PRACTICA MEDITATIEI

Ce este meditaţia?
“Dhyanam nirvishayam manas” – starea mentalului în care nu există gânduri care provin de la simţuri este meditaţie. “Tatram pratyayaaikatanata dhyanam” – un val continuu de percepţie sau de gândire, aşa este dhyana, meditaţia. Se spune că meditaţia este curgerea neîncetată a unui val de conştiinţă divină. ste curentul continuu al gândirii către un o!iect unic sau "în #a$ele superioare% către &umne$eu sau 'tman. (editaţia este singura cale adevărată care conduce la mântuire. a pune capăt su#erinţelor, neca$urilor şi morţii a căror cau$ă o distruge. (editaţia con#eră vi$iunea )nităţii.

Cum trebuie abordată meditaţia?
*entru a practica o adevărată meditaţie şi pentru a a+unge repede la starea de Samadhi "exta$ divin%, la reali$area Sinelui, este necesar să se respecte următoarele condiţii, • tăcerea "(auna% - cel puţin câteva ore pe $i, • o alimentaţie uşoară compusă din lapte, #ructe şi cereale, • retragerea periodică, • s#aturile şi a+utorul unui maestru autentic, • o practică perseverentă. *uri#icaţi mai întâi de toate mentalul prin reali$area unei conduite drepte "respectarea codului etic şi moral în yoga – .ama şi /yama% şi practicaţi apoi concentrarea. )na #ără alta nu ar servi la nimic. xistă persoane care practică multe ore pe $i concentrarea, dar valoarea lor morală lasă de dorit şi de aceea nu este de mirare că se plâng că nu #ac nici un progres spiritual real. *entru a a!orda în mod practic meditaţia, puteţi să vă aşe$aţi pe un scaun sau într-o postură yoga "'sana%, important este să vă simţiţi relaxaţi şi să menţineţi coloana verte!rală dreaptă. *regătiţi pentru a reali$a o meditaţie pro#undă, vă instalaţi con#orta!il într-o cameră i$olată cât mai !ine de $gomote, în semio!scuritate, aşe$ându-vă ast#el încât să #iţi orientaţi cu #aţa către nordul magnetic, pro#und relaxaţi, cu ochii închişi. )rmăriţi să vă liniştiţi mintea şi să ţineţi su! control gândurile. 0a început vă va #i mai greu, dar cu timpul veţi descoperi mecanisme simple, dar e#iciente prin care puteţi deveni stăpânul propriei voastre minţi. )rmăriţi să #aceţi a!stracţie de exterior, de in#luenţele acestuia şi de ceea ce percepeţi prin simţuri. 1ocali$aţi-vă atenţia asupra unei imagini, sunet sau idee po$itivă, înălţătoare şi urmăriţi să pătrundeţi cât mai pro#und semni#icaţia acesteia şi su!stratul său energetic. 2n decursul meditaţiei conştienti$aţi cât timp puteţi alunga gândurile para$ite di#erite de o!iectul meditaţiei. 3egheaţi cu gri+ă asupra mentalului. &acă aţi reuşit să vă menţineţi atenţia #ocali$ată două$eci de minute, străduiţi-vă să măriţi intervalul la trei$eci şi aşa mai departe. 4ând mentalul devine sta!il în meditaţie, glo!ii oculari se imo!ili$ea$ă şi ei. 2n timpul meditaţiei nu impuneţi nici un e#ort, nici ochilor, nici creierului. 5mportantă este starea de relaxare. /u luptaţi cu mentalul, #iţi relaxaţi. )rmăriţi gândurile care apar şi îndepărtaţi-le uşor, #ără să vă #orţaţi. 0ăsaţi să curgă încet prin voi înşivă gândirea divină. 3ă veţi simţi inspiraţi, veţi a#la răspunsuri la între!ări pe care vi le puneţi de mult timp, veţi avea idei geniale. &acă meditaţia vă o!oseşte, reduceţi orele de meditaţie timp de câteva $ile. /u renunţaţi însă total, căci vă va #i mai greu să o luaţi de la capăt. 2n acest timp nu #aceţi decât meditaţii scurte, urmărind simultan să vă ampli#icaţi vitalitatea. 6eali$aţi posturile yoghine ".oga% energi$ante şi cât mai multe relaxări yoghine complete.

