Plante de acvariu. Combatere alge.

Factori de influenta in cresterea calitatii plantelor de acvariu Factori diversi influenteaza cresterea sanatoasa a plantelor in acvariu.Imediat ce se obseva carente in cresterea acestora,factorii care influenteaza negativ cresterea plantelor trebuie indepartati. Cele mai probabile cauze ale cresterii nesatisfacatoare a plantelor sunt de cele mai multe ori legate de anumite dereglari in amenajarea de baza a acvariului ca substratul, lumina si temperatura. Daca doar anumite specii de plante nu se dezvolta bine, probabil acestea nu sunt adaptate la conditiile create in bazinul respectiv. In acest caz, pH-ul, duritatea-prea mare de obicei si iluminatul sunt cele care influenteaza negativ cresterea plantelor.Alegerea unor plante compatibile cu apa noastra se poate face de obicei dar implica anumite inconveniente in procurarea acestora.Mult mai avantajos este inbunatatirea calitatii apei cu ajutorul diverselor metode cunoscute, cum ar fi adaugarea de fier, dio id de carbon si fertilizanti pe baza de micro si macroelemente. Fierul si cresterea plantelor ! cauza frecvanta a tulburarilor de crestere la plantele de acvariu este lipsa fierului din apa, care influenteaza formarea clorofilei fara de care fotosinteza nu poate avea loc in conditii normale."entru formarea clorofilei ajung de obicei doar cantitati infime de fier, acesta neputand fi detectat pe cale fizica in componenta clorofilei. Fierul nu participa efectiv la formarea masei verzi, ci serveste doar ca si catalizator la formarea clorofilei. Deasemenea in formarea plasmei celulare fierul joaca un rol catalizator important, servind la transportarea o igenului in celula. #ipsa fierului in apa determina frunze galbene, cu aspect sticlos-transparent si consistenta slaba. Aceasta lipsa a fierului inpiedica planta sa produca $idratii de carbon, si c$iar la o abundenta de alti nutrienti in apa planta poate efectiv sa sufere si sa moara din lipsa de $rana. Cantitatea de fier de care diversele specii de plante au nevoie este diferita, astfel plantele cu o crestere rapida au nevoie de cantitati semnificativ mai mari fata de cele cu o crestere mai lenta, deasemenea plantele care iau nutrientii direct din apa si nu cu ajutorul radacinilor submerse au nevoie de mai mult.. Fierul in apa Compararea valorilor fierului aflat in apele tropicale sau in apa din retelele de alimentare arata diferente mai mult decat semnificative. %aurile tropicale populate de plante de multe ori au un continut de fier ce ajunge la & mg la litrul de apa. Apa de la retelele noastre de alimentare cu apa au o valoare a fierului de obicei c$iar mai mica de ',& mg la litru, sau e posibil ca acesta sa lipseasca cu desavarsire. "lantele de apa cu o crestere lenta, in conditii de lumina slaba-mediu si temperatura joasamoderata se multumesc de obicei cu aceste cantitati mici de fier continut in apa de la retea.#a

aceste plante si in aceste conditii continutul mic de fier poate fi compensat prin sc$imburile mai dese de apa care se fac. Aceasta metoda insa ingradeste drastic speciile de plante care o sa le putem creste in acvariu, limitindu-le la cateva specii comune si rezistente. In general plantele de acvariu pot asimila doar fierul bivalent din apa (Fe)* iar acesta la randul sau in amestec cu apa se transforma in fier trivalent (Fe+* devenind astfel inutil pentru majoritatea plantelor."ractic in apa poate e ista o cantitate suficienta de fier, insa acesta nu este de folos dezvoltarii plantei.Anumite specii pot forma singure c$elatori specifici prin care mentin fierul in conditie bivalenta , astfel incat acesta sa le fie folositor in procesele de $ranire. Acest fapt face ca in acelasi bazin sa putem observa plante galbene, clorotice la un loc cu plante verzi, sanatoase in acelasi timp. Fertilizarea cu fier Fierul aflat in apa acvariului poate fi trasformat cu ajutorul unui c$elator artificial in fier bivalent, util si accesibil plantelor.Acest tip de fertilizare indirecta ajuta doar atunci cand in apa acvariului e ista cu adevarat fier, altfel nu are niciun efect. Mult mai bune sunt solutiile fertilizante care contin fier, special elaborate pentru plantele de apa care se pot cumpara din magazinele de profil.,olutiile de gradina pe baza de fier pentru plante emerse sunt deasemenea bune pentru acvaristica. -u ma refer aici la solutiile de tip --"-. pentru gradinarit care sunt destul de controversate din cauza dezvoltarii algelor, dar care folosite cu moderatie pot aduce multe avantaje.,olutia respectiva se adauga in apa dura in cantitate de & g la litru si in apa moale ',/ g la litrul de apa. Fertilizarea se face mai apoi la jumatate din cantitate saptamanal si la fiecare sc$imb de apa proportional cu cantitatea de apa sc$imbata. 0ste indicat sa nu se depaseasca acest dozaj deoarece fierul in cantitate prea mare concureaza cu alti nutrienti, ca de e emplu manganul, ingreunand asimilarea acestuia de catre plante, fapt care duce la alt tip de probleme la plantele de apa. Apro imativ ',/ g fier pur la litrul de apa este suficient si benefic pentru cresterea armonioasa a plantelor submerse. 0 ista teste speciale pentru masurarea acestor valori in magazinele de acvaristica. Avantajele fertilizarii cu fier Fertilizarea cu fier influenteaza formarea clorofilei sanatoase. "lantele se pot adapta astfel conditiilor comple e din acvariile noastre. "rin folosirea fierului ceilalti nutrienti din apa sunt folositi in mod optim de catre plante. Doar la putine zile de la fertilizarea cu fier frunzele galbene, cloritice se transforma in frunze verzi, sanatoase. 0ste posibila cresterea mai multor tipuri de plante cu cerinte diferite in acelasi timp, in acelasi acvariu. Duritate totala si cantitatea de saruri dizolvata in apa se ridica mai usor decat in cazul adaugarii de nutrienti obisnuiti in apa, cea ce face posibila cresterea unor pesti cu cerinte mai speciale in privinta calitatii apei. Nutrientii si cresterea plantelor

