P. 1
Istorie Medievala Universala

Istorie Medievala Universala

|Views: 1|Likes:
Published by mary

More info:

Published by: mary on Mar 20, 2014
Copyright:Attribution Non-commercial

Availability:

Read on Scribd mobile: iPhone, iPad and Android.
download as DOC, PDF, TXT or read online from Scribd
See more
See less

03/20/2014

pdf

text

original

Introducere Termenul de ev mediu a fost folosit de umaniştii italieni din a doua jumătate sec.

al XV-lea, care considerau perioada cuprinsă între dezagregarea Imperiului Roman de pus ! anul "#$ ! şi vremea lor, ca o %epocă de mijloc&, între ntic'itate şi Renaştere. nul de început a fost acceptat mai ales de europeni iar pentru sf(rşitul feudalismului s-au propus mai multe date. stfel s-a considerat anul )"*+ ! an în care turcii ocupau ,onstantinopolul, marc(nd sf(rşitul Imperiului -izantin sau sf(rşitul sec. XV odată cu marile descoperiri geografice care au marcat puternic evolu.ia societă.ii omeneşti. /-a propus şi anul )*)# ! c(nd începe Reforma sau desfăşurarea revolu.iilor 0urg'eze din 1ările de 2os la sf(rşitul secolului al XVI sau revolu.ia 0urg'eză din nglia de la jumătatea sec. XVII. Termenii de feudal, feudalism provin de la cuvintele feud ce indica, în evul mediu dezvoltat, posesiunea funciară condi.ionată pe care un vasal o de.inea de la un senior. Treptat au căpătat un sens mai larg desemn(nd structura socială şi regimul politic în evul mediu. Rela.iile de tip feudal ! presupun şi raporturile dintre no0ili şi .ărani dependen.i ! ultimii constituind principală for.ă producătoare de 0unuri materiale. 3imitele cronologice au variat în func.ie de spa.iul geografic, de particularită.ile dezvoltării societă.ii. stfel, acest sistem de rela.ii au caracterizat societatea europeană, cunoscut şi nordul fricii, sia între secolele III-XIX. merica 3atină l-a cunoscut după formarea imperiilor coloniale spaniol-portug'ez în secolul al XVI-lea. 4nele zone ale lumii precum frica centrală şi de sud, merica de 5ord 6cu e7cep.ia 8e7icului9 şi ustralia rela.iile feudale au rămas necunoscute. :eriodizarea epocii feudale înt(mpină numeroase dificultă.i deoarece limitele cronologice variază de la o zonă geografică la alta. :rocesul de formare a rela.iilor feudale a început în ,'ina în secolele IIIIV apoi în Imperiul Roman de pus şi de Răsărit în secolele V-VI, iar în centrul şi răsăritul ;uropei secolele VI-VIII şi <rientul propiat în secolele VI-VII. =eudalismul dezvoltat a început în ,'ina ! VIII-IX ;uropa apuseană şi centrală 6sec. XI-XII9 şi în ;uropa răsăriteană ! secolele. XI-XIII. >estrămarea rela.iilor feudale a început în ;uropa apuseană şi centrală ! secolele XVI-XVII, apoi ;uropa răsăriteană ! sec. XVII-XVIII, iar în unele .ări din sia şi frica 6sec. XVIII-XIX9. 3u(ndu-se în considerare că s-a manifestat în forma lui clasică în ;uropa apuseană şi centrală, feudalismul a avut limite cronologice între secolul V, în condi.iile destrămării Imperiului Roman de pus, şi trecerea la capitalism 6odată cu revolu.iile 0urg'eze din 1ările de 2os şi din nglia9 adică secolele XVI-XVII. :e plan mondial limitele au fost între secolele III-VII şi secolele XVI-XIX.
)

?eneza feudalismului ;lementele feudale au e7istat şi în societatea sclavagistă. @n general s-a acceptat ideea că feudalismul a apărut pe două căi. ).forma clasică, prin trecerea de la sclavagism la feudalism, caracteristică mai ales Imperiului roman de Răsărit. A.trecere de la o organizare socială specifică comunei primitive la o organizare de tip feudal ca la tri0urile germane şi slave. >esigur că în procesul de destrămare a r(nduielilor sclavagiste în Imperiul Roman de pus au e7istat şi unele elemente caracteristice organizării primitive, revigorate datorită contactului cu tri0urile germanice, iar în Imperiul Roman de Răsărit prin impactul produs de ac.iunea tri0urilor slave. 4nul din elementele noi care au apărut a fost fenomenul colonatului apărut în Italia, mai înt(i, răsp(ndindu-se apoi datorită lipsei m(inii de lucru şi a scăderii numărului sclavilor. :rovenien.a colonilor era diversă ! sclavi, li0er.i, oameni li0eri. ,onstantin cel 8are a dat o lege în ++A prin care făcea din coloni %servus terrae& ! sclavii păm(ntului. 4n alt fenomen nou l-a constituit patronatul ca raport între un magnat, aristocrat şi omul care se angajează să lucreze. ,el care se angaja şi nu avea păm(nt primea un lot cu drept de folosin.ă. 1ăranul cu păm(nt ceda lotul lui seniorului 0ucur(ndu-se în sc'im0 de protec.ia acestuia. :rimea acelaşi lot ca să-l lucreze av(nd numai dreptul de folosin.ă. ,u timpul .ăranul pierdea şi lotul şi li0ertatea şi devenea colon. Trecerea de la sclavagism la feudalism a fost influen.ată şi de factorul religios. /emnificativă în acest sens este contri0u.ia religiilor universale, 0udismul mai ales pentru India şi ,'ina, ,reştinismul în Imperiul Roman de pus şi de Răsărit şi a islamismului în lumea ara0ă. >e e7emplu, în secolele IV-V Imperiul Roman cunoştea o acută criză morală. /e sim.ea nevoia unei religii unitare. ,ultul caesarilor a fost o încercare ce a eşuat. ,reştinismul a fost la început un protest religios, în felul său, o mişcare a celor asupri.i. >ecăderea economică datorată atacurilor migratorilor, dispari.ia oraşelor în apusul ;uropei au ad(ncit criza şi trecerea la economia naturală şi a dus în ultimă instan.ă la dispari.ia Imperiului Roman de pus. ,riza cunoscută de acest stat a fost generală, conduc(nd la scăderea produc.iei, la slă0irea legăturilor economice dintre oraş şi sat, la ani'ilarea activită.ii sociale. 8area migra.ie a tri0urilor germane în ;uropa de pus în secolele V-VI şi a celor slave în :eninsula -alcanică în secolul VI-VII a fost înso.ită de mari distrugeri materiale, de regres demografic, contri0uind la ruralizarea economiei. >e remarcat că acest proces a fost resim.it în ;uropa ,entrală şi de pus şi datorită domina.iei ara0e a 0azinului mediteraneean. @n aceste condi.ii 0ogă.ia cea mai importantă o constituia păm(ntul, în primul r(nd păm(ntul cu oameni. Izvor de su0zisten.ă şi mijloc de remunerare a muncii productive şi a sluj0elor, păm(ntul reprezenta 0aza raporturilor sociale. :ropietatea funciară
A

feudală a constituit 0aza rela.iilor de produc.ie sta0ilite între mem0rii clasei dominante 6rela.iile vasalice9 şi dintre feudali şi .ărani. @n primele secole ale ;vului 8ediu au luat fiin.ă popoarele şi lim0ile actuale romanice, germanice şi slave, precum şi statele feudale timpurii. :rintre acestea se numără şi formarea poporul rom(n şi a lim0ii rom(ne, ca popor de origine romanică. @n ;uropa în sec. VIII-X în afară de Imperiul -izantin s-au constiutuit şi alte mari state feudale timpurii ca Imperiul ,arolingian, Imperiul Romanogerman, statul Bievean. @n <rientul propiat şi 5ordul fricii s-a format, în urma cuceririlor ara0e din secolele VII-VIII, ,alifatul ara0. 8area migra.ie a tri0urilor germane în ;uropa apuseană şi ,entrală şi urmările ei @n primele secole ale erei creştine, tri0urile germanice locuiau în regiunea cuprinsă între Rin, cursul superior şi mijlociu al >unării şi Vistula, precum şi din sudul /candinaviei p(nă în nordul 8ării 5egre. Vec'ii germani au fost prezenta.i de către ,aesar în lucrarea %>e 0ello galicus& 6cu care s-a aflat în conflict în ultimul secol @.C.9, apoi de către Tacit %>espre originea şi .ara germanilor& întocmită în anul DE d.C.. /e ocupau mai ales cu creşterea animalelor, cultivarea plantelor şi pescuitul. <rganizată în gin.i şi tri0uri, aristocra.ia gentilică juca un rol important iar din r(ndul ei se alegeau conducătorii dintre care unii purtau titlul de principes sau reges. >atorită progreselor economice realizate, germanii se aflau la începutul perioadei de d.C. în stadiul de via.ă sedentară. 3ocuiau la sate, neav(nd oraşe sau t(rguri. @n secolele III-V tri0urile germane erau împăr.ite în trei mari ramuriF apuseană din care făceau parte francii pe cursul inferior şi milociu al Rinului, frizii ! în <landa, sa7onii ! pe .ărmurile 8ării 5ordului, anglii ! în sudul şi nordul :eninsulei Iutlanda, longo0arzii ! între cursurile inferioare ale Geserului şi ;l0ei, sva0ii între ;l0a şi <der. >in ramura răsăriteană făceau parte 'erului, rugii şi sc'irii aşeza.i pe cursul inferior al <derului, 0urgunzii şi vandalii pe cursul său mijlociu şi superior, gepizii între <der şi Vistula şi go.ii la 5ordul 8ării 5egre. >in ramura nordică sau scandinavă făceau parte tri0urile danilor şi suedezilor, ce trăiau în sudul :eninsulei /candinave. Vec'ii germani erau politeişti în primele secole ale erei creştine. Heul suprem era Godan sau <din ! zeul soarelui, Tiu sau TIr - zeul răz0oiului, >onan sau T'or ! zeul tunetului, zei.a =rigg era protectoarea familiei. ,ultul se oficia în păduri şi dum0răvi. @ntărirea rela.iilor feudale în Imperiul Roman de Răsărit şi de pus a dus la răsp(ndirea creştinismului în forma lui ariană în a doua jumătate a secolului IV la go.i, în prima jumătate a secolului V la tri0urile germanice aşezate în Imperiul Roman de pus.
+

?o. alanii şi vandalii au trecut în "J$ în /pania. >upă c(.i ! ostrogo.:e teritoriul actualei ?ermanii în aceeaşi perioadă creştinismul nu era cunoscut.i.ia romană l-a acuzat pe /tilicon de trădare şi l-a ucis în anul "JE.a Imperiului roman şi 8area 5eagră în a doua jumătate a sec.i cu o0liga.ii în Tracia ! +EA.ă Imperiului Roman să se aşeze în interior. lipsa 'ranei datorită degradării păşunilor ! poate răcirea o 0ruscă a climei care ar fi diminuat posi0ilită. gotul ?ainas. depozite de alimente şi arsenale militare. ristocra. ! episcop misionar ! a răsp(ndit această religie su0 forma arianismului printre go. 4lfila. < nouă mişcare s-a produs atunci c(nd sue0ii.rearea regatelor 0ar0are =actorii care au determinat migrarea germanilor au fost multipli.ii ! de răsărit ! între 5istru şi -ug. 4nele tri0uri germane intraseră în serviciul Imperiului Roman ca alia. laric ! vizigot. mintim aici sporul demografic. neg(nd divinitatea lui Cristos ! erezie condamnată de 0iserica creştină oficială9. < răscoală a vizigo.i şi aşeza.i ca federa.ii s-au răsculat după care au primit Iliria unde se găseau cetă.ii germanice din secolele IV-V.i 6adep.i de împăratul . francul r0ogast.onstantinopol fratele lui. a fost nevoit să cedeze >acia romană unde s-au aşezat ca federa.i la sudul >unării în calitate de federa.i. . ?o.ii înro0ind o parte din ei.ile de 'rană. 8arile migra. la adăpost.ia de a furniza "J.entrale. vizigo. 3a moartea lui Teodosius în +D* Imperiul Roman se divide. vandalul /tilicon. u fost opri.i. >e aici se putea ataca foarte uşor Italia.ii în :anonia ! +EJ.JJJ de ostaşi. u cerut îngăduin. cei care guvernau cu adevărat erau marii generali 0ar0ari. ceştia i-au atacat mai înt(i pe ostrogo.ionarii romani au încercat să profite de foametea de care sufereau vizigo. urelian. " . >ar cum imperiul nu a putut plăti su0sidiile 0ăneşti.ii erau împăr. @n apus la Ravena împărat era Conorius ! )) ani. care avea )D ani. 4n cunoscător al creştinismului.. altele au primit păm(nturi în regiunile de grani.ă pentru apărarea imperiului. @n vest.i iar după înfr(ngerea lor.ladiu al II-lea la 5iş în A$D dar urmaşul său la tron.ii acestei forme a creştinismului considerau că >umnezeu este numai tatăl.i în două ramuri F vizigo.ii care trăiau pe Vistula. 4n alt popor migrator a pus în mişcare pe go.iva ani. împăratul Teodosius reuşeşte să-i liniştească resping(nd peste >unăre o parte a lor iar altă parte sunt aşeza. iar vizigo. pe insula ?otland şi sudul /candinaviei s-au apropiat de grani.ii au încercat să se opună însă fără succes în anul +#$. go. III. organizarea în mari uniuni de tri0uri cu cete răz0oinice permanente. rcadius.ii ! de ! apus locuiau între Vistula şi 5istru iar ostrogo. fiind primi. =unc.i.i şi anume 'unii ce veneau din stepele siei . iar în răsărit la .ilor iz0ucnită în +## avea să ducă la înfr(ngerea armatelor imperiale conduse de împăratul Valens în anul următor l(ngă drianopoleK însuşi Valens va cădea în luptă.

(ntecul 5i0elungilor& le fi7ează capitala la GNrms fiind federa. /tatul vandal din 5ordul fricii va fi desfiin. u creat un regat puternic ce va fi ocupat însă de către ara0i în anul #)). =emeile purtau o0iecte de lu7 şi podoa0e de aur.ra sever. iar printre mem0rii unei am0asade s-a aflat şi :riscus care-l descrie pe ttila şi oraşul său. mnianus 8arcellinus ni-i prezintă. >esigur nu lipsesc e7agerările în descrierea lor. erau mai înfricoşători prin faptul că ar fi crestat o0rajii copiilor nounăscu.iona. iar în "#$ au rupt legătura cu stăp(nirea romană şi s-au proclamat independen. . unde fusese ostatic. pe 'uni ca fiind cruzi. îl opreşte în 0ătălia de la .ii conduşi de laric au co0or(t în Italia iar anul ")J asediau Roma care va fi cucerită la A" august ")J şi jefuită cumplit timp de trei zile. apoi au co0or(t către sud iar M. /tatul a fost ocupat de franci în *+". ttila s-a 'otăr(t în anul "*) să atace Imperiul Roman de pus.onflicte puternice au iz0ucnit între vizigo.tzel. conduşi de ?enseric 6"AE-"##9 su0 presiunea vizigo. >upă moartea lui ttila 6"*+9 uniunea de tri0uri a 'unilor se destramă. ttila făcuse pu. pare în &. :rimea am0asade.at în *+" de către 0izantini. @şi petreceau întreaga via. taulf a cucerit ?alia de sud. @n deceniile următoare au pus 0azele unui regat foarte puternic ocup(nd ?alia centrală şi de sud şi /pania.i în zona 8ării -altice.(mpiile . dar drept. vea o suită care cuprindea pe conducătorii tri0urilor. au înaintat p(nă în :anonia pun(nd 0azele unui stat foarte puternic în prima jumătate a secolului al V-lea su0 conducerea lui ttila amenin. u atacat ?alia întemeindu-şi un regat cu capitala la 3Ion.>in Iliria. iar urmaşul său.i. totuşi. ostrogo.i ai Imperiului Roman de pus. faimoşi prin 'idoşenia lor. vizigo. ?eneralul roman Ltius. Regatul 0urgund -urgunzii sunt men. Cunii >upă atacul asupra go. iar armata formată din 'uni şi al. >ar laric a murit cur(nd. .(ntecul 5i0elungilor& su0 numele de .ilor au trecut ?i0raltarul în nordul fricii în "AD cucerind p(nă către mijlocul secolului posesiunile romane de aici F /ardinia şi .ii trec(nd în /pania au adoptat catolicismul.ii arieni şi galo-romanii catolici favoriz(nd victoria francilor la începutul secolului al VI-lea în ?aliaK vizigo.ii se eli0erează un an mai t(rziu c(nd împreună cu alte popoare se răscoală şi îi înfr(ng pe 'uni la 5edao.umită mai ales trupelor vizigote. mul.i.i supuşi.ilor.atalaunice.orsica.ă pe cai ocup(ndu-se cu răz0oiul. @n "** au atacat şi jefuit Roma ! de aici denumirea de vandalism.(nd Imperiul Roman de pus şi cel de Răsărit. a trecut Rinul şi s-a năpustit asupra ?aliei.ine studii militare în -izan. Vandalii. * .

i să dea în sc'im0 o parte din produsele o0.i şi înzestra. cest general l-a depus pe ultimul împărat roman Romulus ugustus. Rela. împăratul de . 4n rol însemnat îl jucau oamenii li0eri. a asediat Ravena ! 6"DJ-"D+9 silindu-l pe acesta să împartă stăp(nirea Italiei cu el. deşi cele mai importante posturi în stat erau ocupate de aristocra. iar după care l-a asasinat răm(n(nd singur stăp(nitor 6"D+-*A$9. func. . un $ . sarccină preluată de autoritatea ecleziastică. pierz(ndu-şi li0ertatea.i de păm(ntul pe care îl lucrau. ruinată economic. prefigur(nd pe io0agii feudali. mici proprietari funciari.onstantinopol însemnele imperiale recunosc(nd autoritatea Imperiului Roman de Răsărit. @mpăratul nastasie l-a recunoscut ca rege pe Teodoric şi ca împuternicit al Imperiului Roman de Răsărit pentru Italia cu titlul de patriciu şi de comandant suprem. 3a c'emarea popula. @n timpul domniei regelui salian . însă în realitate a condus Italia ca un adevărat suveran.ia ostrogotă.lovis 6"E)-*))9 din dinastia 8erovingienilor 60unicul lui era numit 8eroveu9 francii au luat în stăp(nire cea mai mare parte a ?aliei. Teodoric şi-a aşezat oamenii pe păm(nturile stăp(nite de <doacru. consider(ndu-se reprezentant al său pentru Italia cu titlul de patriciu. l-a trimis pe regele ostrogo.ie de func.onstantinopol. a trimis la . deşi răscula. Henon.inute.Regatul ostrogot din Italia @n al III-lea sfert al secolului al V-lea.ă pro0lemelor puse de rivalitatea dintre grupările proromane şi cele anti otomane slă0ind autoritatea regală.lovis a reuşit să-l învingă pe /iagrius.onflictele cu 0izantinii aveau să se sf(rşească după anul **" odată cu constituirea e7ar'atului de Ravena. /-a folosit în administra. /clavii au început să fie eli0era. :ră0uşirea Imperiului Roman de pus a lăsat popula.umit pe marii proprietari romani cărora le-a confiscat averile distri0uindu-le ostaşilor săi. =rancii şeza.iile gentilice au dispărut.ii îl proclameseră rege. cu timpul au ajuns să fie lega.iei romane.ia romană fără apărare.ia romană.ilor. fiind o0liga.ionarii romani.i ai Imperiului Roman la gurile Rinului 6+*E9 francii salieni s-au e7tins treptat spre r(ul /omme. Imperiul Roman de pus era redus aproape numai la Italia. Teodoric urmărea crearea în Italia a unui regat ostrogotK reuşind să-l învingă <doacru în "ED.ei Imperiului Roman de pus. Teodoric a murit în anul *A$ la conducerea statului.i cu loturi de păm(nt şi inventar agricol. 4rmaşii săi au tre0uit să facă fa. .i în calitate de federa. Roma era condusă după anul "** de diverşi aristocra.olonii.ionarii imperiali şi dispăr(nd. Teodoric să-l alunge pe <doacru. < răscoală a mercenarilor germani conduşi de <doacru în anul "#$ avea să pună definitiv capăt e7isten.i iar Italia era pustiită. depopulată. dar şi pentru a-şi resta0ili autoritatea în Italia. . erau la început oameni li0eri cu păm(nt în proprietate. şi-a apropiat aristocra. nemul.

ia regelui. ci mai ales una privată. în acela.ii. îndepărtat pericolul vizigot în *J# stăp(nind cea mai mare parte a ?aliei.ia celto-romană. 4rmările marilor migra.i timp statul nu mai este o institu. VI în :anonia. /icilia.i la mijlocul sec.orsica. /ardinia.fost guvernator roman. >atorită presiunilor e7ercitate de avari. @n Imperiul Roman de pus s-au sta0ilit mase mari de oameni al căror nivel de civiliza. au fost totuşi popula.ii ! feudale.a.se # .iile gentilice s-au destrămat.i egalitare. ostrogot. franc. iar cei dint(i nordul.l0a şi Vistula s-au aşezat popula. >upă moartea lui. >atorită atacului şi distrugerilor provocate de longo0arzi.iile sclavagiste tipic romane au slă0it.ii romane.ii semi-nomade.it între urmaşi iar unitatea va fi refăcută t(rziu ! $A+. Regalitatea a moştenit şi conservat o parte din institu. la /oissons. :roprietă. o parte a ei păstr(ndu-se p(nă astăzi în 1ara ?alilor 6Galles9. regatul a fost împăr.uropa apuseană ! italian. a sporit rolul o0ştilor .ărăneşti li0ere. a crescut influen. 3ocalitatea va deveni pentru c(teva secole prima din =ran. la dispozi. /tatul longo0ard 3ongo0arzii de neam germanic. /au produs importante transformări în structura socială a societă. @n regiunile lăsate li0ere dintre . erau aşeza.ia.iile statului roman.ă numeroase state 0ar0are ! vizigot.eau după legea nescrisă germană ca orice 0un propriu.a celor gentilice cre(ndu-se premisele trecerii la noi rela.ie pu0lică. centrul şi o altă parte din sudul Italiei. a cărui urmaşi îl împăr. ?enova. <0ştile săteşti s-au transformat instituindu. va stăp(ni ?alia de nord-vest. /f(ntul RemI 6"+#-*++9 îl convinge să se creştineze împreună cu al. sau practicau o agricultură semi-nomadă. mut(nd culturi dintr-un loc în altul. fost gră0it procesul de formare a economiei naturale destrăm(ndu-se sistemul economic roman. Rela. . francezK sa7onii au asimilat sau au împins spre apus popula.iile slave încă din secolele V-VI. u luat fiin.ile romane au trecut în general în m(na longo0arzilor iar rela. vor părăsi su0 conducerea regelui l0oin 6*$J-*#A9 regiunea îndrept(ndu-se spre Italia.ă de teritoriile stăp(nite de 0izantini. procesul de formare a economiei naturale s-a accelerat. /ocietă.ie era cu mult inferior celei romane. >upă mai multe conflicte cu Imperiul Roman de Răsărit se ajunge la începutul secolului VII la un condominion 6condominiu9 cei din urmă control(nd e7ar'atul de la Ravena.i AJJJ de franci la A* decem0rie "D$ la Reims. iar în "D$ pe alamanii din lsacia. Vene. fa. vandal. /-a sprijinit pe puternicul cler catolic din ?alia sau mai potrivit numele =rancia. început procesul îndelungat de formare a popoarelor din . Roma şi 5eapolele. în special aparatul fiscal şi administrativ. 0urgund. o parte din sudul Italiei.

pun(ndu-se astfel 0azele statului papal. :rin desfiintarea. /tatul vizigot :(nă la începutul sec. 8area proprietate funciară s-a păstrat apăr(nd rela.arol cel 8are după ce a cucerit :avia a ane7at o mare parte a teritoriului.i de glie.ărăneşti li0ere şi păstrarea colonilor lega. maurii din nordul fricii.atolică şi-a păstrat şi c'iar întărit pozi. şi cea mai mare parte a /paniei. au pătruns în /pania. pe care au stăp(nit-o mai multe secole. /tăp(nirea vizigotă a sta0ilit puterea no0ilimii galo-romane şi 'ispanoromane.iile.proprietatea comună asupra pădurilor.i funciare. Via. statul începe să decadă iar la începutul sec.a orăşenească. păm(nturilor nelucrate şi proprietatea individuală a păm(nturilor cultivate. aservirea o0ştilor .ei muncii sclavilor. accentuării economiei naturale şi men.ul era încă active.iva ani întreaga :eninsulă I0erică.ie regelui franc :epin pe care-l regăsim ca rege din #*) din dinastia 8erovingiană în octom0rie #*+.iei şi e7ploatării minelor.ei naviga. au înfr(nt pe vizigo.#*"-#*$ ! red(nd papei teritoriile cucerite de longo0arzi. >upă *J# au stăp(nit numai /pania cu e7cep.iile feudale au apărut în condi. VI.inerii marii proprietă. :epin cel /cund a pătruns în Italia de două ori . /tatului longo0ard îi va pune capăt . -iserica . profit(nd de luptele interne.i 6iunie #))9 cucerind în c(.iile feudale prin înzestrarea sclavilor cu loturi de păm(nt şi gospodărie. VIII. Rela. apelor. în timp a aparatului de stat roman s-au pus 0azele cuceririi statului feudal longo0ard.ia zonei de nord-vest unde se constituise la începutul secolului al V-lea un regat suev. >upă înfr(ngerea suferită din partea francilor în *J#. E . păşunilor. @ncercările regilor longo0arzi de a ane7a întinsele posesiuni ale papei din Italia au determinat pe papa Otefan al IIlea să-i ceară protec. :ersistă sclavia datorită importan. meşteşugurile şi comer.iile destrămării comunei primitive. regatul vizigot cuprindea sudul şi centrul ?aliei. ale scăderii importan.

@n plan politic.at la sprijinul 0isericii.ucerirea musulmană 0locase. Răz0oiul a durat mult dar s-a înc'eiat cu victoria regelui franc. au desfiin. devenind el rege 6#*)-#$E9. indiferent de rivalită. a avut numeroase succese. 4nitatea regatului este resta0ilită în $)+ de către . ane7(ndu-se /a7onia. c(nd la o adunare a aristocra.arol 8artel 6#)*-#")9. 0az(ndu-se pe for. .ile dintre fra.area ara0ă. :epin cel /curt. regele franc reuşeşte o victorie strălucită la :oitiers 6#+A9 asupra cavalerilor lui 0del Ra'man. urmărit unitatea lumii germane şi împreună cu /f(ntul -onifaciu a contri0uit la întemeierea ?ermaniei creştine. . Refacerea şi afirmarea statului franc a avut loc la jumătatea secolului al VIII-lea c(nd conducerea a fost preluată de dinastia de origine majordomală a carolingienilor. @n partea de nord-vest a înt(mpinat rezisten. Veniturile regale s-au diminuat ca urmare a micşorării domeniului statului în favoarea marilor proprietari funciari. pădurile. care a renun.ele aristocra. =iul său. @n ##" şi-a luat titlul de rege al longo0arzilor. D .iile gentilice ale francilor se destramă mai ales după sedentarizarea lor. @n politica e7ternă.ii galo-romane prin accelerarea procesului de destrămare a sclavagismului.'ilderic al IIIlea.ii rurale este faptul că începe constituirea o0ştii săteşti sau marca francă ale cărei trăsături se vor preciza mai ales în secolele următoare. urmaşii lui.i la acea vreme 6##A-EJ"9. >ago0ert 6$AD-$+D9 după care regii care au condus statul şi-au pierdut aproape cu totul autoritatea ! unii numindu-i Mregi tr(ndavi&. /tatul franc în timpul lui . @n acelaşi timp rela./tatul franc carolingian Venirea francilor în ?alia a avut ca urmare o puternică transformare în cadrul societă. ceste transformări se oglindesc mai ales în cele două legiuiri cutumiare F %legea salică& dat(nd din primii ani ai secolului al VIlea şi %legea ripuarică& dat(nd din secolele VI-VII.ă înd(rjită a sa7onilor organiza. alipindu-le statul acestora din Italia la regatul franc. . din /pania unde ara0ii în #)).lovis. în timp ce ogoarele vor fi în proprietate particulară.arol cel 8are 6#$E-E)"9 continuat politica internă a tatălui său.iei şi pe cele ale micilor proprietari din ustrasia. înlăturarea arianismului şi unitatea poporului franc su0 aceeaşi dinastie.ele mai importante ale domniei lui . :rin a0ile manevre politice pentru a atrage for. pentru secole întregi. două au fost consecin. păşunile.lotar al II-lea căruia i-a urmat cel mai valoros rege din dinastia 8erovingiană. 4n mare pericol a venit dinspre vest.i. comer. a înlocuit dinastia merovingiană cu sprijinul papalită.iei ce a avut loc la /oissons l-a depus pe ultimul rege . apele vor fi în proprietate comună. @ntemeietorul este considerat .ele e7istente în vederea opririi ara0ilor. :ăm(ntul neara0il.aracteristic societă.ul în 8editerană.at după o singură 0ătălie statul vizigot.ra necesar un efort considera0il pentru a îndepărta amenin.ii în anul #*).

ile prin produc.ului e7tern. :entru aceasta va solicita m(na împărătesei Irina dar a fost refuzat. <raşele erau în declin.ii se afla domeniul feudal. .ion(nd de cele mai multe ori ca centre administrative şi 0isericeşti dec(t cu sarcini comerciale. <rdonan. a ocupat mai multe provincii printre care Vene. încercat să-i alunge pe ara0i din /pania. . creştin(ndu-se. şi introducerea plugului greu şi cu 0răzdar de fier avea să aducă o îm0unătă. a fost iertat 6naş a fost . >ar recolta răm(nea în general mică ! de trei ori c(t fusese însăm(n. . întreprins mai multe e7pedi.ii în nordul driaticii.arol intră în conflict cu împăratul de la . . consider(ndu-se egalul acestuia.ii de cereale. .ia de vasalitate dintre mem0rii no0ilimii.a economică şi socială în statul carolingian .u c(teva luni înainte de moartea sa i-a fost recunoscut titlul imperial de către 0asileul de la .rau nevoi. @n centrul activită. ariergarda francă a fost surprinsă şi măcelărită de muntenii 0asci în trecătoarea Ronceveau7 6##E9. unele practici noi precum practicarea asolamentului trienal.ele regale numite . .ie avea să se impună.ional. @n te'nica agricolă. satisfăc(ndu-şi necesită. ai 0isericii.arol cel 8are va fi încoronat la Roma la A* decem0rie EJJ ca împărat roman de către papă.iile feudale aveau la 0ază proprietatea asupra păm(ntului la care se adăuga rela. continuat să poarte. principalul şef avar Tudun. 1ărănimea aservită ca număr era în continuă creştere datorită sărăciei.ie între #D)-#D#K o parte din zona unde erau aceştia avea să fie transformată în nucleul %mărcii de răsărit& 6viitoarea ustrie9.arol9. @mpotriva avarilor avea să organizeze o e7pedi.ei. dar a suferit o înfr(ngere grea în ##E în fa. vec'ile titluri regale.ie proprie şi mai pu. redus ca valoare şi ca efect local. Rela. ceastă stare a determinat şi dinamica comer. 3a sf(rşitul secolului al VIII-lea.aracteristic pentru epoca feudală. .u acest prilej. alături de cel de împărat.at.uprindea cea mai mare parte a fostului Imperiu Roman de pus.Răz0oiul cu ara0ii a fost de asemenea îndelungat şi cu rezultate sc'im0ătoare. acest tip de produc. /emnifica. nesiguran.onstantinopol. a0uzurilor de tot felul din partea sluj0aşilor regali şi ai marilor proprietari. ca o unitate economică aproape autar'ică. )J .apitularii prevedea că omul %tre0uia să le ai0ă pe toate în casa şi pe domeniile sale&.(ntecul lui Roland&. Via.ul intern era limitat la produsele de strictă necesitate.onstantinopol. func.ia acestui act va fi deose0ită şi se pare că ideea a fost a suveranului pontif.ia.ire a cantită. 3egenda care s-a plăsmuit a constituit su0iectul poemului epic %.in prin sc'im0.conomia naturală era predominantă. statul franc ajunsese la o mare înflorire şi prestigiu interna. p(nă la capăt.a Haragozei fiind silit să dea înapoi. 5ego. /c'im0ul a scăzut considera0il. parcă mai important dec(t evenimentul istoric în sine.i să-şi v(ndă păm(ntul şi li0ertatea pentru a rezista.

marele proprietar se 0ucura de imunitate feudală şi devenise senior. iar la început vasalii trăiau la curtea seniorului. :entru a purta at(te răz0oaie era nevoie de o armată 0ine ec'ipată şi gata oric(nd de lupte. apoi li0ertatea. /e jura pe moaşte sfinte. 8adaule ! Istoria =ran. /eniorii erau oamenii regelui. :rocesul de stratificare socială a cuprins cea mai mare parte a imperiului. cum este perioada în care se formează rela.a lui sau la onoarea so.1ărănimea li0eră cunoaşte un proces de diminuare a capitalurilor economice şi îşi pierde proprietă. /luj0a era cu precădere militară. >in secolul al VIII-lea cel care lua su0 ocrotire pe un om li0er în sc'im0ul prestării sluj0ei era numit dominus.ile datorită aceloraşi a0uzuri. .ă asupra lotului primit.i ! rezerva seniorială ca parte e7ploatată direct de stăp(nul feudal şi loturile .iile vasalice prin acordarea 0eneficiului. . p.ionată de sluj0e a devenit forma clasică ! su0 forma 0eneficiului în statul franc. iar apoi senior.i. )D#+. 3egătura de vasalitate. dar mai era dator şi cu credin. statul şi-a mărit teritoriile prin cuceriri ce intrau în fondul regal fiind apoi împăr..imea supuşilor lor.eremonia de înc'inare.ă. .ontractul vasalic era întărit de jurăm(ntul de credin.ă cu aportul important al 0isericii.arol cel 8are sta0ilea că vasalul îşi putea părăsi seniorul numai dacă acesta ar fi încercat să-l aservească. <rganizarea statului carolingian /-a întărit puterea centrală.i vasali.arolingienii au încurajat acest fenomen deoarece mai uşor puteau stăp(ni asupra unui mic grup de oameni.i mai mari îşi înzestrează vasalii cu păm(nt. care să răspundă pentru mul. dar şi 0isericilor. @n acest caz 0eneficiul trecea în proprietatea deplină a vasalului. Reprezenta o legătură str(nsă între cei doi feudali ! seniorul şi vasalul ! ce nu putea fi ruptă dec(t în caz de moarte sau în anumite condi. @n secolul al VIII-lea. adică un om care are credincioşii săi numi. >omeniul feudal în epoca carolingiană era compus din două păr. Renta feudală cuprindea dări în 0ani. 8arii proprietari funciari erau stăp(nii păm(ntului în timp ce . de intrare în vasalitate se numea omagiu.ăranilor aservi. >upă unii autori 62.. -uc. )) . . adică de la om la om pare mai temenică şi mai sigură dec(t cea de supunere. DE9 feudalitatea avea să se nască datorită următorilor factori F cucerirea romană. invaziile 0ar0are şi venirea la domnie a carolingienilor. apoi pe măsură ce seniorul are posi0ilită.iei sale sau dacă nu l-a apărat deşi a avut posi0ilitatea s-o facă.d pol.ii F4n capitular al lui . >ania funciară condi. I.ite feudalilor laici. . să atenteze la via.ilor de sc'im0. muncă. adică vasalii lui personali.ei K vol.ărănimea avea doar drept de folosin.ea din urmă predomina ca urmare a lipsei posi0ilită. de fidelitate. /tatul era condus direct şi prin mijlocirea palatului şi ale organelor locale ale statului. produse.

ări continuu din e7terior.iei să-şi caute alte locuri unde să vie. :rofit(nd de aceasta normanzii s-au aşezat în D)) pe /ena inferioară. . 3a grani. @mpăr.e. nu de pu.ine ori. dar cu un grad de cultură mult redus. armata era mai numeroasă şi provinciile acestea erau numite mărci conduse de marcgrafi ca %marca /paniei& sau marca de răsărit. organiz(ndu-se într-un stat feudal. arată de fapt slă0iciunea la care ajunsese imperiul şi apoi regatul franc. 3udovic cel :ios 6E)"-E"J9 a avut de înfruntat concuren. fluviile atac(nd prin surprindere.arol cel 8are. şi desigur şi spre =ran. sau =rancia. Rollon devenise vasal al regelui =ran.onducătorii unor provincii mai mari ca -retania şi -avaria se 0ucurau de o anumită autonomie şi purtau titlul de duci. .ii. Răsp(ndirea lor s-a făcut în mai toate punctele cardinale. IX ! XI doua jumătate a secolului al IX-lea găseşte =ran. a luptelor interne s-au destrămat statele carolingiene. controlau puterea locală.arol cel 8are.ele acestora erau în general scăzute şi totuşi au putut înspăim(nta întinse regiuni de coastă. :ira.arol cel :leşuv .=ran. a fi normanzii. :rintre realizările cele mai importante înfăptuite de dinastia carolingiană se numără cele din cultură. Timp de un secol ! EEE-DE# se va da o luptă înverşunată între partizanii carolingieni şi cei care se pronun. :ro0lema care s-a pus şi căreia nu i s-a găsit o e7plica.a.ii sarazini stăp(nesc 8area 8editerană şi urcă. fiscale şi militare. <riginea lor este aceeaşi cu a germanilor. Trimişi ai regelui cu largi atri0u.ii administrative. :rin tratatul de la Verdun ! E"+ ! statul franc carolingian.inătorii carolingieni şi ro0ertini pentru tronul regal.onducătorul lor. datorită creşterii autorită.au pentru aducerea unei noi case regale în =ran. se pare că /candinavia a fost depopulată dar apoi sporul demografic a făcut ca o parte a popula.uiască. X 6DE#9 în =ran.it în trei state separate F 3ot'ar a luat în stăp(nire Italia şi 3orena K 3udovic ?ermanicul ! ?ermania şi .entrul politic era palatul sau curtea regală.arol cel ?ros 6E#$-EEE9.ii maeştri în arta pirateriei s-au dovedit.ii locale. >in a doua jumătate a secolului al IX-lea. devăra. Reprezentantul central al autorită.a în plină anar'ie şi a unei amenin. dar normanzii şi marea no0ilime îl vor sili să a0dice.ie plauzi0ilă este cea a cauzelor care au determinat migrarea lor.(teva secole după prima mare migra..irea a stat la 0aza formării actualelor state. . 3udovic ?ermanicul şi :epin.ii centrale era contele av(nd func.a. dinastia sting(ndu-se treptat p(nă la sf(rşitul sec.i ai no0ilimii. însă. =ran. 4nitatea imperiului va fi refăcută de . :uterea acestuia fusese su0minată de luptele dintre sus. mai ales în vremea lui .a fiilor săi 3ot'ar.ie germană.a. nual se convoca %adunarea o0ştească& 6practică vec'e germanică9 alcătuită mai ales din reprezentan.ei şi acceptase să se creştineze odată cu poporul )A . =aptul că for. =iul lui . 3ot'ar mai de.a. a fost împăr.inea titlul de împărat dar de fapt acum sunt trei state distincte.a sec.

)+ .in în /pania în Italia de sud şi în insule sunt stăvili.analul 8(necii şi se sta0ilesc în rmorica.ă 62aPues 8adaule. cest fapt n-a pus capăt cu totul incursiunilor normande în teritoriile vecine în anii următori.său. a cărui putere şi influen. >omeniile lui Cugo . p.i şi fapt notoriu. :are să fie epocă mare pentru că acum invaziile din afară au încetat definitiv în .ieni.a. în a doua jumătate a secolului al V-lea tri0urile anglo-sa7one au migrat în -ritania şi după două secole de lupte cu cel.nglie. >in conflictul dintre cele două puteri. cvitania. sa7onul <tto cel 8are. 8aine.. /tatul era împăr. însă. )D#+. -ătălia decisivă dintre carolingieni şi ro0ertini s-a dat la /oissons în DA+.e centrifugale.ast. Cugo . . Imaginea este du0lă F pe de-o parte feudalitatea ce însemna autonomie locală. /e pare însă că realizările cele mai însemnate. um0l(nd de pe o moşie pe alta secătuind resursele. /usse7 6sa7onii din sud9.ei.d.. /ecolul al X-lea d. 3a urcarea pe tron. măcar religioasă.olonizarea s-a făcut în două etape F ""D-*)D prin sosirea unor valuri succesive de migratori s-au format mai multe regate precum Bent. njou. -uc. unele teritorii aveau stăp(niri du0le francogermană sau franco-spaniolă. pol.C.it în comitate precum =landra. Veniturile erau reduse. ci revigorarea mişcării mona'ale su0 conducerea a0a. victoria apar. -retagne.'ampagne şi ducate 5ormandia.lunI şi naşterea artei romanice tot su0 această influen.apet.in(nd ultimilor. ?ermania şi-a regăsit ec'ili0rul şi puterea. :entru =ran. care-i erau vasaliK -iserica.ei ce vor domni fără întrerupere peste D veacuri.apet 6DE#-DD$9 nu părea să fie predestinat să fie primul din lungul şir de regi ai =ran. restaur(nd vec'iul imperiu. monar'ia va ieşi în c(ştig de cauză.are regională şi 0iserica ce este împotriva unei divizări e7cesive. aşa cum se instituise între marii feudali. pare să fi fost un veac întunecat. /tatele anglo-sa7one <riginari din provinciile Colstein. ce se va numi -retania. nu avea o reşedin. .. făr(mi.uropa occidentală şi centrală K musulmanii. reprezent(nd ideea de unitate.apet erau mici cu două oraşe mai importante :aris şi <rleans.ă în stat continuă să crească.ilor de . Gesse7 6sa7onii din vest9 şi .ii au reuşit să cucerească insula. 5u e7istă o grani.ă fi7ă. /e vor impune din ce în ce mai mult astfel înc(t în anul DE# rege va fi fiales un mem0ru al acestei case. Istoria =ran. tendin. a fost numit veacul întunecat sau %saeculum o0scurum& părere ce se încearcă a fi com0ătută în ultima vreme de unii istorici.ă permanentă. @n secolul al XI-lea urmaşii săi. .))$9. Cugo . /c'lesQig şi Iutlanda. deşi se încoronau la Reims. se încoronează împărat la Roma în A fe0ruarie D$A. deşi se men. care constituie m(ndria francezilor nu sunt o0scurele incidente dintre primii cape. < parte a 0ritanicilor învinşi trec .

>ar anglii. 3a începutul secolului al XI-lea pericolul danez avea să reînvie. -eda Venera0ilul scria F %. dacă nu erau omor(. înfometa.II-a etapă 6**A-$JJ9 s-a înc'eiat cu formarea regatelor 8ercia. mai ales în sud. deşi 0ar0arii au impus păg(nismul în secolele V-VII. venirea anglo sa7onilor s-a soldat cu distrugerea de 0unuri materiale. ca şi apele.dificiile pu0lice şi particulare au fost do0or(te.i.i pe loc. .ie mai vec'e. s-au atenuat rivalită. al.a şi în alte cazuri.iunea eli0eratoare. @n ultimul sfert al secolului al VII-lea. moare. .nut cel 8are 6)J)+-)J+*9 p(nă în )J"A. lim0a şi o0iceiurile ce le-au fost impuse localnicilor. 1ările scandinave în secolele IX-XI )" .e în natură sau muncă. a repurtat victorii împotriva năvălitorilor. Interesant este că în timp ce în ?alia.ii ucişi în fa.el. era atunci în EA#.ia neîncet(nd să lupte împotriva anglosa7onilor. dar tot din Gesse7 va porni ac. avea să înfr(ngă la sRdoQn în anul E#) o puternică armată daneză.a altarelor. ce alege reprezentantul oficial al satului.ile săteşti erau organizate su0 forma o0ştei în cadrul căreia păm(ntul ara0il era împăr. singurul regat în stare să se opună danezilor.i comerciale şi meşteşugăreşti.g0ert 6EJA-E+D9.i din nordul =ran. @n următorii ani a fost nevoit să cedeze acestora mai multe teritorii din insulă.ii vor păstra cultura romană. s-au păstrat monumentele romane.ine adunarea sătenilor .7ista un consiliu regal la care participau alături de reprezentan. @n )J$$ nglia avea să fie cucerită de către normanzi.omunită. veni.i şi masacra. >evon şi /co. ca formă de conducere.ii ocupau cea mai 0ogată parte din insulă. 4nitatea administrativă superioară era comitatul 6/'ire9 condus de s'erif. /-a definitivat procesul de feudalizare a societă.ii engleze. se va impune între cele # regate Gesse7-ul.i ai no0ilimii şi reprezentan. :ăşunile şi pădurile vor fi în proprietate colectivă.it anual. de altfel. . ce era reprezentantul personal al regelui. @n secolul al VI-lea un rege rt'ur. 8ai întotdeauna e7istă în sat şi un no0il care are dreptul de a cere redeven. :relu(nd o informa.i s-au predat şi. oraşele decăz(nd datorită sla0ei activită.ă de continent le-a permis să-şi păstreze ierar'ia socială. lfred cel 8are 6E#)-EDD9. .ei. @n Irlanda şi 1ara ?alilor preo. 5epotul său. @n timpul regelui . .ornQall. miticul suveran care avea să inspire pe poe. /e men. @n D** unitatea ngliei va fi refăcută. Venirea lor de la relativ mică distan. >ar Roma a lăsat creştinismul şi ideea de stat. s-a intitulat rege al anglilor. nglo-sa7onii s-au dovedit 0uni agricultori. >intre care au putut fugi.um0rie.i. .i ai 0isericii. unii au fost prinşi în mun. nglia într(nd din )J)+ în statul lui . /-a format o societate de agricultori.ii au fost împinşi spre Vest şi 5ord în regiunile Galles. s-a alcătuit o clasă de militari. preo. deveneau sclavi&. în -ritania au dispărut aproape cu totul. .ii.sse7 şi 5ort'um0ria. sa7onii şi iu.ile din regatele anglo-sa7one.

i cu numele de varegi.i era regele. suedezilor şi norvegienilor. /uedia ! 0uni navigatori şi comercian.a. >anezii au pătruns pe gurile fluviilor /ena. >estrămarea Imperiului carolingian şi criza politică din cadrul statelor anglo-sa7one au constituit prilejuri pentru organizarea unor e7pedi.i era asemănătoare iar în fruntea unei asemenea comunită. @ncep(nd cu anul #D+. 3im0a celor trei comunită. care a trecut la creştinism. Volga ! drumul de la varegi la greci.ei căpeteniei viRinge Rollon.i în jurul 8ării -altice. regiune pe care a numit-o Vinland. 5ipru. . /e va reface în secolul al X-lea su0 Carold >inte l0astru 6D"J-DE$ apro7imativ9.oră0iile lor din lemn fiind uşoare. /uedezii. 3eagănul tri0urilor a fost :eninsula /candinavă. @ntre E")-E#A pradă regiunea Bent ocup(nd teritoriul de la nord de Cum0er.i. /uedezii au fost desemna. puteau pluti la distan. :aris.iune statală datează la danezi în secolul al VI-lea dar cu o e7isten. . @n =ran.i. 8ai importante sunt tri0urile danezilor.ii normande. au adus importante îm0unătă. )* .5ormanzii ! oamenii nordului ! erau de origine germanică aşeza. :rimul rege atestat a fost <laf /RStRonung 6D$*-)JAA9 care a trecut la creştinism. 5orvegia. o căpetenie viRingă a descoperit în DE) ?roenlanda iar fiul său 3eif a ajuns în jurul anului )JJJ pe coastele 3a0radorului.onstantinopol pe fluviile 5eva. :entru a pune capăt acestor incursiuni regele . .ăe femeră. diferitele tri0uri de norvegieni s-au unit într-un singur stat. au ajuns la .a pradă şi devastează 5antes.iri în te'nica naviga. ?oRstad şi <se0erg. 3oara şi Tamisa. 5avigatori iscusi. norvegienii spre nord iar suedezii au căutat spre sud-est un nou drum comercial spre .onstantinopol.e mari at(t pe fluvii c(t şi pe oceane. /-au format state noi >anemarca. adică negustori sau luptători. iar în EE) ajung la ac'enunde pradă morm(ntul lui . iar în E#J Islanda întemei(nd aici un stat cu capitala ReIRiaQiR. @ntre secolele IX-XI sunt cunoscu.'(rtres.iuni statale au apărut la sf(rşitul secolului al VIII-lea în regiunea <slo.arol cel /implu cedează partea de nord-vest a =ran. Trei direc. zonă numită de atunci 5ormandia ! D)). :rima forma.iei după cum o dovedesc descoperirile ar'eologice de la 5Idam. @n /uedia este cunoscută dinastia de la 4ppsala încep(nd cu secolul al Xlea. 5orvegienii au cucerit între E+J şi E+D Irlanda. 4rmări ! au întemeiat centre comerciale. Regele <laf TrIggveson 6DD*-)JJJ9 avea să se creştineze. /u0 conducerea lui Carold :ăr =rumos 6E$E-D+J9.i su0 numele de viRingi.ric cel Roşu.arol cel 8are.ii mai importante F danezii spre -ritania şi =ran. @n 5orvegia primele forma. mai paşnici printre slavi.

3a sud şi vest de această grani.ontroversată şi dificilă a rămas pro0lema %patriei şi originii slavilor&. @n timpul migra.ă e7istau vec'ile oraşe romane cu drumuri de legătură ce conservau sistemul roman. ale 8ării Ionice. ?rani. teritorii cu o mai mică sau mai mare influen.gee şi 8ării 5egre. ocupa.ă efemeră precum pecenegii sau cumanii.ele occidentale se găseau pe . . comunica.iilor slavii se găseau de-o parte şi de alta a limesului roman care se întindea din ustria 63ore'9 p(nă la gurile >unării.ii ale popoarelor germanice pentru că s-au aşezat în teritoriile părăsite de cei care s-au îndreptat spre <ccident.ii pe 0aza ierar'izării sociale. .7ista şi limesul lung ce fusese construit de Imperiul roman. @n secolul I d.ie de condi.ilor lpi şi :eninsula -alcanică. 3a sf(rşitul migra.ă decisivă asupra lumii slave precum proto0ulgarii sau ungurii.iile slave nu au populat-o uniform.iilor şi c'iar în secolele următoare diferen.ii -alcanici şi >inarici.ia romanizată locală.ă mai pu.'iar dacă condi.i de la popula.i sau sclaviniK e7. la poalele mun. 5iprul.ărmuri şi interior d(nd o mai mare importan./lavii sudici.i su0 numele de an.ărmurile driaticii. în regiunile Imperiului roman.ie între regiuni vor favoriza flu7ul de oameni şi de 0unuri. e7ist(nd numeroase grupuri etnice provenind din popula. @n func. ca şi cu pescuitul. dar altele au e7ercitat o influen.e politice şi etnice. pe >unărea mijlocie.iul geografic de la . . @n :eninsula -alcanică termenii lingvistici care se referă la agricultură au fost prelua. :atria lor străvec'e ar fi fost pe teritoriul cuprins între Vistula.in vizi0ilă dar profundă şi semnificativă pentru consecin.ărmurile 8ării 5ordului şi cele 0altice p(nă la .ă strategică zonelor interioare F o parte din 8un. F Iordanes în secolul al VI-lea. >upă sedentarizarea lor. /tau mărturie izvoarele scrise şi reconstituiri 0azate pe toponimie şi pe rezultatele descoperirilor ar'eologice. @n :eninsula -alcanică relieful accidentat tăia.iile naturale. >vina şi Volga de sus. cu sistemele sale muntoase. @n secolele IV-V slavii au ocupat teritoriile părăsite de germani cuprinz(nd spa. .uropa la începutul evului mediu lu(nd în posesie teritorii periferice care fuseseră civilizate în antic'itate.a dintre cele două zone a devenit evidentă. /unt 0eneficiarii marilor migra. ceastă întinsă regiune popula.ele sale constă în caracteristicile generale de la o zonă la alta şi acesta este )$ .ia provinciilor romane.iile geografice au fost favora0ile organizării societă. < cale comercială foarte mult folosită a fost >unărea pe cursul său mijlociu şi inferior care făcea legătura cu drumurile din stepă de la nord de 8area 5eagră. < altă diferen. 5iprul mijlociu. totuşi pentru mai multe secole nu vor fi organiza.ă din partea lumii greco-romane.l0a. occidentali şi din :eninsula -alcanică /lavii intrau în . . 4nele au avut o prezen.iile dintre . :liniu cel -ătr(n îi amintea numindu-i venezi sau ven. acel teritoriu al comunită.i iar în alte izvoare sunt cunoscu. cursul /uperior al Volgăi şi zona lacului Ilmen.C.i politic şi rare vor fi cazurile în care limitele naturale vor deveni grani. /pre est 8area 5eagră.ăile de comunica.ii lingvistice protoslave.ia de 0ază va răm(ne agricultura. slavii se ocupau cu agricultura şi păstoritul.

>upă venirea ungurilor. dar. 4nul din aceste teritorii a fost Tessalia care pentru o lungă perioadă )# . ca planurile lor să eşueze. slavii vor găsi tri0uri germanice cu care vor conve. a dat impuls strămutării unui mare număr de slavi de la nord la sudul >unării. descenden. -izantinii se men. prezen.i. Izvoarele 0izantine asupra asediului Tessalonicului în secolul al VII-lea prezintă su0diviziunea sarcinilor de răz0oi şi se referă la faptul că în timp ce avarii se întorceau la locurile lor între >unăre şi Ti0isco.ii /an >emetrio face miraculos.i între slavi la jumătatea secolului al VI-lea.i în grupuri mai mult sau mai pu. le pretindeau tri0ut şi îi conduceau în opera. 5umai acei romei aşeza.ineau compac. patronul cetă. înainte de toate su0 numele de romeiK erau orăşeni şi răz0oinici 6militari9 al unui Imperiu roman creştinat deja de trei secole. în afara regiunii Tessalonic. caracteristică în sc'im0.iile slave şi cu timpul va întări diferen.i între slavi tre0uiau să contri0uie la cucerirea Tessalonicului. reprezentau un alt factor care ajunsese la un moment dat la mare importan. locurilor. 5umai e7pansiunea statului franc către păm(nturile altor tri0uri germanice.ii de păm(nt reprezintă c'iar şi astăzi un mister.ii lor vor deveni li0eri $J de ani mai t(rziu su0 un conducător su0 numele Buver şi vor fi transfera. @n alte zone ale limesului. 3imesul roman era un element concret percepti0il pentru popula.ie nouă prin organizarea unui stat al lor şi prin aceasta se va despăr.ele dintre ele. în scurt timp.i în marele oraşe de coastă. pentru că la începutul secolului al VII-lea în timpul unei crize profunde. cavaleria avară form(nd corpul de manevră. 8ai înainte de aceste mari sc'im0ări.iunile militare pe care slavii le-au întreprins şi de la care furnizau marea masă a com0atan.elor Imperiului roman slavii au cunoscut locuitorii auto'toni su0 diverse aspecte.in compacte. teritoriului din afara limesului. varii.ia factorilor politici şi vor determina apari. organiza.contrastul dintre sta0ilitatea şi durata pe de-o parte ! concretizată în numele aşezărilor. /-au impus slavilor ca şi cuceritori. @n interiorul grani.iilor romanizate în interiorul :eninsulei -alcanice.i şi mai mult lumea slavă.ionale în acele enclave printre slavii deja sta0ili. =ormarea statelor feudale rom(neşti va determina o ruptură decisivă între slavii 0alcanici şi cei răsăriteni. va apare o situa.ui multă vreme.ia lor în izvoare scrise.a grupurilor de romei a fost mărturisită de episodul Buver. au rezistat avarilor şi slavilor conserv(ndu-şi romanitatea lor. >ar mult mai numeroşi erau urmaşii popula.i în regiunea Baramesia. s-au întors la vec'ile rădăcini elenistice.i în oraşele de coastă. slavii răm(neau în teritoriile cucerite.i din toate provinciile 0alcanice. în insule şi în interiorul Imperiului oriental.ilor pedeştri. căderea limesului 0izantin în anul $JA. care în secolul al X-lea apar în izvoare cu numele de Valac'i sau 8avrovolac'i.ă politică. nici sta0ilimente precedente şi unde resturile de fortifica. Romanii prezen. 5umărul şi importan. slave sau avare vor atrage aten. ale provinciilor ! şi provizoratul şi insta0ilitatea. în insule. colo nu e7istau nici nume. care face trimitere la a doua povestire a 8iracolelor lui /an >emetrio F pe la $AJ 'anul avar va aşeza în regiunea /irmia o enormă masă de prizonieri proveni. în teritoriile din sia 8ică şi în cazuri e7cep.

8odul lor de via. @n unele izvoare apare termenul de /clavinia care ar cuprinde teritoriile locuite de slavi.onstantin al VII-lea :orfirogenetul 6D)+D*D9 amintea tradi. termeni cu care vor fi numi.ia. /clavini şi an.i. su0 conducerea unei familii şi a aşezării s(r0ilor în /er0ia l0ă su0 conducerea fiului unui şef. c(t şi în .ieni acesta era numele dat statului s(r0 din secolele XI-XIV.iului pierdut în favoarea slavilor.roa.ilor proveni. @ntr-un manual al artei răz0oiului ! /trategiRon ! atri0uit împăratului 8aurizio 6*EA-$JA9. se aminteşte de e7isten. 8igrarea lor va lăsa urme în toponimie şi în onomastică din vaste teritorii.i aproape de greci. /Rie de al0anezi şi vla'i. >upă ce a depăşit grava criză politică din anul $A$. >upă moartea împăratului 8aurizio 6$JA9 a fost destins sistemul defensiv 0izantin de la frontiera de la >unăre şi în scurt timp slavii s-au revărsat p(nă în zonele cele mai îndepărtate ale :eninsulei -alcanice.ia 8are. :e valea TimoRului sunt aminti.i în mici principate şi în interiorul coastelor adriatice.e'ia şi /lovacia.i sociale şi politice ştiri sigure sunt din a doua jumătate a secolului al VI-lea şi se referă la aşezarea slavilor dincolo de >unăre în regiunea vala'ă 6vla'ă9.iile auto'tone pe care le-au găsit.de timp s-a numit Valac'ia 8are. sclavi9. Imperiul 0izantin va începe o ac. stfel .trăind în mun. Tracia şi 8acedonia . veau animale şi erau 0uni luptători cu armament uşor 6din punctul de vedere al 0izantinilor9.iune înceată dar sigură de recucerire a spa. @n izvoarele medievale de mai t(rziu vor apare cu numele de s(r0i. @n $)# a fost asediat Tessalonicul.i în secolul al IX-lea timocanii. se prezintă faptul că slavii trăiau în apropiere de r(uri şi păduri în sate 0ine apărate de 0ariere naturale. /lavi 6sclavini. iar în $A$ slavii au asediat . dar cu deose0irea că şi-au păstrat lim0a.ă era asemănător cu al vla'ilor.. către r(urile /ava şi >rina e7ista /er0ia.i în izvoare în secolul al XI-lea. =oarte aproape erau al0anezii e7plicit prezenta. iar /clavinia 6actuala /lovenie9 era numele dat regiunii dintre /ava şi >rava. sclavi erau numi. organiza. primul a fost folosit de vecinii slavilor pentru a-i deose0i de alte popula. ultimul a fost uitat repede.ia aşezării croa. >intre cele trei nume comune Venedi. în mică măsură romanizată. :e la $ED împăratul reuşise să reia Tessalonicul şi să supună mari mase de slavi din :eninsula -alcanică. /Rla0enci se numeau noii veni. :entru autorii italieni sau romanici din oraşe /clavania reprezenta partea centrală şi occidentală a :eninsulei -alcanice în timp ce pentru ragusani sau vene.i din . poliani pentru slavii occidentali şi orientali. >espre realită.in de *E de tri0uri slave pe la anul E"* at(t în actuala :olonie.i.a a nu mai pu.ia asupra migrării slavilor a fost consemnată destul de rar. /Rlavinia fusese transformată în t'emă )E .i la >urazo în timpul invaziei avaro-slave. asediu eşuat datorită distrugerii flotei slave şi a 0unei organizări a apărării de către patriar'ul /ergios.ii.i de romanii din >alma. Tradi.i de popula. @n primele secole ale evului mediu au e7istat mai multe principate croate în apropierea 8ării driatice iar la est de acestea. @ntr-o lucrare intitulată M?eografo 0avaro&.onstantinopolul împreună cu avarii şi persanii. 0ulgari sau croa.

militară supusă unui strateg imperial. 3a începutul secolului al IXlea. Canatul proto0ulgar va împăr.ia 0izantină era contracarată de sus.iei. se va destrăma după moartea regelui. o popula. /c'Itia /uperior şi /c'Itia Inferior. care se aşează la sud în regiunea Varna. se pare negustor franc.ă.arol cel 8are. :e la jumătatea secolului al VIII-lea un principe Vlastimis s-a opus cu succes 0ulgarilor demonstr(nd o 0ună organizare politică şi militară. unde de-a lungul Timişului s-au înfruntat cu francii care distruseseră 'anatul avar 6#D)-EJ+9. /ilezia.onflictele dintre mem0rii familiei princiare 6descenden. slavii vor intra pe r(nd su0 autoritatea francilor.i.arol cel 8are.(nd ostateci. /lovenia.ite de tri0urile germanice K sa7oni. :anonia.ii opuseseră o rezisten. mai înt(i de-a lungul coastei 8ării . @n lupta pentru supunerea /Rlaviniei. u intrat în or0ita francă şi s(r0ii şi ce'ii 6EJ*-EJ$9. care ajunseseră în stepele de la 8area 5eagră. s-au opus avarilor iar apoi francilor în $+) conduşi de regele >ago0ert 6$AD-$+E9. . plătind tri0ut şi trimi. Tracia a rămas su0 stăp(nire 0izantină. 6$E)9 este semnat un tratat între 0izantini şi sparuc' prin care se recunoaşte noua realitate politică şi Imperiul se o0ligă la plata unui tri0ut. < armată imperială condusă de . iar 'anatul 0ulgar s-a e7tins spre <ccident supun(nd slavii p(nă la . 5umai croa.e'iei şi al /lovaciei. .ine punctele de sprijin pe litoralul pontic.. teritoriile francilor de cele ale slavilor erau despăr.ia influen.roa.ia asupra Vene.0izantină F unitate administrativă.ia păstr(nd pentru sine suprema.inerea militară 0ulgară care uneori era mai eficace.a 0izantină a tre0uit să . care în anul EJJ s-a încoronat împărat refăc(nd Imperiul roman în <ccident.ie deja creştinată care se afla în contact permanent cu -alcanii sau :anonia. < partea lor a traversat >unărea inferioară su0 conducerea 'anului Isperic' 6 sparuc'9.i de către -izan.e'ia.onducerea statului a fost de. /er0ia a devenit la începutul secolului al IX-lea locul de luptă 0izantino-0ulgară.i p(nă în D#) stăp(nirea asupra :eninsulei -alcanice de la sud de >unăre.inută de :rincipele 8ojimir 6E+J-E"$9.gee apoi a 8ării driatice şi Ionică. @n . /tatul ce' va renaşte c(teva decenii mai t(rziu c(nd se va constitui 8arele stat 8orav 6E+J-DJ$9 ce a cuprins teritoriul . în apropierea avarilor. 0ulgarii. /tatul lui /amo va cuprinde teritorii întinse în .iei şi >alma.ă efectivă încuraja. >upă înc'eierea unui acord cu . supun(ndu-şi cele două t'eme 0izantine.i ai lui Vlastimis9 vor fi sprijinite de 0ulgari şi 0izantini. :(nă la sf(rşitul sec VIII. 8oravia. .ină seama de creşterea puterii lui . către :anonia.onstantin al IV-lea este înfr(ntă de 0ulgari la >unăre. firmarea creştinismului printre slavi 5umai o mică parte din tri0urile slave se vor aşeza pe un teritoriu unde e7ista deja organizare 0isericească. :rotec. /tăp(nirea proto0ulgară n-a fost completă asupra gurilor >unării unde o flotă imperială men.reştinismul a fost introdus printre )D . ce'ii su0 conducerea regelui /amo 6$A+-$*E9. tri0uri seminomade de călăre. şefii lor prest(nd jurăm(nt de credin. turingi şi 0avari. -izan.ul va ceda acestuia Istria şi . 4n an mai t(rziu.roa. 0izantinii au avut de înfruntat un concurent serios.ărmurile 8ării Ionice.

