P. 1
1257950259 Complexvirtual Ro 13.Ov.S.crohmalniceanu

1257950259 Complexvirtual Ro 13.Ov.S.crohmalniceanu

|Views: 4|Likes:
Published by Silvia Zamurca

More info:

Published by: Silvia Zamurca on Mar 22, 2014
Copyright:Traditional Copyright: All rights reserved

Availability:

Read on Scribd mobile: iPhone, iPad and Android.
download as DOC, PDF, TXT or read online from Scribd
See more
See less

05/10/2015

pdf

text

original

OV. S.

CROHMĂLNICEANU

„Literatura română şi expre ioni mu!"

Nimeni până la Ov. S. Crohmălniceanu n-a mai arătat o atît de mare atenţie expresionismului în literatura română. Cartea, de acum doi ani, a lui Dan Gri orescu avea în vedere curentul ca atare în plan european, !i numai în domeniul artelor plastice. "ar relativ puţinele studii pu#licate, înainte ori după ră$#oi, sînt comentarii parţiale, se re%eră la cîte un autor sau la cîte un aspect. Ceea ce încearcă Ov. S. Crohmălniceanu în Literatura română şi expresionismul &'d. Eminescu, ()*(+, cu o #ună documentaţie, este un ta#lou complet al elementelor expresioniste în opera unor poeţi, pro$atori !i dramatur i români de după (),-, sau. cum declară autorul însu!i, „un inventar, fatal cam fastidios" menit să demonstre$e că „expresionismul n-a rămas o simplă curiozitate pentru literatura română fi că o serie de producţii însemnate ale acesteia poartă marca lui" &p. ())+. ' vor#a de a sta#ili ecoul direct al mi!cării în con!tiinţa !i în operele unor scriitori români care au cunoscut literatura expresionistă ermană !i ale căror contacte cu aceasta „se pot dovedi prin fapte istonco-literare" &i#id+. Din cîmpul unor ast%el de contacte, autorul iese doar într-un sin ur rînd ca să expună pe scurt !i Alte incidenţe ale curentului &la G. .acovia, /. 0r he$i, "on .ar#u, 0l. 1hilippide etc.+, dar nu împin e lucrurile niciodată atît de departe încît să ia în considerare !i sensul .,tipolo ic2 al expresionismului, interpretat, de exemplu, de 3aldemar Geor e (La peinture expressioniste) ca o constantă pre$entă deopotrivă în arta arhaică !i în aceea modernă. /rei conclu$ii se pot %ormula, după lectura cărţii lui Ov. S. Crohmălniceanu, în privinţa 2rolului 4ucat de expresionism în literatura noastră, toate trei, neîndoielnic, 4uste. 1rima5 acest rol a trecut ca !i neo#servat de ma4oritatea criticilor !i istoricilor literari, care au consemnat doar întîmplător.in%luenţa expresionismului erman asupra unor scriitori români, între capitolul introductiv e consacrat de autor discutării Expresionismului în conştiinţa literară românească. 0 doua5 elementele expresioniste sînt mult mai numeroase !i mai adînci, decît se crede îndeo#!te, într-un anumit moment al istoriei literaturii noastre. 'le se ăsesc în special în opera unor scriitori de la 6Gîndirea2 !i 6Contemporanul2 !i, cum ar %i %ost poate de a!teptat, sînt mai clare în teatru decît în orice alt en. 0 treia5 aceste elemente !i orientări nu s-au constituit niciodată într-o verita#ilă mi!care (7,