-utrientii sunt absolut necesari in cresterea normala a plantelor de acvariu.Ca elemente nutritive principale consideram azotul(-*, fosforul("*, potasiu(.*, calciu(Ca*, magneziu(Mg*, fier(Fe*, sulf(,*, carbon(C*, $idrogen(H* si o igen(!*.Aceste elemente se gasesc in proportie majoritara in compozitia plantelor, fiind baza din care se dezvolta acestea. 1rme de iod(I*, mangan(Mn*,zinc(2n*, cupru(Cu* sunt de asemenea necesare in buna dezvoltare a plantelor, dar in cantitati infime.Aceste elemente nutritive au roluri specifice, bine determinate in dezvoltarea plantelor. --are rol in formarea proteinelor "-determina formarea florilor si dezvoltarea acestora .-are rol in formarea protoplasmei celulare Ca- are rol de deto ifiere a plantei Fe- face posibila formarea clorofilei, fara a intra in compozitia acesteia ,- are un rol important in formarea proteinelor C-sta la baza formarii carbo$idratilor H-ajuta la transportarea tuturor nutrientilor !-este motorul tuturor functiilor vitale ale plantei Simptomele lipsei anumitor nutrienti In cazul lipsei unuia dintre elementele nutritive, apar la plante simptome care ne dau o idee despre lipsa carui element este vorba.Acest lucru ramane de multe ori greu de apreciat deoarece un element nutritiv rareori va lipsii singur la un moment dat in apa acvariului , si ne vom confrunta de obicei cu lipsa a mai multor elemente in acelasi timp. -lipsa azotului se manifesta prin ingalbernirea frunzelor incepand cu cele mai batrane, de multe ori acestea capatand si o tenta rosiatica datorita acumularii cianurilor in frunza -lipsa fosforului determina caderea timpurie a frunzelor si inrosirea acestora, pe frunze apar mici suprafete moarte -lipsa potasiului se manifesta prin pete galbene pe frunza, prin ofilirea varfurilor si a marginilor acesteia -lipsa calciului duce la dereglari celulare in special la stoloni si a frunzelor, acestea distrugandu-se. Frunzele tinere sunt adesea de culoare galbena -lipsa fierului duce la ingalbenirea plantei incepand de la varf, a lujerilor si frunzelor noi si tinere. 2onele galbene sunt adesea strabatute sau inconjurate de nervuri verzi. -lipsa magneziului se manifesta prin pete galbene pe frunze, la inceput pe celebatrane, mai apoi si pe frunzele tinere -lipsa sulfului duce la ingalbenirea frunzelor incepand cu cele tinere si mai apoi si a celor mai batrane

-lipsa manganului duce la pete galbele intre nervurille frunzei, care mai apoi se distrug, lasand in loc gauri ovale. Acelasi simptom apare in cazul supradozarii cu fier, care impiedica prin prezenta sa asimilarea manganului. Elementele nutritive in apa 3oate elementele nutritive aflate in acvariu trebuie sa se afle si sa se mentina intr-o anumita proportie intre ele pentru o buna dezvoltare a plantelor.daca anumite elemente sunt in e ces acestea pot impiedica asimilarea altor elemente. Ca elemente antagonice sunt de e emplu fierul si manganul sau calciu si potasiu.In natura plantele au la dispozitie in general ape sarace in elemente nutritive, insa acest fapt este compensat de cantitatea de apa practic nelimitata care le sta la dispozitie si de faptul ca in principiu nu lipseste niciun element nutritiv din ea, toate cele necesare fiind prezente.In acvarii traiesc in sc$imb un numar mare de plante intr-un volum relativ mic de apa, motiv pentru care apar rapid deficiente la anumite elemente nutritive.sc$imburile de apa compenseaza intrucatva acest fapt insa anumite elemente sunt legate sub forma de saruri si devin inutilizabile pentru plante.0lementele nutritive pot fi asimilate de plante doar in forma de ioni, si anumiti c$elatori le mentin in aceasta forma. Acesti c$elatori se formeaza intr-o anumita masura in acvariu prin descompunerea materiilor organice rezultate in urma $ranirii pestilor.Din acest motiv o apa in acvariu e cesiv de curata nu determina o buna dezvoltare a plantelor.Acesta este si un motiv pentra care la amenajarea unui bazin nou apar anumite greutati in 4pornirea5 plantelor introduse. Fertilizarea cu elemente nutritive ! metoda sigura si eficienta de furnizare a elementelor nutritive pentru plantele din acvariu o constituie folosirea solutiilor nutritive gata preparate care se gasesc in comert.1nele dintre acestea au totusi un continut mult prea mic de fier, de aceea acesta trebuie compensat cu un fertilizant cu fier, produs care de asemenea se gaseste in magazinele de profil. -solutiile fertilizante actioneaza doar conditionat si corespunzator conditiilor create in acvariu -se vor folosii doar preparate speciale pentru plante de apa, fertilizantii folositi in gradinarit nu au efect in apa -fertilizarea cu un produs nou se va testa prima oara cu jumatate din doza prescrisa si se va observa comportamentul plantelor.Frunze noi, mai mari si o crestere mai rapida se va considera un fapt pozitiv si se poate doza apoi normal, la cantitatea prescrisa. -adaugarea fertilizantilor in doze mici si la intervale mai mici de timp este mai avantajoasa decat introducerea unei cantitati mari de fertilizant dintrodata -fertilizantii se vor utiliza cu zgarcenie, mai mult nu o sa ajute, ba c$iar se poate sa dauneze plantelor -se vor respecta dozajele de pe etic$eta producatorului."reparatele cu c$elatori pot provoca la supradozaj probleme la sc$eletul pestilor. -nu orice preparat care se gaseste are efect pozitiv la anumite acvarii.In functie de conditiile din acestea, poate sa aibe un efect slab sau c$iar nul.In acest caz se recomanda sc$imbarea

