0

Ca de fiecare data cnd ieea de la coala, zgomotul fcut de toi acei adolesceni eliberai parca din focurile iadului, era infernal. Toi se nghesuiau sa ias pe poarta larga a scolii de parca de asta ar fi depins insasi viata lor. este oboseala datorata materiilor att de epuizante se aduga acum si glgia, facindu-i literalmente capul sa-i plezneasc. !r fi fost att de uor sa mai zboveasc inca cinci-zece minute in clasa pentru a atepta ca toata acea masa de tineri sa se scurg , dar acas o ateptau treburi destul de importante. "n primul rnd, trebuia sa termine curatenia in sufragerie, si asta pentru ca ateptau vizita unui reprezentant de la banca, vizita intrata in rutina de altfel, pentru ca se petrecea la intervale regulate de timp. !nga#atul bncii se prezenta periodic pentru a le prezenta situaia conturilor la zi si pentru a-i sftui cum sa-si gospodreasca mai bine banii, nu prea muli, dar e$isteni inca. Contul fusese deschis pe vremea cnd tatl ei preda la catedra de dinamica a facultii de mecanica si printr-o atenta utilizare a resurselor reuiser sa consume numai strictul necesar, asigurndu-i longevitatea. %ai contribuise si ea la &coul' zilnic, prin salariul pe care-l primea de la avocatul (enitez, dar asta era ca o cantitate infima fata de cheltuielile reale ale casei in care locuiau. "ar tatl ei era de neclintit atunci cnd venea vorba de vnzarea acesteia pentru a-si cumpra un apartament sau o locuina mai modesta. entru el casa era un subiect &tabu', aici isi trise viata mpreuna cu )ivian, mama *uliei, aici adusese pe lume cei doi copii, aici murise soia lui nepreuita si aici urma sa stea si el pina cnd firul vieii ii va fi curmat de fora divina. *ulia fcea toate eforturile posibile sa-i uureze povara vinovatiei de a o lipsi de confortul si bunstarea cu care fusese obinuita de pe vremea cnd mama ei tria. +u se plnsese de nimic, nu emisese pretenii inutile, nu stropise propria neputina cu lacrimi. ,e consolase cu gndul ca din cnd in cnd (ob o mai a#uta si ii mai trimitea ceva bani si ca bunul avocat ii promisese slu#ba pina la terminarea studiilor. -up atitia ani se obinuise sa fac permanent economii pentru traiul lor zilnic, tia pe de rost magazinele unde putea beneficia de o reducere, fie ea cit de mica. Curatenia, mena#ul, ngri#irea tatlui, erau toate in sarcina ei, si pentru a acoperi toate astea plus coala si o slu#ba, ziua ei de munca ncepea de la cinci dimineaa si se ncheia puin dup miezul nopii. ,i de data asta gndul ca trebuie sa se grbeasc spre casa ii mprumuta un aer preocupat,o fcea gnditoare si mai matura dect era in realitate, dar o si transforma intr-o persoana aparent inabordabila, indiferenta la tot ce se petrecea in #urul ei. lutea absorbita de propriile framintari, imuna la erupia de voioie care ii copleea pe toi colegii ei, fara sa observe chipuri sau persoane, purtnd cu sine o impenetrabilitate de sfin$. Cea mai buna prietena a ei, ,usan, se desprinse pe neobservate de lng ea, cu chipul luminat de un zmbet ce se voia versat si seductor pentru a se ndrepta agale . att cit ii permitea stpnirea de sine/ ctre persona#ul ciudat care stlpea nepasator unul din arborii falnici ce str#uiau intrarea.

-ei toate fetele care se &scurgeau' pe porile scolii erau in marea lor ma#oritate putoaice, ,usan aspira prin cel care o atepta la rangul de &adult'. +u din alt motiv dect acela ca, de regula, 1afael nu se lsa impresionat de oricine. +umai pentru ca-i acorda atenie, o ridica deasupra tuturor celorlalte colege si prietene, pentru ca el era un brbat in toata firea. ,i mai avea si aerul ala teribil de periculos. "mbracat intr-un costum negru de piele, tot intuit cu capse si catarame scnteietoare, cu o silueta demna de un atlet, nalt, suplu, cu umeri lai si solduri nguste, 1afael reprezenta &cancerul femeilor' din cartierul lor, dei el nsui nu aparinea lumii srace, nici mcar clasei de mi#loc. !sta fara sa mai punem la socoteala felul in care -umnezeu ii modelase chipul2 nite ochi cenuii, adnci si oblici, cu cele mai incredibile gene, pomeii teii, arcadele drepte, mrginite de sprincene negre si groase, care ii accentuau aerul periculos. 3ata bronzata era ncadrata de parul rebel, greu de supus unei forme, mai ales datorita catii, dar si pentru ca vntul era liber sa-i aloce orice stil &ciufulit'. Cobornd pe obra#ii supi, ascetici, a#ungeai la o gura severa, chiar daca senzualitatea constituia, in necunotina de cauza, o capcana. 4chipat cu o motocicleta 5arle6--avidson e$trem de bine ntreinuta si cu o aroganta pe msura, 1afael era fiul unui industria cu numeroase afaceri in oraul lor si in afara lui, iar el nsui dispunea de fonduri nelimitate si de mina libera in cazul in care s-ar fi hotrt sa calce pe urmele printelui sau. Ceea ce el insa deocamdat nu inteniona. ,e limita doar la a deine un magazin de motociclete si accesorii, urmrind o pasiune mai veche, de pe vremea cnd era doar un adolescent. 7rmrind-o pe ,usan cum se unduia in drumul spre el, ncercnd sa para mai demna de atenia lui dect era de#a, privirea ii aluneca uor spre prietena ei, fcndu-l sa rmn puin descumpnit pentru ca aceasta nu-l nvrednici nici mcar cu o privire. 8l intrigau persoanele de se$ feminin care nu-l observau, pentru ca intretinerea unui orgoliu att de mare ca al lui se hrnea neistovit tocmai cu admiraia pe care o citea in fiecare zi in ochii femeilor pe lng care trecea. ,i parca lucrurile ar fi fost mai puin deran#ante daca ar fi fost vorba despre vreo hidoenie sau de vreo retardata. -ar *ulia nu era nimic din aa ceva. 3elul in care mergea, maiestuos si egal, alura ei grava si imperturbabila, parul lung si drept care ii cdea greu pana la talie, ca nite fran#uri negre grele de mtase, gratia si dega#area de care ddea dovada, o fceau sa semene mai curnd a regina detronata. 3elul modest in care era mbrcata era incapabil sa ascund curbele teribil de atrgtoare ale corpului, facand-o sa devina in imaginaia barbatilor o zeia inabordabila si muta. - (una, iubitule9 l trezi din reverie oapta pasionala a lui ,usan, dup care ii atinse uor gura posomorita cu buzele ntredeschise. - (una9 Cum ti-a mers azi: ncerca el sa mimeze o umbra de interes, dei privirile continuau s-o urmreasc pe *ulia, care nici mcar nu observase ca ramasese singura. 7rmrind pe sub gene direcia privirilor brbatului, ,usan descoperi fara nici-o dificultate obiectul admiraiei lui in detrimentul adoraiei propriei ei persoane. +u-i plcea ca *ulia era admirata de 1afael, nu att pentru ca era cea mai buna

>

prietena a ei, ci mai ales pentru ca ea personal, ,usan adic, o considera pe *ulia o ngmfata, plina de ea, prea inteligenta pentru modul spectaculos in care arata si o invidia prin toi porii. rietenia lor mira multa lume, care nici mcar nu bnuia ca este dictata de interese mercantile, cum ar fi copiatul la lucrrile-test, la care ,usan lua note bune sau calificative de trecere doar pentru ca *ulia ii ddea rezultatele, rupnd din timpul alocat propriei lucrri. -ar asta era o chestiune minora in comparaie cu felul complet diferit de a fi al celor doua fete2 *ulia, corecta, deteapta, cinstita, in perfecta cunotina de cauza in ceea ce privete limitele personale, uneori chiar imposibil de abordat dar asta nu pentru ca nu era o fiina sociabila, si ,usan, uuratica, superficiala, invidioasa, plina de resentimente vis-a-vis de acumulrile materiale ale altora, o persoana greu de mulumit si care nu avea nici-o inta in privina viitorului. Cu toate aceste diferenieri fundamentale si poate mai ales datorita faptului ca locuiau in acelai cartier de periferie, prietenia lor continua sa intrige nu numai pe colegii lor de coala, pe profesori, ci aproape pe toi cei care le cunoteau. - <a ce te gndeti: se auzi vocea lui 1afael care de data asta o studia atent. - <a nimic. ur si simplu m ntrebam daca sunt suficient de indulgenta cu mofturile pe care le face mironosia asta= - <a cine te referi: <a colega ta: %ie unul nu-mi face impresia ca ar fi o mironosia. oate ca ai ales un termen cam dur. )zu sclipirea de rutate din ochii lui ,usan si percepu in fraciune de secunda adevrul ascuns in dosul cuvintelor. +u-l putea pacali o simpla caracterizare fcuta de o putoaica, nu in cazul lui, care vzuse trecnd prin patul lui, si nu numai, zeci de astfel de e$emplare. - +imeni nu o cunoate mai bine ca mine, te asigur. 4 o fiina egoista si teribil de ncrezuta, are impresia ca toi cei din #urul ei ii sunt un fel de sclavi, sau cam aa ceva=+u tiu ce-i impresioneaz pe toi cei care o admira, pentru ca in afara de suprafaa nu mai poi descoperi la ea nimic interesant. - Cum se face atunci ca suntei att de bune prietene: - Cine: 4u cu ea: % faci sa rid9 !fla ca eu doar o tolerez, pentru ca nu are nici-o prietena si pentru ca nimeni nu vrea sa aib de-a face cu o persoana att de plina de ea. +-o vezi cum merge: arca ar fi cel puin dintr-un neam princiar si ea nici nu are dup ce bea apa9 - 3amilia ei e chiar aa de sraca: - 3amilie: Care familie: +u are dect un tata paralizat si rpciugos, care se smiorcie toata ziua dup nevasta-sa moarta de nu tiu cai ani si un frate care n-a mai putut sa suporte situaia si si-a luat talpasita in Canada= 1afael nregistra involuntar informaiile primite si le procesa pentru a a#unge in final la concluzia ca fata respectiva nu avea nici pe departe un trai prea bun care s-o fac sa devina sociabila si destinsa. ,i contrar ateptrilor lui ,usan, *ulia marca inca o bila alba in ierarhizarea din forul interior al brbatului. 4$act opusul inteniilor lui ,usan.

- 5ai sa nu mai vorbim despre *ulia9 %a indispune, concise ea, fara sa realizeze ca tocmai ii furnizase o informaie in plus. 4vitase sa-i spun pe nume pe tot parcursul discuiei lor tocmai in sperana ca neavnd un nume cruia sa-i asocieze chipul, 1afael o va fi uitat pe *ulia pana la primul colt. !a, fara sa-si dea seama, a-lura graioasa si personalitatea plina de mister a &prietenei' ei urma sa se suprapun peste numele cu rezonanta latino pe care mama *uliei il alesese pentru fiica ei. ,i inca n-avea habar pentru cat timp. Convinsa ca e stabila pe poziia cucerita, ,usan isi ncolci braele pe dup gatul lui 1afael in sperana ca va fi gratificata cu un srut. ,i se dovedi teribil de mulumita cnd ateptrile nu-i fura inselate. rimi mai mult dect un simplu sarut, chiar o dovada de pasiune, fiind absorbita cu totul de modul cuceritor in care el ii satisfcu dorina. !bia atepta sa o invite in ora, unde ii atepta locul lor secret de ntlnire, intr-un apartament nchiriat si retras. +-avea de unde sa tie ca acel apartament mai &vzuse' zeci de femeiuti din specia ei, dornice de aventura si complet lipsite de orice filtru al raiunii, orbite de atenia pe care le-o acorda un brbat in toata puterea cuvntului. "n orice caz, nu era genul ei sa se frmnte prea mult in cutarea unor e$plicaii cu privire la motivele care il mpingeau pe 1afael in a-si selecta iubitele. entru ea era mai mult dect suficient sa fie convinsa ca e stpna inimii lui, ceea ce nu era nici pe departe, si sa a#ung in locuina modesta, in care hainele urmau sa dispara cu o viteza demna de invidiat, iar ea si-ar fi primit rsplata pentru &fidelitate' si discreie cu vrf si ndesat. -e cnd devenise amanta lui 1afael il visa si zi si noapte, de fiecare data il ncon#ura cu o aura romantica, dei in relaiile dintre ei doi romantismul nu era nici mcar amintit, darmite si prezent. +u atepta de la el recompense materiale, era evident pentru oricine ca tipul era doldora de lovele, dar pentru ea predomina atracia fizica si puterea pe care o simtea infiltrndu-i-se in corp oridecate ori fceau se$. 8mplinirea se$uala reprezenta cel mai eficient si mai puternic drog, iar simpla idee ca stapaneste cu farmecele ei un asemenea brbat o fceau sa se simt in al noulea cer de fericire. Cteodat o scotea la un bar sau la o terasa, ca sa bea o trie sau o bere, nu folosea niciodat drogurile propriu-zise, dar faptul ca era remarcata la braul unui brbat frumos si observa invidia in privirile tuturor femeilor care ii ntlneau, ii umplea inima de ncntare. -e#a era convinsa ca va fi al ei ntru eternitate, spera, visa la o posesiune interminabila si reciproca. Cu firavele ei resurse de imaginaie, de#a legna mpreuna cu un 1afael octogenar cteva generaii de nepoi. !devrul insa era cu totul altul. 7n adevr dureros, dar in principiu, sanatos. 1afael nu a#ungea nici mcar sa-i aloce vreun gnd, nicidecum sa prevad un viitor alturi de o femeie din categoria creia ii aparinea ,usan. entru el era evident o distracie de cteva zile, dup care urma duul rece de rigoare, pentru ca apoi sa-si ndrepte atenia asupra altei victime, pentru urmtoarea saptamana, eventual.

!sa ca timpul se scurgea in detrimentul viselor fetei, ii ramasese chiar foarte puin de petrecut mpreuna cu el, dar ea ignora complet acest lucru si se comporta in consecina. @ @ @ *ulia se abtu in drumul spre casa pe la cabinetul avocatului (enitez pentru a-si lua in primire lucrul pentru acea seara. 1edacta contra cost o suma de formulare si chemri in #udecata, diverse acte #uridice, rezolva o parte din corespondenta, totul pe calculatorul care-si scosese, din punctul ei de vedere, banii cu care fusese achiziionat, de zeci de ori. )izita la avocat nu durase prea mult, iar acum intra grbita pe ua masiva de ste#ar ce str#uia la intrarea in casa in care se nscuse. Chiar din prima clipa inima i se strnse dureros, pentru ca de fiecare data cnd intra isi amintea de atmosfera ce domnea odata, pe vremea cand mama ei inca traia. "ntotdeauna in aer plutea o mireasma imbatatoare de flori proaspat culese, dupa care te tragea de nas, #ucandu-se cu stomacul, o aroma de pra#itura sau de un alt preparat delicios care zabovea in cuptor. Casa sclipea de curatenie, soarele era filtrat in primul rand de plantele agatatoare de pe frontonul casei si apoi de perdelele galben-pal de muselina. Toate portelanurile erau la locul lor, toate trofeele si plachetele obtinute de tatal ei pentru diferite inventii straluceau stins in vitrina lor, pana si persona#ele din tablourile de pe pereti parca erau pline de viata, imobile decat pentru o clipa, cat sa vada cine este intrusul care a patruns in casa. -upa care isi vedeau linistite de preocuparile lor anterioare, ignorand complet orice alta activitate desfasurata in incapere. !cum atmosfera era dezolanta. +u mai e$ista nici-o aroma, nici-un parfum, tablourile incremenisera ireversibil iar stralucirea obiectelor pe care atat le indragise mama ei se stinsese treptat pana cand virase spre amorfism. +u se mai vedeau vaze cu flori, covorul si mobila pareau mai ponosite decat erau in lumina cenusie a inserarii. Ca ocupant al acestei case nu mai simteai nici-o tragere de inima sa te intorci la caminul rece si dezolant, chiar daca *ulia se straduia, mana ei de femeie inca nu era formata cat pentru ca la o simpla atingere totul sa se transforme in aur. +u se putea spune ca nu se straduia. -ar asta nu era nici pe departe suficient. -esi nu trantise usa de la intrare, tatal ei incepu sa strige din camera lui, si nu tocmai cu cea mai suava voce. 4ra nemultumit de neputinta lui, de familia destramata, de lipsa sotiei iubite, de accidentul care-l lasase prada scaunului cu rotile pe care a#unsese sa-l urasca la fel de mult ca pe propria lui viata. *ulia se precipita spre terasa, locul unde stia ca o sa-l gaseasca, lasandusi din mers mapa cu cursuri si cartile pe cea mai apropiata masa. ,e obisnuise cu toanele tatalui ei, pentru ca nu intotdeauna era nemultumit si acid. !vea si zile bune, cand se intorcea spre ea, cu cuvinte pline de blndee si de mngiere, dar aceste mo-mente de respiro deveneau din ce in ce mai rare.

4ra perfect adevarat ca imaginea tatalui ei nu era una dintre cele mai reconfortante2 infasurat intr-un pled ponosit, ros pana la urzeala in mai multe locuri, nebarbierit, cu cearcane vinetii sub ochii altadata de un albastru senin, cu mainile chircite in poala, cu parul cenusiu si zburlit de vantul care incepuse sa adie, nu mai avea nimic din barbatul masiv, de factura atletica, de neinvins, care fusese pana numai cu cativa ani in urma. Chiar si dupa moartea prematura a lui )ivian, sotia lui, prabusirea nu fusese atat de evidenta si atat de descura#anta. !bia dupa ce isi fracturase coloana vertebrala intr-un stupid accident de motocicleta, raul se desavarsise si devenise ireversibil. *ulia chiar il suspecta ca o facuse deliberat, in speranta ca moartea il va trimite din nou langa femeia pe care o iubise toata viata, dar soarta ii #ucase o festa si-l condamnase sa continue sa traiasca imobilizat, fara a putea sa desfasoare o activitate in scop de distragere. !cum trebuia sa se multumeasca cu gradele de libertate conferite de blestematul de scaun cu rotile, intr-o atitudine de vesnic pedepsit pentru a fi incercat sa-si curme singur firul vietii. - (una, tata9 il saluta *ulia compunandu-si cu greu o fata zambitoare. Cum te mai simti astazi: - Ca dracuB9 Cum ai vrea sa ma simt: Ce intrebare prosteasca mai e si asta: arca n-ai sti ca-mi vine sa urlu de disperare9 !bandonnd subiectul delicat al propriei stari de spirit, intoarse catre ea o privire dusmanoasa si plina de reprosuri. 7nde mama naibii ai umblat pana acum: <a ora asta se vine: - ,cuza-m, tata, dar a trebuie sa trec pe la d-l avocat= ncerca ea o e$plicatie, frnta brusc de vehementa replicii lui. - ,igur9 !i trecut pe la d-l avocat pentru ca tu nu ai nici-o obligaie9 +u ai acas un tata singur si paralizat care te ateapt ca un prost9 4u nu am nevoie de tine, numai d-l avocat, vezi draga -oamne, are9 +u tiai ca vine d-l %alden de la banca: ,au ai uitat: Toate gri#ile in casa asta trebuie sa-mi aparin numai mie9 Tu poi sa te duci la plimbare si sa lli prin ora cu orele9 4ra inutil sa ncerce sa spun cteva cuvinte despre importanta slu#bei pe care avocatul se indurase sa i-o ofere, pentru ca momentul era prost ales. +-ar fi fcut altceva dect sa dezlnuie un nou torent de in#urii si ocri la adresa acelui om cumsecade, a crui singura vina se rezuma la o tentativa de a-i a#uta sa ias din impas. - +u trebuie sa te superi, ncerca ea sa-i mena#eze orgoliul, m duc acum sa fac putina ordine si sa prepar cina. )ii cu mine in buctrie: - -e ce : ai nevoie de cineva care sa-ti spele cratiele: Ce sa caut eu in buctrie: - % gndeam ca poate vrei sa mai stm de vorba= 8nfrngndu-i pornirea de a o repezi din nou, eter -ennison isi privi fiica, refuznd sa vad in ea imaginea mamei ei, care, de cnd *ulia crescuse, se suprapunea din ce in ce mai bine, oferindu-i o copie fidela a unei )ivian foarte tinere, ca atunci cnd abia se cunoscuser. Ctia ca greete fata de copilul lui, tia ca e nedrept in acuzaiile pe care i le aducea. +u e$ista fiica mai devotata dect ea. "i supor-

ta toate capriciile cu un stoicism de invidiat. Cteodat era tentat sa fac presiuni asupra ei ca sa-i testeze capacitatea ei de a suporta, gsindu-i contient si deliberat nod in papura. Cel mai bun e$emplu era cazul de fata. 4l o mutruluise, o invinovatise de superficialitate in gri#a ei pentru el, practic o #ignise cumplit, pentru ca suferea cnd o vedea stricndu-si vederea in fata computerului scriind la nesfrit pledoariile si actele nesuferitului ala de avocat, iar ea trecuse senina peste toate cuvintele grele aruncate intre ei si-i propusese s-o nsoeasc in buctrie. "n primul rnd ca sa nu mai stea singur si in al doilea rnd pentru ca nelegea si ierta cu aceeai uurina cu care descurca necontenit treburile casei, la o vrsta la care ali copii ignorau cu desavarsire zilele de scadenta ale facturilor sau modul de preparare al budincii de mere. - -u-te, ca vin si eu mai trziu, zise el moale, cu o voce stinsa. Chiar voiam sa discutam despre cteva lucruri= *ulia intra din nou in casa, pentru a ncepe sa fac ordine in living, cu o atitudine de robot, pentru ca munca bruta, cum era tersul prafului, scuturatul scrumierelor sau aezarea pe rafturi a cartilor imprastiate peste tot de tatl ei, ii ddea voie sa se gndeasc la attea alte probleme, numai ale ei. "si aminti dintr-o data de brbatul de la poarta scolii, prietenul lui ,usan si de privirea lui insistenta, prea insistenta pentru a fi bine intenionata. 8l cunotea. Ctia cine este 1afael %onto6a. 8l vzuse nu odat in paginile ziarelor si ale revistelor mondene zmbind strlucitor cu vreo blonda sau bruneta agatata de bra. Ctia si unde urma sa o duca pe actuala &regina' a inimii lui, la un apartament obscur de la periferia oraului, si asta doar pentru ca predecesoarele lui ,usan consideraser si ele, la vremea respectiva, ca acolo era cel mai reuit &cuibuor de nebunii'. Cele mai multe detalii le tia insa de la fratele ei mai mare, 1obert, (ob, cum ii spuneau prietenii, care avea o aversiune nnscuta fata de bieii de bani gata, aa cum era 1afael, care isi btea sistematic #oc de orice fata mai draguta, ntinnd fara pic de remucare chiar si cele mai naive suflete. Ctia de asemenea ca pentru 1afael totul se rezuma la o vanatoare, fiind interesat de vnat doar atta timp cat nu era in posesia lui. -up &compostare' interesul lui se stingea la fel de repede pe cat apruse si isi muta obiectul de adoraie asupra altui subiect, alta victima inocenta .mai mult sau mai puin/, pe care o atepta o strlucire de cometa sau de stea cazatoare. Terminase de#a treaba in sufrageria spaioasa si se ndrepta spre bucatarie. "n minte ii struia gndul ca 1afael va ncerca sa o atrag in mre#ele lui, cu att mai mult cu cat *ulia nu era &revendicata' de nimeni. !dic, nu avea nici-un prieten. 4ra adevrat ca prezenta unui prieten, cruia putea sa i-o sufle de sub nas, ddea savoare vanatorii, dar in cazul ei e$ista o calitate si mai preioasa pentru el2 cerbicia. 3aptul ca ea nu-i ddea nici-o atenie si ca se incapatana sa ramana imuna la farmecele lui capata amploarea unei curse contra cronometru pentru un campion de viteza, in cursa de 0EE m obstacole. 3iind detinatorul recordurilor absolute in zona, 1afael nu putea concepe ca o femeie poate fi indiferenta la aspectul lui fizic, si la poziia lui, in general.

-e cele mai multe ori asta constituia pentru el un avanta#, faptul ca fetele erau orbite de infatisarea lui se materializa ntotdeauna intr-un atu redutabil. ,e ntmplase insa ca unele &victime' sa nu cada in plasa chiar din prima, si atunci intervenea cu cealalt carte ascunsa in mneca2 poziia lui sociala. 4ra suficient sa invite pe una dintre ele la o petrecere fastuoasa data la reedina prinilor lui ca ea sa devina la fel de maleabila precum plastilina, intrevazand de#a poziia de amfitrioana la o astfel de sindrofie. -aca se ntmpla sa nu fie impresionata nici de acest &argument' forte urma o curtare insistenta, plasnd-o pe biata fata in centrul universului lui interior, in mod artificial, firete, lucru pe care ma#oritatea femeilor l apreciau ca si cind ar fi reprezentat realitatea. *ulia se e$trase din reverie destul de repede, pierznd irul gndurilor anterioare la vederea dezastrului din buctrie2 o mulime de vase ateptau sa fie spa-late in chiuveta, pe plita se odihneau cteva oale eviscerate de coninut, avea parte chiar si de doua ceti fcute ndri, probabil scpate de tatl ei din greeala, inca-perea ntreaga implora sa fie aerisita, iar podeaua o chema muta2',pal-m9' "si su-fleca mnecile si, ntocmai ca Cenureasa in zilele ei de glorie, se apuca sa motruie de la o margine. 3iind absorbita de activitatea febrila, nu-l auzi pe tatl ei ptrunznd in buctria spaioasa dar rudimentar echipata. entru cteva clipe el o privi cum spla gresia, cu o energie pe care nusi e$plica de unde o mai are, tiind-o sculata de la ora cinci dimineaa. ,e presupune ca organismul uman are si el nite limite ale oboselii. 4ra de ateptat ca dup o zi de scoal, dup o activitate intensiva nceputa de la primele ore ale dimineii, dup stresul inerent al unui trai plin de lipsuri, corpul uman sa dea si el semne de epuizare, dar se pare ca nu era cazul fiicei lui. 7nde mai pui, ca dup toata aceasta munca istovitoare o atepta meniul serii, un vraf de carti si caiete cu teme la diverse materii si abia dup aceea munca suplimentara, redactarea hroagelor alea nesuferite de la avocatul (enitez. Giua ei de munca deci era departe de a se ncheia, iar ora de culcare avea sa fie, fara doar si poate, undeva, dup miezul nopii. %artor ii era -umnezeu ca nu-si dorise aa ceva pentru copilul lui. !r fi preluat bucuros cea mai mare parte din ndatoririle ei e$tracolare, i-ar fi oferit cu draga inima posibilitatea de a se recrea, de a se distra cu colegi de vrsta ei, dar = ,e ura pe sine pentru dependenta lui de scaunul cu rotile, se ura pentru ca nu fusese in stare nici mcar sa-si pun capt zilelor, nu neaprat din laitate, ci, poate, din prea multa responsabilitate. +u-si putea lsa fiica singura, fara nici-un a#utor, chiar daca el nu mai reprezenta pentru ea un a#utor, ci mai mult o povara. 1sucindu-se dup gleata cu apa, *ulia tresari la vederea lui, privind-o fi$, cu nite ochi pierdui, ncremenit ca o statuie a durerii. 3ata ei se nsenina intr-un zmbet, fara sa tie cat de mult valora el in sufletul printelui ei. <egtura dintre ei se dovedea inca o data indestructibila, pentru ca indiferent cat de mult ar fi rnit-o el vorbindu-i urat si ncercnd s-o invinovateasca de toate relele trecute, prezente si viitoare, ea ii acorda circumstane atenuante, intelegand drama lui sufleteasca mai bine dect era el nsui in stare sa o accepte.

- Ce faci, tata: )rei sa-ti pun ceva de mncare: l ntreba ea indreptandu-se grbita ctre frigiderul din vremuri imemoriale. +u prea era mare lucru nuntrul lui, dar putea ncropi ceva, care sa semene cu o gustare. - 3a-mi nite ochiuri, n-am mai mncat de mult, spuse el mai mult pentru sine, pentru ca *ulia mai mult intui dect auzi vorbele lui. Ce-ai mai fcut pe la coala: continua el, parca ncercnd sa devina mai conciliant. *ulia il ignora pentru cteva clipe, atenta la ceea ce fcea, apoi se intoarse ctre dulap si e$trase o farfurie smltuita, unica in felul ei, singura rmasa dintrun set pe care mama ei il folosea frecvent. "i rsturna ochiurile cu ndemnare, taie dintr-o pine care de#a se nvechise si se aeza in fata lui la masa, netezind cu dosul minii muamaua ale carei imprimeuri aproape dispruser. - %-am descurcat, veni rspunsul ntrziat la ceea ce fusese ntrebarea lui de impacare. !m avut o evaluare la care am luat un !, ne-a dat o testare la chimie dar nu sint prea entuziasmata de ceea ce am scris, si cam att. !, era sa uit, domnul profesor de matematica ne-a convocat pe mine si inca doua colege sa mergem saptamana urmtoare la pregtire. )rea sa ne trimit la un concurs zonal si vrea sa fie sigur ca suntem bine documentate. Tatal ei ridica privirea din farfurie, doar pentru a verifica mimica feei ei. 4ra suficient sa o priveasca pentru a-si da seama daca inventeaza, sau daca spune adevarul. - Concurs zonal, pe dracuB9 fu singura lui concluzie. Ce sa caui tu la un concurs zonal de matematica daca tu te pregteti pentru medicina: ,a nu-mi spui acum ca ai devenit att de buna, incat sa te selecioneze pentru competiii9 3ara sa comenteze aprecierile lui subiective, tiind ca intr-adevr, era destul de buna la matematica, *ulia ncepu sa striveasc nite firimituri de pine razlete. +u voia sa genereze o noua disputa cu tatl ei, dar o durea faptul ca el nu-i aprecia eforturile de a fi pregtita in toate direciile, nu unilateral. -a, dorina ei cea mai arztoare de la moartea mamei, consolidata si mai puternic dup accidentul tatalui, era sa se devina medic. ,a poat contribui prin priceperea ei la evitarea unor rezultate att de dezastruoase pentru orice familie, cum ar fi invaliditatea unui printe. ,au a unui copil, -oamne ferete. -e fiecare data cnd auzea despre un domeniu in care *ulia e$cela in afara anatomiei si biologiei, eter fcea tot posibilul s-o descura#eze. +u pentru ca nu ar fi apreciat faptul ca ea invata la modul serios, ci pentru ca in cazul unui eec, nu-si ddea seama cum ar fi putut s-o imbarbateze, sa-i ridice moralul. 4a trebuia sa invete exclusiv la materiile care o interesau, pentru ca altfel, toate eforturile i s-ar fi irosit de pomana. - !i amuit: o iscodi el vznd ca nu riposteaz. Ctii foarte bine ca medicina este o disciplina pretenioasa, care cere multa munca si vocaie. -e ce vrei tu sa-ti diminuezi ansele risipindu-te pe tiine e$acte, pentru care tu n-ai nici-o inclinaie: - Tata, dar nu aa se pune problema9 ,i tu o tii foarte bine9 Trebuie sa naintez un &dosar' cu referine, cu toate rezultatele mele colare prezente si viitoare

0E

si pe baza lui voi fi selecionata sa m nscriu la o facultate sau nu9 !a ca orice conteaz9 +u te amgi ca n-am inclinaie sau chemare, cum vrei sa-i spui, pentru matematica, pentru ca am, si o motenesc de la tine9 ,i nu mai ncerca sa m convingi sa nu particip la concurs pentru ca am nevoie de puncta#ul pe care acesta mi l-ar aduce9 - 5ei, hei, fetito9 %ai uurel9 o tempera el. !cum, mai nou, ai nceput sa tipi la mine: Te rog foarte mult sa te controlezi9 ,au voi, copiii din ziua de azi nu mai tii ce e aia respect: *ulia se ridica nervoasa de pe scaun si se ndrepta spre fereastra, privind gradina, a crei imagine de obicei, o calma. "si ieise din fire si asta numai din cauza ca tatl ei o provoca intenionat. - "art-m9 se scuza ea, ncercnd sa opreasc in timp util lacrimile care ameninau sa-i alunece pe obra#i. ,i le terse repede cu mina si se ciupi dureros de ureche, obicei de pe vremea cnd era copil, dar care dduse rezultate uimitoare. -urerea resimita ii anihila activitatea glandelor lacrimale si o fcea in acelai timp sa devina furioasa. - (un, sa admitem ca in tine zace replica feminina a lui 4instein9 -ar presupun, si pe buna dreptate, ca nici-un moment nu te-ai gndit la ce voi face eu in cele cteva zile in care vei fi plecata. (ineneles ca ti-e indiferent. (ineneles ca ai toate motivele sa &evadezi'. -ar asta nu reprezint o soluie. - ot sa vorbesc cu d-na Care6, sa vina sa-ti prepare masa si sa faca putina ordine= avu ea o tentativa de a prezenta o eventuala rezolvare a problemei. - ,igur9 +u vrei sa vorbeti si cu primarul, sa vina sa-i acord o audienta: Ca poate se plictisete, saracuB, singur si nebgat in seama9 Tonul lui eter devenea din ce in ce mai vehement, dei intenia lui iniiala fusese cu totul alta. ,i cine imi garanteaz mie ca tu nu te duci sa faci agaamente sau mai stiu eu ce: Crezi ca pot sa am ncredere in mintea ta de gsculia ieita sa ronie primul troscot: ,au in profesorul ala de matematica: -e ce nu e o profesoara:9: ridica el la culmea absurdului propriile pretenii. eter isi ddea seama ca a depit cu mult limitele. -ar nu se putea abtine. !vea ncredere in *ulia, in discernmntul ei, tia ca nu o data avusese ocazia de a face ceva fara tirea lui, dar n-o fcuse. <a fel cum tia ca nu are nici-un prieten. "l durea e$traordinar faptul ca neputina lui se rsfrngea asupra ei, dar trebuia sa mearg nainte. +u putea permite ca un strin, fie ea si d-na Care6, care era o dragu si care o a#utase si pe )ivian de multe ori cu mena#ul, sa intre in casa lor si sa-l vad in ce hal a#unsese. 3a de ceea ce fusese pana nu de mult. - Tata, spune-mi rspicat ce ai mpotriva participrii mele la un concurs de matematica, il soma *ulia, e$asperata. entru doua zile pe care le-as petrece intrun campus universitar, unde m-as putea familiariza cu atmosfera, unde n-am posibilitatea si nici intenia sa-mi fac de cap, dumneata vrei sa-mi faci zile fripte: Jlasul ii tremura si corpul ncepuse sa-i trepideze ca si cnd ar fi fost brusc cuprinsa de frisoane. !ccepta de la tatl ei orice, orice vorba nedreapta, orice repro, dar nu suporta sa se opun mersului ei nainte pe drumul studiului si al inva-

00

taturii. !sta nu putea accepta. %ai ales ca toate necesitatile impuse de cheltuielile casei si de traiul lor zilnic o copleiser. !vea nevoie sa stie ca pentru toate eforturile ei, cineva macar ii acorda incredere si o aprecia. !vea nevoie, -oamne cita nevoie avea9, sa fie iubita. ,a fie ocrotita, sa simta chiar si numai pentru citeva zile ca tot #ugul apasator al problemelor si al greutatilor este preluat de altcineva. Tin#ea sa mearga impreuna cu celelalte fete la un film. <e-ar fi insotit fara sa clipeasca la strand unde glumele si destinderea nu lipseau niciodata. !r fi vrut sa puna capul pe perna si sa nu mai viseze munti de facturi nechitate. !r fi vrut sa se distreze, sa simta ca are numai optsprezece ani prin toti porii. "i lipsea prezenta unui baiat in viata ei, s-ar fi lasat sarutata, mingiiata, imbatata cu prostioare romantice si #uraminte sortite sa nu fie tinute. )oia sa mearga seara la plimbare, tinandu-se de mina. ,a-i sopteasca sub clar de luna cit e de frumoasa si cit de mult o iubeste. ,a fie orbit de darurile nepretuite cu care o inzestrase natura. -ar in loc de toate aceste minuni, soarta ii harazise un tata invalid, ros de remuscari si frustrare, o duzina de probleme, cel putin, in fiecare zi, o slu#ba prost platita, dar care o facea sa doarma cu capul pe pupitru si un cavaler ratacitor, periculos si atragator, care ii bantuia spaimele.

%ai trecuse o zi. *ulia era inca sub efectul euforiei datorate rezultatelor de la concursul de matematica la care participase. rofesorul era foarte mandru de echipa cu care concurase. <a fel fusese si eter, cand *ulia ii comunicase locul ocupat. 7n meritoriu loc " care il punea pe ganduri. Kare nu gresise atunci cand insistase ca fiica lui sa opteze pentru medicina: -aca adevarata ei vocatie erau stiintele e$acte: Kricum, ii permisese sa mearga la strand a doua zi, ceea ce constituia un progres evident. *ulia aproape ca sarise in sus de fericire, stiind ca pentru cateva ore va uita de cosmarul vietii ei de fiecare zi. +u conta ca nu avea un costum de baie modern, nu conta ca nu avea bani cu care sa-si cumpere macar o racoritoare, nu conta ca pielea ei inca nu se intalnise cu razele de soare, ceea ce era cu adevarat important era prile#ul de a fi impreuna cu prietenii si colegii ei. -e aceea, a doua zi, se trezi din crucea diminetii pentru a face mincare pentru toata ziua, spala rapid cele cateva rufe care zaceau in cosul din baie, matura cu gri#a prin camera de zi si prin bucatarie si avu si timp sa mearga pana la pravalia d-nei LilMins pentru a cumpara paine si niste portocale. <a ora opt si #umatate terminase toata treaba, facuse si dus si se imbracase rapid in costumul antic dintr-o bucata pe care-l avea din vremuri de mult apuse. "i era putin cam stramt, dar nici asta nu conta. "si incalta repede papucii, care puteau la fel de bine sa fie si de casa dar si de pla#a, isi tufli pe crestet o palarie de paie de

0;

pe vremea bunicii si isi trase la repezeala o rochie in bretele cu imprimeu inflorat. -in mers apuca sacosa in care avea un roman si prosopul de pla#a si se precipita spre usa. ,e altura grupul glgios din fata porii, suportnd cu stoicism privirile critice ale fetelor dar si pe cele admirative ale bieilor. +u le nelegea, practic, nici pe unele nici pe altele. 3aptul ca nu avea nici-un articol de vestimentaie spectaculos nu avea de ce sa-i atrag critica fetelor, pentru ca nu o eclipsa pe nici-una. "ar cu &dotrile' naturale nu putea sa se &lupte', aa ca nu-i nelegea nici pe biei. -ar isi propuse sa-i ignore ca sa nu-si strice ziua. !#uni la trand, constatar ca lumea de#a se strnsese, atrasa de timpul nsorit, de unde si aglomeraia. !bia gsir un spaiu unde sa-si ntind prosoapele, destul de departe de bazin, dar bine amplasat, datorita unor arbuti care ofereau putina umbra. !runcar rapid hainele incomode si in curnd aerul se umplu de mirezmele diferitelor creme de protecie solara. *ulia isi puse prosopul mai la umbra, fericita ca n-o sa fie obligata sa suporte cldura sufocanta care de#a ncepuse sa se instaleze. rivi destul de linitita in #urul ei, observndu-le pe -iana, 3edra, %artha si -enise, care chicoteau privind-o pe ,usan, care isi fcu apariia mpreuna cu 1afael. +u-si putea e$plica in ce impre#urari un brbat ca el ddea atenie unei putoaice ca ,usan, dar, pana la urma, nu era treaba ei. "si pleca totui privirile cnd simi fi$ate asupra ei laserele ochilor lui 1afael, dei el ar fi trebuit sa-si ndrepte atenia asupra lui ,usan care se ncolcea pe el ca o iedera. "si deschise cartea si plon#a intre paginile ei, absorbita complet de subiectul care se anuna interesant. !poi, timp de doua ore uita complet de locul unde se afla, aa cum se ntmpla de fiecare data cnd era captivata de ceea ce citea. "i nsoea pe eroii cartii in aventurile care se succedau cu rapiditate, pentru ca ritmul aciunii era teribil de alert. <a un moment dat se auzi strigata insistent si ridicnd ochii constata ca nu mai erau dect ea si 1afael. Ceilali se zbenguiau in apa sau isi ncercau norocul la poMer, doua prosoape mai ncolo, unde intalnisera ali colegi. - 4 chiar aa interesanta cartea aia:o interoga el, departe de a fi curios. ,ingura lui intenie pe moment era sa-i atrag atenia. - -estul de, ii rspunse ea laconic. +u o interesa o conversaie cu 1afael cu att mai puin in absenta & iubitei' lui declarate. - -e ce nu mergi in apa:continua el, destul de insistent. - +u tiu sa not, veni rspunsul la fel de lapidar ca si primul. - )rei sa te invat: +u e greu deloc. - +u, mulumesc. 3ara sa fie descura#at de faptul ca ea nu se lsa atrasa intr-o conversaie 1afael ncepu sa-i povesteasc despre vrsta la care se iniiase in tainele nataiei. Ca si cnd ea murea de nerbdare sa afle. - 8mi amintesc de senzaia aia de imponderabilitate pe care ti-o da prima scufundare in apa. %i se prea ca sunt uor ca un fulg, si am ncercat sa m deplasez

0>

ctre centrul bazinului din prima. +u-i spunea insa ca nu era vorba despre nici-un bazin ci chiar de piscina impresionanta de la reedina familiei. Kricum, ea n-avea de unde sa afle adevrul. (nuia ca era un pic stn#enita de faptul ca originea ei modesta nu-i permisese niciodat sa ncerce sa noate. +ici nu se punea problema unei piscine sau a unui profesor special anga#at care s-o invete. -e aceea era mai bine sa adapteze povestea pe care o depana la condiiile cu care ea era obinuita. Ceea ce el ignora complet era faptul ca *ulia tia sa noate, chiar destul de bine, dar nu voia sa-si etaleze calitile cui nu merita sa le cunoasc. utea sa trncne in continuare pana l durea gura, daca asta ii fcea plcere. ,au daca simea nevoia sa se aud vorbind. - =dar imediat am nceput sa m duc la fund, ca un topor, termina el episodul, ncercnd sa-i dea o tenta comica. Chiar nu vrei sa vorbeti cu mine: ,e simea puin intimidat de seriozitatea si de muenia ei, de obicei, in prezenta lui, fetele se e$taziau sau ncercau sa-l impresioneze, fiind volubile si galagioase. 8l intriga si frumuseea ei delicata, puin anacronica, poate datorita contrastului dintre pielea ei alba si parul lung, drept si greu, strns acum intr-o coada groasa care-i cdea mereu peste umr. "n mintea lui imaginea ei se suprapunea peste cea a unei domnite din alte timpuri, iar preocuparea ei pentru citit ii accentua impresia. Cldura care se transformase in aria ii colorase obra#ii intr-un roz pal, iar genele lungi si drepte aruncau umbre in evantai pe pomeii albi, in timp ce cteva uvie desprinse din mpletitur ii atingeau gtul si buzele pline la fiecare adiere a vntului. - -espre ce e vorba: arunca el o noua ntrebare, tocmai cnd *ulia crezuse ca a epuizat chestionarul. ,e mulumi sa-l priveasc ntrebtor, ca si cnd nu nelegea ce spune. -in poziia &turcete' pe care el o adoptase, *ulia putea sa disting pana si te$tura pielii bronzate, chiar si picturile de transpiraie care se formau pe partea umbrita a torsului. 3ara sa mai vorbim despre dotarile native, greu de disimulat in slipul minuscul care abia-abia ii acoperea se$ul. +u prea sa fie afectat de temperatura in urcare, preocupat fiind in aparenta de o pasena pe care o ntindea la nesfrit. - "n carte. -espre ce e vorba: -e ce ti se pare aa interesanta: - -espre un grup de tineri care trec printr-o succesiune de peripeii, rezuma ea la ma$im subiectul, mult mai amplu de altminteri. +u e genul care sa va placa d-voastra= - 4i, ia te uita9 Ctii sa legi mai mult de trei cuvinte atunci cnd ii pui mintea9 ,i de unde tii tu m rog ce fel de gen literar agreez eu: ,i de ce m tratezi cu &dumneavoastr': 4ra surprins la culme de ndrzneala ei, dup ce atta timp se chinuise s-o scoat din muenie. Chiar daca nu tia mare lucru despre ea, preferase so cread o ignoranta fara pretenii, dar mult prea timida ca sa se e$teriorizeze. ,i, cnd colo, ea fcea aprecieri asupra preferinelor lui literare9 "n loc sa-i rspund, *ulia isi relua linitita lectura.

0?

- 5ei, ia spune-mi9 Ce citeti: !sta ca sa-ti confirm sau sa-ti infirm asteptarile=,i cum ea nu inteniona deloc sa-i rspund, se apleca peste cearaful care-i despartea si ii smulse cartea din mana. &Nidnapped'. +u tiam ca te pasioneaza 1obert <ouis ,tephenson. " se prea o lectura puin cam dificila pentru o novice. -aca, intr-adevar, era o novice. -ar dup felul in care l privea, puin dumnos si critic, isi spuse ca e mai bine sa-i napoieze cartea dect sa rite un conflict. - )rei sa vorbim despre literatura: tatona el un alt posibil subiect de conversaie. +-o mai fcuse de ani. Cel puin nu in compania unei putoaice. ,i pasiena asta care nu-i ieea deloc= Care e autorul tu preferat: - 4rnest 5emingOa6, veni rspunsul, lundu-l din nou prin surprindere. - +u e prea greu de digerat pentru vrsta ta: 8mi imaginez ca este un pic mai comple$ dect un ,teinbecM, sa zicem, sau un NafMa. "i ntinsese practic o cursa, pentru ca nici-unul dintre scriitori menionai de el nu fceau parte din categoria &divertisment'. -in contra. - +u tiu de ce m supunei la teste, deoarece tii la fel de bine ca si mine ca att ,teinbecM, dar mai ales NafMa, frizeaz apogeul introspeciei. Trebuie sa fii &scufundtor de adncime' raportat la propriul tu &eu' ca sa poi surprinde semnificatia mesa#ului. ,au, mcar, e$istenta lui. 3ara sa-si dea seama, 1afael o privea ca si cum atunci o vedea pentru prima data. +u-i venea sa cread. -e obicei, cpoarele drglae erau pline de cu totul alte &substane' dect materie cenuie. ,i mai aveau rolul de a asigura proprietara ca niciodat n-o sa-i ploua in gt. -e data asta, nu era cazul. - (ine. "i place 5emingOa6 si te-ai prins la timp ca ii verificam nivelul de implicare in ceea ce nseamn literatura &grea', dar, concret, ce-ti place la 5emingOa6: - ersonalitatea scriitorului. )iata lui. %otivele pentru care a scris, felul in care a fcut-o. 3oc automat. ,i numai rspunsuri corecte. -up care isi continua imperturbabila lectura. - Crezi in faptul ca a avut o e$istenta de e$cepie: rivirea pe care o ridica *ulia dintre paginile cartii merita toate eforturile lui de a o enerva. - +u sint nici pe departe un critic literar ca sa emit #udecati la adresa unui scriitor de talia lui 5emingOa6, dar impartasesc plina de incredere parerile celor care au facut-o in deplina cunostinta de cauza. - ,i cam ce stii despre el: o interoga 1afael un pic amuzat. +ormal ca se multumise sa preia adevaruri de#a verificate si sa si le insuseasca. -adea bine din punct de vedere intelectual. Ca si cind nu i-ar fi depistat surisul din voce, *ulia incepu sa comenteze imperturbabila2

0A

- "n cei D; de ani, cit a durat viata lui a fost casatorit de patru ori, a scris in #ur de 0A romane si o multime de nuvele iar operele lui de capatii sint &!dio, arme', scris in 0I;I si &(atrinul si marea', scris in 0IA;, pentru care a si fost recompensat cu premiul ulitzer in 0IA>. ! conceput mare parte din lucrarile sale sub influenta scrierilor lui Turgheniev, dar si inspirat de propria e$perienta de viata, atit sub aspect sentimental cit si ca reporter de razboi. - "mpresionant, murmura 1afael ca pentru sine, desi cele enuntate, sau macar o parte din ele, puteau fi culese din orice biografie selectiva sau din manualele de specialitate. ,tii ceva mai mult decit atit: oate despre viata lui particulara= - 3emeia care i-a marcat e$istenta a fost infirmiera pe care o portretizea-za in &!dio, arme', !gnes )on NuroOsMi, pe care se pare, si-a epuizat buna parte din resursele de iubire de care dispunea. - K spui ca pe o ironie, sau chiar crezi in aceasta afirmatie:o intreba el, ridicind pentru citeva clipe ochii de pe cartile de #oc, carora parea sa le dea din ce in ce mai multa atentie. +imeni n-ar fi banuit insa ca nici nu le vede, absorbit de vocea cu infle$iuni melodioase a pustoaicei din fata lui. - +-am nici-un motiv sa fiu ironica, spuse *ulia, cu o candoare dezarmanta. Cum altfel mi-as putea e$plica toate celelalte patru casatorii, dintre care abia la ultima a dovedit mai multa rabdare. Trebuie sa fi fost in permanenta nemultumit de alegerile facute, probabil ca il dezavanta#a cumplit permanenta comparatie cu cea pe care o iubise cu adevarat. - Te cam pricepi, sa stii, o incura#a 1afael. Cum vine chestia asta cu & comparatia': Tu asa ai proceda: - ,incera sa fiu, aveam impresia ca discutam despre 5emingOa6, dar= - (ine, bine, nu se mai putu abtine 1afael sa nu izbucneasca in hohote. ,a zicem ca ne limitam la 5emingOa6="ncerca sa revina la starea serioasa, adunindu-si intre degete muschii fetei. -eci a fost marcat de prima iubire. !i dreptate. e toti isi pune amprenta, intr-un fel sau altul, prima iubire. *ulia il privi intrebatoare, in sensul daca sa continue sau nu, iar 1afael aproba inclinind din cap2'-a, mergi mai departe' - Ce sa mai spun: intreba ea dezorientata, ca si cum intreruperea provocata de e$plozia lui de veselie ii blocase sirul firesc al gindurilor. ,e pare ca, in sinea lui, nu si-a iertat niciodata intransigenta de care a dat dovada acuzind-o pe !gnes de inconsecventa. ! devenit mai pretentios in ceea ce scria si mai delasator in privinta propriei vieti. - +u-l #udeci prea aspru: - entru mine, orice barbat care cauta solutia problemelor intr-o sticla cu alcool, nu merita nici macar eticheta indulgenta pe care i-am acordat-o= - 3etito, nu uita ca vorbim aici despre un scriitor de geniu9 Trebuie sa mai faci si concesii= - Concesii: -e ce: !re vreo legatura respectul de sine cu capacitatea de a reda trairile altora sau chiar si pe ale tale, proprii: "l disculpa cumva inteligenta si creativitatea, talentul cu care traieste secunda de secunda alaturi de batrinul devenit

0D

neputincios si abia acum, ceva mai intelept: -e ce sa-i acord circumstante atenuante: <e merita, cumva: -5ei, daB stiu ca te ambalezi, nu gluma9incerca 1afael s-o mai tempereze. Cred ca daca, printr-o minune, te-ai afla fata-n fata cu 5emingOa6 in clipa asta, l-ai face harcea-parcea9 - 4 o chestiune de principiu, se ratoi ea, fara sa tina cont de recomandarile lui e$perte. -aca poti face dovada ca esti suficient de inteligent ca sa scrii o asemenea carte, ma refer la cea care i-a adus premiul +obel pentru literatura, cum poti sa manifesti o asemenea obtuzitate atunci cind iti construiesti propria viata sentimentala: 4 impardonabil99 - ari suparata pe el pentru asta= - -a9 ,int suparata pe suficienta pe care a manifestat-o cind si-a proptit teava pustii in cerul gurii9 -aca putea sa observe prin ce tragedie trece un batrin pescar, inutil celor din #ur si, pina la urma, de ce sa nu recunoastem, inutil si pentru el insusi, cum a putut sa se agate de sinucidere ca de ultima portita deschisa pentru a atinge fericirea cu mina: +u era mai util si pentru el si pentru toata lumea sa se lupte ca sa traiasca: -in ce provine lasitatea: - <-ai pus complet la zid, pe cinstea mea9 recunoscu total surprins 1afael. ,a ma fereasca -umnezeu sa intru vreodata in raza microscopului tau, cu care diseci asa de amanuntit firea umana= - +u e nici-un pericol, ii scapa *uliei, care incerca sa stearga efectul cuvintelor abia rostite astupindu-si gura cu degetele. - Te-am auzit, vra#itoare mica9 -eci, inteligent, dar slab, intuitiv, dar la, iata o caracterizare absolut originala a unui scriitor de toata isprava. -eci cam asta ar fi raspunsul care ar acoperi, in conceptia ta, e$presia &o e$istenta de e$ceptie'= arca de la asta pornisem. "n mintea lui insa se gindea ca ea nu avea de unde sa tie ca in spatele lui nu sttea numai facultatea de #urnalism, pe care o absolvise cu rezultate impecabile, dar fusese si el corespondent de rzboi, in ,erbia, dar si in "raM, atras de mira#ul aventurii. 4 drept ca in aceste doua locaii avusese prile#ul sa descopere doar partea hidoasa a confruntrilor armate. Ca in orice rzboi, de altfel. 8ncercase numai sa-si dovedeasc siei ca nu e un dependent de lu$ si de bunastare aa cum l considera toata lumea. ,i, poate, de ce nu, sa-i calce pe urme lui 5emingOa6. +u ca s-ar fi putut compara pe undeva cu un maestru. -ar fusese tentat sa incerce macar o e$perienta asemanatoare. - +u e deloc amuzant #ocul pe care-l #ucai, d-le %onto6a, zise *ulia plina de resentimente, nestiind caror ginduri ascunse le era adresat zimbetul care i se latea pe fata. <umea e att de plina de genul de victime care va mngie orgoliul propriu, nct nu neleg de ce va dai atta osteneala cu mine. +u sunt nici o e$perta in viata si opera lui 5emingOa6, nici in literatura, nici in arta conversaiei. -e ce va risipii farmecul si energia pentru cineva care nu e in stare sa vi le aprecieze: 1afael o privi amuzat, neintuind pericolul, gndindu-se cate fete din generaia ei l-ar mai fi invitat sa fac pai. ,au din oricare alta generaie. +u-i gsea

0F

nici-o hiba pana in momentul de fata si nu credea ca *ulia ar fi putut ascunde in spatele ochilor ei limpezi o taina reprobabila sau un secret arztor. +umai daca tatl ei n-o abuza fizic, ceea ce nu-si imagina despre profesorul -ennison. - ur si simplu, m fascineaza modul tu de a-mi rspunde, glumi el, spunnd insa numai #umtate de adevr. +u sunt dumanul tu. -e ce te compori ca si cnd as fi: -e ce nu poi sa accepi ca m intereseaz, sa zicem, labirinturile, meandrele sufleteti: - -e ce nu m putei lsa sa citesc in linite: ,au nu cunoatei noiunea de &respect': l repezi ea. - !sta-i buna9 -aca vreau sa vorbesc cu tine nseamn ca nu te respect: !m spus ceva necuviincios: - +u, e adevrat, n-ai spus nimic nelalocul lui, dar = - !tunci: )ezi: Tu singura ai recunoscut ca m-am comportat civilizat. ,i daca vrei sa tii, cea care incalca principiile bunei creteri, eti tu9 "n momentul in care cineva, oricine, ti se adreseaz, politicos este sa ntrerupi alta activitate si sa raspunzi, de o maniera asemntoare, persoanei care te-a interpelat9 Daca si acum va mai gsi replica, e lucru mare! isi spuse in sinea lui 1afael. Am prins-o! *ulia tcu cteva clipe, nu pentru ca ar fi ncurcat-o, ci pentru ca voia sa se calmeze. 4l interpreta tcerea ei ca pe o recunoatere a celor spuse de el si se pregtea sa-si &serbeze' victoria. - -ar discutia pe care am avut-o despre 5emingOa6 ce vi se pare: %ati vazut citind in timp ce va satisfaceam curiozitatea vis-a-vis de presupusa mea superficialitate: ,e pare, d-le %onto6a, ca nu vedeti padurea din cauza copacilor9 ,inteti prea orgolios si va acordati prea multa atentie9 +u va convine nici-o contrazicere si nu admiteti sa fiti eclipsat de nici-o alta fiinta cu caracteristici genetice asemanatoare. Nu vreau sa continui discutia9 +u e de vina nici educatia pe care am primit-o, nici subiectul propus9 -e vina este numai orgoliul d-voastra supradimensionat9 "n clipa in care 1afael pregtea o replica usturtoare, ,usan se prvli pe prosopul dintre cei doi combatani, prelungind puin intervalul de pauza. entru ca, prnd sa-i ignore prezenta, 1afael, nervos, se ridica in picioare, ncercnd sa obin un avanta# iluzoriu2 - !i impresia ca daca eti deteapta poi sa fii si obraznica: rinsa la mi#loc, ,usan holba ochii, in culmea uimirii. *ulia, obraznica: ,i 1afael, furios din cauza asta: +u, hotrt lucru, aici se ntmpla ceva, si ea trebuia neaprat sa afle. ,e ridica in fund si isi plimba inca o data privirile de la *ulia la 1a-fael. +u-l vzuse niciodat altfel dect zmbind seductor, dar de ce i-ar fi zmbit seductor *uliei: "ar pe ea, pe &prietena' ei, n-o mai acuzase nimeni pana atunci ca ar fi obraznica. ,au, m rog, nu att cat tia ea. - )oi va certai: vru ea sa tie nentrziat. entru ca daca aa stteau lucrurile, era imperios necesar sa intervin. +u se certau doua persoane care nu se cunoteau sau crora le era indiferenta prezenta reciproca. ,e certau numai cei crora

0H

le psa9 ,i de ce i-ar fi pasat *uliei de 1afael, sau invers: Concluzia era de-a dreptul alarmanta. - +u. +u ne certam, zise *ulia, aproape simultan cu 1afael. +e contraziceam doar. - ,a nu crezi ca ai sa scapi aa uor9 o amenina 1afael, ncercnd sa se tempereze. ,e rsuci apoi pe clcie si porni in direcia bazinului. +ici-una dintre fete nu se uita dup el, pentru a-l vedea cum se arunca de pe marginea bazinului cu furie, mprocnd cu stropi pe toata lumea din #urul lui. ,usan inca era curioasa sa descopere obiectul sau subiectul controversei si era hotrta sa o determine pe *ulia sa vorbeasc. -ar n-o fcu la modul imperativ, ci se folosi de nvluire2 - Te-a suprat cu ceva: mima ea ngri#orarea. Te ntreb pentru ca si pe mine m repede citeodata fr nici-un motiv= -e buna credina, *ulia fu cat pe ce sa-i mrturiseasc, dar se opri in ultima clipa. Chiar daca ,usan declara sus si tare ca ii e prietena, nu era prea greu sa disting in comportamentul ei falsitatea si inselatoria. !a ca ii oferi o versiune &ameliorata' a faptelor. - +u, ne-am contrazis asupra autorului crii asteia pe care o citesc, zise ea spita, dnsul crede ca e vorba despre un e$plorator= - -nsul: Cine: 1afael: ,usan nu-si revenea din stupoare. Te referi la 1afael cu &dnsul': - ai, e mai mare ca noi, nu: ntreba *ulia cu candoare. Cine nu tia ca avea opt ani naintea lor: -oar asta fusese prima ntrebare pe buzele tuturor fetelor atunci cnd ,usan apruse cu el pentru prima oara. 3useser impresionate de cucerirea colegei lor si o felicitaser pline de invidie pentru perspicacitatea de a fi reuit. - 4ste, dar nici aa ca sa i te adresezi cu &dumneavoastr'= "i venea sa rd pentru ca o suspectase pe *ulia de imi$tiune pe un teritoriu interzis, dar daca ea ii vorbea ca unui profesor, era clar ca nu prezenta nici-un pericol. ,e alarmase degeaba. -aBsi tu, ce te-ai gsit sa citeti tocmai acum: -e-aia ai venit: ,a stai cu nasuB-n carte: -a-o-ncolo9 -istreaz-te9 !runca-te in apa9 3a pla#a9 -estinde-te9 +u de la carti ai plecat: *ulia ii zmbi timid si nchise uor cartea. - 5ai in apa9 o indemna ,usan, ferm convinsa ca astfel va terge si ultima urma de admiraie din ochii lui 1afael. "l privi cu tandree cum ieea din apa, intocmai ca un campion de nataie. 4ra o plcere sa-i admiri corpul tare, bine proportionat, cu membrele lungi si nvelite in piele neteda, cu picturile de apa care i se prelingeau pe trup, sclipind sub razele nemiloase ale soarelui. ,i era al ei, din cap pana in picioare9 K trase pe *ulia mai mult cu fora, facand-o sa-si piard plria si sa se mpiedice in nisipul fierbinte. ,pera sa a#ung la marginea bazinului nainte ca 1afael sa se ndeprteze, ca sa poat savura dispreul din ochii lui atunci cnd *ulia va plon#a in apa ca un bolovan.

0I

-ar avu ea insasi parte de o surpriza de proporii cnd vzu elanul *uliei si intrarea in apa, despicnd valurile ca un inotator de elita. (tnd din mini, ca sa se menin la suprafaa, privirea i se ncrucia cu a lui 1afael, categoric o privire in egala msura surprinsa si admirativa. +u mai auzi insa si fluieratul care o nsoi, preocupata de a iei in evidenta prin stilul ei, #umtate &broasca', #umtate &fluture'.

8n#ura in gnd timpul care se scurgea cu repeziciune. ,e fcuse de#a amiaza si ea nu reuise sa acopere nici #umtate din obiectivele pe care si le propusese pentru acea smbta. Trebuia sa treac pe la librrie, unde amabila d-na 3orrester ii oprise cteva cri la care nu putea renuna, avea de mers la supermarMet pentru a cumpra cteva articole strict necesare, o atepta si d-l (enitez pentru a-i preda o parte din actele pe care le scrisese, apoi era imperios necesar sa se opreasc la posta ca sa pun corespondenta. ,i era de#a in criza de timp. -in cauza grabei, nici n-o observa pe ,usan, chircita pe o banca, zguduita de hohote de plns. !uzi doar suspinele sfietoare si arunca o privire in direcia din care se auzeau, mai mult din curiozitate. (ineneles ca nu o putea lsa aa. !r fi fost o cruzime. ,e aeza langa ea pe banca, cuprinznd-o cu braele pe dup umeri. - Ce s-a ntmplat, ,usan: Ce-ai patit: 1ecunoscndu-i glasul, ,usan izbucni si mai tare in plns. +u se putea abine, mai ales ca o considera pe *ulia vinovata in parte pentru ceea ce i se intamplase. ,au trebuia sa o considere vinovata de ceva, pentru a se mai disculpa pe sine. ,au pentru a gsi un ap ispitor. - %-a=m-a=parasit.., reui ea sa pronune printre doua hohote. 1afael =m-a= parasit= ,e apleca spre umrul *uliei, ncercnd sa gseasc alinare. *ulia o asculta cu rbdare, doar era un pronostic pe care ea ar fi fost capabila sa i-l comunice din prima zi in care ,usan l cunoscuse. -5ai, gata, nu mai plnge, poate nu e adevrat, cine tie, ncerca ea sa amelioreze starea de spirit a prietenei ei. !a sunt toi barbatii, la ce te atepi: !uzind cu ce argumente ncerca s-o consoleze, ,usan isi iei din mini2 - Ce tii tu despre barbati: 5abar n-ai cu ce se mnnc9 %car uitase sa mai plnga. 1afael nu e ca ceilali9 % iubete si o sa se ntoarc la mine, o sa vezi9 Toate sinteti nite sclifosite care m invidiai pentru faptul ca m iubete, dar el nu e aa cum l credei voi9 *ulia ncerca sa-i mai tempereze &vocalizele' pentru ca de#a lumea intorcea capul pe strada. - ,usan, calmeaz-te, te rog9 (ine, 1afael o sa se ntoarc la tine, dar nu are rost sa faci din asta o problema publica. 7ite cum se uita lumea la noi. - +u-mi pasa9 ,i ce daca m vede: Crezi ca mai are vreo importanta: *ulia cltina din cap si ii prinse minile in minile ei.

;E

- +u are rost sa te dai in spectacol, insista ea. +u neaprat pentru ca ar fi un subiect de brfa, dar, gndete-te, poate nici nu e adevrat= - Cum sa nu fie adevrat: izbucni ,usan furioasa. 4u l-am vzut cu ochii mei9 - oate era vreo cunotina, sau vreo ruda, mai ncerca *ulia. - Ce ruda: Cnd era in pat cu el: <a amintirea imaginii care-i arsese retina, ncepu din nou sa plnga, parca si mai tare dect nainte. - "n pat: - -a, in pat. !m vrut sa-i fac o surpriza, mi spusese la telefon ca pleac pentru cteva zile la -enver cu afaceri si cum aveam cheia, m gndisem sa fac putina curatenie in apartament si sa-l atept ca o &nevasta' cuminte. ,e opri ca sa-si trag nasul, si *ulia ii ntinse plina de solicitudine o batista. - !sta nseamn ca nu era plecat= - -a, si eu am intrat fara nici-o gri#a, am lsat in buctrie cumpraturile, tii, voiam sa-i pregtesc o cina romantica, si cnd am deschis ua de la dormitor am simit cum mi fuge pamantul de sub picioare=%ai bine muream=ncepu ea din nou sa se lamenteze. - K cunoteai: - e cine: e trfa aia: -e unde naiba s-o cunosc: !s fi vrut sa-i scot ochii, dar m-a inut 1afael cnd m-am repezit= - !i srit la ea: nu-si putu ascunde *ulia stupoarea. -aB tiu ca ai avut peripeii, nu gluma9 - %ie-mi spui: +ici nu tiu ce-am mai strigat, m-am zbtut sa-mi dea drumuB daB n-a fost chip sa m eliberez. -aca aveam un pistol cred ca-i omoram pe amndoi9 - %ai bine ca n-ai avut, zise optit *ulia. !cum ai fi fost la nchisoare. - 8mi vine sa-l strng de gat9 %-a amgit cu cuvinte frumoase, m-a fcut sa in la el si acum m arunca la gunoi ca pe o crpa nefolositoare9 ,usan isi continua tirada, fara sa tina cont de lacrimile care ii iroiau pe obra#i. %car daca ar fi fost una mai buna ca mine9 -ar se vedea ca e una din alea care fac trotuarul= - ,i ti-a dat vreo e$plicaie: oate era numai pentru distracie=ncerca din *ulia sa tempereze spiritele. - Ce distracie: +enorocitul mi-a cerut cheia9 !ia mi-a fcut9 %-a tratat de sus, ca si cnd el era &gentilomul' deran#at de insistentele servitoarei= arca am fi fost persona#e dintr-un film de cea mai proasta calitate= - +-ai auzit niciodat despre reputaia lui 1afael, aa-i: ,usan se ntrerupse din suspine si fcu ochii mari, semn ca nu tia mare lucru. - Ce vrei sa spui: Tu tiai ceva despre el si nu mi-ai spus: Tonul pe care ii pusese ntrebarea, indica ceva mai mult dect un simplu repro. *ulia ofta.

