PUTEREA EXTRAORDINARÃ SUBCONŞTIENTULUI TÃU

A

De Joseph Murphy

Aceast carte !"# propu$e s e%p&#ce 'o(u& !$ care o'u& tre)u#e s *!$(easc + precu' "# #'a*#$#&e )e$e,#ce ce tre)u#esc cu&t#-ate cu perse-ere$. !$ '#$te pe$tru a crea "# tra$s,or'a propr#u& &u# (est#$/ Su$t pre0e$tate a#c# teh$#c# a(ec-ate+ care per'#t ,##$.e# u'a$e s se )ra$"e0e &a PUTEREA co&osa& a su)co$"t#e$tu&u# e#+ o,er#$(u1# "a$sa s o).#$ tot ceea ce (ore"te/

2To.# oa'e$## care "t#u s c#teasc au puterea (e a se (ep "# pe e# !$"#"#+ (e a 'u&t#p&#ca !$ 'o( creator 'o(ur#&e &or (e e%#ste$. + au puterea s ,ac !$ a"a ,e& !$c!t -#a.a &or s ,#e #$teresa$t "# p&#$ (e se'$#,#ca.#e/3 A&(ous 4u%&ey

2

Traducerea şi adaptarea textului din limba franceză: profesor Yoga - Dan Bozaru COLEC5IA TRI6A

CUPRINS
INTRODUCERE Cu' poate aceast carte s pro(uc a(e- rate '#raco&e !$ ,##$.a (u'$ea-oastr ///7 77777777777777777777/ pa*/ 8 CAPITOLUL I 9$ $o# se ascu$(e u$ a(e- rat te0aur777777777777// pa*/ :; CAPITOLUL II Mo(a&#tatea (e 'a$#,estare "# ac.#u$e a 'e$ta&u&u# ,##$.e# u'a$e// pa*/ :< CAPITOLUL III Puterea '#racu&oas a su)co$"t#e$tu&u#77777777777// pa*/ =; CAPITOLUL I> >#$(ec r# '#racu&oase !$ a$t#ch#tate777777777777/// pa*/ =< CAPITOLUL > >#$(ec r# cu a?utoru& su*est#e# !$ epoca 'o(er$ 7777777/ pa*/ @A CAPITOLUL >I Teh$#c# pract#ce ,o&os#te pe$tru -#$(ecarea (#,er#te&or a,ec.#u$#7 pa*/ 8= CAPITOLUL >II Su)co$"t#e$tu& t#$(e c tre -#a. 77777777777777// pa*/ A8
3

# (reptu& s .#$e re0u&tate s#*ure77777////// pa*/ B: CAPITOLUL IX Cu' se poate o).er#c#.#e$tu& este ce& 'a# )u$ a&#at7////////////////////////////////////////////////////////////////////////////////////////////// ////// pa*/ << CAPITOLUL XII Su)co$"t#e$tu& !$ s&u?)a "t##$. CAPITOLUL XI> Ma$#.#$e prosper#tatea !$ -#a. cu a?utoru& puter## su)co$"t#e$tu& -ostru7 77777777777777777/// pa*/ BA CAPITOLUL X A-e..estarea puter## su)co$"t#e$tu&u#77777777777// pa*/ :.A CAPITOLUL X> Cu' s (e-e$#' 'a# .CAPITOLUL >III U$e&e '#c# secrete pe$tru a o).# #ert tor "# )u$ cu ce# (#$ ?ur777777777///7 pa*/ :D= CAPITOLUL X>III 9$& turarea )&oca?e&or 'e$ta&e cu a?utoru& su)co$"t#e$tu&u#77// pa*/ :D< 4 .)ucura.e#77777777777777 pa*/ CA CAPITOLUL XIII Su)co$"t#e$tu& "# '#raco&e&e so'$u&u#77777777777 pa*/ :.##&e u'a$e ar'o$#oase77777777// pa*/ ::B CAPITOLUL X>II Arta (e a .#777777777777777// pa*/ ::= CAPITOLUL X>I Su)co$"t#e$tu& "# re&a.# (e prosper#tate777777777// pa*/ <: CAPITOLUL XI Pe$tru (o)!$(#rea succesu&u#+ su)co$".

e . r ) tr!$e.# su)co$"t#e$tu& pe$tru a !$& tura tea'a7777777/// pa*/ :=@ CAPITOLUL XX T#$ere.e77777777777777777/// pa*/ :@: INTRODUCERE CUM POATE ACEASTÃ CARTE SÃ PRODUCÃ ADE>ÃRATE MIRACOLE 9N EIIN5A DUMNEA>OASTRÃ Am văzut miracole care se produc în toate mediile în lumea întreagă săvîrşite deopotrivă de bărba!i cît şi de femei" #iracolele vor apare şi la dumneavoastră în măsura în care vă ve!i folosi puterea colosală a propriului vostru subconştient" Această carte îşi propune să vă arate modul adecvat în care omul trebuie să gîndească precum şi imaginile benefice ce trebuie cultivate cu perseveren!ă în minte pentru a creea şi transforma cu adevărat propriul nostru destin$ toate acestea pot deveni perfect posibile în virtutea faptului că ceea ce un om gîndeşte aceea el devine" Cunoaşteţi răspunsurile la aceste întrebări? De ce un om este trist în timp ce alt om este fericit% De ce acel om este vesel şi 5 prosper iar celălalt este sărac şi nefericit% De ce un om este temător şi anxios în timp ce .CAPITOLUL XIX Eo&os#.

altul este plin de încredere% De ce acesta din urmă are o casă luxoasă şi minunată iar celălalt duce o existen!ă mizeră într-o cocioabă% De ce unul cunoaşte o mare reuşită iar mediocru şi nepopular% De ce un om este un geniu în meseria sa în timp ce un altul se pretinsă a fi incurabilă şi de ce altul nu o are niciodată% altul un eşec complet% De ce un orator are un succces imens în timp ce un altul rămîne luptă şi se zbate toată via!a fără a realiza nimic bun% De ce unul se războieşte cu o maladie &um se face că atî!ia oameni cucernici şi buni suferă adevărate torturi ale corpului şi

ale spiritului de parcă ar fi condamna!i% 'i de ce atîtea fiin!e imorale şi care nu au nimic excelentă% nefericită%

sf(nt prosperă şi le reuşesc toate ac!iunile bucurîndu-se pe deasupra şi de o sănătate De ce o femeie este fericită în căsnicie în timp ce sora ei este foarte frustrată şi )e poate găsi răspuns la toate aceste întrebări prin procesele ce au loc în mentalul

conştient şi în cel subconştient% &u siguran!ă că da* Motivul pentru care a fost scrisă această carte )copul acestei lucrări este tocmai acela de a răspunde la întrebările de mai sus

precum şi la alte întrebări conexe cu acest subiect" #-am străduit să explic marile adevăruri fundamentale ale mentalului cît mai clar cu putin!ă" &red că este perfect posibilă explicarea legilor fundamentale ale vie!ii în limba+ul de fiecare zi" ,e!i observa că stilul dumneavoastră cu limba+ul pe care îl folosi!i la serviciu sau acasă" acestei lucrări este foarte asemănător cu cel din ziarele şi revistele citite de -ste bine să studia!i cu aten!ie această carte şi să pune!i în aplicare te.nicile expuse

căci dacă o ve!i face sunt absolut convins că ve!i ob!ine o putere care va opera miracole ce vă vor elibera de confuzie suferin!ă melancolie şi eşecuri" &u a+utorul acestor te.nici vă ve!i descoperi adevăratul loc în societate ve!i rezolva toate dificultă!ile vă ve!i elibera de orice constrîngere psi.ică sau emo!ională căci ele vă vor conduce la cunoaşterea adevăratei căi a libertă!ii a fericirii şi păcii spirituale" #area putere creatoare a subconştientului poate să vindece orice boală şi să vă facă

să fi!i din nou plini de via!ă şi for!ă" /nvă!înd să vă folosi!i corect şi în mod benefic puterile

lăuntrice ve!i desc.ide poarta acelei înc.isori care este teama şi ve!i accede la o nouă
6

existen!ă ce a fost descrisă de )f(ntul 0avel drept 1glorioasa libertate a fiilor lui Dumnezeu2" Dezvoltaţi acea putere formidabilă care determină şi însoţeşte miracolele. 3 vindecare proprie 4autovindecarea5 va fi mereu dovada cea mai convingătoare a

propriei noastre puteri subconştiente" Acum 67 de ani am determinat resorb!ia şi

dispersia unei tumori maligne 4sarcom5 în propriul meu corp folosindu-mă de puterea vitale ale omului" Te.nica pe care am aplicat-o este explicată în această carte şi sunt sigur în profunzimile subconştiente ale tuturor oamenilor"

curativă a subconş!ientului care în fapt creează sus!ine şi guvernează toate func!iile că va a+uta şi altor fiin!e să aibă încredere în 0uterea ,indecătoare 8nfinită ce sălăşluieşte Datorită unui prieten medic am devenit brusc conştient că e natural să mă bazez pe

8nteligen!a &reatoare care a creat organele mele a format corpul şi a făcut să-mi bată inima pentru că -A are gri+ă întotdeauna de propria sa crea!ie" 9n proverb antic glăsuieşte: 1#edicul pansează rana şi Dumnezeu o vindecă"2 Dacă vă veţi ruga plini de credinţă, miracolele vor apare în chip negreşit :ugăciunea semnifică o interac!iune armonioasă între mentalul conştient şi cel Această lucrare vă va arăta modul ştiin!ific prin care să vă branşa!i la puterea infinită

inconştient diri+îndu-le ac!iunea către un scop bine determinat"

care sălăşluieşte în dumneavoastră permi!îndu-vă să ob!ine!i ceea ce dori!i cu adevărat" miraculoasă pentru a vă rezolva problemele profesionale şi pentru a restabili armonia în familie" -ste bine să citi!i această carte de mai multe ori" &apitolele următoare vă vor spune

Dori!i o via!ă mai fericită mai plină şi mai bogată% /ncepe!i să vă folosi!i această putere

în ce mod ac!ionează această putere minunată şi cum pute!i să aduce!i la suprafa!ă în!elepciunea şi inspira!ia creatoare care sunt latente în dumneavoastră" /nvă!a!i apoi aceste te.nici simple care vă permit să sugestiona!i pozitiv şi puternic

subconştientul vostru" 9rma!i această nouă modalitate ştiin!ifică de a pătrunde pînă la

infinitul tezaur$ citi!i atent cu seriozitate cu dragoste şi încredere nediminuată" ,e!i
7

dovedi astfel într-un mod uluitor pentru ceilal!i că aceste învă!ături vă pot a+uta foarte mult" Acesta poate fi şi eu cred că va fi punctul de cotitură în via!a dumneavoastră" iecare om se roagă în felul lui propriu 'ti!i să vă ruga!i eficient% &ît timp vă ruga!i în fiecare zi%

/n perioadele de criză în momentele de pericol sau de dificultate cînd sunte!i bolnavi sau moartea vă amenin!ă vă ruga!i atît dumneavoas-tră cît şi prietenii confrunta!i" dumneavoastră pentru a fi a+uta!i să depăşi!i cu bine problemele dificile cu care vă &iti!i ziarele şi ve!i vedea cîteodată că sunt propuse rugăciuni în toată !ara pentru un

copil atins de o boală aşa-zis incurabilă pentru pacea na!iunii sau pentru un grup de mineri prizonieri într-o galerie inundată etc" #ai tîrziu dacă sunt salva!i minerii spun că se rugau aşteptîndu-şi salvatorii"

;a fel pilotul unui avion declară că numai rugîndu-se cu putere şi credin!ă a putut

ateriza în siguran!ă în ciuda pericolului iminent ce-l aştepta" Desigur rugăciunea este

mereu un spri+in prezent atunci cînd suntem în pericol$ cu toate acestea nu trebuie să aştepta!i pericolul sau dificultă!ile exterioare pentru a face din rugăciune o parte integrantă şi constructivă a propriei voastre vie!i" /mplinirea acestor rugăciuni este consemnată în ziare şi dovedeşte tocmai eficien!a lor" &e să mai spunem de rugăciunile umile ale copiilor de manifestările simple ale

<ra!iei Divine la masa familiei sau de devo!iunea statornică a celui care nu caută altceva decît comuniunea cu Dumnezeu% Activitatea mea printre oameni m-a determinat să studiez diferite stadii ale

rugăciunii" Am trăit eu însumi această experien!ă şi am lucrat cu mul!i oameni care au beneficiat în mod intens de a+utorul rugăciunii" /n mod obişnuit se pune problema de a şti să spunem şi altora cum să se roage" &ei

care sunt la anang.ie cu greu pot gîndi şi ac!iona în mod rezonabil" Au nevoie de o re!etă uşor de urmat de un prototip practic simplu şi specific problemei lor" Deseori ei pot fi îndruma!i doar după ce au abordat în mod adecvat dificultatea cu care se confruntă"

8

os Angeles în care am descris pe scurt ceea ce este descris sintetic în aceste pagini" #ul!i dintre ei au parcurs >77 de ?m pentru a asista la fiecare curs" Această carte vă va interesa deoarece vă arată motivul pentru care deseori ob!ine!i contrariul lucrului pentru care v-a!i rugat" 3amenii din toate col!urile lumii m-au întrebat de mii de ori: 1De ce cu toate că m-am rugat de atîtea ori dorin!a nu mi s-a îndeplinit%2 /n această carte ve!i găsi motivele şi răspunsurile la această întrebare precum şi la alte probleme similare" #i+loacele multiple de a sugestiona subconştientul şi de a ob!ine răspunsuri valabile dau căr!ii o valoare extraordinară şi fac ca ea să fie un a+utor mereu prezent în clipele grele cu care vă confrunta!i" Care este adevărata şi intima voastră credinţă? subconştientului nostru la imaginea mentală propusă de noi adică la gîndul între!inut acesta este motivul pentru care ele sunt exacte din punct de vedere psi.egea vie!ii este o lege a credin!ei şi credin!a poate fi definită pe scurt ca exprimînd gîndul între!inut mereu în minte" său şi a mediului în care se află" 9 &eea ce un om gîndeşte simte şi crede aceea este starea spiritului său a corpului .ologic" Budistul @u obiectul credin!ei noastre ne îndeplineşte dorin!a ci acesta este răspunsul mereu în minte" Această lege a credin!ei este prezentată în toate religiile lumii şi tocmai creştinul musulmanul sau evreul pot ob!ine rezultate asemănătoare în rugăciune şi aceasta nu datorită religiei a ritualurilor a liturg.!neditul acestei lucrări 9nicitatea acestei căr!i rezidă în faptul că învă!ăturile sale sunt absolut practice" )e prezintă aici te.iei a incanta!iilor a sacrificiilor sau ofrandelor specifice fiecărui cult în parte ci doar datorită credin!ei lui a receptivită!ii fa!ă de lucrul pentru care s-a rugat" .nici şi formule simple activ operante pe care le ve!i putea aplica uşor în şi femei din întreaga lume" universul cotidian încon+urător" Am prezentat aici metode simple valabile pentru bărba!i :ecent cca" =777 de oameni apar!inînd tuturor religiilor au asistat la un curs special la .

dorinţa înseamnă rugăciune 3ricine îşi doreşte sănătate fericire siguran!ă pace spirituală dar nu mul!i a+ung la rezultate clare şi bine definite în acest sens" 9n profesor la facultate îmi mărturisea recent: 1/mi spun că dacă-mi voi sc.imba gîndurile predominante şi dacă voi da vie!ii mele emo!ionale o nouă turnură atunci ulcerul care mă c.icul focalizîndu-le cu putere asupra a ceea ce dori!i să manifesta!i$ puterile creatoare ale subconştientului vor răspunde imediat" /ncepe!i acum c.nicilor şi a metodelor precum şi a scopului pentru care sunt făcute vă vor a+uta să manifesta!i cu a+utorul subconştientului toate lucrurile bune din via!ă" :ugăciunea împlinită este c.iar realizarea dorin!ei inimii voastre" "n ultimă instanţă.ice cu care vă confrunta!i" -a va elibera pe cei care se încovoaie sub povara fricii şi va elimina complet limitările sărăciei ale eşecului ale mizeriei ale suferin!ei şi frustrării" Tot ceea ce trebuie să face!i este să vă uni!i mentalul şi psi.iar de astăzi şi permite!i astfel miracolelor să se producă în via!a dumneavoastră" 0ersevera!i persevera!i mereu pînă cînd soarele va răsări din nou şi umbrele 10 aducătoare de necazuri şi suferin!e vor dispare cu desăvîrşire din via!a voastră" ./n!elegerea te.nică să aplic pentru aceasta" <îndurile mele rătăcesc în toate sensurile asupra acestor probleme şi mă simt frustrat învins şi nefericit"2 Acel profesor dorea sănătate perfectă dar avea nevoie să cunoască mai întîi modul în care ac!ionează mentalul pentru a carte el s-a restabilit complet" fi în stare să-şi îndeplinească dorin!a" 0racticînd apoi metodele curative indicate în această #$%istă un spirit &mental' comun tuturor oamenilor( &$merson' #iraculoasele puteri ale subconştientului existau dinainte ca noi să ne naştem" /nainte să ia naştere vreo biserică sau c.iar lumea însăşi aşa cum o cunoaştem noi astăzi" #arile adevăruri eterne marile principii ale vie!ii preced toate religiile" /n spiritul acestor afirma!ii vă propun în paginile ce urmează să lua!i cunoştin!ă de această putere extraordinară transformatoare care vă va tămădui rănile mentale şi psi.inuie de atîta timp va dispare$ însă nu ştiu ce te.

iar aici aproape de noi aşteptînd să ne desc.idem sufletul pentru a le contempla" -xistă în fiin!a umană o adevărată 1mină de aur2 o boga!ie inestimabilă de unde pute!i 1extrage2 tot ceea ce ave!i nevoie pentru a trăi o via!ă acest tezaur de infinită inteligen!ă şi dragoste ce sălăşluieşte în el" 3ricare ar fi obiectul dorin!elor voastre îl pute!i ob!ine din acest tezaur" 3 bucată de o!el magnetizată poate să atragă şi să ridice o cantitate de fier ce cîntăreşte de => ori mai mult decît ea dar aceeaşi splendidă fericită şi îndestulată" #ul!i oameni dorm profund neavînd nici o idee despre bucată de o!el nu poate ridica deloc o pană" Tot astfel există două tipuri de oameni: pe de o parte sunt cei 1magnetiza!i2 plini de încredere şi speran!ă care ştiu că s-au născut pentru a reuşi în tot ceea ce intreprind$ iar pe de altă parte sunt cei 1demagnetiza!i2 plini de îndoieli şi de teamă de incertitudini pre+ude-că!i şi supersti!ii" &înd se iveşte o ocazie bună aceştia îşi spun: 1Dacă eşuezA mi-aş putea pierde baniiA oamenii vor rîde de mineA2" Acest tip de om nu va a+unge niciodată prea departe în via!ă pentru că fiindu-i frică să înainteze va prefera să stea pe loc" )ă descoperim împreună deci acest secret al reuşitei care se transmite din genera!ie în genera!ie din timpuri imemoriale" Marele secret al reuşitei în viaţă 11 .CAPITOLUL I 9N NOI SE ASCUNDE UN ADE>ÃRAT TEFAUR Bogă!iile infinite ale lumii sunt c.

otărîrea de a proceda în acest mod$ via!a voastră va deveni mai frumoasă mai veselă şi mai nobilă decît a fost vreodată" /n profunzimile subconştientului sălăşluiesc în!elepciunea nesfîrşită puterea şi bogă!ia fără limite" Toate acestea aşteaptă să fie descoperite şi canalizate în mod corect şi benefic" -ste timpul să vă cunoaşte!i disponibilită!ile latente pentru ca ele să capete o formă concretă în această lume" Doar inteligen!a infinită ascunsă în subconştient poate revela tot ce ave!i nevoie să şti!i în orice moment şi oriunde v-a!i afla atît timp cît vă men!ine!i desc.işi şi receptivi la stimulii şi energiile subtile din macrocosmos" .e!i putea astfel căpăta gînduri şi idei noi care vă vor permite să realiza!i inven!ii şi descoperiri minunate să scrie!i căr!i ori piese de teatru geniale" /n plus în!elepciunea manifestată din subconştient va putea revela cunoştin!e originale permi!îndu-vă să descoperi!i modul perfect de a vă manifesta în lume precum şi adevăratul vostru loc în via!ă" Astfel ve!i putea atrage lîngă voi partenerul ideal sau asociatul de care ave!i nevoie în afaceri" -ste dreptul vostru să descoperi!i lumea interioară a gîndurilor a sentimentelor o lume plină de putere de lumină de dragoste şi frumuse!e" &u toate că sunt inevitabile aceste for!e ascunse sunt foarte puternice" /n subconştient ve!i găsi solu!ia tuturor problemelor cu care vă confrunta!i şi cauzele tuturor problemelor existente" 12 .nicile simple expuse în continuare ve!i dobîndi în plus şi în!elegerea şi fericire tocmai prin cunoaşterea şi folosirea acestei puteri ascunse în subconştient" doar să învă!a!i cum să vă servi!i de ea cum să o aplica!i în diverse situa!ii de via!ă" fenomenelor ce se produc" .iar din acest moment lua!i .&are crede!i că este acest secret% -nergia atomică% -nergia termonucleară% Bomba cu neutroni% &ălătoriile interplanetare% @ici gînd" Atunci care să fie acest extraordinar secret% &um poate fi el aflat şi mai ales cum poate fi el folosit% :ăspunsul este foarte simplu" #arele secret rezidă în puterea miraculoasă creatoare ce sălăşluieşte în subconştient secret !inut şi ocultat în ultimul loc în care cei mai mul!i dintre noi l-am fi căutat vreodată" 0ute!i să aduce!i în via!a dumneavoastră mai multă bogă!ie sănătate putere bucurie @u e nevoie să cuceri!i această imensă putere deoarece de+a o poseda!i" Trebuie 0arcurgînd te.e!i fi astfel inspira!i de o nouă lumină şi ve!i cunoaşte o for!ă care va îndeplini toate speran!ele voastre făcînd ca visul să devină realitate" &.

-u însumi am văzut cum puterea emanată din subconştient a vindecat infirmi le-a redat for!a şi sănătatea ei devenind capabili să se reintegreze în via!a socială să cunoască frămîntat sau inima zdrobită" Doar ea vă poate elibera din înc.imist experimentat vă atrag aten!ia că dacă ve!i combina doi atomi de .isoarea pe care singuri a!i construit-o căci ea poate să dea la o parte orice fel de constrîngeri materiale psi.ina Anglia sau 8ndia" Acesta este un adevăr universal" -ste de asemenea un sub forma unei condi!ionări a unei experien!e sau a unui eveniment anume" adevăr universal că tot ceea ce imprima!i în subconştient se va exprima pe ecranul vie!ii :ugăciunea vă este ascultată pentru că subconştientul vostru este c.idrogen cu unul de oxigen ve!i ob!ine o moleculă de apă" De asemenea şti!i că de toxic" Dar dacă mai adăuga!i un atom de oxigen ve!i ob!ine dioxidul de carbon care c.imice" un atom de oxigen şi unul de carbon dau monoxidul de carbon care este un gaz deosebit este un gaz practic inofensiv" Tot astfel mai pot avea loc o mul!ime de alte comina!ii )ă nu crede!i că principiile din c.ice sau mentale" )ecesitatea unei baze practice în revelarea misterelor subconştientului /n orice domeniu este imposibil un progres real în absen!a unei baze practice care să bucuria sănătatea şi zîmbetul fericit" Această putere curativă poate vindeca spiritul poată fi aplicată de oricine printr-un efort corespunzător" &u cît ve!i cunoaşte mai bine legile unei astfel de practici şi modul de aplicare al lor cu atît ve!i dobîndi o mai mare siguran!ă în comportamen-tul de zi cu zi şi în felul în care +udeca!i diferitele aspecte şi probleme ale vie!ii" /ntocmai precum un c.iar principiul folosit prin principiu în!elegînd modul în care ac!ionează o anumită for!ă" De exemplu mai mic ca valoare" @u ve!i putea modifica acest principiu dar vă ve!i putea servi de el şi 13 principiul electricită!ii este ca această for!ă să ia naştere între un poten!ial ridicat şi unul .imie din fizică şi din matematică diferă de principiile ce guvernează subconştientul vostru" )ă considerăm un principiu unanim acceptat: 1)uprafa!a apei are tendin!a de a deveni mereu orizontală2" -ste o lege universală aplicabilă apei oriunde s-ar afla" )ă luăm un alt principiu: 1#ateria încălzită se dilată2" -ste valabil oriunde în orice moment sau împre+urare" Dacă încălzi!i o bucată de o!el ea se dilată indiferent dacă vă afla!i în &.

egile subconştientului sunt legi care implică foarte mult puterea credin!ei din Tot ceea ce vi se întîmplă evenimentele condi!ionările şi c.imba niciodată" Astfel ve!i progresa spiritual din ce în ce mai mult ob!inînd însăşi &unoaşterea Divină" ma+oritate a oamenilor" A venit timpul să căpăta!i încredere în adevărurile eterne ce 3ricine citeşte atent această carte şi aplică legile subconştientului expuse aici va fi capabil să dea rugăciunilor sale eficacitate a+utîndu-se astfel pe sine dar şi pe cei din +urul său" :ugăciunea este îndeplinită în virtutea legii ac!iunii şi reac!iunii" <îndul reprezintă deci for!a ce declanşează anumite procese mentale reac!ia fiind răspunsul subconştientului la acest gînd" De aceea între!ine!i numai gînduri armonioase aspira!ii către sănătate pace launtrică şi bunăvoin!ă$ atunci în via!a şi în destinul vostru se vor petrece adevărate miracole" Caracterul dual al minţii Deşi nu pare evident mintea este alcătuită din două păr!i distincte" .otărîre nezdruncinată este cea care va duce la ob!inerea -limina!i cu fermitate toate ideile false şi supersti!iile de orice fel$ înceta!i să mai fi!i receptivi la opiniile eronate sau temerile de multe ori ne+ustificate ce înlăn!uiesc marea guvernează via!a" Acestea nu se vor sc.cooperînd cu el să realiza!i noi inven!ii descoperiri ce vor constitui adevărate beneficii pentru umanitate" )ubconştientul deci reprezintă principiul şi el ac!ionează în virtutea legii credin!ei" )ă vedem acum ce este credin!a de ce şi cum se modifică ea" Biblia o defineşte într-un în mare>> şi nu se va îndoi în inima lui ci va crede că ceea ce spune se va face fi-va lui orice va zice"2 4#arcu ==:>B5 mod simplu limpede şi minunat: 13ricine va zice acelui munte: <<:idică-te şi te aruncă partea unei fiin!e umane" 0rin urmare trebuie să crede!i în ac!iunea sa să crede!i c.iar în uriaşa putere a credin!ei" .iar ac!iunile pe care le întreprinde!i sunt reac!ii ale subconştientului la gîndurile cultivate cu perseveren!ă în minte" -ste important de ştiut că nu atît obiectul credin!ei este esen!ial ci însăşi credin!a rezultatului scontat" fermă men!inută cu tărie şi .inia de demarca!ie dintre ele este binecunoscută tuturor filozofilor din zilele noastre" &ele două aspecte ale mentalului sunt fundamental diferite căci domeniile lor de ac!iune sunt 14 .

ează min!ii vom folosi în continuare termenii: conştient şi subconştient" Conştientul şi subconştientul 0entru o în!elegere cît mai corectă a fenomenelor ce se petrec în mintea noastră vom asemăna mintea cu o grădină" Dumneavoastră sunte!i grădinarul care plantează în tot cursul zilei diferite semin!e 4gîndurile între!inute în subconştientul propriu5" &eea ce acum semăna!i în subconştient ve!i recolta ca efecte mai tîrziu în corpul şi destinul dumneavoastră" De aceea începe!i prin a semăna gînduri de pace de bucurie de bunăvoin!ă şi ac!iunile involuntare masculinul şi femininul" 0entru a desemna acest caracter dual al prosperitate" #edita!i în linişte şi plini de aspira!ie asupra acestor calită!i accepta!i-le în mod plenar în mentalul conştient adică în cel care ra!ionează" &ontinua!i să cultiva!i cu perseveren!ă aceste minunate gînduri .ine de pe scaie!i% 3rice gînd este o cauză şi orice ac!iune este un efect" De aceea este esen!ial să ne diri+ăm gîndurile astfel încît să nu creem decît fenomene benefice" Atît timp cît gîndi!i în mod corect şi în!elege!i acest mecanism dacă gîndurile depozitate mereu în subconştient sunt constructive armonioase şi paşnice puterea lui colosală vă va răspunde şi va creea numai stări armonioase precum şi o tovărăşie procesele ce au loc în gîndire ve!i deveni capabili să vă folosi!i puterile subconştiente în agreabilă şi favorabilă din toate punctele de vedere" Dacă ve!i începe să controla!i orice problemă oricît de dificilă ar fi ea" Altfel spus ve!i începe să controla!i şi să colabora!i în mod conştient cu puterea infinită cu legea atotputernică ce guvernează toate fenomenele acestei lumi" 0rivi!i în +urul vostru şi oriunde v-a!i afla ve!i remarca uşor că marea ma+oritate a oamenilor trăieşte în lumea exterioară$ doar cei cu adevărat ilumina!i se preocupă intens de descoperirea formidabilelor lumi subtile şi spirituale din interiorul lor" Aminti!i-vă că 15 lumea interioară este formată din c.ează ac!iunile voluntare şi cel ce supraveg.răneşte orice fel de semin!e fie ele bune sau rele" &rede!i că agricultorii culeg struguri din mărăcini sau smoc.iar gîndurile sentimentele şi imaginile mentale care .semin!e şi ve!i culege o recoltă bogată" )ubconştientul vostru este asemenea unui sol ce .distincte" /n mod obişnuit ele sunt numite: mentalul obiectiv şi mentalul subiectiv adică mentalul conştient şi cel subconştient spiritul treaz şi cel care doarme eul de suprafa!ă şi eul profund mentalul ce supraveg.

s-a confruntat cu neplăcerile tracului înaintea unui concert" )punea că-şi sim!ea gîtul paralizat de spasme din cauza fricii intense cu care se confrunta" Transpi-ra!ia curgea din abunden!ă pe fa!a sa" /i era ruşine că încă mai tremura de nelinişte şi spaimă iar peste cîteva minute urma să intre în scenă" /şi spunea: 1#ă voi face de rîs" @u voi putea cu nici un c.ip să cînt"2" Deodată în prezen!a celor din culise începu să strige: 1#icul -u vrea să-l sugrume pe #arele -u*2" 0rin #arele -u el în!elegea puterea nesfîrşită în!elepciunea ce sălăşluia în subconştient" &aruso continuă apoi să strige: 1Du-te pleacă* #arele -u va reuşi să cînte*2" venind pe scenă &aruso a cîntat nemaipomenit cucerindu-şi auditoriul" 16 )ubconştientul i-a răspuns inundîndu-i toată fiin!a cu o for!ă nebă-nuită" /ntr-adevăr .marele tenor de operă .ic #a+oritatea marilor savan!i a artiştilor poe!ilor cîntăre!ilor scriito-rilor sau a asemenea supersti!ia şi nesiguran!a vor fi înlocuite de în!elepciune" 0acea lăuntrică va marilor inventatori au cunoscut din proprie experien!ă legătura intimă dintre conştient şi subconştient" Astfel într-o zi &aruso .iar cauza lor şi această cauză rezidă tocmai în felul în care gîndi!i" şi situa!iile cu care se confruntă doar prin ac!iuni directe şi superficiale asupra lor" 0entru extrem de sensibil la orice gînd pe care-l nutri!i" Aşadar gîndurile voastre pun în mişcare inteligen!a poten!ială şi în!elepciunea for!ele vitale şi energiile latente" Aplicînd în practică legile mentalului aşa cum sunt ele prezentate în acest capitol ve!i reuşi să Trăi!i într-un ocean profund plin de bogă!ii infinite" )ubconştientul vostru este aduce!i în via!a voastră confortul uitînd astfel de gri+ile sărăciei şi ale morbidită!i" De alunga orice durere veselia va înlocui triste!ea lumina va birui asupra tenebrelor" .imba condi!iile exterioare trebuie să ac!iona!i asupra cauzei care le-a produs" #a+oritatea oamenilor încearcă să modifice circumstan!ele a suprima neîn!elegerile dezordinea sărăcia sau neputin!a trebuie înlăturată c.e!i dobîndi astfel libertate spirituală şi o deplină încredere în voi înşivă iar succesul nu va şi mental nu poate exista binecuvîntare mai mare decît ob!inerea acestor calită!i" întîrzia să apară în orice ve!i întreprinde" Desigur că din punct de vedere material psi.creează lumea exterioară" &a urmare singura şi adevărata putere creatoare este lumea din noi şi orice fenomen cu care ne confruntăm în exterior este de fapt creeat c.iar de noi înşine în mod conştient sau inconştient în universul interior" 0rin cunoaşterea interac!iunii ce are loc între conştient şi subconştient vă ve!i putea transforma întreaga via!ă" 0entru a sc.

/n mod evident marele tenor cunoştea cele două nivele ale mentalului: conştientul ra!ional şi subconştientul lipsit de ra!iune care răspunde întocmai gîndurilor pe care le între!inem" Atît timp cît conştientul 4#icul -u5 este plin de neîncredere de gri+i de anxietate emo!iile negative născute în subconştient 4#arele -u5 copleşesc fiin!a cu sentimente de panică şi disperare" &înd observa!i acest fenomen pute!i .iar să de compas şi sectant le dă indica!ii eronate" #ecanicii i se supun în mod automat pentru &ăpitanul este stăpîn pe navă şi ordinele sale sunt executate întocmai" Tot astfel mentalul conştient este căpitanul navei care este constituită din fiin!a antura+ul şi toate afacerile voastre" )ubconştientul primeşte absolut toate ordinele pe care i le da!i şi le consideră adevărate" Dacă repeta!i mereu: 1@u am mi+loace pentru a cumpăra asta sau cealaltă2 subconştientul primeşte aceste gînduri şi face în aşa fel încît să nu pute!i avea ceea ce vă dori!i" Dacă ve!i continua să spune!i: 1@u am destui bani ca să-mi cumpăr această maşină să fac această călătorie în America să stau în această casă sau să am acest palton de blană2 via!ă fără să vă bucura!i de toate lucrurile pe care le dori!i" 17 atunci pute!i fi siguri că subconştientul se va supune ordinelor voastre şi ve!i trece prin .om ilustra principalele deosebiri ce există între cele două păr!i ale mentalului prin următoarele compara!ii: mentalul conştient este asemenea unui căpitan de vapor care stă pe puntea navei" -l diri+ează toate manevrele şi dă ordine oamenilor afla!i în sala motoarelor care la rîndul lor controlează toate cazanele instrumentele etc" #ecanicii nu facă astfel încît nava să eşueze pe stînci dacă omul de pe punte servindu-se în mod greşit că el este comandantul" ştiu încotro se îndreaptă nava dar se supun ordinelor pe care le primesc" -i pot c.a fi extrem de fascinant şi interesant să constata!i că pute!i vorbi cu autoritate şi putere de convingere către fiin!a voastră profundă şi ira!ională pentru a restabili şi instaura liniştea armonia şi calmul spiritual" )ubconştientul este permanent subiectul sugestiilor conştientului şi de aceea el mai este numit şi mentalul subiectiv" Diferenţe marcante între conştient şi subconştient .să comanda!i autoritari emo!iilor ira!ionale spunînd: 1Taci fii liniştit eu comand iar tu ce căuta"2 trebuie să te supui" Te controlez pe deplin şi nu trebuie să te manifeşti acolo unde nu ai .precum &aruso .

a ora opt în aceeaşi seară logodnicul ei îi oferi cadou un rucsac foarte din &alifornia de )ud mi-a spus mai apoi: 1nu aveam banii necesari pentru a cumpăra acel cu o mîncare de ciuperci ve!i suferi de indigestie căci subconştientul dumneavoastră îşi spune: 1)tăpînului 4mentalul conştient5 nu-i plac ciupercile2" -ste un exemplu amuzant conştient şi a celui subconştient" ce ilustrează diferen!ele esen!iale şi modurile specifice de operare ale mentalului 3 femeie afirma: 1#ă trezesc la ora B diminea!a de cîte ori beau cafea seara"2 /n consecin!ă cînd ea bea seara cafea subconştientul o trezea ca pentru a-i spune: 1stăpînul vrea să te trezeşti la ora B"2 )ubconştientul vostru lucrează >6 de ore pe zi şi vă copleşeşte mereu cu fructele gîndurilor pe care le între!ine!i" Cum reacţionează subconştientul 3 doamnă mi-a scris acum cîteva luni: 1.iar în mine"2 9n alt exemplu edificator: dacă spune!i: 1@u-mi plac ciupercile2 şi apoi sunte!i servit cadou"2 .a vîrsta de DD de ani eram văduvă şi copiii erau şi ei de+a mari" Trăiam singură din veniturile pe care mi le asigura o mică pensiune" Ascultasem conferin!ele dumneavoastră despre puterea nemărginită a subconştientului în cursul cărora afirma!i că ideile pot fi inoculate în subconştient prin repetarea lor prin credin!ă şi aşteptînd ca ele să se împlinească" Am început să-mi repet frecvent trăind 18 .Anul trecut de &răciun o fermecătoare studentă la 9niversitate contempla în vitrina unui magazin un rucsac pe cît de frumos pe atît de scump" )e pregătea să se întoarcă în Tocmai îşi spunea: 1&e păcat că nu am destui bani să-mi cumpăr acest rucsac2 cînd îşi Buffalo 4statul @eC Yor?5 pentru a petrece sărbătorile de iarnă în mi+locul familiei" aminti că mă auzise spunînd în timpul conferin!elor pe care le !inusem: 1@iciodată să nu termina!i o declara!ie negativă ci contrazice!i-o imediat şi atunci miracolele nu vor întîrzia să apară"2 /n acel moment tînăra îşi spuse: 1Acest rucsac este al meu" -ste de vînzare iar eu accept ideea că pot să-l am" )ubconştientul meu va face în aşa fel încît să-l primesc asemănător celui pe care ea îl admirase diminea!a şi cu care se identificase mental" -a îşi umpluse mintea cu gînduri de aşteptare a cadoului şi apoi a lăsat totul în seama subconştientului care ştia cum să-i îndeplinească dorin!a" Tînăra studentă la 9niversitatea rucsac dar acum ştiu unde pot găsi şi banii şi orice lucru de care am nevoie: în tezaurul intern care se află c.

# s scr#e.er#$.ecte "# e&+ .# s .e&/ =/ Su)co$"t#e$tu& cu$oa"te re0o&-area or#c re# pro)&e'e/ Dac !# su1*era.ect/ A/ Dac (or#. / B/ Su$te.e #$sp#rate+ su*est#o$a.# ase'e$ea u$u# c p#ta$ ce1"# co$(uce -aporu&/ Tre)u#e s (a.# per.#$ut :/ A(e.o&os# corespu$0 tor/ Ş# (u'$ea-oastr pute.-a tre0# e%act &a aceast or / @/ Su)co$"t#e$tu& este creatoru& corpu&u# -ostru "# !# st !$ putere s -#$(ece or#ce )oa& / Su*est#o$a. / Aco&o tre)u#e s c uta.#(e&+ se -a supu$e/ 8/ Or#ce *!$( co$st#tu#e o cau0 "# or#ce s#tua.# or(#$e potr#-#te Hsu*est## "# #'a*#$# 'e$ta&eI su)co$"t#e$tu&u# care co$tro&ea0 "# *u-er$ea0 toate e%per#e$.#e se a.#1& !$ .# !'p&#$#rea ce&or 'a# ar0 toare (or#$.#1.iar în fiin!a ei" Dumnezeu" -ra răspunsul perfect la rugăciunea mea" /n cursul săptămînii următoare m-a :ugăciunea ei sinceră făcută din inimă a penetrat adînc în subconştient care este agentul creator" Din momentul în care a reuşit să creeze o imagine mentală clară a ceea ce-şi dorea subconştientul i-a răspuns în virtutea legii rezonan!ei" #entalul profund plin de în!elepciune a unit cele două fiin!e cu voia lui Dumnezeu" #ai cu seamă 1cîte sunt adevărate cîte sunt de cinste cîte sunt cu nume bun orice virtute şi orice laudă la acestea să vă fie gîndul"2 4Eilipeni 6:F5 Scurt re0u'at a& #(e#&or (e re.ace.rata )o* .intens aceste cuvinte: <<)unt dorită de cineva" Am o căsnicie fericită cu un om bun iubitor şi interesat de lucruri spirituale" )unt în deplină siguran!ă*>> Am făcut aceste afirma!ii de mai multe ori pe zi timp de două săptămîni şi într-o zi mi-a fost prezentat un farmacist mai retras" #i s-a părut demn de a fi iubit în!elegător şi cu credin!ă în cerut în căsătorie" 'tiu cu siguran!ă că în!elepciunea din subconştientul meu ne-a unit prin voin!ă Divină"2 Acea doamnă a descoperit ca bogă!iile cele mai mari se află c.## -oastre/ 19 .& !$ propr#a .e/ D/ Mare&e secret a& tuturor *e$##&or (#$ toate epoc#&e este capac#tatea e%traor(#$ar (e a #$tra !$ co$tact cu puter#&e su)co$"t#e$tu&u# &or "# (e a &e .# !$a#$te (e a a(or'#G 2Doresc s ' tre0esc &a ora A3+ e& .#$e.##$.#ecare sear cu #(eea u$e# s $ t .##$( ser-#toru& -ostru .#e repre0#$t u$ e.# co$.e&e -#e.# o carte+ o '#$u$at p#es (e teatru+ s .-1a r spu$(e cu s#*ura$.# &a .su)co$"t#e$tu& cu putere+ (#$ tot su.&etu&+ "# e& .

#r'a.er'#tate or#ce *!$( c c#$e-a sau ce-a -1ar putea .ace r u/ A-e.est r# este &e*ea cre(#$.(est#$u&/ CAPITOLUL II MODALITATEA DE MANIEESTARE ŞI AC5IUNE A MENTALULUI EIIN5EI UMANE Trebuie să învă!a!i să folosi!i creator uriaşa for!ă mentală de care dispune!i" Activitatea mentală după cum ştim este structurată pe două niveluri: cel conştient sau ra!ional şi cel subconştient sau ira!ional" 0entru a gîndi vă folosi!i de mentalul conştient$ astfel toate gîndurile penetrează în subconştient care le ascultă fidel şi manifestă exact situa!iile sau stările psi.# )a$## sau s $u pute.ace ast.e#/ Cre(#$.# .#$ut !$ 'o( co$"t#e$t/ Resp#$*e.#1.a po0#t#.</ Nu spu$e./ Sch#')a.e& !$c!t s $u a-e.# cu .ra(#ca&+ !$ se$s )e$e.a este *!$(u& per'a$e$t !$tre.ac or#ce (ator#t su)co$"t#e$tu&u# 'eu/3/ C/ Le*ea ce st &a )a0a !$tre*## 'a$#.ice corespondente acestor gînduri" )ubconştientul este sediul emo!ii-lor dorin!elor sentimentelor şi trăirilor latente în om$ este însăşi for!a creatoare în fiin!a umană" Dacă nutri!i gînduri benefice ve!i avea parte numai de bine dar dacă ve!i Acesta este modelul aparent simplu în care lucrează permanent mentalul" gîndi în mod nearmonios c.# !$cre(ere !$ ur#a"a putere a su)co$"t#e$tu&u# (e a .iar negativ atunci se vor manifesta mereu doar for!e negative" -sen!ial de re!inut este că odată ce o idee a fost acceptată de către subconştient acesta începe practic imediat să ac!ioneze pentru ca ideea să devină realitate" 8ată deci un adevăr foarte interesant şi foarte subtil: for!ele latente din subconştient pot fi puse în mişcare în egală măsură atît de un gînd malefic cît de unul benefic" Această lege aplicată într-o manieră greşită poate cauza multe suferin!e şi necazuri o mare nefericire eşecul oricărei ac!iuni întreprinse şi frustarea întregii fiin!e" Dacă însă vă ve!i obişnui să nutri!i mereu gînduri armonioase şi benefice ve!i observa negreşit că succesul va apare neîntîrziat iar sănătatea şi prosperitatea vă vor +alona de acum înainte întreaga via!ă" 20 .ace ce -1a.e& -e.&ue$.-#$(eca+ #$sp#ra+ re-#ta&#0a "# !')o* .# $#c#o(at G 2M#1e #'pos#)#&3 sau 2Nu a' '#?&oace s 73 su)co$"t#e$tu& -a pre&ua aceste su*est## "# -a .# propus/ A.# #$.#/ :.# 'ereuG 29'# st !$ puter# s .#c+ 'o(u& (e a *!$(#J $u'a# !$ acest .

ologii şi psi.0entru a începe să gîndi!i în mod constructiv este indispensabil ca în prealabil să fi dobîndit măcar într-o oarecare măsură calmul mental şi o stare fizică bună" Tot ceea ce ve!i afirma ce ve!i sim!i că poate fi realizat va fi acceptat ca atare şi manifestat de către for!ele latente din dumneavoastră" Deci ceea ce vă rămîne de făcut este să ac!iona!i astfel încît subconştientul să accepte sugestia respectivă" De pildă emite!i un anumit ordin mental iar subconştientul va reproduce fidel ideea pe care i-a!i imprimat-o" Aceasta este subconştientului va fi identică cu natura sugestiei pe care a!i între!inut-o în mod conştient" 0si.iar mai mult timp pînă cînd problema să convie!uiesc în acelaşi corp ci mai curînd că există şi se manifestă două tipuri de activită!i mentale într-o singură fiin!ă" #entalul conştient sau conştiin!a care ra!ionează are posibilitatea de a alege" De exemplu dumneavoastră pute!i alege căr!ile care vă plac casa cea mai confortabilă iubitul sau iubita de o via!ă" 0e de alta parte inima bate sistemul din partea dumneavoastră fiind controlate în mod direct de către subconştient" digestiv func!ionează la fel şi cel respirator fără nici o alegere sau imprimare conştientă )ubconştientul acceptă ceea ce îi este impus sau cu alte cuvinte ceea ce gîndi!i în mod permanent" )ubconştientul nu +udecă faptele aşa cum o face mentalul conştient ci după cum am spus este asemenea pămîntului care primeşte orice fel de semin!e fie bune fie rele" <îndurile noastre sunt active şi ele constituie semin!ele din templu" 8deile 21 .iatrii afirmă că atunci cînd sugera!i anumite idei subconştientului legea care stă la baza fenomenului sugestiei: reac!ia pe care o ve!i ob!ine adică răspunsul în celulele creierului se produc o serie de transformări specifice" 8mediat el acceptă sugestia începe să o pună în execu!ie făcînd diferite asocia!ii de idei şi pentru a-şi atinge scopul se foloseşte de orice cunoştin!ă pe care a!i acumulat-o în decursul vie!ii" /n!elepciunea şi puterea infinită ce sălăşluiesc în mod latent în dumneavoastră se află naturii pentru a face ca ideea respectivă să devină realitate" 9neori poate răspunde pe fie rezolvată" &ăile sale sunt într-adevăr nebănuite" *rin ce diferă nivelul conştient al minţii de nivelul ei subconştient :e!ine!i încă de la început faptul că nu este vorba deloc de două spirite ce oricînd la dispozi!ia subconştientului iar acesta are capacitatea de a mobiliza toate for!ele loc alteori trebuie să treacă zile săptămîni sau c.

că îi curge nasul unui al treilea .iar o pisică ori un cîine acesta îşi +uca rolul în mod serios cu o adevărat că este ceea ce .iar dacă Diferite e%perimente efectuate de psihologi @umeroase experien!e de .că este o statuie de marmură şi unui al patrulea .că îng.ologi renumi!i au dovedit faptul că subconştientul nu este în stare să facă selec!ii sau compara!ii deci nu poate ra!iona" De nenumărate ori practica a arătat că subconştientul acceptă orice sugestie c.ipnotizatorul îi sugera" uimitoare exactitate" 0ersonalitatea sa se transforma radical pe moment căci credea cu 9n .ipnotizator foarte abil îi sugera unui subiect că este @apoleon Bonaparte sau c.ipnoză făcute de către psi.negative distructive continuă să lucreze în subconştient şi se vor manifesta în via!a voastră sub forma unor experien!e mai mult sau mai pu!in plăcute" Aşadar subconştientul nu este interesat dacă gîndurile voastre sunt bune sau rele adevărate sau false ci pur şi simplu răspunde în deplină conformitate cu natura acestor acea idee era falsă subconştientul vostru o va face cu putin!ă şi va materializa ideea respectivă în modul pe care dumneavoastră îl aştepta!i" gînduri" De exemplu dacă în mod conştient accepta!i ceva ca fiind adevărat c.iar falsă fiind şi reac!ionează docil conform naturii acesteia" 8ată un exemplu ce ilustrează supunerea oarbă a subconştientului fa!ă de orice sugestie: dacă un .ea!ă la o temperatură de sub 7 grade &elsius" Eiecare din aceştia în +ur sau care nu se potriveşte cu ideea sa" va reac!iona conform sugestiei ce i-a fost imprimată total insensibil la ceea ce se petrece Aceste exemple demonstrează în mod clar că există o diferen!ă netă între conştiin!ă care ra!ionează şi subconştient care este impersonal nu are capacitatea de a alege şi ia drept bună orice idee care a+unge la acel nivel" De aceea este foarte important să alegem sufletul de bucuria armoniei universale" cu aten!ie doar gîndurile ideile şi concep!iile benefice armonioase şi să ne umplem astfel Diferenţa dintre mentalul obiectiv şi cel subiectiv 22 .ipnotizator priceput poate sugera orice şi oricui: unui subiect îi poate sugera că are mîncărimi altuia .

