"Iar înainte de sărbătoarea Paştilor, ştiind Iisus că a sosit ceasul Lui, ca să treacă din lumea aceasta la Tatăl, iubind

pe ai Săi cei din lume, până la sfârşit i-a iubit" (In 13, 1)
înţelesul celor spuse pare mai puţin clar celor mulţi şi nu e foarte uşor de explicat. Nu este deloc simplu, cum ar putea socoti cineva. Căci pentru care motiv dumne eiescul !van"#elist menţionea ă neapărat aici$ "înainte de sărbătoarea Paştilor, ştiind Iisus că a sosit ceasul Lui, ca să treacă din lumea aceasta la Tatăl"? %i ce înseamnă iarăşi$ "iubind pe ai Săi cei din lume, până la sfârşit i-a iubit"? &rin această exprimare neclară, pe care pare să o cuprindă cuv'ntul său, socotesc că el a voit să spună că, înainte de patima (a m'ntuitoare, )'ntuitorul, deşi cunoaştea că timpul mutării (ale la ceruri *ate la uşă, a arătat iu*ire desăv'rşită faţă de ai (ăi care se aflau în lume. %i, dacă tre*uie să înţele"em mai pe lar" cele dinainte, socotesc că tre*uie să spun din nou cele pe care le+am spus adineauri. Căci sunt ale )'ntuitorului nostru ,ristos toate cele create prin !l$ făpturile raţionale şi înţele"ătoare de sus, adică &uterile de sus, -ronurile şi .omniile, şi tot ce e de acelaşi neam, pentru faptul că a fost făcut. .ar sunt ale /ui şi cele raţionale de pe păm'nt, întruc't este (tăp'nul tuturor, c#iar dacă unele nu se înc#ină /ui ca şi Creatorului. .e aceea iu*ea pe cele ale (ale din lume. Căci n+a luat c#ipul în"erilor, după cuv'ntul lui &avel, nici firea în"erilor, ci, fiind c#ipul lui .umne eu+-atăl, n+ a socotit ştir*ire să fie deopotrivă cu .umne eu, şi, pentru noi, care suntem în această lume, (+a deşertat pe (ine, şi .omnul tuturor a primit c#ip de ro*, fiind m'nat la aceasta de iu*irea (a. %i iu*ind pe cei din lumea aceasta, i+a iu*it pe ei p'nă la sf'rşit, deşi îi iu*ise şi înainte de pra nic, şi înainte de &aşti, "ştiind că a sosit ceasul Lui, ca să treacă din lumea aceasta la Tatăl". Căci n+ar fi fost propriu unuia care nu i+ar fi iu*it p'nă la sf'rşit să se facă om şi să nu voiască să+şi prelun"ească viaţa pentru toţi. .e aceea, i+a iu*it p'nă la sf'rşit şi nu (+a ferit să pătimească aceasta, deşi ştia de mai înainte că va pătimi, căci nu era neprevă ută de )'ntuitorul patima /ui. 0v'nd deci, ice, posi*ilitatea să scape de duşmănia ne*unească a iudeilor şi de necredinţa celor ce+/ vor răsti"ni, a arătat cea mai desăv'rşită iu*ire faţă de cei ai (ăi aflaţi în lume. Căci nu (+a ferit nicidecum să+%i pună viaţa pentru toţi. Că în aceasta se poate vedea măsura cea mai desăv'rşită a iu*irii, voi da ca martor pe însuşi .omnul nostru Iisus ,ristos, Care spune (finţilor (ăi ucenici$ " ceasta este porunca !ea" să #ă iubi$i unul pe altul, precum #-am iubit %u. !ai mare dra&oste decât aceasta nimeni nu are, ca sufletul lui să şi-' pună pentru prietenii săi" (In 11, 12+13). .ar şi în alt mod se poate vedea că .omnul nostru Iisus ,ristos a arătat (finţilor ucenici că ştie de mai înainte timpul patimii, ca nu cumva cineva dintre cei o*işnuiţi cu ere iile, ne"'nd slava /ui dumne eiască, să declare că a că ut fără voie în lanţurile iudeilor şi din cau a neputinţei a suportat o moarte at't de cumplită. .eci cuv'ntul (finţilor (!van"#elişti) este folositor.

"(i făcându-se )ină, şi dia#olul punând dinainte în inima lui luda, fiul lui Simon Iscarioteanul, ca să-L #ândă, Iisus ştiind că Tatăl I-a dat Lui toate în mâini şi că de la *umne+eu a ieşit şi la *umne+eu mer&e, S-a sculat de la )ină, S-a de+brăcat de ,aine şi, luând un şter&ar, S-a încins cu el. *upă aceea a turnat apă în #asul de spălat şi a început să spele picioarele ucenicilor şi să le ştear&ă cu şter&arul cu care era încins" (In 13, 2+1) )'ntuitorul de rădăcin'nd m'ndria, o desfiinţea ă din minţile noastre ca pe cea mai rea dintre *oli şi ca pe cea mai vrednică de ur't. Căci ştia că1
nimic nu o*işnuieşte să str'm*e mai rău sufletul omului ca această patimă murdară şi sc'r*oasă, căreia i se opune cu dreptate (tăp'nul tuturor, ca unui mare duşman. ")ăci *omnul, celor mândri, le stă împotri#a", după cuv'ntul lui (olomon (&ilde 3, 32). /e tre*uia deci şi (finţilor ucenici o cu"etare modestă şi umilită şi o "'ndire nepreocupală de cinstea deşartă. Căci, av'nd nu puţine prile3uri de+a se îm*olnăvi de aceasta, ar fi putut luneca uşor dacă nu s+ar fi împărtăşit de mult a3utor. 4iindcă fiarei m'ndriei îi place pururea să încerce să se năpustească asupra celor ce c'şti"ă vreo faimă deose*ită. %i apoi, cine se va *ucura de strălucire mai mare ca (finţii 0postoli5 (au ce e mai demn de preţuire ca prietenia cu .umne eu5 Căci în cel ce nu e nimic în viaţă nu intră această patimă, fiindcă m'ndria fu"e totdeauna de cel care n+are nimic de r'vnit şi de cel ce nu do*'ndeşte nici o treaptă în nimic. Căci cum ar intra în vreunul din aceştia ispita de+a se m'ndri cu ceva5 .ar cel ce are ceva vrednic de r'vnit iu*eşte m'ndria, şi de aceea se aşea ă înaintea vecinului şi tinde să se socotească în c#ip neînţelept mai presus de alţii, ca unul ce s+ar fi ridicat la vreo calitate excepţională, ar fi c'şti"at vreo virtute superioară şi ar fi parcurs un drum de vieţuire deose*it de al altora şi neum*lat de ei. .acă se instalea ă *oala m'ndriei în cei ce aii ceva strălucitor în ei, cum n+ar fi tre*uit să (e facă ,ristos (finţilor 0postoli exemplu de purtare smerită, pentru ca ei să+/ ai*ă drept pildă pe .omnul tuturor şi s'+şi adapte e mintea proprie după plăcerea lui .umne eu5 .eci (finţii 0postoli nu puteau să scape de această *oală altfel dec't învăţ'nd limpede să se socotească at't de pre3os în slavă faţă de alţii, înc't să se aşe e şi în rol de slu3itori faţă de ei şi să nu se ferească de+a împlini şi o slu3ire cuvenită slu"ii, prin spălarea picioarelor fraţilor, şi de+a se încin"e în acest scop cu un şter"ar. C't de mult este apre ciată aceasta ca o slu3ire de sclav între o*iceiurile lumii acesteia este clar. .eci ,ristos (a făcut un exemplu de modestie şi de cu"etare smerită pentru toţi oamenii, nu numai pentru ucenici. .e aceea şi dumne eiescul &avel, lu'ndu+/ ca model, îndeamnă la aceasta, ic'nd$ "-ândul acesta sa Sie în #oi, care era şi în .ristos Iisus" (4ilip. 2, 1)6 şi iarăşi$ 7Cu smerenie unul pe altul socoteascâ-' mai de cinste decât el însuşi" (4ilip. 2, 3). Căci le"ea iu*irii şi a armoniei între suflete se arată în cu"etarea smerită. Ca să ridice la o mare înălţime această cu"etare şi ca noi să nu socotim că ,ristos a făcut ceva la înt'mplare, dumne eiescul !van"#elist aminteşte mai înt'i slava şi puterea proprii /ui şi stăp'nirea asupra tuturor, căci spune$ "(tiind că Tatăl I-a dat Lui toate în mâini". .eşi nu a i"norat că are putere peste toate şi a ieşit de la .umne eu, adică (+a născut din fiinţa lui .umne eu+-atăl, şi pleacă la .umne eu, adică (e suie la 2 ceruri ca să şadă împreună cu -atăl (ău, a arătat at'ta smerenie, înc't (+a încins cu un şter"ar şi a spălat picioarele uceni cilor . 0v'nd deci în aceasta pilda cea mai *ună a evlaviei şi c#ipul cel mai "răitor al iu*irii, să cu"etăm, iu*iţilor, cele smerite şi să socotim că fraţii au dreptul la cele mai mari daruri ale noastre, oric't am fi noi de *uni. 0ceasta ne îndeamnă să cu"etăm şi să voim acest mare exemplu.

" #enit deci la Simon Petru. cesta I-a +is" *oamne, oare Tu să-mi speli mie picioarele? răspuns Iisus şi i-a +is" )eea ce fac %u, tu nu ştii acum, dar #ei în$ele&e după aceasta. Petru '-a +is" /u-mi #ei spăla picioarele în #eac. Iisus i-a răspuns..." (In 13, 8+9) :ricine poate vedea, ca să spun aşa, în (cripturi mişcarea întotdeauna mai eloasă şi mai "ră*ită a lui &etru. .eci, urm'nd şi acum o*işnuinţei şi purtării sale, respin"e pilda aceasta, mereu repetată, a smeritei cu"etări şi iu*iri duse la extrem, cunosc'ndu+/ cine este după fire pe Cel ce vine la el cu vasul de spălat, neferindu+(e să împlinească fapta unei slu"i, căci îl tul*ura nu puţin fapta aceasta de necre ut, care era vă ută de at'ţia oc#i. Căci cine nu s+ar cutremura vă 'nd pe Cel ce este împreună cu -atăl .omnul tuturor arăt'ndu+le această faptă de ro*, vrednică de cel mai mare dispreţ, ucenicilor (ăi, faptă care arată şi slu"ilor că deţin cea mai de 3os treaptă, dar pe care !l vrea să o împlinească cu toată
1 2

&. ;<1 &. ;<2

inima, ca pildă şi c#ip al smeritei cu"etări5 (e teme deci dumne eiescul ucenic de povara re ultată din această faptă şi+şi face din ferirea de ea o datorie, rod al o*işnuitei lui evlavii, şi, neînţele"'nd încă pricina acestei fapte, socoteşte că .omnul săv'rşeşte ceva fără folos, voind să le facă parte de o simplă odi#nă. Căci spălarea picioarelor contri*uie la aceasta şi domoleşte o*oseala produsă de drum. .e aceea, cu mare căldură voia să+/ oprească pe .omnul, ic'nd$ "*oamne, oare Tu să-mi speli mie picioarele?". -re*uie, ice, să facem aceasta noi, slu"ile prin fire, nu -u, .omnul tuturor. .ar ,ristos adau"ă faptei o explicare potrivită momentului, anume că această faptă săv'rşită de !l va fi înţeleasă mai deplin de ei după3
aceea, c'nd le va da o explicare mai pe lar" a ei (In 13, ;). 0tunci ne vom folosi şi noi nu puţin de acea explicare, împreună cu alţii. :*servă deci cum timpul, cer'nd o faptă, îi dă acesteia şi o explicaţie şi, d'nd o explicaţie, îndeamnă la săv'rşirea ei. Căci toate le+a săv'rşit potrivit momentului. =efu 'nd deci &etru în mod direct să i se spele picioarele, )'ntuitorul îi face cunoscută pa"u*a pe care o va avea din aceasta, ic'nd$

"*acă nu te #oi spăla, nu ai parte de !ine" (In 13,9)
(e arată scopul vădit al faptei. .e nu primeşti, ice, această pildă ciudată şi neo*işnuită a smeritei cu"etări, nu vei avea parte de )ine. .e multe ori .omnul nostru Iisus ,ristos foloseşte prile3uri mici pentru explicaţii "ene rale şi extinde ceva spus despre un lucru în parte, în învăţături lar"i, scoţ'nd un folos *o"at din cele vă ute. 0şa socotim că face şi acum, spun'nd că, de nu va fi spălat cineva prin #arul (ău de murdăria din păcate şi din "reşeli, nu va fi părtaş de viaţa de la !l şi va răm'ne lipsit de "ustarea împărăţiei cerurilor. Căci nu este în"ăduit celor necuraţi să intre în locaşurile de sus, ci numai celor ce au conştiinţa curată prin iu*irea faţă de ,ristos şi sunt sfinţiţi în .u#ul prin (f'ntul >ote .

"0is-a Simon Petru Lui" *oamne, spală-mi nu numai picioarele, ci şi mâinile şi capul" (In 13, <)
Cel ce s+a opus adineauri cu o îndră neală at't de #otăr'tă spălării picioarelor, acum nu le mai oferă numai pe ele, ci şi m'inile şi capul. Căci dacă voi cădea, ice, prin aceasta din comuniunea cu -ine, şi voi răm'ne departe de *unătăţile nădă3duite dacă nu voi consimţi cu -ine, Care voieşti şi #otărăşti să faci aceasta, adică să mi se spele picioarele, Iţi voi oferi şi celelalte, ocolind o at't de înfricoşătoare p'"u*ire. =efu ul de la început era deci rodul evlaviei şi al temerii de o faptă "reu de suportat, iar nu al unei opo iţii la o poruncă a (tăp'nului. .ar, afl'nd de pa"u*a pe care o va suferi prin acest refu , îndată trece la voinţa a ceea ce place (tăp'nului. :*servă iarăşi şi primeşte exemplul dat spre folos. Căci, deşi a spus$ "/u #ei spăla picioarele mele în #eac", şi+a sc#im*at îndată "'ndul şi nu a mai "'ndit că tre*uie să stăruie în raţiunile proprii, care ni se par nouă adevărate, atunci c'nd a aflat că va suferi o mai mare şi mai "rea pa"u*ă răm'n'nd la ceea ce a spus. -re*uie deci ca oricine să se pă ească să respin"ă îndată şi cu îndră neală ceea ce i se spune sau să nu se "ră*ească să condamne cu cuvinte #otăr'te ceea ce s+a spus de către altul, cu uşurinţă, ci, c#iar de s+a înt'mplat ca unii să vor*ească aşa, prin cele spuse să le arate că e mai *ine să nu răspundă şi să nu susţină ceea ce doresc în mod deşert, ci să se "ră*ească să împlinească cuv'ntul ce li s+a dat spre folosul lor ?. Căci socotesc că oricine va spune că e mai *ine să ră*dăm cele spuse în (cripturi, dec't să suportăm p'"u*irea de cele necesare. (ă ţinem departe de lim*a noastră vor*ele nesocotite şi neînţelepte. @a spune cineva că e important şi vrednic de r'vnit să ai o lim*ă ştiutoare şi ne lunecoasă spre cele puţin cuviincioase. .ar şi dumne eiescul cuv'nt ne+a arătat că lucrul acesta e "reu de *iruit, "căci nimeni nu poate domoli limba oamenilor", după cum s+a spus (Iac. 3, 9). (ă rostim cuvintele fără 3urăm'nt, căci dacă ne va sili timpul să nu împlinim ceva, şi vina ne va fi mai redusă şi vom do*'ndi, socotesc, mai uşor iertarea de la .umne eu pen tru urmările uşoare ale "'ndurilor noastre. "-reşelile cine le #a pricepe?" (&s. 19,13). (au cum nu va cădea omul păm'ntesc, o dată ce cuv'ntul îi scapă uşor5 Căci lim*a noastră nu este uşor de stăp'nit.

"Iisus i-a +is" )el ce a iăcut baie n-are ne#oie să-i fie spălate decât picioarele, căci este curat tot. (i #oi sunte$i cura$i, însă nu to$i. )ăci ştia pe cel ce a#ea să-L #ândă1 de aceea a +is" /u to$i sunte$i cura$i" (In 13, 1A+11) Ia un exemplu de la un fapt comun nouă şi mustră cu acest prile3 pe cel ce avea s'+/ v'ndă, îndemn'ndu+1 să+şi sc#im*e "'ndul şi să se întoarcă la o deprindere mai *ună. Căci, deşi nu dă pe faţă reaua lui intenţie, cuv'ntul are totuşi un accent aspru. 4iindcă, prin faptul că mărturiseşte curăţia întrea"ă a celorlalţi, face să fie *ănuit pe cel ce nu este aşa şi+1 arată c't e întinat. Căc$ curăţia şi meritul şederii nedespărţite l'n"ă !l le i vorăsc celorlalţi ucenici ai (ăi din osteneala urmării /ui, din neclintirea în credinţă şi plinătatea iu*iri$ faţă de ,ristos. Căci murdăria relei sale intenţii şi sla*a alipire de .omnu nostru Iisus ,ristos îi pricinuiesc aceluia întinarea de neşters, şi nu iu*ire6 nesăturată de *ine. C'nd ,ristos ice$ "2oi sunte$i cura$i, însă nu to$i", aceas ta cuprinde certarea ascunsă, dar folositoare, adresată v'n ătorului. .eşi n+vor*it desc#is, precum am is adineauri, prin am'ndouă acestea atin"ea ş îndrepta prin 3udecată conştiinţa păcătosului, şi înţelesul celor spuse s adresa în mod direct celui vinovat. .ar o*servă c't de folositor m'ntuirii i de dumne eieşte s+a făcut această 3udecată. Căci dacă
,ristos ar fi spus ele cine este cel ce+/ va vinde, i+ar fi st'rnit pe ceilalţi la luptă cu acela şi poat s+ar fi înt'mplat să pătimească ceva din cele necuvenite şi să sufere înain3 de vreme condamnarea, încerc'nd vreunul să piardă pe v'n ătorul (tăp'nului, m'nat de r'vna evlaviei. 4olosindu+(e deci numai de o alu ie şi lăs'nd mustrarea pe seama conştiinţei, %i+a arătat mărimea ră*dării (ale. Căci, deşi ştia că acela nu e un ucenic *un, nici devotat al (ău, ci purta în el veninul duşmăniei dia*olice şi cu"eta în ce mod să+/ predea, 1+a cinstit ca pe ceilalţi şi i+a spălat şi lui picioarele, păstr'nd p'nă la capăt iu*irea (a şi nearăt'ndu+i m'nia înainte ca acela s'+şi ducă la împlinire crima. &oţi vedea şi în aceasta mărirea excepţională a firii dumne eieşti. Căci, deşi .umne eu ştie cele pe care le vor săv'rşi unii, nu aduce pentru aceasta pedeapsa înainte de vreme1. ='*d'nd mai de"ra*ă, at'ta timp c't îi vede nefolosindu+se de aceasta cu nimic, ci stăruind mai v'rtos în relele voite, îi pedepseşte la sf'rşit, dovedind faptul duşmăniei lor, şi nu faptul propriei voinţe. .e aceea ice prin Ie ec#iel$ "Sunt #iu %u, +ice *omnul... )ăci nu #oiesc moartea celui ce moare, ci să se întoarcă de la calea răută$ii lui şi să Sie #iu" (Ie . 19,

3

&. ;<3

?

în răspunsul lui ,ristos către &etru ni se dă un exemplu că nu tre*uie cu asprime pe cel ce n+a înţeles un cuv'nt al nostru, spus poate prea pe scurt, ci sa+i arătam a *l'ndeţe înţelesul adevărat al celor spuse de noi. 1 ,ristos, ca .umne eu atoateştiutor, ar fi putut scăpa de v'n area lui Iuda şi de "ro ăvia ei, prevă 'nd+o înainte ca acesta s'+şi ducă planul la îndeplinire. .ar n+a făcut+o, r'*d'nd p'nă la capăt duşmănia făpturilor (ale, ca să nu fie acu at că, dacă l+ar fi împiedicat pe Iuda, acela nu ar mai fi făcut r'ul ce intenţiona s'+1 facă. îl lasă pe om li*er p'nă îşi împlineşte tot r'ul pe care intenţiona s'+1 facă.

#lB0N-C/ C,IDi# 0/ 0/!E0N.=I

C-V1V1 JL.i ^ i ru\i 56

7 i-s < * *~ ■------------

3, 32)8. .eci cu îndelun"ă+ră*dare .omnul nostru Iisus ,ristos ţinea încă unit pe v'n ător cu ceilalţi ucenici ai (ăi, deşi diavolul intrase în inima lui ca să+/ v'ndă (!van"#elistul notea ă aceasta, pe l'n"ă celelalte), şi a spălat picioarele lui, f'c'ndu+i de nescu at necredinţa, ca să se vadă că aposta ia lui e rod al propriei sale răutăţi.

'TI < fFî#n luFe in iGtteiif.fi i5 eimn rnirflrvvirml rt't rH s# rrfnmIJKIL rrir M,^^I "*upă ce le-a spălat picioarele şi (i-a luat ,ainele, S-a aşe+at iar la masă şi a +is" în$ele&e$i ce #-am făcut %u? 2oi !ă numi$i pe !ine" în#ă$ătorul şi *omnul, şi bine +ice$i, căci sunt. *eci, dacă %u, *omnul şi în#ă$ătorul, #-am spălat #ouă picioarele, şi #oi sunte$i datori ca să spăla$i picioarele unii altora. )ăci #-am dat #ouă pildă, ca, precum #-am făcut %u #ouă, să face$i şi #oi" (In 13, 12+11) /e spune desc#is pricina faptei şi spune că le+a dat această pildă a neasemănatei (ale smerenii spre folosul lor. 0răt'nd că păcatul m'ndriei este de nescu at, le înfăţişea ă în mod clar strălucirea &ersoanei (ale. Căci cel ce este prin sine însuşi cu totul co*or't sau aşe at într+o stare e"ală cu nimicul, în ce mod s+ar micşora, sau unde ar a3un"e mai 3os5 .ar Cel ce e vă ut la înălţime e admirat c'nd (e smereşte. Căci a co*or't la ceea ce nu era. .eci .omnul nostru Iisus ,ristos, d'ndu+le pilda de smerită cu"etare ucenicilor (ăi şi, prin ei, celor de pe între" păm'ntul, nu spune simplu$ 7&recum v+am spălat !u picioarele, sunteţi datori să faceţi aceasta şi voi7, ci explică mai înt'i mărirea (a, şi, ar't'ndu+le strălucirea firii /ui proprii, ruşinea ă pe iu*itorul de slavă deşartă. 7Căci #oi, ice, !ă numi$i pe !ine
V

în#ă$ătorul şi *omnul, şi bine +ice$i, căci suNi(7;.

.ar mai o*servă cum, prin cuv'ntul (ău, a3ută pe de o parte la idirea celor credincioşi, iar pe de alta, nu i"noră "răirea *olnavă a ereticilor lipsiţi de evlavie. Căci spune către ucenicii (ăi$ 7@oi !ă numi$i pe !ine în#ă$ătorul şi *omnul", ca să nu socotească cineva că !l nu este prin fire .omnul şi învăţătorul, ci ca să arate că preţuieşte aceste numiri date /ui de cei care îl urmea ă, în mod necesar adau"', înlătur'nd *ănuielile acelora$ "(i bine +ice$i, căci sunt". 4iindcă nu %i+a do*'ndit ca pe un simplu nume de cinste pe cel de "*omn", precum noi, răm'n'nd slu"i prin fire, am do*'ndi o strălucire după #ar prin numirile cele mai presus de fire şi preţioase date de oameni. Ci este .omn prin fire, stăp'nind asupra tuturor, ca .umne eu către Care s+a is prin "lasul &salmistului$ ")ă toate sunt slu3itoare 4ie" (&s. 119, <1). .ar este şi învăţător prin fire, căci toată înţelepciunea este de la .omnul şi toată înţele"erea este
prin !l, căci înţelepţeşte cu înţelepciune pe cele înţele"ătoare şi seamănă înţele"erea potrivită ei în toată creaţia raţională, cerească şi păm'ntească. &recum !l, fiind @iaţa după fire, dă viaţă tuturor celor capa*ile de viaţa, aşa şi, deoarece !l este înţelepciunea -atălui, aşa ă darurile înţelepte în toate, adică "'ndirea şi toată cunoştinţa celor *une. .eci 4iul este prin fire .omnul şi învăţătorul tuturor. C'nd deci !u, Cel at't de mare în slavă, )ă arăt co*or't la at'ta smere nie, înc't spăl şi picioarele voastre, cum veţi refu a, ice, să faceţi şi voi unii altora aceasta5 Iar prin aceasta îi învaţă să nu le placă să se m'ndrească împotriva cinstirii altora, ci să socotească fiecare pe cel împreună+ro* superior sieşi şi să+1 pună în toate înaintea sa. învăţătura aceasta e foarte *ună, căci socotesc că prin ea se afirmă e"alitatea şi se arată că nimic nu desparte aşa de mult pe fraţi şi prieteni, ca pofta nestăp'nită a nenorociţilor iu*itori de slava. Noi totdeauna poftim să fim mai mari şi lipsa de cinstiri în viaţă ne îndeamnă mintea lunecoasă să tindă la cinstiri mai strălucitoare. Ca să

1112. ,ristos nu (e arată pe (ine ca e"al cu ucerncu ş, nu F I F şi !l prin aceasta e"alitate. Ci, ar't'ndu+le că e cu mul.I presusde e u le cere s faptele /ui de smerenie, cu at't mai mult cu cat sun, OesCu F F (e afirm6, val cum, pe de o parte, Iisus săv'rşeşte fapte de 0^Am^. d (i+
ca fiind nesf'rşit superior ucenicilor. &rin afirmarea din urma nu+%. anulea ă smere accentuea ă.

8 ;

.omnul, fiind @iata prin (ine, nu voieşte cu uşurinţa să moara cineva, ci ra*dă p'nă c'nd poate trăi acela, aştept'ndu+1 să se îndrepte şi, prin aceasta, să c'şti"e viata veşnică.

CC) IMN 1AK1U uii>ini.Mi^.».

punem deci capăt acestei *oli şi să facem să încete e această poftă ur'tă (fiindcă patima iu*itoare de slavă este o amă"ire şi nimic altceva), s'+/ primim în mintea noastră pe ,ristos, împăratul tuturor, Care spală picioarele ucenicilor, ca să facem şi noi aceasta unii altora. &rin aceasta omul va dispreţul orice fel de m'ndrie şi va respin"e tot c#ipul iu*irii lumeşti de slavă. Căci, dacă .omnul prin fire (a făcut ca o slu"ă, cum n+ar dori ro*ul să suporte cele ce+i sunt cu totul cuvenite, ca să nu plătească cu cea mai de pe urmă pedeapsă51113

" de#ărat +ic #ouă" /u este slu&a mai mare decât stăpânul său, nici solul mai mare decât cel ce l-a trimis pe el. )ând şti$i acestea, ferici$i sunte$i dacă le #e$i face" (In 13, 18+1;)
,ristos întăreşte în continuare, ca prin nişte le"i necesare, puterea faptei săv'rşite şi declară că e cu totul "reşită călcarea acestei porunci m'ntuitoare. Căci ceea ce e întărit printr+o le"e nu poate trece necondamnat dacă nu se împlineşte. Căci slu"ile, care nu voiesc să cu"ete aceleaşi cu stăp'nii lor, se ale" cu o vină de nescu at. 4iindcă e m'ndrie şi altceva nimic a dori ceva mai mare şi mai presus de treapta proprie. 0ceeaşi vină le+o va aduce şi trimişilor, pe drept cuv'nt$ voinţa de a se ridica mai presus de cele proprii celui ce i+a trimis. .e aceea le va a3un"e lor, pentru măsura strălucirii proprii, cu"etarea de trimis. Iar aceasta nu înseamnă dec't a ice$ cu drept cuv'nt veţi fi luaţi în r's în faţa (caunului de 3udecată, dacă veţi refu a din m'ndrie să vă faceţi unii altora cele pe care vi le+am făcut !u vouă, deşi sunt .umne eu şi .omn prin fire şi deşi v+aţi împărtăşit de numele de ro*i. Căci e cu adevărat a*surd, *a şi propriu celei mai mari ne*unii, ca, fiind slu"i, deci mai mici dec't (tăp'nul şi -rimiţătorul, să vă ruşinaţi prosteşte de a vă socoti ro*i unii altora. .acă ştiţi deci aceasta, veţi putea înţele"e limpede ceea ce vă spun$ "8erici$i sunte$i dacă le #e$i face". 0r putea ice cineva că nu a cunoaşte virtutea, ci mai de"ra*ă a o împlini e lucru de lăudat şi de r'vnit. (ocotesc că e mai *ine să nu fi aflat aceasta unii dec't, afl'nd+o, s'+şi desprindă mintea, prin lene, de voinţa de a împlini cele pe care le+a învăţat foarte *ine şi drept. ! ceea ce a spus )'ntuitorul însuşi$ "Iar slu&a aceea care a cunoscut #oia stăpânului şi nu s-a pre&ătit, mei na făcut după #oia lui, #a fi bătută mult. (i cea care n-a ştiut, dar a făcut lucruri #rednice de bătaie, #a fi bătută pu$in" (/c 12, ?;+ ?9). Căci pentru cel ce n+a cunoscut ceea ce tre*uie c#iar dacă va avea să răspundă întruc'tva pentru lenea lui, nu va fi nepotrivit să o*ţină o oarecare iertare. .ar celui ce a cunoscut un lucru, cunoaşterea lui îi va da o os'ndă mai "reu de purtat. Căci a dispreţuit să+ 1 facă, nelipsindu+i nimic ca să lucre e în modul cel mai cuvenit. .eci, cei ce ştim tre*uie să lucrăm. Căci astfel vom fi îm*răcaţi în desăv'rşita laudă a vieţuirii în ,ristos, primind cea mai deplină răsplată la timpul cuvenit. .e fapt, )'ntuitorul a spus că cel ce a făcut şi a învăţat se va c#ema mare + şi cu multă dreptate + în împărăţia cerurilor ()t. 1, 1<). Căci ce+i lipseşte lui din evlavie5 Iar cel ce se cuvine să fie lăudat pentru faptele lui *une, cum nu e împodo*it cu cele mai desăv'rşite daruri de la .umne eu5 .eci, c'nd cunoştinţa e unită cu faptele, folosul ce re ultă nu e mic. .ar, lipsind una dintre ele, cealaltă va fi şc#ioapă. (a scris că şi credinţa fără fapte este moartă. Căci, deşi credinţa înseamnă a cunoaşte pe .umne eu Cel Cnul prin fire şi a+/ mărturisi sincer şi cu adevărat, totuşi credinţa e moartă dacă nu e urmată de strălucirea cea din fapte. Cum deci nu va fi cu totul nefolositor a cunoaşte poate ce este *un, dar a nu voi şi a nu fi în stare să+1 faci5 .in pricina aceasta, fericiţi vor fi ucenicii (ăi, sau cei ce cred în !l, care nu numai că vor voi să ştie cele "răite de !l, ci vor voi şi să le împlinească.