;0

- ,i daca ti-as fi spus, ai fi acceptat sa m asculi: ,i cum s-o fi fcut, cnd tu ai aprut la braul lui dintr-o data: - ,i care erau zvonurile: ,i de unde tii tu, care nici nu iei din casa: - Tot ce tiu dateaz de multa vreme. -e cnd (ob inca nu plecase in Canada. 3iind cam de aceeai vrsta, se invarteau cam in aceleai cercuri si 1afael a fost ntotdeauna un tip care a atras atenia. ,i (ob este cel care mi-a povestit, l ura pentru asta, cum i-a sucit capul unei fete de vreo 0D-0F ani. 3ata s-a ndrgostit nebuneste de el, era in stare sa renune la familie, la reputaie, la orice. -ar la numai doua sau trei saptamani dup aceea a abandonat-o. 3ata insa s-a sinucis= - ,i el: Ticlosul: Chiar sa nu fi avut mustrri de contiina: ntreba ,usan, parnd sa fi uitat complet de propria ei suferina. - -in cate tiu eu, el nici mcar nu a aflat. ! fost o tragedie si prinii fetei nu au vrut sa-i ntineze memoria, legnd moartea ei prematura de persoana unui biat. !a ca= *ulia omise sa-i mai spun ca era vorba despre iubita lui (ob, care fusese complet distrus de moartea ei. -e fapt, asta fusese si motivul pentru care hotrse sa plece, la numai un an dup nefericitul eveniment. - -eci asta e adevratul 1afael %onto6a= concluziona ,usan in timp ce lacrimile i se uscau pe fata. !sta e$plica de ce nu mi-a fcut cunotina cu nici-un prieten sau cu vreo ruda= - -a, ii confirma *ulia, neimplicarea are si ea metodele ei, mai mult sau mai puin consacrate. +u e uor sa zbori din &floare in floare' si sa ai si certitudinea ca sunt eliminate complet consecinele= K mngie uor pe cap, linitind-o ca pe un copil mic, ncercnd sa ii redea ncrederea in sine. +u era uor, mai ales dup cele cteva luni in care ,usan ocupase capul de afi in relaia cu 1afael. oate un pic prea mult pentru modul lui obinuit de a-si trata victimele. - Tu unde te duceai: isi aminti s-o ntrebe ,usan, tiind ca smbta era pentru *ulia ziua cea mai plina. - -oamne9 !m uitat9 )ai de mine ce trziu s-a fcut9 zise ea repezit, uitndu-se la ceas. Cred ca nu mai am timp sa trec pe la librrie. 5ai, ca te conduc pana aproape de casa. %i-e in drum. 5ai sa mergem. K lua aproape cu fora de bra, crnd-o practic dup ea, dar prea ingri#orata s-o lase la un pas de &locuina de serviciu' a lui 1afael. <a starea deplorabila pe care o avea, ,usan ar fi fost in stare sa mai fac cine tie ce prostie. "n dreptul interseciei, ii chema un ta$i, ii spuse oferului adresa si ii smulse lui ,usan promisiunea ca nu va mai ncerca nimic, pentru ca, oricum, nu avea cum sa schimbe lucrurile. "i parea rau s-o vad suferind, dar era de-a dreptul neputincioasa. Chiar daca ar fi ncercat s-o previn ca lucrurile se vor sfri prost, ea nu ar fi acceptat sa inteleaga. %ergnd pe strada umbrita de verdeaa, *ulia isi amintea insa de incidentul de la trand, cnd 1afael se &#ucase' cu ea de-a oarecele si pisica. ,i ii mul-

;;

tumi cerului ca ii deschisese ochii asupra barbatilor, altfel, cine tie, poate ea ar fi fost urmtoarea pe lista. !tractivitatea lui era teribil de inselatoare. ,e precipita sa intre la supermarMet, isi fcu rapid cumprturile si se ndrepta spre casa de marcat. lti si isi strnse toate pachetele intr-o sacoa, stand efectiv cu ochii pe ceas. !vocatul (enitez o atepta in #ur de ora doua, si era de#a destul de trziu. ,e precipita spre uile batante si avu surpriza sa fie strigata de vocea pe care, de acum, o cunotea aa bine. 1afael ii zmbea foarte ncntat, rezemat de balustrada care separa trotuarul de carosabil. <ng el se odihnea superba lui motocicleta, cu doua cati pe aua lucioasa din piele. - 5ei, frumoaso, ce mai faci: *ulia ncerca sa-l evite, dar el ii taie calea. - +u te bucuri sa m vezi: o icana el. Te-am cutat la trand dimineaa. %i-a plcut cum noi. - +u-mi permit sa merg la trand in fiecare saptamana si nici nu-mi pare bine sa va vad. % grbesc, ii e$plica ea, dei tia ca o sa-i ignore rspunsul. - -aca te grbeti, te duc eu cu motocicleta, se oferi el foarte amabil. +u am nici-o urgenta. - +u, mulumesc, nu am mult de mers, se eschiva ea uor stn#enita. +ici nu se ridicase bine din aternutul in care se culcase cu o femeie si alerga dup alta. 4ra incorigibil. ,chia gestul de a pleca, dar el fu mai iute, si o prinse de mana. "si ridica alene ochelarii de soare, ca si cnd ar fi vrut s-o vad mai bine. "i vzu ochii cenusii aintii asupra ei, cutnd o brea in zidul ei de aprare. +u avea s-o gseasc. - 8mi displace sa m repet, dar de ce m tratezi ca pe un duman: )ocea ii era calda, cu un ton aproape implorator. +u am intenia sa-ti fac vreun ru, doar sa stm de vorba. - Cred ca ne lipsesc subiectele comune, ndrzni ea, dei, trebuia sa recunoasc, ii era cam frica de el. +u facem parte din aceeai lume, nu avem vrste apropiate, nu= - rivete lucrurile pozitiv, nu ncerca sa rezolvi totul plecnd de la negaii. "si baga minile in buzunarele pantalonilor strmi din piele, continund s-o fi$eze cu atenie. "n viata trebuie sa pleci intotdeauna de la premise pozitive. !ltfel, nu-ti vei atinge niciodata obiectivele. -ispusa sa ii acorde cteva minute pentru a vedea despre ce ar fi fost posibil sa discute, *ulia se ntoarse spre el, prnd convinsa. - !tept, zise ea, clocotind de nervi. Kmul asta nu se lsa cu una, cu doua. %i se pare mie, sau gindirea pozitiva este o consecinta a e$perientei d-voastra de viata: ,au nu puteti sa dati detalii: - !a, in mi#locul strzii: isi manifesta el nemulumirea. 5ai sa mergem cel puin la o terasa, undeva=

;>

+ici nu terminase bine de enunat locaia, ca *ulia se si ntorsese sa plece. 4ra sufocata de atta neruinare. 3cuse de#a cativa pai, cnd el o prinse din nou de mana si o smuci napoi. - %i se pare de-a dreptul o nebunie modul in care vrei sa va impunei punctul de vedere9 veni replica ei tioasa. +imeni nu si-a permis sa trag de mine pe strada, ca si cnd am avea ceva de impartit9 - +u tiu cum altfel sa procedez, crede-m9, mrturisi el. )reau numai sa stai puin in loc si sa nu te mai agii. "i cer prea mult: - +u tiu cum de nu va ocupai timpul cu altceva, mai folositor, rbufni *ulia auzindu-l cu cta nonalanta isi emite preteniile. oate ca v-ai inselat asupra persoanei, d-le %onto6a. ,inteti prietenul lui ,usan, nu al meu9 8l vzu plind si inima i se umplu de bucurie. +u mai avea dect sa-i arunce in fata faptul ca lui ,usan tocmai ii dduse papucii. - 4ti foarte agresiva, ii spuse el pe un ton de repro. ,i poi fi linitita, daca asta te macin, eu si ,usan nu mai suntem mpreuna. K spusese destul de dega#at, fara sa para ca ar fi avut mustrri de constiinta. ,i de ce ar fi avut: Ce ar fi nsemnat sa se consume dup fiecare legtura : "mportant era ca nu se lsase agatat in nici-una. 1estul, -umnezeu cu mila9 *ulia nu tia daca trebuia sa mimeze surpriza sau sa nceap sa-i povesteasca in ce stare de spirit isi lsase prietena. ina la urma se hotari sa nu ia nici un fel de atitudine, pentru ca ar fi lsat loc la interpretri. - (un, vreau sa facem pace, reui ea sa spun, inca sub imperiul raiunii. +u vreau sa m cert cu d-voastra, pentru ca, intr-adevr, nu m-ai ofensat in nici-un fel. -ar vreau in acelai timp sa va rog ceva2 nu ncercai sa m ispitii, pentru ca nu am nici dispoziia si nici timpul necesar. )iata mea nu este deloc in culori pastel, am greutile mele, probleme pe care d-voastra nu le vei avea niciodat. - ,i nu vrei sa vorbeti despre ele: +u ti-ar fi mai uor: - +iciodat nu fac confidente strinilor, puncta ea. ,i hai sa va mai spun ceva2 mi este suficient cat tiu despre d-voastra. +u vreau sa tiu mai mult. ,i nu vreau sa m implic. - !sta ar cam tia toate punile= - 4$act. +u sunt dumnoasa si nici gura-sparta, deci n-avei de ce sa va temei ca voi comenta cu cineva despre tot ce s-a ntmplat. 1afael o asculta sorbindu-i fiecare cuvnt. 4 drept, nu aa se ateptase ca o sa decurg lucrurile, dar refuza sa priceap motivul pentru care l respingea sistematic. ,a fi fost numai zvonurile: Ctia ca avea o anumita reputaie in comunitatea lor, dar asta nu-l ngri#ora. !proape ca nu-si putea e$plica lui nsui pentru ce insista cu atta ndr#ire. 4ra vorba despre un &ce' nedefinit, care-l mpingea de la spate. ana acum nu-i fcuse nici-o oferta indecenta. ,e mrginise la a-i vorbi, la a o analiza, iar descoperirile fcute erau menite mai mult sa-l descura#eze. +ici vorba ca ar fi fost de acord cu propunerea ei. 4ra umilitor pentru el sa accepte un refuz. +u atunci cnd femei de afaceri, avocate, scriitoare se nghesuiau pentru numai

;?

un gest sau o atenie din partea lui, dispuse sa ofere infinit mai mult dect ii putea *ulia oferi vreodat. "nfluenta, putere, celebritate, plcere. Cu ce le era superioara putoaica asta care nici mcar nu avusese un prieten: +u-si e$plica ce-l atrage la ea, poate indaratnicia, poate dezinteresul, poate inocenta= ,e aduna in fraciuni de secunda pentru a-i comunica punctul lui de vedere. - -e fapt, ai dreptate, spuse el concesiv. Cred ca trebuie sa te mai las sa creti= 1emarca acida ii atrase din nou furia *uliei. - ,trugurii sunt cam acri astzi: il maimuri ea, cum n-o mai fcuse in viata ei. %ai bine gsii-va alt subiect de adoraie, fiindc diferena de vrsta dintre noi va fi ntotdeauna aceeai9 1amase in urma ei pe trotuarul scldat in soare, razand, prea satisfcut de reacia ei ca sa se enerveze. Trectorii il priveau ca pe un ciudat, dei ma#oritatea il cunoteau si bnuiau ca ieise din nou la &vanatoare'. *ulia insa se ndeprta cu pai repezi, speriata de atitudinea lui, dar mai ales de fi$aia pe care o fcuse pentru ea. "si tot repeta in minte ca nu va cdea niciodata in mre#ele unui asemenea brbat, impresionata de starea deplorabila in care o descoperise pe ,usan, dar si de faptul ca, daca 1afael ar fi inut mori s-o &atace', n-ar fi avut cine sa sar s-o apere.

Ccoala se terminase. 7rma doar petrecerea absolvenilor si acordarea diplomelor de merit. 7ltima ora de curs se transformase practic, intr-o discoteca. rofesoara ndrumtoare le dduse voie sa-si conceap singuri programul, iar ei profitasera din plin. *acM adusese un casetofon, %ichael si -oris se ocupaser de decoraiuni interioare, %artha si ,usan convocaser cativa colegi de la o clasa paralela si, in cele din urma, totul degenerase intr-o petrecere in toata puterea cuvntului. +u-i venea sa cread ca se ncheiase definitiv acest capitol din viata ei. Chiar daca fata de ceilali, ea mai avea cteva capitole ncheiate. )iata tihnita de familie, prietenia cu un biat, legtura cu fratele ei. ,oarta nu fusese prea blnda in ceea ce o privete si acum o ncerca o unda de regret. +u se va mai ntlni niciodat cu anii adolescentei, va capata noi responsabilitati, va ncepe o noua etapa, complet deosebita fata de cele dinainte. Ctia ca nu-i va fi deloc uor. Ctia ca va avea de nfruntat lipsuri si ca tatal ei va continua sa-i fac probleme. rimise de#a acceptul de a se nscrie la colegiul iMes eaM, dar inca oscila. "si trimisese actele si la 7niversit6 of Colorado si i se parea mai tentanta oferta lor, iar distanta fata de casa era, practic, aceeai. 7rma sa se mai gndeasc. ,e bucura atunci cnd Lalt o invita la dans, mai mult fiindc o abtu de propria melancolie, deoarece nu era ceea ce s-ar fi putut numi un dansator de elita.

;A

,i, de altfel, acolo, ncon#urai de mbulzeala glgioasa, chiar daca ar fi vrut, nu ar fi obinut o atmosfera deosebita. Lalt era timid si timorat, toi fraii lui artau ca nite atlei, in timp ce el, bietul, abia ncepuse sa-si consolideze osatura. Ce sa mai vorbim de masa musculara. -in cauza asta stpnea la perfecie un comple$ de inferioritate, in afara de abilitatea cu care se descurca in fata calculatorului. 3aptul ca ndrznise s-o invite pe *ulia la dans constituia de departe cea mai tare performanta a lui din toate timpurile. Cnd muzica nceta, *ulia ii mulumi, dup care se retrase discret, convinsa ca nimeni n-o sa-i simt absenta. ,e grbea spre casa pentru ca tatl ei facuse dimineaa o criza, sprgnd tot ce-i cdea in mana. !ccesele de furie oarba incepusera sa se repete cu o frecventa ingri#oratoare. -aca numai cu un an in urma eter se reculegea destul de usor si rapid dupa o iesire necontrolata, cerindu-si de cele mai multe ori, in final, scuze, acum devenise o fiara salbatica, macinata pe dinauntru de propriile tare, care nu mai atingea nici-un sentiment de vinovatie. 1emuscarile erau sterse rapid de o noua furie, poate mai puternica decit cea precedenta, asa cum un val tsunami inselator la prima aparitie, cheama dupa sine o serie de replici mult mai puternice si de o intensitate coplesitoare. !#unse aproape alergnd acasa, cu piriiase de transpiratie rece prelingindu-i-se pe spate, si descoperi ca eter nu era de gsit. 8l striga, l cuta in camera lui, in gradina, in dormitor, dar la chemrile ei nu-i rspundea decat un vag ecou. "ntra in buctrie, cuta pana si in propriul ei dormitor, intra in camera care fusese cindva dormitorul lui (ob, dar rezultatul fu acelai. -e la ngri#orare, starea ei de spirit trecu rapid la panica. +u-si putea imagina unde s-ar fi putut duce, mai ales ca niciodat de la accident nu parasise casa. +ici mcar nsoit. eter fcuse o adevrata fobie vis-a-vis de omul care fusese si epava care a#unsese. entru nimic in lume nu acceptase sa dea prile#ul celor care-l cunoteau sa-l vad invalid, prizonierul unui blestemat de crucior cu rotile. "ar acum, unde putea sa fie: <a un moment dat, *ulia se gndi sa dea telefon la politie, dar se rzgndi in clipa in care isi ddu seama ca nu tia ce sa spun. Cum sa fac: ,a mai atepte: -e cnd dispruse: ,i unde era: 8ncepu din nou cutarea, de data asta mai in amnunt, dei un om imobilizat intr-un crucior nu avea dimensiunile unei cutii de chibrituri, ca sa se fi ascuns in locuri in care nu cutase de#a. )erifica debaraua, gara#ul, camaruta de sub scara, chiar daca i se pru o absurditate, intra din nou in sufragerie, trecu in bucatrie, urca scrile la eta# si &perie' complet toate ncperile. +imic. Cobori din nou la parter, iei pe terasa, se ndrepta spre gradina si verifica toate locurile unde eter ar fi putut fi imobilizat sau ascuns. +u gsi absolut nici-o urma, ceea ce o fcu sa intre din nou in casa. -in prag insa observa ua de la beci ntredeschisa, dei nu mai intrase acolo de luni de zile. Convinsa ca va gsi in sfrit ceea ce cuta, dar cu nervii ntini la ma$im, *ulia mpinse uor ua, aprinznd simultan becul suspendat grotesc de tavan.

;D

"maginea pe care o nregistra insa fu una de comar2 la baza scrii zcea un morman contorsionat de fiare, ceea ce fusese, fara ndoiala, pana nu de-mult, scaunul cu rotile al tatlui ei. ,ub el, intr-o poziie complet nefireasca, se ve-deau membrele si o parte din corpul lui eter, iar scrile si zidul erau pline de snge. K bltoaca maronie se ntindea pe podeaua beciului, iar in aer inca pluteau firioare de praf. ,imind cum i se nmoaie genunchii, se spri#ini de tocul uii avnd acut senzaia ca tot stomacul ii urca in gat. "si apsa stomacul cu mina rmasa libera si se ruga cerului ca totul sa nu fie dect un vis urat. 8nchise strns ochii pre de cteva secunde, in sperana ca atunci cnd ii va deschide din nou, imaginea va fi alta. -ar nu se ntmpla nimic. Tatl ei continua sa zac, imobil, pe podeaua prfuita. "si aduna tot cura#ul de care era capabila si cobori treptele pina la el, ingrozita de gndul ca va trebui sa-l ating. ,i sa-l vad. entru ca, de aproape, cosmarul se amplifica2 pe langa minile si picioarele aruncate ca si cnd nu aveau nici-o legtura intre ele, capul se strivise in cdere si e$punea o poriune crpata de craniu, prin care creierul si sngele navalisera afara. Totul amestecat cu smocuri de par si poriuni de piele #upuita. -aca in prima faza reuise sa se abin, de data asta *ulia icni puternic si deversa rapid coninutul stomacului. K lua la fuga napoi pe scri pentru a a#unge in timp util la baie si abia acolo constata ca toata fata ii era mn#ita de praf amestecat cu lacrimile de care nici mcar nu fusese contienta. rivindu-se in oglinda, ddu fru liber emoiilor care o traversau, izbucnind in hohote de plns. 1amasese singura. -intr-o neatenie, sau intenionat, tatl ei reuise sa-si pun capt zilelor. ,e sfrise calvarul unei e$istente si se declanase al alteia. entru ca ce mai nsemna viata *uliei acum, daca nu mai avea nici-un spri#in, nici-o persoana creia sa-i spun ce o doare. ,e spri#ini cu minile de marginile chiuvetei, intr-un gest care dezvluia esena strii ei de spirit2 toata lumea in care trise i se prbuise, iar ea se simea distrusa, la rndul ei. -eznde#de, durere, furie, frustrare, regret, erau numai cteva din sentimentele pe care le ncerca. ,i daca ar fi fost sa le acorde separat atenia cuvenita tot ar fi fost destul, dar sa le acumuleze pe toate intr-o singura suferina, era, de departe, prea mult. "ntr-un trziu, se clti pe fata cu apa rece si refcu traseul pana la baza scrilor, doar pentru a verifica pulsul. 4ra o aciune inutila, pentru ca cineva cu creierii imprastiati pe perei nu avea anse de supravieuire. -up aceea, cu pai grei, urca din nou scara si telefona la politie. Trebuia ca cineva competent sa constate si sa declare decesul, pentru ca altfel ar fi avut probleme la nhumare. %ainile cu girofar aparura in cteva minute in fata casei, atrgnd insa si o masa mare de curioi. Cei mai muli dintre vecini se oferir s-o a#ute, sa se ocupe de aspectele legate de partea materiala, tiind ca in familia -ennison domnea un regim de austeritate. --na Care6, care fusese mai apropiata, ii propuse chiar sa ramana pentru cteva zile cu ea, susinnd-o si a#utnd-o.

;F

-up ce vestea fcu ocolul oraului, fu surprinsa sa-i vad pe cativa dintre colegii ei, venii s-o consoleze si s-o spri#ine, dar nivelul percepiei ii era mult atenuat de medicamentele pe care doctorul Lilliams o forase sa le nghit. " se prea nefiresc ca in casa in care domnise atta linite, unde un musafir era un eveniment, sa vad acum perindndu-se atta lume. e unii nici nu-i cunostea. ,au creierul ii era prea mbcsit ca s-o a#ute sa-i recunoasc. e alii, ii mai vzuse, dar la cumprturi, sau pe strada, si-i tia doar din vedere. Kricum, toi o tratau cu multa nelegere si compasiune, cei mai muli tiau in ce condiii convieuise cu tatl ei dup accident si dup moartea mamei sale. !pru chiar si avocatul (enitez, care insista sa preia o parte din cheltuielile de nmormntare. +u lucra pentru el de mult timp si nici nu o putea considera &munca' activitatea ei limitata la a redacta acte de instiintare ctre diveri clieni sau la a-i rezolva o parte din corespondenta. -ar el apreciase ntotdeauna bunvoina si promptitudinea ei. !r fi vrut ca tatl ei sa vad atitudinea comunitatii, cnd el se inuse departe de tot ceea ce nsemna un contact. !r fi vrut sa fie acolo si sa aprecieze gri#a cu care era ncon#urata, solicitudinea si solidaritatea unor strini. -ar cum el nu se mai putea ntoarce sa-i fie alturi, fu obligata sa le mulumeasc ea tuturor pentru a#utorul acordat. "mediat dup nmormntare insa apru avocatul Ning, cel care fusese prietenul de-o viata al lui eter si care rezolvase in cea mai mare parte aspectele #uridice ale familiei. rezenta lui intr-un asemenea moment aproape ca o ntoarse la ziua de dup moartea mamei, in mintea ei legndu-i apariia doar de acest tip de evenimente. Jraham Ning, membru marcant al comunitatii,se nscuse si trise toata viata in Canon Cit6. Tatl sau inaugurase firma de avocatura imediat dup declansarea primului rzboi mondial, stabilindu-se in micul orel de atunci fara prea multe deliberri. 3amilia lui emigrase din !ustralia si avusese mai multe tentative de &asezare'. -e fiecare data insa, pasiunea lui pentru butura si #ocul de carti il &mpinsesera' mai departe. Kdat ce prinsese rdcini, isi deschisese un mic birou de avocatura unde desluea celor certai cu legea, hatisurile dreptii. +u avea prea multa clientela pentru ca la &saloon' nu avea nchiriat un spaiu unde sa dea consultaii. ,oia si copiii reprezentau pentru el un &ru necesar', drept pentru care nu le acorda nici cine tie ce atenie. !stfel, micul Jraham crescuse fara sa fie supravegheat, fara sa-i fie cenzurate preocuprile si pina dincolo de adolescenta constituise o &problema' pentru eriful din localitate. "ar faptul ca era fiul lui ,amuel Ning fcea ca ieirea de la nchisoare sa nu fie niciodat o piedica in calea propriei &ascensiuni'. !bia dup moartea tatlui, investit cu o responsabilitate creia nu tia cum sa-i fac fata, tanarul Jraham hotrse ca evoluia lui se ndrepta intr-o direcie greita. ,ingurul biat intr-o familie cu sase copii, implica si asumarea rolului de &cap de familie', care era aproape mai grea dect cea de avocat.

;H

%aturizat cu fora si decis sa ia piept cu greutile vieii, Jraham isi aprofundase studiile academice, se nsurase si revenise in Canon Cit6 cu o alta infatisare si cu sufletul plin de ncredere. Chiar daca la nceput membrii comunitatii evitasera sa intre in contact cu proasptul liceniat, treptat, convini de diveri oameni de afaceri care apelaser cu succes la serviciile d-lui Ning, reveniser asupra primei decizii. "ar acum, cnd micuul birou de avocatura se transformase in impuntorul &NingP,ons', cu un sediu nou si cu birouri moderne, ma#oritatea celor care aveau o problema #uridica apelau necondiionat la serviciile lui. -e aceea prea puin neobinuita prietenia lui cu eter -ennison, dei faptul ca nu se vedeau dect o data pe an n-ar fi trebuit sa conteze. Tot din acest motiv, parca respectnd dorina clientului lui pentru intimitate, d-l Ning isi fcuse apariia in casa lor numai in momentele in care trebuiau stabilite chestiuni legate de o succesiune. Trebuia spus insa si faptul ca in tineree, pe cei doi ii legase o prietenie foarte strnsa, cu vizite reciproce, cu planuri de nrudire si tot tacmul, iar soiile lor fuseser foarte apropiate, fiind veriore si provenind din aceeai familie nstrita. e parcursul anilor insa, legtura se subiase, iar dup moartea lui )ivian se rupsese definitiv. ercepia *uliei insa era in defavoarea bunvoinei d-lui Ning, fiind prea greu ncercata de dispariia prematura a singurului ei printe. <a o asemenea discuie, ar fi fost firesc sa participe si (ob, fratele *uliei, dar acesta nu putuse fi contactat pentru ca tocmai se mutase dintr-un ora in altul, iar in )ancouver nimeni nu-i cunotea noua adresa. - -raga mea, ncepu el puin emoionat, mi revine sarcina sa te informez asupra ultimelor dispoziii testamentare ale tatlui tu. "si scoase tacticos dintr-o mapa din piele un dosar maroniu, ochelarii si stiloul %ontblanc si ncepu sa rasfoiasca in cutarea hrtiei care l interesa. "si drese puin vocea nainte de a continua si glasul lui de bariton umplu din nou ncperea. -up cum tii, tatl tu a fost timp de 0> ani profesor de mecanica fluidelor la 7niversit6 of Colorado. 7ltima lui dispoziie testamentara dateaz din acea perioada si cuprinde si persoane care acum nu mai sunt in viata, respectiv mama ta, care a decedat la numai doi ani dup retragerea lui de la catedra. -aca in condiiile iniiale voi, copiii, ai fi beneficiat de #umtate din aceasta casa, precum si de o parte din depozitul care se afla in banca, acum, se pare, beneficiarii integrali ai acestor bunuri suntei numai voi. 3cu o mica pauza, cernd sa-i aduc un pahar cu apa. -ar cum 1obert -ennison este plecat in Canada si nu poate fi contactat, se pare ca ntreaga motenire ii va reveni integral. - %otenire, la ce va referii: ntreba *ulia pierduta. "n afara de casa asta nu cred ca ar mai fi si altceva de motenit. --l Ning o asculta politicos, dup care continua ca si cnd nici n-ar fi auzit-o. - ,puneam ca motenirea ii va reveni integral, draga mea, si asta inseamna acest imobil, un alt imobil din -enver, situat in partea de nord a oraului si pe care mama ta l-a motenit de la familia ei, depozitul din +ational (anM unde tatl

;I

tu a deschis un cont &de studii' pentru tine, dar si pentru 1obert, si unde se afla depozitate intr-o cutie de valori bi#uteriile bunicii tale dinspre partea mamei, %aria -onatto, si care au fost lsate acolo cu indicaia e$presa de a-ti fi nmnate cnd vei mplini 0H ani. Chipul *uliei deveni o masca a uimirii, desfcndu-i larg ochii si captndu-i complet atenia. +u tia absolut nimic despre casa din -enver, cu att mai puin despre bi#uteriile de familie. Cat despre fondurile &de studii', chiar daca avusese o bnuiala vaga, nu credea ca ar fi e$istat o suma pe care eter s-o lase neatinsa. 1ealiza abia acum ca isi #udecase greit tatl. Credea ca o condamnase la o viata plina de privaiuni, cnd, de fapt, el fusese preocupat de a-i asigura un viitor lipsit de probleme. 3inanciare, cel puin. Jraham Ning ii analiza e$presia fetei, gndindu-se ca *ulia ar reprezenta o partida e$celenta pentru unul din fiii lui. Ce pcat insa ca fiecare dintre ei avea de#a cate o &aleasa a inimii'. "i lsa timp pentru a asimila informaiile pe care i le dduse, pentru ca mai avea si altele. - +u, zu, bunica mi-a lsat mie o cutie de valori plina cu bi#uterii:ddu in final ea glas surprizei. +ici mcar nu tiam ca e$ista aa ceva= - (a e$ista, si cum tu ai mplinit saptamana trecuta 0H ani, voi avea plcerea sa te nsoesc la banca pentru a fi martor la intrarea in posesie a acestei mici &comori'. rea emoionata ca sa-i rspund, *ulia isi terse rapid lacrimile. - -a, desigur, cum dorii. - "n afara de cele enumerate mai sus, urmeaz sa-ti fac invitaia de a veni la mine la birou ca sa semnezi actele de proprietate si pentru celelalte bunuri in posesia crora trebuie sa intri. +u-si putu stpni un zmbet, vznd-o cum face din nou ochii mari, si isi spuse in sinea lui ca fata asta merita ceea ce i se ntmpla. ,uferise destul. 4ste vorba despre un plic sigilat pe care il am la mine in seif, si despre actele referitoare la o ferma din munti, aproape de Cripple CreeM, ceea ce include o cabana, ;EE hectare de padure si pasune si o ferma, ale carei documente le vei vedea atunci cand vei veni sa semnezi. *uliei i se prea ca traieste viata altcuiva. !ltfel cum ar fi fost posibil ca peste noapte sa devina motenitoare unei averi incontestabile de a crei e$istenta nici nu avusese habar. ,i mai ales dup ce isi mcinase rbdarea si creierul pentru a gsi modalitati de supravieuire de pe o zi pe alta. ana atunci. - ,i asta, cabana cu ferma, adic, ce proveniena = - 3ratele mamei tale, *efferson -onatto, a fcut mai multe investiii inca de pe vremea cnd tu si 1obert erai doar copii. 1ela$at, dnd sa inteleaga ca este o poveste mai lunga, Jraham se lsa uor pe sptarul canapelei, privind undeva, prin fereastra nalta. <a timpul respectiv, el si %ar#orie, soia lui, sperau ca -umnezeu le va da cel puin patru copii, din care doi sa fi fost biei. -ar lucrurile nu au mers in sensul dorit de el, fiindc %ar#orie a nscut doar doua fete, !lice si (elinda, verisoarele tale cu care obinuiai sa rupi toate florile din gradina din spatele casei.

>E

"si amintea de fetitele dragalase si zburdalnice in compania crora capata cura#ul de a e$plora noi teritorii si de a nfptui tot felul de &nebunii', altfel nepermise. !lice era cea mai mare si cea care ncerca pe cat posibil sa le ocroteasc pe (elinda si pe *ulia, care erau de aceeai vrsta. -ar adevrata lidera a grupului era (elinda, cea mai mica, a crei energie si vitalitate erau cu totul ieite din comun. *ulia se simea teribil de atrasa de verisoarele ei mai mult din cauza ca (ob nu o tolera in apropierea lui in nici-o mpre#urare. oate era de vina si diferena de vrsta dintre ei, el fiind cu apte ani mai mare, poate si faptul ca *ulia era timida din fire si dup prima respingere nici nu mai ncercase sa ctige teren in relaia cu fratele ei. ,au, pur si simplu, despartiti de faptul ca ea era fetita, iar el biat, abandonasera ncercrile de a gsi activitati comune. -in aceasta cauza *ulia suferise de izolare si se refugiase in lumea tacuta a cartilor. "si lua papusa preferata, %aOe, si se ascundea intr-un fotoliu regsind in paginile fonitoare lumea dup care tn#ea. entru ca nimeni nu avusese curiozitatea sa se ntrebe asupra cror opere literare se apleca micua cititoare. <e era suficient ca nu trebuiau sa-si fac gri#i pentru ea. - !lice si (elinda= intona *ulia cele doua nume, legate de o perioada de care isi aducea aminte cu placere. - -a. !celeai !lice si (elinda care n-au mai apucat sa ating vrsta ma#oratului pentru ca epidemia de febra tifoida le curmase prea timpuriu firul vietii. !lice ar fi avut acum ;; de ani, iar (elinda ar fi fost de aceeasi varsta cu tine, 0H ani. Chiar daca cele doua fete au avut un destin atat de trist, investitiile facute de unchiul tau au fost prospere si au adus de-a lungul timpului o multime de bani in buzunarul lui *eff. 4 adevarat ca bucuria si multumirea de a reusi in afaceri i-au fost definitiv umbrite de pierderea copiilor, dar asta nu inseamna ca nu a a#uns un om deosebit de bogat. - +u inteleg insa de ce imi cedeaza mie proprietatea asupra cabanei si fermei, chiar si asa. - entru ca *eff a murit si el intr-un accident de avion, acum doi ani, o lamuri Jraham cu o voce din care razbatea tristetea. ,i el si %ar#orie au avut acelasi destin cumplit care le-a retezat firul vietii cand mai aveau inca multi ani de trait. *ulia realiza ca de la moartea mamei ei fusese complet rupta de realitate. 3aptul ca nu stiuse nimic de unchiul si matusa ei fusesera puse pe seama faptului ca tatal ei respingea orice contact, fie el cu rude sau cu prieteni. - ,i nu mai e nici-un mostenitor: - +umai tu si (ob. Ceea ce ti-am enumerat pana acum este ceea ce va intra in posesia ta. <ui (ob i-a lasat o retea de depozite si o companie de transport, asa ca si el va fi nevoit sa revina in tara. (ine, ca poate sa vnda si sa faca ce vrea cu banii, asta este alta poveste, am de#a niste persoane interesate, asta daca nu intentioneaza sa duca mai departe mostenirea si sa conduca el insusi aceasta afacere deosebit de profitabila. *ulia insa insista.

>0

- ,i din partea unchiului *eff nu e$ista nici-un mostenitor, nu are frati, sau nepoti: - +u si care sa fie mentionati in testamentul lui, raspunse Jraham sec. Ti-e teama ca cineva va ataca testamentul: reveni el asupra subiectului, sesizand o usoara ezitare. - )reti sa va spun adevarul: oate o sa vi se para ciudat, dar ma obisnuisem cu modul in care am trait pret de cativa ani, incat toata aceasta avere ma deruteaza. +u sunt invatata sa castig ceva fara sa depun efort, iar marinimia rudelor mele imi da un sentiment de vinovatie. arca as fi contribuit cu ceva la moartea lor... - Chiar ca vorbesti prostii, fetito9 o do#eni d-l Ning. Cum poti sa spui asa ceva cand fiecare zi pentru tine a fost un calvar: Crezi ca daca nu m-am mai ntlnit cu eter, eu nu m-am interesat de ce i se intampla: !m fost cel mai bun prieten al lui, pentru numele lui -umnezeu, nu numai avocatul lui9 ,e ridica brusc de pe canapea mcinat de sentimente contradictorii. +umai eu tiu de cate ori am incercat sa-l conving pe tatal tau sa va ofere o viata decenta9 -e cate ori mi se spunea ca ai fost vazuta intrand la (enitez ca sa-ti mai dea de lucru, imi venea sa urlu de furie si de neputinta9 -e cate ori nu l-am rugat sa se opereze9 -ar el voia sa transforme totul intr-o penitenta. )oia sa ispaseasca faptul ca ii supravietuise mamei tale. ,i pe langa el, te chinuia si pe tine. ,e opri la un moment dat in fata ei, privind-o patrunzator. %ai erau multe de spus, dar misiunea lui era cu totul alta. - "n fine, sunt lucruri pe care tu nu le stii si pe care eu nu am dreptul sa ti le spun, concluziona el. 4sti o fata foarte inteligenta, eu personal sunt foarte mandru de tine si sunt sigur ca si parintii tai ar fi fost. Te-am urmarit toti acesti ani cu mare atentie si iti prevad un viitor stralucit. +u numai pentru ca esti ingrozitor de frumoasa, dar si pentru ca ai un suflet deosebit si pentru ca ai suferit teribil. !s putea spune ca te-ai clit printr-o e$istenta plina de nea#unsuri si ma gandesc ca -umnezeu a hotarat sa te rasplateasca. "l vazu strangandu-si hartiile intinse pe masa si pregatindu-se de plecare. ,e ridica sa-l conduca, dar el se opri inainte de a iesi. - "ndiferent ce probleme vei avea de-acum incolo, apeleaza la a#utorul meu. Cand spun &indiferent', e$act asta trebuie sa intelegi. +u conteaza daca e zi sau noapte, uite, asta e cartea mea de vizita cu toate numerele de telefon la care pot fi ga-sit. - %ultumesc, dar= - 3ara nici-un &dar'9 Qinnd cont de faptul ca si bieii mei sunt cam de-o varsta cu tine si ca mi-am dorit o fata, pe care n-am avut-o, pot sa te consider ca si copilul meu. !a ca aici nu intervine relaia rigida dintre avocat si client, ci te rog sa ma asimilezi cu un parinte. -eci, retine. Orice pro lema. !i inteles: 4motionata de atitudinea lui, *ulia simti cum o inteapa lacrimile. +u reusi sa spuna decat un &da' sugrumat, si imediat incepu sa planga.

>;

- Te rog, nu plange, ii spuse Jraham, tragand-o la pieptul lui. ,au, plangi, daca asa te eliberezi de presiune. "i vorbea blnd, asa cum eter n-o mai facuse de ani de zile. 4ra atat de reconfortant sa stii ca ii pasa cuiva de tine= "si descarca toata durerea acumulata, avand sentimentul ca astfel ii cedeaza barbatului din fata ei o parte din povara care continua sa o apese. +ici vorba, incheiase o etapa din viata ei, dar presimtea ca nici de-acum incolo n-o sa-i fie usor. ,altul urias la care o obliga mostenirea, faptul ca trebuia sa plece la universitate, sa cunoasca alti oameni, sa se adapteze la alte conditii, reprezentau, pe buna dreptate, un efort substantial. 4ra, de fapt, o noua provocare. K noua incercare pe care destinul i-o punea in cale si la care trebuia sa-i faca fata. -ar, poate, nu singura. +u si de data asta. ,ala de festivitati a colegiului era plina pana la refuz. %ulte fee zambitoare, de fapt, toate, ghirlande multicolore, muzica in surdina .deocamdata/, multa agitatie, grupuri si grupulete in care se discuta aprins sau in soapta, invitati, sampanie, cam asta era atmosfera sub semnul careia o noua generatie de absolventi isi lua adio de la &varsta de aur'. e un podium improvizat orchestra isi acorda instrumentele, iar de #urimpre#urul salii stra#uiau mese cu diverse antreuri si preparate aduse de familiie sarbatoritilor pe parcursul intregii zile. "n colturi tronau aran#amente florale ingenios alcatuite, cadou din partea florariei opBs, precum si drapa#e elegante de matase fosnitoare la care ma#oritatea fetelor lucrasera aproape toata saptamana. Corpurile de iluminat era invelite in a at-!our-uri discrete, din carton sau din hartie creponata, imprumutand un iz oriental ntregii ambiente. Cat despre toaletele etalate, fiecare fata se straduise sa aduca pe langa un invitat demn de invidia tuturor si cate o rochie pe masura, ceea ce insemna ca oriunde iti intorceai privirea diversitatea stilurilor si formelor te ametea. 3ata in fata cu podiumul pe care se afla orchestra erau amplasate scaune, si ele decorate festiv, pentru a e$tinde la ma$im resursele de rezistenta tuturor celor care-si propuseser sa participe la petrecere pana in zori. "ntr-o margine, ,usan si *ulia, sorbeau din cate un pahar cu suc de portocale, observnd perechile care se succedau prin fata lor. Comentau din cand in cand, in soapta, atunci cand li se parea ca au de-a face cu o e$travaganta sau cu o atitudine deplasata. 3ormau un cuplu contrastant, ,usan blonda, cu parul ondulat, imbracata intr-o rochie portocalie plina de fundite si zorzoane, *ulia bruneta, cu parul drept si lucios, intr-o rochie de #erse neagra, decenta, poate prea sobra pentru evenimentul la care trebuia sa participe. +u inteniona de altfel sa stea pana la sfrit, pentru ca era in doliu si daca nu dansa n-avea nici-un rost sa incalzeasca scaunul degeaba. !r fi putut sa iasa din cand in cand pe terasa racoroasa, unde aerul curat era o adevarata incantare. !r fi putut sa priveasc de pe margine, fascinata de atmosfera de &carnaval', ar fi putut sa asculte muzica, lsndu-se legnata de ritmurile lente sau ritmate="n fine, ar fi fost

>>

o oaza de pace sufleteasca, departe de singurtatea dintre patru perei, dar o tenta si linitea in egala msura. <a un moment dat seful de promoie, Jeorge ,cott, coleg dintr-o clasa paralela, sui pe podium pentru a declara deschisa festivitatea de ramas bun. - -ragi colegi si invitati, stimati profesori, am a#uns la ultima sarbatoare a acestei generatii de elevi. -upa ce ne-am con#ugat eforturile pentru a obtine cele mai bune rezultate, dupa ce am suferit si ne-am bucurat impreuna, dupa toti acesti ani in care am stat aplecati deasupra cartilor, iata ca a sosit clipa in care fiecare ne vom indrepta spre propriile nazuinte, pastrand in suflete speranta ca nu vom dezamagi. %a incearca emotii contradictorii pentru ca un regret ine$plicabil isi face loc in sufletul meu, mana in mana cu un entuziasm la superlativ. 1egretul este datorat despartirii de colegi si de dascali . desi in timpul scolii nu prea s-a manifestat/, in timp ce entuziasmul este apana#ul inocentei, faptului ca inca nu cunoastem nimic din ceea ce ne rezerva viitorul. "n sala se auzira vociferari, unele pro, altele contra, fiindca la 0H ani ai de obicei impresia ca nimic nu este imposibil. - )reau sa va multumesc tuturor celor care sunteti prezenti la acest eveniment monden, continua el, desi murmurele nu incetasera complet, si va invit sa parcurgem impreuna acest final al vremii iresponsabilitatii . se auzira din nou rasete si comentarii/ si pentru aceasta dau stafeta orchestrei, pregatita si nerabdatoare sa-si inceapa programul din aceasta seara. )a multumesc si va urez tuturor distractie placuta9 "zbucnira ropote de aplauze, in timp ce prima orchestra ataca prima melodie. ,e formara cu rapiditate cupluri si grupuri, fiecare abordand stilul de dans care ii convenea cel mai mult. ,e auzira dopuri de sampanie pocnind asurzitor, ca si cand o artilerie improvizata incepuse canonada. 7imitor, desi aproape toata lumea era la curent cu esecul sentimental al lui ,usan, 1alph %cCarth6 o smulse de pe scaun, iar ea se lasa antrenata in varte#ul ametitor cu un entuziasm debordant. "mediat cum a#unse pe ringul de dans incepu sa se zbuciume cu atata energie incat facea impresia ca se va disloca in componente, in numai cteva secunde. 1amasa singura, *ulia se lasa prada visarii, asa cum i se intampla din ce in ce mai des in ultimul timp. "ncerca sa-si imagineze locuri noi, oameni noi, preocupari noi, isi aducea aminte de ziua cand daduse curs invitatiei d-lui Ning si semnase toate documentele cu privire la mostenire, isi lasa mintea sa umble, sa construiasca, sa faca planuri, doar asta era partea cea mai frumoasa a noii ei vieti. +ici nu-si dadu seama cat timp trecuse, pierduta in reverie, oricum pe ringul de dans plutea o melodie lenta, si puse revenirea la realitate pe seama schimbarii de ritm. -ar se insela. - -e ce ai mai venit la petrecere daca nu dansezi: auzi langa ea vocea pe care si-ar fi dorit cel mai puin sa o aud. "ntoarse speriata capul si adauga surpriza de a descoperi un 1afael stilat, imbracat la costum si cravata, sobru si elegant. ,ingura reminiscenta a celui pe

>?

care il stia de#a erau sclipirile #ucause din ochii cenusii, in care observa pentru prima data niste irizatii de cobalt. ercepu si parfumul subtil, profund barbatesc, invaluind-o, ca o prevestire de rau augur. - %-ati speriat, reusi ea sa articuleze, inca impresionata de aparitia lui neasteptata. ,tatea langa ea, pe scaunul eliberat de ,usan, la numai o palma distanta. ,i pentru ca nu era capabila sa-i sustina privirea, isi pleca ochii, inregistrand pentru prima oara imaginea mainilor ingri#ite, strabatute de vene proeminente. !vea degete lungi, cu unghii ovale, frumos conturate, maini nervoase, maini care, mai mult ca sigur, erau capabile sa ofere placere si suferinta in egala masura. - ,cuza-ma, n-am facut-o cu intentie, isi manifesta el regretul. -ar pareai complet detasata de atmosfera asta de sarbatoare, incat nu m-am indurat sa-ti distrag atentia. - %a gandeam, ii raspunse *ulia, intrebandu-se de ce nu mai rabufneste revolta si dispretul in ceea ce il privea. oate obosise. -e fapt, incerc sa ma pregatesc sufleteste pentru plecare. !m la dispozitie doar o luna ca sa aran#ez toate detaliile in legatura cu casa= - ,i tatal tau: 4l nu ramane aici: +u-mi imaginez ca o sa te insoteasca la universitate, oriunde ar fi ea. *ulia privi inspre rochia neagra si suspina. - Tata a murit acum trei saptamani, sopti ea, iar 1afael, aplecndu-se so aud inhala parfumul delicat al parului ei. - Kh, mi pare ru, n-am tiut. Condoleane. Tacu apoi cateva momente, incurcat. !tras de solitudinea ei de cand o vazuse, nu remarcase vesmntul cernit. - +u face nimic, n-aveati de unde sa stiti, il scuza ea. -intr-o data se simti datoare sa schimbe vorba. 7nde va este insotitoarea: - 7ndeva, pe la cabine, cred ca isi retuseaza machia#ul, improviza el, pentru ca de data asta era singur. "n timp ce spunea asta nu se putea abine sa nu observe tenul luminos, ochii cu gene lungi, nealterai de dermatograf si rimel, buzele pline, obra#ii delicai, acoperii cu un puf auriu, ceea ce reprezenta esena comportamentului sau, ine$plica-bil chiar si fata de sine nsui. 8l obsedase amintirea ei in diferite ipostaze, il marcase chiar. +u numai din cauza firii ei rezervate si imposibil de accesat, dar si fiindc langa ea il cuprindea un sentiment de pace sufleteasca, de linite, de calmitate, ceea ce in mod normal nu urmaresti la o femeie frumoasa. - -ansezi cu mine: se trezi el ntrebnd. 8n#ura in gnd nerbdarea de a o atinge si de a o tine in brae, dar era e$act ceea ce isi dorea in acel moment. - +ici daca n-as fi in doliu, n-as face-o, ii auzi replica dintr-o data taioasa, aa cum ii vorbea de obicei. - -e ce: Ti-e frica sa nu te compromii:

>A

- +u, departe de mine gndul, zmbi ea indulgenta. -ar n-as vrea sa o dezamgii pe partenera d-voastra, pentru ca sunt sigura ca i-ai promis toate dansurile. - "-auzi, e ngri#orata acum pentru partenera mea9 -e ce te incapatanezi sa-ti faci gri#i pentru ceva care nu are legatura cu tine: nu se putu el abtine sa-i adreseze o ntrebare care-l rodea de mult timp. -aca ai impresia ca negli#ez pe cineva in favoarea ta, asta e treaba mea. Toate reprourile mi vor fi adresate mie, aa ca daca vrei sa dansezi, accepta9 *ulia ndrzni sa-si ridice privirile din poala, si regreta imediat. +u-i plcu deloc focul care dansa mocnit in ochii lui cenuii. - +ici nu m temeam de reprouri, d-le %onto6a, voiam doar sa va scutesc de neplceri. - Crezi ca a dansa cu tine reprezint pentru mine o &neplcere': o intreba el in timp ce pe fata i se ntindea un rn#et. - -a, atta timp cat eu nu simt nici nevoia, nici dorina s-o fac. 1afael ramase descumpnit pentru cteva secunde, adunndu-si zmbetul victorios de pe fata si nghesuindu-l la locul lui. - -e ce vrei ntotdeauna sa m superi: ,i fara sa atepte rspunsul continua2 vreau sa-ti spun ceva. +u tiu daca face parte din lucrurile pe care susineai ca le tii de#a despre mine, sau reprezint o noutate. Chiar daca nu par, sunt o persoana riguros de e$acta. +u raman dator, dup cum mi place sa nu nregistrez pierderi. 3elul tau de a te comporta nu-ti va fi niciodat de a#utor, cel puin in ceea ce m privete. (unvoina pe care ti-o arat acum va trebui sa fie recompensata. +u spun ca mine, sau saptamana viitoare, intr-un an sau in zece. -ar, in locul tu, as gestiona cu mai multa responsabilitate atenia care mi se acorda. - Chiar si in condiiile in care nu eu am solicitat-o: - +ici nu ncape discuie. Cate din feticanele care sunt prezente aici in sala crezi tu ca m-ar refuza, aa cum faci tu: +ici-una9 - !sta ce trebuie sa nsemne: - Ca eu nu-mi risipesc rbdarea si bunele intenii pe cineva care nu le merita. - (un. ,a cdem atunci de comun acord ca eu nu le merit. %ai departe: 1afael ddea semne de nervozitate. - +u pot fi de acord cu aa ceva, pentru ca tu eti o fata deosebita, spuse el iritat. - ,i obligatoriu, orice &fata deosebita' trebuie sa treac prin patul dvoastra, nu-i aa: 4i bine, ceea ce m face pe mine complet deosebita de restul &fetelor' este ca nu m intereseaz nscrierea in categoria &insectar'. - "nsectar: -espre ce vorbeti: - -oamne, cta inocenta9 "nsectarul este un obiect in care un entomolog aduna diverse e$emplare de insecte, pentru a face din ele un obiect de studiu. -ar pentru ca nu toate insectele abandoneaz lupta in acelai timp, entomologul le colectioneaza pe msura ce descoper &indivizi' noi, specii noi. "ar pentru unii barbati, ce

>D

pot fi foarte uor asimilai cu un entomolog, &fetitele-insecte' devin temporar o-biect de studiu si de ma$ima atenie. -up care &insectarul' este catalogat si depozi-tat intru eternitate. 7imit de acurateea comparaiei, 1afael ramase pentru moment fara replica. "ntr-adevr, pentru un observator din afara, modul lui de a trata fetele, femeile in general, putea fi suprapus peste cel al unui &cercettor'. +u se putea numi &stiinta' tipul de &activitate' pe care il presta, dar, fara ndoiala, sentimentul generat de succes era acelai. +u se atepta insa ca ea sa-l cunoasc att de bine. ,i sa tie in detaliu &modus'-ul &operandi'. Ceea ce il fcu sa-si revizuiasc inca o data prerea superficiala pe care si-o fcuse iniial despre ea. - ,i in afara de &entomolog' ce mai sunt: Ce alta faeta a caracterului meu ii mai displace att de mult incat sa m dispreuieti cu atta intensitate: 3iindca numai dispre poate fi sentimentul care ti se citete in privire. - % obligai sa va fac o caracterizare:ezita ea in a interpreta ntrebarea. - -a, cel puin din punctul tu de vedere, rspunse el tranant. - 7n brbat care nu pune pre pe onoare, care nu are principii si care nu tine cont de cantitatea de suferina pe care o las in urma. 7n ipocrit care susine ca iubete &femeile', dar, care, in final, nu se iubete dect pe sine. 7n -on *uan de doi bani, care e$ploateaz sentimentele si buna credina si care isi construiete o fortreaa virtuala bazata pe credulitatea si inocenta propriilor victime. %ai vrei: K asculta siderat, ncasnd lovitura dup lovitura. "si nchipuise ca e vorba despre o &gsculia' frustrata, iar ea se dovedea o lupttoare in fora. ,incer, o subapreciase. Cu toate astea, daca fcea o reducere la absurd, fiecare cuvinel scos de gura ei pe care ar fi srutat-o pana la snge, era perfect adevrat. "si aminti cu acuratee de prima lui e$periena se$uala, de prima femeie in care investise sentimente adevrate. )edea imaginea la fel de clar acum, cnd trecuser mai bine de zece ani, ca si cnd ar fi fost ieri. "si aminti cum se topea din picioare la un simplu zmbet al <ouisei, starea de imponderabilitate care l ncerca ntotdeauna in prea#ma ei, ghemul din stomac si respiraia precipitata atunci cnd o strngea in brae. ,i, prin contrast, imaginea sordida a iubitei lui in patul pe care tocmai il impartise cu %onto6a-senior, tatl lui 1afael, gemetele ei pline de pasiune care prevesteau un orgasm, sruturile fierbini cu care l gratula pe amantul ei, totul in camera de la mansarda a propriei lui familii. 3usese, pentru mult timp, comarul lui cel mai de temut. 8nchidea ochii si ii aprea instantaneu tatl lui pompnd nemilos in corpul altfel fragil al &iubitei', <ouisa, intr-o poziie contorsionata, pliata, sub greutatea corpului solid al brbatului, cu parul blond rsfirat pe perna azurie si cu pielea mbrobonata de sudoare. Cum sa ramai cu sufletul neatins dup o asemenea e$periena: Cum sa mai crezi in puritatea iubirii si in trinicia sentimentelor: Cum sa mai dai credit chiar propriului tu printe: 7nde sa se mai plaseze in ierarhia valorica femeia: Cum sa faci fata durerii: -ar inselatoriei:

>F

-e atunci, pedepsise in fiecare femeie pe care o ntlnise, inconsecventa si trdarea celei creia ii pusese in palma propria inima. ,e #urase sa nu mai trateze niciodat o femeie ca fiind unica, sa nu se mai e$tazieze in fata delicateei si gingasiei, pentru ca toate erau la fel. ,ub masca unei fiine diafane puteai descoperi un monstru pregtit in orice moment sa-ti sfie mruntaiele. ,i sa le mnnce pe nemestecate. +u iertase nici una. +u fcuse concesii si nu se mai lsase prins. "ar la sfrit, redescoperise hidra cu peruca de erpi incolaciti. -e fiecare data. !bsolut tot ce &ncercase' avusese, mai devreme sau mai trziu, intenia vdita de a-l acapara. -e a-l lua in stpnire. +umai ca reacia lui de &dega#are' avea ntotdeauna loc chiar nainte de a i se arunca latul in #urul gatului. ,i, slava -omnului, pana acum reuise sa se salveze, chiar in termeni onorabili. !a ca, tirada *uliei il surprinse numai din punct de vedere al e$actitii nu si din cel al realitii. +u se lsase pclita de atitudinea lui mieroasa si nu era in nici-un caz pregtita sa-i acorde circumstane atenuante. ,i ar fi fost capabil sa fac efortul de a-i e$plica geneza comportamentului sau. Curios era ca nu mai simise nevoia s-o fac. +u mai fusese stpnit de imboldul de a se disculpa. "i fusese indiferent. "ar acum focul luntric pr#olea nemilos, fara sa tina cont de scuze si motive. - -eci asta e prerea ta despre mine, concluziona el la sfritul a zece minute mai lungi dect o ora. Te bazezi pe ceva concret, sau sunt numai supoziii: )ocea ii era usor alterata de emotie, pentru ca orice s-ar spune, chiar si pentru un tip dur, adevarul doare. - +-am vrut sa fiu grosolana, dar m-ati provocat, raspunse *ulia sovaind, fiindca, la un moment dat, crezuse ca l-a lovit un atac de apople$ie. (ineinteles ca ma bazez pe fapte. "n lumea noastra, fiecare fata isi mrturisete prietenelor iubirea sau eecul. !m vzut nenumrate cazuri, colege sau vecine, care au facut pasul de la sublim la infern. Cel mai recent este al lui ,usan. +u ii iau aprarea, pentru ca nu sint avocatul ei, dar s-a trezit cu toate visele grmada peste ea, dobornd-o. +u este e$emplul cel mai elocvent. ,i, poate , pana la urma va fi si foarte putin afectata, zise ea, privind-o pe ,usan care se unduia pe ringul de dans. -ar au fost si alte fete, complet nevinovate. Care s-au agatat de sperante si si-au faurit iluzii. - ,i tu, din ce categorie faci parte:o intrerupse 1afael. - 4u nu ma incadrez in nici-una. entru ca stiu sa respect un om, atunci cand il intalnesc= - Cu alte cuvinte, m-am dezumanizat, remarca el cu o unda de tristete. - !sa se petrec lucrurile cand esti orbit de ura si de resentimente, sopti *ulia, sintetiznd intr-o singura fraza chintesena noii lui e$istente. - -e unde stii tu atatea: *ulia cumpani raspunsul, luptandu-se sa nu deconspire relatia lui (ob cu %arnie, fata care isi pusese capat zilelor.

>H

- ,a zicem ca cineva foarte drag mie a trebuit sa suporte consecinte ale actelor d-voastra nesbuite. entru ca iubea una din fetele care v-au cazut victi-ma. "ar fata s-a sinucis. - )rei sa spui ca s-a sinucis pentru ca am abandonat-o: !sta e mesa#ul: deveni el dintr-o data atent. Cine: Cnd: - %ai demult, spuse *ulia linitita. K privi cu o intensitate feroce. 3atuca asta rascolea in el asemenea unei sape de fora#, scond la lumina reminiscente de contiina, regrete, sentimente pe care le considera incatusate definitiv. - 3etito, #oci un #oc teribil de periculos, ii spuse el ridicandu-se de pe scaun. Te eri#ezi in #udecator si te amesteci in treburi care nu te privesc. -aca tot incepi sa arunci cu pietre, macar de ce nu spui lucrurilor pe nume: "ti plac aradele: - %-ati intrebat si v-am raspuns. +u merg mai departe, tocmai pentru ca nu imi permit sa va #udec, ci fac doar o e$punere a faptelor= K copleea prin statura lui impuntoare si prin aerul lui rzboinic. +ici nu-si imagina insa cta putere avea asupra lui. Chiar daca poziia dominanta ii aparinea, 1afael nu se simea nici pe departe favorizat. 7milina si furia nu fceau casa buna. "ar trecutul nu putea fi ters cu buretele. ,i apoi, cine l-ar fi crezut daca ar fi susinut ca nu avea nici cea mai vaga idee despre fata care isi sfarsise e$istenta intr-un mod atat de tragic: ,i, daca, admitand prin absurd, ar fi stiut, ar fi actionat in vreun fel: Jreu de spus. (rusc, se hotari sa plece, bulversat de revelatiile avute. oate ca ar fi suportat totul mai usor, daca ele nu ar fi fost puse pe tapet tocmai de fiinta careia el ar fi vrut sa-i ascund tot trecutul. !r fi dat orice ca ea sa nu fi tiut niciodat despre firea lui de aventurier, dar se afla de#a in fata faptului mplinit. 3ara sa aiba nici cea mai mica idee despre furtuna pe care o declanase in sufletul lui, *ulia continua sa priveasc perechile care se roteau pe ringul de dans, abtndu-si gndurile ctre noi orizonturi, ctre o lume noua.

erfect calma dupa obtinerea unui calificativ superlativ la e$amenul de anatomie comparata, *ulia e$plica plina de nfocare efectul pe care-l avusese asupra comisiei disertatia ei cu privire la aparatul circulator. Trecuse cu bine si de ultima proba a anului de studiu si se putea de#a considera absolventa. ,i asta pentru ca ultimul an de studiu era dedicat e$clusiv lucrarii de licenta iar optiunea ei nu putea fi decat una singura2 chirurgia neurologica. +u datorita faptului ca *acM era considerat mana dreapta a profesorului la care voia sa-si ia lucrarea. Ci doar pentru ca, in conceptia ei, acesta era domeniul in care adevaratii specialisti puteau fi numarati pe degete in toate marile spitale. 4ra o disciplina deosebit de grea, dar ea considera ca poate face fata. %ai ales daca se bucura si de sustinerea lui *acM. ,pecialitatea lui era insa constituita

>I

de chirurgia ortopedica, domeniu in care isi sustinuse si licenta. -ar profesorul 1iggs ii apreciase suficient calitatile pentru a-l transforma in asistentul sau personal. e *acM il cunoscuse la unul din laboratoare, cand recuperase o zi de absente. 3usese plecata acasa pentru ca d-l Ning ii telefonase in legatura cu o tranzactie care trebuia perfectata numai in prezenta ei. 3usese nevoita sa piarda toate orele din ziua aceea, o vineri, fericita totusi ca semnarea hirtiilor nu fusese programata in mi#locul saptamanii. -upa aceea, intervenise pe langa profesorul de neurologie, pentru a-i aproba lucrul in laborator cu alta grupa. 1euise sa-l conving si se prezentase la ora stabilita, dar, spre surprinderea ei, in respectivul laborator avea loc un seminar la alta disciplina, susinut tocmai de *acM. +eavnd alta soluie, luase loc in sala, asistnd la o lecie despre dislocatiile de sold, apoi la o prelegere despre efectele osteoporozei, toate complet diferite de tema ei de recuperat, nervii spinali. K ncntase totui acurateea e$primrii si modul e$trem de elevat de prezentare a cazurilor. ,urprinsese de cteva ori ochii cprui si calzi ai lui *acM zbovind asupra ei, pentru ca la sfarsitul orelor el sa o interpeleze, si pe buna dreptate. +u fcea parte din studentele lui si ghicise in mintea ei interesul nedisimulat pentru asimilarea cunotinelor. "i e$plicase despre confuzia fcuta, indiferent ca ea aparinea profesorului %arshall sau ei insasi, iar el se oferise sa-i predea in particular totul despre nervii spinali. 1ezultase o noua edina, de vreo trei ceasuri, in care *ulia se familiarizase cu toate detaliile legate de aceasta grupa de nervi. e urma, el o invitase la cina, ea acceptase, si astfel se pusesera bazele unei relaii pentru care multe din colegele ei o invidiau. Continuasera sa iasa mpreuna, la un spectacol, sau la un concert in aer liber, isi facusera confesiuni si *ulia a#unsese la concluzia ca *acM este un e$traordinar companion. -e la &companie', urmase un srut cast, dat la desprire, transformat destul de repede intr-unul care ii tia rsuflarea. !#unsese in apartamentul lui la numai doua saptamani de cnd se cunoscuser, pentru prima oara dornica sa druiasc si sa primeasc, in egala msura. +u se confruntase cu constrngeri, nu fusese obligata la nimic, nu parcursese absolut deloc stadiul de &victima'. "si druise corpul, la fel de senina cum isi druise si inima. Tria intr-un vis din care nu voia sa trezeasc niciodat. 4l era frumos, puternic, bun, blnd, ii aprecia inteligenta si ii adora trupul. +opile petrecute mpreuna deveniser rutina, fara sa altereze intensitatea sentimentelor. -e aceea, acum, la aproape doi ani de la nceputul relaiei lor, *ulia dedica aceasta noua victorie iubirii ei, brbatului care o transformase in femeie. Cu gndul la el, vizualiza chipul drag, ochii cprui si adnci, parul saten, gura cu buze rsfrnte, suvitele castanii nspicate de soarele neierttor, trupul nalt, bine imbracat in muchi, picioarele lungi si suple, ce mai, un brbat frumos si era tot al ei. "n seara aceea o invitase la cina la cel mai elegant restaurant din oras si cnd privi cadranul ceasului o cuprinse panica. %ai avea la dispoziie doar o ora ca sa-si aleag o rochie potrivita si sa-si aran#eze puin parul.

?E

+u putea intra la &%agnolia' in orice inuta si din cauza asta pierdu aproape o #umtate din timpul de care dispunea selectnd si respingnd cel puin o duzina de toalete. ana la urma, se opri, dup lungi deliberri, asupra unei rochii viinii pe care si-o cumprase cu ocazia unei ntlniri de afaceri, Jraham i-o alesese, o combinaie indrazneata de catifea si voal cu irizaii ntunecate, care se mula perfect pe corpul ei suplu, conferindu-i parca si cativa centimetri in plus. <a rochia aleasa asorta o pereche de sandale cu strasuri ce alctuiau un adevrat mozaic si se opri in fata oglinzii pentru a decide ce atitudine sa ia in privinta parului lucios si greu, care ii a#ungea pana in talie. -up cteva ncercri nereuite de a-l prinde cu clame de diverse forme si culori renuna si isi mpleti cate o suvita in zona in care in mod normal se aflau perciunii, unindu-le la spate cu o agrafa ce imita si ea tot o mpletitura. !stfel isi descoperi complet fata, lsnd la vedere, sublim e$pui, ochii de un verde auriu, care nu aveau nevoie de nici-un retu. "si contura puin buzele cu creionul si mulumita de rezultat isi pulveriza citiva stropi de 3en#i, singurul parfum care persista si dup mai mult timp. Cobori din apartament e$act la timp pentru a se ntlni cu *acM, care o ntmpina cu un strigat neprefcut de admiraie. Contrastul dintre pielea ei si culoarea profunda a rochiei scotea in evidenta si mai mult albeaa tenului si punea in valoare la ma$im ochii mari si strlucitori. +imeni nu mai avea o femeie ca a lui si asta constituia pentru el un motiv in plus de mndrie. Ctia ca *ulia e femeia vieii lui, doar ea fusese singura care contase pentru el in ultimii doi ani. !proape ca-l fcea sa se ntrebe cum de reuise sa triasc fara ea. 1ezervarea de la impuntorul restaurant al hotelului &%agnolia' reprezenta pentru amndoi un eveniment. +ici-unul dintre ei nu-si manifestase pana atunci dorina de a lua cina la acest local de lu$, nu din lipsa resurselor financiare ci pentru ca in ocazii obinuite se opreau la un bistrou plin de fum, de agitaie si de muzica &countr6', integrndu-se perfect in atmosfera animata si glgioasa. -e data asta insa, fiecare dintre ei isi dorise ceva &special', anticipnd parca prezenta unei rspntii in relaia lor. ,i din aceasta cauza, in momentul in care intrar in salonul lu$os, cu pereii captusiti in brocart auriu, cu canapelele de piele, cu mesele aran#ate intr-un stil grandios, cu candelabrele scnteind in lumina, cu sfesnicele pe fiecare masa, str#uind parca aran#amentele florale de e$cepie, li se pru ca au ptruns intr-un basm, #ucnd rolurile protagonitilor. ,eful de sala ii conduse imediat la masa rezervata si ii lasa sa se hotrasc asupra comenzii, inmanandu-le doua meniuri legate in piele. (uctarul sef de la &%agnolia' era renumit pentru preparatele sale, cine nu auzise de !dam aul: !sta fcea ca in unele cazuri alegerea sa fie mai uoara, pe cnd in altele sa necesite o matura chibzuina. ana la urma se hotarara la un "artaire de saumon, cate o salata de andive si spuma de portocale, stropite cu #aillac lanc, vinul recomandat de seful de sala pentru meniul ales.