9neori mentalul conştient este numit şi mental obiectiv pentru că prin el sunt cunoscute obiectele exterioare" #entalul obiectiv are conştiin!a lumii obiective pe care o experimentare sau prin educa!ie" După cum am mai spus principala sa îndatorire este aceea de a ra!iona" )ă presupunem că sunte!i unul din miile de turişti ce vin anual să viziteze oraşul .os percepe cu a+utorul celor cinci sim!uri" -l înva!ă prin observare directă prin Angeles" Decide!i că este un oraş frumos căci are parcuri şi grădini minunate clădiri impozante şi vile coc.ete" Această concluzie este opera mentalului obiectiv" )ubconştientul este numit adesea şi mental subiectiv" -l ia cunoştin!ă de ceea ce vă încon+oară prin mi+loace specifice independente de cele cinci sim!uri percepînd realitatea prin intui!ie" )ubconştientul este sediul emo!iilor ar.iva amintirilor voastre" #entalul subiectiv se manifestă cel mai pregnant atunci cînd cel obiectiv este total pasiv" somnolen!ă" Deci el reprezintă o parte a conştiin!ei care se manifestă în stare de inconştien!ă sau de #entalul subiectiv poate vedea fără a folosi oc. aşa cum procedează mentalul conştient /ntr-o controversă oarecare subconştientul nu poate găsi nici un argument fie el pro sau contra" Astfel dacă emite!i sugestii false el le va accepta ca fiind adevărate materializîndu-se sub formă de situa!ii de via!ă experien!e sau diferite alte evenimente" Tot ceea ce vi se întîmplă este rezultatul gîndirilor imprimate în subconştient" Dacă i-a!i unor idei opuse lor armonioase şi construcive" Astfel ve!i putea forma un nou obicei obiceiurilor de tot felul" impus concepte false cel mai bun mi+loc de a le înlătura este tocmai repetarea frecventă a acela de a între!ine gînduri benefice căci subconştientul este sediul obişnuin!elor şi <îndurile pe care le nutri!i în mod frecvent lasă urme adînci în subconştient" Dacă ele sunt armonioase paşnice şi constructive ve!i avea numai de cîştigat" Dar dacă a!i lăsat să vă domine îndoiala neliniştea şi alte gînduri destructive cel mai bun remediu este să 23 .i" De asemenea el poate părăsi corpul fizic pentru a călători în lumi paralele aducînd apoi informa!iile cele mai exacte despre cele percepute acolo" /n acest fel pute!i citi gîndurile altora fără să vă folosi!i de mi+loacele învă!a arta veritabilă a rugăciunii" obişnuite de comunica!ie" -ste foarte important să cunoaşte!i aceste lucruri pentru a +ubconştientul nu este capabil să raţioneze.

conştientiza!i uriaşa for!ă ce sălăşluieşte în subconştient şi să lua!i .e!i observa că pasagerul păleşte într-adevăr" )ugestia dumneavoastră negativă este acceptată căci se asociază cu propriile lui temeri şi odată a+uns în cabină el ar suferi în realitate de răul de mare" Diferite reacţii la aceeaşi sugestie Desigur că unele fiin!e reac!ionează în mod diferit la aceeaşi sugestie datorită condi!ionării de+a prezente în subconştientul lor şi a încrederii pe care o au în ele însele" De exemplu dacă ve!i merge la un marinar de pe acelaşi pac.ează2 şi că principala sa atribu!ie ar trebui să fie aceea de a prote+a subconştientul împotriva falselor impresii" De asemenea ştim de+a că una din legile fundamentale ale sugestii fie că ele provin direct de la subiectul în cauză ori din exteriorul lui" )ubconştientul nu face compara!ii sau ra!ionamente şi nici nu reflectează aceste func!ii la sugestii şi nu are vreo preferin!ă pentru vre-un anumit domeniu de ac!iune" fiind caracteristice mentalului conştient" )ubconştientul nu face altceva decît să răspundă 8ată un exemplu clasic în legătură cu puterea uriaşă pe care o poate avea sugestia" )ă mentalului este următoarea: subconştientul este în permanen!ă sensibil la diferitele presupunem că sunte!i la bordul unui pac.ebot şi îi ve!i spune plin de solicitudine: 10rietene ai un aer foarte trist" @u cumva suferi de rău de mare% &red că în curînd indispozi!ia ta se va accentua"2" /n func!ie de temperamentul său el fie va rîde cu poftă de gluma dumneavoastră fie se va arăta uşor iritat" 3ricum va rămîne imun la această sugestie negativă datorită siguran!ei de sine" /n consecin!ă sugestia nu a făcut altceva decît să-i mărească încrederea în sine fără să-i provoace teamă sau nelinişte" 24 .ăsa!i-mă să vă conduc în cabina dumneavoastră"2 .ebot şi aborda!i un pasager spunîndu-i cu un aer foarte timid: 10ăre!i foarte bolnav" &e palid sunte!i* )unt sigur ca în curînd vă va veni rău de mare" .otărîrea de a atinge o stare perfectă de fericire şi sănătate" )ubconştientul creatorul fiin!ei voastre fiind mereu fericirea la care aspira!i cu atîta fervoare" !mensa putere a sugestiei Din cele expuse mai înainte a!i în!eles desigur că mentalul conştient este 1cel care unit cu sursa divină a tuturor lucrurilor vă va elibera de orice constrîngere şi vă va reda veg.

a fel fiecare dintre noi are propriile sale temeri opinii şi convingeri intime care-i guvernează via!a" @ici o sugestie nu are putere decît dacă a fost acceptată mental" Astfel puterile ce sălăşluiesc în subconştient se manifestă într-un mod limitat de condi!ionările de+a existente" Cum şi.ondon Trut.bine să amintim însă că nici o conştient" Aşadar conştiin!a are puterea de a respinge orice sugestie" #arinarul din exemplul anterior nu avea frică de răul de mare fiind convins de imunitatea sa şi astfel sugestia negativă nu a avut nici o putere asupra lui" sugestie nu poate pătrunde în subconştient fără ca ea să fie mai întîi acceptată în mod )ugestia răului de mare rezonează tocmai cu teama de acea suferin!ă în cazul pasagerului" .a pierdut cineva braţul datorită unei sugestii greşite Timp de doi ani am !inut o serie de conferin!e la .Dic!ionarul spune că sugestia reprezintă procesul mental prin care o idee este între!inută acceptată şi mai apoi pusă în execu!ie" . Eorum" Am fondat acest Eorum cu mul!i ani în urmă" Directoarea sa dr" -velin Eleet mi-a arătat un articol ce apăruse într-un ziar englez în legătură cu puterea sugestiei" /n acel ziar era relatat cazul unui om care a repetat timp de doi ani aceeaşi frază: 1#i-aş da şi bra!ul numai să fie vindecată fiica mea"2 -a suferea de artrită acută şi de o boală a pielii ce părea incurabilă" Tratamentul medical rămăsese neputincios iar tatăl ei animat de o intensă dorin!ă de a-şi vedea fiica vindecată şi-a exprimat dorin!a sub forma acestei afirma!ii" Giarul relata apoi cum într-o coliziune dintre maşina familiei respective şi un alt automobil bra!ul tatălui a fost retezat şi instantaneu au dispărut artrita şi boala de piele de care suferea tînăra" Trebuie să fi!i siguri că impune!i subconştientului numai sugestii care să aducă sănătatea să vă binecuvînteze şi să vă inspire în tot ceea ce face!i" Aminti!i-vă că subconştientul nu ştie de glumă ci în!elege exact tot ceea ce îi sugera!i" Cum a fost învinsă teama cu a-utorul sugestiei specific şi bine definit" Herbert 0ar?In în excelentul său manual despre autosugestie Autosugestia reprezintă sugestia adresată de cineva lui însuşi cu un anumit scop relatează următorul incident amuzant pe care cred că-l ve!i aprecia şi dumneavoastră şi-l 25 ve!i !ine minte" 19n vizitator neC-Ior?ez aflat la &.icago şi-a privit la un moment dat .

ceasul 4care era cu o oră înainte fa!ă de ora locală5 şi i-a spus prietenului său din acel oraş că era ora prînzului" &a urmare locuitorul din &.ic favorizează pasivitatea mentală şi face ca subconştientul să fie mai receptiv la sugestii" Tînăra a neutralizat sugestia de teamă afirmînd urmatoarele: 1&înt minunat sunt calmă liniştită plină de încredere în vocea mea melodioasă"2" &ontinua să repete şedin!ă" Eăcea acest lucru de trei ori pe zi şi o dată înainte de a adormi" .ii" Apoi începea să-şi relaxeze corpul şi mintea" &almul psi.idea oc.icago fără să se gîndească la diferen!a de fus orar i-a răspuns musafirului său că îi este foame şi trebuie să meargă imediat să ia masa"2" 0utem folosi autosugestia pentru a învinge orice teamă sau obicei rău" 3 tînără cîntărea!ă a fost invitată la o audi!ie" /şi dorise foarte mult această invita!ie dar din cauza tracului de+a fusese respinsă de trei ori" Tînăra avea o voce foarte frumoasă dar îşi simt plină de teamă şi de nelinişte"2 spunea mereu: 10oate că totuşi mă vor accepta" /n sfîrşit eu voi face tot ce pot deşi mă )ubconştientul a reac!ionat prompt la aceste autosugestii negative şi luîndu-le drept nişte cereri a făcut tot posibilul pentru a le îndeplini" /n cazul relatat cauza insuccesului a fost c.nică: de trei ori pe zi se izola într-o cameră se instala confortabil gîndurile de teamă şi de emo!iile respective" Totuşi femeia a reuşit să-şi depăşească frica într-un fotoliu se liniştea şi înc.=7 ori într-o săptămînii era foarte sigură pe sine şi calmă iar în timpul audi!iei s-a descurcat admirabil memoria"2 -a a reuşit să înlăture acest obicei dăunător practicînd de mai multe ori pe zi metoda autosugestiei în felul următor: 1/ncepînd de astăzi memoria mea se îmbunătă!eşte în toate domeniile" 0ot să-mi amintesc tot ceea ce am nevoie în orice moment în orice loc" 8mpresiile pe care le percep sunt din ce în ce mai clare şi re!in în mod automat orice cu o mare uşurin!ă" Tot ceea ce doresc să-mi amintesc apare imediat şi în forma cea mai exactă" Eac progrese rapide în fiecare zi şi în curînd memoria mea va fi mai bună decît a 26 .a regăsit cineva memoria 3 persoană în vîrstă de DJ de ani obişnuia să spună: 1/mi pierd din ce în ce mai mult această declara!ie lent în clar trăind cu intensitate semnifica!ia ei de J .iar autosugestia involuntară şi greşit direc!ionată a persoanei respective generată de aplicînd următoarea te.a sfîrşitul fiind bineîn!eles admisă" Cum şi.

ei 27 .6 ori pe zi: diminea!a la prînz şi seara următoarele afirma!ii: 1)unt conştiin!ă" 0e zi ce trece devin din ce în ce mai în!elegător şi mai iubitor" 0entru to!i cei din ce în ce mai bine dispus" Bucuria fericirea şi calmul devin stările mele obişnuite de care mă încon+oară sunt un focar de veselie şi bunăvoin!ă şi transmit instantaneu în +urul meu această stare minunată" Eericirea şi bucuria mă înso!esc mereu şi de aceea sunt veşnic liniştit"2 *uterea constructivă sau distructivă a sugestiei 8ată în continuare cîteva exemple şi comentarii în legătură cu eterosugestia 4adică sugestia pe care o primim de la alte persoane5" 0uterea sugestiei a +ucat întotdeauna un rol important în via!a şi în modul de a gîndi al oamenilor în toate col!urile lumii" /n multe !ări sugestia reprezintă pilonul central factorul esen!ial pe care se spri+ină religia" )ugestia poate fi folosită pentru ob!inerea controlului individual dar poate fi utilizată şi pentru a comanda sau controla pe al!ii care de cele mai multe ori ignoră toate legile mentalului" /n forma sa constructivă sugestia este minunată dar sub aspectul său negativ via!ă suferin!a boala şi dezastrele de orice fel" ea poate deveni una dintre cele mai puternici for!e distructive generînd mizeria eşecul în .fost ea vreodată"2 După trei săptamîni memoria i-a revenit la normal iar persoana fu deosebit de încîntată de rezultatul miraculos pe care-l ob!inuse" Cum pot fi înlăturate nea-unsurile unui caracter dificil #ul!i oameni care se plîngeau că au o fire nestăpînită au reuşit să-şi modeleze caracterul prin puterea autosugestiei ob!inînd rezultate notabi-le" -i au repetat cu perseveren!ă de B .ţi acceptat acele sugestii? /ncă din copilărie cea mai mare parte dintre noi am primit multe sugestii negative" @eştiind cum să le contracarăm le-am acceptat în mod inconştient" 8ată doar cîteva dintre ele: 1@u po!i să faci asta2 1@u vei a+unge niciodată la un rezultat2 1@u trebuie2 1.

ia!a este o corvoadă fără faliment2 1Eii atent te vei îmbolnăvi2 sau 1@u po!i să ai încredere în nimeni2" sfîrşit2 1Dragostea este făcută doar pentru pasări2 1@u vei a+unge la timp2 1.greşi2 1@-ai nici o şansă2 1#ereu te înşeli2 1-ste inutil2 1.din ce în ce mai rău2 1.iar dacă pentru familie şi profesori aceasta era inconştient abordată" )copul lor era acela de a vă !ine în stăpînire şi de a vă insufla teama fa!ă de diferite realită!i cu care vă con-frunta!i" Acest proces de eterosugestie se petrece la fel în fiecare birou în fiecare fabrică sau în fiecare club din această lume" .e!i observa că multe din aceste sugestii aveau drept să ob!ină toate avanta+ele" scop să vă facă să gîndi!i să sim!i!i şi să ac!iona!i aşa cum voiau ceilal!i astfel încît aceştia Cum a reuşit sugestia negativă să ucidă un om 28 .ei da Dacă acum ca adult nu ve!i folosi autosugestia constructivă şi profund benefică adică să urma!i o terapie de remodelare a procesului mental acele impresii impregnate de-a lungul timpului vor constitui tot atîtea cauze ale eşecului în via!a personală ca şi în cea socială" Autosugestia reprezintă o modalitate de a vă elibera de mul!imea de condi!ionări negative care deformează comportamentul dumneavoastră în lume împiedicînd implementarea unor obiceiuri benefice" +unteţi capabili să neutralizaţi sugestiile negative &iti!i ziarele şi ve!i descoperi o mul!ime de fapte diverse care sunt foarte potrivite pentru a semăna frica gri+a anxietatea superficialitatea şi nefericirea" Dacă accepta!i astfel de sugestii negative gîndurile de teamă ce vor lua naştere în mod firesc vă vor face să pierde!i bucuria de a trăi şi de a vă realiza în via!ă" 'tim de acum că pute!i înlătura toate orice influen!ă distructivă" sugestiile negative mentalizînd tocmai ideile opuse benefice ve!i reuşi să neutra-liza!i Ei!i mereu vigilen!i şi nu vă lăsa!i influen!a!i de vreo sugestie negativă ce poate veni de la cei din +ur" @u sunte!i şi nu ve!i fi niciodată obliga!i să vă lăsa!i pradă eterosugestiei distructive" &u to!ii am suferit în copilărie şi-n adolescen!ă de pe urma ei" Aproape fiecare îşi aminteşte cu uşurin!ă cum părin!ii prietenii familia şi profesorii creau în +urul vostru o adevărată campanie de sugestie negativă" )tudia!i şi analiza!i pu!in cuvin-tele care v-au fost adresate de-a lungul timpului şi ve!i descoperi cît de mult semănau ele cu propaganda c.a ce bun2 1@u e nevoie să pui atît de mult suflet2 1-şti prea bătrîn2 1.

clarvăzătoare venită din 8ndia care i-a spus ca avea inima slabă şi i-a prezis că va muri în luna următoare" Auzind acestea tatăl meu a început să anun!e pe to!i membrii familiei şi s-a grăbit să-şi facă testamentul" Această puternică sugestie a pătruns uşor în subconştientul său tocmai pentru că el o 8ată un exemplu de eterosugestie" 9nul dintre părin!ii mei a consultat odată o accepta în întregime" Tatăl meu mi-a mai spus că acea clarvazătoare era cunoscută ca avînd puteri oculte care îi permiteau sa facă atît binele cît şi răul" Bineîn!eles că a murit aşa cum îi prezisese femeia fără să se ştie măcar cauza mor!ii sale" &red că mul!i dintre noi au ascultat multe istorisiri asemănătoare la fel de ridicole şi de supersti!ioa-se" )ă studiem cazul în lumina cunoştin!elor pe care le avem acum în legătură cu modul cum ac!ionează subconştientul" Tot ceea ce mentalul conştient crede va fi acceptat de către subconştientul care la rîndul său va urma să manifeste acele idei în realitatea încon+uratoare" 8ată deci că tatăl meu era fericit plin de for!ă şi robust înainte de a merge la acea clarvăzătoare" Dar ea i-a propus o sugestie extrem de dăunătoare pe care el a acceptat-o" )-a speriat şi imediat a început să se gîndească doar la moartea ce urma să survină în viziunea lui în luna următoare" A renun!at la orice altă activitate şi s-a pregătit sale" -a a provocat într-un timp foarte scurt distrugerea definitivă a corpului fizic" pentru a muri" Tocmai această idee între!inută constant a fost adevărata cauză a mor!ii Acea 1clarvazătoare2 nu avea însă puterea de a prezice viitorul nici cît are o piatră de pe drum sau o buturugă" Dacă nu găsea un mediu propice de manifestare sugestia ei nu mentalului el ar fi respins cu .otărîre sugestia negativă şi ar fi refuzat să asculte vorbele ar fi avut nici o putere" &ăci dacă tatăl meu ar fi cunoscut legile fundamentale ale acelei femei ştiind bine că era guvernat şi diri+at doar de propriile sale gînduri şi sentimente" /n acest caz profe!ia ar fi fost tot atît de puternică precum nişte săge!i trase asupra unui torpilor şi ar fi fost complet neutralizată fără să-i producă tatălui meu nici cel mai mic rău" )ugestiile altora nu au absolut nici o putere prin ele însele ci doar dacă dumneavoastră le primi!i şi sunte!i dispuşi să le acorda!i vreo importan!ă" -le au nevoie de consim!ămîntul dumneavoastră au nevoie să fie între!inute" Dacă sunte!i receptiv la anumite sugestii atunci se poate spune că le pune!i la dispozi!ie întreaga voastră fiin!ă" Aminti!i-vă faptul că ave!i mereu posibilitatea de a alege" Alege!i via!a* Alege!i sănătatea* Alege!i dragostea* 29 .

idează potrivit cu modul în care dorea să-şi trăiască via!a şi iată în continuare care era principala orice aş face în această lume" 0osed o sănătate perfectă şi doar legea armoniei ac!ionează în corpul meu şi în spiritul meu" Erumuse!ea dragostea liniştea şi abunden!a coexistă mereu în via!a mea" 'tiu în mod sigur că această premisă se bazează pe eternele adevăruri ale vie!ii$ simt şi cred cu tărie că subconştientul ve reac!iona conform acestor gînduri"2 #ai tîrziu mi-a scris: 1Am repetat această afirma!ie lent cu calm şi plin de dragoste de mai multe ori pe zi ştiind că va pătrunde din ce în ce mai profund în subconştient şi că rezultatele nu vor întîrzia să apară" .nică este perfect valabilă*2 +ubconştientul nu vă contrazice niciodată 30 le-a!i dat şi doresc să vă spun că via!a mea s-a îmbunătă!it sub toate aspectele" Ave!i .*uterea unei premise care a fost acceptată #entalul lucrează după aceleaşi mecanisme ca şi un silogism" Astfel orice premisă pe care o accepta!i în mod conştient determină concluzia deci rezultatul la care a+unge subconştientul în legătură cu o anumită problemă" Dacă premisa este adevărată concluzia va fi la fel aşa cum este ilustrat în exemplul următor" =" 3rice virtute este demnă de laudă" >" Bunătatea este o virtute" B" Aşadar bunătatea este demnă de laudă" în mod logic dintr-o premisă adevărată" 0rima declara!ie este premisa şi după cum am mai spus concluzia adevărată decurge 9n profesor universitar care a audiat cîteva dintre conferin!ele mele despre ştiin!a sugestiei din luna mai =KL> la ToCn Hall 4@eC Yor?5 îmi spunea: 1/n via!a mea totul merge pe dos mi-am pierdut sănătatea averea şi prietenii" Tot ceea ce ating se strică"2" 8-am explicat că trebuia să-şi impună o nouă premisă în gîndirea sa: aceea că inteligen!a infinită din subconştient îl g.ă sunt foarte recunoscător pentru sfaturile pe care mi dreptate această te.idează mereu îl diri+ează şi are gri+ă de el pe toate planurile: spiritual mental şi material" Atunci subconştientul îl va orienta în mod automat pe drumul cel bun redîndu-i sănătatea şi calmul" Astfel profesorul a formulat un plan lui premisă mentală de la care pornea: 1/n!elepciunea infinită mă conduce şi mă g.

ilibru"2 Dacă însă ve!i spune: 1@u pot să mai ies din această situa!ie sunt pierdut" @u văd nici o solu!ie pentru această problemă$ sunt blocat2 nu ve!i primi nici un răspuns din partea subconştientului" Dacă dori!i deci ca el să ac!ioneze spre binele vostru oferi!i-i re!eta cea mai bună şi imediat el va coopera cu dumneavoastră" :e!ine!i că subconştientul lucrează în permanen!ă pentru a vă men!ine corpul într-o stare cît mai bună: controlează bătăile Astfel el este orientat către via!ă şi caută mereu să vă îngri+ească şi să vă ocrotească" Deci mentale" inimii precum şi respira!ia" Are gri+ă să vă vindece rana pe care v-a!i făcut-o la deget" subconştientul nu are propria sa voin!ă vă acceptă în întregime sugestiile şi imaginile &înd căuta!i răspunsul la o anumită problemă subconştientul vă poate da răspunsul imediat dar aşteaptă să lua!i singuri decizia de a-l consulta în privin!a acelei probleme" Dacă ve!i spune: 1@u cred că mai pot rezolva ceva$ mă aflu într-o deplină confuzie$ de ce anterioară" Astfel nu ve!i a+unge nicăieri" nu primesc nici un răspuns%2 atunci vă ve!i neutraliza într-un mod lamentabil cererea De aceea vă recomand să vă relaxa!i să vă linişti!i afirmînd plini de calm: 31 1)ubconştientul cunoaşte răspunsul de care am nevoie" -l îmi va răspunde c.inion2 imprimi această sugestie2" De exemplu dacă ve!i spune: 1@u pot să fac asta2 sau 1sunt 1nu ştiu pe nimeni în care să pot avea încredere2 ve!i impresiona subconştientul cu aceste gînduri negative şi el va reac!iona fidel modului dumneavoastră de gîndire" De fapt refuza!i propriul bine însăşi fiin!ei voastre atrăgîndu-vă sărăcia şi frustrarea" Atît timp cît ridica!i noi piedici şi obstacole practic nega!i şi vă face!i inaccesibilă în!elepciunea care sălăşluieşte în subconştient deoarece vă înc.)ubconştientul poartă în!elepciunea necesară şi cunoaşte răspunsul la orice întrebare" -l nu contestă nimic şi nu vă contrazice" @u spune niciodată: 1@u trebuie să-mi prea batrîn acum2 1nu pot face fa!ă acestei obliga!ii2 1m-am născut sub o stea cu g.ipui!i că subconştientul este incapabil să rezolve vreo problemă" Aceasta conduce la un intens stress mental şi emo!ional căruia îi urmează imediat boala şi tendin!ele spre nevroză" această afirma!ie de mai multe ori pe zi: 18nteligen!a nesfîrşită care mi-a oferit această dorin!ă mă orientează mă conduce îndeplinită" 'tiu că în!elepciunea profundă a subconştientului va răspunde favorabil şi că şi-mi revelează cel mai bun mod în care ea poate fi 0entru a vă îndeplini dorin!ele şi pentru a elimina orice sentiment de frustrare face!i tot ceea ce simt şi doresc în interiorul fiin!ei mele se va manifesta în exterior" Totul în mine este în armonie şi ec.iar acum" /i .

# ac.#r'a.# 'ereu co$-#$"# c !$ cur!$( se -a petrece ce-a '#$u$at/ Cea 'a# 'are putere cu care a.# (ec# puterea (e a a&e*e 'o(u& !$ care -e.(e0-o&ta o perso$a&#tate p&#$ (e ar'o$#e/ @/ Me$ta&u& co$"t#e$t are ro&u& (e 2pa0$#c3/ Ro&u& s u . r $#c# o !$(o#a& / Dac -e.#+ (ec#+ s $ tatea "# .# $#c#o(at G 2$u pot3/ Dep "#.# *!$(# !$s !$ 'o( $e*at#-+ -e.tea'a "# !$&ocu#.# s#$*ur# su*est## po0#t#-e/ A-e.# cu t r#e *!$(ur#&e sau (ec&ara.o&os#. / Ur' r#.#1.# (ec#(e (ac s .#r'a.# este capac#tatea (e a a&e*e/ A&e*e.mul!umesc pentru că ştiu că în infinita sa în!elepciune el cunoaşte totul şi îmi va revela răspunsul perfect la întrebarea mea" 0rin credin!a mea profundă determin manifestarea splendorilor ce se ascund în subconştient şi de aceea sunt mereu plin de bucurie"2 Re0u'atu& #(e#&or #'porta$te pre0e$tate !$ acest cap#to& :/ K!$(#.#1.#+ care $u su$t )e$e. a $atur## $u este $#c# rea+ $#c# )u$ / Totu& (ep#$(e (e 'o(u& !$ care .&ectarea propr##&or -oastre *!$(ur#/ D/ Su)co$"t#e$tu& $u .# (ec# s o ut#&#0a.co$tra0#ce $#c#o(at + c# accept 'ereu ceea ce a.#G 2>o# cu'para acest o)#ect/ Accept tota& aceast #(ee/3 =/ De.u$(a'e$ta& este ace&a (e a prote?a su)co$"t#e$tu& !'potr#-a su*est##&or $e*at#-e/ Ur' r#.-a r spu$(e &a .#.a/ De aceea resp#$*e.#r'a.# (e aceast .e&e*e *&u'e&e -oastre/ Ast.# (oar !$ scopur# )e$e.##/ 8/ Su*est##&e "# a.ost !$0estra.pot #$.# tot(eau$a u$ co'porta'e$t a'a)#&+ cor(#a&+ -ese&+ coopera$t "# !$trea*a &u'e .##&e/ >e.#$e.#o$a/ A/ Supra-e*hea.or.# .# H.er#c#rea/ Pute.ece+ pe$tru a -#$(eca "# a )#$ecu-!$ta pe oa'e$#/ </ Nu spu$e..e a su)co$"t#e$tu&u#/3 C/ A)or(a.# s .or.ace r u/ Re.&ue$.'ereu a.##&e ce&or&a&..rat/ Ma# )#$e spu$e.# pr#'# raspu$s ch#ar &a ce&e 'a# $e!$se'$ate cu-#$te/ Nu spu$e.rur#&or eter$e "# a pr#$c#p##&or #'ua)#&e "# $u (#$ perspect#-a .esta .$u'a# &a )#$e "# )#$e&e se -a 'a$#.# pr#ete$os sau (u"' $os/ A&e*e.aptu& c (oar propr##&e *!$(ur# .# $#c#o(at G 2Nu a' )a$# (estu# ca s 1'# cu'par asta/3+ (e"# poate 'o'e$ta$ este a(e.a (#$ pu$ctu& (e -e(ere a& a(e.# (ec# )ucur#a "# )u$ starea !$ toate aspecte&e -#e.or.# $#c#o(at G 2>o# (a *re"+ !'# -o# p#er(e ser-#c#u&J $u1 '# pot p& t# a-ocatu&3+ c c# su)co$"t#e$tu& $u !$.# !$ 'o( co$"t#e$t/ Nu spu$e.# .r#c##+ a #*$ora$.# cu&e*e roa(e pe ' sur / Su$te.#.# a-ea parte (e ceea ce (ecreta.#1.e&+ -e.# $u au $#c# o putere (e a .# ace&e -or)e cu ur' toare&e cu-#$teG 2Totu& !'# st !$ putere (ator#t *#*a$t#ce# .e# "# a superst#.#$e.# ch#ar re.#e ser#os sau !$ *&u' I/ B/ Me$ta&u& $u este $#c# r u+ $#c# )u$+ a"a cu' $#c# o .# 'ereu puterea (e a a&e*e/ A&e*e.#ce "# co$stru#.# -#a.e&/ Aceasta este ce& 'a# )u$ '#?&oc (e a .##&or/ Ma# a&es+ $u 32 .##&e ce&or&a&.

#a (#-#$ "# !$ )#$ecu-!$tarea sa/ CAPITOLUL III PUTEREA MIRACULOASÃ A SUBCONŞTIENTULUI 0uterea subconştientului este uriaşă" -l vă inspiră vă diri+ează ac!iunile vă a+ută să rememora!i diferite fapte nume sau locuri" De asemenea controlează bătăile inimii circula!ia sîngelui reglează digestia asimilarea substan!elor nutritive şi eliminarea rezidurilor" Atunci cînd mînca!i o bucată de pîine subconştientul este cel care are gri+ă ca ea să fie transformată în !esuturi muşc.# s $ tateaL A&e*e.# .# -#a./ Su$te.aL A&e*e.# puterea (e a a&e*e/ Pr#$ ur'are+ a&e*e.i oase şi sînge" Aceste procese nu pot fi 33 .cu *r#? *!$(ur#&e/ :.# (ra*osteaL A&e*e.esta !$ ce&e (#$ ur' acest &ucru/ A-e.# !$cre(ere !$ &e*#&e #'ua)#&e a&e crea.# !$su"# cap#ta$u& propr#u&u# -ostru su)co$"t#e$t+ st p!$u& propr#u&u# (est#$/ A'#$t#.per'#te.#1 .# acceptat "# (e c tre su)co$"t#e$t+ care -a 'a$#.'ereu c a-e.# s#$*ur# (ec#0## "# a&e*e.er#c#reaL ::/ Tot ceea ce 'e$ta&u& co$"t#e$t #a (rept )u$+ -a .#e#+ !$ protec.#1.# $#' $u# s *!$(easc pe$tru (u'$ea-oastr / Lua.

ipnoză că nu se va c.controlate de omul obişnuit" 8ată însă că subconştientul este capabil să controleze toate procesele vitale func!iile corpului şi poate da răspuns corect la orice întrebare" )ubconştientul nu doarme niciodată şi nici nu se odi.e!i fi de-a dreptul uimi!i constantînd că s-au declanşat anumite sursă de putere şi de în!elepciune care vă pune în legătură cu for!a omnipotentă cea care lor" fenomene care au dus în final la îndeplinirea dorin!elor voastre" -l este deci o adevărată stăpîneşte întreaga lume face să strălucească soarele şi să diri+eze planetele pe orbitele )ubconştientul este sursa idealurilor voastre a aspira!iilor către înalt şi a impulsurilor altruiste" Tocmai datorită acestei mari puteri a subconş-tientului ). 48ndia5 şi cu această ocazie am discutat cu un c.a fel au fost pictate madonele de către :ap.i urec.idias să perceapă adevărurile profunde ascunse ma+orită!ii oamenilor din acea vreme" Eără materializeze în marmură şi în bronz frumuse!ea simetria şi armonia fiin!ei umane sau către Beet.i şi gît" Toate aceste interven!ii post-operatorie era de >N sau BN printre pacien!ii dr" -sdaille" Bolnavii nu sim!eau nici o durere şi nimeni nu a murit în timpul opera!iei" Dr" -sdaille sugera subconştientului pacientului aflat în stare de .ouis 0asteur sau Mosep.ael şi au fost compuse simfoniile de /n =KJJ am !inut cîteva conferin!e la 1Yoga Eorest 9niversitI2 în :is.i?es.irurgicale au fost realizate doar sub anestezie mentală" /n mod surprinzător mortalitatea produce nici o infec!ie sau septicemie" Trebuie să men!ionăm că acestea s-au petrecut cu mult timp înainte ca .a?espeare a reuşit să îndoială tot subconştientul este cel care i-a permis sculptorului grec 0.ister să fi descoperit originea bacteriană a bolilor şi faptul că infec!iile se produc datorită microbilor atunci cînd instrumentele nu sunt sterilizate" 8nterlocutorul meu indian a remarcat faptul că mortalitatea foarte redusă -sdaille le făcea pacien!ilor săi" 34 şi absen!a oricărei infec!ii se datorau fără îndoială sugestiilor puternice pe care dr" .neşte fiind mereu activ" 0ute!i să vă convinge!i de puterea sa miraculoasă arătîndu-i în mod clar înainte de a adormi că dori!i un anumit lucru" .irurg din BombaI care se afla în vizită acolo" -l mi-a povestit despre dr" Mames -sdaille c. .irurg sco!ian care activa în Bengal încă dinainte de a fi descoperite eterul şi alte metode de anestezie" /ntre =F6B şi =F6L dr" -sdaille a realizat cca" 677 de opera!ii importante precum amputări de membre extirpări de tumori cancer precum şi opera!ii la oc.oven" zeieşti" .

în lumea e%terioară Oilliam Mames tatăl psi.-ste minunat să descoperi că un c. într. Oaldo -merson spunea: 13mul devine tot ceea ce gîndeşte pe parcursul este capabilă să transforme întreaga lume" )ubconştientul se află permanent în legătură cu inteligen!a nesfîrşită cu în!elepciunea fără limite din macrocosmos" 3rice va a+unge să se 35 imprime cu putere în subconştient se va manifesta orbeşte şi fără discernămînt în lumea .un fel sau altul. în care vă puteţi citi perfect întreaga viaţă 3ricare ar fi gîndurile voastre opiniile teoriile asupra lumii dogmele sau pre+udecă!ile pe care le-a!i acceptat în decursul timpului voi face!i în aşa fel încît ele să pătrundă în subconştient" &a urmare ve!i trăi diferite experien!e care sunt manifestări clare şi obiective ale acestor sugestii" &eea ce imprima!i în interior 4în profunzimea subconştientului5 ve!i trăi în însăşi lumea fenomenală care vă încon+oară" .ia!a omului prezintă două laturi distinctive: latura obiectivă şi latura subiectivă fa!a văzută şi fa!a nevăzută a vie!ii gîndul şi manifestarea" &reierul reprezintă organul ra!ionamentelor a mentalului conştient şi are rolul de a primi gîndurile" &înd accepta!i în mod complet un gînd acesta este trimis către planul solar unde capătă formă şi se manifestă în lumea obiectivă" După cum am mai spus subconştientul nu se anga+ează în polemici ci face exact ceea ce i se ordonă" -l acceptă 1verdictul2 nostru 4concluziile la care a+unge!i5 şi îl consideră definitiv" 8ată de ce subconştientul este comparat cu însăşi cartea vie!ii în care se tipăresc fără încetare gîndurile voastre de fiecare clipă" /n legătură cu aceasta eseistul zilei"2 Ceea ce este imprimat în subconştient a-unge să se e%prime.irurg s-a folosit de puterea uriaşă a subconştientului încă de acum =>7 de ani" @u-i aşa că gîndul la puterea ascunsă din subconştient vă umple de respect şi admira!ie% 0ute!i avea acum încredere în puterile sale extrasenzoriale în clarviziunea şi claraudi!ia sa în capacitatea sa de a transcede timpul şi miraculoase dovedesc că există în dumneavoastră o putere uimitoare prin efectele pe care le poate produce" spa!iul şi de a vă elibera de orice durere sau suferin!ă" Toate aceste fenomene +ubconştientul reprezintă o carte deschisă.oloagei americane spunea că puterea sub-conştientului american :alp.

exterioară" De aceea este foarte important să-i oferi!i doar gînduri benefice şi constructive" #otivul pentru care în lume există acum atîtea discordie şi sărăcie este acela că oamenii nu în!eleg deloc legătura dintre conştient şi subconştient" Atît timp cît cele două fa!ete ale fiin!ei sunt în deplină armonie într-un deplin acord convie!uiesc în pace şi se sincronizează perfect ve!i avea parte mereu de sănătate fericire calm şi veselie" @ici ura şi nici boala nu se vor manifesta în astfel de condi!ii" &înd a fost desc.ipuiau că în el se ascundea marele mister al lumii" Dar secretul era simplu: 1&eea ce este sus este şi +os$ ceea ce se află în exterior se află şi în interior"2 imensul ecran al spa!iului" Acelaşi adevăr a fost afirmat de către #oise 8saia 8isus 0utem spune deci că tot ceea ce imprima!i în subconştient se va proiecta pe Budd.ă afla!i aici pe pămînt pentru a permite marelui suflu al vie!ii să vă pătrundă în mod armonios şi ritmic" &eea ce dărui!i trebuie să fie mereu în ec.a Garatustra .ao-Tsî şi de to!i marii 8lumina!i din toate epocile" Tot ceea ce crede!i că este adevărat mai devreme sau mai tîrziu va deveni posibil" De aceea este necesar ca emo!iile să fie în ec.ilibrate care vor căuta să se exteriorizeze într-un fel sau altul" Aceste emo!ii negative vor determina apari!ia ulcerelor a tulburărilor cardiace a moment% Eiecare parte a fiin!ei voastre va fi influen!ată de această idee" )tarea actuală de constituie o reflectare perfectă a ideii pe care o între!ine!i despre propria fiin!ă" Acestea sunt urmările sugestiilor imprimate în permanen!ă în subconştient" 36 .ilibru perfect$ doar atunci via!a voastră va deveni armonioasă" .ipertensiunii şi a stărilor depresive" De pildă ce idee ce sentiment va domina în acest vitalitate de sănătate situa!ia financiară prietenii actuali pozi!ia socială toate acestea .ilibru cu ceea ce primi!i la rîndul vostru" /n acest fel vor dispare toate frustrările care provin din dorin!e nesatisfăcute" Dacă ve!i nutri gînduri destructive malefice sau greşit orientate acestea vor da naştere unor emo!ii dezec.ea!i ca toate aspectele fiin!ei voastre să se afle într- un ec.ilibru perfect cu ac!iunile pe care le săvîrşi!i" 10recum în marea şi secreta lege a vie!ii" cer 4mentalul propriu5 aşa şi pe pămînt 4în corpul şi antura+ul vostru5"2 Aceasta este 0retutindeni unde ve!i căuta ve!i întîlni manifestarea legii ac!iunii şi a reac!iunii care este o lege universală" Trebuie să veg.is mormîntul lui Hermes to!i erau plini de curiozitate şi de nerăbdare pentru că-şi înc.

indecarea unei boli proprii se va constitui mereu în cea mai convingătoare dovadă a puterii subconştientului" Acum 67 de ani eu însumi am reuşit să determin resorb!ia unei acel moment neputincios şi tumoarea se dezvolta nesting./ntre!inînd gînduri negative ne facem rău nouă înşine" De cîte ori v-a!i provocat singuri rău enervîndu-vă fiind plini de teamă de gelozie sau de dorin!a răzbunării% Aceste gînduri şi emo!ii reprezintă tot atîtea otrăvuri care penetrează în subconştient" /n mod sigur nu v-a!i născut cu aceste atitudini negative" Aşadar .ologiei mi-a explicat sensul ascuns al celui de-al =BF-lea 0salm în care se spunea: 1&ele nelucrate ale mele leau cunoscut oc.ii Tăi şi în cartea Ta toate se vor scrie"2 -l mi-a aratat că prin termenul o celulă indivizibilă" Aceeaşi putere imensă care a creat acest trup va putea să-l vindece astfel încît să se apropie din nou de prototipul perfect aflat în subconştient" 1carte2 s-a făcut referire la subconştient care mi-a format întregul corp pornind doar de la Arătîndu-mi propriul ceas pastorul mi-a spus: 1Acest ceas a fost făcut de un ceasornicar care înainte de a-l fi creat a conceput în minte mai întîi forma sa$ dacă ceasul se defectează el va şti cu siguran!ă cum să-l repare"2 Tot astfel subconştientul care mi-a creat acest trup este precum un ceasornicar şi ştie foarte bine cum să-l vindece să-l îngri+ească şi să diri+eze toate func!iile sale vitale" Dar pentru aceasta eu va trebui să-i sugerez ideea unei sănătă!i perfecte" Această idee va fi cauza iar vindecarea bolii va constitui efectul dorit" Am început deci să mă rog într-un mod extrem de simplu: 1&orpul şi toate organele mele au fost create de către inteligen!a infinită a subconştientului" -a singură ştie cum să mă vindece$ în!elepciunea atotputernică ce sălăşluieşte în subconştient îmi modelează toate organele !esuturile muşc.răni!i mereu subconştientul cu gînduri minunate şi astfel ve!i elimina aceste tipare malefice care s-au fixat acolo" Doar printr-o practică perseverentă ve!i reuşi să uita!i şi să elimina!i influen!ele trecutului" +ubconştientul a vindecat o tumoare malignă a pielii .ii şi oasele" Această for!ă curativă fără limite care se află c.iar în mine transformă în acest moment fiecare atom al fiin!ei mele pentru a mă face 37 .erită" tumori maligne situată pe piele prin for!a rugăciunii" 3rice tratament medical devenise în 9n pastor care avea cunoştin!e profunde în domeniul psi.

orbi!i fără +enă şi fără cea mai mică neîncredere subconştientului vostru cerîndu-i să preia el comanda şi să reinstaureze pacea ordinea şi armonia divină" .iar şi firele de păr continuă să crească indiferent dacă dormim sau nu" )avan!ii au descoperit că pielea secretă c.revin la o activitate normală" Dacă vă ordinului vostru" ve!i adresa subconştientului cu autoritate şi putere de convingere el se va supune imediat 38 .eia oricarei vindecări: 1#inunate sunt lucrurile tale şi sufletul meu le cunoaşte foarte"2 40salmul =BF:=65 imagini .care mai înainte erau perturbate .iar mai multă transpira!ie în timpul somnului decît în stare de veg.a capătul a trei luni pielea mea redevenise sănătoasă şi perfectă" sănătate şi frumuse!e pe care o doream eliminînd astfel imaginile negative care se instalaseră în subconştient şi care constituiau însăşi cauza bolii mele" @imic nu va putea influen!a corpul vostru dacă imaginea sa nu există de+a în minte$ transformînd aceste corpul" 8ată acum c.rănind mereu mentalul cu sugestii pozitive ve!i reuşi să vă transforma!i şi +ubconştientul controlează toate funcţiile corpului 8ndiferent dacă sunte!i treaz sau dormit subconştientul controlează neîncetat toate func!iile vitale ale corpului fără să aibă nevoie de a+utorul mentalului conştient" De exemplu în timpul somnului inima continuă să bată ritmic plămînii lucrează astfel încît inspira!ia şi expira!ia se succed ca şi cînd a!i fi treaz" )ubconştientul este cel care controlează digestia şi secre!iile glandelor precum şi toate procesele misterioase care se petrec în interiorul corpului" &.iar acum" :ealizările acestei inteligen!e creatoare sunt minunate"2 Astfel m-am rugat cu voce tare 4sau în gînd5 timp de cinci minute de >-B ori pe zi" După cum a!i văzut nu am făcut decît să ofer un prototip sugestiv pentru starea de .e" #ul!i cercetători au reuşit să găsească în timpul simplu răspunsurile adecvate acelor probleme" somnului răspunsuri la probleme extrem de dificile şi au afirmat că visaseră pur şi Deseori mentalul conştient influen!ează negativ func!ionarea inimii a plămînilor a stomacului sau a intestinelor fiind dominat de gri+i teamă sau îndoială" 3rice gînd pe care îl nutri!i poate perturba func!ionarea armonioasă a subconştientului" Dacă sunte!i tulburat cel mai bine este să vă relaxa!i şi să lăsa!i să se liniştească furtuna din minte" .sănătos şi perfect" #ul!umesc pentru această vindecare care ştiu bine se petrece c.e!i observa treptat că toate func!iile .

&ranston 4o tînără protestantă5 care făcea o anc.e!i biroului de constatări medicale din .ivele erau atrofia!i" Ducîndu-se la .iar din acest moment începe!i Aminti!i-vă că aşa cum apa ia forma tubului prin care curge principiul vital curge prin dumneavoastră luînd forma gîndurilor pe care le nutri!i" Eor!a curativă curge prin energie ca la o fiin!ă inteligentă ca la un prieten minunat" Ei!i convins că ea curge prin ob!ine un răspuns promp la toate aceste afirma!ii dacă ve!i avea o credin!ă fermă în ele" orţa curativă a subconştientului a vindecat nervii optici atrofiaţi corp şi se manifestă prin sănătate armonie pace şi prosperitate" <îndi!i-vă la această dumneavoastră pentru a vă însufle!i pentru a vă inspira şi pentru a vă îmbogă!i" .ourdes" Doamna Bire era oarbă căci nervii optici îi &azul celebru şi autentic al doamnei Bire din Eran!a a fost consemnat în ar.rană nesănătoasă subconştientul vă va determina să o vomita!i" Dacă a!i lua de pildă otravă printr-un accident anume subconştientul va încerca imediat să o neutralizeze" @umai avînd o încredere nemărginită în puterea sa miraculoasă ve!i ob!ine o stare perfectă de sănătate" Cum să facem ca subconştientul să lucreze în favoarea noastră #ai întîi trebuie să ne dăm seama că subconştientul ac!ionează permanent" -l este activ zi şi noapte indiferent dacă vă adresa!i lui sau nu" Deşi subconştientul este mereu pute!i auzi acest continuu proces interior" 3rice problemă pe care o ave!i sau cu care vă confrunta!i este de fapt a mentalului conştient şi nu a subconştientului" 9rmări!i deci să vă elibera!i mintea de probleme şi gri+i umplînd-o mereu cu speran!a că se va întîmpla ceva minunat" Ei!i aten!i ca gîndurile pe care le între!ine!i în mod obişnuit să fie să ave!i gri+ă de gînduri şi fi!i convinşi că subconştientul le va reproduce fidel" cel care construieşte şi are gri+ă de corp cu toate acestea nu pute!i percepe acest fapt nu îndreptate spre tot ceea ce este frumos adevărat benefic" &.)ubconştientul caută mereu să vă prote+eze şi să restabilească o stare de sănătate în corpul dumneavoastră" -l este cel care vă face să vă iubi!i copiii aşa cum tot el stă la baza instinctului de conservare" 0resupunînd că a!i îng.i!it din întîmplare o .ourdes ea a fost vindecată de această boală în mod miraculos" :ut.etă în legătură cu urmează: vindecările de la .ourdes a scris în revista 1#c&allPs2 din noiembrie =KJJ cele ce 39 .

îmi relata el .ourdes ea 4doamna Bire5 şi-a recăpătat vederea într-un mod uluitor căci nervii optici .în cazul acestei persoane .ci şi de propriul subconştient care a răspuns rugilor şi sugestiilor ei" Eor!a curativă ascunsă în subconştient atrăgînd după sine vindecarea" Astfel se dovedeşte încă o dată gîndul acceptat ca fiind adevărat va fi executat în mod automat" Eără îndoială că doamna Bire s-a )ubconştientul i-a răspuns atrăgînd asupra ei energiile curative prezente pretutindeni" -l voastră" dus la .iul poate sigur să învie un nerv mort" Totul vă este dat potrivit cu credin!a Cum să sugerăm subconştientului ideea unei sănătăţi perfecte Am cunoscut la Mo.ii abdominali sunt relaxa!i inima şi plămînii cinci minute intram într-o stare de somnolen!ă marcată de o mare receptivitate şi în acel îmi sunt perfect destinse capul îmi este relaxat$ toată fiin!a mea este perfect relaxată>>" /n moment îmi spuneam următoarele cuvinte: <<0erfec!iunea lui Dumnezeu se exprimă şi prin fiin!a mea" 8deea de sănătate perfectă îmi umple acum subconştientul" 8maginea pe care o are Dumnezeu în legătură cu mine este o imagine perfectă şi subconştientul îmi va crea din nou corpul în deplin acord cu imaginea perfectă din &onştiin!a Divină>>2" Acest 40 .1.annesburg în Africa de )ud un pastor protestant care mi-a explicat metoda de care s-a folosit pentru a furniza subconştientului ideea că este perfect sănătos" /n acea perioadă avea cancer la plămîn" Te.deşi nu se poate nega o calitate cu totul spiritualizantă a acestora şi unele proprietă!i ieşite din comun .ourdes de mai multe ori şi mi s-a dovedit că acele vindecări miraculoase erau reale" După cum vom explica şi în capitolul următor fără îndoială că au avut loc cu adevărat vindecări în multe biserici din toată lumea indiferent dacă erau creştine sau nu" Doamna Bire nu a fost vindecată doar de apele din .ic cît şi mental" Apoi fiind complet destins făceam următoarea afirma!ie: <<0icioarele mele sunt relaxate gleznele sunt relaxate gambele sunt relaxate muşc.ourdes cu încredere şi speran!ă avînd în suflet convingerea că va fi vindecată" care a creat oc.a .nica sa a fost următoarea: 1De mai multe ori pe zi .fuseseră de la naştere atrofia!i lipsi!i de via!ă" Acest fapt a fost autentificat de mai mul!i medici după consulta!ii repetate" 3 lună mai tîrziu un nou examen medical a arătat că vederea revenise la normal"2" -u însumi am fost la .mă relaxam deplin atît psi.ourdes .

# !$ su)co$"t#e$t se -a e%pr#'a pe ecra$u& spa.#u&u# rea& su) .er#.#u$ea este r spu$su& auto'at a& su)co$"t#e$tu&u# &a ace& *!$(/ Co$tro&a.ast.# cu *r#? or#ce #(ee "# or#ce *!$( pe care !& e'#te.# o (ep&#$ respo$sa)#&#tate .e/ De aceea+ tre)u#e s supra-e*hea.ipuie cu precizie că merge la birou simte cum atinge biroul răspunde la telefon şi face tot ceea ce făcea în mod subconştient" obişnuit cînd era sănătos" 8-am explicat că aceste imagini mentale vor fi acceptate de către &a urmare respectiva persoană a început să folosească imagina!ia sim!indu-se că ar fi revenit cu adevărat la munca sa" /n!elesese că în felul acesta oferea subconştientului sugestii pozitive care vor fi punctul de plecare pentru activitatea sa laborioasă" )ubconştientul reprezenta tocmai filmul pe care se imprimau acele imagini create de el" /ntr-o zi după mai multe săptămîni de sugestionare benefice telefonul sună şi aşa cum conveniseră nu era nevoie decît să-şi c.#/ @/ Le*ea ac. (e e&eL 41 .eme so!ia şi infirmiera pentru a răspunde" Telefonul era la =7 metri distan!ă de el dar cu toate acestea el a reuşit să răspundă" Din acel moment a fost vindecat" 8mensa putere vindecătoare a subconştientului a fost creată de imaginile mentale benefice şi stimulatoare create de persoana bolnavă" &ărui fapt se datorea-ză însă paralizia lui% Acel om avea un bloca+ mental care împiedica impulsurile nervoase de la creier să a+ungă la picioare$ ca urmare el sus!inea că nu era în stare să lui acea for!ă a luat forma imaginilor mentale pe care le între!inea permanent şi astfel a credin!ă le ve!i primi"2 4#atei >=:>>5 meargă" Dar atunci cînd şi-a concentrat aten!ia asupra for!ei curative ce sălăşluia în fiin!a devenit capabil să-şi folosească din nou picioarele" 1Toate cîte ve!i cere rugîndu-vă cu I(e# (e re.e& (e puterea sa '#racu&oas / =/ Tot ceea ce #'pr#'a.#u$## este u$#-ersa& / K!$(u& este ac.pastor s-a vindecat complet" Acesta este modul cel mai simplu în care pute!i oferi subconştientului o idee de sănătate perfectă" 9n alt procedeu minunat este diri+area şi controlul imagina!iei cretoare" Am propus unui om care suferea de paralizie func!ională să-şi înc.#u$## "# a reac.a.#o$ r#+ e-e$#'e$te sau e%per#e$.+ (ec#+ *!$(ur#&e "# a-e.or' (e co$(#.#1.# a$u'#te su*est## po0#t#-e+ ar'o$#ose+ su)co$"t#e$tu&u#+ co$-#$*!$(u1.#u$ea+ #ar reac.#$ut :/ Su)co$"t#e$tu& co$tro&ea0 toate procese&e -#ta&e (#$ corp "# cu$oa"te r spu$su& &a or#ce !$tre)are/ D/ 9$a#$te (e a a(or'#+ o.

&#ct/ B/ Pute.#o$area $or'a& a or*a$#s'u&u#" -i credeau în această for!ă stranie care putea fi invocată în anumite condi!ii şi care uşura imediat orice suferin!ă" /n istoria tuturor civiliza!iilor apar numeroase dovezi ale acestei convingeri" /n epocile timpurii ale istoriei lumii puterea de a influen!a psi.# su)co$"t#e$tu& (oar cu *!$(ur# ar'o$#oase+ (e s $ tate "# pace "# atu$c# act#-#tatea tuturor or*a$e&or -a re-e$# &a $or'a&/ </ O)#"$u#.#'a*#$a.ru$ta.# 'ereu ce-a 'a# )u$+ c c# su)co$"t#e$tu& -a r spu$(e .#1.# a.# acceptat "# rea&#0at (e c tre su)co$"t#e$t/ CAPITOLUL I> >INDECÃRI MIRACULOASE 9N ANTIC4ITATE De-a lungul timpului oameni din toate popoarele au în!eles în mod instinctiv că e%#st o '#ster#oas putere care este capa)#& s resta)#&easc .# )&ocat+ $eput!$( s ac.# pe (ep&#$ "# cu a$t#c#pa.# per'#te *!$(ur#&or s se opreasc asupra o)staco&e&or "# asupra (#.# 'ereu u$ (e0$o( '!$t .#o$e0e spre )#$e&e (u'$ea-oastr / A/ E$er*##&e -#ta&e -or cur*e pr#$ -o# r#t'#c "# ar'o$#os (ac -e.#o$area pro)&e'e# cu care co$.# s a.#$ut / 4r $#.rustrare are (rept cau0 o (or#$.ecta.# -a .icul uman în bine sau în rău de a vindeca bolile era apana+ul preo!ilor şi al sfin!ilor" )e credea că puterea de 42 .#$ut/ C/ I'a*#$a.#&or+ atu$c# su)co$"t#e$tu& -a .# sau s#'.#.#(e& acestu# *!$( !$tre.#cu&t . $esat#s.8/ Or#ce .# r#t'u& $or'a& a& #$#'##+ a& p& '!$#&or+ or# a& ce&or&a&te or*a$e pr#$ *!$(ur# a$%#oase "# tea'a co$sta$t !$tre.#+ tr #.s a"tepta.er#c#t+ so&u. + '#1o -a !$(ep&#$# cur!$(/3/ Aceasta -a e&#'#$a or#ce co$.#e )ucur#a reu"#te#+ c c# or#ce .u$c.#r'a cu t r#eG 2Su$t s#*ur c puterea su)co$"t#e$tu&u#+ care '#1a (at aceast (or#$. cut / Dac -e.

#e acceptat (e )o&$a.ică" Această stare favoriza acceptarea+ p tru$(erea su*est##&or (e -#$(ecare !$ su)co$"t#e$tu& pac#e$tu&u#/ @e vom referi la acest subiect în capitolul următor" /eferiri în legătură cu utilizarea puterilor subconştientului.aptu& c *!$(u&+ #(eea sau #'a*#$ea co$st#tu#e 43 .nicile şi metodele folosite variau în func!ie de pozi!ia geografică şi cultura poporului respectiv" -rau folosite diferite forme de implorare către Divinitate diverse ceremonii ce impuneau anumite pozi!ii ale mîinilor incanta!ii amulete talismane relicve sau imagini simbolice" De exemplu în religiile antice preo!ii din temple dădeau bolnavului anumite leacuri şi ierburi doar de ei ştiute şi apoi impuneau anumite sugestii .estarea .# a-ea/3 4#arcu ==:>65 :emarca!i diferen!ele de timp ale verbelor din verset" 8nspiratul apostol ne îndeamnă s cre(e' să acceptăm ideea că obiectul dorin!elor noastre a fost (e?a ob!inut şi că realizarea va apare cu siguran!ă" Succesu& aceste# teh$#c# (ep#$(e (e co$-#$*erea pe care o a-e'G tre)u#e s . care (eter'#$a 'a$#.# c &e1a. -#$(ec toare era+ (e . cea ape& &a #'a*#$a.iar şi în cazurile în care medicina clasică se dovedise neputincioasă" Acest fapt ne dă de gîndit" &um se face că aceşti vindecători din toate col!urile lumii ob!ineau rezultate atît de bune% -xplica!ia constă tocmai în cre(#$.+ s cre(e.or.vindecare venea direct de la Dumnezeu iar te.#+ ru*!$(u1.rata cau0 era puter$#ca su*est#e .#a sa/ A(e.ipnotice înainte să adoarmă spunîndu-i că zeii îl vor vizita în timpul somnului şi îi vor vindeca boala" Desigur metoda dădea rezultatele aşteptate dar a(e."#+ pe$tru aceasta+ se .# pr#'#t (e?a "# &e -e.#' s#*ur# (e .i folosite de acei vraci stîneau imagina!ia bolnavului şi îi creau o anumită stare psi.#a&u& era ca su*est#a (e !$s $ to"#re s . în 0iblie IISUS a 0#sG 2Toate c!te cere.a oarbă a bolnavilor cre(#$.or.e# curat#-e a su)co$"t#e$tu&u#/ #ulte dintre remediile străvec.apt+ su)co$"t#e$tu&/ /n toate epocile vindecătorii care nu erau recunoscu!i de către şcolile oficiale au ob!inut rezultate remarcabile c.rata . cut (#rect su)co$"t#e$tu&u# pac#e$tu&u#/ După îndeplinirea anumitor ritualuri misterioase cei ce credeau în Hecates 4divinitate lunară5 o vedeau pe zei!ă în somn cu condi!ia să se fi rugat înainte de a adormi" &onform instruc!iunilor ciudate pe care le primeau ei amestecau şopîrle răşină tămîie şi smirnă apoi pisau acest amestec în timpul lunii pline" După îndeplinirea acestor practici uluitoare vindecarea nu întîrzia să apară" -vident ese$.

# pre&uat "# (us &a !$(ep&#$#re (e c tre su)co$"t#e$t/ D#$ acest pu$ct (e -e(ere+ cre(#$.# !$(ep&#$#t / Aceasta este teh$#ca (e -#$(ecare co$sacrat "# .este (at (up cre(#$.a -oastr + .# po0#.# acceptat1o pe (ep&#$ -a .e$o'e$ '#racu&os+ ast.a/ De nenumărate ori a!i citit în Biblie: 2totu& .# !$ su)co$"t#e$t o s '!$.o&os#t (e to.#$/ 0rin expresia: 1.rat ceea ce este acu' t * (u#t (e c tre ra.ur#/ Astfel vă ve!i opune limitărilor impuse de către mentalul conştient mereu ra!ional şi analitic pentru a vă desc.#+ .er#$.#e -ou 2 ne putem da seama că 8isus colabora cu subconştientul acelor orbi" Cre(#$. r !$(o#a& c -a !$co&.elia după #atei 4K: >F .is oc.nică se afla în -vang.urilor necurate cu stăpînire şi cu putere şi ele ies"2 4.ede!i nimeni să nu ştie2 8isus îi avertiza pe cei proaspăt vindeca!i să nu discute despre aceasta cu al!i oameni neîncrezători şi sceptici înainte ca însănătoşirea să se fi desăvîrşit" Dacă în subconştientul lor ar fi pătruns gînduri de îndoială sau de teamă acestea puteau anula tot binele pe care-l facuse 8isus" 1""" că -l porunceşte du.(e?a o rea&#tate !$ 'e$ta&u& $ostru/ 0entru ca un anumit lucru să aibă consisten!ă în planul mental este necesar ca el să fie acceptat de gîndurile noastre" 8ată în cîteva cuvinte o metodă specifică şi concisă de a vă folosi puterea creatoare a gîndului metodă care are la bază #'pres#o$area su)co$"1t#e$tu&u# cu o)#ectu& (or#$.##&e+ c#rcu'sta$.##$( a(e.a !$sea'$ a accepta ca .a (espre care -or)e"te B#)&#a repre0#$t u$ 'o( (e a *!$(#+ o at#tu(#$e 'e$ta& + o cert#tu(#$e #$ter#oar + .ui: Da Doamne* Atunci s-au desc. /3 Dacă ve!i semăna anumite grăun!e pute!i fi siguri că ve!i ob!ine plante apar!inînd aceleiaşi specii" Cre(#$.er' + o co$-#$*ere #$t#' c se -a petrece u$ .# "# -a a-ea roa(e !$ &u'ea e%ter#oar / Pr#'a co$(#.e& !$c!t ru* c#u$ea &e -a . Ho #(eeI care+ (ac $u o (era$?a.aptu& (e a "t# cu s#*ura$.e#/ /n plan mental ideea proiectul sau planul dumneavoastră sunt tot atît de reale precum sunt mîinile sau inima în planul fizic" Ur'!$( teh$#ca e%pus !$ B#)&#e+ -a tre)u# s e&#'#$a.#u$e "# (e c tre s#'.ide către o atitudine de !$cre(ere $e' r*#$#t !$ puterea su)co$"t#e$tu&u#/ 9n exemplu clasic ce ilustrează această te.e&e sau ceea ce ar putea s !'p#e(#ce rea&#0area (or#$.e#/ I$tro(uce.# ce# care (oresc s u"ure0e su.a+ or#care ar .uca 6: BL5" &înd bolnavii veneau la 8isus pentru a fi vindeca!i ei cunoşteau de+a puterea )a uriaşă şi aveau o !$cre(ere nemărginită în -l" Tot ceea ce -l spunea era cre0ut şi sim!it de către bolnavi" 44 .ii lor" 8ar 8isus le-a poruncit cu asprime zicînd: .#a &or *eo*ra.#c sau re&#*#a (e care apar.B75: 1După ce a intrat în casă au venit la -l orbii şi 8isus i-a întrebat: &rede!i că pot să fac -u aceasta% Gis-au .#e asupra c re#a a #$s#stat I#sus este cre(#$.a &or co$sta !$tr1o a"teptare . c #(eea pe care a.# co'p&et or#ce *!$( !$ &e* tur cu co$(#.ede!i nimeni să nu ştie*2 Din cuvintele 1(upa cre(#$.

idul mi-a spus că îşi pierduse vocea dar şi-o recăpătase în acel templu" Avusese cazul uneia dintre rudele mele care se îmbolnăvise de tuberculoză" 0lămînii săi erau foarte afecta!i de această boală$ acel om avea însă un fiu care s-a .aptu& c su)co$"t#e$tu& -a r spu$(e pro'pt &a or(#$e&e pe care # &e ( (ea cu autor#tate/ )e ştie faptul că au avut loc vindecări în multe biserici din întreaga lume în Maponia în 8ndia în -uropa sau în America" Am vizitat eu însumi mai multe temple faimoase din Maponia" /n templul din Diaboutsu celebru în întreaga lume se află o uriaşă statuie din bronz care-l reprezintă pe Budd.Iar I#sus+ !'preu$ cu ce# care1I so&#c#tau a?utoru&+ #$tra !$ &e* tur cu Me$ta&u& Su)#ect#.otărît să-l a+ute să se vindece" 0entru aceasta fiul a venit în 0ert.a îi va permite să cînte din nou dacă va urma un anume ritual va posti şi îi va oferi ofrande" Toate aceste condi!ii pe care ea le îndeplinea fi vindecată" 9$tr1a(e.idul care mă înso!ea mi-a arătat o fată care murmura o incanta!ie şi se înclina adînc pentru a-şi depune ofranda ce consta în două portocale" Tînăra tocmai aprindea o lumînare cînd deplină !$cre(ere în faptul că Budd.a" Tineri şi bătrîni îşi depuneau la picioarele sale ofrandele: bani fructe orez sau portocale se aprindeau lumînări se ardea tămîie se recitau incanta!ii şi rugăciuni" <.u$#-ersa&+ #ar !$cre(erea Sa $estr 'utat !$ puterea curat#.ivalentul a J77 de dolari" De fapt acel tînăr pur şi simplu culesese de pe trotuar o aşc.a aşezat cu mîinile împreunate şi cu capul înclinat într-o atitudine de extaz profund" Această statuie are o înăl!ime de 6> de picioare 4cca =B m5 şi este numită marele Budd.r+ su)co$"t#e$tu& a r spu$s cre(#$.ie de lemn persoane se însănătoşiseră doar atingînd acel inel" Astfel îi stîrni atît de mult imagina!ia şi adormi" A doua zi era de+a vindecat fapt dovedit de toate examenele clinice" pe care o dăduse unui bi+utier pentru a o monta într-un inel" Tatălui său îi spuse că multe încît efectiv acesta îi smulse inelul din mîini$ apoi îl puse pe piept murmură o rugăciune vindecările miraculoase petrecute în biserica de unde tocmai venea" &ălugărul i-a vîndut o 45 . 4oraş situat în partea de vest a Australiei5 unde locuia tatăl său şi i-a spus că a întîlnit în -uropa un călugăr care i-a povestit despre bucă!ică de lemn din crucea pe care a fost răstignit 8isus pentru care a primit ec.u$#-ersa& e&#'#$a #'e(#at su*est##&e $e*at#-e (#$ su)co$"t#e$tu& )o&$a-u&u#/ >#$(ec r#&e care ur'au+ $u repre0e$tau (ec!t r spu$su& auto'at a& corpu&u# &a sch#') r#&e petrecute !$ '#$te/ Secretu& co$sta !$ !$cre(erea a)so&ut !$ I#sus+ !$ .e# sa&e/ cu sfin!enie nu făceau decît să-i sporească !$cre(erea astfel încît ea devenise sigură că va 0entru a ilustra încă o dată puterea imagina!iei şi a credin!ei nemărginite voi aminti g.