Aespin înd soluţia lui Geor e BuCâcs &după care expresionismul ar %i „o simplă su$limare intelectuală a tendinţelor capitularde pe care 'S(-ul le-a tradus în linia sa politică si )care* au permis înă$u!irea revoluţiei sparta+iste !i venirea lui . 0utorul. de la aceste constatări. care sînt notele caracteristice@ . traducînd anxietatea unei părţi a intelectualităţii în %aţa %ormelor noi ale civili$aţiei capitaliste> accentele revoluţionare. Doar ?. Cînd a apărut curentul în Germania. Crohmălniceanu se re%eră mai ales în capitolul %inal #Cîteva o$servaţii concluzive%& "dei pe de-a-ntre ul noi.la a. cu „un pro"ram poetic explicit" !i care . . cît !i su# raport strict literar. din multele cîte s-au exprimat. Crohmălniceanu e u!or de #ănuit acum.iată chestiuni imposi#il de ocolit.la a.onciu se #ucură de privile iul &nemeritat de valoarea cărţilor sale. :eritele unei asemenea întreprinderi sînt în a%ară de îndoială. dar el !tie să le alea ă. S. O pro#lemă importantă este. Nu mai e nevoie. nu %atală. . în perspectivă expresionistă.. care are rutina necesară. a lui B. 89+. care motiva expresionismul printr-o dispo$iţie nativă. după toate acestea. din ideolo ia curentului se explică deopotrivă prin contradicţiile sociale de la începutul secolului DD. S. diminuînd rolul %actorilor social-istorici. 0pare limpede că expresionismul s-a ivit într-o epocă de cri$ă a societăţii europene & ermane+. <oiculescu sau G. 6 mi!care de sine stătătoare si distinctă 2.să fi atras atenţia în primul rînd prin acest caracter" &p. !i C. de a recunoa!te utilitatea studiului lui Ov. Ov. demonstrîndu-le cu inteli enţă !i ră#dare. la care orice istoric literar va tre#ui să apele$e de aici înainte. %ie !i într-un studiu descriptiv !i la care Ov. . atît su# raport istoric. aceea a de%inirii expresionismului. ne spun lucruri noi !i . al #a$ei sociale.:. autorul nu aduce în această privinţă &cartea ne%iind o cercetare teoretică+. !i 0drian :aniu. nu %ace eroarea de a trans%orma întrea a literatură română dintre ră$#oaie într-o literatură expresionistă> exa erările în acest sens sînt prea puţine.Ov S Cro mălniceanu expresionistă românească. Crohmălniceanu. S. pe cele mai accepta#ile. căci autorul a pornit după toate semnele-. el însu!i. însă oricum %recventă în descrieri critice de acest tip5 i norarea valorii reale a operelor în discuţie. S. Născut. %ire!te. Crohmălniceanu se %ere!te să primească %ără critică !i soluţia. opusă.itler la putere"%. Ciprian.n un hi critic inedit înseamnă aproape totdeauna relevarea unei arii de preocupări !i a unui lim#a4 literar inedit. însă 4usti%icat de caracterul "#r deschis !i consecvent expresionist+ unui prea întins capitol separat. Structura cărţii lui Ov. ca !i cele reacţionare. !i chiar !i <. =am%irescu. cum se explică audienţa lui la noi &în condiţii sociale di%erite+. 'ste evitată !i o altă eroare. .

Nu e vor#a de a ăsi o %ormulă per%ectă. tumultuoasă. aceste două serii de termeni &inconcilia#ili+ însemnă a expli doar pînă la 4umătate %enomenul. Crohmălniceanu. %ără un cer al spiritului deasupra &universul din (a!ii%. <oi da un sin ur exemplu. nr& 01. două rînduri.la a. :ai complicată este de%inirea curentului. pur !i simplu. cît !i în marea trecere su# semnul aceluia!i curent. apelul la o natură ori inară.amolxe%. rupări. 2342% 6Biteratura română între cele două ră$#oaie mondiale2 După un prim volum. autorul remarcă mari di%erenţe între (a!ii profetului &!i . într-o sinte$ă. cu repre$entarea schematică. $#uciumată de imense ener ii ascunse.la a ar %i %ost un prile4 pentru critic de a încerca rede%inirea expresionismului pornind tocmai de la o contradicţie esenţială. 'l nu împărtă!e!te părerea lui 1etre :arcu . un univers exclusiv %i$ic. Nu se poate să nu ne între#ăm ce idee despre expresionism stă la #a$a inventarului lui Ov. S. a!a de divers.al! cum că evoluţia poetului de la vitalism niet$sche-ean la tristeţea meta%i$ică ar echivala cu o părăsire a expresionismului. !i. expresionismul a pătruns după ().la a. Crohmălniceanu> mărturisesc că nu pot recunoa!te cate oric această idee. chiar haotic. expresionismul „este o artă de opoziţie"& Ba noi. #Contemporanul.+. notele violent contrastante care se simt mereu înlăuntrul curentului. Ov.. în acest punct. !i în marea trecere !i -audă somnului. de trăsături5 vitalismul !i dinamismul cu extaticul !i hieratismul. consacrat pro#lemelor enerale ale epocii &climat. 6#i$antină2. 'xaminînd lirica lui .-iteratura română post$elică& Critica& Eseul cum spune :ărio De :icheli. de unde putem deduce că a!ea$ă atît (a!ii profetului. pe de alta.!i cau$ele întîr$ierii sînt #ine înţelese de Ov. Ce dovede!te această împre4urare@ Cum se explică această am#i uitate %undamentală@ Ca$ul liricii lui . Crohmălniceanu î!i continuă studiul său asupra (78 .!i nu doar în lirica lui . su%icient sie!i. care nu uită a preci$a consecinţele re$ultate de aici. însă aici se ridică di%icultatea de a împăca. ci aproape pretutindeni înlăuntrul ideolo iei !i literaturii expresioniste. celei de imanenţă . ideea de transcendenţă. pe de-o parte. apărut în ()E* &ediţie revă$ută în ()*. S. „pe o $ază de protest !i de critică". opuse. pu#licaţii etc. cu unul meta%i$ic !i spiritualist &în /n marea trecere%& 0#stractul se opune mereu concretului. nici măcar una prea enerală> e vor#a de a uni%ica. căci a menţine. în măsură posi#ilă. S. stili$ată.+ !i pro$ei. mi se pare că autorul era dator să stăruie mai mult.