"/u +ic despre #oi to$i" căci %u ştiu pe cei pe care i-am ales. )i ca să se împlinească Scriptura" ")el ce mănâncă pâinea cu !ine a ridicat călcâiul împotri#a !ea" (In 13, 19) Nu mică e neclaritatea acestui cuv'nt. Căci, spun'nd că sunt fericiţi cei ce cunosc *inele şi se silesc să+1 împlinească cu fapta, a adău"at îndată$ "/u +ic despre #oi to$i". 0ci vi ea ă pe v'n ător, cum îmi pare mie şi altora. Căci cel ce urăşte pe .umne eu nu se află între r'vnitori, nici între cei fericiţi, făc'ndu+şi sufletul vinovat de at'ta necredinţă. 0cesta este unul dintre înţelesurile o*işnuite ale acestor cuvinte pentru cei mulţi. .ar pe l'n"ă acesta, mai este şi un altul. &e acesta îl va spune ,ristos însuşi c'nd, potrivit desăv'rşitei şi preasfintei (cripturi, ic'nd$ ")el ce a mâncat pâinea !ea a ridicat călcâiul împotri#a !ea" (&s. ?A,<), apără de mai înainte într+un anumit fel curata ceată adevărată a celorlalţi ucenici, arăt'nd vina unuia sin"ur. Căci deoarece toţi m'ncau p'inea /ui, #rănindu+se şi consum'nd împreună cele aduse de !l111?, spre folosul lor ,ristos nu lasă mintea celor nevinovaţi să fie sfăr'mată de temeri deşarte şi vrea să oprească de mai înainte cru imea neîncrederii, ic'nd$ "/u +ic despre #oi toti1 căci %u

prin înclinările spre cele rele. Căci flintele conştiente vor exista în veci. Cu prima vă înt'mpină ic'nd$ .ar unii ar putea să scoată din acestea o nedumerire de două feluri.ar ce ar urma de aici5 &reştiinţa lui . . . dar care. şi 3udec'nd neînţe+ lepţeşte nemăsurata /ui iu*ire de oameni.acă credem că .ristos. -oţi cei ce văd acestea.ar îl lasă si pe el să măn'nce 7p'inea /ui7. . părăsind în mod neînţelept porunca ce i s+a dat de sus. r'*d'ndu+le în veci în existenţă. ic'nd$ &entru ce ai creat firea în"erilor. 0şa a fost făcut la început şi primul om. precum s+a scris.ar. iu*irea şi preţuirea faţa de forma de existenţa conştientă. (ocotesc că aceasta ni se indică prin cuvintele amintite.um ne eu nu I+ar fi în"ăduit s' (e arate ca Creator. adică la 0dam. ca s' se împlinească cuv'ntul &salmistului. pot creşte în unirea cu alţii şi cu . 4ăcătorul tuturor a dăruit celor raţionale dintre făpturi c'rma propriei voinţe şi le+a lăsat li*ertatea mişcărilor. %i va mai spune unul dintre cei ce scormonesc acestea$ &entru ce ai alcătuit pe om din păm'nt. &rin aceasta ni se dă o îndoită învăţătură. o dată ce nu i"norai ca . c' %i+a dat trupul c#iar celui ce+/ dispreţuieşte pe !l. o atitudine c#iar ne"ativa fata de !l.amasc#in. accept'nd şi acestora. niciodată nu am sf'rşi s' învinuim pe 4ăcătorul. Iar cei ce au lunecat. . în lanţurile tartarului întunecat.Mi^. o data ce nu i"nora ca va li v'n ător şi va cădea în laţurile iu*irii de c'şti"5 &e l'n"ă acestea. r'*d'nd cu dreptate răsplata pentru neascultarea lor. ştiu pe cei pe care i-am ales. ci puterea care a necesitat împlinirea (cripturii.eci ştie şi c' unul dintre ei nu e vrednic. vor suferi os'nda neîndurată şi netrecătoare. . răm'n'nd ca !l s' împărătească numai peste firea nera+ţionala şi nesimţitoare. spune+mi ce ar putea împiedica şi pe alţii să+/ învinuiască. Căci era în rai şi în cele mai înalte *ucurii du#ovniceşti şi în slava lui . din acea strălucire de la început sunt aruncaţi spre păstrare.umne eu. -u. Cei ce şi+au păstrat starea de la început vor păstra nepierdută şi sta*ilă întemeierea lor în toate *unătăţile. Cel ce a c#emat la existenţă cele ce nu erau. c' unul dintre ei va ridica călc'iul împotriva (a. 9 . iar idirea raţionala n+ar fi apărut la facere. c#iar dacă vor ale"e r'ul.ristos afirmă că ştie iJ cei pe care i+a ales si deci sunt vrednici să măn'nce p'inea /ui.umne eu face din iu*ire fiinţe care să+/ cunoască. dacă nu s+ar fi întors spre aposta ie şi neascultare. . C'ci. In modul acesta vor urca cu acu a la cele şi mai înalte şi mai *une. adică 11 va dispreţui. pot şi refu a această creştere. )i ca să se împlinească Scriptura" )el ce mănâncă pâinea cu !ine a ridicat călcâiul împotri#a !ea". spre 3udecata ilei celei mari (Iuda 8). -re*uie sa răspundem la fiecare nedumerire şi să dăm explicaţia cuvenită fiecăreia dinue ele.ar.umne eu preştie că unele dintre aceste fiinţe nu vor creşte în unirea cu !l. să poată intra în dialo" cu !l şi să+/ iu*ească. ci vor ale"e r'ul. doar+doar îl va c'şti"a prin această iu*ire. care e mai importanta şi mai verifica*ila. Iu*itorul de învăţătură să pro*e e pe cea dint'i.umne eu. ca s' vrea fiecare să+şi alea"ă modul propriu de lucrare 9. . . va mai ice$ .umne eu de astfel de raţiona mente. av'nd li*ertate. cum spune 0cesta însuşi. %i ar fi rămas în *unătăţile de la început ale firii7 <. . ca tuturor. într+o astfel de împărţire vei afla despărţită şi firea în"erilor. . diferita de a (a. lovind u+ / cltiar cu partea cea mai de 3os a trupului.acă a ridicat călc'iul împotriva lui . adică 0dam.CC) IMN 1AK1U uii>ini. 0ceasta este o existenta conştienta şi li*eră aflata în afara (a.ar aceasta înseamnă c' le+a în estrai cu li*ertate. dacă am vrea să ne folosim pentru fiecare dintre cele făcute de . răm'n'nd în împărtăşirea de *unătăţile dăruite lor şi află o fericire pe care nu o pierd6 iar cei ce sunt corupţi prin "'ndurile lor şi sunt atraşi de curentele poftelor nestatornice suportă pedeapsa cuvenită lor şi.ristos %i+a arătat si in aceasta smerenia (a.ristos ştie toate.umne eu viitoarea c'dere ne*unească a unora dintre ei75 C'ci n+au păstrat toţi starea proprie de la început.um ne eu prin fire. socotesc ca tre*uie s' înţelea"ă ca 1111. folosindu+ne de raţiunile ce ne stau în putere spre idirea şi m'n"'ierea celor care nu se simt în stare să poată înţele"e prin ei înşişi cele din dumne eiasca (criptură. ca sa se împlinească (criptura. Care toate le ştii5 Căci n+ai putut i"nora că va cădea. .eci cei ce tind în c#ip drept spre cele mai *une îşi asi"ură slava lor.umne eu. ca s'+i ofere acestuia cel mai mare semn al iu*irii (ale.». ştiind că va dispreţui #arul dat lui5 %i de ce s' spun numai aceasta5 C'ci cau a învinuirii va urca p'na la capul neamului. ic'nd$ . pe l'n"ă cea amintită. cum spune (f'ntul loan .umne eu vrea sa+%i afirme *unătatea. deci în *unătate. sau şi+a mărit călc'iul după cuv'ntul &salmistului 1111. de ce a ales pe Iuda şi pentru ce 1+a amestecat printre ceilalţi ucenici. Nefiind infinite. fără a exista cineva care s'+/ facă cunoscut ca . .ar. *'rfind pe . mai arătam şi pe cea înţeleasă de mintea celor mai simpli. nesocotind porunca dată lui. nu el ar tre*ui să fie înţeles ca vinovat de această faptă. pe de altă parte. . &oale cBa . a exista în mod conştient e totuşi mai *ine dec't a nu exista deloc. %i îndată vom spune că. depinde exclusiv de atotputernicia şi *unătatea (a.e ce ai ales pe (aul şi l+ai uns ca re"e peste Israel.

=ăspunsul poate fi însă şi mai aprofundat. . c#iar opun'ndu+se /ui. ci e numai voinţa de a nu+/ recunoaşte. lăs'nd mustrarea în c#ip ascuns în mici neclarităţi.umne eu. !l e atitudinea li*eră. . ! şi acesta un fel de dialo" cu care le cinsteşte. -otodată .umne eu le+a preştiut pentru că ele se vor săv'rşi din li*ertatea făpturilor. care "'ndiţi.umne eu. !ra deci în el puterea de+a nu cădea.umne eu. Căci dacă tre*uia să se împlinească cele ce s+au împlinit prin aceştia. ice. dar. deşi preştie că vor fi contrare /ui. totuşi le creea ă. contrară lui . ca să se împlinească (cripturile. să nu facă răul. c'nd spune că sf'rşitul v'n ării va fi un semn şi dovada cea mai clară că !l este . invers$ .eci. Căci nu o*işnuiesc şi nu+)i place să )ă folosesc de cuv'nt şi de povestiri în mod deşert. fără a fi folosită spre fericirea lor prin supunerea faţă de !l5 .omnul nostru Iisus .u#5 . dacă le+ar impune. . c#iar preştiind că o vor folosi rău. în ce priveşte celălalt înţeles al cuvintelor date la început. cel ce compară cele mai înainte < >unătăţile sau virtuţile de la început erau şi ale firii.umne eu existenta. spunem aceasta$ (ă nu socotească cineva. dar şi dăruite de . .ar cunoaştem în mod si"ur că cele ce se vor înt'mpla le+a spus . deci care ţine şi de firea ei. !le depind mai departe de . precum amL spus înainte. să credeţi că !u sunt 0cela despre Care a prevestit dumne eiasca (criptură.umne eu. în firea adevărata a făpturii conştiente exista putinţa s' ram'n' în *ucuria comuna cu .ristos. %i cine ar fi at't de lipsit de cu"etarea cuvenită.CC) IMN 1AK1U uii>ini. ci fac să răsune acestea în urec#ile voastre. preştiindu+le. să se considere că nici n+ar fi păcătuit. răm'ne un mare mister de ce .umne eu. c#iar în faptul că le creea ă. Căci. Care a dat acelor făpturi existenţa.umne eu făpturilor (ale5 %i nu e totuşi. în *ucurie nu se poate face separaţie între ceea ce tine de firea făpturii şi de relaţia cu .ristos mustră în mod acoperit pe v'n ător. . a unor făpturi ale (ale. o mare dovadă a preţuirii importanţei existentei lor. !l nu există prin sine.». -otuşi. n+ar fi măr"init în puterea (a creatoare5 )ai tre*uie luat în considerare faptul că răul nu e ceva care are un i vor propriu.eci nu din această cau ă credem că s+au săv'rşit de unii anumite lucruri.acă ar fi ales cele cuvenite. când se #a îndeplini.ar *inele predestinat nu mai este un *ine adevărat.eci la început nu era nimic de felul acesta în cel ales. înainte de a fi aceasta. sau. !l preţuieşte existenţa ca pe un *un mai presus de calităţile pe care ea tinde să şi le c'şti"e. 0tunci.ar deoarece după aceea (atana 1+a ispitit pe încetul cu pofta de c'şti" ur't. cei prin care s+au împlinit sunt li*eri de toată răspunderea. c'nd de fapt !l există. că %u sunt" 13.umne eu.umne eu. 1<) (In @+am expus în mod necesar. ca să a3un"ă la împlinire ceea ce s+a spus odinioară. în "eneral tine de firea făpturii conştiente sa nu fie sin"ura. de vreme ce. care în sine nu e un rău. dumne eiasca (criptură ar apărea slu3itoare a păcatului.ristos 11. dacă este adevărat acest lucru. dec't să nu fie. ice. Căci. dar şi de relaţia cu . *iruit fiind de această patimă şi din pricina ei. atunci c'nd se vor înt'mpla. (e ascunde aici marea taină a li*ertăţii făpturilor. mai *ine+ is.umne eu. ca să crede$i. nu va împiedica nimic pe cei ce s+au supus celor scrise să nu fie vinovaţi de păcat. =ăul e numai un martor al existenţei lui . ci. le creea ă totuşi. .eci vă spun. el fiind în stare la început să+I urme e.acă ar avea+o din altă parte. ci e silit !l însuşi să facă numai fiinţe care fac *inele. conform neînţelepciunii unora. Căci la început nu era om rău. însă nu vă dau încă cunoştinţa celor de la sf'rşit ca. c#iar c'nd ea e păstrată pur şi simplu. .u#ul.e aceea. . . pe care le+o acordă .umne eu socoteşte că e mai *ine să existe şi aceste făpturi. că faptele pre ise prin (finţii prooroci au fost duse la capăt ca să se împlinească (cripturile. toată înţele"erea lui ar fi folosit+o spre a urma cu sinceritate lui .Mi^. nu pot face separaţie intre ceea ce ţine de firea mea şi ceea ce am de la altul. să avem un temei al credinţei în pre icerea că se vor înt'mpla acestea1A. pentru că veţi avea nu puţin folos din cunoaşterea lor.acă . duc'nd cu sila pe unii la cele ce s+au "răit prin ea. . (au. &e l'n"ă aceea. 4ăpturile au această putinţă pentru că au o existentă care e de la .umne eu o respectă at't de mult.umne eu.umne eu.umne eu nu mai este deplin li*er în actul (ău creator. deşi preştie că unele făpturi vor face r'ul. cele ce vor fi. C'nd mă *ucur de comuniunea cu altul.ar întruc't cuv'ntul nostru despre acestea se extinde mult şi în altă carte. atunci c'nd se vor săv'rşi. cele ce se află de3a la uşă. ca.umne eu. a că ut din slava şi din cinstea împărătească. preştiind că unele făpturi vor face răul.umne eu le permite şi aceasta din marele respect fată de li*ertatea pe care le+a dat+o. le+ ar predestina spre *ine. . de ce ar fi socotit un rău faptul că 1 se opun5 . /a fel ar fi şi dacă . prin preştiinţa /ui. ele îşi menţin tot prin voia lui . s+a făcut v'n ător. nu le+ar crea.umne eu ar crea numai fiinţe care vor face *inele.umne eu.umne eu făpturilor (ale. şi anume înainte de timp. se săv'rşesc acestea. nemaiarăt'ndu+se astfel.in aceasta s+ar deduce că ele sunt predestinate să facă un *ine care nu mai este un *ine adevărat Iar necre'nd dec't fiinţe predestinate să facă *inele. 1A Nu pentru că s+au pre is unele fapte rele de către . socotim de prisos să ne lun"im expunerea despre ele aici. . compar'nd sf'rşitul cu cele spuse de )ine înainte. 0ceasta arată o mai mare putere . . "*e acum #ă spun #ouă. înc't.ar socotesc că acesta este un cuv'nt de mare defăimare.umne eu. ar însemna că nici . dar mai ales sa nu fie în afara comuniunii cu . aceasta ar însemna că nu vrea să le cree e cu adevărat li*ere. înc't să socotească pricină a păcatului unora cuv'ntul (f'ntului . 0şa a ales )'ntuitorul şi pe Iuda şi 1+a unit cu sfinţii ucenici. c#iar preştiind că va fi rău folosită de unele. totuşi le creea ă ca făpturi li*ere5 Nu e aici un semn uluitor al marii preţuiri pe care o dă . . din momentul creării. :are nu se ascunde în acest mister marea valoare a li*ertăţii acordate de . Căci va fi de folos ascultătorilor şi vor avea nu puţin c'şti" dacă vor cunoaşte scopul acestui lucru.

" de#ărat.Mi^. pe !ine !ă primeşte1 iar cel ce !ă primeşte pe !ine primeşte pe )el ce !-a trimis pe !ine" (In 13.ristos. C#iar î nefericirea adusă de rău se arată că numai în le"ătură cu .». se află ceva folositor pentru întoarcerea în *ine a răutăţii aceluia.umne eu poate întoarce şi cele rele spre *ine. 11 (f'rşitul v'n ării. răsti"nirea urmată de înviere. ade#ărat +ic #ouă" )el care primeşte pe cel pe care-l #oi trimite %u. va fi dovada cea mai clară a durr ne eirii lui . (e arată şi aici că . .CC) IMN 1AK1U uii>ini. în cele pe care le va face ne*uneşte v'n ătorul împotriva /ui.umne eu ne *ucurăm de *ine. trece iarăşi la un cuv'nt mai ascuns.2A) .upă ce a dovedit în c#ip folositor că !l este .ristos şi că. vestite de (fintele (cripturi cu îndră nelile v'n ătorului va do*'ndi cea mai vădită şi mai uşor de acceptat înţele"ere adevărată a /ui.

. 21) Căreia dintre creaturi nu+i este clar că nici mintea. la slăvire. c'nd dumne eiasca (criptură vrea să arate vreo mişcare a /ui împotriva celor neevlavioşi. nu-L cinsteşte nici pe Tatăl" (In 1. a3ut'nd ascultătorilor să înţelea"ă aceasta din cele spuse. Căci.umne eu îl primeşte cineva ca pe cel care consimte cu cuvintele /ui şi. precum atunci ameninţarea neînduplecată arătată morţii a numit+o suspinare. . unii socotesc că se pot folosi de o asemenea pornire atri*uită /ui. 0rată deci cu mare folos şi printr+o pildă clară că. C'nd . vădeşte necredinţa v'n ătorului nu numai împotriva 4iului.umne eu cu o credinţă neîndoielnică. aşa şi acum mişcarea împotriva v'n ătorului necredincios e indicată cu numele de tul*urare. în mod mai presus de fire şi pus între cei aleşi.9A? (40NPC/ C.um+ne eirii nu ra*dă ca trupul să tremure de frică şi de aceea ia forma unei tul*urări şi arată semnul unei supărări. &recum. şi ne*unia ultimă era de3a pusă la cale. şi nu pe altul. deşi fiinţa dumne eiască nu suferă nimic asemănător unor asemenea patimi ale noastre. ci s+a "'ndit numai la dinarii murdari de la iudei şi. socotesc. precum se vede. să spună mai de velit ceea ce a spus în alte locuri. la fel. îndră neala duşmanilor era la uşă. 4iindcă e de cre ut că nici mişcarea . supun'n+du+I ca . "Iisus. 23).umne eu+-atăl primeşte pe -atăl însuşi 112A. precum pe cel trimis de la . trece la ceea ce e mai vădit. dacă ar fi primit şi cinstit pe 4iul. care dispreţuieşte şi pe . după c#ipul o*iceiurilor noastre. primind "rosimea cuvintelor omeneşti. 4iindcă. Căci era mai mult un timp al ameninţării dec't al îndemnului. vor*eşte de o m'nie şi de o supărare a /ui.ristos (+a tul*urat cu du#ul. aşa cum s+a scris că Iisus a suspinat c'nd a mers la morm'ntul lui /a 'r. . numind tul*urare mişcarea urătoare de rău a du#ului. %i tul*urării îi urmea ă mustrarea aspră care se adresea ă în mod special unei persoane dintre cele douăspre ece.umne eu din . folosindu+se de cuvinte omeneşti. primeşte pe -atăl. . la înc#inarea datorată /ui ca . ca pe un c#ip al înţelesurilor. a predat s'n"ele /ui drept în m'inile uci"aşilor. a sc#im*at cu #otăr're iu*irea faţă de . Cu"etăm că ar fi fost mai *ine pentru el nici să nu existe.ar nu e propriu+ is scopul /ui să le arate aceasta. primind cineva pe . indi"n'ndu+(e împotriva perversiunii lui Iuda1123. Iar în aceste cuvinte ale /ui putem vedea că *inevesteşte pe Cel arătat prin (ine1121. ci mai de"ra*ă altul. Căci cele privitoare la . precum se vede.ar e un o*icei al dumne eieştii (cripturi să descrie cele mai presus de noi.ar. la le"ea iu*irii.umne eu. nici la nimic altceva din cele făcute lui. v'n 'ndu+şi sufletul său pentru puţinii ar"inţi. /im*a3ul folosit e o formă de ameninţare. nici cuv'ntul nostru nu sunt în stare să spună fără "reşeală şi fără a*atere cele proprii firii dumne eieşti şi ne"răite5 &entru aceasta se serveşte de cuvintele (ale pentru o modestă explicare a celor mai presus de minte.eci. atunci c'nd primeşte pe cel trimis de )ine. )otivul tul*urării a fost deci cu totul îndreptăţit. ice.umne eu mustra "reu şi e mişcat de o nestăp'nită m'nie potrivnică răului. Nu s+a "'ndit la cinstire. !a e mişcată doar de o indi"nare cum ştie şi cum e potrivit ei. aşa cel ce primeşte pe Cel trimis de . dar tre eşte în toţi temerea cea mai înfricoşătoare şi îndeamnă pe fiecare să+şi . adică dacă ar fi mărturisit pe 4iul ca .umne eu+-atăl prin necredinţă faţă de 4iul. deşi !l ra*dă mai mult dec't se poate spune 1122. Căci. Iar aduc'nd spre vedere inversul. Căci ce putea fi mai mare ca necredinţa aceluia care. deşi e pre entat prin termeni nu prea duri6 înfăţişea ă aceeaşi idee pe care o su"erea ă cuvintele. prin pă irea celor poruncite. iu*irea şi cinstea arătate /ui au ca finalitate îndreptarea lor spre &ersoana lui . dumne eiescul !van"#elist spune şi aici că . Căci nu putea. cinstit deopotrivă cu ceilalţi ucenici. netre*nicul şi+ar fi ridicat iu*irea faţă de !l mai presus de "'ndurile ur'te şi socotesc că n+ ar fi a3uns v'n ător. 4iindcă (atana îşi aruncase de3a "'ndul în inima v'n ătorului. să încercăm să păşim spre cele dumne eieşti. în modul în"ăduit nouă. ade#ărat +ic #ouă că unul dintre #oi !ă #a #inde" (In 13. .omnului cu"etarea sinceră.ristos pe puţini ar"inţi şi.=I!I Căci încearcă încă să ascundă îndră neala aceluia şi nu spune încă desc#is cine este v'n ătorul.eci înfricoşătoare este crima v'n ătorului. precum am spus adineauri. cineva )ă primeşte pe )ine însumi. ci şi a -atălui.ul şi a mărturisit şi a +is" de#ărat. să spună altfel. şi+a ridicat călc'iul faţă de !l. ia pildă din cele ale noastre şi.I=I/ 0/ 0/!E0N. %i (+a tul*urat în mod cuvenit. Căci cum ar putea exprima clar ceea ce depăşeşte înţele"erea noastră5 -re*uie deci ca noi. în mod firesc. m'nc'nd p'inea /ui. nevr'nd. adică$ ")el ce nu cinsteşte pe 8iul. S-a tulburat cu du. cinsteşte pe Cel predicat.omnul şi cre 'nd în 4iul.umne eu sunt cu totul ne"răite.e fapt. 4iindcă arătarea Născutului concur"e cu cea a Născătorului. Căci cel ce a cre ut că !l este 4iul va mărturisi fără îndoială şi pe -atăl. . +icând acestea.umne eu+-atăl.

ar şi de ade#ăr" (In 1.ristos. care împreună cu mine te-ai îndulcit de mâncări. asemenea mie. ice. căpetenia mea şi cunoscutul meu.ar faptul cumplit şi de nesuportat. a devenit v'n ătorul )'ntuitorului. care sunt ucenici adevăraţi. . şi ca . ned'ndu+i nici o însemnătate. e şi adevărul. fiindcă i+o atri*uie num6 !van"#elistului Ioan.ar )'ntuitorul nu+i dă alt semn despre acela. cele spuse umpl'ndu+i de o îndoită tul*urare. face pe fiecare să+şi cercete e conştiinţa proprie şi să "'ndească cu teamă pe cine a că ut oare sorţul pier aniei şi de unde sau cum are at'ta putere (atana. Iar acesta era Ioan. Căci mintea sfinţilor e li*eră de iu*irea de slavă.umne eu a (finţilor ucenici şi de marea sinceritate a evlaviei lor. nedumerinclu-se despre cine #orbeşte" (In 13. 1?+11). să+i fie prins sufletul de c#inul unei at't de cumplite porniri şi să devină victima dulce a răutăţii diavolului. .arul" pe care %i dăruieşte ca . . din uşurătate. ţin'ndu+1 su* tăcere. repre ei t'nd toată existenţa. arăt'nd prin aceasta pe cel ce măn'ncă p'inea (a. Căci fiecare. "Iar la masă era re+emat la pieptul lui Iisus unul dintre ucenicii Lui. 4iindcă a vă ut el însuşi slava lui . Iar acesta era &etru. . nu era mai puţin în"ri3orat de fiecare dintre ei. spun'nd ci "ferici$i #or fi cei cura$i la inimă. %i+1 dăruieşte (ieşi ca om. precum se vede. .ar toQ mai de aceea e plin şi de cunoştinţa între"ului adevăr. ca să nu pară iu*itor de slavă. care aveau acelaşi scop ca )'ntuitorul şi stră*ăteau ţara iudeilor. înc't poate răpi de la !l şi pe unul dintre 0postoli.umne eu (ieşi ca om. neav'nd de la ei putinţa să ştie pe cel vinovat. 1. dupQ cuv'ntul propriu$ ")ăci am #ă+ut.ar v'n ătorul. Căci nu ar putea vedea cinevî cu oc#ii trupului firea dumne eiască cu totul 12 13 Cei unspre ece ucenici. deşi era unul ce fusese numărat între ceilalţi (finţi ucenici. . 1?)13. deoarece a spus că era iu*it. cu at't este mai multă *unătate. . sla#a Lui. dar arată şi mărimea răutăţii diavolului care are at'ta putere. că aceia #or #edea pe *umne+eu" ()t. %i îi dă aceluia *ucăţica de p'ine înmuiată.pă ească sufletul. în casa lui *umne+eu am umblat în acelaşi &ând" (&s. 23+28) Cu drept cuv'nt ne minunăm şi acum de iu*irea fier*inte de .ar şi de ade#ăr". <). şi+a ascuns numele. (i că+ând acela astfel la pieptul lui Iisus. Căci.ar cel astfel cunoscut. privind şi la ceilalţi cu *ănuială. Cu c't e mai mu adevăr. înc't să fure pe vreunul şi dintre ei. plin de . 22) Ccenicii sunt cuprinşi de uimire şi de frică şi se privesc unul pe altul. simţea o nu uşoară teamă. sau existenţa întrea"ă. prin porniri ur'te. care spune$ "Iar tu.eci cu multă #otăr're . cel ce a scris această carte şi care. care însă n+a pus între*area prin sine. . omule. 0cestora le dă însuşi )'ntuitorul o cunună excepţională. Nimeni n+a fost at't de plin de #arul infinit ca !l. ca nu cumva. afl'nd cine e v'n ătorul.umne eu are tot adevărul pe carQ av'ndu+1. Căci prin aceasta învinuieşte nerecunoştinţa celui ce e ro*it de această îndră neală. şi de un suflet e"al cu ei. de aceea. 9) %i vom aduce ca dovadă că acest cuv'nt este adevărat pe însuşi aces preaînţelept !van"#elist.ar le aduce în amintire altă proorocie. căruia %u. I-a +is" *oamne.ristos.eci aproape de . 1?. Căci ştiu că nu+I scapă )'ntuitorului vreun cuv'nt deşert. sla#ă ca a 9nuia/ăscul dii Tatăl. dar. Căci. !i cred că ceea ce li s+a spus e în mod si"ur adevărat. . Cnde e #arul. stăruia în intenţiile lui. I vorul #arului infinit e 0devărul între". întin&ând . îi şopteşte în ascuns şi cere să afle pe fiul pier aniei. !l spune că a fost cinstit şi iu*it at't de deose*it de )'ntuitorul nostru . a sc#im*at #arul Celui ce 1+a cinstit. ! plin de #arul pe care+l primeşte ca om şi "plin de .ar o*servă iarăşi c't de *ine ne a3ută preaînţeleptul !van"#elist să vrem să vieţuim c't mai cuminte şi să ne deprindem în ascuţimea minţii spre a putea pătrunde foarte uşor în înţelesurile dumne eieşti şi a le exprima în modul cel mai posi*il nouă prin cuvintele noastre. sau invers. nu se mai tem că e vreunul dintre e (f'ntul C#irii dă aici la sin"ular expresia$ " m #ă+ut". 0plec'ndu+se deci liniştit spre învăţătorul. .ristos ice$ "unul dintre #oi !ă va #inde". să pună între*area. i-o #oi da" (In 13. ca "plin cl . se "ră*esc să între*e şi să afle printr+unul de frunte dintre ei. ?A. dar neîncre 'ndu+ se nici în *ănuielile "'ndurilor proprii. pe care-l iubea Iisus. mai .ucă$ia de pâine. şi dă ca pildă a iu*irii mai presus de fire faţă de el s'nul (tăp'nului. ci a lăsat celui apropiat şi iu*it. 0stfel. sau este !l însuşi 0devărul. dec't cel prevestit odinioară prin cuv'ntul &salmistului$ ")el ce a mâncat pâinea !ea a ridicat călcâiul împotri#a !ea" (&s. făc'ndu+se slu3itori "ra*nici ai mi nunilor şi "ră*indu+se să facă toate cele spre cinstea şi slava /ui. /e e deci de folos puterea mustrării. "*eci ucenicii se uitau unii la al$ii. fiind de un suflet e"al şi cunoscut şi comesean şi nelipsindu+i nimic din cele ce+1 puteau apropia. cine este? Iisus i-a răspuns" cela este.ristos a fost vă ut ca "9nul /ăscut din Tatăl" şi. Ca om are tot adevărul primit. pentru strălucirea nevinovăţiei lui. că vreunul dintre cei număraţi între 0postoli a lunecat la at'ta necredinţă. căut'nd în sufletul său. sau existenţă în cineva. I vorul #arului 0devărul.umne eu şi în primele locuri l'n"ă !l vor fi cei ce au inima curată. înc't a putut să şadă aproape. scapă de teamă pe (finţii ucenici12. *eci Simon Petm i-a făcut semn acestuia şi i-a +is" întreabă cine este cel despre care #orbeşte.

