 Etica protestantă şi spiritul capitalismuli Privitor la le%alitatea din Lec"iul Testament. ve/i studiile citate mai sus 8u este aici locul să intrăm @n amănunte >ric0t de ciudat ar părea.om+art @n a sa Die (uden und das $irtschaftsle%en.spre speculaţii cu formarea de noi capitaluri şi spre proiectele financiare şi de construcţii ale principilor.respectarea acestei cutume este relaţia cu străinii @nsă concepţia puritană a le%alităţii @n calitate de confirmare oferea.monopoluri de stat.ehre von der Rechtfertigung und Gersonung.Die christliche . hristian Director*. !!.evident foarte specială.

Rto a ri%"t and sincere conviction of sin t"ere must +e a conviction of t"e pro+a+ilit$ of merc$S. şi astfel.pentru a avea o convin%ere dreaptă şi sinceră asupra păcatului.ru%ăciunea sa constituie o idolatri/are a făpturii omeneşti.contestă predestinarea divină Op 2)3.alături de teama cresc0ndă pentru certitudo salutis. .cel puţin @n privinţa formelor aristocraticemai rafinate.şi de acei c0ntăreţi profesionişti pe care acum +isericile şi4i an%aAea/ă ca attractions OTrinit$ #"urc" din Boston.aşa cum spune Bun$an cu o atenuare specific puritană a sentimentului luteran al păcatului. cea mai importantă @mpreAurare pfentru discipolii de mai t0r/iu era.cele trei surori divine ORiu+irea fiind cea mai mare dintre eleS.Rnec fu%ere ea `uo`ue possumus `uae videntur o+lectatione ma%is `uam necessitate inservireS.căci..Op '(3..pentru opt mii de dolari anual.42): '=2 spre plăcerile vieţii Expunerea pe această temă din #apitolul X al !nst' hrist' Ode exemplu.precum şi drama.aşa cum vom arăta altundeva.vameşuldupă cum arată sinceritatea mărturisirii sale. !.ale plăcerilor vieţii .) T"omas Adams 8$orks of the Puritan Divines.in%ura limitare este Bi+lia #ine o respectă are o conştiinţă curată nu tre+uie să se neliniştească la orice pornire lăuntrică Aote la pa%inile 2). ar fi putut desc"ide porţile unei practici foarte li+ertine Totuşi.9:.= Romanele şi altele asemenea nu tre+uie să fie citite.insuporta+il pentru nişte urec"i %ermane Ofenomene parţial analoa%e se @nt0lnesc şi @n >landa.@n 23(=.şi c"iar şi @n pre/ent.2)3.a+u/0nd de numele *ui @ntr4o manieră păcătoasă. L!.Dumne/eu pentru virtute.după cum o dovedesc discuţiile din cadrul sinoadelor OLe/i deci/iile privind armindenii.la popoarele an%lo4saxone @n afară de +isericile ne%rilor.#"ristian Directori0.implicit.faptul că @n epoca marcată de ecclesia militans principala repre/entantă a eticii calviniste a fost mica +ur%"e/ie . la vidul mu/ical a+solut pe care @l constatăm mai t0r/iu.p <2.reamintind că p0nă şi Paris i4a oferit Afroditei mărulc . Aşadar.el ridică @n slăvi această virtute Op 2'. p ).este +ine cunoscut @n artele plastice. . Pare pro+a+il că RRenaşterea Lec"iului TestamentS şi orientarea pietistă spre . @ncepe o predică despre Rt"e t"ree divine sistersS..este renăscut spiritual.fiind RXastetimesSpierderi de vreme OBaxter.@n America nu se aude de cele mai multe ori drept c0ntare a comunităţii dec0t un /%omot strident.< *a fel şi @n >landa.după epoca elisa+etană.' #alvin era mult mai indul%ent.2 Reprodusă @n onstitu2ional Documents a lui Uardiner Această luptă @mpotriva ascetismului antiautoritarist poate fi comparată cu persecuţia exercitată de *udovic al XlL4lea asupra Port Ro$al4uiui şi Aanseniştilor .puritanismul nu a %ăsit poate prea multe lucruri de suprimat Este @nsă surprin/ător re%resul de la o situaţie aparent promiţătoare a mu/icii Orolul An%liei @n istoria mu/icii nu a fost @n nici un ca/ ne@nsemnat. Declinul pe care l4au suferit @n An%lia poe/ia lirică şi c0ntecul popular.tre+uie să existe credinţa @n pro+a+ilitatea iertării. .@n colecţia Reitsmaa.şi acesta e motivul pentru care este un păcat Pe de altă parte.

