CAPITOLUL 1 OBIECTUL CONTABILITĂŢII

1.1. Evidenţa economică şi formele ei. Etaloanele de evidenţă economică

1.2. Tipologia contabilităţii. Contabilitatea curentă şi contabilitatea centralizatoare. Noţiuni generale privind obiectul contabilităţii

OBIECTUL CONTABILITĂŢII 1.1 Evidenţa economică şi formele ei. E aloanele de evidenţă economică În cadrul sistemului informaţional economic circulă numeroase ştiri şi informaţii care provin din diferite domenii dar cele mai numeroase au ca sursă de provenienţă evidenţa economică. În general prin evidenţă economică se !nţelege !nregistrarea !ntr"o anumită ordine continuă şi sistematică a activităţii economice av#ndu"se !n vedere !nsuşirile ei cantitative şi calitative. În acest fel evidenţa economică furnizează informaţii cu aprovizionarea de materiale lansarea şi desfăşurarea producţiei e$pedierea produselor şi !ncasarea preţului de v#nzare stabilirea şi !nregistrarea rezultatelor financiare finale etc. Evidenţa economică este prima şi cea mai importantă formă de evidenţă economică ea a apărut !n mod obiectiv undeva la periferia comunei primitive c#nd oamenii au observat că !nsemn#ndu"şi activităţile le pot repeta mai bine mai eficient. În continuare fiecare treaptă de dezvoltare a vieţii sociale fiecare nou mod de producţie a !nsemnat progres social şi perfecţionări şi pentru evidenţa economică. %ceasta !nseamnă că fiecare nou mod de producţie nu numai că nu a renunţat la evidenţa economică dar a perfecţionat"o tocmai ca e$presie a faptului că i"a fost necesară. În etapa actuală de dezvoltare a ţării noastre de orientare spre economia de piaţă se pun !n faţa evidenţei economice sarcini noi determin#nd !mbunătăţirea substanţială a indicatorilor economici pentru a se fundamenta mai bine deciziile de conducere economică. &in punct de vedere al sferei de cuprindere şi al volumului de informaţii pe care le transmit !n sistemul informaţional economic e$istă mai multe forme de evidenţă economică cele mai importante fiind' a( evidenţa te)nico"operativă o găsim organizată la toţi agenţii economici fie că sunt regii autonome fie că sunt societăţi comerciale precum şi la agenţii economici cu activitate mai mică dar şi la asociaţii economice !n instituţii etc. Evidenţa te)nico"operativă se organizează la locul şi !n momentul producerii fenomenelor economice operativ adică !n cel mai scurt timp de producere a lor. &e e$emplu urmărirea comenzilor şi contractelor de aprovizionare şi desfacere urmărirea prezenţei la lucru urmărirea gradului de !ncărcare a utila*elor etc. &in evidenţa te)nico"operativă se obţin numeroase informaţii necesare conducerii dar această evidenţă singură nu poate satisface necesităţile conducerii dat fiind limitele sale. !n primul r#nd evidenţa te)nico"operativă nu este completă respectiv ea nu urmăreşte !ntreaga activitate economică din unităţi. +nele activităţi economice sunt urmărite !n această evidenţă altele nu şi aceasta face ca pe l#ngă informaţiile ce provin din evidenţa te)nico"operativă factorul de decizie să mai aibă nevoie şi de altele. !n acelaşi timp se remarcă faptul că evidenţa te)nico"operativă nu se realizează !n toate unităţile de acelaşi fel. Nu e$istă reglementări unice şi obligatorii care să prevadă cum trebuie organizată evidenţa te)nico"operativă. În aceste condiţii aproape fiecare agent economic şi"a organizat propria sa evidenţă te)nico"operativă aşa cum a considerat necesar e$istă deci o diversitate de evidenţe te)nico"operative uneori la acelaşi tip de unitate. %ceastă situaţie !ngreunează raportarea informaţiei care provine din evidenţa te)nico"operativă şi apoi sunt destule greutăţi de acomodare pentru salariaţi atunci c#nd ei se