##&or corpu&u#/ @u mă îndoiesc că cititorii acestei căr!i sunt la curent cu faptul că s#'pto'e&e corespu$0 toare aproape or#c re# )o&# pot .)per că a!i în!eles bine că nu a fost bucata de lemn cea care l-a vindecat ci imagina!ia cea înfierbîntată l-a care s-a adăugat o stare de aşteptare plină de !$cre(ere/ Co$&ucrarea per.# pro-ocate pr#$ su*est#e+ u$or su)#ec.#/ De exemplu o persoană aflată în această stare poate avea o temperatură crescută fa!a foarte roşie şi frisoane puternice dacă i s-a sugerat de exemplu că are gripă" Tot astfel unui subiect i se poate sugera că este paralizat şi nu poate merge şi apă rece spunîndu-i-se: 1Această ceaşcă este plină cu piper" )im!i cum miroase%2 într-adevăr el nu va putea nici să îşi mişte picioarele" )au dacă i se dă o ceaşcă plină cu subiectul va începe imediat să strănute" 3are cauza strănutului a fost apa sau sugestia% Dacă un om este alergic la polen poate fi testată puterea sugestiei astfel: atît timp cît este în stare de .omeopate sau celei naturiste precum şi multor su)co$"t#e$tu&u#/ :emarca!i cît de rapid se vindecă tăietura pe care v-a!i făcut-o cînd vă aceea+ $u'a# ac.u$c.e&or "# ace&a este su)co$"t#e$tu&+ #ar cau0a u$#c a -#$(ec r#&or o repre0#$t cre(#$.ost cea care #1a (eter'#$at -#$(ecarea at!t (e rap#( / Bineîn!eles că tatăl nu a aflat niciodată de stratagema folosită de fiul său" 0oate că dacă ar fi aflat s-ar fi îmbolnăvit din nou" Dar el a continuat să fie sănătos şi a murit =J ani mai tîrziu la vîrsta de FK de ani" Desigur că e%#st 'u&te 'eto(e ce pot co$(uce &a -#$(ec r# '#racu&oase/ Co$c&u0#a care se #'pu$e este c e%#st u$ 'e$ta& co'u$ tuturor .apt opera bărbierea!i" -l ştie exact cum să ac!ioneze în acel loc" #edicul pansează o rană şi spune: 1@atura o va vindeca*2 @atura înseamnă capacitatea subconştientului de a ocroti întreaga este şi cel mai puternic reprezintă cea mai sigură dintre toate autosugestiile" 46 fiin!ă" 8nstinctul de conservare este cea dintîi lege a naturii" 8ată de ce acest instinct care .# h#p$ot#0a.iar un pa.timpul să amintim încă o dată două adevăruri fundamentale: primul că 'e$ta&u& are (ou co'po$e$te (#st#$cteG u$a co$"t#e$t "# cea&a&t su)co$"t#e$t J al doilea: su)co$"t#e$tu& este 'ereu (oc#&+ supus puter## su*est#e#/ Ma# 'u&t+ su)co$"t#e$tu& e%erc#t u$ co$tro& a)so&ut asupra tuturor .#o$!$( asupra '#$.ipnoză i se pot plasa lîngă nas flori artificiale sau c.a/ .##$.& !$ '#$te/ De '#racu&oase sunt atribuite medicinei .#e a .## se -a putea -#$(eca/ 'ti!i că multe -#$(ec r# grupări religioase din toată lumea dar este evident că toate acestea su$t (e .ect (#$tre cre(#$.ar gol spunîndu-i-se că este polen" Desigur că va prezenta simptomele obişnuite ale alergicilor" Acest experiment indică faptul că a(e.rata cau0 a )o&## sale se a. "# #'a*#$a.##&or "# se$0a.

#$e ace&ea"# cunoscut vindecător" -l a făcut o afirma!ie care este acum pe deplin confirmată: 1I$(#.apt+ -#$(ecarea este ur'area .imist şi medic elve!ian 4=6KB .er'e+ a u$u# a$u'#t 'o( (e a *!$(#+ care se $u'e"te cre(#$.e# -oastre este rea& sau $u+ -e.ilip 0aracelsus celebrul alc.ere$t (ac re0u&tate/ &înd eu însumi m-am rugat la statuia sf(ntului 0etru aşa cum aş fi făcut-o în 47 .# a&e*e+ !$s + teor#a sau 'eto(a pe care o pre.rata cau0 a or#c re# -#$(ec r# re0#( !$ ch#ar cre(#$.iar exact" )e ştie că e%#st 'a# 'u&te 'eto(e (e -#$(ecareG Eranz Anton #esmer medic austriac 4=DB6 .# o).ar (e cea a su)co$"t#e$tu&u#+ $u .# a-ea !$cre(ere (ep&#$ !$ ea+ pute.era. / D#spar#.# s#*ur# c re0u&tate&e $u -or !$t!r0#a s apar / 1pinia lui *aracelsus 0.ce s & "&u#e"te aco&o/ @ici un medic nu vindecă folosind o for!ă diferită de cea utilizată de alt medic" Des#*ur+ .& !$ su)co$"t#e$t+ cu toate că fiecare îşi laudă metoda proprie ca fiind infailibilă" De .=J6=5 a fost şi un o)#ectu& cre(#$.#ecare poate a-ea propr#a sa teor#e+ propr#a sa 'eto( J (ar a(e.#reasc a u$e# at#tu(#$# 'e$ta&e po0#t#-e "# .a pac#e$tu&u#/ N#c# o a&t putere+ !$ a.iatri psi.#J (ac -e.# pe corpu& )o&$a-u&u#+ -#$(eca 'a&a(#a !$ 'o( apare$t '#racu&os/ 0entru a realiza vindecări se mai folosesc şi bucă!i de sticlă sau de diferite alte metale" #ai apoi abandonînd acest procedeu a afirmat că de fapt vindecările se datorau ac!iunii 1magnetismului animal2 pe care îl proiecta asupra pacientului" /ncepînd din acel moment a folosit h#p$o0a 4care de aceea poartă numele de mesmerism5 pentru a-şi vindeca pacien!ii astfel că ceilal!i medici răspîndiseră ideea că toate re0u&tate&e '#racu&oase pe care &e o).irurgi fie că sunt .omeopa!i sau alopa!i se servesc de aceeaşi .#o$ea0 ca o su*est#e puter$#c asupra co$"t#e$tu&u#+ act#-!$( ur#a"a putere curat#.#$use erau ro&u& u$e# su*est## puter$#ce/ /n realitate to!i medicii fie că sunt psi.=F=J5 care a profesat la 0aris a descoperit că p&as!$( 'a*$e.Diferite teorii Ar fi fost plictisitor şi inutil să insistăm asupra numeroaselor teorii apar!inînd diverselor secte religioase şi grupărilor ce folosesc ru* c#u$ea ca modalitate de vindecare" Desigur că to!i sunt de părere că teoria lor este cea mai bună pentru că dă rezultate" După cum am mai arătat şi în capitolul anterior acest lucru nu este c.ologi sau c.#a )o&## se (atorea0 st r## (e a"teptare p&#$ (e !$cre(ere care ac.or. u$#-ersa& + care se a.# .poate a?uta/ Pute.

eim: 10rintre bolnavii noştri am mai întîlnit cazuri asemănătoare" 3 tînără ce i-am pus diagnosticul le-am spus studen!ilor mei că o voi vindeca folosind puterea sugestiei şi pentru aceasta voi simula că-i aplic un tratament electric" Am adus apoi aparatul de induc!ie mi-am pus mîna pe limba pacientei am mişcat-o pu!in şi i-am spus: 1Din acest moment pute!i vorbi cu voce tare"2 8nstantaneu ea a reuşit să spună <<a> > apoi <<b>> pe urmă <<#aria>> şi din acel moment a început să vorbească în mod distinct"2" 48 .88-lea 0ietro 0amponozzi contem-poran cu 0aracelsus îşi împărtăşea opiniile: 1@e putem înc.e# a$u'#tor re&#c-e su$t (oar e.iar el m-ar fi a+utat" Dar aceasta este doar o supersti!ie" S#$*ur cre(#$.e& rea&#tate/ Bern.a este cea care pro(uce '#raco&e şi fie că această credin!ă este îndreptă!ită fie că nu ea va avea mereu aceleaşi rezultate minunate"2" Eilozoful italian din secolul al Q. cut (e c tre 'e(#c pac#e$tu&u# s u p tru$(e !$ su)co$"t#e$t "# (e-#$e ast.## "t#u c + (ac !$ &ocu& oase&or u$u# s.ipui cu uşurin!ă ce rezultate uluitoare pot produce credin!a fermă şi imagina!ia controlată mai ales cînd aceste două stări de conştiin!ă sunt împărtăşite în egală măsură de către subiec!i şi de către persoana care-l diri+ează" >#$(ec r#&e atr#)u#te #$.aim în lucrarea sa 1Terapeut#ca pr#$ su*est#e2 la pagina =KD relatează cazul unui om suferind de paralizia limbii maladie în fa!a căreia orice tratament se dovedise a fi neputincios" /ntr-o zi medicul i-a spus că tocmai ac.e# )o&$a-#&orJ "ar&ata$## "# .eim profesor de medicină la Eacultatea din @ancI 4=K=7 .ectu& #'a*#$a.!$t este pus u$ sche&et oarecare+ re0u&tate&e )e$e.fa!a sf(ntului însuşi am ob!inut aceleaşi rezultate ca şi cînd c.=K=K5 era de părere că su*est#a .# ace&ea"# ca "# !$a#$te/ Deci dacă ave!i !$cre(ere în puterea rămăşi!elor sfin!ilor de a vindeca sau în efectul binefăcător al anumitor ape ve!i observa ameliorări ale bolii datorate de fapt sugestiei imprimate în subconştient" $%perienţele lui 0ernheims HippolIte Bern.&ue$.izi!ionase un nou instrument cu a+utorul căruia promitea să-l vindece" Gicînd acestea i-a introdus în gură un mic termometru" Bolnavul îşi imagină că acela era instrumentul miraculos care-l va salva" &a urmare după cîteva momente el strigă fericit că putea să-şi mişte limba din nou" 8ată ce care venise la o consulta!ie îşi pierduse capacitatea de a vorbi de mai bine de o lună" După mai relata Bern.#ce -or .#e# "# a& cre(#$.#&o0o.

cute pac#e$.a ora indicată el a făcut într-adevăr tot ceea ce i se spusese" #ai multe picături de &u altă ocazie acelaşi medic a scris pe cele două antebra!e ale unui bolnav numele sînge i s-au scurs din nara stîngă" acestuia folosindu-se pentru aceasta de un vîrf tocit care nu putea provoca nici o rană şi însemnat pe bra!ele dumneavoastră vor începe să sîngereze iar numele vă va apărea scris apoi i-a spus: 1/n această după-amiază la ora patru ve!i adormi şi punctele pe care le-am cu litere de sînge"2 /ntr-adevăr la ora patru subiectul a părut că doarme" Apoi literele numelui său au apărut în relief pe bra!ul stîng şi în mai multe puncte au putut fi dispărînd treptat" observate picături de sînge" Trei luni mai tîrziu literele încă mai erau vizibile ele Aceste experimente demonstrează încă o dată +uste!ea afirma!iilor pe care le făcusem mai sus şi anume că su)co$"t#e$tu& co$tro&ea0 !$ per'a$e$.eim demonstrează cît de mare este puterea !$cre(er## pe care bolnavul o are fa!ă de medicul său" Aceast at#tu(#$e ac.#&or (eter'#$au tra$s.eim a mai declarat că a reuşit să provoace acestuia că este de fapt .er'e asupra su)co$"t#e$tu&u#/ Bern.egea fenomenelor psi.ipnoză şi apoi i-a sugerat următoarele: 1/n această după-amiază la ora 6 după .emoragie .or'a u$e# su*est## .#o$ea0 su) .ipnoză ve!i intra în cabinetul meu nazală"2" vă ve!i aşeza într-un fotoliu ve!i încrucişa mîinile pe piept şi ve!i avea o ./n aceste povestiri Bern. toate .#0#c / Cauza stigmatelor însîngerate /n lucrarea sa 1.îrtie pentru muşte$ şi al!i medici au confirmat acest fenomen prin apari!ia unei băşici pe ceafa unui pacient aplicîndu-i un timbru poştal şi sugerîndu-i experien!ele lor dovedind astfel că su*est##&e -er)a&e .or' r# !$ structura &or .##&e "# se$0a.u$c.##&e corpu&u#/ Eenomenele şi experien!ele pe care le-am descris s-au dorit a fi situa!ii mai aparte care să ilustreze situa!iile anormale provocate prin puterea sugestiei şi sunt dovezi 49 .ice2 la pagina =JB Hudson face următoarea afirma!ie: 1Hemoragiile şi stigmatele însîngerate pot fi provocate anumitor subiec!i prin intermediul sugestiei"2" #edicul #" Bourru a adus un subiect în stare de .

#$e ace&ea"# re0u&tate/ Su)co$"t#e$tu& r spu$(e cu .# co$stata c #(eea se 'ater#a&#0ea0 / @/ Atu$c# c!$( .a ca .# pe$tru )#$e&e cu#-a+ .er' / C/ E#e c o)#ectu& cre(#$.# este c!t se poate (e rea& !$ '#$tea (u'$ea-oastr / De ce s $u co$s#(era.## (u'$ea-oastr "#+ !$ ' sura !$ care reu"#.# c acea #(ee a (e-e$#t (e?a rea&#tate !$ p&a$u& .e# -oastre este rea&+ .# aceast !$cre(ere+ -e.#.'ereu c puterea curat#.&etu& s u H!$ su)co$"t#e$tI+ aceea e& -a (e-e$#/ Re0u'atu& proce(ee&or curat#-e :/ A'#$t#.ert#&J ea -a !$co&.#1o pr#$tr1o stare (e a"teptare+ p&#$ (e !$cre(ere "# ea se -a 'a$#.#1o "# !$*r#?#.# s 'e$ta&#0a.#e# "# a cre(#$.s & "&u#e"te !$ propr#u& -ostru su)co$"t#e$t/ D/ De-e$#.# au0#t -or)#$(u1se+ su$t (atorate puter## #'a*#$a.#(e&#tate or#c ru# *!$( care este su.#o$ea0 asupra su)co$"t#e$tu&u# "# act#-ea0 .est !$ corp .e&e curat#-e &ate$te/ A/ Or#ce )oa& por$e"te (#$ '#$te/ N#'#c $u se 'a$#.concludente ale faptului că ceea ce u$ o' *!$(e"te !$ su.## sau a u$e# p#ese (e teatru pe care ur'ea0 s o rea&#0a.ru*a.a .aI !$ su)co$"t#e$t+ u(a.e puse !$tr1u$ p '!$t .a cu care reu"#. r s a#) (e?a u$ protot#p 'e$ta& corespu$0 tor/ B/ Aproape or#ce s#'pto' (e )oa& poate .# #(eea Hs '!$.# co$s#(era cre(#$.#e c $u+ -e.# !$ rea&#tatea #(e## sau #$-e$.or'a protot#pur#&e $e*at#-e (#$ su)co$"t#e$tu& ce&u# pe$tru care .ec.##$( tot u$ *!$( "# tre)u#e s o cu&t#-a.# pro-ocat pr#$ su*est#e h#p$ot#c / Aceasta (e'o$strea0 'area putere a *!$(u&u#/ </ Nu trata'e$tu& 'e(#ca& este cau0a -#$(ec r##+ c# (oar cre(#$.#c#e$t (e puter$#c/ Pute.#/ Re0u&tate&e '#racu&oase $u -or !$t!r0#a s apar / 8/ >#$(ec r#&e '#racu&oase (e care a.#+ a u$e# $o# #$-e$.e# care ac.aptu& c !$cre(erea este ase'e$ea u$e# se'#$.# s (o)!$(#.# co$"t#e$t (e .# co$-#$"# (e .ru*a.# 'ereuJ $u a-e.# $e-o#e (e 'a# 'u&t/ 50 .or.or.# o).# "# -a (a $a"tere u$e# p&a$te (#$ ace&a"# so#/ Se' $a.#0#cM Cre(e.esta &a t#'pu& potr#-#t/ =/ I(eea u$e# c r.# o stare (e s $ tate+ (e per.#u$e "# (e )ucur#e poate tra$s.#1.aptu& c .

a creatoare sau Puterea Su)co$"t#e$t / După cum am mai arătat există o mul!ime de metode menite să înlăture bloca+ele mentale psi.iatru nici un medic nu a vindecat vreodată un bolnav" 9n vec.ologii şi psi.olog sau psi.iatri au datoria doar de a înlătura înlătură bloca+ele fizice care nu lasă curen!ii energetici subtili să curgă prin corp" Dar nici unul dintre aceşti specialişti nu poate spune că a vindecat boala" A(e.or.i dicton spune: 1#edicul pansează 4îngri+eşte5 dar Dumnezeu vindecă"2 0si.##$(G Natura+ >#a. curat#este cea cu$oscut (e o)#ce# ca .ice şi fizice care împiedică libera circula!ie a fluidelor 51 bloca+ele mentale care împiedică manifestarea energiilor benefice" De asemenea c.irurgii .CAPITOLUL > >INDECÃRI CU AJUTORUL SUKESTIEI 9N EPOCA MODERNÃ &u to!ii suntem interesa!i de misterele fiin!ei noastre şi ne punem întrebări de genul: ce fel de for!ă este aceea care ne vindecă% 9nde se găseşte ea% :ăspunsul ar putea fi următorul: puterea curativă sălăşluieşte în subconşientul fiecăruia dintre noi şi numai modificarea atitudinii mentale a bolnavului poate face ca această for!ă să devină activă" @ici un practicant al ştiin!elor mentale sau al religiei nici un psi.rata .a+ Du'$e0eu+ I$te&#*e$.

r &#'#te (#$ su)co$"t#e$t r spu$( pe ' sura cre(#$.ide poarta spiritului în fa!a fenomenelor exterioare care liniştească mintea se va relaxa şi va începe să se gîndească la imensa putere curativă care în mod obişnuit îl distrag cît şi în fa!a aparen!elor de orice fel$ apoi calm liniştit îşi va formula cererea către subconştient luînd în considerare faptul că #$te&#*e$.# !$ !$.. u'a$ + or#care #1ar .#+ ru*!$(u1.# a-ea3 pe care le-au verificat şi savan!ii moderni ce studiază efectul benefic al rugăciunii" 2n singur proces curativ Nu e%#st (ec!t u$ s#$*ur pr#$c#p#u -#ta&+ care se 'a$#.#$#te+ (ar toate au &a )a0 &e*ea cre(#$. pe$tru a1"# re(o)!$(# s $ tatea "# pe$tru a se a.+ care s & "&u#e"te !$ su)co$"t#e$t+ este (#r#?at !$ 'o( co$-e$a)#& .# !$ 'o( co$struct#.a sa -a r spu$(e e%act *!$(ur#&or pe care &e !$tre.#e (e c tre a&te persoa$e+ ea poate -#$(eca u"or or#ce 'a&a(#e a trupu&u# sau a sp#r#tu&u#/ Acest pr#$c#p#u )#$e.#$ut/ Cu s#*ura$.# c &e1a.#$e/ Ce& 'a# e.e# 52 .#' ca "# c!$( (e?a &1a' o).#o$a pro'p &a aceste su*est## co$"t#e$t (#r#?ate/ Aceste este sensul cuvintelor apostolului #arcu: 2Toate c!te cere.# capa)#&# s .#e (e c tre $o# !$"#$e+ .a &ate$t !$ .subtile ale vie!ii ce ne însufle!esc mereu" Dac #'e$sa putere curat#. c su)co$"t#e$tu& -a reac.#c#e$t este s $e #'a*#$ ' re0u&tatu& pe care (or#' s 1& o).##$.aceast putere )e$e.# pr#'#t (e?a "# &e -e.#$e' "# s $e s#'.#c / Su)co$"t#e$tu& -a -#$(eca arsura sau 0*!r#etura+ ch#ar (ac su$te.e#+ c c# 2totu& .+ s cre(e.or.# ateu/ Terapeutica mentală modernă se bazează pe faptul pe deplin confirmat că !$.&a 'ereu !$tr1o stare '#$u$at / Des#*ur+ e%#st 'a# 'u&te 'eto(e "# teh$#c# pe$tru co$tro&u& aceste# .##$. 3/ Le*ea cre(#$.or.e# )o&$a-u&u#" &el care doreşte să se vindece folosind această metodă va intra în camera sa va înc. c tor se a. tur#&e u$e# )#ser#c# a$u'e pe$tru a .ide uşa ceea ce are darul să-i sălăşluieşte în fiin!a sa" -l va înc.e&epc#u$ea "# .est pr#$ tot ceea ce e%#st !$ u$#-ers+ fie că este vorba de cîine pisică arbore iarbă vînt sau pămînt căci toate acestea sunt vii" -nergiile subtile ale vie!ii ac!ionează într-o manieră diferită la nivelul regnului animal al celui vegetal sau al celui mineral în func!ie de puterea instinctului fiecărei fiin!e şi de credin!a ei" O'u&+ care cu$oa"te aceste e$er*##+ poate s &e (#r#?e0e &a -o#$.& !$ or#ce .a .e #$.# re&#*#a+ cu&oarea p#e&## sau rasa/ Nu este o)&#*ator#u s cre(e.este (at (up cre(#$.o&os#.

bine să în!elege!i că Biblia nu vorbeşte despre credin!ă ca fiind un ritual un ceremonial o formulă sau o institu!ie" Biblia se referă la credin!a adevărată din sufletul omului" I#sus a spusG 2De po.egea vie!ii este însăşi credin!a" &e crede!i despre voi înşivă despre via!a din 9nivers% este dat după credin!ă2" &redin!a este de fapt un gînd înrădăcinat adînc în minte care face :ăspunsul la aceste întrebări este foarte important căci după cum am mai spus: 1totul vă ca for!ele latente din subconştient să se manifeste sub diferite aspecte în fiecare moment al vie!ii" #odul în care aceste for!e ac!ionează depinde de gîndurile pe care obişnuim să le între!inem" .#u$#&e "# toate e-e$#'e$te&e su$t !$ rea&#tate re.# ascu&tat / Deci terap#a pr#$ ru* c#u$e presupu$e o ac. aceast vă ve!i alege o imagine mentală o idee sau un plan care dori!i să devină realitate" .# e&#)era '#$tea (e aceste *!$(ur# #$oportu$e+ a.ă ve!i -a .# cre(e+ toate su$t cu put#$.#u$e 'e$ta& )#$e (e.# are (rept cau0 *!$(ur#&e $e*at#-e+ pline de îndoială care sunt bine fixate în subconştient şi şti!i de asemenea că (ac -e.&e%## "# reac.ec.indecarea cu a+utorul rugăciunii este rezultatul conlucrării armonioase sincronizate şi inteligente dintre mentalul conştient şi subconştient" -ste foarte important ca scopul rugăciunii precum şi fenomenele care se petrec atunci să fie cunoscute cu precizie" 0rin aceasta ve!i dobîndi încredere în acest procedeu simplu dar extrem de eficient care poate fi numit terapie prin rugăciune tratament mental sau rugăciune ştiin!ifică" 0entru început conştientiza apoi capacitatea de a comunica subconştientului acea imagine sau idee imaginîndu-vă că ea (e?a s-a împlinit" Dac at#tu(#$e 'e$ta& + ru* c#u$ea -e.#u$ea -a (#spare #$sta$ta$eu/ /n consecin!ă vă ve!i orienta către puterea #$.# .## a&e propr#u&u# -ostru 'o( (e a *!$(#/ Terap#a pr#$ ru* c#u$e .Toate religiile sunt forme ale aceleiaşi credin!e deşi au ritualuri şi dogme diferite" .te'e.co$.e&e pe care &e a-e.a*resea0 + c# ch#ar *!$(ur#&e -oastre/ Toate e%per#e$.# p stra cu perse-ere$.#$#t + cu u$ scop prec#0at !$ 'o( c&ar/ )ă presupunem că v-a!i decis să vă vindeca!i de o anumită afec!iune folosind terapia prin rugăciune" 'ti!i acum că pro)&e'a sau )oa&a cu care .#1.#+ toate ac.#$#t a su)co$"t#e$tu&u# şi ve!i urmări să deveni!i pe deplin conştien!i de faptul că acesta - poate -#$(eca or#ce )oa& / #editînd asupra acestui fapt ve!i observa cum îndoiala se 53 . ce&u# care cre(eL3 4#arcu: K >B5" 8ată de ce este o adevărată nebunie să crede!i că ceva v-ar putea face vreun rău" A'#$t#.ru$ta.'ereu c $u &ucru& (e care .

ester a demonstrat apoi că fluidul magnetic nu avea nici o legătură cu prin sugestie într-un somn .# &a )oa&a pe care a.ipnotic în timpul căruia să fie provocate anumite fenomene .&e$t !$ .# a-ut1o/ &înd vă ruga!i căuta!i să nu da!i importan!ă condi!iilor actuale care se opun realizării scopului propus şi nici o clipă să nu vă gîndi!i că vindecarea ar putea să nu se producă" Aceast at#tu(#$e #$ter#oar -a u$# !$ 'o( ar'o$#os co$"t#e$tu& cu su)co$"t#e$tu& "# -a act#-a puterea curat#.# "# apo# $u .e&+ se !$s $ to"eau/ /n momentul în care #esmer s-a stabilit la 0aris guvernul francez a desemnat o comisie formată din medici şi din membrii ai Academiei de ştiin!e care #esmer pretindea că le ob!inuse" )-a constatat că bolnavii erau din care făcea parte şi Ben+amin Eran?lin comisie care urma să cerceteze rezultatele pe într-adevăr vindeca!i dar că teoria fluidului magnetic nu putea fi astfel dovedită" &omisia a concluzionat că efectele miraculoase se datorau imagina!iei stimulate prin descrierea plastică a procedeului" .u'#.# -#$(eca.# s 'u&.a pu!in timp după aceea #esmer a fost exilat şi a murit în =F=J" vindecările ob!inute de către #esmer" -l a arătat că este posibil ca bolnavul să fie adus pe care #esmer le atribuia influen!elor magnetismului" 54 Dr" Braid de #enc.#+ $u u#ta.## a-eau !$cre(ere !$ aceast $ou teor#e "# ast.'a# *!$(#.risipeşte treptat şi modul de a gîndi se transformă radical" C!$( -e.&u#( 'a*$et#c/ Pac#e$.#ecare (#$ $o#/ &e înseamnă vindecarea prin credin!ă şi ce efect are încrederea nemărginită% &redin!a care produce vindecarea nu este cea despre care se vorbeşte în Biblie ci înseamnă cunoaşterea interac!iunii care are loc între conştient şi fenomene se petrec şi ce fel de for!e intră în ac!iune" /n acest caz rezultatul apare datorită subconştient" &el mai adesea terapeutul care foloseşte această metodă nu ştie ce credin!ei oarbe pe care o are bolnavul" 9nii vindecători folosesc incanta!iile al!ii oferă pacien!ilor relicve cu puteri magice" Acestea sunt în realitate metode de a cîştiga este la fel de eficient" #ul!i sunt de părere că propria lor teorie este singura valabilă pentru că dă rezultate" Desigur acest lucru nu este adevărat şi am explicat şi de ce" încrederea bolnavilor" 3rice procedeu care vă poate alunga neîncrederea şi îngri-+orarea 0entru a ilustra rolul important pe care îl de!ine credin!a în procesul de vindecare ne vom referi din nou la medicul austriac Eranz Anton #esmer" /n =DDL el a declarat că descoperise un nou procedeu curativ care folosea magne!i artificiali" #ai tîrziu a renun!at la magne!i pentru a enun!a teoria magnetismului animal în!eles ca fluid care se manifestă în întregul univers deci şi în fiin!a umană" Mes'er a.#r'a c 1"# -#$(eca )o&$a-## cu a?utoru& acestu# .# .

A!i în!eles desigur că aceste -#$(ec r# '#racu&oase erau !$ !$tre*#'e e.&a su*est## "# .#e c su$te.#e# act#-e a )o&$a-#&or+ #'a*#$a. recept#.ectu& #'a*#$a.#e st#'u&at pr#$tr1o puter$#c su*est#e (e s $ tate a(resat su)co$"t#e$tu&u#/ .#e pe (ep&#$ re&a%at pe$tru a (e-e$# recept#.a rîndul său profesorul s-a destins şi el şi a început să repete bolnavului într-o manieră calmă şi monotonă că este perfect sănătos" După o +umătate de oră acesta a sim!it o uşurare imensă şi s-a vindecat" Acesta este un exemplu al modului în care se manifestă cre(#$.# co$"t#e$t (e acest .+ a(#c !$cre(ere !$ ce-a ce !$c $u e%#st / După cum s-a putut observa este .iar şi în cazul în care cele două aspecte 4conştientul şi subconştientul5 ale min!ii nu sunt încă pe deplin sincronizate" /n această stare de relaxare profundă mintea devine pasivă şi receptivă la sugestiile pozitive" :ecent am fost întrebat de către cineva: 1&um se face că am fost vindecat de un profesor de filozofie% &înd mi-a spus că boala mea nu există decît în planul fizic eu nu l- am crezut"2" #ai întîi omul a avut impresia că profesorul şi-a bătut +oc de el şi-a protestat ve.a vremea aceea fenomenul nu putea fi numit decît 1credin!ă oarbă2 căci nu era cunoscut încă mecanismul lui subtil" &e înseamnă credin!a subiectivă% După cum am afirmat şi în capitolele anterioare subconştientul fiecărui om se supune controlului permanent al mentalului conştient dar este influen!at şi de sugestiile venite din exterior" :ezultă deci că su)co$"t#e$tu& este !$ per'a$e$.!$(ep&#$e"te or#ce (or#$.&a su*est##&e po0#t#-e e'#se (e c tre terapeut/ 0rofesorul nu a fost influen!at de autosugestiiile bolnavului provenite din neîncredere deoarece starea de somnolen!ă în de sugestiile provenite din exterior" +emnificaţia tratamentului la distanţă care se află acesta din urmă a determinat o minimă rezisten!ă a mentalului conştient fa!ă este bolnavă dar nu o pute!i a+uta în mod fizic căci locui!i în .os Angeles " &u toate 55 )ă presupunem ca tocmai a!i aflat că mama dumneavoastră care trăieşte în @eC Yor? .ement împotriva acelei afirma!ii ce părea absurdă" 0e urmă sub influen!a cuvintelor calme el a intrat într-o stare de profundă relaxare în care tăcea şi nu se mai gîndea la nimic" .oarte #'porta$t ca pac#e$tu& s .a su)#ect#. + .e$o'e$ sau $u/ &redin!a care produce vindecarea este o credin!ă pur subiectivă şi se manifestă atunci cînd mentalul conştient încetează să se mai opună" 0entru aceasta este necesară armonizarea perfectă dintre conştient şi subconştient" Totuşi dacă reuşim să intrăm într-o stare de somnolen!ă şi de destindere fizică şi psi.ică putem opera c.

acestea deşi nu sunte!i aproape de ea o pute!i a+uta rugîndu-vă pentru sănătatea ei: 1Tatăl care sălăşluieşte în noi este &el care săvîrşeşte cu adevărat orice faptă"2" Su)co$"t#e$tu& creator $e s&u?e"te+ !$(ep&#$#$( pe$tru $o# or#ce ac.iar mama este diri+ată pentru a face tot ceea ce poate a+uta la vindecarea ei" /n mod sigur această boală nu există în planul :ealită!ii 9ltime căci altfel nu s-ar fi putut vindeca" /n acest moment mă raportez la 0uterea 8nfinită fiin!a mamei mele"2 a dragostei şi a vie!ii şi doresc ca armonia pacea şi sănătatea să se manifeste plenar în 56 .os Angeles a aflat că mama sa care locuia la @eC Yor? era bolnavă de tromboză coronară şi s-a decis să se roage pentru ea în felul următor: 1Eor!a vindecătoare se manifestă c.#u$e+ #ar r spu$su& s u sur-#$e !$ 'o( auto'at/ Tratamentul mental deci prin sugestii pozitive are drept scop să provoace o transformare profundă în mentalitatea dumneavoastră să vă obişnuiască cu ideea că mama dumneavoastră este plină de sănătate şi armonie" Această stare va pătrunde şi în subconştient care este acelaşi cu subconştientul mamei dumneavoastră căci spiritul creator este unic" Dacă nutri!i gînduri de sănătate vitalitate şi ac!ionează asupra corpului mamei dumneavoastră pe care-l vindecă" perfec!iune acestea se transmit mentalului subcon-ştient universal şi la acest nivel /n planul mental nu există limitări impuse de timp şi spa!iu" 8ată de ce energiile mentale emise de dumneavoastră pot ac!iona asupra mamei oriunde s-ar afla ea" /n realitate tratamentul la distan!ă nu se deosebeşte cu nimic de cazul cînd bolnavul se află în apropiere căci spiritul universal este omniprezent" 0rocesul de vindecare prin rugăciune reprezintă o proiec!ie conştientă a gîndurilor 4deci a energiilor mentale5 pozitive asupra bolnavului" Astfel cînd între!ine!i în mod perseverent gînduri de sănătate şi de bunăstare în legătură cu cineva bolnav aceste calită!i vor fi mult dinamizate în fiin!a sa determinînd o ameliorare a suferin!ei sau c.ida!i de către această for!ă divină şi c.iar reflexie a gîndurilor sale ce sunt asemenea unor umbre proiectate pe un ecran" 0entru ca acum în locul unde se află mama mea" )tarea fizică cu care ea se confruntă nu este decît o imaginile de pe ecran să se modifice trebuie să proiectez alt film" #entalul meu este acum ca un aparat de proiec!ie care generează imaginea mamei mele perfect sănătoasă şi plină de armonie" Eor!a benefică nesfîrşită care a creat-o odată pe mama mea o cuprinde acum şi scaldă fiecare atom al fiin!ei ei într-un ocean de pace şi de fericire" #edicii ei sunt g.iar o vindecare aparent miraculoasă" 8ată în continuare un exemplu perfect de tratament la distan!ă" :ecent o persoană din .

# s e&#'#$a.irurg mental" )uferin!ele şi necazurile pot fi îndepărtate la fel cum sunt tăiate dintr-un pom crengile moarte" Dacă în mod constant povesti!i despre simptomele şi durerile dumneavoastră nu lăsa!i să se manifeste for!a curativă ce sălăşluieşte în subconştient" /n plus una dintre legile mentalului afirmă că imaginile au tendin!a să capete formă" 1De ce te temi de aceea orienta!i mintea către adevărurile fundamentale ale vie!ii şi către lumina dragostei Divine" ne scapi2 spune o vec.##/ 57 .a su)co$"t#e$tu&u#+ pute.Această rugăciune spusă de cîteva ori pe zi a determinat în cîteva zile însănătoşirea bolnavei spre mirarea medicului care o trata" &oncluzia ce se impune este că .# co$"t#e$.olog mi-a povestit cum s-a vindecat de tubercoluză" /n fiecare seară fermă şi credin!a de nezdruncinat în puterea lui Dumnezeu pot produce rezultate se relaxa profund şi înainte de a adormi repeta cuvintele următoare: 1Eiecare celulă fiecare nerv fiecare !esut al plămînilor mei se află în stare de deplină sănătate şi armonie2" @u sunt exact acestea cuvintele pe care le-a folosit prietenul meu dar ele reprezintă esen!a imaginii mentalizate de el" După o lună s-a vindecat complet fapt dovedit şi de radiografii" Doream să-l cunosc şi să-i în!eleg metoda şi de aceea l-am întrebat de ce îşi repeta acele cuvinte c.olog căuta!i să deveni!i propriul vostru c.# !$tr1o (#rec.pot a?uta !$ -#$(ecare :/ De-e$#.otărîrea minunate" Cum poate fi dinamizată puterea subconştientă 9n prieten psi.aptu& c (ac or#e$ta.#e )u$ .# or#ce )oa& a corpu&u# sau a '#$.or.# .# s rea&#0a.e zicală populară în!eleaptă" rezultă cît de important este să vă I(e# ce .ă sfătuiesc insistent să înceta!i a mai vorbi despre bolile voastre sau să le numi!i în vre-un fel" -le îşi trag for!a tocmai din aten!ia exagerată pe care le-o acorda!i şi din neîncredere" 9rmînd exemplul acelui psi.iar înainte de a adormi" 8ată ce mi-a răspuns: 1/n timpul somnului subconştientul este foarte puternic dinamizat" De aceea înainte de a adormi eu îi dau de lucru îi ofer un scop pentru care să lucreze"2 9n răspuns în!elept" /n acest fel prietenul meu mentalizînd mereu armonia şi sănătatea deplină a evitat cu perseveren!ă să dea vreo şansă suferin!ei" .# (e sursa or#c re# -#$(ec r#/ Ur' r#.

#1.a (e 0# cu 0#/ A&e*e.ect + !$ prosper#tate+ !$ pace "# !$ ocrot#rea D#-#$ / A/ K!$(ur#&e $o)#&e "# puter$#ce+ pe care &e !$tre.e&e (u'$ea-oastr s p tru$( !$ su)co$"t#e$t/ =/ I'a*#$a.#$e.# cu$oscute e%act .# u$ pro#ect+ o #(ee+ o #'a*#$e 'e$ta& / Eoca&#0a.or'u&e&e potr#-#te pe$tru a .# cu t r#e !$ s $ tatea per.# !$ )oa& sau s cre(e.ace r u+ acesta este ce& 'a# r u &ucru pe care1& pute.#1.'#$tea "# e'#te.a oar) se 'a$#.or.#o$a& asupra ace&e# #(e# "# r '!$e.#1.'e$ta& "# e'o.a/ Ea repre0#$t u$ *!$( !$tre.# u$ p&a$ )#$e (e.ec.#$#t "# .# "# (e-e$#.# o).#$ut cu perse-ere$.# puterea (e a -#$(eca+ o pute.#/ 8/ S .# !$ 'o( perse-ere$t !$ '#$te+ se -or tra$s.#$e !$ 'o( s#*ur re0u&tate/ @/ Ur' r#.# )e$e.# cu a(e.# *!$(ur# (e s $ tate+ -#ta&#tate "# per.#$e pr#$ cre(#$.e&e care #$ter-#$/ :.# .# "# care su$t )o&$a-#/ Re&a%a.Hsu)co$"t#e$tu&I 'acrocos'#c "#+ a?u$*!$( &a )o&$a-+ !& -or a?uta s se -#$(ece/ 58 .# creatoru& u$e# a$u'#te rea&#t .or'a !$ rea&#tate+ pe ' sura $atur## &or )e$e.# s !$.est atu$c# c!$( se o).# co$"t#e$t c ace& &ucru repre0#$t (e?a o rea&#tate !$tr1u$ p&a$ su)t#&/ Perse-era.co'p&ace.#(e& p!$ ce ru* c#u$ea -# se -a !$(ep&#$#/ </ A'#$t#.cu c&ar#tate ceea ce (or#.# *!$(#/ Cre(e.#u$e+ *!$(ur# care se -or tra$s'#te !$ 'e$ta&u& su)#ect#.#ce/ B/ Eo&os#.# o).#1.pe$tru ce# pe care !# #u)#.#+ -e.ace ca (or#$.# ce !$sea'$ cre(#$. + a(#c pr#$ cu$oa"terea 'o(u&u# !$ care co$&ucrea0 co$"t#e$tu& "# su)co$"t#e$tu&/ C/ Cre(#$.#$ -#$(ec r# a&e u$or )o&$a-#+ .rat s a-e.#c##&e terap#e# pr#$ ru* c#u$e+ !$ -#a.'ereu c + (ac (or#.D/ E&a)ora.#1./ Ru*a.e&e*e. r a . + pr#$ care (u'$ea-oastr (e-e$#.# c ce-a -1ar putea .

CAPITOLUL >I TE4NICI PRACTICE EOLOSITE PENTRU >INDECAREA DIEERITELOR AEEC5IUNI 0entru a construi un pod sau un motor inginerul are nevoie de un plan de lucru şi de un procedeu practic" Tot astfel mentalul are nevoie ca şi inginerul de anumite te.imbe efectiv ceva în via!a voastră" Dacă analizăm pu!in te.nici practice care-şi dovediseră eficien!a şi în alte folosită acum de oricine" Tot astfel există procedee prin care putem face ca rugăciunile noastre să ni se împlinească întocmai" @imic nu este întîmplător" /ntregul univers se supune unor legi divine ce determină perfec!iunea crea!iei" /n continuare ve!i lua a vă îmbogă!i via!a spirituală" :ugăciunile voastre nu trebuie să rămînă suspendate precum un balon în aer ci trebuie să sc.nici practice cu a+utorul cărora pute!i folosi aceste legi pentru metode ce pot da rezultate minunate" @u ne vom referi aici la rugăciunile formale rituale care se realizează în timpul slu+belor religioase" Acelea sunt importante doar pentru anumite grupuri de credincioşi şi nu pot fi abordate de cei apar!inînd altor culte" .nici pentru a deveni capabil să ne a+ute în orice situa!ie" 8nginerul care a construit podul de la 0orte dP3r a folosit diferite principii din matematică şi fizica luînd de asemenea în calcul anumite tensiuni şi rezisten!e ale materialelor folosite" Apoi el şi-a creat o imagine ideală despre cum va arăta podul cînd va fi terminat" /n sfîrşit aplicînd te.om expune deci mai +os metode prin care să ne rugăm singuri în orice moment al zilei atît pentru noi cît şi pentru ceilal!i" :ugăciunea poate fi interpretată ca fiind formularea unei idei în legătură cu lucrul pe care dorim să-l ob!inem" #ai simplu rugăciunea este dorin!a sinceră a inimii şi orice dorin!ă este în ea însăşi o rugăciune pentru că porneşte din profunzimile sufletului şi 59 .nica rugăciunii descoperim nenumărate interpretări şi cazuri el a materializat principiile teoretice într-o construc!ie ce poate fi admirată şi cunoştin!ă de anumite te.

nică simplă cu sufletul curat şi pur: men!ine!i întotdeauna în voi înşivă credin!a nestrămutată în reuşita deplină a ceea ce v-a!i propus" +ubconştientul acceptă toate proiectele voastre &înd vă construi!i o casă nouă sunte!i foarte interesat de planurile făcute de ar.revelează scopul pe care-l ave!i în via!ă" 1Eerici!i cei ce flămînzesc şi însetează de dreptate că aceia se vor sătura"2 4#atei J:L5" Acesta este de fapt adevăratul mesa+ al rugăciunii: foamea şi setea de pace de armonie de bucurie şi de tot ceea ce este sublim armonios înăl!ător şi plin de fericire" 3ehnica abandonului pentru sugestionarea cît mai puternică a subconştientului 0rin această te.nică se urmăreşte ca subconştientul să devină cît mai receptiv la sugestiile emise în mod conştient şi controlat" Acest fenomen de impregnare cu diferite sugestii a subconştientului este întotdeauna favorizat de o stare de reverie de receptivitate şi de relaxare a întregului corp" Deveni!i conştien!i de faptul că subconştientul este sediul inteligen-!ei şi Eor!ei &osmice infinite" Apoi medita!i calmi la dorin!a voastră şi sim!i!i cum ea înfloreşte din ce în ce mai mult şi devine mai fermă în subconştientul vostru" 0roceda!i ca şi feti!a care suferind de un guturai rebel înso!it şi de ang.ină a început să repete cu fermitate: 13 să-mi treacă imediat" 3 să-mi treacă imediat"2" -fectul a apărut după o oră" Eolosi!i această te.itectul dumneavoastră şi insista!i ca cei care execută lucrarea să le respecte întocmai" De obicei supraveg.ea!i alegerea materialelor şi cumpăra!i lemnul cel mai bun o!elul cel din mintea dumneavoastră adică fa!ă de idealurile de fericire şi de abunden!ă pe care le mentală sau altfel spus de natura gîndurilor pe care obişnui!i să le între!ine!i" mai rezistent pentru că dori!i ca totul să fie de calitate" Dar ce atitudine ave!i fa!ă de casa dori!i% Tot ce vi se întîmplă în via!ă depinde de 1materialele2 cu care vă construi!i locuin!a 60 .

ca pondere .etele dumneavoastră" /n fiecare moment ave!i posibilitatea între!ine!i a ideilor pe care le aproba!i a scenelor pe care le repeta!i în culisele secrete ale de a vă crea o sănătate perfectă succesul şi fericirea prin intermediul gîndurilor pe care le min!ii" Acest maiestos edificiu pe care-l construi!i permanent reprezintă tocmai personalitatea dumneavoastră identitatea manifestată în planul exterior povestea vie!ii dumneavoastră pe acest pămînt" -labora!i noi planuri: construi!i mereu şi plini de inspira!ie în tăcere realitatea de care dori!i să vă încon+ura!i conştientizînd armonia şi bucuria pe care le trăi!i c.nici constă în faptul că dau rezultate în cazul oricărei fiin!e umane Aceasta învă!ătură se bazează pe aplicarea anumitor legi mentale şi spirituale" 9na dintre legi afirmă că inteligen!a infinită a subconştientului va răspunde în mod sigur gîndurilor şi dorin!elor voastre" Dacă ve!i cere pîine nu ve!i primi nicidecum o piatră" Dar pentru a primi ceea ce dori!i trebuie să cere!i cu credinţă" Dacă în mintea dumneavoastră nu există o imagine clară care să impulsioneze subconştientul în via!a voastră nu se va 61 .nicile şi procedeele practice pe care le pune la dispozi!ie ştiin!a rugăciunii se raportează la principiile fundamentale ale vie!ii" perseverente şi aceste rezultate reprezintă răspunsul )piritului creator la gîndul sau la imaginea mentală între!inută în mod conştient" 1&ere!i şi vi se va da$ căuta!i şi ve!i afla$ bate!i şi vi se va desc.pe care o desfăşurăm pe tot parcursul vie!ii este aceea de a elabora imagini mentale şi idei" 3 astfel de activitate tăcută nu înseamnă că este mai pu!in reală decît ac!iunile fizice pe care le executăm aproape în fiece moment" &onstrui!i fără încetare locuin!a din minte iar gîndurile şi imaginile mentale sunt planurile şi mac.ide2" 4#atei D: D5" )pecificul acestor te.iar acum" Dacă meditînd asupra acestor calită!i şi aspira!i către ele subconştientul va accepta noile dumneavoastre planuri şi le va manifesta fără întîrziere" Astfel pu!in mai tîrziu ve!i fi încînta!i să le savura!i roadele şi să vă bucura!i în mod plenar de ele" 4tiinţa şi arta adevăratei rugăciuni 0rin termenul de 1ştiin!ă2 se în!elege cunoaşterea sistematizată coordonată şi clasificată dintr-un anumit domeniu" 0rin te.Dacă gîndurile va sunt pline de teamă de gri+i şi mereu sunte!i deprimat neîncrezător şi cinic atunci textura materialului pe care-l proiecta!i în minte va fi neuniformă impregnată de spaimă de tensiuni şi de limitări de tot felul" &ea mai importantă activitate .

ii min!ii ca şi cînd ea ar fi de+a manifestată" Desigur cu oc.sc.ii fizici nu pute!i vedea decît ceea ce se petrece în lumea exterioară însă oc.imba nimic căci el nu va şti cum să ac!ioneze" :ugăciunea dumneavoastră trebuie mai întîi acceptată de către mentalul conştient sub forma unei imagini pentru ca subconştientul să o poată urma şi să manifeste rezultatul dorit" Aceasta este adevărata artă a rugăciunii: sincronizarea perfectă şi punerea de acord a tuturor nivelelor min!ii în activitatea voastră creatoare" /n timp ce contemplăm imaginea ideală a ceea ce dorim să ob!inem trebuie să trăim un sentiment de bucurie şi încredere necondi!ionată" Deci la baza ştiin!ei şi a artei de a ne ruga stau încrederea absolută şi cunoaşterea profundă a mecanismelor subtile prin care subconştientul oferă întotdeauna un răspuns precis la orice gînd conştient" Dacă ve!i respecta aceste două condi!ii rugăciunile vi se vor împlini mereu" 3ehnica #vizualizării( #odul cel mai uşor şi mai evident de a formula o idee constă în vizualizarea ei adică să o vedem cu oc.ii min!ii pot percepe ceea ce există doar în planurile invizibile" 3rice lucru pe care îl imagina!i devine astfel la fel de real ca şi mîinile sau orice altă parte a corpului dumneavoastră" 8deile şi gîndurile sunt realită!i care se vor manifesta într-o zi în aceasta lume materială dacă le ve!i men!ine suficient de mult timp în minte" 0rin intermediul procesului gîndirii se formează mereu impresii subtile ce pătrund în subconştient$ la rîndul lor aceste impresii se vor manifesta în via!a de zi cu zi sub formă de fapte sau experien!e" &ostructorul 1vizualizează2 mai întîi clădirea aşa cum doreşte el să arate cînd va fi terminată" 8magina!ia sa formează un tipar iar construc!ia sa asambla piese componente şi o vor construi întocmai urmînd cu fidelitate proiectul ini!ial" -u însumi folosesc această te.nică înainte de a lua cuvîntul în public" #ai întîi mă va fi asemănătoare proiectului: frumoasă sau urîtă zveltă sau scundă" Apoi muncitorii vor relaxez profund pentru ca subconştientul să devină receptiv la imaginile pe care i le voi propune" Apoi îmi 1văd2 auditoriul adică toate locurile ocupate de bărba!i şi femei$ to!i sunt lumina!i şi inspira!i de puterea infinită care sălăşluieşte în fiecare dintre noi" /i percep ca fiind radioşi ferici!i şi liberi" 62 .

a sfîrşit 1aud2 vocea întregii mul!imi spunînd că sănătatea şi fericirea sunt stări pe care ea le trăieşte acum în mod plenar" Apoi părăsesc şi această ultimă imagine şi urc pe scenă" După aproape fiecare împlinit" Metoda imaginii mentale &.ipui apoi cum oamenii îşi spun ferici!i: 1)unt vindecat2 1#ă simt minunat2 1)unt pe deplin transformat2" :ealizez această vizualizare aproximativ =7 minute timp în care simt cum toată fiin!a mea este inundată de valuri de dragoste de luciditate de fericire şi de perfec!iune" .ologiei americane insistă asupra faptului că subconştientul manifestă mai devreme sau mai tîrziu orice imagine men!inută în mod conştient în minte şi sus!inută de o credin!ă fermă" 1Ac!ionează ca şi cînd lucrul pe care !il doreşti există de+a şi el va apărea cu siguran!ă împlinind astfel dorin!a ta puternică2" Acum mai mul!i ani colindam )tatele Americii sus!inînd conferin!e însă inten!ia mea era aceea de a găsi un loc stabil de unde să pot a+uta pe cît mai mul!i" &ălătoream mult dar nu uitam niciodată această dorin!ă care rămînea vie în sufletul meu" /ntr-o seară pe cînd mă aflam într-un .ei cu următoarele cuvinte: 1#ă bucur că mă aflu în mi+locul dumneavoastră şi să şti!i ca m-am rugat foarte mult pentru ca să se ivească această ocazie deosebită2" Am mentalizat apoi mul!imea de spectatori trăind cu putere senza!ia pe care o are vorbitorul în fa!a unei săli pline" Am realizat un fel de film mental în care eu însumi eram actor şi l-am derulat imagine cu imagine pînă cînd am fost convins că a pătruns în subconştient" A doua zi diminea!ă telegramă prin care eram rugat să preiau conducerea unui centru de terapie prin sugestie îndatorire pe care am îndeplinit-o apoi cu multă plăcere timp de mai mul!i ani" sim!eam o stare de profundă pace lăuntrică şi de satisfac!ie$ după cîteva zile am primit o #etoda pe care tocmai am descris-o a fost utilă multor persoane şi este cunoscută sub denumirea de 1metoda filmului mental2" Am primit scrisori de la numeroşi oameni 63 care mi-au ascultat emisiunile la radio şi au asistat la conferin!ele pe care le !ineam .otel din )pana?e Oas.otărîrea de a ac!iona în acest sens" #-am relaxat profund pe un pat mi-am concentrat aten!ia şi într-un mod foarte calm mi-am imaginat că vorbesc unui vast auditoriu şi că înc.0ăstrînd această imagine clară în minte îmi înc.ington am luat .inezii obişnuiesc să spună: 13 imagine clară şi bine sus!inută în minte valorează cît conferin!ă mă opreşte cîte cineva la ieşire pentru a-mi spune că rugăciunile i s-au mii de cuvinte2" Oilliam Mames părintele psi.

