P. 1
cap7

cap7

|Views: 1|Likes:
Published by Laura Gheorghita

More info:

Published by: Laura Gheorghita on Mar 22, 2014
Copyright:Traditional Copyright: All rights reserved

Availability:

Read on Scribd mobile: iPhone, iPad and Android.
download as PDF, TXT or read online from Scribd
See more
See less

06/03/2015

pdf

text

original

Resursele materiale constituie o parte din ansamblul intr!

rilor în sistemul
întreprindere, care prin combinare #i comensurare concur! la realizarea ie#irilor
reprezentând bunuri #i servicii destinate pie"ei.
În mod concret, resursele materiale formeaz! suportul material al capitalului fix
(mijloace fixe, respectiv active fixe de exploatare) #i al capitalului circulant (stocuri, ca
element de baz! în structura activelor circulante). Ca structuri specifice, activele fixe #i
cele circulante constituie elementele definitorii, suportul realiz!rii func"iei productive în
cadrul sistemului întreprindere.

7.1. Analiza gestiunii mijloacelor fixe

Problematica analizei gestiunii mijloacelor fixe, aduce în discu"ie urm!toarele
aspecte:
- analiza dinamicii, structurii #i st!rii func"ionale a mijloacelor fixe;
- analiza utiliz!rii mijloacelor fixe #i a reflect!rii consecin"elor modific!rii
acestora în performan"ele economico-financiare ale întreprinderii.

7.1.1. Analiza dinamicii, structurii #i st"rii func!ionale a mijloacelor fixe

a) Analiza în dinamic" imobiliz"rilor corporale, constituie o problem! intern! a
fiec!rei întreprinderi, care urm!re#te s! eviden"ieze, pe de o parte, materializarea
programului investi"ional, iar pe de alt! parte, dinamica #i masa efectelor produse.
În analiza dinamicii mijloacelor fixe se recomand! a se utiliza valoarea de intrare a
acestora, precum #i valoarea medie anual!, deoarece efectele produse sunt supuse
fluctua"iilor pre"urilor. Ra"iunea utiliz!rii acestora este justificat! prin aceea c! valoarea de

ANALIZA GESTIUNII RESURSELOR MATERIALE
CAPITOLUL 7
intrare caracterizeaz! dimensiunea mijloacelor fixe la un moment dat, în timp ce valoarea
medie anual! ia în calcul #i timpul de func"ionare.
Modificarea în dinamic! a mijloacelor fixe este rezultatul modific!rilor intervenite
între intr!rile #i ie#irile acestora în cursul perioadei ponderate cu timpul de utilizare #i
respectiv de neutilizare al acestora.
Valoarea r!m!s! a mijloacelor fixe nu este concludent! deoarece nu reflect!
propor"ionalitatea cu randamentul acestora, ea fiind totodat! influen"at! #i de sistemul de
amortizare.
Evolu"ia mijloacelor fixe pe un anumit orizont de timp, eviden"iaz! categoriile în care
au avut loc muta"ii ca urmare a finaliz!rii investi"iilor. Structurarea mijloacelor fixe se poate
realiza dup! mai multe criterii, mai importante fiind:
• Dup" modul de participare la realizarea obiectului de activitate al
întreprinderii, distingem:
- mijloace fixe direct productive (mijloace fixe active;
- mijloace fixe care nu particip! la realizarea produc"iei, dar creeaz! cadrul
desf!#ur!rii acesteia.
• Dup" modul de grupare, potrivit prevederilor legale (Legea nr. $5/$994
privind amortizarea capitalului imobilizat în active corporale #i necorporale, precum #i
Normele metodologice de aplicare ale prevederilor acesteia);
• Dup" apartenen!a mijloacelor fixe, deosebim:
- mijloace fixe proprii;
- mijloace fixe închiriate.
În principal, se urm!re#te dinamica mijloacelor fixe direct productive, pentru c! de
modificarea acestora depinde baza tehnico-material! a întreprinderilor, suport al realiz!rii
obiectivelor propuse.
b) Analiza structurii mijloacelor fixe, permite eviden"ierea acelor categorii spre
care s-a orientat programul investi"ional al întreprinderii. De obicei, programul investi"ional
este orientat în direc"ia acelor mijloace fixe care particip! direct #i nemijlocit la ob"inerea
de produse finite, executarea de lucr!ri etc.
Predilect obiectivului propus, se urm!re#te ponderea diferitelor categorii de mijloace
fixe la începutul, dar #i la sfâr#itul perioadei analizate, prioritate acordându-se mijloacelor
fixe active.
În literatura de specialitate, raportul dintre mijloacele fixe active ( Mfa ) #i mijloacele
fixe ( Mf ), este cunoscut sub denumirea de compozi"ia tehnologic! a mijloacelor fixe (în
accep"iunea de compozi"ie tehnologic! a capitalului fix). Cerin"a de baz!, este urm!toarea:
Mfa
Mf
Mfa
Mf
n
n
n
n
>