credinţele străvechi. de!i inevita#il sumare.nimic nu lipse!te spre a vor#i de un ta#lou critic exhaustiv. care opune lumii industriale !i demonici tehnicii evocarea pămîntului natal. pe de alta. lipse!te cîteodată su#tilitatea explicării %aptelor. 'xplicaţia. că . 'a tre#uia în tot ca$ul de$voltată. %oarte minuţioasă !i cu o solidă armătură documentară.sînt reacţii la reificarea tot mai accentuată pe care o cunoa!te existenţa omenească în perioada aceasta& /ma"inaţia !i sensi$ilitatea î!i con6u"ă eforturile spre a descoperi locurile unde poate să supravieţuiască poezia"& Criticul întrevede această reacţie atît în lirica tradiţionalistă.Ov& S& Cro mălniceanu Literaturii române între cele două războaie mondiale cu un masiv volum despre poe$ie. cam prăfuite !i provinciale". e oarecum simpli%icatoare. . istoria e mai curînd su erată. <olumul recent de#utea$ă. N. după toate pro#a#ilităţile. despre critică. de exemplu.ar#u compune „versuri de un neinteli"i$il a$solut"& Cau$a ar %i o mutaţie de sensi#ilitate. studiul constituie cea mai amplă cercetare a literaturii noastre inter#elice. încît.. S. Crohmălniceanu . poe$ia anilor ()---l)(E pare deodată 6 produsul unei lumi definitiv apuse. pline de interes.!i ()8-. adică succesiunea ideilor !i %ormelor literare. a cărei %ormă de protest constă în curăţirea voca#uilarului liric de semnele utilitarismului pro$aic. lor a #unăoară are impresia că 0r he$i „în!iră cuvinte lipsite de orice le"ătură peste un în"rozitor pustiu de "înduri !i sentimente". 'ste vor#a de o reacţie con!tientă sau de una spontană@ Ii ce rol 4oacă %actorul strict (79 . datinile. Chiar dacă nu de o istorie literară propriu-$isă5 căci autorul nu-!i propune nici să în%ăţi!e$e mi!carea însă!i a literaturii. cu preocupări sentimentale cuminţi. unde ruptura de %actura tradiţională e atGt de mare. Bipsind amănuntele !i nuanţele. cît !i în poe$ia ermetică. iar. că. 'l începe prin a constata că modi%icările de structură cele mai pro%unde ale literaturii dintre ră$#oaie se simt nai ales în poe$ie. #i#lio ra%ie. . Comprimată în pa inile introductive de la volumul anterior sau în consideraţiile preliminare de la %iecare en. un al treilea. noua poe$ie întîmpină re$istenţa ustului critic.io ra%ie. 6 (rincipalele direcţii ale liricii române!ti inter$elice H notea$ă Ov. /a#loul e totdeauna mai selectiv decît istoria. cu cîteva ast%el de consideraţii privitoare la poe$ia dintre (). nici nu se ocupă de toţi poeţii !i pro$atorii epocii> iar aceia care-l reţin sînt anali$aţi cu titlu ilustrativ. populare. Fiind la ori ine un curs universitar. descriere a operei . <a urma. în %ine.la a „se pierde în ciudăţeniile cele5mai riscante ale literaturii $olnave". de!i nu se poate tă ădui că în linii mari criticul are dreptate. pe departe. conţinînd o parte de adevăr.