transferă de la un agent economic la altul. b( evidenţa statistică căreia !i corespunde pe plan teoretic ştiinţa statistică o ştiinţă foarte vec)e care a fost folosită !ncă din vremea sclavagismului. ,tatistica are mai multe componente printre care statistica economică statistica demografică statistica socială etc. Caracteristic pentru statistică este faptul că ea de cele mai multe ori preia datele de care are nevoie din celelalte forme ale evidenţei economice date pe care apoi le supune unor prelucrări specifice statisticii cum ar fi determinarea structurii a ritmului de evoluţie a factorilor de influenţă a tendinţelor de dezvoltare etc. ,tatistica are !nsă şi alte posibilităţi de culegere a datelor care de altfel !i sunt caracteristice cum ar fi recensămintele sonda*ele anc)etele etc. În economia ţării noastre ca de altfel !n economia oricărei ţări statistica *oacă un rol important !n cunoaşterea activităţilor desfăşurate şi !n fundamentarea deciziilor curente sau de perspectivă. &e aceea reflectarea statistică este bine organizată. -a nivel naţional e$istă un organ coordonator respectiv Comisia Naţională de ,tatistică care are reprezentanţi !n cadrul fiecărui *udeţ. Comisia Naţională de statistică elaborează norme de reprezentare a statisticii unice şi obligatorii 1

. Este folosit !n programarea şi urmărirea consumului de forţă de muncă !n fundamentarea normelor de muncă sau !n calculul productivităţii muncii. Etalonul natural se foloseşte !n toate formele de evidenţă economică cu o mare frecvenţă !n evidenţa te)nico"operativă. %şa de e$emplu !n agricultură se foloseşte 3)antrul3 care reprezintă un )ectar de arătură normală la 14 "25 cm cu antetrupiţă şi toate celelalte lucrări agricole se pot transforma !n )antrii folosindu"se coeficienţi de ec)ivalenţă supraunitari sau subunitari !n raport de comple$itatea respectivelor lucrări. Este adevărat că uneori unele activităţi economice sunt e$primate şi !n etalon natural dar e$primarea bănească nu trebuie să lipsească.! Ti"olo#ia con a$ili ăţii. -ucrările de reflectare contabilă sunt numeroase şi ample !n problematică8 dimensiunile şi structura acestora depinde !n mare măsură de mărimea unităţii şi de domeniul !n care se desfăşoară activitatea 6obiectul de activitate al societăţilor(.rin etalon de evidenţă se !nţelege o modalitate de măsurare şi e$primare a activităţii şi fenomenelor economice prin care se poate cunoaşte dimensiunile acestora. 0ai mult legislaţia din ţara noastră ca !n toate ţările lumii obligă normativ agenţii economici să"şi ia măsuri pentru organizarea evidenţei contabile această stare de fapt nefiind lăsată la aprecierea şi voinţa liberă a agenţilor economici. c( evidenţa contabilă este şi ea o formă de evidenţă economică căreia !i corespunde pe plan teoretic ştiinţa contabilităţii evidenţa contabilă care deserveşte societatea de peste cinci secole.pre deosebire de toate celelalte forme ale evidenţei economice contabilitatea reflectă urmăreşte şi controlează toate activităţile economice !ntreprinse de agenţii economici şi care se pot e$prima !n etalon bănesc.e e$primă !n unităţi cum sunt om7 zi sau om7 oră etc. Evident că aceste trei forme principale ale evidenţei economice sunt !n str#nsă legătură ele nu se concurează ci dimpotrivă se completează reciproc !n cadrul sistemului informaţional economic asigur#nd informaţiile necesare gestionării patrimoniului şi luării deciziilor. /ezultă că evidenţa contabilă are o seamă de trăsături caracteristice faţă de celelalte forme de evidenţă contabilă astfel' " este singura formă de evidenţă economică care are !n acelaşi timp at#t un caracter general c#t şi total. Con a$ili a ea c%ren ă şi con a$ili a ea cen