fertilizantului cu altul niu, dar acest lucru e bine sa se faca dupa efectuarea unui sc$imb masiv de apa. Avantajele folosirii fertilizantilor cu elemente nutritive Folosirea cu succes a fertilizantilor este dependenta de catitatile apei si conditiile din acvariu."rin folosirea acestora se poate inbunatatii de multe ori cresterea plantelor in acvariile noastre. Aceste elemente pe care le contine solutia nutritiva sunt piatra de temelie pentru obtinerea de plante sanatoase, mari si cu o crestere optima. Folosirea acestora in ape moi si sarace in minerale inbunatateste calitatea apei si se compenseaza lipsa naturala a nutrientilor. 0lementele nutritive sunt pastrate in apa sub forma de ioni, si asa e posibila asimilarea lor de catre plantele de apa. Folosirea solutiilor nutritive face posibila cultivarea in acelasi bazin a mai multe plante cu conditii de crestere diferite intre ele, deci se permite o mai buna si mai estetica aranjare a unui acvariu., avand posibilitatea de a alege intre un numar mai mare de plante. Fertilizarea cu dioxid de carbon Carbonul este elementul de baza al vietii, fara de care viata nu se poate dezvolta.In timpul fotosintezei plantelor, se prelucreaza carbonul gazos cu ajutorul clorofilei, luminii si a apei rezultand substanta organica din care sunt formate plantele.Acest produs ajunge in forma de solutie de poliza$aride in locurile unde este folosit sau stocat.In punctele de crestere , prin combinare a acestora cu diverse saruri nutritive ia nastere substanta celulara din care se dezvolta planta. In rizomi, bulbi si fructe aceste substante se stoc$eaza, deobicei sub forma de proteine si servesc de rezerva plantei. De aceea o asigurare a cantitatilor necesare de dio id de carbon este o premisa pentru obtinerea de plante viabile si sanatoase. In apa are loc un ciclu al carbonului destul de complicat, din derularea acestuia plantele reusind sa-si asigure in anumite proportii nevoia de carbon.Acidul carbonic este preferat de plante in acest proces deoareceimplica cel mai redus consum de energie. !data cu scaderea cantitatii de C!) din apa, si implicit cresterea pH-ului, asimilarea carbonului devine tot mai dificila, implicit cresterea plantelor este ingreunata. In concluzie,anumite niveluri ale duritatii apei si a pH-ului limiteaza drastic posibilitatea noastra de a alege intre speciile de plante. Dioxidul de carbon in apa Dio idul de carbon atmosferic se regaseste in apa intr-un procent foarte mic sub forma de acid carbonic H)C!+, restul regasinduse sub forma de C!), la fel ca in aer. In contact cu aerul apa absoarbe apro imativ ',++6 dio id de carbon, insa in contact cu solul acest procentaj creste deoarece bacteriile si radacinile elimina C!) ca urmare a activitatii lor. Alta sursa de carbon natural in acvariu o constituie e piratia pestilor si emisia de C!) a plantelor pe timpul noptii. In apa moale si slab acida aceste cantitati pot fi suficiente pentru

anumite specii nepretentioase de plante.-u este insa o regula generala, cantitatea de dio id de carbon variind foarte mult din mai multe motive. "entru a mentine nivelul calciului in solutieeste nevoie de o anumita cantitate de dio id de carbon liber. "este o duritate de &' .H aceste valori cresc foarte mult, tabelul de mai jos dandu-ne o idee despre cantitatea de C!) necesara pentru mentinerea bicarbonatilor sub forma de solutie. Aceste valori variaza si in functie de temperatura, de aceea acest tabel are ca referinta o temperatura de )/ C. Duritate carbonica 77777.. Dio id de carbon liber in apa mg8l &7777777777777777..','& )7777777777777777..',&& +7777777777777777..',9& 97777777777777777..',:; /7777777777777777..&,<< ;7777777777777777..+,)9 =7777777777777777../,&< <7777777777777777..=,)/ :7777777777777777..&',:; &'7777777777777777.&/,& &&7777777777777777.&:,& &)7777777777777777..)/,; &+7777777777777777..++,9 &97777777777777777..9&,; &/7777777777777777../&,) &;7777777777777777..;&,< &=7777777777777777..=+,: &<7777777777777777..<<,& &:7777777777777777..&'9,+ )'7777777777777777..&)',/ Dio idul de carbon din acvariu isi ec$ilibreaza constant concentratia cu cel din aer, de aceea nivelul lui scade permanent, putand sa ajunga c$iar la valoarea zero.Aerarea apei cu pietrii de difuzare a aerului poate accelera acest proces, ajungand ca dupa cateva zile dio idul de carbon sa nu se mai gaseasca deloc in acvariu.In asemenea bazine plantele cresc greu, sau c$iar deloc, alegerea dintre numeroasele specii fiind ingradita drastic la cateva specii nepretentioase, care pot asimila carbonul direct din bicarbonati. "lantele submerse isi asigura in primul rand din dio idul de carbon liber in apa carbonul necesar, folosind in acest proces putina energie. Daca C!)-ul e epuizat , plantele e trag carbonul legat din bicarbonati, acest proces consumand o mare cantitate de energie.In procesul de asimilare a carbonului din bicarbonati in frunza , dio idul de carbon este smuls din bicarbonat iar calciul este depus la suprafata frunzei. Asa se formeaza petele de calciu care apar pe frunze in apa dura si saraca in C!), putandu-se ajunge c$iar la frunze acoperite complet cu un strat de calciu. Fertilizarea cu dioxid de carbon Cantitate de dio id de carbon se masoara greu cu e actitate in apa si pentru acvaristica inca nu sunt aparate de masura care sa fie simple, eficiente si la indemana oricarui buget. Metodele e acte sunt complicate si costisitoare, asa ca estimarile raman cea mai folosita metoda de determinare a cantitatii de C!) din apa. !ricum , cantitatea e acta de dio id de carbon din

