1.

Problematica modelării şi simulării cu calculatorul a problemelor decizionale de afaceri
1.1. Introducere 1.2. Conceptul de model 1.3. Tipuri de modele 1.4. Procesul de modelare 1.5. Conceptul de simulare 1.6. Etapele simulării 1.7. Avantajele şi dezavantajele simulării 1.8. Concluzii

umane şi cunoştinţe acumulate. Se produc schimbări în modul de desfăşurare a competiţiei pe piaţă. Uneori. Se manifestă din ce în ce mai mult nevoia de analiză a deciziilor prin construirea unui viitor dorit. 25-26. Toate acestea duc la o presiune sporită asupra celor care iau decizii în domeniul afacerilor şi la noi cerinţe faţă de modul în care se elaborează şi se adoptă deciziile. să-şi îmbunătăţească şansele de a obţine un rezultat fericit sau să fie mai pregătit pentru a face faţă unor evoluţii nefavorabile. calitatea unei decizii nu trebuie judecată numai prin prisma rezultatului obţinut ci şi în funcţie de informaţiile disponibile. Analiza deciziilor prin modelare şi simulare. în cadrul legislativ. 1 . Modelele. scenariile. Efectul aplicării unei decizii poate fi influenţat de factori care nu sunt întotdeauna controlabili de decident. 2002. poate să-l ajute pe decident să înţeleagă mai bine problemele decizionale. numărul de variante decizionale identificate şi adecvanţa raţionamentelor folosite în momentul adoptării deciziei. F. Decizia1 este o activitate a unei fiinţe umane care urmăreşte în mod conştient anumite obiective şi constă în alegerea dintre mai multe variante decizionale şi angajarea într-o anumită direcţie de acţiune prin folosirea unor resurse materiale. norocul şi hazardul pot conduce la rezultate bune indiferent de calitatea deciziei.. în modul de organizare a firmelor şi în tehnologiile de prelucrare şi comunicare a informaţiei. pag. De aceea.1.G. metode şi instrumente de bază. simulat în avans cu aportul unor instrumente alternative de modelare şi tehnologii informaţionale. financiare. Decizie asistată de calculator: decizii.1. deşi nu poate acţiona asupra hazardului şi nu poate atrage cu sine manifestarea norocului. gândirea prospectivă şi simulările preced din ce în ce mai mult deciziile. Această angajare nu conduce automat la atingerea obiectivului sau a obiectivelor. Filip. decidenţi. independente de voinţa lui. Problematica modelării şi simulării cu calculatorul a problemelor decizionale de afaceri 1. Introducere Mediul economic şi social în care se desfăşoară afacerile este în evoluţie permanentă. Editura Tehnică şi Editura Expert.

R. Inc.R. 6th ed. Simularea este în special valoroasă pentru problemele care nu pot fi abordate prin metode matematice analitice şi pentru probleme în care intervin mărimi probabiliste (simularea Monte Carlo şi simularea evenimentelor discrete) sau interacţiuni dinamice cu feedback (dinamica sistemelor). . In prezent.. decidenţii pot testa diferite opţiuni strategice pentru realizarea obiectivelor propuse. cele mai utilizate sunt simularea Monte Carlo şi simularea evenimentelor discrete. Simularea poate fi definită2 ca un proces prin care se construieşte un model al unui sistem real şi se realizează experimente cu acest model în scopul înţelegerii comportamentului sistemului şi/sau evaluării diferitelor strategii pentru sistemul analizat.Simulări în afaceri Modelarea şi simularea sunt necesare atunci când experimentarea directă pe sistemul real nu este posibilă sau recomandabilă.Existenţa unor pachete pentru simularea unor probleme specifice.Preţurile convenabile la care pot fi procurate cele mai multe din pachetele de programe disponibile.. .H. dezvoltarea unui model. Această situaţie a fost favorizată de mai mulţi factori: .Sistemele informatice actuale pot oferi cantităţi mari de date necesare realizării experimentelor de simulare. scopul acestui curs este de a-l ajuta pe student să devină un utilizator cu discernământ şi cunoscător al simulării ca un instrument de rezolvare a problemelor reale. . validarea şi experimentarea. Există mulţi susţinători ai simulării. .. L. se constată3 o creştere a utilizării simulării în diverse domenii.Pachetele de programe pentru simulare nu necesită. NJ. Sadowski. 461 . o expertiză tehnică deosebită pentru a fi utilizate. Second Edition. McGraw-Hill. 1996. Înţelegerea unor concepte cum sunt colectarea datelor. În acest context... Shannon. 2001. J. Upper Saddle River. pag. 2 Pegden. R. Ambele prevăd un viitor în care simularea va ocupa un loc asemănător celui ocupat astăzi de foile de calcul (programe de tip spreadsheets).Creşterea numărului de instrumente software pentru simulare.. Prin aceste tipuri de simulare. 22-23 3 Moore. Introduction to simulation using SIMAN. Prentice-Hall. atât din partea companiilor producătore de software cât şi a companiilor care utilizează aceste programe. necesitatea unei bune educaţii şi instruiri care să asigure utilizarea eficientă a simulării. Decision Modeling with Microsoft Excel. În afaceri. Weatherford. în general.. C. pag. Singapore. este considerată esenţială. Aceste companii susţin de asemenea.