rali&a oare . Evaluarea consumurilor materiale şi de energie evaluarea amortizării costul activităţilor profitul impozitele etc. " se caracterizează prin folosirea obligatorie a e$primării activităţilor !n etalon bănesc.rintre etaloanele de evidenţă economică etalonul bănesc este cel mai folosit şi deci cel mai important deoarece activitatea economică poate fi e$primată optim şi precis numai !n formă bănească. . . . Etalonul bănesc constă desigur !n e$primarea activităţilor economice !n formă bănească adică !n ţara noastră !n lei. -ucrările de reflectare contabilă care se e$ecută !n compartimentele specializate de contabilitate ale oricărui agent economic se pot categorisi din punct de vedere al perioadelor c#nd se e$ecută !n' contabilitatea curentă şi contabilitatea periodică. 1.entru a"şi realiza rolul de informare şi gestionare toate formele de evidenţă economică folosesc etaloane de evidenţă.unt activităţi economice care sunt urmărite de statistică iar altele nu motiv pentru care informaţia statistică singură nu este suficientă pentru fundamentarea deciziilor de conducere economică. . sunt activităţi ce se urmăresc de contabilitate numai !n e$presie bănească. !n construcţii 6alt e$emplu' etalonul convenţional !n construcţii " apartamentul convenţional care este apartamentul cu două camere(. " se realizează după reguli unice şi obligatorii stabilite de organul coordonator care este 0inisterul 1inanţelor. .entru creşterea puterii sale de e$primare şi e$tinderea posibilităţilor de utilizare !n unele ramuri au fost concepute etaloane natural"convenţionale tocmai pentru a se putea e$prima activităţi relativ eterogene. .e l#ngă meritele sale etalonul natural prezintă şi dezavanta*ul că folosirea lui este limitată la măsurarea şi compararea unor activităţi omogene. Caracterul general rezultă din faptul că ea trebuie să e$iste la toţi agenţii economici indiferent de mărime sau obiect al activităţii şi caracterul total rezultă din faptul că este singura formă de evidenţă care urmăreşte !ntreaga activitate economică desfăşurată.elaborează modele de calcul ale unor indici şi indicatori colaborează cu celelalte organe de sinteză pentru !mbunătăţirea evidenţei economice !n toate formele sale şi pentru raportarea activităţilor la sf#rşit de e$erciţiu gestionar. .rin volumul informaţiilor pe care le transmite !n sistemul informaţional economic şi prin calitatea acestora evidenţa contabilă se impune ca fiind cea mai importantă formă de evidenţă economică. Etalonul muncă permite e$primarea volumului de muncă consumată sau care va trebui consumată. . Este vorba de faptul că nici ea ca şi evidenţa te)nico"operativă nu cuprinde !n sfera sa de observaţie !ntreaga activitate economică. Noţi%ni #enerale "rivind o$iec %l con a$ili ăţii Evidenţa contabilă are un loc şi un rol important ma*or !n desfăşurarea activităţilor economice8 nici un agent economic nu poate e$ista fără a"şi organiza propria contabilitate propria evidenţă a afacerii. În contabilitate se mai pot folosi şi alte e$primări !n alte etaloane dar ca etaloane complementare e$primarea bănească nelipsind. 2 . &in acest motiv etalonul bănesc este !nt#lnit cel mai frecvent !n toate formele de evidenţă economică iar !n evidenţa contabilă este c)iar obligatoriu. Etalonul natural se utilizează pentru a e$prima activităţile economice ţin#nd seama de dimensiunile lor naturale şi !mbracă forma metrului 2ilogramului tonei etc. !n evidenţa economică se folosesc mai multe etaloane de evidenţă cele mai importante fiind etalonul natural etalonul convenţional şi etalonul bănesc. Cu toate meritele sale evidenţa statistică nu este nici ea desăv#rşită are anumite limite respectiv nea*unsuri.