. -oris 8i'ail a tre0uit să a0andoneze m(năstirea în care se retrăsese. dorind să o0. @n -ulgaria su0 domnia fiului lui -oris 8i'ail.iunii unor misionari.ie 0isericească proprie. 'anul 0ulgar va sf(rşi prin a primi 0otezul de la 0izantini în E$" lu(ndu-şi numele de 8i'ail ca al împăratului care i-a fost şi naşK noua 0iserică va fi pusă su0 patronajul patriar'iei din . la incendierea 0isericilor şi la cererea pu0lică de revenire la păg(nism. >imensiunea politică a convertirii.arintia. au fost date principilor născu. @n aceeaşi perioadă şi 'anul -oris al -ulgariei se va declara gata să primească creştinismul şi să se 0oteze împreună cu poporul său încerc(nd să se îndepărteze de .in 0une.iativa e7ternă datorită ac. doar atunci c(nd era vor0a de 0otezări spectaculoase ale guvernan.ei 0isericii de la Roma.onstantinopol 6E#J9. răm(n(nd o parte importantă la nord şi est departe de centrele misionarilor.ă între Roma.ii păg(ne diferite ! una slavă şi una proto0ulgară. . cesta a dorit să scape de presiunea germană şi a cerut împăratului 0izantin 8i'ail al III-lea misionari pentru a creştina poporul slav. pentru a lupta împotriva avarilor. @mpăratul Ceraclius 6$)J-$")9 va invita s(r0i şi croa. >e fapt s-a terminat creştinarea slavilor din zona meridională şi centrală.7istau două tradi.ă se adaugă cele de ordin doctrinar asupra >u'ului /f(nt care mai t(rziu va avea un rol mai important în raporturile dintre cele două 0iserici.e la tron pe rege şi să fie acceptat fiul lui mai t(năr /imeon. :rocesul de atragere de noi mem0ri se va face în linişte şi de aceea izvoarele istorice nu îl înregistrează.ia era deja creştinată. în apropierea sa7onilor reac. AJ . care era educat în -izan. va .i să se transfere în teritorii 0izantine.ii Biril şi 8etodiu au fost trimişi de împărat în -ulgaria care nu era creştină.(nd creştini de la Roma 6ar'iepiscop şi episcop9 dar cu rezultate mai pu.ină jurisdic.ilor. @n teritoriile slavilor pola0i acceptarea creştinismului sau de men.slavi prin ini.inere a păg(nismului se va mai am(na apro7imativ cu un secol.7pus presiunilor politice.ine să-i 0oteze trimi. >ar c(nd a fost evident că numai papa era de acord să accepte o organiza. 5umele creştine ale unor mem0ri ai casei regale 6:etru. . .onstantinopol şi Imperiul franc.i în acea perioadă. .onvertirea s(r0ilor la creştinism s-a făcut apro7imativ în aceeaşi perioadă şi este atri0uită împăratului Vasile I 6E$#-EE#9. @n 8oravia 8are francii au aşezat în locul lui 8ojimir pe nepotul său Rostislav 6E"J9. @n E$+ fra. să-l o0lige să renun.onstantinopol pentru că la pro0lemele de ordin juridic şi de competen.ie 0isericească aşa cum voia -oris. @n . opera misionarilor şi organizarea ierar'iei 0isericeşti va determina o concuren. Indecizia 'anului 0ulgar va crea o criză în raporturile dintre Roma şi .onstantinopol şi să se apropie de papa de la Roma.ia a fost legată de revoltele locale împotriva creşterii influen..ei francilor 6în #$+ şi în #$D9. Otefan9.ie păg(nă în teritoriile unde popula. e7istat şi o reac. Rostislav a cerut în E$A misionari capa0ili să predice în lim0a slavă. Vladimir 6EED-ED+9 s-a ajuns la alungarea preo.lerul latin a văzut în acest fapt o limitare a influen. @mpăratul Vasile I va relua eforturile de creştinare a s(r0ilor pe la E#J. în 8oravia 8are şi -ulgaria în deceniul şapte al secolului al IX-lea. s-a ajuns la un acord cu împăratul 0izantin.ilor.

iar locurile sacre şi idolii sunt înlocui. 8ort după .in mai multă vreme. înglo0(nd slavii de la picioarele .a papei.entrală c'iar prin interven.uropa .ara lui Bocel şi la frontiera franco-0ulgară. 8etodiu va administra 8oravia 8are şi cu munca sa de traducător răsp(ndeşte opera misionară a fratelui său.in în folclor.i vor realiza totuşi o misiune istorică de importan. . în arealul slav atri0utele pozitive ale divinită.i din .iunea lor va înt(mpina c'iar însemnate consensuri şi va fi foarte 0ine primită la Bocel. deoarece discipolii lor.i cu 0iserici sau capele. c. care 6preocupat de invazia francă9 se îndrepta către -izan.e dintre slavi.iilor. dar în acelaşi timp introduseseră c'iar noi A) . ca trimis al papei între slavi iar centrul misiunii sale a fost îndreptat către sud.onstantin şi 8etodiu au creat un alfa0et special adaptat la lim0a slavă 6alfa0etul glagolitic9K vor traduce te7te liturgice şi 0i0lice indispensa0ile şi unele te7te cate'etice.'iril9. :etru şi a Romei va slă0i pozi.e păg(ne se men.i vor vizita în drumul lor relicvele /f. era în e7pansiune.a clerului latin. Rezisten. 8etodiu o0. . principele :anoniei Inferior.u timpul aceste divinită. rezultatele muncii sale misionare de douăzeci de ani se vor pierde în scurt timp. 8etodiu va înt(lni opozi.ia episcopatului 0avarez în a cărui jurisdic.i care mediau între popor şi divinitate. căci cei doi fra. .ie a /f. @n :anonia.'erson.ile slavilor polo0i.e păg(ne. .ia lui 8etodiu şi după moartea sa în ED*.ilor sunt lăsate sf(ntului creştin în timp ce cele negative demonilor.reştinarea a anulat multe vec'i diferen.ii nu au sc'im0at sensul în care mergeau lucrurile dar a scos în eviden.i dăduseră cu noua scriere şi noua lim0ă un puternic mijloc de integrare. cultul se oficia în poieni şi aproape fiecare tri0 avea idolii săi şi temple împodo0ite cu idoli şi cu sim0oluri animiste. @n secolele X-XIII. predic(nd şi făc(nd sacrificii. .ile se agravaseră.rimeea9.ă mondială. 3a Roma unde vor o0. . rituri păg(ne se men.lementT 6provenite din .ilor p(nă la Timiş.iile politice ale lui /vatopulR.ă puternicele reminiscen. instruind discipoli şi contri0uind la refacerea creştinismului într-o . 3a slavii nordici e7istau şi sacerdo. c'iar dacă vec'ile credin.a şi rezisten. şi era admirator al operei lui .ra recunoaşterea deplină a lim0ii slave.ceste reac.ia papei.ara su0 principele /vatopulR 6E#)ED"9urmaşul lui Rostislav. @n păr. ctivitatea lor va înt(mpina indiferen. 3udovic ?ermanicul pregătea un răz0oi contra 8oraviei şi principele Rostislav. @n 8oravia fra.'iril şi 8etodiu.ii misionari 0izantini .ine o nouă însărcinare de ar'iepiscop de /irmia.ie se găsea F a fost înc'is într-o m(năstire şi eli0erat numai la interven. @n ultima perioadă de activitate misionară în 8oravia dificultă. alunga. c'iar dacă .a clerului e7istent. ale principiilor dreptului şi ale institu.arpa.onstantin 6care a fost ca mona' . Totuşi numai pentru un scurt timp. care s-a pus su0 directa protec. în .ară care avea deja un număr însemnat de 0iserici construite c'iar din piatră.i inferoare vor intra în folclor. influen.in timp evang'elizată. desc'iseseră drumul afirmării ideilor şi modelelor creştine.ine 0inecuv(ntarea pentru munca lor şi vor cere consacrarea discipolilor. . c(t şi am0i.ia /uveranului pontif 6pentru motive politice sau religioase9 vor găsi o atmosferă favora0ilă în -ulgaria de pu.

c'iar vala'ii şi 8oldova. ceastă formă de suveranitate nu afecta tri0urile slave pentru că nu introducea între ele străini nici nu le sc'im0a modul de via. din secolul XIV. pentru care separarea dintre lim0a populară de origine latină şi lim0a liturgică. după creştinarea sa şi.ă 0izantină. :entru evolu. va răm(ne o caracteristică a acestor . lumea creştină avea o doctrină consolidată.a lim0ă sacră.a /f. .ie între cele două regiuni 6latină şi greacă9 va răm(ne centrul jumătatea occidentală a :eninsulei -alcanice. latina.iei generale a -isericii în Imperiul -izantin. aşadar.ire între aceia care se recunoşteau în latina liturgică şi aceea care urmau liturg'ia slavă. @n zona de tranzi. lim0a slavă.ie literară. . modele sta0ile de organizare şi forme standardizate de cult şi disciplină. se afla grani. :artea latină a slavilor creştina. pe litoral şi în insule.ă.ele de idei asupra lim0ii liturgice şi a literaturii ecleziastice. o nouă împăr. :rincipii o0.onstantin&. ca lim0ă liturgică s-a impus în zone mai restr(nse din .i. /fera liturg'iei slave ar fi cuprins şi Rusia. în sinteză. >in a doua jumătate a secolului al IX-lea c(nd o mare parte din slavi vor fi converti. o mare tradi.i şi regate @n Imperiul -izantin în fruntea ierar'iei 0isericeşti era împăratul. printre alte cauze. @mpăra.i înainte. >ar această doctrină fusese contestată şi în %Via.inea energic lim0a greacă şi grecizase o mare parte din slavi.i. veau puteri largi asupra supuşilor lor de pe păm(nturile pe care le controlau. şefii tri0urilor sau popoarelor puteau să fie fii săi sau fra.ieri şi o nouă su0diviziune. ca reprezentant al lui .ă ecleziastică cu un serviciu divin în lim0a slavă.ii creştine la mijlocul secolului al XI-lea.ii săi mai mici.ristos pe păm(nt. fusese etic'etată %erezia trilingva&. 3im0a slavă. greaca.onstantinopol se va dezvolta o via. care în teritoriul său sus.ineau titluri 0izantine de un AA . /inguri.ia.i se va integra după convertirea la catolicism a 4ngariei şi legăturii sale cu Roma pe la anul )JJJ.a istorică între catolicism şi ortodo7ie. ruperea unită. >efinitiva sta0ilizare a creştinismului între slavi va comporta.roa. fundamentale au fost diferen. @n sfera de influen.ele de dogmă şi de practică liturgică au determinat. jutorul 0izantin dat misiunii slave a fost deci mai degra0ă o e7presie a concretizării intereselor politice dec(t pozi.onstantin şi 8etodiu după care numai trei lim0i erau demne de a fi folosite în serviciul divin F aramaica. supuşi şi creştina. aceştia primeau titluri şi erau guvernatori locali ai împăratului. adică teritoriului statului 0osniac şi s(r0 unde 0iserica orientală şi cea occidentală erau în contact aici.onciliul de la /palato 6DA*-DA#9 a decretat că cel care nu ştie lim0a latină nu poate fi preot.ia slavilor. ca şi asupra noilor veni.ări pentru aceste aspecte p(nă în secolul XIX. . >iferen. @n -ulgaria lim0a slavă ca lim0ă de cult va înflori timp de două secole .diferen. >e multă autoritate era ideea din vremea lui . :e aceste 0aze s-a ajuns la un ec'ili0ru în jumătatea occidentală a -alcanilor pentru o perioadă de mai mult de trei secole. unde în episcopatele supuse patriar'iei de la .

/imeon a reluat ofensiva împotriva -izan. îşi dezvoltase o considera0ilă for. urmat o intensă operă de traducere a unor lucrări între care .inut propria sa încoronare ca . @mpărat al 0ulgarilor şi grecilor.. în teritoriile slave din 8acedonia şi l0ania. :rofit(nd de superioritatea militară şi de slă0iciunile -izan. Roman 3ecapenos.ile. @n timpul domniei fiului lui /imeon :etru 6DA#-D$D9.ea mai mare era . să migreze în . >iscipolii lui Biril şi 8etodiu şi-au continuat activitatea în -ulgaria.ului unde împăratul minor . ajutat din nou de pecenegii care i-au înfr(nt pe mag'iari.ă. apărarea lim0ii slave.roa.roa. -izan. din punct de vedere teologic. :rincipii slavi dădeau imperiului militari şi ec'ipaje pentru nave.ăr.onstantinopol la Tessalonic.rang corespondent aceluia de guvernator imperial fără ca aceasta să-i împiedice pe şefii din .e dintre cele două state.ar la . contestată în timpul conflictului 0ulgaro-0izantin. 3a curtea .elor croate o amenin. :rotestele lui /imeon pe l(ngă împăratul 3eon al VIlea nu au fost luate în considerare iar . . care. @mpăratul urma să se căsătorească cu fiica .ul a crescut vămile.ile sfinte.arului o grea înfr(ngere. în timp ce drumul către :anonia fusese înc'is de mag'iari. doua ofensivă 0ulgară asupra -izan. -izantinii au c'emat în ajutorul lor tri0urile nomade ale ungurilor conduse de rpad provoc(nd . şeful marinei. dar după imprevizi0ila moarte a lui /imeone 6DA#9 aceasta din urmă va fi organizată su0 control 0izantin.ia care eli0erată de amestecul franc.ia.(mpia :anonică 6ED$9 impun(ndu-se ca seniori slavilor care erau acolo. 0izantinii o0lig(ndu-se să plătească anual 0ulgarilor tri0ut. .onstantinopol. ctivitatea pe mare era limitată de -izan. /imeon i-a instigat pe pecenegi împotriva ungurilor din partea cărora mag'iarii suferiseră grave înfr(ngeriK pecenegii îi o0ligaseră să-şi părăsească locurile lor. nu era dispus să accepte supunerea. în timpul marelui suveran /imeon.arul a început ostilită.ului c(nd pe tron va fi /imeon 6ED+-DA#9. func. la oraşele de coastă şi era mereu racordată cu Vene. supra grani.ii lui /imeon asupra 0izantinilor s-au manifestat în ED"c(nd. ceştia au creat un alfa0et mai simplu şi mai practic 0azat pe caracterele greceşti 6c'irilic9 şi a fost începută. fiind educat în -izan.ului a început în D)+ c(nd a încetat plata su0sidiilor. cest fapt reflectă raportul real de for. ec'ili0rul a fost conservat şi pentru că suveranul 0ulgar era omul împăratului 0izantin.arului au fost sprijinite eforturile de emancipare culturală. /imeon avea un stat ce cuprindea cea mai mare parte a slavilor 0alcanici.lementul slav s-a impus în mod evident în -iserică unde rangul patriar'al su0linia şi mai mult autonomia şi individualitatea sa. dar se va căsători cu fiica unui înalt demnitor 0izantin. rivaliz(nd cu cea imperială.ia să poarte titlul de rege.ionale din punct de vedere ideologic. invadat Tracia şi 8acedonia şi s-a apropiat de . /imeon a o0. de la A+ .onstantinopole de către :atriar' . -ulgaria era adevărata rivală a -izan. :rimele semnale ale ostilită. 3eon al VIlea cere pace. @n ED$. fusese cucerită /er0ia. cu ocazia transferului mărfurilor de la . cum se intitula în ultimii ani de via.ă militară pe uscat şi pe mare.ului.onstantin al VII-lea era mult mai cunoscut ca scriitor dec(t ca monar'.are era reprezentată de -ulgaria după ce în DA".arului.

:rimul principe 0otezat ! -orivoj 6mort în ED"9 era unul din şefii moravi. capitala .roa.ii 0izantini au ac.onstantinopole unde a fost silit să a0dice. în D$$.ării statului 0ulgar. >upă D$*. >iferen.ă mai multe state apar. . . Va avea un mare rol în men.ii ce'e.entrul era aproape de r(ul Garta în oraşele ?niezno. a fost unificată tri0urilor ce'e su0 dinastia :rUmiIsl.in(nd tri0urilor ce'e şi poliani. cu capitala la :raga. /amuel moare şi el în timpul ac. toată -ulgaria este cucerită. poi 0asileul 0izantin ane7ează imperiului întregul teritoriu al .i. 1arul -oris a fost dus la . împăra. >upă creştinarea mag'iarilor în jurul anului )JJJ su0 Otefan cel /f(nt. considera.ile sale.iunii 0izantine. şi.u timpul.iu enorm.ele vor fi puse la >unăre şi /ava. @ntre anii )JJ*-)J)" între -izan. .aratul 0ulgar.ie va fi cucerită 6inclusiv oraşele >alma. @n )J)$.care primea un tri0ut anual. teritoriile slave vor fi teatrul unor mari revolte în anul DE+ c(nd popula.iei9. @n D#). /upunerea zonelor slave de către germani va dura )*J de ani. 4na din păr. mai înt(i cu ajutorul cnejilor ruşi /viatoslav în D$D şi apoi în D#).ine o victorie decisivă asupra for.elor 0ulgare care apărau 8acedoniaK )".a orientală a regiunii ce'e. 3a AD iulie )J)". 3egnica.inerea conştiin.i re0eli. 8oravia 8are a căzut su0 incursiunile mag'iarilor.ele disponi0ile pentru a distruge .ia locală va distruge sediile unor diocezeK răscula.lasele dominante proto0ulgare se dizolvaseră în masele de slavi. . :rin conlucrarea dintre stat şi 0iserică vor urma procese culturale şi sociale care vor duce la completa întărire a elementului slav. s-a desfăşurat un proces analog de concentrare a tri0urilor poliani su0 dinastia :iast. @n partea nordică a lumii slave au luat fiin.ia desfiin. <'rida. ocupă marele :reslav şi urmăreşte pe marele cneaz care se retrăsese l(ngă >unăre. Vasile al II-lea va mo0iliza toate for.JJJ de prizonieri care. şi teritoriul 0ulgar au avut loc confruntări s(ngeroase. ac.ii vor întreprinde e7pedi. 3a grani.l0a.iunile Imperiului german vor avea caracterul unor cruciade. >eşi purta titlul de %prieten al împăratului& german.arul /amuel pierz(nd cea mai mare parte a statului său. pe care-l va cuceri p(nă la urmă. a încercat să pună capăt ofensivei feudalilor germani. VaVlav.aratului 0ulgar va fi luată cu asalt de trupele 0izantine şi în )J)E.ar între D#$)J)". Vasile al II-lea -ulgarac'torul va o0. ?rani.iilor precedente. :oznan.ele sunt evidente atunci c(nd se compară literatura epocii lui /imeon şi lui :etru cu lim0a greacă şi numele şi titlurile turce din perioada precreştină. numele de 0ulgari fusese e7tins la to. vor fi or0i. :rimul şef 0otezat a fost 8ieszRo I 6D$+-DDA9 care. >upă mai multe confruntări.aratului resta0ilind după trei sute de ani grani. va pieri în lupte interne şi va fi apoi sanctificat. teritorii slave din . cneazul /viatoslav este nevoit să înc'eie pace. cesta va fonda o dioceză la :oznan. .ei identită. 3a începutul secolului X. împăratul Ioan TzimisRes pătrunde în -ulgaria. Triumful 0izantin a fost de scurtă durată pentru că încercarea de restaurare a -ulgariei va fi făcută de către /amuel.ionat în direc. Va fi ucis de pecenegi la întoarcerea sa în statul Rievean.ii şi dincolo de .ia vor fi ocupate iar de la începutul secolului XII ! întreaga . su0stituindu-se numelor popula. 5epotul său.e pe >unăre. deasemeni şi-a e7tins controlul asupra /ileziei şi a A" .roa.i supuşii imperiali şi era difuzat pe un spa.

după plecarea regelui ndrei al II-lea al 4ngariei în )A)# la cruciadă 6/er0ia era supusă regatului mag'iar9.are permanentă şi pentru slavii din . @n /er0ia.ia ar putea fi dată de puterea reală de care s-au 0ucurat cei ce purtau titlul de duce precum Vladislav II în )JE* şi Vladislav III în ))*E ca şi <tto car :rUmiIsl I în ))DE. însă nu şi patriar'ia.venimentele centrale ale politicii 0alcanice sunt renaşterea -ulgariei în ))E* şi e7pansiunea 4ngariei dincolo de /ava şi >unăre.ul a fost constr(ns să-şi apere frontierele.a crucia.pirului la Blocotni.onstantinopolelui în )AJ". /tatele slave >upă moartea împăratului 8anuel I în anul ))EJ..ra omul împăratului cu func. @n -ulgaria. 8ieszRo al II-lea. iar din secolul al Xlea va face parte integrantă din Imperiul Romano-german. împăratul german <tto al III-lea a pus el însuşi diadema pe capul suveranului polonez pe care l-a numit fratele său şi cola0oratorul imperiului. Otefan 5emania din ))D$. s-a păstrat titlul imperial 0izantin.at.7plica. /tatul ce' era e7pus mai direct amenin. într-o înt(lnire de la ?niezno.inea dinastiei :rUmiIsl.aloian san cere papei Inocen.ia de se0astocrator. cucerită la începutul secolului al XII-lea. Titlul de duce a fost acordat de împărat unui mem0ru care apar. rege la Tîrnovo în )AJ". fiul său. cu centrul la Raşca. la 5iceea. . va fi încoronat ca rege la Roma unde se refugiase împreună cu fiul său. pogeul statului polonez timpuriu avea să-l cunoască în timpul urmaşului său ! -oleslav cel Viteaz 6DDA-)JA*9 care şi-a consolidat pozi.ă . Ioni.racoviei. centrul statului renăscut. condi.olonizarea germană va slă0i elementul slav şi va fi o amenin. căruia i s-a zis :rimul încoronat pentru că în )A)#.ării germane. urmaşul său era preocupat de a reface prestigiul imperiului şi s-a aliat cu tri0uri păg(ne împotriva regelui polonez. @n acord cu ideologia papală. astfel că lim0a şi cultura locuitorilor săi nu va fi pusă niciodată în pericol. trimisul papal l-a încoronat rege pe Otefan 5emania. 'aia. >upă moartea lui <tto al III-lea. cu prezen. şi succesorul. dorind să revină la imperiul din timpurile lui /imeon. urmat perioada de după )AJ" cînd imperiul a fost desfiin.ilor în capitala Tessalonic. reprimeşte în timpul marelui jupan 5emania teritoriile litoralului 6Heta W 8untenegru9 dar răm(ne în sistemul ierar'ic 0izantin.aloian. . -ulgaria îşi asumă 'egemonia în -alcani pentru o perioadă de timp după înfr(ngerea . :etru şi /amuel. A* .a în )A+J. @n )JA*. trimisul pontifical l-a încoronat pe . >upă căderea . . . @n anul )JJJ.iile politice fiind insta0ile. /er0ia. -izan. avea să fie încoronat la Roma. avut su0 autoritatea sa şi statul ce'6)JJ+-)JJ*9şi s-a opus cu succes împăratului german Cenric al II-lea. în timp ce ar'iepiscopul de la T(rnovo fusese ridicat la rangul de primat al -ulgariei.ia politică prin crearea unui ar'iepiscopat la ?niezno. @n sia 8ică.iu al III-lea coroana imperială şi restaurarea :atriar'iei.e'ia şi :olonia. 'arta :eninsulei -alcanice s-a complicat foarte mult. statul ce' av(nd un statut privilegiat în Imperiu.

dar victoria s(r0ilor la Vel0ujd în )++J va inaugura o lungă perioadă de pace şi va lăsa suveranului s(r0 Otefan >uşan 6)++)-)++*9 m(nă li0eră pentru a se amesteca în răz0oiul civil 0izantin. @n regiunea >urazo luase fiin.ia locală slavă. nu era în măsură să facă fa. fapt ce va contri0ui la men.@n cadrul acestor sc'im0ări politice. profit(nd de confuzia generală 6)+"E-)+"D9. iar diocezele devin sedii mitropolitane.inerea conştiin. .ii supreme se e7prima cel mai 0ine în plata tri0utului. în o0liga.ă cuceririlor s(r0eşti în 8acedonia nordică şi l0aniei 6)AEA-)AD"9.ă şi o dioceză catolică 6)AAD9 la /irmium. şi cu timpul s-au impus popula. Invazia tătarilor 6)A")-)A"A9 în teritoriile sud-dunărene. pentru scurt timp însă. -ulgaria putea să reprezinte un serios rival. a Vene.ului în )A$). . :entru un timp va fi protectorul t(nărului împărat 0izantin Ioan al V-lea :aleologul.ie 0izantină cu tradi. iar fratele regelui . @n )+"* se va proclama împărat şi se va încorona în )+"$. l0ania.ii locale. /upunerea autorită. va cuceri 8acedonia.ilor locali. p(nă la ?olful .a autorită. . care avea solda. @n /er0ia în )A)D -iserica o0. în acceptarea unui comite în cetate. de remarcat este faptul că seniorii laici sau eclesiastici vor sprijini construirea de 0iserici şi m(năstiri pe care le înzestrează cu 0unuri.i interne ! e7cluderea -ulgariei de la lupta pentru 'egemonie în -alcani.ii. Otefan >uşan va viza c'iar cucerirea . /emnificativ pentru politica 0alcanică este faptul că în prima jumătate a secolului al XIV-lea creşte rolul oraşelor de la 8area driatică. -iserica din /er0ia va fi ridicată la rangul de :atriar'ie.ei lor etnice şi istorice. cu func.oncomitent cu dezvoltarea lor a început şi un proces de stratificare A$ . @n diferite campanii militare.ii sim0olice.ia pentru 'egemonie în :eninsula -alcanică.iei 6Raguza9 şi a statului s(r0.ătre sf(rşitul secolului al XIII-lea regatul s(r0 participa la competi.ii de despot sau cesar.i 0uni. )+"A-)+"*9 sau. s-a efectuat şi una ecleziastică F -iserica din -ulgaria a devenit autocefală şi p(nă la cucerirea otomană va e7ista patriar'ia 0ulgară. Otefan >uşan va sus.ine re0elii 0izantini 6)+++-)++".pirul şi Tessalia şi va deveni domn asupra unui teritoriu imens F de la /ava şi >unăre. fost unificat teritoriul administrativ şi s-a dat un cod de legi în care au fost îm0inate legi de inspira.venimentul cel mai important a fost renaşterea -izan. . @n cadrul aceleiaşi sc'im0ări. =iecare cetate avea un şef şi era su0ordonată unui district. /e traduc căr. dat fiind faptul că -izan. ca şi formarea Coardei de ur în apropierea 8ării 5egre au determinat ! pe fondul unor rivalită.ului ele s-au aflat su0 stăp(nirea 4ngariei 6Xear este oraşul nordic9.ile sfinte în lim0a slavă şi se scriu vie. Vor fi introduse titluri după modelul 0izantin de la curte. dar cea mai mare parte a pro0lemelor administrative şi juridice erau de competen. >ar în nord din )AAD va lua fiin. >upă căderea -izan.orint. din cauza slă0iciunii sale 6datorită luptelor interne9.ine autocefalia. va fi recunoscut primul ar'iepiscop al /er0iei de către patriar'ul de la 5iceea.ă regatul l0aniei.iei slave săteşti.ul. monar'ul /ava. @n aceste condi.i ale sfin.onstantinopolelui.

:(nă la urcarea pe tron a lui 8a'omed al II-lea. /ultanul -aIazid I va o0. după care.iunilor. Cer. ca Raguza.pirul în acel moment cneazul 3azăr şi regele TverRo I se găseau în prima linie a apărării . şi a l0aniei 6)"$E-)"$D9 va demonstra inten.socială. iar în )+D$ . 1ările Rom(ne au împiedicat A# .)"$*9. @n deceniul următor turcii vor cuceri . şi -alşici.ia a fost complet îndepărtată de la coasta adriatică /erenissima .ină unitatea. < pauză semnificativă a ac. şi-au mutat în .dirne9 şi :lovdiv.onstantinopolului în AD mai )"*+.ită între alte state 0alcaniceK în )+D+ cade .aratul de la T(rnovo. . . . Tra0zon 6)"$A9. /uccesorul său 4roş 6)+**-)+#)9 nu va reuşi dec(t pu. < tentativă mai serioasă de a se apăra a fost întreprinsă de despotul s(r0 Ioan 4glieşa şi fratele său VuRaşin din /er0ia dar au pierdut 0ătălia de pe r(ul 8ari.i purtau titlul de despot.ele să răm(nă sta0ile pentru c(teva decenii. 3azăr a tre0uit să se recunoască vasal.iei vor determina grani.ine victoria şi va continua cuceririle. îşi vor păstra autonomia p(nă la căderea 4ngariei în )*A$. dar tre0uia să plăteacă tri0ut fie turcilor fie ungurilor. 8oreei 6)"$J9. înfr(ngere urmată de conflicte interneîn Imperiul <toman.uropei.)"*D9.iunii centrifuge ale unor şefi locali statul va fi un mozaic 6amestec9 de teritorii mai mult sau mai pu. a /er0iei 6)"**. o mare parte a teritoriilor s(r0eşti se vor uni su0 conducerea dinastiilor 3azarevici. >upă ce au cucerit drianopole 6.iunilor turceşti în -alcani va fi dată de înfr(ngerea turcilor la nRara ! A$ iulie )"JA de către mongolii conduşi de Timur 3enR. 4nele regiuni din ?recia s-au eli0erat în acest conte7t politic. Răz0oaiele contra 4ngariei şi Vene.in timp să men. -ranRovici.ădere şi separare Triumful 0izantinizării nu va fi complet pentru că după moartea lui Otefan >uşan. după modelul 0izantin.omune de la driatică. Vene. 3a jumătatea secolului al XIV-lea micile . iar conducerea oraşului se făcea după model vene.aratul de la Vidin.omună se va reface la sf(rşitul secolului al XIV-lea şi în )"JD după ce cucerise drepturi asupra >alma.ucerirea . cu un consiliu orăşenesc în care intrau mem0rii familiilor reprezentative din oraş.reştine. datorită ac. >ar urmaşul său. -osniei 6)"$+9.uropa centrul ac. turcii au cucerit portul ?allipoli. >in )+*". . Turcii vor cuceri şi -osnia unde se va crea un /(ngeac 6)"$+. Victima următoare a fost -ulgaria.ian.a 6A$ septem0rie )+#)9 am(ndoi fiind ucişi. av(nd astfel un cap de pod foarte important în teritoriile 0alcanice.uropei .iei de la titularul regatului mag'iar 3adislau de njou.iile sale clare de a stăp(ni :eninsulei -alcanice şi de a se îndrepta spre centrul .a urmare a înfr(ngerii în răz0oiul cu 4ngaria )+*$-)+*E. împăr. flate în prima linie a apărării lumii creştine.in independente. Imperiul s(r0o-grec va intra în criză.egovinei 6)"$*9. @n s(ngeroasa 0ătălie de la Bossovo 6)* iunie )+ED9 va muri sultanul 8urad I.

Ruşii şi slavii orientali :entru cea mai mare parte a .pentru mai multe decenii înaintarea turcilor către centrul . de puterea principilor şi a -isericii îşi vor căuta loc de a răm(ne către est şi nord. 5umai aşezările miniere vor constitui pentru un timp îndelungat insule autonome pentru că criza economică de la jumătatea secolului XVI nu a dus la eliminarea lor.uropei şi p(nă la tri0urile 0alto-finice şi ale germanilor nordici. Tot apele asigurau şi condi.uropei. culturala a acelei păr.uropei . Regiunea slavilor orientali se găsea în afara traficului interna. iar mai t(rziu în tri0uri. sfera.uropei K într-adevăr acelaşi nivel de cultură materială şi forme decorative asemănătoare F forma. /lavii orientali ! varegii.ărmurile 8ării -altice. în . /lavii orientali erau organiza.iei precreştine care a înflorit la marginile . legăturile slavilor orientali cu centrul . va slă0i foarte mult şi va fi înfr(ntă în )*A$.orvin. c(nd marele principe Vladimir ar fi vrut să adune statuile zeilor într-un singur %pant'eon păg(n& dar. @ntre slavii orientali cultul păg(n al idolilor îşi găseşte e7presia materială în statui de lemn sau de piatră.i.iuni statale vor lua numele locurilor în care trăiau.iile colonizării eficiente de noi teritorii. :(nă la sf(rşitul epocii moderne c(nd /i0eria va fi colonizată. fără sus. c.i în clanuri. fluviile vor fi căi de naviga.ie şi comer. .uropei vor fi rare şi precare datorită faptului că pe un spa. no0ilimea locală va fi ani'ilată. :ădurile impenetra0ile ocroteau şi 'răneau pe . Teritoriul originar al slavilor orientali cuprindea o regiune Puasi accesi0ilă . pentru ruşi. după domnia lui 8atei .ronica lui 5estor.iunea -isericii creştine era tolerată în anumite condi.vului 8ediu.ă şi cultura. 4ngaria.ărani iar apele asigurau peştele necesar completării 'ranei. Istoria Rusiei este istoria unei colonizări. c'iar modul de via. @n timp relativ scurt aşezările ur0ane vor fi islamizate şi orientalizate şi vor deveni centre ale noii puteri. -azinul 5iprului împreună cu cel al fluviului :rijpat şi >esna constituia inima aşezărilor lor care avea grani. @n urma constituirii unor forma. .ultura slavilor se va încadra în comple7ul civiliza. stfel.ultura primitivă a . de la pădurile taigalei p(nă aproape de . :entru a fugi de asuprirea. cu păduri de foioase şi conifere şi multe fluvii.entrale.iiK dar. @n .uropa. rolul ei cultural s-a redus foarte mult. iar în )*") o parte a ei va fi transformată în paşal(c cu capitala la -uda.ional.ările cucerite. constituind pentru slavii orientali drumul către .inere materială şi condamnată la sărăcie. AE .e de la stepă şi p(nă la sud de actualul oraş Biev. @n timpul acesta 8area -altică a devenit un nod comercial care înainta spre 8area 5eagră.vului 8ediu merge de la confedera. se face referire pe la anul DEJ.ii ale tri0urilor nomade ale stepelor eurasiatice şi ale popoarelor slave din regiunea .iu foarte mare din stepele de la nordul 8ării 5egre au trecut migratorii de la ttila la Tamerlan.

. /tatele slave orientale îşi vor avea rădăcinile în e7isten. @n locul lor a fost atunci ridicată prima 0iserică. plec(nd de la Roma la 8area 5eagră şi de acolo plec(nd pe a7a fluvială rusă.i aceşti normanzi orientali ! R'os în izvoarele greceşti. foarte activ între aceste regiuni.uropei orientale.7isten. care preluaseră controlul asupra căilor fluviale care mergeau de la 8area -altică la 8area 5eagră.ronica lui 5estor răm(ne unul dintre cele mai importante izvoare scrise privind istoria vec'ilor slavi orientali. pe l(ngă consacratul drum de la nord la sudul . . procesul de stratificare socială va scoate în eviden. precizează că împăratul 3udovic cel :ios ar fi cerut o am0asadă 0izantină din care făceau parte r'osii care mai t(rziu s-a dovedit a fi suedezi. ruşii controlau deja gurile >onului şi 8area zov.uropei înainte ca misionarii creştini să fi plecat din ?ermania către <rient.a unei aristocra. .după 0otezarea lui. ar fi 0inecuv(ntat o localitate care mai t(rziu a fost Biev. 5umele cu care au fost desemna.ie.reştinarea AD . >atorită acestor artere zona locuită de slavi a devenit o parte importantă a .a unui comer. la greci& care era mai sigur şi mai rapid dec(t cel occidental prin str(mtoarea ?i0raltar către <rient.ii despre acest fapt le găsim în cronica nnoles -ertiniani. care va impulsiona procesul de constituire a unor mici forma. referindu-se la anul E+D.lementul catalizator al procesului de unificare al statelor slavilor orientali a fost impulsionat de normanzii scandinavi.a acestei căi de comunica.aspice şi la 0ogatele mărfuri din :ersia. ansam0lul monumental a fost distrus. Informa. .u timpul. termenul folosit în =inlanda pentru a-i desemna pe suedezi. precum cele care provin de la o comunitate evreiască din Biev. ceste drumuri au fost parcurse de aventurieri.a armelor.in sta0ile. 5umele de varengoi dat acestora era de origine germanică. care se impuneau cu for. plec(nd. negustori şi răz0oinici.ă e7isten. @n secolul al XI-lea.ii indigene. mărfurile put(nd proveni din multe păr. @n regiunea 8ării -altice s-au descoperit sute de tezaure monetare ara0e şi 0izantine ceea ce demonstrează e7isten.ia europeană a ruşilor a fost impulsionat de pătrunderea creştinismului pe aceste căi comerciale. iar slavii orientali îi desemnau pe scandinavi cu termenul de %vorjag&.a unor mari fluvii naviga0ile precum Volga sau >on a favorizat sc'im0ul de mărfuri între regiuni mai îndepărtate şi accesul mărfurilor la arealul economic al 8ării . precum o dovedesc săpăturile ar'eologice.uropei cunoscut su0 numele de %>rumul de la varegi. . /e aminteşte faptul că /f(ntul postol ndrei. în care autorul.rimeea cu <rientul.i tri0utare mai mult sau mai pu. :rocesul de integrare în civiliza. Rus în cele slave ! deriva de la finicul ruotsi. ori Rus în cele ara0e.iuni politice conduse de un suveran regional. puterea demografică şi economică a tri0urilor slave şi fiind impusă de direc. şi. vor forma autorită.ia nord-sud de-a lungul . ca şi drumurile de uscat ce legau .i ale lumii.

:entru o lungă perioadă de timp această pro0lemă intră în o0scuritate. Vladimir o0. dar Vladimir a decis să li se alăture grecilor.ină la distan.a şi în . @n acelaşi timp se urmărea atragerea acestora la credin. a avut o tentativă misionară urmată şi de creştinarea ruşilor. :entru a construi reşedin.lena. douăzeci de ani mai devreme. :ira. ca şi grecii şi latinii. Intrarea slavilor orientali în creştinitate şi includerea cneazului Bievului în forma.uropă creştină a cele0rat acest eveniment. . :entru a jura pe o foaie de pergament depuneau alături armele.st.ia suveranilor creştini reprezintă un moment crucial în istoria .uropei de . @mpăra. validitatea cuv(ntului scris. a cerut în căsătorie pe sora acestuia. <dată cu transferul sorei lui Vasile al II-lea. marele principe 6cneaz9 va proclama creştinismul ca o religie de stat.ară străină.@ncă din secolul IX sunt dovezi că -izan. >acă unul murea. la Biev s-a mutat şi curtea prin. . l-au salvat pe împărat de la o catastrofă.ii 0izantini îl credeau pe Vladimir un şef 0ar0ar. @n sc'im0. 4n contingent de $JJJ de oameni 6varegi şi ruşi9.uropa occidentală sau orientală. @n sc'im0ul privilegiile ruşilor la . recunosc(nd în sc'im0 dreptul 0izantin în sc'im0urile interna.ă imperial. comerciale şi de putere.ă pe ruşi cu ajutorul focului grecesc sau cu tratative diplomatice. t(t evreii.ine în căsătorie pe unica soră a împăratului.ul. @n secolul al X-lea 0izantinii reuşesc să-i . dar evang'elizarea slavilor orientali cerea mult efort. a sorei împăratului 0izantin 6într-o . fiind considerat 0ar0ar.esei.a principesei nna au fost aduşi la Biev +J . @mpăratul german <tto al III-lea a fost refuzat de către împăratul Roman al II-lea atunci c(nd.ă.ionale.reştinarea ruşilor sa făcut în DEE şi în )DEE întreaga .inut la distan. c(t şi musulmanii au încercat să-l atragă pe Vladimir. o0lig(ndu-se să nu atace. %. fiecare pe partea sa. av(nd calită. aceasta fiind prima principesă porfirogenetă care se căsătoreşte cu un străin. /viatoslav 6mort în anul D#A9 a refuzat 0otezul. .i9 ar fi încălcat toate principiile politice ale vremii.a în îndepărtata ?recie.esei cu o0iceiurile sale.inut în căsătorie pe sora împăratului folosind şi argumente militare şi căsătoria s-a făcut fără acordul prin. -izantinistul ?eorg <stroporsRI a su0liniat cu vigoare că această căsătorie într-o .ară locuită de 0ar0ari ce ar fi tre0uit să fie converti.ii 5ordului au acceptat în D)) şi D"" tratate comerciale favora0ile lor.ioasă& a clasei politice a fost politică oficială. .onstantinopol primeau siguran. s-a dezvoltat mona'ismul. 4rmaşul său Vladimir 6Y)J)*9 va salva pe împăratul Vasile al II-lea de la o răscoală condusă de -ardes =ocas 6DEEDED9. tragerea ruşilor la islamism s-a dovedit a fi irealiza0ilă.i. 0unurile sale erau trimise în /candinavia. nna a acceptat după ce i s-a construit propria curte cu un stil de via.i militare şi l-au .iilor ecleziastice. să ucidă sau să îi transforme în sclavi pe naufragia.ste adevărat că primul mare cneaz al Bievului. @n timpul urmaşului său erau la Biev numeroşi creştini care aveau o 0iserică înc'inată /fintei .a împăratului -izan.ronica lui 5estor povesteşte că ea nu voia să meargă dar a fost convinsă cu argumente politice.ului. început organizarea institu.reştinarea silen. Vladimir a o0. normanzii se înscriseseră în %lumea civilizată& recunosc(nd utilitatea sta0ilirii de raporturi juridice. odată cu creştinarea s(r0ilor.

Roma şi nomazi Influen. fără rigoarea confesională a acesteia.ară încă pu.irea . * în /candinavia.sute de meseriaşi şi artişti care au construit un palat cu ane7ele necesare şi o 0iserică % dormirea 8aicii >omnului& distrusă în )"A) de către tătari. se va întoarce la Biev în ))J$.rimeea.ia ecleziastică.. @n realitate Rusia Bieveană nu forma un regat. una din cele mai importante izvoare pentru societatea vec'e rusă. dez0inarea ecleziastică nu ar fi avut consecin. a fost repudiată de împărat. şa se e7plică faptul că -izan. drept care se impune prin for. mozaicuri şi fresce. >upă cum ştim de la autorul cronicii lui 5estor. nna Iaroslavna. cu +) .ie rus. printr-o politică de alian. în care :rincipii e7ercitau puterea împreună cu urmaşii lor. legăturile cu lumea occidentală s-au men.iul colegial al puterii se 0aza pe regula senoriatului. /u0 aspect politic. sistemul juridic răm(ne cel auto'ton la care se adaugă jurisdic.e at(t de îndelungate. + în -izan.elept va fi un autentic principe european. ci mai mult o federa.e matrimoniale în care 2aroslav cel @n. din )J*) a fost so. /c'isma -isericii din )J*" /c'isma din )J*" a făcut ca 0iserica slavilor orientali să fie de partea 0izantinilor dar. Rusia între -izan.ia orientală şi mediteraneeană. RusRaia :ravode.ului 6. 3a moartea marelui principe al Bievului urma la tron fratele mai 0ătr(n.ul a dorit ca Bievul să facă parte din civiliza. 3a slavii orientali se continua redactarea şi aplicarea .odului de justi.ie. dar nu va fi niciodată aplicat. =amilia RuriRizilor care erau descenden. A în =ran.cloga9 care era cunoscut şi în Rusia. mutila şi pedepse o0işnuite în codul -izan. >reptul rus rămăsese monopolul statului. una dintre cele mai mari 0iserici 0izantine din secolul XI cu treisprezece cupole.uropei creştine în cea occidentală şi cea orientală. şi e7erci. a fost regentă după moartea regelui pentru fiul său. una din so.ă F pedepse corporale. /f(nta /ofia.inut. Biev devine o frumoasă metropolă a <rientului. >inastia RuriRizilor a cultivat legături paneuropene.a 0izantină a slavilor orientali se va limita la sfera religioasă şi culturală. este amintită şi de cronicarul german T'eitman de 8erser0urg în )J)E. >upă creştinare.in evang'elizată.iile împăratului Cenric al IV-lea al Imperiului Romano ?erman.a.ei Cenric I. >acă avem în vedere feudalismul caracteristic societă. >in cele +E de căsătorii contractate de RuriRizi în secolul al XI-lea E erau în ?ermania. :e l(ngă consacratele lim0i de cult 6latina şi greaca9 s-a impus şi lim0a slavă. conceptul de %monarc'os& sau %autocrator& se înt(lnea numai în retorica clericală. după ce a cucerit . duc(nd la împăr. >e e7emplu. Vladimir a dus la Biev sculpturi antice ! idoli păg(ni într-o .. >ar din timpul lui Vladimir. delaide.ia rusoaică a regelui =ran.ii occidentale. av(nd numeroase catedralele. guverna colegial interiorul teritoriului.ii varegului RuriR.'ersonesul din .

:rima so. -izan. @n timpul domniei sale a fost completată .siguran. >in iulie ))"$ şi p(nă în aprilie ))#J la Biev au rezidat E mari principi.ionat pentru sta0ilitate economică şi politică. 4ngaria.ă de oamenii din stepă. Vladimir 8onoma'ul a ac.a unită. mili. operă în care pentru prima dată se su0liniază conştiin. >escendent dintr-o mamă 0izantină din înalta no0ilime.ronica lui 5estor. -iserica dormirii 8aicii >omnului9 şi oraşul.-ogoliu0sRi 6))#"9 F au fost arse 0isericile şi mănăstirile 6/f(nta /ofia.ă de cumani. pentru urmaşii săi în care ni se prezintă ca un principe impregnat de etica creştină. @n ))$D Bievul a fost ars de către ruşii de nord conduşi de ndrei.ie. =ără această clasă de răz0oinici de profesie. care le permitea să rezolve pro0leme importante.ii statului rus. ndrei -ogoliu0sRi îşi va rezerva tezaurele din 0iserici lu(ndu-şi titlul de mare principe de Biev. era engleză. scris o auto0iografie %@nvă.iei oraşelor să-şi unească eforturile pentru o politică coerentă fa. +A . ?ita.ătura&. <rientat către /candinavia. care au stat la 0aza unor răz0oaie interne care au determinat scăderea capacită. mai înt(i de toate apărarea militară împotriva unui atac e7tern. mai ales în regiunea Bievului.iile din teritoriile mo0ilizate ad'oc n-ar fi avut nici o şansă împotriva cavalerilor pecenegilor sau cumanilor. figuri importante de cnezi precum Vladimir 8onoma'ul 6)))+-))A*9 vor reuşi cu ajutorul clerului şi a popula. între principii ruşi au iz0ucnit numeroase conflicte.. deceniile de relativă sta0ilitate politică au alternat cu perioade de aonar'ie. s-a căsătorit a doua oară cu fiica unui şef cuman.ă al principilor şi cel al 0oierilor lor şi urmaşilor lor era caracterizat de continua mo0ilitate.ă în Rusia Bieveană n-a e7istat un sistem feudal pentru o lungă perioadă de timp.ii de apărare împotriva popoarelor nomade din stepă. pentru a consolida propria politică fa. stilul de via. >in secolul al XI-lea. Totuşi. @n ultima treime a secolului al XII-lea.

păstr(ndu-se vendeta 6răz0unarea s(ngelui9. făcut mai multe călătorii caravaniere în /iria.iile patriar'ale erau predominante.i în :eninsula ra0ică. de stăp(ni ai turmelor numi. 8ecca era dominată de aristocra. Rela.'ina făc(nd parte din alt univers spiritual şi politic9. . 3a începutul primăverii şi vara apar păşuni pentru animale. ca şi creşterea animalelor. @n centrul ra0iei se găseşte un platou. .ra0ii şi Islamul 6sec.ăturile sale au fost adunate.rau grupa. =a.ra de statură mijlocie. iar în jos un cerc de deşerturi. animalul cel mai folosit pentru transport era cămila . 8usulmanul tre0uie să respecte mai multe principii F recunoaşterea divinită.i în gin. păstorite de 0eduini. diferen. @n secolul al VI-lea majoritatea popula.ie în lim0a ara0ă comună9 de către discipolii săi.ie în anumite perioade. .i şeici. . ci numai oaze ! pline de vegeta. răz0unărilor. creştinismului şi culturii europene a <rientului 6prin aceasta în. Victima unei violen. 8em0rii unei familii se considerau descenden. ara0ii au ajuns în conflict cu -izan.gipt.elegem <rientul apropiat ! India şi . pe coasta de sud-vest şi vest a peninsulei. ce legau Xemenul de ra0ia de 5ord.i ca fiind aşeza.reatorul ei a fost 8a'omed 6circa *#J-$+A9.entrul religios al ara0ilor a ajuns 8ecca.ste o regiune greu de stră0ătut din cauza lipsei de apă.oran 6revela.ia tri0ală. .ia Islamului a fost favorizată şi de ostilitatea elenismului. IraR. v(nătorilor.reşteau oi.i ai unui strămoş comun care putea fi şi de origine animală F .ii unice 6 lla'9 al cărui profet este 8a'omed K îndeplinirea ++ . în regiunea Xemen şi Cedjaz. calului. 8ama lui 8a'omed a murit c(nd acesta avea $ ani după care a fost luat su0 tutela unui unc'i. /iria.iei 0eduine erau păstori nomazi. la 8ecca şi în scurtă vreme a devenit o religie universală.ierile de avere fiind pronun. 8a'omed şi .>enu asad .i şi tri0uri. @n Cedjaz e7istau două aşezări mai importante ! 8ecca şi Xat're0.oranul 3a sf(rşitul secolului al VI-lea şi începutul secolul următor clasele sociale erau formate. purta 0ar0ă şi se parfuma.ate.VI-XII9 ra0ii sunt cunoscu. capre şi cai. şi apoi a intrat în serviciul unei rude îndepărtate 0ogate K văduva Cadijda cu care s-a căsătorit. ca un :rofet de tip uman nou.e era apărat de întregul tri0. legătura de s(nge fiind foarte importantă. 3a loc de mare cinste era poetul care scria poezii satirice sau poezii lirice înc'inate iu0itei. el este numai profet. care erau aşezate pe drumurile de comer. >atorită creşterii demografice. .ul care le 0arase înaintarea către nord. Oi-a început activitatea ca predicator în $)J . grupate în . . /e pare că apari. iar învă.fiii leului.ă de Cristos. unde se afla templul Baa0a ! la început un mic templu de pietre 0rute în interiorul căreia se găsea piatra neagră ! un meteorit. 5u e7istă cursuri de ape. Islamismul a apărut în Cedjaz. gricultura şi grădinăritul se practică.

Toledo au prosperat. >upă acesta.in diferită fa. însuşi.ordo0a.ă a unui pelerinaj la 8ecca. >upă <mar a urmat <t'man 6$""-$*J9 şi apoi li 6$*$-$$)9.apitala +" . Islam înseamnă supunere deplină fa. calif a devenit <mar 6$+"-$""9 care a continuat să răsp(ndească islamismul cu sa0ia. în plan politic şi religios. meşteşugurile.ului. 3a moartea lui. ocup(nd /iria şi :alestina. 0izantinii. >upă c(teva conflicte între 8ecca şi Xat're0 ! mai tîrziu s-a numit 8edina ! în $+J s-a ajuns la o conciliere prin convertirea locuitorilor din 8ecca la noua religie şi întoarcerea aici a :rofetului. Templul Baa0a va fi sanctuarul lumii musulmane. )DDA. 8o'amed. 8a'omed a fost nevoit să fugă în $AA la Xat're0 unde a organizat comunitatea musulmană.i în #*) în 0ătălia de la Talas. comer.ul. fapt de care va profita un descendent din familia profetului 0u-al.gipt. 8osul. >amasc. /-a proclamat Răz0oiul /f(nt contra necredincioşilor nemusulmani. mai t(rziu.ii după care numai descenden.. < răscoală a popula.$"9.in o dată în via. p. aproape întreaga peninsulă era unificată.iei.ă de verdictele divine care ne sunt inaccesi0ile. -as'ra.rugăciunilor zilnice K .00as. Reuşita de la 8ecca a avut un efect deose0it asupra unită. /tatul ara0 a cunoscut un puternic proces de feudalizare F s-a dezvoltat agricultura. .ii aristocra. întemeiat o nouă dinastie 6#*J-)AAE9. a fost întemeiat califatul <meiad cu capitala la >amasc şi /iria su0 conducerea lui 8oaQia. ci mai degra0ă un reformator al ei ! fiind comparat de unii cu 3ut'er 6>an Hamfirescu. ra0ii s-au divizat din punct de vedere religios F -suni.ii lui 8o'amed pot fi califi.ii.i la :oitiers în #+A de armată francă.onstantinopolul a fost despresurat în #)#-#)E şi au fost înfr(n. -uc. . nu se prezenta ca rupt de religia vec'e. o0. . 5eput(ndu-se impune la 8ecca datorită ostilită. le7andria. Religia aceasta pare la început prea pu. >upă îndepărtarea lui li. @n scurtă vreme au fost ocupate teritoriile din . IraRul şi în $*) Iranul. iar credincioşii se numesc musulmani 6>omnul a dat ! >omnul a luat ! >omnul fie lăudat9. <mar este considerat întemeietorul califatului ara0.d. . inclusiv Ierusalimul 6$+*$"J9. o sectă după care orice musulman poate fi calif şi şii. Ortodoxism şi romano-catolicism în specificul existenţei lor istorice . în E iunie $+A.inerea postului în luna Ramadan K efectuarea cel pu.7pansiunea ara0ă a fost oprită în anii următori c(nd . templu la care tre0uie să facă pelerinajul musulmanii. 6locotenentul trimisului lui lla'9. u fost ocupate nordul fricii de unde în #)) au trecut în /pania pe care au supus-o. 4rmaş a fost ales 0u--eRr 6$+A-$+"9 care era numit Mcalif&.ă de creştinism aşa cum de altfel.inut importante succese împotriva -izan. oraşele precum -agdad.iei din Iran a iz0ucnit în #"#. Roza V(nturilor. au privit-o ca pe un fel de arianism nevăz(nd în islam o religie nouă 6pare o sectă creştină9.ii lumii ara0e. Retragerea lui s-a numit Cegira fiind adoptată. ucig(ndu-l pe califul omeiad în #*J lu(ndu-i locul. @n .'ina au fost înfr(n. ca dată de început a erei musulmane.

.arol cel 8are .i califi capa0ili printre care Carun-al-Ras'id a carui figură a fost imortalizată în ciclul %< mie şi una de nop. Incursiunile asupra 0azinului occidental şi oriental al 8ării 8editerane au continuat în secolele IX-X în . +* .califatului a fost mutată de la >amasc la -agdad. pe malul Tigrului. cesta a între. califatul a cunoscut epoca de aur.inut rela.ul a oprit înaintarea ara0ă în secolul al X-lea.alifatului de .airo a fost întemeiat în D$D şi condus de dinastia =atimizilor.i&.ii cu . -izan. 5ormanzii i-au alungat pe ara0i din sudul Italiei şi /icilia p(nă la sf(rşitul secolului al XI-lea. Istoria .alifatului a cunoscut mai mul. >estrămarea califatului începuse la mijlocului secolului al VIII-lea prin crearea în #*J a emiratului şi apoi a .ordo0a în /pania.reta-EA$ şi /iciliaDA#.@n timpul lui l 8anun.

/-au remarcat meşterii armurieri deoarece răz0oiul răm(ne aproape un fapt cotidian.uropa şi <rientul propiat :erioada aceasta marc'ează triumful definitiv al epocii feudale. 5eapole. :rogresele cele mai însemnate au fost în agriculturăK au apărut şi s-au dezvoltat multe oraşe. Ravena. >ezvoltarea economică ! apari. >e asemenea importante realizări spirituale vor marca această epocă. /tatul acordă o mare importan.iile agricole.ia. 8arsilia. /e încearcă diversificarea produc.iile feudale.ilor de consum alimentar ale societă.ei aşeza.ul cu Imperiul -izantin şi <rient precum ! Vene. . dar care sunt şi un sprijin împotriva atacurilor feudalilor.a.reşterea animalelor răm(ne o ocupa. :isa.ărani ce le cunoşteau meşteşugul. ?enova.iile de sc'im0. /-a îm0unătă. cu specialişti în acest domeniu ! meşteşugarii.=eudalismul dezvoltat în .iei lor a fost mult discutată. a rela. păşunile se e7tind în defavoarea pădurilor. /pecializarea meseriaşilor a dat impuls sc'im0ului de produse.i pe domeniile feudale îşi v(nd acum produsele şi în alte păr. Toledo.uropei erau frecventate de negustori deşi ara0ii şi normanzii au prefăcut în ruine multe din oraşele de la . a crescut importan.it te'nica e7tragerii.ă dezvoltării oraşelor care aduc venituri importante at(t de necesare. fug la oraşe iar alături de ei fug şi acei .ărmul mării şi nu numai.i s-au aşezat pe l(ngă mănăstiri sau +$ .a monedei în rela. se organizează domeniul feudal şi structura socială tipică acestei perioade. =loren. pusul . iar în cea răsăriteană din secolele XI-XIII p(nă în secolele XVI-XVII. :ro0lema apari.ia oraşelor @n . legate în special de comer. >rumurile comerciale ce legau nordul de sudul . @n .uropa apuseană a început odată cu secolele XI-XII p(nă în secolele XVXVI.ă în societatea feudală. constituindu-se în grupuri aparte. /e intensifică sc'im0ul dintre sat şi oraş. 5oile oraşe ce se vor forma după secolul al X-lea vor avea func. apogeul acesteia. iar meşteşugarii se desprind de ocupa. iar activitatea meşteşugărească mai intensă s-a păstrat mai ales în oraşele italiene sau cele din sudul =ran. opririi incursiunilor ara0e.iei meşteşugăreşti şi comerciale. iar solicitările erau numeroase.iilor tipic medievale şi variază de la o regiune geografică la alta.ii. topirii şi prelucrării metalelor.ie de 0ază la toate popoarele. dar şi pentru comer.iei agricole pentru satisfacerea necesită.. apăr(nd plugul greu de fier şi se îngraşă ogoarele. /e definitivează rela .ii comple7e. :rogresul economic datorat dezvoltării agriculturii şi meşteşugurilor. anar'ia fiind mult diminuată şi datorită creşterii puterii centrale. @n Imperiul -izantin au continuat să e7iste vec'i centre ale produc.ei şi /pania.uropa apuseană după secolul al XI-lea s-a dezvoltat sistemul de cultură cu A-+ tarlale. s-a intensificat sc'im0ul de mărfuri.i. -ari. .uropei cunoscuse decăderea oraşelor iar cele care rămăseseră erau doar centre administrative şi religioase. normande şi ungare face să crească gradul de siguran. .