oterapeut" /n =K=7 el a descoperit că cel mai bun mi+loc de a impresiona subconştientul este ca subiectul să intre într-o stare de somnolen!ă în care orice efort mental să fie redus la minimum" Această stare este optimă pentru ca subconştientul să primească ideea .nică în două reprize: 64 diminea!a şi seara" :epetînd acele cuvinte ea se concentra să se simtă ca şi cînd dorin!a ar .e-am sugerat să se relaxeze că /n!elepciunea 8nfinită le va aduce cumpărătorul care va avea cu adevărat nevoie de acel să se lase în voia unei stări de toropeală de somnolen!ă prin care orice activitate mentală să fie redusă la minimum" /n acest moment ei trebuiau să-şi imagineze că !in în mînă cecul cu bani primi!i pentru apartament că sunt plini de bucurie şi că îi mul!umesc lui Dumnezeu pentru felul în care li s-a îndeplinit dorin!a" 9rma apoi să adoarmă cu sentimentul că aceste imagini sunt reale" )ubconştientul primeşte aceste imagini şi cumpărătorului potrivit făcînd ca cei doi să se întîlnească" Astfel dorin!a este îndeplinită" 3ehnica 0audouin &.oin!ă Divină2" 0entru ea aceasta însemna că /n!elepciunea /nfinită va ac!iona prin intermediul subconştientului aran+înd situa!ia conform principiului armoniei" Timp de =7 zile ea a continuat să practice această te.for!ă" 8ată cuvintele savantului: 13 metodă foarte simplă de impregnare a subconştientului constă în a condensa ideea ce constituie obiectul sugestiei şi a o rezuma într-o scurtă frază ce poate fi memorată uşor" Această frază va fi repetată continuu ca un cîntec de leagăn"2 Acum cî!iva ani o doamnă din .os Angeles avea probleme cu un proces legat de un testament" )o!ul îi lăsase ei toată averea dar copiii din prima lui căsătorie luptau feroce pentru ca testamentul să fie declarat ilegal şi astfel procesul se prelungea fără să se poată face dreptate" După ce i-a fost explicată te.arles Baudouin profesor la 8nstitutul :ousseau din Eran!a a fost un strălucit senza!ii încercînd să le manifeste" #entalul vînzătorului se uneşte cu cel al psi.nici" &elor care doreau să-şi vîndă apartamentul de exemplu le-am sugerat să a+ungă mai întîi la convingerea fermă că pre!ul pe care-l cer este cel mai bun" Apoi le-am spus apartament îl va găsi pe gustul său şi va avea banii necesari" .săptămînal scrisori prin care-mi relatau rezultatele rapide ob!inute cu a+utorul acestei te.nica Baudouin femeia a aplicat următoarea metodă: s-a aşezat într-un fotoliu şi destinzîndu-se a intrat într-o stare de toropeală" &ondensînd ideea ce făcea obiectul dorin!ei ei a format o frază din L cuvinte: 1)e va termina prin .

ui nesfîrşită" Această metodă simplă de rugăciune a fost urmată întotdeauna de miracole" 8nima recunoscătoare este apropiată de for!ele creatoare ale universului şi conform legii ac!iunii şi reac!iunii îşi atrage nenumărate dovezi de bunătate" De exemplu un tată i-a promis fiului său că dacă îşi ia bacalaureatul îi va dărui un automobil" Tînărul deşi nu primise încă maşina era totuşi foarte recunoscător şi bucuros ca şi cînd de+a o avea deoarece ştia că tatăl său îşi va !ine promisiunea" 8ată de 65 pildă cum a ob!inut domnul Bro?e rezultate excelente folosind această te.fi fost de+a îndeplinită deci le înso!ea cu o emo!ie şi o trăire pozitivă" /n sfîrşit cădea întrun somn calm şi profund" /n cea de-a unsprezecea zi s-a trezit cu o stare de bine şi cu convingerea fermă că într-adevăr 1totul s-a sfîrşit2" /n aceeaşi zi avocatul său i-a dat telefon pentru a-i spune ca s-a a+uns la o în!elegere şi problema este rezolvată" 3ehnica ma%imei receptivităţi &sau a rela%ării profunde' După cum am afirmat şi mai înainte într-o stare de somnolen!ă orice efort mental se reduce la minimum" /n această stare mentalul conştient este oarecum eclipsat căci în momentul în care dormim sau ne trezim subconştientul este mult mai activ" <îndurile negative ce constituie obstacole în fa!a dorin!ei dispar ca prin farmec în astfel de momente" )ă presupunem că dori!i să scăpa!i de un obicei prost" 8nstala!i-vă confortabil relaxa!i corpul şi calma!i-vă cît pute!i de mult din punct de vedere fizic şi mental" 0ătrunde!i într- o stare de toropeală pasivă şi foarte receptivă şi afirma!i calm şi continuu ca un cîntec de leagăn următoarele cuvinte: 1)unt complet eliberat de acest obicei prost" /n mine domnesc armonia şi pacea spirituală2" :epeta!i-le lent cu încredere deplină timp de J eficiente iar valoarea lor emo!ională va creşte" De fiecare dată cînd ve!i sim!i că ceda!i astfel ve!i fi vindeca!i" 3ehnica recunoştinţei /n Biblie )f(ntul 0avel ne sfătuieşte să-l lăudăm şi să-l slăvim mereu pe Dumnezeu =7 minute" &u cît le ve!i spune de mai multe ori cu atît cuvintele vor deveni mai obiceiului negativ repeta!i fraza cu voce tare" -a va pătrunde cu for!ă în subconştient şi mul!umindu-i pentru bunătatea .nică" -l şi-a .

itan!ele se tot adună sunt şomer am trei copii şi nici un ban" &e-i de făcut%2" Timp de trei săptămîni diminea!a şi seara el repeta următoarele cuvinte: 1/!i mul!umesc Tată pentru bogă!ia mea2 după ce în prealabil ob!inuse o stare de calm şi pace lăuntrică" De obicei îşi înc.ii min!ii" -ra de asemenea conştient că gîndurile sale constituiau cu adevărat cauza lipsurilor în care se zbătea" :epetînd cuvintele: 1/!i mul!umesc Tată2 de atîtea ori fiin!a sa se eleva treptat pînă a+ungea să accepte situa!ia în care se afla" De cîte ori îşi amintea de sărăcia şi de lipsurile sale spunea 1/!i mul!umesc Tată2 pînă cînd îl părăseau toate gîndurile negre" /n!elesese că această atitudine nouă de recunoştin!ă va determina o profundă transformare a modului său de a gîndi astfel încît ideea de bunăstare şi noroc o va înlocui pe aceea de sărăcie" &eea ce s-a şi întîmplat" :ezultatele rugăciunii sale au fost printre cele mai interesante" /ntr-o zi s-a întîlnit pe stradă cu un patron pe care nu-l mai văzuse de douăzeci de ani" Acesta i-a oferit un loc de muncă foarte avanta+os dîndu-i c.spus: 1&. Deci puterea afirma!iei rezidă din în!elegerea profundă a conceptelor pe care le prezintă" )ă luăm exemplul unui copil îşi corectează greşeala dar nu pentru că aşa a spus profesorul ci pentru că acesta este adevărul matematic" Tot la fel este anormal să fii bolnav şi e normal să fii în stare care adună B şi cu B dar scrie pe tablă D" 0rofesorul afirmă însă că B şi cu B fac L$ elevul perfectă căci sănătatea reprezintă adevărul fiin!ei voastre" Dacă afirma!i idei benefice ca cele de pace armonie şi sănătate dacă deveni!i conştien!i că ele reprezintă principii universale ale vie!ii elimina!i de fapt prototipurile negative din subconştient" Această transformare a modului de a gîndi se bazează pe credin!ă şi pe în!elegerea ideilor pe care le afirma!i" 66 .ii obişnui!i dar pe care o percepea cu oc.eia şedin!a atunci cînd se sim!ea cu adevărat dominat de un sentiment de recunoştin!ă" Domnul Bro?e ştia că se adresa 8nfinitei /n!elepciuni care sălăşluia în el pe care nu putea să o vadă cu oc. să nu a-ungeţi niciodată la repetiţii verbale în mod mecanic.iar şi un avans de J77 de dolari" Astăzi domnul uita ce miracole au înfăptuit aceste simple cuvinte: <</!i mul!umesc Tată*>>2" Metoda afirmaţiei Bro?e este vice-preşedintele societă!ii respective şi recent mi-a spus: 1@iciodată nu voi valoarea ei de adevăr precum şi din semnifica!ia pe care o da!i acelor cuvinte" Cînd vă veţi -ficacitatea unei afirma!ii provine în mare măsură din încrederea pe care o ave!i în ruga.

erine" -a este relaxată ecilibrată calmă şi netulburată" Eor!a curativă a subconştientului său care i-a creat corpul îi transformă acum linişte şi tăcere toate prototipurile deformate existente în subconştient sunt distruse şi fiecare celulă fiecare nerv fiecare muşc. afirma înseamnă a declara ceea ce de+a există" Dacă ve!i men!ine mereu această examen medical a demonstrat că sora mea era perfect vindecată" atitudine în ciuda tuturor aparen!elor în mod sigur ve!i primi răspuns la rugăciuni" <îndurile voastre nu pot decît să afirme căci dacă nega!i un anumit fapt în realitate voi afirma!i contrariul lui" :epeta!i o afirma!ie urmărind să fi!i conştien!i de sensul frazelor şi de scopul pentru care le spune!i: mintea va sfîrşi prin a accepta ideile impuse" Afirma!i subconştientului răspunsul dorit" întotdeauna doar adevărurile fundamentale ale vie!ii pînă cînd ve!i ob!ine din partea Metoda argumentaţiei 67 .nici depind de măsura în care că conforma!i principiilor fundamentale ale vie!ii" De aceea vă rog să lua!i mereu în considera!ie principiul exactită!ii matematice şi nu pe cel al erorilor principiul cunoaşterii şi al inteligen!ei şi nu pe cel al ignoran!ei principiul armoniei şi nu pe cel al .aosului principiul sănătă!ii şi nu pe cel al bolii principiul abunden!ei şi nu pe cel al sărăciei" #etoda afirma!iei a fost aleasă de către autorul acestei lucrări pentru a-şi a+uta sora lui ce trebuia să fie operată de calculi biliali într-un spital din Anglia" Boala îi fusese de+a sănătatea ei" /ntre noi se întindeau cam LJ77 de mile dar nu există nici timp nici spa!iu diagnosticată prin analizele şi radiografiile obişnuite" )ora mea mi-a spus să mă rog pentru atunci cînd doreşti să a+u!i pe cineva deoarece inteligen!a nesfîrşită este prezentă în totalitate şi simultan în orice col! al 9niversului" Am urmărit să nu mă mai gîndesc la simptomele şi suferin!ele bolii ei" Am început apoi să repet următoarea afirma!ie: 1Această rugăciune este pentru sora mea &at.i şi fiecare os conform modelului lor perfect" /n înlăturate astfel încît sănătatea frumuse!ea şi integritatea să se manifeste în fiecare atom al fiin!ei sale" -a este acum desc.isă şi receptivă la fluxurile curative care curg prin corpul ei redîndu-i sănătatea armonia şi pacea" @ici un gînd deformat nici o imagine urîtă nu vor pace"2" mai avea vreo putere asupra ei căci ea este inundată de infinitul ocean de dragoste şi Am repetat aceste cuvinte de mai multe ori pe zi" După două săptămîni un nou .:ezultatele acestei te.

@umele acestei te.ineas 0ar?c.omas S &roCell &ompanI @eCcarte con!ine articole din ziare în care se relatează despre rezultatele remarcabile ob!inute metoda argumenta!iei folosită de RuimbI constă într-un ra!ionament prin care convinge!i bolnavul sau pe dumneavoastră înşivă că boala se datorează unor idei greşite unor temeri nefundamentate unor prototipuri negative instalate în subconştient" După ce medicul elaborează un ra!ionament clar în minte urmăreşte să-şi convingă pacientul de faptul că boala este materializarea unui mod de a gîndi cu totul greşit" Deci pentru a se vindeca trebuie să-şi sc.urst RuimbI din #aine" Dr RuimbI care a fost un pionier al vindecărilor prin sugestie a trăit şi a activat la Belfast în urmă cu =7 ani" 3 lucrare intitulată Yor? şi editată de către Horace Dresser se găseşte acum şi în biblioteca mea" Această prin rugăciune" De fapt RuimbI a reeditat numeroase miracole expuse în Biblie" 0e scurt #Manuscrisele lui 5uimb6( publicată în =K>= de către T.nici este foarte semnificativ" #etoda a fost descoperită de Dr" 0.imbe în primul rînd mentalitatea" Dacă dori!i să vindeca!i pe cineva îi explica!i mai întîi că subconştientul care i-a creat această formă materială ştie cum să o repare şi să o vindece$ bolnavul vă va asculta" Trebuie însă mai întîi să fi!i dumneavoastră înşivă convins că boala nu reprezintă decît o umbră mentală provocată de un mod greşit de a gîndi" Aminti!i-vă apoi de toate dovezile ce !esut conform unui tipar perfect" /n felul acesta ve!i a+unge la un anumit verdict în ceea ce priveşte bolnavul" Eolosindu-vă de credin!ă şi de în!elegerea spirituală pe care le ave!i conştientiza!i faptul că boala este vindecată" Datorită faptului că există o latură mentală puternice datorită fenomenului de rezonan!ă în bolnavul de care vă ocupa!i" Aceasta este în esen!ă metoda folosită de dr" RuimbI din oraşul #aine din =F6K pînă în =FLK" Metoda absolută este asemănătoare terapiei cu ultrasunete #ulte persoane din diferite col!uri ale lumii au practicat această formă de rugăciune ob!inînd rezultate remarcabile" &el ce aplică metoda absolută spune numele bolnavului launtrică la Dumnezeu la calită!ile şi la atributele )ale: Dumnezeu este nesfîrşita beatitudine iubirea fără limite inteligen!a absolută atotputerea în!elep-ciunea infinită 68 pledează în favoarea existen!ei infinitei for!e care a creat fiecare organ celulă nerv sau comună tuturor fiin!elor ceea ce a!i acceptat în mintea dumneavoastră va trezi ecouri 4de exemplu Mean Durand5 apoi începe să mediteze cuprins de o stare de calm şi pace armonia perfectă frumuse!ea de nedescris" /n timp ce meditează astfel conştiin!a i se .

osomatice şi primul psi.emat la căpătîiul unei bătrîne infirme !intuite la pat" După ce a examinat-o el a declarat ca boala se datora faptului că ea era prizoniera unei credin!e religioase atît de limitate şi de înguste încît nu-i permitea nici măcar să se ridice din pat" Bătrîna trăia de fapt într-o groapă de ignoran!ă şi neîncredere$ în plus ea în!elegea Biblia în sens literal fiind îngrozită de ceea ce citise acolo" După cum spunea RuimbI: 1/n acea groapă ea percepea prezen!a lui Dumnezeu ca pe o putere explica!ii pentru fiecare pasa+ din Biblie răspunsul pe care-l primea se asemăna cu o piatră iar ea murea de foame lipsită de pîinea vie!ii" Dr" RuimbI a concluzionat că femeia imensă care sfărîma lan!urile îmblînzea leii şi învia mor!ii"2 dar cum femeia cerea trăia într-o stare de confuzie şi de zăpăceală care se datora incapacita!ii ei de a percepe sensul real al pasa+elor din Biblie" Aceasta se manifesta printr-o senza!ie de greutate şi de amor!eală care treptat a dus la paralizia ei" RuimbI a întrebat-o ce sens au versetele următoare: 10u!in timp mai sunt cu voi şi #ă duc la &el care #-a trimis" #ă ve!i căuta şi 69 .elevează treptat şi atinge o nouă frecven!ă de vibra!ie pînă cînd el simte că oceanul infinit de 8ubire Divină dizolvă tot ceea ce este rău în mintea şi corpul lui Mean Durand" )imte de Durant neutralizînd suferin!ele sale" asemenea că toată puterea şi dragostea lui Dumnezeu se concentrează asupra lui Mean Această metodă poate fi comparată cu terapia prin ultrasunete în legătură cu care un distins medic din .ineas 0ar?c. au demonstrat eficien!a acestei te.analist al societă!ii cntemporane" Avea de asemenea puterea de a diagnostica bolile prin clarviziune" 8ată în continuare o scurtă relatare a vindecării unei infirme relatare aflată în #Manuscrisele lui 5uimb6(" 3dată medicul a fost c.urst RuimbI de care am mai vorbit s-a folosit de metoda absolută vom genera vibra!ii spirituale de armonie sănătate şi pace" #ulte vindecări remarcabile în ultimii ani de activitate" /n realitate el a fost tatăl medicinei psi.nici" 1 infirmă a reuşit să meargă Dr" 0.os Angeles mi-a făcut recent o demonstra!ie" -l foloseşte un generator de ultrasunete care oscilează cu o frecven!ă foarte mare şi proiectează undele sonore pe o anumită por!iune a corpului" Erecven!a oscila!iilor poate fi controlată astfel încît să vindece diferite boli precum artrita caz în care dizolvă depunerile calcaroase" Dacă ne elevăm conştiinţa prin contemplare şi meditaţie asupra calităţilor şi atributelor divine.

nu #ă ve!i găsi şi unde sunt -u voi nu pute!i să veni!i2 48oan D: BB B65" Eemeia a răspuns că aceasta însemna că 8isus va urca la cer" RuimbI i-a explicat adevărata semnifica!ie a pasa+ului: a fi cu ea pentru puţin timp însemna că el RuimbI îi expunea simptomele şi cauzele lor adevărate$ deci momentan se arăta plin de compasiune fa!ă de ea" Dar el nu putea rămîne mult timp în această stare de conştiin!ă căci trebuia să se dintre noi" 8mediat el a început să o contemple într-o formă idealizată conştientizînd vitalitatea inteligen!a armonia şi puterea divină aflate în stare latentă în fiin!a ei" Apoi i-a îndrepte către Cel care l.iar compara această vindecare cu reînvierea lui Hristos a lui Hristos din fiin!a ei" )pusele lui pline de în!elepciune cărora ea reuşise să le perceapă supersti!iei de pe mormînt eliberînd puterea curativă Divină" Metoda decretului 0uterea cuvintelor pe care le pronun!ăm depinde în mare măsură de trăirea noastră şi de credin!a cu care le spunem" Dacă devenim conştien!i că puterea care face 0ămîntul să se rotească se manifestă şi în fiin!a noastră întărindu-ne şi sus!inîndu-ne cuvintele atunci încrederea şi siguran!a vor creşte în noi" /n cazul metodei decretului nu poate fi vorba de luptă de pedeapsă de for!ă sau de intensă activitate mentală" 3 vom ilustra relatînd cazul unei tinere care a folosit această metodă pentru a scăpa sensul simbolizau tocmai îngerul care îndepărtase lespedea necredin!ei a ignoran!ei şi a de insisten!ele unui tînăr ce-i telefona fără încetare stăruia ca ea să vină la întîlniri şi o aştepta mereu cînd se terminau orele de serviciu" 8ată ce a decretat ea: 1/l eliberez pe Q cu voia lui Dumnezeu" -l se află la locul potrivit în fiecare moment" -u sunt liberă iar el este liber" Hotăresc acum ca aceste cuvinte să 70 .a trimis adica spre infinita for!ă creatoare ce sălăşluieşte în fiecare explicat: 1Acolo unde eu mă voi duce dumneavoastră nu ve!i putea veni din cauza credin!ei şi mentalita!ii limitate restrictive şi din cauza faptului că eu sunt sănătos şi pot merge oriunde doresc"2 :ugăciunea şi explica!iile medicului au produs o transformare instantanee în fiin!a femeii" 8mediat ea s-a sculat din pat şi a început să meargă fără a folosi cîr+ele" RuimbI a spus apoi că aceasta a fost cea mai deosebită reuşită a sa" Bătrîna era de+a moartă prin modul ei greşit de a gîndi dar el a reuşit să o trezească din mor!i şi să o aducă la via!ă şi la adevărata credin!ă" #edicul c.

o&os#.a s se 'a$#.## "# ca&'u&u# & u$tr#c pr#$ co$te'p&area (ra*oste# "# a sp&e$(or## &u# Du'$e0eu/ :D/ Or#ce -e.#$e.ru& "t##$.rat )ucur#a ru* c#u$## sat#s.(#$a#$te "# .c (or#$.pătrundă în mentalul universal care le va da via!ă2" După un timp tînăra a remarcat că el dispăruse ca şi cînd 1îl îng.a -oastr / 71 .#1.#.(e a(e.# s#*ur# c (or#$.#1.# a(opta aceast at#tu(#$e !$ c#u(a or#c ror apare$.(e teh$#c#&e care "#1au (o-e(#t .c #$#'a p&#$ (e recu$o"t#$.er#c#rea cu a?utoru& *!$(ur#&or )e$e.rat/ Dac -e.# s tr #.# s re0o&-a.-a .i!ise pămîntul2 fără să mai apară vreodată" drumurile tale2" 48ov >>: >F5 1&înd te vei .# u$(e&e 'e$ta&e a&e ar'o$#e#+ s $ t .ort sau te$s#u$e 'e$ta& !$ ru* c#u$e/ I$tra.# (ecreta cu hot r!re+ se -a !$(ep&#$#/ Decreta. este !$tot(eau$a aproape (e toate co'or#&e u$#-ersu&u#/ :.#ce "# co$struct#-e pe care &e !$tre.e+ !$ 'o( s#*ur -e.#$e.# 'ereu re&a%a.# or#ce e.#cac#tatea (e1a &u$*u& t#'pu&u# + pe$tru a co$stru# o -#a.e&e su$t (e?a !$(ep&#$#te "# c uta.#.##&e &e*ate (e e&e/ Ast.ru'oas "# 'a# $o)#& / D/ Dor#$.# cu perse-ere$.# 'a# !$t!# pro)&e'e&e u"oare cu a?utoru& acestor teh$#c#/ @/ Pute.# (e-e$# s#*ur# c #$te&#*e$.#1./ A a.# (o)!$(#.e&e -oastre repre0#$t ru* c#u$#&e -oastre/ I'a*#$a.# o s $ tate ra(#oas + succesu& "# . r ur' (e !$(o#a& e.#1.este (#$ p&#$ !$ -#a.#c :/ E#. "# a(or'#.#.a $e&#'#tat a su)co$"t#e$tu&u# r spu$(e !$tot(eau$a or#c ru# *!$( co$"t#e$t/ A/ Ca s .e p!$ c!$( -e.# cu se$t#'e$tu&+ ch#ar cu cert#tu(#$ea+ c ru* c#u$ea -oastr -a .# 'a# 'u&te e%per#e$.#r'a !$sea'$ a (ec&ara u$ &ucru a(e.# p&e$ar e'o.#/ B/ O #'a*#$e 'e$ta& c&ar -a&orea0 c!t '## (e cu-#$te/ Su)co$"1t#e$tu& -a 'a$#.a .# e%per#'e$ta cu a(e.# pr#'# r spu$s &a ru* c#u$#&e -oastre/ ::/ Capta.# !$ &a)oratoru& secret (#$ '#$tea (u'$ea-oastr / 8/ Eace.# (ec#+ ca ar'o$#a+ s $ tatea+ pacea "# a)u$(e$.e&+ -e.# ase'e$ea u$u# #$*#$er+ !$ &ucru& cu 'e$ta&u& "# .#1.esta or#ce #'a*#$e pe care o !$tre.# !$(ep&#$#t + )ucura.# ascu&tat / C/ A'#$t#.otărî să faci un lucru lucrul îl vei izbuti şi lumina va străluci pe toate Eo&os#.# !$tr1o stare (e so'$o&e$. "# !$cre(ere/ </ E-#ta. 'a# . cute/ =/ 9$cerca.

ucrează >6 de ore pe zi şi niciodată nu doarme" /n plus se străduieşte întotdeauna să vă a+ute şi să vă prote+eze" )ubconştientul se află în legătură cu sursele infinite ale vie!ii iar în!elepciunea sa nelimitată impulsurile şi ideile sale sunt mereu orientate spre via!ă" #arile aspira!ii inspira!ia genială viziunile intuitive toate acestea emană din subconştient" &ele mai profunde convingeri nu le pute!i expune în mod ra!ional pentru că nu !in de sfera 72 .iar constructorul corpului şi el men!ine toate func!iile vitale" .CAPITOLUL >II SUBCONŞTIENTUL TINDE CÃTRE >IA5Ã #ai mult de K7N din activitatea mentală este subconştientă" După părerea mea bărba!ii şi femeile care nu se folosesc de această minunată for!ă trăiesc într-un univers foarte limitat" Toate procesele subconştiente tind mereu către via!ă şi sunt constructive" )ubconştientul este c.

ouis )tevenson înainte de a adormi îi încredin!a subconştientului sarcina de a compune povestirile în timpul somnului" &înd contul său din bancă scădea el cerea subconştientului să realizeze un roman de senza!ie pe care să i-l comunice capitol cu capitol ca pe un foileton" Acest exemplu demonstrează că subconştientul poate spune conştient să le fi gîndit" prin intermediul dumneavoastră cuvinte foarte în!elepte şi elevate fără ca mentalul #ar? TCain se confensa deseori oricui dorea să ştie afirmînd că niciodată în via!a lui nu muncise" #arile lui opere precum şi umorul savuros fuseseră extrase din rezervele inepuizabile ale subconştientului" Cum se reflectă activitatea mentală la nivelul structurii fizice 8nterac!iunea dintre mentalul conştient şi cel subconştient necesită prezen!a unor legături similare între cele două păr!i ale sistemului nervos" )istemul nervos cerebrospinal este sediul mentalului conştient iar sistemul simpatic .cel al subconştientului" )istemul cerebrospinal reprezintă canalul prin intermediul căruia recepta!i senza!iile conştiente ce vin de la cele J organe de sim!$ o altă func!ie a sa este sistem pornesc de la creier şi coordonează activitatea mentală voluntară şi conştientă" aceea de a controla orice mişcare conştientă a corpului" @ervii din componen!a acestui )istemul simpatic este desemnat uneori şi sub denumirea de sistem nervos involuntar avînd centrul într-o masă ganglionară aflată în zona stomacului numită plex func!iile vitale inconştiente ale corpului" solar sau 1creier abdominal2" Acesta reprezintă canalul prin care sunt coordonate toate 73 .conştientă ci vin din subconştient" -l vă vorbeşte prin intermediul intui!ilor al impulsurilor al presentimentelor şi al ideilor$ vă îndeamnă fără încetare să vă eleva!i să înalte vîrfuri" Dorin!a de a iubi de a salva via!a altora provine din profunzimile vă depăşi!i condi!ia actuală să crede!i să progresa!i să îndrăzni!i să atinge!i cele mai subconştientului" De exemplu în timpul marelui cutremur din )an Erancisco şi a incendiului care a urmat pe =F aprilie =K7L bolnavii şi infirmii care zăceau la pat de mai mult timp s-au ridicat şi au realizat adevărate acte de cura+" Dorin!a intensă de a-i salva mai întîi pe ceilal!i a fost atunci foarte puternică iar subconştientul a răspuns imediat" #arii artişti muzicienii poe!ii oratorii şi scriitorii obişnuiau să se branşeze la uriaşele puteri din subconştient pentru a fi inspira!i" De exemplu :obert .

.1.rănirea asimilarea şi eliminarea" +ubconştientul se orientează mereu către acţiune 74 .ile inima plămînii sau func!ioneze împreună care primeşte şi execută ordinele elaborate pe baza sugestiilor 9n studiu atent al unui organism unicelular vă poate lămuri în legătură cu fenomenele care se petrec în fiin!a voastră" Deşi o celulă nu are organe ea reuşeşte să îndeplinească func!iile fundamentale ce stau la baza vie!ii: mişcarea .ectures of #ental )ciences25 remarcă: 1@ervul care porneşte din regiunea cerebrală ca parte a sistemului voluntar şi care asigură controlul organelor vorbirii trece apoi prin torace ramificîndu-se către inimă şi plămîni$ traversînd diafragma el îşi pierde teaca exterioară 4specifică nervilor sistemul voluntar5 şi se transformă într-un nerv al sistemului simpatic formînd astfel o legătură între cele două sisteme şi făcînd din om o entitate psi.#!ntroducere în ştiinţa mentală( 4-dinburg.ii urec.&ele două sisteme pot lucra separat sau se pot sincroniza" Mudecătorul T.a rîndul său aceasta dă naştere unui flux similar în sistemul plexul solar creierul activită!ii subconştiente pentru ca aici să ia formă şi să fie manifestat în universul fizic" 1 inteligenţă aparte care are gri-ă de corp vezica ve!i observa că ele sunt construite din grupuri de celule ce formează o inteligen!ă 4conştiin!ă5 de grup$ această inteligen!ă este aceea care face ca păr!ile componente să mentalului conştient" Dacă ve!i studia structura unor organe precum: oc.omas TroCard în cartea sa .ic observînd faptul că atunci cînd o idee pătrunde în mentalul conştient ea provoacă o anumită vibra!ie în nervos involuntar ceea ce face ca ideea să pătrundă în subconştient care după cum ştim este agentul creator" /n acest fel gîndurile devin realitate" Eiecare gînd acceptat şi între!inut în mod conştient este trimis de către creier spre sistemul nervos voluntar" .ică unică" De asemenea diferitele por!iuni ale creierului au func!ii legate de mentalul obiectiv sau cel subiectiv$ în general partea frontală poate fi considerată sediul mentalului obiectiv 4conştient5 iar partea posterioară este atribuită celui subiectiv 4subconştient5 în timp ce por!iunea intermediară întruneşte amîndouă caracteristicile2" 0utem deveni conştien!i de interac!iunea dintre mental şi psi.

ă stă în putere să elimina!i din minte gîndurile şi imaginile negative" 0entru a dispersa întunericul este nevoie de lumină$ pentru a înlătura răceala este nevoie de căldură$ iar gîndul negativ poate fi înlocuit de unul pozitiv şi constructiv" )us!ine!i mereu binele şi răul va dispărea cu desăvîrşire" 75 .func!iile vitale şi că nu e necesar ca ei să intervină în mod conştient" Dificultatea constă în sim!uri senza!ii nu întotdeaunea conforme cu realitatea şi care generează confuzii #ul!i oameni sunt conştien!i de faptul că există o inteligen!ă care controlează toate aceea că mentalul conştient intervine mereu prin senza!iile provenite de la cele cinci neîncredere şi gînduri negative" &înd aceste idei perturbatoare se imprimă în subconştient prin intermediul unei condi!ionări psi.ice emo!ionale subconştientul nu poate decît să li se supună" +ubconştientul are întotdeauna drept scop săvîrşirea binelui #entalul subiectiv lucrează fără încetare pentru determina binele reflectînd o tendin!ă înnăscută de a armoniza totul" -l are propria sa voin!ă este activ zi şi noapte indiferent dacă ac!iona!i sau nu asupra lui" Deşi este constructorul corpului vostru nu-l pute!i vedea nici auzi nici să-l percepe!i în vre-un fel activitatea tăcută şi discretă" )ubconştientul are propria sa via!ă orientată către armonie sănătate şi pace" Aceasta este legea divină ce caută să se manifeste mereu în fiecare dintre noi" Cum reuşeşte omul să perturbe această tendinţă înnăscută spre armonie 0entru a gîndi corect trebuie să cunoaştem Adevărul" A cunoaşte Adevărul înseamnă a fi în armonie cu inteligen!a nelimitată şi cu puterea ce sălăşluieşte în subconştient" Eiecare gînd sau ac!iune dizarmonioasă indiferent că provin din ignoran!ă sau din rea-voin!ă va avea ca rezultat discordia şi limitările de tot felul" )pecialiştii afirmă că la fiecare == luni corpul se reînnoieşte în totalitate$ deci din punct de vedere fizic vîrsta noastră este doar de == luni" 'i dacă în structura fizică observa!i vre-un defect acesta se datorează în mod sigur gîndurilor de mînie de gelozie de rea-voin!ă sau de neîncredere pe care le-a!i între!inut tot acest timp" )unte!i deci suma gîndurilor voastre" .

tuberculoza coloanei vertebrale . plin de viaţă şi de forţă şi este anormal să fii bolnav sau plin de suferinţă #a+oritatea copiilor se nasc sănătoşi$ organismele lor func!ionează perfect" Aceasta este starea normală iar noi trebuie să rămînem sănătoşi viguroşi şi puternici toată via!a" 8nstinctul de conservare este cel mai puternic instinct$ el constituie o realitate foarte puternică care se manifestă totdeauna" -ste evident că toate ideile şi convingerile voastre vor ac!iona cu mai multă for!ă dacă vor fi în armonie cu acest instinct al vie!ii care caută mereu să vă prote+eze şi să vă apere" Boala reprezintă o stare anormală şi indică faptul că ac!iona!i împotriva legilor firii şi că gîndi!i negativ" .ool of &.i a a+uns un om viguros drept şi bine legat" -l şi-a formulat propria afirma!ie asimilînd mental calită!ile de care avea nevoie" 76 .acele !esuturi ce se ocupă cu eliminarea diferitelor deşeuri şi impurită!i din organism" 7indecarea maladiei lui *ott /n revista 1@autilus2 din martie =K=D a apărut un articol despre un băiat suferind de îndoielile gri+ile anxietatea gelozia ura şi toate celelalte gînduri malefice care tind să vă maladia lui 0ott .$ste normal să fii sănătos.iar miraculos" -l se numea Erederic? -lias AndreCs locuia în 8ndianapolis şi este acum pastor la 9nitI )c.egea vie!ii este o lege a credin!ei şi se manifestă în mod discret şi constant în întreaga natură" Acolo unde există credin!ă apare via!ă$ acolo unde există via!ă se manifestă armonia$ şi tot ce este armonios e plin de sănătate" la unison cu principiul armoniei universale" Dacă între!ine!i gînduri care contravin acestui principiu ele vă vor tracasa îmbolnăvindu-vă iar dacă ve!i persista în greşeală vă pot c.iar provoca moartea" 0entru a vindeca o boală trebuie să amplifica!i curgerea energiilor vitale Dacă gîndurile vă sunt în deplină armonie cu principiul creator subconştient sunte!i subconştiente prin întreaga voastră fiin!ă" Aceasta se poate realiza dacă ve!i elimina distrugă nervii şi glandele .care a fost vindecat într-un mod remarcabil am putea spune c.ristianitI Tansas &itI #issouri" #edicul i-a declarat că boala sa este incurabilă" Atunci el a început să se roage fervent şi dintr-un infirm contorsionat şi deformat care se tîra în genunc.

/n mai multe şedin!e pe zi AndreCs repeta de nenumărate ori: 1)unt sănătos viguros puternic plin de dragoste armonios şi fericit2" Această propozi!ie devenise ultimul gînd de seară şi primul gînd de diminea!ă" @u uita să se roage şi pentru ceilal!i trimi!îndu-le iubire şi sănătate" Aceasta atitudine mentală precum şi rugăciunea repetată gînduri de mînie

cu credin!ă şi perseveren!ă i-au adus beneficii imense" &înd se confrunta din nou cu puterile pentru a le alunga" )ubconştientul a reac!ionat pe măsura efortului depus de băiat" Aceasta este semnifica!ia cuvintelor biblice: 1#ergi credin!a ta te-a m(ntuit2" 4#arcu =7: J>5" de gelozie sau de neîncredere începea imediat să lupte din toate

Cum poate încrederea desăvîrşită în forţele subconştiente să vă vindece orice boală 9n tînăr care-mi audiase conferin!ele în legătură cu puterea curativă a

subconştientului suferea din cauza unor tulburări de vedere" #edicul îi spusese că are asemenea să-i vindece2"

nevoie de o opera!ie dar el şi-a spus: 1)ubconştientul care mi-a creat oc.ii va putea de /n fiecare seară înainte de a adormi intra într-o profundă stare de relaxare şi de

interiorizare fixîndu-şi aten!ia asupra medicului oftalmolog" 'i-l imagina stînd în fa!a lui şi exclamînd cu uimire: 18ată s-a produs un miracol*2 0entru ca sugestia de însănătoşire să pătrundă cu mai multă for!ă în subconştient tînărul se folosise de imaginea medicului" 0rin repetare perseverentă printr-o aşteptare plină de încredere el şi-a convins subconştientul ca poate să vindece boala" După un timp scurt el a devenit complet sănătos" Aceasta constituie un exemplu viu ce ilustrează modul cum încrederea în puterea subconştientului ne poate vindeca în mod aparent miraculos"

I(e# (e re.#$ut
:/ Su)co$"t#e$tu& este a(e-aratu& co$structor a& corpu&u#J e& &ucrea0 D@ (e ore pe 0#/ K!$(ur#&e -oastre $e*at#-e !# pertur) !$s procese&e -#ta&e+ !'p#e(#c!$( ar'o$#0area "# )u$ starea !$tre*## ,##$.e/ D/ Su*est#o$a.# su)co$"t#e$tu& s - r spu$( &a o !$tre)are pe care o ,or'u&a.# !$a#$te (e a a(or'#/ E& o -a ,ace $e*re"#t/ =/ Supra-e*hea.#1- *!$(ur#&e/ Or#ce #(ee acceptat este tr#'#s (e &a cre#er spre p&e%u& so&ar 1 $u'#t "# 2cre#eru& a)(o'#$a&3 1 "# se -a 'a$#,esta ca atare/
77

@/ De-e$#.# co$"t#e$.# (e ,aptu& c pute.# s - tra$s,or'a.#+ o,er#$1(u1# su)co$"t#e$tu&u# u$ $ou protot#p Ht#parI a& ,##$.e# -oastre ,#0#ce "# ps#h#ce/ 8/ Act#-#tatea su)co$"t#e$tu&u# este or#e$tat 'ereu c tre -#a. / Dator#a -oastr este aceea (e a - co$tro&a 'e$ta&u& co$"t#e$t/ 4r $#.#1& $u'a# cu *!$(ur# ar'o$#oase+ pure "# )e$e,#ce/ Su)co$"t#e$tu& -a reac.#o$a tot(eau$a &a ceea ce o)#"$u#.# s *!$(#.#/ A/ Corpu& se re!$$o#e"te co'p&et &a ,#ecare :: &u$#/ > st + (ec#+ !$ putere+ or#c!$(+ s - tra$s,or'a.# corpu&+ (ac - tra$s,or'a.# *!$(ur#&e+ -e*h#$( ca e&e s ,#e 'ereu ar'o$#oase/ B/ Starea (e s $ tate este $or'a& / Este a$or'a& s ,## )o&$a-/ Pr#$c#p#u& ar'o$#e# este !$$ scut !$ $o#/ </ Ke&o0#a+ $e!$cre(erea+ a$%#etatea+ toate acestea a,ectea0 $er-## "# *&a$(e&e+ pro-oc!$( tot ,e&u& (e su,er#$.e 'e$ta&e "# ,#0#ce/ C/ Ceea ce a,#r'a.# "# s#'.#.# !$ 'o( co$"t#e$t se -a 'a$#,esta !$ '#$tea+ corpu& "# ac.#u$#&e -oastre/ Or#e$ta.#1- )e$e,#c at#tu(#$ea "# co'porta'e$tu&J -e.# ,# #$u$(a.# atu$c# (e #'e$sa )ucur#e a -#e.##/

78

CAPITOLUL >III
UNELE MICI SECRETE PENTRU A OB5INE REFULTATE SIKURE /n lucrul cu subconştientul apar şi eşecuri datorate în principal lipsei de încredere

sau faptului că se depune un efort exagerat" #ul!i îşi pun singuri piedici pentru că nu cunosc fenomenele subtile care se produc în subconştient" Dacă ei ar cunoaşte felul în

care se manifestă cu adevărat subconştientul ar găsi şi metode adecvate pentru a-l dinamiza corespunzător iar încrederea în for!ele sale ar fi mult mai mare" -ste important de re!inut că în momentul în care subconştientul acceptă o sugestie puternică începe imediat să o execute mobilizînd în acest sens toate resursele şi cunoştin!ele de care este pozitivă fie că este negativă" Depinde deci de voi înşivă dacă ve!i avea parte de necazuri şi neîmpliniri sau de bucurii şi reuşite utilizînd for!a colosală a subconştientului" ;a gînduri bune constructive şi pline de iubire ve!i primi din partea dispune" Aceasta este legea principală care îl defineşte valabilă oricînd fie că sugestia

subconştientului răspunsuri orientate benefic dar mult amplificate" Astfel pentru a ob!ine un rezultat cert este de a+uns să împregna!i plini de for!ă în subconştient ideea voastră benefică mentalizarea scopului propus" -fectul va fi mai sigur dacă ve!i corela aceasta cu sentimente anticipative sau altfel spus să vă imagina!i bucuria şi fericirea pe

care o ve!i trăi atunci cînd dorin!a voastră va deveni realitate" @u vă pierde!i niciodată încrederea în posibilită!ile de care dispune subconştientul" Ei!i mereu relaxa!i şi nu vă for!a!i succesul deoarece subconştientul nu acceptă să fie constrîns" 3 ac!iune detaşată în
79

ngrenarea sugestiilor date subconştientului trebuie făcută în mod detaşat şi calm &ineva era nemul!umit că .e!i constata adesea faptul că intelectul va interveni cu tot felul de gînduri contrare" &u 80 toate acestea păstra!i o încredere nestrămutată o încredere de copil singura care poate .iar cel mai priceput dintre to!i" -ste suficient să impregna!i ideea de sănătate căci el ştie cum să vindece orice boală" @u vă preocupa!i de detalii nu ave!i nevoie să şti!i prin ce mi+loace vă va îndeplini dorin!ele: fi!i doar relaxa!i şi lăsa!i totul în seama subconştientului" /nc.a fel se .ipui!i-vă triumful şi bucuria pe care le ve!i sim!i cînd vă ve!i atinge scopul propus fie ca este vorba despre sănătate bani sau despre un loc de muncă" )entimentul care înso!eşte mentalizarea este foarte important" De aceea trebuie să sim!i!i orice sugestie pe care o trimite!i către subconştient ca şi cînd aceasta reprezinta de+a o realitate" )u luptaţi cu obstacolele apărute în cale8 folosiţi imaginaţia şi nu voinţa @u da!i aten!ie diferitelor obstacole şi nu încerca!i să vă impune!i voin!a" Tot ceea ce ave!i de făcut este să ave!i imaginea clară şi precis conturată a ceea ce dori!i să ob!ine!i" .acest sens este mult mai eficientă" 0e de altă parte gînduri de genul: 1@u mi se va împlini dorin!a2 1@u găsesc nici o solu!ie2 1)unt disperat2 1@u ştiu ce să fac2 1)itua!ia e fără scăpare2 constituie şi ele posibile cauze ale nereuşitei voastre căci supunîndu-se acestor sugestii subconştientul vi se va opune mereu" Astfel nu merge!i nici înainte nici înapoi$ cu alte cuvinte stagna!i" Dacă urcîndu-vă într-un taxi spune!i şoferului o mul!ime de întîmplă şi atunci cînd dori!i să angrena!i for!ele subconştientului" Trebuie să ave!i clar în minte scopul final şi să fi!i foarte .ornarul îi ceruse >77 de dolari pentru a-i repara soba la care el a spus: 1.-am cerut J cen!i pentru o piesă pe care am înlocuit-o şi =KK dolari şi KJ de cen!i pentru că am descoperit defec!iunea2" )ubconştientul este asemenea unui maestru c.otărî!i" )igur există o solu!ie pentru problema voastră iar în!elepciunea subconş-tientului o va descoperi mai devreme sau mai tîrziu" adrese nu ve!i reuşi decît să-l zăpăci!i şi probabil vă va refuza să vă ducă undeva" .

otărî!i şi fermi" .olog francez a definit astfel legea efectului invers: 1&înd există un Dacă de exemplu vi se cere să merge!i pe un fir pus pe pămînt o face!i fără nici o apare vre-un gînd străin şi fără legătură cu această problemă spune!i simplu: 1.oi sunte!i cel care comandă şi voi pute!i intra în prin care să se manifeste gigantica putere a subconştientului" 8mpune!i-i ideea de sănătate legătură cu aceste energii benefice ale universului" Trebuie să deveni!i un adevărat releu apoi relaxa!i-vă aşteptînd linişti!i ca subconştientul să o manifeste în lumea fizică" Dacă întorce!i-vă la ideea voastră" 9egea efectului invers &ane celebrul psi.duce la adevărate miracole" )implifica!i cît mai mult procedeul$ cea mai simplă modalitate este şi cea mai eficientă iar imagina!ia disciplinată produce adevărate miracole" Biblia spune: 1Tot ceea ce cere!i prin rugăciune să crede!i că a!i primit de+a şi ve!i primi2" A crede înseamnă a accepta un lucru ca fiind adevărat înseamna a trăi cu senza!ia că el există" 0ăstra!i mereu această stare în voi înşivă$ ve!i trăi în realitate după un timp cu bucuria împlinirii" 3rei paşi către obţinerea succesului sigur =" Eormula!i corect şi concis cererea sau problema pe care dori!i să o rezolva!i" >" Accepta!i faptul că subconştientul cunoaşte de+a răspunsul" puterea extraordinară a subconştientului vostru" B" Accepta!i ca subconştientul să vă reveleze acest răspuns$ fi!i calmi şi încrezători în @u micşora!i for!a sugestiei spunînd: 1Aş vrea atît de mult să mă vindec2 sau 1sper să reuşesc2 ci fi!i mereu .a trece2 şi conflict între imagina!ie şi voin!ă întotdeauna învinge imagina!ia2" emo!ie" Dar să presupunem că firul ar fi suspendat între doi stîlpi la o înăl!ime de 6 metri a!i mai face-o la fel de uşor% Dorin!ei de a-l traversa se va opune imagina!ia care vă va face să vă teme!i" <îndul dominant adică teama de cădere va învinge dorin!a de reuşită adică for!a voin!ei de a obstacole foarte puternice care influen!ează activitatea constructivă a subconştientului" 81 merge şi de a te sus!ine pe firul suspendat" /ntotdeauna intelectul inventează piedici şi .

ucrul făcut fără nici un efort este cel mai eficient" @u ve!i spune niciodată: 1Aş vrea să mă vindec dar nu reuşesc2 1Eac atîtea eforturi2 1#ă străduiesc să fac"""2 sau 1#ă folosesc de toate puterile mele2" ob!ine exact opusul a ceea ce aştepta!i" @u încerca!i să vă impune!i voin!a căci orice efort în acest sens va fi zadarnic ve!i 8ată un exemplu clasic" Atunci cînd recapitulează cursurile studen!ii au impresia ca au uitat tot ceea ce învă!aseră înainte devenind incapabili să-şi amintească cele mai simple no!iuni" 8ntrînd oarecum în panică ei încearcă să-şi impună voin!a c.iar totul" @umai atunci cînd ies din sala de examen îşi amintesc răspunsurile la toate întrebările puse" 8mediat tensiunea din minte încetează memoria de+a învă!ate erau de fapt cauza amneziilor conform legii efectului invers" revelîndu-ne tot ceea ce ei credeau că au pierdut" &.iar eforturile de a-şi aminti no!iunile &înd ne folosim de voin!ă creăm o anumită opozi!ie care se traduce prin apari!ia unei tensiuni interne" 8isus spune: 1Dacă doi dintre voi se vor învoi pe pămînt în privin!a =F: =K5 unui lucru pe care îl vor cere se va da lor de către Tatăl #eu care este în &eruri2" 4#atei &ine sunt cei doi% -ste vorba de legătura armonioasă dintre subconştient şi intelect" Atît timp cît între cele două păr!i nu există contradic!ii în privin!a dorin!ei pe care o au cu siguran!ă că o vor împlini" Din alt punct de vedere 1cei doi2 sunt imagina!ia şi voin!a" Trebuie să evita!i orice conflict între aspira!ie şi mintea care încearcă să găsească orice piedici şi obstacole în calea supunerii ei" &ea mai simplă modalitate constă în a vă relaxa profund pentru a intra într-o stare de receptivitate mărită în care activitatea mentală conştientă se reduce la minimum" 9n moment foarte puternic este cel dinaintea somnului sau atunci cînd vă trezi!i imediat dar nu sunte!i pe deplin conştien!i" /n astfel de momente aproape că numai există gînduri negative şi fantasme care să neutralizeze sugestia pozitivă" Eace!i ca imaginea a ceea ce dori!i să ob!ine!i să devină foarte clară şi sim!i!i cu anticipa!ie bucuria reuşitei" )e cunosc numeroase persoane care şi-au rezolvat în mod salutar probleme diferite de via!ă aparent fără ieşire cu a+utorul imagina!iei controlate" 8ată un exemplu care ilustrează foarte clar modul în care poate fi aplanat conflictul într-un proces care se complica din dintre voin!ă şi imagina!ie" 3 tînără era implicată ce în ce mai mult şi părea să se prelungească la infinit" Dorea foarte mult să iasă din situa!ia aceea încurcată dar îşi pierduse răbdarea şi nu reuşea să fie optimistă se gîndea 82 .)ubconştientul acceptă sugestia cea mai puternică" .inuindu-se atît de mult încît uită c.

-or &#ps# $#c#o(at / Co$"t#e$t#0a.#1.#1.!$ )ucur#e/ 83 .# a?u$*e s co$(#.c su$te.ipuia că-i spune: 1Am o idee" 9ite cum putem rezolva problema foarte uşor"2 /n!elesese că secretul consta în a realiza un acord între imaginea din minte şi dorin!a din tot felul de întrebări la care acesta îi răspunde într-un mod calm şi sigur" .# !$tr1o stare (e recept#-#tate "# #$ter#or#0are/ Apo# #'a*#$a.#.oarte )u$ este ce& (e (#$a#$tea so'$u&u#/ Dor'#.# (e &#psa )a$#&or "# e# $u .# (e-e$# per.#1.# per.# (ac (or#$.# o a$u'#t su*est#e !$ t#'p ce su$te.# s $ to"# "# .# !$ pace "# tre0#.p&!$*e.oarte puter$#c "# ea .# p&e$ar )ucur#a reu"#te#/ U$ 'o'e$t .ortu& e%a*erat+ co$str!$*erea 'e$ta& + (e'o$strea0 a$%#etate "# $e!$cre(ere !$ .##$.or.a/ A/I'a*#$a.pe c!t pos#)#& !$ .a sfîrşit îşi /n timpul zilei dacă apăreau gînduri sceptice îşi derula iar filmul imaginar amintindu-şi vocea avocatului surîsul gesturile sale" A reluat de atîtea ori imaginea încît acest lucru a devenit o obişnuin!ă" După cîteva săptămîni avocatul a anun!at-o că a reuşit să a+ungă la o în!elegere cu partea adversă" Acesta este adevăratul sens al cuvintelor biblice: 1'i vor bine plăcea cuvintele gurii mele 4gîndurile imaginile mentale n"n"5 şi cugetul inimii mele 4sentimentele n"n"5 înaintea Ta pururea$ Doamne A+utorul meu şi 8zbăvitorul meu2" 40salmi =F: =J5 Secrete&e succcesu&u# :/ E.&#cte&e (#$tre co$"t#e$t "# su)co$"t#e$t/ Atu$c# c!$( (or#.u$( "# #$tra.-e.# s #'pre*$a.# $#c# o c&#p (e s $ tatea -oastr / 8/ E#.str )at .# !$s $ to"#/ Nu .# ) t #&e #$#'##+ $#c# resp#ra.u$( + aceasta p tru$(e !$ su)co$"t#e$t "# -a (e-e$# rea&#tate/ =/ Nu .#$e.st 'ereu &a (#spo0#.# co$.#/ B/ E-#ta.e&e su)co$"t#e$tu&u#/ D/ Dac accepta.#aJ $u .# sea'a (e t#pare "# (e 'eto(e tra(#.doar că ar putea să piardă procesul şi să plătească daune mari" 9rmîndu-mi sfatul a început să-şi folosească for!ele latente ale subconştientului în modul următor: în fiecare seară înainte de a adormi îşi imagina că procesul se termină şi i se face în sfîrşit dreptate" inimă" După ce se relaxa profund tînăra îşi imagina că discută cu avocatul ei că îi spune înc.cu' ar .# s#$*ur#/ Or#ce !$tre)are are u$ r spu$s+ #ar su)co$"t#e$tu& !& -a re-e&a 'a# (e-re'e sau 'a# t!r0#u/ @/ Nu ascu&ta.#e/ I'a*#$a.# !$tr1o stare (e re&a%are pro.# su)co$"t#e$tu&+ !$t!# re&a%a.pro.ec.#1.#a este o u$ea&t .#o$a.a -# s1ar !$(ep&#$# "# s#'.!$(o#.#o$a&e+ c c# -e.# co$-#$"# c su$te.ec.#ecare c&#p + *!$(ur#&e "# se$t#'e$te&e ce .# "# -e.#1.

CAPITOLUL IX CUM SE POATE OB5INE PROSPERITATEA 9N >IA5Ã+ CU AJUTORUL PUTERII SUBCONŞTIENTULUI >OSTRU 84 .