1
1

în care:
Mfa reprezint! valoarea de intrare sau medie a mijloacelor fixe active;
Mf - valoarea de intrare sau medie a mijloacelor fixe;
Mfa
Mf
- compozi"ia tehnologic! a mijloacelor fixe sau ponderea mijloacelor fixe
active în totalul mijloacelor fixe afaerente exploat!rii;
n - perioada.
Între compozi"ia tehnologic! a mijloacelor fixe #i efectele de baz! ale performan"ei
întreprinderii, se desprind leg!turi cauzale de tip nedeterminist cât #i aleatoriu. Cu cât
ponderea mijloacelor fixe active în totalul mijloacelor fixe este mai mare, cu atât este mai
puternic! influen"a exercitat! asupra indicatorilor de eficien"! a utiliz!rii mijloacelor fixe
(cifra de afaceri, produc"ia exerci"iului, valoarea ad!ugat!, profitul la $000 lei mijloace
fixe), existând o limit! dup! care eficien"a începe s! scad!.
Pentru eviden"ierea corela"iei dintre ponderea mijloacelor fixe active în totalul
mijloacelor fixe (variabila independent!, notat! cu x) #i unul dintre indicatorii de eficien"!
men"iona"i (de exemplu, cifra de afaceri la $000 lei mijloace fixe reprezentând variabila
dependent!, notat! cu y), exist! o strâns! corela"ie exprimat! prin func"ia de regresie de
tip parabolic, astfel:
y = a + bx + cx
2

Cu cât se îmbun!t!"e#te structura mijloacelor fixe active, cu atât exist! posibilitatea
cre#terii eficien"ei utiliz!rii mijloacelor fixe totale.
c) Starea mijloacelor fixe, poate fi caracterizat! cu ajutorul urm!torilor indicatori:
• Gradul de reînnoire a mijloacelor fixe (Gr), exprim! raportul dintre
valoarea mijloacelor fixe intrate ca urmare a realiz!rii programului de investi"ii (Iv) #i
valoarea mijloacelor fixe existente la sfâr#itul exerci"iului financiar ( Mf ):
Gr
Iv
Mf
= 100
Analiza poate fi efectuat! pe total mijloace fixe cât #i pe categorii de mijloace fixe.
• Gradul de uzur" a mijloacelor fixe (Gu), se determin! ca raport între
amortizarea cumulat! (A) #i valoarea de intrare în patrimoniu a mijloacelor fixe ( Mf ):
Gu
A
Mf
= 100
Gradul de uzur! a mijloacelor fixe poate fi determinat pe total mijloace fixe, cât #i pe
principalele categorii de mijloace fixe, atât la începutul cât #i la sfâr#itul anului.
Potrivit reglement!riolr legale, gradul de uzur! mai poate fi determinat #i ca raport
între durata consumat! (Dc) #i durata normal! de func"ionare (Dnf), astfel:
Gu
Dc
Dnf
= 100
În mod similar poate fi determinat #i gradul de uzur" real" a mijloacelor fixe
(Gu’):
Gu
Dc
Dc Dre
'
=
+
100
în care:
Dre reprezint! durata r!mas! din punct de vedere economic, respectiv perioada de
func"ionare în care mijlocul fix poate fi folosit în condi"ii de eficien"!.