*. despre care se spune că sunt vec'i romane au totuşi un con.omună. <raşele autonome îşi alegeau puterea locală. ". ea fiind o atrac. <. la intersec. altele împăr. Teoria romanistică ! consideră oraşul ca dezvoltat din oraşul roman. iar a0atele mănăstirii /aint Ceri0ert. deoarece pentru aceştia din urmă activitatea economică era considerată ruşinoasă.inută li0ertatea personală a orăşenilor. 4neori oraşele au apărut şi într-un centru rural 0ogat. .ăran fugea la oraş şi nu era prins un an şi o zi devenea om li0er 6%aerul de oraş te face li0er&9.ii.am0rai ! a o0.inut autonomia deplină. <raşul medieval este considerat o zonă economică locuită în special de negustori şi meşteşugari. /e dezvoltă un patriotism orăşenesc cu un important rol în organizarea apărării. unde se crează mentalită.ia unor drumuri comerciale.a oraşelor a fost o0. drept de . . 3upta a început împotriva seniorilor în secolul al XI-lea c(nd primul oraş ! . rezultatele au fost diferiteK unele au o0. 6cele0rul Rupert. :erioada apari.ară la alta.iei oraşelor F ). iar un genovez se considera în primul r(nd un genovez apoi italian. . pedepsind locul care. mai ales cele din nord.ia dintre oraşe şi feudali devine de multe ori desc'isă.ie şi pentru popula. din fa. >acă un . dar mai ales era o lume activă.a . care se dezvoltă ! precum =rei0urg. iar apoi unele în =landra şi ?ermania de 5ord. A. >upă lupte îndelungate. 3ocuitorii lui erau foarte m(ndri de tot ce se realiza în oraş. 8ai multe teorii au fost emise în legătură cu căile apari. Ideea de a se aşeza în oraşe însemna a opta pentru o lume proprie. de pildă. indiferent de starea socială.elor !C.ul medieval @n această perioadă comer.i noi.iei oraşelor diferă de la o .ii9 vede în aceasta m(nia lui >umnezeu.omună. Teoria pie.ul se dezvoltă în două zone principale. Teoria domeniilor ! oraşul apărut în legătură cu domeniile feudale. +.ia rurală.inut dreptul de . 4nii autori com0ină teoriile 0urgurilor şi pie.etea. @n =ran. 4n florentin era un florentin. @n cursul luptelor pentru independen.eau dreptul de administrare cu puterea legală.a au apărut :arisul şi 8arsilia. ori pentru a o0. +# .ineau t(rguri periodice .a. devenise centru de sc'im0uri.oloniei 6BNln9. teolog legat mult de tradi.ine independen. consiliul municipal în frunte cu un 0urgermaister în ?ermania ! 8ainz. :irenne 60elgian9. <pozi.centre administrative cre(ndu-se aglomerări de popula.i ! 0urg Bremlin.omer.inut nou. 4n e7emplu demn de men.ele italiene. Teoria mărcii ! apărut în jurul o0ştii mărci.ionat F in anul ))AE micul oraş >entz de peste Rin. ardea. Teoria 0urgurilor ! apărut în jurul unei cetă.elor ! oraşe apărute în locuri unde se .

francezi.omer. dar neputînd plăti datoria mul. >e prin secolul al XIII-lea feudalii se împrumutau cu 0ani de la aceşti 0anc'eri.). 3Ion.'ilia. germani. seniorii le percepeau la trecerea peste poduri. >e mare importan.i. -rugesK =errara în Italia sau 8edina del .iile agrare medievale. ducatul vene.ia. dar şi din regiuni îndepărtate.ă prin care agentul zarafului de la 0(lci era o0ligat să plătească suma de 0ani înscrisă celui care poseda c'itan.ările .u timpul. . mai ales după căderea .ineau periodic în =ran.a. g'ilde sau companii ce aveau rolul de asigura tranzitul mărfurilor în 0ună stare.ei drumurilor a început să se facă transferul de 0ani la mare distanta şi anume. oraşe precum =loren. @ncetul cu încetul. regiunea care cuprindea 8area -altică şi 8area 5ordului av(nd ca centru regiunea =landra. mai ales după ce aceasta începe să fie mai sigură. Vene. cel care pleca la 0(lci depunea la zaraf o sumă de 0ani pentru care primea o c'itan. . datorită nesiguran. sc'im0(ndu-se structura socială a statului. începe să joace un rol din ce în ce mai important mai ales în centrele ur0ane. +E .ile rom(neşti precum /i0iu.etatea l0ă.uropei de Vest şi . @mpotriva lor negustorii s-au organizat în 0resle. va pătrunde şi în mediul rural contri0uind la transformări decisive în rela. . :entru a deose0i o monedă 0ună de una falsă s-a născut profesiunea de zaraf. legăturile dintre Cansa germană şi oraşele italiene. :e uscat legătura oraşelor italiene era asigurată prin trecătorile /aint ?ot'ard.i se ruinau.iei 0ăncilor.iile de transfer s-au unificat cu cele de credit şi au stat la 0aza apari. controlată în 0ună măsură de oraşele italiene ?enova şi Vene. se sta0ilizează pe mare. :rovence sau în 1ările de 2os la Xpres. zona 8ării 8editerane ce făcea legătura dintre .uri.onstantinopolului su0 loviturile cruciate în )AJ". scudul lui 3udovic cel /f(nt ! )A$+-)A$*. unde mărfurile erau aduse at(t din împrejurimi. ?enova. :entru a răspunde la necesită. 5umeroase 0(lciuri se .etatea l0ă aveau să joace un rol important în istoria acestei zone. iar pe uscat cavalerii-t(l'ari.ărmurile 8ării 5egre. @ntre acestea e7istau drumuri de legătură comerciale care puneau în valoare surplusul de produse agricole şi meşteşugăreşti. >e altfel ?enova şi Vene. ?ala. .a precum . prin efectele folosirii sale. @n această perioadă comer. -răila. . >e acum. A.uropei răsăritene.affa şi 8angop.e. /e plăteau ta7e foarte multe. tunci c(nd se trecea pe un domeniu se plăteau ta7e.ările .ul era complicat deoarece pe mare p(ndeau pira.ian ! )AE"9.uropa centrală. 4n şir de oraşe au luat naştere de-a lungul drumurilor comerciale ce treceau şi prin păr. 3icostomo şi . făc(nd poduri şi peste uscat iar peste r(uri puneau lan.ul era mai complicat şi din alte motive K fiecare senior laic sau eclesiastic 0ătea monedă proprie iar 0anii erau numai din metal. -raşov.ampo în /pania.ia sau suveranii spanioli.a. apoi de aur 6florinul florentin în )A*A.enis. <pera.oloniile genoveze de la . mai ales cele din nord.'ampagne. 8oneda.ile 0ăneşti.ă era str(mtoarea ?i0raltar ce ofera posi0ilitatea controlului vaselor care treceau din 8area 8editerană în <ceanul tlantic. englezi vor 0ate mai înt(i monede de argint.ii. /aint -ernand şi 8ont .ia sta0iliseră din secolul al XIII-lea contoare comerciale şi pe . moneda. de diferite provenien. cu zonele comerciale din ?ermania de 5ord şi .

iar 3ondra $JJJJ. ales anual. jude./tructura socială în oraşe şi organizarea administrativă >ezvoltarea economică a oraşelor a avut drept consecin. p(rgari.iile de 0ază ! meşteşugurile şi comer. cu timpul la o diferen.ine armate. .ă prea mare F în centru se situa pia.ia. =loren. înc'eia alian. oraşele se 0ucurau de autonomie limitată. popolo minuto ! l(ngă care se mai adaugă muncitori zilieri străini. adaptare.i. utoritatea se e7ercita în numele regelui de către reprezentan. @ntre cei 0oga. aglomerările ur0ane au tre0uit să facă fa. . <raşul era condus după reguli proprii . @n regiunile unde făr(mi. administrative şi fiscale.a unde în general era amplasată şi primăria.iei o constituiau negustorii săraci şi meşteşugarii care erau cunoscu.ste adevărat. oraşul găzduia. popolo grasso9. alcătuit din )A mem0rii ! jura. Vene. /iena.i ai 0reslelor reuşind să pătrundă în conducerea oraşelor. uneori. :rincipalul organism politic era sfatul orăşenesc sau consiliul municipal. de a se organiza în uniuni orăşeneşti precum Cansa germana. precum cele din =ran. @n statele în care puterea centrală era mai puternică. coră0ii vor avea rolul principal în conducerea politică a aşezării 6maiores. cele din <ccidentul medieval. /tructura socială comple7ă era în continuă transformare. 0ănci.i.ei de avere.i şi marea masă a popula.ă. . în frunte cu un primar ! magister civicum.iilor sale administrative şi militare şi sluj0aşi ai puterii centrale sau ostaşi.area politică a dăinuit de-a lungul evului mediu. <cupa.rau repu0lici orăşeneşti de care depindeau şi regiunile rurale din jur ! ?enova. <raşul nu avea o suprafa. +D .ul ! vor duce. sau oraşele imperiale germane ! -remen. consuli etc. proprietarii de manufacturi.ia DJJJJ. =ranRfurt pe 8ain ! care recunoşteau doar nominal autoritatea împăratului şi care erau de fapt independente adică puteau între.ele mai multe oraşe aveau c(teva mii de locuitori. 0urgermeister.ă un spor demografic semnificativ cu o rată a creşterii constant pozitivă ca.ă unor pericole de care lumea rurală era mai ferită. aveau dreptul de a 0ate monedă. :arisul avea în prima jumătate a secolului al XIV-lea EJJJJ. datorită func. e7ist(nd uneori un drept negustoresc sau drept al t(rgului constatat şi în 8oldova din secolul al XV-lea.i su0 denumirea de minores.a şi nglia. . 3Z0eR.i din altă parte.i regali cu largi atri0u.lericii nu lipseau. un patriciat orăşenesc format din negustorii 0oga. potentes. :isa.ii judiciare.a D*JJJ sau Vene. 8ajoritatea popula. =loren.iere socială datorită diferen.iei să scadă. precum 0olile molipsitoare ! mai ales ciuma ! care.a.e.iei au iz0ucnit deseori conflicte ! unele s(ngeroase ! cu rezultate sc'im0ătoare. 0ucur(ndu-se de anumite privilegii. reprezentan. iar cele mari se puteau apropia de )JJJJJ precum 8ilano. 3a oraşe mai locuiau şi no0ili ce puteau proveni fie din foştii stăp(ni ai oraşului sau veni. >e asemenea. stfel. în anumite perioade făcea ca numărul popula. oraşele s-au 0ucurat de autonomie sau c'iar de independen. Cam0urg.

>atorau unele sluj0e către stat.ărănimii o constituia . ".iei F factor economic fundamental.i şi su0 numele de jeleri. .in numeroasă în secolele XI-XIII. >e remarcat că.ii de strămutare constituia cea mai gravă atingere a demnită. A. la grani.iri. componenta societă.ă& adică li0eri ca persoană.ii feudale /ocietatea feudală a fost structurată pe clase şi categorii sociale ce au cunoscut de-a lungul epocii numeroase transformări. continuat să trăiască în vec'ile o0şti săteşti.i ! şer0i fără li0ertate şi .iile geografice nu permiteau aservirea ei. apele şi păm(ntul nelucrat. cu implica. 3ipsa li0ertă.iile ce s-au sta0ilit între ele s-au format în condi.ii medievale a fost în general aceeaşi. folosind în comun pădurile.ea în 0ani era mult mai mică.ărănimea aservită cunoscută su0 numeroase nume ce diferă de la o . prefaceri datorate condi. s-a men.ăranului dependent. 1ărănimea format majoritatea popula.iu. +. Rela. . >reptul de a încasa ta7ele. a0uzurile vin să facă via. muncă. natură şi nefiind riguros reglementate.e dar şi acolo unde condi.ărănimii dependente o reprezenta renta feudală.ară la alta. sprijinit în unele state centralizarea şi întărirea puterii centrale.ă odată cu creşterea "J . . ceasta din urmă va creşte ca importan. *.iilor specifice.ii deose0ite de la o regiune la alta.ăranii fiind în proprietatea unui lot de păm(nt.ărănimea care la r(ndul lor au cunoscut structurări şi su0împăr.inut mai ales în zonele periferice ale statelor. /-a diversificat structura societă.i de stăp(nul feudal pentru păm(ntul pe care îl primeau în folosin.ii medievale. 3a oraş au apărut mai înt(i rela.ărani %li0eri în dependen. păşunile.ii lor. mai ales serviciu militar pe timp de răz0oi. stăp(nului feudal şi de aceea no0ilimea s-a opus reglementării acestora prin lege.iile capitaliste. . predominantă era mai ales cea în muncă şi produse.ea li0eră. <raşul a dat impuls dezvoltării economice. amenzile sau alte redeven. mai pu. veau o situa.a şi mai insuporta0ilă.ea mai mare parte a .iilor .ial deose0it în lumea medievală.ăranilor dependen. dar lega. a fost supusă unor numeroase transformări at(t în statutul juridic c(t şi în cel economic.ii şi urmări diferite în timp şi spa.@nsemnătatea oraşului medieval ). cu două clase fundamentale aflate la polurile opuse ! feudalitatea şi . :rincipala formă a o0liga. >ouă categorii ale .ă !cunoscu.ie mult mai 0ună dec(t cea a .i personale apăsau via.inea no0ilului. /tructura societă.e apar.a şer0ilorK sarcini feudale erau în 0ani. <raşele au devenit centre culturale cu poten. 5umeroase servitu.

.ăranului care-şi putea vinde produsele pe pia.ă a crescut importan. renta în produse şi în muncă va fi transformată rentă în 0ani.ii feudovasalice. Renta în produse era percepută din produsele agricole şi animaliere din gospodăria .a )AED şi )ADJ. .i seniorii.a muncii . de multe ori erau alunga.l0a eli0erarea s-a făcut între secolele XIII şi XV. regimul presta.ăranului fiind necesară pentru a-l cointeresa. unde o 0ună parte a . li0ertatea . în regiunile din sud unde e7istau mai multe oraşe eli0erarea .ăranii. numeroase răscoale zguduind societatea feudală.iilor a fost influen.ă şi de aici necesitatea eli0erării lui din şer0ie. se putea ajunge la toate zilele săptăm(nii. @n regiunile aflate su0 autoritatea oraşelor.i mult mai devreme şi datorită creşterii cererii for.ei de muncă. în sens mai precis rela.ie. )A*#.ea foarte încurcată de rudenie se trăgeau din familii regeşti. degrev(ndu-se de o0liga. în timp ce la est de .reşterea e7portului de cereale a dus la transformarea rentei în 0ani în rentă în muncă rezerva feudală fiind în continuă creştere.ăranii au fost eli0era.ătre sf(rşitul perioadei medievale. -ologna )A*$. care. >rept consecin. stfel. iar în nglia în secolul XIV.7istă credin.azul ngliei este tipic. a noua 6nona9 sau a zecea 6decima9 parte din produc. .a. Treptata reducere a clăcii a făcut ca legarea de glie să nu mai fie necesară.a că to. =loren.ă de 0iserică 6decima9 şi stat ! mai ales su0 forma impozitelor pu0lice. de o0icei. Renta în muncă ajungea p(nă la +-" zile pe săptăm(nă.iile dintre mem0rii acestei clase erau dominate de rela. ") .@n =ran. 5o0ilimea medievală. păm(ntul ara0il fiind transformat în păşuni. Rela.ărănimii.lasă socială formată într-o îndelungată perioadă de timp şi din surse diferite. printr-o re. 5o0ilul începe să fie mai interesat să-şi lucreze păm(ntul cu muncitori sezonieri. @n partea de vest de . feudali. dar cum nu era fi7ată riguros cantitatea de muncă ce tre0uia prestată. >esigur. de aici privilegiile pe care le aveau erau considerate ca venind din negura vremurilor şi de aici concluzia că sunt imua0ile.l0a rela.iile servile au dăinuit.ărănimii şi-a părăsit satul şi s-a îndreptat spre oraşe.i mai aveau sarcini şi fa. :arma )A+". .ă de .ăranilor a început în secolele XII şi XIII. pentru că activitatea economică era mult mai intensă şi oraşele jucau un rol important aici. Verona i-a eli0erat în )AJ#. şi )AEA. ?ermania a cunoscut două situa.iile pe care le avea fa. 1ăranii dependen.ii diferite.iei 0unurilor şi a 0anilor. .a antifeudală a .u greu se putea trece pragul pentru a putea intra în r(ndul no0ilimii dacă nu era prin naştere ! pentru că înno0ilările se fac rar. neav(nd păm(nt în proprietate.iile de vasalitate.circula. Răscumpărarea din şer0ie s-a putut face şi în sc'im0ul unei mari sume de 0ani.i.ărănească ce reprezenta.at şi de rezisten. . . sursă importantă pentru veniturile statului şi no0ilimii.

ie.elege că în caz de conflict. vasalul era dator către cel căruia îi depusese omagiu ligiu.ei.ii fa.a şi la plecarea în cruciadă. căsătoria primei fiice. cu reguli 0ine sta0ilite.i seniori deodată. 4n vasal putea de. :utea fi lăsat moştenire dar în cazul în care seniorul sau vasalul decedau. Vasalul era dator şi cu sfat şi cu ajutor fa. dar era o0ligat să ierar'izeze legăturile vasalice în omagiu ligiu ! principal. at(t el.in no0ile.ă de senior 6consilium et au7ilium9 care putea fi şi 0ănesc atunci c(nd seniorul cădea în prizonierat. Ierar'izarea raporturilor vasalice arată structura clasei feudale ! piramida feudală ! regele în frunte şi apoi seniori ! no0ili ! care sunt to. legătura vasalică se considera ruptă şi feudul trecea în proprietatea deplină a vasalului.ionat de îndeplinirea unor sluj0e şi a păstrării credin. =eudul cu care seniorul îl înzestra pe vasal pentru a-şi între. necondi.ă şi investitura.inătorul feudului tre0uia să repete jurăm(ntul vasalic.& >in r(ndul no0ilimii făceau parte şi cavalerii a căror principală ocupa. iar în =ran. . "A . la armarea de cavaler a primului său fiu.ia seniorului. dreptul de a încasa unele ta7e sau rente feudale.ionat şi omagiu plan ! secundar. c(t şi familia şi averea sa.ie era lupta cu armele în numele unor idealuri mai mult sau mai pu. /e în.Ritualul vasalic avea trei momente distincte ! omagiul.i vasalii regelui.ine feude de la mai mul. >acă seniorul nu-l proteja. jurăm(ntul de credin. Vasalul avea dreptul la protec.ra condi. 4n vasal nu avea o0liga. de. >acă acesta din urmă dădea dovadă de necredin.ă de seniorul seniorului său ! %Vasalul vasalului meu nu este vasalul meu.ă era acuzat de felonie ! la noi 'iclenie ! şi i se lua feudul.ine familia este suportul material al legăturii vasalice şi putea fi un 0un funciar sau alt 0un aducător de 0enificii ! func. aceştia aveau la r(ndul lor vasali.

mul.onflictul seamănă mai mult cu un răz0oi civil căci Cenric al II-lea pentru istoria ngliei.iile feudale ! se numeau vilani şi se 0ucurau de li0ertate personală.. răz0oi pentru a întări "+ .inerea institu. . lăsat un regat întărit.i . dovedit calită. mai energic încep(nd cu secolul al XII-lea în timpul domniei regelui 3udovic al VI-lea 6))JE-))+#9 care a reuşit să pună capăt anar'iei feudale interne ocup(nd cu armatele sale castelele acestora. conte de njou şi duce al 5ormandiei ce a ajuns şi rege al ngliei.a >upă secolul al XI începe ascensiunea monar'iei feudale franceze pentru că acum stăp(nea oraşe puternice ca :aris şi <rleans. stăp(nea mai mult de jumătate din =ran. /atul a cunoscut o dezvoltare importantă deoarece întărirea rela. >e altfel. >esigur.i vasali puternici. plăc(ndu-i e7erci. răz0oiul şi v(nătoarea. pentru că plantagene.ian. jutau pe regi cu 0ani dar şi cu armate. cel mai întins din =ran. fost un rege cavaler .uropa secolele XI-XV 4nificarea şi centralizarea statului în =ran. moştenitoarea tronului cvitaniei. 4rmaşul său 3udovic al VII-lea 6))+#-))EJ9 continuă opera predecesorului. pe atunci denumirea de =ran.ian şi acvitan. /e foloseşte de toate mijloacele de care dispune ! viclenie. iar monar'ul avea su0 protec. /prijinitori ai puterii centrale erau şi no0ilii mici şi mijlocii ca şi 0iserica ce i-a oferit sfetnici. >ivor.i de rolul pe care l-ar fi putut avea în sus.ie. . /-a manifestat la început pe domeniile cape. I-a urmat =ilip al II-lea ugust ! ))EJ-)AA+ care la încoronare avea doar )* ani iar tronul îi era amenin.ie iar istoria =ran.iei regale pentru stăvilirea anar'iei interne. diploma. Regele 3udovic al VII-lea a fost primul rege care şi-a sta0ilit reşedin. realiz(nd o uniune personală între domeniile cape. >e altfel sprijinul era reciproc căci şi oraşele erau atacate des de armatele feudalilor.i şi provizii dar el este interesat mai ales să o0.a sau nglia poate induce în eroare.ul survenit mai t(rziu ca şi recăsătorirea în ))*A a lui lienor cu Cenric :lantagenet. monar'ia ereditară se impune din ce în ce mai mult.ei cu al cărui rege a ajuns în conflict.ienilor. pe r(urile /ena şi 3oara.ină dreptul de autonomie prin lupte împotriva feudalilor iar regii erau conştien.ei îl consideră ca pe cel mai important dintre cape. cvitania intră astfel în domeniul regal englez.iilor comerciale cu oraşul a determinat stimularea produc.a.ă.ie. c(t şi de al. mai ales din punct de vedere moral căci.iile în aer li0er.i politice de e7cep.entralizarea statului în . ajung(nd să de.ieni.onflictul dintre cei doi regi a fost îndelungat şi mai c(ştigat pare să fi fost cel din urmă deşi avea mijloace mai precare. <raşele începuseră să se dezvolte şi să devină centre economice de mare importan. a împiedicat în prima fază alăturarea definitivă a acestei regiuni teritoriului cape. iar o institu.ii sunt francezi dar asta nu-i împiedică să fie suverani ai ngliei.at nu numai de regele ngliei.ină tronul =ran.i feudalii mari sau mici din stat.iei.a.ie centrală puternică le-ar fi putut acorda protec. cesta s-a căsătorit cu lienor. plantagenetul procură din nglia solda.a permanentă la :aris.ia sa pe to.ărani răscumpăr(ndu-şi o0liga.

5evoia de 0ani l-a determinat să ini.iei papei Inocen. @ncercarea de a cuceri =landra s-a soldat cu înfr(ngerea decisivă a armatelor franceze la . mărind ta7ele la e7port. :articipant şi el la o cruciadă a încercat să instituie pacea at(t în regat c(t şi în afara lui.ă pentru ca acesta din urmă să stea c(t mai mult departe de nglia. regele ngliei. >e altfel a făcut tot ce i-a stat în putin. a pus impozite directe şi indirecte. dar electorii nu l-au ales.outrai în anul )+JA. participat la cruciada din anul ))ED în încercarea de a eli0era Ierusalimul. /pre sf(rşitul vie.'ampagne. de unde s-a întors mult mai devreme fa. a desfiin. 2usti.ii lui Ric'ard Inimă de 3eu în ))DD. >ar mai ales victoria de la -ouvines din )A)" asupra armatelor engleze. avut de luptat împotriva ereziei al0igenzilor din sudul =ran. de către armata oraşelor flamande în frunte cu oraşul -ruges ! 0ătălia s-a numit %0ătălia pintenilor& pt că to. 3udovic al XI-lea.ei după ce între )AJA-)AJ". tul0urarea lucrării păm(ntului. folosind în acest scop şi 0anii. Touraine şi :oitou iar în calitatea lui de duce al cvitaniei se considera vasal al regelui ngliei căruia îi presta omagiu ligiu. :rintr-o ordonan.ieze o anumită politică fiscală.elor de orice fel pedepsind pe cei care le comiteau.artaginei pe coasta Tunisiei.ei ! puternic sus. =landra. fost salvat datorită mor. /u0 urmaşul său. @n secolul al XIV-lea autonomia oraşelor franceze avea să dispară.ă de Ric'ard Inimă de 3eu.at serviciul militar datorat de feudali care plăteau în sc'im0 0ani. a fost nevoit să cedeze ducatul 5ormandiei şi alte provincii mai mici afară de cvitania. reuşit să eli0ereze aproape întreg teritoriul =ran.ile celui dispărut.ia a căpătat un rol de prim ordin în eforturile statului de a resta0ili liniştea.ionat să devină împărat al ?ermaniei.ei.'ampagne. cum oamenii regelui reuşesc să se impună în întreg regatul iar unii feudali vecini îi caută protec. iar urmaşul să la tron nu avea nici pe departe calită. a violen. =ăcea împrumuturi de la oraşe încerc(nd să le aducă su0 autoritate regală. care a şi fost ucis în luptă ! o adevărată cruciadă după care s-a 'otăr(t definitiv unificarea cu regatul =ran.ii a dorit foarte mult să organizeze o cruciadă şi o va face dar va muri de ciumă în A* august )A#J la asediul .ia.i de regele ragonului :edro al II-lea. Veniturile 0isericii erau considerate li0ere de orice ta7e însă =ilip al "" .prestigiul regatului amenin. inten. regele ngliei. interzis purtarea armelor. flandre şi germane aveau să-I consolideze şi mai mult tronul. domeniul regal mărindu-se prin alipirea regiunii .at de casele de .iu al III-lea care avea nevoie de linişte pentru a organiza cruciada a IV-a. 8ai t(rziu a reuşit să domine această provincie. cucerit de către turci în ))E#. =ilip al IV-lea cel =rumos 6)AE*-)+)"9 va continua opera lui 3udovic cel /f(nt. @n plan e7tern cel mai mare succes îl reprezintă semnarea păcii de la :aris din )A*D prin care regele ngliei renun. njou.a de 0ună voie la provinciile 5ormandia. zis cel /f(nt autoritatea regală se întăreşte şi mai mult. şi punerile pe foc. Ioan =ără 1ară.ă din )A*E s-au interzis în regatul său răz0oaiele. Răz0oiul dintre cei doi a fost oprit p(nă la urmă datorită interven. fiind supuse puterii centrale.inu. 8aine.i cavalerii au fost ucişi iar pintenii au fost e7puşi în 0iserică. -urgundia.

i de erezieK după ce fuseseră aresta.inerea ca feud a unor provincii de către regii englezi nu fac dec(t să împiedice unificarea deplină a =ran.lement al V-lea.a.i de regii =ran. interzis comer.ienii.ei. deşi va fi eli0erat după c(teva zile.onflictul a căpătat forme grave deoarece regele se considera împărat în regatul lui. pentru a avea o autoritate mai mare. .ii asupra suveranilor laici. candidatura lui . :e acest fond. din motive clare. cesta a amenin.ei. care. va muri de supărare în acelaşi an.ian. A.duard al III-lea fiul lui .ei F %captivitatea 0a0ilonică& . înrudită îndeaproape cu cape.ii din nglia se considerau moştenitorii direc. Regii din această familie vor domni p(nă în )*ED. apărător fervent al doctrinei suprema. în sudul =ran. o parte a lor au fost arşi pe rug iar averea lor confiscată în favoarea statului.IV-lea a pus m(na pe acestea.duard al II-lea. :apa era atunci -onifaciu al III-lea ! )AD"-)+J+.ărani li0eri.ste o moştenire a trecutului iar de. măsuri apro0ate şi de /tatele ?enerale în )+JE.i în )+J#. Infanteria era formată din . :apa a reac.iei papalită. Răz0oiul de )JJ de ani :rimul Valois a fost regele =ilip al VI-lea ! )+AE-)+*J în timpul căruia se declanşează un lung şi pustiitor răz0oi cu nglia 6)++#-)"*+9. procesul templierilor. captivitatea papilor din vignon.ei nu se pregătea de răz0oi în timp ce regele ngliei căuta sprijin la împăratul ?ermaniei şi contele de =landra. =ilip al =ran. un sprijin mai larg al supuşilor. >upă ce în )+"J flota franceză fusese înfr(ntă şi distrusă de cea "* . un ordin călugăresc foarte 0ogat. +.ionat printr-o serie de 0ule papale contra regelui =ran.inut. tunci c(nd s-a pus pro0lema succesiunii la tronul =ran. =ilip al IV-lea a reuşit să impună pe scaunul pontifical pe ar'iepiscopul de -ordeau7 care va conduce acest for su0 numele de . industria de postav era 0ine dezvoltată iar principala furnizoare de l(nă era nglia.ei. ici. irasci0il şi încăpă. urmat apoi. 3a moartea lui. au iz0ucnit mai multe răscoale feudale care au fost înfr(nte iar din )+)$ s-a impus practica succesiunii la tron pe linie 0ăr0ătească astfel ca atunci c(nd ultimul cape.auzele F ).ul cu argint spre Roma. >upă stingerea dinastiei cape. < mică armată franco-italiană l-a arestat la gnani în septem0rie )+J+ pe papă. regele l-a mutat de la Roma la vignon. no0ilime şi starea a III-a orăşenimea. în )+)".ei. cei din =landra au sus. . iar papii dintre )+JD şi )+#E au fost domina.ienilor.ei doreau să elimine de pe teritoriile franceze pe puternicii regi ai ngliei. . =ilip al IV-lea a convocat în )+JA /tările ?enerale compuse din cler. :lantagene.(nat.at cu e7comunicare pe rege dacă va lua veniturile 0isericii. :entru a-l avea mai aproape.arol al IV-lea a murit în )+AE. fost lovit din plin prin înscenarea unui proces în )+JD fiind acuza. regele ngliei. . regii =ran.ei. succesiunea la tron a fost asigurată pe o ramură colaterală de către =ilip de Valois.i pretinz(nd tronul =ran. 4n motiv imediat a fost 0ătălia pentru =landra pe care ar fi dorit s-o acapareze =ran.

restarea şi e7ecutarea a doi mareşali ai regelui.a care este iarăşi pradă anar'iei.ărăneşti deose0it de puternice cunoscută su0 numele de 2acPuerie. le găseşte supuse şi pentru faptul că principalul oponent al lui. convoacă /tările ?enerale care au început să-l critice.ă mai pu.ia regală era 0ine consolidată.a a fost jefuită. .ei apreciată atunci la )$ milioane locuitori. >elfinul ..inea întinse provincii în =ran.a. iar regele făcut prizonier. a urmat catastrofala înfr(ngere a armatei franceze de la ?recI în )+"$.engleză.i de delfin a condus la iz0ucnirea răscoalei comunelor pariziene conduse de . nemaifiind vasal al regelui =ran. 1ăranii nu se revoltau prima oară. >upă moartea lui.ă. ridic(ndu-se împotriva unor răi sfătuitori ai regelui. apro7imativ )W+.ei în lumea creştină este redat iar drept consecin. se prevedea dreptul acestora de a se întruni ori de c(te ori consideră că este necesar. /itua. Ioan cel -un ! )+*J-)+$" s-a confruntat cu puternice contestări din partea altor pretenden. stfel în )+*# în marea <rdonan. 4rmaşul lui =ilip al VI-lea. fost resta0ilită autoritatea regală dovedindu-se că institu. socială şi economică iz0ucneşte în =ran.arol.alais şi regiunea din jur şi alte două provincii.onvoacă din nou /tările dar nefiind reprezentan. lasă conducerea efectivă a răz0oiului lui -ertrand >u ?ueslin.ă pentru conducerea statului compusă din trei unc'i ai săi ! >ucele de njou. >elfinul părăseşte :arisul devenind regent. o gravă criză politică. iar delfinul a asediat :arisul pe care l-a ocupat măcelărind la r(ndul lui pe . fiind necesară o regen.ă emisă de /tări.alais 6oct. dar acum aveau o motiva.it popula.ei. îi face o vizită regelui =ran. .ăranilor şi de aici dificultatea de a cunoaşte ceea ce s-a înt(mplat în realitate.arol al VI-lea n-avea dec(t )A ani c(nd a devenit rege.ilor francezi care vor sf(rşi prin a se înc'eia tratatul de pace de la .ăranilor dar cel dint(i care s-a ridicat acestora din urmă a fost regele 5avarei măcelărindu-i.tienne 8arcel.i.ă totuşi la orice preten. iar =ran. neproteja. deşi nu a fost aplicată. 0una organizare a armatei şi conducerea pricepută a răz0oiului a permis ca după )+$D c(nd ostilită. rege de ca0inet. @n anii următori luptele cu englezii continuă datorită patrio. :restigiul =ran. asupri.ei dar renun. :arizienii s-au alăturat .ia =ran.ii asupra coroanei franceze. regele 5avarei nu-i sprijină suficient pe cei din :aris. <stilită. p(nă la sf(rşitul domniei să eli0ereze aproape întreaga =ran. după unele păreri ar fi înjumătă.ie gravă ! de AJ de ani suportau un răz0oi cu rezultate at(t de nefaste.ei 6nenorocirea nu vine niciodată singură9 şi anume ciuma neagră adusă din <rient şi care. francezii suferind o nouă înfr(ngere la :oitiers în )+*$. . 8ăsurile fiscale luate de rege. .arol al V-lea ! )+$"-)+EJ. . englezii ocup(nd în anul următor portul .arol al IV-lea de 3u7em0urg.i aproape în aceeaşi măsură de feudalii francezi şi englezi.iune. < nenorocire dintre cele mai mari s-a a0ătut în )+"#-)+"E asupra =ran.ia se complică şi mai mult prin iz0ucnirea unei răscoale .ii parizienii. 0olnav de T-.iile au fost reluate.venimentele au fost în general relatate de cronicari ostili . )+$J9 prin care regele ngliei o0. îşi ia de fapt li0ertatea de ac.in portul .ile au început în anul )+**. ducele 5ormandiei.alais.tienne 8arcel şi pe partizanii acestuia. ducele de -errI şi ducele de -urgundia ! %guvernarea seniorilor florii "$ .

3a asediul oraşul . Regele ngliei Cenric al V-lea a murit însă la A) august )"AA înaintea lui .ia regală pentru că regele şi ne0un e tot rege. Rege al =ran.alais în )**E. iar moştenitorul legal stăp(nea c(teva teritorii în sud. major acum. ducele amintit a emis preten.ei şi acesta este . a fost practic deposedat de drepturile sale.arol al VI-lea sta0ilindu-se succesiunea la tronul regal francez prin Cenric al V-lea.ei în )")+ şi la victoria engleză de la zincourt. lovitură grea pentru institu. asigur(ndu-l că francezii îl vor urma.arol. 4n proces de erezie i s-a intentat în urma căruia a fost condamnată la moarte şi arsă pe rug la Rouen la +J mai )"+). tratatul semnat în )"AJ impunea căsătoria regelui ngliei. Victoria =ran. 4ltimele două provincii stăp(nite de englezi 5ormandia şi ?uIenne au fost eli0erate în )"*J şi respectiv )"*+.a este disputată între fratele regelui.uropa în timpul urmaşilor lui . care reuşeşte în fruntea unei mici armate să despresoare oraşul <rleans asediat de englezi.ei în acest răz0oi a întărit puterea centrală.caterinei de =ran. a gră0it unificarea statului şi prestigiul în .a.ampiegne este prinsă de 0urgunzi şi predată englezilor. nu i-a luat apărarea. nglia sec.caterinaK fiică a lui . >elfinul .onfesorul în ianuarie )J$$.ia Ioanei d[ rc. >ar în august )+DA. moştenitor al tronului. 3udovic d[<rleans.dit'-8atilda "# .ia începe să se sc'im0e în favoarea francezilor prin apari.a conduşi de ducele de Gil'elm.ită de acest ideal al eli0erării îndeamnă pe rege să se încoroneze la Reims. .ii la tronul ngliei care nu erau prea justificate din punct de vedere al dreptului feudal. /e adaugă reînceperea răz0oiului cu nglia care va conduce la o nouă invadare a =ran. fost sanctificată de-a0ia în )DAJ deşi francezii au considerat-o de atunci o sf(ntă. ducele -urgundiei. ceea ce sa făcut în iulie )"AD. =iul său avea să se căsătorească cu . iar portul . un răz0oi de uzură.ei a fost proclamat fiul lui Cenric al V-lea şi al . /-a dovedit însă defectuoasă deoarece au început luptele între marii feudali 0urgunzi şi armagnaci. regele.arol al VI-lea care l-a urmat în morm(nt. înne0uneşte. >upă moartea regelui englez . Cenric al V-lea cu . /e reia răz0oiul cu rezultate sc'im0ătoare. şi =ilip. .arol al VII-lea a căzut iar într-o stare de apatie.arol delfinul. Răz0oiul va continua pentru că în zonele ocupate au avut loc mari răscoale antiengleze pregătind terenul pentru eli0erarea de către armatele regale franceze.arol al VIIlea către sf(rşitul secolului al XV-lea. fost un act de mare însemnătate pentru istoria poporului francez. XI-XV 4n eveniment de cea mai mare importan. supranumit Gil'elm . Regen.duard .uceritorul.ă pentru istoria ngliei în secolul XI a fost ocuparea ei de către normanzii din =ran.de crin&. Ideea ei cea mai importantă a fost că adevăratul rege este în sudul =ran.arol devine regele francezilor. Ioana este însă trădată de politicienii francezi. @n anii următori a supus întreaga nglie. @nsufle. >in )"AD situa. @n septem0rie a de0arcat cu trupele şi a înfr(nt armatele anglo-sa7one iar la A* decem0rie )J$$ era încoronat rege al ngliei ! )J$$-)JE#.

irea regatului în comitate conduse de şerifi ca reprezentan. /-au sta0ilit de la început raporturile directe între no0ili şi cavaleri. Touraine. făcut o reformă judiciară lărgind competen. @n aceste condi. >upă cucerire cele mai 0une păm(nturi au fost arendate cavalerilor normanzi în virtutea dreptului cuceritorului.i 0aroni.a un nepot al său care a ocupat tronul ! Otefan de -lois. apărut o nouă legisla. 1ăranii anglo-sa7oni au luptat cu înverşunare împotriva aservirii lor. >upă moartea lui Cenric I.ucerirea normanzilor a gră0it feudalizarea ngliei şi centralizarea statului.inut de -ecRet care va sf(rşi prin a fi ucis de rege.ărani li0eri anglo-sa7oni au devenit io0agi. 6trecute în amănunt ce teritorii are regele şi feudalii9. apărut o nouă cavalerie formată din cavaleri normanzi şi francezi numi. . fiind folos. . 4rmaşii lui Gil'elm au avut de luptat contra feudalilor care nu le recunoşteau autoritatea. înrudindu-se prin aceasta cu familia regală engleză căpăt(nd legitimitate la tron. centraliz(ndu-se statul. Gil'elm a sprijinit -iserica separ(nd tri0unalele 0isericeşti de cele laice. 5u a recunoscut autoritatea papei şi nici un cleric nu putea fi trimis în fa.inut de 0aroni care s-au împăr.a tri0unalelor regale în dauna celor feudale. în intervalul ))+*-))*" nglia a cunoscut un puternic şi pustiitor răz0oi civil. @ncercarea regelui de a supune 0iserica a dat naştere şi unui conflict doctrinar privitor la primordialitatea spiritului asupra temporalului sus.i. vea întinse posesiuni continentale ce se adăugau celor engleze F 5ormandia. .artea judecă. mai ales Cenric I 6))JJ-))+*9 şi Cenric al II-lea 6))*"-))ED9 cel din urmă întemeietorul dinastiei de :lantagenet.irea acestora a avut loc pe măsura confiscării averilor no0ililor englezi.a tri0unalului 0isericesc fără apro0area regelui. 6%. tronul urma să fie ocupat de fiica sa 8atilda. 8aine. confiscate de la feudalii englezi.ie de drept comun iar apoi c'iar un tratat asupra legilor ngliei.ile 0isericii au fost date normanzilor. >e altfel.i legişti specialişti în pro0lemele juridice şi financiare. d(nd acesteia dreptul de a judeca toate cauzele care o priveau direct.ii de apoi&9 ! Regele a ordonat să se facă un recensăm(nt funciar în )JE$ împăr. :uterea regală s-a consolidat prin împăr.a consiliului regal. /e vor0eşte de renta0ilitatea păm(ntului înainte de cucerire şi după. u acaparat teritorii pe care leau transformat în terenuri de v(natoare ! de altfel a dat legi silvice ! iar demnită. Puitania. dar a venit din =ran.descendentă din familia lui lfred cel 8are. Răz0oiul a fost sus.it în două ta0ere şi a avut urmări nefaste pentru economia ngliei.ste cunoscut conflictul cu T'omas -ecRet.(ndu-se că regatul întreg ar fi fost primit în dar de la >umnezeu. admi.ăranii li0eri răm(n(nd numai în regiunea li0eră a dreptului danez.i ai regelui 6cu deviza F Mnici o 0ucată de păm(nt fără senior&9. crescut importan. :oitou. Cenric al II-lea a pus capăt anar'iei şi a supus pe feudalii ce i se opuneau dăruindu-le castele.ii un mare număr de . njou. Regele era proprietarul tuturor păm(nturilor regatului .irea păm(nturilor între rege şi feudali. înlocuit serviciul militar al feudalilor prin plata unei sume de 0ani cu care a putut să-şi angajeze mercenari. cordarea feudelor şi împăr. dar loturile erau împrăştiate şi nu puteau constitui mari proprietă. >e altfel "E .i direc. ar'iepiscop la .anter0urI sprijinit de papa de la Roma.

e a fost nevoit să semneze la )* iunie )A)* documentul numit 8agna .'arta 3i0ertatum care fi7a în scris drepturile -isericii. în anul )A)+ cu consecin. >e men.inut victoria la . dar neav(nd suficiente for. nglia în timpul răz0oiului de )JJ de ani >e venirea lui . continuat conflictul cu -iserica desc'is de tatăl său dar a fost nevoit să recunoască suzeranitatea papei Inocen.ei lui =ilip al II-lea la -ouvaines. . dar mai ales a rămas în istorie ca cel care a alipit ngliei 1ara ?alilor şi şi-a impus suzeranitatea asupra /co.. Ioan =ără 1ară 6))DD-)A)$9 avea un caracter neec'ili0rat.iu al III-lea. avut de făcut fa.iei marfă-0ani. =ratele sau. /e va naşte o nouă institu. eli0erat mai apoi tot datorită no0ilimii nemul.regele mai cerea ca şi prela. şer0ia a început să fie desfăcută. Cenric al III-lea ! )A)$-)A#A era lipsit de caracter. ale no0ilimii laice şi ale orăşenilor londonezi. @ntre timp creşte importan. dar -iserica s-a opus. nestatornic. @ntors în nglia sa g(ndit să se răz0une pe no0ilii care se răsculaseră în lipsa lui. urmat fiul său. mărginit şi leneş.ii să se supună jurisdic.ă de a0uzurile regelui sau a func. oraşele căpăt(nd un rol important.amera 3orzilor din care făceau parte feudalii laici şi ecleziasticii şi .a şi începerea răz0oiului de )JJ de ani. /e alcătuieşte primul organ care avea misiunea să supraveg'eze actele regelui prin alcătuirea unui .recI ! )+"$ şi :oitiers ! )+*$.ă unei puternice răscoale a no0ilimii condusă de /imon de 8onfort în timpul căreia regele va fi luat prizonier.ei c(tă vreme Ric'ard fusese plecat. succese care au dus la creşterea prestigiului regelui.a rela. supranumit Inimă de 3eu ! ))ED-))DD considerat ca un străin pentru nglia deoarece a fost plecat multă vreme în cruciadă. @n politica e7ternă singurul succes a fost cucerirea Islandei în ))#J.iilor politice cu =ran.ie ! :arlamentul englez în )A$* prin organizarea unei adunări la care alături de reprezentan. >ar parlamentul avea să instituie un control tot mai puternic asupra casei regale. lăudăros şi fricos.ia şi ac.iunea ciumei în )+"E în urma căreia o 0ună parte a popula. oraşele cunosc un av(nt economic deose0it prin dezvoltarea manufacturilor te7tile.iunii către comer.onsiliu format din A* de no0ili între care şi primarul 3ondrei însărcinat să depună pl(ngeri fa.duard I ! )A#A-)+JD ! a încercat să se opună 0aronilor.ionat că în această perioadă nglia s-a dezvoltat din punct de vedere economic.iei regale. 4rmaşul lui Ioan =ără 1ară. /e va desăv(rşi organizarea parlamentului englez în secolul XIV prin întrunirea a A camere ! .i din oraşe.duard al III-lea la tronul ngliei ! )+A#-)+## este legată înăsprirea rela. /-a aliat cu Imperiul ?erman şi =landra şi a o0.ii no0ilimii vor participa şi c(te doi reprezentan.e grave pentru nglia mai ales că un an mai t(rziu va suferi o gravă înfr(ngere din partea =ran.ii oraşelor. remarcat şi în timpul regen.iei "D .a. Ric'ard I. nglia a cunoscut şi efectele dezastruoase în plan demografic prin apari. gricultura a cunoscut transformări deose0ite F prin orientarea ac.omunelor cu reprezentan.umită de măsurile luate de 8onfort.ionarilor săi. murind la asediul unui castel în =ran.iei în )AD).amera .

ia ara0ă a poporului spaniol şi portug'ez. /au înarmat cu 0(te.iune în sensul modern. . -aronii l-au adus pe tron pe Cenric al IV-lea din familia de 3ancaster ! )+DD-)")+.i în activitatea comercială au sprijinit puterea centrală pentru a pune capăt anar'iei interne provocată de feudali. . fenomenul Mîmprejmuirilor& a căpătat o formă rapidă pun(ndu-se 0azele economiei capitaliste şi în acest domeniu al economiei.i.ie.iune.a în afară de portul . < nouă cultură avea să ajute la formarea na.alais.at la toate posesiunile din =ran.ie sta0ilea o0liga. . angaj(nd 0ătălii şi cu armata regală. fost foarte s(ngeros ! )"$J-)"E* ! juc(nd un rol important în centralizarea statului englez. 5o0ilimea vor0ea în lim0a franceză. a pie.duard al IV-lea 6)"$)-)"E+9 a renun.ei ce se răscumpărau primeau un act sau o copie după procesul ver0al al tri0unalului local. @n secolul XV s-a sc'im0at şi structura no0ilimii prin orientarea unei păr. pe mare numai cu vase proprii. :(nă în secolul XV nu se poate vor0i de na. mai ales că . 8arii no0ili au provocat criza şi anar'ia feudală de la sf(rşitul secolului XIV şi începutul secolului XV fiind înconjura.entralizarea statului în :eninsula I0erică :rocesul de centralizare va avea loc în condi. 0ia la sf(rşitul secolului XIV şi secolul XV învingătorii şi învinşii s-au contopit într-o na. iar un act de naviga.a pierit.i. @n nglia apăreau înso. @n )+"D s-a votat de către parlament %/tatutul celor care muncesc& ce sta0ilea că orice persoană între )A şi $J de ani era o0ligată să muncească pentru un salariu egal cu cel din )+"#.iile luptei pentru eli0erare de su0 ocupa. . poi c(nd s-a interzis purtarea 0astoanelor au venit cu pietre şi greută. /e fa0rică postavuri .ia negustorilor englezi de a face comer. 2afurile şi ocuparea unor păm(nturi vecine erau foarte frecvente.ărăneşti nevopsite. >rept reac. >upă ce ara0ii au trecut str(mtoarea ?i0raltar şi i-au înfr(nt pe vizigo. .i de 0ande înarmate şi de aceea o lege specială a interzis purtarea armelor în parlament.ii interne. /-a născut nevoia sc'im0ării dinastiei engleze.ăranii io0agi se puteau răscumpăra contra unei sume de 0ani.ei interesa. actele erau scrise în lim0a latină sau franceză.iunea engleză. @ntr-o lungă perioadă de timp a luat naştere na.i. păm(ntul va ajunge în cea mai mare parte în posesia cuceritorilor care-l vor *J .i de mercenari. romanul şi poezia în franceză. nglia cunoaşte o puternică răscoală condusă de Gatt TIler în )+E) cu principal efect lic'idarea treptată a şer0iei.iunii engleze.reşterea oilor era mai renta0ilă dec(t agricultura. nar'ia nu a putut fi oprită şi datorită înfr(ngerilor suferite în =ran.iei marfă-0ani. 4n răz0oi avea să iz0ucnească între feudalii englezi su0 numele de %Răz0oiul celor două roze& între familia de XorR şi 3ancaster.a de către Cenric al VI-lea ! )"AA-)"$).i din ea către activitate comercială şi manufacturială. contopire la care a contri0uit şi crearea rela.

astiliei şi ragonului. @n )EJ* . . form(ndu-se feudalitatea ara0ă. . s-a făcut totuşi un pas decisiv pentru unificarea /paniei.ă de 0iserica catolică şi stat. respectiv Iza0ela şi =erdinand.ie spaniolă şi portug'eză. Valencia 6)A+E9. iar oraşele au fost puse su0 autoritatea regală.astiliei.alifatul se va dezvolta mai ales în timpul lui 0d el R'aman 6D)A-D$)9 după care statul va cunoaşte o perioadă de declin datorată creşterii puterii unor mari feudali şi a anar'iei interne ce vor avea ca rezultat desfiin.ii originale 'ispano-ara0e.ia locală a fost adusă în stare servilă. >upă #*J se va întemeia .ă adunări reprezentative pe stări numite . :opula.ii proprii. respectiv prin trecerea lui în proprietatea directă a califului. /-a pus capăt anar'iei interne.elor reunite ale . putut astfel să se reia cu succes lupta contra ara0ilor reuşindu-se eli0erarea ?ranadei. @n fiecare din aceste regate au luat fiin.uirea cu auto'tonii o lungă perioadă de timp va determina crearea unei civiliza.astiliei. un rol important îl aveau reprezentan. ragonului şi 5avarei a fost cel de la localitatea 3as 5avas de Tolosa 6)A)A9. mai ales . unde pe l(ngă reprezentan. -iserica a sprijinit centralizarea statului. fost transformat în )"EA în .i de popula.ii oraşelor.onsiliul /uprem al Inc'izi.ărănimea. în regiunile muntoase din nordul :eninsulei I0erice necucerită de ara0i va lua naştere regatul sturiilor de unde va porni ac. @n secolele XI-XII au luat naştere mai multe regate printre care cel al 5avarei. deşi incompletă pentru că fiecare regat îşi păstra propriile institu. /evilla 6)A"E9. denumi.onvie.iunea supuşilor şi loialitatea lor fa. dar cel mai important succes al for.iei.ii.ordo0a 6)A+$9. 6ultima provincie ara0ă9 între anii )"E)-)"DA. *) . . :ortugaliei şi ragonului. cre(ndu-se în )"#E Tri0unalul Inc'izi.ia locală creştină cu numele de mauri.alifatul de . mili.iei ce avea rolul de a supraveg'ea ac. apoi eli0erările aproape totale a /paniei sudice cu oraşele .stăp(ni şi organiza după model islamic al statului.ordo0a ca stat independent de către omeiadul 0d el R'aman ce s-a proclamat calif. 3a mijlocul secolului al VIII-lea.area lui.ortesurile au cola0orat str(ns cu regalitatea. .astilia a reuşit eli0erarea oraşului Toledo. :rocesul de eli0erare se va înc'eia în a doua jumătate a secolului XV prin căsătoria în )"$D moştenitorilor tronurilor . :rin această unificare dinastică.iunea de %recucerire& sau de eli0erare 6reconPuista9 de su0 stăp(nirea ara0ă. important centru comercial. /-a sta0ilit în această regiune o numeroasă popula.ortesuri.ii no0ilimii şi a clerului.ie de 0er0eri din nordul fricii ce au trecut la religie islamică. 3upta a fost sprijinită de întreaga popula. u fost repopulate oraşele care primeau importante privilegii ! autonomie locală.

ărani.inut c(teva secole în zonele amintite mai sus avea să se datoreze şi unui important spor demografic. popula. 5eapole. acestea o0. /pre sf(rşitul secolului XII.entrală depindea de Imperiul Romano-?erman.ei pentru stăp(nirea unor de0uşee comerciale.ia de 0ază.ional şi în regiunea 8ării 5egre. :isa.inut dreptul de comună în ))E+ recunoscută şi de împăratul =rederic I -ar0arosa după un conflict îndelungat la care au participat alături de acest oraş şi alte centre din 3om0ardia interesate de o0. regiunea normandică din /icilia şi Italia de /ud care din secolul al XII-lea va intra su0 stăp(nire germană.inerea unei largi autonomii. .iile feudale cu o activitate economică mult inferioară.a. =loren. .onsiliul consulilor era ales din r(ndul patricienilor şi un grup mic de familii no0iliareK între aceştia şi ceilal.Italia în secolele XI-XV Italia sec. centre ur0ane precum ?enova. 8ilano.a unor interese economice comune. un altul format din )JJ-)*J fruntaşi din oraş şi o adunare a poporului formată din cetă.ă a dezvoltării economice unele oraşe porturi precum Vene.a ur0ană fiind mai pu.ionale.area politică are printre cauze ine7isten. mereu cresc(ndă. . la care se adaugă factorii e7terni precum domina.enii cu drepturi depline deoarece .eni cu drepturi depline au iz0ucnit numeroase conflicte datorită luptei pentru putere. 3a începutul secolului al al XIII-lea un împuternicit ales din afara =loren.in dezvoltată. stfel.iuni comerciale şi meşteşugăreşti. pe care apoi i-au pus în su0ordinea lor.ia av(nd c(teva zeci de mii de locuitori.ătre sf(rşitul secolului oraşul era condus de un organ suprem ! *A . a oraşelor care se dezvoltau din secolul X şi datorită continuită. >acă nordul Italiei era mai dezvoltat din punct de vedere economic.ei. Italia era divizată în mai multe sec.le sau eli0erat şi au eli0erat şi pe .a articole de l(nă. .ia geografică a peninsulei în cadrul sc'im0urilor interna. =loren.ul interna. normandă şi franceză. datorită luptei oraşelor din nord. germană. a concuren. dar şi statul papal. X-XIII @n această parte a . stăp(nind şi regiunile rurale din jur.ii ur0ane din evul mediu timpuriu. :rimatul economiei pe care oraşele din nordul peninsulei l-au de.ia şi ?enova au întemeiat colonii în afara Italiei.in autonomia şi independen. via.uropei feudalii constituiau o clasă sla0ă av(nd de înfruntat puterea.el din urmă dorea diminuarea unor preten. avantajate fiind de pozi. Vene. în sud predominau rela.ia ajung(nd în )+"J la )J milioane de locuitori. >in a doua jumătate a secolului X.iuni politice ! Italia de 5ord şi .ii la domina.ii vie.ia de sticlărie şi arme. avea rolul de a atenua aceste tensiuni.le joacă un rol economic de seamă prin ac. =loren. =ăr(mi. în fiecare oraş e7ist(nd ateliere meşteşugăreşti precum cele de la Vene.a a o0. în 0azinul oriental al 8ării 8editerane şi au ajuns să controleze comer.omuna florentină era condusă de un consiliu format din )A consuli.ia universală a Imperiului ?erman. >rept consecin.a. în secolele XII-XIII au ajuns la o mare înflorire economică.ia străină 0izantină. unde mai ales agricultura era ocupa. .i cetă.

el dint(i era crud şi avar impun(nd popula.i "J de mem0ri ai 8arelui . >ar. >e altfel tre0uie determinat că ceea ce a determinat dezvoltarea economică deose0ită a oraşelor italiene într-un ritm rapid este şi faptul că spre deose0ire de alte păr.a convocat de înaltul cler ! )")"-)")E pentru a pune capăt sc'ismei.iei impozite grele şi de aceea la +J martie )AEA. masacr(nd trupele franceze 6cele0rele Vecernii siciliene9. Italia putea fi împăr. >in punct de vedere politic. 8ai toate statele italiene au participat la acest răz0oi într-o măsură mai mare sau mai mică în una din ta0ere. cesta din urmă împreună cu al.onciliul de la . :isa.ii. @ntreaga zonă economică din 8editerana. la vest Toscana cu repu0lici orăşeneşti ca =loren. poi.onstan.ionat că încă din prima jumătate a secolului XIII ?enova şi Vene.ată 8arelui . A.arol de njou cu sprijinul regelui =ran.onsiliu format din reprezentan. c(nd papa s-a întors la Roma. pe care . >e men. 4rm(nd e7emplul său./ignoria ! ajutat şi de alt organ numit %:oporul& c(rmuit de un căpitan al poporului şi de un consiliu restr(ns. fiind alcătuit dintr-un mare număr de mem0ri ! c(teva sute ! deciziile se luau cu destulă greutate şi de aceea avea să se înfiin. puternic stimulată de factorii economici. oraşul :alermo. economice şi religioase care decurg de aici iar conducerea. Italia în secolele XIII-XV =ăr(mi.area Italiei a continuat să se men. era reprezentativă. @n secolul al XIII-lea c(rmuirea oraşului era încredin. fapt demonstrat şi de mutarea :apei la vignon ! )+JE. no0ilii s-au aşezat în oraşe cu toate consecin.a.ii.ii la 5eapole.eze 8icul .ii de criză :oporul dar aceasta se făcea din ce în ce mai rar.iuni economice şi politice ale oraşului. în ziua Vecerniilor.area Imperiului -izantin în )AJ". . a urmat marea sc'ismă catolică.ia şi-au demonstrat capa0ilitatea economică şi politică prin cucerirea şi apoi desfiin.ine e7cep. /itua.ei. @n secolul X s-a desprins de -izan. /iena. Italia centrală avea statul papal. întreaga insulă se răscoală la " septem0rieK coroana /iciliei este oferită lui :edro al III-lea de ragon care a acceptat fără condi.arol îl umilise şi îl privase de rolul de capitală mut(nd centrul cur.ia Vene. /tatul papal era în decădere. .i ale <ccidentului european. <rient şi 8area 5eagră era în m(inile acestora.i ai patriciatului şi no0ilimii de la oraş.le au creat c'iar şi un Imperiu 3atin de Răsărit ce avea să dăinuie p(nă în )A$) c(nd 0izantinii refac imperiul ! care nu va mai semăna niciodată din punct de vedere politic cu cel din secolele anterioare. a condamnat la *+ .onsiliu şi cei trei şefi ai tri0unalului suprem au format senatul sau /ignoria ce se ocupau de principalele ac.ele politice. cu pu. . se răscula contra casei de njou. Italia de /ud ocupată în )A$$ de .ită în + zone F ). Repu0licile italiene aveau să cunoască atunci una din cele mai frumoase perioade din istoria lor. devenind independentă su0 conducerea unui doge 6duce9. %/ignoria& putea convoca în anumite situa.onsiliu.ină.iei avea să evolueze diferit. cest răz0oi al Vecerniilor a durat AJ de ani şi s-a înc'eiat cu desprinderea definitivă a /iciliei ce va face parte din casa de ragon.