(n procesul de producţie contabilitatea urmăreşte obţinerea de produse finite semifabricate sau pentru unităţile patrimoniale lucrările e$ecutate şi serviciile prestate. . (n procesul de consum obiectul contabilităţii urmăreşte consumul productiv al unităţii şi nu consumul individual al cetăţenilor. @ . Ca dezavanta*e ne referim la o oarecare depărtare a reflectării contabile de locul producerii fenomenelor economice şi de posibilitatea preluării unor date denaturate. dată la care a apărut prima lucrare cu conţinut contabil ce aparţine călugărului franciscan şi matematician -uca . &in totdeauna conţinutul obiectului contabilităţii s"a situat !n studiul reproducţiei sociale prin care contabilitatea urmăreşte practic acele laturi ce cuprind activităţile economice desfăşurate !n sfera producţiei şi circulaţiei e$primate !n etalon bănesc. 1undamentarea obiectului unei ştiinţe constituie o problemă prioritară nu numai !n momentul apariţiei ştiinţei respective deci atunci c#nd ea se desprinde din sistemul ştiinţelor ci pe tot parcursul e$istenţei ei dată fiind necesitatea preluării !n studiu a noilor fenomene şi activităţi ce apar inerent !n procesul dezvoltării sociale. Contabilitatea periodică constă !n reflectări contabile ce se realizează la !nc)eierea unei perioade de gestiune la sf#rşit de lună la sf#rşit de trimestru sau ori de c#te ori este necesar pentru satisfacerea nevoilor de informare a conducerii agentului economic sau la cererea &irecţiei 1inanciare :udeţene care este reprezentanta 0inisterului 1inanţelor pe plan *udeţean.Contabilitatea curentă constă !n reflectarea zilnică cronologic şi sistematic a activităţilor economico"financiare desfăşurate. Contabilitatea a fost considerată din totdeauna o ştiinţă socială deoarece ea studiază una din activităţile pe care le desfăşoară oamenii cu mare influenţă asupra !nsăşi e$istenţei umane respectiv activităţile economice.rocesul de consum presupune consumul de materii prime de materiale consumabile consumul de energie etc. . %stfel aceste activităţi vor !mbrăca forma contabilităţii obţinerii de produse finite contabilitatea lucrărilor e$ecutate etc.ubliniind faptul că obiectul contabilităţii se regăseşte !n amplul proces al reproducţiei sociale rezultă că el se va identifica !n toate cele patru momente ale acesteia adică producţia repartiţia sc)imbul şi consumaţia.aciolo !n cartea sa celebră recunoaşte că nu el a creat contabilitatea ci nu face altceva dec#t să descrie un mod de !nregistrare ce se practică !n timpul său. &ezavanta*ele contabilităţii curente centralizate devin !n acest caz avanta*e reflectarea contabilă se face la locul producerii fenomenului economic ceea ce presupune o fidelitate sporită. Ca orice altă ştiinţă contabilitatea are metode proprii de cercetare care constau !ntr"un ansamblu de procedee şi instrumente specifice menite să urmărească obiectul său. (n procesul sc)imbului obiectul contabilităţii se regăseşte !n activităţile legate de aprovizionare şi desfacere. Contabilitatea periodică constă !n !ntocmirea unor lucrări centralizatoare pe baza informaţiilor din contabilitatea curentă informaţii prelucrate !ntr"un fel anume aşa cum se stabileşte de forul legislativ şi de organele fiscale teritoriale. . Contabilitatea este o ştiinţă cu principii bine stabilite cu un loc bine precizat !n lumea ştiinţelor. &eci !ntreaga reflectare contabilă curentă se realizează !ntr"un singur loc ceea ce prezintă avanta*e din punct de vedere al coordonării şi al controlului. Este mai greu !nsă cu coordonarea şi controlul deci avanta*ele contabilităţii curente centralizate devin acum dezavanta*e.unt !nsă dovezi materiale potrivit cărora e$istau reflectări contabile cu mult timp !naintea lui -uca .aciolo cu titlul 3 $uma de aritmetica% &eometria proporţioni et proporţionalita 3 lucrare ce