@n acest fel.deşi parţial recrutată cu forţa.pentru că lupta este @n%ăduită numai spre %loria lui Dumne/eu.pentru o cau/ă definită ca sacră @n conştiinţă.@n %eneral.la numai o Aumătate de %eneraţie de la sinodul din Dordrec"t.9 #au/e dintre cele mai complexe.@n sc"im+.at0t de imorală @n raport cu ideile %ermane tradiţionale.puritanismul olande/ a avut.@n parte.nu arată deloc ascetici @n ta+lourile lui 1als .au fost răspun/ătoare de %radul relativ scă/ut al pătrunderii eticii calviniste @n 242 Etica protestantă şi spiritul capitalismului viaţa practică olande/ă .armata lui #romXell. şi mult mai sla+a forţă militară Oră/+oiul de independenţă fusese dus @n principal cu +anii Amsterdamului şi cu armate de mercenari Predicatorii en%le/i ilustrau amestecul de lim+i din Turnul Ba+ei d0nd ca exemplu armata olande/ă .fecunde.inoadele protestea/ă adeseori contra modului lor de viaţă #onceptul olande/ de deftigkeit este un amestec de onestitate raţională +ur%"e/ă şi de conştenti/are patriciană a propriului statut Reparti/area locurilor @n +isericile olande/e după criterii de clasă.dar nu şi pentru capriciile unui principe >r%ani/area armatei +ritanice.dar cu re/ultate artistice diferite #ine contemplă )aul şi David de Rem+randt Ola Maurits"uis.pe care nu le putem detalia aici.tre+uie să fi contri+uit la faptul că ur0tul a devenit o+iect al artei.care @şi au ori%inea @n cartea lui !saia şi @n Psalmul ''.avea sentimentul că era o armată de cetăţeni Desi%ur.culmin0nd su+ stat"uderul Prederic 1enric Mai mult. are impresia că simte direct puternica influenţă a emoţiilor puritane Excelenta anali/ă a influenţelor culturale olande/e.ceea cea implicat @nsă şi pierderea parţială a puterii politice.anumite atitudini creştine ostile frumosului @n artă..motive de o cu totul altă natură Odema%o%ice.avea ca rădăcini istorice unele motive foarte morale şi constituia reali/area unor soldaţi ce nu fuseseră niciodată @nvinşi Ea pusă @n sluA+a intereselor #oroanei dec0t după Restauraţie )chutteri:en olande/i.care a reuşit să prospere aproape .o forţă de expansiune mult mai redusă faţă de cea a puritanismului en%le/ Motivele constau.cei ce au purtat stindardul calvinismului @n timpul Marelui Ră/+oi.care se practică şi @n /ilele noastre.conturea/ă pro+a+il ceea ce putem şti acum despre măsura @n care protestantismului ascetic i se pot atri+ui efecte po/itive.@n artă .piritul ascetic a @nceput să slă+ească aici @ncă de la @nceputul secolului al XL!!4lea Ocon%re%aţioniştii en%le/i refu%iaţi @n >landa @n 2.@n Rem%randt de #ari 8eumann.%reutatea luptei pentru credinţă a fost @n mare măsură lăsată @n seama altora.este cu at0t mai caracteristic faptul că tocmai această armată şi4a fixat @n pro%ram @nlăturarea o+li%ativităţii serviciului militar.@n or0nduirea politică Oconfederaţie particularistă de oraşe şi provincii.iar interdicţia puritană privind idolatri/area făpturii a avut şi ea un cuv0nt de spus Dar amănuntele sunt @ncă nesi%ure @n Biserica Romano4 #atolică.(: erau nemulţumiţi de lipsa de respect cu care era tratat sa+atul.vădeşte caracterul aristocratic al acestei reli%ii Menţinerea economiei ur+ane fr0na industria. au provocat fenomene @nrudite la suprafaţă.

"aZespeare era @n viaţă.al o+li%ativităţii ascetice de a economisi. .numai datorită refu%iaţilor şi.că @m+răcămintea +ăr+ătească la fel de ridicolă Opentru epoca respectivă.ca şi la ie/uiţi.de asemenea.de aceea.anford Rop' cit'0 arăta că actuala tunsoare +ăr+ătească este aceeaşi cu a Rcapetelor rotundeS at0t de +atAocorite şi.at0t timp c0t de aici nu re/ultă @nro+irea sufletului de către dorinţa păm0ntească *i+ertatea faţă de lume tre+uie să se manifeste.5irmingham 3rade and ommerce.pentru el nu putea exista nici o adiaphora' După cum am mai arătat.ca atare.nu oferă nimic important pentru pro+lemele noastre #olonia 8ieuX48ederland din America era.)2.petrec0ndu4şi acolo ultimii ani pe care4i mai avea de trăit Mra şi dispreţul lui .Det .etc. @n Hud Dolland. . Mai mult.@ntotdeauna doar sporadic #u toate acestea.era foarte %reu să convin%i oamenii mărunţi să se sta+ilească acolo .cu aceeaşi direcţie @n >landa ca şi @n alte părţi.din punct de vedere social.'342. 2:32 Aote la pa%ina 2): 243 *ucrarea deAa citată a lui Uroen van Prinsterer. 232).ve/i de exemplu @nsemnările auto+io%rafice ale lui #onstantine 1u$%"ens Oscrise @n 2.fără poftă.a Dollande et l Cinfluence de alvin.o aşe/are semifeudală de patroons' comercianţi care dădeau capital cu @mprumut şi.inclusiv @n sensul pe care @l vom menţiona imediat.era dăunător comerţului OAs"le$.ascetismul mundan al calvinismului şi pietismului a exercitat o influenţă importantă. a puritanilor este.aşa cum arată Uroen van Prinsterer @n pasaAul citat mai Aos.: .a+senţa aproape totală a literaturii +eletristice @n >landa calvinistă nu este @nt0mplătoare Ove/i de exemplu BusZen41uet.prin indiferenţăceea ce la #alvin @nseamnă utili/area cu nepăsare.a +unurilor oferite de păm0nt Opp =(3 şi urm din ediţia ori%inală a !nstit' hrist'0' 9( Atitudinea `uaZerilor@n această privinţă este +ine cunoscută @nsă c"iar la @nceputul secolului al XL!!4lea.acu/0ndu42 că promova lenea şi. oraşul Birmin%"am a respins cererea de apro+are a funcţionării unui teatru.ă ne amintim că autoritatea municipală puritană a @nc"is teatrul de la .=.ce "aine purtăm.nota :9.and van Rem%randt0' !mportanţa reli%io/ităţii olande/e ca o+li%ativitate ascetică de a economisi apare clar @ncă @n secolul al XL!!!4lea @n scrierile lui Al+ertus 1aller Pentru trăsăturile specifice ale atitudinii olande/ilor faţă de artă şi motivele acestei atitudini. 2:.spre deose+ire de 8oua An%lie.pioasa comunitate a imi%ranţilor de la Amsterdam a fost /%uduită vreme de un deceniu de violentele furtuni pe care le st0rniseră pălăriile la modă şi @m+răcămintea unei preotese Osituaţie descrisă savuros @n ongregationahsm ofthe .3 ?i aici este "otăr0tor faptul că pentru puritan nu exista dec0t una din două5 voinţa lui Dumne/eu sau vanitatea omenească De aceea.cel puţin @n principiu- ."aZespeare faţă de puritani ies la iveală cu orice prileA #"iar şi @n LOLL.tratford4on4Avon @ncă de c0nd .po/iţia lui #alvin @n această privinţă era cu totul alta5 nu contea/ă ce m0ncăm.ast FQQ Kears a lui Dexter..