8ari sume de 0ani au fost investite în activitatea meşteşugărească şi în construirea de nave de comer.ompaniile florentine erau foarte puternice şi 0ine organizate asigur(nd at(t producerea. o înfr(ngere catastrofală la . îndeose0i.ardere pe rug pe 2an Cus şi 2eronim de :raga. >ar în plan economic transformările au fost remarca0ile. @ncerc(nd să sensi0ilizeze lumea politică occidentală asupra pericolului otoman . contri0uia şi mai mult la crearea confuziei şi a 'aosului politic şi religios.ul nu a mai putut fi salvat de cucerirea turcească din )"*+.urzola )ADE. reuşind să-i producă eternei sale rivale.iei politice a peninsulei. =oametea era un fenomen o0işnuit ce înso. dar -izan.ului italian ca mijlocitor între comer. 5oul ec'ili0ru avea să fie resta0ilit cu pre. :apii ajunseseră la nivelul unor mici principi italieni.a s-a proclamat pentru unirea 0isericii de la pus cu cea de Răsărit. @n cea de-a doua parte a secolului c(t şi în cel următor economia italiană a trecut prin mari dificultă.a murit mai ales în oraşe.ul a grave convulsii politice şi sociale în a doua jumătate a secolului al XIV-lea. dar şi a înaintării turceşti în . . +. crescut produc.ului cu postav şi.area politică a peninsulei.ia meşteşugărească.ei oraşelor de la 8area 5ordului.ronicile acestei epoci sunt pline de relatări în care cruzimea şi vărsarea de s(nge sunt foarte frecvente e7plic(nd.a.ie de la această atmosferăK dimpotrivă. făr(mi. <raşele italiene au fost teatrul unor răscoale şi insurec. ?enova.i datorită unor greută.asei de njou din 5eapole. 5ici măcar cetatea /f(ntului :etru ! statul papal ! nu făcea e7cep.a contra :isei. @ntre oraşele repu0lici din Italia de 5ord vec'i şi noi rivalită.uropa şi 0locarea unor vec'i de0usee comerciale.iei şi :isei. stimulată de dezvoltarea comer.a.ii *" .ie.it efectele ciumei din )+"E ci şi în plan economic. .ată. în parte.ară cu o popula. organizarea de mari manufacturi.ea această epidemie şi-i agrava efectele.onciliul de la =loren. /ecolul al XIV-lea nu avea să aducă îm0unătă.iri situa.ul oriental şi cel occidental a scăzut şi datorită concuren. şi de răz0oi. 8(nă de lucru a fost asigurată prin atragerea popula. a celor germane îndeose0i. ?enova contra Vene. c(t şi în desfacerea produselor. :entru secolul XIV centrele economice cele mai importante răm(n =loren.ie numeroasă dar care avea să cunoască un recul demografic datorat %ciumei negre& de care n-a scăpat.i economice şi politice au continuat să se manifeste. @n oraşe luptele se dau între marile familii no0iliare. Rela. Vene.iile capitaliste s-au dezvoltat mai ales la /iena şi =loren.ia. 3a începutul secolului al XIV-lea Italia era o .i ciompi9. mai ales alimentar. /oldaia. Rolul nego. >e altfel Italia era atunci un teatru de răz0oi aproape continuu ! aragonezii din /icilia contra .i at(t în aprovizionare.iei rurale după ce legarea de glie a fost desfiin.ia şi 8ilano. Vene. ctivitatea 0ancară era intensă iar florinul era o monedă foarte puternică mai ales în prima jumătate a secolului XIV. c(t şi desfacerea mărfurilor 6av(nd mii de lucrători numi. 3a început părea mai puternică ?enova care a întemeiat mai multe factorii comerciale în 8area 5eagră precum Tana. =loren. >upă unele calcule o treime din popula. 5u numai în acest plan s-au resim.

aşa că încercarea a eşuat şi datorită mor. mai ales =loren. @n a doua jumătate a secolului XV va fi capitala ec'ili0rului şi a Renaşterii italiene impun(ndu-se în lumea culturală occidentală. mai importantă fiind familia de 8edici. >e acum pare la fel de interesată de comer.a ajunsese la începutul secolului XIV ! la apogeul dezvoltării sale economice întreruptă de efectele ciumei din )+"EK aproape "J de ani va cunoaşte criza socială. dar şi la . 4rmează o perioadă de mare prosperitate stimulată de ac. participat aproape la toate conflictele din peninsulă cu rezultate sc'im0ătoare dar pozi. 8ilano @ntre statele peninsulei. au crecut dificultă.ia ei continentală s-a întărit continuu.ia au salvat-o reuşind să înfr(ngă flota turcească la ?alipoli în )")$ şi să-şi întărească pozi. ca şi centrul ei.i familiare no0iliare foarte puternice.a socială şi politică a oraşului iar marea no0ilime a preferat să pună oraşul su0 protec.ă deose0ită din care răscoala ciompilor din )+#E de la =loren.ia ducelui din 8ilano sau a =ran. >e altfel acest stat a desc'is răz0oiul prin ducele ?ian ?alazzo Visconti 6)+E*-)"JA9 care ar fi dorit să stăp(nească nordul Italiei.onstantinopol.ian mai ales prin stăp(nirea coloniilor de la 8area 5eagră ! . rmele şi diploma. ?enova pierz(ndu-şi pozi. dar aceasta din urmă va ieşi din conflict epuizată fiind primul semn al decaden. @n a doua jumătate a secolului al XIV-lea.'ioggia& ! 6)+#E-)+E)9 avea să se înc'eie cu victoria ?enovei.ul în 8editerana <ccidentală prin str(nse legături cu =ran. /oldoia.ul maritim ca şi de cel continental care. practic să se afle în răz0oi cu ?enova.ei pentru a-şi conserva privilegiile.ile economice.affa. ** . :e măsura declinului comer.iunea meşteşugărească şi 0ancară =loren.populare de o virulen.a şi statul papal s-au opus. .iile în ?recia. Vene. Vene.ia politică de altă dată.ii ducelui în )"JA. Tana.ului genovez în <rient în secolul XV. >ar ?enova a trecut cu greu prin crizele din a doua jumătate a secolului XIV şi datorită unui sistem politic defectuos cu rivalită.a şi /pania. >upă )+EA se întăreşte regimul oligar'ic F un număr restr(ns de persoane controlau oraşul.a este doar cea mai cunoscută.a domina comer.ei învingătorului. 5umeroase revolte interne aveau să zguduie via.a şi anume cel turcesc. duc(nd o politică e7pansionistă îndreptată către toate punctele cardinale. =loren. 4n conflict mai îndelungat şi s(ngeros cu rezultate sc'im0ătoare ! %răz0oiul de la .ia va şti să treacă şi peste acest eşec şi se va reface dar un nou pericol o amenin. ?enova avea un imperiu maritim compara0il cu cel vene. <raşele din centru. ducatul 8ilano a fost cel care a ieşit cel mai mare şi mai întărit de pe urma lungului şir de răz0oaie din a doua jumătate a secolului XIV şi a doua jumătate a secolului XV. economică şi politică.ia n-a încetat.a devenind unul din cele mai importante oraşe italiene. la jumătatea secolului XV părea mai sigur.

cu o aşezare geografică ce-i permitea să controleze drumuri comerciale ce stră0ăteau lpii. @mpotriva ducelui patriciatul s-a răsculat de nenumărate ori pentru a proclama repu0lica şi a instaura vec'ile li0ertă. ducatul 8ilano se va consolida continuu economic şi politic.ii.ii K digurile puteau asigura o produc.i. >e remarcat că oraşul a scăpat nevătămat de ciumă şi celelalte epidemii care au urmat în secolul XIV. ginerele său.ei şi Vene.a =loren.iei. un gondolier cu o origine o0scură dar cu mare e7perien. 3adislau.ie şi şi fiscalitate centralizate. >atorită resurselor financiare s-au construit. şi numeroase canale de iriga.u o administra. *$ . 5ici regele 5eapolelui. /tatul era o monar'ie. )+ED şi mănăstirea din :avia ! )+D$ ! destinată să primească osemintele familiei Visconti. n-a avut mai mare succes în încercarea de a stăp(ni centrul Italiei datorită aceleiaşi opozi. 4n urmaş al lui ?ian ?alezzo Visconti ! =ilipo 8aria Visconti s-a lovit de rezisten. ducele av(nd puteri nelimitate.ie agricolă foarte 0ună pentru acea vreme.?ian ?aleazzo Visconti pusese să se construiască domul din 8ilano. pe l(ngă impunătoare edificii pu0lice şi religioase. . misiune reluată de =rancisco /forza.ă politică.

uropei <ccidentale predomina economia naturală ce se e7plică prin sla0a activitate comercială cu regiunile din jur.onflicte dinastice aveau să iz0ucnească după moartea regelui între diferitele ramuri ale casei de njou ce aveau să slă0ească regatul în a doua jumătate a secolului XIV.iunea comercială era în m(inile negustorilor străini ! mai ales evrei.ării politice şi au arătat că nici unul dintre ele nu era sufucient de puternic pentru a-şi impune autoritatea întregului teritoriu.conomia în ?ermania făcea progrese lente. /căderea pre.i ale . e7istă c'iar o %oroare de inova. 4niversul te'nic medieval este în general rudimentar permi.ei unor state străine de a-şi impune domina. >upă părerea lui 2aPues le ?off. ur0anizarea fundamentală a fost sla0 dezvoltată. =loren.ierea unui vast program de construc.ii politice din :eninsulă.Regatul 5eapole şi /icilia ici agricultura era ocupa. 5umeroasele răz0oaie dintre statele italiene au contri0uit la men. /icilia şi sudul Italiei aprovizion(nd puternic oraşele din nord cu gr(ne. .ionate în cea mai mare parte din -izan. italiene sau slave.inerea ec'ili0rului politic dintre statele italiene. iar ac.inute datorită ac. 4n oarecare progres se remarcă în produc. a intereselor politice şi economice deose0ite şi a dorin.?ermania secolele X-XIII .inute. at(t de mult folosite şi deci şi căutate în acea vreme. ac.a şi 5eapolul.el care va reuşi să refacă unitatea sudului Italiei şi a /iciliei va fi lfons de ragon. 3iga de la 3odi. /udul Italiei era su0 stăp(nirea casei de njou care p(nă la moartea regelui de njou în )+"+ avea să fie unul din protagoniştii vie. florentini. >e aceea în cursul anilor )"*"-)"** 8ilanul.iile feudale şi institu. sau din lumea musulmană.ii.ia asupra aceste zone europene. al cărui principal o0iectiv l-a constituit men.ii pu0lice la 5eapole şi :alermo.ie. foametea. 4nitatea Italiei nu va fi realizată tocmai din cauza acestor particularisme locale.ia. genovezi.urilor produselor agricole.inerea făr(mi. ici rela. respectiv cele franceze.iunii economice erau consumate pe domeniile feudale unde erau o0.ile de produse de lu7 erau ac'izi.iunea economică s-a mai înviorat sta0ilindu-se contacte cu zone europene întinse. vinuri sau alte produse alimentare. Vene.ia economică de 0ază.iile aferente se păstrează aproape intacte în perioada pusă în discu. -unurile o0.ia armelor. această zonă revenind printre cele mai puternice state peninsulare ! prin stavilirea anar'iei interne şi ini. >ar datorită e7pansiunii politice.ii& în <ccidentul medieval 6Civilizaţia Occidentului *# . deşi pierduse din prestigiu în urma răz0oiului Vecerniilor siciliene. dar sigure în secolul XK ca şi în alte păr.(nd o productivitate a muncii redusă şi de aceea necesită. . sprijinite şi de alte oraşe italiene au înc'eiat su0 patronajul papalită. ?ermania între secolele X-XV ). epidemiile au determinat un proiect de depopulare al acestor regiuni italiene în secolul XIV-XV.

. dintre puterea temporară şi cea spirituală.. 4rmaşul său avea să se confrunte cu o *E .i demnitari ai 0isericii avea să ducă la o laicizare a clerului datorită faptului că au fost numite persoane care nu aveau o voca.a te'nicianului este un dar de la >umnezeu.ă au luat fiin.iilor ecleziastice. mai ales dacă avem în vedere şi faptul că din )JDD. era o situa. @ntre anii ))*J-)A$$ colonizările germane s-au e7tins şi în . Civilizaţia Occidentului medieval. împăratul. după :ascal al II-lea.ia fiind socotită cel mai adesea un păcat..ină a fi considerat un personaj sacru şi să fie considerat totodată un şef politic şi religios 62aPues le ?off. împăra. @n secolul XI avea să continue lupta dintre imperiu şi papalitate pentru înt(ietate.medieval. se specifică faptul că iscusin. Oi papa avea preten. A#*9. /e încerca centralizarea organizării -isericii în frunte cu papa.in inova.l0a şi <der unde a apărut ducatul de -randen0urg şi principatul 8eeRlen0urg. neamestecul laicilor în alegerea preo.ă şcoli pe l(ngă mănăstiri. în ?ermania nu a e7istat în această perioadă un centru economic şi politic unic capa0il să realizeze unitatea statală. însă.omer. . nu numai spirituală erau cunoscute. cu e7cep.ăranilor.@n -izan. intitulat %>e divertis atri0us&.ie universală.ie şi o pregătire necesară. dintre răz0oinic şi preot.ii diferite. Regele care nu asculta de -iserică era considerat un rege rău.inut Reforma. reuşise să o0.ii de domina. =iecare familie avea un lot de păm(nt numit Cu0ae sau CZfon.ia de 0ază a popula.+*"9. . :. @n ?ermania.ia de a fi capul ierar'iei feudale.ii imperiale. acest lucru nu a putut fi realizat datorită slă0iciunii imperiului dar. :uterea acestuia era e7ercitată prin faptul că coroana imperială. p.iei papei ale cărui preten. 4n rol important în dezvoltarea economică l-a avut efectul colonizării prin care noi suprafe.inuturile slave de dincolo de . ceea ce e7plică sla0ele progrese te'nice. >ar amestecul regelui în alegerile unor înal. . papii se încoronau devenind Mpontife7 re7& cu preten. :e l(ngă agricultură se mai practica viticultura. Ot.lunI din -urgundia franceză ale cărei idei mai importante erau interzicerea v(nzării func. pentru a ridica prestigiul moral şi intelectual al clericilor şi în consecin.ia din punct de vedere alimentar.ia =riziei unde fenomenul se înc'eie în secolul XIII.a şi în Italia.iilor te'nice. grădinăritul şi creşterea animalelor..iei ale cărei progrese se remarcă prin legarea suprafe. inova. -uc. în egală măsură şi opozi.e cultivate au fost e7ploatate în secolul XI-XIII. şi deci şi în ?ermania. /e dezvoltă oraşele şi începe procesul io0agizării . dar în condi.ie avantajoasă pentru viitorul şi unitatea statului.d.inute sunt departe de a satisface necesarul şi de aceea foametea era un fenomen o0işnuit nu numai pentru păr.ii deveneau unşii >omnului.ul ce începea să se dezvolte putea să salveze oarecum situa. iar ungerea era un sacrament. @n urma acestui act.urentul reformator din cadrul -isericii avea să pornească de la mănăstirea . gricultura răm(nea ocupa. )D#J. . @n secolul al XII-lea în primul tratat te'nic atri0uit călugărului german Teofil.ile germane. Ideea unui cler disciplinat şi cult i-a plăcut şi lui Cenric al III-lea 6)J+D-)J*$9 care a sus.elor cultivate şi mai pu. /e practica asolamentul trienal sau 0ienal dar rezultatele o0. ungerea ca împărat era înfăptuită la Roma.ilor.

iar seniorii Gei0eingen 6g'i0elinii9 formau gruparea proimperială.ă de papă pe care de altfel nu le ascundea mai ales o dată cu noul papă le7andru al II-lea.anossa ! unde se găsea papa în iarna )J## ! a stat trei zile cu picioarele goale îm0răcat în 'aine de penitent implor(nd iertarea.i şi dezlega pe supuşi de jurăm(ntul depus fa. şi putea detrona împăra.iva ani a capitulat cer(nd iertare. su0 prete7tul ocrotirii acestuia.i cum fusese multă vreme. @n timpul c(t.iona nesting'erită în ?ermania şi Italia mai ales prin papa ?rigore al VII-lea care a redactat un program de reformare a 0isericii numit %>ictatus papae& 6)J#"9 ! prin care revendica pentru el atotputernicia asupra autorită.(nd oamenii săi la conducerea lor.onflictul a continuat şi su0 domnia urmaşului său. . @ntors acasă în ?ermania. <raşele sprijineau pe papă iar =rederic a cerut verificarea drepturilor acestora. datorită unei răscoale a marilor feudali a fost nevoit să treacă lpii.e şi pentru Italia deoarece fiecare împărat. neput(nd fi judecat de nimeni.ii ecleziastice dar şi laice. dar păm(ntul cu care era înzestrată mănăstirea sau 0iserica era dat cu apro0area împăratului. *D . 0ia în ))AA prin concordatul de la GNrms s-a ajuns la un compromis prin care se recunoştea dreptul papei de a numi demnitarii 0isericii.iilor de suzeranitate ale împăratului fa. papa l-a e7comunicat iar Cenric. . :apa . :uterea imperială avea să cunoască perioada de apogeu în timpul împăratului =rederic I -ar0arossa 6))*A-))DJ9 ce avea să redesc'idă conflictul cu papalitatea. dar papa a fugit la /alerno unde a murit în )JE*.onflictul avea să reiz0ucnească datorită preten.u Cenric al V-lea avea să se stingă dinastia de =ranconia iar alegerea noului împărat va conduce la conflicte interne s(ngeroase şi îndelungate cu consecin. minor fiind. ?uelfii se sprijineau pe papă şi oraşele italiene dar c(ştigători vor fi g'i0elinii care impun o nouă dinastie F Coc'enstauffen 6))+#-)A*"9. pleca la papă să fie încoronat. Cenric al IV-lea. . :rilejul avea să fie oferit de refuzul oraşului 8ilano de a recunoaşte suzeranitatea împăratului.ie din partea papei. 8ilano a refuzat şi a fost asediat dar n-a putut rezista şi după c(. plec(nd la . drept răsplată l-a încoronat împărat. suveranul suveranilor. la care s-a adăugat o răscoală la Roma împotriva autorită.ă de seniorul lor. >rept răspuns în fe0ruarie )J#$. :apii urmau să fie aleşi de curia papală şi nu de împăra. iar papa drian al IV-lea. :apa era socotit seniorul tuturor.ugen al III-lea a fugit iar. umilindu-seK a patra zi papa l-a iertat ridic(ndu-i e7comunicarea. >ouă familii princiare s-au înfruntat F Gelfii 6guelfii9 erau adversarii politicii imperiale. om cult şi 0un politician s-a opus papei şi a organizat la GNrms o adunare a principilor şi episcopilor în care l-a acuzat că i-a încălcat autoritatea şi a refuzat să i se supună. Cenric al V-lea 6))J$-))A+9 şi a următorilor papi. împăratul a intrat în Italia în ))*" intr(nd în :avia unde se încoronează rege. trimi. pentru a putea fi recunoscut. Cenric a adunat oştile şi a plecat spre Italia. poi îşi continuă drumul către Roma înfr(ng(nd răscoala. .puternică opozi.onflictul avea să răm(nă însă desc'is. anar'ia internă a dus la slă0irea statuluiK :apalitatea ac.ii papale condusă de rnaldo de -rescia şi pentru proclamarea Repu0licii romane.

e'iei era şeful colegiului.a politică a principilor.ie proprie. ducele /a7oniei şi marcgraful de -randem0urg ! regele . =rederic a tre0uit să plece în cruciadă 6)AAE-)AAD9 dar la întoarcere cu greu a putut linişti o răscoală a principilor care au şi o0. germanii au fost opri.lve. 5-a reuşit să pună capăt anar'iei. . . recunosc(nd independen.ios şi crud a înă0uşit o răscoală împotriva tiraniei lui arz(ndu-i şi îngrop(ndu-i de vii pe participan.ă Cansa teutonică cu un număr de EJ de oraşe 6la jumătatea secolului al XIV-lea av(nd o importan. a îngenunc'iat şi a sărutat pantoful papei şi în -iserica /an 8arco din Vene.e'iei. puternicul papa Inocen.irea ?ermaniei.i la locul .ie a fost reprimată cre(ndu-se 8arele >ucat al ordinului teutonic. @mpăratul s-a recunoscut înfr(nt.iud. cest act avea să stea la 0aza organizării principatelor germane. comitele palatin de Rin. de a avea oraşe.ătre sf(rşitul secolului XIII s-a pus capăt anar'iei cauzate de stingerea dinastiei Co'enstaufen prin alegerea ca rege a lui Rudolf de Ca0s0urg 6)A#+-)AD)9 care a făcut din ustria o provincie a casei regale.ele şi în anul ))$# au format 3iga 3om0ardă care a reconstruit oraşul 8ilano şi după D ani de rezisten.4n tri0unal a cerut dăr(marea oraşului.a 6. :rincipii au luat 'otăr(rea ca rege să fie acela care are cele mai multe voturi ! majoritatea ! iar dacă avea unanimitatea voturilor era proclamat fără acordul papei.onflictul dintre împărat şi papă avea să continue şi în prima jumătate a secolului al XIIIlea. Tot în această perioadă începe 6)A+$9 cucerirea :rusiei a cărei popula. >in ))DE-)A)$. >rept consecin.i protagonişti cu aceleaşi roluri respectiv papa ?rigore al IX-lea şi împăratul =rederic al IV-lea.ia în ))## s-au împăcat.ele imperiale au suferit o grea înfr(ngere la 3egnano 6))#$9. :apa şi oraşele şi-au str(ns for. datorită faptului că regele era ales de marii principi anar'ia a reiz0ucnit la aceasta contri0uind şi papa.inut un act ! favorem principum ! de recunoaştere a privilegiilor lor precum dreptul de a 0ate monedă. Refuzul împăratului de a pleca în cruciadă i-a dat prilejul papei de a-l pedepsi prin e7comunicare. Cenric al VI-lea 6))DJ-))DD9. am0i.i monar'ii ar tre0ui să fie vasalii săi.el din urmă a încercat ocuparea întregii Italii dar oraşele din nord s-au opus av(nd şi sprijinul papei. @mpăratul avea să fie ales de şapte principi electori ! trei clerici.e'iei. @n )+"# a fost ales rege . acum cu al. prin -ula de ur din )+*$ a recunoscut împăr.ă economică deose0ită9. 3a jumătatea secolului XIII prin unirea mai multor 'anse a luat fiin. @naintarea germanilor către est avea să producă grave pro0leme regatului :oloniei pentru multe veacuri. . $J . BNln şi Trier şi patru laici ! regele . dimpotrivă.i. în timp ce ?ermania avea să cunoască o slă0ire a autorită.ă for.ă. iar în ))E+ prin pacea de la . adevărata capitală a statului. :apa dicta şi în ?ermania consider(nd papalitatea drept puterea supremă în lume şi to. ar'iepiscopul de 8ainz. >upă moartea lui. a făcut din :raga %oraşul de aur&.onstan. @ncerc(nd să pătrundă spre Rusia.arol al IV-lea de 3u7em0urg care fiind şi rege al . jurisdic.ii centrale.ia9 =rederic a recunoscut autonomia oraşelor lom0arde.iu al III-lea avea să întărească autoritatea -isericii.

entrală lu(ndu-şi numele de la grani. apar. Rămureanu.ele imperiului erau imprecise şi de aici conflicte aproape continuu.a în lim0a mag'iară a unor termeni religioşi precum %crăciun&. ?ăsind un loc prielnic pentru animale şi teren 0un pentru agricultură.i întro 0ătălie decisivă la )J august D** la 3ec'feld de armata germană condusă de regele <tto cel 8are.ionărească. totuşi acum apare vestita Canse din ?ermania ca model de apărare în frunte cu 3Z0eR. -remen. . Incursiunile mag'iare au vizat -izan.a comercială a ?ermaniei şi a 8ării 5ordului ! jumătatea secolului XVc(nd se ridică negustorii englezi. dar şi mărturia din . au părăsit via. vea să domine via. %sf(nt& preluate de la auto'toni dar şi prin e7isten. :entru a avea linişte în partea răsăriteană a statului german. informa.a unor practici de cult specifice -isericii <rientale. ?rani.ul.i în contradic. /e urmărea transformarea mag'iarilor dintr-un duşman de temut într-un eventual aliat în lupta contra păg(nilor. aşez(ndu-se în :anonia.orvin. <0iceiurile vec'i tri0ale au fost părăsite cu greu şi avem în vedere aspectul răz0oinic al statului constituit în secolul X.ată.ă mag'iarii îşi îndreaptă şi mai mult privirile către Transilvania. $) .ronica pictată de la Viena dat(nd din secolul al XIV-lea 6I. stfel.@mpăratul nu avea venituri fi7e. reuşind cu ajutorul 0isericii să întărească puterea centrală şi să restr(ngă pe cea a şefilor de tri0uri.ele .ilor unguri căsători. Italia dar mai ales ?ermania unde distrugerile provocate erau foarte mari.ie cu preceptele -isericii catolice.ia de neam şi cre(ndu-şi o aristocra.ie func. s-a luat ini. @n 6)"))-)"+E9 împărat va ajunge /igismund de 3u7em0urg după care tronul va reveni 'a0s0urgilor care au avut coroana p(nă în secolul XIX. @ncercări mai făcuseră şi misionarii 0izantini dar fără un succes nota0il. organiz(ndu-se comitatele. nici armată.ătre sf(rşitul secolului XV în lupta pentru stăp(nirea ?ermaniei s-a amestecat şi 8atei .uropei. utoritatea tri0ală a fost desfiin. /e interzicea crearea de uniuni de oraşe care s-ar fi putut opune atotputerniciei marilor feudali. conducătorul acestora ! ?eza 6D#A-DD#9a trecut la creştinism.a nomadă.ie numeroasă de religie creştină fapt dovedit de e7isten. dar unitatea ei nu s-a făcut dec(t în secolul XIX.ie reieşită din discu. şa a fost cazul preo. Otefan a urmat pilda tatălui şi la )* august )JJJ papa /ilvestru al II-lea l-a încoronat rege.iile prilejuite de /inodul de la /z\0acs 6)JDA9. întărindu-se structura administrativă a statului. Cam0urg şi cu importante sarcini comerciale. Istoria bisericească universală. 3a începutul veacului următor au zdro0it 4niunea moravă şi au cucerit /lovacia. 4ngaria în secolele X-XVI <riginea ungurilor este astăzi în mare 0ine cunoscută. >e data aceasta 0iserica germană a considerat că datoria ei să-i atragă la religia creştină pe mag'iari şi va încerca s-o facă prin misionari. Vor fi înfr(n. >rept consecin. a cărei cucerire începuse încă din prima jumătate a secolului X.in(nd uniunilor de tri0uri fino-ugrice din sia . >e remarcat că aici ungurii au găsit o popula.iativa atragerii acestora la creştinism.iunea internă 0az(ndu-se pe aristocra. în ac.

ii regele a făcut noi concesii no0ilimii ce aveau voie să ridice cetă. :entru a sprijini dezvoltarea agriculturii. utoritatea de stat va fi şi mai mult afectată de năvălirea în )A") a tătarilor. . constat(ndu-se unele ameliorări în dezvoltarea oraşelor.ii regale. 3a începutul secolului XIII.ile /i0iului. Instit. )DE#.ă.elor statului în această zonă. . -uc.ii păg(ne fiind frecvente mai ales în prima jumătate a secolului XI.umirea unei importante păr.avalerii teutoni au fost c'ema.iile cu puterea centrală sau popula. 3a începutul secolului XIV.ară. se va stinge dinastia arpadiană ce va fi urmată de o perioadă de anar'ie politică. 4ngaria cunoaşte o perioadă de puternice frăm(ntări politice datorată anar'iei feudale.i în Transilvania ! saşii în păr. iar reac.iuni regale în politica e7ternă au provocat nemul.i în această perioadă. >upă retragerea tătarilor situa.i ce vor primi spre administrare în favoarea ordinului lor. "E"9.ile apusene ale . /unt men. p. numeroase răscoale ale popula.i preciz(ndu-se şi e7isten. care din anul )+#J va fi şi $A .ină su0 ascultare prin aducerea în . ceştia vor reuşi să smulgă regelui ndrei al II-lea în anul )AAA un act numit -ula de aur.a unui număr mare de oraşe înconjurate de ziduri de apărare ceea ce arată at(t progresul economic.arpa. @n )A"# n-au reuşit să asigure securitatea grani. eveniment relatat de călugărul Rogerio..iilor feudale.avalerii ioani.uropei care au 0eneficiat de privilegii în rela.ia auto'tonă.a unei stratificări sociale. >in secolul al XII-lea documentele amintesc e7isten.el mai important reprezentant al casei angevine a fost 3udovic cel 8are ! 6)+"A-)+EA9. nesupunerii de care dădeau dovadă marii no0ili. în )+J). domnitorul 1ării Rom(neşti în urma căreia este îndepărtată suzeranitatea mag'iară.iuni politice rom(neşti la sud de .i a no0ilimii auto'tone pe care regele încearcă să o . dar şi o puternică stratificare socială.arol Ro0ert de njou 6)+JE-)+"A9. @n acest secol s-a continuat e7pansiunea către Transilvania şi către 8area driatică concomitent cu consolidarea rela. regii 4ngariei au permis aşezarea unor colonişti din păr.ionate acum 6)A"#9 mai multe forma.sztergom 6/trigonium9 şi zece episcopii. -i0lic şi de misiune al -isericii <rtodo7e rom(ne.armen misera0ile& 6c(ntec de jale9. .ed. @n aceste condi. prin care se fi7au drepturile şi privilegiile no0ilimii.ste adevărat că unele ac. Trecerea la creştinismul catolic s-a făcut prin for. @ncercarea regelui -ela al IV-lea 6)A+*-)A#J9 de a-i opri se va solda cu o mare înfr(ngere pe r(ul /ajo.ia economică se îm0unătă. . >e acum no0ilimea va avea dreptul să se opună autorită. -anatul de /everin. dar şi a coroanei mag'iare. :lecarea regelui ndrei al II-lea în cruciadă în )A)# a favorizat starea de anar'ie pe care o va găsi la întoarcere în . în al său %. >e numele acestuia este legată cunoscuta 0ătălie de la :osada din D-)A decem0rie )++J cu -asara0.iei legate de vec'ile tradi. stăvilită prin venirea la tron a regelui . secuii în partea de est a aceleiaşi provincii rom(neşti.ii centrale. ceştia au fost aşeza.i şi să ai0ă oşti proprii. drept de care se va folosi de multe ori de-a lungul istoriei medievale.ia no0ilimii mag'iare va viza tocmai îndepărtarea lor din regat.ară a unor no0ili germani ce au primit importante privilegii din partea cur. celaşi rege Otefan a organizat o ar'iepiscopie la .eşte.

Rela.e'ia în secolele XI-XV /ituată într-o regiune cu multe posi0ilită.ie la $+ . 3upta creştinilor contra turcilor va continua atunci c(nd comanda trupelor va fi de.i de turci. :rogramul economic era sus. Va urma în )*A$ înfruntarea dintre armatele mag'iare şi turceşti de la 8o'a]s ce va pune capăt statutului de mare putere al 4ngariei. 5umeroşi colonişti veni. mai ales a argintului.iile lui cu Otefan cel 8are al 8oldovei vor fi influen.i mai ales din Imperiul german aveau să-şi aducă o importantă contri0u. >eşi la Varna ! )""". @n fa. capacitatea de rezisten. )"*$ su0 conducerea aceluiaşi voievod rom(n.inută de Iancu de Cunedoara. 3ungile domnii ale acestora au favorizat dezvoltarea economică şi sta0ilitatea politică. organizat campanii în Italia pentru a recuceri regatul de 5eapole dar fără succes.e dezastruoase asupra stării economice şi sociale.ării ce va duce la confruntarea de la -aia din )* decem0rie )+$#. partea din nord-vest va fi luată de Ca0s0urgi iar Transilvania.rege al :oloniei. 8aramureşul şi o parte a -anatului va fi su0 suzeranitate turcească.a pericolului otoman acestea se vor ameliora mai ales după vara anului )"#*. Regele 3udovic al II-lea va pieri pe c(mpul de luptă. ca şi comer. >in )*") o parte a regatului va fi transformată în paşal(c turcesc ce cuprindea centrul şi sud-estul 4ngariei. pe oraşe a căror putere era în creştere şi c'iar pe . dar e7tinderea teritorială va aduce 4ngaria în contact direct cu turcii otomani care erau în acea vreme în :eninsula -alcanică.ate de preten. fapt dovedit de răz0unătoarea victorie de la -elgrad din vara anului. 4ngaria va cunoaşte o perioadă de anar'ie şi datorită amestecului :oloniei interesată de a-şi impune controlul asupra acestui spa.ara va fi cuprinsă timp de )* ani de o criză politică cu consecin. 8eşteşugurile. .ei statului mag'iar.i pentru dezvoltare economică. Butuna. =iul acestuia. .ste ane7at în )+$* şi 1aratul de Vidin. 3a moartea lui. au pus în valoare aceste resurse minerale contri0uind la apari. Vladislav al II-lea. Cora.e cu domnitorii 1ării Rom(neşti şi 8oldovei interesa. -rno.ia şi dezvoltarea unor oraşe precum :raga.rişana.e'ia avea numeroase oraşe şi t(rguri. /-a sprijinit mai ales pe no0ilimea mică şi mijlocie.ul. iar .i şi ei în acelaşi sens. . Bosovopolje ! )""E creştinii vor fi înfr(n.iile 4ngariei de suzeranitate asupra 8oldovei cu greu acceptate de domnul .ă antiotomană creşte. @n timpul lui /igismund de 3u7em0urg ! )+E"-)"+# ! regatul mag'iar se va afla la originea a numeroase cruciade antiotomane precum cea de la 5icopole ! )+D$ ! şi /er0ia )"AE.iu. din familia 2agellonilor n-a putut stăvili decăderea regatului astfel că ofensiva turcească din )*A) va avea succes prin cucerirea -elgradului.orvin ce va ajunge rege al 4ngariei ! )"*E-)"DJ ! va reuşi să întărească puterea centrală şi să oprească înaintarea turcească printr-un sistem de alian.inut de e7ploatarea minieră. 8atei .ărănimea li0eră. . stfel sultanul /oliman 8agnificul va pune capăt pentru multe secole e7isten.

ină înt(ietatea în conducerea oraşelor sau la curte. .raina şi .e'iei fiind luat de dinastia germană de 3u7em0urg al cărei prim important reprezentat a fost .ională ! mişcarea 'usită al cărei conducător era profesorul de la 4niversitatea din :raga. @ntruc(t 0iserica catolică era controlată de germani a luat naştere o puternică mişcare socială na. .ultura s-a germanizat şi ea.in în ?ermania şi mai mult în .iei ce'e.in(nd un pretendent sau altul. /tiria. . el cerea ca 0iserica ce avea un ritual şi un lu7 inutil să fie deposedată de proprietă.ii interveneau foarte des sus.ionale a ce'ilor împotriva marilor 0ogătaşi germani. Influen. a averilor acesteia r(vnite şi de no0ilimea laică.a tre0uia să fie simplă iar sluj0a în lim0a na. apoi pierz(ndu-le în urma înfr(ngerii de la >ZrnRrut 6)A#E9. ceasta a fost influen. cum regele .inerea luptei na.e'ia cel mai important stat din Imperiu. dar ideile sale au avut ca izvor dorin.iei auto'tone se datora şi faptului că germanii pătrunseseră în r(ndul clerului superior. .a spirituală creştină din .a de dreptate şi li0ertate socială şi na. aveau să ajungă să de.e'iei era primul dintre principii electori. @n predicile sale mai cerea şi eliminarea practicii $" . @n )+J$ dinastia :^emIsl se stinge.(nd acest amestec se diminua. @n secolul al XIV-lea se dezvoltă 0urg'ezia ce'ă.i a popula. .i mai ales cele funciare. a influen. >e altfel ordinele călugăreşti ale ospitalierilor şi templierilor cu mem0rii de neam germanic controlau via.a imperiului.arol al IVlea ce va ajunge din )+"# şi împărat al ?ermaniei ceea ce a făcut din .a germană continuă să crească astfel înc(t germanii formau pătura superioară asupra popula. .rau vizate mai ales marile latifundii de.iei locale supuse. 5emul.ia orăşenească şi mica no0ilime.e'ia pun(nd 0azele primei universită.inute de 0iserica catolică.e de păm(nt.orintia intr(nd în conflict cu împăratul Rudolf de Ca0s0urg.iei auto'tone ce va genera numeroase conflicte. statul ce' putea să ducă o politică de relativă independen.el mai important rege a fost în secolul al XIII-lea :^emIsl <toRar al IIlea 6)A#+-)A#E9 care a reuşit să e7tindă grani.ională a popula.progresul social-economic al regiunii. . >upă distrugerea statului morav în anul DJ$ de către unguri.ele statului ce' prin alipirea unor teritorii din ustria. Oi 0ogatele e7ploatări miniere au căzut în m(na germanilor. stfel. păstr(ndu-şi însă o anumită individualitate politică. >in cauza luptelor pentru tron împăra. 2an Cus 6)+$E-)")*9. care s-au aşezat.arol al IV-lea a stat pu.ă sprijinindu-se mai ales pe popula.at şi de ideile reformatoare ale englezului 2o'n GIcliffe. în 0iserică.i de la :raga în )+"E.u timpul aceşti colonişti. .e'ia. în secolul al X-lea se dezvolta un stat ce' cu centrul în -oemia su0 dinastia :^emIsl. iar această clasă socială ! mai activă ! a determinat între. @n anul )JE$ cneazul Vratislav va primi titlul de rege din partea împăratului =rederic I -ar0arossa titlul de rege cu caracter ereditar. precum şi în mănăstiri.umirea acestei păr. întărind astfel influen.ională. /u0 raport politic acest fapt s-ar prezenta ca o creştere a puterii.ei germane în dauna interesul popula. tronul . ca şi mari suprafe.

ii imorale a clericilor.ări.iei ce'e iar mişcarea ce-i poartă numele a început în )")D-)"+".elor pentru iertarea păcatelor. tradus -i0lia.iilor 0isericeşti de către laici şi se ăronun.inea importante 0ogă. activitate favorizată de grija statului pentru $* . iar pe de altă parte mişcarea radicală ce urmărea înlăturarea r(nduielilor feudale. 4n conciliu al 0isericii catolice întrunit la .e în )"+#. fost o simplă mişcare de eli0erare na.ele de.a peste tot în .ii.ii feudale.inute de 0iserică ce de.eleniri. cest conciliu convocat pentru o cu totul altă misiune l-a judecat şi condamnat la moarte prin ardere pe rug ca eretic în iulie )")*. <raşele încep să se dezvolte devenind în secolul al XIII-lea centre economice importante precum :oznan. >omeniul feudal a continuat să se mărească în dauna suprafe. @mpăratul /igismund de 3u7em0urg apărător al ordinii e7istente avea să-l trimită şi pe Iancu de Cunedoara pentru a participa la pacificarea . 8oartea lui 2an Cus a însemnat semnalul revoltei popula. /-a ridicat şi în apărarea drepturilor . :rintre conducătorii radicali ! ta0ori.i ! s-a impus un mic no0il.iunile de defrişări şi des.ii au fost învinşi în )"+" la 3ipanI iar ultimele rezisten. /-a încercat atragerea modera. 3a ea au participat aproape toate componentele sociale na.(ndu-li-se unele avantaje.a împotriva vie.ilor nu mai pu.ilor F pe de-o parte modera.e întinse au fost redate acestui sector economic prin ac.i ai no0ilimii ce'e şi patriciatul orăşenesc.ii. /uprafe. :apalitatea a organizat împotriva 'usi. >iferi.ărănimii apăsată de nenumărate ta7e şi o0liga. 8işcarea a suferit însă din cauza dez0inării e7istente în s(nul răscula. . stat şi 0iserică ce grevau asupra nivelului lor de via.ii din care făceau parte reprezentan.lve. Ta0ori.ii.in de cinci cruciade dar au fost înfr(nte.e'iei p(nă în )*A$ K tronul şi . pun(nd 0azele lim0ii literare ce'e.ionale.ă. ceştia trăiau în o0şti săteşti. 4nele produse erau comercializate în alte . :olonia în secolele XI-XV @n prima jumătate a secolului al XI-lea şi în secolele următoare pe teritoriul polonez continuă să se dezvolte economia a cărei ramură principală răm(nea agricultura.v(nzării indulgen.(ndu-i-se că nu i se va înt(mpla nimic. /e practică asolamentul 0ienal ca în cea mai mare parte a . ac.elor de.ărani.a 6.uropa acelor vremuri se sta0ilesc sarcinile .onstan. .inute de .i promi.racovia ce atrăgeau importante cantită.iune ce a avut succes promi.ăranilor io0agi fa.e'iei. Ian _i`Ra împotriva căruia armatele imperiale au tre0uit să întreprindă numeroase e7pedi. cumpărarea şi ocuparea func.resc considera0il suprafe. . Groclav.ională a poporului ce' de su0 e7ploatarea germană şi a 0isericii catolice.uropei.ă de stăp(nul feudal.e'ia aveau să revină 'a0s0urgilor. nu numai a a0uzurilor germanilor şi a 0isericii catolice.ia9 l-a c'emat pe 2an Cus pentru a se dezvinovă.i de produse agricole necesare pie.ilor. 4n an mai t(rziu a fost ars şi elevul său 2eronim de :raga. 4nele din ideile 'usite le vom regăsi printre ideile reformatoare ale lui 8artin 3ut'er.i regi se vor succeda pe tronul .

c. 4ngaria sau 1ările Rom(ne.ul devenind o activitate ocazională.el care avea să aducă liniştea în statul polonez avea să fie regele . mai ales încep(nd cu secolul al XIII-lea.ine independen.area statului polonez din a doua jumătate a secolului XII se men.racovia proclam(ndu-se rege în )AD*. <raşele mari legate mai ales de comer. @n plan politic :olonia a cunoscut momente de declin a puterii regale.ste ultimul rege din dinastia :iaştilor.ărmul 8ării -altice. dat o legisla.i să se supună voin. 6)J*E-)J#D9. =ormal în fruntea statului se afla dinastia :iaştilor dar în realitate fiecare mare feudal era independent şi se numeau pani în timp ce mica no0ilime forma şlea'ta sau cavalerii. colonişti germani în partea de apus a :oloniei.ine şi în prima parte a secolului XIII-lea favoriz(nd pătrunderea ordinului cavalerilor teutoni care cuceresc :rusia pe .i ale :oloniei ! 8are şi 8ică mai păstrau o anumită autonomie dar puterea centrală era de.ă mul. .i şi au introdus în sistemul de administra.ărani au fugit din .entrul politic se găsea la . .între. Teritoriul polonez suferă distrugeri cumplite prin invazia tătarilor în )A")-)A"A dar şi în )A*D şi )AE#. datorită ac. @n partea de nord era :olonia 8are condusă de cneazul :^emIsl al II-lea care a alipit .iunea a fost continuată de către VladislaQ 3oRieteR cel /curt din dinastia :iaştilor care în )+)" a reuşit să unifice :olonia 8are cu :olonia 8ică.ă de Imperiul german n-au putut avea rezultate de lungă durată.ilor regelui. =ăr(mi. distruse de repetatele răz0oaie. mul.ii Imperiului german. 5egustorii polonezi sunt înt(lni. <raşele încep să prospere. de la 8area -altică la 8area 5eagră.iunii Imperiului german în prima jumătate a secolului X. . nu au participat la acest proces.ei regale. şi s-a încoronat rege al :oloniei din )+AJ.ul de tranzit.a fa.i în ?ermania.ii drumurilor de nego.e de muncă au fost aduşi. . -oleslav al II-lea cel @ndrăzne.racovia iar puterea locală apar.racovia o universitate ce va ajunge vestită în toată . a statului.ie %dreptul comunal de 8agde0urg& rezerv(ndu-şi privilegii importante.ară iar pentru a completa necesitatea de 0ra.i dintre ei au ajuns negustori 0oga.uropa. iar securitatea în interior era asigurată de armata regelui formată din cavaleri ! şlea'tici.ărănimea. cu un important sector rom(nesc. iar în )+$" a înfiin.i .azimir cel 8are 6)+++-)+#J9cu o îndelungată domnie. comer.el două păr. $$ . dar tendin.ine şi apoi de a men.inută de rege. în acord cu papa ?rigore al VII-lea a refuzat recunoaşterea suzeranită.irea statului între fii acestuia. . 8arii feudali au fost sili.ie generală.at la .inea reprezentan.a urmare a stării de nesiguran. /ta0ilindu-se şi în oraşe.ele centrifuge ale marilor feudali avea să ducă la slă0irea şi apoi împăr.a urmare a dezagregării statului a scăzut activitatea oraşelor.forturile lui -oleslav al III-lea cel Viteaz 6))JA-))+E9 de a o0. ca şi .inerea şi asigurarea securită. . .ătre sf(rşitul secolului al XIII-lea începe procesul de unificare a statului de care erau interesate no0ilimea mică şi mijlocie şi clerul. c(nd a fost adusă la conducere familia :iast. .

4rmaşul său Vladislav al III-lea 6)"+"-)"""9 va ajunge şi rege al 4ngariei din )""J sus. >upă o perioadă de frăm(ntări interne tronul va fi ocupat de .etatea l0ă de la 8area 5eagră iar mărfuri orientale erau aduse pe aceeaşi cale. @n timpul domniei lui rolul şlea'tei va creşte în dauna puterii centraleK s-a format un organ reprezentativ cu putere legislativă ! /eimul general alcătuit din rege. /molensR. -unele rela. 4na din fiicele acestuia CedQiga sau 2adQiga va fi o0ligată să se căsătorească cu cneazul 3ituaniei Gladislav 2agiello care va fi şi rege al :oloniei su0 numele de Vladislav al II-lea 6)+E$-)"+"9. poi iz0ucnesc răscoale feudale şi în cnezatul Bievului al cărui scaun cnezial este disputat de $# .ină unitatea statului astfel înc(t s-a destrămat constituindu-se mai multe state independente.ile de independen. /enat şi reprezentan.ină su0 control 8oldova sau c'iar să o ocupe dacă ar fi fost nevoie cum se stipula în tratatul de la 3u0lau din )")) 4ngaria. pe l(ngă aspectele legate de via.uropeiK a avut rela.ste o caracteristică tipic societă. . t(t el.azimir al IV-lea 6)""#-)"DA9. Rusia între secolele XII-XV /ecolul al XII-lea găseşte lumea rusă în plin proces de dezintegrare politică. <raşele ajung la mare înflorire mai ales 5ovgorod. 8arele cneaz de la Biev nu a reuşit să men. c(t şi urmaşii săi.ă sunt sus. >omnia îndelungată i-a permis întărirea statului şi o politică ce a făcut din regat unul din puternicele state ale .ii şlea'tei din provincii. cu o armată gata să apere interesele locale.>in )+#J rege al :oloniei va fi 3udovic cel 8are al 4ngariei realiz(nduse p(nă în )+EA o uniune polono-mag'iară dar pentru scurtă vreme.ă în defavoarea puterii centrale.auzele tre0uie căutate în imposi0ilitatea centrului fostului cnezat al Bievului şi 5ovgorodului de a-şi impune autoritatea asupra feudalilor locali asupra oraşelor şi t(rgurilor ruseşti. legate fiind şi de comer.ii feudale.ului mai ales în regiunea de apus a zonei locuite de ruşi. tendin.inut fiind şi de Iancu de Cunedoara dar va sf(rşi jalnic în 0ătălia de la Varna din toamna anului )""". Veleită. 8ai t(rziu în )*J* /eimul de la Rodon a apro0at o nouă constitu. /e dezvoltă meşteşugurile ce stau în str(nsă legătură cu dezvoltarea comer. dar şi cu 8ircea cel -ătr(n.ele de autonomie şi independen. au încercat să .ie care prevedea că orice lege tre0uia apro0ată şi de /enat şi de reprezentan.i a reuşit o mare victorie împotriva teutonilor la ?rZnQald la )* iulie )")J la care au participat şi oşteni moldoveni ca şi la 8arien0urg în )"AA. şi de faptul că aceste oraşe îşi crează un aparat de stat propriu. . sigur(ndu-şi alia.ul de tranzit de la 8area 5eagră la 8area -altică.ii în general 0une cu domnitorii 8oldovei :etru 8uşat şi le7andru cel -un.inute.ii cu le7andru cel -un a impulsionat activitatea comercială pentru că o parte a mărfurilor tranzitau 8oldova în drumul lor spre . /e dezvoltă economia iar ca efect oraşele poloneze cunosc un progres deose0it.a economică.ii şlea'tei pentru a intra în vigoare. >intre acestea 3iovul devine un centru comercial important şi punct de tranzit al mărfurilor de la 0azinul 8ării -altice spre 8area 5eagră.

. >rept consecin. 8oscova. însă.iile în care dinspre răsărit tătarii reuşiseră să o0.oloniştii germani erau înso. am0ele legate de comer. dar şi cu rivalul său oraşul Biev. conduşi de -atu'an.umi. de suedezi şi de danezi care. @n secolul al XII-lea puterea cneazului a fost îngrădită foarte mult. @ncercarea de a reface unitatea vec'iului stat rusesc o va face cneazul Vladimir Iuri >olgoruRi 6))*#-))#"9 care va viza ocuparea Bievului sprijinindu-se şi pe 0oierimea mică şi mijlocie. . 4ngaria şi 3ituania la mijlocul secolului XIV. a căror suprema. Victoria n-a fost suficientă pentru a îndepărta pericolul deoarece germanii au continuat înaintarea şi o nouă 0ătălie ce a avut loc pe g'ea. avut de înfruntat atacul tătarilor.iud la * aprilie )A"A c(ştigată de ruşi va opri înaintarea germană. 4rmaşul său Vladimir al III-lea 6))#$-)A)A9 a continuat această politică ajung(nd la grave conflicte cu 5ovgorodul ce se înc'eie cu victoria acestuia din urmă la 3ipi.it între 4ngaria şi :olonia la începutul veacului următor.ă la sf(rşitul secolului al XIIlea cnezatul Caliciului dar pentru scurtă vreme pentru că va fi împăr.iva ani o nouă ofensivă tătară cu efecte dezastruoase în păr. stat care cuprindea şi Rusia. pe orăşeni.ile răsăritene ale Rusiei. aceştia din urmă urmărind să răsp(ndească creştinismul printre popula.iei economice şi politice în zona 0altică în secolele XII-XIII a fost pătrunderea germană. :ătrunderea germanilor în teritoriile ruseşti se va face în condi. dar va fi ucis de marii 0oieri nemul. <raşele ruseşti au fost prădate pe r(nd F Reazan.i de politica pe care o ducea.inuturile 0altice. . 4n fenomen care avea să-şi pună amprenta asupra evolu. au atacat oraşele ruseşti 5ovgorod şi :sRov.a lacului . a mutat $E . ocuparea Rusiei de către tătari între )A+$-)A"A.ii cu tătarii ceea ce a oprit atacurile acestora dar. care reuşeşte să alipească şi regiunea Vladimir. urmat la c(. Totuşi cneazul le7andru Iaroslavici de 5ovgorod reuşeşte să-i oprească pe suedezi la )* iunie )A"J la vărsarea r(ului 2ora în 5eva. :rocesul de reunificare a Rusiei va avea ca punct de plecare cnezatul 8oscovei şi cnezatul Tvor.ie cneazul >aniil Romanovici ! ce reuşise să refacă autonomia cnezatului ! a fost nevoit să o recunoască. . ceste lupte aveau să uşureze.conducătorii locali.nezatul Caliciului a fost împăr.neazul 8oscovei Ivan Balita.iile păg(ne de la 8area -altică.it între :olonia.i de ordinul cavalerilor teutoni. mai ales. Bievul a fost pustiit în )A"J.ă de marele 'an mongol. Vladimir. ce era independent fa. după ce au cucerit . @n partea de sud-est a fostei Rusii a luat fiin. 5ovgorodul era un mare centru meşteşugăresc ce avea su0 stăp(nire un teritoriu întins în 0azinul lacului Ilmen şi al r(urilor Voc'ov şi 3ovat. .ul. avut str(nse legături comerciale cu -izan. u fost sprijini. a avut 0une rela.ină o mare victorie asupra oastei ruse coalizată cu una cumană la +) mai )AA+ pe r(ul BalRa.ele mai importante pro0leme privind activitatea comercială şi a celor de conducere a oraşului erau rezolvate în interesul marilor negustori şi ai feudalilor. iar refacerea economică şi politică s-a făcut cu greu în secolele XIV-XV şi pentru că tătarii au creat un puternic stat.i de negustori şi misionari.ul de tranzit.a.i.fectele cuceririi mongole au fost grave pentru Rusia.ă Bievul va mai fi capitală a statului doar nominal deoarece statul era de fapt dezmem0rat.

lupta va fi reluată de cneazul Ivan al IIIlea 6)"$A-)*J*9 care a alipit 5ovgorodul şi Tverul pentru controlul cărora s-au luat măsuri drastice prin strămutarea unei păr.sediul mitropoliei la 8oscova.ia tătarilor va fi cneazul >imitri Ivanovici supranumit >onsRoi 6)+*D-)+ED9. el av(nd la dispozi.el care va da un impuls deose0it luptei de eli0erare de su0 domina. >e men. $D . 'anul 'mat al Coardei de ur s-a retras după care Ivan al III-lea a încetat orice plată a tri0utului.ar. /-a aliat cu 'anul tătar 8engli ?'erei din . acesta se opune fă. c(ştig(nd la E septem0rie )+EJ pe . :rofit(nd de slă0irea Coardei de ur datorită luptei dintre marii feudali pentru tron. revenirea aceasta nu se va face în condi.ie o armată de slujitori 6dvorenii9. Rusia devine o putere demnă de luat în seamă de puterile vecine. .rimeea al cărui stat se desprinsese din Coarda de ur. @nrudindu-se cu fosta familie imperială 0izantină foloseşte titlul de .iile anterioare. @n )"EJ pe r(ul 4ral. >upă o perioadă relativ lungă.ii 0une cu Otefan cel 8are cu care s-a înrudit.(mpia BuliRovo o importantă victorie. >eşi tătarii vor reveni în )+EA impun(nd domina.i a 0oierimii în regiunile de margine. >upă )*JA statul Coarda de ur a încetat să mai e7iste.ionat că Ivan al III-lea a avut rela.iş. @n acest proces autoritatea cneazului a continuat să crească.ia asupra 8oscovei.

i să se refugieze la nordul >unării de unde se vor întoarce cu importante ajutoare vla'o-cumane.onstantinopolul.ei ce s-au revoltat au profitat şi de dezordinea şi revoltele din capitala Imperiului în legătură cu sc'im0area împăratului în toamna anului ))E* ce au adus la tron pe întemeietorul dinastiei ngelos prin Isac al II-lea 6))E*-))D*9.antacuzino avea să se înc'eie cu victoria răscula.(ndu-i lui Ioan san al II-lea să emită prima monedă de aur după modelul 0izantin. a 0izantinilor.ar de către papa Inocen.ie proprie. -ulgaria @n )J)E primul .uropei a fost de-a lungul secolelor XI-XV supusă unor presiuni din partea puterilor vecine. ce avea ca o0iectiv eli0erarea Ierusalimului.ia lor din )" aprilie )AJ* sold(ndu-se cu eşec.ă .iu al III-lea.ii -alcani i-a determinat pe cei doi fra.onstantinopolul în )AJ".iei şi teritoriului din motive economice. /u0 domnia lui Ioan san al II-lea statul-vla'o 0ulgar avea să fie transformat în %al doilea .ruciada a IV-a.ată de desele răz0oaie pentru tronul imperial. 4rmaşul său.ii grele în care trăiau.ar.ie 0izantină condusă de cezarul Ioan . -izantinii conduşi de #J . fost dus ca trofeu la T(rnovo şi înc'is. 0izantinii introduc(nd administra. a ajuns să ocupe . /itua. către sf(rşitul perioadei turcii otomani aveau să ocupe întreaga regiune 0alcanică de la sud de >unăre./tatele 0alcanice în secolele XI-XV ceastă regiune a .um crucia. dar şi al s(r0ilor.ia generală avea să fie influen. tătarilor.ină controlul asupra popula. .ii comerciale şi meşteşugăreşti mai ales în vestul peninsulei acolo unde oraşul şi cetatea Raguza 6>u0rovnic9 avea să cunoască o ascensiune deose0ită ca şi a oraşelor Hara 6Hadar9 şi /plit.inerea activită. Va interveni şi marele jupan s(r0 Otefan 5emania în favoarea ultimilor şi după doi ani se înc'eie pace recunosc(ndu-se noua situa.arat 0ulgar a fost distrus de împăratul 0izantin Vasile al II-lea 8acedoneanul. .aloianul 6))D#-)AJ#9 a fost recunoscut . năzuind să ocupe .i de origine vla'ă. Oi datorită unor condi. în anul ))E* doi fra.arat.ie politică. . >e remarcat că şi aici stăp(nirea 0izantină a favorizat dezvoltarea economică prin sus. . nul următor o e7pedi. 1aratul 0ulgar a ajuns cel mai important factor politic din -alcani.ii occidentali se considerau moştenitorii de drept ai stăp(nirii 0izantine au încercat să-i supună pe vla'o0ulgari. de atacurile dinspre nordul >unării ale cumanilor şi amestecul mag'iarilor.arat 0ulgar% prin preluarea tradi. :articiparea elementului vla' a fost decisivă pentru succesul răscoalei. împăratul -alduin fiind învins su0 zidurile drianopolului şi luat prizonier. . e7pedi.apitala este sta0ilită la T(rnovo iar san este încoronat .iilor primului .ie 0izantină la nord de 8un. politice sau religioase. mag'iarilor. :erioadele de insta0ilitate erau dese datorită faptului că fiecare din statele vecine dorea să de.ste o perioadă de mare av(nt economic permi.ilor. Ioni. poi. @n toamna anului ))E$ noua e7pedi. :etru şi san s-au răsculat în estul -ulgariei iar apoi i-au asociat şi pe 0ulgari.

ia locală cu legi de inspira.a fa.ină independen.ă cu 1ara Rom(nească şi cu -izan.ină unitatea statală a /er0iei ce va fi cucerită parte cu parte de către turciK cneazul 3azăr a fost luat prizonier şi apoi ucis. #) . o0. completat în )+*". >e altfel. =iul său.ine autonomia c(teva decenii. /uccesorii săi reuşesc să consolideze statul încuraj(nd dezvoltarea e7ploatărilor miniere de argint. numite regiuni s(r0eşti îşi vor men. fiind prins şi or0it.elor statului ce cuprindea teritoriul dintre >unăre şi Istmul .locotni. transform(ndu-se într-un oraş asediat.ar era 8i'ail Oişman care. >e acum. îm0in(nd tradi.împăratul grec din Tessalonic Teodor I ngelos >ucas sunt din nou înfr(n.ă.area definitivă a statului 0ulgar mai ales după ce va fi împăr.arate vor sf(rşi prin a fi cucerite de turci ! cel de la T(rnovo )+D+. cel de la Vidin )+D$.ul prin >ardanele.ine autocefalia 0isericii ortodo7e s(r0e din partea patriar'ului de la . cum şi soarta -izan. @n )+"D a ela0orat un cod de legi.i la .a în primăvara anului )A+J.area . deci cu doi . @n prima parte a secolului XIV . /e proclamă . m0ele .antacuzino. :rin secolul XII centrul politic devine localitatea Raşca.ii Caemus.ului pe mare şi uscat.iuni politice su0 autoritate 0izantină. -izantinii vor reocupa Tracia şi 8acedonia. Otefan >uşan moare la AJ decem0rie )+**. a comer. Oi 0ulgarii au suferit grave distrugeri datorită atacului tătarilor din )A"). -ătălia de la Vel0ujd şi alte răz0oaie c(ştigate i-au permis lărgirea grani.ul va primi o nouă lovitură la A martie )+*" prin ocuparea de către turci a portului ?alipoli prin care se putea cotrola comer.ele autonomiste ale marii 0oierimi vor duce la făr(mi.ar al s(r0ilor şi al grecilor năzuind să ocupe .aratului.ul. . -izan.ului este pecetluită. iar urmaşii lui nu vor reuşi să men. ceste evenimente vor da posi0ilitatea turcilor să înainteze în :eninsula -alcanică după )+*".onstantinopol. ocazie cu care 8acedonia şi Tracia trec în m(na învingătorului.onstantinopolul. tendin. de la 8area 5eagră la 8un.ie 0izantină.ul recunoaşte noua realitate teritorială şi implicit puterea statului s(r0.it în două. suferă o grea înfr(ngere în fa. Otefan 6))D$-)AAE9va fi încoronat de papa Conoriu al III-lea ca rege. într-un tratat s(r0o0izantin semnat de Otefan >uşan şi Ioan al VI-lea . -izan.ă de 0izantini şi să o consolideze. iar primul principe mai important a fost Otefan 5emania 6))$$-))D$9 care reuşeşte să o0. luptele pentru tron. pogeul statului s(r0 va fi atins în timpul lui Otefan >usan 6)++)-)+**9 c(nd va deveni principalul ar0itru al politicii în -alcani. în epoca modernă în )E#E c(nd va fi principat autonom şi apoi independent din anul )DJE. doua jumătate a aceluiaşi secol avea să aducă făr(mi.a pe r(ul 8ari.ari în plină concuren.orint. în alian. /er0ia ! XI-XIV :e teritoriul actual al /er0iei e7istau încă din secolul X mici forma. cositor şi cupru. /tatul 0ulgar se va reface t(rziu.onstantinopolul fiind înconjurat de turci. Haconicul.a armatelor s(r0eşti conduse de despotul s(r0 Otefan >uşan la Vel0ujd.

provizii şi de a transporta armatele cruciate. av(nd cauze. de fi7are a unor centre comerciale =iecare clasă socială participantă era motivată diferit. :elerinii ce veneau din <rient au răsp(ndit ştirile despre frumuse.ă. un spor demografic în vestul continentului care punea mari pro0leme alimentare +. stfel.iile de via.rucia. mai ales în =ran. ceştia trăiau în secolul XI în castele întunecoase ur(te şi în frig iar în <rient erau oraşe mari cu zeci de mii de locuitori. fugeau de secetă şi epidemii. cestea încălzeau imagina. marii feudali au găsit posi0ilitatea de a-şi consolida puterea politică şi economică prin ocuparea de noi teritorii. cu 0iserici foarte frumoase. păruse o suprapopula.a şi regalitatea a fost 0ucuroasă să scape de aceşti recalcitran. Răz0oiul a îm0răcat 'aina religioasă şi de aici o anumită încărcătura emo.onstantinopol trec(nd prin ?ermania şi 4ngaria. de cavaleri să nu ai0ă asigurate condi. .ruciada I pelul la cruciadă a fost lansat de papa 4r0an al II-lea la . /e #A . căutau să cucerească noi teritorii şi să slă0ească Imperiul 0izantin ce controla comer.i de turci.ărmul siei 8ici unde au fost masacra. /istemul primogeniturii făcea ca un mare număr de no0ili. să găsească li0ertatea mult visată.ională specifică.i îndem(ndu-i în altă parte pentru că eventual să nu se mai întoarcă niciodată. mai ales cele italiene.ia unora precum a cavalerilor dornici de aventură. >upă plecare. mai ales din punct de vedere spiritual.ie de cavaleri. .a de a eli0era locurile sfinte căzute în m(na ara0ilor şi apoi a turcilor selgiucizi A.. -iserica şi papalitatea erau într-un anume sens în fruntea cruciadelor. multiple. avut în desfăşurarea ei două etape F prima e7pedi. . 1ărănimea spera să scape de asuprirea feudală. cauze religioase ! dorin.iile acestei regiuni a lumii.i luptau în sluj0a . Rolul lor a fost de a aproviziona cu arme.ie a fost a săracilor condusă de :etre :ustnicul şi Galter cel /ărac. o încercare de colonizare a teritoriilor vizate.ea şi 0ogă.ul pe 8area 5eagră şi 8area 8editerană. în 4ngaria i-au atacat armatele regale pentru că jefuiau tot ce înt(lneau în cale.lermont în )JD*.ruciadele 4n răz0oi a iz0ucnit în secolul XI şi a durat p(nă t(rziu în evul mediu între lumea creştină pe de-o parte şi cea musulmană pe de altă parte.auzele ar fi F ). <raşele. @mpăratul 0izantin ia transportat rapid pe .ii au ajuns la . deşi to.rucii.

la care au participat un număr mare dintre cei 0oga.elegeri au e7istat între vec'ii crucia. < armată de )EJJJJ de oameni în total. /aladin.i.i. Italia. @mpăratul le-a luat jurăm(ntul de credin.i& de cei nou veni. iar armata în cea mai mare parte a fost destrămată. @mpăratul a murit însă înecat într-un r(u. ?ermania.0ănuia ce soartă vor avea pentru că le lipseau armele.ă şi promisiunea de a restitui -izan.iK urmaşii lor preferau să trăiască cu musulmanii dec(t să fie %proteja.giptului.rucia. de această dată 8anuel . <rganizarea acestora o cunoaştem din %aşezămintele Ierusalimului&. doua etapă.ului. a şi intrat în răz0oi cu acesta.ă mică şi pentru apărarea lor din loc în loc s-au construit castele.i au făcut un popas lung în /icilia. Turcii selgiucizi nu au renun.elept şi 0un militar a reluat ofensiva reuşind să cucerească în A ocom0rie ))E# Ierusalimul după 0ătălia de l(ngă lacul Ti0eriada.omnenul le-a pus la dispozi. :ăm(nturile au fost împăr.ele -izan.ie vase şi i-a trecut în sia 8ică. iar în primăvara anului )JD# s-au înt(lnit la .dessa. 5umai trei mii au scăpat întorc(ndu-se la .ă. 4ltimii doi. cest fapt a servit ca prete7t pentru cea de-a doua cruciadă. >ar cuceririle crucia.franceze iar spre sf(rşitul veacului şi ordinul teutonic ce era german.ste motivul organizării cruciadei a III-lea la care vor participa împăratul german =rederic I -ar0arosa. . :rimul.ei şi Ric'ard Inimă de 3eu al ngliei.onstantinopol. .elegerile dintre conducători a determinat oprirea #+ .ului provinciile pierdute datorită cuceririlor turceşti. a0ia intrat în grani. /ultanul .ilor se întindeau pe o suprafa.ii au fost ucişi. 3udovic al VII-lea şi împăratul german . iar ceilal. cruciada feudalilor. crucia. după cum ne relatează o cronică anonimă.onstantinopol. /-a creat regatul Ierusalimului în frunte cu fratele lui ?odefroI de -uillon.ei conduşi de -alduin au ajuns în sia 8ică şi au cucerit oraşul . ?ermanii au ajuns primii în sia 8ică înving(ndu-l pe sultanul de Iconium. :entru a înă0uşi eventualele răscoale s-au organizat ordine militaro-călugăreşti ! <rdinul ioani. proşti. o culegere de norme juridice ce priveau aspectele dreptului feudal.uropei. u măcelărit pe to. armatele ! de altfel destul de numeroase ! au fost risipite de turci şi conducătorii lor au ajuns simpli pelerini. u mers pe acelaşi drum ca şi primii şi în vara anului ))"E au ajuns la . 0ar0ari.a. 3a ea a luat parte regele =ran.ei.i au ajuns să eli0ereze Ierusalimul în )JDD pe care l-au jefuit cumplit. . reuşind în ))"$ să recucerească . început cu masacrarea cureilor în ?ermania d(ndu-i-se de la început un caracter s(ngeros.onstantinopol. dar şi proviziile.ite no0ililor şi se introducea sistemul feudal caracteristic <ccidentului . 5eîn.ii s-au adunat din =ran. >in nou împăratul 0izantin.omnena îi descrie în lucrarea % le7iada& prezent(ndu-i în culori nu prea măgulitoare ca fiind ignoran. =ilip al II-lea ugust al =ran. în. a0ia pleca.dessa pun(nd 0azele primului stat.onrad al III-lea în fruntea unor armate franceze şi germane. < mică parte din ea s-a înt(lnit în ))D) su0 zidurile Ierusalimului dar neîn.ilor şi al Templierilor . na .i musulmanii indiferent de se7 sau v(rstă.i.at la teritoriile pierdute şi au atacat continuu micile state ce au luat fiin.

să predice organizarea unei alte cruciade. teritoriile au fost recucerite de musulmani. ce au cucerit în )AJ" a doua oară oraşul form(ndu-se Imperiul 3atin de Răsărit.ei se întorsese demult acasă. a IV-a.onstantinopolul în )AJ+ pun(nd pe tron pe Isac II ngelos care nu i-a putut recompensa pe crucia. >oar .iu al III-lea. era vizat. Cenrico >andolo a determinat orientarea aten.giptului. Regele ngliei a fost . rmata se aduna greu pentru că entuziasmul nu mai era acelaşi. cest nou Mimperiu& a fost recucerit de greci în )A$) fără a mai avea vitalitatea de altă dată.ii latini. fost plănuită împotriva .iei Vene.iunii.i ani cu largul concurs al regelui francez. >ogele. u mai fost organizate alte patru cruciade dar cu rezultate la fel de sla0e în secolul XIII astfel că.iei. 5ereuşitele au determinat pe papa Inocen.iei către -izan. a căpătat alt sens.ipru va rezista p(nă în )*#) c(nd va fi cucerit de turcii otomani. dar datorită interven. >e altfel regele =ran. al cărui comer.inut prizonier mai mul. #" .ac. r(nd pe r(nd. u intervenit în luptele pentru tron cucerind .

a ştiutorilor de carte. cavalerii tre0uind să se ajute între ei.avalerul slujea pe aleasa inimii cum un vasal slujea un senior. Istoria culturii şi civilizaţiei.ie.esc centrele de cultură deoarece pe l(ngă mănăstiri oraşele îşi îndeplinesc din ce în ce mai 0ine rolul de centre culturale ce atrag oameni de cultură. 8ultă vreme s-a considerat că unui cavaler nu-i tre0uia prea multă cultură. . centrală şi nordică. specială de investire. u apărut no. sentimentul de milă şi considera.in ca lim0i de comunicare între mediile savante latina. Trecuse vremea de c(nd cavalerul trăia în castel. cum şedea la curtea seniorului.ă de se7ul frumos sim. @n acest sens se poate aprecia că fiecare societate. a stăvilirii anar'iei feudale.(ndu-se dator să-l ocrotească. 0ia prin secolul XIV-XV se cerea ca el să ştie să facă poezii.i cavalerii. nglia .ă de femeie.aracterizare generală < primă pro0lemă este legată de felul în care s-a analizat cultura medievală.e străine pe care diferite medii culturale le resimt datorită intensificării sc'im0urilor de idei ce au avut loc. p. crescut astfel considera0il numărul de şcoli.eea ce a impresionat şi re. în dezvoltarea ei are propria sa viziune %asupra omului.a de sud unde e7istă un puternic cult al =ecioarei. .i de faptul că aveau aceleaşi interese şi se considerau o clasă superioară. @n timpul cruciadelor cavalerii erau conştien.inerea titlului de cavaler era o ceremonie complicată.ii neav(nd nici o semnifica.ionale a operelor mai importante.iona pro0lemele& 6<vidiu >r(m0a. Oi statul sprijină în 0ună măsură ridicarea nivelului de cultură a unei clase politice orăşeneşti capa0ilă să sus.ia pentru această perioadă a fost literatura cavalerească în .ultura între secolele XI-XV .. ci orice femeie de rang înalt. >istrac.uropa apuseană. a regelui sau no0ililor. =ăcea vizite şi era vizitat. *9.inut aten. spectul religios nu se va sc'im0a. >acă înainte era 0rutal în comportament.ină efortul de centralizare.ii şi o0iceiuri o0ligatorii pentru to. ce a pornit din =ran. iar unele ac. 5u sunt de neglijat şi unele influen. institu. /e înmul. leasa inimii nu tre0uia să fie în mod necesar propria so. /e men. /pania şi ?ermania.iile #* . I s-a asigurat o largă răsp(ndire datorită faptului că era scrisă în lim0a vor0ită în =ran. greaca.ii K un mod al său de a pune şi de a solu. acum devine mult mai atent fa. /-a considerat de către umanişti că această perioadă ar fi lipsită total de realizări culturale.iuni. vol III.iuni temerare sunt întreprinse în numele ei. cultura răm(n(nd în 0ună parte tri0utară religiei. s-a format o pătură a intelectualilor. perspectiva istorică oferind astăzi mai multe variante dec(t au avut cei din epoca Renaşterii. /-a ajuns astfel la un adevărat cult al femeii.a la no0ilime. <0.ii.a. părere în genere infirmată astăzi. Va continua dezvoltarea culturii în str(nsă legătură cu progresul general al societă. slavona. @ncet se sc'im0ă şi atitudinea fa. deşi se fac eforturi pentru traducerea în lim0ile na. suficient fiind apartenen.ie. lumii şi vie.