conţine un capitol privind 3'ubla înre&istrare3. -ucrările e$ecutate !n cadrul contabilităţi periodice au termene de !ntocmire şi prezentare unele lunar altele trimestrial şi semestrial iar altele anual. Contabilitatea periodică este o activitate de mare răspundere deoarece pe baza ei se efectuează analize economice ample şi se iau decizii importante. Cu timpul aceste concepţii au fost soluţionate din punct de vedere ştiinţific !n cazul contabilităţii ca şi !n cazul celor mai multe dintre ştiinţe pe ideea convergentă că e$istă o fundamentare ştiinţifică a obiectului contabilităţii.<. +nii agenţi economici organizează contabilitatea curentă în mod centralizat aceasta !nseamnă că e$istă de regulă compartimente funcţionale specializate printre care şi cel financiar " contabil. Însăşi -uca . (n procesul repartiţiei obiectul contabilităţii !l constituie modul cum se distribuie valoarea creată pentru a se asigura salariile personalului pentru plata impozitelor faţă de bugetul administraţiei de stat şi desigur profiturile care se cuvin acţionarilor asociaţiilor !ntreprinzătorului şi alte destinaţii stabilite legal. OBIECTUL CO T!BILIT"#II &elimitarea corectă a obiectului unei ştiinţe are o mare importanţă pentru caracterizarea profilului său pentru stabilirea clară a fenomenelor pe care această ştiinţă le studiază pentru delimitarea de celelalte ştiinţe. %pariţia ştiinţei contabilităţii este datată !n anul 1. 9 altă variantă de organizare a contabilităţii curente este cea descentralizată evident că !n acest caz contabilitatea curentă se realizează la secţii sectoare ateliere etc. În ceea ce priveşte contabilitatea pe plan teoretic e$istă o zestre doctrinară deosebit de amplă. %u fost păreri că aceasta este o ştiinţă cu un obiect bine stabilit dar au fost şi păreri ve)emente care reduc contabilitatea la o te)nică de culegere stocare prelucrare transmitere şi valorificare a informaţiilor economice. În mod concret contabilitatea curentă se poate organiza de către diferiţi agenţi economici !n mai multe feluri.aciolo dovezi ce datează din anul 1155 şi c)iar mai devreme pe teritoriul unor oraşe ale actualei =talii ca /oma >eneţia ?enova . Cele mai multe unităţi !nsă organizează contabilitatea curentă !n mod mixt aceasta !nseamnă că unele reflectări contabile de natura !nregistrărilor operative se e$ecută la secţii sectoare ateliere iar altele se e$ecută centralizat. Este vorba despre aprovizionarea cu materii prime şi materiale consumabile asigurarea cu energie de la reţeaua naţională asigurarea cu gaze naturale apă iar !n ceea ce priveşte desfacerea este vorba !n general de contabilitatea v#nzărilor. % stabili obiectul unei ştiinţe !nseamnă a stabili fenomenele pe care aceasta le studiază şi a demonstra că aceste fenomene trebuiesc studiate !n mod independent.isa etc.

.ensul !n care este folosită e$presia de administraţie este cel de coordonare şi conducere.piridon =acobescu =on Evian C. %ceasta !nseamnă că pe baza informaţiei contabile agentul economic cunoaşte structura şi dinamica patrimoniului calitatea activităţii economice desfăşurate şi rezultatele financiare obţinute la !nc)eierea fiecărei perioade de activitate. În aceste condiţii evident că !n obiectul contabilităţii se includ şi raporturile economice şi financiare ce se nasc !ntre agenţii economici !ntre aceştia şi bănci !ntre ei şi bugetul administraţiei de stat etc. -ocul ocupat de contabilitate !n sistemul informaţional economic !i conferă acesteia posibilitatea e$ercitării unor funcţii importante astfel' " funcţia gestionară contabilitatea are funcţia de a urmări e$istenţa şi mişcarea elementelor patrimoniale şi eficienţa utilizării lor. -uca . " funcţia de informare reprezintă de fapt funcţia de cunoaştere a !ntregii activităţi economice a agentului economic. Toate aceste elemente ale obiectului contabilităţii se realizează la nivelul unităţilor patrimoniale şi la nivelul ministerelor economice. /eisc) etc( " consideră ca obiect al contabilităţii gestionarea patrimoniului al constituirii şi gestionării dar privit prin prisma *uridică adică drepturile şi obligaţiile persoanelor. Concepţia *uridică 6.