You are on page 1of 2

Modernismul este o miscare opus traditionalismului si dogmelor manifestate in l iteratura si in celelalte arte in prima jumatate a secolului al XX-lea.

Este o m iscare larg, ce cuprinde toate curentele postromantice: simbolism, expresionism, constructivism, suprarealism. in literatura romana expresionismul este reprezent at de Lucian Blaga, in mod deosebit in volumul su de debut Poemele luminii , conside rat cartea setei de viata . Pentru expresionisti, creatia artistica este expresia p ur a trairilor sufetesti, eul creator dand lucrurilor o expresie noua, a unei rap ortari la absolut. Regsirea esentelor amenintate cu degradarea, revolta unei civi lizatii care uniformizeaz cultivarea mitului, scindarea subconstientului, transpu nerea nelinistii existentiale in imagini puternice sunt cateva dintre trasturile creatiilor expresioniste. Initial, critica s-a aflat in imposibilitatea de a incadra creatia lui Blaga intr-un curent literar, intreaga sa opera fiind sustinuta de sentiment ul filozofic. Eugen Lovinescu l-a incadrat printre modernisti, in timp ce G.Cali nescu, in Istoria literaturii romane de la origini pana in prezent il analizeaza i n capitolul Ortodoxistii . Sistemul filozofic al lui Blaga se desparte de ortodoxis m, intrucat lui Dumnezeu, el ii opune entitatea invizibil numit Marele Anonim , fiind misterioas si necognoscibil. Elementul in jurul cruia se construieste sistemul filozofic este mist erul (definit de Blaga ca rezultat al raportului originar si permanent al omului cu lumea si cu sine insusi). Misterul este ceea ce rmane mereu ascuns, necunoscut , este cripticul care, descoperindu-se, nu o va face niciodata total. Raportarea la mister determina cele doua tipuri de cunoastere: cunoasterea paradiziac si cun oasterea luciferic. Cunoasterea paradiziac nu se raporteaz la mister, avand ca scop determinarea obiectului, socotit in intregime dat. Acest tip de cunoastere este logica, rationala; ea se fixeaza asupra obiectului, nedepasindu-l. Blaga define ste cunoasterea luciferica raportat la mister. Aceasta este problematica si aduce in sfera cugetarii riscul si esecul, nelinistea si aventura, curiozitatea. Cons ider obiectul despicat in dou , printr-o parte care se arat ( fanica ) si o parte care se ascunde ( criptica ), iar obiectul ei este intodeauna un mister. Reprezentativ pentru conceptia autorului asupra actului creator este p oezia Eu nu strivesc corola de minuni a lumii cu care se deschide volumul Poemele l uminii . Poezia este o art poetic, intrucat prin mijloacele artistice sunt redate pr opriile idei despre poezie si rolul poetului in raport cu universul. Interesul p oetului este deplasat de la tehnica poetic la relatia poet-lume, poet-creatie. Po ezia este una reflexiv, o fabul filozofic inteleas nu ca o traducere in imagini poetic e a unor concepte filozofice, ci o expresie a modului blagian de a gandi lumea s i poezia. Poezia este inteleas ca o form de potentare a misterului, consecinta a un ui dezechilibru tragic intre spirit si suflet: vietii nu i-am rmas dator niciun ga nd, dar i-am rmas dator toat viata . Titlul este o metafor revelatorie (constructie a spiritului prin care se incearca o conventie a misterului), corola de minuni a lumii este o metafor pentru lume inteleasa ca orizont al misterului . Corola a fost interpretat ca o form a arheti pului.Titlul implic deopotriv lumea si atitudinea creatorului fata de lume. Prin u tilizarea persoanei I singular ( eu ), poetul anunta o confesiune lirica. Poezia este structurat in jurul a doua opozitii: eu altii, lumina mea lum ina altora (configureaz subiectul cunosctor intr-o manier personalizat si respectiv una nedeterminata). Ideea poetic a primei strofe este refuzul plus-cunoasterii, al cunoasteri i logice, rationale prin care misterul este revelat. Atitudinea de revolt este ex primat prin doua negatii foarte puternice: nu strivesc si nu ucid . Eul poetic are con stiinta unei existente integrate unui orizont al misterului: Tainele ce le-ntalne sc in calea mea . Misterul este definit in manier expresionist printr-o enumeratie, putand fi interpretat atat in raport cu lumea, cat si in raport cu intreaga sa c reatie, anuntand marile teme: florile elemente generale simbolizand o existenta ingenua, ochii apar ca un simbol al cunoasterii umane reflexive, o tem constant a creatiei, buzele reprezint deopotriv rostirea si iubirea, iar mormintele includ ma rea tain a mortii. Ideea poetic a celei de-a doua strofe este reafirmarea antitezei dintre

cunoasterea poetic ( lumina mea ), inteleas ca form de amplificare a misterului si cu noasterea rational ( lumina altora ) form de distrugere a misterului. Risipirea tainel or apare ca o actiune nepermis, ca violare a frumusetii interioare: Lumina altora sugruma vraja neptrunsului ascuns / in adancimi de intuneric . Se remarc numrul mare de cuvinte din campul semantic al misterului: tain , neptruns , neinteles . O ampl par onstruit pe analogia cu imaginea lumii (asociat in poezie cu ideea de cunoastere) defineste poezia ca form de potentare a misterului: cateodat datoria noastra in fat a unui mister nu este s-l lmurim, ci s-l adancim atat de mult incat s il prefacem in tr-un mister si mai mare , si tot ce-i neinteles / se schimb-n neintelesuri si mai m ari . Metafora largi flori de sfant mister implic ideea sacralitatii tainelor univers ului. Creatia devine astfel singura posibilitate de metamorfozare a ne-intelesulu i . Pentru Blaga, actul poetic devine o atitudine subiectiv: caci eu iubesc o mod alitate fundamental de situare a eului in univers, specific scriitorilor expresion isti. Se remarc si preferinta pentru versul liber al carui ritm interior red fluxu l ideilor si frenezia sentimentelor, combinatiile neobisnuite intre cuvinte, pri n care limbajul poetic este o form de recuperare a tcerii originare, creatia lui B laga fiind dominat de dialectica tcere-cuvant, dar depaseste simplitatea explicati ei amnuntului autobiografic.Tcerea ofer sentimentul totalitatii, in timp ce cuvantu l marcheaz intrarea in temporalitate si determinare. La Blaga, prin cuvat, Marele Anonim impune lucrurilor constrangerile de timp si de spatiu. Modul verbelor es te cel prezent, acest fapt sugerand ideea de comunicare a unui adevr dintotdeauna , fiind vorba de un prezent etern. Textul poetic vorbeste, de altfel, despre o cunoastere prin ratiune, restrictiv si alienant, o cunoastere al crei atribut este dezvluit abia in finalul p oeziei iubirea. Deoarece cunoasterea prin iubire este adecvat adevrului existentia l, iubirea este cea care anim demersul creator blagian. Mi se spune c poezia mea ar fi mistic, metafizic. Poezia mea este, in afar de orice intentie, asa cum este. Aceasta fiindc in general eu nu concep altfel de p oezie. (Lucian Blaga)

You might also like