Dacă încă vă mai confrunta!i cu dificultă!i financiare şi acest fapt vă creează multe probleme înseamnă că nu a!i reuşit să vă convinge!i subconştientul că banii pe care îi ave!i vă a+ung pentru a trăi în belşug" Desigur cu to!ii am auzit despre unele persoane care deşi muncesc cîteva ore pe săptămînă cîştigă sume fabuloase" Acest lucru înseamnă că banii nu se cîştigă numai cu sudoarea frun!ii şi a mîinilor" )ecretul constă în a munci cu a muncii depuse" plăcere şi cu entuziasm fără să vă preocupa!i de avanta+ele pe care le ve!i avea ca urmare Am cunoscut odată un administrator din .os Angeles care avea un venit de DJ777 de dolari pe an ceea ce înseamnă destul de mult" &um a procedat el% 0ersoana respectivă şi-a convins pur şi simplu subconştientul că merită suma respectivă" /n compara!ie cu el al!i salaria!i primeau mult mai pu!ini bani ca retribu!ie deşi aveau mai multă experien!ă" &eea ce le lipsea erau ideile creatoare pu!ină ambi!ie şi cunoştin!e despre modul de utilizare a subconştientului" 0rosperitatea reprezintă de fapt o sugestie subconştientă" @u ve!i deveni niciodată milionari doar repetînd: 1)unt milionar sunt milionar2" Trebuie să impregna!i în subconştient starea de mul!umire pe care a!i avea-o dacă a!i fi bogat" <.inionul celor mai Dacă are loc o recesiune economică dacă salariile scad sau creşte infla!ia toate acestea ar fi tot atîtea dezastre inevitabile căci ei nu ştiu ca în adîncul subconştientului se ascund comori inepuizabile" 3amenii care se cred săraci vor rămîne mereu săraci" &ei care prin gîndurile lor se mul!i este că nu ştiu să folosească sau nu au încredere în această metodă neconven!ională" men!in în rezonan!ă cu energiile subtile ale condi!iei prospere vor avea de toate şi vor duce o via!ă plină de fericire" -ste o supersti!ie ideea că soarta nu poate fi sc.imba complet condi!iile de via!ă mizere căci gîndurile voastre con!in o nebănuită putere creatoare" Trebuie doar să înlocui!i concep!iile greşite cu altele binefăcătoare pozitive constructive şi pline de aspira!ia deplinului succes" Cum să formăm o concepţie nouă la nivel mental 0oate că citind aceste rînduri ve!i începe imediat să spune!i cu regret: 1Aş dori atît 85 de mult să am şi eu noroc în via!ă2" 8ată ce trebuie să face!i pentru aceasta: repeta!i timp de .iar sc.imbată şi că unii sunt facu!i să rămînă săraci toată via!a" Eolosindu-vă liberul arbitru vă pute!i îmbunătă!ii şi c.

om vinde casa pentru a ne .e!i observa cu surprindere că se vor manifesta o serie de circumstan!e şi ocazii favorabile" @u spune!i mecanic: 1)unt bogat2 ci medita!i asupra valorilor şi a posibilita!ilor ce sălăşluiesc în fiin!a voastră" Dacă ve!i afirma pur şi simplu: 10rosperitate2 nu crea!i nici un conflict între dorin!ă şi realitate şi cu timpul vă ve!i obişnui cu această idee" )ubconştientul este o sul-generis bancă unde depune!i diferite sugestii şi primi!i ca dobîndă realitatea corespunzătoare acelor sugestii" Acum sunte!i liberi să alege!i o via!ă marcată de lipsuri şi suferin!e sau una plină de prosperitate şi succes" Cauza posibilelor eşecuri /n ultimii BJ de ani am avut posibilitatea să cunosc multe persoane care se plîngeau de acelaşi lucru: 1De luni de zile mă tot sugestionez: <<)unt bogat sunt prosper>> dar nu ob!in nici un rezultat2" Discutînd cu ele am observat că de fapt acestea se min!eau singure pentru ca nu reuşeau să-şi transforme în mod real şi plin de convingere vec.ea lor stare de nemul!umire" &ineva îmi spunea: 1Am declarat pînă la satura!ie că sunt prosper dar situa!ia mi s-a agravat şi mai mult căci eu ştiam că lucrurile nu stau aşa2" Analizînd realitatea intelectul respingea toate sugestiile" Afirma!iile cele mai eficiente sunt cele care nu produc nici un fel de conflict mental" 0ersoana respectivă nu a reuşit decît să-şi înrăută!ească situa!ia materială din cauză că sugestiile sale îi accentuau senza!ia de sărăcie" )ubconştientul nu acceptă decît ceea ce voi înşivă considera!i a fi perfect adevărat" 0entru cei care se confruntă cu astfel de probleme iată cum pute!i evita conflictul dintre dorin!ă şi realitate: de fiecare dată înainte de a adormi rosti!i în gînd: 10e zi ce trece că ea nu contrazice situa!ia actuală" devin din ce în ce mai prosper2" Această sugestie nu va provoca nici o disensiune pentru Am dat acest sfat unui om de afaceri care era foarte îngri+orat în privin!a profitului său" &a urmare el a început să-şi spună: 10rodusele mele se vînd din ce în ce mai bine"2 Astfel a împăcat dorin!a sa puternică cu realitatea şi rezultatele s-au făcut imediat vizibile" 86 @u face!i niciodată declara!ii de genul: 1@u mai avem nimic2 1.B ori pe zi cîte J minute: 10rosperitate succes2" Aceste cuvinte dobîndesc o for!ă gigantică atunci cînd se impregnează în subconştient" &oncentra!i-vă asupra ideii de prosperitate şi lăsa!i restul în seama subconştientului" .ile concep!ii" /n loc de aceasta ele se men!ineau în vec.

e!i fi uimi!i cît de neobişnuite şi neaşteptate vor 9nii se plîng că nu reuşesc să se descurce cu c.plăti datoriile2 căci în acest mod risca!i foarte mult" #en!inîndu-vă într-o îngri+orare continuă cu privire la viitor nu face!i decît să atrage!i dificultă!i şi lipsuri din ce în ce mai mari" 0ăstra!i-vă speran!a şi fi!i siguri că orice dorin!ă fermă ve!i avea ea vi se va îndeplini fără doar şi poate în viitor" )ubconştientul amplifică orice idee care patrunde în el" /n fiecare diminea!ă sugestiona!i-l cu gînduri luminoase de prosperitate succes şi bucurie" 9mple!i-vă mintea cu astfel de sugestii benefice cît mai des posibil" 9nii mi-ar putea reproşa: 1Am făcut acest lucru de atîtea ori şi totuşi nu s-a sc.eltuielile curente" -i îi condamnă mereu pe cei care au reuşit în via!ă care au reuşit să se ridice mai sus decît ei înşişi spunînd: 1/l cunosc bine este un .imabat nimic în via!a mea2" @u a!i făcut acest lucru deoarece a!i lăsat mintea să se întoarcă la gîndurile pesimiste cu dacă a încol!it ci aştepta!i încrezători ca el să răsară şi să dea rod" Tot aşa proceda!i şi în de zi cu zi" care ea era de+a obişnuită" &înd semăna!i un bob de grîu nu-l mai dezgropa!i ca să vede!i lucrul cu subconştientul" .ăsa!i sugestiile să prindă rădăcini adînci şi să dea roade în via!a Dacă ave!i tendin!a să spune!i: 1@-aş putea să-mi cumpăr acest lucru2 opri!i-vă repede pentru a formula o sugestie pozitivă de genul: 1Averea mea creşte pe zi ce trece2" +ursa reală a prosperităţii )ubconştientul nu duce lipsă de idei" Trebuie doar să-l dinamiza!i să-l determina!i să vi le comunice" 3dată amorsat acest proces el vă va oferi numeroase modalită!i de a duce o via!ă îmbelşugată indiferent de fluctua!ia pie!ei sau de situa!ia economică a !ării în care trăi!i" 0rospe-ritatea ob!inută pe această cale nu va depinde de condi!iile exterioare" bogă!iei" -ste suficient să impregna!i în subconştient ideea de prosperitate şi mai ales fi formele în care toate acestea se vor manifesta" @u ve!i fi afecta!i de scăderea valorii banilor căci banii nu reprezintă decît simboluri ale sentimentul împlinirii şi al confortului" .o! un profitor2" 8ată de ce au rămas săraci$ ei condamnă tocmai ceea ce doresc cu mai mare intensitate dar într-un mod egoist distructiv" &el mai bun mi+loc de a vă îndepărta de prosperitate este să fi!i invidioşi şi să-l critica!i pe cel care se bucură de ea" Din aceasta cauză invidia constituie principala cauză a sărăciei în cazul multor 87 persoane" )ă zicem că şti!i faptul că unul dintre concuren!ii voştri depune o sumă uriaşă .

ilarea propriilor voastre bloca+e mentale precum: invidia gelozia tendin!a de a critica bloca+e care vă îndepărtează de scopurile voastre" )eara înainte de a adormi relaxa!i-vă profund şi începe!i să repeta!i un singur cuvînt: 10rosperitate2" Ei!i destinşi calmi şi repeta!i încet această formulă aproape magică aşa cum a!i fredona un cîntec de leagăn" Adormi!i cu acest cuvînt în minte" .#u$e a&e su)co$"t#e$tu&u#+ $u -e.# sau s &upta.# ch#$u# s c!"t#*a.#0#c -or)#$(+ pe$tru a at#$*e starea (e prosper#tate/ =/ Prosper#tatea este 'a# !$t!# (e toate u$ protot#p 'e$ta&/ E#%a.e&e*ere su)t#& a *ra$(#oase&or 'eca$#s'e (e ac.eie afaceri din ce în ce mai avanta+oase2" <elozia şi invidia sunt sentimente cu adevărat devastatoare" @eutraliza!i-le fără lipsuri şi plină de fericire" &.epu#0a.#1.s (e-e$#.a (e 0# cu 0#/ 88 .de bani în bancă în timp ce voi nu ave!i de depus decît cîteva bancnote" &e sentiment vă domină în acel moment% Desigur sunte!i invidioşi pentru că afacerile i-au mers mai bine decît vouă înşivă" &a să elimina!i acest sentiment distructiv care după cum am mai arătat constituie cauza multor necazuri pute!i emite următoarea sugestie: 1&e minunat* #ă bucur că acest om este atît de prosper" /i doresc să înc.# )a$# 'u&.e!i fi uimi!i de rezultatele pe care le ve!i ob!ine" Eăcînd din nou dovada puterii sale magnifice subconştientul vă va dărui din abunden!ă tot ce ve!i dori din via!ă" Eo&os#.# reu"# (ec!t s a?u$*e.# ce& 'a# )o*at (#$ c#'#t#r/ Nu este $e-o#e s .(e puterea su)co$"t#e$tu&u# :/ 4ot r!.# (#$ *reu+ .#1.iar în momentul cînd sim!i!i că vă irită succesul cuiva cît mai repede posibil" Dori!i tuturor fiin!elor să se bucure de abunden!ă să ducă o via!ă începe!i să vă ruga!i pentru fericirea şi prosperitatea persoanei respective" -libera!i mintea de gîndurile de ură şi invidie$ permite!i subconştientului să se manifeste în sens benefic şi să aducă numai bucurie şi prosperitate în via!a voastră" &.-e.iar dacă şti!i că cineva şi-a cîştigat averea prin mi+loace necinstite nu ave!i nici un motiv să va îngri+ora!i sau să face!i caz de acel lucru" 0ur şi simplu înseamnă că persoana respectivă se foloseşte de legile divine pentru a-şi satisface interesele sale egoiste" Ei!i siguri că +usti!ia divină îl va recompensa aşa cum merită" @u critica!i deci pe semenii voştri" @u vă preocupa!i decît de ani.# (oar pr#$ 'u$c *rea+ )rut "# &#ps#t (e or#ce !$.# acest protot#p a(!$c &a $#-e&u& su)co$"t#e$tu&u#/ @/ Ma?or#tatea oa'e$#&or se 0)at !$ &#psur#+ pe$tru c $u "t#u s ap&#ce &e*#&e 'e$ta&u&u#+ !$ -#a.# prosper#+ cu a?utoru& puter## su)co$"t#e$tu1&u# -ostru/ D/ Dac .

er#c#rea "# prosper#tatea ce&or (#$ ?uru& -ostru/ :8/ Or#ce o)staco& !$ ca&ea a.# !$ su)co$"t#e$t *!$(ur# (e succes+ prosper#tate+ a)u$(e$. cu-#$te&eG 2>e$#tur#&e 'e&e cresc !$ .# cu-!$tu& 2Prosper#tate3+ ca&'# "# co$ce$tra.#$a& a"teptat/ :=/ Me$ta&#tatea -oastr *re"#t co$st#tu#e cau0a rea& a st r## 'ater#a&e (#.# s $u $e*a.# reu"# s e&#'#$a.e& -e.o&os#.#r'at cu pu.# s $u (a.e& !$c!t s !$(ep&#$easc (or#$.&#ct !$tre (or#$.#a& ar'o$#0area #$te&ectu&u# cu su)co$"t#e$tu&+ pe$tru c su)co$"t#e$tu& accept tot ceea ce s#'.# !$cre0 tor#/ Or#c!$( su)co$"t#e$tu& . "# rea&#tate+ . "# ur' r#.e& $u .poate re-e&a o #(ee care s -a&ore0e '#&#oa$e/ :@/ I$-#(#a+ *e&o0#a "# cr#t#ca su$t tot at!tea p#e(#c# care tre)u#e e&#'#$ate/ Ur' r#.# ceea ce a.ace.#ecare 0#+ a' (#$ ce !$ ce 'a# 'u&t succes3/ :.#/ E#.#e &#psur#&or/ </ Pe$tru a e-#ta u$ co$. + prosper#tatea/ Nu u#ta.# !$cre(ere+ su)co$"t#e$tu& -a 'ater#a&#0a aceast su*est#e+ ast.o&os#.# e%pr#' r# (e *e$u&G 2Nu a-e' $#'#c3+ c c# !$ acest .#$ t#'p !$a#$te+ pe$tru a $u $eutra&#0a re0u&tatu& .#ecare 0#+ !$tr1o stare (e re&a%are pro.#e/ A-e.ecte -or (e-e$# -#0#)#&e/ :D/ Ur'ar#.8/ Repeta.# a.u$( sau (e 'e(#ta.a.#+ t#'p (e ce& pu.# treptat toate o)staco&e&e/ 89 .# $#c#o(at acest &ucru/ B/ Este ese$.# &#psur#&e/ ::/ Depu$e.#$ 8 '#$ute !$ ./ Nu 'a# .# s .# su*est#a ur' toareG 2Pe 0# ce trece (e-#$ (#$ ce !$ ce 'a# prosper3/ C/ Repeta.cu -o# !$"#.&a.# cu perse-ere$.# ate$.a/ A/ Se$t#'e$tu& (e prosper#tate atra*e+ pr#$ re0o$a$.#' c este rea&+ #(e#&e -oastre (o'#$a$te/ Cu&t#-a.#r' r## -oastre !"# are r ( c#$#&e !$ '#$te/ 9'p ca.)ucura.er#te !$ care ."# ch#ar cu ce# 'a# $oroco"# (ec!t -o#J ast. / Ma# (e-re'e sau 'a# t!r0#u+ aceste e.# (e .# cu *r#? (oar #(eea (e a)u$(e$.a*ra-a.# (ec!t s .#1 .

iar datoria de a vă exprima plenar în toate modurile încon+urîndu-vă de frumuse!e şi de armonie" De ce vă c.eltuielile cînd pute!i avea acces la toate bogă!iile ce sălaşluiesc în subconştient% /n acest capitol ve!i învă!a cum să privi!i banii din alt punct de vedere decît cel obişnuit şi cum pute!i face astfel încît să dispune!i mereu de un surplus" Dorin!a de a deveni prosperi semnifică de fapt o aspira!ie de a trăi mai liberi mai ferici!i" Aceasta reprezintă o dorin!ă universală de a descoperi Binele şi Erumuse!ea în tot ceea ce ne încon+oară" 90 .CAPITOLUL X A>E5I DREPTUL SÃ >Ã BUCURA5I DE PROSPERITATE @imeni nu vă condamnă să fi!i săraci pentru totdeauna" )unte!i aici pentru a învă!a cum să vă bucura!i de prosperitate cum să fi!i ferici!i radioşi şi liberi" De aceea trebuie să deveni!i conştien!i că banii sunt necesari pentru a duce o via!ă prosperă dar în acelaşi timp detaşa!i de tenta!iile materiale ne+ustificate sau faimă şi putere" Această existen!ă vă este dată pentru a progresa pentru a vă expansiona nivelul de conştiin!ă şi a vă eleva spiritul" Dar pentru aceasta trebuie să vă folosi!i de for!a mentală şi de orice avanta+ material pe care-l pute!i dobîndi" Ave!i dreptul şi c.inui!i în fiecare zi să vă descurca!i cu c.

0anii reprezintă un simbol Banii sunt un simbol destinat sc.iar dacă mîine să zicem se va produce un dezastru financiar în urma căruia toate averile vor deveni fără valoare cum a fost cazul mărcii germane după primul război mondial dacă nu ve!i înceta să folosi!i legile mentalului pentru a vă atrage bogă!ia atunci ve!i avea parte mereu de abunden!ă indiferent ce formă nouă va lua ea" 91 se va bucura mereu de abunden!a care va lua cele mai neaşteptate forme" )ecretul constă cum banii circulă liber în întreaga societate ve!i constata surprinşi că mereu ve!i beneficia .imburilor de mărfuri şi semnifică nu numai siguran!a zilei de mîine ci şi frumuse!ea luxul abunden!a şi rafinamentul" 0entru o na!iune el reprezintă însuşi simbolul economiei" /n cazul fiin!ei umane atît timp cît sîngele circulă prin corp în mod liber ea se va afla într-o stare de sănătate deplină" 0rin analogie dacă banii circulă fără obstacole în via!a voastră cotidiană sunte!i sănătoşi din punct de vedere economic" &înd omul începe însă să-i acumuleze să-i pună la ciorap sau în safe-uri cînd începe să se teamă pentru ei atunci el se îmbolnăveşte" De-a lungul timpului banii au circulat sub diverse forme precum sarea perlele sau alte obiecte" /n timpurile vec.i averea era evaluată în func!ie de numărul vitelor pe care le de!inea om" Acum avem la dispozi!ie moneda sau alte valori de bancă pentru că este cu plăti facturile" mult mai uşor să completăm un cec decît să transportăm o mul!ime de oi pentru a ne Cum puteţi scăpa de lipsuri pentru totdeauna? )ă deveni!i conştien!i de puterile latente din subconştient acesta este cel mai sigur mi+loc de a vă apropia de orice fel de bogă!ie: materială mentală sau spirituală" &el care studiază cu aten!ie legile mentalului se convinge pentru totdeauna că indiferent de problemele economice ale societă!ii: fluctua!ii ale valorii monedei greve războaie etc el în a impregna cu putere subconştientul de idea prosperită!ii" Dacă ve!i în!elege modul de un surplus material ce vă va asigura o anumită autonomie" &.

iar a unei interpretări greşite a )cripturilor" 0anii şi viaţa echilibrată /ntr-o zi cineva mi-a spus: 1)unt lefter" 9răsc banii pentru că sunt cauza tuturor relelor2" Aceste afirma!ii dezvăluie un spirit nevrozat şi dezorientat" Desigur nu trebuie să pune!i banii pe primul plan în via!ă căci altfel ve!i cădea în cealaltă extremă" )unte!i aici pentru a vă folosi cu în!elepciune de puterile latente şi de influen!a de care dispune!i" 9nii sunt avizi de putere şi faimă al!ii sunt avizi după bani" Dacă vă ve!i focaliza dorin!ele nu este mai important pentru mine2 fără îndoială că-i ve!i ob!ine ve!i face avere dar ve!i doar asupra banilor spunînd: 19nicul meu scop în via!ă îl reprezintă banii nimic altceva uita cel mai important lucru: sunte!i aici pentru a învă!a să duce!i o via!ă ec.ipuindu-vă că pute!i ob!ine tot ce dori!i cu a+utorul banilor pentru ca la un moment dat să vă da!i seama că nu ave!i nevoie numai de bunuri materiale" /n ascunse să vă găsi!i rostul în via!ă şi să-i a+uta!i pe ceilal!i atît cît vă stă în puteri" Dacă aceeaşi masură aspira!i către frumuse!e şi fericire dori!i să vă manifesta!i talentele ve!i aplica în mod inteligent legile mentalului ve!i putea deveni c.iar milionari fără ca aceasta să vă afecteze starea de sănătate de armonie de elevare fără să vă pierde!i spontaneitate şi calmul lăuntric" +ărăcia constituie o boală mentală 92 .ilibrată şi să spirituală aspira!ia către armonie dragoste bucurie către o sănătate perfectă" satisfăcător" Dar una din cauzele ascunse ale acestei situa!ii este faptul ca ei desconsideră vă afirma!i în mod armonios pe toate planurile" De aceea trebuie să vă potoli!i şi foamea -ste total lipsit de în!elepciune să face!i din bani scopul unic în via!ă" #unci!i şi acumula!i mereu înc.De ce vă lipsesc banii? &itind acest capitol vă ve!i spune poate: 1#erit un salariu mai mare decît cel pe carel primesc acum2" 0ărerea mea este că cei mai mul!i oameni nu sunt retribui!i deloc în mod banii fie că-şi dau seama fie că nu" Aceşti oameni au senza!ia că banii sunt murdari şi că 1a dori să fii bogat constituie sursa tuturor relelor2" 9n alt motiv îl reprezintă ipocrizia lor atunci cînd sus!in că sărăcia este o virtute" Aceste idei implantate adînc în subconştient pot fi rodul educa!iei al ignoran!ei sau c.

)ărăcia nu este un motiv de mîndrie ci reprezintă o boală ca toate celelalte" &înd sunte!i confrunta!i cu o boală psi.eltui cu bucurie iar ei se întorc la mine multiplica!i" a face bine" )unt recunoscător pentru prosperitatea de care mă bucur şi pentru recunoaşterea spirituală pe care o de!in"2 Banii sunt un lucru foarte bun" Am parte de ei din abunden!ă şi nu-i folosesc decît pentru 0anii în viziunea savanţilor )ă presupunem că găsi!i în pămînt un minereu de aur de argint de plumb de cupru sau de fier" .e!i spune oare că acestea sunt lucruri rele% Tot răul provine din ignoran!a oamenilor din interpretarea greşită a darurilor vie!ii din modul egoist în care aceştia îşi 93 folosesc subconştientul" 9raniul plumbul sau alte metale ar fi putut foarte bine să .nică simplă pe care o pute!i folosi pentru a vă îmbunătă!i situa!ia materială" :epeta!i aceste sugestii de mai multe ori pe zi: 1/mi plac banii pentru ceea ce pot realiza cu ei şi îi folosesc cu în!elepciune în mod constructiv" Banii circulă în mod constant în via!a mea eu îi c.ică cere!i a+utorul unui medic care vă spune cum să ac!iona!i pentru a depăşi acea stare penibilă" Tot la fel dacă observa!i că în via!a dumneavoastră fluxul banilor nu este constant înseamnă că ceva este greşit în modul vostru de gîndire" 0rincipiul vie!ii cel care ne animă pe to!i tinde natural către expansiune creştere şi abunden!ă" @u trăi!i pe acest pămînt pentru a locui într-o cocioabă mizeră îmbrăcat în zdren!e şi mereu umilit" Dimpotrivă ave!i datoria de a fi ferici!i vitali şi plini de succes în tot ceea ce face!i" De ce nu trebuie să criticaţi banii 9rmări!i să vă conştientiza!i toate supersti!iile în legătură cu banii şi să vă elibera!i mintea de ele" Dacă gîndi!i că banii sunt un lucru rău şi murdar nu face!i decît să vă ve!i putea avea ceea ce critica!i" îndepărta!i de ei" Aminti!i-vă mereu că ve!i pierde tot ceea ce condamna!i şi niciodată nu 8ată în continuare o te.

rănit-o şi a iubit-o pînă cînd cu a+utorul imagina!iei a pătruns .servească drept monede de sc.îrtie şi metal" Cum să obţineţi banii de care aveţi nevoie &u mul!i ani în urmă am întîlnit în Australia un tînăr care dorea să devină c.imb" Dar noi folosim bucă!i de .el de argint$ evident în aceste materiale nu este nimic dăunător sau murdar" Eizicienii şi c.îrtie cecuri bani de nic.irurg dar nu avea destui bani" 8-am explicat că o sămîn!ă aflată în pămînt îşi atrage tot ceea ce are nevoie pentru a încol!i şi că el trebuie să se inspire din această lec!ie a naturii umplîndu-şi subconştientul cu sugestii pozitive corespunzătoare" 0entru a-şi continua Dar în fiecare seară înainte de a adormi îşi imagina atîrnată pe perete diploma de medic studiile tînărul făcea curat în cabinetele medicale sau îşi găsea alte meserii pe timp scurt" cu numele lui scris cu litere mari" Timp de patru luni a lucrat perseverent iar rezultatul pe care l-a ob!inut este unul dintre cele mai interesante" 9nul dintre medicii la care muncea l-a îndrăgit şi l-a învă!at să sterilizeze instrumentele să facă in+ec!ii şi să dea îngri+iri de primă urgen!ă" Apoi văzînd că este conştiincios l-a luat ca asistent" Astfel a fost trimis la Eacultatea de #edicină" Astăzi tînărul este unul dintre cei mai buni medici din #ontreal în &anada" Eolosind în mod inteligent for!ele latente ale subconştientului el a ac!ionat conform principiului antic conform căruia: 1Avînd clar în minte scopul ve!i descoperi şi mi+loacele pentru realizarea acestui !el2" Tînărul şi-a imaginat 1a văzut2 şi a sim!it realitatea de a fi medic" A trăit cu această 94 idee a între!inut-o a .imiştii au descoperit că singura diferen!ă între două metale este numărul de particule elementare: electroni şi nucleoni" 0rin bombardarea atomilor într-un accelerator de particule ei pot transforma un metal în altul" Astfel în anumite condi!ii aurul poate deveni mercur" )unt convins că în viitorul apropiat savan!ii vor fi capabili să creeze aurul rentabil dar important este că experien!a poate fi realizată" @u pot să cred că vreo particule" din argint sau din alte metale în laboratoarele lor sofisticate" 0oate că la început nu va fi persoană inteligentă vede ceva rău sau murdar în electroni neutroni protoni sau alte Bancnotele din buzunarele noastre sunt compuse din atomi ai căror protoni şi electroni sunt diferit aran+a!i decît cel dintr-o monedă" @umărul şi ordinea lor sunt singurele deosebiri dintre .

reac!iunea" iar răspunsul 1bstacole şi dificultăţi pe drumul spre prosperitate Deseori a!i auzit pe unii care spun: 13mul acela este un bandit face avere în mod necinstit2 1-ste un parvenit$ l-am cunoscut cînd era sărac lipit2 sau 1-ste un .o! un răufăcător2" Dar analizîndu-i atent pe cei care vorbesc astfel observa!i că se zbat mereu în nevoi şi au dificultă!i materiale foarte mari" 0oate că cei fa!ă de care se exprimă astfel au urcat mai repede scara succesului iar ei roşi de invidie îi critică" Tocmai aceasta constituie cauza ascunsă a eşecului lor" @utrind gînduri negative despre prieteni şi condamnînd modul în care aceştia s-au îmbogă!it ei se îndepărtează de prosperitatea pentru care se roagă în fapt atît de mult" /n realitate aceşti oameni condamnă c.şi doresc )ă presupunem că lucra!i la o mare firmă dar fără să spune!i nimănui gîndi!i mereu că sunte!i prost plătit că nu sunte!i apreciat la +usta valoare că merita!i mai mul!i bani şi mai multă considera!ie" )ă nu vă mira!i dacă directorul sau şeful de personal vă va spune într-o zi: 1)untem obliga!i să renun!ăm la serviciile dumneavoastră2" De fapt singur v-a!i concediat" Directorul nu reprezintă decît instrumentul prin care a ac!ionat propria dumneavoastră stare mentală negativă" -ste doar un exemplu pentru modul cum se manifestă legea ac!iunii şi reac!iunii" <îndul reprezintă ac!iunea subconştientului .adînc în subconştient devenind convingere şi atrăgînd tot ceea ce-i era necesar pentru aşi îndeplini visul" De ce unii nu obţin ceea ce.iar starea la care aspiră" Descoperim astfel că el ac!ionează pe două căi exact opuse" 0e de o parte spun: 1Averea şi banii se apropie de mine mereu2 pentru ca imediat să gîndească: 1/l invidiez pe Q pentru abunden!a în care trăieşte2" 9rmări!i mereu să vă bucura!i de norocul altora şi să nutri!i numai gînduri curate la adresa semenilor voştri" Din nimic nu puteţi primi nimic 95 .

a $oastr + !$sea'$ c su$te.# (ru'u& c tre a)u$(e$.ace ceea ce (or#.&u%u& "# re.##$( ase' $ tor# cu .-or par-e$# ace"t#a/ 96 .# &a &#'#ta s r c#e#/ Cere.e# #$. prosper / Su)co$1"t#e$tu& se -a supu$e acestor su*est##/ D/ Nu .# !$tot(eau$a su'a (e )a$# (e care a-e.# s $ to"# (#$ pu$ct (e -e(ere eco$o'#c/ Co$s#(era.# "# so&#c#ta.u'#.# putea s o).# te0auru& #'e$s ascu$s &a $#-e&u& su)co$"t#e$tu&u#/ =/ At!t t#'p c!t )a$## c#rcu& &#)er !$ -#a.# )a$## ca .# s#*ur# c ea -a urca (#$ $ou/ @/ Ap&#c!$( &e*#&e su)co$"t#e$tu&u#+ -e.# $e-o#e+ #$(#.# s tr #.# !$ or#ce 'o'e$t/ Descoper#.# #$te&#*e$.'u&.&u%u& ' r##+ 'ereu r#t'#c "# co$sta$t/ C c# atu$c# c!$( 'area se retra*e+ su$te.imba optica şi vor face apel la puterile latente ale subconştientului cu siguran!ă că vor găsi un mod cinstit de a-şi cîştiga existen!a" Astfel societatea în care trăiesc" prin cinstea integritatea şi perseveren!a lor ei vor deveni exemple pozitive pentru felul de necazuri în sensul că îşi pierd reputa!ia şi încrederea în sursa universală a Cum să păstraţi ce aţi dobîndit de-a 0entru a vă păstra banii fără riscul de a-i pierde cea mai bună modalitate este să fi!i mereu recunoscător puterii creatoare a gîndului pentru ceea ce primi!i" Trebuie ca de acceptare precum şi faptul că aştepta!i în mod creator să dobîndi!i averea se vor manifesta apoi într-un mod specific în via!a de zi cu zi" Eolosi!i pentru a realiza această stare mentală următoarele sugestii: 1#ă aflu în legătură cu bogă!iile infinite din nici un obstacol" )unt pe deplin conştient de adevărata mea valoare" /mi folosesc perfect liber talentul şi sunt răsplătit într-un mod minunat2" mentalul conştient să accepte că este normal să duce!i o via!ă abundentă" Această atitudine subconştient" Am dreptul să fiu bogat fericit şi liber" Banii îmi sosesc din abunden!ă fără Descoper#. :/ E#.o!i care încearcă să ob!ină anumite bunuri fără muncă" To!i aceşti oameni între!in o stare mentală de sărăcie şi de limitare îndepărtîndu-se astfel de armonie de pace de credin!ă de puritate de cinste şi de bunăvoin!ă" /n plus îşi atrag tot abunden!ei" Dacă îşi vor sc.# !$(r 0$e.#$e.#$#te '#?&oace&e $ecesare pe$tru a .ere$t pe ce ca&e ./n marile magazine sunt folosi!i detectivi care să împiedice furturile de orice fel" #ereu sunt prinşi .# (reptu& &a o -#a.

# .# p&#$# (e ( ru#re "# s pu$e.#eru& (#$ '#$ereur#&e p '!$tu&u#/ Cu a(e.e&/ ::/ Repeta.# (#$ )a$# u$ (u'$e0eu/ E# $u repre0#$t (ec!t u$ s#')o&/ A'#$t#.#e .# oa'e$# se 0)at !$ &#psur#+ este .# $e-o#e cu a(e.ratu& scop a& e%#ste$.(e &au( + c# o )oa& a sp#r#tu&u#/ Tre)u#e s .pur#.aptu& c e# co$(a'$ )a$##/ Ceea ce co$(a'$a.# a#c# pe$tru a tr # ech#&#)rat 1 (ec# tre)u#e s a-e.#1c a(e.#ca.# o #'a*#$e 'e$ta& c&ar a ceea ce (or#.# s tot cere.u#esc3/ Ceea ce cr#t#ca.# 'e$ta&u& (e *!$(ur#&e $e*at#-e care (au $a"tere aceste# st r# pe$#)#&e/ C/ Aceast e%#ste$.# !$ 0(re$.er#.# &a (#spo0#.oa'e 'ereu/ :.co$stru#.##$.e&epc#u$e+ !$ 'o( co$struct#.#$e."# ?u(#c#os/ 9# ( ru#esc cu )ucur#e+ #ar e# !'# sosesc 'u&t#p&#ca. r a (a $#'#c !$ sch#')+ c c# $#c# u$ &ucru $u este *ratu#t/ Pe$tru a pr#'# tre)u#e s o.# (e '## (e or#/3 :D/ Ba$## $u su$t cu $#'#c 'a# pre?os (ec!t cupru&+ p&u')u& sau .ost (at ca s tr #..#e (oar )u$ur#&e 'ater#a&e (e care a-e.# !$ (ep&#$ ar'o$#e cu &e*#&e (#-#$e/ </ S r c#a $u co$st#tu#e o -#rtute "# u$ 'ot#.# cu su)co$"t#e$tu&+ tre)u#e s .e sau s .# s o).#e ast.& !$ sp#r#tu& -ostru/ Su$te.a "# .er# toate aceste ca&#t .#.# toat co$ce$trarea 'e$ta& (e care (#spu$e.8/ U$u& (#$tre 'ot#-e&e pe$tru care 'u&.# .# se !$(ep rtea0 (e &a -o#/ N#c# u$ &ucru $u este )u$ sau r u+ c# or#e$tarea pe care #1o (a.e#+ $u -a !$t!r0#a s apar / :@/ 9$ceta.rec-e$tG 2Ba$## su$t ut#&#/ M . $u -1a .# se !$(ep rtea0 (e -o#/ A/ Nu .o&os#rea cu per-ers#tate a puter#&or su)co$"t#e$tu&u#/ :=/ Dac .#+ !$ s&u?)a #(ea&ur#&or -oastre/ 97 .e&e/ Su)co$"t#e$tu& .# $#c#o(at G 2)a$## su$t 'ur(ar#3 sau 2!# (#spre.rat/ B/ Ba$## $u repre0#$t a(e.rate&e co'or# se a./ Nu spu$e.#/ Ch#ar "# !$ ca0u& !$ care &ucra.# !# .# s at#$*e.ace.-a o.o&osesc (e e# cu !$.e#/ C uta.ace s .#+ r spu$su& su)co$"t#e$tu&u# "#+ (ec#+ !$(ep&#$#rea (or#$.# !$tr1o coc#oa) + $#c# s !')r ca.# prosper#tatea+ )ucur#a+ ca&'u& & u$tr#c "# (ra*ostea pe$tru toate .rat rea este #*$ora$.

iar via!a eternă la care se referea 8isus cînd afirma că lucrurile cele mai importante sunt pacea armonia siguran!a libertatea individuală şi fericirea şi că acestea sunt intangibile deoarece nimeni nu vi le poate răpi" -le provin din )inele esen!ă al fiin!ei voastre" &ine meditează asupra acestor calită!i va intra imediat în rezonan!ă cu sursa divină umplînduşi subconştientul cu ideile lor for!ă" Acestea sunt adevăratele comori 1pe care nici molia nici rugina nu le strică2" 4#atei L: >75 3rei paşi către succes 0rimul pas constă în a descoperi prin introspec!ie atentă care ac!iuni le facem într- adevăr cu plăcere urmărind mereu să le realizăm numai pe acestea" &ăci c.iatru" 9n astfel de specialist trebuie să fie mereu la curent cu descoperirile din domeniul său să continue mereu studiul mecanis-melor subtile ale min!ii" @umai cel cu adevărat pasionat de munca lui va 98 .CAPITOLUL XI PENTRU DOB9NDIREA SUCCESULUI+ SUBCONŞTIENTUL >Ã ESTE CEL MAI BUN ALIAT A dobîndi mereu succesul atunci cînd vi-l propune!i înseamnă să reuşi!i în via!ă să fi!i cu adevărat ferici!i" -xperimentarea continuă a acestor binefaceri constituie c.eia succesului o reprezintă munca plină de dăruire şi de pasiune" De axemplu nu este suficient ca cineva să fi ob!inut o diplomă de medic psi.

imiei studiind cu perseveren!ă doar domeniul pe care şi l-a ales" :euşita nu va întîrzia să apară dacă el va lucra cu entuziasm pentru a afla tot ceea ce se cunoaşte în acel moment în specialitatea sa" De o mare importan!ă este şi aspira!ia cu care abordăm orice ac!iune precum şi dorin!a continuă de a face bine oricărei fiin!e din +urul nostru" &el care doreşte să fie cel mai bun dintre to!i va trebui să fie mereu spri+in şi a+utor pentru ceilal!i" Desigur această atitudine contrastează cu mentalitatea unora care nu doresc decît să trăiască din ce în ce mai confortabil muncind în mod superficial şi fără să se implice prea mult" @iciodată vreun om superficial şi nepăsător nu va atinge succesul" .ida!i corespunzător: 18nfinita în!elepciune a subconştientului îmi va arăta care este adevăratul meu loc în această via!ă2" :epeta!i această frază într-o stare de relaxare profundă şi de interiorizare" Dacă ve!i persevera plini de încredere răspunsul vi se va revela sub forma unui sentiment a unei intui!ii de moment sau c.imist el va trebui să-şi concentreze aten!ia doar asupra unei anumite ramuri a c.iar împre+urările vă vor orienta către un anumit domeniu" Trebuie doar să fi!i convinşi că ve!i fi a+uta!i" Al doilea pas pe drumul către un succes sigur cere specializarea într-un singur domeniu de activitate pe care să-l aprofunda!i mereu devenind un adevărat specialist" De pildă dacă un tînăr doreşte să devină c.a izbîndi doar cel care este animat de un ideal sublim altruist şi nobil" Doar servindu-i pe ceilal!i cu abnega!ie ve!i arunca pîinea voastră pe apăU" Al treilea pas este şi cel mai important" /n esen!ă trebuie să vă supune!i unui examen de conştiin!ă pentru a vă da seama dacă nu cumva ceea ce face!i are ca scop doar propria reuşită" Dorin!ele şi idealurile voastre nu trebuie să fie egoiste ci să folosească un mod altruist şi plin de abnega!ie vă va fi returnat într-o 1măsură bună îndesată clătinată şi cu vîrf2UU" umanită!ii" .uca L:BF5 .e!i realiza astfel un sui-generis circuit" Altfel spus ceea ce dărui!i lumii într- * Aluzie la cuvintele din -cleziastul 4==:=5: 1Aruncă pîinea ta pe apă căci o vei afla după mai multe zile"2 Aluzie la cuvintele biblice: 1Da!i şi vi se va da" Turna-vor în sînul vostru o măsură bună îndesată 99 *U clătinată şi cu vîrf căci cu ce măsură ve!i măsura cu aceeaşi vi se va măsura2" 4.reuşi să acumuleze noi cunoştin!e pe măsură ce ele apar şi să trateze cu aceeaşi gri+ă pe orice pacient" &înd am spus aceste cuvinte la o conferin!ă cineva mi-a replicat: 1&um să trec de acest prim pas dacă eu nu-mi dau seama care muncă mi se potriveşte%2 /n astfel de cazuri ruga!i-vă să fi!i g.

o! de buzunare" /şi construise o casă de vacan!ă în Eran!a şi trăia pe picior mare şi în Anglia" Dar în tot acest timp era mereu terorizat de teama că va fi descoperit şi arestat de )cotland Yard" Acest sentiment de culpabilitate îi provocase numeroase tulburări interne$ mustrările de conştiin!ă îl făceau să sufere profund" .ii el îşi putea 100 imagina un mare complex pentru fabricarea uleiului 1vedea2 trenurile încărcate cu marfă .a atinge succesul doar cel care posedă profunzime psi.ondra pe cineva care mi-a povestit cum a făcut avere din meseria de .ă voi răspunde că un astfel de om pare să ob!ină rezultate minunate pe moment dar banii pe care i-a cîştigat prin fraudă se vor risipi foarte uşor" Dacă încerca!i să fura!i vă ve!i păcăli singuri căci ve!i induce subconştientului sugestia că sunte!i săraci şi plini de limitări" Aceste sugestii se vor materializa mai tîrziu în fiin!a în căminul sau ac!iunile voastre" &eea ce sim!im şi gîndim aceea vom deveni" &.ică şi mentală precum şi putere de în!elegere" #ul!i dintre marii industriaşi îşi datorează reuşita utilizării puterilor subconştientului lor" /n urmă cu cî!iva ani a apărut un interviu dat de un magnat al uleiului" Acesta a dezvăluit faptul ca secretul succesului constă în puterea de a concepe un proiect de la început pînă la sfîrşit în toate detaliile sale" De exemplu înc.izînd oc.otărîrea să se transforme radical devenind un om cinstit" 8mediat şi-a găsit un loc de muncă bun continuînd să trăiască liniştit şi eliberat de angoasă" 3 condi!ie esen!ială în vederea reuşitei o constituie interesul şi dragostea fa!ă de munca pe care o depunem" De asemenea trebuie să fim anima!i de idealuri mai elevate decît simpla dorin!ă de a acumula bunuri materiale" .Dacă nu ve!i dărui mereu roadele ac!iunilor voastre nu ve!i realiza acest circuit şi cercul nu se va înc.iar dacă cineva a reuşit să se îmbogă!ească înşelînd nu înseamnă că a ob!inut succesul căci nu poate fi vorba de succes fără pace lăuntrică" .a un moment dat nu a mai putut suporta şi s-a predat singur poli!iei" După ce şi-a ispăşit pedeapsa meritată a luat .a ce-i vor folosi vinovă!iei sau fiind foarte bolnav% acelui om uriaşele lui bogă!ii dacă nu poate dormi noaptea suferind de sentimentul Am cunoscut la .ide" Tot ce ve!i ob!ine va fi un scurtcircuit în via!a voastră iar acesta se va materializa prin numeroase limitări şi boli" Măsura adevăratului succes -ste posibil ca unii să replice în felul următor: 1Bine dar domnul Mames a făcut avere vînzînd în mod necinstit ulei şi înşelînd pe mul!i al!ii2" .

gonind pe linii 1auzea2 sirenele fabricilor 1sim!ea2 în nări fumul care ieşea pe coşurile lor" )ubconştientul primea aceste sugestii puternice şi le manifesta în realitate" apărea într-un mod neaşteptat prin puterea miraculoasă a subconştientului" Dacă reuşi!i să vă imagina!i cu claritate scopul mi+loacele pentru a-l atinge vor .au îndeplinit visul 9n actor de cinema îmi spunea odată că atunci cînd era copil deşi nu avusese posibilitatea de a se duce prea des la şcoală visa să devină vedetă" Toată ziua fie că prăşea sau ducea vacile la păşune îşi imagina numele scris cu litere luminoase pe frontonul unui teatru renumit" 1Timp de mai mul!i ani m-am gîndit numai la asta pînă cînd am fugit deacasă" Am reuşit să ob!in diferite roluri de cinematografie şi a venit şi ziua cînd am mic" )unt acum conştient de for!a uriaşă a imagina!iei2" devenit celebru iar numele mi-a fost scris cu litere luminoase aşa cum visam cînd eram Acum B7 de ani am cunoscut un tînăr farmacist care cîştiga 67 de dolari pe săptămînă la care se adăuga şi un procenta+ din vînzări" 1/n >J de ani voi ieşi la pensie şi voi scăpa de munca aceasta2 spunea el resemnat" Atunci i-am spus: 1De ce să nu ai propria ta farmacie% 8eşi din starea asta de pasivitate şi urmăreşte să-!i elevezi dorin!ele" &onstruieşte un viitor sigur copiilor tăi" 101 .e!i în!elege importan!a acestor trei paşi în dinamizarea energiilor creatoare ale subconştientului doar aplicîndu-i în orice ac!iune pe care o dori!i încununată de succes" adecvată atunci devine cu adevărat credin!ă şi după cum spune 8isus: 1După credin!a voastră fie vouă*2 4#atei K: >K5" &unoaşterea şi folosirea acestei puteri uriaşe de care dispune!i vă va a+uta să vă <îndul constituie o for!ă colosală iar dacă i se alătură şi sentimentul lăuntric trăirea îndeplini!i orice dorin!ă vă va da încredere în for!ele proprii precum şi un sentiment de plenitudine şi pace lăuntrică" 0ute!i aplica aceste legi în orice domeniu şi dacă ve!i dărui roadele voastre celor din 8ar dacă ve!i face aceşti trei paşi pe calea elevării spirituale Dumnezeu va fi mereu +ur sau c.iar întregii umanită!i atunci pute!i fi siguri de reuşită" alături de voi$ cine va mai putea atunci să vă împiedice% @ici o for!ă de pe pămînt sau din ceruri nu va putea constitui un obstacol pentru voi" 1ameni care şi.

nica lui <oet.ic şi pentru a fi cu adevărat convins că aşa stau lucrurile" Această metodă &ăci dacă ei ob!ineau un un cîştig substan!ial de pe urma ac!iunilor cumpărate o parte Eolosindu-se de în!elepciunea ce sălăşluieşte în subconştient agentul a avut un .e" Astfel el şi-a făcut un obicei din a discuta imaginar cu 0rintre ascultători se afla atunci şi un tînăr agent de sc.a fost numit director" Timp de 6 ani a economisit bani reuşind să-şi desc.er multimilionar care îl felicita pentru deciziile în!elepte pe care le luase cumpărînd anumite ac!iuni la bursă" Trăia cu putere fiecare replică pentru a o se armoniza perfect cu scopul propus: acela de a da cele mai bune sfaturi clien!ilor săi" din sumă îi revenea lui cel care avusese ideea investi!iei respective" succes răsunător pe tot parcursul carierei sale" 102 imprima în psi.ipuie că are şi o sumă importantă de bani depusă în bancă" )e transpunea în acest rol asemenea unui bun actor" .tr-o primă fază i-am arătat că subconştientul dispune de o for!ă colosală apoi el a realizat că este stăpînul acestei for!e şi o poate folosi în orice direc!ie doreşte" Astfel treptat el şi-a construit o imagine mentală: se vedea lucrînd în propria sa farmacie" /şi îmagina cum aran+a flacoanele prepara diferite re!ete în timp ce vînzătorii anga+a!i serveau clien!ii" @u uita să-şi înc.pentru a studia cu succces muzica2" #i-a replicat că nu-şi putea permite să-i trimită la studii" Dar l-am convins că tot ceea ce putea să-şi imagineze cu for!ă se va îndeplini" /n. A urmat o înşiruire foarte interesantă de întîmplări" A fost concediat dar a găsit imediat de lucru la o farmacie renumită cu numeroase filiale unde .imburi care a şi început să un prieten banc.e se folosea cu în!elepciune de imagina!ia controlată ori de cîte ori se lovea de dificultă!i" sfatul cel mai bun cu vocea şi gesturile sale obişnuite" Astfel scena mentală părea a fi reală şi vie" Biografii săi spun că discuta cu un prieten căruia îi expunea problema şi care-i dădea pună în practică te.după un timp .idă propria sa farmacie pe care a numit-o 1Earmacia visurilor2 pentru că aşa cum recunoştea el singur era exact ceea ce-şi imaginase" Desigur reuşita lui s-a datorat în mare măsură şi faptului că a făcut exact ceea ce-i plăcea cel mai mult" /n urmă cu cî!iva ani am !inut o conferin!ă despre puterea imagina!iei şi a subconştientului în fa!a unor oameni de afaceri" Am arătat printre altele cum <oet.0oate fiul tău are destul talent pentru a deveni un mare medic iar fiica ta .cţionează ca şi cînd ar fi aşa cum îţi imaginezi şi vei deveni întocmai gîndurilor tale.

e doresc în mod sincer succesul şi toate cele bune"2 Acum în urma 1tratamentului2 pe care şi l-a făcut tînărul are o asemenea libertate mentală cum nu avusese niciodată înainte" @otele sale au devenit foarte bune" &ontinuă să men!ină permanent imaginea mamei şi a profesorilor care îl felicită pentru rezultatele sale la învă!ătură" Cum să vindeţi şi să cumpăraţi într.iar resentimentul pe care-l nutrea fa!ă de unii profesori şi colegi de şcoală" 8-am arătat atunci cum să se folosească de subconş-tient pentru a deveni un elev strălucit" A început să emită anumite sugestii pozitive de mai multe ori pe zi dar mai cu seamă seara înainte de a adormi şi diminea!a cînd se trezea" 8ată ce-şi spunea el: 1'tiu că subconştientul este rezervorul din care se alimentează memoria mea" -l re!ine tot ceea ce citesc şi tot ce spun profesorii mei" Am o memorie perfectă şi inteligen!a infinită din subconştient îmi pune mereu la dispozi!ie cunoştin!ele de care am nevoie la orice examen scris sau oral" :ăspîndesc iubirea şi bunăvoin!a către to!i profesorii şi colegii mei" .9n alt tînăr elev de liceu mi-a spus într-o zi: 1Am note foarte mici memoria îmi +oacă feste şi nu ştiu ce să fac2" Discutînd cu el am observat că motivul era atitudinea sa de indiferen!ă sau c.un mod cît mai convenabil Aminti!i-vă mereu că subconştientul este ca un motor ce trebuie pus în func!iune de către mentalul conştient" )tarea voastră de spirit şi gîndurile sunt asemenea unui dinam aflat mereu în lucru" 0entru a transmite o anumită idee imagine sau dorin!ă pînă în profunzimile subconştientului trebuie întîi să ne calmăm şi să ne concentrăm aten!ia" Această atitudine relaxată are rolul de a împiedica rezonan!a cu gîndurile străine sau potrivnice scopului urmărit" /n plus acum pot fi ob!inute efecte remarcabile cu un minimum de efort mental" fapt" De exemplu dacă dori!i să cumpăra!i o casă ve!i face următoarele afirma!ii 4desigur Apoi vom urmări să creăm o imagine cît mai clară şi mai plastică a ceea ce dorim în într-o stare de relaxare deplină şi profundă5: 1)ubconştientul este sediul întregii în!elepciuni" Doar el poate găsi casa ideală pentru mine astfel încît să fie dotată cu tot ceea sigur că nu mă va dezamăgi" Am o încredere deplină că aceste gînduri vor da roadele 103 ce trebuie fără să aibă un pre! prea mare" Trimit aceste dorin!e către subconştient fiind .

eiat tranzac!ia mi-a spus: 10ute!i să da!i +os tăbli!a2" Am luat-o imediat şi am dus-o în confirma că 1ceea ce este sus este şi +os2 adică imaginile imprimate în subconştient vor interioară" gara+" .iar dacă va vedea şi alte case numai a mea îl va mul!umi căci este călăuzit de inteligen!a universală a subconştientului" )unt sigur că totul va fi perfect: cumpărătorul momentul tranzac!iei şi pre!ul" Eor!ele ascunse din subconştient ac!ionează mereu punîndu-mă în rezonan!ă cu armonia divină"2 Aminti!i-vă totdeauna că lucrul pe care-l cauta!i vă caută la rîndul său şi de cîte ori dori!i să vinde!i ceva se va găsi cineva care să aibă nevoie c.aşteptate aşa cum !ăranul cînd pune semin!e în pămînt se supune legilor imuabile ale naturii2" :ăspunsul poate veni prin intermediul unui anun! în ziar printr-un prieten sau paşii vă vor fi orienta!i spre casa care arată exact aşa cum v-a!i imaginat-o" 8mportant este să ave!i încredere că răspunsul va sosi la voi negreşit pe o cale sau alta" 0oate dori!i să vinde!i o casă un teren sau orice altceva" Agen!ilor imobiliari care au venit să-mi ceară sfatul le-am povestit cum am procedat cînd mi-am vîndut propria casă" Am plasat în fa!a casei o tăbli!ă pe care scria: 1De vînzare2" )eara în timp ce adormeam mi-am pus întrebarea: 10resupunînd că voi vinde casa ce voi face cu tăbli!a%2" #i-am imaginat cum dau tăbli!a +os o iau pe umăr mă duc în gara+ şi o arunc pe pămînt îndeplinit" spunînd: 1<ata nu mai am nevoie de tine*2 Am urmărit să simt satisfac!ia că totul a fost A doua zi a apărut un cumpărător care mi-a oferit o sumă convenabilă şi după ce am înc.ucrurile s-au petrecut exact aşa cum îmi înc.iar de ceea ce oferi!i" generată de senza!ia de competi!ie" Eolosind în mod inteligent puterile latente din subconştient va ve!i elibera de anxietatea 3ehnici folosite cu succes 104 .ipuisem nimic mai mult pentru a apărea aidoma pe ecranul vie!ii noastre" Ac!iunea exterioară o urmăreşte întocmai pe cea 8ată altă metodă de a vinde o casă sau un teren" :elaxa!i-vă şi apoi emite!i cu for!ă aceste sugestii pozitive: 1/n!elepciunea infinită ce sălăşluieşte în subconştient ştie de+a care este cumpărătorul ideal al acestei case cel care să aibă nevoie de ea şi să-mi aducă un profit bun" -a îl trimite acum către mine şi c.