1. pe baza evaluării consecinţelor acestor experimente. denumită uneori sistem real. reducerea costurilor necesare activităţilor de analiză şi evaluare a consecinţelor variantelor decizionale. se poate adopta varianta convenabilă. . Aceste decizii se pot referi la producţia şi marketingul produselor. Sarcina jucătorului este de a conduce activităţile unei întreprinderi. dar influenţează atingerea obiectivelor fără a putea fi controlate de către decident constituie mediul sistemului. Stabilirea unor frontiere ale domeniului problemei decizionale se poate realiza prin decuparea unei porţiuni din realitatea înconjurătoare. finanţarea costurilor activităţilor de marketing şi de producţie. anumite variante decizionale. În alte situaţii. fiind responsabil pentru deciziile referitoare la toate aspectele afacerii. evitarea unor situaţii critice sau catastrofale care pot apărea în cazul experimentelor în sistemul real. Un sistem poate fi orice tip de proces sau colecţie de entităţi dependente una de alta. Frontierele nu sunt numai graniţele fizice stabilite în mod obiectiv sau arbitrar între sistem şi mediul său. În aceste cazuri. Această simulare tip joc plasează fiecare jucător în competiţie cu alte companii care vând produse similare pe aceeaşi piaţă. în care decidenţii iau parte la un joc de afaceri. este necesară construirea unui model care este o reprezentare simplificată (abstractizare).2. dar suficient de fidelă pentru a fi utilă studierii sistemului real. achiziţionarea de informaţii competitive etc. modelul poate servi la îmbunătăţirea comunicării. Entităţile care nu fac parte din sistem. care formează un întreg organizat în vederea atingerii unor obiective comune. este necesară definirea unui domeniu al problemei prin stabilirea unor frontiere ale sistemelor asupra cărora se exercită acţiunile care decurg din deciziile adoptate. Pe lângă reducerea complexităţii sistemului analizat. Conceptul de model În cazul problemelor decizionale. comprimarea timpului. această abordare poate fi foarte costisitoare sau imposibilă din punct de vedere fizic.Simulări în afaceri Există şi un alt tip de simulare. Sistemul real poate fi folosit de către decident pentru a experimenta direct. Ele se pot referi la orizontul de timp al deciziei sau la conţinutul sistemului. pe baza unui plan. În final.