apa nu ne da niciun indiciu asupra deficitului sau e cesului gazului in apa, aceste valori fiind strict legate de duritatea carbonica a apei.In apa moale se gasesc de obicei apro imativ &' mg la litru, cea ce este suficient pentru multe specii de plante. In apa dura, aceiasi cantitate este absolut deficitara, de aceea la apa dura folosirea fertilizarii cu C!) este mult mai indicata si mai necesara. ! cantitate mica , de obicei aduce o inbunatatire semnificativa a cresterii plantelor. !ptim ar fi sa se ajunga la ec$ilibrul dintre bicarbonati si acidul carbonic, dar acest lucru este aproape imposibil pe termen lung in apele dure. 0 ista diverse tipuri de aparate care folosesc te$nici diferite de producere si difuzare a dio idului de carbon in acvaristica. Sisteme de fertilizare cu dioxid de carbon CO2 Optimal ( etra! Acest sistem este o combinatie intre o butelie sub presiune, cu electrovalva si o teava de difuziune a gazului. Cu ajutorul unor furtune gazul ajunge in acvariu in teava de difuzie a gazului care este prevazut cu o membrana semipermeabila la dio idul de carbon. 3evile de difuzie se umplu cu gaz la intervale regulate, putanduse folosii mai multe in functie de capacitatea acvariului.,istemul este recomandat la acvarii mici-medii cu apa semidura-dura. "entru acvarii mai mari e ista C!) ,>stem tot de la firma 3etra. Automat de fertilizare cu acid carbonic "EO (#eiss! In recipiente speciale se produce C!) prin scurgerea acidului clor$idric peste pietrii de marmura . ?azul ajunge cu ajutorul furtunelor in recipienti mici cu membrana semipermeabila la C!).,istem recomandat acvariilor mici cu ama moale-medie. Din cauza folosirii acidului sistemul nu este foarte popular. Floramat(Sander! ,istem compus din butelie, electrovalva si vas de reactie.Cu ajutorul unei pompe de apa apa este trecuta prin vasul de reactie unde se imbogateste cu C!). @asul de reactie se umple regulat. ,istem recomandat la acvariile medii cu apa cu duritate medie. CO2$S%stem(Dupla! ,istem compus din butelie sub presiune, reductor de presiune, si reactor conectat la pompa de apa a acvariului. Apa se imbogateste in reactor cu C!).,istem destul de uzual,recomandat de producator si pentru acvarii mari si apa dura. Debit reglabil la dio idul de carbon. CO2 &ario(Dennerle! %eactor pus in interiorul acvariului, alimentat de la o butelie sub presiune prevazuta cu reductor de presiune. ,istem recomandat pentru acvarii mari cu apa dura. Avantajele folosirii dioxidului de carbon in acvariu Multe acvarii sunt alimentate cu C!) in ultimii ani pentru a stimula cresterea mai rapida si mai armonioasa a plantelor.Fertilizarea cu dio id de carbon aduce cateva avantaje.

-nivelul pH-ului se mentine la un nivel neutru spre slab Aacid, si nu apar variatii mari ale acestuia. -tuturor plantelor li se faciliteaza absorbtia carbonului, deci cresterea -formarea puilor si a radacinilor este accelerata cea ce duce la o mai buna adaptare a plantelor noi -este posibila folosirea unei intensitati luminoase mai mari, cea ce permite cresterea unor plante mai pretentioase - creste posililitatea pastrarii unui numar mult mai mare de specii de plante, deci apar posibilitati noi de decorare a acvariului "lantele mele nu mai cresc, care este motivulB Aceasta intrebare necesita o cercetare amanuntita a conditiilor din acvariul in cauza.Anumite dereglari de crestere apar inevitabil, dar doar in timp, acumulandu-se aceste dereglari duc la stagnarea din crestere a tuturor plantelor din acvariu.De multe ori doar anumite specii manifesta aceste simptome, nevrand sa creasca in acvarii in care alte plante nu arata nicio dereglare de crestere.Asemenea comportamente nu se pot determina e act, in sensul ca simptomele sunt caracteristice mai multor factori de influenta negativa. 'reseli in aranjarea substratului ,imptomele care ne indica un substrat inadecvat pentru plante sunt radacinile negre si slabe, si plante care sresc degenerat. ,e verifica urmatoareleC -granulatiaC granulatia prea mica sub &mm sau granulatie diferita cu continut mare de nisip fin se compacteaza cu timpul.Ca proba, degetul trebuie sa intre relativ usor pana pe fundul acvariului prin substrat. -adaosurileC compostul, pamantul de flori, turba si alte materii organice nu au ce cauta in acvariu. -colmatareaC la granulatii prea mari , peste / mm $rana si dejectiile pestilor patrund prin substrat si se acumuleaza la fundul acvariului. Acestea produc $idrogen sulfurat, care e otravitor pentru pesti in cantitati foarte mici, si duce la dezec$ilibre in o igenarea apei. %adacinile plantelor sunt primele care au de suferit, de aceea se recomanda un substrat cu granulatie de la &-9 mm si sifonarea permanenta a stratului de mal care se formeaza in acvariu. -temperatura substratuluiC substratul rece impiedica cresterea plantelor.De aceea trebuie urmarit ca diferenta de temperatura intre substrat si apa acvariului sa nu depaseasca ) grade. -vec$imeaC substratul prea vec$i5oboseste5, pierde din calitatile sale nutritive, de aceea nu trebuie sa ramana mai mult de + ani in acvariu. 'reseli de temperatura Daca distanta dintre frunze la speciile cu tulpina inalta este e agerat de mare, acest fapt se datoreaza probabil temperaturii prea mari din acvariu. De asemenea poate fi vorba si de un raport gresit intre intensitatea luminii si temperatura acvariului.Cu cat temperatura este mai mare, este nevoie de mai multa lumina in acvariu, altfel plantele cu tulpina se vor intinde prea