/-au scris istorii ale unor oraşe precum Vene. povestindu-se doar elementele esen.el mai cele0ru a fost %. cestea aveau la 0ază c(ntece epice de tradi.inut mai multă vreme ca în orice parte a . /-a format o cultură orăşenească cu trăsături specifice ce ironiza desfr(narea clerului. .(ntecul 5i0elungilor& care-l prezenta pe eroul /igfried în luptă cu duşmanii.iale.ine au fost accidentele.ăm(ntul şi universită. >eşi acest lucru se realiza greu datorită e7isten. @n /candinavia a avut răsp(ndire epoca numită saga islandeză de la începutul secolului al XII-lea.ie orală.iale.ele scrise la curtea lui Otefan cel 8are sau în preajma acesteia. @nvă. ca lim0ă de cultură. ?ermania şi /pania. @n =ran.au. Regimul de via.ă al elevilor din şcoli şi mănăstiri era foarte aspru. iar în mediul german pe la )AJJ %.anal 6secolul XIII9 sau cronicile florentine din secolul XIV. deşi aici folosirea lim0ii latine s-a men.ionale. /igur. V(rsta la care începeau să meargă la şcoală era la # ani dar uneori şi mai devreme. @n /pania a fost foarte răsp(ndit poemul despre .uropei <ccidentale. Oi în 1ările Rom(ne au fost scrise cronici %.ă de suveranul său.iva ani de şcoală elementară urma şcoala specială unde se pregăteau tinerii pentru artele minore 6cititul în timpul sluj0ei sau c'iar #$ . >e asemenea franceza va fi folosită şi în Italia de /ud mai ales atunci c(nd teritoriul a fost ocupat de către .ile cavalerilor de către tru0aduri fiind acompania. Important este începutul afirmării scrisului în lim0ile na. .ele mai importante centre de cultură au devenit oraşele unde erau amplasate numeroase şcoli.favorite ale cavalerilor erau jocurile militare la care luptau cu arme neucigătoare.a lim0a provensală se va impune iar în secolul XIII va fi vor0ită şi la curtea regelui ngliei ca şi în oraşele engleze. nu pu. prostia şi lăcomia lor. este în declin.iei& de 8artino da . pedepsirea cu 0ătaia 6mai ales cu 0iciul9 era frecventă.ititul.i de 'arfe. stfel %Istoriile Vene.(ntecul lui Roland& ucis la Roncevau7 de muntenii 0asci şi e7primă credin.a. >esigur nu aveau acces dec(t cei care aveau venituri sta0ile şi su0stan.asa de njou. scrisul. mai ales -i0lia. >upă primii ani ai secolului XIV lim0a franceză. >upă c(.a vasalului fa.ile medievale . luat naştere o literatură ce preamărea faptele cavalerilor ce era at(t scrisă c(t şi vor0ită şi a avut o largă răsp(ndire în =ran. =aptele ce sunt povestite în aceste poeme s-au petrecut cu c(teva secole mai înainte. stfel în Italia se va impune dialectul toscan datorită geniului lui >ante lig'ieri.ă în epocă. a no0ilimii.'ronicon >u0nicense& 6secolul XV9 sau letopise. traduc(ndu-se lucrări ale anticilor dar şi 0isericeşti.ia şi =loren. :oemele epice şi lirice 6cele franceze se numeau %c'ansons de geste&9erau c(ntate la cur.a cu o mare audien.id. c(ntarea psalmilor şi aritmetica erau cele dint(i discipline care se învă. nglia.ei unor dialecte locale nu tre0uie neglijat aportul pe care unele opere l-au avut la formarea lim0ilor literare.

:raga.ăm(nt cel mai 0ine organizatera. :ecs. 6mijlocul secolului XII9. planta stejar9a ?enul sau specia ! cu alte cuvinte.ile din -ologna.a.i. iar în 0iserica catolică şi p(nă astăzi. Toma d[ Puino s-a inspirat din această filozofie constituind un sistem teologico-filozofic original şi cu multă influen. /alamanca. sau este constituită din fiin.i nominalişti. 3ucrarea lui cea mai importantă a fost Summa teologiae. /istemul de învă. @n secolul XIV au luat naştere universită.comentarea te7telor9. /e refuza o0serva. :adova. copişti. .ii -isericii şi unii învă.i de arte şi facultă. mai ales în oraşe ce le întreceau ca nivel de pregătire pe cele mănăstireşti sau episcopale. Otiin.am0ridge 6începutul secolului XIII9 8ontpelier. :e l(ngă acest învă.onsidera că unele învă. 4na din temele centrale ale filozofiei a fost pro0lema %universaliilor& care în esen. conceptul ! indică un o0iect.a.a şcolară caracteristică acestei perioade a fost scolastica care se preda în universită. decan. . /colastica a înflorit în secolul XIII prin activitatea lui l0ert cel 8are şi Toma d[ Puino.i groşi ca de ## . .7ista. de %animal&. cestea formau %comunitatea profesorilor şi studen.ăm(nt aflat su0 patronajul 0isericii.ilor&. totuşi. <7ford şi . . iar cei care sus.i antici. :rintre primele se numără 4niversită.ă în epocă. cu facultă.inută şi de ordinele călugăreşti ale dominicanilor şi franciscanilor9 care p(nă atunci în <ccident era cunoscută mai ales prin comentariile lui -oet'ius şi ale maurului I0n Roşd pe care apusenii l-au numit verroes 6secolul XII9. întruc(t ne sunt utili pentru o opera.ie de clasificarea >isputa universaliilor s-a prelungit timp de şase deceniiK cei pentru care însuşirile individuale sunt reale au fost numi. cel clerical. Viena.e.ia şi e7perien. Roger -acon 6secolul XIII9 s-a impus ca un adversar al autoritarismului dogmatic promovat de -iserică. o0iecte.ături ale religiei pot fi cunoscute pe cale ra.ia filozofiei în secolul XIII este reconsiderarea filosofiei aristotelice 6sus. . astfel înc(t un t(năr putea deveni avocat şi fără să ştie să scrie şi să citească. Instruc. rta cuprinde în această perioadă două etape ! arta romanică şi arta gotică.i. o fiin. Important pentru evolu.ea dint(i a durat apro7imativ patru secole şi are ca trăsături caracteristice 0olta rotundă şi semicirculară.i realişti. 5apoli.u timpul au luat fiin. Roma. -uda.ineau că realitatea este alcătuită din însuşiri au fost numi. părin. pere. specii şi concepte universale 6conceptul de %om&. sau însuşiri individuale 6omul :etru.ională iar altele prin revelare. şcoli superioare.. 8etoda scolastică se aplică în teologie unde domina ideea de autoritate în materie ! -i0lia.i pentru instruirea tinerilor.ă universită.racovia. de %plantă&9.ia se făcea mai ales pe cale orală. veau o formă de conducere asemănătoare cu cele de azi ! rector.i în . Valencia.ă. consiliu profesoral.i de cei 0oga.i superioare unde se predau cele şapte arte li0erale. o calitate ! concretea <ri poate că noi %izolăm& lucrurile şi %inventăm& termeni care denumesc aceste concepte. coloane grele. <rleans. etc. :aris 6)AJJ9.ăm(nt care pregătea cadre necesare 0isericii şi unul pur practic ce pregătea notari. numeroşi profesori erau angaja.ă se prezenta în felul următor F adevărata realitate este e7primată de %universalii& de genuri. pe l(ngă un învă. /e folosea metoda educativă trăg(ndu-se concluzii din premise date pornindu-se de la logica lui ristotel tradusă de filozofii mauri în secolul XII.uropa centrală.

ine de acest stil a fost ridicată în ))+J. >e remarcat că.ine şi înguste. 4n av(nt deose0it îl ia ar'itectura mai ales la 8oscova.l este condus de poetul roman Vergiliu.uropa .ie din lupta pentru li0ertate şi independen. precum 0ătălia de pe r(ul BalRa.iei divine şi de /f(ntul -ernand. :aris.ie ce . castele.iunii. ?oticul redescoperă natura şi lumea. >ante a desc'is drumul Renaşterii. u fost clădite numeroase 0iserici.ă de un personaj sau altul. . caută progresul fiind eli0erat de servitu. reprezentarea realistă. Iu0ita lui îl conduce prin :aradis.imi mari ! AJ-*J metri şi lungimea care uneori poate ajunge la )JJ de metri.ă de faptele lor. .adei clădirii de. =olosindu-se de cei antici.aron şi 3ucifer.e. ferestre pu.ă. >ante fiind creatorul lim0ii literare italiene. pe care-i admiră. fost #E . Reims. -eatrice. @n literatură.i în partea introductivă a Infernului. sim0olul ra. -isericile au înăl. panegirică.a este predominant ur0ană iar important este faptul că ar'itectul caută să depăşească mereu vec'iul. su0iectele sunt inspirate cu predilec. atacul lui -atu-'an asupra Reazanului sau distrugerea Bievului apoi victoria rusă de la BuliRovo. @n interior nava centrală este mult mai mare şi mai înaltă ca navele laterale. zvelte şi 0ogat ornamentate. cu ferestre mari prin care este lăsată să pătrundă lumina. . Transilvania9. @ncep(nd cu secolul al XIII-lea se va impune stilul 0aroc at(t în sculptură c(t şi în ar'itectură.ii proprii asupra operei.i F Infernul. :entru a defini stilul gotic multă vreme s-a e7agerat importan. Tre0uie adăugat la această inova. mai ales împotriva germanilor şi tătarilor.iei stilului 0aroc este greu de apreciat dar locul de origine se ştie că a fost =ran. >ante lig'ieri a scris un poem de o valoare literară e7cep. 4ngaria.a ogivei 6a cercului fr(nt9 ca element definitoriu. mănăstiri. iar personajele sunt prezentate într-o formă pompoasă. :olonia.i să mai facă păcate.iile dogmatismului. . I se permit idei personale.u aceste imagini se înc'eie poemul sim0oliz(nd triumful religiei. fa.omedie& este scrisă în lim0a italiană. sim0ol al gra.ultura rusă @n literatură. >in ?ermania stilul gotic se va răsp(ndi în . /culptura are mai ales un caracter religios cu rol ornamental. un loc în care cei ce ajung sunt feri.neas. format din trei păr. fundamental. -isericile sau alte clădiri construite în stil gotic sunt aerisite. >ata apari. Trecerile succesive prin cele trei locuri ale lumii de dincolo îi oferă prilejul de a lua atitudine fa. /f(ntul :avel.entrală şi <rientală 6-oemia. %>ivina . de iu0ita şi inspiratoarea poeziilor sale din tinere. concep.ii sunt aşeza. /e cultivă genul 'agiografic.fortărea.ie cu totul nou în care decorarea fa.ională numit Divina comedie.ine un loc mult mai important dec(t la stilul romanic aşa cum se poate vedea la catedralele din 3Ion. <amenii antic'ită.ă a poporului rus. /u0iectul este o călătorie imaginară a autorului în lumea de dincolo timp de şapte zile unde se înt(lneşte cu personaje cele0re precum .a unde prima construc.ie un tip de ornamenta. :urgatoriul şi :aradisul. devenind capitala statului avea nevoie de un cadru ar'itectonic adecvat. .

@n ar'itectura şi pictura murală se realizează opere de o valoare deose0ită su0 puternică influen. Tradi. :ăstrate p(nă astăzi ! Icoana /f(nta Treime şi icoana 8(ntuitorului. :ersonalită.ia locală şi inspir(ndu-se din planul şi structura monumentelor din Vladimir şi 5ovgorod.ă 0izantină. #D . ?rigore 1am0lac. /unt ridicate lăcaşe de cult precum 0iserica -oiana şi mănăstirile de la Raşca ! /tudenica. letopise.ă iar pentru a-i realiza planul Ivan al III-lea a c'emat ar'itec. anale. .i ale :eninsulei -alcanice.i din Italia care. /opoVani.iprian.ă se cunosc pu. >upă modelul acestuia au fost construite şi alte centre orăşeneşti.ostene. . un loc important îl ocupă 0iografiile suveranilor a lui Otefan 5emania.ultura popoarelor 0alcanice @n cultura scrisă.ii interesante asupra istoriei poporului rom(n.onstantin .Ri şi ei ne oferă informa.ia îi atri0uie numeroase fresce. au construit Bremlinul. Otefan >uşan scrise de regulă de călugări.ine lucruri. @n pictură se va impune ndrei Ru0liov despre a cărui via. respect(nd tradi.e în -ulgaria şi în alte păr.transformată într-o fortărea. /crierile religioase au fost promovate de şcoli din T(rnovo şi Vidin. icoane.i ale culturii ce şi-au desfăşurat activitatea în această zonă au fost mitropolitul . 8ilebeva. u mai apărut genealogii.

cel mai important rege fiind 8u'amad ?'ori.ile cur. /-a men.ii ce au venit în această regiune precum grecii sau par.ină unitatea statului în secolul XIV dar după stingerea ei în )")+ sultanatul la >el'i s-a destrămat în secolele următoare. /tatul VijaIanagar a fost înfiin. 6 la-ud-din B'olji9 a făcut şi alte cuceriri. ctivitatea meşteşugărească era at(t de legată de necesită.ii.ii princiare sau no0iliare înc(t de multe ori la mutarea acestora tre0uiau să se mute şi meseriaşii.ii instal(ndu-se prin acapararea păm(nturilor o0ştilor . dar răz0oaiele şi distrugerile provocate de acestea au dus la dispari. ristocra. @n secolul al XIII-lea acest sultanat avea să se consolideze şi să ocupe aproape întreaga Indie cu e7cep. numeroase o0şti . alcătuiau masa oamenilor dependen.e în natură şi în muncă. 5epotul său.ărăneşti li0ere.i 'induşi 'otăr(. nu au putut fi asimila. /-au dezvoltat oraşele datorită activită.at în )++$ în jurul oraşului cu acelaşi nume cuprinz(nd apoi aproape întreaga Indie de sud 6în traducere ! oraşul Victoriei9 întemeiat de către cinci fra. =ăr(mi. :ăm(ntul era în proprietatea statului respect(ndu-se sistemul musulman. @n jurul anului $+# ara0ii au început să ocupe nordul Indiei la început prin e7pedi. :entru că aceştia din urmă aveau o religie 0ine conturată. @n zonele de munte s-au păstrat.ia primea din partea mem0rilor o0ştilor importante redeven. noile rela. ultimul mare conducător 'indus. >inastia Tug'ucizilor a reuşit să men. consolid(nd astfel statul. popula. @n )ADA o mare armată mongolă 6circa )*JJJJ de oameni9 a fost înfr(ntă de regele =iruz şa'.India între secolele V-XVII Trăsături specifice or(nduirii feudale au e7istat în India încă din antic'itate împletindu-se cu rela. t(t timp c(t au stăp(nit ma'omedanii India.ia 'indusă a avut mult de suferit.i să oprească înaintarea ma'omedană din nord.ărăneşti li0ere. >ar după cucerire feudalii afgani au refuzat să se mai supună şi au format un stat separat numit sultanatul de la >el'i.ia unei f(şii în sud-estul :eninsulei.ilor meşteşugăreşti şi comerciale. iar apoi alte provincii organiz(ndu-se state musulmane.ia multora. Tătarii au ajuns şi aici dar nu au înaintat prea mult pe malurile Indusului în )AA).ii scalvagiste.rişna >eva RaIa 6)*JD-)*+J9 ! unul dintre cei mai mari conducători din istoria Indiei.area politică a favorizat ocuparea acestei regiuni de către turco-afgani în secolul al XII-lea. :opula.ia feudală. totuşi. .ia afgană plătea tri0ut ca orice nemusulman în timp ce feudalii musulmani au fost înzestra. luat măsuri EJ .i cu cele mai 0une păm(nturi şi sluj0e. /tatul era condus de un ma'araja'K cel mai important a fost .inut sistemul de caste în care 0ra'manii şi Rs'atrIa formau aristocra. 5umeroase răz0oaie aveau să se deruleze între diferitele regate ma'omedane. ce i-a urmat la conducere. iar VIasia şi sudra.urtea unuia dintre ultimii regi lui a fost descrisă de cele0rul călător ara0 I0n -atuta. precum şi cei fără de castă.i.i aşa cum se înt(mplase mai înainte cu alte popula.ii care au avut ca rezultat ocuparea T'anei l(ngă -om0aI.

ilor şi înal. dar mai important este Oa' 2a'an 6)$AE-)$*#9 care a ridicat şi mai mult prestigiul Imperiului 8arelui 8ogul. E) .e India de idolatrie şi să o islamizeze lu(nd uneori măsuri prea rigide şi severe. Regiunea era foarte 0ună pentru agricultură.a. urmat la tron fiul său /elin supranumit .oinari. iar comer. întemeietorul Imperiului 8ogul avea printre înaintaşii săi pe ?ingis 'an şi pe Timur 3enR şi se numea -a0ur-3eul. =estivalurile religioase şi pelerinajele au fost anulate. ne spun unele relatări portug'eze ajunsese la aproape un milion de oameni. :ortugezul l0uPuerPue a cerut în )*)J permisiunea de a construi un fort după ce a cucerit statul ?ua de la musulmani.i nici 'induşii dar mai ales rajputanii. fost un adept al toleran. :rimii douăzeci de ani de domnie au fost ani de pace fiind propice pentru redresarea economică a statului ce cunoscuse p(nă atunci nenumărate răz0oaie. -a0ur-3eul ocup(nd partea de nord a Indiei. men.ie de munte foarte pricepută în lupta de guerilă.ii politice a peninsulei Indiei. urangze0 s-a dovedit a fi gata să-i sprijne.ii cu portug'ezii asigur(nd acestora anumite avantaje comerciale. .entrale.ie provinciile de.onfruntările cu principii locali au continuat în )*A# la BanQa'a. pornit cu o mică trupă să cucerească /amar Bandul. /tatul a fost distrus de către ma'omedanii din nord în secolul XVI. o popula.ei religioase.apitala imperiului.a şi în cazul sultanatului de la >el'i. vec'iul centru al imperiului lui Tamerlan.drastice împotriva tur0ulen.i. >eccanul.ul aducea importante venituri vistieriei imperiale. era şef religios şi legislator. a primit am0asade de la aproape toate statele musulmane şi în )*DJ c'iar de la 0izantini.ilor func.ii militare şi politice. 3-a învins în )*A$ la :anipat pe ultimul sultan din >el'i. ?uvernatori imperiali aveau în administra.inut rela. . @mpăratul avea puteri nelimitate asupra supuşilor. r fi dorit să cure.inea statului şi era dat militarilor. 4ltimul mare mogul a fost urangze0 lamgir 6)$*E-)#J#9. preo. întregul fond funciar apar. @n rela.ilor fie ei no0ili sau oameni de r(nd. cucerit p(nă în )*#" cea mai mare parte a Indiei . 5epotul său R0ar 6)**$-)$J*9 a completat cuceririle anterioare. >e la A$ aprilie )*A$ se instaurează în oraşele gra şi >el'i dinastia 8arilor 8oguli care va conduce India timp de două secole.iile cu musulmanii. . Independen. 5u au fost cru. dar n-a reuşit şi atunci şi-a îndreptat privirile către Valea Indusului aştept(nd ocazia să poată interveni. >e origină mongolă.in(nd largi atri0u.uceritorul 3umii. veau în su0ordonare armate de zeci de mii de oameni duc(nd uneori răz0oaie pe cont propriu. Imperiul 8ogul /ecolul al XVI-lea are ca o caracteristică lipsa unită. ordonat să se dăr(me templele şi şcolile necredincioşilor şi să se reintroducă ta7a pentru nemusulman pe care o suprimase R0ar. @ncercările marelui mogul de a-i linişti ! se răsculaseră de mai multe ori ! n-au dat rezultate c'eltuindu-se sume enorme şi sacrific(ndu-se zeci de mii de vie. 5-a reuşit să ocupe una din regiunile importante ale Indei.a lor va fi recunoscută.

e.ă de EJJ de Rm de .ine patru insule mai mari de la nord la sud CoRRaido.iei civile.ii japoneze au fost mai pu. 5umeroase mosc'ei şi alte monumente ar'itectonicce aveau să împodo0ească oraşele Imperiului 8ogul.ă şi a răz0oaielor de succesiune.iat contacte permanente şi directe cu suveranii .i 8ari 8oguli.ie. înalt de #" de metri construit în timpul lui Oa' 2a'an. nereuşind să acopere nevoile interne. @n concluzie.unoscut este prin. /e adaugă conflictele cu portug'ezii pe care numeroşi regi vor încerca să-i alunge din India dar fără succes. după numele c(mpiei unde şi-a avut centrul. . preistoria prelungindu-se p(nă atunci.ării o riguroasă EA . la o distan. situat în partea de est a siei. pe l(ngă cultivarea orezului pe suprafe.oreea.ii comerciale.ste motivul pentru care influen. 2aponia /tat insular.ontri0u.'ina şi )#J de . :artea de nord va cunoaşte invazia persană din )#+E)#+D ce va aduce masacre s(ngeroase popula. Cons'u 6cea mai importantă9.in resim./pre deose0ire de ceilal. @n acest conte7t tre0uie men.ă de apro7imativ +EJJ de Rm.C. >e aici necesitatea activită. se întinde de la tropice în sud p(nă în zona su0polară în nord.ul /'otoRu 66*#A-$A)9.ia popoarelor din această zonă la progresul ştiin.ia imperiului s-au creat numeroase state independente sau semiindependente a căror ideologie religioasă era 'induismul.ionat că. foarte importantă era creşterea viermilor de mătase ce a făcut ca 2aponia să fie cunoscută p(nă în <ccidentul european. :escuitul a asigurat 0ogate rezerve de 'rană pentru popula. regate sau imperii ce se vor impune într-o formă sau alta şi a fost creată o cultură şi civiliza. 3a + martie )#J# a murit urangze0.in de treizeci de ani datorită luptei marilor feudali locali pentru independen. u e7istat mai multe state japoneze. organizate pe clanuri.ite. :entru o lugă perioadă de timp în India se vor instala coloniştii englezi care vor e7ercita o domina.ei şi culturii universale a fost inestima0ilă. Resursele miniere ale păm(ntului japonez sunt sărace. pe o distan.ie politică şi economică cu efecte dintre cele mai grave asupra afirmării şi dezvoltării poporului indian.ele e7terne asupra societă. 4n climat varia0il ! totuşi sărac în terenuri agricole ! a determinat practicarea unei agriculturi intensive.e întinse. cesta s-a dezmem0rat în mai pu.ă mai multe state. urangze0 nu a protejet şi încurajat artele şi literatura. >upă dispari. în India în perioada medievală au luat fiin. om de mare cultură ce a ini. . ponderea ei în structura economică japoneză. /'iRoRu şi BIus'u la care se adaugă c(teva mii de insule.ie de o deose0ită frumuse. @n a doua jumătate a secolului vor interveni şi englezii 6cu care indienii s-au confruntat de multe ori după aceea9. a dat . scrierea n-a fost cunoscută. . .'inei. dispari. Taj 8a'alul este considerat cel mai scump şi mai frumos mausoleu din lume ce cu greu poate fi descris.ia fiind începutul destrămării /tatului 8ogul.el mai important a fost regatul Xamato. 8ai de. :(nă la introducerea 0udismului în secolul al VI-lea d. era organizat şi el pe sistemul clanurilor.

u fost organizate 0i0lioteci unde se studiau învă. >in *D" devine religie de stat su0 domnia reginei /uiRo 6*DA-$AE9. folosindu-se şi de faimosul drum al mătăsii. fiind ani'ilat de 'induism dar nu se înt(mplă la fel şi în celelalte păr. un 0olnav. se naşte. . iar adep.'ina. palate.C.ăturile 0udiste. a dus la introducerea religiei 0udiste în dauna celei auto'tone s'into ce nu va dispărea însă.ătura lui /aRIamuri a fost adunată în apro7imativ #JJJ de volume scrise de discipolii săi.ărănimii din autoritatea aristocra. 0ătr(ne. .apitala 5ara a fost construită după model c'inez de )J X E Rm. -ud'a /aRIamuni.ia de a încerca să vindece pe cei 0olnavi. cu clădiri pu0lice impresionante.eze o universitate în #J) unde se studia medicina. .elor.C.. Victoria adep. se pare în *$#-*$$ sau **E î. /-a răsp(ndit într-o 0ună parte a siei progres(nd din aproape în aproape. /e înfiin. 5u este de acord cu împăr. dar mai ales cu . animistă. . în India din familie regală.organizare socială şi primul cod de legi.i. >e la numele celor două capitale 5ara şi CeIan a fost numită perioada istorică dintre #)J-))DA.C. >e altfel la 5ara.ii religiei aveau o0liga. la impunerea lui. era inteligent. %împăra. @n 2aponia 0udismul va pătrunde în anul **A d. 0oala.onsiliu în frunte cu un prim ministru iar un /ecretariat ?eneral are misiunea de a transmite ordinele imperiale. @n plan social în epoca TaiRa au fost luate măsuri pentru scoaterea .uv(ntul ce desemnează această religie este de origine c'ineză şi se traduce %calea zeilor& fiind o religie naturalistă.ie cu cei din . nul mor. capitala statului. prin clanul /oga.imile de oameni ! şi predică egalitatea socială.l consideră că patru cauze ar fi la originea suferin.ează 8arele . T(nărul prin. înlăturarea suferin.irea societă.i de la /oare răsare& în apozi.iei şi trecerea ei su0 cea centrală căreia îi ac'ită datoriile în natură mai ales orez şi în muncă. îi plăcea studiul şi arta militară dar ignora total suferin.ea şi moartea.ontactul cu .elor omeneşti.ină adevărata fericire. fiecare provincie av(nd templul său. 2aponia se proclamă imperiu. /copul 0udismului este de a-i eli0era pe oameni de nefericirile lor şi a-i ajuta să o0.ei F naşterea. @nvă. ca sentiment omenesc deoarece fusese crescut în aşa fel înc(t să nu o cunoască. temple. dinspre .ilor 0udismului în *E# avea să ducă. E+ . /'into nu avea o dogmă 0ine precizată şi nici un ritual fastuos şi de aceea atunci c(nd a pătruns 0udismul n-a fost greu să se impună.a. vea să fie a0andonată la sf(rşitul secolului al VIII-lea în favoarea oraşului CeIan ce avea să se men. av(nd ca ane7ă o grădină 0otanică.ă auster.ină capitala imperiului p(nă în )E$E cu numele BIoto.oreea şi în cur(nd se vor găsi clanuri care vor adopta religia intr(nd în conflict cu altele ce au refuzat noul cult. 3a )D ani se retrage de la curtea tatălui său impun(ndu-şi un regim de via.C.'ina.oreea. avea să se înfiin. @nt(mplarea îl face că cunoască un 0ătr(n. @n India dispare pe la #*J d.ii nu se cunoaşte cu e7actitate propun(ndu-se "## î. un mort şi un călugăr. :e l(ngă temple s-au construit spitale pentru reducerea suferin. la care cultul orezului este cel mai important av(nd sanctuare în fiecare sat şi casă.ii în caste ! ridic(ndu-se împotriva 0ra'manilor care stăp(neau mul.

afl(ndu-se la curtea lui Bu0ilei 'an îi aminteşte pentru prima dată pe japonezi. /e intensifică contactele cu .ial %generalissim& şeful militar a0solut al 2aponiei.ia în 2aponia negustorii portug'ezi. . împăratul domneşte dar nu guvernează pentru că s'ogunul are propria sa armată.ii imperiale ce ajunge la o adevărată decădere. :entru a face fa.ia este ereditară. e7ist(nd c'iar şi doi împăra. apoi spanioli.. .ine în principal familia =ujiQara.ă de stăp(nul de păm(nt. apoi s'ogun ! inaugur(nd perioada s'ogunatului. 4n mem0ru al familiei 8inamoto va fi numit ini. cest proces va lua un av(nt deose0it în secolele X-XII stimulat şi de răz0oaiele dintre diferite clanuri ! Taira în luptă cu 8inamoto. 3a curtea imperială vor fi încurajate poezia. puterea în stat o de. @n prima perioadă a s'ogunatului tre0uie amintite cele două e7pedi.i func. cu toate distrugerile provocate de răz0oi.ste perioada în care se cristalizează rela.i funciare. .'ina.'ina iar vasele japoneze erau stăp(ne de necontestat asupra 8ărilor <rientale. func. cele0rul călător vene.7portul consta mai ales în aur. olandezi şi englezi.i. arta în general. continu(ndu-se răz0oiul civil. lemn de pin şi cedru. ac.ătre mijlocul secolului XVI îşi fac loc apari. @n epoca CeIan #D"-))DA.iei rurale. prin defrişarea pădurilor ce sunt acaparate de aceştia. foştii militari. .a o caracteristică generală. la curtea cărora vor fi promovate spiritul militarist. @n )++E este numit s'ogun un mem0ru al familiei s'igaRa ce va da numele unei lungi perioade din istoria niponă 6)++E-)*#+9. care pe l(ngă activitatea comercială erau şi propagatori zeloşi ai religiei creştine. prin recunoaşterea dreptului de proprietate asupra păm(nturilor cultivate.apitala se mută la BamaRura în timp ce împăratul răm(ne la BIoto. negustorii şi mărfurile put(nd fi înt(lnite în . argint. aceştia ocup(ndu-se de administrarea cur. literatura.ii conducători între ))DA şi )E$E vor fi s'ogunii. 2aponia va avea două capitale deci. devăra.entralizarea statului a fost cu mult mai puternică dec(t în perioada anterioară. perioadele de pace au fost foarte scurte.u această ocazie. 8arco :olo. cultul trecutului. TaiQan. . :entru o perioadă. autoritatea împăratului fiind pur formală.i direct s'ogunului at(t cei din capitală c(t şi cei din provincii.iile feudale în 2aponia prin creşterea puterii şi autonomiei marilor feudali.ă fa. două centre. o0iecte de artizanat. To.ii mongole în )A#" şi )AE) ! ultima datorită unui taifun ce a distrus flota mongolă. marile familii aristocratice şi-au constituit cete militare formate din samurai ! la început termenul desemna pe un vasal apoi se va referi la militari. :entru perioada s'ogunatului. se constată un av(nt de necontestat.ie. onoarea. E" . cu succes destul de limitat. /e redactează primele cronici ! BojiRi-#)A şi 5i'ong'i#AJ. @n plan economic. @n a doua jumătate a secolului XII se va înc'eia cu victoria ultimilor. Indonezia. -iroul afacerilor administrative şi . =eudalii. 1ăranii şi meşteşugarii vor fi în totală dependen. înrudindu-se prin căsătorii cu mem0rii familiei imperiale. are stat major general. c'iar curtea s'ogunului se mută la BIoto. devin stăp(ni aproape totali asupra fondului funciar şi a popula.iunea.ian.urtea de înaltă justi. . a acaparat întinse proprietă.ionarii erau su0ordona. care. =ilipine.ă deselor răz0oaie. curajul.

:uterea este preluată de cel mai important vasal al său. .eremonia respectă patru principii F al armoniei.a întregul ceremonial. ToRugaQa CideIos'i.ii şi al liniştii. . c.do 6viitor ToRIo9 care a reuşit să ajungă s'ogun în )$J+ după ce i-a învins pe to. re un ceremonial 0ine sta0ilit mai ales că japonezii considerau. se respectă şi astăzi.a via. 5u lipsesc de la aceste ceremonii semnifica.i. /e inaugureză acum dinastia ToguRaQa )$J+-)E$E ! cea mai importantă perioadă E* .iunea a pornit de la un mic daimIo. al purită. specific japoneză. >esigur se cunosc multe cazuri în care ceremonia se sf(rşea cu scandaluri. 4n eveniment încărcat cu profunde semnifica.a japonezului în acele vremuri ca şi astăzi era în general decorată simplu. Importat din . adaptate la specificul japonez.i adversarii. :ăstrarea regulilor a impus organizarea unor şcoli speciale unde se învă. >esigur. ce-şi avea centrul politic şi militar în regiunea oraşului .ea şi mărimea ei era un indiciu clar al posi0ilită.ei ce nu-şi permiteau între. unele c'iar de împăra. ca şi rafinamentul. /unt cunoscute cele0rele aranjamente de flori IRe0ana care aveau darul da a înfrumuse. @n plan politic datorită deselor lupte de p(nă la începutul secolului XVII.'ina. ceaiul începe să fie folosit de prin secolul al VIII-leaK se importă şi anume ritualuri mai ales prin intermediul 0udiştilor.ei.3ocuin. 3ocul scaunelor era luat de perne rotunde de pai de orez. capitala imperiului şi să-l înlăture apoi pe ultimul s'ogun s'igaRa ! )*#+. deşi de dată relativ mai recentă este fără îndoială săr0ătoarea nului 5ou ce începe la ) ianuarie. dar caracteristica generală era respectarea întocmai a ritualului. japonezii făc(nd din aceasta o adevărată artă. /e construiesc clădiri speciale unde se organiza ceremonia ceaiului.a zeului după care se retrăgeau în mijlocul familiei sau făceau vizite.'ina. ca şi astăzi. săr0ătorindu-se timp de + zile la familiile mai modeste şi # zile la casele mai 0ogate.ie dedic(ndu-se ceremoniei ceaiului. de unificare a statului se accentuează în secolul XVI c(nd puterea feudalilor locali numi. nici paturi. frumuse. 5o0ilii japonezi aveau întotdeauna o grădină ce încerca să imite atmosfera naturală nu să modifice natura. . . :rintre săr0ătorile japoneze. . /e cunoaşte un s'ogun s'igaRa Xos'imasa care în secolul XV a a0dicat din func.ii şi sim0oluri este ceremonia ceaiului.i daimIo începe să se diminueze. nici mese sau scaune.ilor stăp(nului. că dacă au ajuns la ) ianuarie sunt mai în v(rstă cu un an. iz0utind c'iar în )*$E să cucerească BIoto.a şi în .inerea unei grădini o imitau pe o tavă.a locuitorilor ! în special a no0ilului.asa n-avea mo0ile fi7e. al respectului sau reveren. unii istorici japonezi au numit perioada aceasta 1ara de luptă.iile religioase iar codificarea a fost făcută încă din secolul al XV-lea de către călugărul 0udist 8urata 2uRo şi cu mici adăugiri. >iferite răz0oaie vor duce la mari distrugeri materiale şi umane dar spre sf(rşitul secolului generalul ToIotoni CideIos'i reuşeşte să unifice cea mai mare parte a 2aponiei dar moare în )*DE. răz0oinic ce a reuşit să-şi creeze un întins domeniu. poate cea mai mare.rau datori să facă înt(i o vizită la templul preferat asigur(ndu-se 0unăvoin. :rocesul de centralizare. nici dulapuri. se scriu tratate despre ceremonia ceaiului.

@n pictură s-au remarcat Bano .şi în sf(rşit neoamenii ! cerşetorii. un sfert din fondul funciar este de.iate o serie de reforme care vor duce la modernizarea rapidă 6aşa numita epoca 8eijI ! )E$E-)D)A ! c(nd puterea s'ogunilor a fost anulată apar. @n plan economic este pomovată o politică de izola. .i. 5ici c'iar japonezii afla.a nici să se căsătorească cu cine voiau fiind datori cu ascultare at(t s'ogunului c(t şi marilor daimIo.ii care erau socoti. :entru a-i supraveg'ea mai 0ine pe marii daimIo aceştia tre0uiau să-şi petreacă un an sau doi la curtea s'ogunului şi săşi trimită ca ostatec unul din fii.ă tradi. reforme ce vor asigura prosperitatea 2aponiei.ă de .uropa şi de aceea în a doua jumătate a secolului XIX ! încep(nd cu )E$E au fost ini.i în străinătate. groparii . restul fiind împăr.ii cu un număr de AA$ de mari daimIo împăr. . 1ara este pacificată.ia politică şi economică.a s'ogunatului.ie secretă 0ine organizată supraveg'ea îndeaproape pe cei capa0ili să opună rezisten.a religie de stat va fi adoptat confucianismul. /-a sta0ilit cu precizie ierar'ia societă.'ina medievală E$ . şi aceştia din urmă doar în portul 5agasaRi puteau activa.in(nd de acum împăratului9.elor.ii fostului s'ogun asigur(nd pentru familia sa importanta institu.ă. 4rmau cele trei clase inferioare ! negustorii K meşteşugarii K şi agricultorii ! apoi al.i descenden.i ca impuri ! măcelarii.i în . tă0ăcarii.apodopere ale ar'itecturii precum :alatul florilor 6)+#E9. /-a resim.ie.ionism. dintr-un o0scur sat de pescari.it puternic influen.ional japonez a provocat o răm(nere în urmă fa. :oezia a fost preferată la curtea no0ililor sau la cea imperialăK cel mai popular şi mai mare poet al 2aponiei a fost 8atsuo -as'o 6)$"+-)$D"9 cu poezii apreciate şi în afara grani. de inspira.a c'inezăK deşi lim0a japoneză nu se aseamănă cu cea c'ineză.i în trei clase ! samuraii ! o jumătate de milion către sf(rşitul perioadei ce nu puteau să-şi sc'im0e reşedin. Recitarea sau c'iar compunerea poemelor intră în programul instructiv al multor şcoli. a ajuns datorită acestei dinastii un înfloritor centru economic şi cel mai important centru politic al 2aponiei. < poli. ea a împrumutat un fond important de cuvintede la aceasta din urmă.ie c'ineză.ultura şi arta japoneză s-a manifestat în str(nsă legătură cu religia dar şi cu evolu. au fost supuşi unor e7pulzări. ceastă politică avea să fie continuată timp de peste două secole. fost decretată interzicerea părăsirii porturilor japoneze de către negustorii locali şi străini ! afară de olandezi şi c'inezi. după )$"J nu mai erau primi. .ară. . Reuşeşte să-i elimine pe to. .ie de fidelitatea de care dădeau dovadă.it marilor daimIo în func. gunoierii. :avilionul de ur 6)+D#9 şi :avilionul de rgint 6)"#+9 dau strălucire artei japoneze.apitala.inut de familia s'ogunului. 8odul de via.itoRu 6)*"+-)*D)9 şi mai t(rziu CoRusai 6)#$J-)E"D9 cel din urmă lăs(nd o operă uriaşă ! peste +*JJJ de opere adunate în peste *JJ de volume.

cuator.'inezii nu au avut nici o restric.e.ie redusă în anumite regiuni. dar cu o circula.ii.rau func. < clasă aparte în .ării. ouă.i. evrei sau ara0ii 6numai 0ud'iştii se a0.ie ce oferea o anumită protec. acesta av(nd şi monopolul asupra unor articole precum sarea. @n func.'inei acolo unde sunt 0azinele marilor fluvii ! Cuang'e6=luviul ?al0en9 şi Xangzi 6=luviul l0astru9. pentru 0olnavi şi infirmi. ceaiul şi 0ăuturile alcoolice. p(nă în primele secole ale erei creştine c'iar X.uropa. >e remarcat că încă din secolul IX se foloseau 0anii de '(rtie la tranzac.elor umaniste. religie sau lucrări pu0lice. .in(ndu-se seama şi de apartenen. 3ocuin. ce o depăşeşte pe ce a . . . piatra fiind folosită la pavarea străzilor.ie interioară. 8eşteşugarii erau grupa.ii turcice.'ina au format-o func.ii şi escrocii. =unc.ineau le atrăgea admira.n. 0ia mai t(rziu.ineau. @n prima perioadă a .iile men. s-a dezvoltat comer.uropei.ă ştiin.. aveau largi atri0u.iile comerciale.'.ele erau construite în general din 0am0us. şi îşi trage numele de la unul din conducătorii acestui popor cinQang care în AA) î. /e acorda o mare importan. nee7ist(nd meseriaşi care să nu facă parte dintr-o asemenea organiza. spitale.ie în materie de alimenta.ui.i în 0resle care.inute fiind vitale.e.i prin concurs în urma unui test de cunoştin. poduri.7amenele se .a socială. se întinde din /i0eria p(nă la .iei fiind foarte 0ine plăti. iriga.iei Can ! de lim0ă şi cultură c'ineză ! în propor.ionari ai statului şi cu sprijin al acestuia. majoritatea popula.iile pe care le de. @m0răcămintea n-a variat prea mult de-a lungul secolelor dar era sta0ilită cu precizie în func. .'.i în func.e. >e la 0ijutieri p(nă la cerşetori.ul mai ales cel maritim pe căile de naviga. îşi ia titlul de împărat şi construieşte o 0ună parte din marele zid c'inezesc pentru a se apăra de 'unii din nord-vestul .ie precum indienii. 3im0a vor0ită în majoritate de aceşti locuitorii acestei regiuni este diversă.'ina a fost locuită încă din cele mai vec'i timpuri.ie de D*d la care se adaugă grupuri de popula. de la :acific p(nă spre centrul siei cuprinz(nd o mare diversitate de forme de relief.ie şi siguran.ineau de la carne.ă. statui.omer. mai ales în pro0lemele de ordin administrativ şi legislativ.(mpia de 5ord.ionat că odată cu pătrunderea 0ud'ismului au fost organizate aziluri. /uprafa.ul era reglementat de stat iar moneda era intens folosită.ie de ierar'ia socială. . orzul în zona de deal şi orezul în zonele de sud. pe care istoricii o plasează diferit unii în secolul VI î. inclusiv 'o.ionarii ce erau numi. 5u lipseau nici la alte ministere ! răz0oi. ca şi în . cei ce-l o0. coreeană. activitatea comercială şi negustorii nu erau pre. crescătorii de animale în regiunile de stepă şi zonele deluroase şi montane.ie de influen.ineau o dată la trei ani şi de multe ori era prilejul comiterii unor a0uzuri. >e men.inere a doctoratului în ştiin.ionarii E# . dispensare pe c'eltuială particulară. ceapă şi usturoi9. mongolă. iar în unele regiuni c'iar pe cea a statului. prin secolele X-XI d. /e consuma în special carnea de porc şi de c(ine 6îngrăşat special9. diguri dar nu pentru case.ia şi cinstea popula.ele e7ercitate de relief şi climă se cultiva gr(ul în . Importante zone agricole sunt în zona de est a . japoneză. mai mare ca celor practice şi c'iar un sistem de o0.vului 8ediu.a sa de aproape )J milioane de Rm A.

=itzgerald ! cf.a o particularitate..ie asiatic sau tri0utal.ăranului ce datora seniorului *Jd din produc.a unui respect fa. Toleran.ionarilor pu0lici a noua parte din produse. . put(nd ocupa func.ia locală.a religioasă a împiedicat iz0ucnirea unor persecu.7tremul <rient religia nu şi-a însuşit a0solutismul categoric al religiilor occidentale derivate din iudaism& 6. .iei.a politică c'ineză. daoismul şi 0udismul ! ultima este şi singura care vine din afara tradi. Iar de la aceştia. formal. ştiut fiind că marile construc. /-a admis că. +"A9.iei. şamaniste sau cultul strămoşilor ! dragoni şi protectori. /istemul judiciar avea anumite particularită. .elui de /us deoarece el era considerat M=iul cerului&. stăp(nul a0solut în cadrul statului.ele din urmă erau de multe ori mai mari dec(t cele ce decurgeau din folosirea păm(ntului.ire ajungeau în posesia . deose0indu-se de masa de r(nd a popula.in(ndu-se seama de tradi.ionari ai cărei mem0rii proveneau din cele mai diverse medii sociale.ste împărat de drept divin şi se EE . :uteau să-şi constituie proprietă.ii lor. <.i precum nee7isten. .ăranului.ăranul era li0er.ele centrifugale. Mîn . iriga.ii animiste. I. dintre mem0rii săi.inea monar'ului care îl dădea vasalilor săi cu dreptul de folosin. din punct de vedere juridic.ă.militari au fost în general.ie.onform sistemului c'inez întregul păm(nt apar. >r(m0a. deşi omul de r(nd credea şi respecta simultan preceptele tuturor la care se adaugă şi vec'i tradi.i care au încercat să impună reglementările juridice scrise.ii c'ineze o constituia .ile de trai erau mult reduse.:. Istoria Culturii şi civilizaţiei.i dar statul a avut întotdeauna posi0ilitatea de a estompa tendin. su0ordona.'inei a fost şi este dominată de + mari religii .ii în afara celor care erau determinate de interese politice. de codurile de legi.ă de legea scrisă. prin împăr. .lasa cea mai numeroasă a societă. era legislator şi în principiu şef al armatei. în general. în realitate posi0ilită. func.ile se făceau . Via.i celor civili şi datorită inculturii şi 0rutalită.i cei ce aveau un strămoş comun. /acerdo. de legea nescrisă.ii nu au avut niciodată o influen. <0ştea sătească era cea care reglementa raporturile. @n materie religioasă nu era mai prejos.onfucianismul. p. judecă.inute prin munca . deşi au e7istat împăra.ia socială şi raporturile acestei clase cu no0ilimea şi cu statul propun(ndu-se ca definire caracteristică ! modul de produc. vol.a religioasă a . @n fruntea statului era regele iar mai t(rziu împăratul.iile erau între. avut întotdeauna un adversar mai puternic în această clasă de func. /clavia era un mod de pedeapsă pentru diferite pricini dar sclavii nu erau numeroşi în raport cu masa popula.ra suveranul suprem şi Mvasal& numai . pe 0aza legii nescrise.ărănimea.ii importante în stat c'iar şi cei care ce nu aveau nici un fel de avere. . :lăteau statului. /-a discutat în istoriografie despre pozi. la paritate. agricultura fiind cea mai importantă ramură economică.ii civile şi militare. .ă prea mare în via. Toate trei au fost acceptate ca religii oficiale. /e practica responsa0ilitatea colectivă pentru tot ce se înt(mplă în sat sau pentru sarcinile pu0lice. 5o0ilimea era organizată pe clanuri ce cuprindeau pe to.iei c'ineze.

vor0ind de +$ milioane de mor.ărani şi aristocra.ile colonizării.iuni putea ajunge la Mmodesta& cifră de +JJ.ele centralizatoare au ca o0iectiv apărarea împotriva incursiunilor nomazilor din regiunile de stepă dar şi necesită. ale repartizării păm(nturilor.ao c(t şi urmaşii săi au acordat o mare importan.i în favoarea primilor pentru nevoi fiscale dar şi disciplinarea . :entru cei umili reprezintă garantul dreptă.ei.ao :ei la moartea acestuia în AAJ-A$*. şi ca o caracteristică generală.ăranilor rătăcitori.a şi comandant al armatei avea în su0ordine directă sute de mii sau c'iar milioane de solda. 4nul din şefii militari Can. studiul literaturii decade. aleşi prin concurs.inerii sistemului de iriga.ilor lui .ao. Tendin. Regatul .ie importantă în stat. . spre e7emplu.a sprijinit pe armată pentru a centraliza statul.comporta ca atare.ifra poate fi e7agerată dar nu putem da seama asupra dimensiunilor la care puteau ajunge efectivele militare şi ale distrugerilor pe timp de răz0oi. evul mediu c'inez cunoaşte o fervoare religioasă asemănătoare celei europene. .ao.ia politică a .i în timp de E ani de răz0oi în timpul dinastiei Tang 6$)E-DJ#9. .ie condusă de /un cuan şi 3iu -ei ! cei din urmă vor pune 0azele regatelor /ic'uan şi Gu 6cu capitala la 5anjing9.i al cărui număr întrece cu mult numărul solda. a e7ecutării unor lucrări de drenare a solului. @n .ii şi a necesită. .'ină de 5ord ce încercase să cucerească anterior valea fluviului Xang în AJE dar fusese înfr(nt de o coali. cum se petrece un fenomen de sedentarizare a 0ar0arilor din nordul .'ina de nord.'inei în perioada medievală Tul0urările sociale grave au afectat societatea c'ineză în a doua jumătate a secolului II. dintre care cea iz0ucnită în )E" numită şi a tur0anelor gal0ene a fost cea mai puternică. în general 0ine retri0ui.volu.aesar atunci c(nd a trecut Ru0iconul.ao Gei reuşind să unifice întreaga . . 3ocuia în palate lu7oase av(nd la dispozi. unele informa.elor cultivate.'inei ce continuă p(nă în secolul VI.ao s. va determina căderea dinastiei Can.ao . >rept urmare se petrece un fenomen asemănător celui din . at(t .i pentru serviciile lor. ruinarea oraşelor. Vec'ea filozofie din timpul dinastiei Can pierde din audien. dezmem0rarea imperiului.uropa de vest prin declinul statului. 5umai personalul au7iliar al armatei de opera.ii controlării marilor drumuri comerciale. în număr foarte mare în acele timpuri.ii şi al siguran. ce vor căpăta în scurtă vreme o pozi. stăp(neau acum regi de origine 0ar0ară ca şi clasele conducătoare m(ndre de privilegiile pe care le aveau.ii.ă func.ie o mul. duce o politică autoritară cu unele accente de natură militară.ă.ao .ime de servitori şi secretari. pune 0azele regatului . :e timp de răz0oi masacrele în masă erau un lucru o0işnuit. a între. marile familii vor şti să se adapteze ED .JJJ de oameni.ionarilor. regiunea cea mai populată şi mai 0ogată. :ro0lemele alimentare erau printre cele mai grave şi de aceea regimul ia măsuri pentru creşterea suprafe. . lucru infirmat de nenumărate ori mai ales pe vreme de răz0oi.ao-Gei în această denumire a fost proclamat de fiul lui . intervine în raporturile dintre marea masă de .ao .ao .

el din urmă este preocupat de crearea unei flote de răz0oi capa0ilăsă sus.iei. militare şi economice ale statului.acestei situa. ristocra.ia a o0.ia aristocra. familia pentru a avea acces la înalte func.iei medievale c'ineze.ărăneşti datorită rec'izi. ceastă linişte avea să prevestească furtuna datorată luptelor politice din a doua jumătate a secolului VI iar căderea dinastiei 3iang este pusă pe seama trupelor de mercenari de la curtea imperială ale căror dezordini nu au putut fi stăvilite. către zonele tropicale şi către zonele siei de sud-est. şi.(teva campanii nefericite în .ii comerciale.inute şi în noile condi.oreea aveau să atragă mari răscoale .iei ce cu greu a putut fi oprit. primul împărat din dinastia lui va cuceri capitala imperiului 5anjing 65anRin9 *ED.ste perioada de ma7imă înflorirea civiliza. anumite legi vor fi interzice căsătoria între no0ilii şi oamenii simpli. @n secolele IV-V.ei nordice se completează zidul c'inezesc cu +*J Rm şi se ridică două DJ .ii politice.ie a vec'ii aristocra. ruinarea lor şi reducerea activită.ile economice şi mai ales comerciale legate de dezvoltarea traficului în 8ările /udului. economic şi administrativ de la începutul secolului IV ca şi răscoalele tri0ale au provocat un e7od masiv al popula. şi prin defrişări şi desecări au pus în valoare regiunea agricolă a fluviului Xang Hi.iilor necesare sus.inut din partea puterii imperiale recunoaşterea acestora. . . @mpăratul Gu din dinastia 3iang 6*JA-*"D9 asigură o perioadă de linişte şi prosperitate.inerii efortului mic. a atacurilor tri0urilor nomade dinspre nord.iei c'ineze din nord a avut efecte 0enefice pentru sud deoarece noii veni. :rimul împărat va fi Gen *E)-$J" şi ca şi urmaşul său Xang.'inei n-aveau să reziste mai multă vreme căci din a doua jumătate a secolului III se va impune familia /ima ce va pune 0azele regatului Tsin care însă au avut de înfruntat opozi. 5ici regatele din centrul şi sudul . :entru apărarea grani.ină eforturile politice.ii şi cur(nd c'iar de la această clasă i se va trage sf(rşitul regatului. vaste silozuri pentru gr(ne. -udismul . va construi mari canale.'inei.ie cu regatele 0ar0are. Imperiul aristocratic 6*DJ-$A*9 iar noua dinastie va pune capăt imperiilor nec'ineze din nord pentru că at(t imperiul /ui c(t şi Tang 6$)E-DJ#9 sunt considerate ca fiind pur c'ineze în opozi. .ia.'inei. no0le. <dată cu căderea dinastiei 3iang se petrece şi un fenomen de dispari.ea. /e pun astfel 0azele a ceea ce s-a numit în istoria . =oametea.ii în sudul . /au refugiat nu numai săracii ci şi aristocra.i aduceau procedee şi te'nici agricole avansate. această aristocra. 5ici secolul al V-lea n-a putut opri căderea economică.ie s-a străduit săşi creeze registre genealogice astfel că la începutul dinastiei /ong.'inei din regiunea Xantzi cu cea de nord a lărgit perspectivele prin desc'iderea la mare. :lecarea popula.ii.'ina de 5ord a cunoscut mai multe regate independente efemere p(nă c(nd aceeaşi dinastie /ui va pune capăt în *ED a divizării statului. 4nirea . întruc(t tre0uia dovedită vec'imea. nar'ia a fost stăvilită pentru o scurtă perioadă la sf(rşitul secolului V şi la începutul secolului VI în zona fluviului Xantzi ceea ce va impulsiona activită. se va impune şi mai mult. părăsirea oraşelor. . 'aosul politic. privilegiile fiindu-le men.favorizat şi de politica imperială.