J. L. Upper Saddle River. pag.). Managerii lucrează cu toate cele trei tipuri de modele. vitezometrul. avioane. diagramele. Modelele simbolice sunt cele mai abstracte. Acest lucru poate fi realizat prin definirea limitelor sistemului astfel încât să fie luate în considerare numai caracteristicile esenţiale în raport cu scopul urmărit şi apoi pentru satisfacerea cerinţelor de validare a modelului se poate încerca relaxarea limitelor sau a unor ipoteze simplificatoare. modelul de programare a profesorilor pentru orele de curs din fiecare din zilele semestrului următor este un model 4 Moore. Modele deterministe sunt modelele ale căror date sunt presupuse a fi cunoscute cu certitudine.3.. clădiri etc. pentru construirea modelului este necesar să se definească criteriul de performanţă sau criteriul de măsurare a gradului de realizare de către fiecare variantă decizională a obiectivului propus. Decision Modeling with Microsoft Excel. În această lucrare se vor studia în special modele simbolice pentru fundamentarea deciziilor manageriale. controlabile (care caracterizează variantele decizionale). Principalele mărimi (Figura 1..R. intervalele de variaţie ale parametrilor pentru analiza senzitivităţii soluţiei etc. NJ. graficele etc.) şi simbolice. b) parametri şi/sau variabilele necontrolabile care pot contribui la realizarea obiectivului propus şi care influenţează criteriul de performanţă stabilit şi variabilele dependente (valorile criteriilor de performanţă şi valorile variabilelor tip consecinţe) care reflectă eficienţa aplicării unei variante decizionale şi pot ajuta la înţelegerea şi interpretarea rezultatelor: resurse utilizate. 2001. Weatherford. analogice (hărţile. Inc.. În funcţie de tipul datelor utilizate. modelele se pot clasifica în modele deterministe şi modele probabiliste sau stochastice. Prin aceste modele toate conceptele sunt prezentate prin variabile definite cantitativ şi toate relaţiile sunt reprezentate matematic. Tipuri de modele Există4 trei tipuri de modele: fizice (machete de maşini.1) care intervin într-un model sunt: a) variabilele de decizie.. Deciziile urmăresc realizarea unui anumit obiectiv. 1. 6th ed. Din această cauză modelele simbolice sunt adesea numite modele matematice sau modele cantitative.H. De aceea.Simulări în afaceri Un model reprezentativ pentru sistemul real se poate obţine printr-un proces iterativ pornind de la un model cât mai simplu posibil. cele mai utilizate fiind modelele analogice sub formă de diagrame şi grafice. 10-11 . Prentice-Hall. De exemplu.

modelele deterministe sunt folosite pentru fundamentarea deciziilor interne ale unei organizaţii pentru alocarea lucrărilor pe diferite puncte de lucru. se pot găsi valorile optime ale variabilelor decizionale.Există foarte multe sisteme software pentru rezolvarea problemelor deterministe. . Deşi ipoteza cunoaşterii cu certitudine a tuturor datelor este o ipoteză simplificatoare. programarea în timp a unor activităţi etc. . pachetele de optimizare a stocurilor etc.Multe probleme importante de management pot fi formulate ca modele deterministe. pentru acelaşi set de date de intrare care sunt cunoscute cu certitudine.Cele mai multe modele deterministe pot fi rezolvate analitic pe baza unei formule matematice sau cu ajutorul unor algoritmi de optimizare în raport cu un criteriu de performanţă.Practica dobândită prin aplicarea modelelor deterministe îi poate ajuta pe utilizatori să-şi dezvolte abilitatea de a formula modele în general.Simulări în afaceri determinist deoarece sunt considerate certe schema orarului. Variabile exogene Model Variabile necontrolabile Valorile variabilelor tip consecinţe Figura 1. modelele deterministe sunt importante deoarece: . sălile disponibile. pachetele de programe pentru modelele de programare liniară. Variabile endogene Variabile controlabile (decizionale) Valorile criteriilor de performanţă . Soluţia unui model determinist va fi întotdeauna aceeaşi. .1 În general. . cum sunt de exemplu. profesorii disponibili.Cele mai multe tehnici de rezolvare a modelelor deterministe furnizează valorile unui număr mare de variabile de consecinţă care sunt importante pentru interpretarea managerială a rezultatelor.