mult, si frunzele vor fi rare. 3emperatura prea mare este de asemenea de evitat la apele sarace in elemente nutritive, deoarece o temperatura prea mare face sa creasc viteza cu care sarurile din apa sunt asimilate, ducand rapid la lipsa totala a acestora din apa. De aceea trebuie completat regulat cu solutii nutritive. 3emperaturile prea scazute bloc$eaza cresterea plantelor tropicale pe care le creastem in acvariu. 3rebuie evita de asemenea formarea de straturi reci si calde in acvariu, deoarece acest lucru duce la distrugerea plantelor. De aceea se recomanda o miscare usoara dar continua a apei atat pe verticala cat si pe orizontala. "lante cu cerinte foarte diferite de temperatura nu se cultiva impreuna in acelasi acvariu. 'reseli de iluminare Indicii pentru o iluminare prea slaba sunt spatiile mari intre frunze la plantele cu tulpina, pierderea frunzelor in zona de jos a acvariului, frunze mai mici, tulpina subtire si cu crestere foarte rapida, si deobicei frunze de culoare verde-palid.,pecii cu cerinte diferite de iluminare nu se vor cultiva impreuna in acelasi bazin, ci se vor alege plante cu cerinte asemanatoare.#umina prea puternica este dezavantajanta daca cantitatea de nutrienti din apa este foarte mica, deci la o iluminare puternica va trebuii marita doza de nutrienti. "rincipalele greseli de iluminat suntC -culoarea luminii tuburilor alese pentru iluminatul acvariului -patrunderea slaba a luminii in apa -intensitate luminoasa prea mica -durata de iluminare prea scurta -tuburi de neon folosite timp indelungat Ale(erea (resita a plantelor Deoarece cerintele plantelor in cea ce priveste apa, iluminatul sunt diferite, pot aparea in conditiile date ale unui acvariu plante care sa creasca foarte bine, altele care cresc incet sau stagneaza, si plante care mor, nu pot supravietuii in conditiile asigurate. "e langa greselile care se fac in privinta substratului, a temperaturii si iluminarii trebuie tinut cont si de cerintele particulare ale plantelor in cea ce priveste calitatea apei din punct de vedere a duritatii si a pH-ului. "lantele care au nevoie de o apa moale si acida nu vor putea creste in apa dura si8sau alcalina. Deci la plante foarte selective in cea ce priveste conditia apei mai bine renuntam pentru ca nu se vor adapta niciodata la alte conditii. De aceea este bine sa alegem plantele in functie de apa care o avem noi, sa putem asocia un numar cat mai mare de plante cu cerinte asemanatoare, -lucru care de cele mai multe ori nu e c$iar simplu. 'reseli de intretinere Manipularea gresita a plantelor in timpul ingrijirii lor, la sadirea sau la mutarea lor duce de multe ori la pierderea frunzelor sau c$iar la pierderea intregii plante.1rmarea acestei manipulari gresite poate fi o crestere incetinita, sau o dezvoltare sub standardele normale pentru specia respectiva. Aceste inconveniente se evita daca se tine cont de urmatoarele reguli de bazaC -la alegerea plantelor sa avem in vedere e emplare sanatoase si cu ritm bun de crestere pentru specia respectiva -nu se vor alege plante mici, incomplet dezvoltate, dar nici prea mari, batrana

