Notiunea criminalisticii Criminalistica este stiinta judiciara care studiaza elaboreaza si aplica metode si mij tehnico stiintifice de examinare

a probelor jud reguli metodologice destinate descoperiri cercetarii infract si identif faptuitorilor precum si prevenirii faptelor antisociale Obiectul criminalisticii 1. Elaborarea si aplicarea metodelor si mij stiintifice de cercetare a urmelor si probelor materiale descoperie in locul sav infract in vederea identif obiectelor care le-au creat 2. reluarea din alte domenii stiintifice si adoptarea la nevoile proprii a unor metode stiintifice in vederea obt probelor necesare aflarii adev in proc penal !. Elaborarea procedeelor tactice de efectuare a actelor de urmarire penala in vederea asezarii pe baze stiintifice a intregii activ de crecetare penala ". Elaborarea regulilor metodologice de cercetare a diferitelor genuri de infract #n rap cu natura $modurile de operare folosite urmarile activ ilicite $nr participantilor %. &tudierea si generalizarea practicii pozitive a org judiciare in vederea perfectionarii continue a cadrului metodologic de cercetare a infract. '. Evidentierea cauzelor si cond care au generat sau inlesnit sav infract si propunerea de masuri inclusiv in domeniul legislativ in vederea prev faptelor antisociale (. Elaborarea si aplicarea metod si mij stiintifice destinate descop cu operativitate a infract si a operatorilor acestora. rincipiile criminalisticii 1. legalitatii 2. prezumtiei de nevinovatie !. aflarii adev ". identitatii %. potriv caruia orice activ infract se consuma in timp si spatiu si este insotita de producerea unor modif materiale cunoscute sub denumirea de )*+E '. celeritatii investigatiei penale #dentificarea ciminalistica NO,#)NE - este un proc de stabilire a identitatii unor obiecte care au creat urme in locul sav unei infract sau prod unui eveniment judiciar prin intermediul unor metode si mij stiintifice crimi in scopul obt probelor necesare aflarii adev in proc judiciar O.#EC,-il reprez orice fiinta $lucru sau fenomen care are capacit sa isi imprime insusirile generale sau particulare pe supraf sau sau in masa ob afate in ambianta locului faptei . Ob identif crimi este un ob concret nu numai prin materialit lui ci si prin leg cauzala directa ca fapta sau evenimentul cercetat. E,/ E- 1. #dentificarea de gen sau de grup -presupune incadrarea ob cautat intr-o categ mare de obiecte care prez insusiri generale $comune si esentiale 2. #dentificarea propriuzisa-extragerea ob cautat din categ din care a fost initial inclusiv pe baza unor insusiri particulare care il deosebesc de toate celelalte ob incluse in aceeasi categ 0 gr subgr clasa1 2otigrafia la fata locului Ea reda detalii $stari dr fapt $imprejurari etc care pot fi omise din diverse motive cum ar

urma piciorului crata de talpa manjita cu sange etc. 2orma si caract exterioare ale reliefului pot fi reproduse i totalit sau partial in fct de suprafata de contact existenta in mom form urmei Ex urma de rilare ale mij de transp u./-reproduc constructia exterioara a ob creator la suprafata ob primitor fara ca ultima sa-si modifice firma- . !.Examenul fizico chimic este mai laborios sise efect at cand cercetarea traseologica nu poate rez pb priv indentificarea de gen si individ a ob creator.)*+E 2O*+/7refelecta conturul si constructia exterioara a ob creator.ea se realiz in faza statica a cercetarii la fata locului . 3. .)rmele mixte sunt examinate mai intai din punct de vedere traseologic.# )46N/.)*+E 3E &) */2/.. Examinarea de lab se face prin procedee fizica-chimice cromatografia sectrografia electrografia si servesc la stab apartenentei de gen a ob creator. Ea reprez uneori singurul mij de ridicare a urmelor infract si se realuz in faza dinamica a cercetarii la fata locului. *#+#.1 3)) / 4/.traseologie judiciara ce studiaza majoritatea urmelor.)rmele formeaza ob de studiu al unei ramuri distincte.E*#E-paricule macro sau microscopice de subst organica sau anorganica resturi de ob lasate la locul sav infract de faptuitor si instrumente fol la comiterea faptei ori preluate din acest loc in mom contactului cu elem din ambianta med inconjurator.