În funcţie de importanţa timpului în analiza rezultatelor. De cele mai multe ori variabilitatea diferitelor date de intrare poate fi descrisă cu ajutorul unei distribuţii de probabilitate. multe modele financiare descriu situaţia financiară a unei organizaţii sau a unei persoane fizice la sfârşitul unei perioade de timp. iar în cazul sistemelor stochastice dinamice se poate alege dintre simularea evenimentelor discrete sau simularea continuă. majoritatea modelelor probabiliste nu pot fi rezolvate analitic şi în aceste situaţii este utilizată simularea. Cu toate acestea multe probleme nu necesită luarea în considerare a aspectelor dinamice. Modele se pot clasifica şi în funcţie de tipul sistemului pe care îl reprezintă. Un sistem este discret dacă starea sistemului se modifică la anumite momente de timp. In realitate. Modelul este considerat dinamic dacă. Un sistem este continuu dacă starea sistemului (variabilele de stare) se modifică continuu în timp. De exemplu. Pentru anumite clase de modele probabiliste (cum sunt unele modele de aşteptare care au la bază o serie de ipoteze simplificatoare) pot fi obţinute soluţii analitice. . modelele pot fi statice sau dinamice Modelul este considerat static dacă. Simularea poate fi aplicată atât în studiul sistemelor statice cât şi dinamice precum şi în studiul sistemelor discrete cât şi continue. este important modul în care se modifică sistemul în timp. In funcţie de modul în care starea sistemelor se poate schimba. care nu sunt în mod necesar egale. Variabilele de stare pot descrie un sistem în orice moment al funcţionării sale. Dar. În cazul sistemelor statice stochastice se aplică simularea Monte Carlo. dacă o problemă de modelare este dinamică sau statică depinde de întrebările pentru care se aşteaptă un răspuns. toate sistemele sunt dinamice. din punct de vedere al analizei.Simulări în afaceri Modelele probabiliste sau stochastice sunt modelele ale căror date de intrare nu sunt cunoscute cu certitudine. sistemele se clasifică în sisteme continue şi sisteme discrete. O distribuţie de probabilitate poate fi prezentată fie sub forma unei funcţii matematice fie sub forma unui tabel care conţine probabilităţile asociate valorilor posibile ale variabilei de intrare. este important numai rezultatul final şi nu modul în care se modifică sistemul în timp. Într-un model. starea unui sistem poate fi definită de variabilele de stare de natură deterministă sau probabilistă. Prin urmare. din punct de vedere al analizei.

39 5 . Moore şi Weatherford. 52]. consideră că implicarea majoră a managerului în procesul de modelare este foarte importantă pentru succesul aplicării unui model în procesul decizional. de la considerarea necesităţii încorporării judecăţilor şi intuiţiilor. a rezultatelor imaginaţiei şi a creativităţii decidenţilor. decidenţi.4. De asemenea. Procesul de modelare Analiza deciziilor prin modelare şi simulare pleacă pe de o parte de la premisa acceptării limitelor umane de prelucrare a informaţiilor şi. 1.2 Zona de deasupra liniei punctate din Figura 1. 41.. Soluţia furnizată de model va fi interpretată Filip. F. Decizie asistată de calculator: decizii.2 se referă la procesul de modelare. metode şi instrumente de bază. pe de altă parte. Majoritatea literaturii5 referitoare la decizie consideră managerii ca fiind principalii actori în elaborarea şi. în [43]. Prin acest proces se poate obţine o recomandare a unui curs de acţiune pentru a suplimenta intuiţia şi experienţa managerului.G. pag. Model Abstractizare Reprezentarea simbolică Analiza Rezultate Interpretare Decizii Raţionamentul managerului Realitatea Situaţii decizionale Intuiţie şi experienţă Figura 1.Simulări în afaceri Pentru alte aspecte legate de modelare şi clasificarea modelelor se pot studia lucrările [3. Această cale indirectă presupune abstractizarea situaţiei manageriale printr-un model care reprezintă esenţa acelei situaţii. în adoptarea deciziilor. Editura Tehnică şi Editura Expert. 18. 2002. mai ales.