?0

"n curnd, se adncir in discuie, *ulia e$plicndu-i modul in care impresionase comisia de e$aminare, *acM ncercnd sa se abat de la subiectele profesionale si sa zboveasc in dreptul celor personale. !#unser la concluzia ca e pcat sa strice o atmosfera superba conversnd in contradictoriu si ieir la dans pe fondul unui slo$ perfect pentru o seara att de reuita. +ici-unul dintre ei nu observa insa sosirea unui grup mai mare de persoane care fu preluat de seful de sala cu infinita gri#a si atenie pentru a fi condus spre unul din separeele restaurantului. 7nul dintre invitai ramase insa pe loc, urmarind cu interes nedisimulat perechea de la marginea ringului de dans. 1afael o observase pe *ulia datorita faptului ca era de departe cea mai remarcabila apariie din ncpere, atrgndu-i atenia ca un adevrat magnet. utea sa #ure ca fiina ei emitea unde pe care creierul lui le percepuse din clipa in care intrase pe ua. +u-i venea sa-si cread ochilor, pentru ca intre *ulia pe care o cunotea el si cea care dansa cu fruntea lipita de a brbatului nalt de pe ringul de dans nu e$ista nici-un termen de comparaie. ,e delecta pre de cteva secunde cu imaginea siluetei ei, cu modul in care parul i se unduia la fiecare micare, ii admira inuta eleganta, dei asta fcea parte din personalitatea ei. ,e mplineau aproape cinci ani de cnd n-o mai vzuse si realiza ca dorul de ea nu sczuse deloc in intensitate. 3usese doar mpins in ungherele neumblate ale mintii si zvort acolo mpotriva voinei lui. Kricum, nu se ateptase s-o intalneasca in 5uston, si cu att mai puin in braele unui brbat. +u-i lega nici-un anga#ament, dar asta nu nsemna ca #unghiurile de gelozie ar fi fost mai puin dureroase. Ceda in cele din urma insistentelor celor care-l nsoeau de a intra in separeu, aruncnd la fiecare pas cate o privire peste umr. 8l rodea curiozitatea, iar in privina partenerului *uliei, emitea tot felul de presupuneri. ,e mulumi insa sa o observe de la distanta, dei alesese varianta care-l afecta cel mai mult. *ulia si *acM revenir la masa destul de trziu, numai dup ce picioarele ncepuser sa dea semne de oboseala. ,trecurndu-se prin spaiul strmt dintre mese, rdeau fericii cu sentimentul ca toata lumea le aparine. Caznd efectiv pe scaun, *ulia avea impresia ca un singur dans ar fi adus-o in pragul leinului, respira destul de sacadat si se aprinsese la fata, consecina a &maratonului' pe care l parcursese. "si ddu la o parte o suvita rebela si lua cartonul auriu care consemna rezervarea pentru a-si face puin vnt. - ! fost o seara e$traordinara9reui ea sa se pronune, dup ce-i reveni suflul. Totul este perfect2 ambianta, muzica, mncarea, nici nu-mi imaginam ca o sa ne distram aa bine9 *acM ii zmbi, fericit la rndul lui, dar cu inima strnsa de emoie. Cel puin din punctul lui de vedere urma momentul cel mai dificil al serii. - -raga mea, si eu sunt de aceeai prere, dar evenimentul cel mai important abia acum urmeaz. Curioasa, *ulia il privi atent, presimind ca este vorba despre ceva serios. !vea o vaga bnuiala, dar atepta sa-i fie confirmata. "l urmri cum scoate din

?;

buzunarul sacoului o cutiua mica imbracata in catifea si bnuiala ei se transforma in certitudine. - !m onoarea de a-ti cere sa te casatoresti cu mine, iar acest inel ar trebui sa fie dovada afeciunii si a dragostei pe care ti-o port, enuna el fara nici-o pauza, ca si cnd s-ar fi temut ca o sa-i dispar cura#ul. <uata prin surprindere, *ulia se inrosi pana in albul ochilor, contienta fiind ca se afla la una din rspntiile cele mai importante din viata ei. -eschise cutiuta neagra cu sfinenie, iar piatra din montura inelului isi oglindi pentru cateva clipe strlucirea in apele verzi ale ochilor ei. e obraz i se prelinser doua lacrimi fierbini contrastnd puternic cu duritatea si rceala diamantului. - "i mulumesc, *acM, opti ea ca sa nu se nece in plns. 4sti minunat si pot afirma cu trie ca relaia cu tine este lucrul cel mai frumos care mi s-a intamplat pana acum in viata. ,e strduia sa isi retina lacrimile si ncerca sa impun muchilor fetei sa ofere un chip zmbitor. 4fortul ei fu rspltit cu un srut in podul palmei, care se insinua pe meridianele nervoase ale corpului ei e$plodnd intr-un fior. -e la masa lui, dei intr-o poziie incomoda, 1afael urmarea ntreaga scena si descifra cuvintele de pe buzele ei ca si cnd lui i le-ar fi spus. +u era nevoie sa fie prezent la masa lor ca sa inteleaga ce se petrecea intre ei. Ctia foarte bine ce semnificaie are cutiua neagra, solitarul reflectase o frma de strlucire si in direcia lui, dei nu ii vedea lacrimile, le simea, tia ca sunt acolo, pe obra#ii delicai, iar senzaia pe care o ncerca era una de dezintegrare. - ot sa le spun prietenilor ca ne-am logodit:isi manifesta *acM nerbdarea. 4ra att de fericit inct si-ar fi strigat fericirea lumii ntregi. - (ineneles, confirma *ulia gndindu-se ce faa o sa fac (ob cnd ii va spune. !bia atept sa-i anun si pe Jraham si pe 5elen 9 (tu din palme ncntata de ideea de a se prezenta in fata familiei Ning, tiind ca amndoi isi fcuser nenumrate probleme in privina ei. 3aptul ca alesese 5uston-ul ca locaie pentru a-si trasa coordonatele carierei de medic, le crease imaginea unui mare ora, unde *ulia ar fi fost confruntata cu fel si fel de dificulti, ncepnd de la a-si gestiona singura fondurile si terminnd cu tentaia consumului de droguri. 5elen chiar sugerase sa ii anga#eze o garda de corp, dar intentia ii fusese spulberata de argumentele &contra' etalate de fiii ei. - ,i unde ar vrea d-na %anson sa-si petreac luna de miere:o ntreba *acM lsndu-se prada #ocului. "n 3lorida, in 4uropa, in (razilia sau in 5aOai: - Cred ca ar fi minunat sa mergem la Cripple CreeM, spuse ea entuziasmata. +-ai fost niciodat la munte9 ,a vezi cat de maiestuoi sunt munii, cat de pur este aerul, ai senzaia ca cerul completeaz vrful brazilor iar norii sunt sfiai de vrfurile lor epoase. 4 magnific9 "si aminti de prima ei vizita la ferma pe care o motenise si care, in prima faza, nu-i fcuse nici-o impresie. -ar asta durase numai pana in momentul in care fusese orbita de soarele puternic, nefiltrat de straturi de smog, cnd rmsese muta

?>

de uimire in fata mreiei si splendorii peisa#ului, desfurat la picioarele ei e$act ca o harta gigantica. Cabana era ascunsa privirilor si aprea numai dup ce parcurgeai un traseu numai serpentine, intr-un lumini ncercuit complet de stnci si de pdure. (aza cldirii era constituita tot din buci mari de roca, iar construcia propriu-zisa fusese nlata cu crmizi cenuii transportate in inima muntelui cu funicularul. "n zilele cu vreme rea, acoperiul era nvluit in ceata, iar imaginea obinuta friza un film science-%iction. K apariie numai ziduri si ferestre, fr partea de sus a cldirii, te nfiora si ii deschidea in acelai timp in minte capacitatea de a improviza , forndu-te sa gseti o &soluie' pentru completarea detaliului arhitectonic lipsa. "arna insa, cabana devenea un cadru de vis, ntrezrita printre fulgii abundeni de zpada, ncadrata de stncile cenuii si de brazii ireal de albi. -ra de fum ce se prelingea pe couri era singurul element care ddea viata tabloului, marturie a prezentei umane in splendidul, dar imobilul, peisa#. - -a, cred ca la cabana am putea sa ne bucuram cu adevrat de intimitate. -eparte de civilizaie, departe de forfota strzilor aglomerate, singuri, bine, numai noi si personalul de serviciuR dar, crede-m, merit efortul9 - -aca sunt cu tine, nu are nici-o importanta unde ne aflam, se pronun *acM plin de entuziasm. oate fi in cretetul munilor sau pe fundul oceanului9 Cum orchestra ncepuse sa cnte o melodie lenta, cei doi revenir pe ringul de dans, doar isi srbtoreau logodna si un asemenea eveniment trebuia ntmpinat chiar si cu sacrificii. @ @ @ ,ingur in camera lui de hotel, 1afael medita la seara care se ncheiase. +ici mcar nu-si aducea aminte despre termenii in care fusese perfectata afacerea cu reprezentanii de la ,uzuMi, fiindc ii lsase asistentului sau mana libera. +u se putea concentra, nu si in timp ce *ulia surdea fericita punndu-si pe deget inelul de logodna. Jheara care i se ncletase in abdomen isi meninea nc fora. +u slabise deloc in intensitate. 3iecare imagine pe care o rememora aducea cu sine o noua contracie. 3iecare zmbet adresat brbatului necunoscut ii zgriase retina. 3iecare atingere a minilor ii convulsiona muchii gatului intr-o ncordare marcata de neputin si frustrare. "n viata lui de adult isi refuzase gestul cu &cutiua', tiind in sinea lui ca nu era capabil sa fac promisiuni pe care sa si le poat tine. <a fel cum nu-si mai putea drui inima, fiindc asta ar fi nsemnat o uria munc de reconstituire. "i fusese amputata ncrederea. -in acest punct de vedere, se considera un infirm pe viata. !tunci de ce l rodea att de tare faptul ca altul reuise sa aib ncredere: ,au, mai bine zis, ca o acordase necondiionat unei femei: 4l cum de se blocase: ,rise de#a peste derularea &filmului serii', a#ungnd la scene din viitor. )izualiza perfect silueta clara si plina de gratie a unei mirese, nti plutind pe co-

??

vorul rou in biserica, apoi pronunnd un &da' hotrt, asortat cu un zmbet, trecu la scena ieirii de la cununie, pe sub ghirlandele de flori nmiresmate nsoite de boabele de orez tradiionale, vedea faa ei luminata de un surs dar mai ales privirea ngemnata cu a mirelui= iar de aici mintea lui se ncpna sa continue. ,e ridica furios din pat si isi nfunda pumnii ncletai in buzunare. %atura in drumul lui spre fereastra toate pliantele si vaza cu flori care ocupau suprafata strlucitoare a unei comode, cu un torent neasteptat de violenta. ,e ndrepta spre fereastra, lovi cu pumnul in tocul geamului si isi fi$a privirea pe traficul intens de pe strada, fr sa-l vad, de fapt. Gbovi aa mult timp, pana cnd mainile se rrir, si carosabilul fu invadat de maturatorii si utila#ele de la compania de curenie. +u era drept. +u tia daca, in cazul unei reuite, i-ar fi putut face aceeai oferta, un inel si o promisiune pentru o viata. -ar nu avusese nici mcar ansa sa ncerce. "si blestema in gnd caracterul, blestema ziua in care, din greeala, isi surprinsese tatl in &flagrant' cu propria lui iubita si ncheie n#urnd in surdina relaia lui cu ,usan, prin intermediul creia o cunoscuse pe *ulia. "n forul lui interior nu recunotea ca vina nu putea fi atribuita unei persoane anume. +u-si putea acuza nici tatl, nici pe ,usan, nici pe sine, totul se nscrisese intr-un traseu predestinat de la care el nu avea voie sa se abat. 1ezultanta insa l afecta att de tare nct ii venea sa urle. <ovi din nou cu pumnul strns in tocul geamului spri#inindu-si apoi fruntea de sticla rece. +u-i folosea la nimic sa-si e$teriorizeze furia, dar presiunea acumulata in sufletul lui atingea de#a cote ngri#ortoare. Cea mai buna dovada o constituia dezinteresul fr precedent pe care l manifestase la ntlnirea cu cel mai important furnizor al magazinelor lui. 3aptul ca nu le acordase nici-o atenie #aponezilor ar fi putut sa-l coste. +u era singurul care deinea puncte de desfacere al produselor acestora iar asiaticii, prin definiie, se ncadrau in grupa &circumspecilor' afectai. Cnd ncepuse sa deruleze afacerea respectiva toate tratativele erau monitorizate de el nsui, pentru a nu le crea impresia ca privete lucrurile cu superficialitate. Cel mai mic semn de slbiciune sau de ignoranta ii putea determina sa abandoneze imediat orice negociere, orientndu-se spre alt partener. -e data asta insa se prea ca neleseser starea lui de spirit si se lsasera convini de impetuozitatea lui Larren, asistentul lui 1afael si directorul centrului de distribuie. 8l priviser chiar cu comptimire, fiind e$trem de uor sa descopere ce anume ii captase atenia. 3emeia pe care o urmrise toata seara era e$trem de frumoasa, iar faptul ca era de#a nsoita de un brbat, e$plica, in parte, zbuciumul interior al partenerului lor. ,e consolaser ascultnd avanta#ele deschiderii unei noi reele de magazine, descrise e$pert si convingtor de Larren-san, intr-o forma de zile mari. "ar acum isi petreceau ce mai rmsese din noaptea aceea intr-un club de strip-tease, e$taziindu-se in fata celor mai meseriae dansatoare din 5uston si fiind recompensai cu diverse articole vestimentare de care acestea, se pare, nu mai aveau nevoie.

?A

1afael rasuci nervos unul din fotoliile din apropierea ferestrei si se lasa sa cada in el, inca sub imperiul furiei care il coplesise. -e data asta insa, cu un genunchi ridicat si cu cotul spri#init de el, isi infipse miinile in parul ravasit, preocupat de alta fateta a nelinistii. 4ra convins ca dupa serbarea logodnei, *ulia se lasase acum prada unei partide sntoase de se$, altfel nici nu se putea. )azuse destul de clar cum ochii i se luminasera cand vorbea cu logodnicul ei, era destul de evident ca intre cei doi e$ista o relatie de durata, nu era vorba despre ceva circumstantial. "ar in mintea lui, imaginea *uliei cu tot parul rasfirat pe perna, oftand si suportand supliciile dragostei, devenea o obsesie de nesuportat. K vedea cum se lasa sarutata, cum se lasa atinsa, e$citata, cum se transforma ea insasi dintr-o nimfa intr-o inflacarata amanta, cu trupul sclipind de roua pasiunii, cu ochii incetosati de drogul nemilos al placerii. ,e incovriga pe fotoliu, indiferent la zorii care incepeau sa mi#easca, cu chipul transfigurat, ochii adanciti in orbite, cu cearcane vinete , cu barba tepoasa alungindu-i si mai mult fata trasa de nesomn, cu genunchii cuprinsi in brate, cu atitudinea unui condamnat la moarte care asista la ultimul lui rasarit de soare. 1aportat la e$istenta lui anterioara acestui moment, traise mai multe vieti decat o pisica. 3iecare femeie acostase in &portul' lui tranzitand cateva zile, dar fara sa lase vreo cantitate de &incarcatura'. Cu toate astea, umpluse o frntura de calendar macar cu un parfum specific. !cum, &portul' isi restransese activitatea, 1afael mai frecventa doar doua S trei aspirante la titlul de &amanta recunoscuta', aflate in orase diferite si la care poposea doar cand afacerile il constrngeau sa calatoreasca. Chiar si asa, dupa ce auzise impresia *uliei despre el, ramasese cu un gust amar, pana atunci fiind convins ca intregul lui comportament se integra in normalitate. +u era singurul care isi schimba &prietenele' simultan cu sosetele. <a fel cum n-avusese habar de fata care se sinucisese de rusine sau de disperare. !sta ar fi insemnat ca trebuie sa fie mai selectiv pentru ca nu toate &victimele' faceau parte din acelasi esantion. ,e intimpla sa mai cada in plasa si inocente, daca plasa tot era intinsa. +u considera insa ca ar fi avut vreo vina, daca ele ii acceptau avansurile, dupa cum nu era nici treaba lui ce deveneau dupa ce le abandona. 1eprourile *uliei insa il arseser in suflet. +u neaprat pentru ca veneau de la o femeie care ii rezistase, ci mai ales pentru ca intuia ca in spatele cuvintelor dure, ei ii parea rau. -eplngea deopotriv soarta fetelor inselate, dar il compatimea si pe vinovat, cu regretul ca nu-i poate ndrepta greelile. -e caracter nici nu putea fi vorba, deoarece, si ea si el stiau ca 1afael nu era un individ maleabil. urtase vreme de cinci ani in suflet cuvintele ei ca pe cea mai grava admonestare primita vreodata. -e cate ori se bucura de un moment de respiro, un casetofon incastrat in creierul lui incepea sa deruleze caseta. +u-si putea infrange conformatia rebela si independenta, dar evitase, pe cat posibil, sa mai raneasca plin de indiferenta. ,pera intr-o noua confruntare. 7na in care ea sa nu mai aiba ce sa-i reproseze, sau, macar, unde sa constate efortul lui de a indrepta raul facut. "si imaginase scena de sute de ori. ,i tot de atatea ori visase ca o va indupleca.

?D

,oarta insa hotarase altfel. -e-o parte el, chinuit de neimplinire si de dor, de cealalta parte ea, ignorand complet zbuciumul pe care-l declansase, fericita a-laturi de alt barbat.

Cum ntotdeauna cercul si sfera au nchipuit apropierea de perfeciune, casatoria ar fi constituit elementul lipsa pentru ca fericirea *uliei sa fie perfect rotunda. reparativele facute si agitatia obisnuita pentru un asemenea eveniment urmau sa prinda amploare in vara urmatoare, dupa sustinerea licentei. Ca orice viitoare mireasa, colindase de#a zeci de magazine in cautarea unicitatii unei rochii, intocmise liste peste liste, care cu invitati, care cu ornamente, care cu feluri de mancare, chiar si cu personalul de deservire. Timpul si-l dramuia #udicios intre casa si scoala, iar la sfarsit de saptamana era, invariabil, ocupata cu planurile. *acM ii admira entuziasmul si o vedea inflorind sub ochii lui. +u putea fi altfel decat mandru de alegerea facuta, dovedindu-si ca nu a asteptat atatia ani degeaba. Contributia lui era mai mult speculativa, rezervandu-si dreptul de a comenta si de a contesta deciziile luate de altii. +u din rea intentie, ci mai mult din amuzament. "l distra grozav frenezia cu care cei din #urul lui propuneau, anulau, reveneau, hotarau, totul intr-un iures sfara sfarsit. arintii sai nu manifestaser nici-o umbra de interes pentru participarea directa la planificarea ceremoniei, nu se implicau din comoditate, dar si din ignoranta. Tatal lui *acM fusese un simplu contabil la o firma de construcii,fara pretentii de sociabilitate, in timp ce mama lui nu se aventurase niciodat sa organizeze mai mult de o aniversare a propriilor copii. 4l isi vazuse linistit de teancurile de hartii, iar ea se multumise sa fie prezenta in fiecare zi acasa, cu mncarea calda si cu o vorba buna. +u erau persoane prea sociabile, televizorul fiind de cele mai multe ori solutia pentru un zgomot de fond. 3amilia %anson convietuia in cele mai bune conditii cu ea insasi. +u se duceau in vizite si nici nu aveau musafiri care sa-i disturbe. 1utina le intrase atat de bine in sange incat chiar si dupa ce iesise la pensie +icM se precipita dimineata cu micul de#un, ca si cand ar fi intarziat la slu#ba. <oretta, sotia lui, casnica prin e$celenta, continua sa e$perimenteze pe familia ei diferite retete de pra#ituri pe care le auzea la televizor, desi cam toate aveau in final, acelasi gust. )estea ca fiul lor se va casatori cu o fata nstrita, le luase de pe inima si ultima gri#a, fiindc *acM, de cate ori se ducea acas, ii tachina, cerndu-le bani de buzunar. +u avea nevoie, firete, de banii lor, dar simea nevoia sa le mai accelereze ritmul cardiac, sa-i mai scoat din monotonie. Kricum, dupa ce amndoi bieii se aezau la casele lor, viata pentru ei urma sa devina o prelungire a raiului. +u mai erau lecii de fcut, nu mai e$istau usi trntite si incaierari in dormitoare sau pe holuri, praful nu mai avea de ce sa fie ridicat din covoare pe mobila, se instala, in sfrit, o atmosfera de pace si acalmie.

?F

*ulia nu-i cunoscuse pe parintii lui *acM si de aceea isi propusesera sa le faca o vizita la sfarsitul saptamanii. Trebuia sa le e$puna planul detaliat al ceremoniei, sa le inmaneze traditionalele invitatii si sa le ceara parerea in legatura cu punctul lor de vedere asupra intregii &afaceri'. +u ca ei ar fi avut ceva de spus, dar *ulia isi dorea sa fie cu inima impacata. 3iind in masina, cu geamul ntredeschis, fremta de nervozitate ca inaintea unui e$amen. -eschisese si nchisese radioul mainii de cel puin trei ori, numai pentru ca muzica sau tirile nu se asortau cu starea ei de spirit. - Crezi ca o sa le placa de mine:isi elibera ea dintr-o data temerile. *acM o privi amuzat, fiind la fel de contient ca si ea ca prerea parintilor lui nu avea cum sa interfereze negativ in interiorul relaiei lor. - +u tiu, mustci el. %ai degrab cred ca o sa te priveasc critic, o tachina, numai ca sa se distreze. %ama e o persoana de moda veche si de#a am impresia ca nu privete cu ochi buni faptul ca am avut relaii se$uale nainte de casatorie= - Ceee:9: ,i abia acum imi spui: striga *ulia panicata. *acM izbucni in hohote, nemaiputndu-se abine. - Chiar crezi asa ceva: reusi sa o intrebe abia dupa citeva secunde. -oar nu ai de-a face cu nite constipai din secolul al T)"""-lea= -e ce ar trebui sa conteze pentru ei o decizie care ne aparine: ,a zic merci ca nu trebuie sa se implice= *ulia insa se irosise pina la rdcina firelor de par si fcea pe imbufnata. - %ereu ma tratezi ca pe un copil. 8nelege ca pentru mine e foarte importanta prerea lor si nu mi-e indiferent felul in care o sa m priveasc. -oar o sa fie nevoiti sa ma primeasca in familia lor, la naibaB9 - 4sti ca si primita, daca de asta ti-e frica9 o ncura#a *acM consolator. (a cred ca trebuie sa multumeasca cerului ca m-ai luat de pe capul lor9 +ici nu-ti imaginezi cat de ingri#orati erau ca nu mai intru o data in randul lumii. *ulia il privi nedumerita. - Chiar asa de mult ii afecta faptul ca nu te-ai insurat: - -a. Jandeste-te si tu2 sa ai un baiat a#uns la maturitate, care nu are o nevasta si o casa numai a lui, chiar ca e un motiv de panica. - ,i tu n-ai avut nici-o prietena pina la mine: - Cum sa nu9 Geci. -ar niciodat n-am simit nevoia sa prelungesc pe termen lung o relaie cu vreuna. (a nu-i convenea ca stau intr-un apartament cu chirie, ba ca nu tiu sa fac nici-un fel de mncare, ba ca nu sunt bun la pat= "n timp ce vorbea, ii urmarea cu coada ochilor reacia, mai ales cand ncheie lista nemulumirilor. Citindu-i uimirea ce i se ntindea pe fata, elibera din nou cteva hohote de ras. !r fi putut s-o iubeasc si numai pentru asta. <ua ntotdeauna ad litteram tot ceea ce-i spunea el. 8l credea de la prima silaba pina la ultima, fara sa depisteze infle$iunile comice ale celor enunate. "ar el, e$ploata la ma$im inocenta ei, provocndu-i migrena dup migrena.

?H

- %a si miram=o auzi mrind in surdina, in timp ce se apleca din nou sa dea drumul la radio. ,tii, nu te-am intrebat niciodata, in multitudinea de fete pe care le-ai cunoscut, cum te-ai comportat cu ele pina la sfarsit: !dica, v-ati despartit in termeni amiabili, sau= - Te intereseaza cine cui dadea papucii, sau ce: - ,i asta, dar, mai ales, care era continuarea unei relatii intrerupte, indiferent de motiv. 1amaneati in termeni cordiali: 1amaneati certati: - +u m-am gandit la asta, recunoscu el. -e fapt, n-as minti deloc daca as spune ca fiecare &legatura' a avut specificul ei. !dica, in unele cazuri, nu prea multe, am fost dat pe usa afara, la modul camaraderesc, in alte cazuri m-am roit singur, au e$istat si cazuri in care , deran#at de insistentele sufocante ale &iubitei' eu am fost cel care a rupt pisica-n doua, in fine= - -ar n-a fost nimic premeditat in toata povestea: - remeditat: Cum adica: *ulia se foi stn#enita pe bancheta, ncercnd sa nu-l #igneasc, printr-o e$primare greita. - +u-mi imaginez ca iti propuneai de la inceput sa renunti la o femeie. - ,a-mi propun=sa renunt de la inceput=+u te inteleg, zau, nu stiu ce vrei sa spui. +ici ea n-ar fi vrut sa e$puna cazul lui 1afael, pentru ca n-ar fi fost capabila sa se rezume la o simpla e$punere. ,tia ca daca ar fi inceput sa depene firul, ghemul s-ar fi rostogolit vi#elios la vale. -ar n-avea de ales. - "n Canon Cit6, am cunoscut un barbat care facea asta cu premeditare, marturisi ea. !ga fetele intenionat, isi satisfcea curiozitatea, dupa care le punea pe liber. Totul intr-un film cu &n' episoade, dar care in II,IU din cazuri a#ungeau la acelai deznodmnt. - !i cunoscut tu un astfel de barbat: nu-si putu ascunde *acM uimirea. - -a. *ulia il privi drept in ochi, demonstrndu-i ca nu e$ista nimic de care sa-i fie ruine. <-am cunoscut prin intermediul unei, m rog, prietene, care a avut si ea e$act aceeai soarta. !u atins stelele cu mina pentru doua-trei saptamini, si la momentul oportun, pac9, s-a ntunecat tot peisa#ul. 3ara preaviz, fara motive, fara substraturi, pur si simplu. - 4sti sigura ca nu era un maniac se$ual: *ulia isi infasura metodic o suvita pe dupa deget, privind intinderea soselei, cu un cot rezemat de portiera. %edita. - +u, nu cred. <a un moment dat mi-am pus si eu aceeasi intrebare, dar nu se incadra in profilul unui obsedat. %ai degraba, tot ce avea sani si mai putin de treizeci de ani, era obligatoriu sa treaca prin patul lui. ,tii, individul nu facea absolut nici-un efort. ,e gandi la trupul masiv, la privirea piezisa, la gura cu buze arcuite si la genele incredibil de lungi. 3etele cadeau la picioarele lui gramada. +ici macar nu se obosea sa le priveasca. Cred ca, daca l-ai fi intrebat a doua zi cum arata ultima lui cucerire, nici n-ar fi fost in stare s-o descrie. -armite sa mai tie si cum o cheama=

?I

- !sta da coco9 fluiera *acM admirativ. -eci, ac-pac9, fructul copt i se rostogolea la picioare9 ,i el nu trebuia dect sa-l ridice9 Contrariata de interpretarea lui, una din sprncenele *uliei ncepu sa se arcuiasc amenintor. - Cum adica, ti se pare laudativ sa-ti bati #oc de iluziile si inocenta unor copile: *acM zambi, incercand sa-si imagineze cum trebuia sa arate tipuB. - -raga mea, raspunse el intr-o atitudine rela$ata, voi, femeile, e$agerati intotdeauna cand vine vorba despre virtutile si sperantele voastre. ,i mai sunteti si foarte solidare, -umnezeu stie de ce. ai, ce copile, ce fetite, de cnd le apar primii muguri de sni si le vine ciclul, ma#oritatea fac din &a sari pe un barbat' scopul nede-clarat al propriei lor e$istente. "si trecu o mina prin par, numai pentru a castiga putin timp. - Crezi ca toate femeile sunt ca tine: Tonul blnd pe care puse aceasta intrebare o misca profund. (aiatul asta, sau, ma rog, barbat, ce-o fi fost, a avut el vreo e$periena nefasta, care l-a marcat. - -e ce spui asta: - entru ca ceea ce ai interpretat tu ca premeditare, era, de fapt, modul lui de a se elibera de frustrare. %anevra cu abilitate schimbtorul de viteza, cu ochii fi$ai pe acul Milometra#ului. Cam cati ani zici ca avea: - +-am idee, spuse *ulia incurcata. +u se gandise niciodata. Trebuie sa fi fost de-o seama cu (ob. -eci, cam ;F, poate ;D de ani. Kricum, nu arata mai btrn. - ,i nu stii nimic referitor la perioada adolescentei, sau in copilarie, ceva legat de o deceptie: - ,incera sa fiu, pina cand nu a fost prieten cu ,usan, nici nu l-am cunoscut personal. !uzisem doar de la (ob despre o intamplare cu o fata, care s-a sfarsit tragic. - ! murit, sau ce: - -a, s-a sinucis. Cred ca ramasese insarcinata si era de#a in luna mare cand ="n fine, de teama sa nu-si faca de ras familia, a ales cea mai nepotrivita solutie. *acM trecuse de la amuzament la indignare. - ,i nesimtitul n-a reactionat in nici-un fel: - !cum, ca ma intrebi, am impresia ca nici n-a stiut=raspunse ea ganditoare. - +-a stiut: Cum e posibil: - +ici fata n-a mai fost in stare sa-l abordeze, nici parintii ei n-au vrut sa dea detalii in legatura cu sinuciderea. "ar in ceea ce-l priveste pe 1afael, cred ca si daca ar fi intalnit-o pe strada, n-ar fi recunoscut-o. +u intelegi: entru el incetarea unei relatii era de%initiva.

AE

- ,i tu de unde stii atat de multe: <ipsa lui de reactie, tip de comportament, chestii de-astea. ,e pare ca l-ai cunoscut destul de bine, n-a fost doar ceva de suprafata= Cu parul fluturand in curentul de aer ce se napustea in masina prin geamul deschis, *ulia contempla peisa#ul, prnd ca n-are nici cea mai mica legatura cu subiectul. +u era dispusa sa analizeze profunzimea relatiei avute cu 1afael. -e fiecare data cand isi aducea aminte de el avea gri#a sa imprime sentimentelor contradictorii pe care le resimtea o amprenta de indiferenta. !r fi fost tentata sa se lase sa alunece de-a lungul genelor lungi si negre pana in interiorul sufletului lui, daca n-ar fi fost sigura ca acolo zacea chiar infernul. "si reprimase orice accelerare a pulsului si o pusese pe seama revoltei, pastrindu-si intact statutul de imunitate. ,e intrebase nepermis de multe ori cum ar fi fost daca sar fi lasat imbratisata de minile mari si energice, daca ar fi acceptat saruturile pe care le citise clar in ochii lui, chiar si atunci cand pastra distanta. 1afael detinea uluitoarea capacitate de a-ti inocula gesturi si imagini numai privindu-ti linistit picioarele. -ega#a prin toti porii se$ualitate si prin felul lui de a se misca si de a vorbi, putea sa-ti induca o stare de transa, in care predomina focul imposibil de stins al pasiunii. <a fel cum curtezanele rasuceau mintile persona#elor marcante de la marile curti europene printr-o simpla privire pe deasupra evantaiului, 1afael ar fi fost in stare sa aduca la orgasm o femeie, vorbindu-i la telefon. ,au mangaindu-i dosul mainii. ,e scutura dintr-o data, inlaturand ispita din gandurile ei si reveni in timpul prezent. - Ce spuneai: intreba *ulia ca si cand se trezise brusc dintr-un somn adanc. *acM nu raspunse, fiind pentru prima data cand un subiect oarecare ii &fura' complet atentia *uliei. Kare il iubea pe barbatul ala, 1afael: ,a se fi impiedicat in drumul spre el in principii incalcate si in morala cretina: Jreu de spus. +-o mai vazuse niciodat caznd in melancolie in mi#locul unei discutii. ,i, slava -omnului, de data asta era o conversaie plina de nerv9 Ce motiv ar fi avut sa devina apatica si sa-i ignore ntrebarea daca nu atingerea unui punct dureros din e$istenta ei: - % bate gndul sa oprim la primul popas pe care il intalnim pe autostrada, declara el, luptandu-se inca cu propriile temeri. +e mai dezmortim, bem o cafea, poate si mncm ceva, ce zici: - +u e o idee rea, aproba *ulia, inca sub efectul reveriei. "ncepu sa-si impleteasca parul intr-o coada groasa, mai mult pentru ca simtea nevoia sa aiba o preocupare. +u-l putea minti pe *acM. "ntr-o oarecare masura 1afael o impresionase. "i impregnase ceva din aerul lui vinovat de out-la$. 7rmatorii 0E Milometri ii parcursera pe fondul unei taceri apasatoare. "si pandeau reciproc reactiile, vizibil afectati de discutia neterminata. "n curand, aparura indicatoarele care anuntau un restaurant drive si in spatele unei paduri descoperira si localul. "ntrara in parcarea ocupata doar de cateva camioane si un #eep, recunoscatori celor care amplasasera initial popasul.

A0

-estinat in special soferilor de cursa lunga, restaurantul & art6-time' era mai mult o bodega, sufocata de fumul gros de tigara si zguduita de ritmurile infernale ce e$plodau din tonomat. %esele libere erau numai doua, dar si acelea acope-rite cu fete de masa care plangeau sa fie spalate, in ciuda unui buchet ofilit de flori de camp care ncercau sa nveseleasc atmosfera. -aca n-ar fi fost in #oc pacea lor sufleteasca, cei doi tineri ar fi facut stnga-mpre#ur inca de la intrare. -ar cum aveau nevoie de un intermezzo in care sasi clarifice semnele de intrebare, isi luara inima in dinti si se asezara la o masa. K chelnerita llie, transpirata si cu parul scurt lipit artistic de teasta, le arunca in fata niste meniuri soioase, anuntandu-i in acelasi timp ca bucatarul era plin de draci si nu mai avea pregatita decat &specialitatea casei', pui cu morcovi si ceapa, in alte conditii o delicatesa, dar acum o adevarata catastrofa. ,e resemnara in a comanda doua cafele si doua portii de placinta cu dovleac, reci, insotite de doua sticle cu apa minerala. Cat asteptara ca ospatarita sa le livreze austerele articole comandate, *acM o surprinse pe *ulia rotindu-si inconstient inelul de logodna pe deget. Jestul ei trada o stare de agitatie, iar el se intreba daca se mai gandeste inca la cele discutate in maina. +u voia pentru nimic in lume sa intre in amanunte in legatura cu 1afael la pentru ca presimea ca ar fi devenit un subiect dureros pentru amndoi. "i prinse peste masa degetele nervoase in miinile lui mari si calde, ca un semn de incredere neconditionata. ,tia ca *ulia are nevoie de asa ceva, era in firea lucrurilor. "i va da timp si spatiu, iar daca ea va simti nevoia sa e$plice si sa revina asupra celor comentate, era decizia ei. rin presiune si intrebari indiscrete nu ar fi facut altceva decat s-o determine sa se inchida in sine, luand cu ea nu numai raspunsurile nerostite, dar si bucuria lui de a trai. "ntelegand semnificaia gestului lui, *ulia ii zmbi cald, revenind la starea iniiala. ,e nsenina si ncerca sa-i arate prin gesturi strdaniile susinute ale ospataritei de a decupa cele doua portii de placinta. "zbucnira in ras cand aceasta reusi, in cele din urma, dar foile se dezintegrar si se imprastiara pe blatul lucios al te#ghelei, ruinndu-i opera. Civa consumatori curioi ntoarser capetele pentru a descoperi si ei sursa de amuzament, dar, lipsii de simul umorului, revenir rapid la preocuprile din care se ntrerupseser. auza pe care si-o acordaser ndeprta tensiunile si le descrei frunile. "eir din taverna mbcsita mai concesivi si mai intelepti. ,e tineau de mana si maimai ca ar fi abandonat continuarea calatoriei daca nu si-ar fi imaginat casutele atasate popasului dizgraios de asemntoare cu &restaurantul'. !#uni langa maina intarziara intr-un srut prelung, o promisiune pentru momentul si locul propice pentru intimitate. "nsa cuprini de euforia anticipatiei nu verificara nici-unul rotile autovehicolului, mai ales ca pana atunci nu aparuse nici-o problema.

A;

7rcara in masina si demarara in tromba, preocupati doar de lasarea inserarii si de drumul pe care-l mai aveau de parcurs. "ar concluziile echipa#ului de politie sosit la fata accidentului doar o ora mai tarziu evidentiau &pierderea controlului volanului in momentul e$ploziei unui cauciuc'.

-aca *ulia avusese impresia ca moartea mamei ei, traiul alaturi de eter si sinuciderea acestuia insemnasera tragediiile vietii ei, se inselase. +ici-una din pierderile nregistrate pina atunci nu fusese acompaniata si de sentimentul de vinovatie, care acum cntarea e$trem de greu. +u-si amintea practic nimic din calvarul pe care-l trise, iar doctorii fusesera unanim de acord, ca asa era cel mai bine. Traumatismul fizic, suferea reparatii, dar un traumatism psihic ar fi avut efecte ireversibile. "ar daca i se rupsese filmul in momentul impactului cu un arbore secular de pe marginea soselei, asta se datora capacitaii creierului uman de a reprima orice amintire care i-ar fi putut aduce pre#udicii ma#ore. &,cpase' doar cu o fractura a claviculei si a humerusului, plus cteva contuzii si leziuni superficiale. %ai avusese nevoie de cteva copci acolo unde parbrizul ii secionase pielea de pe brae si de pe frunte. 3usese recuperata dintr-un tufis cu crengi dese si fle$ibile care ii amortizaser cderea. +u stia si nici nu avea sa fie informata prea curnd ce i se ntmplase lui *acM, iar memoria ei inhibata de sedative n-o ndemnase sa ntrebe sau sa-si aduc aminte. -e altfel, tirile referitoare la starea lui *acM i-ar fi fcut mai mult ru dect bine, pentru ca ar fi ocat-o faptul ca era in coma profunda. Toata lumea din spital se mira cum de nu murise pe loc din izbitura cu trunchiul copacului, dar se ateptau sa-si ncheie socotelile cu lumea din clipa-n clipa. 4chipa de descarcerare sosita la cteva minute dup patrula de politie nici nu visase ca in mormanul de fiare contorsionate ar mai putea e$ista cineva in viata. %edicii de pe ambulanta le impartasisera prerea si ramasesera mui de uimire descoperind ca grmada de carne si oase zdrobite mai avea inca puls. !cum, la mai bine de doi ani de la accident, *ulia revenise pentru prima oara in Canon Cit6. Jraham o obligase sa ramana in -enver imediat dup ce-si luase licena, aran#nd de-aa maniera lucrurile incat sa-si petreac perioada de rezideniat la 1ose %edical Center, departe de 5uston dar si de oraul ei natal, ambele fiind pentru ea locaii cu semnificaii nefaste. ,uferise e$trem de mult si devenise, intr-un fel, imuna la durere. ,e parea ca din punct de vedere sentimental viata ei se frnsese brusc, fiind nmormntata in cosciugul din lemn de ste#ar in care coborse in pamant *acM %anson. <uase cu el ceea ce preuise mai mult, dragostea ei de viata, bucuria, si, mai ales, veselia ei, lasand-o prada unei stri amorfe ce amenina sa se generalizeze. trunse din nou in casa veche a prinilor, renovata in absenta ei mult prea ndelungata, dar care pstra inca vii plantele pe care mama ei le sdise, iedera

A>

de pe ziduri si gradina reconfortanta din spatele casei. Totul era asa cum si-l amintea mai puin strigatele guturale prin care tatal ei isi fcea anunata nemulumirea. ,e opri in sufrageria spatioasa, care acum stralucea de curatenie, mngind cu varful degetelor portretele ingramadite deasupra semineului. -intr-o fotografie ii zambeau parintii ei si doi copii dolofani, fetita, din bratele mamei, iar baiatul, ascuns in spatele unei biciclete. 3amilia fericita din poza nu mai e$ista. 1amasese doar casa, menita sa petreac inca doua-trei generaii. +ormal ca zidurile nu puteau mrturisi fapte si intamplari la care fuseser martore. -aca ar fi fost posibil, casa ar fi rsunat din nou, mcar si pentru scurt timp de rsete, glasuri de copii, ar fi renviat atmosfera de armonie si nelegere care domnise in cminul lor. K vreme sperase ca va aduce aici proprii ei copii, pentru a asigura perpetuarea menirii acestei locuine. ,i fusese doar la un pas de mplinirea visului. !cum nu mai avea cu ce alimenta nici mcar aceasta sperana, pentru ca nzuinele ii fuseser refuzate. ,i dintr-o data o coplesi durerea, cu forta unui impact, impingando sa rupa zagazurile care tinusera infranate lacrimile. "zbucni in hohote convulsionate de plans, scuturndu-se nvinsa de atta suferina. ,e spri#ini de cel mai apropiat perete, fiindca n-o mai tineau picioarele si se prelinse incet pina se ghemui la baza lui. "si spri#ini capul pe genunchi si lasa suvoiul de lacrimi sa curga in voie. !vea nevoie de o eliberare daca voia sa-si pastreze mintile intacte, daca voia sa continue sa traiasca. 4ra cea mai buna terapie pentru starea de depresie care o stpnea de doi de zile, ani in care nu-si permisese sa se recunoasca infranta si instabila. -esi aflase de moartea lui *acM abia la cateva luni dupa ce el fusese de#a inmormantat, isi concentrase eforturile pentru a-si tine mintea ocupata. ,e inversunase sa munceasca pina la epuizare, fiindc doar oboseala o mpca iluzoriu cu somnul. +u e$ista operatie la care sa nu participe, nu era urgenta la care sa nu-si ofere spri-#inul, nu evitase garzi, nopti nedormite, consumandu-se pana cadea din picioare. +u-si oferea nici-o secunda libera in care ar fi putut sa-si reproseze ca supravietuise teribilului accident in care *acM isi incheiase traiectoria prin lume. -e ce el si nu ea: devenise intrebarea ei obsedanta. -e ce -umnezeu il luase pe el si pe ea o lasase: ,au de ce nu-i luase pe amandoi: ,au de ce nu-i lasase pe amandoi sa traiasca: Kare sa fie adevarat ca ea inca nu-si incheiase menirea pe pamant: %ai era cineva caruia sa-i fie folositoare: ,e indoia. ,e simtea ca o epava si se comporta ca una. (ob isi faurise o alta viata, departe, in !ustralia, Jraham si 5elen isi cresteau incantati nepoteii, oare pentru cine ar mai fi reprezentat o valoare, cat de mica: !ceasta era intrebarea datorita careia isi tra zilele si care o mobiliza sa accepte sa mnnce. -a, ar fi e$istat un posibil raspuns. -e ea depindeau pacientii ei. entru ei trebuia sa se adune, sa inceteze cu starea asta deplorabila, integrarea intr-un

A?

spital cum era ,t. Thomas %ore detinea cheia scopului e$istentei ei prezente si viitoare. 1emontata de gasirea unui obiectiv, se ridica din pozitia in care de#a amortise si isi lua valizele lasate de sofer la intrare. -up-amiaza urma sa se prezinte la directorul spitalului si sa-i e$pun in termeni concii poziia pe care era pregtita s-o ocupe. -ar mai intii trebuia sa despacheteze, sa &personalizeze' puin casa cu cteva buchete de flori, avand suficient timp la dispozitie pentru a se pregati pentru &marea confruntare'. !stfel ca la ora fi$ata de dr. Nilmer se afla in cabinetul spatios si modern al secretarei, dispusa sa preia orice functie i-ar fi oferit. ,trangea convulsiv in mana dosarul cu recomandarile de la 1ose %edical Center stiind oricum ca nivelul ei de pregatire nu necesita prea multe referinte. 7sa se deschise cinci minute mai tarziu, iar dr. Nilmer ii zambi formal, facandu-i semn sa intre in cabinet. ,e prezenta politicos, ii ura bun venit in modestul lui spital si fara sa arunce vreo privire peste dosarul asezat de *ulia pe birou, ii prezenta ceea ce constituia o urgenta din punctul lui de vedere. - ,timata d-ra -ennison, nu vreau sa te iau pe ocolite, sau sa te amagesc cu promisiuni desarte. ,pitalul nostru a fost introdus intr-un program guvernamental de modernizare e$act in momentul in care ne asteptam mai putin. Cadrele care se ocupa de partea administrativa sunt implicate integral in gestionarea fondurilor si in derularea in conditii optime a programului. Ceea ce ne lipseste cu desavarsire este o persoana care sa detina pregatirea de specialitate necesara, dar sa fie si capabila sa intretina un grup de delegati, sa zicem, de la forurile bancare, sau chiar de la guvern. - --le doctor, dar eu sunt specialist in chirurgie= Nilmer o intrerupse iritat cu un gest al mainii. +u suporta sa fie intrerupt sau contrazis, mai ales acum, cand pentru el se profila la orizont ocazia vietii lui. rin modernizarea spitalului prestigiul lui personal avea sa cunoasca cote e$trem de ridicate, nu va mai fi ridiculizat de confratii din alte spitale de aceleasi dimensiuni, ce sa mai, era pe cale sa creasca in ochii tuturor. - )om lasa specializarea dumitale pentru mai tarziu, zise el intorcanduse spre ea cu ochi de vultur. -umneata vei fi asistenta mea personala, atat in sala de operatii cat si in probleme pe care ti le-am e$pus mai devreme. ,incer iti spun, imi placi ca persoana, si faptul ca esti nascuta si crescuta aici banuiesc ca va fi suficient pentru a depune toate eforturile ca transformarea acestui spital sa devina o reusita. ,e intrerupse pentru a se rela$a in scaunul rotativ din piele, afisand o multumire de sine evidenta. "si privi cu atentie unghiile taiate scurt si deosebit de ingri#ite, revenind brusc la subiectul luat in discutie. - -eci. )ei avea mna libera in ceea ce privete fondurile de protocol, bnuiesc ca ai un simt al msurii, si ca &proba de lucru' iti revine sarcina de a organiza o recepie deoarece vom beneficia de prezenta unei pleiade de specialisti, reuniti intr-o comisie de evaluare. ,tai, stai, nu te grabi, se repezi el cand o vazu ca deschide gura sa riposteze, stiu ce ai sa-mi spui, dar atunci cand in #oc este o cauza nobila, la-sam probleme personale la o parte. ,a continuam. )reau ca totul sa iasa

AA

perfect. e langa &musafiri', vom avea ca invitati si pe unii din edilii orasului, cativa oameni de afaceri, ma intelegi, lume elevata care &sa dea bine'. )or participa si o parte din medicii din spital, sa nu uit sa-ti dau lista. - -ar nici macar nu-i cunosc, ingaima *ulia disperata. - Tocmai. e parcursul actiunii de inmanare a invitatiilor, vei avea si prile#ul sa faci cunostinta cu toti. )ezi: 4 foarte simplu9 Trebuie sa fii foarte atenta si repceptiva cu reprezentantii presei, fiindca de ei depinde ca evenimentului sa i se acorde atentia pe care o merita si sa stai in permanenta printre invitati, ca o gazda desavarsita. ,e ridica brusc din scaun, incepand sa patruleze agitat prin fata geamurilor inalte, prote#ate de #aluzele verticale. - !9 sa nu uit9 pru el sa-si aminteasc motivul care-l propulsase din poziia comoda. !nga#ezi cea mai buna firma de catering, nu te zgarcesti la bani, iar comanda o faci pentru cincizeci de persoane. ,au, mai bine, pentru optzeci9 "ncapabil sa se decida asupra cifrei e$acte, ddu enervat din maini, de parca incerca sa-si ia zborul. "n fine, ai lista de invitati, vezi si tu cam la cate portii te orientezi. *ulia ncepuse de#a sa-si ia notie, derutata totui de permanenta lui stare de agitaie. "i plcea d-l Nilmer, in ciuda impulsivitii si a caracterului lui efervescent. "l privea oarecum comptimitor, pentru ca nimeni n-ar fi crezut ca omuleul asta plin de nerv inea in minile lui destinele a cteva zeci de bolnavi, asta fara sa mai pun la socoteala efectivul constituit din cadre medicale. 7rmarea amuzata continua lui micare si ii analiza pe rnd statura mica, dar bine legata, capul uria in comparaie cu proporiile normale, acoperit cu un puf crunt, tiat scurt, gtul gros si nurubat intre umeri, corpul ndesat, fara grsime, si membrele viguroase, trdnd energie si vitalitate. !plicnd un obicei mai vechi al ei, de a suprapune fiecare persoana peste trsturile unei rase canine, *ulia obtinu un bulldog ncruciat cu un fo$terrier srmos. K trezi din visare glasul imperativ al &obiectului' ei de studiu. - Cam asta e tot. !9 tot am uitat ceva9 1eceptia va fi organizata in sala de festivitati a spitalului care este amplasata in aripa veche. K gasesti usor. "ar cabinetele medicilor sunt in clinica, in aripa noua, unde sunt si &7rgentele'. ,i inca ceva. -e edili si de oamenii de afaceri ma ocup eu personal, pentru ca ai destul de colindat si nici nu stii de unde sa-i iei pe fiecare. K parte din invitatii le-am si trimis de#a, asa ca sarcina ta va fi un pic mai usoara= "i intinse generos o mana peste birou, semn ca intrevederea s-a incheiat. alma ii era aspra si calda, e$act cum isi inchipuise *ulia. 7n om de actiune hotarat si energic. ,e intrevedea o colaborare fructuoasa, chiar daca pea alaturi din domeniul medicinei. 1ataci cateva ore pe coridoarele nesfarsite ale spitalului, redeschiznd rani vechi, uitate, legate de boala mamei ei si de decesul tatalui. "n acelasi timp avea senzatia ca este imperios necesar sa se impace cu sine, sa lase in urma trecutul, cu toate angoasele lui, si sa priveasca senina spre viitor.

AD

Jasi cea mai mare parte a medicilor inscrisi pe lista, isi nota orele de consultatii, indreptandu-se apoi spre camera de garda. <ocaliza dupa orarul inscris la intrare inca doua persoane si se pregatea sa le abordeze cand incepu sa-i sune mobilul in geanta. 4ra Jraham care o invita la cina la el acasa, stiind ca nu-si facuse niciun alt program. !a ca, dup aciunea de &cercetare', lua un ta$i pana la casa familiei Ning, nscriindu-si pe lista de prioriti achiziionarea unei maini. !r fi preferat una puternica, masiva, care sa fac fata ocurilor. K putea folosi si pentru a-si vizita ferma, drumul pana acolo fiind mai accidentat si ii era si foarte utila in deplasrile in localitate. -eoarece locuina familiei avocatului era situata la marginea orasului, in zona sudica, *ulia isi permise sa contemple peisa#ul, vizibil schimbat fata de cum il stia ea, doar cinci ani constituiau un interval destul de mare de timp, in care ar fi fost imposibil sa nu apara constructii noi, amena#ari suplimentare, doar se aflau in plin <incoln arM. 1emarca din mers ca noile reedine nu puteau fi observate din strada, alei umbrite de copaci seculari se deschideau din drumul principal pentru a a#unge la casele construite departe de privirile curioilor. "n zona prin care trecea, de e$emplu, stia ca e$ista o cascada. Copii fiind, ea si (ob, dar asta era valabil doar pentru zilele in care el era in toane bune, veneau sa fac pla#a si sa noate in apa cristalina, preferand acest loc trandului unde toata lumea avea acces. "si amintea de cadrul natural de e$ceptie, fiind vorba despre o cascada cu o grota sub caderea de apa, mai ales pentru ca in mintea lor de copii credeau ca acesta reprezenta locul ideal pentru ascunderea unei comori. Qinuser secret amplasamentul lacului tocmai pentru a mpiedica pe ali cuttori de &vestigii' sa le sufle de sub nas comoara. !sta pana cnd nite biei mai mari ii urmriser si descoperind unicitatea si frumuseea locului ii goniser, ignornd cu desvrire privilegiul primului venit. !cum insa o placuta indicatoare dezvaluia e$istenta unei case, construita probabil chiar in apropierea cascadei, si, pentru o clipa, inchise ochii decupnd in minte detalii arhitectonice care sa potriveasca in peisa#ul superb. Trebuia sa fie cladita din caramizi rosii, sa aiba tamplarie alba, cu plante agatatoare imbracand peretii e$teriori si cu o gradina inmiresmata cu flori multicolore in care stropii fini de apa sa fie o sursa continua de viata si regenerare. 3undalul casei cu un singur eta# era completat de copaci cu o varietate de culori, de la verde intens pana la nuante de verde crud, acoperind spatiile dintre trunchiuri cu arbusti ornamentali neatinsi de mana unui gradinar. 4ra atat de clara in mintea ei, incat pentru cteva momente persista tentaia de a-i cere oferului sa ntoarc . ,e stpni numai pentru ca n-ar fi gsit nici-o e$plicaie plauzibila fata de stpnul proprietii, in cazul in care l-ar fi intalnit. 1amase totusi cu nostalgia cadrului mirific pe care-l cunotea de#a si cu sperana ca intr-o zi, presupunerile ei vor fi confirmate.

AF

-e cealalt parte a zidului de copaci, pe terasa strlucitoare si perlata cu stropi de apa, 1afael ncerca sa-si stabileasc planul &de btaie' legat de o noua provocare. 3aptul ca achiziionase una din publicaiile cele mai bine vndute din -enver contra unui pre modic l determina sa se ntoarc la dragostea dinti, ziaristica. 4 adevrat ca un proprietar de ziar nu are neaprat obligaia de a scrie articole sau de a fi implicat direct in procesul de editare si tiprire, dar pentru el contactul cu lumea ziaristicii reprezenta o plcere, nu o constrngere. +u acorda nici-o atenie blondei care trecuse de#a la a treia lungime de bazin, bucurndu-se de piscina cu apa azurie si de soarele arztor. "ntr-un fel, aula facea parte din obisnuitii casei, fiind una dintre putinele persoane de se$ feminin care aveau acces in casa lui. entru toate celelalte &legaturi' utiliza in continuare un apartament in oras, altul decat cel dinainte, mai cochet si mai discret amplasat. ,i mai putin folosit. -atorita privilegiului rezultat din accesul ei in Casa de la Cascada, aula avea impresia ca, mai devreme sau mai tarziu, 1afael va termina prin a se convinge ca ea reprezinta cea mai buna solutie vis-a-vis de singuratatea si izolarea in care se autonchistase. entru cineva care il cunostea cat de cat, 1afael suferise o schimbare in sensul rau al cuvantului, pierzandu-si definitiv umorul si seninatatea. -evenise mai taciturn, respingea orice fel de incercare de modificare a mediului pe care si-l auto-impusese, isi revarsase atentia indeosebi asupra afacerilor si parea complet &prins' de dimensiunile lor. +u renuntase la relatia cu femeile, de fapt ine$istenta uneia preponderente, genera implicit contactul cu mai multe, pastrand insa distanta fata de fiecare dintre ele. K privi la un moment dat pe aula, intuind iluziile pe care si le facea, si in mintea lui strafulgera pentru o clipa ideea de a-si lega destinul de o femeie ca ea. 1espinse cu brutalitate gandul, nu pentru ca aula n-ar fi fost intr-adevar o aparitie. 4ra. Kriunde se duceau ochii celorlalti barbati o urmareau cu asiduitate si sentimentul lui de satisfactie lua imediat proportii. !vea un fizic superb, cu trup suplu, intretinut prin gimnastica si fitness, picioare lungi si maini pricepute in a-i oferi cele mai tainice placeri. -otata de natura cu un chip frumos, cu trasaturi ideale incadrate pe ovalul perfect al fetei, aula se dovedise de departe cea mai longeviva partenera. ,tia unde sa se opreasca, stia sa fie discreta, avea educatia si rafinamentul necesare pentru a-i sta alaturi fara sa compromita putinul pe care-l primea de la el. 3iindca, in afara de patul pe care-l imparteau destul de frecvent si de ocaziile mondene unde el accepta compania ei, 1afael nu-i oferea mare lucru. ,ituatia ei financiara o facea sa fie independenta, nu-i cerea bani, nu atepta cadouri, nu-l pisa cu pretentii legate de toalete sau de bi#uterii, poseda o maina proprie, o casa proprie dar, peste toate acestea, cea mai preioasa calitate a ei era neimplicarea.

AH

K testase in cteva rnduri, cnd o prezentase familiei si nu observase la ea nici-un semn de integrare fortata. ,e comportase e$trem de bine, impartind amabilitati si zambind condescendent, nu-si impusese opiniile fara sa fie intrebata, nu isi manifestase in nici-un fel curiozitatea fata de istoricul sau renumele familiei, nu &cotrobaise' neinvitata prin cotloanele ascunse ale secretelor bine tainuite. !cum o admira iesind din apa, cu costumul de baie minuscul, sau ceea ce mai ramasese din el, pentru ca aula nu se formaliza si considera sutienul un accesoriu complet inutil, cu pielea bronzata la nivelul piersicii prguite si ruleele serpuitoare brzdndu-i carnea tare. !runca o privire plina de subnelesuri in direcia lui 1afael, ispitindu-l parca sa profite de goliciunea ei. -ar 1afael era absorbit de alte probleme. 1sucea intre degete un plic pe care-l gsise in corespondenta si care il intriga. urta insemnele camerei de comert din Canon Cit6 si il anunta intr-un stil absolut protocolar ca este selectionat de pe lista oamenilor de afaceri marcanti ai localitatii pentru a participa la un simpozion legat de e$tinderea si modernizarea spitalului din localitate, eveniment urmat de o receptie organizata de conducerea respectivului asezamant. ,i asta nu mai departe de vinerea viitoare. !dica, peste zece zile. "nca ezita daca sa dea sau nu curs invitatiei, e$act in aceeasi zi trebuia sa fie prezent in noua lui calitate de proprietar al editorialului &The !rroO' la &reasezarea' prioritatilor si a sferelor de interes. ,ingura optiune era sa participe la sedinta cu staff-ul tehnic si administrativ dimineata, iar dupa-amiaza ar fi a#uns la timp doar pentru serata intitulata atat de pompos &receptie'. +u cunostea pe nimeni care sa se simta ofensat de absenta lui la simpozion, dar putea sa-si acorde o seara libera in care sa se destinda si sa se ghiftuiasca pe banii spitalului, banuind ca un asemenea prile# nu-i va face sa se zgarceasca cu fondurile. - )rei putina oran#ada:o auzi pe aula intrebandu-l. "l chestionase in legatura cu bautura numai pentru a nu aduce vorba despre plicul asupra caruia 1afael isi revarsase atentia. - +u, multumesc. -aca in plic era vreo invitatie la o sindrofie, acum era momentul cel mai indicat sa-i ceara sa-l insoteasca. Cum el n-o facu, ea trebui sa se resemneze. - %aine am de gand sa dau o raita prin magazine. !tacase un alt subiect cu intentia vadita de a a#unge din nou la o posibila invitatie. ,imt nevoia sa-mi improspatez garderoba= - 3oarte bine, aprecie el scurt. ,i eu sint ocupat toata ziua. ,tatu sa reflecteze citeva clipe si adauga2 s-ar putea sa dorm in oras. ,a nu m-astepti. 4ra clar. Cand dormea in oras, acul indicator al intensitatii relatiei lor cobora vertiginos spre zero. +u-l mai credea cnd invoca o intalnire de afaceri pentru ca descoperise ca intotdeauna asta era un simplu prete$t. +u voia sa-i invadeze intimitatea si-i impunea distanta. aula ar fi putut sa scoata fum si pe urechi. -e furie. "n loc de asta, isi intinse rela$ata picioarele pe c&aise-long si isi aprinse o tigara. -etesta modul lui de

AI

a o pune la punct. 4ra hotarata insa ca de data asta sa nu piarda nici ea vremea. "i va telefona lui +icM, mantaua ei de vreme rea, si se va razbuna storcandu-l ca pe o lmie. Continua sa pufaie aparent calma din tigara, gandindu-se la noaptea trecuta. Cum putea fi atat de rece cu ea dupa ce parcursesera impreuna o succesiune de senzatii, pozitii si trairi memorabile: Cum de se putea detasa atat de usor de femeia pe care o tinuse treaza pana la ziua, in &trageri' care-i lasasera pe amandoi fara suflare: +u era nevoie insa sa fii e$pert pentru a realiza ca 1afael depunea numai efort fizic, evitand atingerile, trecand peste preludii, impunindu-si propriul ritm asemanator cu al unui piston de mare for. -e cand erau impreuna nu-si amintea s-o fi sarutat vreodata pe gura. Cand o poseda, corpul lui fanda intr-o continua flotare, ca si cand contactul cu pielea ei l-ar fi ars. "si inclesta degetele in parul ei si, spri#init in coate isi urmarea &lucrarea' cu precizie, vizualizandu-si in permanenta organul erectil, pastrand intotdeauna cativa centimetri de distanta intre ei. ,au statea complet rela$at pe spate si o lasa sa-si manifeste creativitatea. ,au o arunca din mers pe vreo piesa de mobilier cu patru picioare, si cu degete abile inlatura rapid minuscula bariera dintre organele lor se$uale. ,au o rastignea pe un perete, complet imbracat, obligand-o sa adopte cele mai bizare solutii pentru a i se desface. ,au isi deschidea, pur si simplu, slitul pantalonilor, apasand-o pe umeri pentru a-l &servi' oral. ,i de fiecare data o lasa sa zaca acolo unde se afla, indiferent la pozitiile grotesti sau la situatiile penibile la care o e$punea. entru ca asta nu se petrecea numai in intimitate. %aniera lui de abordare imbratisa cele mai neasteptate decoruri, avand ca scop, pe de-o parte, testarea rezistentei ei la convenientele sociale, iar pe de alta parte, pentru a-i mentine vesnic vie foamea de el. ,a fi fost asta o forma de e$citare: -oar vazuse cazuri de barbati care nu erau capabili de erectie decat in fata ecranului pe care se derula un film porno. ,e impaca totusi cu ideea ca, indiferent de ciudateniile arborate, rezultatele erau intotdeauna ma$ime. !ccepta de asemenea se$ul oral, insa fara sa-l practice la randul lui, dandu-i aulei un vag sentiment de umilinta si supunere. oate si acesta era motivul pentru care refuza s-o sarute. Cine stie: Cu toate astea, aula se astepta macar la putina atentie. ,pre e$emplu, acum. 4a se e$punea complet goala sub soarele orbitor, in timp ce el frunzarea imperturbabil pliantul atasat invitatiei la receptia de la spital. +ici-o urma de interes. +ici cea mai mica. utea fi un nenorocit de pliant mai important decat femeia cu care imparteai patul: 'a nai a(, la nai a(, la nai a(!!! - ,-ar putea sa fie interesant, mormai 1afael, inca nehotarat in privinta invitatiei. - Te framanta ceva anume:incerca aula sa-l descoasa, aruncand negli#enta tigara.

DE

- +u, nimic, raspunse el sec, ridicandu-se sa plece. ,i pune ceva pe tine, nu te mai e$pune degeaba, ca nu are cine sa te vada. 1eplica lui veni ca o galeata cu apa rece, facand-o sa se ridice brusc in fund si sa-si traga un prosop de pe spatarul chaise-long-ului. ,e inrosise la fata si tremura efectiv de furie. K trata ca pe o oarecare, o prostituata careia dupa satisfacerea urgentei ii arunci o bancnota mototolita, poate mai mult decat consideri ca face. +u se indoia insa ca va veni si ziua razbunarii. ,au a platii. entru ca, mai devreme sau mai tirziu, totul se plateste pe lumea asta. ,i ea se va asigura ca la scadenta ii va inmina o factura de toata frumusetea.