7.1.2. Analiza utiliz"rii mijloacelor fixe

7.1.2.1. Analiza utiliz"rii extensive a mijloacelor fixe

În analiza utiliz!rii extensive a mijloacelor fixe, în principal, a ma#inilor, utilajelor #i
instala"iilor de lucru, se folosesc indicatorii:
• Gradul de programare a fondului de timp calendaristic (Gp), care se
determin! ca raport între fondul de timp maxim disponibil al utilajelor (Tmax) #i fondul de
timp calendaristic (Tc):
Gp
T
Tc
=
max
100
• Gradul de utilizare a fondului de timp maxim disponibil (Gu), determinat
ca raport între fondul de timp efectiv lucrat de utilajele întreprinderii (T
$
) #i fondul de timp
maxim disponibil (Tmax):
100
max
1
T
T
Gu =
• Gradul de folosire a fondului de timp calendaristic (Gf), stabilit ca raport
între fondul de timp efectiv lucrat (T
$
) #i fondul de timp calendaristic (Tc):
Gf
T
Tc
=
1
100

7.1.2.2. Analiza utiliz"rii intensive a mijloacelor fixe

Analiza folosirii intensive a mijloacelor fixe se face, în principal, pe baza urm!torilor
indicatori:
- gradul de utilizare a capacit!"ii de produc"ie;
- indicele de utilizare intensiv!;
- randamentul mediu pe utilaj sau pe unitatea de timp.
a) Gradul de utilizare a capacit"!ii de produc!ie, se determin! ca raport între
volumul efectiv al produc"iei (Q
$
) #i volumul maxim al acesteia, aferent capacit!"ii de
produc"ie (Qmax), astfel:
Cp
Q
Q
=
1
100
max

b) Indicele de utilizare intensiv" (Iu), reprezint! produc"ia medie pe unitatea de
caracteristic! a utilajului, pe unitatea de timp, astfel:
Iu
Q
K T
=


în care:
Q reprezint! capacitatea de produc"ie, respectiv volumul produc"iei;
K - caracteristica utilajului (dimensiunea);
T - timpul de lucru.
Cu cât indicele de utilizare intensiv! este mai mare, cu atât #i gradul de folosire a
capacit!"ii de produc"ie este mai mare. Potrivit acestei logici, înseamn! c! volumul
produc"iei apare sub forma func"iei Q = f(K, T, Iu), ceea ce faciliteaz! determinarea
influen"ei fiec!ruia din cei trei factori.
c) Randamentul mediu pe utilaj sau pe unitatea de timp
Randamentul mediu constituie o form! sintetic! de reflectare a utiliz!rii mijloacelor
fixe. El poate fi determinat #i analizat, dup! cum urmeaz!:
- pe utilaj, ca raport între volumul produc"iei (Q) #i num!rul mediu de utilaje ( Nu ):
Ru
Q
Nu
=
- pe unitatea de timp de lucru, determinat ca raport între volumul produc"iei (Q) #i
timpul de lucru al utilajelor (Tu):
rh
Q
Tu
=
Dac! se are în vedere func"ia Q = f ( Nu t rh , , ), respectiv Q = Nu t rh ⋅ ⋅ , rezult! c!
modificarea volumului produc"iei se explic! prin influen"ele exercitate de cei trei factori.

7.1.2.3. Analiza eficien!ei utiliz"rii mijloacelor fixe

Indicatorii folosi"i pentru aprecierea eficien"ei utiliz!rii mijloacelor fixe sunt construi"i
ca raport între efect #i efort. Efectul poate fi exprimat cu ajutorul indicatorilor: produc"ia
ob"inut! (Qf), cifra de afaceri (CA), produc"ia exerci"iului (Qe), valoarea ad!ugat! (VA),
rezultatul (profitul) aferent cifrei de afaceri (P), rezultatul exploat!rii (Re) etc. Efortul se
m!soar! cu ajutorul indicatorului valoarea medie anual! a mijloacelor fixe ( Mf ).
Datorit! faptului c! indicatorii de eficien"! ai mijloacelor fixe sunt determina"i prin
raportarea unui rezultat la un efort par"ial al întreprinderii, este necesar! aprofundarea
factorial!, pornindu-se de la diferite metode prin care se exprim! indicatorii de rezultate.
A. Analiza factorial" a produc!iei ob!inute (marf") la 1000 lei mijloace fixe
Se pot folosi urm!toarele modele de analiz!:
a)
Qf
Mf
qp
Mf
1000 1000 =