Pitman Publishing. De exemplu: scopul unui model de control al stocului unui produs poate fi 6 Oakshott. 1997. Business Modelling and Simulation. În secţiunea 1. 10 .3 În prima etapă este necesară definirea limitelor sistemului şi scopul analizării acestui sistem (Figura 1.Simulări în afaceri în raport cu sistemul real.3). ţinând cont şi de elementele eliminate prin abstractizare.2 s-a arătat că în procesul de modelare este posibilă relaxarea limitelor sau a unor ipoteze pentru a obţine un model reprezentativ pentru sistemul la care se referă. deoarece acestea vor influenţa datele care urmează să fie colectate şi va determina complexitatea modelului. pag.. L. Definirea sistemului şi a scopului modelării Colectarea şi analiza datelor Construirea modelului Verificarea modelului Validarea modelului Figura 1. Dacă soluţia este validată ea poate completa cunoştinţele bazate pe intuiţia şi experienţa managerului şi astfel procesul de modelare va contribui atât la elaborarea unei decizii mai bune cât şi la înţelegerea problemei îmbogăţind astfel cunoştinţele managerului. Procesul prin care un model este îmbunătăţit prin redefinirea limitelor sau prin relaxarea ipotezelor astfel încât modelul să reprezinte în mod adecvat sistemul analizat se numeşte6 ciclul modelării.

Simularea este imitarea modului de lucru al unui proces sau sistem real şi include generarea unei istorii artificiale şi observarea acesteia pentru a realiza inferenţe privind caracteristicile funcţionale ale sistemului real reprezentat. În cazul problemei de stocare vor fi stabilite elementele costului de stocare. Conceptul de simulare Cuvântul simulare derivă de la latinescul „simulatio” care înseamnă capacitatea de a reproduce sau a imita ceva. unitatea de timp pentru determinarea cererii.. Analiza datelor colectate poate pune în evidenţă aspecte care să necesite colectarea de noi date. dar în principal se verifică dacă modelul corespunde cerinţelor pentru care a fost construit. în . După construirea modelului este necesar să se verifice dacă este corect.Simulări în afaceri minimizarea costului total de stocare astfel încât să se fie satisfăcută cererea pentru o perioadă de timp specificată.. Construirea modelului depinde de tipul modelului. 1.5. se verifică dacă soluţia furnizează costurile totale.?”. Există mai multe definiţii formulate de diferiţi autori: Simularea este procesul prin care se construieşte un model al unui sistem real şi se realizează experimente cu acest model în scopul înţelegerii comportamentului sistemului şi/sau evaluării diferitelor strategii pentru sistemul analizat [48]. Modelul verificat şi validat poate fi apoi utilizat pentru realizarea analizelor de tip „Ce se întâmplă dacă. Validarea este diferită de verificare prin faptul că se stabileşte dacă modelul produce rezultate ale căror valori corespund celor observate în sistemul real. mărimea optimă a comenzii de aprovizionare. dar este important ca iniţial modelul să fie cât mai simplu posibil. Ea este folosită în analiza comportamentului unui sistem. În cazul unei probleme de stocare. Simularea la calculator este procesul prin care se construieşte un model matematico-logic al unui sistem real şi se realizează experimente cu acest model pe un calculator [50]. intervalul între aprovizionări etc. Procesul de verificare depinde de tipul modelului. momentele de urmărire a cererii etc. Dacă sistemul considerat nu există se pot utiliza sisteme similare sau se poate apela la experţi pentru analiza rezultatelor. Următoarea etapă constă în stabilirea datelor necesare a fi colectate şi modul în care va fi organizată colectarea.

Simulări în afaceri analize de tip „Ce se întâmplă dacă. Simularea la calculator este o metodă care poate fi utilizată pentru studierea performanţei unui sistem real [1].Scopul simulării este de a găsi „ceva” despre modul de funcţionare al sistemului real. Simularea este o tehnică numerică de realizare a experimentelor cu un calculator numeric şi presupune utilizarea unor tipuri de relaţii matematice şi logice necesare pentru descrierea comportamentului şi structurii unui sistem real complex de-a lungul unei perioade lungi de timp [44]. de obicei cu un calculator şi cu un software adecvat [26]. .. De aceea. se presupune că sistemul poate fi descris în termeni acceptabili pentru un sistem de calcul. . generându-se astfel o istorie artificială.Se poate construi un model matematic şi logic al sistemului analizat. diferenţa fundamentală dintre cele două abordări constă în rolul variabilelor de decizie. .Simularea este o tehnică de realizare a experimentelor. În simulare se utilizează un calculator pentru a evalua din punct de vedere numeric un model de-a lungul unei perioade de timp specificate şi se obţin date pentru a estima adevăratele caracteristici ale modelului [29]..Datele despre funcţionarea sistemului analizat se obţin prin executarea unui model.De obicei se utilizează un calculator digital pentru realizarea simulării. Important de reţinut este faptul că simularea este în special valoroasă pentru problemele care nu pot fi abordate prin metode matematice analitice sau de optimizare. Simularea se referă la o colecţie largă de metode şi aplicaţii pentru imitarea comportamentului unui sistem real. Din aceste definiţii se pot deduce următoarele ipoteze care stau la baza simulării: .?” sau în proiectarea unor sisteme reale [5]. . Prin analiza istoriei artificiale se pot face inferenţe referitoare la caracteristicile de funcţionare ale sistemului real de-a lungul unei perioade de timp. . .Sistemul analizat poate fi real sau teoretic. Deşi atât simularea cât şi optimizarea sunt metode cantitative care se bazează pe modelele matematice. Simularea este arta şi ştiinţa prin care se creează o reprezentare a unui proces sau sistem în scopul experimentării şi evaluării [22].