,eara se anunta superba. *ulia urmarise pina si buletinul meteo pentru a se asigura ca vremea n-o sa-i #oace vreo festa. 4ra emotionata cit cuprinde, degeaba incerca sa respire adinc si sa-si impuna autocontrolul. -e ea depindea reusita intregii &intreprinderi', la urma urmei. ,ala de festivitati era inundata de lume, nici pe departe numarul invitatilor nu se oprise la cincizeci, sau la optzeci, cifrele vehiculate de seful ei la prima lor intilnire. 4rau pe putin o suta cincizeci de suflete. %area ma#oritate barbati, imbracati eleganti si trufasi in prerogativele oferite de specia lor. Citeva femei apareau ici si acolo, stropi de culoare si de stralucire in masa de costume cenusii, bleumarin sau negre. Coafurile lor mai mult sau mai putin sofisticate inviorau prin nuantele aprinse sau pastelate multimea de crestete carunte sau intunecate oferite spre etalare de catre esantionul masculin. 1eusise sa reuneasca doua firme de catering de prima mina, doar din dorinta de a nu lasa descoperit aspectul gastronomic. 3iecare din cele doua adusese personal competent .si bine facuse/, unii asigurind servirea antreurilor, iar ceilalti pe cea a bauturilor. 4$perimentase si serviciile oferite de ei in domeniul aran#amentelor florale si toata incaperea era invadata de buchete enorme, cu dublul scop de a clati ochii participantilor si de a absorbi fumul de tigara. Krhideele e$otice, crinii imaculati, freziile delicat parfumate, gerbera ca un plus de culoare, trandafirii abia deschisi si cu petalele inrourate, toate se combinau intr-un iures ametitor. +u anga#ase nici-o orchestra, pentru ca de undeva trebuia sa reduca bugetul. ,i, pe de alta parte, -*-ul mi$a melodiile facind consumatie doar pentru el si pentru baiatul de la sintetizator, pe cind o orchestra ar fi presupus pauze si o consumatie mult mai substantiala. ,i unde mai pui ca nu mai era nici la moda. 7na peste alta, totul ii iesise de minune. +u afcuse abuzuri si nici nu e$agerase. !rmonia era nota predominanta. Kaspetii se intretineau si erau in mare verva, unii dintre ei conversau pe canapelele dispuse intre ferestele largi, fara macar sa stie ca *ulia le descoperise intr-o magazie asteptind sa fie casate. <e scosese, si cu

D0

aportul unui meserias e$trem de priceput, le daduse o fata noua, schimbind vini-linul uzat cu o imitatie de piele ce le facea sa para noi-noute. 3erestrele mari, care fusesera prote#ate de niste perdele ingalbenite si pline de praf, erau lustruite, lasate neacoperite, contribuind in acest fel la reflectarea luminii altfel sarace, pe care cele cinci candelabre cu aspect de antichitate o raspindeau in incapere. rin geamurile perfect transparente se puteau vedea in departare lu-minile orasului, iar pe latura dinspre parc se descifrau contururile intunecate ale co-pacilor. 7sile celor doua terase fusesera lasate larg deschise si astfel se asigurase si ventilarea permanenta, care in alte conditii nu ar fi putut fi asigurata de cele doua aparate de aer conditionat. "ar miresmele serii, ale florilor deschise si al ierbii proaspat retezate pastrau nota de prospetime complet ine$istenta intr-un spatiu inchis. -r. Nilmer #ubila. +u regreta deloc ca avusese incredere in fetiscana asta cu chip de papusa si par de mtase. +ici in visele lui cele mai indraznete nu crezuse ca cineva s-ar putea descurca atit de bine. ,i de unde scosese tot mobilierul ala grozav: ,i ce mese impresionante, ce platouri, ce sosiere, ce deserturi9... ina si ideea asta traznita de a anga#a un -*= Toti fotografii de la ziarele mai importante il imortalizasera dind mina cu oameni importanti, senatori, industriasi, proprietari din sectorul imobiliar, membri ai consiliului local, seful politiei, o9 era mai mult decit putea sa suporte9 ,i ea, fatuca cu ochii de portelan, frumoasa ca o cadra in rochia ei de un verde intens, negru, daca nu-l priveai cu atentie, cu parul ei superb lasat liber peste spatele gol si cu bratele marmoreene ascunse discret sub minecile insinuante de dantela= -aca ar fi fost cu douazeci de ani mai tinar n-ar fi lasat-o pentru nimic in lume sa-i scape9 !r fi descoperit el metoda sa-i alunge tristetea grea din privire si sai arcuiasca , macar pentru o clipa, buzele rosii si pline intr-un suris numai pentru el9 K vedea cum se cutremura de emotie, fara sa scape o clipa din ochi bunul mers al lucrurilor. -e citeva ori traise cu sentimentul ca o va aduna de pe podelele lustruite, atit de fragila i se parea. "si spuse chiar la un moment dat, ca orice barbat din sala ar fi fost capabil s-o fringa in brate dintr-un singur gest. ,i nu se insela. 3ragilitatea ei insa emana in acelasi timp o energie clocotitoare, o energie pe care putini ar fi fost in stare s-o capteze si s-o absoarba. ,i unul dintre ei tocmai isi facea intrarea pe usile larg deschise. 1afael intirziase putin din cauza traficului ingrozitor. ,i asta ca sa puna capac unei zile infernale, in care trebuise sa ia decizii cit pentru o viata. ,e simtea usor ametit de farurile care il orbisera pe drum, dar si de parfumul discret de primavara pe care il dega#a intreaga ambianta. +u intrase niciodata in spitalul ,t.Thomas %ore, cu atit mai putin in sala de festivitati, dar avea sentimentul nelinistitor al unui eveniment marcant legat de aceasta reuniune. "n interiorul lui nervii zumzaiau ca firele conectate ale unui transformator de inalta tensiune si nu-si putea e$plica starea asta de surescitare.

D;

)enise mai mult intr-o doara, reflectind asupra oportunitatii prezentei lui la receptie chiar si pe drumul de intoarcere. !r fi fost mult mai simplu ca la intrarea in Canon Cit6 sa faca la stinga si sa se retraga la Casa de la Cascada, in loc sa participe la aceasta petrecere spilcuita. ,i n-o avea nici macar pe aula ca s-o mai inghesuie in vreun cotlon ferit pentru un numar scurt si cuprinzator. -in aceasta cauza puse pe seama lipsei se$ului, senzatia de cablu incins sub incarcarea a citorva mii de volti. !poi, dintr-o data, stiu. "i vazu doar silueta fragila si parul revarsat pe spate, ca un manunchi de matase. "dentifica rind pe rind umerii, soldurile, talia pentru a se delecta la sfirsit cu trasaturile incremenite pe chipul care nu-l lasa noaptea sa doarma. 4ra antrenata intro discutie cu doi dintre membrii consiliului orasenesc, fee anonime eclipsate complet de frumusetea ei ireala. 1ecunoasterea fiind incheiata, descoperi ca picioarele refuzau sa-l asculte. ,ocul de a fi vazut-o pe *ulia intr-un moment in care ar fi fost ultima persoana de pe pamint la care s-ar fi asteptat s-o vada il tintuia ca si cind talpile erau incastrate in fundatie. ,imtea cum plaminii i se golesc de aer si fu nevoit sa faca un efort teribil pentru a-si recapata suflul. 3ara s-o piarda din ochi, reusi sa faca un pas, si apoi inca unul. !ctiona ca un robot, necoordonindu-si miscarile. Jleznele si genunchii ii erau umpluti cu smoala, sau, mai rau, cu rugina si se astepta din clipa in clipa sa-i auda scirtiind infiorator. robabil ca oferea celor prezenti o imagine grotesca, pentru ca imobilitatea lui facu o multime de capete sa se intoarca. "ar *ulia, intr-o secventa parca luata cu incetinitorul, se alatura curiosilor, rasfirind firele grele de matase intr-un evantai viu si stralucitor. K vedea cum largeste ochii de uimire, cum intredeschide buzele sperind din partea lor ca o vor a#uta sa se o$igeneze mai eficient, ii urmari bratele, ridicinduse lent, a implorare, cu tot corpul antrenat intr-o miscare ezitanta de rotatie. ercepu apoi faptul ca ea spunea ceva, ca i se adresa, dar cuvintele nu urmara traseele obisnuite, si de aceea nu patrunsera pina la creier. "l cuprinsese o senzatie stranie de amortire, vecina cu lesinul, ceea ce nu i se mai intimplase niciodata pina atunci. - (una seara, domnule %onto6a, a#unsera intr-un tirziu vorbele ei la creierul lui cuprins de ceata. Ce ati patit, va simtiti rau: ,i fu nevoit sa se spri#ine de bratul ei pentru a poposi in bune conditii pe cea mai apropiata canapea disponibila. entru ca raspunsul lui intirzia, *ulia isi permise sa-i analizeze chipul destul de schimbat fata de alt timp si alta sala de bal. "si plimba privirea peste parul nisipiu, dar imblinzit in lipsa castii de motociclist, cobori spre sprincenele groase si oblice, de sub care ochii cenusii cu gene incredibile erau singurul element remanent, dar privirea lor era inundata de oboseala si tristete, ii privi nasul drept, cu nari puternice si a#unse la gura pe care cindva o considerase o adevarata sursa de necazuri. Trupul ii era putin mai implinit, viguros, tare, neatins de cei sapte ani de cind nu-l mai vazuse, miinile la fel de ingri#ite, cu degetele care se impleteau acum

D>

cu ale ei. ,imtea trepidatia in virfurile falangelor, amenintind sa intre in rezonanta cu propria ei dezintegrare. Coborind din adincimea ochilor verzi cu irizatii intunecate, privirea lui fu atrasa de miinile ei albe, cu degete delicate, prin care il incarca cu energie. "ar faptul ca acolo nu se zarea nici-o verigheta il facu sa traga repede aer in piept, revigorat doar pe #umatate. -e speranta. "i ridica mina pina la buze si in ultima fractiune de secunda i-o intoarse, depunind, cu un gest ce putea fi asimilat cu veneratia, un sarut cald in palma deschisa. 3u rindul lui sa perceapa fiorul care o strabatu, iar *uliei ii fu imposibil sasi reprime spasmul usor care ii cutremura umerii. "l regasea atit de schimbat dupa anii de &surghiun', incit genele adunara cu usurinta din ochii ei doua lacrimi grele, de a caror prezenta nici nu-si dadu seama. -oua lacrimi care, surprinzator, nu-i cazura pe rochie, ci direct in sufletul lui, sfiriind la atingere ca pe o plita incinsa. !veau valoarea celor mai de pret nestemate, iar pe locul in care cazusera, ranile, vechi de ani, incepura sa se cicatrizeze. - Ce placut e sa descoperi ca lumea nu te-a uitat=reusi el sa articuleze, cu ma$ilarul incordat si dintii strinsi. 1evenindu-si parca din transa, *ulia scutura usor din cap, antrenind in miscare si fringhiile de matase. Kbra#ii i se impurpurara delicat, inregistrind remarca lui ca pe un repros. - "mi pare rau, d-le %onto6a,= - 1afael, pentru tine, o corecta el. - =1afael, imi cer scuze pentru ca m-am pierdut cu firea, dar sarcina mea este tocmai aceea de a va asigura ca sinteti bine venit = - <a aceasta serata, sau, asa, in general: nu se putu el abtine s-o tachineze, simtind cum singele incepe sa-i colinde furtunos prin vene. Ce cauti aici: K vazu ca intentioneaza sa se ridice si isi inclesta miinile mari si puternice pe incheieturile ei, obligind-o sa renunte. Kchii lui inregistrau panica crescind e$ponential in irisii verzi, oferindu-i din nou, ca pe vremuri, senzatia inconfundabila de vinator. - !ici lucrez. +ici daca i-ar fi comunicat ca urmeaza sa plece pe luna, raspunsul ei nu l-ar fi dezarmat mai rapid. - <ucrezi aici: - -a. - 7nde: - !ici, la spitalul ,t. Thomas %ore. - -e cind: - Cam de doua saptamini. 4 important: 1evenea, la rindul ei, pustoaica intepata care-l tinuse intotdeauna la respect. - "n ce calitate:

D?

- ai, ezita ea in a-si localiza pozitia, de fapt sint medic chirurg. -ar, ocazional, ma ocup de organizarea acestei receptii de reusita careia depinde finantarea si modernizarea spitalului. 1afael rumega un timp informatia, cintarind avanta#ele si dezavanta#ele situatiei nou create. Kbtinuse e$tensia de timp, mai avea nevoie si de una de spatiu. - %edic chirurg, zici: isi manifesta el o unda de scepticism. "i era necesar orice detaliu prin intermediul caruia sa mai traga de timp. !i absolvit deci medicina: %omita de interesul lui pentru detaliile profesionale, *ulia se lasa trasa pe panta marturisirilor. Kricum, surpriza de a-l reintilni ii stersese partial din minte preocuparea pentru propria siguranta. Kferea imaginea ideala a mielului care se confeseaza, linistit si naiv, lupului. ,i, la urma urmei, rafael reprezenta singura persoana cu care intrunea un trecut. - -a. <a 5uston. !m stat acolo pe toata perioada rezidentiatului, am invatat si am muncit foarte mult, dar mi-am completat si o multime de lacune. %-am antrenat in chirurgie cu cei mai buni specialisti, a fost o perioada prolifica= <a 5uston. !sa isi amintea si el. -ar nu de 5uston-ul universitar, ci de restaurantul lu$os in care o vazuse pierduta in bratele unui barbat. !celasi barbat care sorbise dulceata cuvintelor de iubire de pe buzele ei, acelasi barbat care o luase cu el in calatorie si o parasise pentru totdeauna. "l mai tinea minte: "nca il mai iubea: !flase ca o cautase la spital: ,a-i fi sus Jraham ceva despre disperarea lui vecina cu nebunia: ,au, poate, o fi gasit alt pretendent: ,tia foarte bine ca la o asemenea avalansa de intrebari raspunsurile nu puteau fi descoperite decit cu aportul ei. (ine, asta in cazul in care nu ar fi intreprins niste investigatii discrete care ar fi lamurit o parte din tumultul semnelor de intrebare. -ar asta cerea timp, iar el nu-si putea permite s-o lase din nou sa-i scape printre degete. - ,i cum de te-ai intors in orasul natal: ,a nu-mi spui ca ti-a lipsit atmosfera sau alte chestii de-astea, ca nu te cred. *ulia ezita un moment, deoarece era mai bine sa treaca sub tacere adevaratele motive ale revenirii, dupa cum nu parea intelept nici sa-i dea detalii in legatura cu noul ei statut social. - 4 o chestiune legata de con#unctura, admise ea, nu foarte departe de adevar. !m luptat pentru rezidentiat in -enver, dar competitia era prea mare, asa ca am fost nevoita sa revin acasa, macar aici nu cheltuiam bani pe chirie. !sta dupa ce mai esuasem o data in 5uston, ceea ce era de#a prea mult= -aca era adevarat ca o mina spala pe cealalta, atunci nici 1afael nu ar fi avut motive sa insiste in a-i descoperi minciunile. entru el ar fi trebuit sa fie suficient putinul pe care ea i-l oferea cu marinimie. - Cum de n-ai ramas in 5uston: -oar acolo sint mai multe spitale si ar fi fost mai usor sa-ti gasesti un post convenabil. "i intinsese intentionat o cursa, pentru ca din raspuns, obligatoriu, ar fi trebuit sa reiasa o parte din relatia ei cu barbatul cu care se logodise.

DA

*ulia profita de neatentia lui si se ridica impinsa de un resort nevazut. -esi stia ca nu-l va intrece niciodata in agilitate. -rept pentru care se trezi strivita la pieptul lui intr-o tentativa de dans. - Ce-ti trece prin minte: -upa sapte ani vrei sa rezumi intilnirea noastra la doua vorbe-trei cuvinte: isi elibera el agresivitatea latenta. - -aca vrei sa te sterg definitiv de pe lista cunostintelor, ispiteste-ma9 veni raspunsul ei, la fel de agresiv. Te deran#eaza faptul ca nu-ti fac marturisiri complete: !r trebui: ,au in acesti sapte ani ti-ai descoperit vocatia de duhovnic: 1etragindu-si rapid impulsurile, 1afael incerca sa devina conciliant. ,tia ca, in cazul ei, orice forma de impunere conducea nemi#locit la neincredere. - -aca e ceva dureros in spatele rezidentiatului asta nenorocit, atunci nu-mi mai spune nimic9 +u ma intereseaza atit de mult sa intru in detalii lipsite de importanta cit ma bucura faptul ca esti aici si ca te-ai mai vindecat de ranile trecutului. ierduse ocazia de a-si potoli curiozitatea, cu pretul propriei sale linisti, dar nu era ceva care nu mai putea astepta. K trase mai aproape de el, incercuind-o complet cu bratele pe care ea le simtea ca pe niste inele de otel. Cauta din privire o solutie salvatoare, dar ea intirzia sa apara. !sa ca se resemna sa se spri#ine de trupul lui cald, lasindu-se invadata de o placere pe care era tentata s-o respinga. +u-i ramase decit sa se propteasca usor cu palmele de muschii tari ai pieptului, simtind cum bataile inimii lui ii trepideaza sub degete. arfumul lui profund masculin, precum si irezistibilitatea atingerii o faceau sa intre in transa. ,imti apoi mina lui prinzindu-i degetele inghetate si se abandona senzatiei inegalabile. -esi stapinita de sentimente contradictorii, *ulia recunoscu fata de sine ca s-ar fi putut abandona imbratisarii dincolo de limitele relative ale duratei unui dans. -aca nu ar fi auzit in permanenta semnalele de avertizare emise de ratiune, chiar ar fi facut-o. <a o analiza superficiala, 1afael era un solitar, fara obligatii, suficient de mult interesat de persoana ei ca sa-i pese de profunzime. ,i numai in profunzime ar fi detectat durerea si dorinta ei de neimplicare. -e ce ar fi deran#at-o atunci ca ii pune intrebari la care ea ceda in fata propriei constiinte: 3iindca putea sa-i spuna absolut orice. +u neaparat adevarul. ,i pentru ca melodia dansanta se termina curind, *ulia incerca un straniu sentiment de regret. !vea nevoie de un umar de spri#in, iar el i-l oferise pe-al lui de prea multe ori ca sa-l mai suspecteze. 3u nevoita insa sa amine intentia ei de a se destainui, pentru ca dr. Nilmer aparu vi#elios in fata ei, solicitindu-i a#utorul, sub privirile stupefiate ale lui 1afael. - --ra -ennison, vino, te rog9 se precipita el, tragind-o efectiv de mna. Cred ca avem o problema. "l urma afara din sala de festivitati, impiedicindu-se in poalele strimte ale rochiei de seara, intrigata la culme de comportamentul agitat al sefului ei. +u se opri decit in incaperea amena#ata ca depozit, unde el ii indica navetele cu sampanie,

DD

atragindu-i atentia ca trebuia de mult sa fie la frapat. +u realiza ca in urma ei 1afael primea inca o doza de speranta, inregistrind cu aviditate apelativul folosit de dr. Nilmer. - "ti dai seama, ce dezastru9 se lamenta el. "n curind vor incepe toasturile si noi nu avem sampania pusa la rece9 +ici nu vreau sa-mi imaginez cum un asemenea eveniment va fi trimis in dizgratie numai pentru ca cineva a uitat un amanunt atit de important9 Ce ne facem: Ce ne facem: continua el sa pilpiie pe un ton plingacios si enervant. Toata munca noastra transformata intr-o ruina= "mpunindu-si sa-si pastreze calmul, *ulia ii oferi o solutie de compromis, prima care-i trecu prin minte2 - ,i daca am servi-o cu cuburi de gheata: - ,ampanie cu cuburi de gheata: 4 ridicol9 Cine a mai pomenit asa ceva: - !tunci hai sa le bagam in congelator9 5arold Nilmer se intrerupse pentru o clipa din miscarea broOniana, pentru a analiza noua propunere, dupa care e$ploda fericit2 - 4$celent9 ,tiam eu9 4sti o comoara la casa omului9 si o tr din nou dupa el, cu o viteza de care altfel nu l-ai fi crezut capabil, pina la cel mai apropiat ospatar. - 5ei9 (aiete9 -u-te imediat si ia-ti un a#utor si bagati toate sticlele de sampanie in congelator. )azind ca cel interpelat nu reactioneaza, repeta indemnul, cu un ton mai sus, inlocuind cuvintul &congelator' cu &lada frigorifica'. -e aceasta data mesa#ul fu receptionat in bune conditii si ospatarul se precipita, la rindul lui, in cautarea unui coleg. -r. Nilmer respira usurat, ca si cind pe umerii lui apasase una din cele mai presante probleme ale omenirii. ,e intoarse spre *ulia, ingri#orat de o noua posibila omisiune. - ,i cu focurile de artificii e totul aran#at: - -a. (aietii nu asteapta decit semnalul d-voastra pentru a declansa cel mai impresionant foc de artificii pe care l-a vazut vreodata Canon Cit6. +u aveti motive sa va faceti gri#i. Totul e sub control. ,e indreptara amindoi spre tumultul receptiei, cu sentimentul ca partea cea mai grea trecuse. Chiar de la intrare, fiecare dintre ei fu absorbit de cite un grup galagios de invitati, unii e$primindu-si mirarea, altii incintarea, oferind cea mai dulce muzica pentru urechile organizatorilor, pentru ca, in final, totul se rezuma la laude. *ulia nimeri chiar in mi#locul unui grup de medici, colegi cu ea, toti dornici sa-si e$prime entuziasmul vis-a-vis de reusita petrecerii. -esi abia ii cunostea dupa nume, atitudinea lor prietenoasa si recunostinta lor o emotionara, aducindu-i pe fata o e$presie deschisa, neumbrita de resentimente. ,e trezi antrenata intr-un iures ametitor, incon#urata cu caldura, molipsita de spiritul lor efervescent, si incheie prin a le promite fiecaruia cite un dans. ,i cum ritmurile se succedau ametitor, pentru urmatoarea #umatate de ora trecu rind

DF

pe rind printr-o duzina de brate, indiferent ca melodiile erau sloO-uri sau disco, iar ea le raspunse tuturor cu o frenezie de care nu se crezuse capabila. <a un moment dat cineva ii intinse un pahar cu sampanie, inchinara pentru o noua era in istoria asezamintului spitalicesc, se lasa atrasa in planurile de viitor alcatuite ad-hoc, simtindu-se membru al colectivului de cind lumea. rinsa de gustul acidulat al sampaniei care ii curgea in pahar ca dintr-o sursa nedefinita, simti insa cum, la un moment dat, sala incepe sa se invirteasca, iar imaginea celor din #ur sa-si piarda consistenta. ,ingurul element real, care-i asigura legatura cu pamintul, singura certitudine, ar fi putut sa afirme, erau doua brate, ultimele din succesiunea furtunoasa. Treptat, contururile incepura sa devina confuze, diluate, asemanatoare cu efectul picturii in acuarela pe o foaie de sugativa. Ggomotele se transformara intrun bolborosit diform, nedeslusit, luminile scazura in intensitate, pina cind intunericul isi intra in drepturi depline. ,ala de festivitati parea sa-si modificat dimensiunile, pentru ca fu nevoita sa-si stringa picioarele si sa-si fereasca fruntea, de parca s-ar fi suit intr-o carlinga. ,patiul era mult mai strimt iar prospetimea aerului ce patrundea pe usile de la terasa imprumuta un ciudat iz de benzina si de fum de esapament. !poi se cufunda intr-o binemeritata uitare, unde formele si culorile nu mai aveau nici-un sens. "n dosul pleoapelor se unduiau sfere portocalii din ceara topita, alternind cu limbi de flacari verzui si ghemotoace de fire maronii si rosii. "n urechi ii vi#iia o muzica insinuanta, cu accente orientale, fiecarui sunet asociindu-ise un caleidoscop multicolor care-i ataca nervul optic. !tent in egala masura la osea si la femeia din dreapta lui, 1afael se strecura abil printre vehiculele destul de rare care mai circulau pe sosea. ,e indrepta spre Casa de la Cascada cu comoara lui cea mai de pre. +u fusese e$trem de greu sa-si aduca din maina o &doza' din cele cu care trecea peste grania e$tazului, atunci cind mintea nu i se putea elibera de comaruri. 4vitase dependena, dar nu-si putuse refuza privilegiul de a evada &la comanda'. ,i cum momentele tensionate se cumulau pe o perioada de citeva saptamini, recurgea la acest subtrefugiu, atunci cind nervii intinsi la ma$im amenintau ca o sa e$plodeze. "n sinea lui, ar fi vrut sa-i arate Casa de la Cascada, treaza fiind. ,i-asa, avea mustrari de constiinta ca trebuise s-o drogheze. -ar realizase ca timpul ii era dusman, nu prieten, si cu fiecare zimbet adresat altuia decit lui, *ulia se putea indeparta si mai mult. "ntrind in scuarul din fata casei, isi simtea inima batind ca un ciocan, concomitent cu valurile de adrenalina generate de anticipatie. K dorea cu o intensitate viscerala, doar se confrunta cu o erectie de cind o ridicase in brate, pentru a o introduce in habitaclul masinii. e tot drumul fusese nevoit sa-si miste soldurile pentru a gasi o pozitie mai comoda, atunci cind cusatura slitului il taia efectiv pe din doua. 7rmarindu-i permanent respiratia, infricosat de reactia corpului ei la substanta halu-

DH

cinogena, isi ingreunase si mai mult situatia. Corsa#ul rochiei ei alunecase subtil intro parte, dezvelind mai mult de #umatate dintr-un sn de fildes, incitant si promitator. K transporta gri#uliu pina in casa, atent la fiecare tresarire a pleoapelor, ignornd complet mozaicurile pe care drogul le aseza in spatele petalelor trandafirii. Jura ii era intredeschisa si cu fiecare e$piratie a#ungea la el aroma inconfundabila a sampaniei de calitate indoita cu un parfum de frezii proaspat culese. +u doar pentru ca isi imaginase intimitatea impreuna cu ea isi dorea acum sa o prote#eze. !vu-sese, pe parcursul timpului, numeroase vise in care ea il chema ademenitor, zim-bindu-i dintr-un baldachin cu perdele fine de tul, rela$ata, intr-o atitudine provoca-toare. ,tia ca nu are cum sa materializeze o asemenea fantezie de data asta pentru ca era sub influenta toropitoare a drogului. !r fi vrut sa fie martorul dezlantuirii ei intr-o avalansa de tandrete, sa fie dezmierdat de degetele ei fine, sa se infioreze sub atingerile ei blinde si delicate. Tin#ea sa fie iubit, isi dorea mai mult ca orice sa o aiba, dar sa aiba de-a face cu un act constient. -eocamdata insa, trebuia sa se multumeasca numai cu trupul ei, dulce povara, vlaguita de efectul ametitor al amfetaminelor. !#uns in dormitor, o intinse in patul larg, aprinse cu meticulozitate o multime de lumnarele parfumate ce aveau rol de decor si incepu sa-i dezlege atent baretele de la sandale. K rostogoli apoi pe burta, smulgndu-i un oftat usor, pentru a avea acces la fermoarul lung, care incheia rochia pe lateral. K rasuci la loc dupa numai citeva secunde si se opri din minutioasa lui activitate, doar pentru a se debarasa de hainele pe care le simtea ca pe o armura. Complet gol, reveni asupra ei, eliberindu-i intii minecile de dantela, apoi tragindu-i incet in #os rochia mulata, cu senzatia ca o e$trage dintr-o teaca. +u se mai satura privind-o, implinindu-i visele, cu parul rasfirat pe cuvertura de matase, cu trupul rotun#it si suplu, e$act ca in numeroasele fantezii pe care le imaginase. -esi lumina pilpiitoare a luminarelelor era slaba, nu-i fu greu sa descopere pe noul lui obiect de adoratie niste cicatrici pe brate si pe frunte, marturie a unui accident. ,au, poate, ale unor abuzuri. ,a fi indraznit vreun barbat sa ridice mina asupra acestei zeite: "mpresionat de descoperirea facuta, incerca sa mai gaseasca si alte urme de vatamare, dar se parea ca acelea erau singurele. -in care cauza reveni la activitatea de profanare pe care o initiase. Cupolele snilor ei il amenintau indraznete, cu mourile lor obraznice, contractate de la curentul facut de fereastra deschisa. Chilotul de dantela ii prote#a feminitatea cu resurse minime, iar 1afael nu se putu abtine sa nu-si apese palma facuta cu, ca si cind ar fi vrut sa constate daca locul acela fermecat nu avea cumva o viata proprie. "si continua gestul, infasurind elasticul delicat pe degete si tragind minusculul articol vestimentar in #os, de-a lungul coapselor, pina il pierdu dincolo de glezne. !cum erau la egalitate. 1amasesera doar lacrimile de smarald suspendate de loburile urechilor, dar acestea nu trebuiau inlaturate, contribuind enorm la completarea imaginii de vis care i se infatisa inaintea ochilor.

DI

Cuprins de un val infinit de tandrete, i se alatura, intinzindu-se linga ea si isi trecu palma dreapta peste capacelele rozalii, acum rela$ate, verificindu-le sensibilitatea. ,i cu o promptitudine demna de invidiat, ele reactionara, contractindu-se din nou, un gest inconstient, dar care aproape ca-l arunca in mi#locul unei tornade. Cu mna stinga rezemata sub cap, cu mna dreapta isi continua periplul, ros de curiozitate si de dor. "i mingiie gitul fragil, cobori prin valea dintre sni si se pierdu in triunghiul intunecat, urmarind cum toate zonele pe care le atinsese se infiorau sub atingerile delicate. Cauta anume centrul feminitatii, inconstient pregatit pentru el si pentru &festinul' care avea sa urmeze. "l descoperi cald si viu, sensibil la fiecare miscare a degetelor lui pricepute. *ulia gemu usor, si-i oferi astfel fructul buzelor ei, pe care el se opri sa-l savureze pe indelete. "i musca buzele, ii absorbi limba, ii trasa un nou contur pentru gura, invadind spatiul dulce si retragindu-se, dupa cum degetele i se afundau sau se retrageau din cavitatea fierbinte si fluida. K aduse la primul orgasm dupa numai citeva minute, fara sa-i atinga trupul, oferit lui cu atita generozitate de drogul tradator. Citeva convulsii mici si repetate fura semnalul ca organismul ei percepuse fiecare secunda aducatoare de placere si nu-i refuzase nici lui nici una. ,e lasa apoi sa alunece in #osul corpului ei, venerindu-i si inchinindu-se la fiecare centimetru patrat de piele. !#unse in genunchi, linga pat si o trase si pe ea in #os, pina cind se afla fata in fata cu seiful ei de comori. "i impinse putin genunchii, desfacind petalele delicate ale feminitatii si gusta din nectarul pus la discretie, pina cind ii auzi gemetele lovind in timpane, iar sub limba simti trepidatiile premergatoare unei noi caderi in abis. Cu infinita gri#a, chinuit de propriile sale nevoi, se ridica din nou in pat, purtind-o pe brate pina in mi#locul intinderii ce parea acum nesfirsita. "i invalui trupul cu noi mingiieri si ii murmura la ureche cuvinte de dragoste pe care le refuzase oricarei alte femei. Carnea de#a ii tremura, muschii fiindu-i incordati la ma$im de atita reprimare a propriilor dorinte. Ca un pacatos inaltind o ruga, ingenunche intre picioarele *uliei, ridicind-o, cu palmele lipite de spatele ei fle$ibil, pina cind emisferele catifelate ii a#unsera in dreptul buzelor. "si concentra atentia asupra celor doi boboci de trandafir, si a incaperii comorilor, destinzindu-si treptat propriul trup, pliat in conformitate cu intentiile de acaparare a cit mai multor &zone de influenta'. <a prima patrundere in universul strimt si fierbinte, resimti din plin efectele &tradarii'. +u avu nevoie de mai mult, pentru a ca mintea si corpul sa-i e$plodeze zguduite din temelii sub impulsul unui orgasm violent. entru ca la urmatoarea tentativa, citeva minute mai tirziu, sa recidiveze in forta. use acest fenomen neobisnuit pe seama dorintei reprimate atitia ani de zile, un asemenea efect devastator nefiind arhivat in trairile pe care le incercase cu vreo femeie. Cu atit mai putin cu una care ii stapinea sentimentele in mod inconstient. Cel mai uimitor era ca *ulia avea un asemenea efect asupra lui, fara a participa direct la actul in sine. +u primise din partea ei nici mingiieri, nici soapte

FE

obscene, nici macar un gest, si totusi, reusise sa-l secatuiasca de puteri doar in citeva secunde. ,trivita complet sub greutatea lui, o simti miscindu-se si murmurind cuvinte incoerente, e$act ca un bolnav in pragul delirului. 1afael ridica usor capul de pe umarul ei, si o surprinse incercind sa deschida ochii, sau, cel putin, asta i se parea lui ca face. -e fapt, *ulia colinda in continuare nestingherita printre sferele incandescente, se uita la el fara sa-l vada, retina ei inregistrind doar elemente disparate ale figurii lui, amalgamate cu frinturi de imagini din propria ei memorie, totul intr-un caleidoscop multicolor. 4forturile ei de a focaliza un obiect anume erau imediat disipate de puterea drogului ce i se infiltrase in simturi. ercepea mirosul lui 1afael, ii parea ceva cunoscut, dar nu reusea sa-l identifice, sa-l suprapuna peste trupul lui gol, napadit de sudoare, care o afunda in salteaua pufoasa. <a fel cum creierul ei ii transmisese niste informatii distorsionate despre &ceva' care intetea flacari inauntrul ei, aruncind-o apoi in cele mai delicioase convulsii. "i venea sa se desfaca definitiv, in parti componente, pentru a avea capacitatea sa fi$eze intru eternitate tot ceea ce simturile ei inregistrau. !semenea unei plante carnivore, si-ar fi strins apoi petalele imortalizind senzatii obscure si dorinte descatusate. !cum, de e$emplu, isi prelungea starea de abandon, dorindu-si ca atingerile delicate ce o faceau sa freamate sa nu se incheie niciodata. +u, nici vorba sa fie capabila sa realizeze ca, de fapt, era vorba de buzele lui 1afael, care ii provocau toata starea aceea de letargie. +u stia ca senzatiile minunate care o incercau proveneau din faptul ca el zabovea insistent asupra snilor, modelindu-i si enervindu-le &butoanele' intarite cu a#utorul degetelor si al limbii. -upa cum n-avea habar ca presiunea aceea dulce se datora greutatii corpului lui, iar gidilatul delicat i-l producea parul lui de pe piept. "si ridica totusi cu un mare efort bratele, pentru a-l incercui cu ele si i se deschise, zimbindu-i pierdut, cotropita de amintiri asemanatoare. Chiar daca nu conta cine e de data asta alesul, darurile pe care el i le arunca la picioare erau mai de pret decit orice traise ea pina atunci. -esi nici nu trecusera cinci minute de cind o patrunsese ultima oara, 1afael nu se putu abtine sa nu dea curs ispititoarei invitatii. ,i o lua din nou, fara sa-i pese ca, de fapt, ea isi daruia corpul altui barbat, trecut si ingropat. ,uferise prea mult, il torturase chiar, imaginea ei abandonata unei iubiri straine. +u avea de ce sa o ierte sau sa o mena#eze. +u si daca isi hranea pasiunea din firimiturile lasate in urma de cineva care nu o mai voia, sau care ii producea, in loc de placere, durere. +u facea altceva decit sa-si ia dreptul. 3emeia asta ii apartinea prin definitie si nicicind nu ar fi trebuit sa fie a altcuiva. +umai gindul acesta il inversuna si mai tare, aruncindu-i o pinza rosie furie in fata ochilor. "si alimenta noua frustrare cu respiratia ei intretaiata, cu zbaterea gingasa a venei care-i pulsa precipitat la git, cu murmurele ei repetate, pina cind un cuvint se detasa din amalgamul neinteligibil si-l lovi drept in moalele capului2 &*acM'.

F0

<a auzul numelui care abia prinsese contur, ultima farima de luciditate care-l indemna sa actioneze cu blindete, e$plodV. 1itmul se schimba din lent in alert, singele clocotitor ii intuneca ratiunea, miinile schimbara blindetea in agresivitate, tot trupul ii era incordat asemenea unui taur in arena. Cu mintea incetosata de gelozie, nu-si mai acorda nici o clipa de tandrete, transformindu-se intr-un animal turbat, al carui singur scop parea sa fie imperecherea. !stfel, o #umatate de ora mai trziu, czu complet epuizat, dup ce se cznise sa prelungeasc cit mai mult posibil momentul mult ateptat, desfigurat de efortul depus si satisfcut ca *uliei i se tersese umbra de zmbet de pe buze. +u ieise inca la lumina nici-un germen al raiunii, care l-ar fi ridicat de pe cuvertura contorsionata, pentru a-l ateniona ca a luat-o pe o panta greita. -oar orgoliul era prezent, in plin triumf, savurnd fiecare geamt si alimentndu-se cu lacrimi. "n msura in care ii permitea drogul, *ulia percepea doar o durere surda in abdomen, nite nepturi in muchii interiori ai coapselor, ca o furnictura, dar continua sa pluteasc detaata printre globuri aurii si spirale fosforescente care ii picurau in dosul pleoapelor scntei si focuri de artificii. Timpul se dilata si se contracta nefiresc, dar pentru ea scurgerea minutelor nu avea nici-o semnificaie. !r fi putut trece o ora sau zece, pentru ea cosmosul i deschisese porile si-i fcuse de#a o primire grandioasa printre stele si comete. "ntr-un trziu, 1afael se ridica intr-un cot, chinuindu-se sa-si focalizeze privirea si l cutremura un frison cnd ii vzu fata nvluita in firele de par nclcite si lipite de fata, de gt, si pe brae. elicula fina de transpiraie, combinaie a efortului lui si a suferinei ei, aciona ca un adeziv, desennd cu o penia nevzuta arabescuri complicate. Cobori apoi privirea de-a lungul trupului ei rstignit si observa cum anumite grupe de muchi tremurau ncW din cauza ncordrii. 8nmuiat de remucri, o trase lng el, ca pe o preioasa comoara, o potrivi in scobitura corpului lui si o nveli atent cu coltul cuverturii. ,e ntinse lng ea inspirnd aroma combinata a celor doua corpuri si i propuse o ora de somn, nainte de a o duce la ea acas, nainte de ivirea zorilor. -ar palmele ei proptite dulce pe pieptul lui, precum si dulceaa cu care se ghemuia cutndu-i cldura, l fWcur din nou sa se rzgndeasc. -e data asta, plecnd de la principiul ca &nici-o greeala nu trebuie pedepsita de doua ori', reveni la adoraie, blndee, tandree, nu neaprat in ordinea asta. entru ca nu putea obine de la ea nici iertarea, nici ncura#area, nici mplinirea, ncepu sa regrete ca se folosise de maniera cea mai puin ortodo$a pentru a o aduce in braele lui. ,i, bntuit de mustrri de contiina, ii dedica toata miestria, toata delicateea de care era capabil, nchinndu-se trupului ei cald si moale si oferindu-i din nou spre degustare deliciile iubirii. 8nspre zori, nclzit si toropit dup noaptea in care-si acordase doar doua ore de somn, 1afael se strecura din aternut, grbindu-se sa adune hainele aruncate prin toata camera, i fcu un dus rapid si reveni la *ulia, care continua sa doarm,

F;

indiferenta la tot cea era in #urul ei. ,tinse cu gri#a lumnrile, aproape topite, cu gesturi ferme, de e$pert. 1enun la a o mbrca, mulumindu-se sa o nfoare intr-un cearaf, si o duse la maina, zgribulit de rcoarea dimineii. 1ecupera si hainele si pleca ntins spre casa ei, cutnd in minte soluii pentru cazul in care uile ar fi fost ncuiate. -ar nu erau. -atorita cartierului in care locuia de atia ani, *ulia nu simea niciodat nevoia sa se izoleze de restul lumii, tiind ca, nici mcar pentru un hot e$perimentat, cotloanele casei ei nu ar fi dezvluit comori ascunse sau seifuri pline cu bani. Cu ea in brae, temndu-se de vecini matinali sau de btrne fr somn, 1afael cerceta rnd pe rnd vreo trei camere pn sa gseasc una ce prea locuita de femeia care-i dormea in brae. Ctia ca efectul drogului o sa dispar in cel mult douatrei ore, lsndu-i o senzaie de mahmureala si o teribila durere de cap. -ar, pentru ca a doua zi era smbta, se consola cu ideea ca va trebui sa zac in pat toata ziua, chiar daca avea ceva planificat pentru acel OeeM-end sau nu. Cuta in dulap, in scrin si abia sub perna gsi cmaa de noapte, neputndu-se abine sa nu inhaleze mirosul impregnat in bucata subire de material. K mbrca destul de uor si o nveli cu ptura, camera fiind mult mai rcoroasa dect cele din casa lui. !r fi vrut sa rmn lng ea pn se trezete, dar ii fu teama sa dea ochii cu ea pe teren propriu. Kricum, nu si-ar fi putut #ustifica prezenta in dormitorul ei fr sa a#ung din nou la conflicte &armate'. +u-si nfrna insa pornirea de a o mai sruta o data nainte de plecare, gndindu-se mai ales la faptul ca, pentru o buna perioada de timp, nu va mai avea prile#ul sa o fac. ,pre surpriza lui, fu gratulat cu incantaia propriului nume, care pe buzele ei suna teribil de dulce, dar si oarecum periculos. entru ca asta demonstra ca in curnd va fi treaza de-a binelea si, cu toata iubirea care ii fierbea in vene, nu-si putea permite sa-i lase loc pentru recunoatere.

Ceasul de pe noptiera indica ora zece si treizeci si doua de minute. *ulia isi freca pentru confirmare ochii cu dosul miinilor, parca nevenindu-i sa creada. 4ra in pat, iar lumina zilei indica faptul ca era vorba despre &zece dimineata' nu despre &zece seara'. ,a fi dormit oare asa de mult: "ncerca apoi sa se ridice in capul oaselor, dar renunta imediat atunci cind din directia corpului ei ii venira rapid niste semnale cu totul neobisnuite, materializate in dureri musculare, migrena, totul pe fondul unei ciudate senzatii de ameteala. ,e prabusi din nou intre perne, incercind sa rememoreze modul in care a#unsese intr-o stare atit de deplorabila, dar in cap ii bastoreau de zor niste ciocane pneumatice, aparent neafectate de vi#elia care i se intetea in cap. Cu un val neasteptat de cura# ridica usor coltul paturii, pentru a descoperi daca adormise imbracata si, spre surpriza ei, constata ca, in ciuda vicisitudinilor prin care trecuse, avusese totusi prezenta de spirit de a-si trage camasa de noapte.

F>

rivirile i se mutara spre lateral stinga, unde, pe un fotoliu, asezate de o mina gri#ulie se aflau rochia din seara precedenta si desous-urile pereche, iar sandalele se odihneau cuminti pe covorul rarit pina la urzeala. "si duse mina la frunte, dar nu descoperi nici-o urma de fierbinteala, ceea ce o ingri#ora de-a binelea. !tunci de unde provenea durerea de cap si senzatia asta gretoasa de lesin: Cele citeva secvente pe care le depozitase in memorie ii aduceau aminte de o abundenta de pahare cu sampanie, dar de aici incolo, niente. 7ltimele cadre ale filmului lipseau cu desavirsire. ,a fi fost numai sampania: (ause prea mult: Cel mai tare o ingri#ora o eventuala reactie necontrolata care ar fi distrus toata munca ei pret de doua saptamini. Kare se daduse in spectacol: ,i daca nusi aducea aminte cum reactionase, cum de prinsese totusi focurile de artificii: -oar le vazuse pe toate9 !r fi putu sa #ure. 1enunta la un moment dat sa se mai chinuie, pentru ca, indiferent cit de treaza fusese la momentul artificiilor, pentru nimic in lume nu-si amintea cu cine plecase acasa, cine o adusese in dormitorul ei, cine o dezbracase=C"+4 K -4G(1!C!,49999: K transpiratie rece o cuprinse din cap pina in picioare, pentru ca asta, da, intr-adevar, era o problema. !proape ca nici nu mai conta daca ruinase petrecerea, nici daca dansase cumva pe mese, cert este ca in masa de invitati, putini erau femei, dar acestea se e$cludeau de la sine, iar in grupul cunostintelor ei de gen masculin, cine oare si-ar fi permis s-o aduca acasa, s-o dezbrace si s-o bage in pat: %etoda eliminarii era singura pe care putea s-o aplice, dar nici folosindo nu a#unse la un raspuns satisfacator. 3u nevoita sa-si amine e$primarea temerilor pe mai tirziu, pentru ca un nou val de greata ii inunda esofagul. Cu toata durerea, se chinui sa se ridice din pat si se napusti catre baia micuta ce deservea propriul dormitor, impleticindu-se. -upa ce deversa continutul si-asa sarac al stomacului, isi clati fata cu apa si isi ridica privirea inspre oglinda pentru a primi in ple$ o noua portie de soc2 arata ca dracu'99 Tot parul ii era incilcit, de parca suferise o sedinta de tapa# suprarealist, buzele ii erau rosii si umflate, ochii ii erau infundati in orbite si erau tiviti de o pereche superba de cearcane violacee. "si trecu degetele peste buze si le descoperi maltratate la modul superlativ. "ncerca apoi fara succes sa-si treaca peria prin ciltii ce-i tineau loc de par, iar rezultatul fu un mic tipat de durere, cind migrena si smulgerea firelor isi reunira fortele. ,i de unde venea mirosul asta de mosc: se intreb, ridicind la nas camasa de noapte, din care insa nu repera nici-un iz. K trase peste cap, icnind din nou de durere, pentru a redescoperi &parfumul' cautat pe ea insasi. ,e inghesui in cada mica deschizind robinetele la ma$im, si se abandona placerii infinite care-i invada corpul. 3iindu-i teama sa nu adoarma, incepu sa se sapuneasca bine chiar inainte ca apa sa a#unga macar la #umatatea cazii. Continua cu o doza de sampon, frecindu-si energic podoaba capilara, reusind astfel sa-si epuizeze toate resursele de energie.

F?

3cu o pauza pentru a-si rencrca bateriile, ncercnd din nou sa reconstituie &filmul'serii. +u-si mai amintea clar dect ca fusese atrasa pe ringul de dans, in mi#locul colegilor care ii mulumeau in felul asta pentru reuita petrecerii, revzu din nou, destul de limpede, ampania care ii curgea din abundenta in cupa de cristal, dar, la final=,e ncpn sa se concentreze, dar eforturile ii fura zadarnice. 1zbteau pn la ea doar oapte murmurate la ureche, parfumuri delicate de flori, a-mestecate cu un miros dulceag de ceara topita. -esluea vag nite atingeri care o in-fiorau si o sursa necontenita de plcere care ii nmuia muchii, oasele si ultima farma de rezistenta. "nvoluntar, amintirile o fcur sa-si plimbe degetele pe buze, ntinznd picturile de apa in chip de urma a unui srut fugar. 8nchise ochii si se lsa purtata in lumea din visul ei fr nume, unde adoraia si tandreea o doreau prizoniera. Contientiznd brusc faptul ca e pe punctul de a se abandona somnului, se ridica din apa si i concentra atenia asupra buretelui portocaliu pe care l mbibase de#a cu spumant si, aplecndu-se pentru a-si aplica o spuneala, se ntlni fatan fata cu o mulime de semne roiatice sau violacee rspndite pe trunchi, pe brae si pe coapse. 3reca energic, ncercnd sa le descopere proveniena, iar faptul ca o dureau la atingere ii confirma ca nu are de-a face cu &pete', ci cu adevrate semne. e msura ce descoperirile avansau, in mintea ei, care devenea din ce in ce mai limpede, i fcu loc ncet-ncet sinistrul adevr2 cineva profitase de neatenia ei si ii administrase un somnifer, cu scopul declarat .sau nedeclarat/ de a o umili. +u-si putea da seama cine ar fi fost in stare sa premediteze o atare aciune, pentru ca ma#oritatea celor prezeni o cunoteau de puin timp. +ici-unul dintre colegii ei nu ar fi recurs la o asemenea metoda daca siar fi propus, intr-adevr, sa-si bata #oc de ea. ,i de ce ar fi fcut-o: -oar nu deran#ase pe nimeni si nici nu avusese, fizic, timpul necesar pentru a-si face dumani. 8nlaturnd rnd pe rnd toate posibilitile, nu-i mai ramase mare lucru. +u-si putea imagina ca vreunul din oaspei ar fi fcut subit o pasiune pentru ea, mai ales ca era vorba despre oameni de vaza ai oraului= ,e opri din raionamentul firav tocmai cnd, in cutarea unei figuri predispuse la gesturi e$treme, in mintea ei apru un chip cu ma$ilare puternice, cu o fata marcata de doua sprincene groase si drepte, de sub care arunca scntei o pereche de ochi umbrii de gene lungi, ntoarse. 1afael reprezenta cel mai apropiat persona# care prea sa ntruneasc cu brio spiritul temerar si cura#ul de a o e$trage dintr-o sala plina cu invitai, ntrtat de refuzurile ei anterioare. ,i manevrase lucrurile de o asemenea maniera incit *ulia sa nu aib nici-o dovada palpabila, nici-un indiciu, nimic de care sa-l poat acuza. -ar cum reusise sa premediteze: +u avea de unde sa tie ca ea va fi la petrecere, deci totul a fost o pura ntmplare. ,i atunci de unde fcuse rost de drog: Kare era dependent: !r fi fost singura e$plicaie plauzibila. +umai daca el nsui era un consumator frecvent ar fi purtat asupra lui in permanenta cte o doza. -ei, la prima vedere, nu se ncadra in simptomatologia cunoscuta de la coala.

FA

8ntinse mecanic mina dup prosopul care atepta cuminte pe suportul din ino$, fara sa-si intrerupa rationamentul care o calauzea spre lumina. ,i daca 1afael avusese intimplator la el o &priza', de ce o folosise asupra ei: -aca la toate celelalte intrebari mai gasea cit de cit un raspuns acceptabil, acest aspect ii raminea complet nelamurit. !#unse in camera frecindu-si parul cu prosopul si rasucind inca in minte dupa motivatii si presupuneri. !#unse chiar sa creada ca era victima unei halucinatii, dar urmele de dinti si vinataile de pe corpul ei o contraziceau vehement. -esi era frinta de oboseala si se simtea toropita dupa baia fierbinte, isi dorea cu ardoare sa afle ce se intimplase cu ea in rastimpul in care fusese victima inconstienta. +u putea trai cu o asemenea indoiala, avea nevoie de certitudini. Cu o idee noua insurubata in creier, isi trase repede pe ea blugii si un tricou fara mineci, aluneca intr-o pereche de papuci comozi, si isi scoase cu gesturi febrile telefonul mobil din geanta. 3orma numarul lui Jraham si dura numai un minut pina cind ii auzi vocea baritonala in receptor. - ,cuza-ma ca te deran#ez, incepu ea pe un ton sovaitor. !s vrea sa ma a#uti intr-o problema. (ucuros ca, in sfirsit, apelase la serviciile lui pentru ceva, Jraham o ruga doar sa-si enunte &dorinta'. - !s avea nevoie de o masina, spuse ea repede, de frica sa nu se razgindeasca. - !cum: ipaindu-si cu o umbra de indoiala parul inca ud, *ulia confirma2 - !cum. - -raga mea, credeam ca n-ai sa mi-o mai ceri niciodata. ,urprinsa de replica lui, atunci cind s-ar fi asteptat la un oftat urmat de enumerarea a numeroase acte de semnat si tergiversari de pina la o saptamina, *ulia ramase perple$a. ,imtind-o muta de uimire, Jraham Ning incepu sa rida usor. - Ti-am cumparat o masina din ziua in care ai luat e$amenul de rezidentiat. !steapta de atunci, cuminte, in gara#, dar n-am vrut sa te fortez s-o accepti, mai mult pentru ca ma asteptam sa-ti comanzi una pe gustul tau. - -aB stiu ca te pricepi la surprize, replica *ulia, recuperindu-si glasul. ,i cum facem: - !m cheile la mine. "ti trimit imediat soferul meu cu ele. ,i cu masina, bineinteles. - +u stiu cum as putea sa ma revansez= - !cceptind sa iei cina cu mine asta seara, ii spuse Jraham incintat de oferta. Chiar voiam sa discut cu tine despre niste probleme. Ce zici: - (ine, atunci. +e intilnim undeva: - Trec eu sa te iau pe la sapte. *ulia isi trecu o mina prin parul ud, cintarind in minte situatia. +u mai avea timp sa se usuce, dar acest aspect era complet lipsit de importanta. !naliza apoi

FD

promptitudinea lui Jraham, care continua s-o uimeasca prin solicitudinea si delicatetea cu care o incon#ura. 3ara sa-i puna intrebari indiscrete, fara sa-i ceara e$plicatii, isi dorise o masina, ei bine, o avea. +u se indoia nici-un moment ca daca n-ar fi avut &surpriza' de#a pregatita, i-ar fi trimis fara sa ezite propria lui masina, cu sofer cu tot. "n asteptarea &mesagerului', incepu sa-si impleteasca parul ud intr-o coada groasa, pe care si-o fi$a e$pert cu o clema, si asta numai fiindca tricoul i se udase de#a in spate. 7rca in fuga la eta# ca sa-si ia unul uscat si cobori e$act in momentul in care un "suzu !scender albastru metalizat fisiia pe asfaltul din fata casei. "i iesi in intimpinare lui ChucM, primind de la el, pe linga un zimbet admirativ, gestul galant cu care ii tinea deschisa portiera. ,e aseza coplesita pe scaunul capitonat in piele de culoarea untului care pastra inca impregnata caldura corpului lui ChucM si roti cu emotie cheia in contact. )erifica in retrovizoare strada si demara lin, imbatata de mirosul inconfundabil de &nou' pe care-l dega#a masina. 4ra incintata ca de o #ucarie noua, desi nu avusese inca ocazia sa sofeze o masina proprie. !puca sa vada inainte de a vira la dreapta pe artera principala cum o a doua masina opreste in dreptul soferului ramas fara obiectul muncii si il &culege' pentru a-l returna la firma. "n acel moment ii paru rau ca nu se oferise ea insasi sa-l duca la birourile &NingP ,ons', dar se dovedise prea captivata de noutate ca sa gindeasca mai departe. revizibil, Jraham intuise reactia ei si se asigurase trimitind si o alta masina pentru a-si recupera soferul. "i multumi in gind pentru prezenta de spirit si isi urma traseul preocupata de propriile framintari. !#unse la spital in doar citeva minute si se ruga in gind ca nu cumva doctorita <a ,alle sa fi plecat. ,tia ca mai are program si la un cabinet particular, dar nu cunostea cu e$actitate orarul dupa care isi desfasura activitatea. arca masina intr-un loc ca prin minune liber si se precipita pe scari, tulburata si surescitata. ,pre norocul ei, <ucinda <a ,alle era in cabinetul din spital si nu avea nici prea multi pacienti adunati la usa. !sistenta ei tocmai iesise ca sa verifice lista cu programari si o invita pe *ulia inauntru. <ucinda scria de zor intr-un registru de consultatii, iar pe *ulia o strabatu un fior de panica. +u mai apelase niciodata la serviciile unui ginecolog, iar masa cu brate stralucitoare o intimida teribil. - *ulia, ce surpriza9 zise <ucinda, ridicindu-si privirile din registru. Cum a iesit petrecerea: !m auzit ca ai fost la inaltime9 -esi nu venise ca sa discute despre petrecere si simtind cum i se prelinge cura#ul, *ulia afisa o tentativa #alnica de entuziasm. - Totul a fost mult mai bine decit m-am asteptat, confirma ea, fericita ca mai are ocazia sa traga de timp. )remea a fost buna, prezentarea e$celenta, muzica, de e$ceptie, ce mai, pot sa spun ca m-am intrecut pe mine insami. 7nde mai pui ca si pentru mine a fost o premiera=

FF

- %i-a povestit ceva-ceva -ereM, dar una e sa vezi cu ochii tai, si alta sa participi= ,i, ce s-a intimplat: !i baut prea multa sampanie sau ai stat in curent: Te intreb pentru ca mi se pare ca ai ochii putin cam rosii. - +-am apucat sa dorm prea mult, marturisi rusinata *ulia, framintinduse cum sa-i relateze motivul pentru care era acolo. rivi intimidata spre d-na 3oggart, asistenta <ucindei, iar aceasta, cu o intuitie demna de invidiat se ridica si iesi din cabinet fara sa spuna un cuvint. Cautind si ultimele resurse de cura#, *ulia indrazni sa se aseze pe scaun, foindu-se nelinistita. - ,tii, de fapt, am venit la tine pentru o consultatie, enunta ea dintr-o singura suflare. <ucinda deschise larg ochii mari, albastri, de culoarea cerului, indepartind o suvita rebela care ii cadea pe frunte. - )rei un consult ginecologic: intreba ea accentuind intentionat pe ultimul cuvint. !poi, revenindu-si rapid din uimire, doar era o treaba e$trem de fireasca, lua un formular pe care incepu sa-i noteze datele personale. -ezbraca-te dupa paravan si urca-te pe masa, o indemna ea, fara sa-i ceara nici-o alta e$plicatie. *ulia ezita un moment, isi simtea obra#ii cuprinsi de flacari, dar se simti datoare sa-i spuna macar o parte din povestea incredibila pe care o traise. - "nainte de orice, incepu ea cu glas tremurat, vreau sa-ti spun ca nu e vorba despre un control de rutina. "si drese putin vocea si continua. !seara cineva mi-a pus un drog in bautura si dupa aceea a profitat de mine, la cel mai concret mod. !runca o privire fugara in directia doctoritei si o vazu ridicind capul pentru a o studia cu atentie. "mediat dupa aceea, aproape automat, mina ei selecta din sertarul biroului un alt tip de formular, pe care-l aseza pe birou si incepu sa-l nete-zeasca cu dosul miinii. entru ca si ea fusese instruita cum sa completeze toata gama de formulare, nu-i fu greu sa deduca din antet ca de data asta era vorba despre unul utilizat cu precadere de medicii legisti. ,i asta pentru ca, tehnic vorbind, *ulia fusese victima unui viol. Cuvintul o lovi in creier cu efecte nebanuite. "ncepu sa respire sacadat si fruntea i se acoperi instantaneu de broboane de transpiratie. - Calmeaza-te, o linisti <ucinda, care o urmarea cu ochi de vultur, captind orice reactie. -in e$perienta stia ca victimele agresiunilor se$uale pot prezenta aparenta unor persoane normale, pina in clipa in care constientizeaza efectul de trauma. "i intinse un pahar cu apa rece si o pastiluta mica, de culoare roz. "nghite asta si rela$eaza-te. +u te mai gindi la nimic. -ornica sa scape de sentimentul acela acut de panica, *ulia ii asculta docila sfaturile si dupa citeva minute se simtea de#a mai bine. - !cum incearca sa-mi povestesti mai departe, o indemna <ucinda cu o voce e$trem de blinda, pregatindu-se sa scrie. - ,incera sa fiu, nu prea am ce sa-ti povestesc, pentru ca efectiv nu-mi amintesc mare lucru. Ceea ce m-a determinat sa vin la tine au fost niste escoriatii

FH

violacee si niste urme ca cele de aici, ii e$plica ea, aratindu-i semnele de pe bratul sting. ar sa fie mai degraba muscaturi, dar nu sint sigura. <ucinda se apropie si studie cu atentie urmele facute de dintii lui 1afael pe pielea catifelata, insotindu-si analiza de citeva fotografii care focalizau portiunea de piele afectata. +ota apoi ceva pe formularul de pe birou si se intoarse din nou la studiu. - !s vrea sa te dezbraci complet, ca sa fac poze si pe restul corpului, ii spuse ea cu un ton profesional. !i facut baie: ,au dus: - -a, recunoscu vinovata *ulia, dar fara sa stiu ca as fi putut distruge eventuale probe. 1ealitatea e ca la inceput nu mi-am dat seama ca = - +u-i nimic, mai mult ca sigur ca vom gasi inca suficiente mostre de sperma atunci cind iti voi face controlul ginecologic. !sta in cazul in care a abuzat de tine. ,-ar putea sa se fi multumit sa-ti lase urme si sa te priveasca goala, desi mandoiesc. ,tii, dupa parerea mea, inca nu s-a nascut barbatul care sa se multumeasca sa-ti priveasca corpul, adauga ea, zimbind malitios, in timp ce observa formele si rotun#imile native ale *uliei. ina si eu, daca as fi barbat, as incerca sa obtin mai mult = ,e opri in mi#locul frazei doar pentru ca inregistra #ena care o cuprinsese pe colega ei. -esi nu era nici ea rau alcatuita de mama natura, nu se putea lauda nici pe departe cu un trup incitant. Conformatia ei era un pic disproportionata, cu un piept generos, dar cu un corp de inaltime medie, ceea ce o facea sa para bondoaca. (ratele ii erau bine imbracate cu carne, chiar daca talia ii era subtire, soldurile e$plodau la numai citiva centimetri mai #os, iar impresia ei personala coborise pina la a se considera nascuta fara noroc. "si facu deci de lucru in continuare cu aparatul de fotografiat, pentru a lasa aprecierile laudative sa se disipeze in timp. %inuia cu multa de$teritate micutul aparat, fi$indu-si unghiurile in functie de lumina, a#utindu-se de blitul incorporat, marind sau micsorind, dupa caz, contrastul imaginii. ,e vedea ca nu era pentru prima oara cind trata o astfel de problema si asta datorita faptului ca seriful 5enderson ii solicita intotdeauna a#utorul atunci cind in zona aparea un caz cu implicatii se$uale. - !sa, acum suie-te, te rog, pe masa, zise ea tragindu-si niste minusi chirurgicale si pregatind citeva lamele. 4ra constienta de sentimentul cu care se confrunta *ulia, dar pentru ea nu constituia ceva iesit din comun. <asa-te mai #os, mai, mai. !sa e bine. K a#uta sa-si propteasca gambele pe suportii din plastic si aprinse o lampa cu spot, continuind concentrata sa recolteze probe. -esi nu facuse cine stie ce efort, muschii interiori ai coapselor incepura sa trepideze, iar rusinea ii induse citeva frisoane suplimentare. -aca n-ar fi fost ea insasi medic, nu credea ca s-ar fi supus de buna voie unui asemenea control, chiar cu riscul de a ramine traumatizata. ,i chiar asa, faptul ca urma sa devina sigura in legatura cu ceea ce acum se afla inca la nivel de presupunere, nu insemna ca psihicul ei nu ar fi avut de suferit. - !sa, inca putin, gata9 oti sa te imbraci.

FI

<ucinda isi inregistra probele colectate, le eticheta si isi relua locul la birou pentru a termina de completat formularul. - Cred ca va trebui sa dai si o declaratie la politie, o auzi *ulia spunind, in momentul in care tocmai terminase de imbracat. )rei sa depui o plingere: 1eflecta putin la situatia in care se afla si ii adresa colegei ei o privire interogativa. - -aca nu depui plingere, ii e$plica <ucinda, seriful nu poate sa demareze nici-o investigatie. -e asemenea, nu-l poate pune sub acuzare pe agresor, in cazul in care el va fi identificat. ,e opri pentru o clipa, analizind cu atentie chipul destul de ravasit al *uliei. entru ca vrei sa fie prins, nu-i asa: Jindindu-se la 1afael, *ulia ezita daca sa dea curs unei urmariri, penale, fara indoiala, cunoscind prea bine implicatiile unui asemenea gest. ,i numai faptul ca actul lui o determinase sa se confrunte cu rusine si, de ce nu, cu umilinta, merita, intr-un fel, sa fie pedepsit. e de alta parte, simtea un nod dureros in piept, ca o parere de rau, fiindca nu-si dorise niciodata sa inspire unui barbat asemenea porniri malefice. Kare pe el il afectase atit de tare rezistenta ei incit s-o supuna unei agresiuni: Kare ii fusese indiferenta participarea ei la ceea ce ar fi trebuit sa insemne un act de iubire: Cum ii putuse face asa ceva: +u-si amintea, din tot ceea ce stia despre el, sa mai fi recurs vreodata la o asemenea metoda de posedare. "l cunoscuse ca fiind un barbat galant, atent, invaluitor, chiar miza e$trem de mult pe farmecul lui personal. "ar acum, in cazul ei, abordase &problema' complet diferit, fara sa-i dea &victimei' nici-un grad de libertate. - "l cunosti: o trezi din introspectie glasul suspect de calm al <ucindei. -in modul in care te comporti, imi dai de inteles ca stii cine te-a violat si ca persoana nu ti-e complet indiferenta. (anuiesc insa ca te intriga doar maniera de &lucru'. - +u, se eschiva *ulia prea repede ca sa fie adevarat, nu-l cunosc9 +-am nici cea mai vaga idee. +u. %a gindeam doar ca in seara asta ma intilnesc cu avocatul meu si as vrea sa-i cer si lui parerea. %otivatia era putin cam fortata, dar doctorita <a ,alle nu comenta. use doar formularul la loc in sertar, ridicind o fata complet zimbitoare atunci cind se intoarse spre *ulia. - (ine, cum vrei, atunci. )reau sa-ti spun doar ca &violul' este un fapt cert, ca nu ti-a provocat nici-un fel de leziuni interne, deci n-a fost vorba despre o agresiune in grup. -upa diametrul colului uterin as putea sa afirm, desi am nevoie de rezultatele testelor de laborator, ca nu s-a limitat la &o singura data', ci a reprodus &evenimentul' de cel putin patru sau cinci ori. !sa se e$plica si trepidatia muschilor croitori, dar banuiesc ca stiai de#a, pentru ca nu stau de vorba cu o novice. *ulia o asculta siderata, incercind sa-si inchipuie cum se derulasera faptele in comparatie cu putinul pe care si-l amintea ea insasi. - !, si inca ceva, dar si asta cred ca stiai, nu esti in perioada de ovulatie, deci sansele ca sa ramii insarcinata sint practic nule. )reau numai sa te linistesc in

HE

cazul in care vei mai avea cumva greturi sau ameteli, ele fiind doar sechele ale dozei de drog pe care ai ingerat-o. Chiar daca in mod normal ar fi trebuit sa se indrepte spre usa, *ulia simti nevoia imperioasa sa se aseze. Cazu pe scaunul cel mai apropiat, coborind in acelasi timp pleoapele. - Ce ai, ti-e rau: se alarma ingri#orata <ucinda, ridicindu-se automat si ocolind in graba biroul. *ulia facu un semn de negare cu mina, continuind sa fie absorbita de cadrele care se i se desfasurau chiar in acel moment prin fata ochilor. - +u, mi-e bine, murmura ea. !m avut numai ceva, ca un flash-bacM, o imagine fugara= +umai ca = +umai ca barbatul cu care se rostogolea in asternuturi nu era 1afael, ci o amintire dureroasa, a unui om pe care-l iubise si pe care-l pierduse in favoarea divinitatii. "n mi#locul orgiei, trupul si mintea ei o tradasera. "si inchipuise ca se afla in bratele lui *acM si ca e iubita din tot sufletul, asa cum numai el stiuse s-o iubeasca. ,e intreba acum daca nu cumva i se si adresase, calauzita in visul ireal de tandretea si placerea pe care &agresorul' le revarsa asupra ei. !sta ar fi insemnat insa ca administrarea drogului reprezentase doar o arma care sa-i coboare &scuturile'. ,tiind ca no poate convinge sa fie a lui, 1afael se folosise de drog pentru a-i debloca maleabilitatea= -eschise brusc ochii si o vazu pe <ucinda cintarind din priviri starea ei sufleteasca. +u-si putea da seama daca flash-bacM-ul completase cu niste piese noi puzzle-ul nedesifrat care se afla in mintea *uliei, sau ii relevase tocmai despre cine era vorba. +-o putea obliga sa-i spuna adevarul, daca ea nu voia sa-l implice pe auto-rul agresiunii, oricit si-ar fi dorit. +u intelegea atunci ce rost mai avusese sa se pre-zinte la un control, daca tinea secreta identitatea celui care o violase. - 5ei, te simti bine: "nsista, perseverenta in gri#a ei, doctorita <a ,alle. - -a, ma simt perfect, multumesc, raspunse pierduta *ulia, simtindu-se brusc vinovata. !i fost asa draguta cu mine= si eu iti fac atitea probleme= - +u interpreta gresit, *ulia, te rog, o implora aproape <ucinda. +u-mi faci nici-un fel de probleme. "nteleg perfect prin ce treci si, te rog sa ma crezi, nu te condamn. "i prinse degetele inghetate in miinile ei si se lasa usor pe vine. +u ma intereseaza daca tu il cunosti pe cel care te-a maltratat, imi dau seama ca nu e simplu sa arati cu degetul pe cineva si ca urmare persoana respectiva sa fie privata de libertate. -ar nici ce ti-a facut tie nu e corect. - !i dreptate, recunoscu *ulia, dupa citeva minute de tacere. -ar pina cind nu sint sigura= - ai, ca sa fii sigura, trebuie sa fie declansata cercetarea, investigatia. !ltfel cum sa-l descopere pe faptas: 4u furnizez niste probe, se face analiza !-+, se compara cu prelevari de la posibilii suspecti si atunci vei sti cu certitudine= "ngrozita de eventualele implicatii ale unei atare intreprinderi, *ulia se ridica panicata de pe scaun, si se precipita spre usa. K saluta din mers pe <ucinda <a ,alle, promitindu-i ca va reveni cu un telefon.