. nici nu ne vom "oli at't de mult de 3udecata cuvenită.nevă ută. a dat+o. ca. adică în *oala iu*i de c'şti". Mintease !tinea"# $u is%J'te%e %umii. mai *una înţele"ere. 0şadar. Căci aşa precum cineva dintre cei o*işnuiţi să conducă ra *oaielQ împresur'nd o cetate şi căut'nd să intre în ea prin părţile mai sla*e al idurilor. întin"'nd *ucăţica de p'ine. I are pe (atana numai tovarăş de sfat. 28+2. -re*uie să ne aducem aminte de cel ce a is$ 7. încerc'nd inima înc#inătorilor lui .e aceea.are r m0n0nti î C epaş . după spusa )'ntuitorului. care arată în ea şi pe cea a -atălui. &e fiecare îl fac să lupte ca să c'şti"e. /a început se apropie.eci tre*uie să ne pă im şi să evităm cu toată puterea pa"u*ele ce ne din pofte.) )'ntuitorul a arătat ucenicilor semnul cel mai clar al v'n ătorului. Iar . . fără uşă şi fier*inte la cele ce voia să le "'ndească şi să le facă. . &reaînţeleptul !van"#elist spune că. nelăcrim'nd pentru cele la care îndră nise să "'ndească. C acum intrase în el. îndată ce i+a dat .ristos descoperă slava /ui celor ce au mintea eli*erată de întinarea lumească şi de "ri3a deşartă. socotind să o surpe cu uşurinţă. (i după îmbucătură a intrat atunci Satana în el" (In 13. 4iindcă nu vede cine va pe -atăl.. care 3ustifică patima. 1526. neîndrept'ndu+se prin căinţă de la "'ndul rău.e pildă$ tul*ură puternic şi tre eşte în unul ca o simţire fier*inte mişcarea murdară a plăcerii car+ nw.C2 :1 Ve+e &e T:':' 1 s%a5a treC# . ci şi+ 1 face şi stăp'n al inimii între"i domn al minţii sale pe cel pe care la început îl avea numai ca şoptitor. 4ără 3udecată şi putere neînfr'ntă stăruia în patima de care fusese *iruit. nestr'mut'n+du+şi inima de la sfatul necuvenit. şi mintea. Căci. după aceasta. Căci primeşte întotdeauna ca împreună+lucrătoare cu perver sităţile lui slă*iciunea noastră. făc'nd vădit prin aceasta pe cel ce a m'ncat p'inea (a şi avea să ridice călc'iul lui. a intrat în sf'rşit diavolul în el. )ai ales ii învin"e atră"'ndu+i spre ceea ce îi vede înclinaţi şi atraşi de mai înainte.ar să nu socotească cineva că *ucăţica aceasta de p'ine a fost cau a primirii (atanei.ristos $eea a+i$# 5e$ie $a %umea 'i i e%a. la fel (atana. de pildă.ul celui stăpâneşte se ridică împotri#a ta. &rin aceasta unelteşte tot modul pier aniQ noastre.e aceea a spus$ 7Cel ce )ă #ede pe !ine #ede şi pe Tatăl" (In 1?. . porneşi spre partea mai sla*ă a lui. şi (atana între" s+a sălăşluit în el. nici de cinstirea. înc't să cu"etăm că prin aceasta s+a dat *inecuv'ntare intrării celui rău. . întărirea în *ăr*ăţie.acă du. ?8)1128.eşi se împlinise toată iu*irea faţă de el şi nu lipsise nici un semn din cele prin care i s+a arătat toată cinstirea şi atenţia. învins fiind el de relele îndră neli. înder nul la credinţă şi un a3utor tainic. de sF de #arul şi de *inecuv'ntarea ce+i veneau de la . căpetenia necredinţei. vede pe -atăl (In 8. <).ristos şi a pre"ătirii tuturor relelor a intrat în inima v'n ătorului. ci a însetat încă mai rău după finalitatea necredinţei. fiindcă leacul multa "enero itate şi frt museţe în el. In toată (criptura îl vom afla pe cel rău stăruind în ispită.ii%e +intre 6ameni nu &6t /i +e$0t 6&era unei iu7iri su&reme. a planului de ucidere a lui .umne eu şi semăn'nd mai multe "'nduri rele în ei. ştiind că pe acela le va putea dăr'ma. acela socotind ci lucru foarte *un şi de cinste procurarea de *ani necinstiţi. mai ales c'n vede că nu se va ivi nici o şansă aceluia prin voinţa de *iruire de către el acelei patimi. &e altul îl *iruieşte prin pofta unor c'şti"uri ur'te. porunceşte să se aducă acolo mi3loacele de asalt. vr'nd să asedie e sufletul omului. servindu+se ca de o armă de patima care îl stăp'neşt şi care luptă în el de mai înainte. . să nu-i laşi locul tău. fiind de la . a rămas în aceleaşi intenţii. dar nici de puterea de ne*iruit a iu*irii. nale. . după spusa !van"#elistului.4%.. adică de cele din viaţa aceasta. aţ'ţ'ndu+i la rău prin plăcerea pentru tot felul de păcate.7Hdu7le IJ JJJ 5e+e (n m6+ su7ti% (n . ' / ! ! 1 as&2%ma23% 5 . v'n ătorul n+a fost ruşinat nici de mustrările ce i se făceau în pe ascuns.'^I !11 81 9 . fiul lui Simon Iscarioteamd.ristos *ucăţica de p'ine.umne eu adică 4iul. "(i întin&ând bucă$ica a luat-o şi a dat-o lui Iuda. Nu vom a3un"e la astfel de măsură a prostiei. afl'nd inima lui ca pe o poartă lipsită de ve"#ea celui ce tre*uia să o pă ească.ristos. printr+o contemplaţie su*ţire şi deci mai presus de minte. dec't Cel ce. $u &%#$eri%e materia%e 'i (n)uste &e $are i %e rea mu%t a%i i/0 u '*+e J^. Căci acestea slă*esc veninul de oame uci"ător al diavolului. @om spune totuşi că nu e contrar adevărului să vedem aici o explicaţie a acestui fapt. de care p'nă la sf'rşit a fost copleşit şi în care a că ut cu totul..' 5%+e^%u^easire.

preţuindu+le. %i dacă este în noi puterea de+a împied să ne "ră*im îndată a pedepsi ceea ce se ridică în noi şi să nu+i în"ăduim si înrădăcine e.+29) (+ar părea că cuv'ntul acesta e contrar şi cu totul neconform cu spuse înainte. -ip şi c#ip al acestui fapt este patima v'n ătorului. 1A. Căci. sat cunoască limpede că va *irui repede pe (atana care ne lin"uşeşte.). fă mai curând. *ar nimeni din cei care şedeau la masă n-a în$eles pentru ce i-a +is aceasta" (In 13. am păcătuit" 119.#a face încete+e păcate mari" (!ccl. 2. din ne"li3enţă. cunosc îndată ceea ce spune &salmistul$ "!ai înainte de a fi umilit. Căci pentru ce.?). primindu+le şi făc'nd prin aceasta loc intrare (atanei. "Iar Iisus i-a +is" )eea ce faci. Căci nevoia ne constr'n"e să ne pă im & durile de du#ul celui ce stăp'neşte. "reşim prin apro*area i durilor păcătoase. 8. ci să căutăm să o tăiem cR un început al răutăţii şi să facem ca mintea să lucre e neîmpiedicată. înainte de a pătimi deplin păcatul. ar ice cineva. nu fără un anumit F . după ce. în mintea noastră.

de acela$ 7Ceea ce faci.umne eu Cel în comuniune inter+ presonală. se aştepta să li se desc#idă în sf'rşit poarta raiului. 0i ucis &rooroci (căci ai condus pe iudei în necredinţă) şi ai pre"ătit să omoare cu pietre pe cei ce propovăduiau cuv'ntul m'ntuitor lui Israel. !ra asemenea cu a ice$ 74apta ta. lucrea ă mai de"ra*ă el prin om. 0vem un minunat re umat al urmărilor răsti"nirii şi învierii lui . 11 &rin păcat stăp'neşte tiranic (atana. . C#inul lui Iuda provine mai mult din stăp'nirea ce+o are asupra lui răutatea (atanei. să aţ'ţe şi mai mult spre această faptă pe cel ce era *olnav şi pornit prin sine spre ea. înţeleptul !van"#elist a spus mai sus că însuşi (atana a pătruns mai înainte şi a intrat în inima v'n ătorului. însă. şi care+ţi este dra"ă pururea s' o faci.. şi ce va re ulta din aceasta. sau 18 stăp'n pe sine. răsti"nirea pe cruce. 1<). @edem şi în relaţiile dintre oameni c't e de "reu să desparţi eul unuia de al altuia. oţetul. . eul (atanei fiind mai tare ca al omului stăp'nit de el. diavolul nu "ră*eşte împlinirea fără înt'r iere a îndră nelilor prici nuite de patimi5 (lu3itori şi împlinitori ai relelor s+au făcut iudeii. Celor ce se vor îndreptăţi din credinţă. nu 3uridic. şi deci şi între persoanele umane. lovituri. @in. deci atitudine contrară lui .ar cunosc nu mai puţin cu"etul tău săl*atic. 3. după ce despre fapta lui Iuda vor*ise cu multă acoperire şi cruţare. 0m spus într+o notă anterioară că nu există un rău în sine. sau lipsită de iu*ire între o persoană umană şi . după cuv'ntul )'ntuitorului. să dispară stăp'nirea stricăciunii şi să scape neamul omenesc de vec#iul *lestem. acum se arată împin"'ndu+1 spre aceasta.eci ceea ce ai o*iceiul să îndră neşti împreună cu cei ce voiesc să facă acestea. .e la o vreme (atana pune at'ta stăp'nire pe om. c'nd cel uman s+a lăsat treptat luat în stăp'nire de acela.umne eu. care se #otăr'seră fără reţinere la această faptă ne*unească împotriva /ui. ca ultimă durere. @ina lui e că s+a lăsat treptat cucerit de acela. 0veau să se unească cele de 3os cu cele de sus şi să se desc#idă cerurile. . din iu*irea de oameni şi din #arul )'ntuitorului nostru . căci în păcat omul nu se mai simte li*er. Cu multă înţele"ere. deşi erau foarte "rele faptele neevlavioşilor iudei împotriva (a şi de nesuportat ocara celor ce+/ vor răsti"ni. m'n'nd pe cei din întuneric la lumină. fă+o mai repede 1?. av'nd să desfiinţe tirania stăp'nirii păcatului. nu vom afla nimic nepotrivit în el. @rea şi el ce vrea (atana.umne eu după fire 11. (atano. (unt urmări venite în mod ontolo"ic. !ste o mare taina şi complexitate in relaţia între euri.omnul s+a a*ătut de la "'ndul cuvenit. ?2). 0i arătat faţă de ei o cru ime mai presus de cuv'nt şi un exces al m'niei. pe care. mer"'nd mai ad'nc în explicarea înţelesului acestui cuv'nt. @in acum !u. aştept'ndu+se aşa de mari *unătăţi şi împlinindu+se cu noi prin crucea m'ntuitoare o at't de nia diavolului.ar să căutăm iarăşi să înţele"em pentru ce porunceşte să se "ră*ească să împlinească cele îndră nite. ci răul este o relaţie ne"ativă. ca în teoria lui 0nselm de Canter*urK6 nu sunt răsplăţi ale satisfacerii 1? . ca . ice.umne eu. ştia şi sf'rşitul patimii. înc't nu se mai poate face distincţie între eul omului şi cel al (atanei sau. !ra c't se poate de cumplită îndră neala iudeilor lipsiţi de evlavie. şi să arăt fiecărui om cine este .umne eu. 1A8. care+ţi aparţine. n+ai cruţat pe nimeni din cei trimişi de . după "lasul &salmistului (&s. . şi nu căuta mai de"ra*ă să+1 îndemne prin sfaturi spre o faptă mai *ună. 0vea să+şi astupe toată nele"iuirea "ura ei. %i socotesc că în aceste explicaţii ale )'ntuitorului se cuprinde înţelesul cuv'ntului dat la începutul acestui para"raf. ci că are mai de"ra*ă un înţeles mai ascuţit.ristos să (e arate spun'ndu+i mai mult (atanei dec't celui care a3unsese stăp'nit în mod real şi cu adevărat. poruncin+du+i să păşească fără înt'r iere spre această faptă murdară şi necredincioasă5 %i pentru ce era necesar. Căci nu încete i s' lucre i cu asprime şi să+ţi arăţi toată ura p'nă ce nu+)i va veni patima pe care ai plănuit+o de la început7. scuipări şi. mai precis. 4iindcă se aştepta să încete e.umne eu Cel cu adevărat prin fire. oprindu+1 de la "'ndul propus5 0r putea socoti cineva că prin acest îndemn . fa mai curând.ristos.omnul Iisus . ice. 0veau să dispară definitiv din toată lumea cei ce nu cunoşteau pe sin"urul . dăruind celor ce s+au rosto"olit în cursă şi su* stăp'nirea cru imii tale s' a3un"ă în afara laţurilor.ar îi vom atri*ui totul aceluia care îi călău ea în fapta uciderii şi era conducătorul relelor de la început. . &entru ce deci. o mulţime de ocări "reu de suportat. voi încerca să+1 spun pe scurt. . 112<. Căci prin cinstita cruce avea să cadă definitiv tirania diavolului. fierea şi rănile suliţei. deci şi în cea dintre eul uman şi cel satanic. dar nu mai poate. %i spune+mi cum.ar. acel$ "pământ eşti şi în pământ te #ei întoarce" (4ac. pe care o ştiu numai !u. iar cetele (finţilor în"eri să urce şi s' co*oare peste 4iul :mului 18.ristos (e adresea ă aici mai de"ra*ă (atanei dec't lui Iuda.ristos. Căci !l aştepta torturi. să se pună capăt morţii. şi să nu mai fie acu aţi oamenii de cele făcute su* ea. fă şi acum. cum se simte în comuniunea cu . . 0r vrea să scape de el. .". pe c't voi putea. prin neatenţie.e aceea el se numeşte păcat.e aceea. a3ut'nd celor ce rătăcesc să nu mai rătăcească. care îi produce *ucuria iu*irii.omnul a mustrai pe ascuns şi nu 1+a descoperit pe faţă pe v'n ătorul preocupat de uciderea (a. după aceia. dec't din răutatea lui.

1. ca. înţelesul cuv'ntului. ci comunicare a stării înviate a lui . ")âci unii socoteau.ristos. -oată creaţia va fi în .umne eu.ristos ne+a arătat că . atin"'ndu+1. e (tăp'nul -ată. cer'ndu+i să procure ceea ce se cuvenea. ca să ne arate că .. iar lumea. în"erii se vor urca (ieste . !l are o inteli"enţă rece. dar pentru aceasta tre*uie să+i dau şi eu aceluia prile3ul de+a se *ucura de mine.ar acestei inteli"enţe îi răm'n ascunse cele înalte prin spiritualitatea lor. să nu (e "ră*ească s' o vadă împlinindu+se în timpul pre ent5 19 Cum nu tre*uia ca Cel ce n+a cunoscut nici un r'u să nu dispreţuiască cele pricinuite prin lucrarea vădit vicleană şi să nu (e "ră*ească să vadă mai repede at't de mult doritul timp al unei at't de strălucitoare săr*ători51< )'ntuitorul a spus deci (atanei.onoarei lui . după cum s+a scris (Ioil 2. adică cele ce puteau satisface tre*uinţele celor lipsiţi. >ucuria mea mi+o face altul. Cuv'ntul este mai mult al Celui ce ameninţă dec't al Celui ce îndeamnă. ci s' împletească "ri3a de cei ce sunt în nevoi cu "ri3a faţă de ei 21. :mul credincios va fi sc#im*at la faţă ca )oise şi Ilie pe -a*or. trupul omului +deşi din păm'nt +nu se va mai întoarce în păm'nt. şi că el alear"ă spre prăpastie pre"ătindu+I moartea pe cruce$ 7Ceea ce faci. nu+mi slă*eşte puterile. cu c't îl iu*esc mai mult Credinţa în . Căci va arăta pe duşman făc'ndu+se de r's prin cădere.. pentru că în ea trăiesc şi iu*irea celuilalt. av'nd în m'nă securea şi ştiind că acela. ameninţat de 19 1< viclenia lui. 2?. fă mai curând". nu mă lasă sin"ur. .umne eu nu va mai fi nici o despărţire. îi spune$ 7Ceea ce faci.omnul nostru Iisus . 4iindcă în acest ca . strălucitoare năde3de.umne eu şi vor co*orî peste !l ca om. Căci.omnul este *un şi milostiv. C'ci socotesc că cei ce vor să pră nuiasc' tre*uie s' o facă în c#ip curat şi plăcut lui .ristos nu+1 descoperă deoarece şi în alte locuri i+a învăţat de mai înainte că se va vinde în m'inile păcătoşilor. fiind săr*ătoarea aproape.ristos ca . venind să fie răsti"nit şi răsti"nin+du+(e. fă mai curând. d'nd satisfacţie nu numai *ucuriei lor şi neîn"ri3indu+se numai de veselia lor. 13).umne eu Care a trimis la noi pe 4iul (ău. recur" cu uşurinţă la presupunerile o*işnuite şi socotesc că )'ntuitorul îi porunceşte ceva2A.umne eu venit aproape ne eli*erea ă de tirania (atanei.umne eu. tuturor celor ce cred în !l şi. .umne eu. +ice. .". &recum un t'năr av'nd în sine forţa şi simţind în trup mişc'ndu+se puterea.umne eu este iu*ire dovedită nouă. Care. pe care a învins+o folosindu+se de amă"ire şi de părăsirea credinţei în . dacă vede pe cineva venind spre sine cu mare pornire. încetarea morţii şi a coruperii şi pe seama celorlalţi.. cule&e$i împreună cu cei ce locuiesc cu #oi" (leş. neînţele"'nd sensul cuv'ntului. între creaţie şi . aşteptau ca !l să poruncească celui ce avea pun"a să cumpere ceva din cele necesare. %i faptul acesta ne este şi nouă o foarte *ună pildă. (atana nu putea vedea în . căci ca . Ii pricinuim cu adevărat o săr*ătoare du#ovnicească )'ntuitorului .ristos va fi *iruită în toţi. şi pentru aceasta (+a făcut om fără de păcat.eci ascundea din iconomie înţelesul celor mai multe din cele spuse. împlinind /e"ea iu*irii întreolaltă. e (tăp'nul darnic de la Care o*ţin cu at't mai mult. Cce nicii nu cunosc. mai ales pe cei pe care+i ştie întristaţi de lipsuri. celui ce are mult să nu+i 1.umne eu ştia cele ce sunt spre folos. 18. făcut om. care nu ştia deloc că !l porneşte la *iruirea puterii lui. va muri. pentru că nu se putea apropia de !l cu iu*ire şi cu credinţa. dar le porunceşte să nu spună acestea nimănui. precum s+a scris.umne eu e (tăp'nul cu adevărat iu*it şi iu*itor. ci ca unul ce ştie mai dinainte că va *irui pe cel ce+i vrea răul. nu va fi necesar ca Cel ce a însetat aşa de mult după m'ntuirea noastră 1. va desfiinţa moartea şi va înfăptui m'ntuirea celor ce cred în !l. care ne amă"eşte cu scurte plăceri e"oiste. In iu*ire mă dăruiesc li*er şi trăiesc dăruirea li*eră de sine a altuia. deoarece Iuda a#ea pun&a.umne eu. ca viaţă în . Căci iu*irea e trăită în mod li*er. !a nu mi se impune cu sila. . . 21 (ăr*ătoarea e un prile3 de adevărată *ucurie pentru cineva doar c'nd face şi pe alţii să se *ucure cu sine. )oartea *iruită de .e aceea şi /e"ea de odinioară poruncea iudeilor în privinţa cule"erii manei ca cei ce puteau să facă aceasta să nu culea"ă numai pentru ei$ "8iecare. . un .ristos ca . nu înţele"e. nu mă simt stăp'nit de altul. Ca urmare.umne eu. &rin aceasta nea eli*erat de tira+ 2A Cine nu iu*eşte şi nu crede. aşa . cei ce nu suferă de aceasta să folosească puterea lor şi pentru acela.acă cineva dintre cei ce locuiesc împreună e slă*it. din iconomie. c' va fi răsti"nit şi va fi ucis şi va învia a treia i ()t. procur'nd pe măsura proprie şi celorlalţi ceea ce le tre*uie. eli*erată de cel ce a stăp'nit+o odinioară prin puterea sa.).umne eu. 18). Cel mai tare ca moartea. arăt'ndu+se în aceasta unirea celor de 3os cu cele de sus.22+236 /c.ristos. şi nu spune acest cuv'nt ca unul ce e "ata să moară.umne eu este -ală şi 4iu Care (e iu*esc. Căci avea ca scop s' ţină ascuns de stăp'nitorul lumii acesteia adevărul despre cine este !l cu adevărat după fire. cerurile se vor desc#ide.ristos porunceşte (atanei să+şi facă mai repede drumul spre împlinirea faptei ce o îndră neşte faţă de !l. sau l'n"ă .ristos. în parte. 2<) Ccenicii. . precum se vede. ca lui îi +ice Iisus" )umpără cele de care a#em trebuin$ă la sărbătoare'<'-5 sau să dea ce#a săracilor" (In 13. Cele de 3os se vor uni cu cele de sus.ristos pe 4iul lui . pentru că nu pătrunde în interiorul spiritual al cuiva. căci vei vedea puterea dreptei mele. . fapt de care se vor împărtăşi şi oamenii. C'ci .

în această calitate. Care ne iu*eşte şi ne vrea uniţi pe toţi în iu*irea de !l. a sensului. împlinească cele rele şi s'+i silească să lucre e fără nici o înt'r iere şi fără voie ceea ce îi place lui. căinţa să+1 strămute pe om la ceva *un şi să+1 determine să lepede ca pe o *eţie plăcerea minţii faţă de păcat. însetarea după m'ntuirea noastră de moarte şi după vieţuirea noastră în cer şi între în"eri a devenit şi o însetare după m'ntuirea /ui. a ieşit numaidecât". !xplică pentru ce . Iar cuvinte deşarte a numit folosirea li*ertăţii. primind pofta ca pe o noapte şi ca pe o undă de "'nduri necredincioase în pieptul său. 4iul lui .ristos cere lui luda. trec'nd prin multe şovăiri. din pricina pornirii nereţinute după *ani23. sau ca un câine în la$uri". ca să lucre e foarte repede ceea ce+i place lui. ca s' piară însăşi puterea ta. se năpusteşte în s'nul şi în prăpastia iadului şi. depl'n"erea ro*iei şi ru"ăciunea pentru o stare mai *ună. se teme ca nu cumva. neştiind că alear"ă împotriva sufletului. vă ută spiritual. . căci el vrea să+1 prindă în cursă pe cel atras în ea. poruncindu+le cu asprime să trăiască în aceste ocupaţii triste. (i era noapte. -rec'nd de la tipuri la cunoaşterea înţelesurilor adevărate. ca să văd moartea *iruită în umanitatea )ea şi a tuturor oamenilor.ristos. a avut loc înainte de &astile iudeilor. ceea ce+i mai ciudat. i+a făcut să lucre e la lut şi cărămi i şi la alte lucruri silnice. deci nu au m'ncat a imă. se poate reali a raţiunea e"alităţii tuturor. (e vede şi de aici c' Cina cea de -aină. să 113A. %i nu de"ea*a a spus dumne eiscul !van"#elist$ "*upă ce a iuat bucă$ica de pâine. potrivit plăcerii diavolului. 18. a ieşit numaidecât. &entru că. fiind stăp'nit de mai înainte de această patimă şi primind în el între" pe tatăl între"ii nele"iuiri. să facă mai repede ceea ce vrea să facă. 3A) &leacă repede. este de aceea timpul celei mai depline comuniB uni şi deci al celei mai depline *ucurii.in această pricină socotesc că îl face să se "ră*ească pe cel prins în laţurile lui. . şi. Cel ce nu uneşte "ri3a de sine cu cea de cei lipsiţi nesocoteşte cerinţa cuvenită sfintelor săr*ători. Căci (atana se "ră*eşte să poruncească celor odată prinşi şi a3unşi su* el. Că şi acesta este un o*icei al demonului de+a lucra împotriva noastră. iese din casă. Căci săr*ătoarea cu adevărat desăv'rşită este săr*ătoare trăită împreună22. şi. iar nu să se îndeletnicească cu #orbe mincinoase" (leş.ristos în care lumina dumne eiasca se face vă ută în umanitatea asumată şi mai ales înviată. din preocuparea faţă de acestea. 1131. prin unire. 0ceastă însetare /+a îndemnat să (e facă om şi. ca nu cumva aceasta să strălucească în inima lui ca o lumină şi să+1 facă să alea"ă mai v'rtos o lucrare *ună. tem'ndu+se pe c't se vede at't de căinţă. deci prima împărtăşire a ucenicilor. vom afla pe (atana silind pe cei că uţi în mre3ele lui să lucre e cele rele. av'nd pe iudeii aflaţi în !"ipt su* puterea lui. ca om. 23 4aptul că Iisus i+a întins lui Iuda p'inea a fost şi un semn al iu*irii /ui faţă de el deci un semn de *inecuv'ntare. 4ă mai repede ceea ce vrei s' faci. %i astfel. ca unul înţepat şi împins spre ne*unie. mai *ine+ is (atanei. a *ucuriei. după spusa din &rover*e. sare 7ca un cerb rănit de să&eată în Scai. (ăr*ătoarea e timp luminat de pre enţa lui . Căci nimic nu vede mai *un dec't pofta de c'şti" 1133. vom cunoaşte şi din alte fapte săv'rşite odinioară ca tip. 0v'nd pururea răutatea în minte şi fiind neînduraţ în reaua uneltire. 4araon." (In 13. Căci nu i"nora că. 1. . îl sileşte pe Iuda să plece la împlinirea faptei lui at't de necredincioase. nu se "'ndeşte nenorocitul unde alear"ă. (ăr*ătoarea e un fel de prelun"ire a luminii de pe -a*or. nimic nu află de folos din 7*inecuv'ntare7 (din !u#aristie). iudeii vor avea un mare folos. 22 (ăr*ătoarea fiind timpul celei mai accentuate pre enţe a lui .umne eu. ! timpul pre enţei lui . sau ca aceea să nască un cu"et sincer în cel ce plănuia să+/ v'ndă pe . 0şa.e fapt ice către suprave"#etorii lucrărilor$ "Să fie dar împo#ăra$i de lucru oamenii aceştia şi să se îndeletnicească cu acestea.prisosească. c't şi de puterea ce+i putea veni din 7*inecuv'ntare7. ţin'ndu+i în slu3irea celor plăcute lui.umne eu din Care se răsp'ndeşte lumina *unătăţii. îndată după primirea *ucăţelei de p'ine în m'nă. iar celui ce are puţin să nu+i lipsească (leş. din iu*ire pentru noi. 1132. <). 19). "*eci după ce a luat acela bucă$ica de pâine. ca să nu le lase nici un timp pentru ru"ăciuni către . 0stfel.umne eu. Căci.umne eu însuşi a însetat după m'ntuirea noastră. deci o încercare de a+1 eli*era de intenţia v'n ării.

umne eu s+a arătat în . raţiunea tainei /ui2.u#ul (f'nt. după despărţirea v'n ătorului şi plecarea li din casă. pe 4iull . pre idat de (f'ntul C#irii din 0lexandria. Iisus a +is" cum a fost preaslă#it 8iul =mului şi *umne+eu a fost preaslă#it întru %l.ris Cel unul ca &ersoană în două firi. 8).umne eu.umne eu ni s+a făcut mai apropiată. care nu pre intă cu nimic mai mică slava /ui dec't prin faptele înşirate. în acest ca . %i spune că ( slăvit 4iul :mului. s+a vă ut în toată creaţia înnoirea adusă ei prin înviere. 2. la vreme potrivită. precum a apărut unora. dar care are încă de pe acum o anumită pre entă a lui . Iar dacă *umne+eu a fost preaslă#it întrii %l.ristos . nu e un întuneric total. potolind cu u cuv'nt marea înfuriată şi oprind suflarea puternică a v'ntului.e fapt. Nestorianismul socotea că numai persoana omenească a sup3 tat patima.omnului ca Născătoare de . fiind crucea unui om. pe c't se poate de *ine.ar se poate explica materia fără o *a ă spirituală. crucea /ui nu ne+ar fi m'ntuit. care e temeiul virtual al înnoirii între"ii creaţii. dumne eiască şi omenească. şi . c'nd nu putem epui a nici taina persoanei umane şi a comuniunii ei cu alte persoane5 : înţele"ere raţională deplină nu putem avea dec't despre materie. s+a di at't de mult vestea minunii. cum ice Cel ce a fost preasl'vit şi odinioară că (a preaslăvit acum5 Căci (+a preaslăvit şi prin altele şi (+a arătat şi prin altele că are o putere dumne eiască.ristos. fără a se înţele"e deplin. şi nu în mo despărţit. I s+a adt înc#inare de către cei din cora*ie şi a au it$ ")u ade#ărat 8iul lui *umne+t eşti. Căci ar putea spune un$ :are nu (a preaslăvit şi înainte. sau .ristos este 4iu unic şi înainte de tru şi cu trupul.umne eu si pe 4iul :mului. a putut învin"e moartea în fi$ umană. . după spusa /ui ()t.ar şi c'n fr'n"'nd cinci p'ini şi înmulţind doi peşti. Căci Cel ce ne+ 2? (f'ntul C#irii vi ea ă nestorianismul. . înnoire care se va arăta la sf'rşitul lumii. şi nici n+a înviat Căci un om nu poate învia.ristos cel înviat creaţia are şi slava -atălui prin . Iar .ar desăv'rşirea slavei şi plinătatea strălucirii (ale s+au arătat în faptul că a pătimit pentru viaţa lumii şi că a înnoit. împărtăşeşte ucenicilor sinceri tainele şi ice$ " cum a fost prei slă#it 8iul =mului".umne eu prin 4iul său cel înviat. . 21 In textul "rec este$ 7(+a slăvit7. unindu+şi vocile de laudă. nerecunosc'nd pe )a .. &rin aceasta arată semnificaţia m'ntuitoare a patimi care se află la uşă şi are să se săv'rşească după scurt timp. nu sunt străine de nestorianismul cormamnat >iserică la (inodul III ecumenic. 29 -oate acestea arată taina str'nsei le"ături dintre . în c#ip de para*olă. o le"ătură ."(i când a ieşit el.ar cine poate epui a înţelesul între"ii /ui *unătăţi şi taina comuniunii &ersoanelor supreme.umne eu.I cum afirmă că (a prealăvit. Srupările neoprotestante. înc't.". nici propriu+ is pentru (ine. ci pentru toată omenirea.risto îşi începe cuv'ntul. 7Naţiunea tainei7 lui .umne eu. . suindu+(e la Ierusalim în timpul săr*ător a fost înt'mpinat de toţi. &recum deci a spu şi înainte. în cel rom'nesc$ 7(+a preaslă#it". in primul r'nd slava lui .umne eu are un sens. %i aceasta face posi*ilă preaslăvirea. aceasta încearcă să înveţe şi acum. prin învierea (a.ar. c'nd făcea minuni5 . tre*uie cercetat 21. nespun'nd în au ul tuturor cele ce se cuveneau să fi spuse numai celor apropiaţi. avi ca proprie firea omenească.umne eu (+a făcut om şi a primit moartea pentru noi ca să învin"ă moartea. sit care a definit pe )aica .umne eu şi oameni. poruncind.. av'nd să slu3ească planurilor diavolului. . şi *umne+eu îl #a preaslă#i întru %l şi îndată îl #a preaslă#i" (In 13. 28 (lava lui . vom vedea că n+a murit din cau a (a.umne eu s+a arătat în trupul 4iului (ău înviat. şi. dar tocmai de aceea şi mai mare şi mai accesi*ilă înţele"erii pentru că . 4iindc nu se cuvine să se dea cele sfinte c'inilor. a adus iarăşi la viaţă pe /a ăr în >etania. înc't cei uimiţi de ea căutau să+/ facă împ'r 0ceasta ne+a mărturisit+o !van"#elistul însuşi. &entru aceasta a pătimit şi a făcut activă patima (a şi după ce a înviat29. Iar în . icea ">inecu#ântat este )el ce #ine în numele *omnului" ()t. a pre"ătit saturarea mulţimii cel cinci mii de *ăr*aţi adunaţi în 3urul /ui. afară de femei şi de copii. 3ertfa /ui are valoarea 3ertfei m'ntuitoare pentru toţi.ristos. . Căci aprofund'nd. . Iar după ce.ristos6 e de remarcat asocierea dintre aceşti doi termeni. în ea. . prin pătimirea şi învierea lui . nevor*ind de altcineva dec't despre (ine. sau lauda mai accentuată a lui . dar o taină care solicită înţele"ere şi în a cărei înţele"ere se poate înainta la nesf'rşit.ristos cel înviat.ar nu e "reu să extindem cuv'ntul dspre aceasta şi prin alte exemple.umne eu+-atăl a fost preaslăvit în "radul cel mai înalt prin faptul că. . 21. 31+32) Iese deci v'n ătorul. care vede în Iisus două persoane. Numai dacă Cel ce s+a răsti"nit a fost &ersoană divină. minunea apărut acelora at't de mare. 0stfel. ca existenţă proprie5 -otul e taina şi răm'ne taină. Căci şi prin acestea îi învaţă ca prin c#ip. şi nic măr"ăritarele să se lase *at3ocorite de picioarele porcilor. timpi cer'nd pentru lucrare o explicaţie mai clară. inclusiv de copii. -aina lui . !l e *unătate infinită şi personală. care era şi ea a /ui ca .omnului ca Născătoare de .<). Căci . -aina lui . şi înainte de+a (e face om ca noi şi c'nd (a făcut om2?. în anul ?31.eci. modul de+a fi al tuturor 28.