!i mai mult metodic. „placa turnantă a liricii române!ti noi".ote$. în raport cu cea pe carK o contestă vehement. din care pornesc aproape toate direcţiile !i %ormulele. 6dinamitarea convenţiilor2 de către avan ardi!ti5 o atitudine practică. Cu "on . Crohmălniceanu revine decisiv la criteriul %elului de poe$ie. =aharia Stancu !i alţii. %ără a ne li4a unele elemente de istorie a poe$iei. Ce înseamnă. S. de pildă. 0drian :aniu. 1hilippide. evocatori ai peisa4ului naţional !i ai rădăcinilor ancestrale. 0vînd avanta4ul perspectivei. poe$ia modernă redescoperă materialitatea cuvîntului. Colarianu etc. "oul patos social #acti$ist. #$oe%ia entimentu!ui &o mi& şi a 'ioru!ui meta'i%i& se ilustrea$ă prin doi mari poeţi5 Bucian . al sim#olismului. '$oterismului sim#olist îi ia locul un %el de 6realism2 al ima inaţiei. a lui '. 0van arda e repre$entată de numele cunoscute. Ori inalitatea cărţii e de căutat în ima inea de ansam#lu pe care ne-o dă despre poe$ia inter#elică. care cultiva mu$icalitatea. înainte de ()(E. era precumpănitor tipolo ică. Bovinescu. iar sentimentalismul e alun at de o mare cere#ralitate. Crohmălniceanu .eniuc.la a alături de 1hilippide !i nu de <oiculescu. Su# titlul Poezia -c tonică sînt a!e$aţi poeţi ca "on 1illat. însă atitudinea socială a poe$iei !i schim#area lim#a4ului ei nu pot %i nici o clipă despărţite. o cate orie tipolo ică+. tradiţionali!ti. :. ca un mod nou de or ani$are lirică. intimi!tii. 'a se deschide cu /udor 0r he$i. anti#ur he$ă sau o %rondă artistică@ Ce se a%lă la ori inea mani%estelor dadaiste !i suprarealiste5 revoluţia socială sau revoluţia voca#ularului@ Ov. punînd #unăoară pe . evanescenţa. cum ar %i rava iile sămănătorismului ori caracterul inovator. stările di%u$e. Otilia Ca$imir. Ov. semnalînd că. dar procedarea lui cam prea didactică nu ne permite să a%lăm !i un răspuns mai nuanţat. %ără riscul vul ari$ării. introduce totu!i o modă ce se va păstra mult timp !i anume le area poe$iei de marile rupări ideolo ice !i de revistele epocii. devenind concretă !i vi$ionară. Studiul se încheie cu un capitol (7E . Cea mai veche clasi%icaţie.-iteratura română post$elică Critica& Eseul artistic@ Criticul discută pro#lema acestuia din urmă separat #„între cele două răz$oaie mondiale. după sim#olism.!i-a pus desi ur între#ările acestea !i altele. Călinesct+. <oiculescu e cel mai important poet reli ios. mai sintetică !i păstrînd du#lul criteriu &tradiţionali!tii sau moderni!tii %iind rupări istorice. su estia.la a !i 0l. Clasi%icaţia lui G. <. lirica românească e împinsă înainte !i de o ascuţită dialectică interioară"%. schema lui este !i cea mai plau$i#ilă !i mai completă de pînăJacum. cu preci$area că poe$ia aceasta e examinată mai puţin istoric. S. 'le iaci !i sentimentali par criticului Demostene .ar#u se inau urea$ă Poezia pură! iar cu 0ron Cotru! !i :ihai .