H0

"n parcare, dupa ce intra in masina, se rezema cu capul de miini pe volan, cutreierata de sentimente contradictorii. e de-o parte ar fi vrut sa-l pedepseasca pe 1afael pentru indrazneala de a fi atins-o fara acordul ei, pe de alta parte, se induiosa in fata unei atit de puternice dovezi de pasiune, perpetuata de-a lungul atitor ani. K intriga insa si acel firicel firav de acceptare care se insinua in sufletul ei, ca si cind si dorintele ei convergeau in acelasi punct. "si puse atunci pentru prima oara problema ce s-ar fi intimplat cu ea daca ar fi ignorat complet &referintele' lui 1afael, daca s-ar fi lasat la rindul ei impresionata de atentia pe care i-o acorda. 3ara indoiala ca in inima ei curata de adolescenta, 1afael s-ar fi infiltrat cu usurinta si curind, ar fi dominat si acel teritoriu care ii fusese refuzat cu atita obstinatie. +ici macar nu era sigura ca, desi fiind date impre#urarile, acest lucru nu se si intimplase. !ltfel cum sa-si e$plice lipsa oricarei dorinte de a instaura dreptatea: "n forul ei interior se ducea o lupta2 orgoliul o indemna sa caute singura sursa si vinovatul, in timp ce inima gasea necontenit scuze si circumstante atenuante. ina la urma, ceda in favoarea orgoliului. ,i asta numai pentru ca ii fusese calcata in picioare mindria si demnitatea. ,e simtea folosita, pingarita de atingerile lui 1afael, chiar daca, in ultima instanta, se parea ca actionase din pasiune, nu din razbunare. -ar principiile dupa care *ulia se calauzise o viata intreaga nu-i permiteau sa accepte ca cineva, indiferent de intentie, sa se foloseasca de trupul ei ca de un manechin gonflabil. -aca intre doua persoane se infiripa un sentiment, trebuia sa fie vorba despre reciprocitate. "ar in cazul ei, faptele scosesera in evidenta doar un abuz.

<ocalul ales de Jraham era un restaurant micut, la &,ophieBs', o cladire masiva din caramida rosie, cu geamuri mari, orientate spre strada. "nauntru domnea racoarea, pentru ca soarele incalzea frontal localul doar in prima parte a zilei. "nauntru, mesele erau dispuse radial, facind loc la mi#loc pentru un discret ring de dans, folosit doar in cazul in care restaurantul era inchiriat pentru o nunta sau o agapa. !erul conditionat unduia lin fetele de masa imaculate si antrena intrun dans molcom florile multicolore ce ornamentau delicat fiecare masa. entru intilnirea lor, Jraham rezervase un separeu, delimitat fata de incaperea propriu-zisa de o perdea din fran#uri cu margele, care estompau figurile, dar lasau sa se intrevada siluetele. K astepta de#a cu o cafea dinainte, rasfoind rabdator un dosar de succesiune, pe care si-l luase de la birou. *ulia fu condusa de seful de sala imediat dupa ce a#unse si fu intimpinata de distinsul avocat cu un zimbet cald si o stringere de mina, care, parca, ii inocula o doza suplimentara de cura# si energie. 4ra pentru prima oara cind intra intr-un restaurant din CaXon Cit6 si trebui sa admita ca in mintea ei staruia o emotie nedefinita, ca si cind savirsea o imi$tiune pe un teritoriu strain si complet interzis.

H;

- -raga mea, e o placere deosebita sa te revad, zise Jraham, in timp ce privirea i se prelingea de-a lungul trupului ei svelt, invesmintat intr-o superba rochie din #erseu de culoarea piersicii pirguite. - ,i pentru mine constituie o placere, tinu sa-l asigure, usor intimidata, *ulia. - !rati schimbata, spuse el, desi trecusera doar doua saptamini de la cina la care o invitase. "i studie cu atentie fata imbu#orata, incadrata de parul lung, prins doar deasupra urechilor cu doua agrafe imbracate in coral. " se parea ca a suferit un proces brusc de maturizare, desi nu fusese niciodata o persoana e$uberanta sau e$trovertita. Cel putin nu pentru cineva care indurase atitea lovituri de la soarta fara sa clipeasca. Chipul *uliei deveni incandescent, intrebindu-se daca, pe undeva, nu ramasese descoperita vreo portiune a pielii care sa poarte dovezile de netagaduit ale noptii &pasionale' pe care o petrecuse, practic, fara voie. "si aran#a nervoasa gulerul tunica al rochiei, verificind orbeste daca toti nasturii sint incheiati. - Trebuie sa fie de vina oboseala, ingaima ea. Jraham o privi din nou iscoditor, simtind in dosul cuvintelor adevaruri ascunse urechilor lui. - !, uitasem de receptia pe care ai &instrumentat-o', paru el sa-si aminteasca. +ici nu stii cit de rau imi pare ca n-am putut veni, dar am fost ocupat pina peste cap cu un client rebel. ,tii si tu cum sint clientii astia, ani de zile nu te deran#eaza nici macar cu un telefon si intr-o seara au pretentia sa le aran#ezi nu stiu cite contracte, cu nu stiu cite ane$e si paragrafe, ma rog, treburi avocatesti= ,e intrerupse in momentul in care un ospatar le aduse meniurile si isi redirectiona intreaga atentie asupra listei cu delicatese. - K salata frantuzeasca si un piept de pui la gratar, comanda el rapid, evident familiarizat cu preparatele puse la dispozitie de respectivul restaurant. Tu ce iei: o interoga pe *ulia, care plutea de-abia pe la inceputul listei, nereusind sa se hotarasca. - <a fel, declara ea, fara a mai avea curiozitatea sa parcurga toate felurile inscrise pe foaia lucioasa, si-asa se temea ca nu va fi in stare sa inghita nici macar o boaba de mazare. ,tomacul ei continua sa fie pulsatil, selectind dupa reguli numai de el stiute ce ii convine si ce nu. Kspatarul se indeparta grabit, instruit temeinic in legatura cu respectarea intimitatii clientilor. - 7nde ramasesem: reveni Jraham asupra subiectului dezbatut anterior. !, da, in legatura cu receptia. !m auzit ca a fost o mare reusita= Ceea ce, bineinteles, m-a facut sa fiu foarte mindru de tine. - +u e un motiv prea grozav, il contrazise *ulia, as fi preferat sa-ti dau ocazia sa fii mindru de mine in alte conditii. 1eusind intr-o operatie complicata, sau salvind viata cuiva dupa un transplant realizat in conditii-limita=

H>

- 4 suficient timp si pentru operatii, o consola Jraham, acoperindu-i mina delicata cu palma lui ferma si deosebit de calda. -oar ai tot viitorul inainte= "a spune-mi, ai mai fost la Cripple CreeM: *ulia aprecie modul in care sarise de la un subiect la altul, evitind sa intre in detalii si ii multumi in gind pentru asta. ,e rela$a, spri#inindu-se de spatarul scaunului, facindu-si de lucru cu un servetel impaturit de pe masa. - +u. Cred ca e aproape un an de cind n-am mai fost la ferma, zise ea focalizindu-si atentia asupra amintirilor legate de peisa#ele monumentale si de aspectul grandios al muntilor. !cum insa, daca am masina, cred ca o sa repet &performanta'. +u mi-am permis sa te solicit stiind cite probleme ai, dar acum, cind nu mai depind de nimeni, ma voi duce negresit. - ,a nu uiti sa dai un telefon inainte, ii reaminti Jraham, altfel risti sa-ti petreci noaptea nemincata, draga mea. ,i, dupa cum se vede, nici asa nu prea te omori tu cu mincarea. K sa ma determini sa te oblig sa vii la noi in fiecare zi la cina sau chiar la prinz, 5elen ar fi incintata sa te rasfete, fii sigura de asta. !#unge doar sa-i dau o idee, incheie el rizind din toata inima. - Te cred, mai ales ca pina la mine a trebuit sa se confrunte doar cu mofturile interminabile a patru barbati=Cu mine s-ar bucura in primul rind de schimbare, si abia dupa aceea si-ar aduce aminte sa ma terorizeze cu silueta si cu caloriile= - -a, ai dreptate, ma uit cum ii indoapa pe aia micii, de parca ar vrea sa se prezinte cu ei la vreun concurs. ,ta cu gura pe ei si le administreaza felurile de mincare la foc automat, recurge la povesti, la fantezii, la orice ar fi necesar ca sa-i vada cascind guritele. -e multe ori, te rog sa ma crezi, ii compatimesc sincer pe bietii copii= -ar iata ca ne-a venit si noua rindul, continua el hazliu, in timp ce un chelner le aducea comanda din care se raspindeau mirosuri ispititoare. Continuara sa discute, alternind mincarea cu un inot gris demisec, numai bun pentru cresterea apetitului. -esi la inceput *ulia isi simtise stomacul revoltindu-se, treptat-treptat, faptul ca Jraham o distragea de la propriile ginduri antrenind-o intr-o conversatie usoara, o facu sa i se alature in a aprecia calitatile deosebite ale fripturii si ale ingredientelor salatei. 1econfortati dupa o cina &la inaltime', comandara un desert, o placinta cu visine si crema de vanilie, savurind amestecul delicios de arome si ncununnd o &destrabalare' gastronomica, cel putin din punctul de vedere al *uliei. +ici macar nu-si amintea daca in ultimele ;? de ore consumase altceva decit cafea si un aperitiv lesinat, luat pe fuga, inainte de sosirea invitatilor. - 4i, parca asa mai vii de-acasa, remarca satisfacut d-l Ning, rezeminduse de scaun, in tentativa de a-si mena#a abdomenul comprimat de cureaua pantalonilor. -esi nu fuma de obicei, isi aprinse cu gesturi ferme o tigara, tradind, pe undeva, e$perienta de fumator inrait de numai cu citiva ani in urma. *ulia il aproba, imitindu-l, toropita de senzatia de satietate care, de ce sa nu recunoastem, o incerca destul de rar.

H?

- Cum ti se pare d-l Nilmer:o interoga interesat Jraham, aruncind intre ei un rotocol de fum aproape perfect. - 4 un om cumsecade, aprecie onest *ulia. ,ingurul lui defect este ca se precipita prea tare. )rea ca totul sa fie perfect, desi nu se implica direct in realizarea sarcinilor pe care le traseaza. "ncolo, e un bun cunoscator al firii umane fiindca stie ca un subaltern nemonitorizat se poate lasa pe tin#eala= !muzat de descrierea pe care *ulia o facuse sefului ei, Jraham o privi lung printre gene, incercind sa descifreze ce anume o framinta. +ervozitatea initiala disparuse, dar asta numai datorita abilitatii lui de a o transporta in afara cadrului in care isi desfasura viata de zi cu zi. K urmarea cum isi aran#a mereu atenta gulerul inalt si cum tragea de mansetele rasfrinte ale rochiei, ca si cind ceea ce se ascundea trebuia neaparat ferit de laserul privirilor lui. - !i mai cunoscut si pe altcineva din personalul spitalului: tatona el terenul. - Kh, bineinteles9 K multime9 veni replica *uliei, iar cind incepu sa-i enumere pe cei cu care avusese de#a tangenta, Jraham pricepu ca temerile ei nu se refereau la o persoana din incinta spitalului. - Te-ai mai intilnit cu vreo persoana cunoscuta la petrecere:insista el, incercind sa descopere sursa agitatiei. ,tii, din vechii colegi, din cunostintele tale de pe vremea cind erai pustoaica= Kbserva o usoare tresarire, dar singur recunoscu ca ar fi fost foarte putin probabil ca vreunul dintre colegii *uliei sa fi devenit intre timp un membru marcant al comunitatii, astfel incit sa fie invitat sa participe la evenimentul monden de amploare patronat si organizat de prote#ata lui. - +u, cu cine sa ma fi intilnit: dadu ea glas propriilor lui ginduri. +ici macar pe medicii mai in virsta nu-i cunosteam. %ama a fost ingri#ita de bunul doctor TacMer, care a murit la numai doi ani dupa ea. --l Lilliams nu mai profeseaza, a iesit de#a la pensie, si in afara de ei doi il mai stiu doar pe dr. *ustin, care mi-a intocmit certificatul de deces al tatei. ,i nici-unul dintre ei n-a figurat pe lista de invitati... - ,i de cind intri &in piine': schimba Jraham din nou, subtil, macazul. Ce ti-a spus Jeorge: - Jeorge: "n mintea *uliei, lui &Jeorge' nu i se asocia nici-o persoana. - Jeorge Nilmer9 preciza el, sesizind confuzia. - !9, Jeorge Nilmer9 5abar n-aveam ca il mai cheama si Jeorge. <a spital nu-l striga nimeni pe numele mic. Toti i se adreseaza cu &d-le director', &CefuB' si &dr. Nilmer'. ,au &Nilmer' pur si simplu. %i-a promis ca voi fi asistenta lui personala. !sta nu stiu daca inseamna ca il voi secunda si in sala de operatii sau numai la organizarea si monitorizarea programului de finantare care incepe= - !sistenta lui personala, zici: zise Jraham strivind tigara in scrumiera. Trebuie ca te apreciaza foarte mult, sa stii. entru ca pina acum, n-a mai acordat o asemenea favoare nici unei alte doctorite, fie ea stagiara, sau cu state vechi de functiune.

HA

-esi *ulia cascase gura sa-i raspunda ca nu o intereseaza premiera, fu nevoita sa-si inghita replica, pentru ca d-l Ning trebui sa raspunda la telefonul mobil. ,i pentru a-i da libertatea de a conversa in voie cu interlocutorul lui, se ridica de la masa pentru a face o incursiune la toaleta. Jind la gind cu bucurie, recunoscu in sinea ei. +-ar fi fost in stare sa se scuze pentru un asemenea motiv, nici macar cu riscul de a-si umple vezica pina la nivelul &e$plozie'. <a intoarcere, mai fericita si mai usoara, isi relua locul la masa, crezind ca urmeaza achitarea notei si retragerea. -ar Jraham, departe de a se pregati sa plece, ii furniza un subiect-surpriza. - +u cred ca te superi daca am comandat cite o cafea si daca mi-am permis sa-mi invit un prieten sa te cunoasca, marturisi el, pe un ton pe care-l voise usor vinovat, dar care-i iesise mai mult viclean. - Cum as putea sa am ceva impotriva= se impletici *ulia, desi surpriza o lasase perple$a. 4ra de#a trecut de noua, nu dormise decit doua ore, se simtea epuizata si confuza si sperase din toata inima ca se achitase cu brio de obligatia de a lua cina intr-un local destul de select cu avocatul care ii apara interesele. -ar se vede treaba ca se inselase. Kbservindu-i ezitarea, dl.Ning se grabi sa adauge2 - +-o sa dureze mult, te asigur. 4 vorba doar de un prieten foarte bun, caruia i-am povestit despre tine .panica999/ si care tine neaparat sa te cunoasca. "ar eu, pentru ca ii sint teribil de obligat, am considerat oportun sa ma folosesc de acest prile# pentru a i te prezenta. usa fata-n fata cu evidenta, *uliei nu-i mai ramasesera la indemina prea multe optiuni. ,e ruga numai cerului ca persoana respectiva sa nu aiba cumva vreo legatura cu 1afael. "n mai putin de doua minute, in separeu intra un barbat inalt, de statura lui Jraham Ning, dar cu cel putin zece-cincisprezece ani mai tinar, impunator prin figura lui sobra, cu o fa serioasa, ale carei trasaturi erau indulcite doar de contururile curbate ale buzelor, si care in loc de traditionalul strins si scuturat al miinilor, ii captura degetele delicate si depuse pe falangele de#a inghetate un sarut usor, catifelat, fierbinte la atingere, rascolindu-i prea proaspetele aduceri aminte. Coplesita de maniera de abordare, *ulia isi pierdu pentru citeva clipe sirul firesc al gindurilor, lasind impresia ca incasase mai degraba o lovitura. ,uprapusa peste starea ei de spirit, si-asa vulnerabila, pecetea de foc care-i fripsese degetele o cutremurase. "ncerca sa-si aminteasca daca figura lui ii era cunoscuta, pentru ca sentimentul covirsitor care o cotropise trebuia sa aiba o origine. +u observa din aceasta cauza privirile concentrate ale lui Jraham, care se straduia sa detecteze orice urma de panica si nici nu auzi cuvintele pe care buzele necunoscutului le rostira, cuvinte care ar fi lamurit-o ca o vede pentru prima oara in viata lui. 1eveni cu picioarele pe pamint abia dupa citeva minute lungi, cind, ingri#orat de reactia ei, Jraham o striga insistent pe nume. 4$pira brusc aerul acumulat in plamini, aratindu-le astfel ca se eliberase de tensiune. "ncurcata de propriul com-

HD

portament, incepu imediat sa-si netezeasca niste cute imaginare ale rochiei, desi #erseul nu avea nevoie de nici-un retus. - +umele meu este *ulia -ennison, se trezi la un moment dat vorbind. "si privi intrigata interlocutorii, nestiind daca zimbetele lor se datoreaza unei gafe sau unei probleme de machia#. !ltfel, nu debitase nimic care sa le trezeasca amuzamentul. Cel putin din punctul ei de vedere. Jraham se simti dator s-o scoata din incurcatura, desi nu reusise sa depisteze cauza socului. K puse pe seama faptului ca era obosita. - -upa cum ti-am spus, d-l ,ean Lesle6 este un vechi prieten si m-a auzit povestind despre diverse intimplari care ti-au marcat trecutul. 4ste scriitor si lar interesa foarte mult, pentru o documentare, sa scrie un roman cu un subiect asemanator cu povestea vietii tale. ,au, cel putin, sa transpuna in stilul lui propriu, anumite aspecte mai interesante, pentru ca, orice-ar fi, trebuie sa recunoastem ca nu ai avut parte de o viata obisnuita. ,i pentru ca eu am refuzat sa mai fac pe intermediarul, presupunind in anumite momente si improvizind in altele, asupra a ceea ce ai simtit sau ai indurat, m-am gindit ca, cel mai bine, este sa te las pe tine sa-i povestesti ce vrei, cit vrei, daca vrei. -aca tavanul restaurantului ar fi fost victima unui demolator fruntas chiar in acea clipa, *ulia n-ar fi fost mai surprinsa. 7n scriitor: ovestea vietii ei: 4ra de-a dreptul incredibil. +umai rusinea fata de avocatul care o sustinuse si o a#utase neconditionat atitia ani o facu sa ramina nemiscata pe scaunul capitonat in catifea azurie, in loc sa sara direct in picioare si sa iasa val-virte# pe usa. Citind pe chipul ei succesiunea de stari de spirit, ,ean isi spuse ca nu isi alesese e$traordinar de bine momentul in care sa-si e$puna motivatia. "l cucerise din prima cu aerul ei inocent, imbogatit la ma$im de culoarea rochiei, pe care foarte putine femei ar fi ales-o. "l captivase imaginea ei feciorelnica, de vestala, pe care ar fi fost mai firesc s-o descopere intre copertile prafuite ale unei cronici din secolul al T)"""-lea decit intr-un restaurant modern din zilele noastre. +u apucase inca sa-i vada ochii, dar ii multumea de#a cerului pentru asta. "ntruchipa si-asa prea bine o eroina virtuala, cu roseata din obra#i, prin lipsa fardurilor, prin delicatetea osaturii, prin te$tura fina a pielii. -epusese intentionat sarutul fierbinte pe degetele albe, lungi, cu unghii scurte, dar deosebit de ingri#ite, punind in sinea lui un pariu cu privire la reactia ei. ,i-l cistigase. 1eactionase e$act cum se asteptase el si sfiiciunea ei aproape ca-l indemna s-o atinga din nou, ca sa se convinga ca e reala. "ntr-o epoca in care toate femeile imprumutasera alura si comportamentul barbatilor, delicatetea ei devenea cu atit mai pretioasa. area ratacita fara tinta intr-o lume ostila, in care frumusetea si gingasia ei nu mai erau apreciate la adevarata lor valoare. 1eflecta inca asupra acestei revelatii cind curiozitatea o facu sa-si ridice privirile, lasindu-l sa se scufunde in apele verzi intunecate ale ochilor ei, cu promisiunea descatusarii tainelor abisale pastrate in suflet.

HF

- ovestea vietii mele: isi repeta ea cu voce tare intrebarea care o tulbura cel mai mult. Ce ar putea fi interesant intr-o e$istenta anosta, marcata mai ales de durere si nea#unsuri: ,ean o privi patrunzator pe sub sprincenele impreunate, inca prizonier al mira#ului raspindit de culoarea ochilor ei. - oate tocmai saltul calitativ cu care ai fost rasplatita in cele din urma, ii e$plica el. oate modul incredibil cu care ai suportat toate greutatile, pentru ca am inteles ca nu ai avut tocmai o copilarie sau, ma rog, o adolescenta, prea fericita. - *ulia a dovedit in primul rind tarie de caracter, se amesteca Jraham, incintat de faptul ca ,ean reusise sa sparga gheata. ! suportat cu stoicism lovitura dupa lovitura si divinitatea a rasplatit-o pentru ca nu s-a plins niciodata= Tacu brusc, atunci cind privirile verzi sclipira, sagetindu-l. 7itase complet de tributul pe care aceeasi divinitate il incasase, rapindu-i-l pe *acM inainte de vreme. - ,i de ce v-ati oprit tocmai asupra &pataniilor' mele: isi muta ea din nou centrul atentiei, rasucindu-se la fel de brusc inspre ,ean. - ractic, un asemenea destin, mi-a trezit curiozitatea, recunoscu el putin incurcat. 4 la fel de adevarat ca noi, scriitorii, beneficiem de libertate deplina in conceperea unei carti. 7neori, am avut chiar senzatia ca reprezint un -umnezeu in miniatura, pentru ca nu ma puteam hotari ce soarta sa-i rezerv unui anume persona#. robabil ca acolo, in ceruri, -umnezeu insusi se confrunta cu asemenea dileme si pot sa te asigur ca e vorba de o foarte mare raspundere. +u ride, i se adresa el *uliei, vazind-o ca zimbeste. - 4 intr-adevar o problema, daca stai sa te gindesti, confirma Jraham, din spatele e$perientei de o viata, care-i pusese pe tapet omoruri savirsite de copii asupra parintilor, dispute aprinse intre soti, dupa ani intregi de casnicie, aspecte de viata pe care, atunci cind a creat lumea, -umnezeu, se pare, ca nu le-a luat in calcul. - -a, si mai ales daca improvizezi o situatie dupa cum te taie capul, fara sa fii inspirat din realitate, risti sa furnizezi o intimplare greu credibila, care-ti anuleaza din start calitatea lucrarii. Chiar daca beneficiezi de o imaginatie bogata. *ulia ii asculta linistita, prea linistita pentru viata zbuciumata pe care o avusese, prea linistita pentru festele de care avea parte la tot pasul. +u simtea nevoia sa intervina, nici sa contrazica, oricum, amindoi erau departe de realitate. 7ltimul gind o facu din nou sa-si verifice nervoasa gulerul stei si sa-si traga minecile pina peste incheieturile subtiri. - =-e aceea prefer sa ma inspir intotdeauna din fapte reale, plecind uneori doar de la un simplu amanunt, dar pe care mi-e mai usor sa-l dezvolt, stiind ca ma bazez pe o intimplare traita. ,ean isi trase putin sufletul, deoarece &discursul' lui durase aproape cinci minute, uimit de lipsa ei de interes fata de un subiect care o privea direct. - +u esti de acord cu mine: o intreba el, adesindu-i-se interogativ. *ulia se e$trase din contemplatie e$act la timp pentru a-i raspunde, desi n-ar fi putut spune despre ce era vorba.

HH

- +-am zis nimic, se apara ea, ridicind palmele deschise. -in contra, mi se pare salutara o asemenea initiativa, chiar daca am unele reticente= - -e ce: se repezi curios Jraham. - entru ca nu ma consider posesoarea unei e$istente de e$ceptie. Cred ca s-ar fi putut gasi subiecte mai pasionante= - !dica, scuza-ma ca te intrerup, ai impresia ca tuturor celor din #ur li sa intimplat sa-si piarda rudele apropiate intr-un interval de citiva ani, sa devina peste noapte mostenitorii unei averi apreciabile, sa cucereasca o pozitie de invidiat in ierarhia sociala si sa reuseasca totusi sa-si pastreze verticalitatea: Care dintre aspectele enumerate de mine ti se pare ca se inscriu in &normalitate': Tonul lui ,ean devenise vehement, sustinut de convingerea ca *ulia reprezenta fara doar si poate o persoana cu calitati de e$ceptie. "i venea greu sa accepte modestia ei chiar daca ea nu provenea din ipocrizie, ci din convingere. 7n principiu stabil, durabil, o fateta e$trem de pretioasa a unui caracter integru. - 5ei, ce inseamna asta: ii tempera ea uimita agresivitatea. %i-am spus doar parerea. !m dreptul la o parere, nu-i asa: "n definitiv, sintem asezati la aceasta masa si avem acesta &pseudo-discutie' nu pentru ca am cerut-o eu9 ,au ma insel: - !i perfecta dreptate, admise Jraham, taindu-i lui ,ean posibilitatea de a mai emite vreo perla. +ormal ca ai dreptul sa-ti spui opinia, dar ,ean are un temperament nitel mai impulsiv, incerca el sa aplaneze conflictul, in timp ce-i arunca prietenului sau o privire ucigatoare. 1eceptind mesa#ul mut, Lesle6 se regrupa intr-o tentativa de scuza, care insa suna destul de #alnic. "si dorea atit de mult sa ii capteze atentia, incit, ca s-o dovedeasca, s-ar fi apucat sa scrie cartea chiar in acel moment. "si dadu insa seama ca tacerea lui ii lasa, de fapt, ei loc pentru o adevarata peroratie2 - Cind spuneam ca e$ista subiecte mai pasionante ma refeream la oameni care nu au un acoperis deasupra capului, la familii intregi care nu au ce pune pe masa si ai caror copii, din cauza lipsurilor, aleg pentru ei insisi metode complet neinspirate de a-si depasi conditiaR ma gindeam la orfani, la copii afectati de boli incurabile, la ignoranta celor care nu stiu sa-si gaseasca un drum in viata si asta numai pentru ca, in loc sa-i lase la scoala, parintii i-au obligat sa fure sau sa minta, chiar si la femeile inselate, ranite datorita propriei lor naivitatiR sint atitea subiecte care merita sa li se acorde atentie, incit= atrunsa de continutul tainic al cuvintelor pe care ea insasi le rostise, *ulia nu se putu abtine sa nu se opreasca, pret de citeva secunde, pentru a-si inghiti nodul care se ridica amenintator din git. Cei doi barbati o priveau muti de uimire, cum se transformase dintr-o fecioara timorata intr-o luptatoare plina de substanta, cum i se insufletisera ochii care acum aruncau scintei, cum isi inclestase pumnii micuti ca si cind era hotarita sasi a-pere cauza pina in pinzele albe. +u anticipasera o asemenea reactie pornind de la o femeie aparent fragila, nu realizasera ca sub masca unui calm si a unui echilibru nativ se poate ascunde un temperament vulcanic. +imic din delicatetea ei nu ii avertizase ca au in fata ochi-

HI

lor o femeie interesata de problemele altora in mai mare masura decit de ale ei. ,i nici nu era normal. -oar tagma femeiasca se caracteriza prin superficialitate, orgoliu si preocupari domestice, iar cele care faceau e$ceptie erau menite sa confirme regula. "ncheindu-si lupta cu lacrimile, *ulia reusi sa inspire de citeva ori prelung, numai ca sa fie sigura ca n-o sa recidiveze. - "mi cer scuze, murmura ea, intimidata putin de privirile atintite asupra ei. +-am vrut sa sune asa. +-am motive sa va aduc acuzatii pentru ca sistemul este cel care distorsioneaza nemilos vietile tuturor. "ar noi, cei care ii depistam imperfectiunile, sintem vinovati pentru ca nu luam atitudine. "n fine, nu e cazul sa dezvoltam subiectul asta aici si acum. "nca impresionat de impetuozitatea ei, ,ean clatina incet din cap, fiindu-i greu sa accepte incheierea discutiei. entru ca presimtea ca replica urmatoare includea o scuza, dupa care *ulia intentiona sa se retraga. - )ad ca nu aveti nimic impotriva, zise ea aruncind o privire peste masa catre Jraham, implorindu-l sa-i sustina decizia. "mi cer scuze inca o data si va rog sa ma iertati, dar trebuie sa ma retrag. ,int foarte obosita si ma tem ca orice conversatie intretinuta in acesti termeni ar putea degenera e$trem de usor intr-o disputa. %i-a facut mare placere sa va cunosc, d-le Lesle6= - ,ean. - =,eanR multumesc pentru cina, Jraham, si ne mai auzim la un telefon. ,e ridica infle$ibila de pe scaun, ridicind palmele a negare in clipa in care ii vazu precipitindu-se sa o conduca. - +u va deran#ati, insista ea calma, continuati-va discutia. +oapte buna9 - ,i eu cind te mai vad: se repezi ,ean, obsedat de ideea ca va refuza sa colaboreze cu el, odata ce avea atitea obiectii. - Jraham o sa-ti dea, fara indoiala, numarul meu de telefon. oate facem o e$cursie impreuna=incheie *ulia teribil de promitator. - K e$cursie: ,tii cumva ce vrea sa spuna: il intreba ,ean pe Jraham imediat ce o vazu ca iese din restaurant. - +-am nici cea mai vaga idee, marturisi avocatul incurcat. !poi, dintro data, paru sa se lumineze2 Gicea mai devreme ca ar vrea sa faca o vizita la Cripple CreeM= oate la asta se refera= 4i9 -ar asta ar fi grozav9 e$clama el incintat. !r fi cea mai buna solutie. - Cripple CreeM: - -a. *ulia a mostenit o ferma si niste pamint acolo, dar pina acum n-a fost decit o data. !stazi insa mi-a zis ca intentioneaza sa &evadeze' pentru citeva zile, si cu ocazia asta sa-si testeze si masina= Jraham se apleca usor in fata, ca si cind urma sa-i incredinteze un secret si-i spuse2 -aca reusesti sa prinzi &trenul' asta, cu ferma, s-ar putea sa devii un om norocos=

IE

arfumul ei delicat staruia inca in asternuturi si pe perna, inducindu-i de fiecare data cind incerca sa se odihneasca o stare vecina cu deznade#dea. ,i tot de fiecare data sfirsea prin a se ridica enervat din pat si a-si aprinde o tigara, privind prin ferestrele largi, in asteptarea zorilor. "n unele seri incercase alta metoda, testind patul din alt dormitor, dar persistenta parfumului se pare ca i se infiltrase in simturi si-l urmarea oriunde si-ar fi gasit refugiu. "ar tentativa de a inlocui prezenta *uliei cu o alta, contrafacuta, esuase lamentabil de la prima incercare. -rept pentru care aulei ii fusese interzis accesul, pina atunci nelimitat, la Casa de la Cascada. ,e intilneau in continuare, dar acasa la ea, si asta numai din cauza ca frustrarea isi cerea deschise supapele de refulare. 1eprizele de se$ imbracau insa numai doua alternative2 ori un &numar' scurt, ori o partida de chinuire reciproca de peste o #umatate de ora, care, de multe ori, se solda cu o &remiza'. ,ingurul aspect care nu suferise nici-o modificare era cel monden, unde aula isi mentinuse utilitatea la nivel de &plutire'. K &agata' in plasa lui la tot felul de receptii, serate sau evenimente sociale, la care nu-si putea permite sa fie insotit de o &novice'. !vea nevoie de spiritul ei deschis, neafectat, care-l facea sa se simta usu-rat intr-o societate pretentioasa, cum era cea in care se invirtea el. ,tia ca in orice moment gasea in ea o sustinatoare infocata, care nu trebuia sa-si cenzureze compor-tamentul pentru a evita o gafa sau un dezastru. <a mai bine de o luna de cind o adusese in casa lui pe *ulia, 1afael era bintuit .pentru a cita oara:/ de incertitudine si de disperare. +-o mai intilnise deloc de la receptia organizata la spitalul ,t. Thomas %ore, desi nu se putea spune ca nu incercase. !steptase ore care i se parusera nesfirsite, atunci cind se schimbau turele. ,tatuse in masina, in fata casei ei, cel putin in prima saptamina, in fiecare seara. indise orice miscare, studiase ferestrele care se incapatinau sa ramina intunecate. +u avusese sorti de izbinda. +ici macar s-o vada. ,pera ca imaginea ei i-ar mai fi stins din dorul care-i sfisia fara-ncetare maruntaiele. <a un moment dat, a#unsese sa creada ca a dat curs sugestiei lui si ca sia cautat un post in -enver. 3olosindu-se de relatiile lui si de ci mai putin uzitate rascolise rind pe rind serviciile medicale din tot orasul, si asta nu insemna deloc putin lucru. eriase toate cabinetele medicale private, cautind o urma, o cone$iune. Cu nervii intinsi la limita, chiar in acea zi apelase la serviciile unui detectiv particular, si, ca o culme a coincidentei, la intoarcerea acasa o vazuse iesind dintr-un magazin, insotita de un barbat inalt, destul de tinar, fara sa prezinte semne evidente de intimitate, dar, in ciuda acestui fapt, incintata de compania ei. !bsorbise prin toti porii imaginea ei proaspata, vie, intruchipare a optimismului si a vitalitatii, fara sa para afectata de cele petrecute intre ei cu mai bine de o luna in urma. Kare nu sesizase nimic schimbat in relatia cu propriul ei corp: Kare nu-si pusese nici-o intrebare in legatura cu modul in care a#unsese acasa si in pat:

I0

Kare pentru ea, practicarea acestui &sport' era de#a inscrisa in rutina: %ii de intrebari se inghesuiau in creierul lui si nici-una nu dispunea de un raspuns satisfacator. K urmarise apoi pina acasa, vazuse cum se desparte in termeni destul de cordiali de insotitorul ei si inima lui facuse un salt in gol in clipa in care in minte i se insurubase ideea de a-i bate la usa. Cu orice risc. +u-si putea permite, nu voia, sa lase lucrurile sa se desfasoare de la sine, nu dupa atita timp in care e$istenta lui se consumase pe muchie de cutit. +u putea sa lase lucrurile la voia intimplarii, mai ales cind se dovedea ca *ulia nu ducea lipsa de &admiratori'. !ltfel, in ce categorie sa-l incadreze pe cel care o insotise la cumparaturi: "si lua inima in dinti si cobori din masina, pentru a se bloca doua minute mai tirziu, pe platforma de la intrarea in casa. "l framinta o modalitate de abordare, un prete$t care sa-i #ustifice prezenta. 4zita de citeva ori cu degetul pe butonul soneriei, parcurgind emotii cu care nu se mai intilnise din adolescenta. ,e razgindi, in cele din urma, nereusind sa gaseasca un motiv plauzibil pentru vizita lui atit de importuna si se intoarse la masina in#urind in gind. -emara in tromba, revarsindu-si furia pe masina care nu avea nici-o vina, blestemindu-si lipsa de cura#. Ce-ar fi putut sa-i spuna: '(una, am venit sa beau o cafea'.,au & (una, stii, eu sint cel care te-a adus acasa in seara cu receptia de la spital'. ,au & Ce mai faci: !i ramas cumva insarcinata:'. ,au &)rei, nu vrei, eu sint 1afael si trebuia sa-ti vorbesc neaparat'. -espre noptile nedormite, despre noile mele obsesii, despre lipsa mea de tact, despre greselile trecutului si despre problemele viitorului. Cum ar fi putu sa faca una ca asta: +ici macar nu stia care ii e atitudinea in ceea ce il privea. utea sa fie la fel de ostila, ca in trecut, constienta de manevrele lui de &acostare'. ,au putea sa-i deschida usa zimbitoare cu aerul &hai, ca numai tu mai lipseai' si sa-l trateze ca pe un musafir incomod pina ce el si-ar fi amintit ca a lasat robinetul de la baie deschis. +u-l satisfacea nici-una dintre posibilele variante, si pentru prima oara in viata lui se simtea intimidat. Coti brusc de pe %ain ,treet pe straduta pe care se afla locuinta aulei, si, a#uns in dreptul casei, frina puternic, scrisnind cauciucurile de asfalt. lin de resentimente, intra in livingul spatios, decorat modern si teribil de atragator in culorile amurgului, si , pentru ca aula facu imprudenta de a-i iesi in cale, o lua chiar acolo unde se afla, pe treptele care duceau la eta#. 3ara #ustificari, fara preludiu, descarcindu-si la modul superlativ si urgent incarcatura emotionala devenita insuportabila. Cinci minute mai tirziu, se odihnea, relativ calm, pe canapeaua imbracata in piele maronie din salonul aulei, in timp ce ea ii pregatea o cafea. "si aprinsese de#a o tigara si tragea din ea cu sete, inhalind lacom fumul albastrui. - robleme: se multumi sa-l intrebe aula atunci cind ii aduse cafeaua. - +u. Ce probleme sa am:raspunse el e$pirind un norisor de fum. ur si simplu, voiam sa te vad. "l irita de#a acceptarea ei neconditionata, desi trebuia sa recunoasca, macar fata de sine, ca fusese brutal si nedrept cu ea.

I;

- 1amii aici in noaptea asta: continua aula, temindu-se ca insistenta ei il va indeparta. - +u stiu inca, zise el, mormaind. Tensiunea se instala cu fiecare secunda si aula simti nevoia sa actioneze paratraznetul, deviind de la subiectul initial. +u-l putea intreba altceva, deci trebuia sa-i povesteasca ceva despre sine. - !m trecut de dimineata pe la 3ranMlin si mi-a spus ca ar fi interesat de o eventuala colaborare. 3ranMlin era un tipograf, altul decit cel traditional pentru editorialul &!rroO', caruia 1afael ii facuse propunerea de a prelua tiparirea, evident, din motive de costuri. aula il intilnise la o intrunire feminista si il abordase, considerind aportul ei de bun augur. !cum, spera ca aruncarea acestui subiect la mi#loc, va detensiona incordarea care plutea dens in aer. - ,i, tu ce i-ai spus: "ntreba el fara chef. - Ce sa-i spun: Ca vrei sa maresti tira#ul, ca ai o noua echipa manageriala, ca vrei sa schimbi &looM'-ul revistei, chestii de-astea. %i-a promis ca o sa te contacteze. area destul de &prins' de idee, sa stii. "si ocupa un loc pe fotoliul invecinat, numai din cauza ca nu voia sa actioneze resortul &presiune'. 4ra mai bine sa pastreze distanta, pentru ca il dorea in patul ei pentru acea noapte. - !r fi trebuit sa-l vezi, incerca ea o distragere a atentiei. 4 un individ de vreo 0,HE inaltime, cred ca are in #ur de 0AE Mg, e masiv si vesnic imbu#orat. +u prea se prinde la glume, dar tine in schimb la bautura. Cred ca a golit pe putin >-? sticle din cel mai bun vin pus la dispozitie de organizatori. ,i la un moment dat se cherchelise si= - "nceteaza9 Cuvintul reteza aerul ca o plesnitura de bici. "ar aula il percepu ca pe o lovitura in plina figura. - +u sint intr-o dispozitie propice pentru lamentari si birfe, continua el la fel de indir#it. Chiar daca ma comport necivilizat, am motivele mele s-o fac. Trec printr-o pasa e$trem de proasta. "n timp ce isi #ustifica reactia, simtea cum creste in el o durere fara nume, un soi de otrava organica, acida, care-i facea trupul sa tremure ca si cind ar fi fost cuprins de friguri. "si lasa capul sa se rezeme de spatarul canapelei, cu dorinta nemarturisita de a-si localiza sursa suferintei. "ncerca sa se concentreze pentru a descoperi ce se schimbase in viata lui, ce anume il transformase dintr-un om normal intr-un rezervor de amaraciune. "ncura#ata de momentul lui de slabiciune, aula isi spuse ca acesta era prile#ul cu care se putea descarca de furia si umilinta acumulate atita amar de vreme. ,i nici chiar ei nu-i veni sa creada ce spune, cind se auzi vorbind2 - -a: 4sti intr-o pasa proasta: ,igur9 <a tine totul trebuie trecut cu vederea9 Ce se intimpla cu pasele mele proaste: Ce se intimpla cu motivele mele de enervare: Kri eu n-am nici macar dreptul elementar sa trec prin asa ceva: Te-ai gindit

I>

vreodata cit ma costa pe mine sa-ti suport toate toanele si sa ma prefac ca nu observ cind ma #ignesti in mod deliberat: ,iderat, 1afael isi ridicase capul si o asculta fara sa scoata o vorba. ,e uita la ea ca si cind o vedea pentru prima oara. - Ce vrei sa spui cu asta: intreba el intr-un tirziu, cu o voce periculos de coborita. - 4$act ce ai auzit9 se rasti aula, ignorind semnalele ce prevesteau furtuna. "n sinea ei se bucura ca descoperise resurse de cura# de a caror e$istenta nici nu stiuse. "n definitiv, trebuia sa ia o atitudine. ,i in clipa aceea nu-i pasa absolut deloc de consecinte. %-am saturat sa maturi cu mine pe #os de cite ori e ceva care nu-ti convine9 ,i mi-e lehamite sa tot suport pornirile tale, fara sa am nici-un cuvint de spus9 - )rei sa terminam: -esi intrebarea aducea mult a ultimatum, 1afael nu schitase nici-un gest cum ca ar fi intentionat sa paraseasca incaperea. ,i de aceea, considerindu-se, iluzoriu, triumfatoare, aula persist in greseala. - -aca asta vrei, asa sa fie9 ,a vedem cine o sa-ti mai inghita capriciile asa cum am facut-o eu. -esi pasea pe nisipuri miscatoare, nu voia sa schimbe directia. Cine o sa te mai astepte ca proasta sa dai un semn de viata, cine o sa mai accepte sa iti cedeze in orice loc, oriunde si oricind, cine o sa mai stea la coada la dracii tai, sa te mena#eze, sa se poarte cu tine cu mnusi. Tirada ei ar fi putut sa continue la nesfirsit, pentru ca acumulase prea multa ura. ,e ura pina si pe ea ca nu avusese taria sa rupa pisica in doua mai demult, dar mai ales, il ura pe 1afael, acum mai mult ca oricind, cind statea ca un manechin lipsit de viata si o contempla cum isi varsa frustrarea asupra lui. entru ca imobilitatea si pasivitatea cu care el primea toate insultele, detasarea cu care ii urmarea izbucnirea patimasa o faceau sa se enerveze si mai tare, realizind abia acum ca sentimentele lui nu erau implicate in nici-un fel. +umai cineva care nu simte nimic putea sa lase totul sa se scurga pe linga el, neafectat, inregistrind doar acuzele, ca pe un monolog difuzat la televizor. - !i terminat: - +u9 +-am terminat9 ot sa continui inca o zi intreaga daca am chef9 ,int in casa mea si nu primesc ordine de la nimeni cu ce am voie sa fac si ce nu9 - %a gindeam ca poate vrei sa afli si parerea mea despre chestiunea in cauza, spuse 1afael, deosebit de calm. ,au poate nu m-am facut niciodata suficient de clar. - Ce usor iti e sa manevrezi niste vorbe, zise ea, si din glasul ei razbatea, de aceasta data tristetea. Cum adica, nu te-ai facut suficient de clar: Ce vrei sa spui cu asta: - )reau sa spun ca nu-mi amintesc ca intre noi sa fi fost vorba vreodata de vreun anga#ament sau ceva asemanator. Tu, da:

I?

- !nga#ament: !ici am a#uns: ,a avem nevoie de anga#amente ca sa ne comportam decent si ca sa ne respectam reciproc: - -e ce ma acuzi ca nu te-am respectat: - entru ca stii prea bine ca in toate datile cind ti-ai revarsat asupra mea &favorurile', ai facut-o fara sa ma intrebi daca vreau, daca imi place, daca sint de acord =. +u mai departe ziua de azi, cind pur si simplu m-ai folosit, ce stiu eu, doar pentru ca alta, aleasa secreta a inimii tale te-a respins. ,au naiba stie din ce motiv= - +u mai esti multumita de performantele mele se$uale: !sta trebuie sa inteleg: - <a naibaB9 Cine vorbeste aici de performante se$uale: pufni aula dispretuitoare. +u ma pling de capacitatea ta de a oferi placere. -iscutam, daca n-ai observat, despre felul in care ma calci in picioare si mai ai si pretentia sa strig &(ravo9' - !tunci: ,au nu-ti mai amintesti cind ma ispiteai s-o facem in cele mai neasteptate locuri si ocazii, sustinind ca te e$cita grozav: +u erai tot tu: - )ezi: )ezi cum rastalmacesti totul in favoarea ta: Ceea ce incercam eu sa fac era sa = - 5ai, spune9 ,a ce: se repezi el, vazind-o ca ezita sa continue. - ,a-ti distrag atentia, improviza ea o e$plicatie. - ,au ca sa fii sigura ca ma &prinzi': +u cumva varianta mea e mai aproape de adevar: - Cum poti sa ma acuzi de o asemenea stupizenie: - entru ca te cunosc prea bine, de-aia. Crezi ca m-am nascut la ultima ploaie: ,au ca ai de-a face cu un pustan din ala cu care aveai obiceiul sa te intinzi inainte de a ma cunoaste pe mine: - 4sti de-a dreptul grosolan9 se rasti aula, cuprinsa din nou de furie. rofita de faptul ca-i marturisise selectiv fragmente din viata ei, ca si cind el nu trasese prin patul lui batalioane de femei. !devarul era ca trecutul amindorura era destul de furtunos, iar relatia lor demarase intr-o etapa plina de acalmie. !sta era si principala cauza pentru care aula se simtea #ignita, doar sperase ca pentru fiecare dintre ei soarele rasarea din nou si dorinta ei tainica era sa rasara pe un cer senin. - oate ca eu sint, intr-adevar, grosolan, ceea ce nu e$clude insa faptul ca tu esti o vipera9 arunca 1afael bomboana pe colac. 4ra de#a prea mult, chiar si pentru firea rabdatoare a aulei. - "esi afara9 zbiera in culmea dracilor. "esi afara din casa mea si sa te mai intorci cind te-oi mai chema eu9 1eplica fu urmata de o secventa teatrala in care ea deschidea larg usa, iar el trebuia sa plece cu coada intre picioare. -ar 1afael respingea ideea cozii, considerind ca un barbat adevarat are cu totul altceva in dotare in respectiva locatie. "n concluzie, continua sa stea impasibil pe canapeaua confortabila, ignorind complet imperativitatea gazdei.

IA

- "nchide usa si termina cu istericalele, o sfatui el calm. Crezi ca ma impresionezi cu comportamentul asta de duzina: K sa plec numai atunci cind o sa consider eu de cuviinta. +ici-un minut mai devreme. -esi nu avea nici-o intentie de a renunta sa-l dea afara din casa si din viata ei, aula fu surprinsa de propria ei docilitate atunci cind se conforma. 1afael o domina si isi e$ercita in deplina cunostinta de cauza puterea pe care o detinea asupra ei. 1amase totusi in picioare, linga usa, parca pregatita pentru un alt atac. - <asa prostiile si vino aici, ii indica el taraganat locul de linga el. Cu toate ca ezita pret de citeva secunde, aula sfirsi prin a-i respecta dorinta. - 7ite, lasa-ma sa-ti e$plic ceva. 1afael afisa un aer obosit, prabusit si epuizat dupa atita incrincenare. Ceea ce vreau eu de la tine este sa nu ma pisezi cu tot felul de pretentii absurde. 3aptul ca intre noi nu e$ista nici-o obligatie, reprezinta o conditie pe care tu o cunosteai prea bine. +u e nici-o noutate. +ecesitatile mele hormonale nu fac nici-o distinctie intre o sala de spectacole sau livingul in care ne aflam. ina acum n-ai parut deran#ata de &agresiunile' mele se$uale, ba, din contra, aveam impresia ca-ti fac placere. !m retinut ca nu-ti fac. KN. %a voi comporta in consecinta. 1idica palmele a negare, in momentul in care o vazu ca vrea sa intervina. +-o lasa, pentru ca timpul acordat pentru reclamatii, e$pirase. - -e asemenea, daca vrei sa raminem impreuna, n-am nici-o obiectie. !celasi lucru este valabil si in cazul in care vrei sa ne despartim. "n nici-unul din cazuri, eu n-o sa fiu de acord sa-ti dau referinte despre problemele mele personale, fie ele sentimentale sau nu. Cred ca iti dai seama ca nici-una din optiunile tale nu are de ce sa ma afecteze, dar as vrea sa tii cont de ceea ce ti-am spus, asa cum si eu, voi tine cont de doleantele tale. -e data asta m-am facut suficient de clar: "mpresionata de calmul lui si de virilitatea pe care o emana chiar si in conditii de functionare minima a sistemului, aula avu nevoie de citeva minute bune pentru a lua o decizie. - Cred ca putem continua, desi termenii pe care incerci sa mi-i impui nu-mi creeaza nici cel mai mic avanta#. - Cauti avanta#e: !tunci de ce nu-ti alegi pe altcineva dispus sa ti le si acorde: entru ce iti pierzi timpul cu mine: !titudinea lui 1afael deborda de bune intentii si marinimie. Kricum, si ea si el erau constienti ca intre ei nu va e$ista niciodata iubire. -oar un simulacru, o plagiatura de calitate indoielnica. -ar si aceasta copie, nu dispunea de prea mult timp de-acum incolo. - entru ca te iubesc. +u si-ar fi imaginat ca o asemenea marturisire, desi nu era intru totul adevarata, ar fi putut sa genereze o e$plozie de buna dispozitie. entru ca 1afael isi acorda o partida de ris in hohote, cum nu mai avusese de mult. - %a iubesti, deci: reusi el sa strecoare printre cascadele de ris. !sa crezi tu ca trebuie sa arate iubirea:

ID

- !i o imagine mai buna:arunca ea ofensata, simtind valuri de indignare strabatindu-i corpul. 1afael redeveni serios, iar veselia din ochi fu intunecata brusc de o tristete profunda. - Ce-ai zice de nopti nedormite: Ce-ai zice de zbucium neincetat: Cum ti sa pare un dor sfisietor care iti paralizeaza orice alta preocupare: -ar despre longevitatea iubirii, ce parere ai: Cum ar fi sa iubesti pe cineva de ani de zile fara sa ai posibilitatea sa marturisesti: Cum ar fi sa nu poti sa pui capul pe perna din cauza ca amintirea gesturilor, parfumului sau cuvintelor persoanei iubite : !sa se manifesta si iubirea pe care sustii ca mi-o porti: Te macina o durere launtrica, fara nume: ,imti ca te scurgi de pe picioare: Te scutura frisoane de fiecare data cind te gindesti la mine: !i simtit vreodata ca ai putea sa mergi desculta prin zapada sau arsita, prin tufisuri pline de maracini sau chiar sa pasesti pe carbuni aprinsi fara sa-ti pese: Te-a ispitit vreodata ideea de a-ti potoli clocotul dinauntru spintecindu-ti pieptul de sus pina #os, numai pentru a convinge suferinta sa inceteze: !i fi in stare sa-ti dai viata pentru mine: "ngrozita de profunzimea sentimentelor pe care el, evident, le nutrea pentru o alta femeie, aula nu mai avu decit puterea sa intrebe2 - Cine e: - Cine e cine: paru el dintr-o data surprins de cit de departe a#unsese sasi dezvaluie cosmarurile. - ,tii foarte bine la cine ma refer. <a femeia pe care o iubesti cu atita patima. - "ntrebarea ta face parte din categoria celor interzise. ,e apleca in fata, spri#inindu-si capul in miini, intr-o atitudine invecinata cu disperarea. +u pot sa-ti spun si nici nu vreau sa discut despre asta. ,i-asa am vorbit prea mult. aula, contrar asteptarilor, se rela$a dintr-o data, fericita ca a descoperit partea lui vulnerabila, chiar daca o facuse intimplator. "si permise chiar sa lase un zimbet sa-i infloreasca in coltul gurii, desigur, stiind ca el n-are cum sa o vada. ,e intreba in acelasi timp in ce mod putea specula informatia, fie ea si trunchiata, pentru a o intoarce in favoarea ei. ,e intinse spre el si incepu sa-i maseze umerii incordati cu gesturi e$perte. "l simtea maleabil sub degetele ei, iar atit timp cit iubirea ii era interzisa, ea putea si trebuia sa-i ofere orice compensatie era nevoie. Cedind sub miinile ei pricepute, 1afael se abandona senzatiei delicioase lasindu-se pe spate. %asa#ul continua in acelasi ritm, umerilor urmindu-le gitul, apoi bratele, raspindind in interiorul lui o stare de imponderabilitate. "ar cind aula se muta in poala lui, continuind cu tortura dulce, dorinte pe care le crezuse amorfe se trezira la viata, coplesindu-l. ,tiind ca prefera rolul pasiv, aula isi vazu linistita de treaba, alunecind cu trupul de-a lungul coapselor lui, pina cind ingenunche in fata lui, sugerind adoratia unui idol. 5alatul de matase disparu in citeva clipe iar ea isi derula pina la capat rolul de gheisa. ,e baza pe puterea pe care i-o dadea acceptarea. ,pecula la ma$im

IF

cunoasterea tuturor resorturilor care il aruncau de la agonie la e$taz. -rept pentru care traversa linistita ritualul inlaturarii hainelor si, teribil de incintata, il urca pe culmile placerii, reusind pret de citeva minute, sa uite complet de concurenta.

"n camera ei de la eta#, *ulia privea ecranul televizorului, primul obiect pe care-l achizitionase din salariul ei, fara sa-l vada, de fapt. %intea ii zbura aiurea, zabovind asupra unor frinturi de imagine sau a unor soapte al caror inteles ii era destul de neclar. (ineinteles, ca toate se refereau la noaptea teribila pe care cu nici-un chip nu si-o putea scoate din minte. -esi nu se putea lauda cu perceptii e$trasenzoriale, avea cu acuitate impresia ca in acea noapte trecuse, inconstient, peste un prag, care avea sa-i marcheze irevocabil toata viata. +u intelegea de ce era atit de important, nu poseda inca tabloul complet, dar inauntrul ei se ciocneau in permanenta tot felul de senzatii, unele care o impingeau spre melancolie, altele, care o avertizau de iminenta unui pericol. !tunci cind doctorita <a ,alle o sfatuise sa depuna plingere se #urase in sinea ei sa descopere singura daca 1afael era faptasul, iar pina acum, la mai bine de o luna de cind se petrecuse evenimentul, nu reusise sa afle nimic nou. -ar nici nu incercase. !nalizind propriile sentimente si motivele pentru care nu demarase nici-o investigatie, fie ea cit de lichefiata, de fiecare data a#ungea la concluzia ca in sufletul ei e$ista ceva care o retinea, care o impiedica sa emita o acuzatie. +u stia prea clar de ce, dar ar fi vrut sa fie altcineva cel care abuzase de ea. -esi, daca statea bine sa se gindeasca, parca tot 1afael ar fi fost de preferat in cazul unei partide de se$. Toata povestea imprumuta aparenta unui #oc urias de puzzle in care ea dispunea de foarte putine piese. +u stia cum ar fi putut sa rascoleasca de una singura intimitatea unui barbat de care de#a se temea foarte mult. Cum sa a#unga in locuinta lui, fiindca numai acolo ar fi putut gasi indicii care sa percuteze in memoria ei, completind golurile. Tresari auzind soneria de la intrare si, automat, privi intrigata cadranul ceasului antic de pe perete. 4ra de#a trecut de zece, o ora nu tocmai potrivita pentru vizite, indiferent de cine era intrusul. Cobori din pat fara chef, mobilizata mai mult de curiozitate. !prinse luminile in living, apoi in hol si deschise usa grea, surprinsa intr-un final de aparitia complet neasteptata. ,ean Lesle6 ii zimbea rezemat negli#ent de tocul usii, din spatele unui buchet imens de trandafiri albi, al caror parfum delicat a#ungea pina la ea impreuna cu briza racoroasa a serii. -esi nu incura#a barbatii care obisnuiau sa ascunda in spatele florilor oferte indecente, *ulia ii facu loc si-l lasa sa intre in sufrageria spatioasa. - Ce vint te aduce, cavaler ratacitor: incerca ea sa rupa tacerea.

IH

,ean raminea insa vizibil incurcat, neputind sa ofere o e$plicatie coerenta. -oar se despartise de ea cu citeva ore in urma si nu stabilisera pentru seara respectiva nici-un program impreuna. - !m venit pentru ca am probleme cu agentul meu literar, reusi el in cele din urma sa incropeasca un motiv plauzibil. ,tii, in legatura cu romanul pe care vreau sa-l scriu. %-a sunat dupa-amiaza ca sa-mi spuna ca trebuie sa-l predau in ma$im doua saptamini. ,i eu nici nu m-am apucat, completa vazindu-i sprincenele ridicate interogativ. - ,i eu ce amestec am in toata povestea asta: isi e$prima *ulia mirarea. -oar ti-am furnizat o multime de detalii pentru documentare= ,e aseza pe unul din fotoliile imbracate cu plu tocit, indicindu-i sa ia loc pe canapea sau pe celalalt fotoliu, la alegere. ,ean insa prefera sa ramina pentru moment in picioare. oate asa avea s-o convinga ca nu urma sa-si prelungeasca prea mult vizita importuna. - !i dreptate, spuse el spasit. -ar pentru reusita intrigii, as vrea sa mai adaug ceva. +u stiu, am sentimentul ca schitei romanului in faza in care este acum, ii lipseste ceva esential. 4zita pret de citeva secunde, apoi indrazni s-o priveasca direct in ochi. - 4 adevarat ca subiectul este destul de bine condimentat cu ingredientele uzuale. )iata unei fete, la inceput in cadrul unei familii fericite, apoi moartea fulgeratoare a mamei, plecarea fratelui, accidentul tatalui= "nstalarea unui trai auster, pierderea celuilalt parinte, mostenirea fabuloasa, iubirea incheiata tragic= +u stiu, mi-as dori pentru persona#ul meu si putina lumina. - Ti se pare o fiinta care traieste in intuneric: ,ean simti nevoia sa se aseze, si ar fi baut cu placere un pahar cu apa, daca cineva i l-ar fi oferit. -in privirile lui care rataceau prin incapere, *ulia deduse insa imediat ca voia ceva, asa ca il intreba si pleca la bucatarie pentru a-i aduce lichidul esential al vietii. - +u, dar nu are parte, practic, de nici-o bucurie, zise el dupa ce bause pe nerasuflate tot continutul paharului aburit. - %ai vrei unul: +egatia lui indicata prin scuturarea energica a capului o determina sa mai aduca o rezerva, dupa care isi relua locul din fotoliul ponosit. - Cum sa n-aiba nici-o bucurie: -oar a mostenit o gramada de bani si de proprietati, la care nici nu visase vreodata, are o slu#ba, o meserie pe care si-a dorit-o, are toata viata inainte=Ce si-ar mai putea dori: +u sint de acord. Chiar mi se pare ca este un persona# asupra caruia soarta a binevoit sa reverse o cantitate apreciabila de noroc. +u crezi: - +u la bucuria asta ma refer, e$plica el incurcat, ci la cea care ti-o confera implinirea sufleteasca. ersona#ului, dupa atita #ale si chin, ii trebuie o gura de aer proaspat, o noua iubire, care s-o depaseasca vizibil ca amploare pe cea precedenta. %a intelegi ce vreau sa spun:

II

-esi daca ar fi fost dupa ea, la ora aia nu i-ar mai fi trebuit nici-o iubire salvatoare, care sa-i purifice sufletul si sa-i lumineze viata, *ulia il aproba printr-o inclinare usoara a capului. - "n definitiv, este persona#ul tau, faci ce vrei cu el, concluziona ea. -aca vrei, il supui la noi cazne, daca vrei il omori, daca vrei, ii scoti in cale o noua iubire, eu nu-ti pot oferi decit baza. %ai departe, te priveste= - +u e chiar asa, o intrerupse el putin nervos. 4 clar ca tu nu poti face nimic. +u te pot obliga acum sa-ti modelezi viata dupa ideile pe care vreau eu sa le utilizez in carte. - !tunci: "ntrebarea-cheie cazu intre ei ca un bolovan colturos si necooperant. 4ra sigura ca in spatele buchetului de trandafiri, ba chiar si in spatele lui insusi, e$istau inca fraze nerostite. <a fel cum si in spatele ei se isca o iubire neidentificata si un sentiment apasator de vinovatie. Ce rost ar fi avut in acest caz raspunsul, isi zise *ulia, care stia ca nu ar fi acceptat pentru nimic in lume sa renunte la visurile ei, la pacientii care o pindeau pe coridoarele spitalului, indiferent cit de insurmontabil ar fi fost pretul pe care ar fi trebuit sa-l plateasca pentru asta. - ,incer, asta este de fapt motivul pentru care te-am deran#at la ora asta, reusi ,ean sa elibereze adevarul. )reau sa mergi cu mine la o serata literara, unde ma voi intilni cu *osh, agentul meu, si unde am putea discuta pe indelete citeva variante. %i se pare, totusi, corect, sa fii si tu de fata la &geneza' si transformarea persona#ului caruia i-ai dat viata= - 4u: Tu i-ai dat9 ,i nu spun asta ca sa te magulesc, ci pentru ca nu am, efectiv, nici-un merit9 )iata mea a fost asa cum a vrut -umnezeu. !r fi o blasfemie sa-mi atribui orice merit in evolutia evenimentelor. Cel care a transpus totul pe hirtie esti tu si numai tu9 - -ar= - -ar asta nu inseamna ca as refuza o invitatie, fie ea si la o serata literara, doar pentru ca eu insami nu am fost in stare sa creez o opera care sa atraga atentia. !cceptul ei ii provoca lui ,ean o imensa usurare, si asta numai pentru ca nu-si putea manifesta pe fata efuziunile sentimentale. !r fi strins-o in brate, ar fi sarutat-o cu pasiune, i-ar fi marturisit cum e posibil ca un scriitor sa se indragosteasca de propriul lui persona#. ,tia, din putinul pe care i-l administrase *ulia, ca, pe undeva, un barbat anonim ii stigmatizase inima. ,tia, de asemenea,ca sentimentele *uliei inca nu se sedimentasera. +u era momentul oportun s-o forteze si nu era stilul lui sa-i impuna. K privea numai pierdut, cum zimbea unei amintiri numai de ea stiute. "nvoluntar, *ulia isi amintise de discutia pe care o avusese cu 1afael despre viata atit de controversata a lui 5emingOa6 si cu cita indir#ire isi aparase ea la vremea respectiva convingerile. arca-l vedea intinzind la nesfirsit o pasienta, departe de a astepta din inchiderea ei un raspuns, prea preocupat sa-i urmareasca firul

0EE

gindirii, inconstient ca era &citit' de o pustoaica aparent inocenta si inofensiva. -ar de atunci parca trecusera mii de ani, iar din copila care isi sustinea cu fervoare convingerile nu mai ramasese decit o umbra. -ar statea in puterea ei sa schimbe lucrurile. Ce era rau daca se ducea cu ,ean la o intrunire artistica: Ce ar mai fi putut s-o socheze: Ce rau ar mai fi putut sa i se intimple: (a, dimpotriva, isi datora siesi o diversiune, ceva care s-o scoata din starea actuala de amortire. "ar serata literara parea perfecta pentru scopurile ei.

"si netezea nervoasa rochia de seara, desi era constienta ca nu era nimic in neregula in privinta toaletei ei, pe care unii ar fi considerat-o putin e$centrica. -e un rosu aprins, singeriu, infasurind pe corpul *uliei o succesiune de spirale delimitate de un paspoal negru de catifea bordisit cu fran#uri de matase de lungimi diferite, cu o esarfa din casmir de aceeasi culoare innodata pe umarul sting, rochia in sine constituia o creatie de e$ceptie a %arthei, una din colegele de liceu, care acum patrona una din cele mai apreciate case de moda din -enver. %ai mult decit atit, mineca dreapta era completa, imbracind mulata bratul *uliei, in timp ce in stinga, mineca nu era practic legata de corsa#, ci era trasa numai ca o manusa, neavind nicio legatura vizibila cu rochia propriu zisa. %odul in care ansamblul era completat contrastant de pielea trandafirie, de parul greu si stralucitor, de granatele sclipitoare care se odihneau pe gitul, la incheietura miinii si pe loburile urechilor, de poseta micuta cu strasuri si de sandalele negre din catifea, ii imprumuta *uliei o aparitie ireala. +imeni n-ar fi fost capabil sa intuiasca sub masca acestei veritabile madone orele de tensiune petrecute in sala de operatii a spitalului ,t.Thomas %ore, concentrarea si presiunea la care era supusa e$ecutind o interventie pe coloana, sau secondindu-l pe dr. 5unter, chirurgul neurolog, la o interventie pentru e$tirparea unei tumori maligne de pe creier. Ca sa discutam numai de operatiile mai importante, e$cluzindu-le pe cele minore, de rutina. 7na peste alta, cu toate orele de stres, cu noptile bintuite de cosmaruri, cu diminetile cenusii, dezolante in imensitatea patului gol, cu zilele pline de cazuri dificile, de traumatisme de-a valma, *ulia reusise sa-si pastreze intacta puritatea si fragilitatea. rivind-o cum cobora treptele pentru a-l insoti, lui ,ean i se umplea inima de incintare. 4ra ferm convins ca nici-o alta femeie nu se va ridica la inaltimea ei, indiferent de componenta listei de participanti. ,i asta nu numai pentru ca era partenera lui. "ntr-adevar, cind a#unsera la Clubul Cartii unde avea loc evenimentul, ma#oritatea celor prezenti intoarsera capetele dupa femeia care parea coborita dintrun tablou renascentist. "l invidiau in gind pe Lesle6, si el invaluit intr-o aura de mister si impenetrabilitate, dar nu se puteau abtine sa admita de comun acord, ca cei doi formau un cuplu &cutezator'.