Sistemul factorial este:
Mf

Qf
Mf
1000 Tu, sau: T
Qf
rh, sau: wh
în care,
Mf reprezint! valoarea medie anual! a mijloacelor fixe;

Tu - timpul de lucru al utilajelor;
T - timpul total de munc!;
rh - randamentul mediu orar;
wh - productivitatea medie orar!.
Metodologia de analiz! factorial!, presupune cuantificarea influen"elor modific!rii
urm!torilor factori:
$. Valoarea medie anual! a mijloacelor fixe:
∆Mf
Qf
Mf
Qf
Mf
= −
0
1
0
0
1000 1000
2. Valoarea produc"iei marf! fabricat!:
∆Qf
Qf
Mf
Qf
Mf
= −
1
1
0
1
1000 1000
din care, datorit!:
2.$. Timpului de lucru al utilajelor; sau timpul total de munc!:
∆Tu
Tu Tu rh
Mf
=
− ⋅ ( )
1 0
0
1
1000
sau,
∆T
T T wh
Mf
=
− ⋅ ( )
1 0
0
1
1000
2.2. Randamentului mediu orar, sau productivit!"ii medii orare:
∆rh
Tu rh rh
Mf
=
⋅ −
1
1 0
1
1000
( )

sau,
∆wh
Tu wh wh
Mf
=
⋅ −
1
1 0
1
1000
( )

Pentru a se înregistra o cre#tere a eficien"ei utiliz!rii mijloacelor fixe, trebuie ca
indicele produc"iei ob"inute ( I
Qf
) s! devanseze indicele valorii medii a mijloacelor fixe
( I
Mf
).
b)
Qf
Mf
Mfa
Mf
Tu
Mfa
Qf
Tu
1000 1000 = ⋅ ⋅

în care:
Mfa
Mf
reprezint! compozi"ia tehnologic! a mijloacelor fixe sau ponderea mijloacelor
fixe active ( Mfa ) în totalul mijloacelor fixe ( Mf );

Tu
Mfa
- utilizarea extensiv! a mijloacelor fixe active;

Qf
Tu
- randamentul mediu orar.
Sistemul de factori este urm!torul:

Mfa
Mf


Qf
Mf
1000
Tu
Mfa


Qf
Tu


B. Analiza valorii ad"ugate la 1000 lei mijloace fixe
Modelul de analiz! este urm!torul:

VA
Mf
Qe va
Mf
1000 1000 =


Sistemul de factori se prezint!, astfel:
Mf Ns
T

VA
Mf
1000 Qe t
VA wh
g
i

va
va
i

Metodologia de analiz! factorial!, implic! m!surarea influen"elor urm!torilor factori:
$. Valoarea medie anual! a mijloacelor fixe:
∆Mf
VA
Mf
VA
Mf
= −
0
1
0
0
1000 1000
2. Valoarea ad!ugat!:
∆VA
VA
Mf
VA
Mf
= −
1
1
0
1
1000 1000
din care, datorit!:
2.$. Produc"iei exerci"iului:
∆Qe
Qe Qe va
Mf
=
− ⋅ ( )
1 0
0
1
1000
din care, datorit!:
2.$.$. Timpului total de munc!:
∆T
T T wh va
Mf
=
− ⋅ ⋅ ( )
1 0
0 0
1
1000
din care, datorit!:
2.$.$.$. Num!rului mediu scriptic de personal:
∆Ns
Ns Ns t wh va
Mf
=
− ⋅ ⋅ ⋅ ( ) 1 0 0 0 0
1
1000
2.$.$.2. Num!rului mediu de ore lucrate într-un an:
∆t
Ns t t wh va
Mf
=
⋅ − ⋅ ⋅ 1 1 0 0 0
1
1000
( )