Durata meditaţiei
&in cele două$eci şi patru de ore ale $ilei alegeţi la început pentru meditaţie un interval de cel puţin o +umătate de oră în care să puteţi să vă retrageţi din activitatea o!işnuită pentru a rămâne în singurătate şi linişte. &acă timpul nu vă permite, puteţi să re$ervaţi cel puţin un s#ert de oră sau două$eci de minute. )rmăriţi însă să practicaţi cu perseverenţă $ilnic, mărind gradat intervalul de timp acordat meditaţiei. 7

a unui sunet lăuntric "mantra% sau a unei idei universal vala!ile "de exemplu. de la una la cinci luni. pentru mulţi dintre noi ni se va putea părea că înţelegem destul de puţin dintr-o descriere sau relatare re#eritoare la metoda de antrenament în meditaţie. 'ceste ore sunt înainte şi după răsăritul soarelui cât şi momentele din prea+ma apusului. percepţia.aponia sau în 5ndia de către yoghini. însă. 'ceasta deoarece secretul oricărei arte care se spri+ină. relaxarea şi calmul să îşi croiască drum în pro#un$imile #iinţei voastre. datorate po$iţionării speci#ice a 0unii şi a Soarelui. va putea să lase complet indi#erent un tânăr care nu #umea$ă decât ţigări. memoria. pe anumite modalităţi secrete de re$onanţă şi principii neuro#i$iologice precise "care au #ost descoperite în mod experimental direct în a#ara la!oratoarelor%. graţie cărora el ştie că o anumită imagine. care are o in#luenţă deose!it de pro#undă asupra spiritului. 'ceastă evocare ? . pipa de exemplu. a #ost un #umător de pipă. #ericire. cum #uncţionea$ă celulele cere!rale pentru a permite anumite mani#estări ale minţii cum ar #i. *rin urmare. emoţia. mulţi oameni de ştiinţă încearcă să înţeleagă. &acă este posi!il. spirituală. la orice oră. în cadrul cercetărilor de la!orator. *entru o reuşită în practica meditaţiei este necesar să învăţăm de la un ghid "pro#esor. %a&e"e $tiinţi!i'e a"e meditaţiei 'ctualmente. (eta#oric vor!ind. ca omul să intre în legătură cu aspectele cele mai pro#unde ale su#letului său. se a#lă propriu-$is în însăşi punerea ei în practică. de la 7< la => de minute. 'st#el se #ace posi!ilă crearea unei “o!işnuinţe” prin care liniştea. un anumit sunet sau un anumit gând i se va potrivi sau nu în #uncţie de structura sa interioară şi de continuitatea de$voltării procesului de “meditaţie”%. ca în ca$ul practicii yoga în general. ra#inată. antrenamentul în meditaţie poate #i destul de scurt dacă este. ste evident pentru oricine că o aceeaşi imagine mentală.Când să medităm? *uteţi medita oricând. căutarea acestui punct de pornire #iind întotdeauna în strânsă legătură cu tradiţia #ilo$o#ică orientală "occidentalul care se va consacra practic antrenamentului în meditaţii nu are neapărat nevoie să se preocupe de #ilo$o#ie. Momente e trem de !avorabi"e meditaţiei xistă două $ile pe lună în care putem !ene#icia de radiaţiile speci#ice ale unor #orţe spirituale ce cad asupra *ământului. calm pro#und%. meditaţia pro#undă antrenea$ă o stare complexă datorită !ogăţiei şi amplorii excepţionale a #enomenelor de re$onanţă pe care le provoacă în microcosmosul #iinţei umane. de asemenea. recent decedat şi pe care îl iu!ea #oarte mult. sta!iliţi o oră anume la care să puteţi medita în #iecare $i. &esigur. maestru% o metodă interioară speci#ică de evocare a unei imagini vi$uale unice. există ore ale $ilei pe care însăşi natura le desemnea$ă pentru aceasta. iu!ire. reali$at cu perseverenţă. de