-radacinile trebuie taiate corect -la sadire se va avita presiunea prea mare asupra plantei -se va tine cont la plantare ca radacinile sa fie ingropate conform cerintelor speciei respective -plantele cu tulpina care se sadesc in grupe nu se vor sadii in manuncgiuri, ci fir cu fir, avandu-se grija sa se lase un spatiu suficient intre ele -intinerirea si tunderea plaDntelor se va face la intervale regulate -zonele prea aglomerate se vor rarii periodic -plantele odata plantate intr-un loc nu se vor rasadii la intervasl scurt de timp din nou ulburari de )ranire a plantelor "roblemele de crestere a plantelor datorate $ranirii gresite sunt greu de diagnosticat. ,imptomele care apar nu sunt totdeauna specifice, in principal deoarece la producerea acestora isi dau concursul mai multi factori perturbatori in acelasi timp.Mai enumeram odata principalele cauze si efecte care apar frecvent. #ipsa fierului se manifesta prin ingalbenirea frunzelor , acestea devenind si usor casante.#ipsa de nutrienti se manifesta prin crestere inceata,frunze de dimensiuni anormal de mici, cu o culoare palida, nesanatoasa. Motivele sunt diferite. C$iar si o fertilizare in e ces poate influenta negativ cresterea plantelor.#ipsa de acid carbonic in apa duce la formarea de plante mici, frunze mici si c$iar la moartea unor specii mai sensibile. Substante otravitoare Definirea acestui termen nu este simpla in conte tul analizat. 1nele substante , inerte, neotravitoare actioneaza in anumite conditii ca otravuri puternice. Ca e emplu cuprul, zincul si borul fac parte din majoritatea fertilizantilor din comert pentru plante de apa, dar in concentratii mari aceste substante au un efect otravitor acupra plantelor. !travurile din substrat se formeaza ca urmare a activitatii bacteriilor anaerobe prezente aici, in lipsa unei circulatii satisfacatoare a o igenului in substrat.Hidrogenul sulfurat care se formeaza este o otrava puternica care in concentratii mici este deja letala pentru plante si pesti. Ca metoda de recunoastere sunt zone negre in substrat, radacini negre la plante si un miros neplacut in acvariu. Alta categorie de substante otravitoare sunt cele care le introducem deliberat in apa pentru combaterea anumitor boli la pesti, impotriva algelor, a melcilor sau a $idrelor de apa. In general sunt substante care odata ajunse in celula plantei distrug protoplasma acesteia.Distrugerea protoplasmei are loc ca urmare a combinarii proteinelor cu substanta folosita ca tratament, sau prin intreruperea de catre acestea a procesului de respiratie a plantei. ,c$imburile de apa sunt singurele care pot limita efectul acestor substante prin diluarea concentratiei lor. *robleme cu al(ele In sistematizarea plantelor algele ocupa treapta cea mai de jos. Cu ajutorul clorofilei acestea pot asimila si creste independent. In general traiesc submers, sunt unicelulare sau formeaza colonii de celule, iau forma de fire lungi, cu cau fara ramificatii sau c$iar de

frunza..%eproducerea are loc prin diviziune celulara, spori, conjugare sau insamantare.Algele care apar in acvariu fac parte din urmatoarele grupe. Al(e albastre C>anobacteria sunt denumite asa dupa colorantul lor specific, "$>cocromul, care le confera o culoare neagra, albastru-verzui sau maro inc$is.Multe alge albastre au un invelis celular care formeaza mucus, iar cele sub forma de fire se pot deplasa in acvariu. 0 ista apro imativ )''' de specii care traiesc in apa si pe uscat. Al(e de substrat(maro! Eacillariop$>ceas sunt plantute unicelulare de culoare maronie cu o carapace dura formata din doua parti semisferice care le protejeaza. Din acest motiv se simt usor aspru la pipait. 3raiesc pe fundul apelor dulci moi. In mare aceste alge au un rol important in formarea planctonului. Al(e verzi C$lorop$>ta sunt sau unicelulare sau formeaza fire simple si ramificate.,unt cunoscute peste &+''' de specii, traiesc in masa apei, prinse de substrat sau pe uscat. Al(e rosii %$odop$>ta traiesc in special in apa marina, dar cateva specii traiesc in apa dulce. Formeaza organe cu care se pot prinde de diverse suporturi aflate la indemana. Algele rosii se pot deosebii de cele verzi prin punerea lor in acetona sau alcool.astfel pigmentul verde se dizolva lasand in urma doar pigmentul rosu.Algele verzi devin transparente. Combaterea al(elor Algele nu sunt doar inestetice in acvariu, ele dauneaza direct plantelor prin e tragerea nutrientilor si a dio idului de carbon din apa.In general algele sunt in avantaj, cand conditiile devin neprielnice in acvariu, ele multumindu-se cu cantitati mult mai mici de nutrienti. Ca urmare are loc o e plozie a dezvoltarii anumitor specii de alge. ! dezvoltare e cesiva a algelor in acvariu are ca si cauza o dezvoltare slaba a plantelor superioare. Din cauza cerintelor diferite a grupelor de alge, nu intotdeauna dezvoltarea lor e cesiva este o urmare a cresterii slabe a plantelor superioare. Multe tipuri de alge nu sunt recunoscute corect de acvaristi, ca urmare apar probleme legate de combaterea lor nespecifica. Descrierea care urmeaza ar trebuii sa fie de ajutor. Al(ele albastre DescriereC !scillatoria si alte specii.Crestere uniforma cu aspect murdar,ca o piele albastraverzui car acopera frunze, pietre, substratul.In apa apare un miros specific de apa statuta. AparitieCAlgele albastre isi incep dezvoltarea in special pe substrat, si acopera totul in cale cu o pelicula albastru-verzuie, relativ groasa si cu aspect murdar."lantele sunt efectiv sufocate.Cauzele acestei invazii sunt multiple. Multe specii folosesc ca resurse materia