2.$.2. Productivit!"ii medii orare:
∆wh
T wh wh va
Mf
=
⋅ − ⋅
1
1 0 0
1
1000
( )

2.2. Valoarea ad!ugat! medie la $ leu produc"ie a exerci"iului:
∆va
Qe va va
Mf
=
⋅ −
1
1 0
1
1000
( )

din care, datorit!:
2.2.$. Structurii produc"iei exerci"iului pe produse:
∆g
Qe va va
Mf
i
r
=
⋅ −
1
0
1
1000
( )

2.2.2. Valorii ad!ugate la $ leu produc"ie a exerci"iului pe produse:
∆va
Qe va va
Mf
i
r
=
⋅ −
1
1
1
1000
( )

C. Analiza cifrei de afaceri la 1000 lei mijloace fixe
Modelul de analiz! este:

CA
Mf
Mfa
Mf
Qf
Mfa
CA
Qf
1000 1000 = ⋅ ⋅

în care:
Qf
Mfa
reprezint! eficien"a utiliz!rii mijloacelor fixe active, respectiv produc"ia medie
ob"inut! la $ leu mijloace fixe active;
CA
Qf
- ponderea cifrei de afaceri în produc"ia ob"inut! sau gradul de valorificare a
produc"iei ob"inute (marf!).
Sistemul de factori se prezint!, dup! cum urmeaz!:

Mfa
Mf


CA
Mf
1000
Qf
Mfa


CA
Qf

D. Analiza rezultatului exploat"rii la 1000 lei cifr" de afaceri
Modelul de analiz! factorial! este urm!torul:

Re Re
Mf
Mfa
Mf
Qe
Mfa
Ve
Qe Ve
1000 1000 = ⋅ ⋅ ⋅

în care:
Qe
Mf
reprezint! produc"ia medie a exerci"iului la $ leu mijloace fixe active, sau
eficien"a utiliz!rii mijloacelor fixe active;

Ve
Qe
- gradul de valorificare a produc"iei exerci"iului;

Re
Ve
- rezultatul mediu (profitul mediu) al exerci"iului la $ leu venituri din exploatare.
Sistemul de factori, se prezint! astfel:

Mfa
Mf


Qe
Mfa


Re
Mf
1000

Ve
Qe


Re
Ve


E. Analiza profitului aferent cifrei de afaceri la 1000 lei mijloace fixe
Analiza poate fi realizat!, utilizând urm!toarele meodele:
a)
P
Mf
q p q c
Mf
v v
1000 1000 =



Sistemul de factori este urm!torul:
Mf

P
Mf
1000 q
v

P g
i

p
c
b)
P
Mf
Mfa
Mf
Qf
Mfa
CA
Qf
P
CA
1000 1000 = ⋅ ⋅ ⋅

Sistemul de factori se prezint! astfel:

Mfa
Mf


Qf
Mfa


P
Mf
1000

CA
Qf
g
i

pr sau
CA
P
p

c

În analiza utiliz!rii mijloacelor fixe, o importan"! deosebit! o au #i corela"iile de
eficien"!. Acestea permit cunoa#terea interdependen"elor factoriale, a intensit!"ii lor #i
stabilirea pe aceast! baz! a direc"iilor de concentrare a eforturilor în vederea sporirii
eficien"ei folosirii mijloacelor fixe. În acest sens, pot fi avute în vedere urm!toarele
corela"ii:







Nr.
crt.
Variabila dependent!
(y)
Variabila independent!
(x)
Tipul func"iei
de regresie
$. Volumul valoric al produc"iei
ob"inute
q p
0