anumite sunete sau imagini. *erioadele imediat următoare răsăritului şi apusului de soare sunt cele două puncte de unire ale timpului natural. elevată. putem spune chiar că şi în ca$ul meditaţiei. răsăritul şi apusul soarelui sunt momente când atmos#era planetei noastre conţine #orţe spirituale deose!it de active. *entru a se a+unge la per#ormanţe. în timpul cărora se exersea$ă două şedinţe de meditaţie $ilnice. emoţionând totuşi #oarte mult o anumită #emeie tânără al cărei soţ. un gram de practică echivalea$ă cu mai multe tone de teorie. un #enomen telepatic de re$onanţă su!limă. servindu-se de “modele” neuroci!ernetice. 2n multe ca$uri. Tripura #undari– cu două $ile înainte de 0una *lină "cu 79 ore înainte şi după% #hiva Ratri "/oaptea lui Shiva%– momentul de 0ună /ouă Ce trebuie să $tim despre meditaţie? 'şa cum este practicată de către adepţii procedeelor :en în . 'ceastă modalitate ne va permite punerea în re$onanţă şi acordul telepatic cu anumite aspecte mentale !ene#ice sau energii spirituale in#inite din (acrocosmos. şi deci. punctul de plecare în meditaţia propriu-$isă nu este #urni$at de aparenta întâmplare a unei !anale asociaţii de idei. 4on#orm tradiţiei yoghine. 'cestea sunt momentele astrologice de maxim !ene#ic denumite în tradiţia yoghină. căci totdeauna ghidul spiritual competent va #i cel care posedă anumite “chei”. 2n aceste clipe este posi!il. demersul va #i mult mai uşor şi mai e#icace. şi chiar este mult mai uşor. în care #orţele active ale $ilei şi nopţii se întâlnesc şi unirea aceasta este cea care generea$ă acea linişte #ertilă. 8otuşi. de #apt. !ucurie. dacă simţiţi predispo$iţia necesară. meditaţia este.

'ceasta din urmă am putea spune că este o simultană elevare şi concentrare a conştiinţei care devine “atenţie” care antrenea$ă un tip de supratensiune a întregului organism. 'st#el. alt#el spus. ideea sau culoarea. studiile asupra animalelor de la!orator au permis să se de#inească din punct de vedere !iologic mai multe grade de conştiinţă. din ce în ce mai detaşată de orice am!ianţă pre$entă sau trecută. atunci când avem ochii închişi. S-a atri!uit adeseori undelor alpha semni#icaţia de “ritm de repaus” iar ritmului de !a$ă i s-a atri!uit semni#icaţia de “ritm de activitate”. este su#icient ca. în virtutea unei tradiţii milenare secrete. ste su#icient deci ca retina să intre în contact cu lumina din am!ianţă. într-o conştiinţă individuali$ată. mai neregulat sau aşa-$isul “ritm de !a$ă”. 2n virtutea imua!ilelor #enomene de re$onanţă mentală cu in#initul din a#ara noastră. graţie #enomenelor complexe de re$onanţă cu in#initul cosmic – (acrocosmosul – energie mult ampli#icată. sunetul sau.. la starea de veghe. 0a ora actuală. #u$iunea deplină a conştiinţei individuale cu conştiinţa divină )niversală. devine atunci întocmai ca o spirală din ce în ce mai #ină. atunci când noi suntem tre+i la modul !anal #ormea$ă “$gomotul de #ond” al conştiinţei noastre%. 5maginea. 