ă propun să deveni!i un om de afaceri care a atins 105 .I .3 tînără doamnă obişnuia să asiste cu consecven!ă la toate cursurile pe care le !ineam" -ra nevoită să sc.ipui cum urc mă instalez la volan simt moliciunea banc.iul meu a murit lăsîndu-mi #ul!i oameni de afaceri se folosesc c.nică" 8ată ce mi-a scris mai tîrziu referitor la această problemă: 1Dragă Dr" #urp.imbe de trei ori autobuzul şi de aceea pierdea o oră şi +umătate pe drum" /n timpul unei conferin!e i-am povestit cum a procedat cineva ca să devină proprietarul unui autoturism" Tînăra s-a decis să încerce acea te.iar de termenul abstract de 1succes2 repetîndu-l de atîtea ori pînă a+ung la convingerea că au succes" -i ştiu că ideea de succes con!ine în ea toate elementele esen!iale ale reuşitei" 0ute!i şi voi să repeta!i cuvîntul 1succes2 cu for!ă şi convingere" )ubconştientul va asimila această idee şi va ac!iona pentru ca ea să devină realitate" &e înseamnă de fapt succesul pentru voi% Desigur dori!i să ave!i o familie reuşită să între!ine!i raporturi amicale cu to!i cunoscu!ii" De asemenea vre!i să excela!i în meseria pe care v-a!i ales-o$ ave!i nevoie de un camin frumos şi confortabil dotat cu tot ceea ce trebuie" 0oate că aspira!i şi la o via!ă spirituală mai bogată să pătrunde!i misterul subconştientului şi să-i folosi!i puterile ascunse" )unte!i precum un om de afaceri pentru că vă manifesta!i în această grandioasă afacere a vie!ii pe care o trăi!i" .ă scriu acum ca să vă povestesc cum am ob!inut automobilul de care aveam atîta nevoie pentru a a+unge la cursurile dumneavoastră" #i-am construit imaginea mentală în care eram la volanul unei maşini şi făceam toate ac!iunile necesare pentru a o conduce" :epetam adeseori acea imagine pînă cînd eram convinsă că într-adevăr conduceam o maşină" Apoi m-am dus la magazin şi vînzătorul mi-a propus un &adillac pe care l-am condus în realitate repetîndu-mi că-mi apar!ine" 'tiind acum cum arată maşina pe care o doresc am continuat să-mi înc.etei şi realizez toate manevrele necesare" printr-un testament automobilul şi toate domeniile sale"2 După două săptămîni am a+uns la curs într-un &adillac" 9nc.

u'#.es#o$a&+ #'a*#$a. / D/ A$a&#0!$(u1. succesu& (ep&#$ !$ -#a.#$e ce&or e*o#"t#+ c# ce&or care "#1au .er#c#.#a !$ care . aceste# #'a*#$# pr#$ se$t#'e$te a(ec-ate/ 2Au0#.or.# (#$ ce !$ ce 'a# 'u&te (espre e&/ @/ Reu"#ta $u apar.# cu c&ar#tate scopu&+ su)co$"t#e$tu& .#'a*#$a. r pacea '#$.#1a# propus/ Dac -e.# s ./ Dac (or#.# .#1.# (e 'a# 'u&te or# aceast su*est#eG 2Me'or#a #$.pute.-a pu$e &a (#spo0#.# ca&'#+ .oarte 'u&t .# succesu& pe p&a$ pro.#3 *estur#&e spec#.#a co$tro&at poate rea&#0a '#raco&e+ c c# ea $e pu$e &a u$#so$ cu puter#&e &ate$te a&e su)co$"t#e$tu&u#/ :.# "# ac..# o 'are putere (e p tru$(ere 'e$ta& / B/ Dac .esta p&e$ar/ =/ Spec#a&#0a.(a.#e tot ceea ce este $ecesar+ pe$tru !$(ep&#$#rea sa/ </ K!$(u& !$so.# 'e$ta& aceast #'a*#$e cu perse-ere$.# .cu ate$.succesul folosind aceste te.# ce .#+ 'u&. "# .#$e.nici ce presupun să vă imagina!i că face!i ceea ce dori!i să face!i şi că ave!i lucrurile care vă sunt necesare" )ervi!i-vă de imagina!ie şi participa!i cu în permanen!ă cu energiile reuşitei" Adormi!i în fiecare seară cu ideea succesului cu un toată fiin!a pentru a intra în legătură cu realitatea succesului" Eace!i astfel încît să rezona!i sentiment de satisfac!ie deplină$ ideea va pătrunde în subconştient şi va da roadele aşteptate" Ei!i convinşi că v-a!i născut pentru a reuşi iar miracolele nu vor întîrzia să se producă" I(e# (e re.#e po0#t#.#$ut pe$tru a at#$*e succesu& :/ Succesu& !$sea'$ s reu"e"t# !$ tot ceea ce .e&#c#t "# .!$ (o'e$#u& a&es "# c uta.#/ 8/ Nu poate .#$e. ur#t u$ #(ea& (#$ ser-#rea "# a?utoru& !$tre*## u'a$#ta.&a.(e-#$e o .# s a.or.# .# -#a. ur#a" + c re#a $#'#c $u # se poate opu$e/ C/ I'a*#$a.a('#r s#$cer/ Da.# a# 0#&e# cu aceast ac.p&ace+ -e.#o$a.#.#u$e/ Cu s#*ura$.##/ A/ Pe$tru a reu"#+ tre)u#e s .rat s .# (o)!$(# cu s#*ura$.#ce/ >#0ua&#0a.# s o).c "e.#3 -ocea+ 2o)ser-a.#+ pe$tru a (escoper# (#rec.#1.ace 'ereu ceea ce .# t#'p## 'or.#.# *h#(a.# 'e'or#a+ e'#te.p&ace cu a(e.#t (e se$t#'e$t "# asp#ra.# (oar !$ ace& se$s/ Dac $u reu"#.# "# -e.to.u& sau c#$e-a &a care .# 'a$#.#e+ (escoper#. + ocup!$(u1.# s .#$#t a su)co$"t#e$tu&u# !'# re-e&ea0 + !$ or#ce 'o'e$t+ ceea ce a' $e-o#e s "t#u3/ 106 .ace.#$# ps#ho&o*# "# s a-e.# -or)a (e reu"#t .# sea'a+ cere.# . c + !$ t#'p+ -a -e$# "# )ucur#a reu"#te#/ ::/ 9$ su)co$"t#e$t su$t p strate toate a'#$t#r#&e "# #'pres##&e tr #te/ Pe$tru a -a !')u$ t .

est r#&e succesu&u#/ Repeta.# (e 'a# 'u&te or#+ cu !$cre(ere "# co$-#$*ere+ cu-!$tu& 2succes3+ (#$a'#0!$( ast.pot (uce &a o).#e ur' toare&eG 29$.# .:D/ Dac (or#. von )tradonitz care mai multor domenii" &ercetări recente demonstrează că succesul inventatorilor depinde în lucra de mult timp pentru a ob!ine formula c.# ce-a+ a.# c a"a stau &ucrur#&e/ :=/ I(eea (e succes co$.# s co$stata.#$e !$ ea toate e&e'e$te&e "# 'a$#.# s -#$(e.#r'a.#$erea u$u# succes (ep&#$/ CAPITOLUL XII SUBCONŞTIENTUL 9N SLUJBA ŞTIIN5EI #a+oritatea savan!ilor se folosesc de subconştient c.e& puter#&e ascu$se care .imistului Eriedric.idrogen el nu reuşea totuşi să ob!ină formula benzinei" subconştientul i-a oferit o rezolvare uluitoare: în timp ce urca în autobuz a în!eles că Alt savant @i?olas Tesla a realizat inven!ii importante care stau la baza electronicii de astăzi" -l proceda astfel: cînd îi venea o idee nouă lăsa imagina!ia să construiască liber pe acel subiect ştiind că subconş-tientul îi va revela tot ceea ce lipsea pentru ca noul dispozitiv să poată fi materializat" :ealiza mental toate îmbunătă!irile posibile corecta 107 .# u#'#.e&epc#u$ea su)co$"t#e$tu&u# "t#e (e?a care este cu'p r toru& #(ea& pe$tru acest &ucru "# !& atra*e c tre '#$e3/ >e.imică a benzinei" 3ricum ar fi combinat cei Dezamăgit obosit el a abandonat subconştientului problema" După cîtva timp atomii erau uni!i printr-o legătură circulară numită cercul benzenului" L atomi de carbon cu L atomi de .iar dacă uneori nu sunt conştien!i de fenomenele care se petrec atunci" -xemple ilustre în acest sens sunt: -dison #arconi Tettering 0oincare -instein şi mul!i al!ii" &înd un om de ştiin!ă apelează la subconştient dobîndeşte o anumită intui!ie specială în legătură cu îmbinarea mare măsură de capacitatea lor de a utiliza tezaurul de în!elepciune care se află în subconştient" .# !$cet "# cu ate$.ă propunem în continuare exemplul c.

ema dispozitivului perfect func!ionabil" 3bişnuia c.i!at imaginea pe .!i-vă că de+a a!i primit răspunsul nu-l proiecta!i într-un viitor nedeterminat" 0ăstra!i încrederea de nezdruncinat în reuşită căci orice problemă îşi are propria ei solu!ie" 108 .nicienilor sc.îrtie" Diminea!a am constatat cu uimire că desenasem linii pe care nu le văzusem la fosilă" Am alergat la muzeu şi am cură!at bine suprafa!a pietrei pînă a devenit vizibile şi păr!ile ascunse ale fosilei" .ipui.iar să spună: 1/ntotdeauna inven!ia mea func!ionează aşa cum mi-am imaginat" /n >7 de ani nu a fost nici măcar o excep!ie"2" @aturalistul american Agassia a descoperit cîteva dintre fenomenele misterioase care se petrec în lumea subconştientului în timpul somnului" &ităm din biografia sa: 1De mai multe săptămîni mă c.a sfîrşit semăna perfect cu imaginea din vis2" /n urmă cu 67 de ani Dr" Erederic? Banting strălucit canadian studia ravagiile făcute de diabet maladie incurabilă la acea vreme" A fost necesară o muncă titanică în care s-au angrenat cercetători din întreaga lume" /ntr-o noapte Bating a adormit epuizat" /n timpul substan!ă stă la baza insulinei care salvează şi astăzi mii de vie!i omeneşti" somnului a avut revela!ia de a extrage o substan!ă din pancreasul cîinelui" Această 0entru a ob!ine acest rezultat excep!ional savantul a consumat mult timp şi energie" @u înseamnă însă că nu pute!i ob!ine rezultate imediate" @u vă descura+a!i" 3bişnui!i-vă să cere!i în fiecare seară subconştientului să vă ofere solu!ia cea mai bună" 9na dintre dura mult timp pînă se rezolvă" /nceta!i să vă întreba!i cînd şi unde vi se va împlini cauzele întîrzierii ar putea fi îndoiala sau gîndul că problema este foarte grea şi ar putea dorin!a căci subconştientul nu este limitat în timp sau spa!iu" /nc.greşelile şi oferea te.îrtie şi creion lîngă pat ca să-l sc.inuiam să reconstitui o fosilă găsită încrustată pe o piatră" încercat să mă relaxez" După cîtva timp într-o noapte m-am trezit cu senza!ia clară că am @ereuşind să stabilesc specia din care făcea parte obosit şi disperat am abandonat şi am visat peştele fosilizat cu toate fragmentele care-i lipseau" Dar nu reuşeam să-mi amintesc nimic din vis" 8mediat m-am dus la muzeu pentru studia din nou piatra sperînd că-mi voi aminti ceva dar fără nici un rezultat" @oaptea următoare am visat din nou peştele dar la trezire am uitat cum arăta" )perînd că voi avea iar visul a treia noapte mi-am pregătit întîi neclar apoi din ce în ce mai distinct astfel încît îi puteam studia toate detaliile" #-am .i!ez" )pre diminea!ă mi-a apărut peştele în vis mai trezit pe +umătate şi aflat încă sub influen!a visului într-un întuneric profund am sc.

os Angeles" 'oferul de taxi m-a dus exact pe bulevardele pe care le visasem în zilele sumbre din lagăr" #i se parea că nu trecuse decît pu!in timp de cînd fusesem pe acolo" Această 109 .emat în altă parte tocmai cînd a+unsese la =L$ cînd a revenit a început de la =D deci nu mi-au observat lipsa" )eara cînd detaşamentul s-a întors de la muncă numărul prizonierilor era evident acelaşi deci lipsa mea a fost observată cu mult mai tîrziu" Am reuşit să ies din lagăr fără să fiu văzut şi am tot mers prin pustiu timp de >6 de ore pînă am a+uns la o casă părăsită unde m-am odi.se reducea şi mai mult" /n scurt timp se odi.ucerna am cunoscut un cuplu de americani care m-au cărbuni în 0olonia" 0rietenii m-au a+utat să a+ung la .nea în cimitirul lagărului" /ngrozit am început să mă concentrez asupra unui plan de evadare" &asa din .an von Blen?-)c.şi aşa destul de mică .Dr" .ot.os Angeles" 1.os Angeles era distrusă to!i membrii familiei .midt renumit inginer electronist povesteşte cum cu a+utorul subconştientului s-a salvat dintr-un lagăr de concentrare rusesc în timpul războiului: 1-ram prizonier într-o mină de cărbuni din :usia şi vedeam terifiat cum oamenii mureau unul cîte unul în +urul meu" -ram păzi!i de gardieni extrem de brutali iar ofi!erii erau inteligen!i şi aten!i încît practic era imposibil să evadezi" După un examen medical de cărbune pe zi" #ie mi-au fixat =J7 ?g pe zi" Dacă prizonierul nu extrăgea cantitatea sumar fiecărui prizonier îi era impusă pentru a fi scoasă la suprafa!ă o anumită cantitate impusă ra!ia alimentară .nit" #ulte zile am trăit din ce pescuiam sau vînam" &înd am a+uns la linia ferată am urcat într-un tren ce transporta stăteam în 0alace Hotel din .ucişi iar prietenii dispăruseră sau se aflau ca şi mine în lagăre de prizonieri" Am invocat subconştientul şi i-am cerut să găsească o modalitate pentru a a+unge la .ucerna în -lve!ia" /ntr-o seară cînd invitat acasă la ei în )anta #onica 4&alifornia5" Astfel am a+uns în America la .edeam2 în înc.ipuire imagini de acolo bulevardele largi şi cîteva dintre clădiri" /n fiecare diminea!ă o cunoscusem înainte de război 4şi care este so!ia mea acum5$ vizitam magazinele urcam în autobuze luam prînzul la restaurant" De fiecare dată aveam gri+ă atunci cînd via!ă şi culoare şi mă sim!eam ca şi cînd le trăiam cu adevărat" 1conduceam2 maşina mea imaginară să nu fac vre-un accident" 8maginile erau pline de /n fiecare diminea!ă gardianul-şef aşeza prizonierii în rînd şi-i număra" )triga: = > şi seară mă imaginam plimbîndu-mă pe cel mai mare bulevard împreună cu o fată pe care B""" şi cînd a+ungea la =D făceam un pas înainte" /ntr-o diminea!ă cînd se numărau prizonierii gardianul a fost c.

reuşită va rămîne pentru mine ca o lec!ie despre minunile pe care le pot realiza puterile latente din subconştientul nostru atunci cînd sunt pe deplin controlate"2" 9n alt domeniu în care subconştientul poate fi folositor este istoria" Ar.eologii şi paleontologii ar trebui să ştie că tot ceea ce a existat şi s-a manifestat vreodată se păstrează în memoria universală" 0rin studiul ruinelor şi fosilelor antice ei reconstruiesc palate sau oraşe întregi" 8storicii îşi lasă imagina!ia să construiască tot felul de variante dinamizînd astfel subconştientul$ acesta desc.ăsa!i-vă cuprinşi de acest sentiment" 0ermite!i min!ii să se +oace astfel pînă adormi!i" Dacă nu a!i primit răspunsul apară c.iar boli" După ce a!i ob!inut o relaxare profundă concentra!i-vă aten!ia exclusiv asupra care sunt săpate diferite gînduri sau emo!ii sub forma unor gesturi caracteristice ticuri sau problemei care vă frămîntă" &ăuta!i o solu!ie încerca!i diferite variante gîndi!i-vă cu anticipa!ie ce bucuroşi ve!i fi cînd o ve!i găsi pe cea mai bună" .-am căutat peste tot dar nu l-am găsit" )eara am invocat 110 subconştientul şi i-am vorbit ca unei persoane de încredere: 1Tu ştii tot deci ştii şi unde .i şi piele" &u a+utorul aten!iei bine telepatică cu cele mai elevate gînduri ale marilor savan!i ai lumii" focalizate a imagina!iei diri+ate putem transcede timpul şi spa!iul şi ne punem în legătură Cum să devenim receptivi la sugestiile subconştientului Dacă trebuie să lua!i o decizie dificilă începe!i imediat să căuta!i solu!ia plini de optimism" -vita!i gri+ile fi!i încrezători" 8ată o te.iar dacă face!i altceva" în timpul somnului nu vă mai preocupa!i de problema respectivă" 3ricînd este posibil să 0entru a avea acces la informa!iile depozitate în subconştient cea mai simplă metodă este şi cea mai bună" 8ată un exemplu personal: într-o zi am pierdut un ceas care era o amintire de familie" .ide por!ile de acces către memoria ascunsă a lumilor şi civiliza!iilor străvec.i$ astfel trecutul reînvie şi poate fi cunoscut" )avan!ii posedă o putere de concentrare mare şi o imagina!ie controlată care trezesc geniul subconştient: templele antice capătă acoperişuri apar grădini piscine şi fîntîni arteziene$ oasele albite sunt acoperite de muşc.nică simplă de a deveni receptivi la mesa+ele subconştien-tului" Aşeza!i-vă într-o pozi!ie confortabilă relaxa!i-vă corpul şi mintea" Dacă acestea refuză să se supună fi!i autoritari şi fermi impunîndu-vă cu putere voin!a" &orpul este obligat să vă asculte pentru că nu are voin!ă proprie ini!iativă sau inteligen!ă ci este asemenea unui disc pe c.

este ceasul meu$ te rog să-mi ară!i locul2" #-am trezit cu gîndul pregnant: 1&ăută sub copacul din curte2 unde l-am şi găsit imediat" CAPITOLUL XIII 111 .

n BingeloC .ilibrată a omului2" 3bosită de permanentele conflicte +igniri şi stresuri mintea are nevoie de o retragere periodică din lumea sim!urilor pentru a intra în legătură telepatică cu for!a şi g.ida!i permanent de către ea şi ve!i reuşi să învinge!i orice dificultate" 0entru aceasta în!elepciunea subconştientului" Dacă ve!i urmări să păstra!i mereu această legătură ve!i fi este bine ca în timpul zilei să realiza!i periodic retragerea min!ii în interior departe de confuzia şi agita!ia lumii exterioare" Aceasta poate fi privită tot ca o formă de somn căci subconştientului" sunte!i adormi!i fa!ă de lumea sim!urilor dar astfel trezi!i în voi lumea extraordinară a * Dr" Mo.n BingeloC o autoritate în studiul efectelorU somnului a demonstrat că noaptea cînd dormim creierul primeşte impresii vizuale auditive olfactive gustative scoar!ei cerebrale" )avantul a demonstrat că atunci sufletul se uneşte cu )piritul Divin umplîndu-se de în!elepciunea şi 8ubirea eternă" 1)tudiile pe care le-am întreprins care demonstrează că nervii respectivi sunt activi în timpul somnului precum şi neuronii misubconştientul nu se odi.1T.ers 112 .neşte şi nu doarme niciodată ci este mereu activ controlînd nu mai există multiple interferen!e şi bloca+e produse de mentalul conştient" De au întărit convingerea că adevăratul scop al somnului nu este doar odi.na$ de fapt nici o altă parte a vie!ii nu este mai importantă pentru elevarea spirituală ec.SUBCONŞTIENTUL ŞI MIRACOLELE SOMNULUI Eiecare dintre noi petrece F ore din >6 dormind 4cam o treime din via!ă5" Aceasta este o lege inexorabilă a vie!ii valabilă atît în regnul vegetal cît şi în cel animal" #ulte probleme îşi pot găsi răspuns atunci cînd dormim" -ste încă încetă!enită teoria conform căreia ziua obosim şi noaptea dormim ca să ne recuperăm for!ele pierdute" Dar corpul consumă energia şi cînd doarme: inima continuă să func!ioneze la fel plămînii ca şi toate celelalte organe vitale" Dacă mîncăm înainte de a ne culca .e #IsterI of )leep2 @eC Yor? and .rana este perfect digerată şi asimilată în somn" Aceasta datorită faptului că toate func!iile corpului" Atunci cînd dormim vindecarea se produce mai uşor deoarece asemenea răspunsurile la problemele care vă frămîntă vi se revelează mai ales în somn" 0inefacerile somnului Dr" Mo.ondon Masper Brot.

din Oas.ipsa de somn atacă buna func!ionare a memoriei şi a sim!urilor" #ul!i dintre subiec!i s-au dovedit incapabili să re!ină o anumită informa!ie pentru mai mult timp şi să eforturi mai mari de memorare subiec!ii se zăpăceau şi se blocau"2" 113 o folosească în problema pe care o aveau de rezolvat" /n fa!a unor situa!ii care cereau .5 afirma: 1După părerea mea fiecare fiin!ă umană are nevoie de cel pu!in L ore de somn pe noapte pentru a se sim!i bine" #ul!i dintre noi au nevoie c.ipsa de somn creează iritabilitate depresiuni şi gînduri sumbre" Dr" <eorges )tevenson membru al Asocia!iei @a!ionale pentru )ănătate #entală 4@ational Association for #ental Healt.ipuie ca se pot acomoda şi cu mai pu!ine ore de somn se înşeală2" )avan!ii care au studiat efectele lipsei de somn au remarcat că insomnia prelungită a precedat anumite tulburări psi.iar dacă nu îi poate rezista" Ei!i aten!i căci vi se poate întîmpla oricînd mai ales cînd sunte!i la .e circa 6 zile la rînd" @umeroase teste au pus în misterele uluitoare ale somnului" eviden!ă efectele şi simptomele lipsei de somn rezultatele lor dezvăluind cîteva dintre )e ştie acum că mintea obosită de nesomn caută atît de avidă somnul încît ar sacrifica orice ca să-l ob!ină" După numai cîteva ore apar scurte perioade de mo!ăială întrun ritm de B .opatologice" 0entru a explica acest fenomen este suficient să amintim că în timpul somnului ne 1încărcăm bateriile2 dobîndind vitalitate şi poftă de via!ă" /ntr-un articol intitulat 10oate că ave!i nevoie de mai mult somn2 apărut în 1:eaderPs 1/n ultimii trei ani am realizat experien!e medicale la Oalter :eed ArmI 8nstitute of Digest2 se relatează următoarea experien!ă: :esearc.6 pe oră" &a într-un somn veritabil pleoapele se înc.ington" &a subiec!i s-au oferit o sută de militari şi civili" Aceştia au fost men!inu!i for!at în stare de veg.iar de mai multe" &ei care-şi înc.$fectele surprinzătoare ale privării de somn .B secunde5" &.id ritmul cardiac se încetineşte pentru cîteva secunde" 0ot surveni momente de inconştien!ă sau imagini disparate frînturi de vise" 0e măsură ce se agravează lipsa de somn perioadele de subiectul are o mare responsabilitate 4exemplu: pilotarea unui avion în plină furtună5 el volan" pierdere a cunoştin!ei devin din ce în ce mai dese şi mai lungi 4> .

oi reuşi să recunosc răspunsul indiferent cum va sosi el2" Am recurs la această modalitate deoarece deşi mentalul conştient poate lua decizii cînd cunoaşte toate datele problemei este nevoie de intui!ia proprie subconştientului pentru a răspunde la întrebări pe care doar viitorul le poate dezlega" Am repetat rugăciunea ca pe un cîntec de leagăn înainte de a adormi şi apoi am visat ceea ce s-a petrecut în realitate peste trei ani" #i-a apărut un vec.ologie al 9niversita!ii Du?e a adunat un mare număr de relatări care demonstrează că multe persoane au vise premonitorii în posibile tragedii" legătură cu evenimentele care se vor întîmpla în viitor reuşind cu a+utorul lor să evite 114 .)oaptea este un sfetnic bun 3 doamnă din @eC Yor? ascultătoare a emisiunilor pe care le !ineam la postul na!ional de radio îmi relata că i se oferise un loc de muncă pentru care era plătită dublu" @eputînd să se decidă înainte de a se culca s-a rugat astfel: 18nteligen!a creatoare a subconştientului ştie ce este mai bine pentru mine" -a mă orientează mereu către fericire şi o via!ă spirituală înaltă revelîndu-mi cea mai bună decizie" /i mul!umesc pentru răspunsul care sunt sigură va veni"2" A repetat această rugăciune simplă de mai multe ori" A doua zi s-a trezit diminea!a cu senza!ia clară că nu trebuie să accepte oferta ceea ce a şi propunerea a dat faliment după scurt timp" subconştient atunci cînd îl invoca!i" făcut" -venimentele ulterioare au demonstrat că alegerea era bună$ firma care-i făcuse 8ată un alt exemplu despre modul cum pute!i fi a+uta!i şi ocroti!i de către &u mul!i ani în urmă înaintea celui de-al doilea război mondial mi-a fost oferit un m-am rugat astfel: post în 3rient" 0entru a fi sigur că voi lua o decizie bună 1/n!elepciunea ascunsă din fiin!a mea ştie tot şi îmi va revela cu voia lui Dumnezeu pe ce drum trebuie să merg" .ine director la Departamentul de psi.i prieten şi mi-a spus: 1&iteşte ziarele nu pleca*2" /n ziare se relata cu litere groase cum se declanşase războiul prin atacul de la 0earl Harbour" De mai multe ori am avut vise foarte clare ca cel expus mai înainte" Acestea sunt scenarii realizate de subconştient care ne relevează astfel anumite adevăruri prin intermediul unor persoane în care avem încredere" Altul ar putea primi sfaturi din partea mamei care-i apare în vis şi îl avertizează asupra unui anumit pericol" )ubconştientul creează imaginile cele mai sugestive care să ne impresioneze şi să ne determine să credem în ceea ce visăm" Dr" :.

. va a-unge să recolteze mai tîrziu. )ămîn!a după cum este bună sau rea va da rodul pe măsură" Miracole petrecute în timpul somnului 3dată un cursant mi-a trimis un ziar în care era relatat cazul unui laminor din o!elaria 0itsburg" 3mul numit :oI Hammerstrom a cîştigat =J777 de dolari datorită unui vis pe care l-a avut" &onform articolului din ziar inginerii care lucrau în o!elărie munceau de mult timp ca să repare o bandă de transmisie a barelor de o!el" Deşi se c.inuiau de multă vreme nu dispozitiv nou care să pună în mişcare angrena+ul dar fără nici un rezultat" /ntr-o după- reuşiseră să găsească defec!iunea şi să o remedieze" Hammerstrom căuta şi el un amiază înainte de a a!ipi i-a venit iar în minte problema de la o!elărie" Adormind a visat o sc.i!ă perfectă a unui anumit utila+" Trezindu-se a făcut o sc.emă după desenul din vis" Apoi el a pus această sc.iitorul este rezultatul modului vostru de a gîndi în prezent el este de+a în subconştient cu excep!ia cazului cînd îl modifica!i după dorin!ă prin intermediul poporului respectiv" Aşa se explică faptul că am visat că s-a declanşat războiul cu trei ani sau de luna viitoare şi pot fi 1văzute2 de o persoană clarvăzătoare cu un mental elevat" rugăciunii" 0rin analogie viitorul unui popor este înscris în subconştientul colectiv al mai înainte" /ntîmplările de mîine se află de+a în subconştient la fel şi cele de săptămîna Dacă ve!i începe însă să vă ruga!i nu vi se va mai întîmpla nimic rău căci nimic nu este fixat sau prestabilit în mod definitiv de dinainte" Atitudinea mentală adică modul în care gîndi!i sau sim!i!i realitatea determină viitorul" 0rin rugăciune pute!i remodela şi crea un nou viitor" 3ot ceea ce un om seamănă acum.emă în aplicare iar anga+a!ii au realizat un dispozitiv func!ional" mai mare recompensă pe care o oferise vreodată firma anga+a!ilor săi pentru o inven!ie" Astfel somnul de la prînz i-a adus lui Hammerstrom un cec de =J777 de dolari adică cea Dr" Helprec.t profesor de cultură asiriană la 9niversitatea din 0ennsIlvania scria în +urnalul său: 1/ntr-o seară m-am culcat epuizat de eforturile zadarnice de a localiza două fragmente de agată presupuse a fi apar!inînd unui babilonian" Adormind sub influen!a acestor gînduri am avut un vis remarcabil: mi-a apărut un preot din @ippur înalt şi impunător cam de patruzeci de ani care m-a condus la tezaurul templului" Acolo erau împrăştiate pe podea o mul!ime de fragmente de agată şi lapis-lazuli" 0reotul mi-a spus: < <&ele două bucă!i despre care ai scris separat la paginile >> şi >L fac parte din cerceii de 115 .

la statuia zeului" ;ipeşte-le şi te vei convinge">> #-am trezit instantaneu" Am examinat fragmentele şi spre uimirea se potriveau" <ăsisem în sfîrşit solu!ia problemei"2 :obert ;ouis )tevenson în una din căr!ile sale - 1Acrosst.e plains2 - consacră un

întreg capitol viselor" -l însuşi avea vise pline de ac!iune pe care şi le programa seara" o criză financiară era de a+uns să trimită o sugestie de genul: 13feră-mi ideea unui bun roman de aventuri care să se vîndă bine2" )ubconştientul răspundea prompt pe măsura aş-teptărilor" /n legătură cu acest fenomen )tevenson scria: 1#icu!ele zîne 4puterile

/nainte de a adormi cerea subconştientului să-i reveleze noi povestiri" Dacă a+ungea într-

latente ale subconştientului5 atunci cînd concep un roman mi-l transmit capitol cu capitol astfel încît eu preupusul autor nu ştiu niciodată cum se va derula ac!iunea în continuare" @ici măcar această parte a muncii mele care se desfăşoară ziua cînd sunt c.iar şi atunci alături de mine inspirîndu-mă"2 treaz şi conştient nu o pot considera ca fiind a mea căci îmi dau seama că aceste zîne sunt

Dormiţi în pace şi treziţi,vă în bucurie. &ei care suferă de insomnie vor găsi în rugăciune un tratament extrem de eficient" /nainte de a adormi repeta!i lent cu aten!ie această sugestie binefăcătoare: 10icioarele se relaxează bra!ele se relaxează spatele se destinde complet creierul se umple de calm şi bucurie fa!a mi se destinde$ întregul corp este perfect relaxat şi psi.icul se linişteşte fiin!ele universului gînduri de iubire armonie pace şi sănătate" #ă învăluie un ocean de complet" 8ert din tot sufletul pe to!i cei care au greşit fa!ă de mine şi trimit către toate linişte şi bucurie şi devin conştient de 0rezen!a Divină din mine" 0ercep intuitiv fascinantul mister al ,ie!ii şi al 8ubirii" Eericirea mă cuprinde şi devin plin de bunăvoin!ă fa!ă de cei din +ur" /ntreaga noapte voi dormi în această pace fermecată iar diminea!a mă voi trezi plin de vitalitate şi de iubire" 3 sferă de beatitudine mă cuprinde mereu făcînducu mine" ,oi dormi în pace şi mă voi trezi plin de bucurie dedicîndu-Vi întreaga mea via!ă şi iubire"2

mă din ce în ce mai bun şi mai în!elept" @u-mi este teamă de nimic căci ştiu că Tu eşti

I(e# ,or. (espre )#$e,acer#&e so'$u&u#

116

:/ Tre)u#e s - tre0#.# a (oua 0# &a o a$u'#t or M N#'#c 'a# s#'p&uG !$a#$te (e a a(or'#+ su*era.# su)co$"t#e$tu&u# s - tre0easc e%act &a acea or / >e.# co$stata cu u#'#re c e& se -a supu$e/ Eace.# ape& &a re0o&-area or#c re# pro)&e'e+ c c# $#'#c $u este prea *reu !$ ,a.a ,or.e# #$,#$#te a su)co$"t#e$tu&u#/ D/ Su)co$"t#e$tu& $u cu$oa"te o(#h$a $#c#o(at + &ucra0 , r !$cetare/ Co$tro&ea0 toate ,u$c.##&e -#ta&e "# -#$(ec or#ce )oa& / 9'p ca.#1- cu -o# !$"#- + #erta.# pe to.# ce# care au *re"#tJ -#$(ecarea se -a pro(uce cu 'u&t 'a# repe(e/ =/ Su)co$"t#e$tu& - *h#(ea0 'a# a&es atu$c# c!$( (or'#.# sau c!$( -#sa.#/ Cure$.## -#ta&# c#rcu& atu$c# &#)er# pr#$ ,##$. + pur#,#c!$(1o+ ast,e& !$c!t (#'#$ea.a tre0#.# re-#ta&#0a.# "# !$t#$er#.#/ @/ Dac su$te.#+ !$c + su) #$,&ue$.a sup r r#&or "# co$,&#cte&or (#$ t#'pu& 0#&e#+ ca&'a.#1- 'a# !$t!# "# co$ce$tra.#1- asupra u$or su*est## po0#t#-e/ I$-oca.# ,or.e&e "# !$.e&epc#u$ea (#$ su)co$"t#e$t "# cere.# s re0o&-e pro)&e'a cu care - co$,ru$ta.#/ >e.# (o)!$(#+ ast,e&+ u$ p&us (e !$cre(ere !$ -o#+ ca&' "# putere/ 8/ So'$u& este ese$.#a& pe$tru o '#$te &uc#( "# u$ corp s $ tos/ L#psa (e so'$ pro-oac #r#ta)#&#tate+ (epres#u$# ps#h#ce+ 0 p cea& J su$t $ecesare ce& pu.#$ opt ore (e so'$ !$ ,#ecare $oapte/ A/ Sa-a$.## au (e'o$strat c sur-#$ o ser#e !$trea* (e tu&)ur r# ps#ho1 pato&o*#ce+ !$ ur'a u$e# #$so'$## pre&u$*#te/ B/ 9$ t#'pu& so'$u&u#+ '#$tea se !$carc cu ,or.e $o#/ Mu&te persoa$e care $u (or' su,#c#e$t+ pre0#$t tu&)ur r# (e 'e'or#e "# (e coor(o$are a '#"c r#&or+ su$t (e0or#e$tate "# co$,u0e/ </ Cre#eru& o)os#t -a sacr#,#ca or#ce pe$tru c!te-a c&#pe (e so'$/ Ate$.#e+ ce# care a-e.# te$(#$.a s a(or'#.# &a -o&a$L C/ Noaptea e u$ s,et$#c )u$/ 9$a#$te (e a a(or'#+ #$-oca.# protec.#a su)co$"t#e$tu&u#/ Cere.# r spu$s &a !$tre)area care - ,r '!$t + apo# ,#.# recept#-# pe$tru a !$.e&e*e r spu$su&/ :;/ A-e.# (ep&#$ !$cre(ere !$ su)co$"t#e$tJ e& $u - poate or#e$ta (ec!t !$ (#rec.#a cea )u$ / C!teo(at + 'esa?u& s u - par-#$e pr#$ #$ter'e(#u& u$u# -#s ,oarte c&ar "# su*est#-/ ::/ Mo(u& !$ care *!$(#.# - (eter'#$ (est#$u&/ L sa.#1- *h#(a.# (e c tre !$.e&epc#u$ea #$,#$#t + ascu$s !$ ,##$.a -oastr + accepta.# or#ce s,at sau su*est#e care s#'.#.# c -#$e (e aco&o/ E#.# opt#'#"t#+ *!$(#.#1- c $u se poate !$t!'p&a $#'#c r uJ ast,e& re'o(e&a.# (est#$u& "# - !')u$ t .#.# -##toru&/ :D/ Dac (or#.# s scr#e.# u$ ro'a$+ o p#es (e teatru sau s rea&#0a.# o #$-e$.#e e%traor(#$ar + cere.# su)co$"t#e$tu&u# s - #$sp#reJ co$"t#e$t#0a.# ,aptu& c e& *h#(ea0 'ereu/ Se -or pro(uce ast,e& a(e- rate '#raco&e+ #ar patr#'o$#u& u$#-ersa& se -a !')o* .# cu $o# co'or# art#st#ce sau "t##$.#,#ce/

117

CAPITOLUL XI>
MANIEESTAREA PUTERII SUBCONŞTIENTULUI 9N REFOL>AREA PROBLEMELOR DE CUPLU &auza tuturor conflictelor ce apar în interiorul unui cuplu o constituie

nerecunoaşterea modului de ac!iune a for!elor ascunse în subconştient" 3rice problemă dintre so! şi so!ie se poate rezolva dacă cei doi folosesc în mod constructiv problemele mentalului" :ugîndu-se împreună cei doi iubi!i se vor armoniza la toate nivelele fiin!ei lor şi vor rămîne mereu împreună" 3rientarea către idealuri sublime studiul legilor misterioase ale vie!ii faptul că cei doi au acelaşi drum în via!ă şi îşi respectă reciproc care so!ii formează o singură fiin!ă"

libertatea personală toate acestea reprezintă c.eile unei căsătorii armonioase şi fericite în 9n divor! sau o despăr!ire dureroasă poate fi evitată cel mai uşor c.iar dinaintea

căsătoriei" Desigur cînd situa!ia devine insuportabilă cel mai bine este să ieşi din ea" Dar de ce să nu evi!i o situa!ie neplăcută% @u ar fi mai bine să te concentrezi asupra adevăratei cauze a problemelor cu care te confrun!i adică să tai răul de la rădăcină%
118

devărata semnificaţie a căsătoriei 0entru a fi cu adevărat o uniune între două fiin!e căsătoria trebuie să aibă în primul rînd o bază spirituală să fie însufle!ită de iubire reciprocă" Dragostea poate fi exprimată sub forma toleran!ei a sincerită!ii a onestită!ii şi a bunăvoin!ei" De aceea fiecare dintre cei doi iubi!i trebuie să fie foarte sinceri unul fa!ă de celălalt" 3 căsătorie armonioasă nu poate fi niciodată realizată avînd la bază motive ca vanitatea lipsa de bani sau dorin!a de a reprezintă decît o penibilă minciună şi o mascaradă grotească" parveni deoarece acestea indică lipsa sincerita!ii şi a iubirii" 3 asemenea căsătorie nu 3 femeie care gîndeşte: 1)unt epuizată de muncă" #ă voi mărita ca să renun! la serviciu şi să mă ocrotească so!ul2 porneşte de la premise false şi nu aplică într-un mod corect legile subconştientului" @umai cunoaşterea şi folosirea benefică a acestor legi îi pot oferi siguran!ă şi confort" Dacă ea ar aplica te.nică deosebit de utilă: seara aşeza!i-vă în fotoliul cel mai comod înc.Asemenea celorlalte probleme cu care omul se poate confrunta divor!ul împreună cu supărările inerente sunt roadele unui comporta-ment în care legile subconştientului sunt ignorate complet" .ide!i oc.nicile descrise în capitolele anterioare nu s-ar putea plînge niciodată în realitate de so! de tată sau de altcineva ci este capabilă să ob!ină prin propriile for!e fericirea prosperitatea pacea lăuntrică iubirea nesfîrşită bucuria de a trăi confortul siguran!a şi orice şi-ar putea dori vreodată" Eiecare om poate fi propriul său constructor modelîndu-şi destinul aşa după cum doreşte" Cum să atragem către noi soţul sau soţia ideală Dacă a!i lecturat cu aten!ie capitolele anterioare desigur că de+a sunte!i familiariza!i cu modul în care ac!ionează subconştientul şi şti!i că tot ce se imprimă acolo se va sunte!i femeie şi dori!i să vă apropia!i de un bărbat dar nu l-a!i găsit încă sugera!i subconştientului calită!ile pe care dori!i să le aibă el" 8ată o te.ii şi relaxa!i-vă urmări!i să crea!i o stare de pace profundă şi de receptivitate" Adresa!i-vă apoi subconştientului spunîndu-i: 10rin gîndurile mele atrag către mine un om onest sincer loial iubitor fidel cu sufletul fericit 119 exprima într-o formă sau alta în universul vostru lăuntric cît şi în cel exterior" Dacă .

nică extrem de simplă ve!i trăi bucuria de a descoperi că transform într-un mod absurd pentru a-mi satisface vreo dorin!ă egoistă iar el va există un astfel de bărbat pe care să-l cunoaşte!i şi cu care să vă căsători!i" /n!elepciunea tăcută şi nebănuită a subconştientului vă desc.iul prototip .ide un drum pe care ve!i fi purtată de curen!ii irezistibili crea!i prin mentalizarea voastră benefică" 0entru ca această experien!ă să devină o reuşită aspira!i permanent să dărui!i iubire devotament în!elegere şi tot ce e mai bun în dumneavoastră către cei din +ur" Dacă sunte!i bărbat şi sim!i!i lipsa unui suflet apropiat ve!i folosi această sugestie sau una asemănătoare: 10rin aceste gînduri atrag femeia care se potriveşte cel mai bine personalită!ii mele" /i voi dărui iubire lumină pace şi bucurie" Am deplină încredere că-i voi oferi o via!ă fericită şi o voi a+uta să se desăvîrşească pe toate planurile" Doresc ca so!ia mea să fie inteligentă veselă fidelă şi sinceră plină de armonie şi de calm" Din acest potrivit" /ncepînd de atunci în via!a mea se vor manifesta doar iubirea adevărul şi frumuse!ea" Aştept plin de încredere să o cunosc pe viitoarea mea so!ie"2 /n timp ce medita!i plini de aspira!ie asupra calită!ilor pe care le dori!i la viitorul so! moment începem să fim atraşi irezistibil unul către celălalt şi ne vom întîlni la momentul în subconştient începe să se formeze imaginea sa" @u mai rămîne apoi decît să găsească bărbatul sau femeia care se potriveşte cel mai bine cu imaginea de+a formată" :ecent am discutat cu o doamnă de meserie profesoară care îmi spunea: 1Am avut trei so!i şi la to!i mă deran+a faptul că erau prea pasivi şi nu aveau spirit de ini!iativă lăsînd ca toate deciziile importante să le iau eu" De ce atrag doar oameni de acest fel%2 Am şi ea mi-a răspuns: 1)igur că nu ştiam" Dacă aş fi ştiut nici nu m-aş fi măritat cu el2" De fapt la baza acestor greşeli stătea propria sa personalitate care era foarte puternică dominatoare aproape masculină" /n mod inconştient femeia căuta un so! supus şi pasiv pe care să-l domina" 0entru a întîlni astfel de bărba!i ea trebuia să-şi modifice mai întîi 120 întrebat-o dacă ştia dinainte de a se căsători că cel de-al doilea so! era un bărbat efeminat imaginea mentală subconştientă" 8ată cum a procedat pentru a înlătura vec.şi liniştit" Aceste calită!i penetrează acum în subconştient$ prin medita!ii asupra lor vor prinde via!ă şi se vor manifesta atunci cînd voi fi pregătită" #ă bazez pe acea lege care face să am exact ceea ce mantalizez cu for!ă" Doresc să dăruiesc fericire şi armonie unui om" /i voi respecta şi iubi idealurile iar el va face la fel în ceea ce mă priveşte" @u voi căuta să-l respecta la rîndul lui personalitatea şi dorin!ele mele" #ereu ne va uni dragostea în!elegerea şi toleran!a"2 0erseverînd în această te.

iar de la prima întîlnire" 8ntui!ia s-a adeverit cînd la o săptămînă după ce se anga+ase el a cerut-o în căsătorie" &onvie!uirea cu el a fost pe deplin fericită căci el se dovedea a nu fi supus şi efeminat cum erau primii so!i ci dimpotrivă preconcepute sau pre+udecă!i lamentabile" extrem de viril genul de om sportiv şi atletic spiritual avînd sim!ul umorului şi fără idei Această situa!ie fericită a fost creată fără îndoială de gîndurile încrezătoare pe care ea le-a între!inut şi le-a amplificat pînă la satura!ie în propriul subconştient" Eor!a mentală la unison cu cea psi.otărî dacă este mai bine să divor!eze sau nu" Această alegere este o problemă personală sau individuală$ în astfel de cazuri nu se poate formula o regulă generală de conduită" 0entru unii oameni mai singuratici realitatea dovedeşte că ar fi mai bine să nu se căsătorească deloc pe cînd al!ii 121 .mental şi a crea unul nou conform dorin!elor ei: 1#i-am creat în minte imaginea bărbatului ideal: puternic iubitor extrem de viril cu o situa!ie materială bună cinstit şi de supunere spri+inindu-l în tot ceea ce doreşte să realizeze" )ugestia mea era următoarea: <<'tiu că şi el mă aşteaptă aşa cum îl aştept eu" )unt sinceră în dorin!a mea şi pe care el le va primi cu bucurie" Amîndoi vom fi plini de bunăvoin!ă şi de optimism va face să ne întîlnim astfel încît să ne recunoaştem imediat>>2" doresc să iubesc şi să mă dăruiesc plenar" )imt în mine multe comori pe care i le pot oferi pentru a forma un cuplu reuşit" )unt sigură că subconştientul va găsi acest om minunat şi )e ruga astfel în fiecare diminea!ă şi seară ştiind că dacă se gîndeşte foarte intens şi Au trecut astfel mai multe luni" A întîlnit mul!i bărba!i dar nici unul nu a fost pe plin de sinceritate" /mi înc.ipuiam cum îi voi dărui iubire şi fericire şi cum îl urmez plină destul de mult timp la imaginea so!ului ideal dorin!a i se va îndeplini" placul ei" &înd începea să-şi piardă răbdarea îşi amintea că încredin!ase subconştientului acea problemă şi recăpăta încredere şi for!e noi" /ntre timp a divor!at de ultimul so! fapt părăsit învă!ămîntul şi s-a anga+at ca medic" 3mul acela era c.ică 4emo!iile5 au făcut ca sugestia să pătrundă în subconştient şi să devină realitate" Deriva către divorţ Atunci cînd căsnicia a+unge într-un punct critic fiecare poate .iar cel pe care îl mentalizase care i-a dat un sentiment de uşurare şi o mai mare libertate de gîndire" 0u!in după aceea a şi ea a intuit acest lucru c.

dacă ar mai avea pu!ină răbdare ar putea trece de momentul dificil împreună fără să fie nevoie de separare" 3 femeie divor!ată poate deveni cu mult mai sinceră şi mai nobilă în sentimente decît una care trăieşte un coşmar permanent" 8ată de exemplu cazul unei femei al cărei so! era un alcoolic înrăit fiind pedepsit de mai multe ori de +usti!ie pentru comportamentul său brutal şi animalic" Bărbatul acela care nu-i dădea aten!ie decît atunci cînd o maltrata nu putea fi părăsit căci so!ia lui credea într-un mod foarte greşit că divor!ul constituie un păcat" 8-am explicat că legătura dintre doi oameni se realizează în primul rînd în inimile lor şi că nu poate exista căsătorie în adevăratul sens al cuvîntului un om ce o maltratează şi o umileşte permanent" fără iubire şi armonie" Eemeia a în!eles că nu există lege divină care să o oblige să stea cu Dacă vă afla!i într-o astfel de situa!ie dificilă şi nu şti!i cum să ac!iona!i căuta!i în interiorul vostru răspunsul$ cu siguran!ă că acesta va veni dacă ave!i încrederea şi aspira!ia necesară" Din profunzimile tăcute ale sufletului se va revela răspunsul potrivit" Am cunoscut un cuplu de tineri căsători!i de cîteva luni care de+a a+unsese în situa!ia de a se destrăma" /n cele ce urmează vom aduce la lumină cîteva dintre cauzele ascunse ale impasului lor" )o!ul trăia cu teama permanentă ca femeia să nu-l părăsească" -ra sigur că îl înşeală şi că într-o zi îl va părăsi$ de aceea el se afla într-o continuă angoasă şi tulburare a min!ii" 0e de altă parte so!ia sim!ea că legătura dintre ei nu se mai bazează pe încredere fiind afectată de atmosfera creată de el" )itua!ia la care au a+uns este urmarea directă a prototipului mental format" După cum am mai arătat toate fiin!ele se supun legii ac!iunii şi reac!iunii conform căreia orice fenomen are drept cauză un tipar mental" Desigur femeia şi-a părăsit so!ul comportîndu-se exact aşa cum se aşteptase el" )epararea în cuplu se produce întîi în spiritele celor doi" &eea ce se petrece la tribunal nu reprezintă decît urmarea firească a acestui lucru" &înd în cei doi so!i se adună cuplului" 9ra dezbină ceea ce uneşte iubirea" /n cazul pe care l-am prezentat nici unul resentimentele neîncrederea suspiciunea şi mînia acestea slăbesc şi epuizează unitatea dintre tinerii so!i nu cunoşteau legile mentalului lăsînd ca problemele angoasele şi dezordinile interioare să le aducă suferin!ă" #ai tîrziu urmîndu-mi sfaturile au reînvă!at să trăiască împreună experamentînd terapeutica sugestiei pozitive" :ezultatele au fost evidente: au început să manifeste iubire calm şi bunăvoin!ă unul către celălalt" /n fiecare 122 .

seară discutau împreună şi analizau diferite aspecte spirituale ale vie!ii căutînd direc!ii noi în gîndire" Astfel şi-au construit treptat o căsnicie durabilă" Cauza greşelilor în căsnicie )e observă foarte des că so!iile devin răutăcioase şi certăre!e" 8ritabilitatea exprimă de fapt refulările lor inconştiente nevoia profundă de a fi iubite" @emul!umirea provine cîteodată din faptul că femeia doreşte să modifice personalitatea so!ului conform unui tipar creat de ea" Desigur acest lucru nu reprezintă decît un mi+loc în plus de a-i pierde interesul şi iubirea" &a să înlăture necazurile de acest gen este bine ca fiecare dintre so!i să evite a scoate în eviden!ă toate micile greşeli ale celuilalt şi în loc de aceasta să fie plini de aten!ie şi de răbdare folosindu-se de toate celelalte calită!i minunate care se ascund în sufletul lor" )o!ul care este mereu posac care critică tot ceea ce face sau zice so!ia comite un adulter din punct de vedere psi.ic căci adulter se numeşte şi atunci cînd unul dintre parteneri gîndeşte într-un mod negativ şi distructiv separîndu-se astfel mental de celălalt" 9n bărbat care între!ine sentimente de ostilitate şi mînie fa!ă de so!ie o înşeală practic pe toată via!a" aceasta deoarece încalcă promisiunile făcute la căsătorie acelea de a o iubi şi respecta 9n astfel de om trebuie să înve!e să-şi stăpînească mînia să lupte cu propriile sale gînduri malefice şi distructive să reînceapă a-şi privi so!ia cu respect bunăvoin!ă şi considera!ie" Eolosind autosugestia pozitivă putem să ne formăm o atitudine în fa!a vie!ii şi un mod de a gîndi care să ne facă mai ferici!i şi să ne armonizeze rela!iile cu ceilal!i" Eace!i o mare greşeală atunci cînd vorbi!i de problemele apărute în cuplu cu vecinii sau cu rudele" )ă presupunem că o femeie povesteşte prietenei sale: 1)o!ul meu nu-mi dă niciodată bani" )e poartă îngrozitor cu mama mea este be!iv şi mă +igneşte în fiecare zi2" Desigur că to!i cei care aud aceste vorbe îşi formează o imagine proastă despre el şi aceasta nu va a+uta cu nimic cuplul" To!i vor mentaliza negativ şi va fi cu mult mai greu să cineva care vă poate da sfaturi folositoare$ altfel risca!i să vă autosugestiona!i negativ fără repara!i situa!ia creată" @u discuta!i căci despre defectele celui cu care trăi!i decît cu să vă da!i seama" -ste cunoscut faptul că familia nu dă întotdeauna sfatul cel mai bun căci membrii ei sunt subiectivi şi părtinitori în aprecieri" &riteriul după care pute!i verifica 123 .

sfaturile ce vi se dau este să respecte regula de aur 41Eace!i altora ceea ce vre!i să vă facă ei vouă25" Aminti!i-vă mereu că întotdeauna între două fiin!e care trăiesc împreună au apărut

probleme ciocniri de temperament perioade tensionate" @u arăta!i prietenilor aspectele dificile ale căsătoriei" Ab!ine!i-vă de la critici şi nu vă răzbuna!i pe so! făcîndu-i reproşuri în public" 0e de altă parte un so! trebuie să evite să o transforme pe so!ie într-o copie fidelă a

sa" Eiecare om are personalitatea sa proprie şi astfel de tentative sunt împotriva firii începe să nutrească anumite resentimente fa!ă de barbatul de lîngă ea"

ducînd în timp la destrămarea cuplului" Eemeia se va sim!i atinsă în demnitatea sa şi va Desigur fiecare trebuie să se adapteze şi să lase mai mult sau mai pu!in de la el

pentru bunul mers şi continuitatea cuplului dar dacă ve!i încerca să privi!i în interiorul vostru cu obiectivitate ve!i găsi atîtea defecte încît s-ar putea să ave!i nevoie de tot restul căuta!i să vă transforma!i voi înşivă mai întîi" vie!ii pentru a le înlocui cu calită!i" @u mai căuta!i să-i transforma!i pe cei din +ur ci

/ugaţi,vă împreună şi veţi rămîne împreună 9rmări!i să armoniza!i via!a în doi parcurgînd următorii paşi împreună: ierta!i celuilalt orice greşeală înlăuntrul vostru pentru ca iritarea să nu se amplifice" le ve!i face în acea zi" Trimite!i gînduri de pace armonie şi iubire so!ului sau so!iei celorlal!i membrii al familiei tuturor fiin!elor din această lume" *asul al doilea: )pune!i o scurtă rugăciune înainte de fiecare masă" #ul!umi!i lui *rimul pas: @u lăsa!i supărarea să se perpetueze de la o zi la alta" /nainte de a adormi

Diminea!a cînd vă trezi!i încredin!a!i voin!ei şi în!elepciunii divine toate ac!iunile pe care

Dumnezeu pentru .rană şi pentru tot ceea ce este minunat în via!a voastră" /n timpul mesei încerca!i să uita!i de necazuri şi nu anga+a!i discu!ii în contradictoriu" &ăuta!i să şi î!i transmit mereu iubire şi bucurie2" ave!i doar gînduri bune fa!ă de so! sau so!ie spunîndu-i în gînd: 1Apreciez tot ceea ce faci *asul al treilea: -ste bine ca so!ul şi so!ia să se roage în fiecare seară împreună" @u-l

considera!i pe celălalt ca fiind un obiect destinat să servească ci ca pe o fiin!ă divină cu

individualitate şi cerin!e proprii" :especta!i-l şi ierta!ii greşelile evita!i pe cît posibil criticile şi cearta" ;a baza unui cuplu solid şi fericit stau dragostea armonia respectul
124

reciproc credin!a în Dumnezeu" &iti!i în fiecare seară 0salmii >B >D şi K=" 0rima -pistolă către &orinteni şi alte scrieri pline de îmvă!ăminte inspirate de Divin"

A'#$t#.#1- 'ereuG
:/ Necu$oa"terea &e*#&or (#-#$e !$ 'a$#,estare co$st#tu#e a(e- rata cau0 a $e,er#c#r##/ Ru*!$(u1- !'preu$ pe$tru ar'o$#a cup&u&u#+ -e.# !$- .a cu' s co$stru#.# o re&a.#e pro,u$( "# sp#r#tua& / D/ Pe$tru a e-#ta (#-or.u&+ ac.#o$a.# !$c (#$a#$te (e a - c s tor#/ Ru*a.#1- s -#$ parte$eru& #(ea& pe$tru -o#+ 'e$ta&#0!$( cu prec#0#e ce ca&#t .# (or#.# s a#) acesta/ >e.# co$stata+ cu !$c!$tare+ c a.# !$t!&$#t ) r)atu& sau ,e'e#a (e care a-ea.# $e-o#e/ =/ Nu'a# u$#u$ea p&#$ (e #u)#re (#$tre u$ ) r)at "# o ,e'e#e poate ,# $u'#t c s tor#e aute$t#c / @/ > atra*e.# parte$eru& ce& 'a# potr#-#t (ac - co$stru#.# 'e$ta& o #'a*#$e c!t 'a# prec#s a sa/ Pute.# ,# s#*ur (e re0u&tat+ c c# !$trea*a crea.#e se supu$e &e*## re0o$a$.e#/ 8/ Nu 'a# pro#ecta.# asupra so.u&u# sau so.#e# *!$(ur# (e $e!$cre(ere "# ur / 9$co$?ura.#1& cu #u)#re+ ar'o$#e "# )u$ -o#$. / Toate pro)&e'e&e se -or re0o&-a treptat+ (e &a s#$e+ c c# -#)ra.##&e )e$e,#ce -or ,# a)sor)#te !$ su)co$"t#e$t+ *e$er!$( 'a# 'u&t a,ec.#u$e+ putere (e tra$s,#*urare "# u$#u$e ( t toare (e ,er#c#re/ A/ Ee'e#&e (e-#$ #r#ta)#&e "# r ut c#oase (#$ cau0a &#pse# (e a,ec.#u$e "# (e respect/ E&e asp#r s ,#e #u)#te "# ocrot#te/ Ar ta.#1&e c &e aprec#a.#+ c !$sea'$ ,oarte 'u&t pe$tru -o#/ C uta.# s o)ser-a.# "# s scoate.# !$ e-#(e$. ca&#t .#&e+ pe care cu s#*ura$. c &e au/ B/ So.u& care1"# #u)e"te cu a(e- rat so.#a $u -a ,ace "# $u -a ac.#o$a cu $#'#c !'potr#-a e#+ $#c# pr#$ -or)e+ $#c# pr#$ ac.#u$#/ Iu)#rea -er#ta)#& $u !$"ea& $#c#o(at / </ Nu (#scuta.# (ec!t cu oa'e$# co'pete$.# (espre pro)&e'e&e -oastre co$?u*a&e/ A"a cu' $u cere.# u$u# tap#.er s - e%tra* u$ (#$te+ $u cere.# ,a'#&#e# sau pr#ete$#&or s -a (ea s,atur#+ c!$( a-e.# (#,#cu&t .# !$ -#a.a (e cup&u/ C/ Nu c uta.# s tra$s,or'a.# perso$a&#tatea ce&u# &!$* care tr #.#/ Acesta este u$ se'$ (e 'a$#,estare a or*o&#u&u# -ostru "# o supraest#'are a propr##&or capac#t .#+ care $u -or ,ace (ec!t s pro-oace rese$t#'e$te/ So.u& sau so.#a are propr#a sa #$(#-#(ua&#tate "# $u poate ,# cop#e ,#(e& a -oastr / :;/ Dac - ru*a.# !'preu$ + -e.# r '!$e !'preu$ / Crea.# &e* tur# pro,u$(e "# sp#r#tua&e !$tre -o#J -e.# co$stata c pro)&e'e&e se -or re0o&-a treptat/ De"#+ c!teo(at + $u corespu$(e rea&#t .##+ 'e$ta&#0a.#1- so.#a ,er#c#t + p&#$ (e s $ tate+ ,ru'oas / De ase'e$ea+ so.u& poate ,# - 0ut ca ,##$( puter$#c+ ta$(ru+ ar'o$#os "# )u$/ Me$.#$e.#
125

$e!$trerupt aceast rea&#tate/

#'a*#$e )e$e,#c + p!$

ce tra$s,or'area se -a pro(uce !$

CAPITOLUL X>
CUM SÃ DE>ENIM MAI EERICI5I Oilliam Mames tatăl psi.oloagei moderne americane afirma că cea mai mare

descoperire a secolului în acest domeniu nu a fost făcută încă" /ndrăznim să spunem că se fermă în posibilită!ile lui" Eiecare om este posesorul acestei comori cu a+utorul căreia noastre slăbiciuni şi îndoieli dobîndind astfel adevărata fericire în via!ă"

referea la descoperirea puterii infinite a subconştientului dinamizat printr-o credin!ă poate învinge orice fel de piedică" Devenind conştien!i de ea putem birui propriile 3rice om este fericit în anumite momente ale existen!ei sale: cînd se naşte un copil

cînd se căsătoreşte sau reuşeşte la facultate etc" 0utem face o listă interminabilă de evenimente care ne fac ferici!i" Dar acestea nu sunt decît bucurii trecătoare care vin din exterior şi nu au nici o legătură cu adevărata bucurie interioară" /n Biblie este scris că cine are credin!ă în &el -tern acela este fericit" /ncredin!a!i

toate gîndurile şi ac!iunile lui Dumnezeu şi ruga!i-l să vă g.ideze să vă inspire$ ve!i deveni astfel cu mult mai ec.ilibra!i senini şi relaxa!i în via!a de zi cu zi" 9rmări!i să fi!i şi inalterabilă" .legeţi întotdeauna fericirea

un focar de bunăvoin!ă şi iubire construindu-vă astfel adevărata fericire interioară eternă

dori!i" 0are extraordinar de simplu şi aşa şi este" Dar oamenii eşuează de obicei în
126

Eericirea este o stare de spirit foarte elevată" )unte!i liberi să fi!i ferici!i oricînd

încercarea de a fi ferici!i pentru că nu în!eleg ceea ce este simplu şi uşor$ ei au nevoie

oi fi fericită întreaga zi"2" /ncepe!i în acest fel fiecare zi alegînd rezonan!a cu ceea ce este profund benefic" @u numai că ve!i deveni mai ferici!i dar ve!i radia această fericire către toate fiin!ele din +ur" 1bişnuinţa de a fi fericit &u mul!i ani în urmă am petrecut o săptămînă la o fermă din 8rlanda" Eermierul era un bărbat plin de umor cînta sau fluiera mereu" &înd l-am întrebat care este secretul fericirii sale mi-a răspuns: 10ur şi simplu m-am obişnuit să fiu fericit" /n fiecare diminea!ă cînd mă trezesc şi în fiecare seară înainte de a adormi îmi binecuvîntez familia grînele animalele din +urul casei şi îi mul!umesc lui Dumnezeu pentru tot ceea ce-mi dăruieşte"2 Eermierul avea acest obicei de 67 de ani" <îndurile pe care le între!inem descoperise că şi fericirea poate fi o obişnuin!ă şi o stare firească" 3rebuie să dorim fericirea -ste foarte important să dorim un lucru pentru a-l ob!ine" Eericirea trebuie dorită 127 cu perseveren!ă pătrund în subconştient şi devin adevărate obiceiuri" 3mul acela c.ii spune!i-vă: 1#ă încredin!ez armoniei divine şi o c.ide!i oc.emată" -xistă oameni care au fost atît de mult timp deprima!i şi trişti încît dacă ar primi .em să vină în sufletul meu" /ncepe o zi nouă şi minunată pentru mine" @ici o zi nu a îmi va fi încununată de succes" )unt un veritabil focar de iubire şi pace" Dacă în timpul fost atît de frumoasă ca cea de astăzi" Divinul mă g.mereu de re!ete complicate" &ele mai mari adevăruri ale vie!ii sunt simple creatoare şi dinamice" @umai ele ne pun în rezonan!ă cu starea de bine cu starea de armonie universală" )f" 0avel relatează în cuvinte inspirate modalitatea de a ne pune în legătură cu energiile elevate ce conferă for!ă interioară şi bucurie: 1cîte sunt adevărate cîte sunt de bun orice virtute şi orice laudă la acestea să vă fie gîndul2" 4Eilipeni 6: F5 cinste cîte sunt drepte cîte sunt curate cîte sunt vrednice de iubit cîte sunt cu nume &.idează în tot ceea ce fac şi orice ac!iune zilei voi uita aceste gînduri luminoase trebuie să mi le amintesc imediat să fiu mereu orientat către ceea ce este sublim şi bun" /n virtutea legii imuabile a rezonan!ei voi fi întîmpinat doar cu gînduri curate şi binevoitoare" 3rice ac!iune va fi încununată de succes" .iar din acest moment alege!i să fi!i ferici!i" 8ată cum trebuie să proceda!i: diminea!a imediat ce desc.

inuie reumatismul" @u pot nici să ies din casă" #ă doare foarte tare genunc.ism psi.uminii a Adevărului şi a Erumuse!ii lui Dumnezeu$ vă ve!i afla atunci printre cei mai ferici!i oameni din lume" -pictet filozoful grec spunea: 1@u există decît o modalitate de a atinge fericirea şi pacea lăuntrică: de diminea!ă cînd te trezeşti tot timpul zilei şi pînă seara cînd adormi să nu te mai tulbure"2" 128 orientează-!i toate gîndurile pune!i toate speran!ele în Dumnezeu şi nici un lucru exterior .iar dacă aparen!ele sunt altele ave!i încredere în reuşită căci nimic nu poate dura la nesfîrşit" &unosc o persoană căreia nu-i mergeau afacerile şi a dat lua de la capăt şi voi avea un succes uriaş1" Acesta este un exemplu de gîndire faliment" 8ată însă ce spunea ea: 1Am făcut atîtea greşeli dar am învă!at ceva din ele" 3 voi constructivă" Dacă avem necazuri înseamnă că ceva nu este corect în modul nostru de a gîndi" Trebuie să eliminăm fără întîrziere cauza 4mentalizarea negativă5 înlocuind-o cu gînduri optimiste" 3amenii cei mai ferici!i sunt cei care sunt învă!a!i să dea mereu ce au mai bun" 3amenii cei mai buni nu sunt obligatoriu şi cei mai ferici!i dar oamenii ferici!i sunt sigur cei mai buni în arta de a trăi" Tot ce avem mai înalt mai elevat şi mai bun în noi este de sorginte Divină" Ei!i mereu expresia 8ubirii a .ic" 8ată cîteva exemple de gînduri negative care men!in această stare deplorabilă: 1Astăzi este o zi proastă totul îmi merge pe dos"2 1Toată lumea este împotriva mea"2 1@u voi reuşi"2 1)unt mereu în întîrziere2 1@u am timp nici să răsuflu2 10oate altul nu eu"2" Dacă de diminea!ă ve!i gîndi astfel ave!i toate şansele ca previziunile voastre sumbre să se îndeplinească în acea zi" &.iul2" To!i aveau gri+ă de ea: fiica fiul vecinii" /n realitate ea dorea să fie bonavă" )e bucura de propria ei suferin!ă nu dorea cu adevărat să fie fericită" 8-am sugerat un trata-ment mental i-am scris versete din Biblie sfătuind-o să-şi abată aten!ia de la boală să creadă în puterea vindecătoare a @aturii" @imic nu o mai interesa" &red că multe persoane între!in rezonan!a cu gîndurile morbide trăind triste!ea şi deprimarea cu un anumit gen de voluptate care în timp se asociază unui adevărat masoc.o veste bună ar proceda precum femeia care mi-a spus odată: 1@u-i bine să fim prea ferici!i2" -i sunt atît de obişnui!i cu ideea de nefericire încît nu mai în!eleg deloc şi nu mai normală" concep fericirea" Doresc să se scufunde tot în triste!e aceasta părîndu-li-se perfect Am cunoscut în Anglia o doamnă care era de mul!i ani bolnavă de reumatism" )e văita mereu: 1Astăzi mă c.