Valoarea medie a mijloacelor
fixe
M f


y = a + bx
2. Produc"ia ob"inute la $000 lei
mijloace fixe
Q f
M f
1000

Gradul de utilizare a
capacit!"ii de produc"ie
Q
Q
max


y = a + bx
3. Produc"ia ob"inute la $000 lei
mijloace fixe
Q f
M f
1000

Compozi"ia tehnologic! a mijloacelor
fixe
M f a
M f


y = a + bx + cx
2

4. Profitul aferent cifrei de afaceri la $000
lei mijloace fixe
P
M f
1000

Productivitatea medie anual!
Wa

y = a + bx
5. Profitul aferent cifrei de afaceri la $000
lei mijloace fixe
P
M f
1000

Produc"ia ob"inute la $000 lei
mijloace fixe
Q f
M f
1000


y = a + bx
6. Valoarea ad!ugat! la $000 lei mijloace
fixe
V A
M f
1000

Produc"ia exerci"iului la $ leu consumuri
intermediare
Q e
M


y = a + bx

7.2. Analiza gestiunii stocurilor

Într-o economie de pia"! concuren"ial!, to"i agen"ii economici sunt interesa"i s!
produc! #i pe aceast! baz! s! asigure la un nivel ridicat satisfacerea cererii
consumatorilor.
Problema gestiunii stocurilor trebuie abordat! sub multiple aspecte care privesc:
- analiza form!rii stocurilor #i a costului stoc!rii;
- analiza utiliz!rii resurselor precum #i a consecin"elor acestora asupra
performan"elor economico-financiare ale întreprinderii.

7.2.1. Analiza form"rii stocurilor #i a costului stoc"rii

a) Formarea stocurilor
Atât în privin"a partidei optime de aprovizionat cât #i a intervalului optim între dou!
aprovizion!ri, se folosesc conceptele modelului WILSON. Pe baza acestui model, partida
optim! de aprovizionat (q
a
) se determin! utilizând rela"ia:
q
ct
T
c
c
a
= ⋅ ⋅ 2
'
''

în care:
ct reprezint! consumul total din resursa material! analizat!;
T - perioada de gestiune luat! \n calcul ca num!r de zile;
c’ - costul cu efectuarea unei comenzi (lansarea);
c’’ - costul cu stocarea unei unit!"i fizice din resursa material! analizat!, pe unitatea
de timp.
Intervalul optim între dou! aprovizion!ri, se determin! pe baza rela"iei:
T
ct
q T
ct
q
a
a
⋅ = :
în care:

ct
q
a
reprezint! num!rul optim de aprovizion!ri;
q
a
- cantitatea optim! de aprovizionat.
b) Costul stoc"rii, se poate estima tot pe baza modelului WHILSON, potrivit
rela"iei:
c ct T c c
s
= ⋅ ⋅ ⋅ ⋅ 2 ' ''
Ca indicatori complementari, pot fi avu"i în vedere urm!torii:
- gradul de îndeplinire a planului de aprovizionare:
Intrari
Necesar de aprovizionat
100
- gradul de acoperire a consumului:
Consum
Necesar de aprovizionat
100
- gradul de acoperire cu contracte:
Cantitati contractate
Necesar de aprovizionat
100

7.2.2. Analiza utiliz"rii resurselor materiale

În analiza utiliz!rii resurselor materiale, se folosesc urm!toarele categorii de
indicatori:
a) Indicatori analitici
• consumul specific, reprezint! cantitatea de resurse materiale consumat!
pentru ob"inerea unit!"ii de produs.
El se urm!re#te în dinamic! #i în raport cu normele de consum. În acest scop se
determin! indicele consumului specific:
- pentru un singur tip de resurs! material! folosit!:
Ics
cs
cs
=
1
0
100
- pentru mai multe tipuri de resurse materiale folosite:
Ics
q cs
q cs
=
1 1
1 0
100
Dac! consumul de materiale se exprim! în unit!"i monetare eterogene, atunci se va
lua în calcul consumul specific în expresie valoric! "inând seama de pre"urile de
aprovizionare ale resurselor materiale folosite.
• consumul pe unitatea specific" (caracteristic! func"ional! a produsului;
• greutatea pe caracteristic" func!ional";
• ponderea unui anumit tip de material în greutatea produsului;
• coeficientul de folosin!" (de randament) stabilit ca raport între greutatea
net! #i cea brut! a produsului.
b) Indicatori sintetici
Pentru caracterizarea sintetic! a eficien"ei utiliz!rii resurselor materiale se
recomand! construirea unui sistem de indicatori pe baza unor modele care s! permit!
eviden"ierea leg!turii dintre consumul de resurse materiale #i diferite laturi ale activit!"ii
economico-financiare a întreprinderii.
Principalii indicatori sintetici pe baza c!rora poate fi apreciat! eficien"a utiliz!rii
resurselor materiale sunt:
• Produc!ia ob!inut" la 1000 lei valoare transmis".
Modelul de analiz! este urm!torul:
Qf
M
qp
M
1000 1000 =