#C#.foto schita -inregostreaza in exclusivitate imaginea locului faptei redand totalit urmelor materiale de proba vizibile $pozitionarea lor reciproca si fata de diverse repere existente in acest loc C.urme de dimensiuni f mici $urme sau mij materiale de proba mascate de ob voluminoase sau alte elem din ambianta locului faptei $amplasamentul anumitor ob etc /. 2oto obiectelor princip a urmelor si a cadavrelor -foto se executa in faza statica a cercetarii si fixeaza atat pozitia forma si dispunerea individ a fiecarei urme sau ob cat si dimensiunile lor liniare si caracteristicile generale de identificare .de incaltaminte 2. 2oto de detalii -se executa asupra macro si microreliefului urmelor si ob pt a inregistra caracteristicile de gen si individuale care le particularizeaza. )*+E &EN& 4/*5-orice modificare materiala sau de alta nat aparuta in cond savarsirii unei infract sau producerii unui ev cu implicatii juridice intre aeasta si ev existand un rap de cauzalitate &EN& *E&./.Ex fire si fibre textile urme de sange sau parte piloasa resturi de tigari cioburi etc.foto de orientare -fixeaza imag locului faptei in ambianta mediului inconjurator $ intrun ansamblu de pct reper de natura sa permita identif zonei in care s-a sav infract $ori in care a avut loc un eveniment cu implicatii juridice .O* 1.fi.)*/ 4O*1. C4/&#2#C/*E/ )*+E4O*/13) / .E-sunt care cuprind caracteristici ale urmelor de forma si materiale-pelicula de vopsea desprinsa de pe caroseria autoveh.*/N&-urma e consid ca fiind impresiunea constructiei exterioare a unui ob material creata pe suprafata sau masa altui ob.)*+E +/.)*+E +#8.E/ O.

EN.+#C*O)*+E-sunt reprez de particule foarte mici de materie sau caract mecanice inv cu ochiul liber./.*E O.)rmele de franare ale mij de transport etc 31 3) / +O3)4 3E E*CE E*E1.*/N&+#&E .#4#.#4Ede dimensiuni mari sau colorate 2.E*/4-transform in totalitate sau in parte a caracteristicilor ob creator pe suprafata ob primitor si invers. &. 3E&EN)4)# / #4/*-incep sa se formeze in luna a ! a vietii intrauterine si capata forma definitiva in luna a ' si raman neschimbate tot restul vietii.E*E 1.#4#.&ingurele modif intervin pe parcursul vietii sunt cele ref la dimensiunea urmelor.#/ 3E +#&C/*E E8#&.urmele de incaltaminte formate i ntimpul stationarii si deplasarii 2.Ele reproduc destul de fidel forma ob creator 9)*+E 3E /3/NC#+E sunt urme de imprimare care se formeaza in cazul in care ob primitor este suficient de plastic pt a putea prelua si conserva constructia exterioara a ob creator urme de muscatura in produsele alimentare C1 3) / &.*/N&+#.9)*+E 3E &.E/ 3E&EN)4)# / #4/*-se deosebesc intre ele atat in privinta morfologiei generale cat si sub aspectul detaliilor de constructie ale crestelor papilare.E-slab vizibile sau invizibilecu ochiul liber care necesita aplicarea unor th speciale pt evidentiere !.)*+E &./ #N./.)*+E O42/C.#2#C/*E-apar cand ob creator preia de pe suprfata ob cu care intra in contact diverse subst vascoase praf nisip etc.)N#C#.E )N#4/. C4/&#2#C/*E/ 3E&ENE4O*#n fct de regiunea anatomica3E&ENE / #4/*E /4+/*E-digito-palmare-situate la baza degetuelor aratator mijlociu mic si inelar< tenare-la baza degetului mare< si hipotenare-situate spre ext palmei .)*+E . 3/C./. 2.EN. #N)&#*#4E 3E&ENE4O* / #4/*E1./*E/ 3E *E /)& &/) *E4/.#4/. 2.*/.)*+E :#.#ncercarile de modif a reliefului papilar sub act unor agenti externi care afecteaza in mod superficial stratul dermic se soldeaza cu regenerarea pieii in formele avute initial.#:E sunt urme de miros lasate de corpul uman imbracamintea si ob portoabile de cadavre subst toxice si stupefiante E13) / +O3)4 3E .E*/. C/*E CONC)*/ 4/ 2O*+/*E/ )*+E4O*1.#.)*+E 3#N/+#CE-se form cand intre suprafete care intra in contact are loc o miscare de translatie sau alunecare.)*+E ./. 2iecare desen papilar a fiecarui deget are o morfologie unica. ".E*/4-sunt urme lasate la fata locului de catre faptuitor si mij folosite la sav infract.)*+E &ONO*E-utiliz acestora in vederea indentif ob sau pers care lea creat e posibila numai daca in mom producerii lor au fost captate cu un mijloc de inregistrare-urme ale armarii percutiei detunaturii armei de foc %.#CE-iau nastere cand ob care interactioneaza se afla intro stare relativa de repaus. #N/4.*/N&+#.#4O&CO #/-e ramura th crimnalistice care studiaza desenele papilare digitale palmare si plntare in vederea indentif pers si prev savarsirii de infract.)*+E 4/.E/-nu pot fi inlaturate sau modificate.