Crohmălniceanu mi s-a părut mai puţin decis a schim#a maniera clasică de studiu !i mai timid în opinii. Stelaru &cu toată redescoperirea emoţiei într-o lirică ce devenise prea cere#rală+ nu 4oacă cu adevărat un rol mai devreme de încheierea ră$#oiului. Critica lui e descriptivă. 1hilippide. cît !i o in%initate de detalii mărunte. de!i continuă să pu#lice. el %iind un mare poet modern. ci de a-i pre$enta cît mai minuţios.ote$ !i de ceilalţi %iind nota teatrală mai pronunţată a lirismului. ci să ne o%ere o radio ra%ie exactă. nu vrea să ne surprindă printr-un punct de vedere a#solut inedit. 1e placa extrem de sensi#ilă a criticii lui ies la iveală atît marile structuri ale poe$iei. constituind un hid admira#il. Davidescu.aedeCer al poe$iei noastre moderne. :ă limite$ la oîteva chestiuni mărunte. Bovinescu. cred că omiterea lui G. în s%ir!it. :inulescu. "n%ormaţia lui Ov. G. N. 0spectul #ătător la ochi a cărţii e de 6tratat25 viaţă. S. titluri !i date pe care #i#lio ra%ia %inală le conţine de asemenea !i încă mai sistematic. Go a. Dan .Ov& S& Cro mălmceanu despre %ormele noi de lirism.o ăţia re%erinţelor. Neurmărind să !oche$e. după ce de#utul său nu reu!ise să impresione$e nici pe '. 'l lasă de-o parte orice dorinţă de ori inalitate.!i a unui mod de a#ordare mai net personal. Nu-mi explic nici a#senţa :a dei "sanos. 0nali$a ţine seamă de ordinea apariţiei volumelor. Crohmălniceanu excelea$ă prin preci$ie !i %ineţe a disociaţiilor !i %ace plau$i#ile numaidecît ipote$ele pe care le aplică &indi%erent de noutatea lor+. aproape exhaustiv. 0proape oricare din studii ar putea %i luat ca model de lucru5 despre 0r he$i. su#tilă. . cînd apare o întrea ă eneraţie de revoltaţi artistic. %ormele noi de poe$ie sînt încă %irave !i nici 'mil . S. Nici un poet nu e examinat în sine !i impresia că lirica noastră modernă s-a ăsit din prima clipă &spre deose#ire de pro$ă+ în 'uropa se impune la s%îr!itul lecturii. Ov. . <. Nu e vor#a de o idee. '%timiu. O. /opîrceanu nu aparţin cu adevărat epocii inter#elice. 'i sînt de %apt poeţi sentimentali !i ironici. Crohmălniceanu în poe$ia modernă românească !i europeană este extraordinară. Dar cel mai interesant este cu si uranţă capitolul consacrat lui "on . 1illat. pătrunderea supline!te lipsa %ormulei %rapante .orta. criticul reu!e!te să convin ă. S. Orice asemenea vi$iune e discuta#ilă. :aniu. meticuloasă. De multe ori pa ina critică se încarcă inutil cu nume. înlăuntrul %iecărui capitol.orta etc. a!a că nu voi stărui. nici D. Nu întîmplător s-a #ucurat de succes exact această epocă. Critica lui Ov. sin ura deose#ire de Demostene . un %el de . operă. Dacă ". opera. intan i#ili în capitolul respectiv. Formaţia !tiinţi%ică a autorului e evidentă. ".acovia e mai puţin îndreptăţită.: Aa!cu.ar#u> (7* . anali$e. statura lui crescînd vi$i#il pînă astă$i.