în care: M reprezint! valoarea resurselor materiale consumate.
Sistemul de factori care influen"eaz! asupra produc"iei ob"inute la $000 lei valoare
transmis!, este:



M

Qf
M
1000 q
Qf

p
• Valoarea ad"ugat" la 1000 lei valoare transmis", se analizeaz! pe baza
modelului:
VA
M
Qe va
M
1000 1000 =


Sistemul de factori, se prezint! astfel:
M

VA
M
1000 Qe
VA
g
i

va
va
i

• Profitul aferent cifrei de afaceri la 1000 lei valoare transmis", poate fi
analizat utilizând modelul:
P
M
q p q c
M
v v
' '
1000 1000 =



în care: M’ reprezint! valoarea transmis! aferent! cifrei de afaceri.
Sistemul de factori este:
M’

P
M'
1000 q
v

P g
i
c
p

7.2.3 Analiza produc!iei fizice

Modelul de analiz! factorial! a produc"iei fizice, este urm!torul:

cs
Ct
q = , ct Si I Sf = + −
în care:
q reprezint! volumul fizic al produc"iei;
Ct - consumul total de resurse materiale;
cs - consumul specific;
Si - stocul ini"ial de resurse materiale;
I - intr!rile de resurse materiale;
Sf - stocul final de resurse materiale.
Sistemul de factori care influen"eaz! asupra produc"iei fizice, este:
Si
Ct I
q Sf
cs
Metodologia de analiz! factorial!, presupune cuantificarea:
$. Influen"ei modific!rii consumului total de resurse materiale:

0
0
0
1
cs
Ct
cs
Ct
Ct − = ∆
din care, datorit!:
$.$. Influen"ei modific!rii stocului ini"ial de resurse materiale:
∆Si
Si Si
cs
=

1 0
0

$.2. Influen"ei modific!rii intr!rilor de resurse materiale:
∆I
I I
cs
=

1 0
0

$.3. Influen"ei modific!rii stocului final de resurse materiale:
∆Sf
Sf Sf
cs
= −

1 0
0

2. Influen"ei modific!rii consumului specific:

0
1
1
1
cs
Ct
cs
Ct
cs − = ∆

7.2.4. Consecin!ele modific"rii consumurilor specifice asupra performan!elor
economico-financiare ale întreprinderii

Consumul specific, prin modificarea sa î#i pune amprenta asupra urm!torilor
indicatori de performan"! economico-financiar!:
a) Costul pe unitatea de produs:

0 0 1
) ( pj csj csj ⋅ −
b) Profitul pe unitatea de produs:
-
0 0 1
) ( pj csj csj ⋅ −
c) Profitul pe produs:

0 0 1 1
) ( pj csj csj q
v
⋅ − ⋅ −
d) Cheltuieli la 1000 lei cifr" de afaceri:
1000
) (
1 1
0 0 1 1

⋅ −
p q
pj csj csj q
v
v

e) Profitul pe total întreprindere:

⋅ − −
0 0 1 1
) ( pj csj csj qv
f) Ratei rentabilit"!ii resurselor consumate pe unitatea de produs:

( ) [ ]
( )
100 100
0
0 0
0 0 1 0
0 0 1 0 0
c
c p
pj csj csj c
pj csj csj c p −

− +
− + −





















You're Reading a Free Preview

Download
scribd
/*********** DO NOT ALTER ANYTHING BELOW THIS LINE ! ************/ var s_code=s.t();if(s_code)document.write(s_code)//-->