0E0

,ingurul care nu le impartasea deloc parerea parea sa fie proprietarul lui &!rroO', 1afael %onto6a, care fusese pur si simplu socat vazind-o pe *ulia la bratul aceluiasi barbat cu care o depistase la cumparaturi. 3aptul ca nu-i convenea partenerul nu avea nici-o legatura cu sentimentele pe care le incerca, daca se limita la a se concentra numai asupra *uliei. "l cuprinsese de#a o stare de rau fizic, care ameninta sa culmineze cu o migrena de proportii. +u-si putea dezlipi ochii de pe chipul ei, tin#ea efectiv sa o atinga, fie doar si in treacat. +-o mai vazuse &echipata' atit de spectaculos si nu-si inchipuise ca avea sa se prabuseasca atit de rapid in forul lui interior. K urmari zimbind celor pe care ,ean i-i prezenta, rind pe rind, antrenind la fiecare aplecare a capului firele gre-le de matase intunecata intr-o miscare unduitoare si dezinvolta. "l contraria albeata de fildes a pielii ei, te$tura fina si catifelata a epidermei, care lui ii trezea numai a-mintiri dureroase. "nchise ochii si se intoarse cu spatele, privind prin geamurile inalte ale incaperii. Clatina paharul pe care degetele i se albisera, ridicind lichidul galbui pe peretii transparenti. ,ingura chestie pentru care se felicita in gind era ca avusese inspiratia de a o evita pe aula de citeva zile. !ltfel, ar fi fost cu el aici si acum, destul de abila ca sa descopere de una singura ce loc ocupa *ulia in universul lui intim. !uzi cum *ulia se lansase intr-o conversatie pe marginea publicatiilor de literatura, e$primindu-si admiratia fata de un autor care lui ii era complet necunoscut. "l reconforta vocea ei lina, muzicala, poate un pic prea plina pentru a fi in armonie perfecta cu aspectul ei e$terior. !r fi stat s-o asculte la nesfirsit, uite, acum ridea, asa cum el n-o auzise niciodata. !muzamentul ei atirnat de bratul unui intrus il deran#a insa in cea mai mare masura. !r fi vrut ca toate emotiile ei sa-i apartina. Toate gindurile, toate, fara nici-o e$ceptie. 1ecursese la cea mai ab#ecta metoda ca s-o posede, dar nu se putea multumi numai cu trupul. "n egala masura, fiecare clipa, fiecare gind, fiecare rasuflare trebuia sa fie a lui. -esi in ultimul timp a#unsese sa-i sub#uge toate simturile, rapindu-i odihna si linistea, se mira de unde avea puterea de a o sti la numai un pas in spatele lui si a o lasa sa-si iroseasca farmecul intr-o conversatie cu niste indivizi care n-o cunosteau, care nu-i apreciasera capacitatea de daruire si care o urmareau salivind numai la vederea &ambala#ului'. "ar el, trebuia s-o ignore, prea rusinat .rusinat:9:/ de antecedente. <a un moment dat, amfitrionul seratei literare le solicita atentia si-i invita pe toti cei prezenti sa-l urmeze in salonul de conferinte pentru a trece la prezentarea tematicii si a citorva lucrari recent aparute sub egida prestigioasei edituri al carei reprezentant era. Toti se precipitara catre incaperea capitonata in panouri de un crem deschis, cu lambriuri sculptate din lemn de trandafir, complet distonanta cu holul pe care-l paraseau, decorat numai in metal si sticla fumurie. ,alonul era dominat de un podium, unde, asezati pe sase scaune cu spatar inalt, capitonate in piele, prezidiul

0E;

intrunirii, format numai din persoane ce depasisera perioada se$agenara cu bataie, ii privea pe invitati cu un aer de superioritate vadita. ,ean o conduse pe *ulia la una din mesele asezate la intertaierea unor faguri imaginari, continuind s-o recomande tuturor personalitatilor pe care le intilnea. 7nii dintre ei erau ziaristi, altii proprietari de editura, altii scriitori, ca si el, dar toti prezentind o trasatura comuna2 admiratia neconditionata depusa la picioarele *uliei. -in unghiul in care era asezat, 1afael o vedea din semiprofil, prizonier al comesenilor care il incadrau si care-i distrageau mereu atentia cu cite o intrebare insipida. ,i chiar in conditiile date, nu-si putea desprinde nici-o clipa ochii de la ea, intuind cuvintele interlocutorilor si improvizind raspunsurile ei. "ncadrata de ,ean si de redactorul sef de la -enver Tribune, *ulia incerca sa se simta in elementul ei. +u-si imaginase niciodata ca va participa la o asemenea manifestare, dar, oricum, nu-i parea rau. 1aspundea amabila intrebarilor, zimbea misterios, captind privirile, dar cu toate astea persista sentimentul de disconfort. )eva, ca o sursa necunoscuta, o incomoda. "si simtea stomacul strins intr-un ghem dureros, devansind localizarea sursei de stres, si, la un moment dat, nu-si mai putu infrina pornirea de a intoarce capul. este umar, la citeva mese distanta, ochii ei se infipsera in privirile lui 1afael, inducindu-i un fior scurt, de recunoastere. +u stia nimic despre &!rroO', asa ca primul impuls fu sa se intrebe ce cauta el acolo. "si stapini pornirea de a-l chestiona pe ,ean, pentru ca isi dadu seama ca nici el nu avea de unde sa stie mai multe decit stia ea. "si reprima curiozitatea sub rezerva ca pina la urma va primi raspunsuri de la toate intrebarile chiar de la sursa. Trebuia numai sa se inarmeze cu rabdare. "ntr-adevar, dupa ce recenziile se epuizara, urmara citeva minute bune de discutii, ma#oritatea in contradictoriu, iar la sfirsit, fura invitati sa revina in holul de receptii, unde, de obicei, se formau bisericute, concentrate in functie de tipul de activitate, afinitati, preocupari comune si, de ce nu, interese. "n surdina se derula o muzica dansanta pentru a le asigura celor prezenti, in functie de preferinte, si ocazia de a stabili &legaturi' viabile pe ringul de dans. -oar seratele de acest gen facilitau pentru toti oamenii de presa, pentru anga#atii editurilor, un bun prile# de a realiza contacte cu masa de oameni de litere. -e aceea, printre grupuletele de#a formate, se plimbau chelneri scortosi, cu tavi pline de antreuri sau cu cupe limpezi umplute cu sampanie. Ggomotul de fond nu acoperea muzica, aparind ca un murmur confuz, nedefinit, care, intr-un fel, prote#a confidentialitatea discutiilor. +u avu mult de asteptat pina cind, intr-un moment de anga#are intr-o disputa condusa abil de partenerul ei, 1afael se materializa brusc linga ea si o trase discret catre ringul de dans. %anevra nu-i scapa complet lui ,ean, dar fu nevoit sa o treaca neobservata datorita subiectului e$trem de interesant pe care il pusese pe tapet interlocutorul lui. K urmari pe *ulia cu privirea, pentru a-i observa reactia, si constatind ca nu e$ista nici-un fenomen de respingere, deduse ca erau cunostinte mai vechi

0E>

. !ceasta remarca il linisti, si-l facu sa se intoarca la cel cu care conversa, fara sa mai dea nici-o atentie incidentului. Culmea, primul care se interesa de prezenta la serata, fu 1afael. - Ce cauti tu aici: +u pusese intrebarea ca sa aiba subiect de discutie, ci chiar voia sa stie cum a#unsese ea sa fie invitata la un asemenea eveniment. - +-am citit nicaieri ca ar fi interzis sub o anumita virsta, sau pentru cei care au o anume pregatire, replica *ulia pe un ton ce mustea de aciditate. +-o deran#a ca o intrebase, nu vedea nimic in neregula, voia chiar sa raspunda civilizat, dar tonul interogatiei fusese de-a dreptul #ignitor. ,i nu ma mai stringe asa, ca se uita lumea la noi, completa ea, simtind ca i se taie rasuflarea. !ceeasi intrebare as fi putut sa ti-o pun si eu. - 4u reprezint o publicatie, gasi el de cuviinta sa-si clarifice pozitia. ,i, incordat, astepta ca ea sa faca la fel. - "ar eu insotesc un autor, veni raspunsul laconic, in stilul ei caracteristic. - !utor: ,criitor, vrei sa spui: - -a9 ,ean Lesle6. +e cunoastem de ceva vreme si avem niste interese comune, adauga ea, fara sa intre in amanunte. -ar, 1afael nu se putea multumi numai cu atit. - Ce fel de interese: "-ai concesionat ceva drepturi de autor, sau ce: Te initiaza in tainele scrierii unei lucrari literare: - ,i daca ar fi asa: Tonul ei zeflemitor il scotea din minti. "i absorbea in asa de mare masura atentia incit nici nu-si dadu seama ca in #urul lor se formase de#a un spatiu gol, special creat pentru a fi observati mai usor. 3ormau un cuplu incredibil2 el, inalt, suplu, cu agilitatea unei feline si reputatia unui -on *uan, ea, putin mai scunda, dar spectaculos de frumoasa, coborita parca din alt veac, un ansamblu de contraste care se armonizau perfect. - +u stiu daca m-as putea obisnui cu ideea ca mi-ar trece dorul, oftind la vederea fotografiei tale pe coperta unei carti. !s prefera de o mie de ori sa te vad in carne si oase, zise el putin mai rela$at. - +u cred ca e vreun pericol, il linisti *ulia. +u colaborez cu ,ean in sensul asta= - +u: -ar in care sens: - +u ti se pare ca esti cam indiscret: il tachina *ulia, descoperind ce-l doare. %ai mult, ceva din parfumul cu care o invaluia incepea sa-i creeze in minte niste analogii suparatoare. - %acar sint satisfacut ca nu mi te mai adresezi cu &d-voastra', reusi el, in cele din urma, sa schiteze un zimbet. ,i, zi asa, chiar ai interese comune cu Lesle6 asta: +u mi-as fi imaginat niciodata ca vei putea avea o astfel de relatie cu un barbat= - -e ce: Ce fel de relatii mi s-ar potrivi:il intreba *ulia intrigata.

0E?

- +u stiu. +u vreau sa te enervez, dar #udecind dupa cum arati, barbat fiind, nu m-as putea gindi la tine decit ca la o femeie. "n cel mai strict sens al cuvintului. )azind-o ca e gata sa se infurie, dupa ce de-abia se mai potolise, 1afael trebui sa se e$plice. Te rog, nu ma intelege gresit. ,tiu ca esti o femeie inteligenta, care ar putea da clasa multor indivizi, reprezentanti ai se$ului opus. -ar, in ceea ce ma priveste, si asta nu dureaza de ieri, de azi, feminitatea ta implora, pur si simplu, sa i se acorde atentie si sa i se reverse asupra-i tandrete si iubire. 7n &clic' declansa in mintea *uliei frinturi de soapte pline de blindete si dragoste pe care memoria ei le bloca intr-una de ceva timp. !mintirea o rusina si o infiora in acelasi timp, efectul reflectindu-se in impurpurarea feciorelnica a obra#ilor. - )ezi: Cite femei crezi tu ca s-ar mai intimida in ziua de azi atunci cind sint complimentate la modul relativ normal. entru ca eu nu m-am straduit sa-ti ridic in slavi frumusetea, sau sa sarut pamintul pe care calci. Desi as %ace-o %ara sa clipesc, isi duse el gindul pina la capat. "ti spun eu2 nici-una. 7nicitatea ta tocmai in asta consta2 reprezinti o specie pe cale de disparitie, o &rara avis', si din cauza asta nu cred ca ar e$ista vreun barbat care sa nu te admire. - -eci tu crezi ca in ceea ce ma priveste orice barbat ar trebui sa ma aprecieze ca pe un obiect se$ual. - 4$agerezi. +ormal ca aspectul tau fizic ar fi suficient pentru a te plasa intr-o categorie etilista, dar sa nu crezi ca interesul s-ar opri aici. 4u unul nu m-as multumi niciodata sa obtin numai trupul unei femei. +ici-o unitate nu-si considera #umatatile complementare daca ele, fiecare, nu detin absolut toate elementele constitutive= - Cu alte cuvinte, asa cum o femeie isi doreste sa acapareze gindurile si mintea unui anume barbat, si reciproca e adevarata. - 4$act. !#unsesera de#a la al treilea dans, iar cei prezenti incetasera sa le mai acorde atentia plina de curiozitate de la inceput. Jrupurile de cite trei-patru persoane mai aruncau cite o ocheada inspre ei, dar nu mai pareau interesati. oate si din cauza ca modul in care 1afael o conducea pe ringul de dans stergea complet orice tentativa de infiltrare, *ulia reprezentind de#a o reduta intangibila. ,ingurul care incepuse sa dea semne de neliniste era ,ean, contrariat de prelungirea dincolo de firesc a unei inocente invitatii la dans. Tolerase relativ usor faptul ca nu i se ceruse permisiunea pentru a-i fi rapita partenera, dar de aici, pina la a o monopoliza definitiv era o actiune care se inregistra la capitolul &afronturi personale'. -esi lasa sa se inteleaga ca intreaga lui atentie e captata in continuare de informatiile e$trem de interesate furnizate de agentul lui, realitatea era ca profita de orice schimbare de atitudine pentru a monitoriza cuplul ce se dovedea adincit in perfectionarea artei dansului. - %a urmaresti de mult, trebuie sa inteleg, continua *ulia sa tatoneze discret, conducind conversatia catre sfera ei de interes. - Trebuie sa recunosc ca esti genul de femeie despre care eram convins ca nu e$ista, spuse 1afael plimbindu-si insinuant mina pe spatele ei, incintat de pie-

0EA

lea ei catifelata. <a inceput m-a intrigat persoana ta, dar erai doar o pustoaica, la fel ca multe altele. ersonalitatea iti era formata, dar eu eram prea obtuz ca sa vad mai departe de aparente. - !sta ce trebuie sa insemne: ,e mira ea, si pe buna dreptate. %ie mi se pare ca, daca m-am transformat, lucrurile s-au imbunatatit= - Ti-a reprosat cineva contrariul: - +u, dar ma faci sa ma indoiesc de mine insami. Cred ca ceea ce ti-a atras atentia nu am fost eu, ci incapatinarea cu care m-am tinut departe de tine. ,i, te avertizez ca in privinta asta, lucrurile nu s-au schimbat prea mult. 1osi din nou, gindindu-se la noile &motive' care o indreptateau sa faca respectiva afirmatie. "si aminti de vinataile de pe corp, de dimineata in care tot capul ii vi#iia si stomacul i se intorcea pe dos din doua in doua minute. 1ememora si umilinta pe care o indurase in cabinetul doctoritei <a ,alle, unde trebuise sa renunte la orice farima de mindrie. 1afael ii urmarea mimica si nu-i placu deloc sa-i vada chipul intunecindu-se, prada unor amintiri pe care el le considera ine$istente. - +u pot sa cred9 il auzi e$clamind, plin de indignare. Cum adica, lucrurile nu s-au schimbat prea mult: "l strangula furia ce urca in el cu forta lavei dintr-un vulcan in pragul eruptiei.-oar n-o sa-mi spui ca ai pre#udecati in ceea ce ma priveste9 +ici nu-ti dai seama cit m-am schimbat. Cel putin fata de perioada cind tu nu erai decit o copila= - ,i ce parere ai despre proverbul cu lupul care-si schimba parul=: ,au vrei sa ma faci sa cred ca ti-ai practicat o mutatie ireversibila in informatia genetica: ,tii, as vrea sa intelegi in primul rind ca nu mai sint o pustoaica, in al doilea rind ca nici atunci, nici acum nu ma caracterizeaza naivitatea si in al treilea rind, am apreciat intotdeauna oamenii care mi-au dat libertatea sa constat eu singura ca au suferit ceva transformari. +u e cazul sa-mi tii o prelegere despre noul tau caracter, pentru ca n-o sa te creada nimeni. !sculta-ma bine, 1afael %onto6a2 impresia mea, una peste alta, este ca ai facut un pas, da, dar nu unul inainte, ci unul inapoi9 -isputa lor se consuma pe fondul unei intreruperi a muzicii, iar vocile lor, destul de ridicate, atrasera din nou, ca un magnet, privirile celor din #ur. )azind ca, in loc sa se aplaneze, conflictul ia amploare, ,ean se simti dator sa intervina. !vu intentia sa o prinda pe *ulia de brat si s-o traga usor spre e$tremitatea opusa a salii, dar 1afael se dovedi mai rapid si-si strecura cu abilitate mina pe sub bratul ei, conducind-o fortat spre iesire. ,ean nu voia sa creeze o scena, din care cauza nu insista sa-i urmareasca si nici sa incerce sa-si impuna punctul de vedere. !#ungind pe coridorul larg, gazda a unei galerii de tablouri, *ulia se smulse din strinsoarea miini lui, fara sa se eschiveze, dar impunind o anume distanta. - *ulia, te rog, hai sa discutam ca doi adulti. ot sa inteleg pozitia ta, nu ma intereseaza argumentele cu care iti sustii parerea despre mine, dar as vrea sa nu te mai repezi sa tragi concluzii. - Ce te faci sa crezi ca ma reped: intreba ea destul de calma, tinind cont de modul in care o scosese din salonul plin de curiosi. "ti vorbesc in deplina cunostinta de cauza, bazindu-ma e$clusiv pe propriile mele observatii. -aca o viata ai fost

0ED

invatat sa cuceresti usor o femeie, ofera-mi un motiv pentru care lucrurile ar merge diferit acum, cind esti mai aratos ca acum citiva ani: Kri, poate, ai pierdut gustul &carnii fragede': 1afael, din ce in ce mai nervos, facu un pas spre ea, determinind-o sa faca si ea unul in spate, instinctiv. "i venea s-o stringa de git vazind cum il trateaza, cu neincredere. - "n definitiv, ce stii tu despre mine de ma #udeci: rezuma el toata disputa la o singura intrebare. +u ma cunosti deloc, dar ai pretentia ca imi stii de#a toate fatetele ascunse. ,a nu mai discutam despre antecedente= - "n definitiv, ce vrei de la mine: veni rindul *uliei sa concentreze intr-o singura intrebare esenta a ceea ce se intimpla intre ei. - Ce vreau: ,a deschizi ochii9 ,a te uiti la mine si sa ma vezi e$act asa cum sint9 - -ar te vad9 4sti un barbat inalt, frumos, subtil, pretentios, sigur de sine, afabil, increzut, arogant, constient de dotarile native, inteligent, capabil=,a mai continui: - ,i atunci: - ,i atunci, ce: - Ce poti sa-mi reprosezi: - -aca m-ai fi indemnat sa-mi continui enumerarea, ai fi auzit si replica finala2'dar care nu ma intereseaza'. "si feri din nou, pe faza, miinile, in clipa in care el se pregatea s-o prinda de incheieturi. +u stia de ce, dar avea senzatia ca numai daca o imobilizeaza va avea ocazia sa a!unga la ea. !ltfel, alunecoasa ca un peste abia scos din apa, urma sa-i scape din nou. - -efineste &nu ma intereseaza', ii impuse el, de data asta mai temperat. +u-si dorea sa fie violent, iar ea nu era genul care sa tolereze impunerea. - -ar o stii foarte bine. ,au, poate, te-ai indragostit de vocea mea: - oate. - 4i, bine, ca orice persoana, am dreptul sa aleg. "ar tu nu faci parte din categoria celor &alesi'. ,implu. - entru ca nu sint genul statornic: se interesa el. - ,tatornicia nu are nici-o legatura, 1afael. 7imeste-ma. Cistiga-ma. "ubeste-ma. Convinge-ma. Ce vrei sa-ti spun mai mult: Trebuie insa intii sa inveti cum s-o faci, pentru ca in clipa de fata, nu esti altceva decit un biet ageamiu. +u asa se cucereste o femeie. +u asa o faci sa se-nfioare. "ncearca sa vezi dincolo de capacitatea ta de a ingenunchia fara efort orice persoana care poarta fusta si o pereche de sni. -aca esti dotat de catre natura cu inteligenta, foloseste-o. +-o canaliza numai pentru a-ti spori conturile bancare, pentru ca pina la urma, de la un cont nu capeti tandrete. Cifrele ingramadite pe hirtie nu-ti pot oferi un sarut sau o noapte de iubire. !lege, 1afael. 5otaraste-te ce vrei, de fapt. ,i, poate, cine stie, o sa reusesti sa ma indupleci. !ltfel=

0EF

,puse ultimele cuvinte strecurindu-se usor spre usile deschise, unde nu se indoia ca va beneficia de protectia lui ,ean. +-ar fi reusit totusi sa faca o asemenea miscare, daca 1afael n-ar fi ascultat-o hipnotizat, cu imaginile aievea #ucindu-i in fata ochilor. 3usese de a#uns un moment de neatentie pentru ca ea sa-l lase complet descoperit, prada visarii. -atorita unei clipe de reverie, &victima' luase un avans considerabil. entru ca atunci cind patrunse din nou in salonul luminat &a giorno' *ulia era de mult agatata de bratul lui ,ean. Chiar in acea clipa ridea ca dupa o gluma reusita, vizibil amuzata si complet indiferenta fata de prezenta lui. Ca o masura tactica, ,ean evitase s-o intrebe despre relatia ei cu %onto6a, persona# destul de controversat in lumea mondena. +u avea nevoie sa afle de la ea ca era un afemeiat perfect constient de averea din spatele numelui pe care-l purta sau ca se folosea de orice prile# pentru a fermeca femeile. Ca si cind ar mai fi fost cazul. Kricum, ele cadeau ca mustele de fiecare data cind 1afael intorcea spre ele un zimbet. ,au o privire. -e aceea nici nu se ingramadise cu chestionarul, cu toate ca in sinea lui ardea de nerabdare. ,i-ar concesionat drepturile de autor pe un an de zile numai ca sa afle cu ce ocazie se cunoscusera cei doi si ce subiecte comune de discutie dezvoltau. +u s-ar fi preocupat prea mult daca nu ar fi fost vorba despre *ulia. ,i daca impresia generala despre ea ar fi fost alta. ,au daca ar fi fost destul de &darnica' incit sa-l puna in garda. resupuse deci ca fusese o intilnire intimplatoare. -ar chiar si asa, *ulia si 1afael nu se invirteau in acelasi cercuri, fie si in perimetrul restrins al lui Canon Cit6. 4l apartinea &celor alesi', facind cinste gene-alogiei familiei %onto6a, isi acoperise portia de razvratit e$act atit cit impunea un nume atit de sonor, dovada stind lantul de magazine e$trem de apreciat de iubitorii motociclismului. *ulia insa provenea dintr-o familie modesta, cel putin pina la un punct, care nu beneficiase de avanta#e materiale si care traise toata viata supusa unui regim de austeritate. ,lava -omnului ca o astfel de e$istenta nu-si lasase amprenta pe personalitatea ei, tranformind-o intr-o fiinta trista, dominata de amaraciune si frustrare. Caracterul *uliei o sustinuse pe linia de plutire, iar felul ei de a fi optimist si indatoritor o determinase sa ramina o fire vesela si increzatoare in sine. "i arunca din nou o privire lui 1afael, care se afla intr-un grup ce dezbatea cu aprindere problema spinoasa a recesiunii pe care o traversa intreaga lume. ,i in minte, isi zise ca unui asemenea persona# nu i-ar fi fost necesar neaparat un nume si o avere uriasaR cu un caracter ca al lui %onto6a si-ar fi impus punctul de vedere si si-ar fi croit un drum plin de succese chiar daca soarta l-ar fi constrins sa plece de la zero. 3iinta lui dega#a putere, imprima determinare, trebuia sa fii tu insuti un individ cladit din granit ca sa-l poti infrunta sau sa i te poti impune. !lura, aspectul e$terior, glasul, toate ilustrau cu prisosinta personalitatea plina de energie si temperamentul vulcanic. Ca dusman, era sigur ca 1afael putea produce mari nea#unsuri. "ar ca prieten, nu-si amintea pe cineva care sa se fi mindrit cu un asemenea titlu. Continua

0EH

sa-l observe peste umarul lui *osh, care nu inceta sa se mire de inteligenta si de cunostintele uimitoare in domeniul literaturii pe care *ulia le etala, sub#ugata de subiectul conversatiei, si-l surprindea din cind in cind aruncind cite o ocheada catre coltul lor. -evenea ispititor sa studieze un atare individ, mai ales ca, la o prelucrare atenta, din el putea iesi un persona# e$trem de veridic. <a un moment dat ii fulgera ideea de a-l alatura protagonistei din noul lui roman, bineinteles incercind sa improvizeze o posibila relatie intre cei doi, bazata doar pe intuitie si imaginatie. "si aminti de marturisirea facuta *uliei cum ca persona#ul ei e bintuit de solitudine si imediat, alaturind-o celui imaginar, sugerat de 1afael, tesu in minte o poveste imposibila de dragoste, cu final imprevizibil. Contrastul ar fi fost destul de reusit, iar intriga ar fi capatat o tenta romantica. ,i cum cititoarele lui se innebuneau dupa romantism, isi spuse ca noua lui idee trebuia sa capete forma cit mai repede cu putinta. "si dorea sa nu fi fost prezent la serata literara ci in cabinetul lui pentru a transpune pe hirtie noua lumina pe care o simtea stralucind intre paginile scrise, convins fiind ca avea in fata cea mai reusita gaselnita. -etinind parca o perceptie e$trasenzoriala, *ulia il interpela e$act in acel moment2 - Te preocupa ceva: areai plecat din incaperea asta, se simti ea obligata sa se e$plice. Te simti bine: 4sti palid si arati de parca ai fi vazut o stafie. - Cred ca sint putin obosit, se confesiona el, desi era cumplit de departe de adevar. +u-i putea spune *uliei la ce se gindise, iar pina la aparitia cartii urma sa descopere el o cale pentru a o pune la curent. -oar avea mina libera. "ar imaginatia sa &bolnava' tocmai ii oferise cea mai spectaculoasa sugestie pentru intriga. - )rei sa mergem: ,incera sa fiu si eu m-am cam suprasolicitat zilele astea. Cu atitea operatii pe banda rulanta= Te rog sa ma crezi ca uneori am impresia ca n-o sa fiu in stare sa a#ung nici la usa, asa de epuizata ma simt. -ar tu imi dai mai degraba impresia ca ai ceva pe suflet, te apasa ceva. - Ti se pare, spuse el, privind din nou in directia lui 1afael. )oia sa-si imprime in memorie chipul lui, asa cum arata acum, putin intunecat, cu parul cazindu-i peste sprincenele groase, mai curind incruntat decit destins. %i-a venit o idee noua pentru carte, nimic mai mult. *ulia insa ii urmari privirea si a#unse la acelasi 1afael, acaparat de una dintre amfitrioanele seratei. -esi aplecat putin inspre d-na 3erguson, una dintre cele mai inversunate aparatoare ale drepturilor femeilor, o fi$a pe ea, parca incercind sa-i transmita un mesa#. - Tu vrei sa mergem: il auzi pe ,ean in spatele ei. - K9 nu fiti nesuferiti, le reprosa *osh Jodfre6, agentul lui. +ici nu neam acomodat cu atmosfera si voi vreti sa plecati. - -ar mi se pare ca cineva trebuie sa ia initiativa, zise *ulia. 7ita-te la toti mosii aia de pe scaune, mai au putin si o sa inceapa sa sforaie.

0EI

Toti trei incepura sa rida, deoarece, intr-adevar, fostii membri ai prezidiului, ignorati de participantii la eveniment, motaiau pe o canapea si in citeva fotolii. - +u se gaseste nici-un samaritean sa-i duca la culcare: <e-a trecut ora de stingere, comenta ,ean, amuzat. -aca stiau de la inceput ca trebuie sa fie in pat la ora opt, pentru ce naiba s-au mai incurcat sa vina aici: - +u stiu, dar imi fac impresia unor bebelusi batrini, asa cum stau rezemati unul de altul. 7ita-te si tu, il indemna ea pe *osh. ,per ca la virsta lor sa fiu constienta de ridicolul anumitor situatii si sa nu ma e$pun niciodata in felul asta. Kare prezenta lor era indispensabila: - Cum, pai nu-i cunosti:o intreba Jodfre6 contrariat. 7nul, cel din stinga, este un fost senator, de Colorado, si a cochetat cu literatura in tinerete. Cel de linga el e presedintele de onoare al Clubului Cartii, n-a scris in viata lui doua rinduri, poate doar vreo petitie sau vreo reclamatie. ! lucrat in magistratura, dar scriptologia ii era asigurata de secretara si de asistentul lui personal. - -a, si cel de linga el, ala cu mustata, e Charlie -uran, cel mai incrincenat critic literar al generatiei postbelice, completa ,ean. %-am intilnit cu el la o editura si a tinut sa ma felicite pentru ultimul meu roman de la momentul respectiv, convins fiind ca mi-am facut ucenicia cu ,teinbecM. 7n aiurit. Cred ca incepuse de#a sa se senilizeze. - ,i cel care sta pe fotoliu linga fereastra: are cel mai treaz, opina *ulia sarcastica. - Cred ca e si cel mai tinar dintre ei, spuse *osh. 4 fostul proprietar al publicatiei &!rroO', cea pe care a cumparat-o %onto6a= - "n ce calitate: - Cum in ce calitate: !re bani, este destul de talentat, probabil ca si-a adus aminte de viata lui de reporter. *ulia arunca o privire intrebatoare catre ,ean, incercind sa descopere daca era vorba despre acelasi %onto6a care isi faurise un renume de cuceritor printre membrele se$ului frumos. - +u te mai uita asa la mine, zise ,ean. +u stiai: !i petrecut in bratele lui #umatate din seara si nu stiai cu cine ai dansat: - 1afael: - -a, 1afael, ii confirma el. ! fost corespondent de razboi in (osnia si a scris niste articole grozave in timpul operatiunii &3urtuna in desert'. !re facultatea de ziaristica absolvita &%agna cum laude'. ,ean era intrigat in egala masura cu ea. arusera vechi prieteni acolo, pe ringul de dans, dar se vede treaba ca *ulia nici macar nu avea habar ce hram poarta. - ! cumparat ziarul acum vreo doua luni de zile si a facut o multime de modificari. %a#oritatea in bine, as putea spune, aprecie *osh cu un aer competent. Toti anga#atii au cam tremurat la inceput, dar, pe parcurs, au constatat ca dracul nu e chiar asa de negru. - -e ce: se interesa plina de curiozitate *ulia.

00E

- entru ca au avut ocazia sa descopere in el un adevarat profesionist, o lamuri *osh. ! schimbat doar structura organizatorica si administrativa si i-a rotit pe reporteri si pe redactori in functie de impresiile lui vis-a-vis de capacitatile fiecaruia. Chiar ieri am discutat cu redactorul-sef si mi-a spus ca se preconizeaza de#a marirea tira#ului. !sta e un semn bun. - ,i scrie si el: - Cine, redactorul-sef: !, 1afael: -a, citeodata. !tunci cind e nevoie de un editorial mai incisiv, sau cind apare vreun eveniment care trebuie tratat cu mai multa sensibilitate, da, atunci lui ii revine sarcina de a compune un articol. - -aca nu stiai ca 1afael a absolvit ziaristica, sint prea indiscret daca te intreb de unde il cunosti: nu se putu abtine sa nu intrebe ,ean. +u de alta, dar asta e o chestie de notorietate. +u trebuie sa fii neaparat prieten cu el ca sa cunosti acest detaliu. -esi ar fi preferat sa nu raspunda, *ulia facu un efort ca sa-l lumineze2 - ! fost amic cu cea mai buna prietena a mea din colegiu. "n cercul nostru nimeni nu stia prea multe despre el, il consideram chiar un individ periculos. %ai ales daca privesti lucrurile din punctul de vedere al unor pustoaice. 4ra mai mare decit noi, dar ii placea sa se amuze cucerind fete inocente. %a gindesc ca fiecare activi tate are farmecul ei= - Cu prietena ta, spui: se mira *osh. ai, cum: e tine nu te vazuse: - Chiar nu ma vazuse, confirma *ulia. 4i doi s-au cunoscut la o discoteca, sau, nu stiu e$act. "n orice caz, eu l-am vazut prima oara cind o astepta la poarta scolii. ,i nu m-a interesat niciodata sa cer referinte. entru ce-as fi facut-o: - ,i a durat mult: isi manifesta *osh curiozitatea. - Citeva luni. - !cum pare ca s-a mai maturizat, comenta el. !re numai o singura relatie, stabila, cu aula 1oss. Tipa e o femeiusca de bani gata dar care are pregatire in domeniul managementului. Chiar m-am mirat ca nu i-a oferit un post la &!rroO'. - !tunci de ce n-a venit cu ea asta seara: intreba *ulia uimita. - Tu sa-mi spui9 zise *osh amuzat, infruntind privirea incruntata a prietenului sau. -eci avea o relatie stabila, rumega *ulia informatia pe care tocmai o primise. !sta insemna ca in privinta ei totul nu era decit o noua aventura. 7na mai proaspata. %ai tentanta. K distractie pe ringul de dans. ,au pe marginea canapelei, isi zise ea, amintindu-si din nou frinturi de soapte fierbinti. Kricum, indiferent la ce se asteptase, oricit credit i-ar fi acordat, 1afael o dezamagea din nou. "i daduse impresia ca o abordeaza cu sinceritate si aproape ca ar fi fost dispusa sa-l creada. "nsa el nu se dezmintea nici acum, ca niciodata. - !uzisem ca locuiesc impreuna la Casa de la Cascada, ii scapa lui *osh, care ar fi vrut sa-si muste limba, vazind o noua furtuna apropiindu-se din directia lui ,ean.

000

- Casa de la Cascada: 4$ista asa ceva:se mira *ulia. ,ingura cascada pe care o stiu e undeva, la marginea orasului, intr-o zona in care nu s-a construit nimic. )oi mai stiti alta: - 4u unul, nu prea cunosc in detaliu Canon Cit6. %-am nascut si locuiesc in -enver dintotdeauna. oate stie ,ean= - +u, veni raspunsul repezit al celui interpelat, poate prea repezit ca sa fi fost adevarat. Ce faceti voi, de fapt, aici: 1econstituiti biografia lui %onto6a: Tonul lui suna ofensat, si pe buna dreptate. ,e saturase sa-l tot analizeze pe nesuferitul de %onto6a, ca si cind ar fi fost vedeta serii. -esi el insusi il gasise, cu citeva minute in urma, destul de potrivit pentru a-i utiliza tipul in noua lui lucrare. "l deran#a interesul manifestat de *ulia si nu avea de gind sa o sustina in a-l elogia pe 1afael in fata ei. +u merita sa fie elogiat in nici-un fel, cu atit mai putin in ochii unei posibile victime. - Cred ca ar trebui sa ma inviti la dans, zise *ulia impaciuitoare, apucindu-l de brat. -ar ai gri#a sa nu ma calci, adauga ea, zimbind usor. - Jlumesti: ,int 3red !staire in varianta noului mileniu9 "narmata cu tot cura#ul de care era capabila si cu informatia ca 1afael era plecat la -enver pentru o sedinta de consiliu director, *ulia manevra grabita masina pe strazile care compuneau traseul pina la ramificatia unde descoperise e$istenta unei case si care coincidea, in mintea ei, cu locatia cascadei din copilarie. Traficul nu era prea intens la ora 00 dimineata, iar ea trebuia neaparat sa se incadreze in cele doua ore pentru care obtinuse invoirea de la program. "si luase la ea si pagerul si telefonul mobil pentru ca dr. 5unter o avertizase ca o sa sune daca apare vreo urgenta. ,e uita inca o data la ceasul de bord si i se paru ca timpul se scurge in detrimentul ei, cu o viteza fantastica. !pasa inca putin pedala acceleratiei si masina, docila, dar grozav de simtitoare, tisni efectiv pe soseaua slab populata. ret de citeva minute rasuci in minte toate informatiile pe care le capatase cu o saptamina in urma si isi recapitula planul de bataie2 trebuia sa vada casa, iar dupa aceea, mai tirziu, cind ar fi fost sigura ca 1afael e plecat din oras, urma sa abordeze prima ei intrare prin efractie. ,e cutremura numai la gindul care-i trecuse prin creier, infricosata de o multime de ipoteze2 cum el ar fi revenit acasa pe neasteptate si ar fi surprins-o, alta o punea fata-n fata cu un sistem sofisticat de securitate, in alta varianta informatia ei ar fi fost eronata si l-ar fi gasit in casa, iar cea mai rea dintre toate era sa nu descopere nimic din ceea ce se astepta sa gaseasca, adica niste elemente pe care memoria ei sa le impinga la suprafata, a#utind-o sa-l identifice pe cel care o drogase. !bsorbita de propriile ei fantasme era cit pe ce sa depaseasca ramificatia catre Casa de la Cascada, daca aceea era, intr-adevar. ,e inscrise pe prima banda de linga marginea drumului, semnaliza dreapta si vira incet pe aleea relativ noua, cel putin daca o comparai cu soseaua.

00;

-rumul serpuia lin printre copaci, iar pe masura ce inainta, amintirile ingramadite intr-un colt al memoriei de pe vremea cin era copil, ieseau treptat la suprafata, a#utind-o sa recunoasca locurile. "n stinga se vedeau de#a stincile pe care stia ca se revarsa cursul de apa, in spate lasase poiana altadata plina de flori salbatice, unde ea si (ob isi construisera o &cazemata', in fata se intindea padurea, deasa asa cum si-o amintea, iar lumina soarelui, filtrata printre frunzele copacilor, crea o imagine de pace ireala, ca dintr-un alt timp. !#unse in cele din urma la casa care stra#uia dincolo de zidul vegetal si ramase impresionata de dimensiunile si de frumusetea ei. 4ra e$act asa cum si-o imaginase2 peretii erau ridicati din caramida rosie, iar iedera care se agatase de ziduri dezvaluia faptul ca era construita de ceva timp, poate chiar trei-patru ani. Timplaria era de un alb imaculat, intr-un contrast placut cu culoarea caramizilor si cu verdele intens, aproape negru al plantelor cataratoare. "n fata cladirii se intindea o peluza ingri#ita, cu niste arabescuri florale e$trem de inspirate, care adaugau o pata de culoare, dar si inveseleau ansamblul. Casa era incadrata de #ur impre#ur de copaci, intr-o diversitate placuta, e$otica chiar, iar in partea stinga se intindea un bazin cu bordura mozaicata, bazin in care se pravalea de la o inaltime de ?-A metri cascada inspumata, asa cum si-o aducea aminte. -incolo de bazinul natural e$ista o gura de scurgere, ceea ce facea ca apa sa fie in permanenta improspatata. e latura dinspre casa se intindea o terasa, ascunsa privirilor, unde stra#uiau doua chaise-long-uri si doua umbrele cochete. -esi incon#urata de atita vegetatie, pe terasa proprietarul amplasase vase mari, din lut, cu plante ce aminteau de palmieri, totul riguros si armonios gindit, folosind spatiul la ma$im. 4fectul era inegalabil. K casa ascunsa in padure, asezata la umbra, parca sa se odihneasca, si care, indragostita de frumusetea si pitorescul peisa#ului, nu mai voise sa mai plece. +u e$ista nimic strident, prezenta cladirii nu distrugea nimic din unicitatea locului. (a din contra, pareau sa se fi descoperit reciproc si sa realizeze impreuna o simbioza perfecta. +u se vedeau gara#e, nu se intervenise cu prea multe detalii arhitectonice care sa diminueze maretia naturala a asezamintului. Cadrul natural era e$ploatat integral astfel incit combinatia sa delecteze ochiul, nu sa-l deran#eze. rin geamurile larg deschise se intrezarea filfiirea perdelelor, semn ca in casa se afla undeva o mena#era, sau, poate chiar mai multi membri ai personalului de intretinere. -aca insista putea auzi chiar si o muzica in surdina, care, probabil, venea din camerele din spate ale casei, unde ar fi fost normal sa se afle bucataria. +u-si putea permite sa intirzie prea mult, asa ca urca din nou in masina, cu intentia de a pleca in oras. -ar, ca un facut, usa de la intrare se deschise si in prag aparu o tinerica fisneata, imbracata in costum de subreta, inarmata cu un pamatuf de sters praful. K privi intrebator pe *ulia, iar pe ea o napadi subit un val de roseata. &,a vedem acum pe unde o sa mai scoti camasa' isi spuse ea in gind, schitind gestul ca ar vrea sa adreseze o intrebare.

00>

- )a pot a#uta cu ceva: ciripi subreta, ca si cind, intr-adevar, ar fi fost in puterile ei sa acorde orice tip de a#utor. - +u, multumesc, zise *ulia, privind tinta la sprincenele ridicate interogativ pe fruntea fetei si fiind sigura ca un asemenea gen de raspuns era menit sa nu fie acceptat nici macar de o fetiscana care sterge zilnic praful. -e fapt, am a#uns aici numai pentru ca un prieten mi-a dat niste indicatii gresite in legatura cu soseaua de centura. +u sint din localitate si trebuia neaparat sa a#ung la arMdale si el mi-a spus sa virez pe prima la dreapta, cind, de fapt, cred ca trebuia sa-mi spuna prima la stinga, ma rog, undeva , la mine sau la el, s-a produs o confuzie si m-am trezit in locul asta minunat= - )a place, nu-i asa: ,i eu cind am venit prima oara, am crezut c-am nimerit in rai= Cel mai mult si cel mai mult imi place cascada= Kfta convingator, gindindu-se probabil, la cit de placuta ar fi fost o baie sub stropii scinteietori si cristalini ce se revarsau de pe stinca. -ar domnuB nu ne da voie sa intram in piscina, adauga ea pe un ton confidential. - -omnul:... - -omnuB1afael, stapinul casei. 4 atit de sever incit nici cind e ple-cat pentru mai multe zile cu afaceri nu avem cura#ul sa intram in piscina. Cine stie pe unde poate sa aiba o camera de luat vederi= *ulia se intreba de#a daca ar mai trebui sa insiste sau sa profite de minciuna pe care o improvizase si sa se retraga onorabil. - ,i vreti sa a#ungeti in seara asta in arMdale: o auzi insa din nou pe subreta, care, se pare, voia sa prelungeasca pauza, satula fiind de o casa imensa in care nu avea cu cine sa schimbe o vorba. - !s vrea=dar ma tem sa nu a#ung prea tirziu, incerca *ulia sa mimeze deceptia. - ai, de ce sa n-a#ungeti: +u e prea departe si oricum, daca acum e abia dimineata, cel tirziu pe la doua sinteti acolo. +-ati mai fost niciodata: - +u. ,i am o problema importanta de rezolvat iar persoana cu care trebuie sa ma intilnesc ma asteapta in #urul orei prinzului= - -ati-i un telefon si spuneti-i ca intirziati, ii sugera dezghetata fata. - "-as fi dat. ,i ca sa intreb pe unde s-o iau, si ca sa e$plic de ce s-ar putea sa intirzii, dar mi s-a descarcat blestemata asta de baterie=<a mobil, vreau sa spun. %ima ezitarea in a se sui din nou in masina, verificind subtil cantitatea de amabilitate de care dispunea servitoarea. - -e ce nu dati telefon din casa: - ,a dau telefon de aici: isi compuse ea o mimica ingrozita. +u mi-as putea permite sa abuzez, si-asa mi-ai spus ca stapinul tau e cam sever, iti dai seama cum m-as simti daca m-ar prinde vorbind la telefon in casa lui. +u, nici nu vreau sa ma gindesc=

00?

- 5aideti, domnisoara, ca doar n-o sa vorbiti o ora9 4 plecat la -enver si vine abia diseara9 ,i daca va gaseste, ii spun ca ="n fine, vad eu ce-i spun, daB n-o sa vina, stati linistita. *ulia continua sa se codeasca, asta ar mai fi lipsit, sa vina 1afael si ea sa se converseze tacticos la telefonul lui, la el in casa. ina la urma insa, curiozitatea si necesitatea de a prospecta terenul, invinsera in lupta cu ingri#orarea si teama. - 5ai ca vin9 -ureaza doar doua minute, spuse ea, mintea invirtindu-i-se cu febrilitate in incercarea de a descoperi persoana cea mai indicata pe care s-o sune. !poi, brusc, ii veni ideea sa sune chiar la ea acasa, fiindca acolo nu trebuia sa spuna nici-o minciuna suplimentara, ci doar sa vorbeasca pe fondul unui semnal sonor de apel. -aca lipea bine receptorul de ureche, fata n-avea cum sa auda daca vorbeste sau nu cu cineva. atrunse astfel in casa, sovaind, cu inima cit un purice, si in holul spatios si intunecat o izbi racoarea si parfumul. 1acoarea dupa care tin#ise afara, sub soarele nemilos si sub tensiunea provocata de intilnirea cu subreta, si parfumul, o aroma inconfundabila, pe care si-o amintea, un amestec discret de liliac si crini imperiali care-i staruise in memorie si pe care ar fi recunoscut-o oriunde. +u-si putea da seama daca parfumul provenea de la detergentii si substantele folosite pentru curatenie sau daca, intr-adevar, erau buchete de flori care generau mireasma subtila. "ndiferent cum ar fi fost, mirosul plutea in aer personalizind locuinta si creindu-i vizitatorului o impresie de casa ingri#ita si curata. "nainta spre nisa in care se afla telefonul, incercind sa se acomodeze cu semiobscuritatea si incercind sa descopere cit mai multe detalii fara sa dea impresia ca ar casca gura. utinul pe care i-l ingadui o privire de ansamblu ii dezvalui insa suficient pentru a aprecia gustul desavirsit cu care era decorata incaperea uriasa pe care ea o presupuse ca fiind livingul. Tot peretele dinspre aleea pe care-si parcase masina era ocupat de ferestre inalte, umbrite de iederea cazatoare si prote#ate de perdele fine de muselina, incadrate de diverse suporturi sau masute din lemn de trandafir, decorate ingenios si crend un efect de spatiu e$pozitional. "ntr-un colt, la baza scarii cu panta lina, se afla un coltar imbracat in piele de culoare caramizie, pe care zaceau aruncate intr-o dezordine studiata mai multe perne decorative, unele fatuite cu goblenuri, altele in fisii multicolore de piele inchipuind mozaicuri. <inga coltar, la capete, cite un fotoliu facind parte din aceeasi garnitura, incadrau intr-un careu o masuta #oasa, din sticla groasa, sustinuta de o sirena sculptata manual si supusa artistic unui tratament de pasivare. e masuta trona un aran#ament floral superb, o compozitie cu diverse forme de corole pe nuante de alb, si doua scrumiere uriase, cubiste, tot albe, care contrastau placut cu staco#iul mobilierului. "n centru, sub un candelabru impresionant ornamentat cu fisii si lacrimi de cristal, se afla un ansamblu de canapele, dispuse tot in careu, tapisate in catifea ruginie si cu un aran#ament asemanator de perne decorative, dar care putea gazdui cu le#eritate cel putin zece persoane. <a fiecare colt trona cite un lampadar ingenios

00A

conceput, cu cite un stativ care in caz de necesitate ar fi putut suplini rolul unei masute, pe care erau asezate din nou vase cu flori, toate albe, virstate de fire verzi de iarba colilie. ,patiul din mi#loc era complet liber si ar fi putut constitui un ring de dans in miniatura daca stapinul casei ar fi improvizat un &part6' de ocazie. +u se vedea nici-o combina muzicala, nici-un televizor gigant, locul parea ideal pentru destindere, recreere, divertisment, conversatie le#era, nici-o constringere sau impunere. (anuia totusi ca peretii aveau incastrat un sistem audio hi-tech, ascuns privirii, dar e$istent totusi, fiindca muzica difuza care se auzea in surdina nu putea avea alta provenienta. ,esizind in spatele ei prezenta nedumerita a subretei, *ulia se rasuci in loc ridicind aproape orbeste receptorul telefonului. aru preocupata timp de citeva secunde de formarea numarului si de asteptarea raspunsului, dupa care improviza fara probleme o conversatie imaginara cu un interlocutor fictiv. "n tot acest interval suplimentar de timp, ochii ei urmarira scara catre eta#, unde se zareau citeva usi deschise si unde ghici ca ar fi trebuit sa se afle dormitoarele. "n clipa in care puse receptorul in furca, facuse de#a primul pas catre iesire si reusi sa descopere sistemul de securitate, ascuns dupa o planta ornamentala uriasa. -in cit putu sa distinga, era destul de asemanator cu cel pe care il avea ea insasi instalat la cabana de la Criple CreeM si isi spuse in sinea ei ca va trebui sa obtina un mod de decodificare sau macar de decuplare, de la furnizor, pe seama unei proaste functionari sau ceva similar. - %ultumesc pentru amabilitate, i se adresa ea plina de recunostinta fetiscanei care nu o slabea din privire nici pentru o clipa. +u stiu ce m-as fi facut daca n-ai fi avut ideea asta salvatoare. 3ara indoiala ca as fi ratat intilnirea. - %ai mult ca sigur, raspunse fisneata afisind un rin#et. !tentionata de mimica feei ei ca ceva nu e in regula, evalua rapid situatia si se precipita spre poseta micuta pe care si-o aruncase din mers pe umar atunci cind coborise din masina si scoase o hirtie de zece dolari. ,urprinse un licar de satisfactie in privirile pina atunci ostile iar rin#etul se transforma in fractiuni de secunda intr-un suris suav si plin de solicitudine. K urma pina la usa larg deschisa ca si cind ar fi fost un musafir de pret, iar *ulia se simti obligata sa-i faca un scurt semn cu mina in timp ce se incadra cu masina pentru a ocoli rondul impodobit cu trandafiri albi din fata casei. e tot drumul pina la strada principala, *ulia avu inima cit un purice, pentru ca, de obicei, atunci cind ai impresia ca ai evitat o situatie indezirabila, tocmai atunci ti se intimpla sa dai nas in nas cu persoana sau situatia pe care doreai s-o eviti. !pasa pedala acceleratiei la ma$im atunci cind se incadra pe sosea. "ntr-un interval de numai citeva minute transpirase ca si cind ar fi alergat in proba de semifond. %iinile si picioarele intrasera intr-o trepidatie imposibil de stapinit facindo sa puna sub semnul intrebarii incercarea temerara pe care-si propusese s-o parcurga in do-rinta ei de a patrunde in casa lui 1afael in lipsa acestuia.

00D

Citeva suvite rebele i se lipisera de git si reusi sa se elibereze din starea de nervozitate e$trema numai dupa ce deschise ambele geamuri de la portiere si un curent puternic de aer rece ii transforma starea de surescitare in frisoane. !bia cind a#unse in dreptul primelor locuinte de la marginea orasului inima se mai potoli din ritmul nebunesc, in timp ce muschii incepura sa i se mai rela$eze. Cauta in interiorul ei toate resursele de cura# si de indrazneala pentru a-si reface fortele si pentru a se concentra la drum si la indicatoarele de circulatie. "n minte i se invirteau continuu scari, usi deschise, buchete albe de flori, perdele meticulos drapate, intr-o tentativa de suprapunere peste niste frinturi de imagini si fragmente de decor depozitate in memoria ei de la noaptea de cosmar si e$taz. +-ar fi putut sa #ure ca ceea ce-si amintea corespundea e$act cu ceea ce apucase sa observe in casa lui 1afael, dar nici n-ar fi fost capabila sa sustina cu mina pe inima ca detaliile retinute ii erau complet straine. "n orice caz, incepea sa se contureze modul in care urma sa intre in casa pentru a cauta indicii. Trebuia sa se intereseze doar despre o calatorie de afaceri din agenda si-asa destul de incarcata a lui 1afael si sa ceara la compania care instalase sistemul de alarma o sugestie pentru a reusi anihilarea completa a acestuia. 1estul, urma sa se inscrie in cea mai periculoasa si mai indrazneata ntreprindere pe care o incercase in toata viata ei. +u-si facea probleme in legatura cu personalul de serviciu. 4ra sigura ca peste noapte d-l %onto6a nu ingaduia sa-i fie violata intimitatea. %ai mult ca sigur ca mena#era si bucatareasa locuiau undeva, in oras, si veneau zilnic cu autobuzul. -e asemenea, nu-si facea gri#i ca nu s-ar fi descurcat in interiorul casei, nu parea sa aiba o impartire prea comlicata si in afara de asta ea nu cauta seifuri mascate in perete sau valori pe care le-ar fi putut sustrage. "nteresul ei se concentra asupra cercetarii minutioase a dormitoarelor, fiindca din bruma de amintiri razlete de care dispunea capatase certitudinea ca &miezul actiunii' se desfasurase intr-o astfel de locatie. !bsorbita de ginduri, zabovi in parcarea spitalului mai bine de o #umatate de ora, fara sa-si dea macar seama cit de repede se scursese timpul. K e$trase din reverie o ambulanta care intra in viteza pe portile larg deschise si care ii atrase imediat atentia prin numarul mare de cadre medicale care se precipitara in intimpinarea ei. Trebuia sa fie o urgenta de ma$ima importanta, probabil un accident, ceva, si cobori si ea repede incuind portierele cu telecomanda. ,i toate planurile ei se risipira in patru vinturi atunci cind, patrunzind in camera de urgenta, descoperi ca urma sa opereze pentru prima data in viata ei la &prima mna', fiindca toti colegii ei, inclusiv seful sectiei de chirurgie, erau de#a implicati in alte operatii, iar cazul adus de ambulanta nu putea sa astepte nici macar citeva minute.

00F

<a sedinta cu staff-ul tehnic, 1afael dadea semne de nervozitate. +oul redactor sef se caznea sa le e$plice tuturor despre importanta lucrului in echipa si de#a se pierduse in detalii fara relevanta. 3ata lui palida, de soarece de biblioteca, se acoperise cu o pelicula fina de transpiratie pe care in rastimpuri si-o indeparta nervos cu o batista impresionanta de bumbac care cunoscuse si vremuri mai bune. +u ca nu ar fi fost de acord cu cele spuse de !lfred -ocara, doar era omul pe care el insusi il promovase in functia aceasta importanta, &agatindu-l' pe ultima suta de metri de la o publicatie obscura, dar care pierise din cauza ca nu stiuse sa pretuiasca noul concept de &advertising'. 4ra o revista gomoasa cu profil eminamente literar, unde erau publicate o serie de articole de critica si recenzii literare, dar care nu stiuse sa-si atraga publicul. Cele treizeci si cinci de pagini erau serbede, fara ilustratii, doar cite o fotografie sepia sau alb-negru a autorului articolului, si aceea scoasa din cine stie ce album. %a#oritatea iubitorilor de beletristica sovaiau in achizitiona aceasta revista pur si simplu pentru ca preferau sa dea banii pe romanele in sine, evaluind fara intermediari daca subiectele erau sau nu pe gustul fiecaruia. !stfel, dupa numai doi ani de aparitie, &The +eO Lave' cazuse vertiginos pe panta falimentului si incheindu-si meteorica e$istenta intr-un esec de proportii, dar fara sa fie plinsa de cititori, nici macar de critici. -egeaba se straduise dl -ocara sa imprime o fata noua, cu o coperta lucioasa si cu foi discret pastelate. +ici un efort nu fusese suficient pentru a o salva de la prabusire. "ar 1afael avusese o sclipire de intuitie, realizind ca cel care se luptase cu morile de vint pentru a mentine la suprafata o publicatie sortita de la nastere esecului merita o a doua sansa. ,i era pregatit sa i-o ofere, punindu-i la dispozitie intreaga echipa redactionala a lui &!rroO', o multime de echipamente moderne, un capital destul de consistent si deplina lui incredere. ,e simtea de#a interventia plina de initiativa a lui !lfred -ocara, prin tira#ul care crescuse rapid, intr-o perioada in care gusturile cititorilor oscilau si se inclinau mai mult in favoarea altor mi#loace de informare mass-media. entru ca nu era deloc usor sa invingi suprematia detinuta de computere si de televiziune. Kamenii gaseau ca e mai comod sa rontai floricele in fata televizorului, mestecind in acelasi timp cu boabele e$plodate de porumb ultimele stiri sau cele mai recente scan-daluri. Ceea ce salva intr-un fel situatia erau momentele de asteptare din aeroporturi sau din statiile de metrou, cind fiecare era constrins sa aiba o preocupare pentru a nu fi$a obsesiv o alta persoana sau un punct aiurea de pe plafoane. !tunci si numai atunci, revistele si ziarele isi invingeau adversarii temuti detinatori de ecrane si atrageau mai mult sau mai putin atentia asupra cuvintelor scrise. -e aceea, &!rroO' se impunea ca o aparitie saptaminala destul de bine conceputa, atractiva, cu articole care se adresau fiecarui segment de cititori, plecind de la benzi desenate si a#ungind la eseuri referitoare la viata politica. %odul de prezentare era e$trem de elegant, cu ilustratii din abundenta, concurind din acest punct de vedere chiar cu &+ational Jeographic'. Conditiile grafice deosebite precum si

00H

diversitatea subiectelor abordate o transformasera rapid dintr-o publicatie anonima intr-una care se epuiza in ma$im #umatate de ora din punctele de difuzare. !cum insa 1afael se grabea sa a#unga la aeroport, iar sedinta se intindea mai mult decit planificase initial. +u mai avea suficient timp sa treaca pe acasa, dar asta nu era o problema. Kdata a#uns la ,idne6 putea sa intre rapid intr-un magazin pentru a-si cumpara strictul necesar pentru cele doua saptamini pe care urma sa le petreaca acolo. ,atul de peroratiile lui -ocara, impinse cu putere scaunul capitonat in piele, facindu-l sa se izbeasca de perete. Ggomotul ii surprinse pe cei prezenti si il amuti efectiv pe !lfred, care, vazind chipul congestionat al sefului sau, realiza ca isi depasise timpul acordat pentru prelegeri. "si ceru bilbiit scuze si se retrase din calea lui, temator si plin de respect. - -aca vreti sa mai continuati, n-am nimic impotriva, spuse 1afael pe un ton cam repezit. Kricum, va las biroul meu la dispozitie, pentru ca trebuie sa ma grabesc catre aeroport. +ici unul din cei de fata nu comenta decizia luata, si il urmarira cum isi stringe in graba hirtiile in geanta diplomat, dupa care se indrepta vi#elios catre usa capitonata. -in prag, se intoarse inca o data catre colaboratorii sai, ii masura atent cu privirea, lasind impresia ca mai avea ceva de adaugat, dar se razgindi si iesi, lasind usa larg deschisa. ,ecretara incerca sa se ridice din scaunul rotativ pentru a-i inmina citeva mesage, dar renunta, poate si din cauza ca telefonul de pe biroul ei incepuse sa sune insistent. - !lo9 1edactia &!rroO', enunta ea cu receptorul la ureche. !sculta pret de citeva secunde, dupa care facu precizarea2 "mi pare rau, dar d-l %onto6a tocmai a plecat catre aeroport si va lipsi probabil pentru doua saptamini. 4 vorba despre ceva urgent: intreba pentru orice eventualitate, e$ersindu-si profesionalismul. Cine sinteti: e fondul ultimei replici insa din receptor incepu sa se auda un ton continuu, semn ca interlocutoarea, pentru ca fusese o femeie, inchisese de#a telefonul fara intentia de a-si dezvalui identitatea. +efiind prima oara cind o femeie il cauta pe seful ei incercind sa-si pastreze anonimatul, secretara privi receptorul care continua sa piuie, facind o grimasa plictisita si e$asperata, in acelasi timp. rivi apoi neputincioasa catre teancul de mesage pe care nu mai apucase sa i le arate lui 1afael si ofta adinc, multumind cerului ca macar facea parte din categoria privilegiata care il putea vedea pe 1afael in fiecare zi. ,au macar in cea mai mare parte a timpului. +u-si mai facu nici-un fel de probleme in legatura cu persoana care refuzase sa-si decline identitatea la telefon, pentru a se abandona computerului unde trebuia sa redacteze raspunsuri la un morman de corespondenta. *ulia insa, pentru ca ea fusese cea care telefonase, se prabusise pe scaunul din vecinatatea telefonului, in cabinetul d-lui Nilmer, cutremurata de emotie, ca si cind ar fi fost partasa la cine stie ce infractiune. entru citeva clipe intrase in pani-

00I

ca, incercind sa-si imagineze ca 1afael ar fi fost disponibil si secretara i-ar fi dat legatura, facind abstractie de identitatea ei. +u stia cum ar fi iesit din incurcatura iar acum ii tremurau si miinile si picioarele intr-un mod incontrolabil. rima parte a planului ei incepea sa prinda contur. -eci 1afael urma sa lipseasca din Canon Cit6 pentru doua saptamini, timp arhisuficient pentru tentativa ei de a patrunde in Casa de la Cascada. %ai avea nevoie doar de inca o doza de cura#, dar intr-o cantitate mult mai mica, pentru a cauta cartea de vizita a celui care ii instalase sistemul de alarma la ferma. +u trebuia decit sa-i ceara ca un fel de consultatie, improvizind le#er pe tema unei virtuale defectiuni. Chiar daca el ar fi insistat sa remedieze presupusa &problema', ea ar fi putut sustine ca o simpla e$plicatie era mai mult decit suficienta. !rdea de nerabdare sa-si puna planul in aplicare, desi, stia ca n-o sa fie deloc usor. Trebuia sa se asigure in egala masura ca nu era nimeni peste noapte in casa, desi i se parea putin probabil ca 1afael sa nu aiba anga#at macar un paznic pentru o asa proprietate. -ar in doua saptamini i se parea ca dispune de timp mai mult decit necesar. rima etapa a planului era sa dea un telefon inofensiv la compania de securitate care ii instalase sistemul de alarma, dupa aceea, detaliile urmau o succesiune logica2 un telefon la fel de anonim ca cel de azi, dar dat dupa-amiaza la Casa de la Cascada, avea sa-i confirme sau sa-i infirme prezenta unui personal de serviciu pe pe-rioada noptii. 7n costum de culoare inchisa, comod si nebatator la ochi nu avea cum sa fie prea greu de procurat. K lanterna si propriul ei cura# erau ultimele accesorii de care mai avea nevoie. "ar intrarea prin efractie putea sa devina noul ei &hobb6'. !sta daca a#ungea sa-i placa prea mult patrunderea in casele strainilor pentru depistarea de indicii fantoma. entru ca, la urma urmei, la asta se reducea &micro-ancheta' pe care cu temeritate se pregatea s-o intreprinda. <a ce altceva: -e ce nu facuse de la inceput o plingere scrisa, ca toata lumea, ca sa-i lase sa investigheze pe cei care erau de meserie: -e ce ezitase atunci cind <ucinda <a,alle o ispitise sa completeze formularul special de medicina legala: Ce sperase: Ca o sa fie mai buna decit politistii: ,au cunostea de#a raspunsul dar nu voia sa-l accepte: ,i daca asa stateau lucrurile, de ce: %edita la toate aceste semne de intrebare in vestiarul medicilor, unde se pregatea sa-si schimbe hainele si sa plece acasa. Kare devenise 1afael pentru ea o persoana dezirabila: 1aspunsul fu o negare energica prin miscarea capului de la stinga la dreapta, ca si cind cineva i-ar fi urmarit mimica. ,i totusi, in sufletul ei se infiltra pe nesimtite o parere de rau. "i parea rau c-o violase: )ategoric, da. !tunci, ii parea rau si ca nu incercase s-o convinga: *da. -aca ar fi rugat-o sa fie cu el, ea ar fi acceptat: +oate, da, poate, nu. ,i daca lucrurile stateau asa, de ce se temea cel mai mult: De ce ar %i putut sa descopere. +u-si putea e$plica din ce cauza dar ar fi vrut sa nu-l poata acuza pe 1afael de nimic. +u de acest abuz, in particular. -e tot ceea ce stia despre el de-a lungul timpurilor.

0;E

!r fi inventat bucuroasa scuze, si la fel de bucuroasa s-ar fi dovedit in cazul in care el iSar fi putut niste motive plauzibile. 7na peste alta, il voia disculpat de orice vina, de orice rautate, premeditata sau nu. entru ca numai astfel ar fi fost capabila sa accepte si sa lase sa se dezvolte sentimentul complet nou care crestea in interiorul ei. -ar faptele, chiar si fara ca ea sa stie, continuau sa o dezamageasca. "n holul lu$osului hotel Lestin in care isi facuse rezervarea, 1afael medita insa la picioarele lungi si bronzate ale unei roscate. +u era in totalitate vina lui, pentru ca ea isi risipea farmecele de vreun sfert de ora, evident in speranta unui agatament consistent. 4ra uimitor insa cum la un astfel de hotel i se permisese sa-si etaleze nurii , pentru ca aparenta de femeie cu clasa nu insela pe nimeni. Kphelia era atrasa de alura periculoasa a lui 1afael, se vedea de la o posta ca e strain de Chicago, lipsindu-i paloarea si amprenta inconfundabila a stresului. (arbatul care o studia cufundat in canapeaua comoda din piele, prefacindu-se absorbit de lectura unei fiuici ilustrate din abundenta, era bronzat, suplu, bine cladit altminteri, dar emana o forta si o vigoare e$traordinara. Kchii putin oblici care o urmareau in rastimpuri pe deasupra revistei, aveau in ei ceva magnetic si inselator. -ar ansamblul, luind in calcul toate celelalte elemente ale figurii, devenea imposibil de neluat in seama. Trecind pentru a cincea oara prin fata lui, ca si cind ar fi cautat cu privirea o persoana cu care trebuia sa se intilneasca, Kphelia lasa sa-i scape un zimbet ce se voia nevinovat. 1afael mai vazuse la viata lui n astfel de surisuri provocatoare si stia perfect ce se ascundea in spatele lor. 4ra o invitatie muta spre abordare, in sensul ca respectiva persoana era mai mult decit disponibila. +u se cadea insa sa faca ea primul pas, si, de aceea, il ispitea insinuant. ,-ar fi putut traduce, dimpreuna cu intreg limba#ul trupului prin2' Ce dracuB mai astepti:'. -rept pentru care 1afael lasa usor revista din mina si duse mina la buzunar pentru a-si scoate pachetul de tigari, isi aprinse una cu gesturi lenese si elibera un fum tras cu nesat, despachetindu-si simultan zimbetul sagalnic de invaluire. Cu mina in care tinuse bricheta, facu gestul de a o lasa sa alunece in buzunar, dupa care incepu sa se #oace nevinovat cu cheia de la camera. +umarul inscriptionat cu cifre aurii de-o schioapa ii dadea Kpheliei toate informatiile de care avea nevoie. 7n sfert de ora mai tirziu, &profesionista' intra timida pe usa apartamentului unde era cazat 1afael, impresionata vizibil de somptuozitatea decoratiilor si a mobilierului. "n holul de la intrare, 1afael o astepta tolanit pe unul din cele patru fotolii opulente, iar pe masuta din fata lui se odihneau in asteptare doua pahare cu cel mai fin scotch oferit de gazde, aburite de la gheata care dilua bautura. Kphelia se aseza dega#ata pe fotoliul din fata, avind gri#a sa adopte o pozitie care punea in valoare si etala in acelasi timp toate &articolele' pe care le avea ea de oferit in respectiva tranzactie.