De la /udor <ianu a rămas deprinderea de a anali$a poe$ia lui "on . Nivelul cel mai de sus. S. ca !i la . orice timiditate este în%rintă !i Ov.. nici mistică !i poetul se vede constrîns de realitatea ei lumească să co#oare o treaptă.-iteratura română post$elică& Critica& Eseul maniera %iind. S. a#ia aici. unde apar sim#oluri tradiţionale5 oul. concretul. să încercuiască.&oc secund este mărturia unei experienţe spirituale. în linii mari. căci ace!ti poeţi au con!tiinţa cărţii ce nu mai e doar o cule ere. instruiesc de esenţe. alcătuirea volumului indică e!ecul poe$iei către care . intuit de poet. în %inal. nu poate %i păstrat. adau ă criticul5 „Starea de extază mistică este un moment privile"iat cu durată foarte limitată& -e"lndu-!i existenţa exclusiv de el.ar#u alcătuirea volumului (&oc secund) e totdeauna semni%icativă. Călinescu !i pentru toţi ceilalţi ciclul '$edenrode era socotit superior &ermetism pro%und+ %aţă de &oc secund &ermetism ramatical. !i /on . !i în su%letul „de esenţa "nostică platoniciană"& Dar. Crohmălniceanu %ace. criticul scrie5 . Crohmălniceanu pleacă însă de la ideea că la un poet ca "on .ar#u. ce cuprinde de %apt ultimele poe$ii scrise de "on . unde trăiesc numai ideile lucrurilor". apoi '$edenrode !i la urmă (sarlîc. acolo unde ele rămîn neputincioase. S. mereu mai strîns. nunta etc. Ov. intuiţia sensi$ilă. pentru Ov. duse pînă la capăt cu o ri"oare exemplară. !aradă+. întrea a ipote$ă stă pe o su#tilă distincţie între ermetism !i poe$ia pură. aceea!i ca în toate. poezia poate trăi numai in scurte ful"uraţii aurorale #&&&% 9ar revelaţia cere :să fie comunicată !i su$ forma adevărurilor esenţiale.ar$u a (7N . '$edenrode! *ul do+matic sînt poeme 6didactice2. în ordinea am$iţiei de a atin"e prin poezie cunoa!terea mistică. 1oe$ia nu e o ru ăciune.ar#u a tins. viaţa. Spaţiul nu-mi în ăduie să intru în amănunte.audelaire sau :allarme. traducti$ile în pilde cu calităţi instinctive"& 0ceste pilde le vom ăsi în ciclul al doilea &criticul anali$ea$ă poe$ia Edict ce %ace trecerea+.ar#u în ordinea scrierii ciclurilor. volumul exprimă un e!ec. a!a că voi re$uma pur !i simplu.5 centrul luminos al universului"& încă în poemele socotite de o#icei arte poetice (&oc secund! )imbru)! "on . înălţîndu-se pe sc elăria îndrăzneaţă a conceptelor !i folosind. dovada puternicei lui inteli enţe critice.ar#u „evocă lumea paradisiacă ar etipală. „7espectînd dorinţa poetului 8 notea$ă criticul H aveLM surpriza să constatăm că însă!i semnificaţia experienţei-lui poetic ne apare simţitor diferită"& "n adevăr. într-un %el. Dar în &oc secund ordinea este exact inversă5 întîi ciclul titular. în ciclul iniţial. poezia este c emată ca. Se remarcă îndată că dacă pentru G. . dar se a%lă cu o treaptă su# experienţa încercată în &oc secund! în (sarlîc! poe$ia î!i a%lă sen$ualitatea. Crohmălniceanu lucrurile stau alt%el.

Crohmălniceanu este. dar !i emoţii. punînd cărămidă peste cărămidă. literatura "& . convertiri !i cri$e. nr& 03. S. Criticul anali$ea$ă cu preci$ie !i construie!te cu ri4ă. din care. 2340% înţeles să-i tra"ă toate consecinţele. dar limitat de o metodă prea didactică &cedare neîndoielnic avanta4e+. Crohmălniceanu e un critic %oarte inteli ent care-!i reprimă aproape orice su#iectivitate a%ectivă. în eneral. Dar critica nu constă doar în această operaţie po$itivă. exemplar in%ormat. ca 7im$aud. părăsind. #7omânia literară. /re#uie să provoace convin eri. lipsit de ardoare !i chiar de vioiciune polemică. dînd curs plăcerilor ima inaţiei. cu riscul de a ie!i umilită. 'a visea$ă uneori pe mar inea textului. Ov.Ov& S& Cro mălniceanu Studiul lui Ovid S. temeinic în demonstraţie ca puţine altele. inteli enţa învaţă totdeauna ceva.

You're Reading a Free Preview

Download
scribd
/*********** DO NOT ALTER ANYTHING BELOW THIS LINE ! ************/ var s_code=s.t();if(s_code)document.write(s_code)//-->