>epartamentul afacerilor de stat ce grupează un ansam0lu de $ ministere 6func.ie şi lucrări pu0lice9.'inei ! Hetian. se controlează drumul oazelor cu importan. . dministrarea acestui imens teritoriu a pus pro0leme deose0ite autorită.oreeană. şi anume universită..ii pu0lice. D) .'ina va avea şi o împărăteasă ! primul şi unicul împărat de se7 feminin din istoria .'ang[an şi 3uaIang. datorită măsurilor luate s-au asigurat veniturile fiscale şi s-a men.e condamnările la moarte. /e practica Mmetoda repartizării egale a păm(nturilor& pentru a asigura satisfacerea o0liga. ceastă epocă este urmată de una din cele mai mari e7pansiuni din istoria .i după victoria o0.'inei. fiscalitate.e.iei. . .iilor fiscale ale contri0ua0ililor. măsurile pentru aprovizionarea trupelor. finan. unde în cur(nd vor func.i de mem0rii înaltei societă.iei. . .ia penală..i stăvilirii tul0urărilor interne.'inei.onsiliul de /tat din care fac parte. @n nord est sunt cucerite 8anciuria şi pe la $$J întreaga :eninsulă .aii erau folosi.ile de stat şi 0i0liotecile pu0lice.8arele secretariat imperial ! însărcinat cu redactarea te7telor oficiale . :rimii ani sunt consacra.irea imperiului în zece mari regiuni ce vor deveni )* în secolul VIII.ancelaria imperială ! centru de transmitere şi control al decretelor imperiale . legisla. rituri.rau încurajate lucrările pentru defrişarea şi des. înc'eiată după $AE prin reorganizarea administra. armată. 5-au fost neglijate nici pro0lemele care . @nalta curte de justi. ceste cuceriri au la 0ază for.ionari. -u'ara şi TaşRent controlate de turcii occidentali. a0ilitatea diplomatică.anal lat de "J m şi lung de )JJJ Rm a avut un rol esen.capitale. armată. educa. mari demnitari şi func. împăr.inut o anumită sta0ilitate socială printre care sistemele de împăr.ire a păm(ntului.ii 0udişti ajunşi la mare putere în acel timp. cunoscut ca împărat su0 numele Bao Tsu 6$)E*A$9 ce pune 0azele noii dinastii Tang.ial în unificarea economică şi politică a . dinastia Tang dispunea de #JJ.ii c'ineze dincolo de :amir vor avea ca rezultat ocuparea /marRandului.'ang[an cu urmări importante F . Tul0urările interne au provocat căderea acestei dinastii de care a 0eneficiat un general 3i Xuan.e în anumite regiuni ale .ătură.ie era singura a0ilitată să pronun.ătre sf(rşitul secolului VII.JJJ de cai. 8ai multe e7pedi.elenirea unor imense suprafe.ilor centrale care îşi aveau sediul la .a cavaleriei. stfel că pe la jumătatea secolului VII. care a condus statul timp de A# de ani şi s-a sprijinit pe sacerdo. .ie 6crearea unor şcoli superioare şi academii în cele două capitale .inută pe valea r(ului Ili şi a altor tri0uri nomade dinspre nord.e pentru agricultură. @n primul secol al dinastiei Tang.'inei între $AE-$E+ în care turcii orientali dunt înfr(n.ile militare a fost încurajată creşterea cailor păşunile ocup(nd mari suprafe. 8arele . în afară de împărat. sistem agrar.i care mergeau călare ca şi pentru sistemul de poştă.elor şi justi. justi.in de învă.7istă şi un tri0unal al cenzorilor însărcinat să detecteze eventualele a0uzuri de orice fel. :entru necesită.iei finan.ă economică deose0ită.iona inspectori ai administra.

ează în mai multe state cu mai multe dinastii regale.ă. cesta porneşte în iarna anului #**-#*$ asupra capitalelor ce se predau fără a opune rezisten.ia revine la putere şi în aceste condi. /udul producea importante cantită. ce s-a proclamat împărat.ie şi armată. /e produce o creştere a puterii economice a păr.a politică. . iar poezia clasică şi studiile 0udiste ating nivelul ma7im de dezvoltare. este considerată perioada cea mai strălucită a epocii Tang. invaziile nomazilor dinspre nord erau frecvente.umirile armatei cresc astfel că în #** are loc o mare re0eliune militară condusă de n 3u-şan. :artea nordică va suferi mult datorită distrugerilor provocate de răz0oaiele de la sf(rşitul secolului IX şi începutul secolului X. utoritatea împăra.ii sistemul împăr. =izionomia lumii c'ineze se sc'im0ase foarte mult şi va trăi o lungă perioadă de timp su0 amenin. în a doua jumătate a secolului VIII şi prima jumătate a secolului următor nu se va putea reface unitatea c'ineză deoarece multe provincii au fost pierdute.iei .'inei unde predomina cultura orezului unde ur0anizarea este favorizată de intensă ac.irii păm(nturilor se degradează în favoarea marilor proprietari.ilor din dinastia Tang va fi mai mult nominală iar în DJ#. între #)A-#*$ conduce imperiul su0 numele de Ciuan-Tsong.ie împotriva 0udismului ce culminează cu desfiin. /e depun eforturi pentru a reconstitui registrele de recens pentru a găsi remediul reducerii dramatice a numărului de familii impoza0ile.i a moravurilor politice. u iz0ucnit o serie de răscoale printre care mai importantă este cea condusă de Cuan . @n #)J 3i 3ongji 6$E*-#$A9.entrală. Răscoala este înă0uşită cu ajutorul mercenarilor turci. /-a pierdut controlul asupra oazelor şi a drumurilor comerciale din sia .'ina se făr(mi.a de nord inaugur(nd o epocă de criză ce se va întinde pe două secole.ia vec'e se înfruntă cu noua aristocra. cele două capitale cunosc ruina şi depopularea.elor. a administra.ie. /e produc şi sc'im0ări şi în administra. anar'ia politică era un fenomen o0işnuit. @n plan politic. DA .:rima parte a secolului VIII. locuitorii palatului domină via.ea mai importantă ac.$JJ de mănăstiri. Influen. comandantul armatei de la grani.area nomazilor ce vor amputa teritorial statul. regiune ocolită şi de răz0oaiele devastatoare de la jumătatea secolului VIII.iao 6E#"-EE+9.ărăneşti. >omnia începe prin punerea în ordine a finan.iune comercială în timp ce pe valea fluviului ?al0en activitatea economică este în continuă scădere.area între E"A-E"* a ". este epoca în care aristocra.ii . secularizarea a *J milioane de 'a şi desfiin.ii sudice a .i de ceai.area a altor "J. sare dar şi mătăsuri.iune este contraofensiva împăratului ara0ilor declanşată după #"* şi înc'eiată printr-un grav eşec în urma 0ătăliei de pe r(ul Talas în #*). fiul împăratului îndepărtat de la putere în $DJ de Hetian.a . @n plan religios se realizează o puternică reac. . @mpăratul a fugit iar în locul său a fost pus altul reuşindu-se să se înfr(ngă răscoala. mai precis #)J-#**. armatele de mercenari au luat locul vec'ilor mili. ultimul împărat Tang este detronat. rmatele de frontieră nu mai pot fi controlate de împărat în timp ce în interior aristocra.'inei în sia era la apogeu.JJJ de aşezăminte religioase. 5emul.

fiscală cu puteri foarte largi. Influen.ii şi greută.ilor împăratului pare să fi fost e7trem de mică în compara. . ori persoanelor particulare.ionarilor. . avut loc o creştere demografică rapidă.poca /ong ! D$J-)A#D 4nele semne ale redresării economice şi politice a . < delimitare foarte strictă a p(rg'iilor puterii. @ntemeietorul dinastiei era militar iar refacerea priveşte numai teritoriul c'inez.ii c'ineze.'inei au apărut într-o perioadă anterioară dinastiei /ong.ă de perioada Tang cu trei mari compartimente.inuse independen.ie ce nu fusese niciodată at(t de puternică asupra întregului teritoriu. mai mare c'iar şi dec(t cel al împăratului.'ina av(nd în ))A$ )JJ milioane de locuitori. au avut loc importante progrese economice în plan te'nic şi comercial şi anume F noul sistem de odelaj. 8anciuria. . aplic(ndu-se sistemul de recrutare şi promovare a func. folosirea prafului de puşcă. masate în marea lor majoritate în /ud. @n provincii e7istau comisari speciali pe domenii de activitate militară.iune un adevărat sistem de informa. dministra. rmata pierde din rolul său politic de altă dată deoarece un puternic spirit antimilitar a dominat societatea /ong.i în această regiune tropicală.le sunt independente unele de altele.ste pus în func. economică.entrală sau Vietnamul. opiniile sau pl(ngerile func.lasa func. numiri. nu şi regiunile din 8ongolia. puterea civilă înlocuind rolul acesteia. cultul orezului prin folosirea inunda.ia centrală era mult simplificată fa. juridică.onsiliul de stat dirija politica generală ce se folosea de un 0irou însărcinat cu redactarea te7telor ! curtea academicienilor. sia .ii control şi comandă care se întinde p(nă în regiunile cele mai îndepărtate ale imperiului şi asigura guvernului central o domina. folosindu-se mercenariatul. 4ltimul stat o0. selectarea celor mai 0une elemente.ionarilor avea să ocupe un rol foarte important în via. @n nici o altă perioadă Mmandarinii& nu au e7ercitat un control at(t de eficient asupra statului.ie cu cea a func..ionarilor. în )JJD se produce întemeierea Mmarelui Viet& de către noua dinastie 3I 6)JJD)AA*9 care va purta între )J#+ şi )J## un răz0oi împotriva armatelor c'ineze provoc(nd dinastiei /ong numeroase complica. Oi anume economie şi finan. . .a economică şi socială. sistemul recomandărilor. politică şi militară a societă. . armată şi secretariatul însărcinat cu administrarea judiciară şi cu cea a personalului 6concursuri de recrutare. avansări9. .ionarilor.fectivul armatei continuă să crească ajung(ndu-se D+ . Iau naştere mari partide politice cu păreri divergente în pro0leme sociale c'ineze. la promovare. 4n rol important îl avea primul ministru.iilor. a 0usolei şi a monezii de '(rtie. . /unt organizate trei oficii care primesc sugestiile. a competen. mem0rii lor se 0ucură de imunitate a0solută pe care nici măcar împăratul nu o are. /e consolidează institu.e. >inastia /ong reuşeşte să refacă în mare parte unitatea statală. @n plan intern.elor.a apropia.iile fundamentale ale statului. 5u lipsea.7istau numeroase discipline la care se dădea concurs însă cel mai important era cel de cultură generală şi aptitudini de redactare care includea şi o pro0ă de poezie.oreea.a în anul D$E.

4n alt pericol a venit în primele decenii ale aceluiaşi secol din partea tunguşilor.i de corup. .ionarii au fost în aten. finan.i c'iar ca monedă locală de sc'im0 la care se adaugă moneda de '(rtie.JJJ de solda.ie era formată din crescători de animale şi înso.'ina de nord este cucerită între anii )AA*-)AA# de către mongoli după A+ de ani de răz0oi neîntrerupt av(ndu-l în frunte pe faimosul ?ingis-'an.iuni economice. 4n mare efort economic iriga.ă sistemul mili.'inei în lupta Imperiului Bitan.ia politică a .iile de sc'im0.ia Imperiului Bitan care va sf(rşi prin a se desfiin. 4na din măsuri a fost aceea de a proteja . Va sf(rşi ca şi . =unc.i pentru a fi feri.iilor este întreprins pentru a asigura o anume sta0ilitate a produc.iilor populare cu sarcini de apărare deoarece armata de mercenari necesita c'eltuieli foarte mari. avea însă armate să se opună atacurilor acestora şi de aceea a preferat să înc'eie pace.iilor de caritate 0udiste.'ina /ong de /ud prin a fi cucerită de către mongoli. /-a făcut remarcat încă din )J*$ printr-un proiect de reforme viz(nd resta0ilirea sistemului în nord-vest.area unor aziluri.'ina fiind o atrac. desemnare şi a altor mijloace de apărare a celor defavoriza. >esigur. < 0urg'ezie orăşenească.ii dezavantajoase.itori de caravane.ia rurală.ie. cel mai cunoscut fiind Gang n-şi care crede că prin dezvoltarea produc. 8oneda joacă un rol e7trem de important în rela. @n domeniul militar capătă importan.A*J. reformele sale au înt(mpinat rezisten.iuni economice.asa domnitoare c'ineză se va refugia în sud form(nd un nou stat denumit .ie permanentă pentru popula. alia.iei pot fi sporite mijloacele de trai ale tuturor şi veniturile statului. 5oua popula. al cărei număr este în creştere continuă.i.iei de cereale.'ina /ong de /ud 6))A#-)A#D9.'inei în această perioadă este dominată de crearea în nordul statului a unor puternice state turco-mongolo-ti0etane. cultura c'ineză a reuşit să influen.a politică s-a manifestat o amplă mişcare reformatoare a cărei autori proveneau din sud-estul statului. /tatul manifestase grijă deose0ită pentru înfiin. :rintre ele. în 2aponia erau folosi. care vor cuceri capitala c'ineză Baifeng în ))A$ iar apoi îşi vor sta0ili propria capitală la -eijing.iei care-şi vedea pierdute 0ună parte din privilegiile sale în frunte cu istoricul /ima ?uang. .eze în decisiv cultura şi civiliza. <raşele.urilor la cereale lu(nd măsuri împotriva cămătarilor.a la începutul secolului XII. dens populate şi foarte active se înmul.ărănimea printr-un control al pre. spitale. >acă din punct de vedere militar rezultatele au fost mai pu.i. Toată . D" . uneori în condi.in faste.a aristocra.la peste ).ii . administrative. fiind c'emat la putere în )J$E-)J#$ plecat su0 presiunea partidei conservatoare. /itua. important este Imperiul Bitan constituit în 8anciuria şi 8ongolia răsăriteană. 0anii de aramă c'inezeşti circul(nd într-o 0ună parte a siei. controlează activitatea comercială formată din proprietarii funciari şi negustorii 0oga. @n via. 8ăsurile privesc ac. orfelinate.ia statului fiind mai 0ine retri0ui.ele.aracteristic pentru această perioadă este o puternică dezvoltare a centrelor ur0ane datorită unei intense ac.i în )J") şi o importantă flotă militară. din secolul X. armate. era foarte răz0oinică. /unt constituite după modelul funda.esc în mai toată .

ată oamenilor originari din regiunile islamizate ale siei . Repurtează victorie după victorie şi în )+$E se proclamă împărat după ce întreaga . în )D$+ devine stăp(nul . su0 conducerea lui Bu0ilai-'an. Honele devastate sunt repopulate.ie nomadă. :uternice mişcări de rezisten.ul şi activită. de redare în folosin.i fiscale sau întocmit recensăminte 6activitatea comercială a cedat locul agriculturii9.iei cerealiere. 4n imens spa. :entru un control riguros. cuceritorii au contri0uit la degradarea sistemului de iriga.ste cunoscut că. îşi mută capitala de la BaraRorum la -eijing în )A#J iar dinastia sa a luat numele de Xuan înlocuind vec'ea dinastie c'ineză. din necesită.'inei deteriorată datorată stăp(nirii străine.ite marilor feudali mongoli. timp în care aten. . canalelor. :opula. i-a fost teamă de critici mai ales în ceea ce priveşte D* . popula.iu Xuan-ciang. .e agricole.ea mai importantă a fost cea numită a Mtur0anelor roşii& începută concomitent în )+*))+*A at(t în nord c(t şi în sudul .ăran de origine.ă a unor importante suprafe.'ină este eli0erată de mongoli. /unt luate măsuri şi pentru plantarea pomilor necesari creşterii viermilor de mătase dar şi pentru a construi nave maritime sau fluviale. regularizarea apelor.'inei centrale iar în )+$" se proclamă principe al regatului Gu. 0enefic mai ales pentru activitatea comercială. păm(nturile fiind împăr.ă au iz0ucnit în . <fensiva este dusă mai departe p(nă în centrul lumii mongole reuşind să distrugă for. fiind .iu geografic este controlat de mongoli de la :acific la . .ii din /ud ceea ce va duce la o scădere a produc.'inei.'inei /ong de /ud. reuşesc după )A$J să ocupe Vietnamul şi p(nă în )A#D toată .i de către stat. cunoscut fiind faptul că institu.poca 8ing )+$E-)$"" .onducătorul acesteia.ia mongolilor s-a îndreptat către sia <ccidentală şi .iu Xuan-ciang a domnit su0 numele de CongQu 6)+$E)+DE9 a tre0uit să efectueze o mare operă de reconstruc.a celor oprima. Bu0ilai. 5egustorii musulmani acaparează comer.ie şi refacere economică a .i.>upă un răgaz de +J de ani. .ărăneşti.ia c'ineză fiind adusă în marea ei majoritate în stare de servitute.a împărat .ile de str(ngere a dărilor.entrale şi <rientului 8ijlociu.iile statului sunt su0ordonate împăratului.ăran. :osturile de conducere sunt rezervate mongolilor iar administrarea finan. imigran.iei noii administra. @n plan politic este marcat începutul instituirii a0solutismului monar'ic.ii care va reprezenta pentru perioada dinastiilor 8ing şi cuing principalele rezerve fiscale.a ei de şoc 6)+$D-)+#J9.'ina.arpa. gricultura este în centrul aten. /-au luat măsuri pentru refacerea digurilor. la ruinarea gospodăriilor .elor este încredin. @ntemeiază ca 5anRin dinastia 8ing. s-a născut în )+AE porneşte răscoala în )+*A şi reuşeşte în )+*D să ocupe 5anRimul.i. . Regimul de e7ploatare mongol a fost foarte aspru.ii primind loturi întinse erau sprijini. .uropa Răsăriteană mongolii revin asupra .'ina încep(nd cu primele decenii ale secolului XIV c(nd domniile se succed rapid şi indisciplina no0ilimii mongole este în creştere aliment(nd speran. noul stăp(n. Oi 8arco :olo lucrează în favoarea cuceritorilor.

se creează o pătură numeroasă de vaga0onzi.at şi de cel mongol. pro7imativ DJd din totalul popula. p(nă la revolu. /e pare că acest sistem.i şi în plan economic consecin. @n timpul domniei fiului său Xung-lo 6)"J+-)"A"9 grani.ia la apro7imativ )$-)E milioane locuitori.ăranilor de păm(nturi şi a creşterii sarcinilor datorită statului şi no0ilului. @n plan demografic. <cupa. /e cucereşte 8ongolia şi zona fluviului mur în timp ce flota e7plorează <ceanul Indian. 8alaezia. pentru apărare zidul c'inezesc este du0lat sau c'iar triplat ajung(nd la o lungime totală de *JJJ de Rm. /tatul a luat măsuri pentru sta0ilirea valurilor de noi veni. 4n fapt drept de remarcat.iile acestora fiind mai ales comer. în organizarea lui a fost influen.ele a0solutiste se vor accentua în timpul urmaşilor săi în secolele XVXVI deoarece sistemul monetarial al dinastiei /ong nu mai func.iei trăia la sate av(nd ocupa.ia franceză din )#ED.iei te7tile şi metalurgice.a în secolul XVI doua jumătate a secolului XV. spre 2ava.ii japonezi împiedică activitatea comercială c'ineză.i supuşi plătind cu capul pentru delictul lezmajestate. >omnia lui va fi una dintre cele mai strălucite din istoria Imperiului . cerşetori. @n această perioadă se pun 0azele monar'iei a0solutiste franceze numită şi de tip clasic ce va dăinui p(nă în secolul XVIII.ul şi meşteşugăritul. o creştere mai pu.a era mai mare.ii specifice.elIon şi India.ele imperiului vor atinge ma7ima întindere.i. se vor resim.a atacurilor nomazilor. Tendin.um însă oraşul nu poate să a0soar0ă pe noii veni. :e mare pira. @ncercările de reformare a statului nu dau rezultatele scontate şi datorită faptului că în plan politic se înfrunta clanul eunucilor devenit atotputernic în clasa func. datorită deposedării masive a . . crizelor agrare.i de tot felul care pun pro0leme deose0ite nu numai oraşului respectiv.uropa. curtea imperială îndepărt(ndu-se de zona economică cu mult mai dezvoltată din /ud în prima jumătate a secolului XV.iei locale se îndrepta spre oraşe unde siguran. distrugerile provocate de răz0oaiele religioase ce au determinat emigrarea unei mari mase de protestan. @n acelaşi timp în lumea satului semnele crizei sunt tot mai evidente.'inez. /umatra.i. @n momentele de criză o parte importantă a popula. va fi marcată de eforturile necesare redresării economice după pustiitorul răz0oi cu nglia. după Imperiul <toman.ionarilor. oraşele cunosc un progres aprecia0il. Istoria acestor defavoriza. ci şi statului pentru că aceştia ar fi putut fi nişte contri0ua0ili la 0uget. D$ .originea sa.i în regiuni mai sigure. mul. . mutarea capitalei de la 5anjing la -eijing.iona. doua jumătate a secolului a însemnat o perioadă de replice în fa.ele plecării lor. a produc.in spectaculoasă ca în /pania sau nglia datorită epidemiilor. statul francez era atunci unul din cele mai populate din .i ai lumii medievale este cercetată astăzi de specialişti. . emigran. =ran.u toate astea apreciindu-se popula. >upă )*AJ Imperiul 8ing cunoaşte o puternică dezvoltare datorată av(ntului meşteşugăresc.

apoi 3Ion şi 8arsilia cu c(te *JJJJ.ă economică . Ronul devine o cale comercială foarte importantă pentru negustorii francezi. în general centre administrative. . mai importante sunt :arisul cu peste )JJJJJ locuitori.i funciare. apăr(nd o 0urg'ezie sătească a cărei ocupa. foametea se instala imediat. ecleziastice şi economice. apropia. Impozitele regale vor cunoaşte o cur0ă ascendentă de-a lungul secolului.a popula. o parte a proprietă. -ordeau7.ei. :rocesul de împrospătare a r(ndurilor no0ilimii a fost lent.ele statului.a unei .a agricultura.ă de alte regiuni ale .ăranului o0işnuit.inătorilor de seniorii vor fi înno0ila.ondf sau amiralul . o parte a popula.iei agricole era destinată pie. statul însuşi fiind interesat în v(nzarea de titluri no0iliare pentru necesitatea vistieriei. plătind în sc'im0 arendă în 0ani sau în natură.ăranii primind loturi în folosin.uropei. a 0urg'eziei în formare. manufactura creşte şi se diversifică produc. mai ales în regiunile -ordeau7 şi . =a.le sunt.ul şi activitatea de credit predomină în via. /e adăuga datoria pentru 0iserică. :ăm(ntul mai reprezenta pe atunci o valoare sigură şi de aceea cei care aveau 0ani încercau să-i investească prin cumpărarea unor asemenea proprietă. /e continuă defrişările p(nă în preajma răz0oaielor civile.i ca for./ocietate agrară prin e7celen.. ceasta se 0aza pe mijloace te'nice tradi. /eniorul îşi păstrează influen.ei secolul XVI era e7isten.ie este mult diferită de cea a .ările scandinave.oligni. .ărănimii mijlocii. favoriz(nd dezvoltarea porturilor ca 8arsilia. specific =ran. 5umeroase 0(lciuri unde se sc'im0ă mărfuri se organizează de-a lungul =ran. cu un rol în economie din ce în ce mai însemnat. ctivitatea de producere. o parte a ei fiind de acord cu reformarea 0isericii catolice. ca clasă. Tul0urările religioase au afectat şi no0ilimea .ionale folosindu-se asolamentul trienal sau 0ienal.a de vie.iei către comer.ii.i. @n această societate se produce o puternică dezvoltare pe 0aze capitaliste.iunea militară în sluj0a regelui sau de via. >acă recoltele erau sla0e A-+ ani consecutiv.ia de 0ază era şi în =ran. . deşi nu mai este protectorul acesteia.ă. D# . < importantă parte a produc. comer. @n plan social. /e petrece şi un fenomen de structurare economică a lumii săteşti mai ales după orientarea produc.ra încă puternică din punct de vedere economic. /e importă 0lănuri din ?ermania şi .a şi structura no0ilimii este în sc'im0are pentru că datorită creşterii pre.ia. Via.ărănimi li0ere dar în general săracă. productivitatea muncii în agricultură era mai mare. @n oraşe e7istă şi un şir redus de meşteşugari.'ampagne. 5antes.ilor funciare a fost cumpărată de elementele ce provin din pătura înstărită a oraşelor. <dată cu mărfurile. în plan politic rolul ei răm(n(nd preponderent.reşterea animalelor nu a cunoscut o dezvoltare rapidă.a de la curte.ă. < parte a ei era atrasă de ac. aceste drumuri comerciale sunt şi căile pe care lim0a franceză pătrunde în zonele ce depăşesc grani. 8ai t(rziu o parte a de. rege al 5avarei şi fratele său 3ouis de . >intre oraşe.ele mai întinse suprafe. ?r(ul era cea mai importantă plantă cultivată la care se adăuga legumele şi vi. ceasta nu se îm0urg'ezeşte precum în nglia sau precum unii mem0rii ai casei regale F ntoine de -our0on.a asupra lumii satelor. . ocupa.iei rurale pleca spre oraş care avea posi0ilitatea să importe cantitatea de cereale necesară.iei.urilor. .e erau în proprietate no0iliară.

'otăr(rea păcii şi a răz0oiului. av(nd largul sprijin al 0isericii. prin apari. deciziile sale erau îndeplinite.ie sacră. .inătorii de oficii şi putea fi lăsată moştenire.e grave asupra veniturilor statului deoarece suma primită era însuşită de de. @n acest timp autoritatea statului se face tot mai mult sim.olonial =rancez se va înc'ega a0ia în secolul XVII. >e altfel Imperiul . :rincipalele puncte de capitaluri şi tranzac.iei.ra ajutat de un mare număr de func.ii asupra comer.ie politică.a organe reprezentative e7istau /tatele ?enerale. regele de.ii la moştenirea ducatului 8ilano.e în justi.ării. fapt ce a nemul.ului său în această zonă. . numirea de.inerea ultimei instan.ă armata de mercenari.ei era împărat în .inută pentru a realiza seapuritele politice din Italia sau pentru asigura liniştea în interior. Regalitatea a reuşit să-şi întărească pozi. numite . av(nd preten. .inere necesită mari c'eltuieli financiare.lerul.mirodenii de la nvers şi 3isa0ona. DE . impun(ndu-se ideea că regele =ran.i. .i.inută numai pe timpul c(t ocupa tronul.ionari legişti. 8ai importante sunt cele înc'eiate cu :oarta. 2uriştii francezi din prima jumătate a secolului al XVII-lea precizau că regii şi-au rezervat cinci acte de supremă suveranitate şi anume Ffacerea legilor.arol al VIII-lea murise la E aprilie )"DE urm(nd la tron 3udovic d[<rleans ! al XII-lea care era nepotul Valentinei Visconti. . ctul încoronării continua să se săv(rşească la catedrala de la Reims. 5umai regele putea dispune de armată. regalitatea fiind o institu. Regele nu moare niciodată ! Regele a murit.iilor era o practică o0işnuită cu consecin.ii.ii stărilor socialeF /tarea I .umit /pania şi Imperiul Romano-?erman.onsiliu regal care discuta cele mai importante pro0leme ale statului.ii franceze erau Rouen şi 3Ion unde veneau agen. ca reprezentant al statului.inea garan.ii pu0lice.ara sa.ii prin care =ran.a şi alte state vin să reglementeze actualele pro0leme de importan.inătorilor în func. a cărei între.ia unor legi ale statului care reglementau succesiunea la tron. /tarea a II-a no0ilimea.i comerciali şi din alte păr.reşte ca importan. în special elve.ă majoră pentru economia . < armată puternică pusă în sluj0a seniorului =ran. =ran.ie în special din partea no0ilimii. Tratate comerciale dintre =ran. monar'ul fiind considerat rege de drept divin.a o0. pe linie masculină şi în ordine de primogenitură.in(nd cea mai mare func. 6regele neav(nd alt suveran dec(t pe >umnezeu9.l primea autoritatea cu care era investit în anume condi.ită ceea ce determină o puternică opozi. în care intrau reprezentan.umpărarea func.ienii erau căuta.a în prima jumătate a secolului al XVI-lea /f(rşitul secolului XV este marcat de cuceririle franceze din Italia. . por.elanuri şi cristaluri din Italia. mult mai t(rziu dec(t cel spaniol sau portug'ez.ie şi 0aterea monedelor.ei era men.iile. de. @n conducere regele era ajutat de un .apitula. ci era de. trăiască regele. pare însă ideea modernă de stat.oroana regală nu era în proprietatea regelui. . sau covoare din Imperiul <toman e7port(ndu-se gr(ne către /pania şi nglia şi produse manufacturate. /tarea a III-a restul popula.

ă situa. :apa av(nd înt(ietate în pro0lemele canonice. @mpăratul ar fi dorit să continue lupta contra musulmanilor prin organizarea unei cruciade dar fără participarea =ran. . cu care în )*+$ se semnează un tratat ce avea să ofere =ran. DD .ă din interiorul regatului înfăptuite de protestan. /e poartă tratative cu reprezentan.an0rai.arol vor continua. . pentru el candid(nd şi =rancisc I. ajung(ndu-se la conflicte între =ran.ie pe înal.ii prela. Rege va ajunge fără prea mare greutate.ei nu au aderat la Reformă.a cunoaşte o grea situa.ienii ca şi 'a0s0urgii. cu . >e aici se vor naşte multe conflicte pentru că cel care avea tronul imperial avea largi posi0ilită.@n luptele pentru stăp(nirea 5eapolelui se amestecă şi regele ragonului. .laude de =ran.asa de ustria o0.oncordatul din )*)$ e7plică în 0ună parte de ce regii =ran.arol cuintul.onflictele cu rezultate sc'im0ătoare vor continua p(nă la moartea regelui la +) decem0rie )*)" ! ) ianuarie )*)*. /-a ajuns la pactul de la . =rancisc d[ ngouleme care doreşte să nu împartă cu nimeni guvernarea regatului. urmat la tron Cenric al II-lea 6)*"#-)**D9 care a tre0uit să facă fa. nu au fost finalizate astfel că aceasta se va căsători cu viitorul rege =rancisc I. /-a dovedit la înăl. . de la înfr(ngerea de la :oitiers.i de stăp(nire a vestului . 4nele acte de violen. =erdinand.ii :or. datorită prevederii legii salice.ontinuă răz0oiul pentru stăp(nirea ducatului 8ilano.i ai ?ermaniei aveau să dea măsura fle7i0ilită. însuşi regele fiind făcut prizonier. :rintr-o pace cu elve. care. ultimul căpăt(nd dreptul de a numi în func. 4n pact cu :apa şi un acord cu principii protestan. . avut însă de făcut fa.ontrolul asupra Italiei.ie cum nu mai cunoscuse.ionale foarte comple7e de la jumătatea secolului XVI.ii trec(nd la persecutarea ereticilor.a şi /pania.uropei. poate.ia unor principi sau seniori antiregali. @n anul )*)D pe tronul Imperiului Romano-?erman a urcat . =ran. cele spirituale îl plictiseau. ajung(nd între )*)" şi )*A" şi duce de 8ilano. ideile lui 3ut'er paraliz(nd practic.i îl va determina pe rege să rupă acordul cu protestan.ine .ină independen. =rancisc I reuşind să men.ii <tomane. :roiectele de căsătorie a fiicei lui 3udovic al XII-lea. prin efectele sale.ei era de neconceput. ?ermania însă se îndreaptă şi ea spre sc'isma cu 0iserica catolică.iuni ale împăratului.ei p(nă la moartea sa în )*"#.ii antiotomane.a.indu-se puternic datorită mişcărilor protestatare. . fiind grav înfr(nt la A" fe0ruarie )*A* su0 zidurile :aviei. de data aceasta cu succes deşi se opuseseră elve. deşi spre deose0ire de =rancisc I care iu0ea cultura şi încuraja manifestările spirituale.onflictele cu .iei franceze cu scopul ani'ilării viitoarelor ac. aceasta din urmă resim.imea acestora. în sine este un compromis.i şi distri0uirea veniturilor ecleziastice.ă mişcărilor Reformei.a =ran.iei interna. =rancisc I a avut de înfruntat pe imperiali în lupta pentru ocuparea ducatului 8ilano.ienii aceştia din urmă se o0ligau să nu se mai pună la dispozi. :apa 3eon al X-lea s-a gră0it să înc'eie un tratat cu =rancisc I semnat la -ologna. pe el e7erci.ei avantaje comerciale foarte mari.ii diploma.iile fizice îl atrăgeau.arol de ?and. încercările de organizare a unei e7pedi. cu rezultate sc'im0ătoare.

i. . răz0oaiele şi armisti.ii conduşi de . u avut loc de-a lungul acestei perioade opt răz0oaie religioase.a în timpul răz0oaielor religioase 6)**D-)*DE9 8oartea lui Cenric al II-lea a însemnat începutul unui lung şir de răz0oaie ce vor pune în 0alan. . 4rmaşii lui Cenric al II-lea au fost su0 tutela anturajului lor.an0resis la + aprilie )**D. iar 'ug'eno.i nu are suficiente for. @n noaptea /f(ntului -artolomeu 6A+-A" august )*#A9 au fost măcelări. Cug'eno. armatele întorc(ndu-se în =ran. Cenric de -our0on. Cenric fugit de la :aris în )*#$ s-a lepădat de catolicism devenind apărătorul 'ug'eno.i la :aris şi în .avut de înfruntat şi /pania lui =ilip al II-lea.i no0ili printre care şi mem0rii ai casei regale ! în total după unele cifre în jur de AJJJ de no0ili dintre care cei mai puternici aveau numeroşi vasali ce le întărea capa0ilitatea militară.a era împăr.i la VassI )*$A la ) martie.i la :aris pentru a asista la căsătoria lui Cenric de -our0on cu 8argareta de Valois. reac.i de catolici.ionaliz(ndu-se. st(rpirea a ceea ce ei considerau a fi erezii.ă însăşi e7isten.ită în douăF protestantă în sud şi vest unde li0ertatea cultului era respectată şi partea catolică cu :arisul. . cei dint(i urmărind păstrarea unită.onflictul a fost declanşat de masacrarea unor 'ug'eno.e matrimoniale aveau să întărească pacea. =ran. nul )*#A avea să fie anul marii crize franceze. nterior. aduna.atolicii sunt sprijini.ii de credin.a. Regele Cenric al II-lea a sf(rşit într-un tragic accident la un turnir fiind străpuns mortal de o lance. iar pro0lema succesiunii la tron era )JJ . . 3a Reformă trecuseră mul. /itua.ilor. cei din urmă cer(nd reformarea 0isericii franceze şi li0ertate religioasă.ară aproape +JJJJ de 'ug'eno.i. fiica lui Cenric al II-lea. fiind gata să se pună în sluj0a celui care plătea mai 0ine.i de /pania lui =ilip al II-lea.um nici una din păr.arol al IX-lea 6)*$J-)*#"9 era minor. conflictul interna. .e pentru o victorie definitivă.'(teau .ii mem0ri familiilor no0iliare -our0on. 5-a avut urmaşi. nar'ia politică amenin.i 6adep. .a statului francez. şi. în urma unor confruntări s(ngeroase. viitorul rege Cenric al IV-lea a fost nevoit să a0jure petru a se salva. au fost măcelări. .ea mai importantă consecin. se va semna pacea de la .ondT. conducerea av(nd-o la catolici casa de 3orena.a unitatea =ran. tolerant la început.i.ia imediată a fost ocuparea oraşului <rleans de către 'ug'eno. răz0oiul cunosc(nd punctul culminant. =anatismul a fost caracteristic am0elor păr. al cărei progres nu fusese împiedicat de regele =rancisc I. fost asasinat de un călugăr catolic la A august )*ED. =ran. 'ug'eno.ă avea să fie pierderea prestigiului de către regalitate în fa.ii de nglia şi principii germani protestan.ă.ei pentru că Cenric al III-lea )*#"-)*ED n-a reuşit să pună capăt răz0oiului. :entru a se salva.iile se succed unul după altul.a am0elor ta0ere după noaptea /f(ntului -artolomeu. cestea au avut un caracter religios pentru că se vor da între catolici şi 'ug'eno.ondT.'atillon.ia se complică datorită sf(rşitului răz0oiului din Italia.ii. rămaseră fără ocupa. Răz0oiul avea să continue.edarea reciprocă a teritoriilor cucerite şi alian.i ai calvinismului9. .ie. în deceniul al V-lea începuse organizarea 0isericii calvine.

inută şi de o importantă creştere demografică.i europene. fructe.anada la cue0ec 6)$JE9 ca semn al e7pansiunii sale maritime şi coloniale.iei. @n plan social are procesul procesul de decădere a no0ilimii. :apa acord(ndu-i iertarea păcatelor.ă. ceară.a şi alte societă. pus capăt conflictului dintre catolici şi 'ug'eno.ompania Indiilor răsăritene e7port(nduse pe l(ngă postav şi stofe. -reslele în forma lor clasică de organizare au decăzut. de orientare a ei spre economia de pia. li0ertatea de conştiin.ie îşi desfăşura activitatea în acest sector.ile funciare depline asupra păm(ntului erau marcate cu garduri şi e7ploatarea lor în interes comercial.ia de mărfuri fiind mai 0ine pusă la punct a atras o mare cantitate de metale pre. precum şi sc'im0area regimului propriu. @n )*DE înc'eie cu /pania pacea de la Verin determin(nd retragerea trupelor spaniole.i de l(nă.at . >ezvoltarea industriei era sus. @nainte de a muri Cenric al III-lea apucase să-l recunoască urmaş la tron dar puterea de care dispunea nu-i permitea să se impună imediat. prin 8area -altică cu RusiaK iar în )$JJ . limitarea prerogativelor şi autonomiei oraşelor.ioase în sc'im0.i de tip capitalist. postavul fiind e7portat în . :ractica dinastică de aproape trei secole era puternică şi va învinge. import(ndu-se .ompania răsăriteană prin care se făcea comer.a un secol al a0solutismului regal. Revizia pre. de afirmare pe scena politică interna. fiind ajutat de .de nerezolvat pentru că moştenitorul de drept Cenric de -our0on era protestant. =ran. :entru e7port erau cerute mai ales produsele din l(nă ceea ce a dus la transformarea terenurilor agricole în păşuni. Cenric al IV-lea fiind 0eneficiarul ei. iar apoi )*#D .i de asigurare cu garnizoane 'ug'enote. -urg'ezia începe să capete putere economică fiind )J) .ompania 8oscovei în )***.ii care au la 0ază activită. @n )*D+ a revenit la catolici. cea engleză era preponderent agrară.ă a dat posi0ilitatea unor progrese în nivelul produc.a de muncă necesară activită. DJd din popula. resta0ilit ordinea în interior. plum0.uropa continentală. :roprietă. /e caută noi pie. /-au luat măsuri pentru redresarea autorită. /tatele ?enerale nu mai sunt convocate. aceasta ocup(ndu-se cu activită.ii centrale. a limitat veleită. produc.i comerciale şi industriale. impulsion(nd dezvoltarea economică.ii meşteşugăreşti era completată din mediul rural cu muncă salariată. @n plan e7tern.urilor a avantajat nglia.esături. majoritatea poporului francez fiind totuşi catolic.ilor li0ertatea cultului cu unele limitări.ă.a av(nd un rege catolic legitim.ională. <rientarea produselor către pia.dictul de la 5antes ! )+ aprilie )*DE ! prin care se recunoştea protestan. locul lor fiind luat de corpora. de remarcat întemeierea primei aşezări franceze în .a0ot a înfiin.ile unor conducătoare local. /ecolul XVII a fost pentru =ran.onsiliul regal. telierele locale au început să prelucreze tot mai multe cantită.e de desfacere astfel că /e0astian . =or. cetă. mirodenii. nglia secolului XVI .i prin . l(nă.

a fost reorganizată armata. deşi nglia n-a fost scutită de tul0urări politice. < politică fiscală mai 0l(ndă şi înlăturarea terorii i-a atras popularitatea.inut iar ideea unui Mprivilegiu regal care nu se pune în cumpănă& a fost mereu com0ătută. 8ai multe crime ce se săv(rşesc în anturajul reginei /co.ra recunoscută astfel o autoritate puternică în stare să pună capăt anar'iei interne. cesta s-a instituit odată cu venirea la tron a lui Cenric al VII-lea 6)"E*-)*JD9 întemeietorul dinastiei Tudorilor. @n timpul său dogma nu a fost sc'im0ată. dar pentru a avea mai multă linişte a dispus judecarea şi e7ecutarea ei în )*E#.lisa0eta I care preluase conducerea ngliei într-un moment în care răz0oiul civil între protestan.ilor.un adversar al a0solutismului monar'ist caracteristic secolului XV.umi.ei =rancisc al II-lea.ii. 4rmaşul ei. şeful 0isericii anglicane fiind de acum regele.ii protestante din nglia a făcut ca insula să se împartă între cele două popula. dar în timpul urmaşilor săi . portul . nglia s-a constituit într-un adversar aproape permanent al =ran.ia su0 aceeaşi coroană regală.ei. @ncercarea reginei 8aria Tudor 6)**+-)**E9 de a persecuta orice erezie inclusiv pe reforma. urmat Cenric al VIII-lea ce a guvernat ca un adevărat monar'. . @n politica e7ternă. 4na din cele mai importante pro0leme a constituit-o ane7area /co. după măsurile luate de a reduce fiscalitatea la începutul domniei. 1ara ?alilor a fost ane7ată ngliei în )*** în timp ce Islanda va crea multe pro0leme ngliei în veacurile următoare. regii tre0uind să .iile jucau un rol de seamă în ac. .ării pe )* ani. consider(nd religia o pro0lemă politică.iei era pe atunci 8arina /tuart căsătorită în )**D cu regele =ran.iunile militare cu cele religioase.duard al VI-lea 6)*"#-)**+9 şi .i şi catolici era pe cale de a iz0ucni. >upă moartea celui din urmă s-a întors în /co. desfiin.i de a0solutismul monar'ic.i nu a avut urmări deose0ite.alais fiind un cap de pod important în cazul unei invazii engleze.iunile politice engleze. a ajuns rege al ngliei şi a realizat unirea cu /co.lisa0eta ngliei a înc'is-o pe regina /co. pun(ndu-se capăt deasemeni în )"E* Răz0oiului celor două roze. impus anglicanismul dar a renun.(nd prin lege trupele senioriale.ină mereu seama de părerea mem0rilor acestei institu.lisa0eta I 6)**E-)$J+9 avea să fie adoptat calvinismul. s-a înconjurat de oameni capa0ili dar. :entru a-şi asigura liniştea.iei au determinat ridicarea at(t a catolicilor c(t şi a protestan. a alunecat apoi spre despotism. c'iar şi cei mai energici pentru că tradi.ii. @n cele din urmă .iei locale de către englezi au dus răscoale în timpul reginei 8aria Tudor.iei )D ani. @n timpul tul0urărilor din ?ermania Cenric al VIII-lea s-a )JA . :arlamentul a fost men.lisa0eta I a încercat rezolvarea acestei pro0leme altern(nd ac. şi o politică fiscală ce a permis ca la moartea sa tezaurul să fie ec'ivalent cu venitul .ia revendic(nd coroana ngliei. Oi . pus 0iserica catolică su0 autoritate regală. @ncercarea lui Cenric al VIIlea de a se proclama rege al Irlandei nu a dat rezultate imediate iar măsurile de spoliere a popula. Regina /co.olonizarea masivă a unei popula. 0solutismul mondial atinge apogeul în timpul reginei .at la calitatea de şef al 0isericii.iei regatului ngliei unde se aflau cei nemul. Iaco0 I /tuart. >e altfel nu avea convingeri religioase ferme.

lisa0eta I a fost una din cele mai glorioase şi mai strălucite epoci din istoria ngliei. . >acă pentru secolul XV.ilor. înt(ietatea pe mare va reveni de acum englezilor şi olandezilor. 3egăturile cu /pania au fost întărite prin căsătoria 8ariei Tudor cu =ilip al II-lea realiz(ndu-se o uniune dinastică împotriva =ran.inută după veacuri de trudă şi sacrificii în luptă contra domina.iei ara0e. .iile mediteraneene erau strict legate de activitatea comercială în porturi de la Vene.ii lor particip(nd la conducerea oraşelor.alais.ia la -ruges. :eninsula I0erică în secolul al XVI-lea /f(rşitul secolului XVI va avea să aducă 4niunii .urilor în .astilia 0răzdată de numeroase drumuri comerciale.ine sumele necesare c'eltuielilor sale şi din această ac. . < furtună a împiedicat flota spaniolă să intre în port iar englezii au profitat distrug(nd-o.iilor ce vin din merica.astiliei şi ragonului li0ertatea o0.iei orăşeneşti era formată din săraci afla.e şi în statele este europene. punctate de şi mai numeroase puncte de vamă. . Regele =ilip al II-lea a organizat o flotă puternică formată din )+) coră0ii 0ine ec'ipate 6MInvinci0ile rmada&9.at e7pedi.ii transoceanice su0 conducerea unor navigatori renumi.a. în zonele de vest ale sale cu consecin.e cunoscute. la /evilla lu(nd fiin.i la periferia societă. >in )*E* >raRe a distrus portul Vigo. nglia şi-a dat seama că interesele ei sunt pe mare şi a finan.ului englez sau francez. <raşele cunosc un important spor demografic prin înviorarea comer.iei.area e7pedi.ii cu )J+ . secolul al XVI-lea a adus un av(nt al economiei transcontinentale.ele agricole erau rare.iunea comercială inclusiv cea maritimă. cea mai mare parte a /paniei . /tatul. principalul antreprenor pentru ac.i precum CaQRins.ia de 0ază pentru cea mai mare parte a celor apro7imativ D milioane de locuitori. . reprezentan.ii comerciale în str(nsă legătură cu e7ploatarea 0ogă.ile interne dar nu s-a profitat de imensele perspective oferite prin instituirea monopolului comercial i0eric asupra comer. ştirea devenind o marfă de lu7. >raRe sau >avis pun(ndu-se 0azele primelor factorii comerciale în merica de /ud.ului transatlantic.ă .uropa maritimă. o0.reşte viteza de circulare a informa.alăturat protestan. civiliza.reşterea oilor a rămas ocupa. ucenici.entrale este formată din podişuri cu climă uscată. . ctivitatea meşteşugărească şi manufacturieră reuşea în general să satisfacă necesită.iocnirea a avut loc l(ngă portul . 8eşteşugarii erau organiza.ia era relativ redusă pentru că suprafe. ca şi în cazul :eninsulei I0erice.ealaltă parte a popula. calfe. >omnia reginei .reşte aportul negustorului la finan. /emnificativă este creşterea activită.ei. avantajată de . :opula. flota spaniolă lu(nd pradă mărfurile aduse din Indii.iilor maritime cu rezonan.i în 0resle cu clasica lor ierar'ie de meşteri. < adevărată e7plozie a pre.arrera de Indias sau .asa de India în :ortugalia.lisa0eta a semnat în )**E tratatul de pace cu =ran.iune economică.

ca şi în :ortugalia.ie de posi0ilitatea economică şi de titluri no0iliare. structura socială se prezintă astfelF aristocra. -arcelona. 8area no0ilime ! militari. clerul superior la care se adaugă patriciatul ur0an.iona. 0unuri imo0iliare. . 8ajoritatea popula.i anterior. @n procesul de întărire.iile . insuficien. pe l(ngă curtea regală aştept(nd favorurile regelui sau a înal.ie ! era alcătuită din pătura patriciană mai 0ogată.i a /paniei şi :ortugaliei.i sau func. pozi. 5o0ilimea era stratificată în func.ii i0erice era că muncile productive ar fi onora0ile iar regalitatea a v(ndut func.ională de mari propor. 'idalgos care încercau să-şi asigure veniturile necesare prin o0.ii ale /paniei cu c'eltuieli imense.a deficitară se e7plică şi prin politica interna. <răşenimea ! )Ad din popula. clasa mijlocie şi .ie de puterea economică şi de statutul juridic dar datorită statului şi 0isericii dădea importante redevente în muncă.ontrareformei.ios din merica era c'eltuit pentru această ac.ionari superiori. proprietară de manufacturi.i economice.iune.ei de plă. >in r(ndul lor se recrutau căpitani de vase. natură şi 0ani. procesul de formare a ei fiind foarte lent.ini ca număr erau totuşi stăp(nii unor întinse domenii sau mari proprietari de manufacturi. -urg'ezia spaniolă era relativ pu. Toledo. de consolidare a a0solutismului no0ilimea şi-a păstrat vec'ile privilegii deşi puterea regală nu va înceta să le limiteze prerogativele.in numeroasă şi fără posi0ilită. 4n mare număr de no0ili s-au sta0ilit la 8adrid . /tructura socială :ornind de sus în jos. /tatul a încurajat e7portul de l(nă prin impunerea unor ta7e mici ceea ce a atras mărirea suprafe. :u. lăsat li0er importul de produse meşteşugăreşti şi manufacturiere concurate fiind cele locale de către cele flamande. )J" . 8ai numeroasă era no0ilimea mijlocie şi mică formată din ca0aleros.elor necesare creşterii oilor în dauna celei agricole. Valladolid.ii.ia întărindu-se la mijlocul secolului XVI în condi.ărănimea care în marea ei majoritate era li0eră din punct de vedere juridic. 3isa0ona. franceze sau engleze ce se o0. structurată în func.ărănimea.lerul şi aristocra. 8entalitatea societă.i de metale pre. venituri imense.ioase. solicit(ndu-se împrumuturi masive de la negustorii genovezi cu do0(ndă foarte mare şi metalul pre.diferite ocupa.ii şi titluri no0iliare pentru a-şi aduna 0anii necesari %c'eltuielilor politice&.ineau în sc'im0ul metalelor pre.inerea unei sluj0e la /tat. 0ănci sau negustori. diploma. domenii întinse. -alan.ia avea în /pania. scurg(ndu-se în sc'im0 mari cantită.a gr(ului în primul r(nd a determinat importul acestuia. dar şi dintr-o pătură numeroasă de săraci.entre orăşeneşti mai importante erau /evilla. 0anc'eri.ioase ce vor contri0ui la dezec'ili0rarea 0alan. >ispuneau de venituri imense. >eclinul agriculturii i0erice. >ezvoltarea 0urg'eziei a fost fr(nată de factorii men.ilor demnitari.ia 6no0ilimea9. .iei o forma .

rau 0uni agricultori.arol al V-lea sau cuintul.arol cuintul 6)*)$-)**$9 =erdinand . >e asemenea e7istau numeroase autonomii provinciale şi municipale.ortesurilor a fost diminuată. a continuat să răm(nă o . situa. apoi în a doua jumătate a secolului XVI au fost e7pulza. @n )*)# . tolera. :uterea economică a 1ărilor de 2os a sus. 4ngaria căz(nd în )*A$ dar ustria salv(ndu-se în )*AD c(nd turcii au fost sili.ei de muncă. sus.it de consilieri flamanzi care urmăreau ocuparea celor mai înalte func.inut multă vreme politica împăratului ca şi noile adaosuri din 3umea 5ouă. a trezit ostilitatea )J* .>e men. . 0ine organizată şi de o flotă puternică ce i-a asigurat superioritatea militară şi maritimă în . interesată fiind să fie ordine şi siguran. înfăptuitorul unită.arol I sau =ilip al II-lea. care putea să spună Meu sunt maurul împotriva căruia se înarmează regele catolic&.ia pierde autoritatea politică iar regele învinsese cu ajutorul oraşelor.ară feudală.i de tri0unalele 0isericeşti.arol de ?and.ia complic(ndu-se pentru /pania după ce acesta a fost ales în )*)D şi împărat al Imperiului Romano-?erman su0 numele de .ă internă iar pe de altă parte tre0uia să se folosească de stat pentru lupta împotriva maurilor islamici şi a evreilor.ortesuri necesare c'eltuielilor pentru deplasarea în imperiu după )*)D.ionat e7isten.a maurilor care mai mult cu numele erau creştini.ii /paniei a murit în )*)$ lăs(ndu-i nepotului său . meşteşugari şi negustori. apoi .i o vreme.uropa <ccidentală în secolul XVI. @n plan politic /pania. .onsiliul de /tat. Tre0uie avut în vedere că atunci c(nd electorii germanii l-au ales împărat aveau nevoie de cineva care să apere Viena deoarece turcii erau în plină ofensivă deşi -elgradul era încă creştin 6p(nă în )*A)9. puterea centrală cresc(nd şi datorită ta7elor şi metalelor pre. etc.a şi nglia.er(nd să se voteze noi ta7e de către .i să se oprească su0 zidurile Vienei. . economic. alături de musulmani rămaşi în /pania. o /panie aflată în plină ofensivă contra islamului şi a statelor din jur.ii dar în luptele pentru ocuparea /iciliei şi 5eapolelui a venit în conflict cu regele =ran. :e parcursul secolului XVI. .ină seama şi de acestea datorită numărului mare.ii în stat. spre deose0ire de =ran.onsiliul Indiilor.ra pe atunci campioana creştinătă.inute de un puternic suport financiar.i în 0ună parte sau e7termina.ei 3udovic al XII-lea. judiciar.arol cuintul a venit în /pania înso. pe .onsiliul de =inan. tre0uind însă să .atolicul de ragon. /pania în timpul lui . @n conducerea tre0urilor pu0lice regele era ajutat de c(teva consilii cu rol administrativ. -iserica catolică acordă sprijin statului.onsiliul Italiei. :rincipalul consiliu era . autonomiile locale au fost diminuate.e. . :uterea . /pania dispunea de o armată numeroasă.ioase aduse din 3umea 5ouă.arol I găseşte această stare de lucruri. ceştia erau în jur de un milion la începutul secolului XVI. ristocra.umind astfel clasa politică spaniolă. fiscal. . Regele a luat măsuri succesive pentru alungarea lor fapt ce a provocat răscumpărarea acestora în a II-a jumătate a secolului dar şi o diminuare a for. nemul. monar'ia spaniolă a făcut progrese av(nd acum un singur rege.

inea întotdeauna. încep(nd din )*A) avea şi două pozi. @ntre ele.piscopul de 3imoges îl caracterizează pe =ilip al II-lea Mstăp(n şi secretar& care Mnu pierde nici o oră. sta0ilit capitala la 8adrid.esei nna cu . -irocra. >acă tatăl său a călătorit de nevoie pentru a înconjura =ran. care. în lipsa lui conducerea fiind încredin.ină cultură.i de el.at succesiv la stăp(nirile sale între )*** şi )**$K va muri la A) septem0rie )**E. vea pu.acestora. care în )*AJ renun.a regelui =rancisc I cu /oliman 8agnificul. fiind adept al a0solutismului. . locul fiind luat de fiul său =ilip al II-lea 6)**$)*DE9 lăs(nd un stat .iile spaniole erau renumite în acea vreme.aracterul esen.in angajat în . Mîn care soarele nu apune niciodată&.ată unor regen.ii avantajoase în Italia şi 1ările de 2os şi visa la crearea unei monar'ii universale compara0ilă cu . după a0dicarea solemnă de la -ru7elles. <0ligat să se deplaseze necontenit prin Imperiu. . 4ngaria a ratat căsătoria prin. imo0ilitatea lui asigură sedentarizarea aparatului 0irocratic central din ce în ce mai numeros şi mai influent.i. :refer(nd /pania care-l putea asigura financiar 6o retragere către argintul american9.ii. a redus privilegiile orăşenimii şi a întărit rolul )J$ . av(nd în acest fel imaginea unei monar'ii cu adevărat de propor.ii.uropa. interesul îi era centrat către pro0lemele <ceanului.i germani.onsiliului de /tat şi a altor servicii a căror mem0rii erau numi.ortesurilor a fost restr(ns. nu mai fusese de )+ ani. Tre0uie adăugat că acum se pun 0azele marelui Imperiu . >ecizia finală îi apar. Rolul .arol a fost =ran.ial al Imperiului lui =ilip al II-lea îl constituie 'ispanismul său sau mai precis castilianismul. aflată în mijlocul /paniei. un 0irocrat crez(nd că tre0urile monar'iei universale se pot conduce dintr-un centru.a regală fiind la . fost considerat un rege de ca0inet.arol cuintul n-a stat în /pania dec(t apro7imativ jumătate din cei "J de ani de domnie. /pania ca parte componentă a Imperiului a fost angrenată în această politică de mari propor. mărginit.a cea ostilă.ine printre puterile europene cunoscută fiind alian.ă la ea în favoarea fratelui său =erdinand. st(nd aplecat toată ziua asupra '(rtiilor&.arol cuintul. e7ercitat o conducere personală directă a . atrăgea asupra sa devotamentul spaniolilor. :rincipalul adversar al lui . . reşedin.a.arol cel 8are. duc(ndu-se lupte cu musulmanii din frica de 5ord sau împotriva principilor protestan. fost numit Rege :rudent şi s-a g(ndit să candideze la coroana imperială în )*$A dar fără succes. un vice-rege al 5eapolelui remarc(nd că Mdacă moartea ar veni din /pania am trăi vreme îndelungată&.ii universale. cesta din urmă nu va mai fi ales împărat şi va domni numai cu titlul de rege p(nă către sf(rşitul secolului XVI.ortesurile cereau să fie folosite su0sidiile din /pania numai în interes spaniol.scurial. unde s-a construit în )*$+ un imens palat pe măsura statului în fruntea căruia se afla. .olonial spaniol prin ocuparea unor întinse regiuni din 3umea 5ouă. renun. @n momentul revenirii în /pania după a0dicare.arol se dorea şeful suprem al creştinătă. . statul francez a dus o politică a0ilă pentru a se men. zg(rcit dar credea cu putere în catolicism şi misiunea acestuia pe :ăm(nt. fiind mai pu. în luptă cu cealaltă monar'ie universală ! Imperiul <toman.

Inc'izi.iei. >rept rezultat s-a angajat cu toate for.ele în stăvilirea Reformei după )*$J. 5umeroase procese inc'izi.ionale şi arderi pe rug a adversarilor catolicismului marc'ează această domnie. @n plan e7tern în )**D pune capăt răz0oiului cu =ran.a, ini.iat de tatăl său, impun(nd tratatul de la ,'(teau ,am0resis. /e ştie că anterior tatăl său avusese rela.ii nu prea amicale cu papa de la Roma :aul al IV-lea ce-i considera pe spanioli şi francezi ca fiind nişte 0ar0ari şi Mar fi 0ine să răm(nă la ei acasă& depl(ng(nd ratarea momentului pentru eli0erarea Italiei la jumătatea secolului XVI. @ndemnuri asemănătore veniseră în aceeaşi jumătate de veac şi din partea lui 8ac'iavelli demonstr(ndu-se încă odată că su0iectul acesta era discutat în cele mai diverse medii italiene. :acea ce s-a înc'eiat a avut drept cauză epuizarea financiară a adversarilor at(t a lui =ilip al II-lea, c(t şi a =ran.ei, cea din urmă fiind lovită de o puternică mişcare pe care regele voia s-o înă0uşe cu orice pre.. 2ocul intereselor avea să se complice şi prin faptul că /pania dorea să instaureze o monar'ie universală cu sprijinul ngliei iar =ilip al II-lea, după ce avusese de so.ie pe 8aria Tudor ce murise în )**E, a cerut-o în căsătorie pe ;lisa0eta a ngliei. ;lisa0eta să sprijinea revolu.ia din 1ările de 2os mai înt(i în secret apoi în mod desc'is. ,orsarii englezi jefuiau vasele spaniole şi dădeau o parte din pradă reginei ;lisa0eta. :entru =ilip al II-lea nglia era atunci un cui0 de t(l'ari şi eretici. =ran.a îl pierde însă în anul )**D pe regele Cenric al II-lea şi pentru o perioadă îndelungată de timp valoarea ei ca adversar al /paniei se va diminua. =ilip al II-lea aflat p(nă atunci în =landra pleacă în /pania pe care nu o va mai părăsi fiind într-un anumit mod prizonier al /paniei ce devine de acum înainte inima Imperiului /paniol. >e altfel nu .inea neapărat să stea în 1ările de 2os pe care le-a iu0it cam tot at(t c(t şi popula.ia acestora l-a iu0it pe el şi pe spanioli, regele fiind Mdezgustat de acest loc de şedere&. /tatele spaniole aveau atunci trei capitale F -ru7elles, Xuste unde tatăl său a continuat să guverneze şi Valladolid unde reprezentan.ii regelui c(rmuiau în numele lui. 3a venirea lui, /pania era în pragul falimentului financiar fiind necesare pentru salvare împrumuturi e7terne şi c'iar averea personală a regelui. ,apitala financiară a Imperiului era Valladolid unde ajungeau şi 0anii proveni.i din merica. @n politica sa mediteraneeană, =ilip al II-lea a suferit eşecuri răsunătoare prin înfr(ngerea în )*$J din cauza turcilor, afla.i atunci în culmea puterii lor politice şi militare. Turcii conduşi încă de /oliman 8agnificul n-au e7ploatat sistematic lăs(nd aproape ine7plica0il " ani de răgaz occidentalilor să se refacă, ceea ce se va şi înt(mpla. =ilip al II-lea şi-a concentrat eforturile pentru a reconstrui flota cu ajutorul căreia a putut să pună capăt activită.ii corsarilor turci ce stăp(neau 8editerana în acea vreme. avut în anturajul său şi comandan.i militari de mare valoare precum >on ?arcia de Toledo ce a luat măsuri de organizare a flotei, de între.inere a ei. Turcii n-au reuşit să cucerească insula 8alta apărată fiind de cavalerii ordinului călugăresc, flota spaniolă intervenind atunci c(nd
)J#

turcii ridicaseră asediul în septem0rie )*$*. :entru a spăla ruşinea suferită la 8alta, turcii atacă din nou 4ngaria aflată su0 stăp(nirea austriacă în )*$$, dar pentru /pania pro0lema cea mai gravă se ivea din 1ările de 2os. ,auzele răz0oiului au fost de natură socială, politică, economică, religioasă sau c'iar culturală. ceastă regiune 61ările de 2os9 din 5ordul ;uropei făcea parte din Imperiul /paniol, dar mai mult cu numele pentru că după plecarea regelui în /pania, c(.iva ani au 0eneficiat de linişte din partea spaniolilor, apropiindu-se de nglia. Ideile protestante în forma lor calvinistă au pătruns în r(ndurile popula.iei care s-a ridicat împotriva stăp(nirii spaniole în august )*$$, culmin(nd cu jefuirea 0isericilor şi distrugerea icoanelor. =ilip al II-lea este 'otăr(t să intervină pentru înă0uşirea oricăror manifestări anticatolice folosind în acest scop flota renăscută în 8editerană şi aurul mericii. ;ste trimis ducele de l0a să înă0uşe răscoala dar atrage după sine reac.ia protestan.ilor din =ran.a , din ?ermania sau din 1ările 5ordice. Gil'elm de <rania reuşise să recruteze trupe în favoarea răscula.ilor din =landra, iar nglia se pregătea să intervină în sprijinul lor. Venirea armatelor spaniole a determinat stingerea într-o oarecare măsură a revoltei. nul următor armatele spaniole, mai numeroase şi mai 0ine organizate au c(ştigat 0ătălia de la /aint >enis la )J noiem0rie )*$#. ,orsarii englezi deveniseră din ce în ce mai primejdioşi pentru navele /paniei. Regimul de teroare impus de ducele de l0a în anii următori pentru înfr(ngerea mişcării n-au dat rezultatele scontate pentru că răz0oiul se va reaprinde cu putere după )*#A. :(nă în acest an tre0uie men.ionat şi conflictul dintre turci şi creştini înc'eiat cu 0ătălia de la 3epanto din # octom0rie )*#) c(nd crucia.ii au c(ştigat cea mai importantă şi mai răsunătoare victorie navală mediteraneeană a secolului XVI. >on 2uan de ustria aflat în sluj0a regelui /paniei a reuşit să înfr(ngă puternica flotă turcească. fost sf(rşitul unui real comple7 de inferioritate al lumii creştine în fa.a turcilor, 0ar(nd astfel drumul turcilor către vestul 8ării 8editerane. Reînvie proiectele de organizare a unei cruciade, mai toate fanteziste, lipsite de suport real, victoria maritimă fiind insuficientă pentru a smulge rădăcinile turcilor din ;uropa. nul următor spaniolii au fost nevoi.i să părăsească proiectele de cruciadă pentru că veşti neliniştitoare vin din 1ările de 2os unde răscoala anticatolică a iz0ucnit cu putere, în partea de nord popula.ia reuşind să-şi proclame independen.a su0 numele de :rovinciile 4nite 6<landa9 cu toată interven.ia /paniei. >e altfel, for.a acesteia era mult diminuată după distrugerea armatei spaniole în )*EE. <landa avea să fie recunoscută oficial ca stat independent în )$"E după răz0oiul de +J de ani la care participase de partea statelor protestante şi înc'eiat cu pacea de la Gestfalia. /pania a intervenit şi în =ran.a în favoarea catolicilor în răz0oiul acestora cu protestan.ii după )*#A. /ingurul mare şi răsunător succes al spaniolilor a fost ane7area :ortugaliei dar care avea să-i creeze mari dificultă.i la jumătatea secolului următor. c.iunea spaniolă a fost uşurată de catastrofala înfr(ngere a crucia.ilor portug'ezi în 8aroc în )*#E unde c'iar regele /e0astian a murit în
)JE

luptă. 5eav(nd urmaşi, =ilip al II-lea s-a considerat moştenitorul tronului, recunoscut şi de reprezentan.ii ,ortesurilor portug'eze întrunite la lmeirim în )*EJ şi de cele întrunite în )*E) la T'omar. 5oua reşedin.ă a devenit 3isa0onaK :ortugalia intr(nd într-o uniune dinastică cu /pania îşi păstra autonomia legislativă, lim0a, administra.ia, fiind condusă de un vice-rege sau guvernator ajutat de un consiliu. Imperiile coloniste spaniol şi portug'ez erau acum unificate ajung(nd în conflict acut cu nglia. =ilip al II-lea a dorit să îndepărteze pericolul englez şi a dispus construirea unei flote în stare să apere monopolul comer.ului pe <ceanul tlantic, cu coloniile sale din 3umea 5ouă. /us.inea cercurile catolice din nglia şi pe regina 8aria /tuart a /co.iei, care avea să fie decapitată din ordinul reginei ;lisa0eta a ngliei. ,onflictul a atins punctul culminant în )*EE c(nd Invinci0ila rmadă spaniolă a fost distrusă de cea engleză, av(nd grave urmări pentru 'egemonia spaniolă. Vasele engleze mai uşoare şi rapide au zdro0it flota spaniolă asigur(nd suprema.ia navală engleză pentru mai multă vreme. 5ici în =ran.a lui =ilip nu a avut succes mai mareK dorind să pună pe tronul acesteia una din fiicele sale, regele Cenric al IV-lea Valois i-a înfr(nt pe spanioli după care s-a înc'eiat pacea la Vervins 6)*DE9. stfel la sf(rşitul vie.ii, =ilip al II-lea tre0uia să constate că mai toate planurile sale n-au fost realizate. /pania intr(nd într-un proces rapid de decădere economică, datoria pu0lică se ridica atunci la )JJ milioane de duca.i, economia nefiind în măsură să satisfacă nevoile cerute de numeroasele răz0oaie. 4rmaşii săi n-au reuşit să ec'ili0reze situa.ia financiară astfel că locul /paniei va fi luat de nglia, =ran.a şi <landa. >omnia lui ! mort la )+ septem0rie )*DE ! deşi a fost îndelungată n-a adus acea prosperitate economică şi nici n-a asigurat superioritate politică. Istoria 0isericii creştine >upă concep.ia ortodo7ă şi romano-catolică -iserica a fost întemeiată de 8(ntuitorul Iisus Cristos prin apostolii săi ca societate văzută şi organizată, ca institu.ie în timp ce în viziunea protestan.ilor creştini 8(ntuitorul a predicat doar împără.ia lui >umnezeu şi sf(rşitul apeopiat al lumii şi că nu s-a g(ndit să organizeze o institu.ie vizi0ilă, ideea şi opera aceasta a fost doar a apostolilor. :rotestan.ii concep -iserica ca o comunitate a credincioşilor cu caracter spiritual şi invizi0il. Istoria -isericii este împăr.ită în trei perioade sau evuri F ntică ! de la începuturile sale ! " î.C. ! *DJ d.C. perioadă în care are loc constituirea -isericii şi răsp(ndirea creştinismului fapt pentru care este considerată ca epoca cea mai importantă. @n acest timp se precizează doctrina creştină au loc primele /inoade -isericeşti şi îşi desfăşoară activitatea părin.ii -isericii ! creştinii sunt supuşi persecu.iilor religioase pentru prima dată.
)JD

el care a avut rolul cel mai însemnat în universalizarea creştinismului a fost /f(ntul :avel. 8odernă ! încep(nd cu )*)# c(nd datorită unor frăm(ntări din interiorul -isericii .onstantinopolul şi -iserica <rtodo7ă este într-o 0ună parte su0 domina. judecat şi ucis la v(rsta de +J sau ++ de ani din ordinul procuratorului :on.C.at în cele mai 0une şcoli evreieşti ale timpului. ca învă.ia acestora. /-a convertit ! o spune el ! pe drumul spre >amasc c(nd s-a înt(lnit cu Cristos. informa.vang'elia adică vestea cea 0ună a m(ntuirii omului. afirma.ie între acestea.ine lucruri.vang'elia printre evrei şi neevrei.vang'elia lui 8atei.iu :ilat 6A$-+$ d.a <rtodo7iei asupra ereziilor care s-a consfin. >upă ce s-a retras în pustiu unde a postit "J de zile apoi a revenit la Ierusalim unde a fost prins.atolice au apărut -isericile :rotestante.iva ani înaintea presupusei naşteri a lui Iisus Cristos prezicea apropiata venire a lui 8esia.i la Ierusalim ! succes datorat /f(ntului :etru. ca t(năr.vang'elia de la ntio'ia p(nă la Roma adres(ndu-se mai ales popula. cum creştinismul a devenit o religie de universală prin răsp(ndirea lui în 3umea 5ouă. crimă pedepsită cu moartea. a petrecut o vreme printre învă. 4nii a presupus că a petrecut o vreme printre preo. Tradi.ia şi cele scrise după moartea lui precizează faptul că Iisus Cristos a făcut multe minuni 6vindec(nd 0olnavi incura0ili9 şi ca urmare a fost 0ănuit de vrăjitorie. turcii ocupă . Tradi. cesta.- - .9. propovăduit . frica şi sia.C.ii evrei de la Ierusalim. nul naşterii lui Iisus la -etleem s-a presupus a fi #*+ de la întemeierea Romei dar se pare că s-a născut cu "-* ani mai devreme aşa după cum reiese din . care cu c(.ii neacceptate.it în >uminica <rtodo7iei ! )) martie E"+ marea /c'ismă din )J*" între -iserica <rientală şi cea <ccidentală cresc disputele pentru suprema. postolii răsp(ndind . Ioan -otezătorul. se născuse cetă. /e consideră că începuturile creştinismului se datorează unui profet evreu.-*DJ d.iilor din centrele ur0ane unde încerca să organizeze 0iserici care tre0uiau să se ))J . în via.ii pe care le avem de la .ii egipteni. -iserica antică " î.use0iu ! Istoria bisericească care ne dă informa. >espre copilăria lui se ştiu destul de pu.ă a propovăduit .ia creştină dar şi mărturiile scrise vor0esc despre istoricitatea lui Iisus Cristos care la v(rsta de +J de ani şi-a început misiunea printre ucenicii lui Ioan -otezătorul. fost condamnat la moarte şi decapitat prin ordinul regelui Irod ntipa. >upă aceasta numărul creştinilor a crescut necontenit.ii privind -iserica creştină p(nă în +A".vul 8ediu ! de la pontificatul papei ?rigore cel 8are 6*DJ-$J"9 p(nă la sf(rşitul secolului XV are loc convertirea la creştinism a popoarelor slave.ean roman li0er numindu-se /aul.C.a. . germane şi a altora ! s-a realizat 0iruin. Cristos a fost temelia pe care s-a zidit -iserica creştină întemeiată de apostolii săi care au reuşit să convertească o parte dintre evreii afla.