literatura naţională en%le/ă era privită cu răceală sau c"iar ostilitate de societatea Restauraţiei !nfluenţele de la Lersailles erau atotputernice la toate #urţile Efectul pe care 24a avut atmosfera nefavora+ilă.@n privinţa +ucuriei spontane din viaţa de /i cu /i. p <9.ca să simţim că această formulare puţin c0m prea @n%ustă se apropie totuşi de adevăr 8u vom vor+i aici despre importanţa puritanismului pentru de/voltarea te"nicii şi a ştiinţelor empirice Relaţia ca atare apare permanent @n viaţa cotidiană De exemplu.noi am spune puritanismulJ lasă mai puţin loc fante/iei.@n pasaAul citat mai sus.Aos 9.anford.op' cit'0 exprimă situaţia astfel.idealul puritanei educate.@n timp ce #arol al !l4iea @ncerca să le v0ndă Mai mult. Este sta+ilit cu fermitate5 ceea ce se foloseşte @n scopuri personale este sustras serviciului pentru %loria lui Dumne/eii 244 Etica protestantă şi spiritul capitalismului 9) Pe +ună dreptate.op' cit'.op' cit'0 că >liver #romXell a salvat de la distru%ere ta+lourile lui Rafael şi 3riumful lui ezar de Mante%na.dar dă mai multă putere ima%inaţiei S AAun%e să ne %0ndim la rolul scoţienilor @n ştiinţă.totuşi.@n discursul fune+ru ţinut de Baxter la @nmorm0ntarea lui Mar$ 1ammer OWorZs of the Puritan Diuines.pentru `uaZeri sunt permise următoarele recreations.asupra tipurilor celor mai elevate de puritani şi a celor care au fost educaţi @n spiritul puritanismului nu poate primi o anali/ă detaliată @n limitele acestui studiu Was"in%ton !rvin% OBrace+rid%e 1ali.extrem de cultivate.@i lipseau două lucruri5 O2. vi/itele la prieteni.tre+uie să fie dat ca şi cum ar fi fost cerut de Dumne/eu.pentru copii şi prieteni.op' cit'.@n a sa Rem%randt.Baxter.şi prin toate dovedea ima%inaţieB dar a renunţat foarte devreme să poarte vreo "aină costisitoare S Poarte asemănător este conturat.pentru a42 sluAi şi mulţumi pe El Le%"ea/ă @ndeaproape.entu/iastă.la . p <)).conversaţiile pe teme de afaceri sau diverse evenimente etc Am discutat anterior cau/ele 9= Penomen deAa anali/at cu mare fineţe de #ari 8eumann.căreia.3he 3heor* of 5usiness Enterprise' 9' Revenim mereu la această pro+lemă Prin ea se explică enunţuri ca5 RPiecare +ănuţ care este plătit pentru voi @nşivă.experimentele de matematică şi fi/ică.@n lim+aA o+işnuit5 REa fel spune li+ertatea politică.se aminteşte de o+icei faptul ODoXden.!.p 2(:.%rădinăritul. timpul şi O'.esenţial identică aceleia din /ilele noastre 92 @n acest sens. c"eltuielile pentru fast şi plăceri .p 2(:.curat şi plăcut @n comportament.ve/i cartea a lui Le+len deAa citată.urmea/ă5 REra minunat de ordonat.citirea cărţilor de istorie. lucrare ce ar tre+ui comparată cu remarcile de mai sus 9< De exemplu. @n +io%rafia scrisă de văduva sa După ce /u%răveşte toate virtuţile sale cavalereşti şi firea sa veselă.de exemplu. Le/i +ine cunoscuta descriere a colonelului 1utc"inson Ofrecvent citată.literatură şi invenţiile te"niceprecum şi @n viaţa economică a Marii Britanii.căci altfel e%oismul carnal şi "oţesc nu4! va lăsa lui Dumne/eu nimicS OBaxter. !.

lucrarea mea Dandelsgesellschaften im "ittelalter' 93 .@n %eneral a afacerii.mai ales.tendinţa de a transforma @ntreprinderea @ntr4un corpus m*sticum Ocel puţin @n ca/ul proprietăţii colective.mai limpede.de locuinţa privatăsepararea firmei de numele de familie. o respin%e +a/0ndu4se exact pe raţionamentul ie/uiţilor5 trupul tre+uie să primească cele tre+uincioase.este un fel de imperativ cate%oric 8umai %loria lui Dumne/eu şi datoria proprie.pe c0nd @n sensul capitalismului po/itiv devine5 Rc0şti%ătre+uie să c0şti%iS @n neraţionalitatea sa pură şi modestă.numai cu mare %reutate s4a supus recomandării Pe de altă parte.a capitalului @ntreprinderii de averea particulară. p 2'.nu vanitatea omuluirepre/intă la puritani mo+ilul.altfel devenim sclavii lui :' Acest ideal este pre/ent @n special la `uaZeri.@n lucrarea sa Der Kapitalismus Oediţia @nt0i.iar astă/i.@n dorinţa de a muri @mpovărat cu mari averi materiale şi..fideicomisuri.99 Mă %0ndesc.@n această privinţă.a +iroului.etc.printre multe alte exemple.epararea atelierului. se plasau toate pe aceeaşi linie Le/i.donaţiile considera+ile @n scopuri de +inefacere pe care le4a făcut @n timpul vieţii şi %enero/itatea lui arătau că era vor+a numai de supravieţuirea acelui sentiment ascetic care considera o+ţinerea de plăcere de pe urma propriei Aote la pa%inile 2):42=( 245 avuţii ca fiind repro+a+ilă din punct de vedere moralB aşadar.aAuns foarte +o%at la +ătr0neţeB c0nd medicul i4a prescris pentru o +oală di%estivă %ravă să consume c0teva stridii pe /i.@n prima lor epocă de .nu era la miAloc nici o formă de avariţie 9: .numai datoria profesională #ui @i place ilustrarea unei idei prin consecinţele ei extreme n4are dec0t să4şi amintească de acea teorie a unor milionari americani conform căreia milioanele lor nu tre+uie să le fie lăsate moştenire copiilor.pentru ca aceştia să nu fie privaţi de +inefacerea morală a necesităţii de a munci şi de a c0şti%a sin%uri #u si%uranţă că @n pre/ent acest principiu nu este mai mult dec0t +alon de săpun teoretic :( Tre+uie să su+liniem din nou că acesta este ultimul motiv reli%ios important Oalături de dorinţa pur ascetică de mortificare a trupului. Apare cu claritate mai ales la `uaZeri :2 Baxter /)aintsC Everlasting Rest.de a asi%ura continuarea afacerii c"iar şi @ncălc0nd interesele maAorităţii moştenitorilor @n aceste situaţiipe l0n%ă dorinţa de a asi%ura o viaţă ideală dincolo de moarte şi astfel de a conserva splendor familiae şi a extinde @n timp personalitatea @ntemeietoruluiera vor+a @n fond de scopuri e%ocentrice 8u tot astfel stau lucrurile cu acel motiv +ur%"e/ pe care @l discutăm aici Motto4ul ascetismului este Rrenunţătre+uie să renunţiS.la un fa+ricant cu succese extraordinare @n afaceri.om+art.precum şi.scosese deAa @n evidenţă acest fenomen caracteristic Tre+uie @nsă să ţinem seama de faptul că acumularea de averi @şi are ori%inea @n două i/voare psi"olo%ice foarte diferite Primul i/vor provine din timpuri ancestrale şi4şi %ăseşte expresia @n fundaţii+unuri de familie.

