Am ales ca analiza un articol din gazeta Pandurul , care infatiseaza prima declaratie a lui Gheorghe Hagi in calitate de selectioner

a echipei nationale a Romaniei de fotbal. Asadar, ca prima etapa in analiza intreprinsa voi incepe cu legea informativitatii din clasificarea legilor discursului, astfel discursul lui Gheorghe Hagi din acea data arata exact ceea ce legea informativitatii exemplifica si anume ca acesta nu spune ceva nou sau ceva care deja se cunoaste si se stie de catre interlocutor, iar ca exemplu poate fi fraza " are eu am mai fost odat! antrenor "i care n# am avut noroc, practic ghinionul a fost cu noi, nu ne#am descurcat, n#am f!cut fa$! la presiunea care a fost", in care se stie deja ca el a mai fost antrenor dar nu a facut o treaba stralucita. %n plus prin modul sau de exprimare din cadrul discursului , acesta intra in contradictie cu legea modalitatii, discursul sau nefiind clar si concins pentru interlocutor asa cum ar trebui sa fie, ci este ambiguu si cu greseli de exprimare din partea locutorului & Gheorghe Hagi ', iar ca exemplu pot da fraze din discurs precum( " )u o s! le spun juc!torilor clar( haide$i s! mergem acolo, haide$i s! ie"im, s! c*"tig!m orice, s! facem, s! fie bine ca s! nu fie r!u." + ",ac! v! e fric! de coco", nu veni$i la na$ional!. ,e coco"ul galic, m!#n$elege$i- .a noi e bine, atmosfera e f!r! tensiunea care a fost *nainte "i, *n general, e bine c! nu e r!u. /!ie$ii sunt buni fizic "i psihic, dar mai ales sunt buni uman, ca oameni." + " are ei oric0t de talenta$i ar fi, nu poate s! joace dac! n#are umanitatea puternic!. " ,iscursul lui Gheorghe Hagi , mai intra in contradictie si cu normele care regleaza comportamentul locutorului fata de cei carora le este adresat, si aici ma refer in special la partea din discursul lui Hagi cand acesta isi arata partea putin narcisista si se lauda ca ar fi un renascentist & desi ca idee generala acesta ar fi trebuit sa spuna despre el ca este mai degraba un reformator al echipei decat un renascentist.. ', iar aceasta lauda este exemplificata in urmatorul exemplu ( " )u sunt om al rena"terii care a fost "i *n antichitate "i care a fost bine, toate echipele na$ionale pot s!#"i revin! cu o astfel de mi"care. 1n renascentist, a"a vreau ca s! m! "tie lumea, care am fost rege. " %n cadrul maximei relevantei din cadrul Principiilor ooperarii, discursul arata lipsa de relevanta informationala in urmatoarele fraze ( " 1n renascentist, a"a vreau ca s! m! "tie lumea, care am fost rege. 2i care m#a propus lumea "i pre"edinte, dar am refuzat, c! eram deja prea b!tr0n "i nu mai puteam s! alerg prin delega$ii interna$ionale. " 3raza anterioara este fara pic de relevanta, in special partea cand acesta vorbeste despre refuzul de a fi presedinte, care nu isi avea rostul si locul in ideea in care el tinea un discurs despre preluarea unei selectionate de fotbal a Romaniei. a ultima etapa de analiza , discursul exemplificat mai intra in contradictie si cu maxima manierei, care arata exact ceea ce maxima manierei infatiseaza , si anume ca discursul este plin de ambiguitati ca "4igur, pentru mine este onoare s! fiu selec$ioner "i s! fac bine la echip!" , iar claritatea este aratata cel mai bine in cadrul frazei " )u o s! le spun juc!torilor clar( haide$i s! mergem acolo, haide$i s! ie"im, s! c*"tig!m orice, s! facem, s! fie bine ca s! nu fie r!u "+ lipsa de logica a discursului este elaborata in urmatoarea fraza "concisa" ( " /!ie$ii sunt buni fizic "i psihic, dar mai ales sunt buni uman, ca oameni. are ei oric0t de talenta$i ar fi, nu poate s! joace dac! n#are umanitatea puternic!".