În [46] se arată că nu există o procedură generală pentru realizarea proiectelor de simulare deşi câteva idei generale sunt aplicabile tuturor tipurilor de simulare.Simulări în afaceri În cazul optimizării.Problema de rezolvat. se va alege varianta care conduce la cea mai bună valoare a criteriului de performanţă. Etapele simulării urmează în general ciclul modelării. În final. Etapele din acest domeniu se referă la: transpunerea modelului conceptual într-un model computerizat (programul de simulare). pe baza modelelor matematice. . 1. În [3. Prin simulare. valorile variabilelor de decizie sunt date de intrare ale modelului. construirea modelului conceptual. 52].Analiza rezultatelor. Validarea compară comportarea modelului computerizat cu cea a sistemului real. În cazul simulării. sunt identificate şi analizate cele mai importante etape pentru conducerea cu succes a unui proiect de simulare. . valorile variabilelor de decizie sunt date de ieşire ale modelului. testarea validităţii modelului conceptual.Modelul de simulare. instruirea persoanelor implicate asupra principiilor de bază ale simulării. dar un model de simulare este mult mai complex deoarece el presupune utilizarea calculatorului şi analize statistice. încercând să răspundă la întrebarea: „S-a construit un model corect sau adecvat?”. colectarea datelor fundamentale. verificarea modelului de simulare. se evaluează criteriul de performanţă pentru anumite valori ale variabilelor decizionale. Aceste etape pot fi grupate în patru domenii majore: . 41. Etapele din acest domeniu sunt cele mai importante pentru proiectul de simulare şi se referă la formularea şi analiza problemei.Experimentele de simulare.6. Verificarea are ca scop aprecierea corectitudinii transpunerii informatice a modelului conceptual în . Problema de rezolvat. Aceste valori sunt obţinute cu o formulă sau cu un algoritm de optimizare astfel încât ele să maximizeze sau minimizeze valoarea unei funcţii obiectiv care exprimă criteriul de performanţă al modelului. Modelul de simulare. . 22. validarea modelului de simulare. Etapele simulării Realizarea unui proces de simulare presupune parcurgerea mai multor etape. analiza senzitivităţii.