2n realitate. o anumită idee sau culoare evocată lăuntric va mo!ili$a dominanta caracteristică a acelei #iinţe umane. vor surveni unele #enomene de consonanţă su!tilă ine#a!ilă di#erite în s#era #uncţionării intime a celulelor cere!rale ale unei #iinţe în comparaţie cu acelea ce apar la o alta. (acrocosmică. să începem să ne gândim în mod sistematic şi activ la o pro!lemă oarecare. cum s-ar spune nemaiavând nevoie să-şi menţină decât activităţile minime ce permit supravieţuirea vegetativă. de#inită ca o re$onanţă plenară cu nemărginirea divină. este deci un aparent paradox. a presiunii arteriale etc. sau alt#el spus. @r. cu alte cuvinte gândul primar de impulsionare #iind deci evocat. alt#el spus. care este însoţit de o stare corporală de repaus. pentru ca undele alpha să dispară imediat. &e$voltarea gândului de pornire sau. 5nvers. 'pare o conştiinţă “mai totală”. punând mentalul unui anumit su!iect uman în starea cea mai #avora!ilă exersării meditaţiei pro#unde. punctul de plecare al meditaţiei propriu-$ise. pentru înţelegerea căruia animalele de la!orator nu pot avea nici o utilitate. = . pentru că ne eli!erăm de orice vigilenţă exterioară experienţei noastre care include chiar şi acea vigilenţă automatică pe care o repre$intă controlul involuntar al activităţilor corporale. prin urmare. mai elevată şi mai detaşată acum într-un corp în totalitate relaxat "să nu uităm că yoga înseamnă de #apt “#u$iune plenară”. #ără ca nimic să o mai poată distrage. care menţine corpul în “vigilenţă” şi la o “tre$ire superioară” sau stare pro#und integrată de alertă. E!e'te bio"o(i'e a"e meditatiei Se ştie la ora actuală că cea mai simplă stare de destindere sau relaxare interioară pe care orice #iinţă umană o o!ţine în mod voluntar "se cere înainte de orice examen electroence#alogra#ic a se lăsa într-o stare normală. #ără e#orturi sau s#orţări tensionate de concentrare lăuntrică. într-un ritm de A-7? unde pe secundă sau alt#el spus undele a"pha. criteriile după care o anumită imagine mentală. 2n acest mod ne lăsăm mentalul să manipule$e imaginea. chiar dacă rămânem în continuare destinşi. a temperaturii am!iante. un anumit sunet. vom învăţa să îl “experimentăm în mod li!er”. se ştie că este su#icient să deschidem ochii. nu este deloc întâmplător că înţelepţii xtremului @rient cunosc. în re$onanţă cu conştiinţa divină cosmică – (acrocosmică şi consecinţele pe care aceasta le antrenea$ă gradat asupra meta!olismului şi vieţii viscerale sunt o pro!lemă #ascinantă pentru specialistul #i$iolog. conştiinţă dilatată mai elevată şi relaxare totală a organismului. această conştiinţă mai elevată ce se găseşte acum la unison. 4orpul lăsat ast#el lui însuşi este în totalitate relaxat. a imaginii pipei. sunetul. gândul se i$olea$ă de tot ceea ce nu este el însuşi atunci. prin apariţia unor unde regulate cu amplitudine medie. 2n această direcţie. pentru ca aceasta să declanşe$e în mod automat su#icient de multă energie su!tilă pentru a activa cortexul cere!ral. va antrena repercusiuni sau re$onanţe lăuntrice şi. din ce în ce mai !ogată. a ritmurilor cardiac şi respirator. a nu gândi la nimic% se traduce la electroence#alogra#. de la somn non-conştiinţă. această tensiune generală având o semni#icaţie precisă căci ea pregăteşte individul pentru un comportament cu reacţie imediată. cel puţin într-o oarecare măsură. pentru ca undele alpha să dispară şi să #ie înlocuite de un ritm mai rapid. speci#ică de la ca$ la ca$. chiar şi #ără “sen$aţia inconştientă” a luminii. Starea extraordinară care se ampli#ică prin practicile yoga este în acelaşi timp.interioară. deşi ţinând în continuare ochii închişi. a po$iţiei corpului etc. odată cu creşterea tonusului muscular. este atinsă “starea de yoga”. sen$aţii care în mod normal. gândul primar.