Încă de la apariţia sa prin obiectul său contabilitatea !şi propune să urmărească patrimoniul unităţilor. %ceasta !nseamnă că din punct de vedere economic patrimoniul reprezintă o totalitate de mi*loace economice materiale şi băneşti precum şi rezultatele lor financiare obţinute. %ceasta !n vederea spri*inirii conducerii pentru obţinerea de rezultate economice superioare.aciolo care de altfel a şi dat acestei ştiinţe denumirea de contabilitate.inale.pinendi . Contabilitatea stabileşte şi !nregistrează rezultatele financiare obţinute de agenţii economici furniz#nd astfel informaţii importante şi operative pentru fundamentarea deciziilor de conducere economică pentru măsurarea unor activităţi economice.entru a e$ista un patrimoniu este necesar să e$iste un subiect de drepturi care este o persoană *uridică sau fizică şi mai trebuie să e$iste o avuţie adică o sumă de valori materiale care generează respectivele drepturi dar şi obligaţii. 0essa E. &isani etc. . . E$istă totuşi unele lucrări de sinteză pe care le !ntocmeşte 0inisterul 1inanţelor care centralizează informaţiile economice ce provin de la unităţile patrimoniale. &in toate punctele de vedere ale mai multor iluştri reprezentanţi ai g#ndirii contabile rezultă unele trăsături caracteristice esenţiale pe care le are contabilitatea astfel' " contabilitatea este o ştiinţă socială deci face parte din sistemul ştiinţelor sociale deoarece ea urmăreşte şi studiază activităţile desfăşurate de oameni !n interesul lor.. 1ără a analiza !n detaliu aceste contribuţii apreciem că ele se pot grupa !n trei concepţii' Concepţia economică susţinută de numeroşi reprezentanţi ai g#ndirii contabile 6/. .e această bază agentul economic poate lua decizii ma*ore privind evoluţia pe perioade scurte medii sau lungi. !n general patrimoniul are o structură economică şi *uridică de apropiere a valorilor materiale şi băneşti. %stfel se !ntocmesc importante rapoarte cu conţinut economic şi financiar prezentate de 0inisterul 1inanţelor !n faţa . În obiectul contabilităţii se mai includ şi activităţile organizate de agenţii economici ce au loc !n sfera producţiei şi !n cea a circulaţiei. Concepţia administrativă 6>. &in punct de vedere *uridic patrimoniul reprezintă totalitatea drepturilor şi obligaţiilor pe care le are o persoană *uridică sau fizică !n legătură cu mi*loacele economice de care dispune.e baza celor prezentate se poate alcătui o definiţie a contabilităţii astfel' Contabilitatea este o ştiinţă socială% care studiază acele laturi ale reproducţiei sociale care se pot exprima în etalon bănesc* Ea urmăreşte existenţa şi dinamica patrimoniului a&enţilor economici% urmăreşte procesele economice pe care aceştia le or&anizează% stabilind şi înre&istr+nd rezultatele . +nităţile patrimoniale nu"şi desfăşoară activitatea !n mod izolat ci cuprind !n sfera lor de activitate legături economice cu alte unităţi patrimoniale sau c)iar cu persoane fizice.( " potrivit acestei concepţii contabilitatea are ca obiect reflectarea şi controlul faptelor administrative desigur cele ce se pot e$prima !n etalon bănesc.c)ar E.. Bugli E.CoffA =o)an . ?itti ?.arlamentului şi ?uvernului.abino 1r. Evident că prima definiţie a contabilităţii a fost dată de !nsăşi !ntemeietorul ei respectiv -uca . -eauteA ş. &emetrescu şi alţii.aciolo a scris că obiectul contabilităţii !l constituie 3tot ceea ce după părerea negustorului !i aparţine pe lume precum şi toate afacerile mari şi mărunte !n ordinea !n care au avut loc3. . . " contabilitatea urmăreşte de secole !n primul r#nd patrimoniul pe care !l au agenţii economici pe care"l priveşte at#t din punct de vedere al formei sale concrete c#t şi din punct de vedere al provenienţei.inanciare . Nu trebuie !nţeles că ea studiază !ntreaga reproducţie socială ar fi ceva imens şi nereal. 