Căci o dată ce s+a preaslăvit -atăl pentru 4iul. (e fad om şi moare pentru ei. (e vede aici iarăşi unu nea intimă dintre persoanele ce se iu*esc şi se respectă. primind nume mai presus de tot numele (4ilip. .omnul slavei. unindu+(e cu ei.2. Nu s+ar fi vă ut că . Căci precum este o slavă şi o laudă a 4iului să ai*ă un astfel de -ată.umne eu.upă ce (a făcut om. av'n+ du+le pe toate în mod natural ca . pun'nd viaţa (a în cumpănă cu a tuturor şi împlinind în (ine cerinţa acelui *lestem vec#i. arăt'ndu+(e ca . Căci nimic nou nu primeşte . !oartea nu mai are stăpânire asupra Lui. să aşteptăm ca şi noi să fim slăviţi de !l 31. precum s-a scris.umne eu.umne eu ar fi un mare dispreţ pentru firea dumne eiască şi s+ar socoti ca o mare a*surditate 32. /ăud'nd pe altul. 3. deşi a fost totdeauna . 2. a murit păcatului o dată pentru totdeauna1 iar ceea ce trăieşte. 8. 32). Căci nu ne vom scula spre moarte.umne eu şi în parte şi de oamenii care se *ucură să se folosească de ceea ce a făcut 4iul lui .ar ca să co*or'm în cele ale noastre înţelesul cuv'ntului.umne eu$ 7Ca o #ita şedeam înaintea Ta" (&s. Care. sau mic la minte11N18.ar prin aceasta arătat şi -atăl drept ce socotit a voi desăv'rşit între oameni este copil la do*'ndită.umne eu. . 7C'ci o dată ce a murit. 2. din iu*ire pentru oameni. (+ar fi vă ut că totul se desfăşoar în mod fatal în această lume supusă morţii. vom adău"a la acestea următoarele. Căci numele slavei trece de la Cnul la Celălalt.ristos care (+a preaslăvit. <). &rin . şi -atăl /+a preasl'vit îndată pe 4iul. . 4'c'ndu+(e deci ascultător lui . se înţele"e că (a slăvit în ceea ce a luat.eoarece c#iar cel alipit de omul înţelept şi făcut să fie l'n"ă el (căci cuv'ntul psalmului tre*uie potrivit cu cele de tre*uinţă nouă) nu va deveni niciodată 2< 3A înţeleasă inte"ral de . dar şi după ce a luat c#ipul de ro* (4ilip. după spusa lui &avel (4ilip. .umne eu deose*it de o lume supusă in mod fatal at'tor mi erii.umne eu întrupat. după răsplata primită conform modului de purtare al fiecăruia. . Numai astfel vieţuim spre slava /ui "8iilor. 22). 2. %i+a arătat slava (a şi în iu*irea de oameni. îi urme exemplu si atunci si el mă va lăuda pe mine. nu mai moare. Căci a spune aceasta cu privire la . (a preaslăvit şi . facem să strălucească viaţa noastră prin toată lucrarea cea *ună. %i.acă preaslăvim în noi pe .umne eu (-atăl) s+a preasl'vit în !l (4iul). şi . 4iindcă (a sculat iarăşi din morţi spre o viaţă ne+ stricăcioasă şi fără sf'rşit. Iar . întrup'ndu+(e. Care (e poate face or din iu*ire de oameni şi poate învin"e moartea acestora. care a mers p'nă li moarte şi la *iruirea morţii în oameni. (au nu s+ar mai fi putut crede într+ui . 13) a murit după trup.umne eu+-atăl p'nă la moarte. fiind supus şi !l le"ilor ei. . Căci firea dumne eiască şi ne"răită nu are nevoie de nimic.umne eu şi 4iul lui .umne eu are un 4iu.acă .a răscumpărat pe toţi (Sal.).umne eu ca -ată. neexist'nd un . aduc'nd un folos ascultătorilor. ne va slăvi şi !l întru (ine pentru aceasta. Căci Cel ce era socotit că este om simplu (a preaslăvit foarte real şi cu adevărat. deşi urcaseră la o măsură a virtuţii şi aveau o înţele"ere de puţin 11?3H 4iul. . ci urc'nd cu trupul însuşi la ceea ce era înainte de trup în înţelesul acesta cu"etăm c' (+a preasl'vit. scul'nd în (ine toată firea. . (a preaînălţat iarăşi. "%u prea măresc pe cei ce !ă preaslă#esc pe !ine" (I =". deşi e mare deose*irea dintre cei înviaţi. sau s+ar fi cre ut că !l n+a avea nici o putere asupra acestora. nefiind c#emat la o demnitate nouă în a fi după fire . nu va crede cineva că &salmistul spune că a fost făcut ca un animal deoarece a fost alipit de . fiindcă s+ a cunoscut al cui -ată este2<. la fel socotesc c' este o slavă şi o laudă a -atălui s' ai*ă din (ine un astfel de 4iu3A. 31 (lăvindu+/ pe . &rin aceasta a (+a arătat foarte limpede căCel şi cel .ar (a preasl'vit în 4iul.33) Iisus pune în r'ndul copilaşilor şi între pruncii de cur'nd născuţi pQ ucenici. dacă are minte. . şi nu primind de la 4iul (ău vreun adaos la slavă.umne eu înainte de aşa+numita deşertare (c#eno ă). Căci ce este înţele"erea omului fată de înţelepciunea care pe toate le+a creat şi le susţine cu măiestrie5 . trăieşte lui *umne+eu" (=om.umne eu (-atăl) îl va slăvi pe !l (în (ine) (In 13.umne eu. îneci pu$in timp mai sunt cu #oi" (In 13. 3A). deoarece !l (a înălţat iarăşi la acelea.e aceea s+a spus într+un &salm către . 9).umne eu al iu*irii şi al puteri$ capa*il să învin"ă moartea. fiind împreună cu . ca să învin"ă moartea lor. )ăci ceea ce a murit. . .e aceea ice$ .umne eu prin puterile pe care ni le dă !l şi prin faptele *u#e pe car le săv'rşim din puterea /ui.ristos aceasta devine adevărat şi pentru noi.ristos din însuşirile dumne eieşti.umne eu+-atăl.eci.acă nu (+ar fi arătat av'nd un astfel de 4iu. 2.umne eu. c#iar moarte de cruce. nu s+ar fi vă ut nici c't de iu*itor de oamen şi nici c't de mai presus de moarte este . curăţind pata păcatului. <+1A).umne eu se slăveşte prin noi şi în noi c'nd. ci spre viaţa fără sf'rşit. .

&recum atunci c'nd năvăleşte vreo f săl*atică dinlăuntrul vreunei păduri dese. sau mă simte pe mine unit cu &ersoana /ui. Căci în &ersoana cea una a lui . !l se s în mine. pentru că e alipit de . Căci precum. le+a spus ucenicilor că înălţarea /ui nu le va fi fără durere. spun'nd că e mai *ine să moară şi să fie cu . 23). care mă unesc cu !l ca &ersoană. mai *ine+ is.ristos. fiind creat aşa de . p'nă la sf'rşitul veacului. să fiţi cu )ine atunci c'nd vă vor supăra valurile multor feluri ispite. după cuv'ntul /ui ()t. )ai erQ alt motiv care silea pe sfinţii ucenici să dorească să fie cu . c'nd e comparat cu înţelepciunea lui . după cum am spus iudeilor . 1. deşi aştepta să (e despartă numai după trup (căci este totdeauna împreună cu noi prin puterea . deşi ne lipseşte cu trupul.ristos. cuv'ntul ) tuitorului.ristos în doi.umne eirii). şi ea nu mai are at'ta putere asupra celor ce le supo mintea "'ndindu+se de mai înainte la ele şi primindu+le mai înainte ca fi pre ente. susţin'ndu+1 ca pe ceva foarte adevărat.umne eu.ristos e o &ersoană în două firi. . e şi în mine.umne eu+-atăl şi templul (ău luat c (f'nta 4ecioară ca Cnul.ris este Cnul din două33. !u trăiesc ca persoană întrea"ă c#iar în punctul din picior unde sunt înţepat . . dar e &ersoana care trăieşte şi cele omeneşti de pe păm'nt.ar o*servă cum. F căuta. nici pentru că (e va înstrăina pentru totdeauna şi deplin + căci este cu noi în toate ilele. aşa şi acum.ristos a spus că va fi încă puţin timp cu ucenicii (ăi. ci să înţelea"ă şi primească pe Cuv'ntul născut din . 33B (pune ucenicilor (ăi că plecarea /ui nu le va fi cu totul fără pa"u fiindcă aceasta îi va topi de durere şi le va produce o întristare nu uşor suportat.aceasta . 4ără aceasta. . primind plecarea la . Căci nu vom afla ceva nefolositoi mai de"ra*ă mult folos în ceea ce ne spune în &salmi$ "Pre&ătit am fost şi m-am tulburat" (&s. pentru că răul neaşteptat ne tul*ură mai taine loveşte mai puternic. . fiind cu sf'ntid trup în ceruri. umple păm'ntul şi este împreună cu cunoscuţii (ăi. c't fuseseră cu .ar socotesc că cei ce cu"etă drept şi au o credinţă temeinică tre*uie să simtă că.că unde !ă duc %u. este vă ut ca fiind animalic şi se socoteşte între cei ce nu au minte5 &recum o stea mai mică nu va rivali a cu ra ele soarelui. &ersoana întrea"ă a lui . nu pentru că ar fi de aceeaşi fiinţă. Iar aceasta o icea nu ca să le insufle teamă ucenicilor.eci şi cel desăv'rşit e copil. Căci . sau deloc.ris (4ilip.umne d om.ristos trăiesc toate ale an lor firi. Iar dacă va afirma cineva contrariul.r nu mai e cu trupul pe păm'nt. prin puterea dumne eiască (e în"ri3eşte de toate şi este împreună cu cei ce+/ iu*esc. ca nu cumva să încerce cineva să taie pe . pentru că socoteşte animalic pe cel făcut să stea l'n"ă înţelepciunea lui .umne eu+-atăl. ci pentru că nu va mai fi împreună cu ei poim'ine ca şi ieri. la 3udecăţi. repe indu+se 32 :mul nu e animalic. 19.umne eu5 Ce înseamnă c'nd şi cel foarte înţelept între oameni. ci pentru că. . at't pe păm'nt. nelipsind din cele de sus. 29.rislos arată o mare tandreţe faţă de ucenici prin cuv'ntul "8iilor". pe care nu le suferiseră înainte.umne eu şi se afla în comuniune cu !l. 2A). ar însemna că omul este animalic. mai *ine+ is. Căci timpul plecării de aici la -atăl şi al suirii la cer era la uşă. ice. 33 . cum nu s+ar socoti că aiurea ă cu"et'nd că este animalic şi fără minte cel ce stă l'n"ă cel înţelept. cu puterea înţele"erii. înt'mpinaţi cu ocări şi *ătăi şi sup şi altor c#inuri. !i aveau se înt'lnească cu nu mici pericole şi vor fi adeseori supuşi unor fapte duşi noase nestăp'nite din partea iudeilor6 *a vor cădea şi su* m'inile alte stră*ăt'nd tot păm'ntul şi propovăduind celor rătăciţi încă. tăierea /ui nu este conformă dreptei credinţe. înl'untrul porţii. "2oi !ă #e$i căuta. nu e nimic care să se compare cu aceea. 119. ei fiind încercaţi cu înc#isori. di unirea ne"răita. . . aşa nici înţele"erea oamenilor nu s+ ar putea compara vreodată cu înţelepciunea lui . nu pentru că (e va despărţi cu totid.e aceea a şi spus$ "unde sunt aduna$i doi sau trei în numele !eu.umne eu.ar cele aşteptate şi prevă ute slă*esc în mare pa mai înainte frica. .umne eu.animalic. #oi nu pute$i #eni ? #ă spun #ouă acum" (In 13. înţele"ător la minte. ci mai de"ra*ă s'+i întărească şi s'+i pre"ătească primească cu ră*dare cele ce+i aşteaptă. 2A) +. . &revă 'nd . dar nici piatra "rea. c't şi în cer. umplea cerurile şi era împreună cu în"erii.ristos şi nei"nor'nd inimile celor o iu*eau.ristos e şi . indic'ndu+(e prin parte pe (ine în între"ime. ! neîndoielnic că ei vor înseta după pre enţa /ui şi vor dori vieţuiască împreună cu !l. acolo sunt şi %u în mi3locul lor" ()t.ristos. 8A). fiind încă împreună cu oamenii şi fiind pe păm'nt cu trupul. cu un munte mai înalt dec't toţi. sau să+i înfr'i mai înainte de frică. ice că va mai fi puţin timp cu noi. dar. ci mai de"ra*ă ascuţit la minte. aşa cum şi dumne eiescul &avel prefera vieţii aici să fie cu . ceea ce e o *lasfemie.eşi eu îl simt mai putin. 11?8.

eci nu vom imita moravurile iudeilor. nu a iu*irii conforme /e"ii. 1. un c#ip al adevăratei drepte credinţe. a3ut'ndu+i mai dinainte prin spusa /ui să c'şti"e *ăr*ăţie. aceasta v+o spun acum şi vouă$ "9nde !ă duc %u. 1. fiind ea un peda"o" spre învăţătura evan"#elică şi aduc'nd. prin pilde şi tipuri. ice. în mod cuvenit.i".tare la vreunul dir cei ce nu o văd. netocită. dacă este cine#a în . din iu*ire. #oi nu pute$i #eni". cum a is că aceasta este o poruncă nouă. te apropii spiritual de el. prin )oise. pe măsură ce+1 slu3eşte /ui mai mult. C'ci . "Poruncă noua dau #ouă" Sa #a iubi$i unul pe altul. 31 0 nu crede în cuvintele cuiva şi a nu+1 respecta înseamnă a răm'ne despărţit şi străin din punct de vedere spiritual de el. . Precum %u #-am iubit pe #oi. aşa şi #oi sci #a iubi$i unul pe altul" (In 13. ca cei ce cred în !l să se pre"ătească pentru moştenirea vieţii veşnice. care scoate din #istieria lui noi şi #ec. sau o va *irui. nu e potrivit să li se spună$ 7Nu )ă veţi afla7. pentru nemăsurata lor necredinţă şi pentru mărimea lipsei de evlavie faţă de !l 31. precum s+a scris (!vr.1<). . iudeilor. )ai adau"ă la acestea şi că ceva îi împiedică acum pe ei s'+/ urme e. C'ci /e"ea nu desăv'rşeşte nimic. este făptură nouă1 cele #ec.omnul nostru Iisus . 1.. . Cel care a vor*it celor mai vec#i a spus$ "Să iubeşti pe *omnul *umne+eul tău din toată inima ta şi din tot 3? Cineva urca la trepte du#ovniceşti tot mai înalte. nu adau"ă$ 7Nu )ă veţi afla7.ristos. .umne eirea /ui înseamnă a răm'ne într+o extremă sărăcie spirituală şi într+o viată lipsită de *ucuria adevărată şi veşnică. . . le dă de înţeles ucenicilor (ăi cele ce li se vor înt'mpla pentru că nu vor mai fi cu !l şi tul*urările care le vor veni de la cei ce+i vor duşmăni. . .ristos mă tine în veci în fericire.ar celor ce au un cu"et sincer faţă de !l şi păstrea ă o iu*ire neslă*ită.ristos ne înnoieşte şi ne remodelea ' spre o viaţa nouă. Ceea ce am spus. dă de înţeles că$ "!ă #e$i căuta şi nu !ă #e$i afla". îl tul*ură mult pe cel ce nu aşteaptă năvala ei şi îl *iruitcel nepre"ătit. C'ci !l era şi va fi cu ei totdeauna 38.omnul nostru Iisus . (lu3ind cuiva. sau o va face s'+şi simtă neputinţa şi s' fu"ă. nemaifiind asemenea celor o*işnuiţi să vieţuiască aşa cum place /e"ii.).i au trecui.ristos. %i pentru care pricină5 0celora li se potriveşte să nu+/ afle.ar spune+mi. ci a celei mai presus de /e"e. dacă nu vom întrece foarte mult dreptatea din le"e. recur"'nd la o armă. ! de o*servat şi că. Iar măsura cea mai deplină a evlaviei faţă de . şi omul poate aduna din ele în minte o comoară folositoare. iată toate s-au făcut noi" (II Cor. 2A).umne eu o poate vedea cineva în poruncile )'ntuitorului nostru.ar a răm'ne despărţit de . Căci ne+a adus *inele.ristos prin necredinţa în .e aceea şi !l însuşi spune undeva către noi$ ")ăci +ic #ouă" )ă de nu #a prisosi dreptatea #oastră mai mult decât a cărturarilor şi fariseilor. .e aceea ice$ "Poruncă nouă dau #ouă" Să #ă iubi$i unul pe altul". 38 0 fi în veci înseamnă a iu*i sau a fi iu*it de cineva în veci. . căci. . Căci nu venise timpul ca (finţii 0postoli să treacă la locaşurile de sus. pentru c' m' iu*eşte în veci şi sunt susţinut de iu*irea /ui ca să+ / iu*esc şi eu în veci. . .ar nu declarăm /e"ea dată prin )oise cu totul ne+ folositoare şi netre*uincioas'. 3?) >ine şi adevărat scrie dumne eiescul &avel$ "*eci. . le r'nduieşte de mai înainte ca pe o temelie a tot *inele le"ea iu*irii.ristos. ic'nd aceasta şi către iudei. pentru că în !l e @iata. -recerea aceea li se re erva lor la timpul cuvenit 3?. dar cel ce o vede de departe şi ştie că se apropie.ristos. av'nd s' (e suie la cer. o dată ce încă nu slu3iseră. Cu o lo"ică consecventă dă deci porunca din versetul următor.ristos. spun'nd$ 7)ă #e$i căuta". . socotesc c' nu vom intra în împărăţia cerurilor. şi. o dată ce. deşi nu în mod desăv'rşit. va ice poate cineva. la fel socotesc că se înt'mplă şi cu încercările$ cea care nu e deloc aşteptată atacă mai tare şi mai săl*atic dec't cea aşteptată. C'ci în cuvintele lui )oise se mişcă arvuna *o"ăţiei cu adevărat du#ovniceşti. care nu iese din poruncile lui )oise. nu #e$i intra în împără$ia cerurilor" ()t. lumin'ndu+se astfel în mod îndoit prin cunoaşterea le"ilor vec#i şi noi.eci în mod folositor.ar ucenicilor (ăi le spune numai$ "!ă #e$i căuta". dacă primeşte şi frumuseţea învăţăturii evan"#elice. arăt'nd aici c' porunca /ui este superioară celei vec#i şi că celor ce vieţuiau după /e"e le era încă neînţeleasă propo+văduirea m'ntuitoare.e aceea le+a şi is lor$ "2ă spun #ouă că tot cărturarul care în#a$ă despre împără$ia cerurilor este asemenea omului bo&at. tot mai pline de pre enţa lui . întipărind în minţile noastre um*ra învăţăturii lui .

ştiind că în aceasta. căci de fapt tot tre*uie să murim. 3.umne eu. o dată ce a fost dată şi celor vec#i5 . . să ţinem seama de spusa$ "8iind în c. Căci aceasta va întipări în voi în mod exact slava învăţătorului vostru. . 0şa ne porunceşte să simţim şi noi 39. ascultător făcându-Se până la moarte. 39 . ci S-a deşertat pe Sine.eci este cu totul nouă măsura iu*irii /ui. 16 )t. pe urmele vieţuirii )ele.rislos nu ne+a iu*it numai ca pe (ine. pentru a înţele"e limpede sensul celor spuse de !l. %i. @e i noutatea iu*irii /ui faţă de noi5 /e"ea îmi poruncea să iu*esc pe fratele ca pe mine însumi.eut.umne eu dacă acesteia nu+i urmea ă cea datorată aproapelui.acă .ristos ne+a iu*it pe noi mai mult dec't pe (ine însuşi.umne eu iu*eşte pe toti oamenii şi vrea să ne simţim uniţi în !l.ar ce "reu ne e să renunţăm la micile şi înşelătoarele noastre avanta3e fată de alţii. 9. potrivit raţiunii acestei iu*iri. nepun'nd nimic înaintea iu*irii faţă de fraţi$ nici slavă. în loc să le păstrăm. 21). "întru aceasta #or cunoaşte to$i că sunte$i ucenicii !ei.%l întocmai cu *umne+eu. nici *o"ăţie. nu facem mare lucru. de tre*uie. mer"'nd p'nă la ultimele suferinţe.umne eu. 2<). cum se cuvine. să #ă iubi$i şi #oi unul pe altul". -re*uie cercetat deci. ca una ce e cu mult mai mare dec't vec#ea iu*ire a unuia faţă de altul. ca să m'ntuiască sufletele celor ce se pierdeau. nefiind drept altfel.umne eu. C'ci nti (a mulţumit să spună$ "Poruncă nouă dau #ouă" Să #ă iubi$i unul pe altul". ci cu mult mai mult dec't pe (ine. &avel ice o dată$ "în fiecare +i mor" (I Cor. iar după ea a pus pe cea întreolaltă.ar şi *o"at fiind. îi învaţă pe alţii$ ")ine iubeşte pe *umne+eu să iubească şi pe fratele său" (I In ?. po"or'nd de la slava (a dumne eiască la starea noastră infinit de umilită fată de a (a.ristos. . C#iar dacă murim pentru alţii. a adău"at îndată$ "Precum %u #-am iubit pe #oi. ca fraţi î$ noi. şi încă moarte de cruce" (4ilip.)5 Căci iată că a pus înaintea celorlalte. !l ne cere deci să+I urmăm pilda.eci cum e poruncă nouă cea dată prin .ar ia seama la temelia acesteia. . priveşte la explicaţie. nici exist'nd iu*ire reală faţa de . cum ne+a mărturisit iarăşi &avel (II Cor.ip de rob luând. însuşindu+ne frumuseţea ei în *unătăţi mari şi desăv'rşite. şi pe aproapele tău ca pe tine însu$i" (. 2. arăt'nd noutatea cuv'ntului şi a poruncii (ale.cu&etul tău. neafl'ndu+ne la o înălţime ca a /ui fată de ei. al faptului de+a fi învăţat de la )ine va fi să fie înscrisă în cu"etele voastre o*işnuinţa de+a vă "ră*i să mer"eţi. întin 'nd la nesf'rşit cuv'ntul.ip. . *o"at fiind. dacă n+ar fi fost în c#ipul şi în e"alitate cu . ne vom pro*a în faţa lui . în fond. ci. &reaînţeleptul Ioan. Căci. iar altă dată$ ")ine e slab şi eu să nu fiu slab? )ine se sminteşte şi eu să nu ard?" (II Cor.ristos. faţă de 3. . ruşine şi *at3ocură şi toate celelalte. suport'nd orice durere şi osteneală. 11. . unind cu cea faţă de .umne eu pe cea dintre noi. ci. .umne eu nu poate s' nu iu*ească şi pe oameni. dacă #e$i a#ea dra&oste unul pentru altul" (In 13.. frumuseţea neasemănată a m'n"'ierii reciproce. ca rădăcină a desăv'rşitei evlavii faţă de . ca să nu mai înşirăm toate cele ce I s+au făcut. şi nu altfel. adică de+a avea le"ătura nedespărţită a iu*irii întreolaltă şi de+a vă însuşi. mer"'nd pe urmele iu*irii /ui faţă de noi. p'nă la moartea cu trupul. să renunţăm la eleH %i de fapt . ştiind aceasta foarte *ine.ar . cum cerea ITe"ea lui )oise. c.e fapt. nu (ar fi po"or't la smerenia noastră.ristos nu ne poate cere o astfel de po"or're ca a /ui. cel ce iu*eşte pe . 8. dacă nu ne+ar fi iu*it pe noi cu mult mai mult dec't pe (ine.eci. şi la înfă$işare aflându-Se ca un om1 S-a smerit pe Sine. iu*irea faţa de . . adică pentru a înţele"e cum ne+a iu*it pe noi .omnul nostru Iisus .ar nici nu (ar fi sărăcit. n-a socotii o ştirbire a . ! ceea ce au şi făcut fericiţii ucenici ai )'ntuitorului nostru şi cei ce au păşit pe urmele lor. Căci toţi ne suntem unii altora fraţi 3. 31). <). pe c't e cu putinţă firii voastre şi măsurilor umanului. . 31) (emnul si"ur şi neîndoielnic. pun'nd mai presus de viaţa lor m'ntuirea altora. ce suntem noi fată de alţii5 . dar ne cere măcar să simţim dorinţa unei astfel de po"or'ri infinite. ice.ristos ne+a poruncit deci să punem iu*irea mai presus de /e"e. 22. ca să nu li le arătăm. iu*ind pe ceilalţi mai mult dec't pe noi înşine. . Numai atunci vom înţele"e sensul nou şi sc#im*at al poruncii dateacum.umne eu+-atăl. . 11.ar socotesc că cineva va între*a. nici n+ar fi suportat pentru noi moartea at't de "rea. nici şovăială în a co*orî. nici n+ar fi ră*dat pălmuiri iudaice.ar niciodată nu vom putea co*orî at't de mult de la noi la alţii. a sărăcit. făcându-Se asemenea oamenilor. 8+9).

este iu*irea de aproapele.umne eu spre nemăr"inirea /ui. Iar a doua. ?+1). deşi sunt perfecte în . pentru că are viata infinită. ca dorinţă.ristos şi modelul tuturor virtuţilor ce s+au arătat în !l. . ca cele ce sunt mai presus de orice minune. . <+1A). ci i vor'tă din firea /ui proprie5 Cele ce sunt proprii firii dumne eieşti. ca cel creat după c#ipul /ui. care are în ea toată plinătatea /e"ii. să nu furi. ceea ce o face să cuprindă în *raţele ei toate virtuţile. şi cele unite cu acestea (I Cor. şi încă foarte clar.aceasta$ .umne eu. iubirea este deci împlinirea le&ii" (=om. şi e I vorul ei. .umne eu. Iar faptul că tot felul virtuţii se cuprinde în #otarele iu*irii.e fapt.umne eu. căci omul nu are în sine nemăr"inirea.ar cel experimentat poate vedea că tot felul de virtuţi aduc o completare a iu*irii şi tot ce apare cuiva ca *ine do*'ndit are o le"ătură cu ea şi tinde spre ea. (f'ntul C#irii răspunde în cele ce urmea ă că toate virtuţile. sau în ţesături. !l tre*uie să crească..ar iu*irea şi toate virtuţile care o compun au în om multe "rade. nefi+ind do*'ndită prin străduinţă. . ic'nd$ "Iubirea nu pi+muieşte.e aceea. nu se poartă urât. de la care să înveţe iu*irea. că a fost ucenic al unui meşter în acestea5 %i cine e meşter în clădiri nu va 3< l.ar adversarii . .umne eu din tot sufletul şi din toată inima şi din tot cu"etul.ristos e .e ce iu*irea este un semn al ucenicilor lui . aparţin în mod propriu şi cu adevărat ei3<.ar i se cere să crească prin puterea lui .ristos. căci ea aparţine prin fire exclusiv lui . %i aceasta o voi arăta pe scurt. nu s+ar socoti. continu'nd cuv'ntul despre acestea$ sunt rod al fiinţei supreme cele ce+i aparţin în mod special şi îi sunt proprii. nu caută ale sale". le poate învăţa şi omul. 13.umne eu are prin (ine iu*irea infinită. să nu 3uri strâmb. Căci dacă este vreunul dintre noi lucrător în lucruri de aramă.umne eu Care (+a făcut om şi ne+a arătat practic.ristos deduceau de aici şi faptul că însuşi . iu*irea supremă pe care o are ca . 13. nu se trufeşte. şi orice altă poruncă armai > se cuprind în acest cu#ânt" "Să iubeşti pe aproapele tău ca pe tine însuti.ristos$ prin împodo*irea cu cununa iu*irii şi prin purtarea ca pe un semn al acestui fapt a iu*irii întreolaltă.umne eirii lui .. precum nici prin raţiune şi atenţie. Că oamenii pot învăţa de la . .ristos n+a putut avea în mod real însuşirea iu*irii desăv'rşite. vom spune şi noi cu toată dreptatea. să nu uci+i. !l n+are pe cineva superior. îl mărturiseşte iarăşi prea+înţeleptul &avel. care sunt forme ale iu*irii. porunca primă şi cea mai înaltă în /e"e este a iu*i pe . în relaţiile cu oamenii. Căci măsura iu*irii este mare.. . în acest fel e propriu celor ce s+au #otăr't să iu*ească să se facă cunoscuţi oriunde şi prin toate că sunt ucenicii lui . recapitul'nd în aceasta toată porunca. ice$ "Pentru că poruncile" Să nu desfrâne+i.a *a a între*ării stătea ideea că această iu*ire perfecta nu se poate învăţa de către om de la . . . :mul are nemăr"inirea ca tensiune. soră şi vecină cu ea.e fapt..ristos iu*irea re ultă şi din faptul că . dumne eiescul &avel.

92? .