#1pe$tru . #'e$s / Dac -e.su$t ( ru#te/ Ru*a.# p&e$ar aceast stare/ Che'a.#e )u$e/ D ru#esc (ra*oste "# )u$ -o#$.'#$tea cu *!$(ur# ech#&#)rate "# se$#$eJ $#'#c $u -a .# och##+ spu$e.#.#r' c + cea 'a# 'are (escoper#re a seco&u&u# a .c !$t!'p& r#&e $u su$t cau0e+ c# e.or.#a co$tro&at "# !$cre(erea .-e.er#c#re "# (epr#'are/ A'#$t#.# atu$c# #'pos#)#&/ ::/ Ceea ce este !$ a.e&or aceste# &u'#/ B/ Tre)u#e s (or#.pertur)e0e .# se -a !'p&#$# 'a# (e-re'e sau 'a# t!r0#u/ C/ N#c# cu toate )o* .# cu s#$cer#tate s . + $e.#1.ar $u tre)u#e s .#a cu-#$te&or )#)&#ceG 2C#$e are !$cre(ere !$ Eter$ H&e*#&e su)co$"t#e$tu&u#I+ ace&a este .&etu& 'eu se u'p&e (e pace3/ Co$ce$tra.er#c#.##&e (#$ &u'e $u se poate cu'p ra ./ Bucur#a #$ter#oar este ro(u& '#$.c !$trea*a 'a$#.#1. + (ac o !$tre.##&e/ Aceasta este a.##$.#/ </ K!$(ur#&e su')re+ p&#$e (e $e!$cre(ere+ (e *r#?#+ '!$#a "# ura .#G 2Ast 0# a&e* .er#c#.# (ac (or#$.er (e (epres#u$# cro$#ce/ U$## s rac# su$t .er#$.# recu$osc tor# pe$tru toate )#$ecu-!$t r#&e care .!r"#t + care se a.# !$(ep&#$#t "# tr #.#1.ost re-e&area puter## $es.cu' ar .# !'p&#$# asp#ra.a -1ar .# .#+ a&.# cu perse-ere$.p&#$# (e #u)#re asupra acestor *!$(ur#/ A/ E#.er#c#rea/ U$## '#&#o$ar# su$t .#r'a.# !$tot(eau$a .er#c#rea/ K!$(#.# . / 8/ D#'#$ea.##$.## su.estare are o a$u'#t )a0 'e$ta& J ceea ce *!$(#. / D/ 9$ .er#c#t/ =/ Cu a?utoru& aceste# .er#c#t este ce& care ( ru#e"te 'ereu tot ce are 'a# )u$ "# 'a# e&e-at !$ e& !$su"#/ Du'$e0eu repre0#$t aspectu& ce& 'a# )u$+ 'a# su)t#& "# 'a# e&e-at (#$ $o#+ c c# 9'p r .#+ a&.#$ut .'ereu &a Pr#$c#p#u& Creator+ per.#ecare (#$tre $o# s & "&u#e"te o .a+ c!$( (esch#(e.er#c#reaJ !$cep!$( (e acu' -o# a-ea succes/ Doresc ca toate ac. tuturor . starea pe care o #$-oca.ect ca&'e/ U'p&e.or'a r u& !$ )#$e+ .e&or/ Su.-or a(uce !$ t#'p $u'a# su.Pa"# c tre .su$t a?utoare $epre.#+ c c# $#'#c $u este o).er#c#rea/ Ea poate (e-e$# o o)#"$u#$.#e #$te$s / I'a*#$a.& !$ toate .## per.#1.#1.er#c#re :/ N#&&#a' Ja'es a.or.# tra$s.#1.e &ate$te+ -e.##$.#a soc#a& sau 'ater#a& + c# (e at#tu(#$ea #$ter#oar + (e starea & u$tr#c / :.#u$#&e 'e&e s .# pr#$ re0o$a$.## su$t 'ereu tr#"t#/ U$e&e cup&ur# su$t reu"#te+ a&te&e $u/ Eer#c#rea $u (ep#$(e (e s#tua.!r"#te a su)co$"t#e$tu&u#+ (#$a'#0at (e cre(#$.er#c#t/3/ @/ A&e*e.u#te/ I'a*#$a.ect "# p&#$ (e o )eat#tu(#$e $es.#/ Raporta.#a Lu# este !$ ch#ar #$#'a $oastr / 129 .co'p&ace.#$e.e&e/ :D/ O'u& ce& 'a# .er#c#rea+ pacea "# prosper#tatea tuturor . r o asp#ra.# (o)!$(# o !$cre(ere (ep&#$ !$ ea+ toate -#sur#&e -or (e-e$# rea&#tate+ ch#ar "# ace&a (e a .ecte a&e st r## 'e$ta&e !$ care .er#c#.

CAPITOLUL X>I SUBCONŞTIENTUL ŞI RELA5IILE UMANE ARMONIOASE )ubconştientul seamănă cu o bandă magnetică pe care se înregis-trează tot ceea ce gîndi!i" Eolosi!i această proprietate a sa pentru a vă integra mai bine în societate" 8isus îi sfătuia pe oameni: 1Eace!i altora ceea ce a!i dori să vă facă ei vouă"2 4#atei D: =>5" Această frază poate fi interpretată astfel: dacă dori!i ca cei din +ur să aibă păreri bune în legătură cu voi căuta!i ca la rîndul vostru să nu gîndi!i niciodată rău despre ei" Dacă dori!i ca ei să se vrea să se poarte ei cu voi înşivă" poarte frumos atunci fi!i mereu politicoşi şi amabili" 0urta!i-vă cu cei din +ur aşa cum a!i De exemplu: sunte!i amabil cu un coleg de birou dar el vă răspunde exact pe dos" .ă umple!i de resentimente şi de supărare" Aceste gînduri negative se dovedesc nefaste pentru voi devenind o otravă mentală " 8ntrînd în subconştient ele alungă pofta de via!ă entuziasmul bunăvoin!a for!a şi aduc prin rezonan!ă numai boli şi necazuri" 130 .

iar din momentul acesta să vă observa!i modul de a gîndi şi comportamentul fa!ă de cei care vă încon+oară" &um reac!iona!i cînd primi!i o veste% &um vă purta!i cu prietenii cu colegii cu familia sau cu necunoscu!ii% Dacă noută!ile vă ave!i dreptate atunci sunte!i sub influen!a emo!iilor negative care vă distrug pacea şi armonia interioară" 3 doamnă îmi scria că so!ul ei era cuprins de furii violente cînd citea în ziar articole tulbură dacă ave!i senza!ia că sunte!i nedreptă!it şi că to!i ceilal!i greşesc în timp ce voi cu care nu era de acord" Accesele zilnice de mînie au făcut ca el să se îmbolnăvească de ulcer .ică dacă se enervează cînd cineva îndrăzneşte să aibă o părere domeniul politic religios sau în oricare direc!ie a vie!ii" 'i de asemenea nimeni nu-l 3mul a realizat acest adevăr simplu şi anume că nu ne afectează atît de mult ceea ce diferită de a sa" A în!eles că to!i oamenii c.iar şi ziariştii au dreptul la o părere proprie în poate împiedica să scrie pe adresa ziarului respectiv pentru a-şi exprima propria opinie" gîndesc sau fac cei din +urul nostru ci mai ales ceea ce gîndim sau facem noi înşine" Această revela!ie i-a adus şi vindecarea" 'i-a dat seama că printr-o voin!ă puternică va reuşi să se controleze atît de bine încît să nu se mai înfurie niciodată" După un timp 131 .emoragic" 0e lîngă tratamentul obişnuit medicul i-a recomandat să-şi controleze emo!iile şi să evite orice stres" Am discutat şi eu cu omul acela şi i-am explicat că dă dovadă de imaturitate psi.eia rela!iilor armonioase cu cei din +ur" A +udeca înseamna a stabili un verdict mental o concluzie în legătură cu cineva" &a orice alt gînd şi acesta va crea o aceea se spune: 1@u +udeca!i ca să nu fi!i +udeca!i"2 anumită realitate care nu vă va afecta numai pe voi ci şi pe cel căruia îi este adresat" De Acum cînd şti!i ce efect pot avea gîndurile voastre trebuie să fi!i mult mai aten!i cum gîndi!i despre cei din +ur" Dacă reuşi!i să vă îmbunătă!i!i atitudinea fa!ă de exterior multe dintre problemele voastre se vor rezolva ca prin farmec" /n virtutea legii ac!iunii şi reac!iunii binele şi răul pe care-l face!i altora vă va fi întors odată într-un viitor mai apropiat sau mai îndepărtat" &el care caută să înşele şi să culpabilitate îi vor provoca exact necazurile de care se teme" conform sugestiilor care i-au fost impregnate" fure mereu se păcăleşte în fapt pe el însuşi" Teama sa permanentă şi sentimentul de )ubconştientul nu are personalitate nu ştie ce este bine sau rău ci ac!ionează /ncepe!i c.1@u +udeca!i ca să nu fi!i +udeca!i" &ăci cu +udecata cu care +udeca!i ve!i fi +udeca!i cu măsura cu care măsura!i vi se va măsura2" 4#atei D: = >5" Aceasta este c.

iul comportament îmi spun cu fermitate: <<Trebuie să gîndesc şi să ac!ionez din punctul de vedere al adevărurilor fundamentale şi al armoniei> >" /n!elepciunea divină mă va călăuzi mereu"2" 0rin practică asiduă femeia a reuşit să-şi sc.imbăm pe ceilal!i din +ur ci numai pe noi înşine" /ntr-o zi mi-a cerut sfatul un vînzător care nu se în!elegea deloc cu şeful său" De zece ani nu fusese niciodată avansat şi nici nu-şi luase concediu" #i-a arătat situa!iile contabile care dovedeau că avea vînzări mai bune decît oricare coleg" )e plîngea că directorul nu-l agrează că îl persecută îl critică şi îl ridiculizează în şedin!e de fa!ă cu ceilal!i colegi" 132 .imbe comportamentul şi via!a" Toate criticile au încetat iar tinerele i-au devenit cele mai apropiate colaboratoare şi prietene" @u trebuie să căutăm să-i sc.dobîndise aşa o armonie interioară încît nu se mai înfuria niciodată ci se amuza copios cînd citea vreo prostie în ziare" 3 secretară între două vîrste era renumită pentru felul cum îşi trata colegele mai tinere" 3rice ar fi făcut nu reuşeau niciodată să-i intre in voie pentru că era convinsă că ele răspîndesc tot felul de minciuni la adresa ei" :ecunoaştea că nu-i plac femeile: 1Detest femeile dar îmi plac bărba!ii2 obişnuia să spună" -ra mereu autoritară şi severă făcînduşi o plăcere din a face via!a dificilă tinerelor care lucrau lîngă ea făcîndu-le mereu reproşuri" Dacă vă agasează to!i colegii de birou sau din fabrică nu cumva adevărata cauză o constituie gîndurile voastre negative vibra!iile mentale +oase cu care îi 1bombarda!i2 fără să vă da!i seama% 'tim cu to!ii că un cîine îi atacă pe cei care nu iubesc deloc cîinii" Animalele sunt foarte sensibile şi percep vibra!iile mentale ale oamenilor reac!ionînd în lor" consecin!ă" #ul!i oameni sunt la fel de senzitivi şi sensibili la influen!ele subtile din +urul Am sugerat femeii care îşi detesta semenele să adopte o viziune transfiguratoare fa!ă de toate colegele ei să încerce să pătrundă misterele vie!ii pentru a în!elege ce înseamnă femininul în natură" &u timpul cînd va în!elege toată ura i se va risipi ca prin farmec vocea şi comportamentul i se vor îmblînzi" 'i-a dat seama cu surprindere că ura se resimte în limba+ şi întoate ac!iunile" A învă!at să-şi stăpînească mînia şi resentimentele folosind în mod sistematic următoarea sugestie benefică: 1<îndesc vorbesc şi ac!ionez plină de iubire şi calm" 8radiez bunăvoin!ă linişte şi toleran!ă către toate fetele care m-au criticat pînă acum" Ea!ă de to!i cei din +ur am o atitudine armonioasă şi compasivă" De cîte ori am tendin!a să-mi reiau vec.

ică necesară evitării unor astfel de situa!ii" &înd răspunde!i la ură cu ură la +igniri cu +igniri vă coborî!i vibra!iile mentale şi rezona!i la unison cu interlocutorul vostru" 8dentifica!i-vă mereu cu idealurile cele mai înalte şi nu permite!i nimănui să vă distrugă pacea lăuntrică şi armonia" )igmund Ereud fondatorul psi.analizei moderne afirma că fiin!ele lipsite de iubire se ofilesc şi mor" Dragostea se manifestă prin în!elegere bunăvoin!ă respect fa!ă de 133 .iar fiziologice" sale erau atît de puternice încît directorul le sim!ea în mod inconştient" 0e de altă parte îşi 0entru a se elibera de această angoasă permanentă a început să se sugestioneze în felul următor: 1)unt creatorul destinului meu" -u sunt responsabil de ceea ce gîndesc în legătură cu directorul şi nu el" @u sunt receptiv la nici o influen!ă exterioară nimeni nu el să fie călăuzit de Dumnezeu în tot ceea ce întreprinde2" mă poate tulbura" Trimit gînduri de sănătate fericire şi succes directorului meu" )per ca A repetat aceste cuvinte de nenumărate ori cu voce tare plin de aten!ie cu calm" /n imagina!ie îşi vedea mintea ca pe o grădină unde seamănă numai gînduri bune care vor da roade cîndva" 0entru ca efectul să fie mai puternic în fiecare seară înainte de a adormi îşi imagina cum directorul îl felicită pentru modul în care munceşte pentru entuziasmul subconştient şi dădeau roade" 8ncredibil pentru ceilal!i care cunoşteau situa!ia directorul l-a felicitat şi l-a avansat mărindu-i şi salariul" Dacă ve!i reuşi să vă controla!i emo!iile nimeni nu va mai putea să vă tulbure sau să şi respectul fa!ă de clien!i" 0u!in cîte pu!in imaginile mentale se impregnau în vă irite" )ingura cale prin care putem fi +igni!i este prin intermediul gîndurilor noastre" &înd vă mînia!i de exemplu trece!i prin patru stadii" /ntîi începe!i să vă gîndi!i ce a vrut să spună celălalt" Apoi .otărî!i că v-a +ignit şi că trebuie să vă mînia!i" #înia se amplifică şi în care gîndul emo!ia reac!ia şi ac!iunea sunt angrenate şi se derulează în mintea voastră" trece!i la ac!iune" /n sfîrşit ve!i răspunde sub imperiul acestui sentiment" 8ată deci felul Dacă înceta!i să mai răspunde!i negativ atunci cînd vi se fac critici sau sunte!i +igni!i înseamnă că a!i atins maturitatea psi.8-am explicat că adevărata cauză a dificulta!ilor se găsea în el însuşi" 0ărerea proastă despre şef determinase acelaşi tip de comportament din partea lui" /ntotdeauna primim ceea ce dăruim" /n fiecare diminea!ă în drum spre serviciu purta o conversa!ie interioară în care îl critica îl învinovă!ea aducea argumente care denun!au afacerile necinstite ale şefului său" 'i-a dat seama ca acest mod de a mentaliza era profund distructiv" <îndurile făcea rău lui însuşi caci îşi provoca o serie de tulburări emo!ionale şi c.

celelalte persoane" Dăruind mai multă iubire vom primi la rîndul nostru mai multă iubire şi bunăvoin!ă" Dacă îi răni!i şi-i +igni!i pe ceilal!i nu pute!i pretinde de la ei prietenie" 3rice om are nevoie să fie apreciat şi iubit să se simtă impor-tant şi util pentru ceilal!i" To!i suntem 9nic care animă toate fiin!ele din această crea!ie" /n!elegînd aceasta vom putea manifesta toleran!ă şi bunăvoin!ă fa!ă de to!i cei care ne încon+oară" unici în felul nostru avem propria noastră valoare şi suntem exprimarea 0rincipiului spectatorii îl fuierau" Dădea vina pe autorul piesei sau pe rolul nepotrivit" :ecunoştea că 9n actor mi se plîngea că nu avea succes şi atunci cînd apărea pe scenă to!i de luni de zile detesta spectatorii şi-i numea proşti idio!i şi ignoran!i" /ntr-un sfîrşit a părăsit dezgustat teatrul şi s-a anga+at ca vînzător" 9n prieten l-a invitat să audieze o conferin!ă care avea titlul: 1&um să ne împăcăm cu noi înşine2" &onferin!a i-a transformat întreaga via!ă" )-a întors la teatru şi a început un tratament prin sugestie destinat să-i îmbunătă!ească imaginea despre oameni" /nainte de fiecare spectacol trimitea gînduri de iubire către public" /n timpul spectacolului continua să emită afec!iune către spectatori imaginîndu-şi că pacea divină cuprinde inimile tuturor" Astăzi a devenit de+a celebru" )tima şi bunăvoin!a pe care o manifestă fa!ă de spectatori au efectul unei for!e c.iar din copilărieU" Aşa cum nu condamna!i pe cineva bolnav de tuberculoză tot astfel nu ar compasiune şi să încercăm să-i în!elegem pe cei din +urul nostru ca să-i putem ierta" trebui să învinui!i un astfel de om a cărui minte suferă profund" Trebuie să fim plini de 3 tînără mi-a mărturisit odată că o ura de mult timp pe colega sa de birou" #i-a spus de ce: era mai frumoasă mai fericită şi c.arismatice" #ul!i oameni sunt învă!a!i să gîndească negativ datorită condi!ionărilor mentale" 0ot fi considera!i adevăra!i delicven!i mentali căci se ceartă cu to!ii refuză să coopereze sunt cinici şi blaza!i" Aceasta este o adevărată boală psi.iar mai norocoasă căci era logodită cu patronul firmei la care lucrau" /ntr-o zi după ce colega ei se căsătorise a venit la birou o feti!ă infirmă pe care colega ei o avea dintr-o căsătorie anterioară" Eeti!a s-a aruncat în bra!ele i-a arătat o +ucărie frumoasă" 8ată mărturisirea tinerei: 18mediat am sim!it cît de fericită era mamei strigînd: 1#amă mamă ce mult îl iubesc pe noul meu tătic* 9ite ce mi-a adus*2 şi * )-a constatat că şi perioada prenatală este importantă pentru formarea min!ii" 134 .ică" 9nii au mentalul deformat c.

-e.# acest (est#$/ 135 .# propr#u& -ostru )#$e/ D/ Ura "# rese$t#'e$te&e su$t o a(e.# a(e.# se'e$#M :/ Su)co$"t#e$tu& este ca o )a$( 'a*$et#c + care !$re*#strea0 + pe$tru a repro(uce 'a# t!r0#u toate *!$(ur#&e/ Dor#$( )#$e&e a&tora+ .##&e cu ce#&a&.ace s#$*ur# r u/ Su$te.ine ale unora din +ur" :ămîne!i fideli idealurilor voastre şi valorilor spirituale înalte @u încura+a!i răutatea şi egoismul" 0une!i-vă mereu în slu+ba binelui nu a intereselor nu uita!i că sunte!i aici pentru a progresa şi a vă apropia de Dumnezeu" @imeni nu trebuie să vă deturneze de la acest scop" Mudeca!i mereu prin prisma adevărurilor eterne căci numai Binele adevărat este bun pentru to!i" Dacă urmări!i să realiza!i armonia lăuntrică armonia va cuprinde şi locul unde trăi!i oamenii din +ur căci totul este în parte şi partea în tot" Trimite!i către toate fiin!ele din univers gînduri de iubire sănătate fericire pace lăuntrică şi prosperitate" Cu' s $e !')u$ t .# r u& $#' $u#+ c c# a&t.'e$ta& / Nu (or#.co$stru#.e& .#' re&a.# .feti!a" #i-am dat seama de bunătatea mamei sale şi de atunci am început să o admir şi să o iubesc2" /n psi.ratu& creator a& (est#$u&u# -ostru+ #ar *!$(ur#&e .su$t u$e&te&e cu care co$stru#.ologie acest fenomen se numeşte empatie şi constă în proiec!ia imaginativă a cuiva în situa!ia altei persoane" Tînăra în discu!ie a sim!it prin empatie iubirea dintre mamă şi fiică$ astfel iubirea a apărut şi în inima ei" Dacă sunte!i tenta!i să face!i rău sau să +udeca!i vreo fiin!ă încerca!i imediat să vă cupla!i mental la învă!ăturile lui #oise să privi!i situa!ia din punctul de vedere al celor =7 0orunci" Dacă vă cuprinde invidia sau mînia aminti!i-vă de 8isus identifica!i-vă cu -l însu!i"2" )u e%ageraţi în nici o privinţă 8erta!i +ignirile dar nu căde!i în extrema cealaltă pentru că ve!i fi lua!i drept proşti şi încerca!i să pătrunde!i sensul profund al cuvintelor )ale: 18ubeşte-!i aproapele ca pe tine ve!i suporta fel de fel de accese de mînie !ipete lacrimi sau pretinse atacuri de inimă" #ul!i ar putea încerca să-şi impună voin!a" Ei!i binevoitori dar fermi dacă ave!i dreptate" mesc.rat otra.

# (reptu& s $u o &ua.e& (e se$0#t#-# ca a$#'a&e&e "# reac.# s#$*ur#+ c c# su)co$"t#e$tu& !$re*#strea0 aceste -#)ra.##&e re&e a&e oa'e$#&or "# (e aceea !# atac / Dac #u)#.#r'+ c# !& tratea0 cu co'pas#u$e "# )u$ -o#$.# recept#-+ p rerea $#' $u#+ or#c!t (e ?#*$#toare ar .# cu sp#r#tu& (e reco$c#&#ere+ $u .(e succesu& ce&or&a&.# r u cu#-a/ 136 .-or ?u(eca pe -o#/ ::/ Dor#.# !$ sea' / Nu tre)u#e+ !$s + s r $#. r (oar "# poate/ :8/ Bucura.# tuturor ceea ce .# #'pres#o$a.# -o# !$"#.#r' 3+ p&#$ (e pre?u(ec .# (espre e&/ P rer#&e -oastre pot .#+ .# se -a !$toarce &a -o#+ (ar cu o #$te$s#tate 'u&t ' r#t / A/ A'#$t#.# $u'a# ceea ce (or#.a&se+ a"a !$c!t+ este $ecesar s .# $#c#o(at s .a'p&#./ Aceasta este che#a ar'o$#0 r## re&a.##/ De a#c# re0u&t re*u&a (e aurG *!$(#.## .#+ au !$tr1a(e.ech#&#)ra. / Ce# care au '#$tea 2#$.## $ea"teptate/ :.# pe $#'e$#+ c c# "# a&.a.# 'ereu )#$e&e+ $u accepta.est pr#$ respect+ co'pas#u$e+ )u$ -o#$.# s *!$(easc e# (espre -o#/ @/ Dac !$"e&a.# #erta .# (espre ce#&a&.##$( s#'.# "#1# -e.e&u& cu' *!$(#.#+ c c# tot ceea ce ( ru#.##&or #$teru'a$e/ :D/ Dac $u su$te.# (e cr#0e (e $er-# sau a&te sce$e/ Nu a)(#ca.ru$ta cu ace&ea"# $eca0ur#/ 8/ Eace. (e -o#/ U$## oa'e$# su$t &a .#.# )#$e-o#tor#+ #u)#.#a #$ter#oar are prop#etatea (e a .# a$#'a&e&e+ acestea -or .# sau .# s . '#$tea/ B/ Ur' r#.# "# -e.#1.r (reptu& &a co'pas#u$ea -oastr / Ur' r#.e&e*er# !$tre oa'e$# "# se 'a$#.co$tro&a.esta pe$tru -o# ceea ce *!$(#.&etu& t u3/ :=/ Iu)#rea care cupr#$(e totu& st &a )a0a )u$e# !$.#e/ :@/ N#'e$# $u co$(a'$ u$ #$.=/ Su)co$"t#e$tu& -a 'a$#.(or#.'a# a.ura.ace.# )#$e+ .#1.ecte0e cu-#$te&e sau ac.#/ E#ecare are (reptu& s a#) o p rere+ a"a cu' "# -o# a-e.#u$#&e ce&or&a&.#1#G 2Pacea &u# Du'$e0eu s u'p&e su.# s 1# !$.p c &#.#o$ea0 -#o&e$t c!$( percep a$u'#te *!$(ur# $e*at#-e/ C/ Co$-ersa.# (e &a #(ea&ur#&e -oastre/ Ur' r#.#ca &a 'a%#' se$t#'e$te&e+ care+ .# (espre a&.## ?oase+ $e*at#-e "# !$ -##tor . + (#scre.#+ $u poate s a.# .c $#'e$# $u este -#$o-at (e .#o$a&+ ca s $u .# co$.& sa.# pr#ete$oase "# )&!$(e .-or)e"te cu r utate+ spu$e.# (#$ pu$ct (e -e(ere e'o.ecte0e/ C!$( c#$e-a ./ Nu ?u(eca.# !$ per'a$e$.e&e*e.-e.#te (e ce& -#0at+ pot pro-oca reac.# pe $#'e$#+ pr#$ (e0apro)area -oastr / </ A$#'a&e&e percep #$te$.# a-ea "# -o# parte (e succes/ :A/ Nu e%a*era.

pe Dumnezeu pentru bolile şi suferin!ele ce le îndură" /n ignoran!a lor ei nu realizează că de fapt se pedepsesc singuri" Dacă nu vor renun!a la ură trebui să păstreze în suflet imaginea unui Dumnezeu bun şi iubitor a unui Tată ceresc se va impregna cu credin!ă şi optimism" 7iaţa vă iartă întotdeauna greşelile &înd vă tăia!i la deget @atura vă iartă deşi .CAPITOLUL X>II ARTA DE A EI IERTÃTORI ŞI BUN CU CEI DIN JUR @imeni nu este favorizat de soartă" -nergiile vitale impregnează toate fiin!ele şi se manifestă sub forma frumuse!ii a armoniei a bucuriei şi a prosperită!ii" &ei sensibili şi devota!i percep în aceste energii sublime însăşi Atotputernica .ice care opresc scurgerea liberă a fluxului vital prin fiin!a voastră" @u Dumnezeu este distructive în care oamenii se complac" -ste stupid să da!i vina pe soartă pentru nenorocirile pe care vi le-a!i povocat singuri" #ul!i dintre noi construiesc adevărate bariere între ei şi for!a .aosul care domneşte în întreaga lume ci gîndurile plîng mereu soarta blamîndu-.iar atunci cînd sunte!i sănătoşi ea va poartă mereu de gri+ă vă conferă vitalitate văicăreala triste!ea toate acestea sunt piedici în calea ac!iunilor ei benefice" armonie şi calm lăuntric" Trebuie doar să o a+uta!i să coopera!i cu ea" 8nten!iile rele Am cunoscut un om care muncea în fiecare noapte$ de multe ori îl găseau zorile la masa de lucru" @u-i mai păsa de so!ie sau de cei doi băie!i căci era prea preocupat" @u-şi găsea timp nici măcar pentru el însuşi" /ntr-o zi a constatat că are .ipertensiune şi că 137 .oin!ă Divină" 0rin gîndurile necontrolate pe care le între!ine!i pute!i crea adevărate bloca+e psi.ie!ii prin faptul că-şi vinovat de depresiunile voastre sau .într-un anumit fel .ează mereu plin de compasiune şi bunăvoin!ă asupra lor" Astfel subconştientul imediat începe să vă vindece să creeze noi celule care să acopere rana" Dacă vă intoxica!i sau vă răni!i @atura nu vă condamnă niciodată ci vă vindecă pe cît este posibil acest lucru" &.a!i greşit fa!ă de ea$ şi resentimente nu se vor putea angrena în ac!iuni creatoare benefice" 0e de altă parte ar care veg.

-am întrebat: 1/i face!i vreun rău fratelui dumneavoastră în prezent%2" 1@u2 .imice într-un laborator fără să aibă nici o cunoştin!ă în domeniu poate provoca un accident" Dacă punem degetul pe tăişul unui cu!it ne vom răni" Dar acelaşi cu!it este folositor atunci cînd vrem să tăiem pîine cu el" 3mul a în!eles că nu Dumnezeu îl pedepseşte" )uferin!a apare ca urmare firească a propriilor noastre gînduri distructive şi anxioase" /n trecut el greşise dar pedeapsa o primise fratele său" De aceea el continua să se simtă vinovat" .ec.organismul său obosit nu mai face solicitărilor" 9n om normal nu procedează aşa" @iciodată nu-şi pedepseşte proprii săi copii privîndu-i de iubire şi de aten!ie" 8-am arătat cauza pentru care el se autopedepseşte astfel provocînd în acelaşi timp un mare rău întregii familii: 1-xistă ceva în dumneavoa-stră care vă devorează altfel nu a!i proceda aşa" Ar trebui să fi!i mult mai în!elegător cu propria voastră fiin!ă şi să nu vă mai solicita!i peste posibilită!i2" )uferin!a apare întotdeauna atunci cînd încălcăm legile naturii" @ici o energie nu este rea sau bună prin ea însăşi ci modul în care este folosită o orientează într-un sens sau altul" -lectricitatea de exemplu poate să lumineze un oraş este de fapt urmarea naturală a ac!iunilor noastre inconştiente" sau să provoace un incendiiu" :ea este ignoran!a din noi iar ceea ce numim pedeapsă &ineva care amestecă diferite substan!e c.imbă complet acum era reînnoit din punct de vedere psi.iul om care acum =J ani .ic şi mental" Am pus în eviden!ă latura bună a caracterului său comisese o crimă oribilă nu mai exista în prezent" 138 mai ales compasiunea şi dorin!a de a-i a+uta pe oameni" .mi-a răspuns" 1Deci trebuie să înceta!i să vă mai pedepsi!i împăca!i-vă cu dumneavoastră înşivă" /n plus nu sunt vinova!i copiii pentru greşelile pe care le-a!i făcut în trecut" @u-i lipsi!i de spri+inul dumneavoastră pre!ios"2 Autocondamnarea este un adevărat infern plin de suferin!ă şi limitări" :emediul este împăcarea cu tine însu!i" &u mul!i ani în urmă a venit la mine un alt om care-şi ucisese fratele" -ra torturat de ideea că Dumnezeu îl va pedepsi cîndva" #i-a povestit că-l omorîse într-un acces de furie cînd descoperise că avea o legătură amoroasă cu so!ia lui" Aceasta se întîmplase cu frumoşi şi sănătoşi" =J ani în urmă" După discu!ia cu mine el s-a căsătorit a doua oară şi acum are trei copii /n plus s-a folosit de meseria pe care o practica pentru a a+uta multe alte persoane" /ntr-un cuvînt s-a transformat complet" 8ată cum i-am explicat aceste lucruri: mai întîi iam arătat ca acum nu mai este acelaşi om care făptuise crima cu mult timp în urmă" Avînd în vedere că după == luni celulele corpului se sc.

ilibrate care îşi exprima în acest mod propriile ei refulări" Dacă şi-ar fi dat seama de acest lucru profesoara ar fi trebuit să fie plină de compasiune să în!eleagă şi să-l ierte să-şi redobîndească armonia şi ec.i!ind cuvintele astfel încît în sală nu s-a în!eles aproape nimic$ că avea o dic!ie proastă şi de aceea nu ob!inuse efectul scontat" 0e scurt femeia fierbea de mînie" După un timp cînd îi mai trecuse supărarea a realizat că prima ei reac!ie fusese de-a dreptul infantilă şi că observa!iile pe care i le făcuse colegul său erau întemeiate" Apoi i-a mul!umit colegului pentru că o a+utase să se corecteze" )ă presupunem că observa!iile nu ar fi fost întemeiate ci constituiau rodul unei min!i dezec.eni!i să ne +udecăm zice Domnul" De vor fi păcatele voastre cum e cîrmîzul ca zăpada le voi albi şi de vor fi ca purpura ca lîna albă le voi face2" 48saia =: =F5 )u vă supăraţi cînd sunteţi criticaţi 3 profesoară era foarte supărată că un coleg criticase un discurs pe care ea îl !inuse cu cîtva timp în urmă spunînd că vorbise prea repede îng.-xplica!ia a avut efect profund asupra sa şi după cum mi-a mărturisit i-a luat o piatră de pe inimă" A în!eles semnifica!ia profundă a cuvintelor biblice: 1.ilibrul interior" pe cel în cauză" )ingurul mod în care ar fi putut să-l a+ute era să se roage pentru ca omul /n nici un caz nu trebuia să se simtă +ignită sau rănită în amorul propriu" -ste bine să ne controlăm permanent gîndurile sentimentele şi reac!iile pentru a nu ne lăsa niciodată tulbura!i de aspectele negative din +ur" Credinţa ne a-ută să iertăm mai uşor &u cî!iva ani în urmă mă aflam într-o biserică exact în momentul cînd trebuia să se celebreze o căsătorie" #irele întîrzia să apară" După două ore de aşteptare cînd a văzut că nu mai sunt şanse să vină tînăra mireasă mi-a mărturisit plîngînd: 1#-am rugat pentru ca 139 .

vă puterea de a ierta mult rău" /nc.iar şi în acel moment de cumpănă ea şi-a păstrat credin!a în bunătatea şi armonia divină" @u era nici o urmă de amărăciune în vocea ei cînd mi-a spus: 1)unt sigură că e mai bine pentru amîndoi că s-a întîmplat aşa: eu m-am rugat pentru binele nostru2" 0oate că o altă fată ar fi avut o criză de nervi sau mai grav ar fi înnebunit" &onecta!i-vă mereu la sursa infinită de în!elepciune care este subconştientul" Ave!i încredere în răspunsurile pe care vi le dă acesta aşa cum crede!i în mama voastră care va !inut în bra!e" 3estaţi.ui căci -l nu greşeşte niciodată2" :eac!ia sa a fost admirabilă" &.a.a-or#0a.ipui!i-vă acum că eu vin şi vă spun că acelei persoane i s-a întîmplat ceva minunat" Dacă vă sim!i!i cuprins de furie înseamnă că nu l-a!i iertat şi că ura încă mai mocneşte în voi" &u to!ii am avut cel pu!in un abces dentar în trecut" Desigur că acum nu ne mai Eace!i următorul test mental: aminti!i-vă de cineva care v-a înşelat odată şi v-a făcut doare pentru că l-am tratat atunci" @e amintim de el dar nu mai suferim" Acesta este secretul iertării: să vă aminti!i de necazuri dar să nu mai suferi!i din cauza lor şi să nu probă înseamnă să vă păcăli!i singuri şi că nu ave!i încă puterea să ierta!i" purta!i veşnice resentimente celor care le-au provocat" Dacă nu reuşi!i să trece!i această &înd cineva în!elege cît de mare este for!a creatoare a propriului său mental încetează să-şi mai facă sînge rău deoarece el devine conştient că numai gîndurile negre şi sentimentele sale îi pot influen!a destinul" @imic din ceea ce se petrece în exterior nu-l avem un destin tragic că trebuie să luptăm toată via!a" Biblia cît şi în!elepciunea orientală afirmă: 1&eea ce gîndeşte un om aceea el va deveni2" poate tulbura" @umai ignoran!a ne face să credem că cei din +ur pot să ne facă neferici!i că 9$.a+ $u are .Dumnezeu să mă călăuzească" &red că ce s-a întîmplat este răspunsul .# :/ Du'$e0eu+ care este !$s "# >#a.#o$ea0 !$tot(eau$a !$ acor( cu &e*#&e ar'o$#e# u$#-ersa&e+ par .# (e soart / 140 .# s #erta.#/ Dar ce# care ac.a-or#..

#u$e s .# *re"e&#&e/ </ Nu 'a# pute.o&os#' pe$tru a $e !$(ep&#$# scopu&/ B/ Dac c#$e-a .# recu$osc tor#+ pe$tru c -1a (at pos#)#&#tatea s .#1.# putea (#stru*e !$ 'o( (e. r a .er#$.te'e./ A/ Eor.# sea'a c are (reptate+ )ucura.# (e e&M 9$ acest ca0+ r ( c#$#&e ur## su$t !$c -#*uroase !$ -o# "# e&e .# )#$e&e ce&u# care -1a .a (e a '!$ca sau (e a a-ea $oroc/ Dep#$(e ce tur$ur (a.##+ (e e%e'p&u+ pute' pro-oca u$ #$ce$(#u sau s &u'#$ ' u$ cart#er !$tre*/ I$te$.e&+ 'a# p stra. / 141 .# r $#."# .ace r u $#' $u#/ ::/ Rese$t#'e$te&e+ ura+ ost#&#tatea+ toate acestea su$t cau0e pro.# s#'.e&e $atur## $u su$t re&e+ c# 'o(u& !$ care &e ut#&#0 ' este *re"#t/ Cu a?utoru& e&ectr#c#t .# !$ acest 'o(+ p!$ -e.# #u)#re "# )ucur#e ce&or&a&. c tre to.# c!$( .oarte (ureros/ > 'a# (oare "# acu'M NuL La .co$(a'$ J $u tre)u#e s .#.#1.# r spu$su& #$tu#. (e e&M > 'a# !$..# ce# care -1au .repara. -# se u'p&e (e u$ pro.# !$c rese$t#'e$te .(a.##$.# !$ tot ceea ce !$trepr#$(e.# recept#-#+ ca s recu$oa"te.#a $oastr se a.a.# acestor #'pu&sur# $atura&e/ Ur' r#./ :."# #erta.# pe Du'$e0eu este ce& 'a# #'porta$t &ucru !$ -#a.# ru*a pe$tru e&+ pe$tru pacea sa & u$tr#c / C/ Ru*a.#$e.u$( ca&' sp#r#tua&/ :D/ A #erta !$sea'$ a ( ru#/ D ru#.-or (#stru*e !$cetu& cu !$cetu&/ Nu'a# pr#$ #u)#re &e -e. cut r u sau -1a ?#*$#t !$tr1u$ a$u'#t .# (e pe(eapsa e#/ > #art ch#ar "# atu$c# c!$( .a'#$t#.& + (e .e+ c# $# &e cree' $o# s#$*ur# pr#$ *!$(ur#&e $oastre (#struct#-eG cu a&te cu-#$te cu&e*e' ceea ce a' se' $at !$ trecut/ =/ Ee&u& cu' -#1& !$ch#pu#.#. cut r u+ p!$ c!$( ura se -a tra$s.e&+ (ac c#$e-a -1a .apt+ &a or#*#$ea (e0astru&u#+ $u e$er*#a oar) pe care o .ru$ta.# (a sea'a+ 'a# t!r0#u+ c aceasta repre0#$t cea 'a# )u$ a&ter$at#.a se%ua& $u este ?os$#c + $#c# (or#$.#.sat#s.ace ca o ac.pe(eps#.#+ apo# .# u$ 'are r u -ou !$"#. cut r u/ Co$t#$ua.pute.##/ Ce& 'u&t+ . / Tre)u#e s 1L -e(e.co$.u$(e a&e )o&#&or cu care .#/ 9'p ca.# .# ca pe u$ Du'$e0eu a& #u)#r## u$#-ersa&e/ @/ Natura $u .#$#t#-/ Dor#.#e este $e!$te'e#at+ c c# $#'e$# $u (ore"te s pe(epseasc / Pr#$ propr##&e *!$(ur# (#struct#-e pe care &e !$tre.e&e+ .#e )u$ sau rea/ Dor#$.# c !$trea*a .cu -o# !$"#.cr#t#c "# .# (e c#$e-a pr#$ cu-#$te+ (ac (e-e$#.or'a !$ ca&' "# )u$ -o#$.#e#/ > -e.#a este cea care .ace.ur#a.# pe ce# (#$ ?ur+ #ra(##$( #u)#re "# )u$ -o#$.# a-ut !$ trecut u$ a)ces (e$tar .#+ p!$ $u -a 'a# r '!$e $#c# u$ strop (e (urere !$ #$#'a -oastr / :=/ S presupu$e' ca a.s .D/ Nu Du'$e0eu $e tr#'#te )o&#+ acc#(e$te sau su.# per'a$e$t+ .ace.# c & u0#.# s ./ I$te$.# st p!$ pe propr##&e -oastre *!$(ur# "# reac.# s#$*ur#+ caut!$( 'ereu s -#$(ece+ s a&#$e+ s re#$staure0e or(#$ea (#-#$ / 8/ Se$t#'e$tu& (e -#$o.#1.# (or#$.

CAPITOLUL X>III 9NLÃTURAREA BLOCAJELOR MENTALE CU AJUTORUL SUBCONŞTIENTULUI 3rice problemă are o solu!ie" &înd sunte!i într-o situa!ie ce pare fără ieşire cel mai bine este să invoca!i în!elepciunea divină atotştiutoare să vă reveleze calea ce trebuie urmată" Această atitudine mentală constructivă vă va a+uta să ieşi!i din multe încurcături" Cum se formează un obicei 3mul este o fiin!ă plină de cele mai felurite obiceiuri avînd multe tabieturi" 3bişnuin!ele sunt opera subconştientului vostru" A!i învă!at să înnota!i să merge!i pe bicicletă să dansa!i să conduce!i o maşină făcînd aceste ac!iuni de atîtea ori pînă vi s-au 142 .

ii fizici şi le 143 .imprimat în subconştient formînd în voi ceea ce se numeşte 1cea de-a doua natură2 a fiin!ei voastre" Eelul în care gîndi!i este tot o obişnuin!ă" )unte!i liberi să crea!i un obicei bun sau unul rău" Dacă repeta!i mereu un gînd sau o ac!iune negativă vă ve!i obişnui astfel ve!i fi constrînşi şi limita!i de obiceiul format" Domnul Mones mi-a spus într-o zi: 1Deşi mă ab!in de două săptămîni am o mare poftă să beau ceva* @u pot să renun! la obiceiul acesta2" De multe ori el s-a lăsat de băut şi tot de atîtea ori s-a apucat din nou" &înd şi-a dat seama că be!ia a devenit un obicei a în!eles că nu poate să-l distrugă creîndu-şi un alt obicei" De cîte ori reuşea să se ab!ină pentru un repetate a+unsese să creadă că nu are destulă voin!ă ca să lupte cu un viciu şi că nu-l va timp tenta!ia devenea atît de mare încît nu mai putea rezista" Din cauza eşecurilor învinge niciodată" -ra aproape un om ratat cînd a venit la mine" 8-am explicat că prin ac!iunea corelată a subconştientului şi a mentalului conştient va învinge acel viciu" Dacă admite în mod conştient că obiceiul său îl conduce în mod sigur către dezastru ideea se va implanta încetul cu încetul şi în subconştient" /n plus cu a+utorul sugestiilor pozitive el va reuşi să-şi formeze obiceiuri sănătoase" 3rice condi!ionare negativă formată de-a lungul timpului în subconştient poate fi dezrădăcinată tot cu a+utorul subconştientului" Domnul Monas a încetat să se mai mentalizeze ca fiind neputincios" &u a+utorul tratamentului mental a reuşit să-şi transforme complet caracterul şi destinul" Din cauza comportamentului său care lăsa de dorit fusese părăsit de so!ia şi copii săi" @u mai avea dreptul nici măcar să-i viziteze sau să discute cu ei" De fiecare dată cînd avea pu!in timp liber obişnuia să se relaxeze şi să intre într-o stare de somnolen!ă" Apoi începea să se gîndească la familia pe care o pierduse" /şi imagina că se întoarce acasă iar fiica sa îl primeşte cu bucurie spunîndu-i: 1Tată ce bine că te-ai întors acasă*2" Eăcea gîndurile îi zburau revenea imediat la imaginea fiicei sale cu un zîmbet fermecător pe aceasta în mod sistematic ştiind că va manifesta ceea ce îşi dorea cu atîta ardoare" &înd bze îşi amintea vocea ei veselă care se auzea în toată casa" Aceste imagini l-au a+utat să se transforme să înve!e să-şi iubească familia" A fost tot un proces de formare a unui nou obicei de data aceasta benefic" #entalul conştient este ca un aparat de fotografiat subconştientul fiind filmul pe care se poate impregna orice imagine" Eilmul este developat apoi în camera obscură a numim 1realitate2" subconştientului dînd naştere imaginilor pe care le putem vedea cu oc.

inionul2 era efectul propriului său mod de a mentaliza şi s-a decis să-i pună capăt folosind autosugestia constructivă şi pozitivă" 8ată care au fost ideile sale for!ă: 1)unt conectat mereu la în!elepciunea eternă prin intermediul subconştientului" &u a+utorul ei voi birui orice dificultate sau întîrziere" optimiste şi tot ce încep eu el duce la bun sfîrşit" &red în for!a creatoare o las să mă cuprindă şi să materializeze toate proiectele mele" )copul meu în via!ă este de a face ferici!i pe to!i cei care intră în contact cu mine" Dăruiesc Divinului fructele ac!iunilor mele şi îl rog să mă călăuzească în tot ce gîndesc şi înfăptuiesc"2 * 'ansa mă urmăreşte în tot ceea ce fac" )ubconştientul răspunde prompt gîndurilor mele Autorul a folosit acest nume de împrumut pentru a sugera un bloca+ mental" 144 .eie un acord şi în sim!ea că-l urmăreşte g.i care şi le crease să devină realitate" Treptat a reuşit să renun!e la vec.iul viciu capital de mai multe milioane de dolari şi este foarte fericit în sînul familiei sale" 0ur şi simplu vom ordona min!ii să se fixeze asupra unei idei sau imagini iar ea se va care-i trezeau dorin!a de a se întoarce acasă" Aştepta plin de încredere ca imaginile pe contracarîndu-l cu un obicei pozitiv" /n prezent el este preşedintele unei firme cu un Domnul Bloc? mi se plîngea într-o bună zi că deşi avea un venit anual de >7777 de dolari cu toate acestea de trei luni nu mai reuşea să înc.id atunci cînd venea el" /şi convingea clientul să înc..inionul permanent" ultimul moment cînd acest acord trebuia semnat clientul se răzgîndea" Domnul Bloc?U Analizînd situa!ia împreună cu el am a+uns la concluzia că starea sa de spirit era cauza principală a acestor eşecuri repetate" &u trei luni în urmă fusese pe punctul de a face o afacere cu un dentist" După ce stabiliseră toate clauzele şi totul era pregătit clientul se retrăsese subit fără nici o explica!ie" /n mintea domnului Bloc? s-a strecurat atunci teama că şi al!ii vor proceda în acest mod" @eîncrederea lui s-a amplificat generînd o stare de frustrare şi ostilitate fa!ă de to!i presupuşii clen!i" )e ştie că de ce te temi mai mult de aceea nu scapi" Domnul Bloc? a în!eles că 1g.tenţia concentrată Dacă ne dăm seama că mentalul conştient func!ionează ca un aparat de fotografiat ne va fi mult mai uşor să ne concentrăm căci astfel va dispărea orice efort sau constrîngere" identifica treptat cu ideea sau imaginea respectivă" Domnul Mones de care am vorbit mai sus în!elesese aceasta şi de cîte ori băutura îl tenta se concentra asupra amintirilor vec.eie nici un contract" Toate uşile păreau că se înc.

otărî!i să face!i orice pentru aceasta pute!i fi siguri de succes" Dacă aspira!i cu adevărat să dobîndi!i calmul lăuntric îl ve!i ob!ine" &.a răspuns băiatul" gură de aer vei dobîndi în!elepciunea dorită"2" )ocrate i-a răspuns: 1&înd vei aspira la în!elepciune tot atît de mult cît doreai atunci o .iar dacă care a!i ob!inut-o nimic nu v-ar mai putea tulbura" Astfel vă pute!i trezi multe alte puteri gîndurile de ură mînie ostilitate pentru a vă concentra for!ele şi aspira!ia spre fericire a!i avea necazuri în familie şi toate treburile v-ar merge pe dos datorită păcii interioare pe extraordinare" :efuza!i categoric să vă lăsa!i în voia 1.ino cu mine2" .o!ilor2 de energie mentală care sunt armonie şi sănătate" @u lăsa!i să vă influen!eze gîndurile celorlal!i condi!ionările veştile proaste: identifica!i-vă mereu cu idealul cel mai înalt" &oncentra!i-vă să sim!i!i fluviul de invizibilă cu a+utorul căreia pute!i ob!ine orice" pace care vă pătrunde şi vă transformă întreaga fiin!ă" <îndul reprezintă o adevărată for!ă 8ată exemplul unui bărbat care era căsătorit şi avea 6 copii dar între!inea o legătură secretă cu altă femeie" -ra mereu nervos agitat iritabil suferea de insomnie" @ici un tratament nu l-a a+utat" Avea dureri în tot corpul şi nici un medic nu-i descoperea vreo boală" )itua!ia s-a agravat şi mai mult cînd omul a căpătat viciul be!iei" Adevărata cauză a stării sale deplorabile era un sentiment de culpabilitate inconştientă" /ncălcase legile căsătoriei care se fixaseră în subconştientul său încă de cînd era mic" 0entru a se elibera de senza!ia de vinovă!ie folosea alcoolul" 9nii suferinzi iau rănile psi.a fel dacă vă confrunta!i cu o problemă şi dori!i foarte mult să o rezolva!i fiind .-a dus la rîu şi l-a !inut cu capul sub apă pînă tînărul era pe punctul să se sufoce" &înd şi-a recăpătat cunoştin!a )ocrate l-a întrebat: 1&e-!i doreai cel mai mult cînd erai cu capul sub apă%2 1Aer2 .iar dacă a!i fi nedreptă!it la serviciu c.A repetat aceste cuvinte în fiecare diminea!ă înainte de a porni la lucru şi în fiecare seară înainte de a adormi" Treptat şi-a format un nou mod de a gîndi iar sugestiile implantate în subconştient au dat roadele scontate" Astăzi afacerile sale prosperă" Cît de mare vă este aspiraţia? 9n tînăr l-a întrebat odată pe )ocrate cum poate să dobîndească în!elepciunea" )ocrate i-a răspuns: 1.ice$ dar nu reuşea decît să toarne gaz pe foc" 145 morfină sau codeină pentru a-şi alina durerile" 8nterlocutorul meu bea alcool ca să uite de .

ilibrat" .umina răspîndeşte întunericul$ gîndul pozitiv distruge gîndul negativ" /n decurs de o lună omul respectiv s-a transformat complet" iţi conştienţi de propriile vicii şi luptaţi împotriva lor Dacă sunte!i alcoolic sau vă droga!i în orice alt mod fi!i cura+oşi fa!ă de voi înşivă şi recunoaşte!i-vă viciul" Altfel risca!i să nu vă pute!i vindeca niciodată ca atîtea alte persoa-ne care s-au .oi găsi în mine însumi răspunsul la orice întrebare$ nu-mi este teamă de nimic nici de trecut nici de viitor" 8nteligen!a infinită a subconştientului mă călăuzeşte mereu" )unt capabil să fac fa!ă oricărei situa!ii cu calm şi răbdare" )unt complet vindecat de alcoolism" )piritul meu se umple de fericire şi de pace" #ă împac cu mine însumi şi ac!ionez animat de cele mai înalte idealuri"2 A repetat cuvintele acestea plin de aspira!ie fiind sigur că va ob!ine rezultate" 8-am recomandat să le spună cu voce tare rar şi plin de iubire pentru ca ele să se impregneze în subconştient" &eea ce semăna va culege mai tîrziu căci vibra!iile benefice ale sugestiilor vor înlătura toate prototipurile mentale negative" .ică pe care şi-au construit-o singuri din neîncredere din păreri greşite din erori de educa!ie" &a şi ma+oritatea viciu şi-i conduce către dezastru sigur" 146 fiin!elor toxicomanii sunt condi!iona!i de obişnuin!ă" Dar în cazul lor obişnuin!a este un .8-am explicat ce i se întîmplă de fapt că +oacă un rol dublu şi aceasta îl afectează mult" A în!eles că alcoolul îi provoca o stare se inconştien!ă dar nu-l a+uta pentru că nu înlătura cauza profundă a suferin!ei care se afla în subconştient" A început să se trateze folosind următoarea sugestie: 1)unt calm şi perfect ec.isoare psi.iciile apar pe fondul unei profunde neîncrederi a instabilită!ii emo!ionale" @u dovedit laşe şi nu s-au privit obiectiv aşa cum sunt în realitate" întîmplător ma+oritatea alcoolicilor refuză să privească adevărul în fa!ă încercînd mereu să se sustragă responsabilită!ilor" De aceea ei nu au propriu-zis un liber arbitru voin!a lor este aproape anulată" Deşi unii spun cu arogan!ă: 1-u nu depind de alcool$ pot renun!a for!a necesară" oricînd la el2 niciodată nu vor fi în stare să reziste tenta!iei pentru că nu ştiu de unde să ia Aceşti oameni trăiesc într-un fel de înc.