organica aflata in apa, de aceea ca si cauza se asociaza cu o inrautatire a conditiilor de viata din acvariu. Alte cauze frecventa sunt lumina solara,substratul in stare de descompunere(tot conditii proaste*, prea multe resturi alimentare, sc$imburi prea rare de apa sau supradozarea fertilizantilor. CombatereC@alori ale pH8ului sub ; nu sunt tolerate de obicei. "esti de genul M.@ellifera, ElacF Moll> mananca uneori aceste alge dar nu cu prea mare placere din cauza gustului amar. #a fel "omaceele sunt bune pt combaterea lor dar de cele mai multe ori cresc mai repede decat reusesc melcii sa le consume.0 ista produse c$imice pentru combaterea lor, a caror eficienta creste daca se lasa acvariul complet in intuneric pentru 9< de ore inainte de tratament. Deasemenea intreruperea iluminatului timp de 9-; zile ajuta uneori.Mai multe sc$imburi de apa consecutive pot sa strice conditiile favorabile de dezvoltare. Al(ele de substrat DescriereC,unt numite uneori gresit alge maro.Cresc sub forma de patura maronie peste substrat, decor, plante,au aderenta destul de ridicata si se simt aspru la pipait. AparitieC Majoritatea au nevoie de un pH peste =,/ si de lumina slaba. #a o iluminare adecvata vor aparea rar si nu sunt invazive.,8pG CombatereC "estii mancatori de alge si melcii le consuma cu placere. 0 ista algicide specifice.! crestere a duratei si intensitatii luminii inpiedica dezvoltarea lor. Al(ele verzi tip +vata, DescriereC In general din genul 1lat$ri , "e substrat apar gramezi de alge subtiri, de consistenta vatei,verzi, fara fi are propriuzisa de substrat. AparitieCApar de obicei aduse cu plantele noi.Conditii de proliferare asemanatoare cu cele de la algele verzi filamentoase. CombatereC ,trangere manuala sau sifonare regulata , oricum dupa o faza de dezvoltare puternica dispar de la sine.Intr-o oarecare masura ajuta pestii care mananca alge.0 ista preparate c$imice in comert, aceleasi ca pentru algele verzi filamentoase. Al(ele verzi filamentoase DescriereC de obicei alge verzi din genul ,pirog>ra. Formeaza gramezi de fire lungi, verde desc$is, ramificate. AparitieC Dintre toate algele acestea au nevoie de conditiile cele mai asemanatoare cu plantele superioare. Aparitia lor indica in general conditii foarte bune in acvariu.#a lumina puternica aceste alge se dezvolta si mai bine.se dezvolta destul de repede dar sunt mai putin daunatoare plantelor decat celelalte alge, singurul inconvenient este consumul nutrientilor din apa.3otusi plantele cu frunze fine pot fi sufocate de dezvoltarea lor masiva.

CombatereC"reparate c$imice contra lor e ista dar folosirea lor este critica pentru plante ,e pot aduna cu ajutorul unui bat din lemn neslefuit sau se pot folosii cu succes pentru combaterea lor specii ca Ancistrus,"ter>gopl>c$tis, !tocinclus. Al(ele verzi unicelulare DescriereCalge verzi din genul @olvo si altele.Apa se coloreaza in verde, mai tarziu verde opac.,unt alge verzi, microscopice care formeaza colonii si se inmultesc rapid. AparitieC,e introduc de obicei cu $rana vie(dap$nia* adusa din balti.,e dezvolta la intensitati mari ale luminii si mult azot sau nutrienti in apa. CombatereC,c$imbari masive de apa, acvariul se tine la intuneric+ zile.,e pot adauga algicide.,unt sensibile la radiatia ultravioleta. Al(ele tip -barboase, DescriereCAlge rosii din genul Compsopogon. Ajung pana la &/ cm, slab ramificate, relativ groase, verde inc$is pana la verde-negru. ,e prind bine de frunze si se indeparteaza greu, de multe ori cu bucata din frunza pe care s-au prins. AparitieCapar de obicei cu plantele noi pe care le aducem.Colonizeaza partea tanara a plantei, in zonele cele mai luminoase, dar cresterea ei nu depinde neaparat de intensitatea mare a luminii.Apa dura cu deficit de dio id de carbon si pH ridicat este ideala pentru dezvoltarea lor, dar apar frecvent si in apa moale.Cantitati mari de nitrati determina dezvoltarea. #a o colonizare puternica a plantei poate impiedica patrunderea luminii la aceasta. CombatereaC Din cauza aderentei mari la planta nu se poate rupe fara a strica suportul de care s-a atasat.Cel mai bine se indeparteaza partile de plante invadate de alge cu totul.In stadiu tanar, este consumata de pestii mancatori de alge.0 ista preparate c$imice pentru combaterea lor, insa tratamentul trebuie repetat.De interes este adaugarea de dio id de carbon in apa, dupa ;-< saptamani algele cresc tot mai slab pana dispar.In general aceste alge nu apar in bazine in care se face regulat fertilizare cu C!). Al(ele verzi tip +pensula, DescriereC ,unt alge verzi din genul "itop$ora. ,e prind de frunze intr-un punct, din care cresc fire slab ramificate, verde desc$is cu lungimea de )-+ cm. AparitieC "opuleaza de obicei pietrele, lemnul, dar si palntele cu frunze mari.#umina puternica, dio idul de carbon si apa bogata in nutrienti amplifica dezvoltarea algei. CombatereC0 daunatoare doar in invazii masive, dar in general pestii consumatori de alge o mananca bine.,e rupe relativ usor de pe substrat. "reparatele c$imice impotriva algelor filamentoase o distrug. Al(ele verzi tip +puncte,