-=I/ 0l.=I!I .(4UN-C/ C. 0/!E0N.

după spusa lui Ioan. prin post şi prin culcare pe 3os. L-a întrebat Simon-Petru. Căci cel ce nu duce cora*ia spre ţintă. precum în le"ătura nesf'şiată a iu*irii ni se păstrea ă *unătăţile păcii. este şi persoana. face ceva mare dacă nu salvea ă iu*irea faţă Q aproapele ?2. ne+am idit în !l într+un om nou. fiind 4iul Iu*irii. 2. să nu cu"ete cineva dintre noi că. violenţe.umne eu. pi me şi 1 felul de răutăţi. socotesc. şi ne+am împărţit în două popoare. prin încetarea iu*irii pătrunde răul ră *oiului. fac cunoscut fără "reutate că au fost ucenicii Iu*irii. . %i va mărturisi despre aceasta !l însuşi. unde Te duci?" (In 13. ca noi.umne eu cel prin fire şi sin"ur şi adevărat.ristos sau strălucirea /ui. deşi la început ne+am însuşit o mare despărţire. ci. 0cesta e ca c'nd.ristos "este pacea noastră 7(!fes. (trălucirea iu*irii este în noi c#ip )'ntuitorului . în neamuri şi Israel. desfiinţarea păcii şi ivirea a toată de *inarea sufletească5 4iindcă. cel ce îndră nit să spună$ "*e căuta$i o do#adă a Lui. . s prin alte osteneli nevoitoare. (+a arătat şi !l ca Iu*ire. oare. ?2 . cum ar spune cineva despre om că are în sine ştiinţa. care ca o cunună pusă peste toate virtuţile. fiind lipsite de iu*ire. 13. mai de"ra*ă. ce semnificaţie are spu /ui. Căci cel ce se laudă pent ostenelile trupeşti cade din *unătăţile cele mai de frunte şi mai necesai adică nu urmăreşte ţinta adevărată. înc't %i+a dat pentru ea însăşi viaţa (a (I In ?.eci. 18). iar dra&oste nu ai nimic nu-mi foloseşte" (I Cor. dacă nu naşterea luptei.ristos. nici nu vom spune că a do*'ndit de undeva forma acestor *unătăţi. .eci în mod foarte drept spunem că 4iul. ci. . )are &răieşte in mim vor*esc despre dumne eiescul &avel.ristos. .umne eu si om. Iar el ştia că aceasta este iu*irea. în practicarea acelor virtuţi. defăimări. pe măsură ce uit de mine în "ri3a faţă de altul. (au altfel.in iu*ire de învăţătură &etru întrea*ă iarăşi şi se interesea ă de înţe sul cuv'ntului. c't de mult. Care are în !l iu*irea supremă. 1?).umne eu. ci pentru că are această însuşire strălucitoare prin fapte şi lucruri. ?3 . nici nu e înţeleasă iu*irea /ui ca fiind ceva în altceva.eci e făcut pentru o le"ătură cu . nu se laudă numai pentru îndrumai ci şi pentru ţinta ce o urmărea prin aceasta.ristos?3. nu pentru c' e deprins să (e numească aşa prin cuvine pompoase. Căci nu vom socoti nicidecum că fiinţa supremă nu e capa*ilă de toate *unătăţile?A. ca sufletul lui sa şi-' pună pentru prietenii săi7 @In 11. ca atare. %i. dar le poate primi de la . că a avut un învăţător în cele ale clădirii5 In acelaşi fel. fiindcă s+a desfiinţat idul din mi3loc al despăi+ţiturii şi a încetat puterea duşmăniei. e primitor de ştiinţă ?1. prin virtuţi (e întipăreşte în sufletele noastre şi ne imprimă semnele familiarităţii noastre cu !l. . ca şi -atăl. deoarece toată virtutea se cuprinde şi se impune în c#ipul şi mod iu*irii. cum spune spre învăţătură$ "*e împăr$i toata a#u$ia şi de aş da trupul meu ca sâ fie ars. n+au o prea mare valoare. în mod deose*it &ersoana lui .umne eu este Iu*ire (I In ?. neînţele"'nd încă. di din nepricepere.ar despre firea dumne eiască şi ne"răită spunem că este ea însăşi în mod propriu tot *inele care se crede că există. din Care este. prin faptul c' poate clădi frumos.a născut.!/I0 (4UN-C/CI I:0N l arăta. m'nii. Căci deoarece. asemenea celor nep cepuţi în c'rmuirea ei.ar cum s+ar fi cunoscut că ne+am făcut ucenici ai păcii dacă n+am fi avut pacea întreo+lalt'5 Căci ce altceva ar fi despărţirea din lipsa iu*irii. :mul nu le are de la sine. ci în sensul că nu primeşte de la altcineva superior ştiinţa şi iu*irea. şi prin !l ne+am împăcat cu . Căci omul nu e prin sine ştiinţa. fiind Iu*irea supremă. !ste Iu*ire. rătăceşte ca un c'rmaci care are c'rma coră*iei.C:)!N-0=IC I !@0NS. *'rfiri. Căci în !l cele de 3os s+au unit cu cele de sus. ar't'ndu+(e pe (ine ca fiind rodul fiinţei Celui ce . fiind i vor a tot felul de virtuţi în ea însăşi. .e aceea. 4iindcă. ci !l însuşi este i vorul suprem al acestora. sau ai lui .eci există o deose*ire între . e făcut pentru a le primi de la .umne eu. (e arată aici c't de m ne reali ăm unul prin altul.umne eu este prin (ine ştiinţa şi iu*irea. . avem pe . 13). adică al lui . pun'ndu+se capăt /e"ii prin do"mele evan"#elice. . după spusa lui &avel. socotesc.eşi înainte a spus c' iu*irea se arată în toate felurile de virtuţi. ic'nd către ucenicii (ăi$ 7)ai mare dra&oste decât aceasta nimeni nu are. mă r li e cu adevărat pe mine.umne eu+-atăl. în acelaşi fel. . din lunecarea spre rău. . cei ce au în ei împlinită puterea iu*irii faţă de . fiind rodul iu*irii. 3). dar nu în sensul că e o ştiinţă si o iu*ire impersonale. "*oamne. precum se vede.umne eu. 38) . . nu ştie s' o conducă spre ţinta propusă. Căci a iu*it at't de mult. certuri crude. se uită de iu*irea semenului nostru. ci este ea însăşi acestea. unde este ea. sau I vorul personificat al iu*irii +căci iu*irea este f'r' persoană. aici arată puti de+a practica unele virtuţi care.ar întrea*ă şi din r'vna fier*inte de+a urma lui ?A ?1 4irea dumne eiască nu e numai capa*ilă să a3un"ă sau s' primească toate *unătăţile.ristos c'nd avem în noi iu*irea. este şi !l Iu*ire. %i ce urmea ă de aici5 0par ocări. 1A) şi a ră*dat săl*ăticia îndră nelilor iudaice.

ar nu e lipsit de risc a vor*i la urec#ile învăţătorului. Iar aceasta mai arată că cel dint'i nu avea o putere peste ceilalţi. ia şi alt ucenic cuv'ntul. pentru cei se socotesc că sunt ceva?1.eci 4etru nu era primul.ristos. trepte de putere. ca celui dint'i. In priviri aceasta e vrednică de admiraţie ordinea ucenicilor??. uneori.e fapt. &etru a între*at cel dint'i dintre ei.. N+ar putea spune cine c'. . ceilalţi îi cedea ă. cuv'ntul şi cura3ul di între*a. C' aceasta nu era o ordine ri"ida o arată faptul c'. . ?1 Nu s+ar fi arătat smerenie dacă ar fi luat cuv'ntul un ucenic care nu era socotit primul. pentru că el si "ur nu ştia. fiind de faţă şi ceilalţi. . . în sensul că între ucenici ar fi existat fel. dorind să priceapă ce ?? !xist'nd o ordine între ucenici.ar nu e mai puţin vrednic de admirat &eti care nu se ruşinea ă să pară mai "reoi la înţele"ere. . aceasta arată c' după primul există şi al doilea ş treilea şi aşa mai departe.

%i vei spune ce e aceasta. lipsindu+i de înţele"erea exactă a acestui lucru.e aceea. !l se arată mai de"ra*ă demn de imitat. 0ceasta II vom vedea făc'nd şi în cele următoare. îi lasă să răm'nă în această stare. ca . vă 'ndu+i neştiutori. . ca să pătrundem în c#ip înţele"ător ceea ce primim. îi arată ic'nd$ "9nde !ă duc %u. p'nă ce nu va duce la capăt cuv'ntul care va putea s'+i lumine e. în c#ip folositor. c't şi prin faptul că pune dorinţa de învăţătură mai presus de o astfel de ruşine.). tu nu po$i să urme+i !ie acum. .e aceea ne şi porunceşte s' ne ru"ăm ca să nu cădem în ispită. însă tre*uie suportată c'nd e adusă de vreo necesitate. dar Ii va urma după acestea. la a doua (a venire. neput'ndu+1 împiedica nimeni. Ce *ine ar fi dacă ar putea imita pilda lui &etru şi cel ce se socoteşte urmaşul luiH 0r arăta un primat în smerenie. înţele"'nd aceasta în c#ip drept. ca să se facă şi în privinţa aceasta pildă celorlalţi?8.umne eu. o face ca prin "#icitură.ristos 118. ea nefiind desfiinţată încă prin învierea lui . . adică pe dia#olul. ?<) şi n+au primit încă pe Cel ce+i întăreşte pe ei şi umple firea omului de *ăr*ăţie. înainte ca @iaţa cea după fire să desfiinţe e moartea şi să nimicească frica întreţinută de ea în sufletele noastre. !ân&âietorul nu #a #eni la #oi" (In 18. dar mai târ+iu îmi #ei urma" (In 13. deşi pre entase plecarea (a la cele de sus şi la ceruri ca pe o dăruire a (a lui . nu unul în putere. &etru nu arată că avea un drept special de+a între*a în numele celorlalţi. #ei întinde mâinile tale şi altul te #a încin&e şi te #a duce unde nu #oieşti. %i cuv'ntul are un du*lu înţeles$ unul este foarte apropiat şi familiar. ucenicii erau încă sla*i în faţa prime3diilor.. .umne eu. Ii spune că nu va putea acum să urme e Celui ce (e suie la cele de sus şi (e întoarce la cer. . care împreună cu ceilalţi ucenici nu cunoştea înţelesul celor spuse. ci ca o pildă a ceea ce ar tre*ui să arate toţi. ci se "ră*eşte iute spre tre*uinţa de+a cunoaşte şi se "'ndeşte la folosul ce+i vine din iu*irea de învăţătură. @rea totuşi.u#ul (f'nt. dar mai titr+iu îmi #ei urma". nu vor învin"e aşa cum sunt moartea şi nu se vor vindeca de înspăim'ntătoarele muşcături ale ei.ar e vădit că.ar acest folos sporeşte c'nd încercăm să înţele"em ceea ce am primit mai înainte de la el.eci. %i c't ar c'şti"a ecumenismul de a i dintr+o astfel de înţele"ere a primatului urmaşului lui &etruH ?. socotesc.1D1/ <L <L?@<> A =J?I din cele neînţelese. mai ascuns şi în "#icitură. arătând cu ce fel de moarte #a preaslă#i pe *umne+eu" (In 21.acă prin aceste cuvinte . te încin&eai sin&ur şi umblai unde #oiai1 dar când #ei îmbătrâni. şi prin aceasta îi va urma. 2?. ?9 . prime3dia nu e voită. 2. ca p'r"ă a umanităţii şi ca făc'nd aceasta pentru folosul tuturor (căci ne+a desc#is o cale nouă. dacă nu ne sunt cu totul clare.ristos cel înviat cu trupul va răsp'ndi. şi fericiţii prooroci se înfricoşau de apropierea morţii. deşi ştiau.eci lasă pe fericitul &etru. "Aăspuns-a Iisus" 9nde !ă duc %u. să răm'nă în aceeaşi stare şi. ! lucru folositor a primi ceea ce ni se spune de învăţătorul nostru. şi începutul îndră nelii (finţilor împotriva ei a fost învierea lui . ci vor fi aproape de !l. . cei apropiaţi de !l pni credinţă nu vor mai mer"e în iad cu sufletul. Căci cei înţelepţi nu e ită să acopere cele ce o*işnuiesc să aducă întristare în um*ra unor cuvinte mai "rele. dec't păruta înţelepciune deşartă şi e mai *ine să învăţăm cu adevărat. Căci prima topire a morţii a fost patima m'ntuitoare. . . doar ca să dăm impresia că suntem foarte ascuţiţi la minte şi pătrun ători la înţele"ere. prin moartea Sa.ristos. care voiau să fie pururea împreună cu !l. .umne eu a luat săm'nţa lui 0vraam. Căci. ic'nd$ ")ând erai mai tânăr. Iar aceasta a +is-o. deşi e un lucru dulce pentru sfinţi a pătimi pentru . iar celălalt. după 3udecata noastră. învierea lui . dar mai târ+iu îmi #ei urma". . prin moartea sf'n tului (ău trup. Căci.ristos I se cuvenea şi numai /ui îi era re ervată puterea de a sfăr'ma stăp'nirea morţii.eci ace$ "9nde !ă duc %u. întruc't încă nu sunt îm*răcaţi cu puterea de sus (/c. deşi va fi totuşi împreună cu ei ca . ci tre*uie să între*ăm mai de"ra*ă. nu le descoperă exactitatea celor spuse. resta*ilindu+li+se viaţa nestric'cioas' şi *ucur'n du+se de *unătăţile nădă3duite5 . at't prin faptul că nu se ruşinea ă să spună pe fată că e mai neştiutor dec't ceilalţi.e aceea. despărţirea de . .(MC)1CN 1<=I2 l^< %%V<Liunr. ca. i ^t.e aceea i+a arătat aceasta mai clar prin alte cuvinte. Căci ice către ei$ 7@a este de folos ca %u să !ă duc. ?8 &rin între*area pusă în numele celorlalţi. c'nd vor a3un"e în cetatea de sus şi vor împăraţi împreună cu !l.1.ristos a înlăturat în cei ce cred în !l frica de moarte şi ro*ia in care . căci le spusese desc#is că (e va urca la ceruri şi+i va lăsa lipsiţi de pre enţa /ui pe păm'nt. sfinţilor ucenici. statornicind adică pe sfinţi prin năde3de în cinste şi slavă. 19+1<). doritor să+i urme e cu r'vnă.omnul îi spune lui &etru în c#ip acoperit că va fi şi el răsti"nit la vremea sa.ristos le apărea ca insuporta*ilă.=<>T2L C. să+i tă"ăduiască ucenicului. pentru care motiv ar fi îndreptat cuv'ntul numai spre persoana lui &etru. (e foloseşte pentru pre ent de un cuv'nt mai învăluit. că Ii va urma şi va fi cur'nd cu !l.u#ului. tu nu po$i să urme+i !ie. pe care înainte nu o ştia firea omenească). Căci e cu mult mai *ună cunoaşterea a ceea ce ne este de folos.un m.ar prin aceasta mai indică şi altceva. dec't să socotim că şdm. după ce şi ceilalţi (finţi 0postoli primiseră fă"ăduinţa că vor fi împreună cu !l şi voi urma /ui la vremea învierii. . C'ci. ca să ne fie spre folos ?.e fapt. &avel a spus că Cuv'ntul Cel ce este din . 1?+11). era cu neputinţă altora să fie vă uţi făc'nd aceasta înaintea /ui.ristos n+ ar fi dat de înţeles moartea lui &etru. şi să i+bă#ească pe cei pe care frica mor$ii îi 9nea în robie toată #ia$a" (!vr.ristos ?9.ar că acum nu are mintea destul de tare pentru o astfel de luptă. &rin am'ndouă nu se arată ca iăc'nd ceva ce numai el ar avea dreptul. . Căci a nu se teme de moarte ce poate însemna altceva dec't a o dispreţui ca pe una ce nu poate aduce nici o vătă mare5 . prevestind lui &etru ceea cese va înt'mpla într+un timp de mai t'r iu. puterea (a care va invi6 orice trup şi va face incorupti*ilă toată materia. .umne eu şi în .umne eu+-atăl. că !l va fi totdeauna cu ei prin puterea şi împreuna+lucrare a .w ^ . V7 118?. adică pe .eoarece numai )'ntuitorului . )ăci dacă %u nu !ă #oi duce. pe cel ce are stăpânirea mor$ii. tu nu po$i să urme+i !ie acum. Iar p'nă atunci. nu tre*uie să trecem peste cuvintele celor ce ne învaţă. "să surpe.. 38) %tiind că e "rea şi de nesuportat tristeţea ce+a cuprins pe ucenicii (ăi. pe de altă parte.

să+/ urme e. .ristos a desfiinţat moartea. de m'nia lor nestăp'nită şi de lim*a lor furioasă.un m.e aceea.. fiindcă era stăp'nit de iu*ire. cel numit Seamănul. &etre5 (pui că frica de acestea nu te sperie şi socoteşti c' vei fi mai tare dec't cele viitoare5 .ristos şi arăt'nd că tre*uie s' (e întoarcă în ţinutul iudeilor. mer"'nd după cum "'ndesc ei. av'nd să le comunice cele învăţate de la !l şi să sufere de la ele o duşmănie cu mult mai mică dec't cea suferită de la farisei.ristos+. că Iisus (e întoarce să predice şi să se prime3duiască de către iudei. pentru că nu se va afla su* puterea lui .omnul cu"etă ca ei s' mear"ă şi în unele localităţi mai puţin cunoscătoare ca cele din Iudeea.ar tre*uie luat în seamă că )'ntuitorul nostru a indicat mai înainte reîntoarcerea (a la cer şi îi spune lui &etru să nu+I urme e acum. %i !l cunoştea c' firea era încă slă*ită. spun'nd că nimic nu+1 poate împiedica de la aceasta.umne eu. . (ocotesc că acesta este şi scopul cuvintelor lui &etru. ferindu+(e de ura de moarte a iudeilor.umne eu. şi aceasta într+o sin"ură noapte.esfăşur'nd în faţa oc#ilor mărimea între"ii pătimiri. . ci după ce+şi va împlini apostolatul. nu numai murind. "'ndind la duşmănia mai presus de toate a iudeilor şi vă 'nd cele viitoare şi compar'ndu+le cu cele din acel timp. a spus celorlalţi ucenici$ "Să mer&em şi noi şi să murim cu %l". Căci crede. . arăt'nd în aceasta o r'vnă vrednică de admiraţie. pe alt drum.ristos (+a dus în satele Salileii. "reutatea de nesuportat a ispitei şi mărimea pri"oanei. nu+i va putea opune o putere. căci cura3ul îţi este foarte mic.ristos c#eamă deci capetele sfinţilor în cetatea de sus la timpul cuvenit. . şi iarăşi Te duci acolo?" (In 11. devenit ipostas şi al firii omeneşti. . până ce nu te #ei lepăda de !ine de trei ori. clatină din cap. şi nu de+a dreptul. precum am spus înainte. !ste în acestea şi o asemănare cu cele spuse înainte şi pe care le voi spune iarăşi. 4iindcă moartea. =ăspun 'nd . ade#ărat +ic $ie că nu #a cânta cocoşul. dar nu le va fi "reu nici să moară. i ^t. socotind aceasta ca pe un motiv de lauda5 C'ci sf'rşitul oricărui pericol şi extrema poftă a săl*ăticiei pri"onitorilor se opreşte la trup. înc't numai la anunţarea prime3diei nu se va opune cu nimic.ar . %i pentru care cau ă5 &entru că suferind cele omeneşti.e aceea îi cere ucenicului să se facă "ata pentru aceasta la vremea potrivită şi le cere tuturor să nu se prime3duiască mai înainte. fără să vrei. 39) &etru fă"ăduieşte mai mult dec't poate.=<>T2L C.e aceea. din iu*ire$ " cum căutau iudeii să Te ucidă cu pietre. ci 4iul lui . (e cuvine iarăşi să ne minunăm şi în aceasta de iu*irea /ui de oameni. îi arată că se va fr'n"e şi va ceda at't de mult.) Ce+1 împiedica pe cel al cărui scop este sa moara pentru Inv'ţ'lor.1D1/ <L <L?@<> A =J?I "0is-o Lui Petru" *oamne. cunosc'nd+o aceasta ca .(MC)1CN 1<=I2 l^< %%V<Liunr. şi sf'rşitul vieţii lui dovedeşte aceasta. Iar cel ce e "ata pentru ea. făc'ndu+i pe aceia s' se minune e de minunile /ui. iposta+ sul @ieţii prin (ine. . îi spun ucenicii. poate. îi spune cele de mai sus$ @iaţa ta o vei pune pentru )ine. !ă duc să-' tre+esc" (In 11.ristos. după ce a spus mai înainte c' puterea sufletului nu e pe măsura r'vnei. . fă"ăduieşte să+şi arate iu*irea sa ne*iruită în r'vna de+a mer"e cu !l. Căci. de ce nu pol să urme+ 4ie acum? Sufletul meu îl #oi da pentru Tine" (In 13.w ^ . /a aceasta. nefiind încă desfiinţată prin învierea lui ." (In 13. . )ai înainte. )ă vei tă"ădui de trei ori. nici nu ai tărie de a pătimi. Nu poate vedea cineva vreo micime în el. -oma. sau să treacă şi la alte popoare. fratele )ăriei şi al )artei.umne eu. o dată ce s+a #otăr't să o facă. ice ucenicilor (ăi$ "La+ăr. le fă"ăduieşte c'+I vor urma neîndoielnic. şi moartea vine împotriva lui. a adormit. neput'nd s' opună morţii o astfel de putere.ar deoarece a murit /a ăr. cunosc'nd asprimea furtunii. prietenul nostru. "Iisus i-a răspuns" 2ei pune sufletul tău pentru !ine? de#ărat. şi măsura voinţei de a+/ urma e foarte mare. . (ocotesc că . prin ce+ar putea fi împiedicat să părăsească voinţa puternică de+a urma (învăţătorului)5 C'ci r'vna lui &etru e fier*inte. 9).e aceea. 3. sfida înţele"erea tuturor şi era încă în stare să dro*ească numai prin muşcătura ?< 1A Nu firea omeneasca a lui .ar nu ştii "reutatea ispitei. 0cestea socotim că vrea să le spună Iisus. .11)?<. deoarece scopul lui este s' moară pentru învăţător1A.

ristos s+a arătat dulce. eli*er'ndu+i de frica cea vrednică de r's şi scoţ'nd din ei cu totul sminteala. i+a aşe at la mi3loc. nici nu e constr'ns la pătimirea acestora. cedea ă ca unei *iruitoare. a arătat prin frica lui cel mai mare pericol ce+1 aşteaptă. deci lipsa unui rol al lui în ceea ce va face. 4irea umană răm'ne şi se resta*ileşte în ceea ce îi este propriu numai prin . să spunem. sufletul pătrun 'ndu+se de dumne eire şi ridic'nd trupul la o viaţă nouă. căci n+a mai dus sufletul pentru suferinţă la iad şi nici trupul la distru"erea definitivă. ic'nd$ 7(' nu se tulbure inima #oastră".u#ul (f'nt. în iad cu sufletul şi pe scaun împreună cu -atăl7. mişcaţi de ele. înc't fruntaşul lor nu va cădea doar o dată. între năde3de şi frică.w ^ .ar moartea s+a apropiat de !l cu asprime. care mer"ea p'nă la mar"inile puterii lor omeneşti.ar să nu socotească cineva că &etru /+a tă"ăduit pentru a fi vădit prin aceasta ceea ce pre isese . ci a condus la întemeierea dumne eiască a vieţii irupului. nemuritoare.umne eu nici nu impune cu sila cele pe care le vor face oamenii. pătimind moartea. pentru că ştia. pentru ca. . năde3dea în *ine să+i a3ute s' lupte pentru a se ridica din "reşeală. 1) (pun'nd că &etru va co*ori la at'ta frică. că voiau să mear"ă împreună cu !l la moarte. &ătruns de dumne eire. dar nu vrea să intervină în li*ertatea omului cu o predeterminare. 4etru şi -oma.e aceea.ristos.ristos. 0 încetat să mai fie 7în morm'nt cu trupul. ce folos tre*uie să se tra"ă din aceasta.umne eu puterea recreării lui. la c't de "reu îi va fi de învins ispita.un m. a devenit dulce. /e în"ăduie frica pentru a păcătui mai puţin. şi toti ucenicii. . Nu era deloc impro*a*il să cu"ete ucenicii în ei înşişi acestea. deşi la vedere erau despărţite. odată slă*iţi şi după ce au pătimit ceea ce+i omenesc.umne eu. .umne eu an putea să le oprească dacă nu ar vrea să se înt'mple. nici nu+i scapă cu puterea (a mai presus de fire de iele pe care le vor face ei cu voia. nici nu o*li"ă pe cineva să fă"ăduiască împlinirea a ceea ce e mai presus de fire1?. a putut da viaţă celor din iad. precum a spus preaînţeleptul ucenic$ . pentru că încă nu le era propriu să nu poată cădea deloc. de aceea. c#iar după ce )ă veţi tă"ădui şi veţi fu"i7. deoarece mintea lor era înclinată să se întărească totuşi. . ci .umne eu şi nu poate reveni la între"imea ei dec't av'nd pe . că se vor înt'mpla neîndoielnic 13. căci !l a omorît moartea. Căci e mare în îndră neală mintea netul*urată.umne eu sileşte la ceva. le vom trăi 11. care a desfiinţat stăp'nirea stricăciunii. deşi ea se apropie cu asprime12. ceda atunci11. . . "ăsind în . resta*ileşte firea omenească. înc't îl va tă"ădui de trei ori. într+un fel. Numai după ce s+au umplut de .umne eu.ristos. *iruind moartea. Iu*irea lor. Iisus le îm*ie. 0cesta nu dă nici o importanţă tă"ăduirii lui &etru. spun'nd mai dinainte c'nd se va face aceasta sau aceea6 căci toate cele pe care va voi cineva să le facă.umne eu în ea. )oartea trupului a trăit+o sufletul ca fiind dulce. )ai tre*uie ca unele suflete să vrea să do*'ndească unele virtuţi cu toată puterea.omnul le va vrea. Creatura umană nu poate veni la existenţă dec't prin . Căci prin moartea /ui a apărut viaţa veşnică. porunca să nu se tul*ure. trupul a rămas c#iar din momentul morţii le"at cu sufletul şi cu dumne eirea prin ipostasul care le unea pe toate. socotind că aceasta ne va pricinui viaţii cea de la . ucenicii au fost în stare să mear"ă p'nă la moarte în propov'duirea /ui. @iata prin lire.ristos. ca . ca nu cumva. deşi nu erau încă si"uri că !l va învia şi vor învia şi ei. . cu c't simţeau voinţa să mear"ă p'nă la moarte pentru !l.=<>T2L C. Nu e predestinat &etru la acestea. fiindcă nu erau încă îm*răcaţi cu puterea de sus. 11 18 Nu vom face cele ale noastre pentru că le vrea . îi lasă să facă şi le prevede cele pe care le vor face cu voia lor.umne eu. cum vedem din cele următoare. 0ceastă deplină p'tt+undere a sufletului de dumne eire l+a dat putere să învie trupul din morm'nt. (pun'ndu+le că nu tre*uie s' se tul*ure. 13 . mai *ine+ is. aceasta s+a arătat dulce celor ce iu*esc pe . ci de mai multe ori şi în foarte scurt timp.umne eu.ristos le prevede acestea ucenicului. socotesc că nici nu vrea să treacă cu vederea cele ce se vor face. iu*eau at't de mult pe Iisus. . e cu at't mai de admirai.ar.umne eu le vrea pentru că noi le vom face. şi aceasta o va face într+o sin"ură noapte. "Să nu se tulbure inima #oastră" @In 1?.1D1/ <L <L?@<> A =J?I 1188. ci se va supune ca din necesitate "reutăţii celor ce se vor înt'mpla5 în adar deci ne vom da toată osteneala să urmăm /ui şi vom mer"e p'nă la lacrimi în voinţa aceasta. )oartea devine dulce după .ar puterile pur omeneşti sunt sla*e.ar cea întunecată şi nu prea prevă ătoare cade din năde3dea iertării şi lunecă în frică din cau a lipsei de cura3.ristos şi pentru cei ce se unesc cu !l prin credinţă. . cu #arul . /e porunceşte deci să nu se tul*ure.(MC)1CN 1<=I2 l^< %%V<Liunr. ci .. dar îi învaţă pe cei ce vor avea să lupte să fie mai tari ca frica şi să se ridice la ostenelile unei străluciri extreme. Căci lui &etru nu i se impune aceasta.ar. C'nd s+a reali at.ar rup'nd )'ntuitorul nostru lanţurile morţii. c'nd &etru a fost pus în situaţia de a+şi prime3dui viata pentru . Căci mintea neîntemeiată în #arul de sus e 11 4irea pătimeşte moartea înainte de patima lui . . ca un leac necesar acestor "'nduri şi ispite. o dată ce &etru nu poate sta tare. să+i facă să considere "reşeala uşoară şi să nu dea nici o importanţă păcatului tă"ăduirii18.ar deoarece cele ce s+au înt'mplat celor mai vec#i s+au scris spre sfătuirea celor de după ei. Cine dintre noi va putea ocoli căderea în fapte şi mai rele. 0u mers p'nă la mar"inile puterilor omeneşti în iu*irea lor. Căci firea. a fost firesc ca ceilalţi ucenici să se "'ndească la c't de mare frică va avea &etru din cau a celor ce se vor înt'mpla şi. n+a mai simţit puterea s'+şi împlinească #otăr'rea de+a muri pentru !l.u#ului (f'nt. . :*servă c't de um*rit le fă"ăduieşte iertarea lipsei lor viitoare de cura3H Nu le spune în mod descope rit$ 7@ă voi ierta dacă veţi scădea în cura37 sau$ 7@oi fi iarăşi cu voi.aca . 1? &rin acestea nu se nea"ă li*ertatea lui &etru.ristos. !l tre*uie să le ştie. morţi înainte de !l în năde3dea venirii /ui. &e de altă parte. i ^t. Nu socotesc că . . sau cum vom re ista altora. 12 )oartea lui . ( ei c#iar şi pe cel mai vi"uros şi mai tare în îndră neală.