în timpul cărora su!iectul ce meditea$ă se o!işnuieşte cu #otoliul la!oratorului. presiunea arterială rămâne neschim!ată. #u$ionând cu aceasta din ce în ce mai adânc. se petrece ceva nou şi misterios în cortexul cere!ral. apar undele alpha. apare o scădere a presiunii arteriale. deci. care se vor extinde gradat pe toată supra#aţa capului.de la ?> la => de minute de repaus sau conştienti$are după meditaţie. aceste unde alpha dispar. dimpotrivă. culorii sau ideii ce repre$intă “punctul de plecare” şi începutului asociaţiilor mentale modulate pe care meditaţia interioară se de$voltă.2n această direcţie este semni#icativ să menţionăm că la persoanele anxioase sau #oarte stresate. înregistrând electroence#alograma yoghinilor în timpul progresiei lor lăuntrice în meditaţie. cu care se a#lă în ine#a!ilă re$onanţă "acord%.=> de minute de “punere în stare”. în timpul stimulării agrea!ile. s-a constatat că yoghini în meditaţie pot să deschidă ochii şi chiar să îi menţină deschişi #ără ca prin aceasta undele alpha să dispară. ei au putut să pună în evidenţă mai multe #a$e di#erite. su! in#luenţa acestei activităţi mentale particulare din ce în ce mai ample şi eu#orice. imediat cu încetarea acestuia. dovadă a “activităţii intelectuale”. *e măsură ce începe meditaţia. pe su!iecţi voluntari. 2n schim!. electroence#alograma #ace dovada că meditaţia pro#undă este o stare !iologică particulară extraordinară. este evident că muşchii şi viscerele depind intim de gradul de conştiinţă. su!limă. . însăşi viaţa vegetativă #iind rapid şi considera!il modi#icată prin meditaţie. relaxarea simplă sau chiar experienţele de condiţionare datorate sugestiei. &e îndată ce s-a o!ţinut starea de calm interior pro#und. o uşoară încetinire a ritmului cardiac şi respirator. din nou. deoarece meditaţia yoga este departe de a #i o oprire a activităţii psihice. acestea care acum nu vor #i !locate deloc de deschiderea ochilor. Se constată însă. &e alt#el. iar respiraţia diminuea$ă în amplitudine şi în ritm până ce devine a!ia percepti!ilă. deci. 'ceasta corespunde căutării imaginii. sunetului. să apară undele alpha. ale mâinilor şi #eţei. în timpul unor perioade su#icient de lungi pentru a permite studii comparative. l a atri!uit acestui ritm semni#icaţia unui “scanning”. li!er acum de orice contact cu realitatea terestră. a undelor alpha de o altă natură. în timp ce. se pot cita re$ultatele doctorilor &as şi Castaut. 'tunci. apar unde mai lente cu un ritm de D-9 unde pe secundă. să considerăm ca per#ect posi!ilă ipote$a ca undele alpha ale meditaţiei să nu corespundă “repausului” nostru considerat în sensul său cel mai simplu. undele theta.%. ste oare vor!a de un miracolB 8re!uie. cum s-ar spune unui #el de căutare . a apărut un ritm theta. care încetea$ă însă imediat ce deschide ochii. elevată. lansa ipote$a că apariţia undelor theta în cursul meditaţiei corespunde momentului în care mentalul oarecum detaşat. cu aparatele puse în anumite $one ale corpului sau ustensilele pentru aceste înregistrări. autosugestia. Ei în această situaţie. chiar dacă ochii sunt ţinuţi închişi. ci. nu se a+unge. printre care existau şi unele mângâieri. adesea. (ai ales atunci #a!ulosul nostru potenţial cere!ral latent este dinami$at şi #olosit într-o măsură mult mai mare. #ăcute de o asistentă care era o #emeie deose!it de #rumoasă "această stimulare Crey Falter o numeşte stimulare agrea!ilă. de la ?