:opula. @n anii $*-$$ la Ierusalim începuse o revoltă a evreilor împotriva ocupa.autoconducă.ei din Răsărit au detestat în mod special încercarea papei 5icolae I la mijlocul secolului IX de a se amesteca în numirea patriar'ului 0isericii Răsăritene.C. ntagonismul dintre cele două 0iserici s-a mărit şi datorită măsurilor pe care le-a luat cea din Răsărit de a scoate din 0iserică statuile. 3a )$ iulie )J*" delega. fost numit pentru aceasta apostol al neamurilor.uropei au luat pozi.ie în favoarea folosirii sim0olurilor vizi0ile ale realită. @n timpul acesta a fost organizată şi 0iserica creştină în interiorul Imperiului Roman. Va muri la Roma pro0a0il în anul $# d. dimpotrivă. 3eon al III-lea ca împărat al Răsăritului a interzis orice îngenunc'ere în fa.onstantinopol.ii trimişi de papa 3eon al IX-lea de a aplana conflictul n-a dat rezultatele scontate. natema a fost ridicată ))) .ii divine. . >e atunci cele două 0iserici au mers separate deşi încercări de unire s-au mai făcut de-a lungul timpului.ii. 8i'ail .a -isericii a determinat reac. în timpul persecu. 5ici patriar'ul nu a fost mai prejos şi l-a anatemizat pe :apa de la Roma şi pe urmaşii lui.ilor acestuia. ela0orat detaliile organizării -isericii creştine şi un apărător în scris a noii religii.ile creştine pe care le ajutase să se organizeze la început. ceastă încercare de amestec a puterii laice în via. datorită răz0oaielor se crease o clasă 0ogată care se temea de faptul că noua religie apela la clasele cele mai sărace ale societă.elarius. @n Imperiul Roman. . >elega. @n )J*" controversa finală a avut loc în jurul unei pro0leme aparent minoră. patriar' al .ia clerului monastic şi paro'ial.onstantinopolului 6)J"+-)J*E9 a condamnat -iserica din pus pentru că folosea la eu'aristie p(inea nedospită. @n aceste dispute s-au amestecat şi împăra.a ta0lourilor sau imaginilor şi în #+J a ordonat scoaterea din -iserici a tuturor acestora în afară de cruce şi le-a distrus pentru a limita puterea călugărilor şi de infirma acuza.iilor împotriva creştinilor ordonate de către împăratul 5ero acolo unde avea să fie răstignit în acelaşi an /f(ntul apostol :etru în Vatican. 1inea legătura prin scrisori cu comunită.iei romane care a fost crunt înă0uşită în anii următori prin distrugerea Ierusalimului inclusiv a templului evreiesc. dimensiunile s-au mărit.i atunci că au dat foc Romei dar după unele păreri însuşi împăratul ar fi ordonat acest lucru. /c'isma -isericii din )J*" 3uptele iconoclaste ce cuprinseseră -iserica de Răsărit au demonstrat fragilitatea organizării vie.iile de idolatrie aduse de musulmani. .ii -isericii ca şi conducători ai -isericii d(nd amploare politica unei dispute 0isericeşti. decret pe care l-au aşezat pe marele altar al 0isericii /f(nta /ofia din .ia a fost răsp(ndită în întregul imperiu roman.a pu0lică şi socială.ii interne şi a e7isten. @n #A$.ei din pusul .ei unor controverse dogmatice cu repercusiuni şi în via.ii papali au dat un decret de e7comunicare a patriar'atului şi a adep.reştinii au fost învinui.

c. >intre papii care au condus -iserica catolică după )J*" s-au impus în mod deose0it papa ?rigore al VII-lea şi Inocen. că poate detrona împăra.ei =ilip al II-lea ugust care după ce se căsătorise cu o prin. c(nd a văzut-o nu i-a mai plăcut şi şi-a luat altă so.anter0urI pe cel propus de papă şi a fost e7comunicat.iunii regelui.ile interven.lunI din secolul XI care mergeau în aceeaşi direc. /er0iei.oncordatul de la Gorms din ))AA.ie a fost şi cea mai importantă ! conducătorii seculari urmau să se pună su0 protec.iu al III-lea i-a for.el dint(i su0 numele de Cilde0rand 6)JA)-)JE*9 a fost multă vreme în anturajul papei 5icolae al II-lea 6)J*E-)J$)9 care a reuşit să impună alegerea papei de către episcopii cardinali şi nu de către episcopii romani care erau controla. -iserica <rtodo7ă a continuat să e7iste în cadrele Istoriei -izantine dar şi a -ulgariei. .ă cel mai important dintre păm(nteni.ie aleasă.ia legitimă.iunea lui 5icolae al II-lea a dat impuls creşterii puterii papale care se manifest în timpul c(t a fost papa ?rigore al VII-lea 6)J#+-)JE*9 care voia ca nici o putere civilă să nu se amestece în via.ii.anossa unde se afla papa care p(nă la urmă l-a iertat ridic(ndu-i e7comunicarea.a numai lui >umnezeu şi că pontiful era singurul care putea fi numit universal. fost nevoit în )J## să plece la . 3a fel a procedat şi cu regele ngliei Ioan fără 1ară care n-a acceptat ca ar'iepiscop de .ie de disciplinare a clerului şi neamestecul laicilor în via.iu al III-lea.onciliu ecumenic unic. >e acum orice preot din cadrul -isericii romane putea fi ales papă iar dacă la Roma nu era linişte.iunilor -isericii catolice a fost sprijinită şi de ac. .iu al III-lea. reuşit să se impună în fa. .a regelui =ran.um feudalii englezi s-au împotrivit ac.i îndeaproape de puterea laică. regii şi prin.iei laicilor în pro0lemele -isericii catolice.at pe episcopii să anuleze căsătoria şi să ia so. Inocen.um Imperiul Romano-?erman se amesteca adeseori în alegerea papilor s-a reuşit s-a reuşit să se limiteze posi0ilită. >in conflictele care nu s-au stins aici ideea a rămas ajung(ndu-se la un compromis prin .de am0ele păr.esă daneză.i ! ultima preten. .ele ini. episcopii se puteau întruni şi în altă parte. Rusiei.ii o0.atolice.ra fiul unui no0il roman şi a avut o educa. Ioan ))A .a 0isericească.iunile pornite de la mănăstirea . pro0a0il cel mai important din întreaga istorie medievală a -isericii . -iserica catolică a reuşit să se adapteze noii situa.i la # decem0rie )D$*.ia sa.umit de ac. @n )J#* un sinod roman interzicea oricărui cleric să primească investitura de la un laic.iunile papei şi a încercat să-l mai tempereze dar nu a reuşit pentru că a fost e7comunicat.a -isericii catolice.ineau puterea de la el pe care putea să-i detroneze sau să-i e7comunice. .iate de către ?rigore al VII-lea au fost continuate cu succes de către papa Inocen. luptat împotriva 0imoniei şi a decretat o0ligativitatea cali0atului preo. de aici încolo nu a mai putut fi vor0a de un . etc. că are putere deplină asupra tuturor episcopilor. . Idealurile sale au fost dezvoltate într-o scrisoare Dictatus papae în care se afirma că -iserica catolică îşi datorează e7isten.ie. @mpăratul german Cenric al IV-lea nu a fost mul.redea că este Mvicarul lui Cristos& şi că în consecin. mişcarea de revigorare a ac. /tatul tre0uia să-şi primească puterea de la papă.ilor.

ional puternic opus tendin. 3a acest fapt a contri0uit şi apari. >e altfel între )+JD)+## centrul papal se va muta la vignon fiind su0 control francez. :apa nu a fost de acord cu deturnarea ac.ile 0isericii.i sau al templierilor al cărui sediu se afla l(ngă Templul din Ierusalim. u mai luat fiin.ii în secolul XIV a determinat încercări de reformare.ii Hara care atunci apar.uropei de i-a lipsit consecven.ruciadele au dat naştere unui anumit tip de monasticism care îm0ina via.ionale ale căror regi sau principi acceptau cu greu suzeranitatea papală. stfel au luat naştere ordine călugăreşti. fost tradusă -i0lia în lim0ile na.iat în mod deose0it în timpul ciumei negre de la )+"E-)+"D ajut(nd 0olnavii. stfel în multe cazuri regele şi 0urg'ezia cooperau în sus. organizat şi condus al patrulea . <rdinul cavalerilor Ioani.ă şi ordine călugăreşti ale cerşetorilor precum cele ale franciscanilor şi dominicianilor cel din urmă av(ndu-l printre cărturari şi pe Toma d[ Puino.a nu poate fi negat faptul că a contri0uit prin ajutoare materiale şi morale la încercarea de a stăvili ascensiunea acestora.elor de suprema. au avut.iei care l-a condi. . organizat cruciada a IV-a dar neav(nd 0ani destui a cerut ajutorul Vene.atolice sprijinirea luptei împotriva ofensive turceşti către centrul şi vestul .onstantinopol pe care l-au ocupat în )AJ" unde a fost organizat Imperiul 3atin de Răsărit. >intre meritele deose0ite ale -isericii .ei la începutul secolului XIV. fost atacată 6Giclifle9 autoritatea papei atunci c(nd s-a spus că Cristos este capul -isericii şi nu papa iar -i0lia este autoritatea în materie. creat un precedent pentru urmaşii săi cer(nd ajutor =ran.ionat de rec(ştigarea cetă. /căderea prestigiului papalită.iunii 6plecaseră ini. >upă ce au jefuit-o crucia. şa a fost cazul englezului 2o'n GielIfle şi a lui Ian Cus în secolul XV. de revigorare venite din cadrul -isericii catolice.ii s-au îndreptat spre .a militară cu cea mona'ală. <rdinul templierilor a fost desfiin. <rganizate cu asentimentul papei. .ălugării franciscani s-au eviden. stfel s-a accentuat ideea unei reformări în cadrul -isericii catolice 6Reforma XVI9. @n secolul XIII urmaşii n-au avut nici pe departe valoarea lui.ele reformatoare vizau mai ales acea parte a clerului catolic ce se dovedise imorală precum şi proprietă.ionale fapt ce a determinat o cunoaştere aprofundată a preceptelor 0i0lice de un număr mai mare de oameni.ei de două ori. ini.inerea unui stat na.ia unor state na. 0iserica romană fiind într-o continuă dispută cu puternicii regi ai =ran.ie ale -isericii catolice. Tendin.onciliu de la 3ateran din )A)*.ial rolul de a apăra locurile /finte. ngliei sau Imperiului Romano-?erman.ial către le7andria9 dar i-a acceptat rezolvarea fiind acum conducătorul celor două 0iserici.at la începutul secolului XIV pentru că s-a amestecat prea mult în politică. :apa -onifaciu al VIII-lea a fost umilit de către =ilip cel =rumos al =ran. @n )AJA el afirma dreptul papei de a apro0a sau dezapro0a împăratul ales reuşind cu ajutor francez să impună în )A)" un candidat dorit de el.ionale sau c'iar locale.inea 4ngariei. /-a încercat şi apropierea de -iserica ortodo7ă dar ))+ . /-a născut astfel nevoia ca şi 0iserica să se organizeze pe 0aze na.ei.fără 1ară a fost nevoit să recunoască suzeranitatea papei o0lig(ndu-se să-i plătească )JJJ de mărci anual.

social sau politic. @nceputurile sunt învăluite încă în legendă. =iind preocupa.ii vest europene prin apari.ii.ii. Reforma din )*)# .a politică va căuta argumente morale care să o sprijine.ii vest-europene şi principalii sus. prin cucerire. după cum era numit suveranul.ă permanentului asalt al musulmanilor dinspre <rient dar şi a latinilor din <ccident. lim0a şi o0iceiurile continuă să dăinuiască. Incaşii au pătruns pe platoul peruvian relativ t(rziu pe la )AJJ aduc(nd nou spiritul lor răz0oinic şi calită.uzco situat la altitudinea de ++EJ de metri. un personaj apreciat ca semimitic.iile precolum0iene Incaşii :e teritoriul vestic şi nord-vestic al mericii de /ud a luat fiin.i să reformuleze dogma 0isericii creştine. după legendă a ieşit la lumină din peştera caritampu. cu peste *JJ de tri0uri.iile înconjurătoare. fost primul mare Inca.ia unei 0urg'ezii orăşeneşti de afirmare în plan economic.uzco.auze generale . :ac'acutec 6)"+E-)"#)9 ! personaj istoric cert reuşeşte să îndepărteze pericolul venit din partea unei alte popula. @n secolul XIV de pe la )+*J.ii răz0oinice ))" . îşi va căuta alia.ă şi a evoluat una din cele mai strălucite civiliza. cea incaşă.inători din punct de vedere material a ideilor Reformei.auze de ordin social au fost determinate de unele transformări în structura societă. 5o0ilimea laică considera că prin secularizarea averilor 0isericilor şi mănăstirilor .entrul statului a fost .ii ceea ce nu putea conveni ortodocşilor.i împotriva clasei no0iliare şi aregalită. Viracoc'a ce a incorporat definitiv popula. cu o armată de AJ. Va constitui suportul uman în ac.s-a pornit de la ideea recunoaşterii supreme a papalită.i să adune c(t mai repede suma de 0ani ce i-ar fi permis acces în via. @n acest timp -iserica ortodo7ă a tre0uit să facă fa. /u0 domnia căruia au fost desc'ise.apac. @n văile r(urilor din nzii . poporul sau numindu-se poporul lui Inca. @n raporturile cu statul a tre0uit să-şi acomodeze pozi. @n răstimp scut a cucerit o zonă a cărei lungime era de apro7imativ +JJJ Rm.JJJ de oamnei a început cucerirea su0 conducerea celui de-al şaselea rege Inca Roca continuate de un alt mare Inca.ia intereselor acestuia.i organizatorice apreciate ca e7cep.ionale. căile spre lacul Titicaca 6cu un 0azin de apro7imativ E+JJ Rm 9. pe platourile înalte ale nzilor. @ntemeietorul dinastiei Inca a fost 8anco . 4nul din fii lui.ii precolum0iene. pe teritoriul actual al :erului şi .iviliza. portul.entrali între secolele XIII-XVI statul Inca a cunoscut o dezvoltare at(t de puternică înc(t şi astăzi unele institu. la c(teva lege de . printre unii clerici 'otăr(. fiind greu de apreciat.'ile.iunile de modernizare a societă. .

iar inactivitatea era sanc.ii. de to. grija pentru protejarea naturii. .ei.ăpeteniile învinse erau duse pentru o perioadă la .ea ma cunoscută fortărea.uzco. M. /tatul se îngrijea. :ac'acuti şi Tupac au dat dovadă de calită.ia cucerită nu se răscula le era răsplătit o0iceiul. Cotăr(rile 8arelui Inca erau transmise de către curieri ! nu cunoşteau scrisul ! care alergau pe drumurile de munte recit(nd şi repet(nd ordinul. a reuşit să ocupe regiunea din sudul . precum templul /oarelui. capitala statului care avea o popula.it în " mari regiuni conduse de Mguvernatori& no0ili de s(nge regal cu largi atri0u. posturi permanente de curieri e7ist(nd din A în A Rm sau din + în + Rm.olum0iei p(nă spre centrul actualului stat . lim0a. -una administrare a teritoriului a fost recunoscută şi de conc'istadori. @nc'isori erau numai două.ionată prin pedepse corporale iar lu7ul era. după care erau trimişi la vec'ile lor func. poate pentru prima dată. cre(nd un sistem economic unic strict dirijat de la centru. religia.ele statului cuprindeau o suprafa. incaşii construind drumuri ! unul avea peste *AJJ Rm cel mai lung din lume p(nă în secolul trecut întretăiat de numeroase poduri. un ordin put(nd fi transmis cu o viteză de "JJ Rm în A" de ore.uzco& format din " mem0rii al casei regale era forul e7ecutiv cel mai înalt. inspectorii speciali controlau periodic modul cum este îngrijită gospodăria.asta cea mai înaltă era formată din mem0rii casei regale ce nu se puteau căsători în afara ei. /e manifestă.ii care divulgau secretele o0.ii era 0ine pus la punct.inută corespunzător.ine dar pedepsele foarte aspre p(nă la condamnarea la moarte. .uzco.inute în urma unor spovedanii.'ile.iei învinse.ie de AJJ. Imperiul era împăr. unele suspendate.ii. /e făceau imediat după victorie recensăminte ale popula. interzis. /e luau măsuri pentru refacerea zonelor distruse de răz0oi. s-a impus CuaIana . /istemul de comunica.ele statului au fost e7tinse către sud şi nord. dacă este între.i infirmii incapa0ili să muncească. compus din nenumărate grupuri etnice a pus numeroase pro0leme incaşilor. Italiei şi 1ărilor de 2os reunite.a sistem de administrare şi de impunere a noilor autorită. >e asemenea. . pentru instruire. .JJJ de locuitori iar casele nu aveau ferestre către stradă şi nu depăşeau patru metri înăl. iriga. =olosind tactica învăluirii. cu un regim groaznic dintre care una era într-o peşteră populată cu tot felul de animale periculoase dacă rezista două zile vinovatul era considerat nevinovat şi încărcat apoi de onoruri. pentru aceasta folosindu-se de institu.onsiliul de la . ))* .şi să facă noi cuceriri supun(nd pe r(nd popoarele învecinate. e7istă şi un tri0unal suprem ce judeca în cazurile cele mai grave. impun(ndu-se doar Heul /oarelui.iei şi 0unurilor sta0ilind cuantumul tri0utului. /u0 urmaşul său Tupae XupanPui 6)"#)-)"D+9 grani. a sistemului de drumuri. >intre zecile de fii ai lui Tupac.i e7cep. pe c'eltiuala sa. în general.i merită remarcat că incaşii evitau masacrarea popula.iile proprii fiecărui tri0. >acă popula.apac în timpul căruia grani. doar templele puteau ajunge la înăl.el mai faimos oraş era . . 3egile erau pu. fiind cea mai proeminentă personalitate a Imperiului Incas. ca de e7emplu a0uzul de putere sau pentru sacerdo.imea de )A metri.ionale ca organizatori ai acestui imperiu. sau pom fructifer era pedepsită cu moartea.ă ec'ivalentă cu cele ale =ran.ii.ă 8ac'u :ic'u. ?uvernarea întinsului imperiu.ime. tăierea unui copac de pre.

<dată cu apari.it istoria acestor tri0uri me7icane în două fazeF ). în care este atestată în merica . /e crede că locul de origine al popula. pe de altă parte.C.a şi arta ating apogeul. apar primele fortăre. dar primele date concrete datează din secolul IV d.iei să treacă la o via. răz0oinice şi e7pansioniste a fost singurul care n-a avut un aparat militar organizat..'ic'en Itza este reocupat. /pre sf(rşitul fazei. deoarece dintre dintre celelalte mari popoare ale mericii. cest popor a rămas în stadiul de civiliza.e sau fortifica.ie preistorică )*JJ î. @n urma fuziunii dintre popula.opan se construiesc edificii impunătoare. ultimele tri0uri Itza rezist(nd p(nă în )$D#.in p(nă la începutul mileniului II î.ă socială.'ic'en Itza este a0andonat.entrală o civiliza. .ii social-economice şi religioase maIaşe. oraşul . u fost numi. toltecii şi aztecii.iile geografice nu erau cele mai favora0ile.'ic'en Itza. @ntre *D+EED. ştiin.ia tri0urilor răz0oinice 6DA*-)AJJ9.ia 8aIa.C.ie materială de tipul epocii de piatră. inscrip. unde dovezile furnizate de ar'eologia preistorică urcă cel pu. c(nd spaniolii cuceresc ?uatemala şi Xucatan ! )*"). poporul 8aIa construindu-şi acum primele piramide-temple.ie care se dă aproape în mod curent creatorilor civiliza. A.8aIa @n secolul IV d.iei 8aIa ar fi fost :odişul ?uatemalei.ile 8e7icului 6de la Veracruz la . necunosc(nd plugul. oraşele religioase sunt r(nd pe r(nd a0andonate. a avut un sistem de scriere şi de numera. un calendar şi calcule astronomice. pe de-o parte. /pecialiştii au împăr.ii pare să fi fost su0 forma unor oraşe-cetă. mai ales a culturii de porum0 a permis popula. în marile oraşe F TiRal.ie agricolă relativ omogenă. epoca clasică ! începe la +)#. odată cu primul o0iect descoperit care poartă o dată certă în 'ieroglife maIaşe. în păr.ia 8aIa s-a e7tins spre ?uatemala şi Conduras p(nă în :eninsula Xucatan. animalul de povară sau metalele.C. se produce o transformare ireversi0ilă a vie. . realistă.i grecii mericii precolum0iene K această defini.iviliza. sculptura fiind e7presivă.ifică.i ca la greci. tolomacă sau zapotecă. av(nd ca punct de plecare culturi mai vec'i ca cea olmecă.. ))$ . >in punct de vedere politic. iar oraşul . al căror centru va fi .iei şi culturii 8aIa a interesat în mod deose0it lumea ştiin.ia 8aIa. presupun(ndu-se că acest fapt s-a datorat unor revolte împotriva castei sacerdotale sau unor invazii ale tri0urilor toltece. te'nicile devin mai rafinate. cum.ondi.-+)# d.ii. . >ezvoltarea agriculturii în unele zone.C. conduse de un mare preot.iile mai numeroase. <rganizarea social-politică din perioada clasică a acestei civiliza.C. maIaşii dispar după )*A*.ie.'iapas9a apărut civiliza. religioasă şi artistică mai comple7ă. pe la #JJ.. faza de forma. c(nd au fost cucerite de conc'istadori. 5u se ştie de ce. @n nord-estul :eninsulei Xucatan se sta0ilesc tri0urile Itza.

i zei protectori. inclusiv sacrificiul uman.e pentru răufăcători.7ista o clasă de no0ili care cuprindea şi pe preo. divinitatea supremă a acestui popor era Itzamna.ii religioase.e vii pentru îndepărtarea spiritelor rele.iuni sporadice în teritoriile vecine pentru procurarea de prizonieri. 8aIaşii credeau în nemurirea sufletului. implica. .e. p(nă c(nd. 8aIaşii au cunoscut scrierea 'ieroglifică. ca la mai toate popoarele precolum0iene.7istau de asemenea. apărătorul oamenilor contra 0olilor şi calamită.i din prizonierii de răz0oi.ea mai mare parte a popula.'ic'en Itza. ztecii Retragerea maIaşilor din 8e7ic a permis aşezarea unui tri0 de lim0ă na uatl.a unei lumi M de dincolo&.ilor. >e asemenea. precum şi cifrele reprezentate prin puncte şi linii. etc.gresiunile militare se rezumau la unele ac. în mici comunită.ol'uacanului a încercat să vadă talentele răz0oinicilor azteci.ilor. aztecii ! nume cu care au intrat în istorie şi care derivă de la locul lor de origine ztlang .i. . /cenele prezente în arta figurativă 8aIa aveau în general. i-a creat pe primii oameni din porum0. . dar datorită faptului că aztecii erau răz0oinici de temut şi cruzi. în e7isten. Oeful politic al întregii regiuni Xucatan purta titlul ereditar de alac uinic 6adevăratul om9.e de astronomie.i al. zeul cerului. . al zilei şi al nop.7istau şi mul.ia de-a lungul coastelor fără însă a atinge merica de /ud.asta sacerdotală avea întreaga putere în via.i în zei 0inefăcători şi zei ai distrugerii.astillo din . locul principal îl ocupa porum0ul.i dădeau o parte din produsul muncii lor şi din v(nătoare preo.a pu0lică. cu autoritate nelimitată.iudad de 8e7ico. u avut cunoştin.l . /-au distins în ar'itectură prin construirea unor temple de o rară frumuse.iei ce formau oamenii de r(nd.reatorul lumii numit Cuna0. dintre care cel mai respectat era :rincipele Oarpe.i o0servau cu aten. ei tre0uind să lupte împotriva popula. precum cel numit .iilor care anterior au trăit pe aceste locuri. /e practicau sacrificii de fiin.i în această zonă.ii.ie planeta Venus şi /teaua :olară.i. . şi şcolari proveni. cre(ndu-şi un stat puternic. ztecii erau ultimii sosi.i.ii . care trăiau în apropierea oraşelor. împăr. 8aIaşii au practicat şi naviga. cer(ndu-le să ))# . unele o0eliscuri din piatră ating(nd dimensiuni considera0ile. un loc de pace şi de desfătări şi un loc de suferin.iile :leiadelor.i de to.i au preluat elementele de cultură mai vec'i pe care le-au adaptat. 5u se cunoştea un sistem de irigare a păm(nturilor. cu numeroase locuri de popas.inute. sunt foarte rău primi. ca sclavi sau ca mercenari. participă la răz0oiîmpotriva unor popula. @nceputurile manifestării acestui popor au fost modeste. . /culptura la 8aIaşi se 0aza mai ales pe cea în 0asorelief. . Tri0urile aztecilor s-au aşezat în )+A* pe laguna ce se situează pe locul actualei capitale . /e cunoaşte că unul din prin.ul era foarte 0ine dezvoltat şi datorită unor drumuri comerciale 0ine între. deoarece ei cunoşteau constela.ii din această zonă.omer. gemenilor. inventatorul scrierii. :ăm(ntul era lucrat în comun de către comunitate K în cultura cerealelor. . care în secolul XII atinsese :odişul 8e7icului.

i prizonierii şi sclavii. :entru a-şi procura prizonierii necesari sacrificiilor. formată din tinerii din familiile cele mai de vază. copleşi.a suzeranului lor opt mii de urec'i. cucerind diferite cetă.i prizonieri. duc(nd o via.uropa acelui timp. oamenii de r(nd tre0uind să dea impozite. /erviciul militar este personal.iile imense erau asigurate din prăzile de răz0oi .rau împăr. Timp de un an înainte de data 'otăr(tă pentru sacrificiu.ia poate doar a oraşului . cu e7cep.ă a acestora. general şi o0ligatoriu. pricepu.ortes K spaniolii au distrus capitala acestora. @n rela.i cu onoruri. în numai c(teva decenii. aztecii au impus plata unui tri0ut.iei iar primăvara era înt(mpinată cu un ritual deose0it menit să asigure fecunditatea păm(ntului. erau trata.i vor continua să supravie. . dar şi vitejia.i foarte 0ine.i în şapte clanuri şi erau conduşi de patru căpetenii sacerdo. Heului soarelui sau al focului li se aduceau sacrificii omeneşti.iilor pentru o0.ordo0a.i cu mult respect M<amenii Vulturului& sau M=iii /oarelui&.in numeros a reuşit să cucerească un teritoriu foarte întins şi să construiască o capitală de propor.ă în scris iar unele încălcări grave precum insulta zeilor. care a fost ucis de către conc'istadorii spanioli conduşi de către Cernan .aducă c(t mai mul. supranumit şi Mcel t(năr&.i indiene şi asigur(ndu-şi suprema. :entru aceasta se sacrificau oameni al căror s(nge era dătător de via.i.ilor agrare şi o mare parte a acestuia era destinată monar'ului.ia asupra Tenoc'titlanului.iile cu popula.u mare rapiditate. consider(ndu-se că sacrificiile cele mai plăcute zeilor erau inimile duşmanilor.a.inerea unor recolte mari de porum0 care era şi alimentul de 0ază.iilor celor mai civilizate din 8e7icul acelor timpuri. ztecii practicau at(t c(t şi agricultura. -ogă. lim0a popula.i.uiască printr-un joc de intrigi sau ca mercenari.ă. singurul corp de militari de profesie era garda personală a regelui. reuşind să depună în fa. prizonierii fiind arunca.ă seminomadă. . >ouă clase fundamentale F no0ilimea 6pilli9 ! av(nd în proprietate păm(ntul şi numeroşi sclavi şi clasa oamenilor de r(ndg Vor0eau lim0a na uatl. se folosea sistemul iriga.i.i şi ))E . nu le atinsese.i acestui act de cult numi. un popor pu.iile pe care nici un oraş din . victima însăşi fiind convinsă că este favorizată de către zei accept(nd acest act. după care mai important este 8octezuma al II-lea. ca şi imperiul lor. @n general erau sacrifica. răz0oiul era o activitate permanentă.i.iile supuse. fiind controlate prin garnizoane militare. căreia i se aduceau diferite ofrande cu ocazia marilor săr0ători K un zeu al ploii dirija creşterea vegeta. . erau săr0ători.7ista şi o zei.onc'istadorii spanioli vor0esc despre unele sacrificii în masă pentru a determina trecerea secetei şi a foametei. 2udecătorii erau aleşi de suveran dintre oameni învă. 3egile erau aduse la cunoştin. furtul din incinta templelor sau vrăjitoria erau pedepsite cu moartea. .ă a porum0ului. :ăm(ntul apar. >e aici se poate o0serva cruzimea religiei lor. prizonierii destina.i din tri0ut. .i în flăcări. =ăuritorul Imperiului aztec este considerat 8octezuma I 6)""J-)"$D9.inea comunită. /uveranul lor Itzcuatl 6)"AE-)""J9a reuşit să pună capăt stării de nesiguran. @n agricultură.

nu dormeau prea mult şi se sculau întotdeauna dis-de-diminea.a topirii metalelor şi a prelucrării lor.i. 5u puteau înc'eia căsătorii dec(t în cadrul castei lor.ia socială a persoanei.i a popula. >atorită numeroaselor sacrificii. deoarece nu se cunoştea animalul de povară. 8o0ilele erau foarte pu.i în corpora.ie religioasă.i în cadrul unei discipline e7trem de riguroase.ea de spionaj.ionată dec(t de capacitatea intelectuală şi de erudi. s-au transmis pe cale orală şi au fost preluate de spanioli. @n sculptură ! care avea tot un scop religios ! tema cea mai des reprezentată era imaginea soarelui.ilor oaspe.ia unui zeu.iile literare propriu-zise nu au fost fi7ate în scris. :ot numai at(t să spunK că în /pania nu e7istă ceva asemănător&. scrierea pictogramă. astfel înc(t.i. după ornamente şi 0ogă. @n palatul regal.ă şi nu se îm0ătau. >ivinită.ortes îi scria lui . :osedau numeroase anale. zeul ploii fiind cel mai important. aveau templele şi zeii lor tutelari. uimit de palatul lui 8octezuma II. fiecare dintre ele fiind pusă su0 protec. transcrise. iar capodopera sculpturii aztece este piatra calendarului.i erau din piatră 0rută sau cărămizi de lut uscat la soare. 5egustorii ! ca profesie socială ! erau în r(nd cu no0ilimea şi cu răz0oinicii mai renumi. terapeutic şi religios. -ijutierii ocupau un loc important printre meşteşugari.arol al V-lea că F Meste de o frumuse. nu flecăreau.a. ztecii cunoşteau. care aveau o memorie 0ună.elep.ine sau aproape deloc. pe care este sculptată imaginea soarelui înconjurat de al.i străini. lcătuiau o eficientă re.ii. ))D . @n ar'itectură s-a impus piramida cu o func.ile agrare erau cele mai numeroase.ii. /e practica 0aia zilnică cu triplu rol F igienic. . av(nd legături directe cu suveranul. rangul. /oarele în fiecare zi luptă victorios împotriva nop.ii erau pregăti.i într-o ierar'ie rigidă. ci să-i supună.în.asele celor mai înstări.i dec(t de un tri0unal al lor. .ie. săi facă prizonieri. Heul suprem era Cuitzilopoc'tli. :reo. nu puteau fi judeca. fără ferestre. @n apropierea palatului e7ista şi o grădină zoologică şi cu medici pentru îngrijirea animalelor. =iecare din produsele lor era foarte căutate de clasele privilegiate ale statului. ca şi alte popoare me7icane. aztecii nu căutau să-şi e7termine adversarii. iar atacarea unui negustor putea atrage asupra sa condamnarea la moarte. înal.onstituiau casta cea mai înc'isă.e at(t de grandioasă şi de e7traordinară înc(t cu greu găsesc cuvinte potrivite să-l descriu. fiind rezervat suveranului.ia şi conduita morală a candidatului.i patru sori. 3ocuin. cunosc(nd ştiin. :roduc. @m0răcămintea aztecilor o cunoşteau mai ales din desenele de pe vasele de ceramicăK ea indica.a marii majorită. . lu7ul era foarte mare. zeul soarelui. păstr(ndu-se p(nă astăzi. concu0inelor şi altora. fiind coli0e acoperite cu stuf. 8ărfurile erau purtate e7clusiv de oameni. .rau organiza. ajung(nd oameni învă. 5umeroase apartamente alcătuiau imensul edificiu. Cernan . dar administrarea în r(ndurile castei nu era condi.iei era foarte rudimentară.asta sacerdotă era foarte numeroasă şi atotputernică. 8eşteşugurile se transmiteau din tată în fiu meşteşugarii fiind grupa.i. casta sau pozi. cronici.

MImaginea negrului 0ar0ar este o crea.inerea recoltelor pe mai mul.e este pentru noi fricaa& 63eo =ro0enius.iei era. transporta.iuni politice. < Mînflorire& pe care conc'istadorii europeni au distrus-o pentru că merica avea nevoie de sclavi.ia arcului caracteristic tri0urilor de v(nători.iunii de proprietate asupra păm(ntului.ii sau moduri de via. >in acest ultim punct de vedere. fără nici o îndoială că în această zonă înfloreau încă de pe atunci culturi armonioase şi 0ine dezvoltate. . paralela +# o latitudine nordică şi +*o latitudine sudică.ele pe care le-a suferit dinspre acest spa.iilor naturale în frica 5eagră din perioada precolonială au e7istat cinci civiliza.ste e7plica0il acest fenomen căci . mărturie depun(nd fenicienii care s-au statornicit în nordul continentului şi au întemeiat . cu păduri ecuatoriale şi tropicale în centru.ile umane aveau preocupări precise. împiedic(nd de-a lungul timpului sc'im0ul de valori şi informa. v(nători sau pescari.giptul cu o uimitoare cultură şi civiliza.cuatorului. M.ă . /u0 aspect social-economic. foarte redus. :entru a găsi noi terenuri necesare agriculturii tri0urile se deplasau periodic pentru că solul propice culturilor se epuiza rapid.frica în perioada medievală . vol I.i ani succesiv pe aceeaşi suprafa.ă a unor culturi diferite de cele e7istente dincolo de /a'ara de unde începe frica neagră.iu geografic. Cultura !fricii.ei apei în altele. continentul av(nd formele de relief cele mai variate. 8eridiane. 3eo =ro0enius.lima este variată.ile continentului.ii lipsa no. secetei ! în anumite zone ! a a0unden.ongo. agricultori. deşerturi înspre nord /a'ara şi Bala'ari spre sud. . )DEA. ne permi. dar ea a fost at(t de înc'isă şi izolată fa. 5iger.uropei deoarece cultivarea solului nu se făcea la fel datorită v(nturilor puternice.uropei&. în general. )AJ .civiliza.ii între e7tremită.ie a .aracterizare generală 4n reputat specialist în istoria fricii.ă ara0ilă. e7plica0ilă fiind pentru aceste popula. structurile medievale africane sunt deose0ite de cele ale .ie. . de-a lungul cărora vor apare şi se vor dezvolta numeroase civiliza.ă de restul continentelor înc(t pare mai mult legată de sia ca mod de manifestare prin influen. :artea nordică înscriindu-se în sfera de influen.artagina. 5umărul popula.ii agrare compara0ile în anumite regiuni cu cele europene. /ta0ilitatea socio-profesională caracteristică continentului negru a fost mai statică.ii. 8ari fluvii 0răzdează teritoriul fricii ! 5il.giptul se află aproape de sia. >in relatările navigatorilor din secolul XV p(nă în secolul XVII reiese. . p. pentru a justifica anumite ac. civiliza.a condi. /-a admis că su0 influen. -ucureşti.i ca orice marfă cu coră0iile. comunită. se între0a. >acă am privi din punct de vedere geografic răspunsul ar fi că frica reprezintă un continent cu +J de milioane de Rm A ce se întinde de o parte şi de alta a .d. frica a oferit lumii . E9.(nd o0. Ham0ezi. omogene ! păstori.

islamismul era de asemenea tolerat.elor coloniale.ea mai importantă civiliza. @nflorirea culturii avea să se manifeste p(nă către secolul XV c(nd turcii şi-au impus autoritatea asupra statelor din zonă. @n secolul XVIII. :opula.ial era apărarea acestor căi de comer. :rincipala 0ogă. multă vreme. @n anumite condi. un puternic centru comercial.iile dintre ara0ii din nordul fricii şi popula.ie este aceea prezentă în perioada medievală în /avana ruandeză. cu ajutorul portug'ezilor să reziste cuceririlor otomane. cele de păstori constituie pătura condi.tiopia. Via. monopol de stat de care depindea întregul sistem monetar al lumii ara0e.ia a primit creştinismul în forma lui ortodo7ă. /tatul ?'ana a luat fiin.ii în frunte cu o căpetenie. pogeul puterii avea-l să cunoască în secolul IX-X. .ia luminişului. 5umele de . societatea fiind alcătuită din clanuri. cu un randament ceva mai ridicat al muncilor agricole. :ătrunderea religiei musulmane s-a făcut greu. rela. .tiopia a fost dat statului de către greci. cu un puternic sim. se practica animismul. import(ndu-se cereale.a sistem religios.i răz0oinice deose0ite. lu(nd naştere state precum imperiile ?'ama sau 8ali sau .sen. .e şi cultivarea plantelor. drumul aurului şi al sării. ce-şi trage numele de la faptul că anumite por. 0iserica . nelipsindu-i anumite forme de organizare politică a societă. Imperiul g'anez căz(nd su0 loviturile acestora în )J#$. caracteristică tri0urilor de păstori de pe platourile înalte a nomazilor. /-au născut regate precum Ruanda sau -urundi.ă pe cursul superior al fluviului 5iger şi de cel al /enegalului pro0a0il în secolul IV. cu un randament foarte scăzut.ia este caracteristică platourilor din este fricii în zona cuprinsă între 5ilul l0.a politică a statului a fost influen.tiopia a luat fiin. .in(nd din secolul IV de patriar'ia din le7andria av(nd contacte str(nse cu civiliza.ia oraşelor.ia gr(nelor.ia de culoare din ?'ana fiind în general paşnice p(nă în secolul XI c(nd misiunea de islamizare a fost preluată de o popula.ii între tri0urile de păstori şi cele de agricultori dar. regiunea 8arilor 3acuri şi fluviul Ham0ezi.ii se puteau sta0ili rela. popula. <cupa. o 0ună parte a africii centrale )A) .ie de 0er0eri ! tuaregi ! foarte activă şi cu calită.ia 0izantină. @n savană civiliza.iile importante erau păstoritul dar şi agricultura favorizate de climatul umed. >e aici au luat naştere conflicte s(ngeroase ce se vor înc'eia cu victoria musulmanilor conduşi de dinastia lmarovizilor. al răz0oiului. ajung(nd uneori să formeze c'iar regate.iviliza. încerc(nd să pună stăp(nire pe 0sinia. în general. iar 0sinia vine de la muntele unui tri0 de origine semită.ie a statului era aurul.iviliza. la capătul drumurilor comerciale sa'ariene ce făceau legătura cu 0azinul 8editeraneean şi 8area Roşie. civiliza. .apitala statului era ?ondar.ia prefer(nd.iuni din pădurea tropicală erau defrişate. pentru locuin. . .tiopia va cunoaşte o puternică anar'ie politică revenindu-şi în a doua jumătate a secolului XIX c(nd negusul T'eodoros 6)E**-)E$E9 reuşeşte să reunifice statul şi să se opună tendin. animismul.at de răsp(ndirea islamismului în peninsula ra0ia şi în 0azinul 8ării Roşii. reuşind. /uveranul era numit ?'ana de unde şi numele statului. @n .@n jungla ecuatorială civiliza.ionată.ia lăncii.ă în primele secole ale erei creştine statul a7umit ce controlează 0azinul 8ării Roşii.

/itua.7istau numeroase centre comerciale.ă efemeră precum -antu.ongo sau 8onomotapa ce vor sf(rşi prin a fi cucerite de francezi. Oi această zonă va fi ocupată de francezi în secolul XIX. ce reuşeşte să ocupe capitala statului g'anez. cesta din urmă se formase în vestul savanei africane.iei animiste din zona /udanului <ccidental. reuşind să înlocuiască Imperiul 8ali la controlul drumurilor comerciale transa'ariene. Galata.ă unor puternice presiuni ale popula. pun(nd stăp(nire pe 0ogatele regiuni aurifere africane.ia va fi influen. a lui /oliman 8agnificul în secolul XVI. a făcut un pelerinaj la 8ecca ! )+A" ! înso. Imperiul 8ali ajunsese la apogeul puterii sale întinz(ndu-se de la le7andria p(nă către frica . :e plan e7tern se continuăluptele cu regatul 8ali şi pentru răsp(ndirea religiei islamice sprijinite şi de sultanii turci din secolul XVI.ătre secolul XIX francezii au creat o colonie din fostul stat 8ali.ă a aurului în secolele XIV-XV.it de $J.iei sultanului din 8ali. .ia islamismului produc(ndu-se în )"D+ c(nd a fost răsturnat de către sRia 8a'omed 6)"D+-)*AE9 care întreprinde o călătorie la 8ecca fiind numit calif al /udanului. 4nul din urmaşii lui /undiata. influen.ă statele cu desc'idere la <ceanul tlantic.JJJ de oameni.ă în 0ucla 5igerului. /tatul avea să se destrame în secolul XV şi la începutul secolului următor. 5umeroase alte regate au populat regiunile fricii negre cu o e7isten. moment în care rege va ajunge 8usa Beita.ului cu aur mai ales după cucerirea oraşului >jenne. 5iani. Teritoriul era organizat în mici regate guvernate de regi locali asista.i de către un reprezentant imperial. >inastia /onni li era adeptă a animismului.entrală. Regele din 8ali va fi convertit la islamism în )J*J şi p(nă către )AJJ nu se ştiu prea multe lucruri despre stat.este cucerită de Imperiul lmarovid ce reuşeşte să controleze importante drumuri comerciale ce făceau legătura dintre această regiune şi statele din zona 8ării 8editerane şi Islamismul a reuşit să modeleze via. /tatul ?ao a luat fiin. ce a impresionat foarte mult pe contemporani datorită lu7ului arătat şi 0ogă. cunoscute în lumea afrcană şi cea ara0ă decorate cu mari mosc'ei şi palate. portug'ezi sau englezi p(nă în secolul XIX ce-şi diputau acer0 stăp(nirea asupra acestui continent. adevărata pia. acapararea comer. 8ansa 8usa.ată decisiv de urmările marilor descoperiri geografice av(nd mai mare importan. adevărate metropole precum ?ao. urmaşii lui tre0uind să facă fa. Imperiul avea să mai reziste p(nă în )A"J c(nd va fi cucerit de statul 8ali. adevăratul fondator fiind /onni li 6)"$"-)"DA9 supranumit şi li cel 8are. reac. împreaună cu alte state din această zonă.at la r(ndul ei de religia islamică a cărei origine a fost un nucleu format la izvoarele /enegalului şi 5igerului.a politică şi culturală a g'anezilor. . Regele /undiata 6)A+*)A**9 a fost întemeietorul adevărat al Imperiului 8ali. pe care o distruge. . )AA .

iei lor a fost mult discutată. #.ineau t(rguri periodice . /e intensifică sc'im0ul dintre sat şi oraş.ii comple7e. /pecializarea meseriaşilor a dat impuls sc'im0ului de produse. 4neori oraşele au apărut şi într-un centru rural 0ogat. dar care sunt şi un sprijin împotriva atacurilor feudalilor.a. . D.ilor de consum alimentar ale societă.ia unor drumuri comerciale.ie de 0ază la toate popoarele.ei şi /pania. anar'ia fiind mult diminuată şi datorită creşterii puterii centrale. :isa. /tatul acordă o mare importan. Teoria mărcii ! apărut în jurul o0ştii mărci.ul cu Imperiul -izantin şi <rient precum ! Vene.iei agricole pentru satisfacerea necesită. . apăr(nd plugul greu de fier şi se îngraşă ogoarele. 4nii autori )A+ . Toledo. la intersec.reşterea animalelor răm(ne o ocupa.ii.ei aşeza.iei oraşelor F $. iar solicitările erau numeroase.>ezvoltarea economică ! apari. pusul .ia oraşelor @n . /e încearcă diversificarea produc. topirii şi prelucrării metalelor. :ro0lema apari. /-au remarcat meşterii armurieri deoarece răz0oiul răm(ne aproape un fapt cotidian. legate în special de comer.elor ! oraşe apărute în locuri unde se . păşunile se e7tind în defavoarea pădurilor. .uropa apuseană după secolul al XI-lea s-a dezvoltat sistemul de cultură cu A-+ tarlale. Teoria 0urgurilor ! apărut în jurul unei cetă.ii. >rumurile comerciale ce legau nordul de sudul . @n Imperiul -izantin au continuat să e7iste vec'i centre ale produc..ă în societatea feudală. constituindu-se în grupuri aparte.uropei erau frecventate de negustori deşi ara0ii şi normanzii au prefăcut în ruine multe din oraşele de la . =loren. Teoria romanistică ! consideră oraşul ca dezvoltat din oraşul roman.uropei cunoscuse decăderea oraşelor iar cele care rămăseseră erau doar centre administrative şi religioase. 8arsilia.ărani ce le cunoşteau meşteşugul. ?enova. )J.i ! 0urg Bremlin. -ari.ă dezvoltării oraşelor care aduc venituri importante at(t de necesare. cu specialişti în acest domeniu ! meşteşugarii.it te'nica e7tragerii. E. Ravena. fug la oraşe iar alături de ei fug şi acei .iei meşteşugăreşti şi comerciale. 5eapole. normande şi ungare face să crească gradul de siguran. iar activitatea meşteşugărească mai intensă s-a păstrat mai ales în oraşele italiene sau cele din sudul =ran.ia. dar şi pentru comer. Teoria pie. 8ai multe teorii au fost emise în legătură cu căile apari.i. iar meşteşugarii se desprind de ocupa. Teoria domeniilor ! oraşul apărut în legătură cu domeniile feudale. /-a îm0unătă. opririi incursiunilor ara0e.i s-au aşezat pe l(ngă mănăstiri sau centre administrative cre(ndu-se aglomerări de popula. :rogresul economic datorat dezvoltării agriculturii şi meşteşugurilor. 5oile oraşe ce se vor forma după secolul al X-lea vor avea func.iile agricole.ărmul mării şi nu numai.i pe domeniile feudale îşi v(nd acum produsele şi în alte păr. care se dezvoltă ! precum =rei0urg.

ineau periodic )A" .ia dintre oraşe şi feudali devine de multe ori desc'isă.uropei răsăritene. /aint -ernand şi 8ont .a . -raşov. @n =ran. controlată în 0ună măsură de oraşele italiene ?enova şi Vene. Ideea de a se aşeza în oraşe însemna a opta pentru o lume proprie.ul medieval @n această perioadă comer.omună.a au apărut :arisul şi 8arsilia.a oraşelor a fost o0. teolog legat mult de tradi. deoarece pentru aceştia din urmă activitatea economică era considerată ruşinoasă.ările .'ilia. +. din fa. . ardea.uropei de Vest şi . altele împăr.uropa centrală.inut dreptul de . cu zonele comerciale din ?ermania de 5ord şi .ie şi pentru popula. 4n e7emplu demn de men.inută li0ertatea personală a orăşenilor.elor !C. mai ales cele din nord. <pozi.iei oraşelor diferă de la o . . 4n florentin era un florentin. 4n şir de oraşe au luat naştere de-a lungul drumurilor comerciale ce treceau şi prin păr.inut nou.i.ările .omună. :irenne 60elgian9.ul se dezvoltă în două zone principale.ine independen.ele italiene. iar un genovez se considera în primul r(nd un genovez apoi italian. drept de .enis. <. >acă un . ea fiind o atrac. unde se crează mentalită. ". dar mai ales era o lume activă.etea. iar a0atele mănăstirii /aint Ceri0ert. >e mare importan. .oloniei 6BNln9. de pildă.etatea l0ă. consiliul municipal în frunte cu un 0urgermaister în ?ermania ! 8ainz. <raşul medieval este considerat o zonă economică locuită în special de negustori şi meşteşugari. pedepsind locul care. zona 8ării 8editerane ce făcea legătura dintre . indiferent de starea socială. :erioada apari. 5umeroase 0(lciuri se . >upă lupte îndelungate. /e dezvoltă un patriotism orăşenesc cu un important rol în organizarea apărării.inut autonomia deplină.com0ină teoriile 0urgurilor şi pie.ionat F in anul ))AE micul oraş >entz de peste Rin. . :e uscat legătura oraşelor italiene era asigurată prin trecătorile /aint ?ot'ard. iar apoi unele în =landra şi ?ermania de 5ord. 3ocuitorii lui erau foarte m(ndri de tot ce se realiza în oraş. <raşele autonome îşi alegeau puterea locală.ii9 vede în aceasta m(nia lui >umnezeu. @ntre acestea e7istau drumuri de legătură comerciale care puneau în valoare surplusul de produse agricole şi meşteşugăreşti. regiunea care cuprindea 8area -altică şi 8area 5ordului av(nd ca centru regiunea =landra.ia rurală.omer. rezultatele au fost diferiteK unele au o0.ile rom(neşti precum /i0iu. . ori pentru a o0. 6cele0rul Rupert.eau dreptul de administrare cu puterea legală.ia. 3upta a început împotriva seniorilor în secolul al XI-lea c(nd primul oraş ! . ?ala.ăran fugea la oraş şi nu era prins un an şi o zi devenea om li0er 6%aerul de oraş te face li0er&9.ă era str(mtoarea ?i0raltar ce ofera posi0ilitatea controlului vaselor care treceau din 8area 8editerană în <ceanul tlantic. -răila.am0rai ! a o0.a.i noi. @n cursul luptelor pentru independen.ară la alta. despre care se spune că sunt vec'i romane au totuşi un con. devenise centru de sc'im0uri.

va pătrunde şi în mediul rural contri0uind la transformări decisive în rela. englezi vor 0ate mai înt(i monede de argint. iar 3ondra $JJJJ.ile 0ăneşti.oloniile genoveze de la . unde mărfurile erau aduse at(t din împrejurimi.ul era mai complicat şi din alte motive K fiecare senior laic sau eclesiastic 0ătea monedă proprie iar 0anii erau numai din metal. >e altfel ?enova şi Vene. seniorii le percepeau la trecerea peste poduri. precum 0olile molipsitoare ! mai ales ciuma ! care.ă un spor demografic semnificativ cu o rată a creşterii constant pozitivă ca.omer.ă prea mare F în centru se situa pia. germani. apoi de aur 6florinul florentin în )A*A. în anumite perioade făcea ca numărul popula.iei să scadă. ?enova.ărmurile 8ării 5egre. se sta0ilizează pe mare. de diferite provenien. <raşul nu avea o suprafa.a precum . moneda. cel care pleca la 0(lci depunea la zaraf o sumă de 0ani pentru care primea o c'itan. :rovence sau în 1ările de 2os la Xpres. făc(nd poduri şi peste uscat iar peste r(uri puneau lan. <pera. mai ales cele din nord.i se ruinau. . >e acum. ducatul vene. oraşe precum =loren.a D*JJJ sau Vene. iar cele mari se puteau apropia de )JJJJJ precum 8ilano.a.iei 0ăncilor. începe să joace un rol din ce în ce mai important mai ales în centrele ur0ane.e.ele mai multe oraşe aveau c(teva mii de locuitori.onstantinopolului su0 loviturile cruciate în )AJ".iile de transfer s-au unificat cu cele de credit şi au stat la 0aza apari.a. :entru a deose0i o monedă 0ună de una falsă s-a născut profesiunea de zaraf. legăturile dintre Cansa germană şi oraşele italiene.uri. :entru a răspunde la necesită. . sc'im0(ndu-se structura socială a statului. .etatea l0ă aveau să joace un rol important în istoria acestei zone. datorită nesiguran. =loren.ia DJJJJ. /e plăteau ta7e foarte multe.ampo în /pania. aglomerările ur0ane au tre0uit să facă fa. 3icostomo şi . prin efectele folosirii sale.ian ! )AE"9.ii.ă unor pericole de care lumea rurală era mai ferită. cele din <ccidentul medieval. francezi.'ampagne. iar pe uscat cavalerii-t(l'ari.ia sau suveranii spanioli.ul era complicat deoarece pe mare p(ndeau pira.ste adevărat. @mpotriva lor negustorii s-au organizat în 0resle. 3Ion.affa şi 8angop.u timpul. scudul lui 3udovic cel /f(nt ! )A$+-)A$*. mai ales după căderea . @ncetul cu încetul.în =ran. g'ilde sau companii ce aveau rolul de asigura tranzitul mărfurilor în 0ună stare. mai ales după ce aceasta începe să fie mai sigură.ă prin care agentul zarafului de la 0(lci era o0ligat să plătească suma de 0ani înscrisă celui care poseda c'itan.iile agrare medievale. . >e prin secolul al XIII-lea feudalii se împrumutau cu 0ani de la aceşti 0anc'eri.ia sta0iliseră din secolul al XIII-lea contoare comerciale şi pe . /tructura socială în oraşe şi organizarea administrativă >ezvoltarea economică a oraşelor a avut drept consecin. :arisul avea în prima jumătate a secolului al XIV-lea EJJJJ. dar şi din regiuni îndepărtate. . Vene.a unde în general era amplasată şi primăria. dar neputînd plăti datoria mul.ei drumurilor a început să se facă transferul de 0ani la mare distanta şi anume. )A* . @n această perioadă comer. tunci c(nd se trecea pe un domeniu se plăteau ta7e. 8oneda. -rugesK =errara în Italia sau 8edina del .

/tructura socială comple7ă era în continuă transformare, adaptare. <cupa.iile de 0ază ! meşteşugurile şi comer.ul ! vor duce, cu timpul la o diferen.iere socială datorită diferen.ei de avere. stfel, un patriciat orăşenesc format din negustorii 0oga.i, proprietarii de manufacturi, 0ănci, coră0ii vor avea rolul principal în conducerea politică a aşezării 6maiores, potentes, popolo grasso9. 8ajoritatea popula.iei o constituiau negustorii săraci şi meşteşugarii care erau cunoscu.i su0 denumirea de minores, popolo minuto ! l(ngă care se mai adaugă muncitori zilieri străini. 3a oraşe mai locuiau şi no0ili ce puteau proveni fie din foştii stăp(ni ai oraşului sau veni.i din altă parte. ,lericii nu lipseau, 0ucur(ndu-se de anumite privilegii. >e asemenea, oraşul găzduia, datorită func.iilor sale administrative şi militare şi sluj0aşi ai puterii centrale sau ostaşi. @ntre cei 0oga.i şi marea masă a popula.iei au iz0ucnit deseori conflicte ! unele s(ngeroase ! cu rezultate sc'im0ătoare, uneori, reprezentan.i ai 0reslelor reuşind să pătrundă în conducerea oraşelor. @n regiunile unde făr(mi.area politică a dăinuit de-a lungul evului mediu, oraşele s-au 0ucurat de autonomie sau c'iar de independen.ă. ;rau repu0lici orăşeneşti de care depindeau şi regiunile rurale din jur ! ?enova, Vene.ia, :isa, =loren.a, /iena, sau oraşele imperiale germane ! -remen, Cam0urg, 3Z0eR, =ranRfurt pe 8ain ! care recunoşteau doar nominal autoritatea împăratului şi care erau de fapt independente adică puteau între.ine armate, înc'eia alian.e, aveau dreptul de a 0ate monedă, de a se organiza în uniuni orăşeneşti precum Cansa germana. @n statele în care puterea centrală era mai puternică, oraşele se 0ucurau de autonomie limitată, precum cele din =ran.a şi nglia. utoritatea se e7ercita în numele regelui de către reprezentan.i regali cu largi atri0u.ii judiciare, administrative şi fiscale. <raşul era condus după reguli proprii , e7ist(nd uneori un drept negustoresc sau drept al t(rgului constatat şi în 8oldova din secolul al XV-lea. :rincipalul organism politic era sfatul orăşenesc sau consiliul municipal, ales anual, alcătuit din )A mem0rii ! jura.i, p(rgari, consuli etc. în frunte cu un primar ! magister civicum, jude, 0urgermeister.

. ,azul ngliei este tipic, unde o 0ună parte a .ărănimii şi-a părăsit satul şi s-a îndreptat spre oraşe. Răscumpărarea din şer0ie s-a putut face şi în sc'im0ul unei mari sume de 0ani, sursă importantă pentru veniturile statului şi no0ilimii. @n regiunile aflate su0 autoritatea oraşelor, .ăranii au fost eli0era.i mult mai devreme şi datorită creşterii cererii for.ei de muncă. stfel, Verona i-a eli0erat în )AJ#, :arma )A+", -ologna )A*$, )A*#, şi )AEA, =loren.a )AED şi )ADJ.@n =ran.a, în regiunile din sud unde e7istau mai multe oraşe eli0erarea .ăranilor a început în secolele XII şi XIII, iar în nglia în secolul XIV. ?ermania a cunoscut două situa.ii diferite. @n partea de vest de ;l0a eli0erarea s-a făcut între secolele XIII şi XV, pentru că activitatea economică era mult
)A$

mai intensă şi oraşele jucau un rol important aici, în timp ce la est de ;l0a rela.iile servile au dăinuit. ,reşterea e7portului de cereale a dus la transformarea rentei în 0ani în rentă în muncă rezerva feudală fiind în continuă creştere. >esigur, regimul presta.iilor a fost influen.at şi de rezisten.a antifeudală a .ărănimii, numeroase răscoale zguduind societatea feudală $. #. . @nsemnătatea oraşului medieval E. <raşul a dat impuls dezvoltării economice. D. 3a oraş au apărut mai înt(i rela.iile capitaliste. )J. /-a diversificat structura societă.ii medievale. )). sprijinit în unele state centralizarea şi întărirea puterii centrale. )A. <raşele au devenit centre culturale cu poten.ial deose0it în lumea medievală.