ar în noi nu e nici o deose*ire a credinţei în !i. ci e a 4iului lui . căci în -alăl e implicai sau cuprins 4iul. şi nu altfel.umne eu nu crede în (f'nta -reime.ristos îi lasă pe ucenici să+şi trăiască fiica naturală şi s' mear"ă p'nă la "reşeala fu"ii de !l din frică. Iar cel ce taie într doime de fii pe Cel Cnul şi sin"ur.umne eu+ Cuv'ntul nici templ luat din 4ecioară. ca sf'nta -reime s' apară în 0ceştia -rei şi slava !i s' strălucească nemicşorat şi s' se vadă şi în sufletele noastre credinţa în -atăl şi în 4iul. *e cine mă #oi teme? *omnul este apărătorul #ie$ii mele. . fiindcă a fost înc#is în moar trupul (ău propriu şi a înviat iarăşi. trec în mod necesar la numirea celorlalte două.u#ul (f'nt 19. 4iindcă -atăl este -ată.umne eu.2. Căci cu"etarea iudaică nu admite să unească şi numele 4iului la credinţa în . neînf'ţiş'ndu+ne trei dumne ei.eci. s in . nespun'nd simplu$ 7Credem în .u#ul fără !i. şi nu 4iu. ")ăci 9nul es *omnul Iisus . fără s' (e confunde. de . tre*uie s' credem că are un 4iu şi un . implic în credinţa în !l credinţa în 4iul.umne eu.u# (f'nt nedespărţiţi de !l. deci si celelalte doua &ersoane. Inul unic al -atălui. %i cine nu crede in !l ca în 4iul lui . nici s' răm'nă în disperarea "reşelii în care au că ut. . 1A. ca să învie5 !s evident că se înţele"e c' a.u#. i ^t. nu pre in credinţei numai pe Cnul+N'scut. nici . înlătură frica de pătimire şi face nelucrătoare şi cu totul fără folos să"eţile răutăţii celor ce ispitesc. C'ci aşa ne m'ntuim.umne eu. adică lucrarea /ui de+viaţă+făc'toare.w ^ . 19 0şa cum în realitatea dumne eiască nu se pot despărţi -atăl. expun'nd foarte drept cuv'ntul despre acestea. %i ci nu crede în (f'nta -reime nu crede în . cu ţoale cele omeneşti. dar nici nu (e confundă. Căci răm'n una în fiinţa şi în măsura lor. că au fost tari prin ei înşişi. în . 4iindcă nu e mai mare in noi credinţa în -atăl şi mai mică în 4iul sau în (f'ntul . 0 poruncit ca ei s' creadă nu numai în . pentru c' fiinţa cea una nu se arată dec't în toate cele trei &ersoane. C'nd deci cineva II desparte i pun'nd aparte trupul 1. 9.ristos. ")ăci ce +ice Scriptura? B proape este de $ii cu#ântul. şi invers. 1). şi în fiecare &ersoană e cuprinsă toata fiinţa. %i n+desp'rţi cineva.u#ul (f'nt nici flinta şi slava /or. adic' al Celui ce este @iata după fire. înţele" în ce priveşte calitatea filiaţiei 1<. Iar de credem în 4iul ca înviat. fără nici o co*or're sau înălţare în slava şi fiinţa /or. ci ca în Cel ce este prin fire . 8).e fapt duri ne eiescul &avel.umne eu. să ştie că nea"ă credinţa 8A. si nici tatăl şi fiul omenesc. crede şi în 4iul cel întrupat.(MC)1CN 1<=I2 l^< %%V<Liunr.u#ul (f'nt &entru că (f'nta şi cea de o fiinţă -reime se deose*eşte şi prin deose*irile de nume. 4iul este 4iu. Căci era trup al @ieţii după fire 81B purt'nd însuşirea întrea"ă a Celui ce locuia în el + unită în mod ne"răit cu H +.e aceQ răm'ne.ar tre*uie să pre entăm credinţa deose*ind cum se cuvine. *e cine mă #oi înfricoşa?" (&s. nu ca în altcineva diferit de . şi în . trăită de 4iecare. Căci dacă . . adică pe :mul cai a murit şi a înviat din morţi.umne eu. 9+1A).esi"ur. )ă de #ei mărturisi cu &ura ta că Iisus este *omnul şi de #ei crec în inimă ta că *umne+eu L-a sculat pe %l din mor$i. cel ce crede în .ristos care întrece toată mintea să pă+ească inimile #oastre" (4ilip.u#ul (f'nt este . după cuv'ntul din &salmi$ "*omnul este luminarea mea şi mântuitorul meu. 4iul şi .e aceea. murit după trup. în &ura ia şi în inima taC. )ăci c inima se crede spre dreptate. ci lăr"ind mărturisirea şi atri*uind fiecărei &ersoane aceeaşi raţiune a slavei. ?. ru"'ndu+se. iar alia se naşte.u#ului (f'nt. a conc#is prin acest sin"ur cuv'nt c' Cnul este Cel în Care tre*uie s' se creadă. 11. . deci în identitatea fiinţei. . 0cesta fiind înţelesul credinţei. . Căci aceasta înseamnă a nu fi tul*urat cu inima. şi nu -ată.. preaînţeleptul &avel. cine ne+ar putea face vreun rău5 Cine va avea at'ta putere ca să+i stăp'nească pe cei aleşi şi s'+i supună răutăţii sale5 (au cine ar putea să+i supună să*iei sale pe cei ce au toată ocrotirea dumne eiască5 Căci credinţa este o armă de neînfr'nt. dar una naşte.u#ul e activ şi !l în lucrarea 4iului. crede$i şi în !ine" (In 1?. C'ci !i nu suni fără .eci !l răm'ne 1 al -atălui c#iar fiind îm*răcat in trup. aşa nu+1 putem nici noi despărţi în credinţa noaslr'.ar le dă totuşi şi speranţa că vor fi iertaţi pentru această "reşeală. .eci şi -atăl însuşi este -atăl unui 1 care lucrea ă şi cele omeneşti. te #ei mântui. pentru ca s' nu se laude că n+au păcătuit.umne i . .u#ul. şi . nu doar în 4iul. . scrie unora$ "(i pacea lui . cer'nd credinţa în .u# propriu .umne eu.umne eu cel în -reime.umne eu este o iu*ire desăv'rşită. dar nu e a lui ca a unui (u*iect deose*it. C'nd spun$ Cred in -atăl. ci şi în !l. 1< 4irea omenească e numai templu al unicei &ersoane a 4iului. şi prin însuşirile şi proprietăţile şi calităţile &ersoanelor. Nu se pot despărţi &ersoanele dumne eieşti în fiinţă şi în slava. numind o &ersoană.e aceea. dar şi în întruparea 0cestuia şi în .umne eu cel atotputernic luptă pentru noi şi ne apără. Numai aşa R Wnecare o slava adevărată. Nu+i lasa nici să se laude in viitor. . dacă ar cu"eta sănătos. aceasta fiind propriu poruncii evan"#elice.. sau al lui . ")rede$i în *umne+eu. iar în mărturisirea /or e implicată mărturisirea .umne eu7. iar cu &ura se mărturiseşte spre mântuin (=om. : analo"ie$ c'nd vor*esc despre un om care are un fiu. e şi în trup o simţire o lucrare. Ci una şi aceeaşi este raţiunea şi modul credinţei. trec'nd prin trei nume de aceeaşi măsură1. . sau în firea omenească. 28. după spusa lui &avel. . 8A 0ceastă împărţire în doi fii o făcea nestorianismul. 1 ) înarmea ă pe cel adineauri fricos şi+i porunceşte să iasă repede din frică prin credinfa arătată în fapte. .=<>T2L C.ristos" (I Cor. Care (+a făcut om. 81 !ra Irupul @ieţii după fire. ci şi pe Cel făcut ca noi.1D1/ <L <L?@<> A =J?I fricoasă şi uşor sc#im*ătoare şi se tul*ura uşor.umne eu. in fiecare dintre !i sunt cuprinşi şi ceilalţi doi. C'nd credem -alăl.e aceea.umne eirii. nu crede în . s' cu"etăm şi la acesta. cine a murit. adică cu#ântul credin$ei pe care îl pr po#ăduim.umne eul iu*irii. !i se cuprind în aceeaşi raţiune a fiinţei. . (unt de remarcat anali ele psi#o lo"ice su*tile ale (f'ntului C#irii.).un m. Cei ce cu"etă drept tre*uie s' creadă şi în -atăl. Care lucrea ă şi cQ omeneşti. %i . nu pot s' nu "'ndesc şi la fiul lui.

eci.ar în lumina aceasta "enerală. ci este al )eu. ca şi #oi să fi$i unde sunt %u"@. . *a c#iar numai a "'ndi aceasta este propriu necredinţei 8?. dar e plin de lumina lui . -oţi se simt l'n"ă !l. !ă duc să #ă &ătesc loc.upă ce+a spus după tre*uinţă că nu se cuvine să se tul*ure şi le+a poruncit s' creadă şi în -atăl şi în (ine. căpetenii. 82 83 Cine vede trupul separat crede c' trupul a înviat prin el însuşi.ristos vor fi în el. c'nd /+au vă ut suind. Iisus (e duce mai .umne eu. ca fată a omului iu*ită în "radul suprem. (tăp'nului tuturor. iarăşi #oi #eni şi #ă #oi lua la !ine. e şi strălucirea sau slava lui. s' afle că el crede numai în trup 82. deci crede într+o X tere a lut mai presus de fire. tre*uie preci at ca cer plin de . ci ca s' pre"ătească urcuşul spre cele de sus. 88 !xista de mai înainte l'n"ă . mai înainte.=<>T2L C.umne eu+-atăl şi arăt'ndu+(e ca primul :m celor din ceruri. ci a poruncit mai de"ra*ă să se desc#idă porţile cereşti împăratului şi Y 1193. fiecare răsp'ndeşte o lumină pe măsura *unătăţii la care a a3uns în cursul vieţii păm'nteşti şi fiecare vede lumina lui . dincolo de cer. împodo*ind pentru fiecare un locaş.umne eu cel Născut din .5 1?. /e spune deci că vor fi multe locaşuri în casa -atălui. . într+un cer al comuniunii între ei şi cu .umne eu locul pentru fiecare.ristos. (i dacă !ă #oi duce şi #ă #oi &ăti loc. îndră neşte să spui doi fii. ştiind că sunt multe locaşurile destinate mai înainte. atunci c'nd vor*eşte de multe locaşuri. . nete ind drumul nedesc#is odinioară88. se împărtăşeşte şi el de flinta (u*iectului lui.umne eu+Cuv'ntul în trup. m'n"'indu+i ca pe nişte descura3aţi. sau un loc propriu al fiecăruia. înţelesul între"ului verset este deci$ 7(ă nu se tul*ure inima voastră. voi şi învia. adică de pe păm'nt. în fata lui . -otul din . #-aş fi spus. că nu vor răm'ne în afară de sf'nta /ui încăpere. %i. Crcuşul spre el ni l+a înnoit cel dint'i . învăţ'ndu+i că cerul e foarte încăpător şi că idirea creată de !l n+are nevoie deloc de nici un adaos ca să poată primi pe cei ce+/ iu*esc pe !l. ic$ ")ine este cesta ce #ine din %dom?" (Is.ar . Q nefiind altul dec't .ristos şi lumina "enerală a tuturor pe măsura luminii înţele"ătoare la care s+a ridicai el. necunosc'nd taina sf'ntă şi mare a călătoriei /ui la cer cu trupul.umne eu. sau al 4iului lui .ar dumne eieştile (cripturi i învaţă să credem în Cel ce a fost răsti"nit şi a murit şi a înviat din morţi.umne eu cu at'tea încăperi sau locaşuri c'te persoane iu*itoare ale lui . tul*uraţi de acest fapt minunat şi neo*işnuit. &ropriu+ is toată creaţia e transformată într+un astfel de cer transparent pentru .umne eu+-atăl. Căci.ristos constituie o &ersoai şi anume &ersoana 4iului. 23.ristos.umne eu+-atăl.umne eu.u ne eu. ca să pre"ătească locaşurile sfinţilor. c#iar de voi muri. Iar de părem că nu "răim *ine. 4iindcă. făc'ndu+1 un loc plăcut.umne eu+-atăl n+a lăsat neînv'ţată mulţimea de sus. face şi el parte din creaţie. le spune pe faţă. . sau că a murit însuşi 4iul lui . "în casa Tatălui !eu multe locaşuri sunt. deşi e trupul Cuv'ntului Care a6 calitatea filiaţiei adevărate 83. potrivit luminii fiecăruia. şi nu e Cuv'ntul. care aşteaptă sosirea celor ce+/ iu*esc pe . 83. să se arate X a murit . por$ile #oastre şi #ă ridica$i por$ile cele #eşnice şi #a intra împăratul sla#ei" (&s. ! de cu"etat că voieşte s' indice şi deose*irea de cinste. Ce s+a spus înainte despre cer. ca om. puteţi crede şi în )ine. ci se vor sălăşlui în locaşurile de sus. vor vieţui veşnic în >iserica celor înt'i născuţi şi vor fi în *unătăţile fără sf'rşit. Căci cerul le era cu totul inaccesi*il oamenilor şi înainte nu păşise nici un trup în acel loc atotcurat al în"erilor. dar fără să fie identic în fiin cu el. 81 Cerul. pentru a arăta faţa omenească lui . să+şi fie transparenţi într+o desăv'rşită comuniune. 4iindcă erau multe locaşuri la .umne eu. !l se vede în toate. %i deci îl voi învia7. sau casa lui . ca o p'r"' a celor adormiţi şi aflaţi în ţăr'na păm'ntului. va şi pleca.(MC)1CN 1<=I2 l^< %%V<Liunr.ristos şi de toţi cei ce+/ iu*esc.umne eu+Cuv'nlul prin fiinţă. Ne+a înnoit deci nouă .1D1/ <L <L?@<> A =J?I şi pe Cel ce a locuit trupeşte în el.. av'nd în el si ceea ce+i mai presus de creaţie. fiind al /ui. 0 intrat dincolo de locaşurile în"ereşti.omnul Iisus . Căci trupul e trup. întruc't tot cel ce vrea să vieţuiască în virtute primeşte un loc potrivit şi slava potrivită faptelor lui81. . ceea ce e cu neputinţă. oferindu+(e pe (ine. Iar de nu. deci trupul însuşi e .ristos. dar. nu mer"e pentru aceasta. <).un m. deşi voi muri cu trupul. i ^t. în"erii aflaţi în cer. spune.eci fiecare componentă se împărtăşeşte de calitatea /ui de )u 8? Cei ce despart pe .ristos în doi fii sunt siliţi să spună că a înviat trupul prin sine.umne eu+-atăl. care sunt 4iul -atălui. lui . ceea ce este un lucru cu totul necredincios. -rapul nu e .u#ul înţelepciunii prea sfinte a lui . . ca creaţie nouă. 1). dacă credeţi în -atăl )eu.w ^ .ristos cale proaspătă şi vie. Căci ele sunt transparente pentru lumina /ui. răsp'ndită de .umne eu. 2+3) . Căci trupul nu e sin"ur.ristos. !l ne+a dat un mod al urcuşului spre cer cu frupul. stri"'nd$ "Aidica$i.e aceea. -oţi simt iu*irea /ui şi toti sunt uniţi în iu*irea fată de !l şi în veşnicia /ui şi această iu*ire îi face şi pe ei să se iu*ească.

la &lasul ar. ca cei ce sunt acum pe păm'nt pentru păcatul ce s+a a*ătut peste ei s' poată fi printre (finţii în"eri. I se cuvine cu adevărat această împreu+nă+şedere.ristos Iisus" (!fes. 0ceasta a f'cut+o pentru noi. deşi este mai presus de toată creaţia şi de o fiinţă cu -atăl (ău. să ne aşe e iarăşi în faţa -atălui. 7ca şi voi s' fiţi unde sunt !u7.2 &ăcatul a adus o în"roşare a trupului.. .ar Cuv'ntul neînvelit odinioară în umanitate 8< (+a suit acum pentru a (e arăta în mod neo*işnuit şi minunat ca om. copleşiţi de lumina *unătăţii du#ovniceşti. şi numai /ui. ic'nd$ ")ând 8iul =mului #a şedea pe tronul sla#ei Sale. 0ceasta înţele"'nd+o şi &avel. nu #om lua înainte celor adormi$i.e aceea şi &roorocul Ieremia a poruncit 8.elului şi întru trâmbi$a lui *umne+eu.cu *omnu2DETes. ca să audă şi cu trupul$ "(e+i de-a dreapta !ea" (&s. şi nu prin altcineva veţi do*'ndi #arul at't de minunat. . #oi şti$i. Crcă şi cu umanul la înălţimea dra"ostei /ui filiale faţă de -atăl. :ricine se *ucură de cel care+1 iu*eşte. 2. C'ci prin )ine.. 4iul este *ucuria -atălui. 8< 4iul (e arată acum -atălui cu o faţă omenească.1. i ^t. . 3udecând cele douăspre+ece semin$ii ale lui Israel" ()t. dec't !u. #om . pentru că însuşi *omnul. şi cei morii întru . . că noi cei #ii.umne eu cea înviată se poate intra în cer. spre a vă "ăti vouă loc prin urcuşul la ceruri.umne eu pentru !l.umne eu din . voi veni iarăşi în vremea naşterii din nou şi vă voi lua cu )ine.umne eu+-atăl (a suit . întru poruncă. a fă"ăduit şi (finţilor ucenici şederea pe tron.ristos #or în#ia întâi. particip'nd şi ei cu . ice.ristos "răind în el şi învăţ'ndu+ne că cele ce s+au făcut în . ca 4iu.ristos.3. şi #oi #e$i şedea pe douăspre+ece tronuri.umne eu pentru noi8.umne eu+-atăl. o transparentă a lui. ci numai pe tronuri apropiate de al lui . ne transmite şi nouă #arul demnităţii (ale. care #om . întruc't (+a făcut om. ca Cel ce (a născut . C'tă valoare se dă prin aceasta umanuluiH -atăl (e *ucură de faţa omului ca de faţa 4iului (ău.. ice. . şi s' transmită slava filiaţiei (ale între"ului neam omenesc . ice$ "(i împreună cu %l ne-a sculat şi împreună ne-a aşe+ai întru ceruri în . ţin'nd mult s' fiţi în cetatea de sus şi s' vieţuiţi cu sfintele du#uri. Curăţia aduce o su*liere.A. nici nu va face vreodată altcineva desc#is locul cu totul de neintrat şi neo*işnuit celor de pe păm'nt. ca să întâmpinăm pe *omnul în #ă+du.w ^ . îl apropie pe om de în"eri.umne eu. (e vede calitatea /ui de 4iu şi prin faţa omenească. ca şi noi să ne numim fii şi copii ai lui . noi cei #ii.rămas. iar existenta adevărată şi *ucuria de ea nu există fără comuniune. Iar de veţi voi şi vă va plăcea s' v' odi#nit în acele locuri. întruc't (+a arătat ca om de+a dreapta lui . făcui om. . ştiţi Calea.eci (a arătat ca om pentru noi -atălui. ca să intre în 7cerul7 creaţiei transfi"urate. ci în cerul însuşi. Cum nu (+ar *ucura -atăl de 4iul care+/ iu*eşte in mod suprem5 >ucuria supremă este le"ată de existenţa supremă. Căci este unul dintre noi.ristos. 0 voit.rămas până la #enirea *omnului. ?) !u )' duc înainte.(MC)1CN 1<=I2 l^< %%V<Liunr. *upă aceea. . C'ci nu s+a ţinut amestecată sf'nta mulţime de sus cu cei astfel întinaţi .e aceea şi &avel. 4iindcă nu v' va desc#ide altcineva cerurile.umne eu din . şi aşa pururea #om .1D1/ <L <L?@<> A =J?I cum ice &avel. deşi nu şedem împreună cu !l cu -atăl (c'ci cum s+ar urca ro*ul la aceeaşi cinste cu (tăp'nul5). Se #a po&orî din cer. înfăptuind deci aceasta. nu ca s' vă pre"ătesc locaşuri (c'ci ele sunt multe de mai înainte). "(i unde !ă duc %u.3 Numai prin umanitatea 4iului lui . înfăptuind ceva de prisos în creaţie.ristos ca 4iului după fire şi vom spune că /ui. care #om . neintr'nd în sfinte făcute de m'ini. ca pe noi. . în !pistolele sale ice$ ")ăci aceasta #ă spunem.răpi$i. 1A<. pe măsură ce vede pe fiecare urm'nd /ui în viaţa păm'ntească.an&.ristos şi al -atălui. adică pe )ine. ci ca să împodo*esc de mai înainte locurile. în nori. cei ce am că ut de la faţă /ui pentru vec#ea neascultare.11+1.A -oată fata omenească este iu*ită acum de -atăl ca fată a 4iului (ău. 29). 8). Cei ce vor învia se vor face şi ei su*ţiaţi şi transparenţi. 1<. sau uşa prin care vom intra şi noi în planul creaţiei îndumne eite. împreună cu ei. Cuv'ntul adevărat . fiindcă !l este Cel de Care (e *ucură -atăl totdeauna89. spre a (e arăta feţei lui . . îl face un mediu răsp'nditor de lumină. /a aceasta stare a3un"e prin înviere.1 Nici (finţii 0postoli nu vor şedea lotuşi pe acelaşi tron dumne eiesc cu . Căci era şi este şi va fi totdeauna în -atăl şi în oc#ii Celui ce /+a născut. ?.ar Cel ce şade împreună fiind ca noi. şi d'ndu+vă vouă loc prin urcuşul spre cetatea de sus. 89 înainte ca să le înfrumuseţe e treptat. şi în favoarea noastră. şi şti$i şi calea" (In 1?. după cu#ântul *omnului. şi fiind şi . Căci nu ca să (e arate pe (ine feţei lui . :mul devine fiu prin dra"ostea ce+o c'şti"ă 4iul pentru umanitatea al cărei ipostas (+a făcut. .2. 1). susţin'nd că are în sine pe . 4iul în putere afl'ndu+(e şi ca om. C'ci. .un m.).ristos la 3udecarea oamenilor.ristos cel înviat e calea.=<>T2L C. Numai .umne eu şi cu adevărat /umină din /umină. Căci demnitatea şederii împreună şi slava acestei împreună+şederi e proprie lui .ristos se fac comune firii omeneşti. unind cele de sus cu cele de 3os.eci )ă voi urca.

eci.nă sufletelor #oastre" (Ier.umne eu. care nu văd m'ntuirea în unirea cu persoana întemeietorului reli"iei lor. în creştinism nu învăţătura e 7calea7.ar voi cunoaşteţi. urc'nd mereu mai sus pe măsură ce creştem în înţele"ere şi pulere. -otuşi. şi se întorc la um*rele /e"ii. nu prin unirea cu !l ca . trecem *ine la virtutea cu . %i oare este altcineva care să ne a3ute să putem acestea. 0cela.?. . Cunoaşteţi deci calea prin care înaintaţi şi voi spre locaşurile de sus. nu 7evan"#elişti7. Căci Cale spre aceasta este numai . i ^t. s+au înstrăinat de . adică pe . . socotind c' oamenii se desăv'rşesc prin folosirea învăţăturii lui .umne eu. ca să înaintaţi cu cura3 spre acele locuri. !l ne prinde cu puterea si cu pilda (a cuceritoare şi ne duce cu !l spre Ierusalimul ceresc. sau scrierile lor. că 'nd în nimicuri. *oamne. C'ci doreşte să fie călău it prin le"ile lui . . !i nu văd pe Iisus ca . nu pasivă.ristos.omnul e drept spun'nd acestea despre (ine.1D1/ <L <L?@<> A =J?I în .un m. prin care Iisus e numit calea sf'ntă. . (Căci acum vă arăt aceasta. însuşi dumne eiescul &salmist ice către -atăl$ "Aânduieşte-mi le&e. 8. sau Ierusalimul li*er.. cum putem şti calea5 . "răitorul celor mari.ristos e cale ca &ersoană.omnul nostru Iisus .ristos e calea spre care duc cărările proorocilor. Căci !l ne+a le"iuit cele mai presus de /e"e 11<2. sau mer"em spre moarte. . 28.ristos şi au că ut din #ar.e aceea s' ştie c'. fiind !l însuşi viaţa. nu tre*uie s' ne lenevim în încercarea de a+1 pătrunde.). . aşa socotesc că şi cei ce părăsesc dreptatea în .(MC)1CN 1<=I2 l^< %%V<Liunr. că sunt foarte multe locaşurile de odi#nă pre"ătite la . (au II va supăra în alt oarecare mod. dacă o cunoaştem. !l este mereu cale şi mereu ţintă. 1. prin credinţa cea dreaptă şi prin năde3dea în viaţă. nei"nor'nd că cine vrea va înainta spre cetatea de sus prin călău irea evan"#elică. .e aceea.ristos. !l e călău a spre ţinta noastră interioară. înţelepciune şi &utere. de care se foloseşte ca de unele potrivite şi av'nd în ele mult înţeles. Căci ne îndreptăţim prin credinţă şi ne arătăm în comunicare cu firea dumne eiască prin împărtăşirea de (f'ntul . !l co*oară la treapta în care putem s'+/ folosim ca model. 1+8) Nevr'nd încă .w ^ . @oi spune deci ceea ce e cu putinţă înţele"erii mele. nici nu se vor o*işnui cu cele sfinte. Y ucenicul -oma I+a pus între*area despre ele. . prin Care vine şi curăţia desăv'rşită în sufletele noastre. nu ştim unde Te duci1 şi cum putem şti calea? Iisus i-a +is" %u sunt )alea.? . dă atenţie celui ce ale"e s' *'rfească prin ne+curăţia unor cuvinte ur'te. precum cel ce cade din calea um*lata şi dreaptă va suferi pa"u*ele rătăcirii. %i )ă voi duce înainte să vă "ătesc loc. lăs'nd cele mai înalte celor o*işnuiţi s' înţelea"ă ceea ce e mai su*til. Căci nu ştim. pe care cei ce înaintea ă vor vedea strălucita şi frumoasa cetate a sfinţilor. Pri#i$i şi întreba$i de căile celor de demult. ic'nd$ "=pri$i-#ă de la căile #oastre.ristos. şi l's'ndu+se rătăcit de la . . ci indic'nd acest fapt încă prin "#icitură şi prin multe c#ipuri. dorind să se îndreptăţească din /e"e. 0devărul. %i apoi. !u sunt.ristos. va cădea su* 3udecata celor ce răm'n la cele de 3os. Căci. (e numeşte acum$ 7CaNea.ar numai în unirea cu !l ca &ersoană înviem si a3un"em la viata veşnică.e aceea ne numim creştini. "Toma I-a +is" *oamne.ema" (Is. socotesc c' nimeni dintre cei ce cu"etă sănătos nu se va îndoi vreodată. de calea cea bună şi mer&e$i pe dânsa şi #e$i afla odi.ar şi &roorocul Isaia.ristos trece peste curio itatea ucenicului. Care ne face asemenea /ui prin unirea cu !l. . ci în practicarea de către oameni prin propria putere a învăţăturii acelora.ristos şi îndrumarea !van"#eliei.e aceea. ic'nd$ "2a . sau cu ma#omedanii. sau prin virtuţi de multe feluri.ristos e şi model şi fort' care ne conduce spre ţinta adevărată şi veşnică a vieţii desăv'rşite. preferă s' se numească 7evan"#eliste7. deşi e numit în de+.ristos.ristos s' spună desc#is ucenicilor (ăi c' (e duce sus şi mer"e la -atăl.ristos e cale vie. pentru c' ne unim cu .esi"ur că nu. în timpurile r'nduite. va cădea din iu*irea lui .ristos.u#. de#ărul şi 2ia$a.ristos. sau spre împărăţia dra"ostei. nu răspunde la ceea ce voia el. 18). sau altfel. unde -e duci. pun'nd firea ne"răita şi neînţeleasă între cele ro*ite şi număr'nd pe Cuv'ntul li*er şi născut clin fiinţa -atălui între cele create. Calea. pe calea Ta" (&s. !u. prin cu"etări murdare şi deşarte. !l ne arată că ne apropiem de încăperile dumne eieşti şi ne urcăm la >iserica celor înt'i născuţi prin trei lucruri$ prin lucrare. nu vor vedea cetatea de sus. fiind silit să între*e unde va pleca şi spre ce ţintă îl duce calea călă+ toriei. %i de va cunoaşte cineva înţelesul lor. sau ca . .umne eu+insuflatele (cripturi$ /umină. ci . a3un"'nd de+a dreptul la tot *inele. . ice. ci păstr'nd aceasta pentru (ine şi lăs'nd+o pentru timpul potrivit. @iaţa. . după &rooroc.ristos. scrierile m'ntuitoare ale (finţilor &rooroci. evit'nd s' se numească creştine. Numai uniţi cu !l ca . şi cu alte multe nume. cau a sau motivul lor dec't . dacă va cădea cineva. sau să ne fie pricinuitorul. 31. părăsind calea datoriei. nu prin cuvinte. ice.umne eu înaintăm tot mai mult spre desăv'rşire. ca proorocii. %i c' . . ice. Iar căile şi cărările . 0ceia se aseamănă cu *udiştii. va afla Calea cea *ună.ristos. că nu ar putea a3un"e cineva acolo prin altcineva dec't prin )ine. 9). %i nu e "reu a aduce şi alte multe mărturii din prooroci.umne eu+-atăl). ne+a propovăduit pe .u# să căutăm această cale.omnului sunt. dar socotesc că nimic nu împiedică pe cei ce se poartă cu înţelepciune s' lupte şi ei cu folos. Cnele "rupări creştine. Căci ni (+a făcut cale curată şi sf'ntă.ristos ca &ersoană e 7calea7. (ă nu socoteşti că e altcineva. !u.=<>T2L C. le descoperă spre folos doar ceea ce le era necesar să afle.ristos.ar socotesc că tre*uie s' între*ăm din iu*ire de învăţătura$ &entru ce. şi altceva nimic.ristos5 11<1 . Iar prin "acolo" înţele"e timpul iconomiei cu trupul a ()'ntuitorului) Cnului+Născut. de#ărul şi 2ia$a"? (ocotesc că înţelesul cuv'ntului e ad'nc şi nu uşor de pătruns.e aceea şi preaînţeleptul &avel spune că cei ce refu ă din prostie să vieţuiască în . 4ăr' !l nu ştim unde mer"em. care duce spre cele de sus. /imeni nu #ine la Tatăl !eu decât prin !ine" (In 1?.acolo cale curată şi cale sfântă se #a c. !l îşi lea"ă între*area de nişte "'nduri. !l ne+a arătat calea pe care.

4ără !l n+am avea nici o năde3de într+o viaţă adevărată şi veşnică.e fapt. nu credem nici în . în &ersoana fericită de comuniunea cu alte &ersoane. adică a adevărului. n+ar exista o ţintă adevărată.acă nu credem în 4iul Cnul+Născut al lui .eci toate le avem în !l6 şi prin !l s+au arătat şi se vor înfăptui toate cele *une şi înalte foarte.ristos creatură sau făptură.eci !l este 0devărul şi !l este Calea. !xistenţa noastră nu se poale susţine în veci fără !l ca 0devăr a*solut. . .eci . prin toate . nu ne vom îm*răca într+o laudă falsă şi mincinoasă socotind pe . Căci !l ne învie pe noi. . căci @iaţa este existenţă conştientă şi iu*itoare. de credinţă dreaptă şi de năde3de.ristos e Calea care ne duce spre ţinta veşnicei existenţe fericite. . lF"ea vec#e şi le"ile naturale nu ne descoperă adevărul a*solut. ni (e face cunoscut ca 0devărul. lipsită de fericire şi sfinţenie. nici conştiinţa existenţei. 11<2. ştiinţă care e trecătoare. Calea şi @iaţa. prin ea. calea desăv'rşită şi năde3dea si"ură. 11<3.acă n+ar fi Calea. dacă nu+1 admitem. . n+ar fi Calea şi @iata. viaţa veşnică. 0 socoti pe . prin faptele cele după . adică cea nestricăcioas' şi fericită şi întru sfinţenie 11<1. ca . i ^t.umne eu adevărat al iu*irii. nu e viaţa adevărată.umne eu e @iata. fără Cel ce e Cale si"ură şi @iaţa veşnică.acă nu+/ avem pe !l în aceste trei calităţi. 11<?. prin năde3de.umne eu adevărat.umne eu. care nu pol exista fără s' existe conştiinţă.(MC)1CN 1<=I2 l^< %%V<Liunr. . c 11<1. care depăşeşte ceea ce ştim din lume.ai7 credinţa aceasta are în ea şi un temei pe care. totul este fără sens. în (f'nta -reime.umne eu+-atăl. : existenţă care nu ştie de sine nu e viată. deci într+un . n+am fi în stare de fapte *une. 4iindcă cel ce a primit pe 4iul ca 4iu a mărturisit neîndoielnic pe Cel din Care este şi cunoaşte şi primeşte pe .ristos e 0devărul care e mai presus de ceea ce cunoaştem în lumea trecătoare.ristos. . Numai în acest ca . 11<1. 0devărul şi @iata nu pol fi dec't în &ersoana conştientă.umne eu ca -ală.ristos creatură înseamnă a ne"a şi pe . : viată corupti*ilă. : existentă inconştientă şi neiu*itoare nu e viată. şi ne va da nouă viaţa prin năde3de. şi viata. în ea nu exisl' nici năde3dea.umne eu ca -ată. . adică în Cel ce (+a născut din însăşi fiinţa lui . Căci.ristos e şi Cel ce ne susţine ca @iaţă adevărată. care s' ne întărească în viaţa de aici şi în si"uranţa celei viitoare. n+ar fi 0devărul şi Calea.umne eu al iu*irii. 4iul este 0devărul şi @iata pentru că numai dacă este .w ^ ..eci !l este 0devărul.ristos. deoarece e mai presus de aceste le"i.ristos e 0devărul. deci ca . . sau pentru virtuţi. căci ne susţine prin năde3de viaţa de pe păm'nt şi ne asi"ură. .umne eu. !l este @iaţa 11<?.umne eu ca -ată. !l este acestea.ristos ne este cale pentru faptele *une.umne eu cu adevărat are un -ată Care este şi !l . %i ne va aduce iarăşi la ceea ce am fost la început. . sau un adevăr în existenţă şi n+ar fi o năde3de. . adică temeiul adevărat al credinţei şi norma cunoaşterii nerăt'cite a lui . ci în credinţa adevărată 11<3. trecerea plină de r'vnă la cele de sus. .umne eu adevărat.1D1/ <L <L?@<> A =J?I lucrul şi c'şti"ăm. cre 'nd în 4iul cu adevărat. c#iar a3unşi morţi din cau a vec#iului *lestem. . . Calea. %i de !l suntem si"uri prin credinţă. la care vom a3un"e prin năde3de. ne este adevăr pentru credinţa.un m. . ca 4iu.=<>T2L C.acă n+ar fi 0devărul.acă n+ar fi @iaţa. prin toate e Calea şi prin toate e @iaţa.