după cum a arătat @n unele aspecte esenţiale Wein%arten. Etica protestantă şi spiritul capitalismului tot din vanitate.@n ca/ul nostru.p . pp 3."orgen%latt fur ge%ildete .nu privea lucrurile doar ca un +ur%"e/ al epocii sale.. utili/area iraţională a averii.`uaZerul era.ci sunt la r0ndul lor cele mai puternice elemente modelatoare ale caracterului naţional şi poartă @n interiorul lor propriile lor le%i şi propria lor putere coercitivă !ar diferenţele cele mai importante dintre ele Oca @n ca/ul luteranismului şi calvinismului.spune Opp .influenţa de/voltării economice asupra evoluţiei ideilor reli%ioase este foarte importantă Loi @ncerca mai t0r/iu să pre/int modul @n care au evoluat.cum ar fi c"eltuielile disproporţionate faţă de nevoile de su+/istenţă şi de crearea unor re/erve pentru viitor Prin urmare.pescarii şi armatorii #u totul alta este clasificarea talmudică Le/i.pentru a o+serva că Baxter.5a%*l' 3almud.:2 şi .sunt determinate @n primul r0nd politic := Acest lucru @l are @n vedere Eduard Bernstein.atunci c0nd.după părerea mea.de exemplu.adică orice ostentaţie.B O'.@n ierar"ia valorii reli%ioase a profesiunilor. o demonstrea/ă foarte clar Tre+uie să se evite5 O2.şi procesele de adaptare reciprocă Pe de altă parte.după cele cu un nivel @nalt de educaţie urmea/ă fermierul.textiliştii.ca să spunem aşa.etc #"iar şi @n cate%oria marinarilor O@ntr4un mod destul de caracteristic.@n măsura @n care factorii extrareli%ioşi Aoacă vreun rol.ideile reli%ioase nu pot fi deduse. vanitatea lumească.'2 Toate preceptele ra+inului Elea/ar duc @n aceeaşi direcţie5 comerţul este mai +un dec0t a%ricultura Le/i şi !! '.@n studiul său citat mai sus.orice frivolitate şi orice lucruri lipsite de scop practic sau preţuite numai din cau/a rarităţii lor Oadică '=.poate @n aceeaşi măsură.pe care @l cităm at0t de mult @n aceste pa%ini. pp <23 şi urm .o treime @n +ani %"eaţă Pentru cei pe care nu4i satisface nici o explicaţie cau/ală dacă nu are o interpretare economică Osau materialistă. pp '2.li+rariicroitorii. şi urm .:.adau% că.eser.@n Englische Revolutionskirchen' ?i anali/a amănunţită a lui Barcla$ 8op' cit'.c"necZen+ur%er.@n toate aceste privinţe.şi a+ia pe urmă marinarii.Gorlesungen.5 RAsce/a este o virtute +ur%"e/ă S Anali/a sa este prima care a su%erat aceste relaţii importante.cum i se mai spune. 2:=.aAun%e să amintim că şi la el. !!pp '(. :) Am afirmat deAa că aici nu a+ordăm pro+lema relaţiilor de clasă ale acestor mişcări ascetice Ove/i studiile despre Etica economică a religiilor universale0' Dar.din economie.at0t timp c0t acest lucru nu ducea la vanitate Le/i.o @ntruc"ipare vie a le%ii utilităţii mar%inale RModerate use of t"e creatureS era permisă @ntru totuladmiţ0ndu4se @n special preţuirea calităţii şi a solidităţii materialelor.ve/i .de pildă.Wiinsc"e.o treime @n mărfuri.din nefericire.de/voltare.p <)).pur şi simplu. el include.numai că această conexiune este mult mai cuprin/ătoare dec0t +ănuieşte el #ăci nu era implicată .'<.cu privire la investiţiile de capital recomanda+ile5 o treime @n păm0nt. şi urm Referitor la confortul şi soliditatea materialelor.