DescriereC ! alga mica care formeaza puncte verzi de ma im + mm in special pe geamul acvariului dar si pe frunzele mari.Adera foarte bine la substrat AparitieCIn general apare la formarea unui bazin nou, din cauza apei nestabilizate inca, dar si in cazul inrautatirii conditiilor din acvariu.-u sunt periculoase, dar inestetice si reticente la tratamente. CombatereC Dispare de la sine cand conditiile revin la normal in apa."estii si melcii le consuma. Algicidele raman fara efect. Al(ele ne(re tip +puncte, DescriereC! alga rosie formata din fire foarte scurte, creste sub forma de colonii si formeaza pete negre , rotunde , inestetice.Acestea ajung la / mm diametru si invadeaza partea superioara a frunzei.,e formeaza initial la marginea frunzei, apoi invadeaza spre interior, formand pete negre care se intrepatrund. AparitieCAparitia acestora nu depinde de compozitia apei si nici de iluminat.,e inmultesc rapid si invadeaza si frunzele din jur.In cazul unor invazii puternice frunzele mor. CombatereC0ste deosebit de dificila.Doar melcii in numar mare pot face fata, pestii mancatori de alge o evita, si nici produsele pentru combaterea c$imica nu sunt eficiente. Al(e verzi tip +blana, DescriereCAlge verzi din genul !edogonium. Crestere deasa, fire subtiri, neramificate, de un verde desc$is. ,e fi eaza de obicei pe fata superioara a frunzelor sau pe tulpina plantelor.#ungimea firelor variaza de la ) la )' mm. AparitieC"lantele active, cu crestere rapida sunt preferate, majoritatea speciilor fiind invadate.Invazia masiva poate duce la pierderea frunzelor.0vident, apa incarcata cu substante organice, cu nitrati, este favorabila dezvoltarii acestei alge.In rest, celalalte calitati ale apei sau lumina sunt de prea mica importanta pt dezvoltarea algei.Invazia este deosebit de rapida, plantele din jur fiind rapid populate. CombatereC Indepartarea mecanica dauneaza frunzelor.! curatenie e emplara, sc$imburi dese de apa in acvariu impiedica dezvoltarea ei. Formele scurte sunt mancate bine de pestii mancatori de alge si de melci, pe cand formele mai lungi sunt ignorate.Cel mai bine se indeparteaza frunzele invadate cat mai repede. Dupa o perioada de dezvoltare masiva apare o perioada de stagnare sau c$iar regres.0 ista preparate c$imice eficiente in combaterea ei, dar tratamentul trebuie repetat de doua ori pentru a fi eficient. Al(e ne(re tip +pensula, DescriereCAlge rosii din genul Andouinella.din punctul de aderare pornesc fire foarte subtiri de culoare verde-negru, putin ramificate. Formeaza buc$ete de forma unui varf de pensula de /)' mm, care sunt foarte aderente.0 ista forme scurte si forme lungi.

AparitieCApar practic pe toate obiectele din acvariu inclusiv pe plante.,e inmultesc rapid, prin spori,populand rapid alte plante.Incepe de obicei sa se dezvolte la marginea frunzei, invadand spre interior.frunzele atacate mor repede. Apa incarcata cu acizi organici si pH mic formeaza un mediu propice de dezvoltare.In cazul unei ape dure, depunerile de calcar de pe frunze sunt un mediu propice pt ancorarea algei. CombatereC "estii mancatori de alge si melcii mananca doar forma scurta. Indepartarea mecanica duce la distrugerea frunzei.Formele mai lungi reactioneaza la introducerea de C!) in apa.Dupa )-+ luni se desprind de pe substrat si pot fi sifonate de pe fundul bazinului.#a o fertilizare constanta cu C!) nu trebuie sa ne asteptam la o aparitie a acestor alge.Forma scurta este reticenta la acest tratament.3ratamentul cu preparate c$imice contra acestor alge trebuie repetat de mai multe ori pentru a fi eficient. *rofilaxie impotriva al(elor Anumitor grupe de alge li se poate stopa conditionat dezvoltarea cu masuri profilactice.Aceste masuri nu sunt o garantie ca algele nu-si vor face aparitia. Metode de intampinare a dezvoltarii e cesive a algelor sunt conditii cat mai bune in acvariu,pentru plante, numar redus de pesti,$ranire moderata, filtrare buna, sc$imburi dese de apa si sifonarea periodica a substratului. Modificarea pH-ului poate fi destructiva pentru anumite grupe de alge, dar acestea lasa locul liber altor genuri care sunt mai adaptate noului pH. Anumite specii de pesti sunt cunoscute ca mari consumatori de alge"entru aceasa misiune sunt folositi pestii care consuma $rana vegetala, sub forma de alge dar lasa plantele din acvariu neatinse.Acesti pesti mananca de obicei doar formele de inaltime mica, rar si pe cele filamentoase de inaltime mai mare."estii vivipari mananca de e emplu algele albastre, si pe cele de substrat(maro*, la fel si C.a>monierii, C.siamensis.Inpotriva algelor filamentoase sunt mai eficienti Ancistrus,!tocinclus, H>postomus, cu toate ca C.siamensis este eficienta si in cazul acestora. Melcii sunt eficienti in cazul algelor albastre, dar si a algelor verzi tip 4punct5 si a algelor 4blanoase5. "rodusele c$imice care se folosesc de obicei (algicidele* sunt eficiente impotriva algelor de substrat(maro* si a algelor filamentoase. 3etra-Algizid, actioneaza repede si eficient impotriva algelor de substrat. 3etra Algetten actioneaza mai incet, eliberand substantele active in timp, pe perioade de mai multe saptamani. #a inceput, concentratia substantei in apa creste treptat evitandu-se astfel socul pentru plante. Algele albastre se distrug, deasemenea si cele 4barboase5. "rotalon ='= se adauga timp de o saptamana in acvariu, e eficient impotriva diverselor alge filamentoase, si mai putin eficient impotriva celor albastre. #a multe preparate cu actiune rapida e ista pericolul ca in bazinele bine plantate sa le scada eficienta, nereusind sa omoare algele definitiv.,e recomanda adaugarea din nou in bazin a unei jumatati din doza recomandata. In general dupa un tratament cu algicide trebuie sa ne asteptam la pagube si in randul plantelor, mai mici sau mai mari in functie de produsul

folosit.Daca se respecta instructiunile de dozare aceste neplaceri pot fi reduse. Dupa o combatere pe cale c$imica a algelor se recomanda sa se faca un sc$imb masiv de apa pentru eliminarea cat mai completa a to inelor.