(a unit.umne eu+Cuv'ntul e cale şi în acest sens$ numai cunosc'ndu+/ pe !l ca . Numai primind cineva pe 4iul ca 4iu cu adevărat.umne eu şi oameni (I -im.1 . %i ele ne vin prin .umne eu. pe c'nd umanul tinde spre unirea cu desăv'rşirea dumne eiască. sau înaint'nd spre cunoştinţa cea prin credinţă şi contemplaţie. Căci a fost creat pentru a se desăv'rşi şi a fi fericit în unirea cu existenţa personală desăv'rşita. ic'nd$ 7Nu ştim unde Te duci".umne eu iu*itor. . "*acă !-a$i fi cunoscut pe !ine. nefiind fericit fără ea. împreună cu !l. în .ar .acă nu recunoaştem în . este între" una cu -atăl.. evlavia cu cunoaşterea.11). nici nu se va alipi de . C'ci.umne eu+-atăl. neştiind ei unde va mer"e. ca alţii. . . are nevoie numaidec't de puterea dumne eiască.9.umne eu ca -ată. Iar deoarece se înt'mpla ca unii să+şi însuşească mai v'rtos învăţătura iudaică dec't pe cea evan"#elică. şi pe Tatăl !eu L-a$i fi cunoscut" (In 1?. -otuşi. fiindcă %u sunt sfânt" (/ev.ristos. voi spune iarăşi. . şi umanitatea tinde spre unirea si iu*irea dintre ele. . deci ca . arăt'nd prin aceasta că dacă cineva va voi s' ştie calea prin care să mear"ă spre viaţa veşnică. . afară de păcatul nostru. %i un .umne eirea voieşte.ristos. se va strădui desi"ur să cunoască pe . @edem unită iarăşi contemplaţia cu credinţa.ristos. prin contemplaţia cea din credinţă şi prin evlavia cea din cunoştinţă. şi strălucirea. 12). 4ără a recunoaşte pe . alipindu+ne de . fără propria fericire.ar nu este aşa. 2). 1<.ristos ca 4iu al -atălui. Căci. Nici nu va fi înţeles c' e 4iu dacă nu se va primi.e fapt aceste două căi se unesc. ca Cel ce a răsărit din fiinţa lui .umne eu+-atăl. şi cunoaşterea -atălui de către 4iul /ui. nu cunoaştem pe . Ne"area dumne eirii Cnuia aduce şi ne"area dumne eirii Celuilalt. o*servă c' în explicarea celor dinainte e multă raţiune. !l a răspuns$ "%u sunt )alea.< . nefiind silit de o tre*uinţă. fără să mi3locească . făc'ndu+(e om. Cel ce /+a născut (-atăl). nu vor mai avea tre*uinţă de nimeni spre a cunoaşte calea. sau prin faptele virtuţii. a3un"em la cunoaşterea -atălui.ar dacă va înainta cineva spre -atăl. . cele ale noastre nu ar înainta spre at'ta fericire.umne eu+-atăl. nu cunoaştem în . . nu cunoaştem un . şi contemplaţia -atălui de către 4iul lui . de#ărul şi 2ia$a".. deşi (e *ucură de iu*irea ei. Cunoştinţa despre -atăl e împreunată cu cea despre 4iul. fără confundare. sau$ ")um putem şti calea?". nu în afară de !a.umne eu vrea s'+%i apropie umanul. a arătat pe scurt că. şi pecetea /ui (!vr. îndoindu+se încă ucenicul şi ic'nd$ Cum cunoaştem calea5.umne eu ca -ată. după fiinţă. ice.umne eu . decât prin !ine".ar poale trăi şi fără această desăv'rşire. %i aceasta ni se pune la dispo iţie deplin în . 13. C'ci !l este )i3locitorul între . sau ne punem în le"ătură cu .umne eu ca -ală.umne eu6 şi evlavia omului. căci fiecare vrea s' se *ucure de cealaltă.ristos. 1. :mul aspira spre .umne eu un 4iu.umne eu$ "8i$i sfin$i. Cuv'ntul nu e cale altfel. . )er"em deci în două moduri$ (au făc'ndu+ne sfinţi pe măsura potrivită omenescului. . adică nu se va arăta părtaş al firii dumne eieşti (I &t. 4iindcă -oma a între*at. precum s+a scris (I Cor.umne eu neiu*itor nu e . Căci prin spusa de faţă ne aduce un mare folos.. C'ci nu a spus ceva din cele deşarte şi de prisos. fiind între" în (ine însuşi şi av'ndu+/ pe 0cela (pe -atăl) întru (ine însuşi (In 1?. precum am spus adineauri.umne eu un -ată. nu mer"e spre aceasta dec't în li*ertate. . va a3un"e la cunoştinţa lui . ca &ersoană.eci. întruc't este Cuv'ntul.ristos .eci nimeni nu va veni spre -atăl. &entru a înainta spre împlinirea aspiraţiei sale spre desăv'rşirea pe care o poale avea numai în . unind prin !l însuşi umanul cu . . cu cei de pe păm'nt şi (a făcut )i3locitor. ci este una cu -atăl. Iar întruc't (a făcut om ca noi.umne eu e fericit şi făr' umanitate. ca prin o"lindă şi "#icitură. iar cea despre 4iul. repet'nd ceea ce a spus înainte.umne eire. avem şi cunoaşterea omului. dacă cei ce voiesc s' do*'ndească *unurile de sus îl ştiu pe !l drept cau ă.9 . cu cea despre -atăl . dinlr+o tre*uinţă. să spunem ceva şi despre aceasta. Căci dacă n+ar fi mi3locit !l.ristos. 1). va a3un"e la !l prin )'ntuitorul nostru . arăt'nd mai înainte celor ce ar dori să vor*ească despre acest lucru cum poate mer"e cineva spre -atăl. 1.8 /a -atăl se a3un"e sau prin sfinţenie. şi$ "/imeni nu #ine la Tatăl !eu. ?) dec't prin .ar nu va Ii cineva niciodată sf'nt şi nu va a3un"e la această calitate prin vieţuirea cea întru virtute fără ca .umne eu.1.ristos să+1 călău ească în toate. dăruitor al lor şi călău itor spre acestea. unind în (ine cele ce tind spre unitate şi iu*ire între ele. . nu s+a format prin nişte demnităţi adău"ate. deşi uneori repetă în mod foarte folositor din cau a neputinţei unora de a înţele"e cele spuse.ristos. decât prin !ine". . si am'ndouă nu pot fi folosite dec't în unirea cu .) 0i+ putea socoti şi spune cineva că 4iul vor*eşte de la (ine.umne eu.<. .ristos ca 4iu.acă nu recunoaştem în . socotind că le a3un"e spre credinţa dreaptă . 2. -oate aceste valori există în &ersoană.umne eu un 4iu. . Iar deoarece cu aceasta a le"at spusa$ "/imeni nu #ine la Tatăl. fiindcă este c#ipul natural şi fiinţial al -atălui. 31)..8.eci rosteşte adevărul Cuv'ntul c'nd spune$ "/imeni nu #ine la Tatăl decât prin !ine". Căci.

ristos pare să excludă total de la cunoştinţa adevărată despre . . . pe măsura cunoaşterii Celui Născut.umne eu+-atăl. &entru că este neîndoielnic că. Căci prin 4iul se poate apropia cineva de . vom a3un"e şi la Născătorul.mărturisirea şi cunoaşterea unui .e altfel în @ec#iul -estament se afirmă des. .umne eu.ristos os'ndea pretenţia iudeilor cum că.umne eu care nu e -ată iu*itor nu e de fapt . &rin aceasla .umne eu ca -ată şi ca 4iu şi ca . 4iindcă.u# (f'nt.umne eu al tuturor şi nu e necesar să se silească s' afle învăţătura despre (f'nta şi Cea de o fiinţă -reime.umne eul cel Cnul al tuturor.ristos în acest verset Căci un . răm'n la adevărata credinţă. 0ceasta vrea s' spun' .umne eu pe cei ce cu"etau astfel. mai ales prin l@ooroci. p'nă ce vor accepta să+/ primească şi pe !l 9A. dacă va 9A Cine nu crede în 4iul nu crede nici în .omnul . .umne eu.ristos ca . nerecunosc'nd pe .

29.umne eu. .umne eu+-atăl. a -atălui 91 (au admitem pe -atăl. recunosc'nd pe . le arată cu folos ucenicilor (ăi care este cu noaşterea adevărată.umne eu. 0stfel nu spunem. &riveşte la slava şi la puterea /ui. înţelepciunea unei alte firi. . deci ca Cel din fiinţa Născătorului. ca s' împin"em mintea noasu7ă spre at'ta lipsă de înţelepciune. %i astfel. ca unii dintre cei o*işnuiţi cu alte credinţe. afirm'nd c' 4iul. (e arată totuşi ca atare prin 9? umanitatea asumată. 4ormele omeneşti prin care se arată sunt un fel de ima"ini ale lor. . şi cu trupul5 &riveşte la Cel ce ni (e arată at't de mare prin faptele înseşi. învăţătorii >isericilor de pretutindeni au au it de te )'ntuitorul însuşi$ "!er&ând. poale purta slava şi puterea lt3 . mai *ine+ is necredinţa lor.umne eu+-atăl. Nici nu putem cunoaşte ce este după flintă 4ăcătorul.8------ crede cineva că 4iul su* istă ca 4iu.umne eu+-atăl. C#iar faptul c' umanitatea /ui este a unui ipostas mai presus de om. şi a celor pe care le+a lucrat odată făcut om. Căci. puterea. &rir aceasta.t ' 8. dar are slava.ar. va cunoaşte desi"ur şi pe -atăl91. . (pune+mi. cum li se pare celor rătăciţi. . ned'ruindu+le+o ca pe ceva străin lor. iar acesta se adresea ă şi prin manifestările lui omeneşti altei &ersoane. !l nu (e arată ca fiind unica &ersoană dumne eiască. făc'nd vădită firea -atălui în *unătatea proprie şi naturală. căci !l (e arată (n$6ntinuu în relaţie cu -atăl. sau dec't toată creatura. în#ă$a$i toate neamurile" ()t. .umne eirii ca să o cunoaştem ca -reime. îşi face prin aceasla cunoscute unele însuşiri superioare creaturii. eu nu văd şi socotesc că nici aceia nu pot s' vadă ce e mai mare în -atăl.umne eu în dar6 sau c#iar să spunem c' poate. ic'nd$ "*e acum II cunoaşte$i pe %l şi L-a$i şi #ă+ut". că 4iul îşi arată relaţia /ui cu -atăl prin unele însuşiri exterioare adău"ate. ci primeşte slava lui . care nu vedea nici o deose*ire înti Creator şi creatură.um ne eu din Care este. ca 4iu cu adevărat născut în mod ne"răit şi neînţeles din fiinţa lui . %i a îndră ni s' cercetăm ce este după fiinţă 4ăcătorul tuturor e o dovadă a lipsei de 3udecată.. .a născut şi fru museţea prero"ativelor dumne eieşti. este pecetea şi c#ipul şi strălucirea /ui. . născocită spre răsturnarea şi desfiinţarea deofiinţimii 4iului. ca făcut şi adus la existenţă din nimic. Numai cunosc'nd pe 4iul că a venit la noi în trup ca &ersoană dumne eiască.umne eu+-atăl. înc't s' spunem că nu este asemenea lui .e aceea spune c' e cu neputinţă a cunoaşte vreunii pe -atăl daca nu+/ cunosc înt'i pe !l. şi ca (u*iect al umanităţii (ale. a #ă+ut pe Tatăl" (In 1?. făceau totodată din 4iul o emanat necreată. Iar în faptu 18A1. dar mai mică. adică pe 4iul.eci. dacă va cunoaşte cineva pe 4iul.ar putem do*'ndi oarecare cunoştinţă. după o cunoaştere mai simplă şi mai puţin iscoditoare aşa ar tre*ui s' vor*ească cineva.ristos ca &iu.IA7 ivi -. . arată c'. )el ce !-a #ă+ut pe !ine.umne eu. cunoaştem pe . 0cestea sunt aiurelile şi flecă reala relelor pretenţii ale acelora. . de la c#ip la ar#etip şi de la pecete la 0cela a Cărui pecete este. Nu arată c' nu are nici o relaţie cu nimeni e"al cu (ine. după ce a spus$ "*acă !-a$i . prin toată înfăţişarea omenească a lui .umne eu ca -reime. ca în um*re şi "#icituri.eclar'nd c' 4iul e prima creatură. . ci spune acest adevăr celor ce îl ştiau. deci şi înainte de înnomenire.a născut.cunoscut pe !ine. va cunoaşte si"ur şi pe -atăl şi . le+a arătat de mai înainte cu folos şi le+a spus tuturoi că. ci este pecetea şi c#ipul adevărat al Celui ce . şi nici cum se deose *eşte cineva într+un ta*lou numai prin felurile culorilor. nu se mai deose*eau de panteism. 93 C#iar dacă nu poate să (e arate numai ca . ce nu împlineşte dintre cele mai presus de raţiune prin consimţiri neforţate şi înainte de trup.ristos şi prin toate manifestările /ui.cunoscut" şi a părut c' reproşea ă ucenicilor necunoaşterea unor3 lucruri at't de necesare. Iar dacă va voi să a3un"ă la această cunoaştere prin "'nduri mai su*tile. <)93. Căreia ii spune -ată. iu*ind pe 0ltul tot aşa de mare ca !l. sau numai cu oamenii.in ele cunoaştem deci şi unitatea /ui de fiinţă cu -atăl. purt'nd în firea (a ceea ce e propriu fiinţei Celui ce . deşi făcut om. sau ce are -atăl mai mult ca noi. Căci nu le spunQ ceva din cele neadev'rate. imit'nd c#ipul împăratului şi lu'nd în mod mincinos numele lui.umne eu+-atăl. deci proprii firii (ale dumne eieşti. după înţelesul acestui verset. Iar din cunoaşterea a ceea ce este !l în (ine. nici nu icem. . şi pe Tată !eu L-a$i . să poarte în mod nesc#im*at puterea şi înţelepciunea dumne eiască şi s' ai*ă astfel în acest înţeles firea dumne eiască şi ne"răită a lui .umne eu după fire.eci nu prin demnităţi exterioare ni (e arată 4iul ca fiind în e"alitate cu -atăl.eci tre*uie să se treacă. e în relaţie cu un -ală. că este c#ip al lui . priveşte la stăp'nirea /ui neîmpiedicată peste toate. cunoaştem ca prin o"lindă cele făcute înainte de întrupare. potrivit scopului lor neevlavios şi contrar lui . dumne eirea /ui şi deci şi dumne eirea -atălui. "*ar de acum '' cunoaşte$i pe %l şi L-a$i şi #ă+ut" (In 1?. Căci nu vom fi ieşiţi din minte ca aceia. In ce ar mai con sta în acest ca deose*irea dintre 4ăcător şi făptură 9?5 Căci dacă are peste tot slava şi puterea şi înţelepciunea /ui în mod e"al cu . ele ni se fac transparente numai ca printr+o o"linda. dar ima"ini pline de realitatea acelora. . 92 4iul lui .ar întruc't le face cunoscute numai prin manifestări omeneşti.in cele dumne eieşti împlinite prin umanitate.umne eu+ -at'l. sau 11 vom cunoaşte pe -atăl din cele ce ne spune Biu% Căci nu putem &#trun+e altfel flinta . nici născut din fiinţa lui . !reticii arieni. cum socotesc.e aceea ice$ "%u şi Tatăl una suntem. ca să pătrundă mai ad'nc în realitate. Căci firea dumne eiască este în (ine cu totul necuprinsă de nici o înţele"ere. ci (e arată mereu privind spre -atăl nevă ut. Numai cel ce îşi înc#ide oc#ii cu voia nu vede. privind cu mintea ca într+o o"lindă înşiruirea prero"ativelor pe care le are 4iul prin fire. 1<). care depind de !l. poate urca cineva spre însăşi înţele"erea Celui ce /+a născut 92. venii prin umanitatea asumată aproape de noi. a completat îndată. va fi a3utat iarăşi de 4iul.) (ocotesc că e de admirat şi aici înţelepciunea Cuv'ntului şi iconomia ne"răită.

8------ ( .t ' 8..IA7 ivi -.

ic'nd$ ")u ade#ărat Tu eşti 8iul lui *umne+eu" ()t. care era înt'iul.e aceea în Cartea &salmilor se ice c't .e c'te ori se face în !van"#elii de către ucenici mărturisirea că Iisus este 4iul lui . nu numai c' am cunoscut c' . pe care o poate c'şti"a cineva despre 4irea ne"răită.". 1?. Iar cine nu+/ cunoaşte pe .. ci . sau . prin 4iul. se mărturiseşte implicit şi credinţa în -atăl /ui. ci se dă ca o normă "enerală celor de pretutindeni. ne+am minunat de cunoaşten -atălui. 18.eci. Nu le ice cuv'ntul acum ca unora ce . -oată expunerea scoate în relief învăţătura acestui verset$ cine cunoaşte pe . 0ltfel spus.umne eu şi ca -ată. au is ei. sau unul dintre &rooroci. cine e -atăl. Iar acesta era &etru. ci o fac printr+unul.ar voi.). spun'nd ca . Numai despre ucenicii viitori spune condiţionat$ Cine )ă va cunoaşte pe )ine ca 4iu va cunoaşte şi pe -atăl.am cunoscut fiind astfel şi în 4iul. precum s scris. 8iul =mului?" ()t. . nici n+am afl ştirea despre !l prin simple înţelesuri. pentru că )+aţi cunoscut pe )ine ca 4iu. 18. -oii au "răit prin el. ( @ă 'nd pe 4iul mărit prin minunile mai presus de cuv'nt şi împlinind uşQ cu putere dumne eiască. c' eşti Ilie.ristos e 4iul lui . o*servă.ristos$ ")ine +ic oamenii că sunt %u. ic'nd$ "în#ă$ălorule. ?9).ar. opun'nd timpul de cur'nd arătat şi nou al venirii /ui. ci şi c' toate lucrurile se mişcă şi tremură din pricina /ui. . cei din cora*ie I s+au înc#inat. ice .ema 8ilip. deci cunoaşteli pe -atăl. Tu eşti 8iul lui *umne+eu. şi nu răm'ne nici o îndoială celor cu dreaptă cu"etare.ar. oare. mai presus de mine" (&s. spunQ fiilor lui Israel$ "*omnul *umne+eul tău 9nul este7şi nu le spunea cel vec#i şi cuv'ntul despre 4iul. prin care au spus fără îndoială 98$ DTu eşti . .umne eu+-atăl$ "!inunată este ştiin$a Ta. Care învie morţii şi aduQ iarăşi la existenţa pe cei corupţi.ar spun'nd aceasta ucenicilor care îşi mărturisiseră de3a credinţa în !l. . 8iul lui *umne+eu )elui #iu" ()t. cel ce spune acest cuv'nt nu se află printre cei ce ştiu că !l este . prin toate şi în toate.umne eu şi c' (+a născut din . cum se va socoti acesta neştiutor5 Iar în ţinutul Ce areii lui 4ilip. 98 )ărturisirea lui &etru nu e numai a lui. ci . %i pentru care pricină5 /e"ea.ristos$ "*acă !-a$i li cunoscut pe !ine. alţii. se feresc s' spună toţi direct. în care s+a făcut mai luminată în toată lumea cunoştinţa despre -atăl prin 4iul. şi pe Tatăl !eu L-a$i fi cunoscut" (In 1?.a şi privit.umne eu ca -ată.au şi vă ut. Iar a vedea 0devărul înseamnă a+/ afla prin fap minunate. au ind$ "!ai înainte de a te c. învăţ'ndu+i limpede că cel ce nu cunoaşte pe 4iul se va pă"u*i şi în cunoaşterea -atălui.e aceea. înţele"'nd c' aceasta nu e altfel dec't a 4iului.umne eu şi ei cre useră. te-am #ă+ut când erai sub smoc. c'nd.eci c'nd ice . ci a tuturor.umne eu. . cine cred ei că este. Iar c'nd a potolit în c#ip minunat şi neo*işnuit marea. ceea ce voieşte. 11 cunoaşteţi pe . şi numai la această neştiinţă se referă reproşul /ui. m'rlurisindu+se c' .13). @edem aceasta şi c'nd Natanael israelitul. .umne eu c' este Cale.ristosul.in" (In 1. din tot locul unde se vor*eşte de 4iul.ristos ca 4iul lui . le recunoaşte cu dreptate cunoaşterea -atălui.omnul este cu adevărat 4iul lui . nu au arătat ei înt'i *ănuielile altora5 Cnii socotesc. dar se foloseşte de persoanele (finţilor 0postoli.umne eu şi 4iul lui .umne eu ca -ată. deoarece le spune nu num c' au cunoscut pe -atăl. -otuşi. Cea pes toate. a socotit că era necesar s' pui înainte cuv'ntul acum. . 18). Ieremia.ar fi cunoscut numai din acel ceas sau din acea i în care le+a vor*it lor despre aceasta.eci. C'ci. ci. îndată şi+a făcut mărturisirea. . 9.ristos către 0postoli. le spune apoi tuturor cuv'ntul de o*şte. Care a provenit din I 7.umne eu cunoaşte pe .umne eu. aflăm că ei nu erau neştiutori că !l este . căci am cunoscut în 4it precum am spus adineauri. între*aţi fiind de . .O' c' . Căci cunoaşterea înseamnă contemplarea pr înţelesuri. n+au înţeles ceea ce li s+a spus prin "#icitură. ca să+i c#eme de 91 . spus cu multă putere$ 7-aci. Zice acum.umne eu. să nu socoteşti c' acest cuv'nt s+a spus numai ucenicilor. timpului vec#i şi dint'i. . N+am cunoscut numai c' -atăl este @iaţa prin fire.ar de acum '' cunoaşte$i pe %l şi L-a$i şi #ă+ut". . arăt'ndu+le pe scurt că nu vor putea înţele"e ceea ce li s+a spus indirect. Tu eşti re&ele lu Israel".umne e -atăl are toată idirea su* picioare şi stăp'neşte împărăteşte peste cele făcu de !l. 33). cert'nd marea şi v'ntul. şi nu numai c' /am cunoscut. linişleşte-te. se mărturiseşte credinţa în două &ersoane dumne eieşti$ în -atăl şi în 4iul. ic'nd$ "de acum îl cunoaşte$i şi L-a$i #ă+ut pe !N79.am vă ut. prin )oise.umne eu 915 . 139.ristos ca 4iu nu+/ cunoaşte nici pe .

cărturarii şi fariseii.umne eu+-atăl.umne eu însuşi ţine seama de timp. ci a luat mai de"ra*ă c#ipul potrivit timpului 9<. va cunoaşte şi Cine este după fire Cel ce /+a născut pe 4iul. după spusa )'ntuitorului însuşi ()t. &roorocii /+au vă ut pe . Int'istătătorii iudeilor erau muşcaţi de minunile )'ntuitorului. c'nd (+a făcut om. făc'ndi (e accesi*il ca 4iul lui . Iar dacă tre*uie să vedem ceva şi mai demn de atenţie şi să spunem şi ceva mai ascuns.ar . (ocotesc că tre*uie să fie admirat c'nd ice$ " ralâ-ne noua pe Tatăl şi ne este de a3uns". nu ştiau ce s' facă faţă de ele şi nu puteau să împiedice prin nimic pe Cel ce săv'rşea minunile. stră*ăteau în sus 99 . . ca nefiind separai de lume din nepulinl'. socotesc că n+ar cu"eta cineva că firea dumne eiasca s+a făcut vreodată cunoscută aşa cum este în ea însăşi. vom socoti că 4ilip exprima şi cu"eta totodată şi următoarele.O' la politeism la înc#inarea un sin"ur . ca şi cum 0cesta nu era atunci vi i*il înaintea lui şi arătat în modul cel mai accesi*il.umne eu (e face om "la plinirea #remii". >'rfind cele ce se săv'rşiseră în c#ip minunat şi încerc'nd să micşore e slava /ui prin cuvinte rătăcite. .umne eu şi n+ar fi făcui minunile pe care nici om nu le+a făcut. sau c'nd omul era pre"ătit să+/ înţelea"ă.ristos putea arata *ine şi exact frumuseţea vrednică de iu*it a fiinţei împărăteşti din care a odr'slit !l. ar't'ndu+se pe sine celui ce voieşte să+1 cunoască pe acela.e aceea spu . în acest sens şi &iui lui .ristos$ 70cum aii cunoscut pe -at'l şi lFali şi vă ut7.umne eu+-alăl. . căci aceasta seamănă cu$ 7)ărturisesc că am avea toată *ucuria şi n+am mai căuta nimic care ne+ar lipsi spre a fi fericiţi dacă ne+ am învrednici şi noi de mult dorita vedere a lui . Cum nu s+ar mărturisi că e vrednic de toată admiraţia cel ce pune înaintea oricărui *ine şi a tot ce pare să contri*uie la fericire vederea -atălui5 . deoarece este de o fiinţa cu -atăl. &e l'n"ă aceştia. 9< -impul stă în le"ătura cu treapta de înţele"ere si cu tre*uinţele omului.umne eu es(e -reime. sau omul se modelea ă după el. arată-ne nouă pe Tatăl şi ne este de a3uns" (In 1?.umne eu+-atăl. care e înţeleasă şi su* istenţă cu adevărat în (f'n -reime. voind s' facă cunoscut în sil firea tatălui.ristos.umne eu+-atăl7.ai de remarcat că. 4ilip este iu*itor de învăţătură. . între*area ucenicului apare poate de prisos. se remarcă printre cele demne de laudele cele mai înalte. ci se modelea ă după om.umne eu a spus clar$ "/imeni nu #a #edea fa$a !ea şi #a . precum şi fiul unui om.umne eirii.a născut.umne eu ca -reime. Cel din Care este. Isaia "răieşte într+un fel. ca să se cu"ete c' !l este ar'tar &ersoanei 0celuia. spun'nd c' !l (e face vă ut în locul -atălui. 33). loviţi de nemăsuratele minuni ca de nişte pietre în inima şi crăp'nd de ciudă. .umne eu e -atăl unui 4iu.ar .eci aşa vom explica.umne eu. . nu nea"ă . sp ne$ priveşte în mine pe tatăl meu. pe -atăl şi nea arătat fin cea una a . dar. >ine adau"ă deci aici cuv'ntul acum pentru a arăta nedesăv'rşiri în cunoştinţă a celor ce vieţuiau după /e"e şi a celor asemenea lor 99. Căci vederea lui . 12.umne eu. şi. c'ci din rod se cunoaşte pomul.omnul nostru Iisus . dar nu foarte ascuţit în înţele"erea care este potrivită vederii lui .umne eu.acă nu (+ar fi întrupat 4iul lui . .umne eu depăşeşte orice exemp# "8ilip I-a +is" *oamne. si modul de înţele"ere e determinat de timpul pe care l+am parcurs si la care am a3uns. .#iu" (leş. cum a spus (criptura. 2A). pentru c' !l a le"at de voltarea omului de timp. cele cuprinse în cuv'ntul de faţă. căci altfel n+ar fi socotit c' poate vedea cu oc#ii trupului firea dumne eiască. -re*uie deci s' înţele"em c' 4ilip socotea că îi este cu totul cu neputinţă să vadă fiinţa dumne eiască prin intermediul trupului.ristos era capa*ilă s' facă vi i*ilă fiinţa lui .rislos manifeslă mereu conştiinţa că e 4iul lui . Numai venind 4iul lui . s+a putut cunoaşte si"ur . prin multe semne şi lucrări. 0m nevoie să parcur" un timp pentru a a3un"e să înţele" ceva. ne făcut vă ut prin (ine. sau din neiu*ire. a3un"'ndu+i celui înţelept vederea 4iului spre cunoaşterea şi înţele"erea /ui exactă.umne eu însuşi între oameni. Ie ec#iel nu seamănă aceluia în opinie.eşi s+a arătat odini+ oară (finţilor. ice că (+a vă ut !l Cel ce .umne eu în mod diferit şi cuv'ntul lor despre !l este de multe feluri. există cu adevărat ca ipostas distinct. . precum socotesc. . . nici nu spune c' !l însuşi este -atăl. spre înţele"erea accesi*ilă şi simpla a celor mulţi.. 33.umne eu+-atăl6 . -impul nu e "ol. căuta să a3un"ă la 0r#etip. 9)..umne eul iu*irii. şi primeşte moartea după ce ucenicii au cunoscut toată învăţătura /ui. di că .eci. căci 4iul nu poate fi despărţit de -ă şi . av'nd de faţă C#ipul şi &ecetea exactă a lui . nu s+ar fi cunoscut în mod clar şi si"ur că . ci. cu toate acestea. de vreme ce .e fapt.

0ceasta tul*ura şi supăra mulţimea.umne eu este un -ată Care are un 4iu. după cum s+a scris. iar pe cesta nu-L ştim de unde este" (In <. cei ce susţineau do"mele iudaice socoteau c' celor mulţi nu le plăcea s' nu se preţuiasc' /e"ea lui )oise. !l voia ca . /oi ştim că lui !oise i-a &răit *umne+eu.umne eu monopersonal. (pre acest înţeles ne <A 0postolii erau încă într+o oarecare măsură naivi. fie. se apropie ic'nd$ "*oamne. să fu"ă c't mai departe de !l şi s' se alipească mai de"ra*ă de cele r'nduite prin )oise. ic'nd$ 70re demon şi este nebun.umne eu "răia le"ile. Ccenicii nu înţele"eau încă unitatea interioară a &ersoanelor dumne eieşti. căci oricine ar umili vor*ăria nestăp'nită a iudeilor prin miile de minuni.eci. ca s' poată în sf'rşit s' se înarme e împotriva celor ce susţin acele cuvinte. cine era 0cesta.ristos s'+/ arate pe -atăl ca fiind deose*it de (ine. şi ne este de a3uns7<A.ristos să arate pe -atăl într+un fel oare care măcar în săv'rşirea minunilor. 4ilip voia s' opună afirmaţiei căpeteniilor iudaice.umne eu+-atăl poate fi arătat de . într+un oarecare fel. dovada c' . Căci căutau s' convin"ă mulţimile. Iar c' acest cuv'nt se spunea mereu de către farisei o vei afla din aceasta. să nu asculte cuv'ntul )'ntuitorului nostru. socotesc că n+am "reşi faţă de raţiunea cuvenită. Nu înţele"eau încă pe . 2A). c' -atăl e în 4iul. 29). . !l credea că. fie spun'nd c' face minunile în >eel e*ut. . Iar 0cesta (. %i pentru care pricină5 (puneau că marele )oise a scos poporul de odinioară în înt'mpinarea 7lui . cum am arătat adineauri. arală-ne nouă pe Tatăl.ristos ar arăta celor ce cred în !l pe -atăl.O' şi în 3os ţara iudeilor şi însuşi Ierusalimul.umne eu.'nd acest înţeles celor spuse. . şi l+a aşe at în 3urul muntelui (inai. toate vor a3uta credinţei prin puterea -a. c' pre enta -atălui se simte de către ascultători în intensitatea cu care 4iul (e arată trăind pe -atăl. dar convin"ător. C'ci certau mulţimea. înţele"e+1 că ice$ (tăp'ne. adică voia ca . şi invers. Cu"et'nd în sine 4ilip c' s+ar înlătura toată opo iţia iudeilor d'c' . fie într+un mod misterios. @' voi spune deci. îi vei afla ic'nd către or*ul din naştere.umne eu du#ovniceşle. împinşi de o m'nie nestăp'nită. ci să+/ părăsească.umne eu. că nu există dec't un . . deoarece învăţa contrar /e"ii. *e ce să-L asculta$i?" (In 1A. /e+a arătat în munte pe .ristos) n+a arătat nimic din acestea.eci aceasta ar a3un"e ucenicilor -ăi. c' are demon şi c' nu ştie ce vor*eşte. i+a pre"ătit să asculte cuvintele /ui şi i+a asi"urat foarte clar c' . în mod necesar. iar noi suntem ucenici ai lui !oise. pe care )'ntuitorul l+a tămăduit cu putere ne"răită$ 7-u eşti ucenic al celuia. .ristos ca fiind deose*it de !l$ fie într+un mod vă ut.