)A#

,entralizarea statului în ;uropa secolele XI-XV 4nificarea şi centralizarea statului în =ran.a >upă secolul al XI începe ascensiunea monar'iei feudale franceze pentru că acum stăp(nea oraşe puternice ca :aris şi <rleans, pe r(urile /ena şi 3oara. <raşele începuseră să se dezvolte şi să devină centre economice de mare importan.ă, ajung(nd să de.ină dreptul de autonomie prin lupte împotriva feudalilor iar regii erau conştien.i de rolul pe care l-ar fi putut avea în sus.inerea institu.iei regale pentru stăvilirea anar'iei interne. >e altfel sprijinul era reciproc căci şi oraşele erau atacate des de armatele feudalilor, iar o institu.ie centrală puternică le-ar fi putut acorda protec.ie. jutau pe regi cu 0ani dar şi cu armate. /atul a cunoscut o dezvoltare importantă deoarece întărirea rela.iilor comerciale cu oraşul a determinat stimularea produc.iei, mul.i .ărani răscumpăr(ndu-şi o0liga.iile feudale ! se numeau vilani şi se 0ucurau de li0ertate personală. /prijinitori ai puterii centrale erau şi no0ilii mici şi mijlocii ca şi 0iserica ce i-a oferit sfetnici. /-a manifestat la început pe domeniile cape.ienilor, mai energic încep(nd cu secolul al XII-lea în timpul domniei regelui 3udovic al VI-lea 6))JE-))+#9 care a reuşit să pună capăt anar'iei feudale interne ocup(nd cu armatele sale castelele acestora. 4rmaşul său 3udovic al VII-lea 6))+#-))EJ9 continuă opera predecesorului. cesta s-a căsătorit cu lienor, moştenitoarea tronului cvitaniei, cel mai întins din =ran.a, realiz(nd o uniune personală între domeniile cape.ian şi acvitan. >ivor.ul survenit mai t(rziu ca şi recăsătorirea în ))*A a lui lienor cu Cenric :lantagenet, conte de njou şi duce al 5ormandiei ce a ajuns şi rege al ngliei, a împiedicat în prima fază alăturarea definitivă a acestei regiuni teritoriului cape.ian. cvitania intră astfel în domeniul regal englez. >e altfel, pe atunci denumirea de =ran.a sau nglia poate induce în eroare, pentru că plantagene.ii sunt francezi dar asta nu-i împiedică să fie suverani ai ngliei. >esigur, plantagenetul procură din nglia solda.i şi provizii dar el este interesat mai ales să o0.ină tronul =ran.ei cu al cărui rege a ajuns în conflict. ,onflictul seamănă mai mult cu un răz0oi civil căci Cenric al II-lea pentru istoria ngliei, stăp(nea mai mult de jumătate din =ran.a. Regele 3udovic al VII-lea a fost primul rege care şi-a sta0ilit reşedin.a permanentă la :aris. ,onflictul dintre cei doi regi a fost îndelungat şi mai c(ştigat pare să fi fost cel din urmă deşi avea mijloace mai precare. lăsat un regat întărit, mai ales din punct de vedere moral căci, monar'ia ereditară se impune din ce în ce mai mult, iar monar'ul avea su0 protec.ia sa pe to.i feudalii mari sau mici din stat. I-a urmat =ilip al II-lea ugust ! ))EJ-)AA+ care la încoronare avea doar )* ani iar tronul îi era amenin.at nu numai de regele ngliei, c(t şi de al.i vasali puternici. fost un rege cavaler , plăc(ndu-i e7erci.iile în aer li0er, răz0oiul şi v(nătoarea. dovedit calită.i politice de e7cep.ie iar istoria =ran.ei îl consideră ca pe cel mai important dintre cape.ieni. /e foloseşte de toate mijloacele de care dispune ! viclenie, diploma.ie, răz0oi pentru a întări
)AE

=ilip al IV-lea cel =rumos 6)AE*-)+)"9 va continua opera lui 3udovic cel /f(nt. regele ngliei.ei. 3udovic al XI-lea.ile celui dispărut.ionat să devină împărat al ?ermaniei. :articipant şi el la o cruciadă a încercat să instituie pacea at(t în regat c(t şi în afara lui. Veniturile 0isericii erau considerate li0ere de orice ta7e însă =ilip al )AD . /pre sf(rşitul vie. a pus impozite directe şi indirecte. care a şi fost ucis în luptă ! o adevărată cruciadă după care s-a 'otăr(t definitiv unificarea cu regatul =ran. 8ai t(rziu a reuşit să domine această provincie.at serviciul militar datorat de feudali care plăteau în sc'im0 0ani. zis cel /f(nt autoritatea regală se întăreşte şi mai mult. Touraine şi :oitou iar în calitatea lui de duce al cvitaniei se considera vasal al regelui ngliei căruia îi presta omagiu ligiu.ei după ce între )AJA-)AJ".ii a dorit foarte mult să organizeze o cruciadă şi o va face dar va muri de ciumă în A* august )A#J la asediul .elor de orice fel pedepsind pe cei care le comiteau. a desfiin.i cavalerii au fost ucişi iar pintenii au fost e7puşi în 0iserică. =ăcea împrumuturi de la oraşe încerc(nd să le aducă su0 autoritate regală.iu al III-lea care avea nevoie de linişte pentru a organiza cruciada a IV-a. iar urmaşul să la tron nu avea nici pe departe calită. de către armata oraşelor flamande în frunte cu oraşul -ruges ! 0ătălia s-a numit %0ătălia pintenilor& pt că to. reuşit să eli0ereze aproape întreg teritoriul =ran.a de 0ună voie la provinciile 5ormandia. :rintr-o ordonan. avut de luptat împotriva ereziei al0igenzilor din sudul =ran. tul0urarea lucrării păm(ntului. domeniul regal mărindu-se prin alipirea regiunii .prestigiul regatului amenin. de unde s-a întors mult mai devreme fa. @n plan e7tern cel mai mare succes îl reprezintă semnarea păcii de la :aris din )A*D prin care regele ngliei renun.ia. fost salvat datorită mor. mărind ta7ele la e7port. 2usti.ă de Ric'ard Inimă de 3eu. Ioan =ără 1ară.artaginei pe coasta Tunisiei. a violen.ei ! puternic sus.inu. dar electorii nu l-au ales.ia a căpătat un rol de prim ordin în eforturile statului de a resta0ili liniştea.at de casele de . fiind supuse puterii centrale. inten. 5evoia de 0ani l-a determinat să ini.ieze o anumită politică fiscală. njou. @n secolul al XIV-lea autonomia oraşelor franceze avea să dispară. şi punerile pe foc.i de regele ragonului :edro al II-lea. /u0 urmaşul său. 8aine.'ampagne. participat la cruciada din anul ))ED în încercarea de a eli0era Ierusalimul. @ncercarea de a cuceri =landra s-a soldat cu înfr(ngerea decisivă a armatelor franceze la . folosind în acest scop şi 0anii. Răz0oiul dintre cei doi a fost oprit p(nă la urmă datorită interven. >e altfel a făcut tot ce i-a stat în putin.ii lui Ric'ard Inimă de 3eu în ))DD. a fost nevoit să cedeze ducatul 5ormandiei şi alte provincii mai mici afară de cvitania.ă pentru ca acesta din urmă să stea c(t mai mult departe de nglia. >ar mai ales victoria de la -ouvines din )A)" asupra armatelor engleze.'ampagne. -urgundia.ă din )A*E s-au interzis în regatul său răz0oaiele. cucerit de către turci în ))E#.outrai în anul )+JA. =landra. cum oamenii regelui reuşesc să se impună în întreg regatul iar unii feudali vecini îi caută protec. flandre şi germane aveau să-I consolideze şi mai mult tronul. regele ngliei. interzis purtarea armelor.iei papei Inocen.

8ilano.ia de 0ază. unde mai ales agricultura era ocupa. :apa era atunci -onifaciu al III-lea ! )AD"-)+J+. pe care apoi i-au pus în su0ordinea lor. urmat apoi. va muri de supărare în acelaşi an. 3a moartea lui.iei papalită. pentru a avea o autoritate mai mare.ii ur0ane din evul mediu timpuriu.(nat.i în )+J#.ei F %captivitatea 0a0ilonică& . no0ilime şi starea a III-a orăşenimea. apărător fervent al doctrinei suprema. >rept consecin.ul cu argint spre Roma. regele l-a mutat de la Roma la vignon. un ordin călugăresc foarte 0ogat.i de regii =ran.ia ajung(nd în )+"J la )J milioane de locuitori. :e acest fond. centre ur0ane precum ?enova. cesta a amenin. măsuri apro0ate şi de /tatele ?enerale în )+JE. a oraşelor care se dezvoltau din secolul X şi datorită continuită. via. deşi va fi eli0erat după c(teva zile.ei. =loren. captivitatea papilor din vignon.iile feudale cu o activitate economică mult inferioară.i de erezieK după ce fuseseră aresta.a articole de l(nă.ia av(nd c(teva zeci de mii de locuitori. fost lovit din plin prin înscenarea unui proces în )+JD fiind acuza. o parte a lor au fost arşi pe rug iar averea lor confiscată în favoarea statului. 5eapole.le joacă un rol economic de seamă prin ac. :apa a reac. =ilip al IV-lea a reuşit să impună pe scaunul pontifical pe ar'iepiscopul de -ordeau7 care va conduce acest for su0 numele de .ă a dezvoltării economice unele oraşe porturi precum Vene.ul interna.uropei feudalii constituiau o clasă sla0ă av(nd de înfruntat puterea. în 0azinul oriental al 8ării 8editerane şi au ajuns să controleze comer. :isa.IV-lea a pus m(na pe acestea. :entru a-l avea mai aproape. interzis comer. :rimatul economiei pe care oraşele din nordul peninsulei l-au de. .ia şi ?enova au întemeiat colonii în afara Italiei. >acă nordul Italiei era mai dezvoltat din punct de vedere economic.a ur0ană fiind mai pu.ărani. avantajate fiind de pozi.a.ii vie. mereu cresc(ndă. =loren.iuni comerciale şi meşteşugăreşti.ional şi în regiunea 8ării 5egre. popula. iar papii dintre )+JD şi )+#E au fost domina. X-XIII @n această parte a .ei.in dezvoltată.onflictul a căpătat forme grave deoarece regele se considera împărat în regatul lui. Vene. =ăr(mi. în sudul =ran. în secolele XII-XIII au ajuns la o mare înflorire economică.inut c(teva secole în zonele amintite mai sus avea să se datoreze şi unui important spor demografic.ia de sticlărie şi arme. în fiecare oraş e7ist(nd ateliere meşteşugăreşti precum cele de la Vene.ionat printr-o serie de 0ule papale contra regelui =ran.le sau eli0erat şi au eli0erat şi pe .lement al V-lea. care. în )+)".ia geografică a peninsulei în cadrul sc'im0urilor interna.at cu e7comunicare pe rege dacă va lua veniturile 0isericii.ionale. . < mică armată franco-italiană l-a arestat la gnani în septem0rie )+J+ pe papă. irasci0il şi încăpă. procesul templierilor. în sud predominau rela.a unor interese )+J . =ilip al IV-lea a convocat în )+JA /tările ?enerale compuse din cler.area politică are printre cauze ine7isten. stfel. .ii asupra suveranilor laici. un sprijin mai larg al supuşilor. au iz0ucnit mai multe răscoale feudale care au fost înfr(nte iar din )+)$ s-a impus practica succesiunii la tron pe Italia în secolele XI-XV Italia sec.

enii cu drepturi depline deoarece . @n secolul X s-a desprins de -izan.entrală depindea de Imperiul Romano-?erman.economice comune. stăp(nind şi regiunile rurale din jur. datorită luptei oraşelor din nord. puternic stimulată de factorii economici.area Italiei a continuat să se men. a concuren.el din urmă dorea diminuarea unor preten. acestea o0. . <rient şi 8area 5eagră era în m(inile acestora. 3a începutul secolului al al XIII-lea un împuternicit ales din afara =loren. >e men. %/ignoria& putea convoca în anumite situa. cesta din urmă împreună cu al. /pre sf(rşitul secolului XII. .i "J de mem0ri ai 8arelui .ei. . regiunea normandică din /icilia şi Italia de /ud care din secolul al XII-lea va intra su0 stăp(nire germană.onsiliul consulilor era ales din r(ndul patricienilor şi un grup mic de familii no0iliareK între aceştia şi ceilal. era reprezentativă. normandă şi franceză.iuni economice şi politice ale oraşului.ată 8arelui .area Imperiului -izantin în )AJ". devenind independentă su0 conducerea unui doge 6duce9.a a o0. Italia în secolele XIII-XV =ăr(mi.inut dreptul de comună în ))E+ recunoscută şi de împăratul =rederic I -ar0arosa după un conflict îndelungat la care au participat alături de acest oraş şi alte centre din 3om0ardia interesate de o0. =loren. >ar. >e altfel tre0uie determinat că ceea ce a determinat dezvoltarea economică deose0ită a oraşelor italiene într-un ritm rapid este şi faptul că spre deose0ire de alte păr. .ină.in autonomia şi independen.iei avea să evolueze diferit.onsiliu şi cei trei şefi ai tri0unalului suprem au format senatul sau /ignoria ce se ocupau de principalele ac.eze 8icul .ii de criză :oporul dar aceasta se făcea din ce în ce mai rar. @ntreaga zonă economică din 8editerana.i cetă.ia străină 0izantină.ele politice. /itua.ionat că încă din prima jumătate a secolului XIII ?enova şi Vene. Italia era divizată în mai multe sec.omuna florentină era condusă de un consiliu format din )A consuli. avea rolul de a atenua aceste tensiuni.le au creat c'iar şi un Imperiu 3atin de Răsărit ce avea să dăinuie p(nă în )A$) )+) . economice şi religioase care decurg de aici iar conducerea.iuni politice ! Italia de 5ord şi . >in a doua jumătate a secolului X.eni cu drepturi depline au iz0ucnit numeroase conflicte datorită luptei pentru putere. germană.onsiliu format din reprezentan.ei pentru stăp(nirea unor de0uşee comerciale.i ai patriciatului şi no0ilimii de la oraş.ătre sf(rşitul secolului oraşul era condus de un organ suprem ! /ignoria ! ajutat şi de alt organ numit %:oporul& c(rmuit de un căpitan al poporului şi de un consiliu restr(ns.onsiliu. la care se adaugă factorii e7terni precum domina.ii la domina. cu pu.ine e7cep.ia universală a Imperiului ?erman.inerea unei largi autonomii. fiind alcătuit dintr-un mare număr de mem0ri ! c(teva sute ! deciziile se luau cu destulă greutate şi de aceea avea să se înfiin. un altul format din )JJ-)*J fruntaşi din oraş şi o adunare a poporului formată din cetă.ii. dar şi statul papal. no0ilii s-au aşezat în oraşe cu toate consecin.a.ia şi-au demonstrat capa0ilitatea economică şi politică prin cucerirea şi apoi desfiin. @n secolul al XIII-lea c(rmuirea oraşului era încredin.i ale <ccidentului european.ia Vene.

ită în + zone F ".onstan.a convocat de înaltul cler ! )")"-)")E pentru a pune capăt sc'ismei.ei.c(nd 0izantinii refac imperiul ! care nu va mai semăna niciodată din punct de vedere politic cu cel din secolele anterioare. :apii ajunseseră la nivelul unor mici principi italieni. oraşul :alermo. făr(mi. 8ai toate statele italiene au participat la acest răz0oi într-o măsură mai mare sau mai mică în una din ta0ere. întreaga insulă se răscoală la " septem0rieK coroana /iciliei este oferită lui :edro al III-lea de ragon care a acceptat fără condi. ?enova contra Vene. crescut produc. *. /iena.a s-a proclamat pentru unirea 0isericii de la pus cu cea de Răsărit. se răscula contra casei de njou. 5ici măcar cetatea /f(ntului :etru ! statul papal ! nu făcea e7cep. . 8ari sume de 0ani au fost investite în activitatea meşteşugărească şi în construirea de nave de comer.iile capitaliste s-au dezvoltat mai ales )+A .onciliul de la =loren. poi. $. @ncerc(nd să sensi0ilizeze lumea politică occidentală asupra pericolului otoman . o înfr(ngere catastrofală la . contri0uia şi mai mult la crearea confuziei şi a 'aosului politic şi religios.ului cu postav şi.arol îl umilise şi îl privase de rolul de capitală mut(nd centrul cur. fapt demonstrat şi de mutarea :apei la vignon ! )+JE. masacr(nd trupele franceze 6cele0rele Vecernii siciliene9. 8(nă de lucru a fost asigurată prin atragerea popula.ia.i economice şi politice au continuat să se manifeste.ii. /tatul papal era în decădere.ată. 3a început părea mai puternică ?enova care a întemeiat mai multe factorii comerciale în 8area 5eagră precum Tana.onciliul de la . =loren. reuşind să-i producă eternei sale rivale. >in punct de vedere politic. Repu0licile italiene aveau să cunoască atunci una din cele mai frumoase perioade din istoria lor. c(nd papa s-a întors la Roma. organizarea de mari manufacturi. stimulată de dezvoltarea comer. . >e altfel Italia era atunci un teatru de răz0oi aproape continuu ! aragonezii din /icilia contra .iei rurale după ce legarea de glie a fost desfiin. pe care .area politică a peninsulei. cest răz0oi al Vecerniilor a durat AJ de ani şi s-a înc'eiat cu desprinderea definitivă a /iciliei ce va face parte din casa de ragon. îndeose0i.ia meşteşugărească. 4rm(nd e7emplul său.ul nu a mai putut fi salvat de cucerirea turcească din )"*+.ie de la această atmosferăK dimpotrivă. .iri situa.asei de njou din 5eapole. în ziua Vecerniilor.a. /oldaia. în parte.urzola )ADE. Rela. dar -izan. la vest Toscana cu repu0lici orăşeneşti ca =loren. Italia centrală avea statul papal. /ecolul al XIV-lea nu avea să aducă îm0unătă.a contra :isei.el dint(i era crud şi avar impun(nd popula. :isa.ronicile acestei epoci sunt pline de relatări în care cruzimea şi vărsarea de s(nge sunt foarte frecvente e7plic(nd. Vene.iei politice a peninsulei. @n oraşe luptele se dau între marile familii no0iliare.iei şi :isei. a urmat marea sc'ismă catolică. Italia de /ud ocupată în )A$$ de . Italia putea fi împăr.ii la 5eapole. @ntre oraşele repu0lici din Italia de 5ord vec'i şi noi rivalită. a condamnat la ardere pe rug pe 2an Cus şi 2eronim de :raga. şi de răz0oi.arol de njou cu sprijinul regelui =ran. >ar în plan economic transformările au fost remarca0ile.iei impozite grele şi de aceea la +J martie )AEA.

>upă unele calcule o treime din popula.ia n-a încetat.i ciompi9. rmele şi diploma.ă deose0ită din care răscoala ciompilor din )+#E de la =loren. @n cea de-a doua parte a secolului c(t şi în cel următor economia italiană a trecut prin mari dificultă. ?enova avea un imperiu maritim compara0il cu cel vene. ?enova pierz(ndu-şi pozi. c(t şi desfacerea mărfurilor 6av(nd mii de lucrători numi. participat aproape la toate conflictele din peninsulă cu rezultate sc'im0ătoare dar pozi.ia şi 8ilano. dar aceasta din urmă va ieşi din conflict epuizată fiind primul semn al decaden. /oldoia.ii populare de o virulen.ei pentru a-şi conserva privilegiile.i datorită unor greută. ?enova.ia politică de altă dată. 5oul ec'ili0ru avea să fie resta0ilit cu pre. 4n conflict mai îndelungat şi s(ngeros cu rezultate sc'im0ătoare ! %răz0oiul de la .i at(t în aprovizionare.a şi /pania.ară cu o popula. :e măsura declinului comer. Rolul nego.ile economice.a.a.ia au salvat-o reuşind să înfr(ngă flota turcească la ?alipoli în )")$ şi să-şi întărească pozi. 5u numai în acest plan s-au resim. dar şi la .ului italian ca mijlocitor între comer.ie numeroasă dar care avea să cunoască un recul demografic datorat %ciumei negre& de care n-a scăpat.a socială şi politică a oraşului iar marea no0ilime a preferat să pună oraşul su0 protec. .it efectele ciumei din )+"E ci şi în plan economic. c(t şi în desfacerea produselor.i familiare no0iliare foarte puternice.ia ei continentală s-a întărit continuu.ul oriental şi cel occidental a scăzut şi datorită concuren. Vene. dar şi a înaintării turceşti în . >ar ?enova a trecut cu greu prin crizele din a doua jumătate a secolului XIV şi datorită unui sistem politic defectuos cu rivalită.a este doar cea mai cunoscută. =oametea era un fenomen o0işnuit ce înso. ctivitatea 0ancară era intensă iar florinul era o monedă foarte puternică mai ales în prima jumătate a secolului XIV. 3a începutul secolului al XIV-lea Italia era o .ul în 8editerana <ccidentală prin str(nse legături cu =ran. )++ .ia va şti să treacă şi peste acest eşec şi se va reface dar un nou pericol o amenin. <raşele italiene au fost teatrul unor răscoale şi insurec.ia ducelui din 8ilano sau a =ran.ul maritim ca şi de cel continental care.ea această epidemie şi-i agrava efectele.ei oraşelor de la 8area 5ordului.ompaniile florentine erau foarte puternice şi 0ine organizate asigur(nd at(t producerea. . :entru secolul XIV centrele economice cele mai importante răm(n =loren.ie.ului genovez în <rient în secolul XV.ian mai ales prin stăp(nirea coloniilor de la 8area 5eagră ! . practic să se afle în răz0oi cu ?enova. Vene.a domina comer.affa.onstantinopol.ul a grave convulsii politice şi sociale în a doua jumătate a secolului al XIV-lea.a murit mai ales în oraşe.la /iena şi =loren. @n a doua jumătate a secolului al XIV-lea.uropa şi 0locarea unor vec'i de0usee comerciale.a şi anume cel turcesc. a celor germane îndeose0i. Vene. au crecut dificultă.ei învingătorului. >e acum pare la fel de interesată de comer. mai ales alimentar.'ioggia& ! 6)+#E-)+E)9 avea să se înc'eie cu victoria ?enovei. Tana.iile în ?recia. 5umeroase revolte interne aveau să zguduie via. la jumătatea secolului XV părea mai sigur.

ginerele său.ii K digurile puteau asigura o produc. /tatul era o monar'ie. cu o aşezare geografică ce-i permitea să controleze drumuri comerciale ce stră0ăteau lpii.ii. 5ici regele 5eapolelui.a =loren. mai importantă fiind familia de 8edici. <raşele din centru. ca şi centrul ei. 8ilano @ntre statele peninsulei.a devenind unul din cele mai importante oraşe italiene. )+" .ie şi şi fiscalitate centralizate. @mpotriva ducelui patriciatul s-a răsculat de nenumărate ori pentru a proclama repu0lica şi a instaura vec'ile li0ertă. )+ED şi mănăstirea din :avia ! )+D$ ! destinată să primească osemintele familiei Visconti. >e remarcat că oraşul a scăpat nevătămat de ciumă şi celelalte epidemii care au urmat în secolul XIV. duc(nd o politică e7pansionistă îndreptată către toate punctele cardinale.ii ducelui în )"JA. 4n urmaş al lui ?ian ?alezzo Visconti ! =ilipo 8aria Visconti s-a lovit de rezisten. 4rmează o perioadă de mare prosperitate stimulată de ac.i. un gondolier cu o origine o0scură dar cu mare e7perien. ducatul 8ilano a fost cel care a ieşit cel mai mare şi mai întărit de pe urma lungului şir de răz0oaie din a doua jumătate a secolului XIV şi a doua jumătate a secolului XV. mai ales =loren. şi numeroase canale de iriga.iunea meşteşugărească şi 0ancară =loren. ?ian ?aleazzo Visconti pusese să se construiască domul din 8ilano.ei şi Vene. >e altfel acest stat a desc'is răz0oiul prin ducele ?ian ?alazzo Visconti 6)+E*-)"JA9 care ar fi dorit să stăp(nească nordul Italiei. aşa că încercarea a eşuat şi datorită mor. .iei. pe l(ngă impunătoare edificii pu0lice şi religioase. >upă )+EA se întăreşte regimul oligar'ic F un număr restr(ns de persoane controlau oraşul.a ajunsese la începutul secolului XIV ! la apogeul dezvoltării sale economice întreruptă de efectele ciumei din )+"EK aproape "J de ani va cunoaşte criza socială. misiune reluată de =rancisco /forza. n-a avut mai mare succes în încercarea de a stăp(ni centrul Italiei datorită aceleiaşi opozi.u o administra.=loren. 3adislau. ducele av(nd puteri nelimitate.ă politică. >atorită resurselor financiare s-au construit. ducatul 8ilano se va consolida continuu economic şi politic. @n a doua jumătate a secolului XV va fi capitala ec'ili0rului şi a Renaşterii italiene impun(ndu-se în lumea culturală occidentală.a şi statul papal s-au opus. economică şi politică.ie agricolă foarte 0ună pentru acea vreme.

Regatul 5eapole şi /icilia ici agricultura era ocupa.ia economică de 0ază, /icilia şi sudul Italiei aprovizion(nd puternic oraşele din nord cu gr(ne, vinuri sau alte produse alimentare. ici rela.iile feudale şi institu.iile aferente se păstrează aproape intacte în perioada pusă în discu.ie, ur0anizarea fundamentală a fost sla0 dezvoltată, iar ac.iunea comercială era în m(inile negustorilor străini ! mai ales evrei, genovezi, florentini. /căderea pre.urilor produselor agricole, foametea, epidemiile au determinat un proiect de depopulare al acestor regiuni italiene în secolul XIV-XV. /udul Italiei era su0 stăp(nirea casei de njou care p(nă la moartea regelui de njou în )+"+ avea să fie unul din protagoniştii vie.ii politice din :eninsulă, deşi pierduse din prestigiu în urma răz0oiului Vecerniilor siciliene. ,onflicte dinastice aveau să iz0ucnească după moartea regelui între diferitele ramuri ale casei de njou ce aveau să slă0ească regatul în a doua jumătate a secolului XIV. ,el care va reuşi să refacă unitatea sudului Italiei şi a /iciliei va fi lfons de ragon, această zonă revenind printre cele mai puternice state peninsulare ! prin stavilirea anar'iei interne şi ini.ierea unui vast program de construc.ii pu0lice la 5eapole şi :alermo. 5umeroasele răz0oaie dintre statele italiene au contri0uit la men.inerea făr(mi.ării politice şi au arătat că nici unul dintre ele nu era sufucient de puternic pentru a-şi impune autoritatea întregului teritoriu. >e aceea în cursul anilor )"*"-)"** 8ilanul, Vene.ia, =loren.a şi 5eapolul, sprijinite şi de alte oraşe italiene au înc'eiat su0 patronajul papalită.ii, 3iga de la 3odi, al cărui principal o0iectiv l-a constituit men.inerea ec'ili0rului politic dintre statele italiene. 4nitatea Italiei nu va fi realizată tocmai din cauza acestor particularisme locale, a intereselor politice şi economice deose0ite şi a dorin.ei unor state străine de a-şi impune domina.ia asupra aceste zone europene. ?ermania între secolele X-XV ).?ermania secolele X-XIII ;conomia în ?ermania făcea progrese lente, dar sigure în secolul XK ca şi în alte păr.i ale ;uropei <ccidentale predomina economia naturală ce se e7plică prin sla0a activitate comercială cu regiunile din jur, respectiv cele franceze, italiene sau slave. -unurile o0.inute datorită ac.iunii economice erau consumate pe domeniile feudale unde erau o0.inute. >ar datorită e7pansiunii politice, ac.iunea economică s-a mai înviorat sta0ilindu-se contacte cu zone europene întinse. 4niversul te'nic medieval este în general rudimentar permi.(nd o productivitate a muncii redusă şi de aceea necesită.ile de produse de lu7 erau ac'izi.ionate în cea mai mare parte din -izan. sau din lumea musulmană. 4n oarecare progres se remarcă în produc.ia armelor, at(t de mult folosite şi deci şi căutate în acea vreme. >upă părerea lui 2aPues le ?off, e7istă c'iar o %oroare de inova.ii& în <ccidentul medieval 6Civilizaţia Occidentului
)+*

medieval, :. A#*9, şi deci şi în ?ermania, ceea ce e7plică sla0ele progrese te'nice, inova.ia fiind socotită cel mai adesea un păcat. @n secolul al XII-lea în primul tratat te'nic atri0uit călugărului german Teofil, intitulat %>e divertis atri0us&, se specifică faptul că iscusin.a te'nicianului este un dar de la >umnezeu. gricultura răm(nea ocupa.ia de 0ază a popula.iei ale cărei progrese se remarcă prin legarea suprafe.elor cultivate şi mai pu.in inova.iilor te'nice. /e practica asolamentul trienal sau 0ienal dar rezultatele o0.inute sunt departe de a satisface necesarul şi de aceea foametea era un fenomen o0işnuit nu numai pentru păr.ile germane. ,omer.ul ce începea să se dezvolte putea să salveze oarecum situa.ia din punct de vedere alimentar. :e l(ngă agricultură se mai practica viticultura, grădinăritul şi creşterea animalelor. /e dezvoltă oraşele şi începe procesul io0agizării .ăranilor, cu e7cep.ia =riziei unde fenomenul se înc'eie în secolul XIII. =iecare familie avea un lot de păm(nt numit Cu0ae sau CZfon. 4n rol important în dezvoltarea economică l-a avut efectul colonizării prin care noi suprafe.e cultivate au fost e7ploatate în secolul XI-XIII. @ntre anii ))*J-)A$$ colonizările germane s-au e7tins şi în .inuturile slave de dincolo de ;l0a şi <der unde a apărut ducatul de -randen0urg şi principatul 8eeRlen0urg. ,a şi în Italia, dar în condi.ii diferite, în ?ermania nu a e7istat în această perioadă un centru economic şi politic unic capa0il să realizeze unitatea statală. @n secolul XI avea să continue lupta dintre imperiu şi papalitate pentru înt(ietate, dintre puterea temporară şi cea spirituală, dintre răz0oinic şi preot.@n -izan., împăratul, reuşise să o0.ină a fi considerat un personaj sacru şi să fie considerat totodată un şef politic şi religios 62aPues le ?off., Civilizaţia Occidentului medieval, ;d. Ot., -uc., )D#J, p.+*"9. era o situa.ie avantajoasă pentru viitorul şi unitatea statului. @n ?ermania, însă, acest lucru nu a putut fi realizat datorită slă0iciunii imperiului dar, în egală măsură şi opozi.iei papei ale cărui preten.ii de domina.ie universală, nu numai spirituală erau cunoscute. :uterea acestuia era e7ercitată prin faptul că coroana imperială, ungerea ca împărat era înfăptuită la Roma. @n urma acestui act, împăra.ii deveneau unşii >omnului, iar ungerea era un sacrament. Oi papa avea preten.ii imperiale, mai ales dacă avem în vedere şi faptul că din )JDD, după :ascal al II-lea, papii se încoronau devenind Mpontife7 re7& cu preten.ia de a fi capul ierar'iei feudale. Regele care nu asculta de -iserică era considerat un rege rău. >ar amestecul regelui în alegerile unor înal.i demnitari ai 0isericii avea să ducă la o laicizare a clerului datorită faptului că au fost numite persoane care nu aveau o voca.ie şi o pregătire necesară. ,urentul reformator din cadrul -isericii avea să pornească de la mănăstirea ,lunI din -urgundia franceză ale cărei idei mai importante erau interzicerea v(nzării func.iilor ecleziastice, neamestecul laicilor în alegerea preo.ilor. /e încerca centralizarea organizării -isericii în frunte cu papa, pentru a ridica prestigiul moral şi intelectual al clericilor şi în consecin.ă au luat fiin.ă şcoli pe l(ngă mănăstiri. Ideea unui cler disciplinat şi cult i-a plăcut şi lui Cenric al III-lea 6)J+D-)J*$9 care a sus.inut Reforma. 4rmaşul său avea să se confrunte cu o
)+$

puternică opozi.ie din partea papei. @n timpul c(t, minor fiind, anar'ia internă a dus la slă0irea statuluiK :apalitatea ac.iona nesting'erită în ?ermania şi Italia mai ales prin papa ?rigore al VII-lea care a redactat un program de reformare a 0isericii numit %>ictatus papae& 6)J#"9 ! prin care revendica pentru el atotputernicia asupra autorită.ii ecleziastice dar şi laice. :apii urmau să fie aleşi de curia papală şi nu de împăra.i cum fusese multă vreme. :apa era socotit seniorul tuturor, suveranul suveranilor, neput(nd fi judecat de nimeni, şi putea detrona împăra.i şi dezlega pe supuşi de jurăm(ntul depus fa.ă de seniorul lor. Cenric al IV-lea, om cult şi 0un politician s-a opus papei şi a organizat la GNrms o adunare a principilor şi episcopilor în care l-a acuzat că i-a încălcat autoritatea şi a refuzat să i se supună. >rept răspuns în fe0ruarie )J#$, papa l-a e7comunicat iar Cenric, datorită unei răscoale a marilor feudali a fost nevoit să treacă lpii, plec(nd la ,anossa ! unde se găsea papa în iarna )J## ! a stat trei zile cu picioarele goale îm0răcat în 'aine de penitent implor(nd iertarea, umilindu-seK a patra zi papa l-a iertat ridic(ndu-i e7comunicarea. @ntors acasă în ?ermania, Cenric a adunat oştile şi a plecat spre Italia, dar papa a fugit la /alerno unde a murit în )JE*. ,onflictul a continuat şi su0 domnia urmaşului său, Cenric al V-lea 6))J$-))A+9 şi a următorilor papi. 0ia în ))AA prin concordatul de la GNrms s-a ajuns la un compromis prin care se recunoştea dreptul papei de a numi demnitarii 0isericii, dar păm(ntul cu care era înzestrată mănăstirea sau 0iserica era dat cu apro0area împăratului. ,onflictul avea să răm(nă însă desc'is. ,u Cenric al V-lea avea să se stingă dinastia de =ranconia iar alegerea noului împărat va conduce la conflicte interne s(ngeroase şi îndelungate cu consecin.e şi pentru Italia deoarece fiecare împărat, pentru a putea fi recunoscut, pleca la papă să fie încoronat. >ouă familii princiare s-au înfruntat F Gelfii 6guelfii9 erau adversarii politicii imperiale, iar seniorii Gei0eingen 6g'i0elinii9 formau gruparea proimperială. ?uelfii se sprijineau pe papă şi oraşele italiene dar c(ştigători vor fi g'i0elinii care impun o nouă dinastie F Coc'enstauffen 6))+#-)A*"9. :uterea imperială avea să cunoască perioada de apogeu în timpul împăratului =rederic I -ar0arossa 6))*A-))DJ9 ce avea să redesc'idă conflictul cu papalitatea. :rilejul avea să fie oferit de refuzul oraşului 8ilano de a recunoaşte suzeranitatea împăratului, la care s-a adăugat o răscoală la Roma împotriva autorită.ii papale condusă de rnaldo de -rescia şi pentru proclamarea Repu0licii romane. :apa ;ugen al III-lea a fugit iar, su0 prete7tul ocrotirii acestuia, împăratul a intrat în Italia în ))*" intr(nd în :avia unde se încoronează rege. poi îşi continuă drumul către Roma înfr(ng(nd răscoala, iar papa drian al IV-lea, drept răsplată l-a încoronat împărat. ,onflictul avea să reiz0ucnească datorită preten.iilor de suzeranitate ale împăratului fa.ă de papă pe care de altfel nu le ascundea mai ales o dată cu noul papă le7andru al II-lea. <raşele sprijineau pe papă iar =rederic a cerut verificarea drepturilor acestora, trimi.(nd oamenii săi la conducerea lor. 8ilano a refuzat şi a fost asediat dar n-a putut rezista şi după c(.iva ani a capitulat cer(nd iertare.
)+#

e'iei.e'iei. recunosc(nd independen.el din urmă a încercat ocuparea întregii Italii dar oraşele din nord s-au opus av(nd şi sprijinul papei. =rederic a tre0uit să plece în cruciadă 6)AAE-)AAD9 dar la întoarcere cu greu a putut linişti o răscoală a principilor care au şi o0.a politică a principilor.ie a fost reprimată cre(ndu-se 8arele >ucat al ordinului teutonic. ducele /a7oniei şi marcgraful de -randem0urg ! regele . @n )+"# a fost ales rege . :apa dicta şi în ?ermania consider(nd papalitatea drept puterea supremă în lume şi to. >in ))DE-)A)$.ă economică deose0ită9.ios şi crud a înă0uşit o răscoală împotriva tiraniei lui arz(ndu-i şi îngrop(ndu-i de vii pe participan.4n tri0unal a cerut dăr(marea oraşului. Refuzul împăratului de a pleca în cruciadă i-a dat prilejul papei de a-l pedepsi prin e7comunicare. de a avea oraşe.ele şi în anul ))$# au format 3iga 3om0ardă care a reconstruit oraşul 8ilano şi după D ani de rezisten.a 6.i protagonişti cu aceleaşi roluri respectiv papa ?rigore al IX-lea şi împăratul =rederic al IV-lea.lve. acum cu al. în timp ce ?ermania avea să cunoască o slă0ire a autorită.i monar'ii ar tre0ui să fie vasalii săi. ar'iepiscopul de 8ainz. @mpăratul s-a recunoscut înfr(nt. :rincipii au luat 'otăr(rea ca rege să fie acela care are cele mai multe voturi ! majoritatea ! iar dacă avea unanimitatea voturilor era proclamat fără acordul papei.ă Cansa teutonică cu un număr de EJ de oraşe 6la jumătatea secolului al XIV-lea av(nd o importan. :apa şi oraşele şi-au str(ns for. BNln şi Trier şi patru laici ! regele .inut un act ! favorem principum ! de recunoaştere a privilegiilor lor precum dreptul de a 0ate monedă. . Cenric al VI-lea 6))DJ-))DD9. 3a jumătatea secolului XIII prin unirea mai multor 'anse a luat fiin. puternicul papa Inocen. a făcut din :raga %oraşul de aur&. germanii au fost opri.i la locul .ă for. dimpotrivă. 5-a reuşit să pună capăt anar'iei. @mpăratul avea să fie ales de şapte principi electori ! trei clerici. .arol al IV-lea de 3u7em0urg care fiind şi rege al . >upă moartea lui. adevărata capitală a statului. Tot în această perioadă începe 6)A+$9 cucerirea :rusiei a cărei popula. a îngenunc'iat şi a sărutat pantoful papei şi în -iserica /an 8arco din Vene. >rept consecin.onflictul dintre împărat şi papă avea să continue şi în prima jumătate a secolului al XIIIlea.ătre sf(rşitul secolului XIII s-a pus capăt anar'iei cauzate de stingerea dinastiei Co'enstaufen prin alegerea ca rege a lui Rudolf de Ca0s0urg 6)A#+-)AD)9 care a făcut din ustria o provincie a casei regale.e'iei era şeful colegiului. iar în ))E+ prin pacea de la .iu al III-lea avea să întărească autoritatea -isericii. datorită faptului că regele era ales de marii principi anar'ia a reiz0ucnit la aceasta contri0uind şi papa. am0i.ă. @naintarea germanilor către est avea să producă grave pro0leme regatului :oloniei pentru multe veacuri. cest act avea să stea la 0aza organizării principatelor germane.iud. )+E . @ncerc(nd să pătrundă spre Rusia.ia9 =rederic a recunoscut autonomia oraşelor lom0arde.ele imperiale au suferit o grea înfr(ngere la 3egnano 6))#$9. prin -ula de ur din )+*$ a recunoscut împăr.ia în ))## s-au împăcat.irea ?ermaniei. . comitele palatin de Rin.i.ii centrale. jurisdic.ie proprie.onstan.

ia orăşenească şi mica no0ilime. . >e altfel ordinele călugăreşti ale ospitalierilor şi templierilor cu mem0rii de neam germanic controlau via. ?rani.ă sprijinindu-se mai ales pe popula.iei auto'tone se datora şi faptului că germanii pătrunseseră în r(ndul clerului superior. vea să domine via.u timpul aceşti colonişti.ei germane în dauna interesul popula.ele imperiului erau imprecise şi de aici conflicte aproape continuu.ii interveneau foarte des sus.e'ia.e'ia avea numeroase oraşe şi t(rguri.a spirituală creştină din . . @n anul )JE$ cneazul Vratislav va primi titlul de rege din partea împăratului =rederic I -ar0arossa titlul de rege cu caracter ereditar.umirea acestei păr. a influen. aveau să ajungă să de.iei auto'tone ce va genera numeroase conflicte.@mpăratul nu avea venituri fi7e.i pentru dezvoltare economică. 5emul. nici armată. în secolul al X-lea se dezvolta un stat ce' cu centrul în -oemia su0 dinastia :^emIsl. @n 6)"))-)"+E9 împărat va ajunge /igismund de 3u7em0urg după care tronul va reveni 'a0s0urgilor care au avut coroana p(nă în secolul XIX.ele statului ce' prin alipirea unor )+D . statul ce' putea să ducă o politică de relativă independen.i mai ales din Imperiul german aveau să-şi aducă o importantă contri0u.inut de e7ploatarea minieră.(nd acest amestec se diminua.ină înt(ietatea în conducerea oraşelor sau la curte. Cam0urg şi cu importante sarcini comerciale. mai ales a argintului. . Cora. :rogramul economic era sus. care s-au aşezat. -rno.ia şi dezvoltarea unor oraşe precum :raga. Butuna. . întărind astfel influen. >in cauza luptelor pentru tron împăra. 5umeroşi colonişti veni.el mai important rege a fost în secolul al XIII-lea :^emIsl <toRar al IIlea 6)A#+-)A#E9 care a reuşit să e7tindă grani.ul.ie la progresul social-economic al regiunii.in(nd un pretendent sau altul.a imperiului. 8eşteşugurile. .a comercială a ?ermaniei şi a 8ării 5ordului ! jumătatea secolului XVc(nd se ridică negustorii englezi.ătre sf(rşitul secolului XV în lupta pentru stăp(nirea ?ermaniei s-a amestecat şi 8atei . precum şi în mănăstiri.i a popula. au pus în valoare aceste resurse minerale contri0uind la apari. în 0iserică. /u0 raport politic acest fapt s-ar prezenta ca o creştere a puterii. -remen. /e interzicea crearea de uniuni de oraşe care s-ar fi putut opune atotputerniciei marilor feudali. 4ngaria în secolele X-XVI . dar unitatea ei nu s-a făcut dec(t în secolul XIX.e'ia în secolele XI-XV /ituată într-o regiune cu multe posi0ilită. totuşi acum apare vestita Canse din ?ermania ca model de apărare în frunte cu 3Z0eR. >upă distrugerea statului morav în anul DJ$ de către unguri.orvin. ca şi comer.

e'ia cel mai important stat din Imperiu. 8oartea lui 2an Cus a însemnat semnalul revoltei popula.ii.at şi de ideile reformatoare ale englezului 2o'n GIcliffe. cumpărarea şi ocuparea func. dar ideile sale au avut ca izvor dorin.a împotriva vie. /tiria.onstan.ultura s-a germanizat şi ea.inute de 0iserica catolică. 4n an mai t(rziu a fost ars şi elevul său 2eronim de :raga.i ai no0ilimii ce'e şi patriciatul orăşenesc.iei ce'e iar mişcarea ce-i poartă numele a început în )")D-)"+".i promi.i ! s-a impus un mic no0il. Oi 0ogatele e7ploatări miniere au căzut în m(na germanilor.ională ! mişcarea 'usită al cărei conducător era profesorul de la 4niversitatea din :raga.orintia intr(nd în conflict cu împăratul Rudolf de Ca0s0urg. cest conciliu convocat pentru o cu totul altă misiune l-a judecat şi condamnat la moarte prin ardere pe rug ca eretic în iulie )")*.teritorii din ustria. ca şi mari suprafe.iei ce'e. 8işcarea a suferit însă din cauza dez0inării e7istente în s(nul răscula.ii din care făceau parte reprezentan. el cerea ca 0iserica ce avea un ritual şi un lu7 inutil să fie deposedată de proprietă.arol al IV-lea a stat pu. . nu numai a a0uzurilor germanilor şi a 0isericii catolice. 4n conciliu al 0isericii catolice întrunit la . păstr(ndu-şi însă o anumită individualitate politică.ională.i de la :raga în )+"E.arol al IVlea ce va ajunge din )+"# şi împărat al ?ermaniei ceea ce a făcut din . iar pe de altă parte mişcarea radicală ce urmărea înlăturarea r(nduielilor feudale.ia9 l-a c'emat pe 2an Cus pentru a se dezvinovă. pun(nd 0azele lim0ii literare ce'e. stfel. Influen.(ndu-i-se că nu i se va înt(mpla nimic.iilor 0isericeşti de către laici şi se ăronun. @ntruc(t 0iserica catolică era controlată de germani a luat naştere o puternică mişcare socială na.raina şi . ceasta a fost influen.a de dreptate şi li0ertate socială şi na.a germană continuă să crească astfel înc(t germanii formau pătura superioară asupra popula. @n )+J$ dinastia :^emIsl se stinge. 2an Cus 6)+$E-)")*9. tronul . 3a ea au participat aproape toate componentele sociale na.ionale.a tre0uia să fie simplă iar sluj0a în lim0a na. a averilor acesteia r(vnite şi de no0ilimea laică. @mpăratul /igismund de 3u7em0urg apărător al ordinii e7istente avea să-l trimită şi pe Iancu de Cunedoara pentru a participa la pacificarea . apoi pierz(ndu-le în urma înfr(ngerii de la >ZrnRrut 6)A#E9.e de păm(nt. tradus -i0lia. .rau vizate mai ales marile latifundii de.iei locale supuse.e'ia pun(nd 0azele primei universită.e'iei fiind luat de dinastia germană de 3u7em0urg al cărei prim important reprezentat a fost .elor pentru iertarea păcatelor. .lve. /-a ridicat şi în apărarea drepturilor .ilor F pe de-o parte modera.inerea luptei na.e'iei.ii imorale a clericilor.ilor nu mai pu. cum regele . :rintre conducătorii radicali ! ta0ori.i mai ales cele funciare.ii feudale.a 6.e'iei era primul dintre principii electori.ărănimii apăsată de nenumărate ta7e şi o0liga.ională a popula. iar această clasă socială ! mai activă ! a determinat între. @n secolul al XIV-lea se dezvoltă 0urg'ezia ce'ă.in de cinci )"J .in în ?ermania şi mai mult în . Ian _i`Ra împotriva căruia armatele imperiale au tre0uit să întreprindă numeroase e7pedi. :apalitatea a organizat împotriva 'usi. .ionale a ce'ilor împotriva marilor 0ogătaşi germani. @n predicile sale mai cerea şi eliminarea practicii v(nzării indulgen. .

(ndu-li-se unele avantaje.ară iar pentru a completa necesitatea de 0ra.inute de 0iserică ce de. mul.ională a poporului ce' de su0 e7ploatarea germană şi a 0isericii catolice.inea reprezentan.ărani au fugit din .ă de stăp(nul feudal. :olonia în secolele XI-XV @n prima jumătate a secolului al XI-lea şi în secolele următoare pe teritoriul polonez continuă să se dezvolte economia a cărei ramură principală răm(nea agricultura.i de produse agricole necesare pie. a statului.uropei. .ine independen.racovia iar puterea locală apar. în acord cu papa ?rigore al VII-lea a refuzat recunoaşterea suzeranită.ine şi în prima parte a secolului XIII-lea favoriz(nd pătrunderea ordinului cavalerilor teutoni care cuceresc :rusia pe .ărani. >iferi. -oleslav al II-lea cel @ndrăzne. <raşele încep să se dezvolte devenind în secolul al XIII-lea centre economice importante precum :oznan. .iunii Imperiului german în prima jumătate a secolului X. cu un important sector rom(nesc.ăranilor io0agi fa.iunile de defrişări şi des.ărmul 8ării -altice.inute de .e'ia aveau să revină 'a0s0urgilor. datorită ac.ii. /-a încercat atragerea modera.iune ce a avut succes promi. @n plan politic :olonia a cunoscut momente de declin a puterii regale.area statului polonez din a doua jumătate a secolului XII se men. ceştia trăiau în o0şti săteşti.irea statului între fii acestuia.e în )"+#.ii Imperiului german. Ta0ori. 4nele produse erau comercializate în alte . Groclav.elor de.ele de.ii au fost învinşi în )"+" la 3ipanI iar ultimele rezisten.i şi au introdus în sistemul de administra. .a peste tot în . mai ales încep(nd cu secolul al XIII-lea.forturile lui -oleslav al III-lea cel Viteaz 6))JA-))+E9 de a o0.a fa. dar tendin. fost o simplă mişcare de eli0erare na. /e practică asolamentul 0ienal ca în cea mai mare parte a . =ăr(mi. . de la 8area -altică la 8area 5eagră.ilor. colonişti germani în partea de apus a :oloniei.ele centrifuge ale marilor feudali avea să ducă la slă0irea şi apoi împăr.racovia ce atrăgeau importante cantită. activitate favorizată de grija statului pentru între. c(nd a fost adusă la conducere familia :iast. .eleniri. ac.ii drumurilor de nego.i dintre ei au ajuns negustori 0oga. =ormal în fruntea statului se afla dinastia :iaştilor dar în realitate fiecare mare feudal era )") . >omeniul feudal a continuat să se mărească în dauna suprafe.ări. stat şi 0iserică ce grevau asupra nivelului lor de via.ă de Imperiul german n-au putut avea rezultate de lungă durată.ilor regelui.ie %dreptul comunal de 8agde0urg& rezerv(ndu-şi privilegii importante.e întinse au fost redate acestui sector economic prin ac.i . .e de muncă au fost aduşi.a urmare a stării de nesiguran. 4nele din ideile 'usite le vom regăsi printre ideile reformatoare ale lui 8artin 3ut'er.ii.inea importante 0ogă.ă.cruciade dar au fost înfr(nte.uropa acelor vremuri se sta0ilesc sarcinile .entrul politic se găsea la .ă mul.i regi se vor succeda pe tronul . /ta0ilindu-se şi în oraşe. 6)J*E-)J#D9.ine şi apoi de a men.e'iei p(nă în )*A$ K tronul şi . /uprafe.inerea şi asigurarea securită.resc considera0il suprafe.

el două păr.independent şi se numeau pani în timp ce mica no0ilime forma şlea'ta sau cavalerii.racovia o universitate ce va ajunge vestită în toată . au încercat să .inut fiind şi de Iancu de Cunedoara dar va sf(rşi jalnic în 0ătălia de la Varna din toamna anului )""". . 4rmaşul său Vladislav al III-lea 6)"+"-)"""9 va ajunge şi rege al 4ngariei din )""J sus.uropa. nu au participat la acest proces. 8arii feudali au fost sili. comer.racovia proclam(ndu-se rege în )AD*. -unele rela.ărănimea. c(t şi urmaşii săi.ul devenind o activitate ocazională.ie generală.ii în general 0une cu domnitorii 8oldovei :etru 8uşat şi le7andru cel -un.inută de rege. .i ale :oloniei ! 8are şi 8ică mai păstrau o anumită autonomie dar puterea centrală era de. Teritoriul polonez suferă distrugeri cumplite prin invazia tătarilor în )A")-)A"A dar şi în )A*D şi )AE#. iar securitatea în interior era asigurată de armata regelui formată din cavaleri ! şlea'tici.iunea a fost continuată de către VladislaQ 3oRieteR cel /curt din dinastia :iaştilor care în )+)" a reuşit să unifice :olonia 8are cu :olonia 8ică. >upă o perioadă de frăm(ntări interne tronul va fi ocupat de .ină su0 control 8oldova sau c'iar să o ocupe dacă ar fi fost nevoie cum se stipula în tratatul de la 3u0lau din )")) 4ngaria. <raşele încep să prospere. /e dezvoltă economia iar ca efect oraşele poloneze cunosc un progres deose0it. .i să se supună voin.azimir al IV-lea 6)""#-)"DA9. distruse de repetatele răz0oaie. 4ngaria sau 1ările Rom(ne. dar şi cu 8ircea cel -ătr(n.etatea l0ă de la 8area 5eagră iar mărfuri orientale erau aduse pe aceeaşi cale. t(t el. >in )+#J rege al :oloniei va fi 3udovic cel 8are al 4ngariei realiz(nduse p(nă în )+EA o uniune polono-mag'iară dar pentru scurtă vreme. 4na din fiicele acestuia CedQiga sau 2adQiga va fi o0ligată să se căsătorească cu cneazul 3ituaniei Gladislav 2agiello care va fi şi rege al :oloniei su0 numele de Vladislav al II-lea 6)+E$-)"+"9. @n partea de nord era :olonia 8are condusă de cneazul :^emIsl al II-lea care a alipit .el care avea să aducă liniştea în statul polonez avea să fie regele . c.ii cu le7andru cel -un a impulsionat activitatea comercială pentru că o parte a mărfurilor tranzitau 8oldova în drumul lor spre .ătre sf(rşitul secolului al XIII-lea începe procesul de unificare a statului de care erau interesate no0ilimea mică şi mijlocie şi clerul.i a reuşit o mare victorie împotriva teutonilor la ?rZnQald la )* iulie )")J la care au participat şi oşteni moldoveni ca şi la 8arien0urg în )"AA.a urmare a dezagregării statului a scăzut activitatea oraşelor. sigur(ndu-şi alia.uropeiK a avut rela.azimir cel 8are 6)+++-)+#J9cu o îndelungată domnie.at la . >omnia îndelungată i-a permis întărirea statului şi o politică ce a făcut din regat unul din puternicele state ale .ul de tranzit. 5egustorii polonezi sunt înt(lni. .ste ultimul rege din dinastia :iaştilor. ca şi . iar în )+$" a înfiin. >intre acestea 3iovul devine un centru comercial important şi punct de tranzit al mărfurilor de la 0azinul 8ării -altice spre 8area 5eagră. .i în ?ermania. şi s-a încoronat rege al :oloniei din )+AJ.ei regale. @n timpul domniei )"A . <raşele mari legate mai ales de comer. dat o legisla.

legate fiind şi de comer. şi de faptul că aceste oraşe îşi crează un aparat de stat propriu.ii feudale.ile de independen. dar va fi ucis de marii 0oieri nemul. 8ai t(rziu în )*J* /eimul de la Rodon a apro0at o nouă constitu.ului mai ales în regiunea de apus a zonei locuite de ruşi. tendin.ii şlea'tei pentru a intra în vigoare. 5ovgorodul era un mare centru meşteşugăresc ce avea su0 stăp(nire un teritoriu întins în 0azinul lacului Ilmen şi al r(urilor Voc'ov şi 3ovat. /molensR.a.it între :olonia.ă la sf(rşitul secolului al XIIlea cnezatul Caliciului dar pentru scurtă vreme pentru că va fi împăr.ie care prevedea că orice lege tre0uia apro0ată şi de /enat şi de reprezentan.ă sunt sus. )"+ .iei economice şi politice în zona 0altică în secolele XII-XIII a fost pătrunderea germană. 8arele cneaz de la Biev nu a reuşit să men.ele mai importante pro0leme privind activitatea comercială şi a celor de conducere a oraşului erau rezolvate în interesul marilor negustori şi ai feudalilor. 4ngaria şi 3ituania la mijlocul secolului XIV. @ncercarea de a reface unitatea vec'iului stat rusesc o va face cneazul Vladimir Iuri >olgoruRi 6))*#-))#"9 care va viza ocuparea Bievului sprijinindu-se şi pe 0oierimea mică şi mijlocie.ă în defavoarea puterii centrale.ele de autonomie şi independen.ă Bievul va mai fi capitală a statului doar nominal deoarece statul era de fapt dezmem0rat. @n partea de sud-est a fostei Rusii a luat fiin.ii şlea'tei din provincii. @n secolul al XII-lea puterea cneazului a fost îngrădită foarte mult.ie cneazul >aniil Romanovici ! ce reuşise să refacă autonomia cnezatului ! a fost nevoit să o recunoască.ină unitatea statului astfel înc(t s-a destrămat constituindu-se mai multe state independente. . 4rmaşul său Vladimir al III-lea 6))#$-)A)A9 a continuat această politică ajung(nd la grave conflicte cu 5ovgorodul ce se înc'eie cu victoria acestuia din urmă la 3ipi. /enat şi reprezentan. Veleită.lui rolul şlea'tei va creşte în dauna puterii centraleK s-a format un organ reprezentativ cu putere legislativă ! /eimul general alcătuit din rege. /e dezvoltă meşteşugurile ce stau în str(nsă legătură cu dezvoltarea comer. >rept consecin. cu o armată gata să apere interesele locale.nezatul Caliciului a fost împăr. 4n fenomen care avea să-şi pună amprenta asupra evolu.umi. . avut str(nse legături comerciale cu -izan. pe orăşeni. Rusia între secolele XII-XV /ecolul al XII-lea găseşte lumea rusă în plin proces de dezintegrare politică. <raşele ajung la mare înflorire mai ales 5ovgorod.a economică.auzele tre0uie căutate în imposi0ilitatea centrului fostului cnezat al Bievului şi 5ovgorodului de a-şi impune autoritatea asupra feudalilor locali asupra oraşelor şi t(rgurilor ruseşti. dar şi cu rivalul său oraşul Biev. . a căror suprema.ul de tranzit de la 8area 5eagră la 8area -altică. poi iz0ucnesc răscoale feudale şi în cnezatul Bievului al cărui scaun cnezial este disputat de conducătorii locali.i de politica pe care o ducea. pe l(ngă aspectele legate de via.ul.inute.it între 4ngaria şi :olonia la începutul veacului următor. avut de înfruntat atacul tătarilor.ste o caracteristică tipic societă. .

Victoria n-a fost suficientă pentru a îndepărta pericolul deoarece germanii au continuat înaintarea şi o nouă 0ătălie ce a avut loc pe g'ea.iile păg(ne de la 8area -altică.ia tătarilor va fi cneazul >imitri Ivanovici supranumit >onsRoi 6)+*D-)+ED9. însă. @nrudindu-se cu fosta familie imperială 0izantină foloseşte titlul de . lupta va fi reluată de cneazul Ivan al IIIlea 6)"$A-)*J*9 care a alipit 5ovgorodul şi Tverul pentru controlul cărora s-au luat măsuri drastice prin strămutarea unei păr. :rocesul de reunificare a Rusiei va avea ca punct de plecare cnezatul 8oscovei şi cnezatul Tvor.ii 0une cu Otefan cel 8are cu care s-a înrudit. ceste lupte aveau să uşureze.ar. @n acest proces autoritatea cneazului a continuat să crească. au atacat oraşele ruseşti 5ovgorod şi :sRov.fectele cuceririi mongole au fost grave pentru Rusia. . am0ele legate de comer. .ionat că Ivan al III-lea a avut rela.ul de tranzit.(mpia BuliRovo o importantă victorie.iva ani o nouă ofensivă tătară cu efecte dezastruoase în păr. ce era independent fa. mai ales. după ce au cucerit . revenirea aceasta nu se va face în condi. a avut 0une rela. 8oscova. Bievul a fost pustiit în )A"J.ină o mare victorie asupra oastei ruse coalizată cu una cumană la +) mai )AA+ pe r(ul BalRa. urmat la c(.ă de marele 'an mongol.ie o armată de slujitori 6dvorenii9.i de ordinul cavalerilor teutoni.iud la * aprilie )A"A c(ştigată de ruşi va opri înaintarea germană. Totuşi cneazul le7andru Iaroslavici de 5ovgorod reuşeşte să-i oprească pe suedezi la )* iunie )A"J la vărsarea r(ului 2ora în 5eva.inuturile 0altice.ii cu tătarii ceea ce a oprit atacurile acestora dar.a lacului . a mutat sediul mitropoliei la 8oscova. iar refacerea economică şi politică s-a făcut cu greu în secolele XIV-XV şi pentru că tătarii au creat un puternic stat.. >eşi tătarii vor reveni în )+EA impun(nd domina. de suedezi şi de danezi care. /-a aliat cu 'anul tătar 8engli ?'erei din . Rusia devine o putere demnă de luat în seamă de puterile vecine. :rofit(nd de slă0irea Coardei de ur datorită luptei dintre marii feudali pentru tron. acesta se opune fă.i de negustori şi misionari.rimeea al cărui stat se desprinsese din Coarda de ur.ile răsăritene ale Rusiei. >upă )*JA statul Coarda de ur a încetat să mai e7iste. . Vladimir. c(ştig(nd la E septem0rie )+EJ pe . >e men. stat care cuprindea şi Rusia.el care va da un impuls deose0it luptei de eli0erare de su0 domina.neazul 8oscovei Ivan Balita. u fost sprijini. :ătrunderea germanilor în teritoriile ruseşti se va face în condi. care reuşeşte să alipească şi regiunea Vladimir. >upă o perioadă relativ lungă. <raşele ruseşti au fost prădate pe r(nd F Reazan.iş. @n )"EJ pe r(ul 4ral.i. 'anul 'mat al Coardei de ur s-a retras după care Ivan al III-lea a încetat orice plată a tri0utului. el av(nd la dispozi. ocuparea Rusiei de către tătari între )A+$-)A"A.iile în care dinspre răsărit tătarii reuşiseră să o0.oloniştii germani erau înso.iile anterioare. aceştia din urmă urmărind să răsp(ndească creştinismul printre popula.i a 0oierimii în regiunile de margine. conduşi de -atu'an.ia asupra 8oscovei. )"" .

You're Reading a Free Preview

Download
scribd
/*********** DO NOT ALTER ANYTHING BELOW THIS LINE ! ************/ var s_code=s.t();if(s_code)document.write(s_code)//-->