> la => de minute de relaxare înainte de a pătrunde în meditaţieG .aspiraţie în vid a acelei plăceri !rusc dispărute. a!senţa !loca+ului undelor alpha la deschiderea ochilor şi după menţinerea acestora deschişi este cea mai !ună dovadă a acestei rupturi cu lumea am!iantă de care practicantul meditaţiei se detaşea$ă pentru a re$ona amplu cu o lume nouă. reali$ate cu tandreţe. poate #i considerată o perioadă de maximă creativitate superioară. căci aceste unde "theta% apar în condiţii !iologice cu totul speciale. 2n continuare. 'st#el. că. #iind înlocuite de o activitate rapidă. dar ritmul cardiac scade până la mai puţin de => de !ătăi pe minut. nimic nu este sigur. 'ceasta este dovada re$onanţei microcosmosului #iinţei celui care H . puţin mai târ$iu. E!e'te"e metabo"i'e a"e meditatiei #ectele meta!olice constatate în urma practicării meditaţiei pro#unde sunt dintre cele mai interesante şi au #ost studiate în mai multe la!oratoare universitare importante.de la ?> la => de minute de meditaţie propriu-$isăG . 2n timp ce yoghinul se instalea$ă şi intră în starea de meditaţie "având ochii închişi%. Savantul engle$ Crey Falter a înregistrat în condiţii de la!orator electroence#alogramele unor studenţi în timpul unor anumite stimulări. o dată cu intrarea în meditaţia propriu-$isă apar anumite modi#icări remarca!ile. se mişcă “în vid”. *rin urmare. 2n spri+inul acestei ipote$e. #iind o verita!ilă trans#ormare şi o ampli#icare uriaşă a #uncţiilor cere!rale pe care nu o produc celelalte tehnici precum hipno$a. de #apt. *utem. se văd apărând undele alpha o!işnuite în ca$ul deconectării şi a relaxării !anale. s-a constatat înregistrarea unui ritm rapid martor al “activităţii” corticale. spirituală.

care este.H mg pe oră prin 7>> c. excelent pentru inimă. consumul de oxigen "în #a$a de relaxare% la ?77 c. în care schim!urile meta!olice se e#ectuea$ă în a!senţa oxigenului li!er şi ciclul aero!ic. 0ăsând la o parte in#luenţa pe care meditaţia o are în con#runtarea cu cardiopatiile sau pe “terenul” #enomenelor canceroase.o 'a"e divină de sa"vare) < .c. 'ceastă comandă. căci ga$ul car!onic nu mai este deloc eliminat în cantitate su#icientă. la o intoxicare şi experienţa nu poate #i menţinută #ără tul!urări grave.H mg la începutul relaxării. ci printr-o acţiune mai intimă asupra înseşi comen$ii meta!olice. pe oră prin 7>> c. 'ceasta este o parte a sistemului nervos autonom şi toate experienţele care s-au putut #ace în vederea condiţionării şi #rânării simpatice au arătat că acest re#lex #oarte di#icil de “înscris” se şterge #oarte repede. )n aspect #undamental se remarcă a #i trans#ormarea #uncţionării !iologice în însăşi intimitatea sa. concentraţia de acid lactic din sânge este un indice utili$at în practică pentru a aprecia importanţa proporţională a #uncţionării anaero!ice în raport cu aero!io$a. ea poate să +oace un rol deose!it de marcant chiar în existenţa noastră cotidiană. în cursul căruia oxigenul este în mod direct “ars” de celulă prin operaţiile sale meta!olice. prin urmare. aceasta declanşea$ă. dar nu cade într-un mod atât de !rutal decât atunci când su!iectul trece în “meditaţia pro#undă”. determinat de un întreg ansam!lu de condiţii hormonale. ea scade. Se ştie că celulele dispun de două cicluri de #uncţionare di#erită. raportul de eliminare de ga$ car!onic şi a!sor!ţia oxigenului rămâne neschim!at "în a#ară de s#ârşitul meditaţiei. când el înclină în #avoarea unei creşteri proporţionale a eliminării de ga$ car!onic%. liminarea de acid lactic în timpul relaxării. pe minut. dacă se #ace o relaxare su#icient de prelungită. este de 77. ste deci. după cum se va vedea.meditea$ă cu extrem de elevatele energii cosmice ce îi compensea$ă spontan aproape toate necesităţile interioare şi #ac posi!ile aceste economii surprin$ătoare. (editaţia pro#undă #ace ca celulele să înceapă să “ardă” complet oxigenul. dintre care noradrenalina de o importanţă considera!ilă "atât pentru organism cât şi pentru #uncţionare creierului%. 