Căci n+ar putea spune cineva dintre cei cu minte c' firea lui . ice.umne eu în mod născut. . în spiritul celor spuse la nota anterioară. timp suficient pentru cunoaşterea celor pe care tre*uia s' le afli. (pune+mi deci. dacă 4iul n+ar fi 4iu al -atălui prin fire. care au o lim*ă lată împotriva noastră. <) Ii arată ucenicului în mod #otăr't lipsa de învăţătură.umne eu. ice. adică . se poate continua. şi 4iul are c#ip de 4iu pentru c' e născut de -atăl. ci prin voinţă şi lucrare. ci după lun"i perioade de timp. Numai ca c#ip. şi nu de o slavă firească. pot fi pătrunse cu mare uşurinţă. Iar cele ce nu sunt încurcate.umne eu+-atăl. ci 181?.umne eu.[ nu este 4iu după fire. ci Tatăl care este în !ine tace lucrările" (In 1?. în calitate de ori"inal. ci pot fi înţelese direct. se vor cunoaşte de către cei iu*itori de învăţătură şi le vor deveni evidente nu în timp scurt. dar accepta să+/ numească . şi nu după fire şi cu adevărat. Căci semnificaţiile "reu de p'C7uns. )'ntuitorul însuşi spune în cele următoare$ ")u#intele pe care %u le spun #ouă. TDilipe? )el ce !-a #ă+ul pe !ine a #ă+ut pe Tatăl" (In 1?. c$ mai de"ra*ă prin voinţă şi lucrare. ! vi at şi aici arianismul care socotea XTe 4iul prima creatură. cum e şi ?A . ci făptură ca noi.ar spunem iarăşi duşmanilor adevărului. ic'nd$ 7Ne a3un"e s' vedem pe -alăl şi . %i. 4ilipe.eşi a trecut timp aşa de mult de c'nd sunt cu voi. nici c' ar vedea cineva cu oc#ii trupului ceea ce de a*ia se poate cunoaşte ca prin o"lindă. c't şi într+un loc mai potrivit şi apropiat. "Iisus i-a +is" *e atâta #reme sunt cu #oi şi nu !-ai cunoscut. strălucind numai prin forme externe şi fiind luminat de o slavă adău"ată. c'ci "cel ce !-a #ă+ut pe !ine a #ă+ut pe Tatăl". Cum nu ai cunoscut.1A). în sens de Cel ce+1 este ori"ine. (ocotesc că ascultătorii nu au nevoie de multe cuvinte ca să afle că .umne eu. !ste .12). 1812. %i ce va urma pentru c' naşte pe 4iul. te îndoieşti încă.umne eu e supusă vederilor trupeşti. (deşi apare ca asemănător -atălui cu adevărat şi ca un c#ip nesc#im*at al lui . ce te împiedică în înţele"erea )ea exactă5 . 4iul 7dă formă -atălui7. c'ci vedem ca în "#icitură (I Cor. nu le spun de la !ine. care cer o pătrundere mai su*ţire prin cercetare. Iar cum tre*uie înţeles şi acest cuv'nt. pe c'nd 4iul. că cel ce )+a vă ut pe )ine a vă ut pe -atăl5 (ocoteşti că iudeii de odinioară au vă ut firea dumne eiască în muntele (inai şi au au it+o vor*ind. 13.umne eu1812.c#eamă şi 4ilip. s+a spus at't aici. (ocotesc că şi cei ce se laudă cu o foarte înaltă cunoaştere cu"etă lucruri mici despre . sau altceva dintre cele de felul acesta. nu cum putem fi noi creaturi îndumne eite.acă s+ar primi aceasta şi s+ai crede că este aşa.esi"ur c' -atăl e c#ipul în calitate de ori"ine.umne eu) 181. nici -atăl n+ar fi -ată al 4iului prin fire.umne eu din .I deşi )ă ştii că sunt săv'rşitorul unor fapte de care te minune i foarte mult. . . 181?. spun'ndu+se că.acă 4iul nu este din însăşi fiinţa lui . am spune şi c' -atăl n+ar fi -ata în mod real şi prin fire. mai *ine+ is nu )ă cunoşti cine sunt !u după fire şi de unde sunt. precum se numeşte şi -atăl nostru 181?. prin naştere este ceea ce este. Iar tu nu+ţi dai seama că ai vă ut pe -atăl prin )ine şi în )ine.ristos nu ne vor*eşte despre o vedere trupească. ca şi c'nd numai aceasta le+ar lipsi. mai *ine+ is împotriva fiinţei înseşi a Celui Cnuia+N'scut$ . c'nd a r'nduit le"ile despre cele ce tre*uie făcut. dar nici născut cu adevărat.

. . nefiind 4iul lui . după spusa acelora. şi vom spune şi vom primi pe 4iul ca fiind cu totul străin de fiinţa lui . care recunoştea 4iului toate însuşirile -atălui.ar dacă socotim exist'nd acestea cu adevărat.umne eu. deose*it de creaţie. iar -atăl este necreat şi veşnic. -atăl e -ată prin fire pentru că are un 4iu prin fire. 0ici se dă învăţătura contradictorie a arianismului. 1818.ristos se respin"e arianismul. arată deofiinţimea /ui cu -atăl. sau refu a . ci fiecare din cele trei nume fiind despărţit prin firea proprie şi tăiat de celelalte cu desăv'rşire.-ată al nostru. sofistic'nd adevărul. că.e faptul c' are un 4iu născut prin fire depinde să fie -ată prin fire. de aici5 (e va mărturisi totodată şi va răsări din necesitate o treime. dar nu şi fiinţa. ca în @ec#iul -estament.umne eul monopersonal. %i daca vor refu a s' arate aceasta cu voia.umne eul iu*irii şi al li*ertăţii. ca să nu mai fie nimic care pă"u*eşte asemănarea deplină a C#ipului cu 0r#etipul. pentru a reveni la un 7dumne eu7 supus şi el unor le"i. *unătatea şi lucrarea /ui atotf'cătoare şi puterea de+a aduce la existenţă cele ce n+au fost odată. C'ci. deoarece are slava lui . şi Cel veşnic în cel temporal5 %i prin această spusă a lui .umne eu prin fire5 Cum vom vedea pe Cel nefăcut în cel ce a fost făcut. %i înţelesul acestei concepţii ne sileşte s' "răim despre ele în mod mai în"roşat. fiind prin fire . primeşte calitatea de -ată adevărat. căci sunt trei. dacă !l ar fi creat în timp din nimic. .umne eirii. ! şi în aceasta o trecere de la un pretins . cum s+ar putea vedea Cel necreat în cel creat.umne eu+-atăl. să împlinească de la (ine lucrurile . şi cum ar vedea cineva pe Cel ce este dintotdeauna în cel ce n+a fost odată. ci îi sunt dăruite ?1 .umne eu. este şi C#ipul /ui1818. la un (u*iect sau la su*iecte create in sens panteist. neexist'nd unul în altul prin fiinţă. dacă 4iul nu are de la (ine puterea deplină pentru acestea. C'ci aceasta înseamnă. după ei. puterea şi înţelepciunea /ui. ci întorcea lumea iarăşi la .umne eu după fire. le vom cere să ne spună ce raţiune le va în"ădui să afirme c'.ristos. 4iindcă -atăl. formată din -rei &ersoane dum ne eieşti. 1811. 4iindcă. 0ceasta se va crede în vreun fel oarecare sf'ntă. cum ne va fi arătat prin 4iul. poate (după necredinţa ce le este proprie). care nu recunoştea (f'nta -reime. că !l poartă c#ipul -atălui. nu e . prin faptul că a fost făcut5 1811 (ă nu+mi spună cineva dintre cei ce au "răit aceste lucruri contrare credinţei. cum nu va minţi !l c'nd ice$ ")el ce !-a #ă+ui pe !ine a #ă+ut pe Tatăl". Ci să arate mai înt'i că este cu adevărat asemenea după fire şi deci nesc#im*at. &rin naşterea 4iului. afirm'nd$ ")ine )ă #ecie pe !ine #ecie pe Talăl". care.umne eu+-atăl.

umne eu din . vor spune ei. dacă îi atri*uim acesteia slava şi puterea . . co*or'm şi fiinţa -atălui la nivelul unei creaturi. făc'nd astfel. pun'ndu+/ în cel mai frumos loc dintre toate5 C'ci dispreţuim fiinţa lui . . (ocotesc că tre*uie să spt nem fără şovăială şi noi acum c'.acă 4iul. ci dacă a fost creat în "eneral<2. Căci spune adevărul c'nd afirmă c este pecetea şi asemănarea lui . şi mincinoasă şi asemănarea. (ă nu socotească cineva. o identitate panteistă între aşa+ isul .eci nu vedeţi. vom fi vinovaţi de co*or'rea slavei lui . Iar dacă refu ăm să admitem că !l (av'nd firea pe care a*ia am descris+o) minte şi acceptăm adevărul spuselor /ui.umne ei -atăl. vom aduce cuv'ntul adevăn despre !l.umne eu+-atăl. cu care poate să împlinească cele ce spunem că sunt proprii numai firii -atălui. cre 'nd astfel că (+a născut cu adevărat din . <2 0rienii credeau că pun pe 4iul într+o situaţie deose*ită. dacă este adevărat ceea ce spune. . să aducă din ea dove i şi s ne arate c' spusele &roorocilor sunt false. 4ilipe. deşi nu e 4iu prin fire. <1 . dar nu ca una dintre făpturi.umne eu+-atăl şi c e . ci o primeşte de la altcineva (ceea ce nu se înt'mplă cu 0r#etipul)6 sau. să ve i în )ine firea -atălui şi să cunoşti din cele ce sunt ! însumi pe Născător. c#iar dacă este cea mai frumoasă dintre creaturi5 &ă"u*ind slava 4iului prin afirmaţia c' a fost creat. a*ăt'ndu+se de la linia dreaptă.ristos. va ice cineva către eretici. că "'ndeşte şi spune ceva mare şi demn de admiraţie despre 4iul afirm'nd că este creatură. ca un leac.eci.acă vor să arate aceasta din dumne eiască (criptură. @om fi o*li"aţi s' admitem una din două$ sau !l e c#ip mincinos al lui . va conduce spre prăpastie pe cei ce cu"etă astfel5 . sau poate să o c'şti"e pentru (ine. fiindcă nu tre*uie cercetat dacă are 4iul vreo fire mai înaltă dec't alte creaturi.acă nu are prin fire puterea ce+/ duce la slava -atălui.umne eu. ci prin lucrare.umne eu+-atăl. c' 4iul împlineşte lucrările .acă 4iul nu e 4iu după fire. ci e creat. fiind făcut. @om spune că -atăl vrea pururea ceea ce ştie c păstrea ă nesc#im*ată slava (a şi păstrea ă dreptatea do"melor despre ! . Căci cum ar scăpa de condiţia de creatură.!/I0 (4UN-C/CI I:0N I0 9 şi procurate de la -atăl şi înţelepciunea şi tăria. ca 4iul. c'nd )+am co*or't în c#ip de fo pe muntele (inai5 Căci este un o*icei al iudeilor să se laude mult cu aceaste 0ceasta putem să înţele"em c' a spus+o . (ă ştie c'. neav'nd de la (ine puterea necesară pentru asemenea fapte.umne eu+-atăl.umne eirii. cu multă prostie. ic'nd$ ")el ce !-a #ă+utp !ine a #ă+ut pe Tatăl. )um +ici tu" rată-ne pe Tatăl?". .umne eu dec't în creatură. îi va fi mincinos şi c#ipul. cum va a3un"e la ea. să împlinească lucrările firii şi să aduc' astfel slavă lui . . av'nd în )ine firea lui . declar'nd că este prima dintre creaturi. şi !l era socotit creatură. <3 . că -atăl (e vede în !l şi nu e nimic care să+I deose*ească. în acest ca .umne eu şi 4iul /ui.ar ce poate apărea mai necre+ dincios ca aceasta5 C'ci. C'ci aşa a voit s' ni (e arate în c#ipul firii şi al slavei (ale. fiind creatură după fire.C:)!N-0=IC !@0NS. deşi este făcut. sau cum va lucra pentru ea5 Nu lunecă mai de"ra*ă spre prăpastia răului5 0rienii răspundeau c'.umne eirii. dar e totuşi asemenea -atălui. le vom spune pe faţă$ 7@ai celor ce proon cesc din inimile lorH7. nu vom suporta spusa lor.umne eu+-atăl <1.e aceea. (e manifestă aici un imanentism cate"oric. sau mai mult în . deci temporal şi neav'nd viaţa în (ine. prin minuni. pă"u*eşte nu puţin slava /ui.umne eu după fire. după cum cu"etă nepricepuţii şi neînţele"ătorii aceia<3. în fond însă. şi că aşa do*'ndeşte slava lui . Nu mai este în acest ca o deose*ire între faptele naturale şi cele mai presus de fire. este necesar s' admitem c' -atăl însuşi are puterea adău"ată de la altul. fiind creat. Căci îţi este cu putinţi ice. !l poate înainta totuşi spre slava -atălui. că teoria voastră.umne eu mai cauţi dacă îţi este propriu s poţi cu"eta cele cuvenite5 (au ce vedere mai ceri5 :are socoteşti că s+a dat vedere mai înaltă şi mai exactă celor vec#i. Ce alt mod al vederii lui .umne eu+-atăl într+un mod pe care îl voi explica acum.ar se poate. . atunci şi -atăl e sc#im*ăcios prin fire şi primeşte de la altul asemănarea cu acela. poate face cele pe care le face -atăl. 4iindcă )+am arătat şi sunt cu adevărat pecetea ne sc#im*ată şi c#ipul exact al fiinţei /ui. nu mai este nimic mai mare. pentru ce îi mai adau"ă de"ea*a ceva. dacă spun că răm'n în neînţele"erea lor.umne eu+-atăl dacă apreciem c' 4iul poate face cele ale lui . Iar dacă aduc cuvinte născocite d ei şi clădesc pe ele "'nduri proprii.

cum primeşte omul o anumită putere de+a modifica ceva în creaţie de l3 .umne eire5 (au cum ar vede6 cineva în foc. pe l'n"ă aceasta. să ne înălţăm. adică nu s+ar înălţa la înţele "erea cuvenită a .umne eu.umne eu+-atăl mai mare dec't cea din muntel (inai. . (ocotesc însă c' prin aceasta nu ar putea a3un"i cineva la înţelesuri adevărate despre . . cum s+ar vedea con centrate în foc înţelesurile despre adevărata . Creator<1. cum am putea. şi de+viaţ'+f'cător.umne eu. aceast re ultă din înc#iderea lor faţă de . .umne eu.umne eu5 Căci . c' focu este creator. este *un. prin foc.ura ne eu este *un prin fire <?. susţin'nd toate în existenţă şi d'ndu+le viaţă. Căci n+ar putea socoti cineva. fiini vă ut astfel de cei din Israel. dacă are minte. precum s+a scris. cele ce+I aparţin prin fire <? 7>un prin fire7 este doar .omnul (+a co*or't în c#ip de foc. Căci acolo . Nu e a3utat să a3un"ă *un prin ceea ce 1 se d de către altul. adică la -atăl şi . !l însuş este înţelepciunea şi &uterea. ci c' nu primeşte puterea ere6 toare de la altcineva. înţelept. Iar despre aceste6 nu se află nimic din foc. 0poi.)'ntuitorul nostru . %i. ci c' poate crea prin (ine c'n voieşte. Creator prin fire nu înseamnă că e silit să cree e.acă unele făpturi suferă. *l'nd şi milostiv. nici nu va spune cineva. c de la un c#ip oarecare la 0r#etip. c#em'nd ce/ ce nu sunt la existenţă. spune+mi.ristos n aduce o cunoaştere a lui .umne eirii. că focu e *l'nd şi de oameni iu*itor.umne eu.in !l nu se poate răsp'ndi dec't *unătatea. ca într+o o"lindă şi ca în "#icitură. <1 7Creator prin fire7 nu înseamnă că tre*uie s' cree e. dacă e înţelept. Căci.

întruc't -atăl nu (e foloseşte de altQ cuvinte dec't cele de care (e foloseşte 4iul 1A2. adică pe )ine5 "/u cre+i Iu că %u sunt întru Tatăl şi Tatăl este întru !ine?" (In 1?. în acel timp. 2?).e aceea marele )oise le+a "răit celor din Israel. .eci put'nd vedea în )ine şi din )ine pe Cel ce )+a născut. 1A) Zice$ !u.!/I0 (4UN-C/CI I:0N I0 9 . .umne eu nu se cunoaşte prin foc ca ceea ce este după fire. sunt format adică după !l. . ic'nd$ "*umne+eul nostru este foc mistuitor" (. fiind puternic. deoarece 4iul este de o fiinţă ci -atăl şi nu e despărţit în nici un fel. cum ar socoti cineva.ar. spune c6 propriile (ale cuvinte sunt ale -atălui. 4ilipe. ceea ce este H 0cela.ristos spune acestea nu folosindu+(e de cuvintele altuic nici împlinind un rol de prooroc şi primind. C'ci cum n+ar fi *un Cel ce a ră*dat pentru noi at'ta umilire şi a venit în lume ca s' m'ntu iască pe cei păcătoşi şi %i+a pus viaţa pentru noi5 .umne eu însăşi arătarea ia forma ipostasului. .. neferindu+(e să consume ca un foc şi să piardă pe cei ce+/ dispreţuiesc. ci . Căci aceia nu "r'iau cele ale lor. pentru ce mai ceri alt mod al vederii lui . nu. Căci pe !l II vedem ca pe c#ipul Celui ce /+a născut. &e drept spune deci către 4ilip$ ")el ce !ă #ede pe !ine #ede pe Tatăl". dar este în &ersoană. . c#ia fără s' vrei. /a . <. umpl'nd oc#iul înţele"erii noastre de prero"ativele aflate în !l. C'ci este o*iceiul (finţilor să arate c' nu săv'rşesc minunile prin putere6 lor. ?. şi cele pe care le lucre !u le lucrea ă şi -atăl. ci în sensul că nu (e *ucură c'nd făptura se înc#ide prin lipsa de iu*ire. făc'nd vii pe cei stricăcioşi şi nimicind stăp'nirea morţii pentru că a înviat pe cei morţi. sau (e 7întristea ă7 vă 'nd nenorocirea care+i vine ei din aceasta.umne eu nu urăşte răul în sensul că (e tul*ură vă 'ndu+1. -u vei spune faţă de acestea iarăşi$ N ai mai declarat că "%u sunt întru Tatăl. lu'nd c#ipul omului deplin reali at.umne eu e -ată prin fire. atri*uie -atălui (ău împlinirea minunilor 1A1. . tre*uia ca .eut. prin însuşi faptul existenţei ei. înfăţiş'nd în )ine firea Celui ce )+a născut. sau adău"ate.umne eu pentru marea /ui ură împotriva răului <8. . şi Care a poruncit leprosului cu putere dumne eiască s' se cur'ţească. nu stă nici în persoană prin sine. ci purt'nd î propria fire cele proprii Născătorului şi fiind. -atăl este prima formă personală a firii dumne eieşti. firea conştientă şi în estrată cu voinţă nu poate exista dec't în 1AA 1A1 persoană sau ca persoană. -atăl e I vorul dăruitor. &entru oameni (a revelat într+un mod şi mai accesi*il. adică la 4iul <.eci. ice. C'ci cine ar putea fi mai puternic dec't Cel ce a poruncit sti#iilor înseşi şi a certat şi marea şi v'nturile. încep'nd cei din Israel în mod deose*it s' fie introduşi în dreapta evlavie şi av'nd să li se îndrepte viaţa prin /e"e ca printr+o normă. (ă trecem în sf'rşit la arătarea adevărată şi cea mai potrivită a -atălui. e I vorul *unătăţii. Care li le dade şi+i inspira pe ei.umne eu. . sau pe cel mai adevărat.ar @iaţă prin fire este şi 4iul. . strălucin de slavă exterioară.a numit astfel pe . un fel de concreti are a ad'ncimii /ui indefinite. arătarea /ui.eci .e asemenea.C:)!N-0=IC !@0NS. aici firea nu e &ersoană. dar. /a om de asemenea firea nu există dec't în persoană.umne eu. /+a asemănat cu focul. precum firea nu există prin 1A2 sine.umne eu să li (e arate mai ales ca un pedepsitor înfricoşător.umne eu. &e de altă parte. sau evlavie proprie.ar şi în mărimea faptelo$ <8 .ar n+am spune c' preaînţeleptul.umne eirii celei *une.umne eu firea e &ersoană prin ea însăşi. fiind *un şi -ată prin fire <9. dQ la -atăl. c'ci şi Cel a Cărui arătare este e ipostas. faţă de cQ dat celor vec#i.esi"ur. In . pentru că e *un prin fire.eci cel pe care le spun !u sunt numaidec't ale -atălui. . în temeiul identităţii fiinţei1AA. deci prima formă personală a . .umne eu. . . ci a #otăr't să (e numească şi să (e arate atunci astfel spre folosul ascultătorilor. spusele de sus. Cel *un se dăruieşte altuia. da nu săv'rşeşte minunile printr+o putere adău"ată.umne eu. readuc'nd firea lucrurilor la ceea ce a voit. c'ci sunt slu3itori şi lucrători a cuvintelor şi faptelor lui . sau nu e altfel în raport cu !l.umne eu. sensul celor spuse te va sili să consimţi cu aceasta. &rima << &ersoană în Care stă firea dumne eiască este -atăl. aşa este şi 4iul. care a fost raţiunea sau motivul care a îndemnat pe . 4iul este revelaţia -atălui. aşa II vom afla fiind şi pe 4iul.umne eu să (e arate în formă de foc în muntele (inai5 @om spune că. <9 Nu firea dumne eiască e -ată.ar. iar Tatăl este întru !ine"? . şi or*ilor să vadă5 Căci -atăl este @iaţa prin fire. nici de prero"ative străine. la măsura lui. ca să ştie despre cuv'ntul /ui că e ca un foc. sunt c#ipt fiinţei /ui <<. ca cei ce ic$ Nu ne socotit pe noi ca pe unii ce am vindecat prin putere. ci ale lui . . deşi ai cunoscut un c#ip mai înalt. cu adevărat. ci mai de"ra*ă prin cea a lui .umne eu. explic'nd firea lui . pe cel *oB nav.

umne eu. vor*ind ca . în cuvintele 4iului se simte. arată că vor*eşte unit cu -atăl. şi ascultătorii sen si*ili simt aceasta. da nici al unei &ersoane care are o fiinţă deose*ită. 0postolii şi contemporanii /ui stau în faţa /ui ca în faţa lui .umne eu ca un prooroc inspirat de . nici străin fiinţei /ui. date în formă omenească. ci sunt expresia fiinţei /ui. &rero"ativele sau măsurile excepţionale ale 4iului nu sunt exterioare.umne eu. Nu e c#ipul unei fiinţe care nu stă într+o &ersoană. !l vor*eşte şi lucrea ă cele dumne eieşti ca fiind ale (ale. (unt în dialo" direct cu .umne eu. %i cei ci vor simt aceasta. c . 1829. Nu numai 4iul (e foloseşte exclusiv de cuvinteli -atălui. !l e unit cu -atăl în fiinţă -oate ale /ui sunt ale -atălui.umne eu ca6 altuia. ci şi -atăl (e foloseşte în relaţia cu oamenii de cuvintele îi formă omenească ale 4iului. .ristos nu vor*eşte despre . sau adău"ate din afară la fiinţa /ui. 0vem aici o inversare uimitoare.1821. adres'ndu+se acestora. 0u indu+/ vor*ind.. II aud pe . 4iul e 7c#ipul fiinţei -atălui7. ca \ Cineva deose*it de !l. iu*ire6 -atălui.um ne eu. nici nu săv'rşeşte faptele /ui minunate cu puterea lui . comună cu a -atălui 182.umne eu. 1828. .ar.

91? .

=I!I . 0/!E0N.(4UN-C/ C.I=I/ 0I.

sau minunea. ci av'nd în )ine pe Cel ce )+a născut.umne eu+ -atăl. ci Tatăl -)are rămâne întru !ine . răm'n'nd întru )ine. nici să nu socotiţi cuvintele )ele ca ale unuia dintre voi. şi nu Tată. nici di#i+at în eJ tentă.C:)!N-0=IC /0 !@0NS. se lucrea ă de la -atăl prin 4iul în . pentru nedeose*irea în fiinţă. C0&I-:/ CNIC :?>T-2 IA?>TIT<T?< BI-II. şi nu 8iu1 8iul e ) din %l. 0ceasta arată c't de intim este unit 4iul cu -a 7@or*esc !u7. care sunt comune tuturor.u#ul. )redem că fiecare este de sine sub+istent. deşi suntem despăr$i$i prin deosebir trupurilor. căci -atăl lucrea ă răm'n'nd în )ine. %i nici o raţiune n+ar despărţi vreodată Cuv'ntul de fiinţa -atălui. ice. deşi se #ede în to$i comună ra$iunea fiin$ei 'FI.. datorită identităţii de fiinţă. Cel ce sunt pu terea (a. ice. că se cu#ine să cu&etăm că noi" trebuie să #rem altfel decât #rea însuşi )u#ântul ade#ărului'FG. fapt numit de noi. că s+a dat celor vec#i ca ceva mai mare şi mai presus de fire să vadă pe . deşi )+am arătat ca voi. %i toată fapta. sau să-I despai în firi deosebite pe 9nul de )elălalt.T<TDL. să nu credeţi. 0ceasta se înt'mplă în oarecare "rad c#iar şi cu oamenii ce se iu*esc. înc't vor*esc ca Cnul prin Care vor*e -atăl. 7Căci nu &răiesc. dar şi împlineşte şi lucrea ă cele minunate prin )ine. fiind . nu numai în frumuseţea formei. şi *u.iar porunceşte. 0poi toate au nevoie de aer şi apă. a "răit ceva către voi. 11) Spune desc. Căci. . Căci vor*eşte prin )ine ca prin Cuv'ntul (ău.u#ul. +ice. de la !ine". le+aţi au it pe cele ale -atălui.eoarece 4iul (+a arătat în c#ip omenesc celor ce+/ priveau.umne eu în c#ip de foc şi să audă şi un "las vor*indu+le. )ăci sunt una între %i.ul este în mod special *u.!/I0 (4UN-C/CI I:0N i 4iului să înţele"i mărimea faptelor -atălui. şi cele pe care le fac !u. înc't cuvintele )ele sunt ale /ui. ice 4iul. . 1A) . 4iindcă . . sau contrar lui .is.face lucrările Lui" (In 1?. )âci este H fiin$ă cu )el ce L-a născut. la fel ca )ie. spune că -atăl lucrea ă. )ăci nu suntem al$ii după fire fa$ă de cei născu$i din noi. am venit în c#ip arătat. *ar Sfânta Treime cc centrată şi adunată într-o fire a *umne+eirii este un *umne+eu. orice cuv'nt de la -atăl este prin 4iul în . Căci firea -atălui este lucrătoare. strălucind în 4iul. cum poate #edea cine#a şi în cele î noastre.eci tre*uie ştiut că. căci at'ta asemănare fiinţială am cu !l. . nici . înţele"'nd prin aceasta$ nu "răiesc în c#ip despărţit. atri*uie cuvintele. nu (+a folosit de alte cuvinte. Căci. face lucrările !l.eci. 1A? !ste totuşi şi între oameni ceva comun şi prin trupuri.u#ul (f'nt. fiindcă !u sunt în !l şi !l în )ine. 3). ci c#iar de acestea pe care le "răiesc !u acum. nici nu su tem împăr$i$i după fire ca unii străini. Cn trup se formea ă altele şi trupurile se #rănesc în "eneral din aceleaşi alimente.umne eu după fire.u#ul. după spusa &salmistului (&s. dai7 sunt at't de unit cu -atăl. dar şi faptele (ale. ci oricine va mărturisi neîndoielnic că puterea /ui există în acea fiinţă şi e proprie după fire fiinţei. deoarece de+a*ia voi aţi vă ut cu adevărat prin )ine şi în )ine pe -atăl.umne eirea fiind cu"etată una în -atăl şi în 4iul şi în . *e aceea. *ar în *ui ne+eu cel după fire nu e la fel. *ar 8i fiind 1A3 Cuv'ntul -atălui are şi sensul de su*stantiv propriu (Cuv'ntul.ip di#i+at în ceea ce are şi se arată în mod propriu. C> BI2L ")rede$i !ie că %u sunt întru Tatăl şi Tatăl întru !ine" (In 1?. . nea#ând nimic care să-I separe. întruc't -atălui riu+i este propriu s' lucre e dec't ceea ce ştie şi lucrea ă 4iul. şi în fiin$a )elui /ăscut se #ede se cinsteşte cea a lui *umne+eu-Tatăl. Tatăl este în special Tată. BI2L ?. 0cesta ne spune c' faptele (ale sunt ale -atălui. I<. înţele"e deci în mod mai clar aceasta$ (unt în toate asemenea Celui ce )+a născut şi c#ip al fiinţei /ui. au ind cuvintele )ele. ci cu adevărat dumne eieşti şi potrivite -atălui. Căci nu e 4iul în afară de fiinţa -atălui. în în$elesul firea 8iului se arată în cea a /ăscătorului. neaflându-se celălalt trupeşte. iconomia întrupării oferind 4iului prile3uri pentru el. s' credeţi că sunt faptele /ui. şi s sul de mi3loc prin care vor*eşte -atăl.ar v+aţi făcut şi vă ători ai tăriei şi faptelor /ui. Numai că nu spune$ (' nu se separe acest c#ip ome nesc care )i se cuvine şi îmi este supus )ie. adică 4iul). #ede pe fericitul #raam cine #ede pe cel născut din *ar la oameni este totuşi o mare deosebire.T? C> T<TDL. fiecare fiind adunat şi concenti în c.ar ar putea vor*i cineva şi de un alt înţeles al acestora. ")u#intele pe care #i le spun nu le &răiesc ele la !ine. &ersoanei -atălui ca fiinţei dumne eieşti. Iar 4iul Cnul+Născut fiind în -atăl şi av'nd pe Cel ce+/ naşte în (ine. ?<. ba c. şi să nu #a nimeni pe 2reunul din cei indica$i ca despăr$it de )eilal$i.acă -atăl. .

dar nicidec#. fiind dăruit Sfin$ilor prin .ristos.u#ul spune. în$ele&em că rămâne în %l. +icând" ")rede$i !ie că %u sunt întru Tatăl şi -a întru )ine7. şa am fost în#ă$a$i să o cu&etăm şi si &răim şi din Sfintele Scripturi. )ăci şi cesta este *umne+eu cu ade#ărat după fire 'F<. în acelaşi fel în$ele&em şi despre Sfân *u. 1A1 . . ceasta este dreptatea ade#ărată a do&melor cu care nB în#ă$at în$ele&erea Sfin$ilor Părin$i. adică pro#enind din fiin$a Lui. di#i+at de fiin$a Tatălui. sau din %l în cl ne&răit. ci mai de&rabă pro#enind din %l şi rămânând în pururea.eci despre . Pentru că toate sunt prin 8iul *u. că e din -atăl şi răm'ne în !l. (i %l însuşi ne îndeamnă să $inem la aceas credin$ă fără &reşeală.)el ce este din Tatăl. ca şi despre 4iul.ul Sfânt..

Sign up to vote on this title
UsefulNot useful