)ubconştientul formează obişnuin!ele deci tot cu a+utorul său le putem elimina" /n acest scop vom folosi sugestiile pozitive care urmăresc să elibereze şi să calmeze mai consuma alcool" &îştigul va fi dublu căci nu numai că vă ve!i vindeca complet dar ve!i în!elege şi procesele care au loc în profunzimile menatlului" Dacă dorin!a de a vă elibera de viciu este foarte mare sunte!i pe +umătate vindeca!i" spiritul" &înd sugestiile se vor impregna în subconştient va dispărea orice dorin!ă de a @u va fi greu să vă vindeca!i complet dacă aspira!ia va întrece for!a tenta!iei" )ubconştientul amplifică orice gînd puternic cu care este sugestionat" Eixa!i mintea asupra ideii de libertate şi de calm profund urmărind să nu devieze de la această nouă direc!ie" propus" Treptat vor apărea noi sentimente şi emo!ii benefice din ce în ce mai apropiate de scopul /n!elege!i că dacă ve!i continua să be!i vă ve!i îmbolnăvi ireme-diabil din punct de vedere sunte!i deprima!i imagina!i-vă că a!i şi început să fi!i ferici!i şi liberi" /ntotdeauna aştepta!i-vă la ceva bun fi!i optimişti" Hotărî!i să nu mai suferi!i" psi.imba această =" :elaxa!i-vă fizic psi.tivă a gîndurilor sale" stare de lucruri: 8ată B etape principale pe care trebuie să le parcurge!i pentru a sc.ic şi mental" 0uterea uriaşă a subconşti-entului vă sus!ine mereu" &.ic şi mental" 9rmări!i să intra!i într-o stare meditativă >" &ompune!i o frază scurtă pe care să o pute!i memora cu uşurin!ă şi repeta!i-o de profundă pentru a trece apoi la pasul al doilea" mai multe ori ca pe un cîntec de leagăn" 8ată un exemplu: 1)ufletul meu se umple de pace şi beatitudine$ mul!umesc lui Dumnezeu pentru acest lucru2" 0entru ca mintea să nu se mai uşor în subconştient" 3 şedin!ă va dura J .iar dacă acum /n aceasta constă legea substitu!iei" 8magina!ia v-a împins către viciu$ lăsa!i-o acum să vă conducă spre lumină şi pace" Acest lucru va produce poate pu!ină suferin!ă" )uporta!i această suferin!ă aşa cum o mamă suportă durerile naşterii ştiind că va avea un copil minunat" Alcoolismul provine din obişnuin!a de a gîndi negativ şi distructiv" Alcoolicul suferă de sentimente profunde de inferioritate de neputin!ă de frustrare înso!ite de ostilitate" -l găseşte mereu +ustificări şi scuze pentru viciul său cînd de fapt singurul motiv îl constituie natura distruc.=7 minute" 147 împrăştie repeta!i fraza cu voce tare sau doar mişcînd buzele" )ugestia va pătrunde mult .

#a se r#s#pe"te+ co$ce$tra.# &a u$ -#c#u+ su$te.iar dacă teama înc.c & u0easc !$ tot ceea ce .ede!i-i2 fa!a surîsul 1auzi!i-i2 vocea" )trînge!i-i mîna şi căuta!i să 1sim!i!i2 cît este vie şi &.# cu !$cre(ere o #'a*#$e 'e$ta& + su)co$"t#e$tu& o -a 'a$#.## sau ru* c#u$ea+ (e e%e'p&u+ su$t o)#ce#ur# )e$e.a.# co$-#$"# c acesta este )e$e.# #$te&#*e$.B" /nainte de a adormi proceda!i aşa cum făcea <oet.#$e.# (#.# cu !$cre(ere/ D/ O)#"$u#$.# (#$ aceasta u$ o)#ce#/ Ast.e: imagina!i-vă că în fa!a voastră se găseşte unul dintre prietenii pe care-i iubi!i cel mai mult" Vine!i oc.#1.# &#)er# s a&e*e.e+ #'a*#$#+ #(e#/ C/ Kh#$#o$u& este re0u&tatu& $e!$cre(er##/ Pe$tru a o !$& tura+ #$-oca.ii înc.inuie nu pierde!i din vedere scopul final" <îndi!i-vă la for!a infinită a subconştientului pusă în mişcare cu a+utorul gîndului focalizat şi imagina!iei pozitive controlate" .# .#u$#+ e&e se #'pre*$ea0 !$ su)co$"t#e$t+ (e-e$#$( auto'at#s'e/ @/ Su$te.'ereu c (or#$.# (#sc#p&#$a '#$tea/ B/ N#c# u$ o)staco& e%ter#or $u poate sta !$ ca&ea reu"#te# -oastre/ S#$*ura p#e(#c o co$st#tu#e '#$tea "# &#psa (e cre(#$.# u$ o)#ce# )u$ sau u$u& r u/ Co$tro&u& '#$.iar dacă gri+ile şi îndoiala vă c.oto+ #ar su)co$"t#e$tu& 1 .#c/ Dac (or#.ide por!ile subconştientului c. dobîndi atunci o mare încredere şi un deosebit cura+" &ontinua!i persevera!i pînă cînd Eo&os#.#e/ R spu$su& se * se"te ch#ar !$ !$tre)areJ !$.#u$## su)co$"t#e$tu&u#/ Su$te' creatur# a&e o)#"$u#$. risipind tenebrele în care vă aflaţi pînă atunci.# pe ?u' tate -#$(eca.#/ 148 .e&epc#u$ea (#-#$ -#1& re-e&ea0 (ac o #$-oca./ Pe$tru a crea u$ $ou o)#ce#+ tre)u#e 'a# !$t!# s .# cu ar(oare s re$u$.#1o s .ace.e&or+ ceea ce (e'o$strea0 c!t (e u&u#toare este puterea su)co$"t#e$tu&u#/ =/ Repet!$( a$u'#te *!$(ur# sau ac.er#te&e (or#$. / </ Me$ta&u& co$"t#e$t repre0#$ta aparatu& . / A/ C!$( ate$.a (#-#$ + ru*a.a+ crearea u$u# o)#ce#+ este ro(u& ac.(#$ $ou asupra scopu&u# propus/ Eace.e!i soarele va răsări pentru voi.#/ I'a*#$a.#&'u& pe care #'pre*$a.a -# s1a !'p&#$#t/ :.#.#1.işi corpul relaxat" 8magina!i-vă apoi că prietenul vă felicită cu căldură pentru reuşita voastră" de caldă" :elua!i scena iar şi iar pînă ve!i fi satisfăcut de rezultat" 1.or.#ce/ 8/ Dac !$tre.e& -e.esta cu s#*ura$.a *!$(u&u# :/ Or#ce pro)&e' are o so&u.

#a -1a !'p#$s c tre a&coo&#s'/ Acu' .poate a.::/ Ceea ce spu$ ce#&a&.iar şi de propriile lor gînduri" 149 de viitor de bătrîne!e de nebunie de moarte" Erica este o stare de spirit dominantă$ unii .# !$ '#$te #(e# (e .# s#$*uru& creator a& u$#-ersu&u# -ostru & u$tr#c/ I(e$t#.#1'ereu cu #(ea&ur#&e ce&e 'a# !$a&te+ cu starea (e ar'o$#e "# .a ascu$s (e a sc pa (e *r#?#/ Pe$tru a e&#)era+ &upta.# capac#t .orbesc plin de încredere şi de for!ă" &eea ce spun captivează auditoriul şi îl impresionează2" )ubconştientul este foarte receptiv la orice sugestie" #ai ales cînd sunte!i destinşi într-un fotoliu timp de J minute apoi îşi spunea rar şi cu calm: 1/mi stăpînesc teama şi o gîndurile pătrund foarte uşor în subconştient printr-un fenomen asemănător cu osmoza prin care două fluide separate de membrană poroasă se întrepătrund" /n această stare mentalul conştient comunică foarte uşor cu subconştientul" Cel mai mare duşman al omului )e spune că frica este cel mai mare duşman al omului" -a este răspunzătoare de multe eşecuri boli şi neîn!elegeri în via!a acestuia" #ilioane de oameni se tem de trecut dintre noi se tem c.# tot #'a*#$a.#a pe$tru a .# $u .nică de autosugestionare" )e relaxa depăşesc fără probleme" .#ca.a $e0(ru$c#$at !$ Du'$e0eu o -a (esch#(e (#$ $ou/ CAPITOLUL XIX EOLOSI5I SUBCONŞTIENTUL PENTRU A 9NLÃTURA TEAMA 9nul dintre cursan!i mi-a relatat cum fiind invitat să !ină un discurs s-a sim!it cuprins de panică la ideea că va vorbi în fa!a atîtor oameni" 8ată cum a reuşit să-şi elimine această teamă: timp de mai multe seri a practicat o te.e&#)era (e acest -#c#u/ :A/ C!$( tea'a !$ch#(e poarta (e acces &a su)co$"t#e$t+ $u'a# cre(#$.# cu te$ac#tate !'potr#-a *!$(ur#&or (#struct#-eJ s (#.er#c#re+ ca&' & u$tr#c "# &#)ertate $est!$?e$#t / :=/ Mu&te persoa$e su$t "# -or r '!$e a&coo&#ce+ (#$ cau0 c re.o&os#. cut sc&a-## o)#ce#ur#&or re&e+ este s#$*uru& care poate e&#)era (e acestea/ Totu& (ep#$(e (e 'o(u& !$ care1# ut#&#0a.#&e e%traor(#$are/ :8/ I'a*#$a.ecta (ec!t pr#$ #$ter'e(#u& propr##&or -oastre *!$(ur#/ Su$te.u0 s 1"# recu$oasc -#c#u&/ :@/ Su)co$"t#e$tu& care -1a .er#c#re/ :D/ A&coo&#s'u& pro-#$e (#$ (or#$.

Oaldo -merson spunea: 1Eace!i exact lucrul de care vă teme!i cel mai mult$ atunci frica se va împrăştia imediat"2" Am verificat eu însumi aceste cuvinte cînd doar la gîndul că voi vorbi în fa!a publicului mă cuprindea o frică teribilă" Am depăşit-o în momentul cînd am sus!inut prima conferin!ă adică făcînd exact lucrul de care mă temeam" &înd vă .ilibrată şi calmă2" :epeta de J .ii" Apoi îşi liniştea valurile min!ii căci în starea de calm profund subconştientul este mult mai receptiv la sugestii" /n sfîrşit îşi spunea plină de încredere: 1&înt minunat" )unt senină ec.Dacă un părinte spune copilaşului său că sub pătu! se află un crocodil care-l va mînca micu!ul paralizează de teamă" Dar cînd îi arată că acolo nu este nimeni de fapt copilul se eliberează de orice teamă" Erica este tot atît de reală ca şi crocodilul de sub pat" /n mod asemănător mul!i dintre noi se tem de fantasme de o mul!ime de umbre sinistre care nu au nici o legătură cu realitatea" Eilozoful şi poetul :alp.iar în momentul cînd trebuia să cînte o cuprindea panica" )ubconştientul receptiv la orice sugestie se manifesta imediat astfel încît tînăra îşi pierdea subit vocea" De trei ori la rînd a cîntat fals pînă cînd vocea i se îneca definitiv în lacrimi" 0entru a-şi elimina tracul a folosit o te.nică simplă: de trei ori pe zi se înc.=7 ori această sugestie lent cu aten!ie" După o săptămînă era mult minunat" mai calmă şi dobîndise încredere în vocea ei" #omentul audi!iei a venit iar ea a cîntat Aplica!i această te.nică pentru a elimina pe rînd toate angoasele şi spaimele care v-au c.inuit pînă acum" 3eama de eşec #ul!i studen!i mi s-au plîns de aceeaşi problemă: cînd apar în fa!a profesorului la examen uită subit tot ce învă!aseră anterior" 8nvariabil cînd ies din sală îşi amintesc în amănun!ime răspunsurile la toate întrebările" )ubconştientul reac!ionează întotdeauna la 150 .otărî!i să controla!i spaimele şi angoasele elibera!i în fapt puterea teribilă a 3 cîntărea!ă a fost invitată odată la o audi!ie" Eiind emotivă dăduse greş la alte trei subconştientului care vă va a+uta să le domina!i" probe deşi avea o voce foarte frumoasă" &.idea în cameră se aşeza comod într-un fotoliu se relaxa şi înc.idea oc.

olog cu experien!ă care m-a sfătuit: 1Du-te la piscină priveşte apa şi spune cu voce tare: <<Te domin te stăpînesc">> Apoi intră în apă înscrie-te la cursuri de înnot şi caută să-!i îndepărtezi teama2" &eea ce am şi făcut" @u i-am permis fricii de apă să mă domine şi să mă înspăimînte nici un moment" Aminti!i-vă mereu că sunte!i mai puternici decît frica sau 151 .sugestia cea mai puternică" .a studen!ii respectivi această sugestie o constituie teama de eşec" &u alte cuvinte frica este adevărata cauză a amneziei lor" 8ată un exemplu edificator: am cunoscut un student la medicină care era cel mai inteligent din grupa lui dar la un examen oral nu era capabil să răspundă nici măcar la cea mai simplă întrebare" Erica îl paraliza mereu" )paimele şi angoasele au o influen!ă atît de mare asupra subconşti-entului pentru că sunt înso!ite de emo!ii foarte puternice" 0rin teama noastră aproape că cerem subconştientului să facă în aşa fel încît să dăm greş" 9nul dintre studen!i care ştia că subconştientul este depozitul a tot ceea ce el memorează s-a decis să folosească la maximum această capacitate cu a+utorul sugestiei" /n fiecare diminea!ă şi seară îşi imagina că scria mamei o scrisoare prin care o anun!a că cu dragoste" luase note mari la toate examenele" Apoi citea în gînd răspunsul prin care mama îl felicita Aşa cum se aşteptase inteligen!a divină a subconştientului a preluat sugestiile şi a făcut astfel încît dorin!ele lui să devină realitate" 8maginîndu-şi deznodămîntul el a creat premizele îndeplinirii sale" 3eama de apă. de înălţime şi de locuri închise #ulte persoane suferă de aceste obsesii" -ste posibil ca angoasele să-şi aibă cauza în Dacă un copilaş a fost aruncat într-un lac fără să ştie să înnoate el va păstra spaima anumite întîmplări petrecute în copilărie" subconştientă de apă pentru toată via!a" )au dacă s-a defectat liftul în timp ce se afla în el va fi c.inuit de claustrofobie" &înd eram de =7 ani am trăit o astfel de experien!ă: am căzut din greşeală într-un lac cu apă murdară" /mi amintesc şi acum apa cenuşie de deasupra capului meu" /n ultimul moment am fost salvat de un coleg" )paima aceea teribilă mi-a pătruns în subconştient şi mult timp m-a obsedat teama de apă" /ntr-o zi am consultat un psi.

=7 minute apoi imagina!i-vă că înnota!i" &oncentra!i-vă să plin de via!ă" &eea ce face!i nu este o simplă reverie ci este o sugestie pozitivă care se Aceeaşi te.a un moment dat s-a .otărît să-şi biruie teama cu a+utorul următoarei sugestii pozitive: 1Ascensorul este o inven!ie minunată şi este foarte util în clădirea noastră" /mi dau seama că este o adevărată binecuvîntare pentru func!ionari căci astfel ei economisesc for!ă şi timp" Eunc!ionează cu voia lui Dumnezeu care ne ocroteşte permanent" -nergiile vie!ii iubirii şi în!elepciunii circulă libere prin mine" #ă văd urcînd în ascensor$ se umple de anga+a!i cu care vorbesc atmosfera este veselă amicală" &obor apoi din lift şi intru liniştit în birou" )unt încrezător şi liber de orice această sugestie" /n a unsprezecea zi cînd a urcat în lift n-a mai sim!it nici o urmă de teamă" pre+udecă!i" #ul!umesc lui Dumnezeu că m-a a+utat2" Timp de =7 zile a lucrat intens cu 3eama firească şi teama patologică )e spune că omul se naşte cu frica de două lucruri: de zgomot şi de cădere" Acestea ne sunt date de către natură ca un sistem de alarmă care face parte din instinctul de şi cei din antura+ul nostru" la manifestări patologice" conservare şi sunt normale" &elelalte angoase ne sunt întipărite de către părin!i educatori &înd scăpăm imagina!ia de sub control apare teama anormală care poate merge pînă 152 .ipui!i-vă că urca!i pe un munte foarte înalt sunte!i în formă că admira!i peisa+ul pitoresc" Aceeaşi bucurie o ve!i sim!i în realitate cînd ve!i birui teama" Am cunoscut pe directorul unei mari firme care era terorizat că trebuia să urce cu ascensorul în fiecare diminea!ă" .nică este valabilă şi pentru cei care suferă de teama de înăl!ime" /nc.angoasa ce tinde să vă domine" /nsuşi!i-vă această nouă atitudine plină de cura+" )ubconştientul va reac!iona prompt dîndu-vă un plus de încredere şi de for!ă" 8ată o altă modalitate simplă dar foarte eficientă pentru a înlătura teama" )ă presupunem că vă este frică de apă de înăl!ime de locuri înc.ise sau ave!i trac atunci cînd da!i un interviu sau o audi!ie" Dacă apa este cea care vă sperie începe!i prin a vă percepe!i răcoarea apei şi să vă coordona!i cît mai bine mişcările corpului" )unte!i vesel impregnează în subconştient şi va deveni realitate" Aceasta este legea subconştientului" relaxa complet timp de J .

otărît singur soarta prin teama şi angoasa lui permanentă" -xistă oameni care trăiesc mereu cu teama să nu li se întîmple o catastrofă lor sau celor dragi" Dacă citesc în ziare despre o epidemie sau o boală extrem de rară sunt siguri că şi ei se vor îmbolnăvi în curînd" )igur că dacă se vor men!ine în această angoasă odată tot li se va întîmpla ceva rău" &înd constatăm că imagina!ia ne scapă de sub control şi începe să plăsmuiască tot felul de scene .L ori în +urul casei clientului înainte de a intra" Directorul i-a spus într-o zi: 1@u te teme nu te pîndeşte nici un crocodil din 153 .3 doamnă a fost invitată odată să facă o călătorie cu avionul în +urul lumii" )-a apucat să decupeze din ziare toate articolele despre catastrofe aeriene" )e şi vedea prăbuşindu-se aceea de spirit fără îndoială că i se va întîmpla exact lucrul de care se teme atît de mult" cu avionul în ocean" 8ată un exemplu de teamă exagerată" Dacă femeia persista în starea Alt exemplu: un om de afaceri din @eC Yor? foarte bogat şi cu o via!ă de familie fericită a început deodată să-şi imagineze cum ar fi dacă ar da faliment dacă ar primi de la bancă o .ice şi mentale" 3dată cu frica apare şi aspira!ia către atitudinea mentală men!inută cu perseveren!ă generează o obişnuin!ă care la rîndul ei uriaşele for!e care sunt acum latente în subconştient se vor manifesta în sens benefic sus!inîndu-vă cu putere" $%aminaţi.îrtie prin care să i se comunice că în cont nu mai are nici un ban" Aceste imagini #ereu repeta so!iei: 1cred că se va produce o recesiune2 1sigur vom da faliment2 şi alte fraze de acest gen" 8nevitabil a sfîrşit prin a da faliment adică s-a împlinit ceea ce el mentalizase cu atîta fantasmagorice i-au provocat o depresiune psi.vă cu luciditate fobiile 0reşedintele unei firme îmi povestea de curînd că pe cînd era un simplu comis starea opusă ei" &oncentra!i-vă aten!ia asupra acestei stări lăsa!i-vă cuprinşi de ea căci poate sc.ică împotriva căreia nu lupta deloc" for!ă" 0oate că nu s-ar fi întîmplat astfel dacă nu şi-ar fi .imba un destin" .alucinante sau cînd un gînd negativ ne apare în mod obsesiv în minte trebuie să luăm imediat atitudine adică să cultivăm exact sugestia opusă" Angoasa dusă la extrem denotă grave tulburări psi.e!i căpăta mai multă siguran!ă şi încredere în voi înşivă iar voia+or era atît de suspicios încît dădea ocol de J .

otărît să-şi învingă într-un fel frica spunîndu-şi cu voce tare: 1Mo.nică: se relaxa timp de un sfert de oră apoi mentaliza că este scufundat într-un ocean .spatele uşii" Eii mai îndrăzne!2" Astfel el a învă!at că dacă priveşte direct şi lucid motivul fricii va realiza imediat că nu are de ce să se teamă şi frica va dispare fără a lăsa urme" 9n veteran în avia!ia militară mi-a relatat cîteva dintre experien!ele sale din timpul celui de-al doilea război mondial" .n nu trebuie să te laşi cuprins de frica asta care nu reprezintă decît dorin!a ta de a ieşi din +unglă cît mai repede şi de a a+unge într-un care .ică" &a urmare a fost rugat să-şi dea /n realitate omul s-a concediat singur prin sugestiile negative pe care le-a între!inut cu o perseveren!ă demnă de un scop mai nobil" )ubconş-tientul a reac!ionat în consecin!ă la timp teama şi neîncrederea cultivînd sugestii opuse dezastrul ar fi putut fi evitat" sugerîndu-i decizii eronate care au provocat mari pre+udicii firmei" Dacă ar fi contracarat /n timpul unui turneu în străinătate am discutat timp de două ore cu un înalt membru al guvernului !ării respective" 3mul acela î!i dădea o senza!ie inefabilă de pace şi seninătate lăuntrică" După cum mi-a relatat el însuşi nici o in+urie adusă de partidul de opozi!ie nu-l afectase vreodată" 0entru a se păstra calm el practica în fiecare zi următoarea adînc de pace" 154 te.otărăşte fiecărei planete o anumită orbită şi nu alta mă călăuzeşte prin această +unglă2" A continuat să-şi spună aceste cuvinte timp de =7 minute" A sim!it că începe să loc sigur şi confortabil"2" Apoi a început să se sugestioneze astfel: 1/n!elepciunea divină vibreze ceva înlăuntrul lui şi a pornit la drum plin de încredere" După cîteva zile a a+uns în mod miraculos la marginea +unglei de unde a fost salvat de un avion" Atitudinea mentală plină de cura+ şi încredere în for!ele sale au fost cele care l-au salvat de fapt" -l însuşi spunea: 1Dacă începeam să mă lamentez şi să mă îngri+orez aş fi căzut pradă propriei mele spaime$ probabil ca aş fi murit de frică şi de inani!ie2" Directorul unei alte firme îmi povestea că demult a fost cuprins de teama că-şi va pierde locul de muncă" Trei ani s-a c.inuit în starea aceea" /şi imagina mereu că ar putea fi concediat deşi realitatea era cu totul alta" Eantasmele au luat o amploare atît de mare demisia" încît s-a îmbolnăvit de o gravă depresiune psi.a un moment dat a fost nevoit să sară cu paraşuta din avionul cuprins de flăcări şi a aterizat în mi+locul +unglei" /i era o frică teribilă şi a în!eles că tocmai teama exagerată îi poate provoca necazuri şi mai mari" )-a .

ru$ta.# .# (#$ &#.)#ru#.# "# s )ucura.# tea'a/ 155 .# oroare (e &ocur# !$ch#seG asce$sor+ s &# (e co$.să-mă să dorm liniştit" .ast.a s (e-#$ 'a# puter$#c (ec!t tea'a/ =/ Er#ca este ce& 'a# 'are #$a'#cJ ea st &a or#*#$ea e"ecur#&or+ a )o&#&or "# a re&a.e&G 2A' o 'e'or#e per.ect "#1'# a'#$tesc tot ce a' !$.# c u$ co&e* -#$e s .#1.este tea' ce& 'a# 'u&t/ Er#ca -a (#spare #$sta$ta$eu/ Spu$e.# .# tea'a (e ap + !$.'a# co$..a.#'ea "# r coarea e#/ >a .# o)ser-a apar#.##&or $ear'o$#oase !$tre oa'e$#+ (ar poate .#1.#1 .# (e ea/ Aceasta este &e*ea su)co$"t#e$tu&u#/ B/ Dac a-e.# reu"#L A/ Dac a-e.# u#'#..#a scap (e su) co$tro&/ 9$&ocu#.# urca !$ .c su$te.# s !$ota.# cu e&+ su*est#o$a.t/ >e.# s a?u$*e.# (e c!t (e repe(e ..# s ..a.& &a or#*#$ea a'$e0#e# !$ ca0u& e%a'e$e&or/ Ca s $u . &uate &a e%a'e$e/ Perse-era.er#$.e&#c#te pe$tru $ote&e (e :.!$co$?oar cu prospe.(uce !$ 'o( rap#( "# s#&e$.#os aco&o u$(e (or#.ecte '#$u$ate/ 8/ Tracu& se a.#1.# ch#ar &ucru& (e care .a.(e tea' :/ Eace.# acest *!$( pr#$ #(e# rea&#ste "# co$struct#-e/ Tea'a a uc#s '#&#oa$e (e oa'e$#/ Eace.!$ ce stare (e o)osea& a. + etc+ !$ch#pu#.#/ I'a*#$a.# 'u&t 'a# u"or s !$.# su*est##&e (e tea' a(opt!$( #(e# opuse &orG 2Su$t cura?os+ ech#&#)rat+ se$#$ "# ca&'3/ >e.# (up ce a.# !$-#$s pr#$ #u)#re+ c c# #u)#rea $e pu$e !$ re0o$a$.0rin aceasta medita!ie se dobîndea o imensă putere fizică psi.#1.ect tea'a/3 D/ Er#ca repre0#$t u$ *!$( $e*at#-+ care apare !$ '#$te c!$( #'a*#$a.ică şi mentală cu a+utorul căreia biruia toate dificultă!ile" &u cîtva timp în urmă îl sunase un coleg la miezul nop!ii ca să-i spună că se pregăteşte un complot împotriva sa" 8ată ce i-a răspuns: 1.#'a*#$a.#a u$or e.# !$tr1u$ asce$sor+ care .# "# -e.#1.#/ K!$(#.om vorbi despre asta mîine diminea!ă la ora =7"2" 1'tiu că nici un gînd negativ nu poate să mă afecteze dacă nu-l accept" De aceea refuz să mă las cuprins de teamă" 'tiu că nu mi se poate întîmpla nimic rău"2 îmi spunea el în timpul discu!iei" &almul şi cura+ul său merită o vie admira!ie" To!i ar trebui să căutăm în noi înşine sursa calmului şi a păcii interioare în credin!a că suntem ocroti!i permanent şi nimic nu se petrece la întîmplare fără voia lui Dumnezeu" 0entru a elimina definitiv teama folosi!i această formulă: 1Am căutat cu fervoare -ternul şi -l mi-a răspuns eliberîndu-mă de toată frica mea2" 40salmi B6: 65 E&#)era.c apa .u* 8 eta?e "# c!t (e &#$#"t#t "# ca&' co)or!.at3J sau+ tot a"a (e )#$e+ pute.# ast.'ereuG 29'# st p!$esc per.e& !$c!t cre(#$.# s o st p!$#. cu e$er*##&e su)&#'e a&e u$#-ersu&u#/ @/ Neutra&#0a.

r#c G aceea (e !$ &.#1.r#ca (e 0*o'ot/ Toate ce&e&a&te su$t (o)!$(#te !$ t#'pu& -#e.e#+ c c# su)co$"t#e$tu& o -a !'p&#$#/ :=/ >##toru& e%#st !$ stare pote$.#e sau co$.e&ur# (e ..e& (e a$*oas "# o)ses#e+ cu&t#-!$( cu .# s $ tateJ (ac su$te.# protec.te'e.#a (#-#$ / Dac su$te.a (e a o).apar.asupra #(e## (e reu"#t / Dac .# per'a$e$t c tre ceea ce este )u$ "# (#-#$/ Nu e%#st (ec!t o s#$*ur Putere Creatoare+ (e aceea or#ce co$tra(#c. + #ar >#a.poate pertur)a+ (ac $u1# per'#te.</ Nu $e $a"te' (ec!t cu (ou .# (ec!t .#$e ch#ar (#$ acest 'o'e$t/ :D/ Pe$tru or#ce .a este eter$ / Du'$e0eu este >#a.oarte per#cu&oas "# repre0#$t re0u&tatu& *!$(ur#&or $e*re+ a o)ose&# "# a #'a*#$a.#1-a '#$tea spre s $ tate/ 9$ or#ce per#co& -1a.#e#/ Iat ce se petreceG c!$( te'e.r#c este -a&a)#& &e*ea su)st#tu.aptu&u# c >#a.#u$##/ 9$.##+ 'e(#ta.ru& st !$ Ar'o$#e "# !$ Iu)#re/ De aceea or#ce *!$( )u$ este #$sp#rat "# !$su.#1.# e&#'#$a or#ce .er-oare e%act opusu& e#/ Iu)#rea a&u$* !$tot(eau$a tea'a/ ::/ Dac .# (e u$ a$u'#t &ucru+ atu$c# apare "# (or#$.a.#'e H.ace parte (#$ #$st#$ctu& (e co$ser-are/ Er#ca pato&o*#c este+ !$ sch#')+ .# a.&#ct $u pot .#o$ea0 pro'pt &a or#ce su*est#e "# poate !'p&#$# or#ce (or#$.r#ca (e c (ereI "# .#$e e%act opusu& s u/ Dac su$te.&e./ Acu'+ c!$( "t#.# (e e"ec+ co$ce$tra.#1. + pute.# )o&$a-+ (or#.# opt#'#"t#+ co$ce$tra.# a-ea parte (e )#$e/ :@/ Pr#-#.# $u pot a-ea putere asupra -oastr + (ac or#e$ta.te'e.#1.# !$ch#s+ (or#.# (e #(eea 'or.# (e )oa& + or#e$ta.a .# (e spa#'e&e -oastre/ Acesta este trata'e$tu& ce& 'a# )u$/ :8/ N#'#c (#$ e%ter#or $u .#a.# ter#.# cu putere -# se -a !$t!'p&a/ K!$(#.#t 'ereu (e Puterea (#-#$ / CAPITOLUL XX 156 .##+ 'a# a&es !$ cop#& r#e/ De)arasa.# )#$e&e "# -e.# s r!(e.# acest &ucru/ Su*est##&e+ '#$c#u$#&e "# a&u0##&e ce&or&a&.&a+ #$-oca.a&se/ A(e.# c su)co$"t#e$tu& reac.repe(e "# co'p&et (e e&e/ C/ Er#ca $or'a& . + pu$e.r#ca !$ .#1o !$ &u'#$a ra.#e# $eco$tro&ate/ :.asupra (or#$.#a& + !$ '#$tea -oastr / K!$(ur#&e su$t creatoare+ (ec# ceea ce (or#.a.# asupra .# &#)ertatea/ E#..

io5 care declaraseră că anii nu sunt singurii responsabili de necazurile sclerozei şi a altor boli" @u atît timpul cît mai ales teama de timp ne afectează mintea şi efectele timpului" apoi corpul fizic" /mbătrînirea prematură apare deci ca urmare a fricii obsedante de Am studiat biografiile unor oameni celebri care şi-au continuat activitatea de cercetare sau de crea!ie pînă la vîrste foarte înaintate" Al!ii nu au devenit celebri decît la lor modest dovedeau că bătrîne!ea nu afectează totdeauna for!a creatoare a omului" Modul nostru eronat de a gîndi este cel care determină îmbătrînirea prematură vîrsta senectu!ii" Am avut de asemenea pivilegiul să cunosc oameni simpli care în felul Acum cî!iva ani am vizitat un vec.i prieten la .ondra care avea peste F7 de ani era foarte bolnav şi în mod evident se resemnase în fa!a suferin!ei" /n timpul discu!iei miam dat seama că slăbiciunea sa nu era numai fizică ci şi psi.TINERE5E EÃRÃ BÃTR9NE5E )ubconştientul nu ştie ce înseamnă bătrîne!ea căci el este etern" )ubconştientul face parte din mintea universală care nu s-a născut niciodată şi nici nu va muri vreodată" De ac!iuni greşite" &alită!ile cu adevărat spirituale cum ar fi: armonia bunăvoin!a umilin!a perseveren!ă aceste calită!i şi vă ve!i men!ine mereu tineri în spirit şi sim!iri" aceea oboseala şi bătrîne!ea nu reprezintă decît rezultatele directe ale propriilor noastre adevărul pacea toate acestea nu îmbătrînesc şi nu se demodează niciodată" &ultiva!i cu /mi amintesc că am citit odată un articol despre un grup de medici eminen!i din &incennati 43.ică în sensul că bătrînul avea un sentiment acut de frustrare şi de disperare în fa!a mor!ii" )unt edificatoare cuvintele sale: 1@e naştem creştem îmbătrînim şi nu mai suntem buni de nimic2" )enza!ia că era inutil constituia cauza principală a stării sale deplorabile" Aştepta letargic să se împlinească soarta" 1)e îmbătrînise2 singur prin intermediul gîndurilor sale pesimiste" 0ătrîneţea reprezintă simbolul înţelepciunii Din nefericire oamenii gîndesc precum prietenul meu" -i se tem de ceea ce se numeşte în general 1bătrîne!e2 moarte stingere sfîrşit dar aceasta arată că se tem în fapt 157 .

ia!a se naşte din ea însăşi este eternă indestructibilă şi este singura reală" &ercetările făcute în domeniu de către savan!i din #area Britanie şi America dovedesc existen!a vie!ii de după moarte" -xistă la institutele respective nenumărate volume cu procese verbale care descriu experien!ele foarte interesante despre supravie!uirea conştiin!ei după o aşa-zisă moarte" 3 doamnă l-a întrebat odată pe T.imbare" Trebuie în!eleasă ca o etapă a vie!ii ca un drum fără sfîrşit" 3mul aflat la vîrsta a treia înva!ă să-şi transceadă corpul fizic şi să se folosească mai ales de for!ele sale psi.ia!a este eternă" 3mul nu este obligat să îmbătrînească aşa cum nici Dumnezeu nu poate îmbătrîni" /n Biblie se spune că Dumnezeu este .omas -dison ce este electricitatea iar el i-a răspuns: 1Doamnă electricitatea există" Eolosi!i-o"2" @umim astfel o for!ă invizibilă a cărei origine nu o în!elegem dar ştim cum să o utilizăm în folosul nostru" @ici un savant nu a vazut cu oc.să-şi asume plini de cura+ şi de ini!iativă responsabilită!ile vie!ii cu alte cuvinte le este frică să trăiască" .ia!a Adevărul şi &alea" .ia!a nu are sfîrşit iar bătrîne!ea nu înseamnă obligatoriu neputin!ă ci şi în!elepciune" /n!elepciunea se dobîndeşte prin experien!ă prin în!elegerea profundă a fenomenelor care se petrec în subconştient şi modalitatea în care pot fi acestea folosite pentru a aduce fericirea şi împlinirea" /nceta!i să mai privi!i vîrstele de LJ DJ şi FJ de ani ca fiind sinonime cu sfîrşitul" -le pot deveni dimpotrivă momente de început ale unei încredere căci subconştientul vă va dărui ceea ce dori!i atît de mult" vie!i noi mai active mai libere" #entaliza!i în mod constructiv şi aştepta!i plini de /mbătrînirea ne este o tragedie inexorabilă ci mai mult o sc.iul său electronul dar to!i îl acceptă ca pe o realitate ştiin!ifică singura care poate explica anumite observa!ii experimentale" /n mod asemănător nu putem vedea via!ă dar ştim că trăim" Eără îndoială via!a există şi suntem cunoască pe Tine singurul Dumnezeu adevărat2 48oan =D: B5 158 aici pentru a ne bucura de frumuse!ea ei" Biblia spune: 1'i aceasta este via!a veşnică: să Te .ice şi mentale" Acum percepute prin intermediul sim!urilor fizice" este perioada în care ei realizează că există senza!ii infinit mai nuan!ate decît cele /n ultimii ani savan!ii au demonstrat că o anumită parte a conştiin!ei poate părăsi corpul şi să se deplaseze mii de ?ilometri pentru a vedea auzi atinge şi vorbi cu fiin!e asemănătoare care şi-au lăsat corpul fizic liniştit în pat" 0rivită din punct de vedere spiritual .

Oaldo -merson poet şi filozof de frunte afirmă: 13mul nu-şi numără anii decît atunci cînt nu are altceva de numărat"2" Ac!ionînd în mod inteligent şi în spiritul legilor imuabile ale naturii personalitatea voastră spiritualitatea credin!a nu vor fi atinse niciodată de decrepitudine" +unteţi şi veţi rămîne tînăr.oi ieşi la pensie$ sunt bătrîn$ sunt un om terminat2 căci astfel c.3mul care consideră că via!a constă numai în procesul naşterii tinere!ii maturită!ii bătrîne!ii urmată apoi de moarte este cu adevărat demn de o profundă compasiune" 9n astfel de om nu cunoaşte speran!a iar dimensiunea spirituală a vie!ii nici nu există pentru el" Teoria lui dă naştere la frustrări stagnare cinism şi unui sentiment de disperare care duce la nevroze şi tot felul de alte abera!ii mentale" Dacă nu pute!i +uca tenis la fel de bine nu mai pute!i alerga la fel ca în tinere!e aminti!i-vă că via!a reprezintă de fapt un progres altă dimensiune a .irurg îmi spunea odată: 1Am F6 de ani" Am făcut opera!ii în fiecare diminea!ă după-amiaza veneam din nou să consult pacien!ii iar seara scriam articole pentru revistele medicale"2" Atitudinea sa demonstra că se sim!ea foarte util şi asta l-a a+utat să se men!ină tînăr" După cum remarcase el însuşi într-adevăr omul este puternic în măsura în care crede ferm în acest lucru şi este util dacă se simte util" Acest om remarcabil n-a capitulat niciodată în fa!a anilor$ zicea că este nemuritor şi adăuga: 1dacă totuşi voi muri mîine ştiu ca acolo unde mă voi afla voi opera nu cu bisturiul ci cu a+utorul medicinii mentale şi spirituale"2" De multe ori.ie!ii" ca al!ii sau nu pute!i înota repede ca un om tînăr dacă mersul vă este acum mai moale şi continuu" &eea ce oamenii numesc moarte nu este decît o trecere către o via!ă nouă în /n cadrul conferin!elor permanent mi-am sfătuit auditorii să accepte cu seninătate vîrsta a treia care are frumuse!ea ei specifică" 8ubirea bucuria pacea lăuntrică acestea nu îmbătrînesc niciodată" :alp.otărî!i să capitula!i deveni!i un om într-adevăr inutil" 9nii oameni sunt de+a bătrîni la . părul alb constituie un avanta@u renun!a!i la activitatea voastră spunînd: 1.ema!i singuri către voi bătrîne!ea şi moartea" Abia atunci cînd 159 vă . dacă vă simţiţi tînăr 9n c.

imbarea atitudinii mentale ne poate a+uta să rămînem mereu tineri căci subconştientul este tiparul fidel al gîndurilor noastre" Dacă vă orienta!i permanent către ceea ce este frumos bun şi sublim vă ve!i men!ine în formă sfidînd calendarul şi trecerea timpului" #ul!i oameni se tem de nea+unsurile vîrstei a treia mai ales de scleroză şi cu cît se tem mai mult cu atît ei se apropie în mod penibil de starea respectivă" De fapt pute!i spune că sunte!i cu adevărat bătrîn abia atunci cînd v-a!i pierdut bucuria de a trăi cînd înceta!i să mai visa!i cînd nu mai ave!i nimic de descoperit" Atît timp cît vă păstra!i mintea desc.ică şi mentală a publicului" Acest lucru duce la preferin!a cu orice pre! a persoanelor tinere c.BJ de ani omul atinge adevărata că nu părul alb contează ci talentul experien!a şi inteligen!a anga+a!ilor" /n!elepciunea şi maturitate din toate punctele de vedere" Dacă patronii s-ar gîndi mai bine şi-ar da seama experien!a dobîndite pînă la acea vîrstă ar constitui un mare avanta+ pentru firmă căci omul matur dispune de mai mult discernămînt în luarea deciziilor fiind capabil să coordoneze activitatea celor mai tineri" 9n scenarist de la HollICood mi-a mărturisit că era obligat să scrie ca şi cînd ar fi avut inteligen!a unui copil de => ani" Aceasta demonstrează un fapt tragic: imaturitatea psi.iar sfidînd competen!a şi bunul sim!" 3eama de bătrîneţe Am cunoscut un bărbat de LJ de ani care se străduia cu disperare să pară mai tînăr: mergea în toate Cee?-end-urile la înot împreună cu un grup de tineri făcea lungi plimbări pe +os +uca tenis şi îşi etala mereu for!a fizică spunînd: 1.isă spre idei noi atît tineri şi plini de via!ă" timp cît permite!i ca lumina şi inspira!ia să vă pătrundă întreaga fiin!ă ve!i rămîne mereu 160 .ede!i oricînd pot să mă măsor cu cei mai tineri dintre cei tineri2" Dar acest regim de via!ă în care se solicita excesiv nu-l a+uta să se men!ină tînăr" )ecretul stă în acest mare adevăr: 1&eea ce un om gîndeşte în profunzimea inimii sale aceea el devine2" @umai sc.B7 de ani în timp ce al!ii se men!in tineri şi la F7 de ani" #intea constituie adevăratul ar.itect al corpului" <eorge Bernard ).aC ducea o via!ă activă şi la K7 de ani talentul său men!inîndu-se în vigoare" 9nii patroni nu mai anga+ează pe cineva dacă află că a depăşit 67 de ani" După părerrea mea această atitudine este nedemnă şi arată lipsă de omenie şi în!elegere" Deşi to!i consideră ca tinere!ea este un avanta+ abia după B7 .

o nouă aventură Dacă a!i ieşit la pensie nu înseamnă că tot restul vie!ii trebuie să vi-l petrece!i într-o stare de inactivitate şi somnolen!ă" 0ăstra!i-vă mereu spiritul viu" Ei!i mereu receptivi la ideile noi" Am cunoscut persoane atît de afectate de pensionare încît şi-au pierdut treptat puterea murind în ieşirea la pensie marc.ii lui aveau o asemenea claritate *ensia.Eie că ave!i LJ de ani sau KJ de ani trebuie să şti!i că mai ave!i mult de dăruit acestei lumi de exemplu îi pute!i a+uta şi călăuzi pe cei tineri şi fără experien!ă" )au pute!i să atî!ia ani de via!ă dar la fel de bine pute!i privi înainte căci via!a este nesfîrşită şi mai secretul tinere!ii veşnice" împărtăşiti celorlal!i din cunoştin!ele voastre din experien!a pe care a!i acumulat-o în ave!i multe de învă!at" 9rmări!i ca în fiecare zi să afla!i sau să face!i ceva nou" Acesta este Acum cî!iva ani cînd am !inut o serie de conferin!e la BombaI am cunoscut un om care avea ==7 ani" Avea cel mai frumos c.ează sfîrşitul vie!ii" Dar de ce să nu vă gîndi!i că începe!i o via!ă nouă că vi se împlineşte în sfîrşit un vec.i vis acela de a fi în sfîrşit necondi!iona!i şi liberi" -ste foarte deprimant să auzi: 1&e am să mai fac acum cînd sunt pensionar%2$ adică nouă"2" cîteva luni" Desigur acest lucru se întîmplă deoarece oamenii consideră în general că altfel spus: 1)unt un om mort din punct de vedere psi.ip pe care-l văzusem vreodată" 0ărea şi seninătate încît oricine îşi putea da seama că spiritul îi rămăsese tînăr şi plin de fericire" transfigurat de o lumină care iradia din interiorul său" 3c.ic şi mental" @u mai am nici o idee Acest mod greşit de a gîndi nu reflectă realitatea" Adevărul este că ceea ce în!elege!i la vîrsta de K7 de ani nu pute!i în!elege la L7 de ani întrucît a!i dobîndit între timp o anumită în!elepciune şi experien!ă de via!ă" 9n vecin de-al meu a fost obligat să iasă la pensie la vîrsta de LJ de ani" 8ată cuvintele sale: 1&red că retragerea din serviciu este un pas înainte ca şi cînd aş fi fost la grădini!ă şi acum sunt licean"2 &oncluzia sa a fost că trebuia să înceapă o via!ă nouă să reînve!e să trăiască" Acum după ce a urmat un curs de artă fotografică a pornit într-o călătorie în 161 .

+urul lumii pentru a fotografia locuri celebre" Duce mereu o via!ă activă !ine conferin!e a format un grup de tineri studen!i şi este solicitat de diverse cluburi pentru a le împărtăşi din experien!a sa proprie" )u trebuie să vă consideraţi un prizonier al societăţii :ecent s-a publicat în ziarele californiene o statistică în care se arată că a crescut numărul persoanelor în vîrstă din 0arlament şi &ongres" Deci glasul celor de vîrsta a treia va începe să fie auzit şi luat în considerare" 0oate va fi votată o lege care să determine patronii să primească şi anga+a!i peste 67 de ani" .65 +ecretul tinereţii 0entru a vă redobîndi tinere!ea învă!a!i să conştientiza!i puterea curativă şi candela sa şi luminat de ea eu străbăteam prin întuneric* De ce nu sunt încă o dată ca în miraculoasă care sălăşluieşte în subconştient şi care vă pătrunde în mod permanent" )im!i!i cum această energie profund benefică vă inspiră va elevează şi vă revitalizează" 8radia!i entuziasm şi bucurie ca în zilele tinere!ii intrînd în rezonan!ă cu starea este tocmai imteligen!a divină" -a vă va inspira vă va pune în rezonan!ă cu binele binecuvîntată de atunci" #edita!i asupra strălucitoarei lumini de deasupra capului care redîndu-vă misterele şi secretele .ăsa!i-vă călăuzi!i de în!elepciunea subconştientului vostru care poate alunga orice umbră a răului şi a suferin!ei" /n loc să 162 .ie!ii spirituale" .îrsta înaintată nu semnifică întotdeauna bătrîne!ea" 9n om de LJ de ani poate avea spiritul mai tînăr decît unul de B7 de ani" -ste ridicol să spui unui om capabil că nu-l po!i anga+a pentru că depăşeşte 67 de ani: ce ar trebui să facă aceşti oameni în asemenea condi!ii% )ă-şi îngroape pentru totdeauna ideile şi talentul% /n mod evident patronii care îi refuză nu-şi dau seama că se păcălesc singuri" 3mul ar trebui să fie constructorul societă!ii în care trăieşte şi nu prizonierul ei" -ste adevărat că pe măsură ce înaintează în vîrstă corpul i se îngreunează şi mişcările devin din ce în ce mai lente dar mintea devine la fel de ageră şi activă căci este inspirată de subconştient care se află şi ac!ionează dincolo de influen!a timpului" /n acest sens Biblia reflectă cuvintele lui 8ov: 13 dacă aş fi încă o dată ca în lunile de mai înainte ca în zilele în care Dumnezeu mă ocrotea ca atunci cînd -l !inea strălucitoare deasupra capului meu zilele toamnei mele cînd Dumnezeu !inea parte corpului meu*2 48ov >K: > .

#e o surpr#0 pe$tru -o#+ atu$c# su$te.e&epc#u$ea "# e%per#e$.& s &a"u& e#+ $u a.ema!i cu putere via!a către voi" <îndi!i tot timpul ca sunte!i ferici!i radioşi plini de succes şi puternici" I(e# &u'#$oase cu pr#-#re &a t#$ere.co$s#(era.# oa'e$##/ D/ Su$t $e$u' rate (o-e0#+ care cert#.#/ @/ Pute' co$s#(era ) tr!$e.# )u$ tatea+ a(e.a acu'u&at !$ (ecursu& a$#&or/ </ N#c# terap##&e #$te$s#-e "# $#c# e%erc#.# s 'a# spera.#$ t#$er#+ c# propr#a -oastr at#tu(#$e 'e$ta& / C c#+ ceea ce u$ o' *!$(e"te+ aceea e& poate (e-e$#/ C/ A(e.# u$(e se a.# 'a# 'u&t+ (e aceea $u sc pa.#+ c!$( -#a.ea+ (e"# $#'e$# $u -# &e1a ar tat -reo(at / La .ipnotiza!i de propaganda făcută prin intermediul mass-mediei" &.rata cau0 a !') tr!$#r## re0#( !$ tea'a (e $ea?u$sur#&e ) tr!$e.co$s#(era.0ut1o cu och##+ (ar cu toate acestea su$te.pute.# (e?a ) tr!$#/ >e.# puter$#c !$ ' sura !$ care .pute.a+ $u "t#.#c e%#ste$.# 'u&t 'a# pro.u$( asupra &ucrur#&or sp#r#tua&e/ 8/ U$ o' $u1"# $u' r a$## (ec!t atu$c# c!$( $u 'a# are $#'#c (e $u' rat/ 9$su"#r#&e -er#ta)#&e+ precu' cre(#$.#0#c (e-#$e 'a# &e$t+ a-e.ru& "# .a "# e&e-area 'e$ta& $u !') tr!$esc $#c#o(at / A/ Su$te./ C!$( !$ceta.##&e -!rste# a tre#a su$t 'a# co'p&ete (ec!t ce&e a&e t#$ere.# co$-#$"# c acesta e%#st / Nu pute.# -e(ea sp#r#tu&+ (ar su$te.#.ru'use.te'e.apt este -a&a)#& pe$tru to.# recu$oa"te !$tr1u$ art#st+ !$tr1u$ orator+ !$tr1u$ 'u$c#tor/ De ase'e$ea+ su$te.a -#e.#/ :.# t!$ r/ Su$te.# (e 'oarte+ care repre0#$t (oar u$ pas c tre o (#'e$s#u$e cu totu& $ou / =/ Nu .# pe$tru 163 .rur#&or D#-#$e se rea&#0ea0 (#$tr1u$ pu$ct (e -e(ere "# o perspect#super#oar / De aceea+ sat#s.## (e (up 'oarte/ Nu a-e.# 'o(e&a caracteru& "# (est#$u&/ B/ P ru& a&) co$st#tu#e u$ a-a$ta?+ c c# e%pr#' (e 'u&te or# !$.e& "# -#a.te'e.# puter$#c/ Cu a?utoru& *!$(ur#&or .spune!i: 1)unt bătrîn2 afirma!i plini de for!ă: 1)unt permanent cu în!elepciunea şi 0uterea divină2" @u permite!i statisticilor şi nici ziarelor să vă 1îmbătrînească2" Decrepitudinea senilitatea şi sentimentul de inutilitate nu au nici o legătură cu voi" @u vă lăsa!i .# -e(ea Sp#r#tu& Supre'+ (ar !& pute.#+ (ec#+ (e ce s .##$( 'o'e$tu& !$ care co$te'p&area A(e.# .e :/ Du'$e0eu este !$s "# >#a.#0#ce e%a*erate $u su$t ce&e care 'e$.# a)so&ut s#*ur# c tr #.ac.ea ca .##&e .# recu$oa"te acest &ucru atu$c# c!$( .##/ De"# corpu& .# acu' pos#)#&#tatea s 'e(#ta.# t!$ r !$ ' sura !$ care .a/ De aceea+ -#a.# capa)#&# s s#'.a !$cetea0 s 'a# .#r#ta.##/ De ce .a este eter$ "# #$(estruct#)#& + re$ sc!$( (#$ propr#a1# ce$u" / Acest .

# ..(e toate aceste -#rtu.a+ ca&'u& "# r )(area/ Bucura.##$( !$ceputu& u$e# $o# a-e$tur#/ Or*a$#0a.#.##/ 9$.# "# -e.##$.#oase a&e ) tr!$e.# cu putere toate aceste &ucrur# "# &e -e.'a# p&ace $#'#c (#$ ?ur/ Me(#ta.# '#$u$a.# r '!$e 'ereu t#$er#/ :@/ Mu&.#/ :=/ Secretu& per'a$e$te# t#$ere.#L K!$(#.# tuturor &u'#$a "# #u)#rea Sa 1 #at a(e.a.!$*ropa.aceste ca&#t .# 'ereu asupra A(e.rur#&or D#-#$e "# ( ru#.# sp#r#tua&e/ :A/ Su$te.a+ u'#&#$.or#ce "# $u .#+ art#"t#+ sa-a$.##/ :8/ Eructe&e pre.# pr#-#t ca .## su$tG )u$ tatea+ cre(#$.rata t#$ere.# s .# cop#&u& Eter$u&u#/ Su$te.# co$structoru&+ $u pr#0o$#eru& soc#et .er#c#re "# !$ ca&'u& & u$tr#c/ 9$su"#.#$#te+ su$te.#u& >#e.ace.e .## #$.-ech#&e (u'$ea-oastr asp#ra.##/ Nu .# ta&e$te&e "# #(e#&e !$ precepte "# pre?u(ec .# sau scr##tor# au a?u$s ce&e)r# a)#a &a -!rsta se$ectu.a "# tot sp#r#tu& -ostru/ :D/ Ur' r#.#1.##$.# .# !& -e.e& !$c!t s . r (e ) tr!$e.e/ ::/ Ie"#rea &a pe$s#e poate .# per'#s $#c#o(at + !$(ep&#$#$(u1.#1.#+ (es -!r"#.#&o0o. L SE9RŞIT 164 .# p&e$ar+ cu toat .# s tr #.# acu' ceea ce $u -1a.#1-a t#'pu& &#)er ast.# * s# !$ #u)#re+ .#&e ero$ate a&e ce&or&a&.# !$truch#pa $e*re"#t+ !$ propr#a -oastr .

Master your semester with Scribd & The New York Times

Special offer for students: Only $4.99/month.

Master your semester with Scribd & The New York Times

Cancel anytime.