0;0

rivind-o printre genele lui incredibile, 1afael evalua, cntarea, aprecia pe rind chipul frumos, dar prea strident machiat, silueta prelunga si incordata, picioarele invaluite subtil in dresuri inchise la culoare, talia supla, miinile relativ ingri#ite, pentru a se opri, intr-un final asupra celor doua emisfere pietroase, unde presupunea ca siliconul avusese un rol decisiv in desavirsirea formei. - +u te asteptai la ceva asa dragut, nu-i asa, papuselule: ii auzi el vocea distorsionata intr-un miorlait de alintul usor cintat. apusica ta o sa-ti arate ce inseamna sa te distrezi in ziua de azi, ciripi ea in continuare, incintata de faptul ca nu e intrerupta de obiectii ma#ore. "n timp ce vorbea, avusese gri#a sa-si desfaca cu un gest languros cocul prins in patru ace, pentru a-si lasa libera coama roscata, usor inspicata pe la virfuri. !plecindu-se dupa paharul aburit, isi infasura profesionist gambele, pentru ca in momentul revenirii in pozitia rezemat sa le desfaca strict necesar si sa le infasoare invers, suficient pentru ca 1afael sa poata observa ca len#eria intima ii lipsea cu desavirsire. ,orbind alene din bautura scumpa, continua sa-l fi$eze pe 1afael pe deasupra marginii paharului, iar cind i se paru ca degustase suficient, isi plimba limba peste buzele ru#ate, intr-un gest mai mult decit elocvent. - apuseluB e trist: isi continua ea derularea numarului, in timp ce degetele dibace desfaceau cu o lentoare e$asperanta armata de nasturi minusculi care se ratacisera pe corsa#. <-a suparat vreo fetita rea: !bia acum, cind era fascinat de gesturile ei, 1afael paru sa observe ca bluza din dantela ivorie era purtata direct pe piele. - +u sint suparat, doar obosit, se trezi el marturisind, desi isi propusese sa n-o faca. 7ra implicatiile de orice fel, precum si aportul lui personal in orice relatie, cu atit mai mult in una in care avea de-a face cu o prostituata. - (aieteluB asta obosit vine de departe: 1afael urmarea dega#at cum ultimii doi nasturi sareau din bridele care cu mari eforturi ii tinusera inchisi. - -a. 4ra purul adevar. 3acuse mai mult de o ora pina la aeroportul -enver "nternational, apoi mai bine de doua ore le pretrecuse in avion, parcurgind inca o data detaliile care constituiau partea lui &de vina' in afacerea care-l adusese la Chicago. -upa care mersese inca cel putin o ora pentru a a#unge de la aeroportul KB5are pina in ,tate ,treet unde era asteptat de un grup de investitori de marca, interesati in distributia revistei &!rroO' in statul "llinois. +u mai punea la socoteala cele patru ore si #umatate cit isi aparase &cauza' si care il storsesera complet de toate resursele de rabdare. !vea nevoie, evident, de destindere, ca de o gura de aer proaspat, pentru revigorare. (luza era acum descheiata complet, lasind sa se intrevada &dotarile' generoase, iar degetele cu unghii lacuite cu un rosu carmin isi faceau de#a de lucru cu sistemul de inchidere al fustei strimte, care acoperea incitant coapsele pina deasupra genunchilor.

0;;

- "ntotdeauna ai privirile astea hipnotizatoare cind esti obosit: ginguri Kphelia lasind efectiv articolul de imbracaminte de care se ocupase pina atunci sa cada, sub actiunea propriei lui greutati. 1amasese practic goala, dar teribil de imbracata, in acelasi timp2 bluza de dantela acoperea sinii doar atit cit sa-i sugereze deliciile care il asteptau acoperite de tesatura fina, in timp ce de la talie in #os, port#artierul, ciorapii si pantofii cu tocuri inalte nu aveau cum sa se inscrie in titlul generic de &5aine'. ielea cu usoare urme de bronz se itea de sub vagile acoperaminte, promitind un adevarat festin. -ar Kphelia era convinsa ca actualul ei client va si mai incintat daca ii ofera mai mult si, cu un spirit de observatie demn de invidiat, ochi telecomanda sistemului audio din dotarea hotelului si printr-o simpla apasare de buton ingadui unei muzici placute si insinuante sa se reverse in incapere, completind atmosfera. !teriza rizind in poala lui 1afael, ciufulindu-l dragastos si matern, cu degetele ratacite in parul nisipiu. rima optiune in continuarea programului se materializa prin atacul directionat asupra sacoului din stofa fina de lina cu care 1afael se incapatinase sa ramina imbracat. "i murmura niste prostioare incitante la ureche si isi lasa buzele sa-i cutreiere pe git, in timp ce degetele abile desfaceau cu de$teritate nasturii de la camasa. +u se obosi sa i-o scoat, se mulumi numai sa-si plimbe palmele amindoua pe pieptul cald si lat, evalund, la rndul ei, eventualii factori de risc. +ormal ca ii placea ce vedea. +u mai avusese un client tinar si ara-tos ca asta, de nici nu mai tinea minte. !r fi fost si pacat sa-l nemultumeasca, sau sa nu accepte orice el s-ar fi obosit sa-i pretinda. entru a-si finaliza &evaluarea', desi nu avea nici-un program presant, dupa ce-l &degusta', parcurgind in volte ametitoare fiecare dintre muschii pectorali si abdominali pina cind aproape ca-i invata pe dinafara, isi opri cercetarea asupra centurii late din piele care-i sustinea pantalonii. entru inceput se multumi sa-i palpeze se$ul prin materialul moale, apreciind corect capacitatea lui de &actiune'. 3acea parte din categoria &railor'. %erita rasfatat si servit la categoria &premium', fara nici-o urma de indoiala. "i aplica e$pert citeva saruturi lascive prin stofa fina si abia cind il simti rigid, ca raspuns al stradaniilor ei sustinute, se avinta in a-i desface, cu gesturi lenese, cureaua. 3ermoarul de la slit nu constituia nici-un mister pentru Kphelia, in schimb, ascundea si adapostea obiectul ei de ma$im interes. "l servi oral, la superlativ, culegind cu satisfactie muzicalitatea gemetelor lui de e$taz. 4ra o melodie incredibila pentru orice &meseriasa', iar de data asta, beneficia si de un supliment, conferit de faptul ca chiar il placea. Kbserva la timp faptul ca el nu se implica, dar cine i-ar fi putut reprosa asa ceva. ,e prevala cu indaratnicie de rolul lui de &beneficiar pasiv' al serviciilor pe care ea le presta cu atita rivna si, in consecinta, nu depuse nici cel mai mic efort nici cind ea se infipse efectiv in organul lui erectil. +u inainte de a-l &imbraca' lenes cu un prezervativ cu parfum si gust de portocale.

0;>

K privea decit cu ochii impaien#eniti, printre genele lungi si dese, acumulind senzatii si retraind placerea de a primi fara sa dea nimic in schimb. +u o atin-se nici macar cu un deget, ceea ce o constrinse sa-si maseze singura sinii, in timp ce ritmul & dansului' pe care il interpreta devenea din ce in ce mai ametitor. Jifiielile si gemetele se succedau la unison cu cadenta miscarilor soldurilor ei, pentru ca aproape de final sa culmineze cu un strigat reverberat pina in cele mai indepartate colturi ale incaperii. rabusirea dupa atingerea punctului de ma$ima intensitate fu la fel de spectaculoasa ca si intregul &numar' in sine. Kphelia se frinse ca un lu#er de floare covirsit de greutatea surprinzatoare a petalelor. +u conta ca se intinsese toata pe masuta dintre fotolii si ca statea in fata lui cu toate &cartile' la vedere. K invinsese cu propria ei arma, dorinta de a-i oferi si de a-si oferi o repriza de se$ memorabil. "n parte, isi atinsese scopul. -in punctul ei de vedere, mai precis. entru ca, rastignita pe masuta #oasa, habar nu avusese ca in mintea lui, 1afael isi consumase una dintre cele mai incredibile fantezii, dar cu alta femeie, in rolul principal. !dunindu-se cu greu, ii zimbi &frumos' lui 1afael, asteptind ca el sa-i comunice ce alta dorinta mai trebuie sa-i indeplineasca. "i placea imaginea lui, de zeu istovit, cu capul rezemat de spatarul canapelei si trupul abandonat privirilor ei hamesite. !r fi fost in stare sa-si petreaca toata noaptea servindu-l, dar nu indraznea sa i-o propuna. Ca sa-l testeze, incepu sa-si desfaca incet clipsurile de la port#artier si sa-si ruleze ciorapii cu aceeasi gri#a cu care si-ar fi e$foliat propria piele. -esi era aplecata asupra picioarelor, privirea periferica inregistra miscarea de revenire a capului si gestul putin panicat de cautare a paharului. Continua imperturbabila sa-si e$traga diafanul articol vestimentar, iar la sfirsit, isi culese pantofii de pe mocheta pentru a-i incalta din nou. <asa mai multa piele la vedere, iar acest lucru spera s-o avanta#eze. %a#oritatea barbatilor ii laudasera te$tura catifelata a epidermei si aspectul delicat satinat. Kchii lui inregistrau chiar acum acest amanunt, urcind de la gleznele fine catre coapsele longiline, pentru a se desfata cu imaginea deltei intunecate, ca apoi sa se ridice peste pintec, catre sinii obraznici si perversi. 1emarca din nou ca nu o priveste in ochi, ca evita sa-i memoreze chipul, ca si cind ar fi fost dispus sa continue sa se #oace, cu conditia sa-l lase sa-si compuna singur un chip de referinta. - apuseluB cel rau tin#este in taina dupa o alta femeie: 1afael tresari, perple$, uluit de intuitia ei fenomenala. - !aaa, asa deci9continua ea satisfacuta. Cum e posibil ca un barbat asa de rau si asa de bine inzestrat sa #induiasca la orice femeie si sa nu poata s-o aiba: 4 frigida, sau ce: 7n raspuns din partea lui i-ar fi confirmat banuielile, dar, oricum, nu mai era mare lucru de ascuns. !sa ca prefera sa fie sincer2 - +u e frigida. -ar traim in lumi diferite si ea nu accepta ceea ce-i ofer eu.

0;?

- Cred ca-mi povestesti vreo chestie din aia de ,3, parca-i zice, marturisi ea indignata. ,i ce-ar multumi-o pe printesa: <una de pe cer: - +u. Cred ca un barbat normal i-ar fi de-a#uns. Kchii Kpheliei se largira a ingri#orare in citeva fractiuni de secunda. - -oar n-o sa-mi spui tocmai acum ca esti vreun ciudat="ngri#orarea vira in teama si apoi in spaima in citeva secunde doar. "n mintea ei de#a isi facuse loc ideea ca avea de-a face cu un criminal in serie sau cu un pervers. -oar in meseria ei a#unsese sa vada si sa auda cele mai grozave chestii. 1afael ii simti panica instalata in voce si se grabi s-o linisteasca2 - +u, nu sint nici criminal, nici amator de senzatii tari, stai calma. -in punctul de vedere al ma#oritatii femeilor ma inscriu in limitele normalitatii. - !, deci pretentile printesei sint de alta natura, nu-i asa: "i venise inima la loc. !proape ca se inhibase. entru citeva minute avusese tendinta de a-si aduna boarfele de pe #os si de a o zbughi pe usa afara. acat de un papusel atit de dragalas ca asta. "ncerca sa se re-monteze aplecindu-se peste el pentru a-i oferi o panorama &clasa "'. ,i pentru ca tot facuse gestul, se gindi sa-l elibereze si pe el de povara hainelor de prisos. "l deco#i pina la piele pentru a se dedica ulterior e$clusiv adoratiei. "l parcurse de #os in sus, de sus in #os, pe diagonala, de la stinga la dreapta si refacu traseul invers, intr-un &periplu' care-i lua mai bine de o #umatate de ora. remiul fu o partida de &trnta' in care 1afael ii facu concesia de a o strivi si de a o framinta pina cind a#unse la epuizare. ,e abandonara e$perientelor, sau, mai bine zis, schimbului de e$perienta, fiecare oferindu-i celuilalt cit mai mult din cunostintele personale in domeniu, acumulate de-a lungul timpului. 1ezultatul ii facu sa se intrebe la un moment dat daca mai faceau inca parte din populatia Terrei sau daca, nu cumva, emigrasera catre o alta lume, mai buna. ,au, nu neaparat mai buna. %ai greu de asimilat, in orice caz. "ncintat de disponibilitatea ei, 1afael incerca sa aprecieze o suma care ar fi reflectat cu mai multa acuratete nivelul lui de satisfactie. -ar Kphelia, membra de onoare a se$ului care dispunea de cea mai imprevizibila intuitie, ii de#uca planurile. - +u-mi esti dator nici macar cu o centima, sopti ea ea ragusit, inca sub impresia coplesitoare a prestatiei tehnice si artistice. Citi in ochii lui surpriza, urmata la galop de neincredere. - +u ma mai privi asa, se alinta ea rostogolindu-se in patul larg, locatie pe care n-ar fi putut sa precizeze in ce conditii o atinsese. +u-mi datorezi nimic. de mult nu m-am mai simtit asa de bine= - -ar= - 1enunta9 +u mai cauta sa ma convingi pentru ca n-ai nici-o sansa. Tu mi-ai oferit satisfacerea tuturor fanteziilor pe care ti le imaginai cu printesa, iar eu, ei bine, eu aproape ca m-am simtit fericita. !m uitat complet ca am de-a face cu un

0;A

client si te-am tratat e$act asa cum meriti2 ca pe un rege. ,tiu ca n-o sa am niciodata ocazia sa ma intilnesc cu femeia pe care o iubesti, poate ca nici cu tine, de altfel, dar tine minte2 trebuie sa fie o femeie e$traordinara daca te faci sa o iubesti atit de mult. - Chiar asa:incerca 1afael s-o ironizeze. ,i cum ti-ai dat, ma rog, seama: - oate tu nu ai realizat, dar cind urcai impreuna cu mine pe povirnisurile dinaintea caderii in abis, aveai lacrimi in coltul ochilor. Ca si cind te durea ca nu a#ungeati pe marginea prapastiei impreuna.

+u-si imaginase niciodata ca va a#unge sa fie echipata mai ridicol decit era in acel moment. Costumul negru de l6cra se mula pe ea ca a doua piele, facind-o sa se simta ciudat si grotesc. "n principiile dupa care se calauzise pina atunci in viata nu se regasise niciodata intrarea prin efractie in casa oricui, necunoscut sau cunoscut. -ar, mai presus de principiile ei, se confrunta acum cu dorinta de a sti, de a descoperi adevarul, oricit de dureros ar fi fost. arcase masina undeva, pe un loc de acostament de pe marginea soselei, la citeva sute de metri de Casa de la Cascada, astfel incit sa nu atraga atentia si sa nu poata fi facuta nici-o legatura intre ea si obiectivul &e$cursiei'. -upa aceea se deplasase pe #os, intrind in pilcul de copaci care incon#urau pe o suprafata destul de intinsa proprietatea. "n talie isi prinsese o borseta unde avea citeva ustensile pentru interventie, o lanterna, o surubelnita fina, un passepartout . obtinut printr-o minune de la mecanicul de intretinere de la spital / si indispensabila pereche de manusi chirurgicale. !#unsa la gardul care impre#muia terenul si casa, *ulia cauta mai intii o bresa. -ar nu descoperi nici-o spartura in zidul inalt si imbracat generos in iedera. -in aceasta cauza fu nevoita sa impinga o buturuga pina in apropierea zidului, dupa care se agata de plantele destul de bine fi$ate, pe alocuri, chiar cu tulpini lemnoase, ceea ce dovedea ca era ceva timp de cind invelisera gardul. 7rcusul in sine fu destul de anevoios, nu pentru ca ar fi fost un obiectiv prea inalt ci mai mult pentru ca ea nu avea nici-un fel de antrenament in domeniul escaladarilor de orice fel. 1asufla usurata in momentul in care a#unse pe coama zidului si isi manifesta gratitudinea fata de intuneric pentru ca nu-i permitea sa observe distanta care o despartea de pamint. Ce faza idioata ar fi fost sa cada si sa-si rupa un picior, inlesnindu-i astfel lui 1afael descoperirea incercarii ei temerare. -ar, slava -omnului, pina aici nu avusese nici-un accident si spera sa se descurce si in continuare. !precie in functie de efortul depus ca gardul ar fi avut in #ur de doi metri. %ai trebuia acum decit sa se prelinga de pe muchia lui si sa cada in gradina. utea s-o faca. -oar ca trebuia sa tina cont de e$istenta vreunui arbust sau a unei gropi. Ca sa fie mai sigura, aprinse putin lanterna si constata ca nu o astepta nici-o surpriza neplacuta dincolo de zid. -rept pentru care se lasa sa cada, amortizind impactul prin fle$area atenta a genunchilor.

0;D

"n momentul in care simti din nou pamintul sub picioare, avu impresia ca partea cea mai grea a &aventurii' ei nocturne trecuse. "mediat insa isi aduse aminte ca mai trebuia sa si plece, urmind acelasi traseu. Ceea ce nu parea la fel de usor. aprinse din nou lanterna si oricit plimba fascicolul luminos de #ur-impre#ur, nu reusi sa descopere nici-un bolovan sau trunchi de copac care s-o sustina si sa inlocuie trambulina de care avea atita nevoie. Nu-i nimic, isi zise in gind. !sa-i trebuia daca se apucase sa sparga casele oamenilor. "nainta sovaitoare printre copacii destul de desi, parindu-i-se ca la fiecare pas, de dupa tulpina unui pom, ii apare in fata cite o viziune de cosmar. Crengile o agatau de haine, o intepau sau o plesneau peste fata, oricit de mult se ferea. !runca tematoare o privire peste umar, ca sa aprecieze distanta fata de zidul impre#muitor si observa la lumina slaba a lunii un copac batrin, care-si revarsa ramurile peste creasta gardului, rasuflind usurata ca descoperise o solutie salvatoare pentru escaladarea finala. Continua sa orbecaiasca prin desisul vegetal, orientindu-se vag dupa directia de mers initiala pe care si-o imprimase. <a fel de bine insa ar fi putut a#unge si la alta latura a zidului, fara sa intilneasca deloc casa, daca, cumva, spiritul ei de orientare era pus pe sotii. ,pre usurarea ei insa vazu profilindu-se printre copaci conturul cladirii, si asta mai mult datorita faptului ca albeata tocariei stralucea stins sub razele palide ale lunii. "nainta grabita catre lateralul casei si, spre surprinderea ei, apro-piinduse suficient, vazu la parter o fereastra intredeschisa. +o%tim de ce m-am inarmat eu cu unelte de spargator, mormai ea inciudata. robabil ca fusese uitata, sau, pur si simplu, nimeni nu-si imagina ca o asemenea locuinta ar fi putut sa constituie o atractie pentru un ho. ,au, si mai probabil, in oraselul lor, evenimentele de acest fel erau atit de rare incit instalarea si punerea in functiune a unui sistem de alarma era menita mai mult sa faca impresie. -ar, pentru ca isi facuse temele cu constiinciozitate, ocoli casa, reusind sa se impiedice de vreo doua ori de cablurile de la aspersoare, si a#unse fericita la tabloul de comanda pentru a verifica totusi daca ledul care dezvaluia functionalitatea sistemului de alarma era aprins. +u era. -eci, sistemul de alarma nu era decit un &bluff'. ,e intoarse precauta la fereastra deschisa si, cu cea mai mare atentie, incaleca pervazul, patrunzind in incaperea racoroasa si parfumata. !prinse lanterna e$act in clipa in care era sa darime un vas de portelan de pe o eta#era in stil baroc. -e emotie, un fulger de caldura o strabatu din cap pina-n picioare, lasindu-i o transpiratie inghetata pe sira spinarii. (lestema in gind nepriceperea ei in ale patrunderii prin efractie, #urindu-se ca asta era pentru prima si ultima data in viata ei cind se mai lasa condusa de impulsuri nebunesti. ,trabatu apoi livingul care i se parea ca nu se mai termina pentru a a#unge, in sfirsit, la baza scarilor. 7rca treptele acoperite cu mocheta doua cite doua si a#unse la eta#, unde se opri, putin dezorientata. +u pentru ca ar fi vrut sa depisteze

0;F

dormitorul in care se desfasurase &cosmarul', ci pentru ca intunericul parca era mai dens, aproape viscos. !prinse tematoare lanterna si reusi sa descopere o retea de coridoare cu o multime de usi, ca intr-unul din basmele copilariei. "n primele trei camere, care de afara nu-si dezvaluiau adevaratele dimensiuni, gasi niste dormitoare normale, probabil destinate oaspetilor, fara patina personala, la fel de neclintite si nelocuite ca si niste vise inspaimintatoare. -upa ce isi continua investigatiile, descoperind trei camere de baie absolut fantastice, gasi un al patrulea dormitor, imobil si incremenit asemenea celorlalte, dar din care strabatea un iz vag barbatesc, de after-shave si piele bronzata. "nainta pe mocheta cu fire lungi, avind tendinta de a-si verifica pasii, pentru ca de la podea nu a#ungea pina la ea nici-un zgomot. 4ra tentata sa aprinda lumina, isi dorea pina la paro$ism sa vizualizeze si sa memoreze fiecare detaliu, dar trebui sa se multumeasca cu spotul vag luminos al lanternei. Chiar si in semiobscuritate tot ramase impresionata de dimensiunile camerei, de imensitatea patului, de decoratiunile discrete dar armonios combinate, desi nu-i facea nici-o placere sa recunoasca. "si plimba degetele peste mobilierul pe care-l banuia din lemn de trandafir, fara ornamentatii sau incrustatii, deschise la intimplare citeva sertare ale comodei si o uimi ordinea in care erau asezate articolele de len#erie, dar isi spuse ca aran#area se datora fetei in casa, nu stapinului. "n coltul dinspre fereastra ii atrase atentia un fotoliu pentru lectura, surprinzator daca te gindeai la identitatea proprietarului. +u reusise niciodata sa si-l imagineze pe 1afael ca pe un pasionat al lecturii, dar imediat isi aduse aminte de discutiile pe care chiar le le provocase, isipitind-o la conversatie. !runca o privire pe cotorul cartii care se odihnea pe postamentul lampadarului si inregistra cu destula uimire &"ngeri si demoni' din opera lui -an (roOn. K carte destul de noua, cu un autor indraznet si talentat cit se poate. "ncepu apoi sa cotrobaie prin dulapul incastrat in perete, cautind aiurea, fiindca nici macar ea nu stia ce anume cauta. -eschise pe rind tot ceea ce i se parea o usa sau o ascunzatoare superficiala, dar nu reusi sa inregistreze nimic compromitator. -adu la o parte o draperie care masca o usa si in spatele ei avu dezamagirea sa descopere doar o incapere secreta, care, intr-un fel anume, nu-si avea rostul, nu respecta armonia cu restul casei. !cest dezacord o impinse inauntru, diri#indu-i mina spre un intrerupator minuscul, aproape fara voia ei. Creierul ei inregistra un avertisment slab, pe care il anihila dintr-o curiozitate e$acerbata, gindindu-se ca oricum, lumina nu avea cum sa fie vazuta de afara, pentru ca incaperea nu avea nici-o fereastra. Krbita de lumina unui bec lesinat, dar de zeci de ori mai puternic decit spotul nevolnic al lanternei, *ulia privi de #ur-impre#ur, la inceput destul de calma, pentru ca bataile inimii sa i se accelereze din ce in ce, pe masura ce descoperea continutul fotografiilor prinse pe pereti. Chipul ei se reflecta din toate unghiurile, uneori zimbitor, alteori visator, incruntat sau melancolic in imagini surprinse de un fotograf

0;H

perseverent. 4rau instantanee in care nici nu visase ca ar fi putut fi surprinsa, in gradina casei, udind florile, la scoala, absorbita de un subiect controversat, la strand, adincita in lectura, iesind din apa, inhalind cu nesat o gura de aer, la supermarMet, la piata, revarsata peste dosarele vrafuite ale avocatului (enitez, toate avind ca numitor comun chipul ei, trupul ei, viata ei de zi cu zi. K intriga totusi faptul ca ma#oritatea datau din perioada cind era inca eleva, foarte putine fotografii o infatisau pe *ulia din prezent. 7na sau doua surprindeau momente in care se afla la cumparaturi, una o infatisa la spital, pe coridorul de la urgente, alta in momentul in care intra la firma &NingP,ons', era chiar si una in care ,ean o tinea de brat si o a#uta sa urce pe ,unrise, iapa ei preferata de la Cripple CreeM. 7imirea pe care o resimtea actiona asupra ei cu efectul unui anestezic. 7itase sa se mai miste, aproape ca uitase sa mai si respire, stupefiata la superlativ de descoperirea facuta. 1eusind sa-si desprinda privirea de pe pereti, avu o noua surpriza2 pe un raft suspendat cu console metalice se odihneau zeci de luminarele divers colorate, care, chiar stinse, emanau arome dulci, florale. !propiindu-se, le mirosi pe rind, gasind analogii printre imaginile si impresiile olfactive care zaceau ascunse in mintea ei, izolate si puse sub lacat. e o masuta din lemn sculptat, singurul element de anticariat ada-postit de vastul dormitor, se aflau puse intr-o ordine desavirsita citeva obiecte, dintre care recunoscu un semn de carte pe care si-l confectionase singura din coperta unei reviste, un elastic de par care inca pastra citeva fire prinse, un caiet cu filele ingalbenite pe care-l recunoscu ca fiind caietul ei de notite de la orele de psihologie si pe care nu mai fusese chip sa-l gaseasca, un creion ros la capat si cu virful tocit, si ca o incununare a tuturor &fetisurilor', un cearsaf impaturit, despre care presupuse ca trebuie sa fi fost &martorul' mut al noptii petrecute in Casa de la Cascada. "ntrigata de acest aspect complet neprevazut al personalitatii lui 1afael, pe care, in mod normal, nimeni nu l-ar fi suspectat ca pastreaza obiecte care apartinusera vreuneia din cuceririle lui prezente sau viitoare, *ulia incerca sa analizeze motivatia si e$plicatia logica, dar fara prea mare succes. %intea ei refuza cu obstinatie sa creada ca fusese obiectul pasiunii ascunse a acestui barbat inabordabil, lipsit de scrupule in relatiile lui cu femeile, pentru ca, pur si simplu, aceasta trasatura nu se potrivea cu tot ceea ce insemna el in ochii comunitatii si al prietenilor. 4ra foarte greu de crezut, daca nu chiar imposibil, ca atentia lui sa fi fost captata, nu, su !ugata era termenul corect, intr-o asemenea masura, de o fetiscana saraca, lipsita de o e$istenta stralucitoare, care nici macar nu se invirtea in aceleasi cercuri cu el. ,i care nici macar nu-l incura#ase in vreo directie, pastrind intotdeauna distanta, distanta impusa de clasa sociala, de educatie, pina la urma si de afinitate. entru ea 1afael purtase de la inceput o eticheta rosie, pe care avertismentul era destul de clar, -pericol!-. Cu putinul pe care-l stia de#a despre reputatia lui de cuceritor era evident ca el era stigmatizat intru eternitate ca &persona non

0;I

gratta'. ,i cu toate acestea, iata, el dezvoltase de-a lungul timpului o pasiune secreta, vecina cu obsesia, pentru ca ce altceva putea sa fie camaruta asta obscura, parte integranta a dormitorului personal, unde era sigura ca nu patrundea decit el insusi: "ar temerile ei cele mai ascunse razbateau la lumina, descoperind acum modul in care fusese urmarita ani de-a rindul. 3ara sa mai puna la socoteala modus-ul operandi, adica anga#area efectiva a unui fotograf sau a unui detectiv particular, mai degraba, care sa astepte ore in sir aparitia ei intr-un loc sau altul. !sa s-ar fi e$plicat si &rapirea' pe care i-o aplicase, si imaginile fragmentate ale unei nopti petrecute in casa lui, cu toate acele elemente de fundal, parfumul discret al florilor, luminarile, patul imens, senzatiile de bine urmate insa de petele violacee de pe trup. +eputind s-o aiba pe cai normale, frustrat pina la limita de refuzul ei permanent, torturat de sentimente ine$plicabile, alesese o modalitate mai putin ortodo$a pentru a o aduce in patul lui, incercind prin posesiune fizica sa rezolve o parte a problemei. +u-i putea aduce mai multe acuzatii decit ii adusese de#a, pentru ca o asemenea modalitate de a-i infringe temeritatea si rezerva era sigura ca nu facuse altceva decit sa inrautateasca lucrurile. "n general, posesivitatea barbatilor nu se manifesta unilateral, mai ales atunci cind este vorba despre o femeie intangibila. -e ce au mai mult, vor si mai mult. "si doresc permanenta, isi doresc patrunderea in suflet, pastrarea redutelor odata cistigate, iar 1afael decit se amagise, nutrind speranta ca vreodata soarta ii va fi favorabila, desi nu detinea absolut deloc argumente pro. +aucita de descoperirea facuta, *ulia inca medita la implicatiile reactiei lui pasionale cind ceva se schimba in fundalul sonor, ceva care amintea de zgomotul facut de un motor la ralanti. +u putea fi adevarat. 1afael plecase doar de trei zile si nu se putea intoarce mai devreme de doua saptamini. -oar asa ii spusese &preaeficienta' lui secretara. "n nici-un caz nu luase in calcul faptul ca el s-ar intoarce asa de repede, altfel si-ar fi suprimat din fasa pornirile efractioniste. K fulgera gindul ca va fi surprinsa in ipostaza aceea ridicola de spargator si ii va fi aplicata inca o data &constitutia'. +umai la ideea ca va fi rastignita fara drept de apel in patul larg, fara nici-o sansa de a se salva, panica ii invada cu fiecare clipa tot mai mult intreaga fiinta. ,au, mai rau, se duse cu gindul la masinile politiei si la atitudinea ei in fata interogatoriului la care ar fi putut fi supusa, cu toata rusinea si inevitabilele catuse. ,e retrase din &camera secretelor' cit putu de repede, parcurse in doar citeva secunde distanta pina la usa, iesi pe coridorul intunecos, fara sa mai aiba insa de data asta a#utorul lanternei, si orbecai spri#inindu-se de pereti, incercind sa a#unga la scari inaintea stapinului casei. Calculele ei insa se dovedira eronate pentru ca el, fiindca numai el putea sosi la acea ora tirzie, era de#a undeva, la baza scarii, taindu-i orice posibilitate de retragere. 3acu stinga impre#ur cu genunchii tremurind, rugindu-se cerului ca nu cumva sa se prabuseasca, zgiltiita de frisoane. 3aptul ca el aprinsese lumina in holul

0>E

de la intrare o a#uta intrucitva sa se orienteze mai usor si sa se repeada spre unul din dormitoarele rezervate oaspetilor, unde presupunea ca el n-are nici-un motiv sa intre. 3rica ii storcea piriiase de sudoare pe frunte si pe mi#locul spatelui si fara sa-si dea seama isi muscase buzele pina la singe, blocind orice tentativa de sunet care i se ridica din gitul contractat. Cind a#unse in penumbra conferita de prima usa deschisa isi strinse puternic bratele in #urul trunchiului pentru a impiedica uneltele de spargator sa-i trepideze in borseta, ispitite de tremurul nestapinit al corpului. ,e saturase de curiozitate pentru tot restul zilelor, ba chiar si-ar fi oferit benevol vreo citiva ani din viata numai sa scape din incurcatura in care intrase. (itiia necontrolat in spatele usii deschise, ascultind cu bruma de atentie pe care o putea focaliza pasii lui 1afael care strabateau coridorul, indreptindu-se spre camera lui. K singura miscare sau un singur sunet care s-o tradeze ar fi fost suficient pentru a-i trezi banuielile si pentru a-l face sa inspecteze aparitia unui intrus, daca nu chiar mai rau, sa alerteze politia, inainte de orice altceva. *ulia ar fi murit de rusine in doar citeva secunde. <a fel cum acum mai avea decit putin pina la colaps. +umara pasii care se indepartau pe coridor iar in clipa in care acestia se oprira, fara un motiv anume, isi reprima pina si respiratia, care in urechile ei facea mai mult zgomot decit un aspirator. ,e concentra cu toate resursele sa-si aminteasca daca nu cumva uitase ceva compromitator in escapada ei glorioasa, ceva, orice, care i-ar fi putut atrage atentia lui 1afael. +u-si aminti de nimic. +u neaparat pentru ca asa ar fi fost ci pentru ca panica, frica, adrenalina, toate la un loc, ii anihilau orice incercare de concentrare. 1afael, dintr-un motiv anume, parcurgea traseul in sens invers, trecind doar la doi pasi de usa pe care *ulia o folosea ca paravan. robabil uitase ceva important in masina, sau #os, in hol, si acum se grabea sa-si repare omisiunea. +efiind sigura daca drumul lui va continua pina la masina, nici nu se punea problema sa-si paraseasca ascunzatoarea relativ sigura. Trebuia numai sa se inarmeze cu rabdare si sa incerce sa se calmeze. -e#a tremurul i se mai potolise, iar adrenalina dilatase suficient vasele sanguine pentru a lasa liber flu$ul vital sa irige creierul amortit. "si facea de#a un plan de &dega#are'. "mediat dupa ce 1afael urma sa se intoarca in camera lui, ea se va prelinge pe linga ziduri spre fereastra salvatoare si, spre rusinea ei, se va descotorosi de ifosele de spargator, in incercarea de a spala putina. !bia acum intelegea pe deplin proverbul &3uga e rusinoasa, dar e sanatoasa'. -ar, ca un facut, tocmai cind el urca din nou scarile, telefonul mobil incepu sa sune, iar 1afael se opri sa vorbeasca asezindu-se dega#at intr-unul din fotoliile confortabile de pe holul dormitoarelor. 1ela$at, se lasa antrenat intr-o convorbire, probabil cu un prieten, pentru ca incepu sa-i povesteasca cu lu$ de amanunte intimplarile care se derulasera in scurta lui calatorie. - +u, treaba am terminat-o mai repede decit m-as fi asteptat, chiar a fost un chilipir, il auzi spunind, cu o voce din care razbatea buna dispozitie. %-am intilnit cu toti &clientii' dintr-o data, fiindca fiecare dintre ei isi dorea sa ma contacteze primul. -a. !i dreptate, a fost un concurs de impre#urari e$trem de favorabil. ,i pen-

0>0

tru ca interlocutorul ceru, probabil amanunte, 1afael incepu sa-i descrie cum decursesera &ostilitatile'. *ulia incepuse sa tremure din nou, blocata efectiv de prezenta lui pe coridor. Ca sa plece acum, ar fi trebuit sa fie ori invizibila, ori sa treaca pe sub nasul lui ca si cind ar fi fost de-a casei. +ici una dintre cele doua variante nu faceau parte din cele acceptabile, asa ca se resemna sa asculte in continuare. - Culmea stii care e: se auzi din nou vocea lui 1afael citeva tonuri mai sus, atragindu-i atentia asupra subiectului. Ca am avut rezultate din toate punctele de vedere. "ncepu sa rida infundat, amintindu-si, fara indoiala, e$perienta petrecuta in compania Kpheliei. -a, e$act. Ce te asteptai: ,tii tu cum e cu naravul din fire=-ar pur si simplu nu m-am putut abtine9 Tipa era super dotata si meseriasa. Gau9 e cuvint de om, ce naiba9 %-a agatat ca pe cel mai naiv fraier din holul hotelului. ,au mai bine zis, m-am lasat agatat. (ineinteles ca din curiozitate9 Crede-ma ca am vrut sa testez nivelul de cunostinte al unei profesioniste de pe continentul insular= -iscutia continua pe aceeasi tema inca vreo zece minute, in care 1afael ii destainui preietenului sau intreaga &aventura', mai putin detaliile legate de intuitia Kpheliei, amanunte pe care nu le-ar fi dezvaluit nici sub amenintarea pistolului. ,pre ghinionul lui, desigur, pentru ca *ulia avu ocazia sa-si sedimenteze si chiar sa-si cimenteze definitiv proasta impresie pe care o avea despre el. !colo unde, poate, planase semnul intrebarii si al ezitarii, pina in acel moment. -ar asta el n-avea s-o afle, probabil, niciodata. <a capatul a unei #umatati de ora interminabile, 1afael puse punct discutiei si se ridica alene indreptindu-se catre propriul dormitor, ignorind cu desavirsire &intrusul' care pe linga tremuratul provocat de frica mai capatase vibratii suplimentare, rezultat al furiei de proportii. "n curind, dinspre camera lui 1afael se auzi apa dusului curgind si vocea lui plina, baritonala, intonind o melodie ce-i trada starea de spirit. area multumit si implinit, satisfacut si mindru de reusitele lui, iar asta o facea pe *ulia sa se crispeze pur si simplu, numai amintindu-si detaliile sordide ale conversatiei la care fusese martora. Cu un efort de vointa care depasea cu mult resursele disponibile, intrusa incerca sa-si dezmorteasca putin membrele, asta daca nu voia sa se prabuseasca pe scari si sa se compromita definitiv. -esi picioarele n-o prea ascultau, incerca sa faca totusi citiva pasi, fara sa-si dea seama ca apa dusului incetase sa se auda. ,imturile ei greu incercate n-o tradara totusi, fiindca, chiar innabusiti de grosimea mochetei, tot repera pasii lui 1afael care se apropiau pe coridor. Cu respiratia taiata si cu tot cura#ul evaporat intr-o fractiune de secunda, *ulia mai avu doar puterea sa se retraga rapid in dosul usii care ii servise drept paravan, e$act in momentul in care stapinul casei, complet gol, cu apa inca siroindu-i pe trup, tocmai trecea prin fata camerei cu pricina. ,emiobscuritatea incaperii fu cea care o salva de data asta, deoarece privirea periferica a lui 1afael nu inregistra infima miscare, un rest dintr-un adevarat salt, care o propulsase pe *ulia la adapost. Ceea ce insa n-o scuti pe ea de a-l inregis-

0>;

tra pe retina in toata splendoarea lui, un conglomerat de muschi inveliti intr-o piele bronzata, ca o aparitie mistica, cu toate perlutele fine de apa stralucind in refle$e in lumina slaba a holului. -esi nu se mai simtea deloc in siguranta, *ulia era inca obsedata de ceea ce vazuse, nu mai avusese ocazia sa admire un barbat atit de bine construit si de nepasator fata de calitatile lui native. Jura i se usca instantaneu de dorinta, ca si cind un intrerupator ii blocase automat secretia glandelor salivare. -aca ar fi fost ca lucrurile sa-si urmeze cursul firesc, la nivelul de adrenalina pe care frica si dorinta fizica i-l pompau acum in vene, *ulia ar fi slobozit un urlet. ,ingura ei consolare insa se rezuma la a-si fi ales dormitorul cel mai putin frecventat, deoarece 1afael intra fi$ in cel de alaturi. +u mai avea timp sa analizeze ce anume il determinase sa intre intr-o camera nelocuita. ,ingurul gind care i se infigea ca o sulita inrosita in creier era sa plece de acolo cit mai curind posibil, e$punindu-se la orice risc. -aca el cauta ceva anume, care nu era alaturi, ci chiar in camera in care ea se ascundea: +u, orice e$plicatie ar fi avut plimbarea lui insolita prin propria casa, ea trebuia sa plece. ,e hotari intr-o fractiune de secunda, auzindu-l deschizind usile unui dulap din camera vecina. -upa aprecierile ei, chiar daca n-ar mai fi cautat nimic in respectivul articol de mobilier, numai ca sa-l reinchida si sa strabata drumul in sens invers, i-ar fi fost suficient ca sa a#unga la baza scarilor. -rept pentru care isi parasi ascunzatoarea si se precipita catre scari, in timp ce 1afael continua imperturbabil sa inspecteze dulapul din dormitor. ,ari peste trepte cu o agilitate de pisica si se replie in nisa in care se afla telefonul, pentru ca numai doua secunde mai tirziu sa sara ca arsa atunci cind acesta incepu sa sune. ,i pentru ca el cobora de#a pe aceleasi trepte pe care ea le parcursese numai cu doua minute inainte, la fel de gol si la fel de hotarit, nu avu decit sa-si comprime la ma$im trupul in spatele draperiei care decora inocenta respectiva nisa. "si blestema in gind decizia de a-si alege tocmai aceasta ascunzatoare, dar zarurile fiind de#a aruncate nu-i mai ramase altceva de facut decit sa stringa din nou din dinti, atenta sa nu care cumva sa scrisneasca, si sa se limiteze la a admira inca o data trupul sculptural, atit cit ii permitea structura tesaturii draperiei. -e data asta conversatia fu mult mai scurta, 1afael fiind foarte zgircit in e$primare, chiar daca vocea din receptor era a unei femei. 1aspunsurile lui fura mai mult mormaite decit raspicate, dovedind ca nu-i facea nici-o placere sa fie inoportunat, alegindu-si privilegiul de a fi el cel care stabileste regulile #ocului. -in ascunzisul ei, *ulia putea sa-i distinga pina si ridurile fine din coltul ochilor, fara sa mai puna la socoteala toate celelalte detalii anatomice. "i desparteau doar citiva pasi, iar daca el ar fi intuit prezenta ei ar fi fost suficient numai sa intinda mina pentru a inlatura obstacolul care o apara de privirile lui. -ar el nu-i simti rasuflarea, pentru ca *ulia nici macar nu indraznea sa mai respire, si pleca din nou in sus pe scari, avind gri#a sa stinga luminile in urma lui. Ca o consecinta a incordarii in care statuse, nici dupa ce se auzi inchizindu-se ultima usa in urma lui 1afael, *ulia nu indrazi sa se miste sau sa scoata vreun sunet.

0>>

-aca ar fi avut curiozitatea saSsi ia tensiunea, indicatorul manometrului ar fi inregistrat valori record. Capul si urechile ii vi#iiau la unison. "nima se zbatea in cutia toracica de parca ar fi avut dreptul la tot spatiul intracostal. icioarele refuzau s-o mai sustina, iar palmele i se acoperisera de o pelicula fina de transpiratie. 1amase incremenita inca cel putin cinci minute, ascultind cu atentie zgomotele casei. -ar nu inregistra nici-o miscare alarmanta. "esi timid din dosul draperiei protectoare incercind sa-si dezmorteasca putin membrele, dar in permanenta atenta la cel mai mic sunet. -upa ce isi puse din nou singele in miscare se indrepta grabita catre fereastra pe care intrase, reconstituind la intoarcere drumul pe care venise. -aca pina acum se mai amagise cu incertitudini, acum devenise sigura. "n #urul ei crestea un puzzle, cu piesele asezindu-se incet, una cite una. -ar daca la inceput crezuse ca faza initiala o constituia momentul in care fusese practic rapita si violata, acum realiza ca evenimentul, in ansamblul lui, avea radacini mult mai adnci. asiunea lui 1afael nu era una generata de imboldul de a avea cit mai multe victime, ci, in cazul ei, se dovedea a se suprapune practic peste o obsesie de durata. -upa ce fu din nou pe punctul de a-si fractura piciorul in timpul actiunii de escaladare a gardului, *ulia in#ura cu sete, asa cum numai prietenii lui (ob o faceau, pe vremea cind erau copii, pentru a demonstra ca au intrat de#a in rindul barbatilor. ,e simtea frustrata, obosita, dezamagita, toate la un loc. -ar, atunci cind a#unse acasa, la fel ca ,carlett KB5ara, isi spuse ca, negresit, se va mai gindi la asta a doua zi. ,i se lasa prizoniera efectului teribil de rela$ant al dusului fierbinte. "ar cind se baga in pat, adormi in numai citeva minute.

-upa feele celor din #urul ei, isi spuse ca a nimerit in mi#locul febrei pregatirii unui carnaval. Toata lumea se agita pe coridoare, dar nu datorita unei urgente, nici pregatind sala de operatii, ci forfotind aiurea, impinzind atmosfera cu soapte si murmur nedeslusit, ca si cind toti ar fi luat parte la o conspiratie. "ntra in vestiarul femeilor fara sa fi descoperit sursa &misterului', si, pentru ca nimeni nu se grabea s-o lamureasca, decise sa nu intrebe absolut nimic si sa se comporte ca si cind n-ar fi observat atitudinea secretoasa a celor din #ur. 4chipata in halatul alb, scortoasa si demna, isi facu intrarea in salonul cu bolnavi, dar si aici razbatea ceva din atmosfera generala de acalmie, complet nespecifica unui spital cu pretentii, asa cum se considera spitalul ,t.Thomas %ore. +usi putea e$plica ce se intimpla, dar curind avea sa afle. entru ca in clipa in care se aseza pe marginea patului unei paciente careia trebuia sa-i faca e$ternarea, aceasta sparse tacerea si i se adresa frontal2 - -omnisoara doctor, pacientii au voie sa vina la petrecere:o intreba aceasta pe nerasuflate, de frica sa nu-i dispara cura#ul. - etrecere: facu *ulia uimita si complet pe dinafara. Ce petrecere:

0>?

- ai=.--na 5obson ezita, privind cu ochii putin e$oftalmici catre colegele ei de salon, presupunind ca facuse o greseala. - 4i: incerca sa o incura#eze *ulia, nerabdatoare. - ai, de dimineata, le-am auzit pe surori cind au venit sa ne aduca medicatia ca in sala de festivitati se pregateste o petrecere pentru sarbatorirea aniversarii d-lui doctor= - Care doctor:o chestiona *ulia intrigata. - ai, cred ca cel care m-a operat si pe mine si pe 5elen, d-l ,later. *o6ce, cum ii spuneti dumneavoastra. ,tella 5obson o privea, parca asteptind o confirmare, dorindu-si din tot sufletul sa nu fi facut vreo boacana. *ulia insa ramase putin ginditoare, analizind informatia primita. *o6ce ,later era, intr-adevar, unul dintre chirurgii cu cea mai mare cautare si opera intotdeauna cind era disponibil, fiind la fel de apreciat ca si dr. Nilmer, poate chiar mai apreciat, deoarece nu e$ercita nici-un fel de presiune asupra personalului sau a bolnavilor, presiune datorata functiei sau virstei. ,e putea spune chiar ca *o6ce era un barbat atragator, dincolo de profesiunea lui, nici prea temperat, dar nici razvratit, un amestec acidulat de malitiozitate si umor, ceea ce-l facea sa fie considerat un individ invaluit intr-o aura de mister. %ai mult decit atit, sarmul lui era completat de aspectul lui e$terior, putin cam pedant, dupa gustul unora, dar foarte ingri#it in aprecierile celor mai multi. Ca un parado$, locuia inca cu parintii sai intr-o casa din centrul orasului si avea o reputatie de burlac inrait, ceea ce atragea dupa sine inversunarea cohortelor de domnisoare si nu numai. 3ata de *ulia manifestase un comportament decent, cu nimic substantial schimbat fata de raporturile cu ceilalti colegi. ,e purtase galant, dar la el asta era ca o a doua natura, si deci , cu nimic nefiresc. K uimea faptul ca nu fusese antrenata in pregatirea acestei surprize, creindu-i o senzatie de &paria', o dovada ca inca nu fusese pe deplin acceptata in colectivul in care intrase. ,i nu se putea spune ca nu-si daduse silinta. "n fine. 1eveni la d-na 5obson, care astepta cu sufletul la gura raspunsul la intrebarea ei initiala, dar spre dezamagirea ei, *ulia nu era in masura sa-i ofere unul. !bia daca avea raspunsuri pentru propriile ai intrebari. - +u va pot spune nimic, d-na 5obson, iar adevarul este ca eu nici nu stiam ca se pregateste un asemenea eveniment in incinta spitalului= - !, pai se vede ca nu stiti nimic, o intrerupse impetuoasa ,tella, pentru ca aniversarea propriu-zisa va avea loc acasa la d-l doctor, aici doar se deschid citeva cupe cu sampanie, si i se inmineaza cadoul. - )edeti: acientii stiu mai multe decit medicii insisi, glumi *ulia deschizindu-se unui suris. - +u fiti suparata ca nu v-au spus, interveni 5elen ritch din celalat pat, nu cred ca se poate organiza o asemenea petrecere fara sa va invite si pe d-voastra. -ar cred ca au vrut sa fie o surpriza= - Kare:

0>A

Gimbind tainic fata de atitudinea ei neincrezatoare, cele doua pa-ciente isi manifestau superioritatea conferita de e$perienta lor de o viata. -upa ce vazusera cu ochii lor atitea zeci de asistente si doctorite perindindu-se pe coridoarele spitalului, le era foarte usor sa aprecieze naturaletea, sensibilitatea si frumusetea *uliei. ,pre deosebire de celelalte, ea nu trebuia sa faca nici-un efort pentru a fi placuta, nu avea nevoie de straturi de fard care sa-i ascunda cearcanele, energia si vitalitatea ei o ridica deasupra celorlalte reprezentante ale se$ului frumos. - Jata cu parantezele, hai sa trecem la treaba9 e$clama ea indiferenta la o eventuala invitatie-surpriza. "si consulta pacientele la fel de meticulos ca de obicei, presarind comentariile de specialitate cu cite o gluma nevinovata, pentru a le ridica moralul. Cind parasi incaperea nici nu se mai gindea la &conspiratie', preocupata fiind de propriile ei gri#i si semne de intrebare. -ar, asa cum prevazusera simpaticele doamne, in camera de garda o astepta, intr-adevar, o surpriza. ,ora sefa ii inmina un plic in care se afla un carton pliat in chip de invitatie, unde una din fetele care lucra la sistemul computerizat concepuse o ilustratie cu te$t, dovedind imaginatie si e$perienta. "n acea seara, la orele 0I.EE, era invitata sa participe in calitate de &invitat de onoare' la celebrarea aniversarii a >H de ani de viata &incercata de suferinta si obstacole' a &venerabilului' *o6ce ,later, medic chirurg si celibatar convins. Te$tul fusese scris cu multa ingeniozitate de una din fetele care se ocupau de logistica, ,arah, o aspiranta la inima lui *o6ce, dar, la fel ca toate celelalte aspirante, una fara prea mari sperante. ,cria doar ca &toti cei care voiau sa-si macine tristetea alaturi de cel care plingea dup cele >F de primaveri pierdute, n-aveau dect sa participe la aniversarea celei de-a >H-a, pentru a-l a#uta sa se inveseleasca'. K invitatie originala, un te$t destul de bine conceput, cit sa lase usa deschisa pentru oricine ar fi avut placerea sa se distreze pe seama anilor pierduti, pe seama chiar a bunului doctor, sau chiar pentru cineva care chiar regreta sincer trecerea ireparabila a timpului. *ulia avu o ezitare, nu doar pentru ca fusese informata pe ultima &suta de metri', dar si pentru ca nu era impacata sufleteste cu o asemenea &manifestare' pusa in mi#locul saptaminii, cnd a doua zi urma sa o ia de la capat, mai era si de garda, ca sa nu mai puna la socoteala faptul ca inca nu-si revenise dup noaptea pierduta in favoarea &aptitudinilor' ei innascute de detectiv particular. -esi nu trecusera dect doua zile i se prea ca somnul isi cere mereu drepturile, facind-o sa caste cnd ii era lumea mai draga. 8ntoarse invitatia pe toate fetele, se gindi chiar la un moment dat sa se scuze si sa refuze civilizat, dar tot ea isi revizui instantaneu atitudinea, hotarindu-se brusc sa accepte. +ici nu-si mai amintea de cnd nu mai fusese la o petrecere in adevaratul sens al cuvantului, o petrecere la care sa-si anihileze toate temerile si la care sa isi poate limpezi mintea. -e aceea, vocea lui *o6ce o lua prin surprindere2 - 5ei, frumoaso9 <a ce te gindesti: auzi linga ureche vocea lui calda si guturala.

0>D

- ,incer: %a intrebam cu ce rochie sa ma imbrac= oate ca nu era chiar adevarul, dar ca raspuns, era o varianta plauzibila. - ,per ca nu-mi faci vreo figura, murmura el incetisor. ,tii ca nici nu am luat in calcul lipsa ta. +u vreau sa trec pragul unei noi virste daca nu o fac stringindu-te in brae= - 5ai sa nu e$ageram, ii replica ea zimbind. +ici chiar asa= -e cnd am venit la spitalul asta, daca am schimbat zece-cincisprezece replici si acum isi sunt indispensabila ca aerul= - +u ma crezi: !dica, daca nu am vorbit cu tine, asta inseamna ca nu te-am observat: !sa crezi tu ca ma laud: -aca vrei sa te convingi, as putea sa-ti enumar pe rnd toate toaletele in care ai venit imbracata, ca sa nu mai vorbim despre cele citeva dati cnd te-am intilnit prin magazine, dar , ca sa vezi, cea care nu a avut ochi ca sa ma vada ai fost tu, nu eu. - Chiar m-ai remarcat: 8l intreba ea surizind sagalnic. +-as fi crezut= - Crezi ca e$ista vreun barbat care ar putea sa n-o fac: "n vocea lui distingea o nuanta ironica, dar si multa sinceritate, ceea ce insemna ca sarcasmul provenea din lipsa de reciprocitate. Cu atit mai mult cu cit nici el nu era un barbat de lepadat. ,i cu ce te-ai hotarit sa ma uimesti in seara asta: - ,a te uimesc: - -a. e mine si pe toti ceilalti invitai, desigur. (anuiesc ca ai luat o decizie destul de importanta, ca prea erai adincita in visare, in ginduri, vreau sa spun. - +u dispun de o garderoba prea grozava, daca la asta te referi. Kricum, ma voi stradui sa nu te dezamagesc= - K singura cerinta am2 oricum, am glumit cnd te-am intrebat in legatura cu vestimentatia, poti sa te imbraci cu orice, nu-ti va stirbi atributele native. 1ugamintea mea este insa sa nu incerci sa-ti legi in vreun fel parul=<sa-l liber si nimeni nu va mai observa cu ce esti imbracata in rest, crede-ma9 1eflecta pret de citeva secunde la afirmatia lui si isi stapini o replica usturatoare pe care nu-si permitea s-o arunce in faza actuala a relatiei dintre ei. "si musca amuzata buzele, tocmai pentru a impiedica acele cuvinte indaratnice sa-i scape, tiind ca pentru nimic in lume nu le-ar mai fi putut intoarce odata eliberate. - -aca asa stau lucrurile, si pentru ca esti sarbatorit, deci persona#ul principal al evenimentului, cred ca nu va fi nici-o problema sa-ti satisfac o dorinta atit de nevinovata= "ntuindu-le parca si pe cele nerostite, ochii lui *o6ce se umbrira trecator simultan cu aparitia unei cute intre sprincene. - -u-te acas si aminteste-ti ca toata lumea te asteapta cu nerabdare, ii spuse aparent neafectat. +u vreau sa intirzii. !m planuri mai cu tine in seara asta. ,i, sa nu uit, cel puin #umatate din dansuri sunt ale mele, sa nu zici ca nu ti-am spus. e fondul ultimelor cuvinte se rasuci pe calciie si pleca pe coridorul spitalului, suprimindu-i orice tentativa de raspuns.

0>F

8nvluita in spuma parfumata din cada, *ulia analiza inca o data modul destul de categoric in care fusese pusa la punct. " se intimpla pentru prima data sa aib ceva de spus si sa nu-si poat e$prima gindurile, chiar daca o parte din vina ii apartinea. +u-l remarcase pe *o6ce ca fiind foarte sociabil, felul lui de a fi era unul echidistant, nu lsa urme de echivoc in privinta intentiilor lui cu privire la o persoana sau la alta. "ar in ceea ce o privea, nici mcar nu prea s-o fi bagat in seama, ba dimpotriva, ei i se adresase mai puin dect o facea cu asistentele sau cu doctoritele de la chirurgie, spre e$emplu. rivirea lui aluneca peste ea fara sa se opreasca, iar acum, dintr-o data, marturisea ca atenia lui distributiva remarcase fiecare detaliu vestimentar, in ciuda faptului ca in rarele ocazii in care se intilneau in camera de garda sau prin saloane, ea era riguros infasurata in halatul verzui care constituia uniforma spitalului. "nchise ochii si se cufunda in apa, ncercnd sa se debaraseze de incordare si de gindurile neplacute. +u era citusi de puin treaba ei sa-si fac probleme si sa-si puna intrebari in legatura cu comportamentul unuia sau altuia dintre colegii ei de munca. Cu atit mai puin cu cit nu-si dorea admiratia pe care o citise revarsindu-se din ochii catifelati ai sefului de la chirurgie. ,e va conforma, ii va raspunde invitatiei, si atit. Chiar daca el o amenintase ca are &planuri mari in privinta ei'. robabil se referea la modul in care o va hartui toata seara, ncercnd sa-i diminueze din rezerva pe care o manifesta si pe care el o punea, probabil, pe seama unei prea bune parerei despre sine. "esi din cada cu apa siroindu-i pe corp si, pentru o fractiune de secunda, isi zari trupul reflectat de oglinda aburita de deasupra chiuvetei. "maginea era puin confuza, contururile fiind indulcite de stropii fini de apa, condensati pe suprafata sticlei. ,ingura idee care-i trecu fugitiv prin minte fu ca detine doar o dotare &standard' ceea ce nu ar fi #ustificat in nici-un fel &adoraia' muta a nelinistitului 1afael. "si trase imediat halatul de baie, infiorata de aerul racoros in comparatie cu temperatura apei si isi infasura in chip de turban un prosop gros in care isi inghesui podoaba capilara. !vea timp suficient pentru a se pregati, ceasul arata ca dispune de inca trei ore pentru a capata infatisarea stralucitoare pe care si-o propusese. "ntra in camera ei, indreptindu-se catre mica debara in care-si tinea hainele si pantofii, ncercnd sa localizeze vizual rochia pe care urma sa o imbrace. ,e gindise la ceva mai puin ceremonios, poate chiar un deu$ pieces, ceva mai sobru, dar elegant, care s-o prote#eze intrucitva de aerul racoros care se lsa seara. !vea de pe vremea cnd era rezident in -enver un taior de culoarea smaraldului, garnisit cu insertii de dantela neagra, la care putea uor asorta o bluza diafana de matase intunecata, finisata cu un luciu deosebit. "si scoase hainele in camera, le aseza pe pat si intra din nou in debara pentru a alege intre o pereche de pantofi decupati, comozi si nu prea inalti si nite sandale din piele velurata, cu o decoratiune din dantela, asemanatoare cu cea de la #acheta. Kpta pentru sandale, data fiind garnitura si isi lua de pe raft uscatorul de par, o scula de care avea neaparata nevoie daca voia sa nu plece cu parul ud.

0>H

"n cam trei sferturi de ora era aproape gata, isi peria parul in fata oglinzii si incepea sa aplice primele tuse de machia#. +u era genul care sa foloseasca un machia# puternic, dar conturul ochilor si puin fard aveau sa puna mai bine in valoare culoarea irisilor. +u folosea fondul de ten, era chiar impotriva unui tratament facial, tenul ei avea de la natura o tenta aurie peste o nuanta ivorie, o combinaie perfecta care nu necesita retusuri. "si imbraca tacticoasa taiorul, aran#ind cu gri#a faldurile discrete ale bluzei, isi trase ciorapii si se pregatea sa-si incalte pantofii, dezbatind in minte ce varianta sa adopte pentru coafura 2 sa-si lase parul liber pe spate, asa cum statea acum, involburat dup uscarea cu foehnul sau sa si-l prinda cu o agrafa mare, in forma de scoica, o bi#uterie din #ad lasata de bunica ei in cutia de valori. "nca nu se hotarise asupra acestui ultim detaliu, iar ca o prelungire a timpului de gindire isi parfuma incheieturile miinilor si gitul, acolo unde venele se zbateau pulsind viata sub pielea aproape transparenta, cnd in oglinda, rezemat de tocul usii, l vzu pe 1afael, ca pe o fantasma care se incapatina sa-i bintuie e$istenta. rima reactie fu aceea de a scoate un tipat uor, suficient pentru a-l intarita pe nepoftitul musafir cit o invitatie nerostita. !poi se rasuci uor inspre el, convinsa ca imaginea reflectata nu era dect o vedenie, care avea sa dispar in momentul in care ea era pregatita sa-l infrunte. -ar, spre surpinderea ei, barbatul nu disparu, din contra, pe chipul lui ncepu sa se lateasca un zmbet care nu prevestea nimic bun. "n aer plutea inca staruitor parfumul pe care-l pulverizase cu citeva clipe mai devreme, imprumutindu-si mireasma acestei scene ce friza irealitatea, personalizind-o si fi$ind-o in memorie. - Ce cauti aici: Cum ai intrat: )rei sa chem politia: "n loc de o replica pertinenta, pe fata lui zimbetul se deschidea si mai mult. K msura cu privirile, observind-o printre genele lungi, cu ochii ingustati la diametrul pupilei. "ndrazni sa mai fac un pas inspre el, dar teama o fcu sa se retraga imediat, ca si cnd trupul lui dega#a o cldura insuportabila. - +-ai de gind sa-mi spui ce cauti aici: repeta ea prima intrebare, fara sa spere ca el va catadicsi sa-i dea un raspuns. - !m venit sa te vad, auzi ea dup citeva secunde de &cercetare' asidua. - -aca te-ai deran#at numai pentru atita lucru poate ca ar fi mai bine sa faci cale intoarsa, pentru ca sunt bine, multumesc. 4fortul fcut nu merita consumul de energie= - <sa-ma pe mine sa apreciez, bine: Continua sa stilpeasca tocul usii ca si cnd ar fi fcut parte integranta din el. !r fi putut fi confundat cu o statuie daca ochii nu i-ar fi sclipit in orbite, chiar si asa, fara nici-o sursa puternica de lumina. -up parerea mea, la cum arati, ai putea trezi si un mort din somnul vesnic= *ulia incerca sa-si pastreze cumpatul pentru ca, desi era pe terenul ei, cu 1afael nu se stia niciodat daca nu cumva urmeaza sa fii absorbit de niste nisipuri miscatoare. %intea ei o indemna sa-l trateze cu deferenta, fara sa amplifice panica

0>I

nebuna care o sfisia in toate directiile. -in aceasta cauza isi stapini un fior de teama si incerca sa-l abordeze intr-o maniera pasnica. - (ine, acum m-ai vazut, ti-ai clatit privirile si = - +u incerca sa ma plimbi cu presul, ca n-o sa-ti mearga, ii taie el brusc elanul creator. ,a nu incerci sa ma trombonesti ca nu tine. Care ar fi e$plicatia ca dintr-o data ai devenit asa de binevoitoare: ,a fie farmecul meu personal: ,au poate ti-era si tie dor de mine:... "ntrebarile lui erau sortite sa ramina fara raspunsurile pe care si le dorea si asta numai pentru ca *ulia isi cintarise cu gri#a sansele nainte de a contiua sa vorbeasca. - )rei sa stam de vorba: l intreba ea cu nonsalanta. Ce-ai zice daca tias face si o cafea= arca as bea si eu una si e mai savuroasa atunci cnd ai companie.. 3ara sa astepte o confirmare sa o negatie, se precipita spre usa, mizind pe factorul surpriza si sperind din tot sufletul ca uimirea o sa-i intirzie un pic reactiile. -ar nu avea ea atita noroc. Cu bratul ntins, 1afael ii bloca accesul obligind-o sa se spri#ine pentru citeva secunde pe el, timp suficient pentru a-l face sa reactioneze, iar pe ea sa se retraga ca si cnd ar fi venit in contact cu un obiect incandescent. - !m baut cafea nainte de a pleca de acas, murmura el inca sub efectul atingerii. - !tunci ce-ai zice daca te-as invita sa iei loc intr-un fotoliu: isi manifesta ea gri#a pentru starea lui de bine si de confort. 3ara nici-o e$plicaie, ar fi preferat totusi sa aib o preocupare, fie ea oricit de domestica. "ar bautul cafelei i-ar fi oferit cel puin o siguranta iluzorie, daca nu o preocupare in fata dusmanului. (atu in retragere cu pasi repezi, deschizind involuntar drumul spre mi#locul camerei, sanctuarul ei nepingarit pina acum de prezente straine . cel puin, din cte stia ea/. Tentat de oferta ispititoare, musafirul inainta periculos pentru a se lsa sa cada intr-unul dintre fotoliile pereche de linga fereastra inalta continuind sa o masoare din priviri in cel mai ofensator mod. - +u stai si tu: o intreba el indicindu-i cu barbia celalalt fotoliu. ,puneai ca vrei sa stam de vorba. %-as simti ca la coala daca tu ai continua sa te plimbi in sus si in #os, ca si cnd mi-ai preda o lectie, iar eu, ca un elev sirguincios, ar trebui sa iau notite. - +u prea cred ca ar mai fi ceva pe care sa-l inveti de la mine, ii raspunse sec *ulia, in timp ce se aseza pe marginea pernei fotoliului, ca si cnd biata perna ar fi fript-o. 4vita sa-l priveasca si in lipsa cestii de cafea se straduia sa-si tina miinile ocupate cu aran#area tivului de la fusta. - -e ce esti asa sigura: o chestiona el complet neinteresat de stinghereala ei. Kricit de pregatit as fi eu, multilateral pregatit, vreau sa spun, tot ar mai fi cte ceva care mi-a scapat= entru ce eveniment te-ai gatit atit de spectaculos: !rati ca o actrita pe covorul rosu in drumul spre decernarea premiilor Kscar=

0?E

- !m o invitatie de la un coleg de la spital, nu cred ca-l cunosti=apuca ea sa spuna nainte ca el s-o intrebe2 - %ergi la aniversarea lui *o6ce: - 8l cunosti: - Tu ce parere ai: (ineinteles ca-l cunosc. ,untem prieteni de ani de zile. -ar nu imi imaginam ca vei onora o astfel de invitatie, mai ales ca e vorba de unul dintre cei mai vinati burlaci din Canon Cit6=!i idee cte primadone isi vor disputa dreptul de a sta &in fata': +umai eu stiu cel puin zece. - +u m-am inscris la nici-o competitie daca asta vrei sa insinuezi, pur si simplu vreau sa mai ies si eu din monotonie. +u stiam ca trebuie sa-ti cer voie= !muzat de atitudinea ei tepoasa, 1afael o provoca in mod deliberat. -ar *ulia nu-si permitea sa se lase atrasa in plasa pe care el i-o intindea cu atita abilitate. - !m zis eu ceva despre vreun concurs: -oamne fereste9 (anuiesc ca tu reprezinti de#a o reduta cucerita, nu mai e cazul sa te inghesui la coada din dreptul lui *o6ce= - !m impresia ca te complaci in a #udeca pe toata lumea dup tine insuti, ii arunca *ulia. -aca tu ai probleme in a-ti rezolva problemele sentimentale, nu inseamna ca toti ceilalti ne conducem dup aceleasi principii. Crezi ca as avea nevoie sa ma asez la vreo coada: 3ii sincer9 <ovit acolo unde-l durea mai tare, 1afael incerca sa se eschiveze lovind din nou in scuturile ei de aparare. - +u discutam despre problemele mele sentimentale, ci despre petrecere sau cel puin asa avea eu impresia. -ar in privinta ta nu cred ca trebuie sa-mi fac gri#i, o sa vii cu scriitorasul, sau ma-nsel: - &,criitorasul' este plecat sa-si promoveze noul roman, daca chiar te intereseaza. !sa ca nu e disponibil. ,trapuns simultan de cte un fior, unul de gelozie, celalalt de satisfactie, 1afael se destinse, hotarit dintr-o data sa se poarte cu mai multa blindete cu &victima'. "si putea permite. - -eci esti cam singurica, miss *ulia=constata el surprinzator de rela$at. Nici nu se putea mai ine, continua el in gind. *ulia indrazni sa-l priveasca detectind in tonul lui incheierea unei investigatii preliminare. ,i nici nu era prea departe de adevr. - +u mi-ai spus totusi carui fapt datorez aceasta vizita neanuntata, isi incerca la rindul ei abilitatile de investigator. 4 ceva vreme de cnd nu ne-am mai intilnit=+u ca mi-ar prea rau, dar cred ca ai totusi un motiv pentru a-mi patrunde in casa ca un spargator. "nima ii ticaia ca un ceasornic dereglat gndindu-se la eventualitatea ca propria ei incercare de patrundere prin efractie in casa lui ar fi putut fi descoperita si ca acum venise s-o traga la raspundere. - ,incer sa fiu, nu am rezistat unui imbold pe care nici eu nu pot sa mi-l e$plic in totalitate. 4ra o dovada de sinceritate pe care se straduise sa si-o reprime

0?0

dar nu era ingri#orat prea tare din cauza asta. -in toate motivele aparente, acesta ar fi fost cel mai greu de crezut. -e catre ea, cel puin. .Nu ar %i %ost mai simplu sa-mi mai %aci o poza/-era cit pe ce sa-i scape *uliei. - oate ca ar trebui sa-ti dau o poza, fu versiunea oferita insa pentru urechile lui 1afael. !stfel n-ai mai fi obligat sa fii prezent in locuri in care o persoana atit de importanta ca tine nu le-ar frecventa in mod obisnuit. - Ce stii tu despre locurile pe care-mi place sa le frecventez, de e$emplu: o ispiti el cu vagi urme de nervozitate. 0n anumite conditii as veni aici in %iecare zi sau, poate, n-as mai pleca niciodat isi spuse el in gind. - ,tiu ca esti un barbat pretentios, cu gusturi fine si cu antecedente deplorabile. !sta ca sa ma e$prim elegant. "ar despre locurile pe care-ti place sa le frecventezi, n-as vrea sa ma hazardez, dar prezenta ta intr-o casa darapanata, dintr-un cartier obscur al acestui oras, nu face altceva dect o nota discordanta, fata de cladirile impunatoare din zona rezidentiala sau din -enver= 1afael isi inghitea cu greu furia care-i clocotea in gt, numai pentru ca nu-si dorea o disputa cu femeia din fata lui. -ar l costa teribil de mult sa se abtina. - %-ai auzit tu pe mine vreodata manifestindu-mi repulsia fata de o anumita locatie: reusi el s-o intrebe dup cele citeva secunde care-i fusesera necesare pentru a-si domoli torentul de frustrare sufocanta care-l invadase. +u stiu ce impresie ai tu despre mine, dar credeam ca ai a#uns sa ma cunosti, cit de cit. +u sint genul care sa tin cont de conveniente si cu atit mai puin care sa ma las tirit de snobism inspre o anumita zona a oraului sau alta. +u sint chiar asa de infatuat, sa stii. Nu, esti c&iar mai rau. Nu ai repulsie %ata de zone geogra%ice, te multumesti doar sa calci in picioare inimile si su%letele %emeilor, ceea nu e nici pe departe la %el de grav. %ult mai rela$ata la rindul ei, vis-a-vis de noul #oc in care se aventurase, *ulia isi permise sa se aseze mai bine pe fotoliu, chiar sa se lase uor pe spatar. !vea senzatia ca isi imprumutase trupul unei pisici uriase, care se #uca cu gherutele pe spinarea unui biet soarece, comple$at si nestiutor. - +u ma asteptam sa fii atit de deran#at de o afirmatie nevinovata, remarca ea, privindu-si cu atentie manechiura severa de chirurg. ,i daca ar fi asa cum am spus, care ar fi problema: !r fi vorba nici mai mult nici mai puin dect despre o carenta informationala, care n-ar trebui sa te afecteze. -aca m-as fi gindit mai bine, mi-as fi amintit fara-ndoiala cum iti pierdeai timpul in zona, ba asteptind-o pe ,usan la poarta scolii, ba venind sa iei pulsul petrecerii de la sfirsitul scolii, numai ocazii insolite la care, intr-adevr, nu ai tinut cont de vecinatate. !dica, nu te-a deran#at, vreau sa spun. Ca si alta data, cuvintele ei l biciuiau peste fata, chiar daca biciul era unul de matase. -urerea provocata de ironia ei era, in esenta, aceeasi. +eputinta de a-i oferi o replica pe msura l propulsa insa in picioare, tradindu-i adevaratul zbucium launtric. ,e posta cu fata la ferestrele largi, la numai citiva centimetri de &victima' devenita dintr-o data &calau'.