.#2)*C/.#C . &#+ 4)-latul nu contine in interorul sau pe bratele sale nici un detaliu caracteristic 4/.ON#E*/ C1.# )4 /*C0/3E4.# 3E8.# C#*C)4/*-nucleul e redat sub forma de cerc-cerc punctat cercur concentrice cerc cu spirala etc &).# &#N#&.Nu contine delte &). 31.#3E4./cestea se formeaza pe falangeta falangina si falanga.# O:O#3/4-aspectul uni oval orientat perpendicular sau oblic fata de santul de flexiune &)..#C-delata in dr &).alpa piciorului se imparte inmetatarosfalangiana metatarsiana tarsiana si regiunea calcaiului. &).#4/. .# /*C #N-crestele papilare din nucleu au o forma ascutita capatand aspectul unui pin.*O3E4..# /*C &#+ 4)-regiunea centrala are aspectul unro arcuri de cerc aproximativ paralele &)..E*/4-pe unul sau ambele brate ale bif se sit cate o contopire sau bif de creste papilare 4/.# & #*/4/-in centru se contureaza o creasta papilara sub forma unei spirale care se roteste spre stanga sua dr.. &#+ 4) C) #NE4 &/) .# O4#3E4.#C1-pornesc di nextremitatea sanga a falangetei se continua spre centru unde se boltesc usor si se finalizeaza cu un traseu descendent spre marginea drepata.#C-contine ! sau mai multe delte si structura nucleului comlicata formata dintr-un cerc si lat sau 2 cercuri. /1. .#C1-configuratia de laturi pe care o au crestele papilare &).)N/*-alc din doua laturi independente a caror brate se indr in aceiasi directie &)..*O3E4.).#3E4.# )4 4/.#C &).3E&ENE / #4/*E 4/N./ceasta cuprinde-regiunea marginala-alc din creste papilare sub forma unor arcuri puternic boltite situate pe varful si margina falangetei -regiunea centrala are in componetna sa creste papilare cu o configuratie extrem de variata -regiunea bazala-formata din creste papilare sit deasupra primului dant flexoral.# =)/3*O3E4./cestea au ascpectul unor linii orizontale ascendente sau descendente.# . &).# )4 CE*C0. .#C NE*E5)4/.2iecare di nregiuni creste papilare au aspect specific care permite indentif zonei din care provin chiar si at cand sunt redate fragmentar.)*# 5E+ENE-alc din doua laturi unul ascendent iar celalat descendent.#C1-aspecul circular al crestelor papilare din nucleu &)..*#3E4. 3E&ENE / #4/*E 3#5#. &..# . &).-nucleul e nedefinit si nu permite incadrarea desenului in nici un subtip..)...# ./*E-apar pe talpa picorului si sunt la fel de valoroase in indentificarea pers ca oricare alt desen papilar./4E-pot fi descoperite in locuri si pe obiecte foarte diferite pereti cioburi imbracaminte etc. 0+ONO3E4. 3*6.#C-delta in stanga /mbele se divid in4/..# 4/.1 .