) sau aplicaţiile militare. antrenarea unor categorii profesionale (piloţi. concluzii şi recomandări.Simulări în afaceri cel computerizat. Simularea are utilizări importante în proiectarea asistată de calculator. Cu timpul. 1. Aceste activităţi sunt dificile. încercând să răspundă la întrebarea: „S-a construit corect modelul computerizat?”. lungimea perioadei „de încălzire” necesară aducerii sistemului artificial într-o stare stabilă. parametri de intrare ai modelului de simulare. chirurgi etc. dezvoltarea limbajelor speciale de simulare. Analiza rezultatelor constă în analiza statistică a rezultatelor (intervale de încredere. compararea şi evaluarea variantelor decizionale). Acest domeniu se referă la proiectarea experimentelor şi la realizarea experimentelor de simulare. condiţiile iniţiale pentru fiecare experiment. verificarea şi validarea modelului.7. proiectarea experimentelor. creşterea masivă a puterii calculatoarelor simultan cu reducerea costului pe operaţie de calcul şi progresele înregistrate în metodologiile de simulare au transformat simularea într-un instrument foarte utilizat şi acceptat în multe domenii. simularea era adesea considerată ultima tehnică de rezolvare a problemelor decizionale şi anume numai dacă aplicarea metodelor analitice nu era posibilă. Avantajele şi dezavantajele simulării In trecut. prezentarea rezultatelor. identificarea celei mai bune soluţii şi realizarea documentaţiei care va cuprinde obiectivele şi ipotezele. modalitatea de reducere a variaţiei rezultatelor din cauza numerelor aleatoare etc. Prin proiectarea experimentelor se vor stabili: numărul de simulări. în sistemele de realitate virtuală destinate industriei jocurilor pe calculator. La aceste activităţi se adaugă calibrarea modelului care constă în precizarea parametrilor modelului computerizat prin ajustarea acestora fără a modifica structura modelului conceptual. numărul de experimente ale fiecărei simulări. iar datele referitoare la sistemul real pot fi afectate de erori de măsurare. deoarece trebuie să se ţină cont de faptul că modelul conceptual a rezultat prin aplicarea deliberată a unor operaţii de simplificare şi idealizare. Experimentele de simulare. O modalitate de a afla despre cele mai recente aplicaţii şi teorii de simulare o constituie urmărirea lucrărilor Winter Simulation Conference . Menirea şi aplicabilitatea simulării nu se limitează numai la asistarea unor procese decizionale manageriale. înregistrare sau pot fi incomplete.

com/pcat/New_Home_Page/modelling_simualtio. fluxuri informaţionale sau proceduri organizaţionale fără întreruperea activităţii sistemului real. Timpul poate fi comprimat sau dilatat pentru a permite accelerarea sau încetinirea unui fenomen investigat. De asemenea revista PcAT conţine articole şi referinţe privind modelarea şi simularea şi un portal util: http://primanet. Simularea prezintă un număr mare de avantaje faţă de alte tehnici de modelare dar nu este un panaceu. diferite sisteme de transport pot fi testate fără angajarea resurselor pentru achiziţionarea lor. proceduri de operare. reguli de decizie. este posibil să se construiască un model al unui sistem sau proces fără ipotezele impuse de modelele analitice (de exemplu în teoria firelor de aşteptare soluţiile analitice se obţin în ipoteza că intrările şi ieşirile dintr-un sistem de servire sunt caracterizate prin distribuţia de probabilitate Poisson).htm În general.org/wscpapers. Prin simulare se pot testa ipotezele despre cum şi de ce anumite fenomene pot apărea. - - .org sau http:www. Printre avantaje se pot regăsi următoarele: Prin simulare pot fi explorate politici. aşezarea utilajelor. Avantajele şi dezavantajele simulării sunt evidenţiate în toate lucrările consacrate simulării.Simulări în afaceri disponibile la adresele: http:www.wintersim.informscs. el este executat pentru a se observa comportamentul sistemului pe care îl reprezintă. Datele de ieşire obţinute prin simulare pot fi considerate ca rezultate care ar fi putut fi furnizate de sistemul real. modelele de simulare sunt „executate” şi nu rezolvate: fiind dat un anumit set de intrări şi caracteristici ale modelului.html. prin simulare. Proiectele pentru noi echipamente. În comparaţie cu modelele de optimizare. utilizatorii sunt atraşi de simulare deoarece ea permite imitarea a ceea ce se întâmplă într-un sistem real sau a ceea ce se preconizează pentru un sistem care este în stadiul de proiect. In plus. Modificarea intrărilor şi caracteristicilor modelului se structurează în mai multe scenarii care sunt evaluate prin simulare.