8ot ast#el.?< mg în 7>> c. prin re#lex involuntar. prin diminuarea tonusului muscular. logic să gândim că aceste “cure de aero!io$ă” pe care le o#eră meditaţia pro#undă ar însemna nu neapărat tratamentul cancerului. eliminarea de acid lactic a+unge la 9 mg. că încă din timpul #a$ei de relaxare tonusul este considera!il diminuat şi el nu se va schim!a deloc în timpul meditaţiei. cu atât mai mult #uncţionarea meta!olică generală este anaero!ică. (ai mult decât atât. nevoia la nivelul ţesutului nu #ace decât să crească. 'st#el. meditaţia #ace să !ascule$e meta!olismul general către aero!io$ă şi aceasta nu în mod simplu. de 77.c. 'ceastă diminuare a activităţii simpatice nu se poate o!ţine doar prin voinţă.c. la 79D c. 2n timp ce procenta+ul de eliminare a lactatului. în ca$ul de #aţă. Iesuturile nu “aleg” în totalitate un ciclu mai mult decât celălalt. le #uncţionea$ă după un raport varia!il anaero!io$ăJaero!io$ă. 2ntr-adevăr. la ?H? c.c. 0a s#ârşitul relaxării.c. ceea ce este. ci un mi+loc util al prevenirii sale. 2n timpul meditaţiei.c. pe minut după meditaţie. ciclul anaero!ic. deci. @r. ' #ost necesar să se caute a se înţelege semni#icaţia acestei diminuări a consumului în oxigen la nivelul ţesutului. poate atinge 7>. diminuarea ritmului respirator. prin diminuarea consumului în oxigen la nivelul ţesutului. ste evident. 6itmul intim al meta!olismului este cel care s-a schim!at. în #a$a de după meditaţie. 4u cât există mai mult acid lactic. Se cunoaşte #aptul că creşterea proporţională a aero!io$ei este în special !ine#ăcătoare şi nenumăraţi cercetători caută să găsească cel mai adesea mi+loace medicamentoase pentru a o o!ţine. dacă se #ace contraexperienţa de a se diminua în mod voluntar propriul ritm respirator. de sânge circulant. Se ştie că acidul lactic este produsul – deşeu al contracţiei musculare şi se poate deci considera că diminuarea sa este datorată scăderii tonusului muscular. rapid.c. deci. 'lt#el spus. pe minut. ste evident. in#luenţând asupra secreţiilor hormonale şi secretând el însuşi hormoni. 'cesta ar #i însă un tratament de calitate şi cu totul natural al muşchiului cardiac. 'ntrenarea gradată şi practica consecventă în întregime lipsită de pericole "sau e#ecte secundare nedorite% a meditaţiei pro#unde ar putea să devină pentru hommo sapiens ceea ce vor #i spaţiile ver$i în posi!ilul său viitor de poluare. importanţa proporţională a anaero!io$ei – importanţa noradrenalinei circulante – sunt indici ai procentului de anxietate şi agresivitate. &at #iind că eliminarea de ga$ car!onic este în mod proporţional menţinută. este de origine mentală şi ea merge la ţesuturi pe calea sistemului nervos autonom care acţionea$ă modi#icând diametrul vaselor. *e de altă parte. se ştie că ceea ce noi numim cancer este însoţit de un “vira+ anaero!ic” al meta!olismului. înainte de meditaţie. de sânge circulant. nutritive etc. eliminarea de ga$ car!onic va trece de la ?7A c. că meditaţia pro#undă o!ţine această “aero!io$ă” prin #rânarea activităţii simpatice. Se a+unge ast#el. 'celaşi consum de oxigen va reurca. permiţând chiar prevenirea in#arctului şi tratamentul anghinei pectorale. diminuarea noradrenalinei etc. pe minut în #a$a de relaxare.

Sign up to vote on this title
UsefulNot useful