aceste cercuri s4au restr0ns rapid @n >landa. !!.re%enţii olande/i se deose+eau ca RstareS de patriciatul +ur%"e/ din oraşe prin posi+ilitatea de a cumpăra moşii Le/i pl0n%erea din 2.@naintată după intrarea lui #arol al !!4lea @n *ondra. p =3(.cu totala sa li+ertate de conştiinţă @n ciuda faptului că R"ode !sland avea un port excelent.c"iar şi despre perioada imediat ulterioară Păcii de la Westfalia5 RDand%' der Gesch' van het Gaderland. Totuşi.unde @ntotdeauna a existat un capital care se cerea investitdatorită o+li%aţiei ascetice de economisire.ca şi de colonia necalvinistă R"ode !sland.cel puţin @n această perioadă.!!.<3.1 *ev$ atra%e atenţia Oarticolul din Archiv fur .p0nă @n secolul acesta.p 239.Uroen van Prinsterer spune.cerea inter/icerea prin le%e a ac"i/iţionării de moşii de către capitalul +ur%"e/.@n prima %eneraţie de la @ntemeierea coloniilor.udul patriar"al Aote la pa%inile 2=(42=2 '=9 :< Do$le.3ien :aren uit den tachtig:arigen oorlog' E adevărat că aceste cercuri nu au avut niciodată o mentalitate ri%uros calvinistă !ar notoria luptă care se dădea pentru titluri aristocratice @n a doua Aumătate a secolului al XL!!4lea @n r0ndurile +ur%"e/iei de miAloc olande/e dovedeşte că.o petiţie a unui no+il re%alist Ocitată de RanZeEnglische Geschichte.de exemplu.şi .=). Desi%ur. ediţia a treia.cap 2 Existenţa unor fierării O2.:.<'.@n raportul dat de Governor and ouncil @n 2.sunt uimitoare dintr4un punct de vedere pur economic .am+ele partide confesionale au un număr aproximativ e%al de mem+ri @nainte.ci şi raţionali/area ascetică a @ntre%ii vieţi economice Do$le a su+liniat clar.de care @nsă nu ne vom ocupa aici :..Distor* of the )tate of Rhode !sland.cap !!! şi !L.să4i accepte pe nonconformişti ca arendaşi @n pre/ent.doar acumularea de capital.după cum se vede @n descrierea lui BusZen41uet Oop cit'.citată @n Pruin.deose+irea dintre situaţia din An%lia şi cea din >landa se poate accepta numai cu prudenţă Aiciforţa posesiunii unor +ani moşteniţi a fr0nt spiritul ascetic :: Ac"i/iţionarea pe scară mare a moşiilor en%le/e de către capitalul +ur%"e/ a fost urmată de o epocă de prosperitate a a%riculturii en%le/e :3 *atifundiarii an%licani au refu/at adeseori.par )() 4 notap '<=.nonconformiştii au fost @ntotdeauna @n minoritate 3( Pe +ună dreptate.deose+irea dintre 8ordul puritan.precum şi considera+ila de/voltare a meşteşu%urilor @n 8oua An%lie.cu privire la coloniile americane.5 RDe 8edrlanders verZoopen veel en ver+ruiZen Xeni%S :9 Pentru An%lia.ituaţia se deose+eşte frapant de cea din sud.potrivit căreia re%enţii ar fi mai mult moşieri şi nu ne%ustori.care astfel urma să fie forţat să se oriente/e numai spre comerţ Prin statut. se spunea5 RMarea piedică din calea comerţului constă @n lipsa ne%ustorilor şi a oamenilor @nstăriţi printre noi H2 OArnold.3he English in America. !L. 8u @ncape nici o @ndoială că la acest lucru a contri+uit constr0n%erea de a reinvesti capitalul economisitexercitată de limitarea puritană a consumului *a aceasta s4a adău%at disciplina +isericească. şi ţesătorii industriale O2.

232=.@n parte o mică +ur%"e/ie capitalistă. Ernst Troeltsc".ca fiind @n parte o pătură lipsită de miAloace.şi @n special @n timpul Ră/+oiului de !ndependenţă. 2.motivul reli%ios a avut un efect "otăr0tor Odesi%ur.`uaZerimenoniţi.şi @i pun @n opo/iţie at0t cu aristocraţia marilor ne%ustori. Pentru a constata că această deose+ire le era +ine cunoscută c"iar şi contemporanilor.fără a fi exclusiv @n toate ca/urile.A Juaker E#periment in Government. !. X*L!.p .de exemplu.sunt @ndatorat profesorului As"le$.!ndustria& Hrganization in the )i#teenth and )eventeenth enturies. @ncă @n 2..căruia i4am transmis4o.c0t şi cu aventurierii financiari Dar tocmai din această clasă a micilor capitalişti.ve/i ParZerDiscourse oncerning Puritans. #olonia condusă de Wint"rop era %ata să admită mutarea %entlemenilor @n Massac"usetts.pp 23. că potrivit caracterului @nnăscut al poporului en%le/.c"iar şi a unei camere a lor/ilor cu no+ilime ereditară.unde se scoate @n evidenţă contrastul @n raport cu +eneficiarii unor contracte lucrative şi cu curtenii 3) Referitor la modul @n care se exprima acest aspect @n politica statului Penns$lvania din secolul al XL!!!4lea.nu dintre ma%naţii financiari.)' s4au au/it reclamaţii la adresa lăcomiei de profit a locuitorilor 8oii An%lii Ove/i.p 2'< .ve/i .Economic and )ocial Distor* of Ae+ England."arpless.+aptişti.antreprenori coloniali etc a provenit trăsătura caracteristică a capitalismului occidental5 or%ani/area +ur%"e/ă a activităţii lucrative pe +a/a proprietăţii private OLe/i MnXin.Weeden.s4a folosit deAa de ea @n unele lucrări 3< Recomand ca pasaAul să fie citit de toţi cei ce se consideră mai +ine informaţi pe aceste teme dec0t erau conducătorii şi contemporanii mişcărilor .p )(:.care mi4a indicat4o @ntr4o scrisoare O232).@n atitudinea puritanilor.cu condiţia ca %entlemenii să intre @n r0ndurile Bisericii #olonia a rămas @nc"isă pentru a se menţine disciplina confesională 8eX 1amps"ire şi M0ine au fost coloni/ate de mari ne%ustori an%licani. şi toate sursele contemporanefără excepţie.op' cit'.(<.cap xxix Oa doua ediţie americană.)ozial+issenschaft und )ozialpolitik.care au @ntemeiat uriaşe crescătorii de vite @ntre ei şi puritani.deţinători de contracte %uvernamentalecreditori ai re%elui.dedus din numeroase trăsături specifice. *ondra.@n comparaţie cu alte popoare > poftă de viaţă vi%uroasă şi ne@n%rădită a fost şi este una dintre trăsăturile lui principale Puterea ascetismului puritan din vremea c0nd a fost predominant se vădeşte tocmai prin uluitoarea măsură @n care adepţii săi au disciplinat această trăsătură de caracter 32 #ontrastul acesta revine mereu şi @n pre/entarea lui Do$le @ntotdeauna.ife of !LesGe$. 3' Acelaşi lucru @l su+linia/ă şi Pett$.=2.acesta 248 Etica protestantă şi spiritul capitalismului ar fi mai puţin predispus să accepte o etică ascetică şi virtuţile +ur%"e/e.22.vor+esc @n special despre sectanţii puritani.de care nu aveam ştiinţă. Pentru trimitere.23(' 3= #itat @n .out"e$. P"iladelp"ia. şi urm .monopolişti.le%ătura socială era foarte sla+ă .