În plus. Se pot realiza analize de sensitivitate de tip „Ce se întâmplă dacă. Din cauza naturii aleatoare a intrărilor modelului de simulare. Simularea nu garantează obţinerea unor soluţii optimale.. Simularea poate fi consumatoare de timp şi costisitoare. rezultatele sunt variabile stochastice şi sunt necesare cunoştinţe statistice pentru analiza lor. Calitatea rezultatelor obţinute prin simulare depinde de calitatea datelor folosite. - - Printre dezavantajele simulării se pot enumera: Construirea modelului de simulare necesită o instruire specială. Se pot identifica „locurile înguste” în care procesul de producţie. Colectarea datelor necesare simulării poate fi dificilă şi consumatoare de timp.. informaţiile sau materialele sunt întârziate excesiv. simularea poate contribui la creşterea capacităţii de intervenţie a decidenţilor prin perceperea mai largă a oportunităţilor şi prin clarificarea şi evaluarea efectelor unor eventuale acţiuni. Poate constitui o modalitate de rezolvare a problemelor pentru care soluţiile analitice sau algoritmice nu sunt posibile. Aceasta este o artă care se învaţă în timp şi prin experienţă.Simulări în afaceri Se pot observa interacţiunile dintre diferite variabile şi se poate determina influenţa diferitelor variabile asupra performanţei sistemului. Asociată cu animaţia pentru a vizualiza modul de funcţionare a unui sistem. Reducerea resurselor de modelare şi analiză poate conduce la un model de simulare necorespunzător pentru scopul analizei. care poate fi influenţat de existenţa unei metode de rezolvare adecvate. - - . modelul poate fi construit mai degrabă pe baza preferinţelor şi din perspectiva decidentului decât din cea a specialistului în modelare. Rezultatele simulării pot fi greu de interpretat.?” Simularea poate fi utilizată pentru cuantificarea riscului inerent unui sistem sau unei decizii de investiţii.

creşterea masivă a puterii calculatoarelor simultan cu reducerea costului pe operaţie de calcul şi progresele înregistrate în metodologiile de simulare au transformat simularea într-un instrument foarte utilizat şi acceptat în asistarea proceselor decizionale manageriale.8. Modelul poate fi îmbunătăţit prin redefinirea limitelor şi prin relaxarea ipotezelor.Simulări în afaceri 1. Cel mai simplu model este modelul determinist. implicarea majoră a managerului în procesul de modelare şi simulare este foarte importantă pentru succesul aplicării unui model în procesul decizional De asemenea pentru ca un model să fie acceptat cu încredere de decidenţi în procesul decizional în care sunt implicaţi este necesară verificarea şi validarea atentă a modelului înainte de implementare. deoarece se face ipoteza că toate datele modelului sunt certe. . dezvoltarea limbajelor speciale de simulare. Deşi iniţial. Acesta se obţine atât prin definirea limitelor sistemului analizat astfel încât să fie luate în considerare numai caracteristicile esenţiale din punct de vedere al obiectivului analizei. este bine să se încerce să se construiască un model cât mai simplu posibil. Concluzii În concluzie. de cele mai multe ori. Pe de altă parte. Cu toate că un sistem poate fi extrem de complex. Simularea oferă numai informaţii şi date pe baza cărora decidenţii să elaboreze decizii mai bine fundamentate. se apelează la simulare pentru a le rezolva. cu timpul. prin aplicarea analizei sensitivităţii se pot relaxa unele ipoteze simplificatoare care stau la baza acestor modelele şi se pot înţelege şi interpreta mai bine rezultatele obţinute prin rezolvare. Simularea este corectă numai dacă datele de intrare sunt corecte şi este tot atât de credibilă pe cât este demn de încredere analistul care a realizat simularea. simularea era recomandată numai dacă aplicarea metodelor analitice nu era posibilă. acest tip de modele este foarte valoros. modelul ar putea deveni prea complicat pentru a fi rezolvat. Deoarece aceste modele conţin cel puţin o variabilă descrisă printr-o distribuţie de probabilitate. În plus. Modelele stochastice sunt mai realiste decât cele deterministe. dacă se încearcă includerea în model a tuturor factorilor şi relaţiilor. De aceea este necesar să se realizeze un compromis între necesitatea de a construi un model simplu şi uşor de rezolvat şi necesitatea de a obţine prin model o reprezentare rezonabilă şi plauzibilă a problemei reale. modelarea şi simularea pot contribui la înţelegerea şi îmbunătăţirea unui sistem real. În plus. În unele situaţii. Totuşi este necesar să se reţină faptul că simularea nu ia decizii în locul unui manager sau decident. cât şi prin definirea unor ipoteze simplificatoare.

Sign up to vote on this title
UsefulNot useful