.s> fie Bn contrast de culoare cu suportul pe care s-a format urma 0pentru relevarea urmelor de pe o coal> alb> de hCrtie se foloseAte un praf de culoare Bnchis>1 < ...E4#2O*+-creste papilare orientate perependicular pe santul fexoral in care se afla nuemroase puncte papliare. RELEVAREA PRIN METODE FIZICE Const> din pulverizarea de prafuri sau pudre cu granula?ie foarte fin> @ de aici Ai denumirea de pr>fuire 0pudrare1$ pe obiectul ori suprafe?ele purt>toare de urme.# &#+#/N-specific maimutelor si epilepticilor sau bolnavi psihici &).E1. )n procedeu modern de revelare a urmelor latente$ Bndeosebi a celor dispuse pe hCrtie$ const> din metalizarea Bntr-o camer> de vid. . 4a Bndep>rtarea prafului$ pensula este miAcat> numai Bntr-o singur> direc?ie$ Bn scopul prevenirii deterior>rii urmei. entru suprafe?ele curente ale obiectelor $ inclusiv hCrtia$ se foloseste un amestec de zinc$ antimoniu Ai cupru.# 3/N. rocedeu destul de laborios Ai relativ costisitor$ BntrucCt presupune evaporarea$ de pild>$ a unui amestec de aur-cadmiu$ vaporii aderCnd selectiv la urma crestelor Ai a Aan?urilor papilare$ a dat rezultate foarte bune inclusiv pe suprafe?e cu asperit>?i$ de genul c>r>mizilor. *evelarea urmelor papilare pe suprafe?ele multicolore se realizeaz> cu substan?e fluorescente$ de tipul pudrei galbene fluorescente$ activate sub ac?iunea radia?iilor ultraviolete. *evelatorii fluorescenti$ sub form> de prafuri sau de solu?ie 0mai uAor de pulverizat1$ tind s> capete o utilizare universal>$ datorit> calit>?ilor lor$ singurele suprafe?e la care nu pot fi folosi?i fiind cele de tipul lemnului neprelucrat sau hCrtiei . *>spCndirea$ ca Ai Bndep>rtarea pudrelor de revelare de pe obiect se face prin intermediul unei pensule fine din p>r de veveri?>$ pan> de stru? sau fire de carbon. O metod> ce serveAte atCt la revelarea urmelor de mCini cCt Ai la revelarea urmelor de buze$ de m>nuAi$ a urmelor de Bnc>l?>minte pe materiale textile sau plastice$ are la baz> un dispozitiv cu cCmp electric de frecven?> medie. 3intre substan?ele Bntrebuin?ate fracvent Bn practic>$ amintim. )n procedeu de Bmbun>t>?ire a calit>?tii fragmentelor urmelor digitale$ elaborat de specialiAti romCni $ Bl reprezint> prelucrarea imaginii urmei prin intermediul unei instala?ii electronice$ denumit> FOptimoscopG.ceruza 0carbonat de plumb1$ negru de fum$ roAul &udan ###$ argentoratu 0pulbere aluminiu1$ miniul de plumb$ oxidul de cupru$ praful de 8erox etc. entru pudrare se mai folosesc Ai pulverizatoare speciale sau spraDuri$ Bndeosebi pentru suprafe?ele mari. En ipoteza suprafe?elor nichelate sau cromate$ se practic> afumarea urmelor cu funingine de camfor sau polistiren expandat$ procedeu care a dat rezultate bune Bn practic>. udrarea selectiv> a urmelor dispuse pe suprafe?e de piele$ cauciuc$ mase plastice se poate efectua Ai prin folosirea aAa numitei pensule magnetice$ respectiv un magnet cilindric la care ader> praful revelator amastecat cu pulberea fin> de fier. &ubstan?ele sau amestecul de substan?e folosite Bn relevare $ pe lCng> finetea lor$ trebuie s> Bndeplineasc> urmatoarele condi?ii .s> prezinte o aderen?> selectiv> $ deci numai la material din urma $ Ai nu la Bntregul suport $ pentru a evita BmbCcsirea urmei sau estomparea detaliilor caracteristice . /ceAti revelatori$ considera?i tradi?ionali$ se folosesc pentru suprafe?ele netede.# /+O*2-creste papilare cu traiectorii neregulate &).