9biectul contabilităţii se regăseşte !n acele activităţi ale reproducţiei sociale care se pot e$prima !n etalon bănesc.a.aciolo concomitent cu sporirea rolului contabilităţii au apărut mulţi specialişti care au contribuit !n mai mare sau mai mică măsură la fundamentarea ştiinţifică a obiectului contabilităţii.( " susţine că evidenţa contabilă are ca obiect mişcarea capitalului privat sub aspectul destinaţiei şi al dob#ndirii. În decursul secolelor au e$istat mulţi reprezentanţi ai g#ndirii contabile care au contribuit la fundamentarea ştiinţifică a obiectului contabilităţii printre ei număr#ndu"se şi reprezentanţii g#ndirii contabile rom#neşti cum ar fi &umitru >oinea . &upă -uca . &iviziunea socială a muncii şi autonomia gestionară a dus la separarea patrimonială. " contabilitatea este o ştiinţă a reproducţiei sociale deci obiectul ei se regăseşte !n amplul proces al reproducţiei sociale.?. -a nivel naţional nu e$istă organizată contabilitatea nici !n ţara noastră şi nici !n celelalte ţări ale lumii.

&in afara unităţii survine controlul e$tern asigurat de către %dministraţia 1inanciară ?arda 1inanciară şi alte organe de control specializate. Controlul intern este asigurat de către' organele de conducere ale agentului economic 6şeful compartimentului financiar"contabil şi conducătorul unităţii( cenzorii societăţilor comerciale organele de audit intern. Controlul presupune verificarea de formă şi fond a actelor patrimoniale realizate de !ntreprindere a documentelor *ustificative aferente prin prisma respectării principiilor de realitate oportunitate eficienţă legalitate şi autenticitate a operaţiunilor !nregistrate !n evidenţa contabilă sau operativă.ublice ca reprezentantă a 0inisterului 1inanţelor 6primeşte periodic şi centralizează lucrări contabile de sinteză( %dministraţia 1inanciară :udeţeană 6are obligaţia de a verifica şi de a asigura perceperea la bugetul administraţiei de stat a sumelor ce se cuvin acestuia mai cu seamă din impozite şi ta$e( Ciroul +nic de pe l#ngă Camera de Comerţ 6unde agenţii economici trebuie să comunice calitatea şi rezultatele activităţii( băncile 6acordă credite şi sunt interesate !n rambursarea lor la termen( etc. D . " funcţia de control gestionar se referă la faptul că pe baza informaţiei contabile contabilitatea se constituie ca un mi*loc eficient de control economic şi financiar. 4271<<1 republicată persoanele *uridice şi fizice care au obligaţia de a organiza şi conduce contabilitatea sunt obligate' " să !ntocmească documente *ustificative pentru orice operaţie care afectează patrimoniul unităţii8 " să !nregistreze !n contabilitate toate operaţiile patrimoniale potrivit planului de conturi elaborat de 0inisterul 1inanţelor şi a instrucţiunilor de aplicare a lui8 " să efectueze inventarierea patrimoniului8 " să !ntocmească bilanţul contabil8 " să efectueze controlul asupra activităţii patrimoniale8 " să păstreze informaţiile cu privire la situaţia patrimonială şi rezultatele obţinute de unitate să furnizeze şi să publice aceste informaţii.e baza cerinţelor legii contabilităţii nr. Controlul face apel nu numai la respectarea cadrului normativ specific ci acoperă ansamblul tuturor actelor normative 6referitoare la disciplina contractuală organizarea muncii efectuarea decontărilor etc.( .1uncţia de cunoaştere nu se rezumă numai la interesele agentului economic ci interesate !n cunoaşterea activităţii desfăşurate sunt şi alte verigi e$terne şi anume' &irecţia ?enerală a 1inanţelor .

Sign up to vote on this title
UsefulNot useful