ca atare.de a contesta cu at0ta uşurinţă fapte incontesta+ile şi p0nă acum necontestate de nimeni Tot ce am făcut a fost să cercete/ motivaţiile lor interioare cu o atenţie sporită @n secolul al XL14lea.este inaccepta+il procedeul adoptat de unii dintre criticii mei.avuţia nu este repro+a+ilă nici pentru el Darţin0nd seama de influenţa luterană.op' cit'.as if Uod 1imself "ad +id "im do itS.voinţa lui Dumne/eu se poate @ndeplini prin iu+ire S @n mai multe locuri.la Bun$an. pp ='.leneşe.ci mai ales pentru că Ra trul$ %odl$ servant Xilldo all $our service in o+edience to Uod.: şi 3.ei ştiau foarte precis ce făceau şi căror Aote la pa%inile 2=242== '=3 pericole li se expuneau @ntr4adevăr.deşi consideră profesiunea de comerciant ca fiind plină de ispite şi capcane.5irmingham !ndustr* and ommerce O232).slot"ful personsS.cere să fie condamnată.fiul lui ..de exemplu.ci @l recunoaşte ca pe un mod de viaţăceea ce şi este.cuprins de un spirit @ntru totul luteran.şi recomandă să fie preferaţi R%odl$ servantsS.un servitor cu adevărat cucernic va face totul supus lui Dumne/eu..sluAitorii cucernici.şi invoc0nd cartea lui !isus. 2.totuşisă trăiască @n deplină inte%ritate morală Ove/i mai sus.pener /3heologische 5edenken.='3. Dar.precum şi istorici de felul lui Macaula$..fles"l$.Oediţia Tauc"nit/.#unnin%"am.atra%e atenţia să nu fie an%aAaţi ca servitori R"eav$p"le%matic.indolentel0ncede.această afirmaţie este susţinută cu ar%umente mercantiliste Mneori.p 22=.pe de altă parte.totuşiastfel la o @ntre+are5 RMă +ucur să văd că."r' "one*1.pentru a atra%e mai mulţi clienţi.ve/i studiul lui 1 *ev$ citat @n nota 3( de mai sus 3.pener identifică dorinţa de @m+o%ăţire cu principala capcanăşi.el @şi atenuea/ă po/iţia drastică făc0nd trimitere la sectanţii prosperi care pot.şi4a exprimat printr4o scrisoare totalul acord cu ideile mele Referitor la @ntrea%a pro+lemă.alţii ar tinde Rto maZe no %reat matter of .unii poeţi precum 1eine şi Deats.de aceea.nota )3. Paptul că aceleaşi lucruri erau evidente pentru puritanii perioadei clasice este ilustrat cum nu se poate mai elocvent prin aceea că.nimeni nu punea la @ndoială existenţa acestor relaţii Ove/i Manle$.%rase.ori un eseist ca Matt"eX Arnold le4au tratat ca pe ceva de la sine @nţeles Din literatura cea mai recentă ve/i As"le$.?sur* of T per ent' E#amined.răspunde.3..=)' şi urm .punctul său de vedere este mai puţin consecvent dec0t cel al lui Baxter 33 Baxter.Ro%ers.respective După cum se constată.mer%0nd pe linia din 2 Tim ..p 2)9.ira" Ove/i mai sus.prin care se pot aduce multe foloase omenirii şi. !!.persoanele %reoaie. Dacă este re/ultatul unei munci "arnice.@n ceea ce priveşte comerţul. 39 Defoe era un nonconformist convins 3: .ca şi cum Dumne/eu @nsuşi i4ar fi poruncit s4o facă @n sc"im+.de altfel..ove susţine că este permis să devii reli%ios pentru a deveni +o%at. Pe l0n%ă scriitorii moderni citaţi mai sus.slu%%is".. Acesta.+unul meu prieten nu4şi face nici un scrupul.nu numai pentru că Run%odl$ servantsS ar lucra doar de oc"ii lumii Oar fi Re$e4servantsS.p 2.

cea a lui Manle$ cu privire la "u%"enoţi.nota =<.era prea evidentă pentru a nu fi remarcată Le/i.etc.făc0nd posi+ilă pentru prima dată valorificarea lor @n raporturile capitaliste de muncă Oindustria casnică.ci Rt"e conscience to do t"eir dut$S.de exemplu1oorn+eeZ.care @n alte locuri @ndeamnă oamenii să4şi lase timp pentru a se %0ndi la Dumne/euconsideră că e de la sine @nţeles ca muncitorul să se mulţumească cu un timp li+er minim Oc"iar şi duminica.@n această te/ă există un s0m+ure de adevăr .putem avea du+ii cu privire la măsura @n care +ucuria pe care o simţea meşteşu%arul medieval atunci c0nd @şi desăv0rşea lucrarea era eficientă ca motivaţie psi"olo%ică Desi%ur.Die Grundlagen des okonomischen .iniţial.op' cit. !.unii autori en%le/i i4au numit pe imi%ranţii protestanţi Rpionieri. p 2<:. Pe +ună dreptate.dar @n aceeaşi măsură or0nduită de Dumne/eu.@ncep0nd cu )erious aii O29':. !.ţesătoria.căci mult prea des se @nt0mplă ca +o%ăţia să4i @ndepărte/e pe oameni de reli%ie 2(' Le/i mai sus.de pildă. Aceasta este relaţia cau/ală %enerală Din punctul său de vedere.ai muncii calificateS Le/i şi dove/ile lui 1 *ev$. !!!.conscienceHof itS.a @nre%istrat un succes unic @n istoria asistenţei spirituale şi. p <) 2(( Analo%ia dintre predestinarea nedreaptă Odupă criteriile omeneşti.se manifesta pietismul care.i/olarea de lume 2(= Activitatea lui Baxter la Didderminster comunitate care @n momentul sosirii sale era @n pra%ul destrămării.conştiincio/itatea cu care4şi @mplinesc @ndatorirea Reiese de aici că interesele lui Dumne/eu şi ale patronilor coincid @ntr4un mod oarecum curios ?i .p ':(sărăcia este adeseori simptomul unei lenevii păcătoase 2(2 T"omas Adams /$orks of the Puritan Divines.pentru el criteriul cucerniciei muncitorului nu este mărturisirea exterioară a credinţei.a propovăduit sărăcia. a c0torva şi repartiţia tot at0t de nedreaptă a +o%ăţiei.pentru Baxter.pener 83heologische 5edenken. a lui *aX.a repre/entat un exemplu tipic pentru modul @n care ascetismul a format masele pentru muncă sau.şi cartea lui 1 *ev$ citată acolo Acelaşi lucru se remarcă @n toate anali/ele Ode exemplu.p 2<) Mai mult.să facă din asta 250 Etica protestantă şi spiritul capitalismului Aote la pa%inile 2==42=.@n lim+aA marxistpentru producţia de plusvaloare.op' cit.@n acelaşi timp. 2() 8ici din An%lia nu au lipsit unele lucrări asemănătoare De exemplu.Baxter a acceptat an%aAarea celor păstoriţi de el @n producţia capitalistă de dra%ul intereselor sale reli%ioase şi etice Din perspectiva de/voltării capitalismului.. consideră că Dumne/eu lasă ca at0ţia oameni să răm0nă săraci deoarece El ştie că aceştia nu ar putea re/ista ispitelor pe care le aduce cu sine +o%ăţia.acestea din urmă au acţionat @n sluA+a de/voltării spiritului capitalist 2(< Mai mult. '<2 o pro+lemă ne@nsemnată de conştiinţa #u toate acestea.i%eralismus.castitatea şi.p '9'.