4a urmele formate prin depunere de substante grase se aplic> vaporiz>ri de diversi acizi 0osmic sau fluorfidric $ daca urma este pe sticl>1. 3e pild>$ specialiAtii japonezi au reuAit revelarea Ai ridicarea unei amprente digitale de pe gCtul unei persoane sugrumate$ dup> un interval de H ore de la instalarea mor?ii . *evelarea se realizeaz> prin intermediul unui dispozitiv simplu de vaporizare$ iodul metalic fiind foarte volatil. *adia?ia de tip laser 0laser de argon1 este proiectat> lateral oblic$ sub unghi de circa "% de grade$ determinCnd apari?ia unei fluorescente specifice anumitor substan?e secretate de glandele sebacee 0riboflavina1. REVELAREA PRIN METODE OPTICE se constituie ca un ansamblu de metode noi Bn materie$ bazate pe tehnici de vCrf$ aplicate la specificul descoperirii urmelor papilare. . 4a nevoie fluorescen?a poate fi Bnt>rit> prin tratare cu ninhidrin>.O metod> folosit> curent Bn practic>$ pe care unii autori nu o includ Bn categoria procedeelor chimice deAi se bazeaz> pe o reac?ie de natur> chimic>$ const> din revelarea cu vapori de iod @ pe care unii specialiAti o numesc aburire$ termen pe care Bl consideram inexact-$ Bndeosebi a urmelor aflate pe hCrtie Ai pe pere?i.RELEVAREA PRIN METODE CHIMICE O alt> metod> este revelarea prin metode chimice care se bazeaz> pe reac?ia dintre anumite substan?e chimice Ai componentele transpira?iei 0s>ruri $ aminoacizi etc. )n alt reactiv$ intrat Bn uzul organelor de specialitate$ este solutia denumita 3E+/C$ sensibil> la urea din sudoare. &e mai Bntrebuin?eaz>$ de asemenea$ nitratul de argint sau rodamina . 3e remarcat c> procedeul nu este distructiv 0se foloseste o radia?ie laser de joas> putere1$ putCnd fi reluat de mai multe ori. *eac?ia dintre vaporii de iod Ai componentele din sudoarea depus> Bn urm> determin> apari?ia unei colora?ii specifice. *evelerea urmelor de mCini pe pielea uman> @ de neconceput pCn> acum cC?iva ani @ este Bn prezent posibil>$ tot datorit> unor reac?ii chimice$ care dau cele mai bune rezultate$ cu toate c> Bncerc>ri s-au facut Ai cu radia?ii roentghen sau cu iod. . +etoda este aplicat> cu rezultate bune Ai Bn ?ara noastr>$ putCnd fi indicate f>r> re?inere$ Bn vederea descoperirii urmelor de mCini pe piele$ de c>tre organele judiciare. 2ireAte$ aceste procedee sunt de natur> fizic>$ Bns> le prezent>m separat$ datorit> nu atCt caracterului lor de noutate$ cCt particularit>?ilor lor tehnico-Atiin?ifice.1.*evelarea cu reactivi chimici propriu-zisi$ de genul ninhidrinei$ nitratului de argint etc. rocedeele de revelare a acestei categorii de urme sunt variate$ astfel dac> unele se bazeaz> pe reac?ii chimice$ cum este cazul Ai celor folosite la noi Bn ?ar>$ altele sunt de natur> fizic>. 3intre reactivii chimici$ mai des folosit Bn practic>$ pentru revelarea urmelor pe hCrtie$ cel pe baz> de nenhidrin>$ care reactioneaz> cu aminoacizii din sudoare$ dCnd rezultate bune chiar Ai la urmele mai vechi. )n caz particular Bl constituie urmele de mCini formate prin depunerea de sCnge$ Bn care revelarea se face pe baza metodelor specifice cerecet>rii petelor de sCnge$ apelCndu-se fie la solu?ii care determin> o fluorescen?> specific>$ fie la solu?ia de leucoverdemalachit$ folosit> Bn special la urmele formate prin depuneri de sCnge$ cum este luminolul. 3intre acestea$ un loc prioritar Bl de?ine folosirea laserului. En func?ie de particularit>?ile lor$ aceste metode pot fi structurate astfel . rocedeul reclam> rapiditate Bn fotografiere sau fixare$ revelarea fiind de scurt> durat>$ Bns> poate fi reluat. rocedeul$ pus la punct de specialiAtii canadieni$ a permis revel>ri de urme$ cu o vechime de H ani $ aflate pe filele unei c>r?i.$ solu?ii folosite Ai Bn organizarea capcanelor criminalistice.

nu este distructiv Ai permite fixarea imediat$ prin fotogarfiere sau pe band> videomagnetic> $ a urmei.O alt> metod> optic> o constituie dispersia luminoas> a unei raze de lumin> incident>$ proiectat> spre suprafe?ele purt>toare de urm>. .ehnicile clasice sau noile metode de revelare a urmelor de mCini pot fi folosite Ai Bn ipoteza urmelor de m>nuAi . #maginea urmei se ob?ine prin intermediul unor filtre electronice$ procedeul prezentCnd un dublu avantaj.

Sign up to vote on this title
UsefulNot useful