capitalismul avea nevoie de muncitori dispuşi să fie utili/aţi @n economie.o lipsă de sens şi de +ucurie 4 @ncă are o Austificare reli%ioasă aici @n epoca apariţiei sale.precum şi petiţia levellerilor din ': ianuarie 2.free trade. comerţ li+eradică @nlăturarea oricăror @n%rădiri monopoliste ale comerţului @n interior şi @n exterior.aşadar.ve/i 1 *ev$. Expresia Rcinstit ca un "u%"enotS era.pe l0n%ă @nlăturarea acci/elor.un secol mai t0r/iuinte%ritatea '<' . Aici ne vom mulţumi să reluăm următoarea o+servaţie a lui N W RoXntree /Juakerism.şi 24a orientat spre lumea cealaltă Munca profesională ca atare este dorită de Dumne/eu #aracterul impersonal al muncii din /iua de a/i 4 repre/ent0nd. impo/it unic pe proprietate. Pett$.<'.pp <2 şi urm 2(3 Paptul că aceste elemente. sunt de ori%ine puritană.la fel de prover+ială ca respectul de le%e al olande/ilor pe care 24a admirat .ir W Temple şi.mai ales ideea conform căreia cinstea e cea mai +ună politică O@n expunerea lui PranZlin despre credit.i%eralismus in des Geschichte des englischen Golks+irtschaft.astă/i distrus pentru totdeauna de capitalism.cer.din acest motiv.a taxelor vamale şi a impo/itelor indirecte şi introducerea unui single ta# on estates.Die Grundlagen des okonomischen .cărora nu li s4a urmărit @ncă evoluţia @napoi p0nă la rădăcinile reli%ioase.@n secolul al XL!!4lea.atitudine caracteristică An%liei.ascetismul a răpit muncii acest farmec laic. pp 3<4.@n cartea citată anterior >stilitatea profundă pe care a manifestat4o opinia pu+lică faţă de monopolism.! P '.cer..elemente importante @n o+ţinerea acelui statut şi credit @n lumea comercială care sunt necesare pentru o acumulare constantă de averi S OLe/i studiul următor .capitalismul domină societatea şi.Politica& Arithmetik.de dra%ul conştiinţei Astă/i.consider0ndu4le @ncălcări ale drepturilor naturale ale omului 2(: Le/i 1 *ev$.' 2(9 @n privinţa acestor contradicţii şi evoluţii..tre+uie demonstrat @ntr4un context oarecum diferit Ove/i studiul următor fneinclus@n ediţia de faţă.n red J. Past and Present.din punctul de vedere al individului.asi%ur0ndu4i inte%ritatea şi stimul0nd formarea unor o+iceiuri de prudenţă şi cumpătare.@i poate constr0n%e pe oameni să muncească fără a face u/ de sancţiunile transcendentale 2(.asupra căreia mi4a atras atenţia E Bernstein4 REste oare doar o coincidenţă.mai presus de toate acestea.Dar. $orks.<). editate de 1uli.@n orice ca/.s4a născut din punct de vedere istoric dintr4o @mpletire a luptei pentru puterea politică @mpotriva #oroanei 4 Parlamentul *un% @i excludea din r0ndurile sale pe monopolişti 4 cu motivele etice ale puritanismului şi cu interesele economice ale capitalismului +ur%"e/ mic şi miAlociu contra ma%naţilor financiari din secolul al XL!!4lea 3he Declaration of the Arm* din ' au%ust 2.sau o consecinţăfaptul că @nalta profesiunile de spiritualitate asumată de Prieteni a mers m0nă4n m0nă cu şiretenia şi tactul @n desfăşurarea afacerilor lumeştiI Pietatea adevărată favori/ea/ă succesul unui comerciant.

nu se ocupă de această pro+lemă.ci de aceea a Reformei @n %eneral.o idee @nrudită este exprimată şi de Windel+andla sf0rşitul lucrării sale 5liitezeit der deutschen Philosophie Ovoi !! din Gesch' d' Aeuere Philosophie0' 222 )aintsC Everlasting Rest.eara.mai ales pentru controversele pe care le4a provocat acest studiu.c0t şi stimulatoare 8atura lor va fi de/+ătută @ntr4un alt capitol Mai mult. 2323 22= Discursul academic al lui von BeloX.spune el .nu am o @nclinaţie prea mare pentru a scrie tomuri impo/ante.c0nd soţia şi fiicele citesc @mpreună.cap xviii #0t priveşte evoluţia cosmosului ştiinţific.aştept0nd sf0rşitul /ilei #e viaţă dusă @n /adarcS Astfel şi4a re/umat %inerele Oemi%rat din Uermania.232.fără @ndoială că ar fi considerat4o cu totul de ne@nţeles şi ar fi Audecat4o ca pe un simptom al lipsei de ener%ie tipic %ermane 22) #"iar şi această remarcă Orămasă aici nesc"im+ată.nu este si%ur că dintre pro+lemele vaste sc"iţate mai sus va putea fi aprofundată vreuna @n cadrul acestei reviste.o opinie pe care +ătr0nul.@n special de ca/ul lui *ut"er Pentru tema tratată aici. ar fi tre+uit să4i arate lui Brentano /op' cit'0 că niciodată nu m4am @ndoit de importanţa sa de sine stătătoare Paptul că umanismul nu era un raţionalism pur a fost su+liniat din nou cu tărie de BorinsZi @n A%handl' der "unchener Akad' der$iss'. OAceste propo/iţii au rămas nesc"im+ate.@n comparaţie cu aceea a popoarelor continentale care nu trecuseră prin această şcoală etică 22( Bine anali/at @n Goethe de Bielsc"oX/Z$.Etica protestantă şi spiritul capitalismului en%le/ilor.at0t in"i+itoare. care @nsă are @n prim4plan alte c"estiuni 22< #ăci studiul de mai sus s4a referit @n mod intenţionat numai la relaţiile @n care influenţa ideilor reli%ioase asupra culturii materiale este @ntr4adevăr deasupra oricărei @ndoieli Ar fi fost uşor să mer%em mai departe.spre o construcţie teoretică @n care din raţionalismul protestant să se deducă lo%ic tot ceea ce e caracteristic culturii moderne Preferăm @nsă să lăsăm asemenea lucruri @n seama acelui tip de diletanţi care cred @n unitatea mentalităţii %rupului social şi @n posi+ilitatea de a o reduce la o sin%ură formulă .ă mai o+servăm că perioada anterioară de de/voltare capitalistă anterioară celei pe care am anali/at4 o aici a fost pretutindeni determinată parţial de influenţe creştine.Die ?rsachen der Reformation OPrei+ur%..el vrea să se culce Duminica se uită la ceas din cinci @n cinci minute. Pentru tensiunea dintre idealuri şi realitate @n perioada capitalismului timpuriu dinaintea .amintim lucrarea lui 1ermelinZReformation und Gegenreformation.. cap X!! 22' R84ar putea oare +ătr0nul să se mulţumească cu cei şapte/eci şi cinci de mii de dolari ai săi pe an şi să se retra%ă la odi"năI 8uc Paţada ma%a/inului tre+uie extinsă cu o sută trei/eci de metri De ceI Asta le @ntrece pe toate.la r0ndul său.!!. al unui dr*1goods1 man de frunte dintr4un oraş din >"io opinia asupra acestuia din urmă.%roase 4 datorită pro+lematicii complexe 4 şi +a/ate pe lucrările altora Oteolo%i şi istorici.dat fiind Aote la pa%inile 2=942=: '<) profilul ei Pe de altă parte.

trieder.totodată.. 232=.am "otăr0tparţial din motive neprevă/ute şi mai ales datorită apariţiei lucrării lui E Troeltsc" )oziallehren der christlichen Kirchen Ocare tratea/ă multe dintre aspectele pe care aş fi dorit eu să le cercete/ @ntr4un mod care mie mi4ar fi fost inaccesi+il..tudiul său de pionierat com+ină o vi/iune lar%ă asupra dorinţelor şi ideilor omeneşti cu detalii ex"austive despre modul @n care anumite mişcări reli%ioase au modificat &tru turile economice ale Europei feudale şi apoi ale Statelor Mnite.@nsă parţial şi pentru a scoate acest studiu din i/olare şi a42 pune @n le%ătură cu ansam+lul de/voltării culturale.precum fi o+servaţiile şi comentariile dinainte.tudien zur Geschichte der kapitalisten Hrganisationsformen.piritul capitalismului =2 ) #oncepţia tai *ut"er despre vocaţie .tran&form+n9i%le @ntr4o economie +a/ată pe competiţie apitali&mul timpuriu a apărut datorită credinţei @n +ani ca miAloc de o+ţinere a m0ntuirii Prin acumularea avuţiei.escu ) !ntroducerea autorului 2) 6artea I 6roblema 2 Afilierea reli%ioasă şi stratificarea socială )2 ' .să pun @n pa%ină. 22.ve/i .om+art.aşadar.ar fi fost de aAuns ca să @mpiedice orice ne@nţele%ere referitoare la scopul pe care 24 a urmărit acest studiu şi nu văd nici un motiv pentru a mai adău%a ceva @n loc să redacte/ o continuare imediată.este o le%endă Max We+er a fost primul cercetător care şi4a dedicat viaţa socio4economiei Zcomparate .fiind precedate doar de un scurt studiu prin care explic conceptul de sectă @ntre+uinţat @n text şi.Reformei.nefiind teolo%. 6artea a 7-a 8ti a pra ti 5 a prote&tanti&mului a& eti = Ba/ele reli%ioase ale ascetismului laic 93 A #alvinismul :' B Pietismul 2(9 # Metodismul 5 22< D .ectele +aptiste 223 < Ascetismul şi spiritul capitalismului 2'9 8ote 2=3 ceasta nu este o carte.pentru @nceput.capitaliştii demonstrea/ă că sunt demni de %raţia divină.cartea a doua Oşi @mpotriva lucrării lui Deller citate mai @nainte şi folosite de ..potrivit pro%ramului enunţat mai sus.re/ultatele unor studii comparative privind corelaţiile istorice %enerale dintre reli%ie şi societate Acestea se %ăsesc @n continuare. #redeam că această fra/ă. Protestantism şi capitalism de prof' dr' !oan "ihăi.evidenţie/ semnificaţia pe care a avut4o concepţia puritană despre Biserică asupra spiritului capitalist al epocii moderne #MPR!8.semn0nd o poliţă pentru eternitate .am "otăr0t.pre deose+ire de /ilele .

raţionali/area profitului şi conduita conformă disciplinei divine excludeau consumerismul Era un păcat să arunci +anii pe +unuri neesenţiale Era o virtute să acumule/i şi să investeşti Avuţia era proteAată de frica de Dumne/eu .noastre.

Sign up to vote on this title
UsefulNot useful