0?;

- Ce ma deran#eaza este impresia pe care o ai despre mine, la modul general, ncepu el pe un ton scazut. ,int atitea lucruri pe care nu le stii despre mine, incit mi-ar trebui cel puin o saptamina ca sa te pun la curent. - !r trebui sa-mi incarc memoria cu nite date care nu ma intereseaza: il intreba dintr-o data *ulia, e$trem de caustica. +u cred ca mi-ar folosi, mie personal, la ceva sa-ti cunosc traumele sau angoasele, pentru ca nu sint nici psiholog si nici nu am veleitati de duhovnic. - 4sti de-a dreptul rea, o gratula el cu un calificativ de prima mina. +u mai avea nimic din aroganta si siguranta de sine pe care le afisase la inceputul discutiei lor. ,emana din ce in ce mai mult cu un om obisnuit, fara aura de obraznicie conferita de bani si de pozitie sociala. "ar *ulia se atepta sa redevina agresiv, si nu fu deloc dezamagita in asteptarile si presupunerile ei. - %ultumesc, esti foarte dragut. -ar asta o stiai, fireste. - %a provoci, si intotdeauna ai fcut-o, ca sa dau din mine tot ce e mai rau, chiar daca intentiile mele initiale au fost cu totul altele= - Ce intentii laudabile poti avea atunci cnd te autoinviti in casa cuiva, cnd, in loc sa te bucuri de relativa ospitalitate, tu vii cu interogatorii si incerci sa iti impui suprematia intr-un teritoriu care nu-ti apartine: -e ce faci parada de bunele tale intentii odata ce nimeni nu te-a chemat aici: )rei sa ma impresionezi: (un, sa zicem ca ai fcut-o si ca ti-ai atins scopul9 )rei mai mult: ,int gata sa te ascult daca esti dispus sa-mi oferi o e$plicaie cu privire la caracterul tau controversat si la antecedentele dureroase din viata ta. -a9 +u te mai uita asa la mine pentru ca iti spun adevarul9 ,int gata sa-mi sacrific timpul liber si sa-ti acord si circumstante atenuante, dar nu acum, pentru numele lui -umnezeu9 "si dadu seama ca sarise pirleazul doar cnd era de#a prea trziu. +u trebuia sa-l provoace, nu trebuia sa-l umileasca. -aca ar fi continuat sa fac doar conversatie de dragul conversatiei nu l-ar fi inflamat atit de brusc si de violent. ,e simti trasa in sus de pe fotoliul obosit pina sa-si dea seama bine ce se intimpla. !vu doar pentru citeva clipe senzatia de imponderabilitate pe care i-o imprumutase transferul de energie inmagazinat in bratul de otel care ii trasase traiectoria. Gbura prin aer ca si cnd nu ar fi avut greutate proprie si se izbi de pieptul lui 1afael ca de un zid crescut acolo in citeva fractiuni de secunda. +u reusi sa-si gseasc echilibrul, ca si cnd ar mai fi fost nevoie, pentru ca se stabiliza ca sudata pe corpul lui, fara sa lase nici-un centimetru de spatiu intre cele doua trupuri. ,e trezi frinta de la mi#loc, intr-un pod relativ, cu capul dat pe spate, parca sub povara parului de matase. "i era atit de frica incit se temea si sa respire, in speranta ca in mintea lui ratiunea va birui si o va elibera din proprie initiativa. -aB de unde9 "n loc de o eliberare sau orice altceva asemanator primi un srut agresiv si vio-lent care ii strivi pur si simplu buzele, cu toata incercarea ei de a nu raspunde provo-carii. %ina care nu era implicata in sustinerea corpului ei de greutate negli#abila se trezi dintr-o data la viata, ca si cnd ar fi avut o e$istenta proprie. "i cutreiera spatele, ii cerceta cutia toracica intr-o diagnosticare neceruta de nimeni, ii masa

0?>

coapsele incordate, o innebuni tocmai prin faptul ca, desi isi dorea sa fie atinsa, nu era dect in locurile indepartate de zonele erogene. ,i pentru ca orice femeie tie sa manevreze un barbat in asa fel incit sa obtina ceea ce isi doreste, *ulia ncepu sa se zbata, sa-l loveasca cu pumnii, determinindu-l sa-i atinga sinii care devenisera durerosi de dorinta. Krb si surd la incercarile ei de a-l indeparta sau de a-l opri, 1afael era cufundat intr-un torent ireversibil de pasiune, ignorind semnalele slabe pe care ratiunea se incapatina sa i le trimita. Cu o asemenea prada in brae, inversunat de hormonii care tropaiau prin el de ceva timp, neostoiti, nu mai putea fi acuzat de nici-un act constient. Totul luase amploarea unui torent care rupsese ultimele zagazuri de aparare sau de retinere si nu mai putea fi intors din cale. -in acest motiv, nu-si dadu seama nici cnd ii smulse *uliei elegantul taior, nici cnd ii sfisie dintr-o miscare bluza diafana de matase, nu-si dadu seama nici cnd o infasura in #urul lui pentru a avea acces la toate bogatiile rivnite de atita timp. riviti din afara pareau un grup &statuar' grotesc, o invalmaseala de miini si picioare la care cu greu le puteai defini apartenenta. 1afael prea cuprins de o frenezie vecina cu nebunia si voia sa acapareze dintr-o singura miscare cit mai mult &teritoriu' cu putinta. %iinile lui mari, cu degete lungi si puternice nu-i mai evitau sinii, si asta mai mult pentru ca ma#oritatea gesturilor ii erau diri#ate de dorintele ce se invirteau continuu inauntrul lui, nu pentru ca la baza lor ar mai fi stat vreo farima de luciditate. "n cutarea unui punct de spri#in, asemenea lui Jalileo Jalilei in dorinta de a rasturna universul, 1afael fcu citiva pasi chinuiti catre patul larg de care pina atunci doar se impiedicase. Czu impreuna cu dulcea lui povara peste arcurile, care revoltate de surplusul de greutate, scirtiira uor. "i era aproape imposibil sa mai respire, preocupat sa-i acapareze gura, sa se infrupte din buzele moi si carnoase, innebunit de miscarea lor permanenta si de raspunsul mut ce se ghicea in spatele gesturilor. 8ncepu sa se precipite debarasinduse la rindul lui de hainele devenite brusc incomode si care, drept pedeapsa, incepura sa descrie un zbor planat prin incaperea in care se instalau primele umbre ale inserarii. +u se asteptase sa fie acceptat. +u se asteptase sa i se raspunda. -e aceea creierul lui renuntase sa-i mai cenzureze actiunile. Totul se desfasura sub auspiciile celui mai animalic instinct, celor mai necugetate impulsuri. -oar doua obstacole l mai desparteau de atingerea cerului cu mina2 sutienul fragil de dantela si biMinii minusculi, dar si aceastea disparura intr-un timp record. !cum erau fata-n fata, doua corpuri febrile, incandescente, frematind sub bagheta acelorasi trairi patimase. Traseul miinilor era urmat de cel al buzelor flaminde si invers. *ulia imprumutase din fervoarea lui si, abandonata senzatiilor pe care 1afael i le rasadea in suflet, isi urma cu religiozitate maestrul, toturindu-l cu mingiieri diafane, sau muscindu-i buzele pina la singe, infigindu-si unghiile in pielea neteda de pe umeri, tragindu-l de par, indepartindu-l si apropiindu-si-l in acelasi timp.

0??

"si impusese degeaba sa prelungeasc pe cit posibil momentul in care sa-i raspunda asa cum ea ii cerea in mod imperios. 3acea eforturi care l chinuiau si pe el in egala msura. "ncerca sa se lupte cu sine pentru a nu se lsa prada dulcetei buzelor ei, suspinelor si oftaturilor care pentru urechile lui erau o muzica divina. K simea frematind si se intreba el nsui de unde are atitea resurse de rabdare cnd tot ceea ce isi dorise in cele citeva saptamini nu fusese altceva dect sa o aduca in starea asta de incandescenta. -e aceea, atunci cnd 1afael considera ca sint pregatiti pentru &#ertfa suprema', o gsi in pragul nebuniei. Tatona cu degetele, cu miscari e$perte, zona &de impact' si o gsi pregatita sa-l primeasca si sa-l absoarba. atrunderea in canalul strimt si fierbinte o fcu aproape sa plinga de fericire, chinuita de atita asteptare. ,e ridica sa-l intimpine si-l trase efectiv inauntru, ncercnd sa-l cuprinda cu totul dintro singura miscare. &!paratura' din dotarea lui 1afael insa nu permitea acest lucru. "i trebuira citeva minute bune pina cnd avu senzatia ca nu-i mai ramasese nimic de cerut, ca nu mai avea nici-o pretentie. -ornica sa a#ung cit mai repede la apogeu, *ulia aborda cele mai neasteptate soluii &tehnice', transfigurata de placerea care se insinua inauntrul ei ca un drog ametitor. +u-l auzi pe 1afael cnd ii spuse &!seapta-ma9', nu isi dadu seama ca in dorinta ei de a-l simti si de a-l satisface a#unsese pe marginea patului, orgasmul urca in ea ca o spirala fierbinte pentru a carei atingere ii mai lipseau doar citeva secunde, tot ceea ce creierul ei mai inregistra fu o pierdere totala a contactului cu tim-pul si spatiul actual, intr-o cadere libera, convulsiva, insotita de barbatul pen-tru care in clipa aceea si-ar fi dat neconditionat viata. -aca intre ruperea contactului cu realitatea si revenirea la lumea pe care o parasisera intr-o e$plozie stelara trecusera citeva minute sau citeva ore, nici-unul dintre ei n-ar fi putut spune cu precizie. 4rau vlguii de atta druire, arderea la unison le consumase toate resursele de energie. ,tteau ntini in patul larg, ntrebnduse fiecare daca ceea ce se ntmplase era real sau doar o plsmuire a minilor lor nfierbntate. 1spunsul sttea in insasi starea lor de spirit, pentru *ulia ca o atingere a stelelor cu mina, pentru 1afael, precum coborrea in infern. entru ca ce altceva putea sa nsemne pentru el a o avea din nou, de data asta fara reticente, dar cunoscndu-i sentimentele si pre#udecatile , care o fceau sa devina intangibila. Temtoare, *ulia se ridicase intr-un cot si ii cuta privirile pentru a citi in ele aprobarea sau respingerea. +u tia daca si el impartasea senzaia de desctuare, acum ca scuturile fuseser coborte. 4ra ngri#orata pentru ca nu auzea de pe buzele lui nici-un cuvnt de dragoste, nici-o mrturisire, nici-o dovada ca si pentru el ceea ce avusese loc intre ei era la fel de desavirsit si inaltator. "i vzu doar cuta dintre sprincene adncindu-se, in timp ce gura i se arcuia intr-un zmbet ironic. "gnornd toate semnalele de#a evidente si calcndu-si pe mndrie, se apleca nspre el si depuse un srut uor e$act acolo unde coltul buzelor se ridica indicnd fara doar si poate o unda de superioritate. 1afael nu se putea abine sa nu-si dovedeasca siei ca e un &macho' de la nceput pina la sfirsit. "nterpreta greit srutul ei, ca pe o rugminte, sau ca pe o invitaie, si cu un gest la fel de uor ca si un zm-

0?A

bet o ridica deasupra lui, nfignd-o pur si simplu in singurul organ pe care nu-l putea monitoriza cu a#utorul creierului. <uata prin surprindere, *ulia se supuse, intrnd intr-un #oc ameitor, vr#ita de senzaiile pe care degetele lui abile i le rspndeau in tot corpul numai atingndu-i sau framintindu-i sinii. Ctia e$act cnd sa o ciupa, cnd sa o mingiie, cnd sa-si coboare palmele pe soldurile rotunde pentru a-i imprima ritmul dorit de el, sub minile lui se transformase in lutul primordial si se lsa modelata precum un vas pe roata olarului. Trunchiul ei descria, in funcie de impulsurile date de el, miscari circulare sau de fandare, parul ii izbea ritmic fata, sau umerii, sau sinii, urmnd indeaproape cerinele &stpnului'. ,e arcui puternic spre spate, din nou pentru a-l primi in totalitate, iar cnd degetele lui intervenir pentru a o ridica din nou in vrte#ul dureros de plcut, simi ca orice farima de voina o paraseste, doar pentru a fi sigura casi primete rsplata obedientei. +u se opri din goana nebuna dect atunci cnd se simi din nou uoara ca un fulg, zburnd in cercuri largi prin sferele cele mai nalte ale plcerii. -in colturile ochilor ii tisnira lacrimi, realiznd ca va fi sclava acestor &daruri' pentru toata viata ei. 4ra sigura ca nici-un alt brbat nu o va putea aduce pe aceleai culmi, si nu ii va mai putea inocula o asemenea putere, o povara de fapt, tiind ca lumile lor erau fundamental diferite si incompatibile. <a periferia contiinei insa nregistra alt fapt nelinititor2 in modul lui de a o avea si de a o face a lui, 1afael era fara nici-un dubiu, brbatul care o drogase si o violase in noaptea petrecerii de la spital. !ceasta constatare care czu in mintea ei ca o ultima piesa, rentregind puzzle-ul care o chinuise atta vreme si avu pentru ea efectul unei galei cu apa rece primite in plina figura. "i arunca o privire frugala brbatului de sub ea, gndindu-se de#a detaat ca prin toate cele pe care le tia despre &tainia' din dormitorul lui si despre reconstituirea recent ncheiata a mozaicului de imagini si gesturi, era naintea lui cu cel puin doi-trei pai, un avanta# care nu putea fi ignorat si care ii arunca in vene o doza benefica de adrenalina. ,e afla intr-o poziie de superioritate relativa si nu avea de gnd sa-si risipeasca atu-urile. Trebuia sa caute o cale prin care sa se rzbune dar nu avea inca nici-o idee de unde sa nceap. ,i-ar fi tras pentru nceput cteva perechi de palme, pentru uurina cu care ii cedase, pentru ca doar cteva clipe mai trziu sa se razgindeasca, felicitndu-se pentru atitudinea ei prin care obinuse doua reprize de se$ de calitate & remium'. -ar ceea ce o fcu intr-adevr sa ntrevad o cale pentru a-l pedepsi pe cel care ii distrusese visele si o fcuse sa se ndoiasc de discernmntul ei chiar si numai pentru cteva momente, fu 1afael nsui. - 5ei, papusa, te descurci destul de bine pentru o nceptoare9 "n forul lui interior nu se putea abine sa nu se autopersifleze. +u o ridiculiza pe ea, ci se deplngea pe el nsui, pus la zid de o femeie care se transformase pe nesimite in obsesia vieii lui. !a ca, pentru a nu-si scoate la iveala adevratele sentimente, trebuia

0?D

sa o fac sa cread ca nu l-a afectat in nici-un fel ceea ce se ntmplase. !r fi devenit teribil de e$pus si de vulnerabil, noiuni incompatibile cu propria lui persoana. *ulia insa lua replica lui & ad litteram' si de la o atitudine nesigura trecu in numai citeva secunde la furie. 1eusi totusi sa-si reprime primul impuls, curioasa sa afle mai multe despre pertenerul ei ocazional de se$. -eliberat, mima incintarea fata de remarca lui, ca si cnd i-ar fi fcut vreun compliment. - ,i zici ca ma descurc binisor: Cred ca glumesti9 Gise ea pe un ton uor amuzat. !fla ca mi-am dat toata silinta, pentru ca stiam ca o sa-mi acorzi calificative si nu-mi doream sa aterizez in coada listei. uin cam derutat, 1afael incerca sa-si limpezeasca puin privirea, nevenindu-i sa-si creada urechilor. Kare sa fie ca in fiecare femeie zace o &meseriasa': nu, nu putea sa creada asa ceva. "n ciuda evidentei, chiar. - -espre ce lista vorbesti:se auzi el intrebind. - 5ai, nu te mai preface. Toata lumea tie ca ai evaluat la viata ta sute de femei. Cum ar fi fost ca tocmai eu, cu toata atenia pe care mi-o acorzi, sa te dezamagesc= - )orbesti serios: - 1afael, mi se pare mie, sau te prefaci ca nu intelegi: Ce e neclar in tot ce ti-am spus: 4u eram o fetita cu codite pe vremea cnd tu erai urmarit de cohorte de femei. !sta nu inseamna altceva dect ca la viata aventuroasa pe care ai dus-o nu te mai incinta aerele de naivitate ale unei adolescente. ,i, de ce sa nu fiu sincera, nici eu nu mai am nimic din inocenta acelei virste= 1idicat intr-un cot, 1afael o privea siderat. +u putea sa accepte nici in ruptul capului ca cea care ii vorbea era dulcea *ulia, femeia care ii bintuia visele si care ii facea, doar cu un zmbet sau o privire, sa-i bata inima mai repede. - entru mine tu esti unica, marturisi el cu o voce ragusita. "ndiferent ce mi-ai spune.uitase complet de atitudinea indiferenta, cu care ar fi trebuit s-o insele. +u ai nici cea mai vaga idee despre sentimentele mele fata de tine, dar nu-ti fac niciun repros pentru asta, vina imi apartine in totalitate. - ,a inteleg ca esti capabil de sentimente:il persifla *ulia, cu un zmbet poznas in coltul gurii, surprinzind e$act esenta marturisirii abia rostite. 8ntlni insa privirea lui cenusie si-si pleca repede pleoapele, rusinata. %ai ales fata de cei pe care tocmai ii calarise. +u-i statea in caracter sa fie caustica si asta o costa impurpurarea obra#ilor. Tentat de stin#eneala ei, 1afael ridica o palma si isi trecu dosul degetelor peste pielea trandafirie, facind-o sa se inroseasca si mai tare. Tandreea din spatele gestului lui vorbea de#a mai mult dect o suta de cuvinte. - +ici nu stii ce efect ai asupra mea. *ulia mai mult ghici dect auzi replica lui. - %a indemni sa descopar toate tainitele sufletului tau, sa scot la iveala toate gindurile tale ascunse. !s vrea sa te pot convinge ca ceea ce-ti spun vine din inima si nu se incadreaza in nici-un tipar preconceput. 1idica din nou mina, de data asta pentru a-i diri#a peste umarul gol o suvita rebela, dar greutatea parului l fcu sa revina imadiat la loc. "si plimba din nou

0?F

dosul degetelor, urmarind curbura lina a gitului, pina la sinul moale si cald care se odihnea pe bratul indoit. ,e apleca sa sarute globul viu, rezemindu-si obrazul, intrun gest de infinita tandree. Continua sa vorbeasca in noua pozitie, fiindu-i parca mai uor sa continue marturisirile fara a o privi drept in fata. - -e cnd te-am vazut prima data, mi-am dat seama ca reprezinti o personalitate aparte. +u te interesau barbatii si aveai o duritate puin atipica virstei pe care o traversai. %-a uimit indiferenta pe care o afisai si, intrigat in prima faza, miam dat seama ca nu era ceva fals. !tunci cnd ne-am dus la strand eram de#a fermecat. 4ram sub#ugat de prospetimea ta, de felul matur in care tratai probleme adulte. +u stiam mare lucru despre tine iar tu erai hotarita sa-mi refuzi acest privilegiu. -ornic sa-i inregistreze reactiile, ceda impulsului de a se rasturna pe spate, chiar daca imaginea ei era cu susul in #os. "i urmarea doar ochii. !r fi fost in stare sa petreaca ore in sir, chiar fara sa scoata o vorba, adincit in irisii de un verde ireal. Contactul vizual ii inlatura toate temerile pentru ca citea in ei pace si acceptare. - %ai trziu, la petrecerea de absolvire, am fcut o miscare greita. +u stiam nimic despre moartea tatalui tau si singura mea dorinta era sa dansez cu tine in brae pina la ziua. -ar, poate, a fost mai bine asa. +u stiu daca ti-as mai fi dat drumul si toata vra#a ar fi disparut prematur. ,tii, am descoperit o chestie, zise el abandonind tonul uor melancolic, cu tine nu ma plictisesc niciodat. ,e rasuci din nou, prinzindu-i degetele si depunind sarutari mici pe virfurile falangelor. - "n relatiile mele cu femeile, cucerirea era de#a inceputul sfirsitului. -up &evaluare', cum ii spui tu, nu mai eram interesat de persoana in cauza. "n cazul tau insa mi se pare ca de fiecare data imi e$pui o alta fateta. 4sti mereu plina de neprevazut. 7n argument in plus pentru suspiciunea ta cu privire la capacitatea mea de a avea sentimente. ,e #uca acum cu degetele pe care nu se indura sa le dea drumul, impletindu-le meticulos si cu suvite intunecate. *ulia l urmarea fara sa-l intrerupa, rabdatoare ca marele ,fin$ si la fel de impenetrabila. - Cnd am aflat ca ai plecat la 5uston, la colegiu, mi s-a parut o pierdere ireversibila. ,i aproape ca a fost. !colo ai cunoscut barbatul cu care mai trziu te-ai logodit si cu care te-am vazut la restaurant. +u stiu daca soarta te-a pastrat pentru mine fiindca *acM, parca asa l chema, a murit in accidentul ala stupid de maina. "nconstient, ii strinse puin degetele in palma calda, semn ca l afectase vestea, la vremea respectiva. K privi din nou si in ochii ei citi uimirea fata de detaliile din viata ei pe care nu i le furnizase niciodat. - +ici nu stii cit de disperat am fost in saptaminile alea in care te-ai zbatut intre viata si moarte, cit de mult as fi vrut sa-ti fiu alaturi. -ar a fost imposibil. %edicii mi-au interzis accesul, iar Jraham era mai ceva dect o closca, agitindu-se pe coridoare, monitorizind si acaparind toata actiunea.

0?H

!#unsese de#a cu capul in poala ei si ii depuse un nou srut uor ca o mingiiere pe pielea neteda de pe abdomen. - "ar atunci cnd te-am revazut in sala de festivitati a spitalului, mi-a fugit pamintul de sub picioare. ,tiam ca ti-ai fcut rezidentiatul la -enver si ma asteptam sa accepti un post acolo, unde aveai toate cararile netezite. +u stiu ce te-a fcut sa revii in Canon Cit6, dar si de asta data, banuiesc ca a fost tot mina sortii. -aca sirul marturisirilor ar fi continuat in acelasi ritm, *ulia isi spuse ca, in mod normal, acum ar fi trebuit sa dezvaluie modul in care o drogase si o dusese la Casa de la Cascada. -ar, se pare ca 1afael nu era inca pregatit pentru marturisiri complete. - "ar faptul ca ma aflu acum, cu tine, aici, inseamna pentru mine mai mult dect orice as fi visat vreodata. %i-am imaginat de o mie de ori momentul asta in tot atitea feluri. Ca si cnd ar fi vrut sa se scuze pentru modalitatea de abordare, continua2 - +-am avut nici cea mai mica intentie sa te brutalizez, sa stii. )oiam sa fac dragoste cu tine, dar la modul calm, pasnic, sa ne bucuram unul de altul in egala msura. -ar ai un &nu stiu ce' care ma scoate din minti9 %a provoci la disputa si ai un talent ingrozitor de a scoate la suprafata tot ce e mai rau in mine. "i rasfira printre degete parul, simtindu-l matasos si greu. Kchii i se desfatau cu chipul ei atit de cunoscut, coborau spre buzele rosii si umflate de atitea saruturi, alunecau de-a lungul gitului din nou spre sinii obraznici, facindu-l sa o doreasca cu si mai multa intensitate. - !s vrea sa ma privesti in ochi cnd sint cu tine, sopti el. - Cind esti cu mine:il interoga ea nevinovata. - +u, prepozitia corecta este &in', dar n-am vrut sa fiu din nou tratat cu un refuz. "ncontient de descoperirile pe care *ulia tocmai le desavirsise, isi inchipuia ca in acest fel, cald si apropiat, deinea in continuare avanta#ul &calaretului'. +umai ca de data asta, calul lui era de #ucarie. "ar *ulia isi promise in gnd sa-l pun la respect aa cum nici-o alta femeie n-o mai fcuse naintea ei. Cit de curnd urma sa-si #oace si ea cartea, si avea sa cistige.

1eparaiile pentru ca infatisarea ei sa redevin la forma iniiala ii luar mai bine de o ora. -e data asta imbraca o rochie sobra, nchisa la culoare, dar care evidenia in modul cel mai sugestiv cu putina contrastul cu nuana de piersica a tenului ei, conferindu-i o strlucire aparte. "si prinse parul intr-o mpletitura simpla, franuzeasca, lsnd sa alunece pe spate o coada groasa, stpnita de propria ei greutate. rin infasurarea unei panglici de un verde pal printre uviele mpletiturii, obinu un adevrat &arpe' unduitor cu sclipiri de mtase.

0?I

e deasupra rochiei i lua o vesta-sal, lucrata manual dintr-un fir verde de aceeai nuana ca si cea prinsa in par, si opta pentru pantofii pe care-i refuzase in faza iniiala, dar care erau infinit mai comozi dect sandalele abandonate prin cine tie ce ungher de sub pat. 8nc se gndea la modul in care ii pusese lui 1afael in brae un ghemotoc de haine ce reprezentase odat un costum !rmani si cum l e$pediase ca pe un &prestator de servicii' care nu se ridicase la nlimea ateptrilor. "maginea lui, gol, cu vestimentaia la pachet, mpleticindu-se pe scara, nclat doar cu pantofii, singurul articol pe care fusese in stare sa-l recupereze in timp record, umilit si stupefiat de modul in care era tratat, ii aduse un zmbet pe buzele tumefiate, atrgndu-i parca atenia asupra necesitaii reinstaurrii aparentelor. ,cotoci cteva minute in congelator dup cteva cuburi de gheata si i aplica rapid o compresa, pregtindu-si cu cealalt mina o combinaie infailibila de rouge si fond de ten, care avea menirea de a crea o iluzie optica, diminund puternic dimensiunile buzelor muscate pn la snge. Cteva minute mai trziu reveni in fata oglinzii pentru a constata efectele retuurilor si fu de-a dreptul ncntata de rezultatele obinute. -aca n-ar fi fost tremurul nencetat al muchilor coapselor si durerea surda pe care o resimea nuntrul ei, i spuse ca si-ar fi putut imagina ca nu se ntmplase nimic. entru o clipa insa o fulgera un fior de panica, pentru ca din toata povestea asta se putea alege cu ceea ce era mai ru2 se$ul neprote#at las in cele mai multe cazuri &efecte' nedorite. -ar era prea devreme sa se ngri#oreze. Kricum, in cele din urma, pentru orice &efect', e$ista si o soluie. ,e precipita spre maina parcata pe alee, in fata casei, si demara cu multa atenie, stpnita de o senzaie de bine, ceva intre un triumf total si o realizare de proporii. Cu puin noroc, in seara aceea, avea sa le ating pe amndou. +u mica-i fu uimirea cnd printre primii invitai pe care-i zri atunci cnd ptrunse pe peluza din spatele casei familiei ,later fu chiar agresorul ei preferat, d-l 1afael %onto6a, spilcuit la patru ace, costumat intr-un tuxedo impecabil, cu pantaloni negri cu vipuca satinata, cu papillon, si chiar cu o garoafa roie ca o gura plina de pcat, la butoniera. K ignora in mod deliberat, #ignit in amorul propriu, clcat in picioare de o rncua fara minte, cu aere de chirurg neurolog. +u conta pe admiraia lui neconditionata, aa ca nainte printre grupurile de musafiri, muli dintre ei colegi de la spitalul ,t Thomas %ore. 3u ludata si interogata in legtura cu inuta de e$cepie si cu motivele ntrzierii in egala msura, iar ei nu-i fu greu sa improvizeze o poveste despre o vecina venita in vizita de care nu putuse sa scape cu una cu doua, fapt care nu ngri#ora pe nimeni. ,e integra e$traordinar de repede printre cei prezeni, pentru a fi e$trasa din mi#locul unei discuii de srbtoritul nsui. - Credeam ca nu ai cura#ul sa vii, o ntimpina el, replica demonstrnd de departe ca fusese ateptata.

0AE

- +u tiam ca in ziua de azi a veni la o petrecere constituie un act de &cura#', ii rspunse ea peste umr. -ar, de fapt, ce se ntmpla: Completezi un chestionar pe puncte, sau ce: ,i daca &da',eu unde m ncadrez: 8ncntat de buna ei dispoziie, *o6ce o ntoarse cu fata la el si o strnse uor la piept. - +u completez nici-un chestionar, nesuferito ce eti9 +u ti-am spus ca am planuri mari cu tine in seara asta: Te-am avertizat doar9 - ,i cam cum se traduce in viziunea ta &planuri mari': ,i de ce cu mine: - entru ca eti o persoana speciala si pentru ca eu m-am hotrt , in sfrit, sa fac ceva cu viata mea. %-am saturat sa mi se reproeze in continuu ca dup realizarea profesionala trebuie sa trec la fapte si in ceea ce privete viata de familie. !a ca= )orbele lui *o6ce ii ddeau intr-un fel frisoane pe ira spinrii, dar se strdui sa respire adnc si sa lase desluirea nelesurilor ascunse pentru mai trziu. -e aceea, se simi salvata de nceperea unei melodii dansante, moment in care primi si prima invitaie pe ringul amena#at in continuare cu terasa. - -ragul meu, i ncepu d-na ,later interogatoriul subtil, asta sa fie oare aleasa inimii tale: -oar ne-ai promis= - +u-ti face gri#i, mama, tii doar ca atunci cnd promit ceva m in de cuvnt. !r putea fi ea, ar putea fi alta, doar am de unde alege= K urmri cu privirea pe *ulia, parca nehotrt nc asupra a ceea ce voia sa fac. +u era uor sa iei o decizie, si asta pentru o viata ntreaga. 4 adevrat ca numai aa ar fi putut scpa de insistentele d-nei ,later, o femeie altfel destul de nelegtoare fata de perioada si-aa destul de lunga in care fiul ei adorat &copilrise' zburnd din floare in floare, fara odihna. +u s-ar fi alarmat degeaba, dar se gndea in permanenta ca pe msura ce timpul se scurgea ireversibil preteniile lui *o6ce fata de idealul feminin vor adauga din ce in ce mai multe cerine, pentru ca in final nici-i femeie sa nu mai fie capabila sa le acopere. "ar ea era la o vrsta la care i dorea mcar sa-si vad nepoii, daca nu sa-i si creasc, iluzie care in curnd avea sa rmn doar in acest stadiu, fara anse de mplinire. Cstorita si ea la vremea apariiei primilor ghiocei la tmple, 4lizabeth ,uellen ,later, nscuta Lillington fusese o adevrata frumusee toata viata ei. ,e luptase din rsputeri sa-si menin condiia fizica si chiar si acum, la FE de ani nu arata mai mult de AE din ei. !rticolele cosmetice si operaiile de chirurgie estetica ii pstrau pielea fetei neteda, fara prea multe riduri, cu cicatricele bine disimulate la radacina parului si in dosul urechilor. Ctiuse cum &sa ia ochii' purtnd bi#uterii ostentative sau vopsindu-si parul bogat in nuane spectaculoase, artificii menite sa atrag privirile asupra lor, fara sa mai insiste dup urmele adevratei vrste. rovenea dintr-o familie aristocratica, dar cu toate acestea, nu-si mai dorea acum pentru fiul ei sa urmeze tradiia familiei. )oia numai sa-l vad nsurat, bine, nu cu orice spltoreasa, dar nu mai emi-

0A0

tea pretenii desuete asupra originii viitoarei sale nurori. !sta fusese valabil mai demult, cnd nc nu preuia prezenta urmailor, iar descendenta aristocratica mai are si ea din cnd in cnd nevoie de o mprosptare. !a ca fata putea sa fie si mbogita con#unctural, sau prin propriile forte, nu mai conta, numai sa fie sntoasa si prolifica. K msura acum din cap pn in picioare pe *ulia, ea fiind de departe cea mai proaspta achiziie a fiului ei. "i plcea felul ei modest de a fi si ca nu ncerca in vreun fel sa atrag atenia. +u avea nici-un defect fizic, era chiar tinerica si o considera de#a supusa si iubitoare cit sa-l ncon#oare pe *o6ce cu toata dragostea si atenia de care el avea atta nevoie. +u pentru ca 4lizabeth ,later ar fi fost la rndul ei o soie supusa si iubitoare. +u. 8ncercase pe cit ii sttuse in putere sa-l tina pe 3itzgerald ,later in lesa, sa l comande si sa-l diri#eze numai in direciile de ea acceptate. "ar iubitul ei 3itzgerald de-aia nu mai putuse. ,e folosise de orice prile# de a o nela chiar cu prietenele ei cele mai bune, i ascunsese cu atta abilitate inteniile incit nspre urechile ei nu &transpirase' nici-una din aventurile lui, unele ntinzndu-se ca durata chiar si ani buni de zile. ,ub aspectul lui de bonom, tatl lui *o6ce avusese gri#a ca dup nasterea si-aa trzie a fiului sau sa-si practice o vasectomie, evitnd in acest fel sa mpnzeasca oraul cu bastarzi si cu amante care i-ar fi btut la ua ca sa i-i pun in brae. 3usese o hotrre dureroasa, pentru ca avusese relaii cu femei de la care si-ar fi dorit un alt copil, dar sntoasa, fiindc numai el tia ce i-ar fi auzit urechile din partea soiei sale, cea cu snge regal, daca aa ceva s-ar fi ntmplat. -e aceea, prinii lui *o6ce creau aparenta unui cuplu neclintit in fata vremii si a vicisitudinilor vieii, iubindu-se la fel ca-n prima zi, constituind o unitate de monolit. !veau o casa agreabila, mai mult dect ncptoare si-si doreau cu ardoare sa fie umpluta cu *o6ce-i mititei si glgioi. entru 4lizabeth ca sa asigure continuitatea familiei, pentru 3itzgerald pentru a umple golul din sufletul lui, fiind un mare iubitor de copii. "ar in momentul in care 4lizabeth o aborda pe *ulia erau din nou un grup compact, umr la umr, unii de aceeai cauza. - -omnioara *ulia, am auzit ca lucrai la acelai spital cu fiul nostru, fu formula de introducere rostita mieros de actuala si unica d-na ,later. -erutata de interpelarea neateptata, *ulia privi la nceput de #ur mpre#ur pentru a fi sigura ca ei i se adreseaz. - -a, e adevrat, gsi ea de cuviina sa confirme, dei nu nelegea de ce mama lui *o6ce ii aplica acel chestionar. - Cum ti se pare Canon Cit6: i continua imperturbabila interogatoriul 4lizabeth, fiind convinsa ca fata provenea din alta zona geografica. - <a fel ca atunci cnd eram copil, veni rspunsul, care aproape ca o fcu sa se clatine pe picioare pe interlocutoarea ei. +u s-a schimbat prea mult, vreau sa spun, si in asta consta in esena farmecul lui. are un ora uitat de timp, neafectat de arhitectura moderna si de dezvoltare pe verticala.

0A;

3cu o pauza, zmbi, dup care fu rndul ei sa ntrebe2 - +u tiai ca sunt localnica, nu-i aa: 4lizabeth tui ca si cnd ar fi nghiit o musca verde si i recpta instantaneu zmbetul mieros. - e cuvnt ca da. Chiar m si chinuiam sa detectez un accent aparte care sa m a#ute sa-ti localizez originile, dar nu am avut suficient timp la dispoziie... "a uite, cine s-ar fi gndit: Chiar te-ai nscut si ai crescut aici: +u-mi vine sa cred= - (a da9 rse *ulia scuturndu-si uor umerii. Tatl meu a fost pro-fesor la 7niversit6 of Colorado, iar bunica mea era %aria -onatto, daca ai auzit de ea= - -eci tatl dumitale era fiul %ariei -onatto= - +u9 % scuzai9 4u v-am indus in eroare, se scuza amuzata *ulia. Tatal meu era eter -ennison iar %aria -onatto era bunica mea dinspre mama. +u cred ca ai auzit despre ei, pentru ca nu fceau parte din cercurile pe care bnuiesc ca le frecventa familia d-voastra. %ama a murit de mai muli ani, cnd eu si fratele meu eram doar copii, in timp ce tata i-a supravieuit, dar a fost victima unui accident si a rmas paralizat. !tunci s-a retras de la catedra si= - !9 Acel -ennison9 7n accident de motocicleta, m tem, spuse d-na ,later pe nersuflate, amintindu-si cu precizie persoana si evenimentul care fcuse destula vlva in orelul lor. ,i ce i s-a mai ntmplat: - "n afara de faptul ca s-a nrit si ca a ncercat sa se sinucid pn cnd a si reuit, nimic important. ! murit si el acum civa ani, e$act cnd eu terminasem colegiul si m pregteam sa intru la universitate Conversaia se frnse ca si cnd s-ar fi simit nevoia unui moment de reculegere. +ici pentru *ulia nu era prea uor sa-si aduc aminte de singurtatea ei , in timp ce iscusita d-na ,later avea nevoie de timp ca sa &rumege' informaia. ,i pentru ca discuia prea ca se ncheiase, *ulia avu tendina sa se indeparteze pentru a nu importuna cu prezenta ei. 4lizabeth insa fu foarte vigilenta si o prinse uor de bra, cit s-o aduc napoi, la poziia iniiala. - 8mi pare sincer ru, enuna ea de complezenta un regret total fals, cautindu-l din priviri pe fiul ei, care ar fi trebuit sa-i ofere o e$plicaie. 8nregistra numai o figura cunoscuta, pe %onto6a #r., cruia ii adresa un zmbet vag, incontient. -ar cum se face ca dup atta carte ai venit sa te &aezi' tot in oraul natal: +u ai avut alta perspectiva, sau ce s-a ntmplat: uin nemulumita de prezenta lui 1afael, care ii sufla in ceafa, dar si de indiscreia ne#ustificata a gazdei, *ulia fcu totui efortul sa rspund calm2 - --na ,later, oportunitile in domeniul medicinii sunt la fel de efemere ca si in tot ceea ce ne ncon#oar. !legerea a fost insa a mea, in primul rnd pentru ca prinii mei au avut o casa, aa ca nu mai trebuia sa cheltuiesc bani cu un apartament, si in al doilea rnd pentru ca, in sinea mea, am considerat, si pe buna dreptate, ca si locuitorii unui orel ca acesta au dreptul la cadre medicale pregtite pentru orice tip de intervenie. +u-mi sta in caracter sa m laud, dar in -enver, unde mi-am fcut rezideniatul, m pot ntoarce in orice moment, echipa de chirurgi de acolo m ateapt cu braele deschise.

0A>

,esiznd depirea limitei normale de interes, chiar daca un pic cam trziu, 4lizabeth ,later btu in retragere. - ,cuza-m ca m amestec, dar eti cea mai noua cunotina a lui *o6ce si mi-ai fcut nc de la nceput o impresie de e$cepie. -aca te-au deran#at ntrebrile mele, sa tii ca au fost puse numai din curiozitate . *o6ce, aprut ca din pmnt, inndu-l amical pe 1afael de bra, li se alatura, alarmat de faptul ca in ultimul sfert de ora mama sa o acaparase pe *ulia. !teptnd de la el parca o mina de a#utor, *ulia i ridica iriii de un verde tulburtor nspre colegul ei, implorndu-l din priviri sa ia atitudine. -e cealalt parte, mama lui atepta cu nerbdare sa fac anunul oficial, fiind dispusa la orice tip de concesie. ina la urma, *ulia prea o fata de teraba, care n-ar fi trebuit sa-i creeze probleme pe termen lung. - -raga mea, ncepu *o6ce, parnd sa nu observe tensiunea ce plutea in aer, nu tiu daca ti l-am prezentat pe prietenul meu, 1afael %onto6a, si el un oaspete drag. ,untem prieteni de foarte multi ani si trecerea timpului nu ne-a afectat in niciun fel relatia. *ulia era pe punctul de a face o criza de nervi, aa ca ii trebui toata puterea ei de concentrare pentru a se aduna intr-un zmbet viu, ce-i aduse, nesperat, gropite in obra#i. - ,igur ca l cunosc pe d-l %onto6a, ciripi ea, dei in sufletul ei ar fi dat orice sa nu fie confruntata cu el. 8l vzu rn#ind satisfcut, in timp ce privirile obraznice coborau de-a lungul trupului ei pe care doar cu cteva ore in urma l admirase in toata splendoarea si goliciunea lui. -ei era sigura ca 1afael nu deinea puteri paranormale, avea senzaia ca ochii lui penetreaz nevolnicele haine, arznd ca un laser, pentru a-i permite sa a#ung nestingherit la pielea aurie, pe care o mngiase si o srutase cu atta patima. ,i dintr-o data, simi nevoia sa e$pun mai mult, ceea ce si fcu, mpingnd nainte pieptul si ndreptndu-si spatele, scond in evidenta relieful sinuos al trupului ei. Cu coada ochiului vzu reacia organismului lui %onto6a, prin gestul nu destul de bine mascat, prin care mina din buzunarul pantalonilor ncerca sa repun &lucrurile' in ordinea lor fireasca. - !m putea spunea chiar ca suntem vechi prieteni, ii fora el mina, continuind sa zimbeasca strepezit. +e cunoastem de mai bine de zece ani. - 4 adevarat, dulceaa: se ntoarse uimit *o6ce inspre ea. +u mi-ai spus nimic. - ,incera sa fiu, nu prea am avut ocazia sa discutam pina acum. <a spital intotdeauna e prea ocupat, ca si mine de altfel=se scuza ea, stinghera, cutnd o #ustificare pe care nu i-o cerea nimeni. - 4i, cum asa: %a dai de gol: "ncerca *o6ce sa salveze situatia cu o gluma. Trebuia sa te programezi la audienta= - +-aveam nici cea mai mica sansa, mai ales cnd avem ture inverse sau suntem de garda. -e fapt, munca in spital in afara de faptul ca e foarte solicitanta e

0A?

si foarte egoista. "ti absoarbe atenia , iti ocupa tot timpul, poate si din cauza asta nu am avut timp sa stam la taclale. *ulia ii oferea o scuza, desi adevarul era cu totul altul. !tunci cnd erau la spital, chiar daca aveau un moment de respiro si beau o cafea in camera infirmierelor, sau la vestiar, *o6ce nu-i acordase niciodat mai multa atentie dect unui dulap in care surorile isi pastrau efectele personale. "ar acest interes ne#ustificat, cel puin pentru ea, nu-si gasea absolut nici-o e$plicatie logica. - Chiar asa, interveni 1afael, de cnd va cunoasteti voi asa de bine: De niciodat, ar fi fost gata sa raspunda *ulia. ,i nu ar fi spus nici-o minciuna. - ai, de la inceput. -e cnd a venit la noi la spital, afirma *o6ce cu tarie. "n fiecare zi o vedeam pe culoarele spitalului si nu ma mai saturam privind-o. )a sa vezi, reflacta ea in sinea ei. 1u as %i putut sa ag mina in %oc ca nici nu m-a o servat. Darmite sa tie cum ma c&eama si ce invirt. 8l privi intrebator, e$presie care nu-i scapa deloc lui 1afael. -in mimica ei deduse ca *o6ce se rezumase la a o urmari, interesat sau nu, tocmai pentru a-i acorda un puncta#, mai raminea sa descopere si in ce scop. -aca ar fi vrut s-o aduca in patul lui, s-ar fi multumit cu practicarea acestui &sport' si nu ar mai fi invitat-o acas la el pentru a le-o prezenta parintilor lui. ,i numai in caz de e$trema urgenta ar fi depus-o in cimpul vizual al dnei ,later, care dispunea de un scanner e$trem de performant. - Ti-a trebuit ceva timp ca sa-i descoperi calitatile, tatona el terenul, fiind sigur ca prietenul lui va fi prins pe picior gresit. (anuiesc ca ai intentii serioase pentru ca o fata ca ea nu mai gasesti asa curnd . 1emarca o fcu pe *ulia sa se inroseasca pina in albul ochilor, iar pe 4lizabeth ,later sa sare ca arsa2 - -eci garantezi ca e o fata buna, interveni ea e$trem de inoportun. 1eplica ei ii aduse un mic hohot de ris lui 1afael, *uliei ii impurpura din nou obra#ii, iar pe chipul lui *o6ce aduse o e$presie confuza. 3oarte mirata de reactiile stirnite, 4lizabeth ,later ii privi pe rnd pe toti cei prezeni, oprindu-se intr-un final asupra sotului ei care, complet strain de subiectul discutiei, contempla doua blonde care se indepartau unduindu-si lasciv soldurile. ,urprins ca a devenit brusc centrul atentiei, d-nul ,later ncepu sa tuseasca incurcat, nestiind e$act ce se atepta de la el. - +u va faceti gri#i, doamna, va asigur ca alta mai buna nici nu se poate, raspunse 1afael inca amuzat, ncercnd sa salveze situatia. -ar e$act in acelasi moment mintea lui percuta si-l determina sa puna o intrebare la fel de importuna ca si cea a gazdei2 -ar, daca nu va e cu suparare, care sunt intentiile d-voastra cu *ulia de trebuie sa garanteze cineva pentru ea: )reti s-o anga#ati medicul d-voastra de familie, sau ce: +u va a#unge un doctor in casa: - -ar cum, daca este vorba despre viitoarea= - %ama, hai sa nu ne pripim, o avertiza rapid fiul ei, asta nu e o chestiune pe care s-o discutam in momentul asta. "i arunca o privire plina de reprosuri si ii lua pe 1afael si pe *ulia de brat, indepartindu-i de curiozitatea morbida a mamei

0AA

lui. 4 vorba despre o surpriza, le marturisi el puin rusinat celor doi. 4u cred ca ar fi mai bine sa ne continuam distractia, nu sa ne aplecam spre conversatie. +-am dreptate: ,i pentru ca din difuzoarele instalate discret printre tuiele inalte se revarsa o melodie dansanta, o prinse pe *ulia de talie, tragind-o dup el in ringul de dans. 1amas pe margine, 1afael continua insa sa se gindeasca la interesul brusc manifestat de mama prietenului sau, iar concluziile gasite nu fura deloc linistitoare. 8l zgindara ca o rana nevindecata, singura directie in care ii fugeau gindurile era aceea ca *o6ce, desi nu-i fcuse nici-o marturisire in acest sens, intentiona sa o ceara in casatorie pe *ulia. "ar asta era partea cea mai puin grava, ce s-ar fi intimplat daca, odata propunerea facuta, ea o sa accepte9 %ai ales dup ce el se purtase ca un mitocan fara cea mai firava #ustificare. "i privea pe cei doi dansind si gelozia l rodea in suflet cu dintii ei ascutiti de piranha. +umai alaturarea lor, si trebuia sa recunoasca S constituiau un cuplu perfect S l facea sa turbeze de furie. 4ra la limita suportabilului, e$act ca si cu ani in urma, cnd ea se logodea cu *aMe, iar el o privea neputincios de la distanta. -ar acum circumstantele erau altele9 !tunci doar visase la ea si o considerase intangibila, dar acum era fara doar si poate %emeia lui9 -oar o simtise vibrind sub el, o surprinsese cedind de buna voie, era limpede ca si ea simea ceva pentru el. +u detinea certitudini si nici nu se baza prea mult pe ele. -ar in privinta *uliei era sigur ca are sentimente profunde pentru el. !ltfel, de ce-l intaritase, de ce-i raspunsese, de ce frematase cu el la unison: rofita de pauza intre melodii pentru a stinge cu pantoful cea de-a treia tigara, si se precipita spre *ulia pentru a o invita la dansul urmator. !r fi putut avea surpriza sa-i intoarca spatele si sa-l lase cu buzele umflate, asa cum merita. -ar, nu, *ulia nu voia sa se dea in spectacol, asa ca se lsa cuprinsa strins de braele pe care le recunostea si in care se simea atit de bine. "si pastra totusi o e$presie bosumflata, lasindu-l sa stea pe #ar, daca nu voia sa aib initiativa unei conversatii. Ceea ce nici nu se intimpla pentru ca 1afael era nerabdator sa afle daca e la curent cu intentiile prietenului lui. - Ti-a spus *o6ce ceva cit ati dansat: isi ncepu el tirul intrebarilor fara nici-o introducere. - +u. Trebuia sa-mi spuna ceva anume: se interesa ea privind peste umarul lui spre celelalte perechi de dansatori. - %a gindeam ca poate, o data in viata, are si el cura#ul sa spuna lucrurilor pe nume= - +u vad de ce tocmai mie ar trebuie sa-mi spuna ceva anume, si-asa nu ma simt deloc in largul meu cu atitea interbari pe care mi le pune mama lui, parca ar vrea sa descopere nu stiu ce taine. - +u vezi mai departe: - %ai departe: - -a. -incolo de intrebarile pe care ti le pune la foc automat. +u ghicesti ce motiv ar putea sa aib:

0AD

- +u-mi dau seama=fcu *ulia incurcata. "ntrevedea un posibil motiv, dar nu-l putea lua in serios, depasind orice limita a imaginatiei. - 5ai sa te a#ut, ii sopti 1afael la ureche. - %ai bine ai pastra distanta, sau, poate, vrei sa mai ai vreun &accident', l readuse ea in limitele decentei. - -in cte stii tu, cnd se intereseaza o mama, si mai ales una care are dect un singur baiat, de situatia trecuta, prezenta si viitoare a unei fete: *ulia isi rezerva citeva secunde pentru reflectie, respingind pe rnd cele citeva alternative. - Cnd el vrea sa se insoare: veni, timida, intrebarea. arca tot nu-i venea sa creada. - )ezi ca stii: ,i nici n-ai depus prea mult efort, zimbi 1afael malefic. 4sti o fata desteapta, intotdeauna am spus-o. - +u9 +-are cum9 Ce legatura as putea eu sa am cu sotia lui *o6ce: +ici nu ne cunoastem mai mult dect &buna ziua'= - +u ti-ai pus intrebarea de ce toata lumea iti acorda atita atentie: - %ie: Cine imi acorda atentie: - Toti. Toata lumea. +u ai fost atenta, dar toti colegii vostri si chiar si membrii familiei te masoara din priviri si fac investigatii in ceea ce te priveste. - ,i ce e rau in asta: -oar nu sunt o infractoare, sau vreo criminala in serie. +u m-au mai vazut in cercul asta si probabil de asta sunt curiosi. +u pot sa cred ca poti sa-i atribui prietenului tau un asemenea comportament. !r putea sa se insoare cu o femeie pe care n-o cunoaste: -espre care nu tie nimic: - Crede-ma ca din ceea ce trebuie sa tie, are suficiente detalii. Te-a observat, te-a evaluat, a vazut ca nu prea iti petreci timpul in compania barbatilor, ca nu iesi in oras, te-a masurat de la distanta si a constatat ca nu te-ai inscris in fanclub-ul lui, si asta ti-a adus o groaza de puncte. - Tu de unde stii: - 8l cunosc si stiu cum procedeaza indivizii de teapa lui= ,i tu m-ai urmarit si m-ai evaluat si asta nu inseamna ca m-ai cerut de nevasta, isi spuse *ulia in gind, cu o usoara unda de dezamagire. )a sa nu mai vorim despre .teapa-2 - +u te cred. +egatia ei destul de ferma nu o impiedica insa sa cada pentru citeva clipe prada reveriei, chiar daca inima ei nu &vibra' absolut deloc in apropierea lui *o6ce. - ,i nu te deran#eaza deloc sa fii in centrul atentiei: o cobori el cu picioarele pe pamint, fara prea multe mena#amente. 7ra visele ce se infasurau in capul femeilor, aducindu-le un suris pierdut pe buze si o privire galesa, e$act ca cele pe care le citea pe chipul ei in acel moment. *ulia incepuse de#a sa se enerveze, cu atit mai mult cu cit bratul lui inclestat pe talia ei abia ii mai permitea sa respire. - +u ma mai stringe asa9 ,e uita toata lumea la noi9 riposta ea nervoasa. - -eci, te deran#eaza9

0AF

- "mi displace doar modul in care ma tii atit de strins in brae, nu atenia celor din #ur9 - -e ce: +u-ti place sa ma simti linga tine: - +ormal ca ma indispune, ca orice e$agerare, dar mai ales pentru ca vine din partea ta. ,tii, 1afael, ii zise ea lasindu-si puin capul pe spate ca sa-l poata privi in ochi, in locul tau n-as mai emite nici-un fel de pretentie. ,unt de acord ca am cedat la modul cel mai rusinos cu putinta, dar n-am fost eu, trupul meu a fcut-o, si asta imi da toate motivele din lume ca sa-mi para rau si sa ma rusinez. -ar asta nu inseamna ca eu trebuie sa continui sa te accept, sau ca sunt o femeie usoara, care, chiar incepatoare fiind, vrea sa-si aduca in aternut orice barbat iesit in cale= - -ar eu nu sunt orice barbat9 se rasti el, atragind pentru citeva clipe privirile celor din #ur. ,tii foarte bine ca nu e asa9 ,i poti sa-i aduci acuze trupului tau pina la moarte, ca nu e el vinovat9 -e ce nu vrei sa recunosti: 4 chiar asa de greu: - ,a recunosc ce, mai e$act: Ca esti un barbat lipsit de scrupule si ca nas fi nici prima si cu atit mai puin ultima femeie de care te-ai folosi si pe care ai bat#ocori-o in secunda urmatoare: - ,a recunosti ca nu stii nimic despre mine si cu toate astea, corpul tau e mai inteligent dect tine insati, care te hranesti cu pre#udecati si cu zvonuri culese la colt de strada= <a auzul acestei acuzatii, *ulia ncepu sa se zbata, dar bratul lui 1afael prea sudat pe talia ei fragila. +umai rusinea fata de ceilalti invitai o facura sa ramina in continuare in compania lui. Kchii ei scaparau de furie iar gitul si obra#ii ii scoteau flacari. - 4sti cel mai ab#ect si cel mai odios, cel mai grosolan si badaran posibil9 4sti = Cuvintele i se inghesuiau pe buze amenintind sa se amestece, dornice parca sa iasa toate deodata. ,imea ca se sufoca numai gndindu-se la sirurile nesfirsite de femei care trecusera prin patul lui, iar el o acuza ca tine cont de zvonurile de la colt de strada. +u avea nevoie de nici-un zvon, stia si-asa prea multe despre el, si fiecare cuvint era perfect adevarat. - ,unt de acord, admise el, in speranta ca acest argument o va face sa devina mai rezonabila. -a, nu te mai uita asa la mine, ai auzit foarte bine2 sunt de acord. !sa sunt, cum m-ai descris tu2 ab#ect, odios, grosolan, badaran si poate inca multe altele. -ar eu nu m-am ascuns niciodat. +u mi-a fost frica de consecinte. +u m-am dat pe dup deget. !m iubit femeile si ele m-au iubit pe mine. ,pune tu daca e$ista vreo lege care sa interzica asta. *ulia l asculta stupefiata, desi nu-i dadea dreptate in totalitate. Camaruta cu fotografiile ei pe pereti ii dansa inca in fata ochilor. - ,i stii de ce: entru ca sunt nascut pentru a oferi femeilor plcere. %a pricep grozav si ma perfectionez in permanenta. !sta e si motivul pentru care toate cele carora le-am oferit &serviciile' vor sa ramina cu mine pentru toata viata lor= - -oamne, ce ingimfare9 <auda-ma, gura, ca de-aia-ti dau friptura9

0AH

Cit era de nervos, pe 1afael l pufni risul cnd auzi remarca ei atit de caustica, dar in acelasi timp, atit de comica. ,tia el de ce o amplasase pe *ulia pe un piedestal, pentru ca era o fire dezinvolta, nu se formaliza si intotdeauna era e$traordinar de sincera, indiferent daca asta era sau nu in avanta#ul ei. - ,igur9 !cum, hai sa ridem9 Ca ne-am acoperit de glorie9 (arbatul fatal si biata musca ametita de farmecele lui eterne si reactualizate9 "a spune-mi, domnule %ascul 3eroce, chiar n-ai cunoscut in indelungata ta &cariera' nici-o femeie care sati refuze sau sa-ti respinga serviciile : - 3aci referire cumva la tine, musculita mea dulce: intreba el stapinindu-si cu greu hohotele de ris. Tu esti esantionul &reprezentativ': - +u discutam acum despre mine, se rasti ea, nervoasa. 4sti atit de infatuat si arogant incit ti-ar trebui nite pra#ini innadite ca sa-ti a#ung cineva la nas9 ,i n-ai sa pretinzi ca eu sunt singura care te-a respins. - Cand: Cand m-ai respins: ,au ai inceput sa ai de#a pierderi de memorie: - +u vrei sa intelegi ca in ceea ce s-a intimplat intre noi, aportul meu a fost nul: %intea mea refuza si va refuza intotdeauna o relatie cu tine= - -e ce: - entru ca nu avem compatibilitati, pentru ca idealul tau feminin are alta forma, pentru ca = - ,tai, stai puin, nu te repezi9 Ce stii tu despre idealul meu feminin: 5ai, spune9 - Tu ai nevoie de o femeie care sa-ti suporte toanele, care sa te adore, care sa fie supusa si care sa tie sa-ti dea inapoi cel puin la fel de mult cit ii dai tu. Ca e$perienta, ma refer. - ,i de unde stii tu toate astea: Te-ai insinuat in mintea mea si ai verificat toate sertarele, toate nisele, toate fisierele disponibile: Cum poti sa faci afirmatii fara nici-o acoperire: !bsorbiti in disputa ce prea fara sfirsit, cei doi &combatanti' se retrasesera pe nesimtite din ringul de dans, a#ungind pe terasa slab luminata. ,e spri#ineau de balustrada de marmura, umar linga umar, ca doi adolescenti in pauza dintre cursuri. *ulia isi cuprinsese coatele in causul palmelor, afectata de rcoarea lasata odata cu apusul soarelui, iar 1afael isi aprinsese cu gesturi nervoase o tigara din care tragea cu sete. entru un observator din afara pareau un cuplu traversind o problema e$istentiala fara prea multe soluii disponibile. ,i, in esenta, chiar asta li se intimpla. - *ulia, ncepu 1afael o tentativa de clarificare a situatiei, trebuie sa stii nite lucruri despre mine. K intrerupse cu un gest al miinii atunci cnd o vzu ca incearca sa intervina cu o riposta. <sa-ma sa termin9 %ai e$pulza o cantitate considerabila de fum, stapinindu-si cu greu un fior de emotie, pentru ca l costa e$trem de mult sa fac o marturisire. 1ecunosc ca nu am avut o viata e$emplara si nici un caracter ireprosabil. <a urma urmelor, sunt un om ca toti ceilalti, cu defecte poate mai multe dect calitati. -ar. Ca fiecare, am si o motivatie pentru comportamentul meu,

0AI

pentru modul in care am decis, la un moment sau altul, sa abordez femeile. entru ca principala carenta o inregistrez la acest capitol. K vzu cu coada ochiului ca incearca din nou sa se eschiveze, sa-l impiedice sa vorbeasca, stia ca replica ei l va informa ca nu o intereseaza detaliile, dar el simea imperios ca trebuie sa clarifice o data pentru totdeauna toate detaliile &incetosate'. "i prinse mina intre palmele lui calde, atragindu-i atenia catre el, voia s-o priveasca in ochi atunci cnd isi deschide sufletul, asa cum n-o mai fcuse niciodat cu nimeni. *ulia l privea neincrezatoare, presimtind parca sfarimarea tuturor zidurilor de aparare ridicate de el cu atita gri#a. !proape ca nu voia sa-l vada punindu-si sufletul in palma, nu voia sa aib mustrri de contiina mai trziu, cnd, indiferent ce continut ar fi avut marturisirea, ea va fi fost obligata sa-l respinga. 4ra mai uor sa dea papucii unui 1afael rebel, nesupus, cuceritor si inabordabil dect unuia umil, sincer si uman. (anuia ca in forul lui interior zavorise cu multa gri#a secretul pe care voia sa i-l incredinteze si respingea ideea de a se impovara cu tainele altora. -ar, se pare ca de data asta nu avea de ales. - %i se pare mie mie sau voi doi aveti unele secrete:se materializa din neant, salvatoare, vocea lui *o6ce. rieteni, prieteni, dar nici chiar asa. !ti dansat, vati certat, v-ati impacat si acum ati trecut la confesiuni. 1eplica lui dovedea ca ii urmarise in permanenta si era deran#at vizibil de intorsatura pe care o luau lucrurile. 4nervat la culme de interventia e$trem de importuna a lui *o6ce, 1afael strivi ce-i mai ramasese din tigara cu pantoful, si din e$presia lui se putea deduce foarte uor ca ar fi fost in stare sa-i intoarca spatele gazdei, chiar cu riscul de a destrama o prietenie care dura de ani buni. "si impuse insa sa nu fac o scena si cu mare efort isi compuse o mimica acceptabila si concilianta. - +u era nimic secret. ur si simplu discutam despre nite preocupari comune. +imic mai mult. *o6ce se ntoarse intrebator spre *ulia, ca si cnd ar fi ateptat o confirmare, dar nu reusi sa obtina dect un chip visator, absorbit de controverse launtrice. "n cartierul ei incepuse sa ploua, asa ca de la ea nu se putea obine nici-o lamurire. - -e la mine se vedea altceva, dar, in fine, cine sunt eu ca sa emit #udecati sau sa cer e$plicatii, reveni *o6ce asupra primei pareri, constrins de impre#urari. !poi, ca o consecinta a nemultumirii pe care o e$primase, se ntoarse din nou catre *ulia2 )rei sa vii puin: ,i fara nici-o alta formalitate o prinse uor de brat si se indeparta in interiorul casei, lasindu-l pe 1afael prada unei furii si unei frustrari incontrolabile. Ce coincidenta ca acest incident sa aib loc e$act in momentul in care el era dispus sa se elibereze de povara unei e$periente traumatizante, prile# cu care intre el si femeia care-l fcuse pentru prima oara sa abandoneze siguranta de sine si aroganta totul s-ar fi lamurit, fiind sigur ca *ulia i-ar fi iertat toate pacatele. -ar soarta se impotrivise acestui final, rezervindu-i poate, altul, in egala msura spectaculos si punitiv. +u mai putea sa spere la iertare, cel puin nu pentru

0DE

citava vreme, pentru ca, era sigur de asta, nu se va mai ivi curnd un moment de apropiere similar cu cel pe care-l ratase. e de alta parte, *ulia avea un sentiment pronunat de vinovatie, doar era pentru a nu tiu cita oara cnd rupea punile de comunicare cu 1afael, refuznd, negnd, eschivndu-se atunci cnd el era pe punctul de a face o mrturisire. %ergea alturi de *o6ce, dar nu auzea ce spune si nici nu nregistra direcia in care se indreptau. 1ealiza numai ca la un moment dat s-au oprit intr-una din camere, vizualiza elementele de decor, si abia dup aceea a#unse pe aceeai lungime de unda cu insotitorul ei, care prea ca isi face introducerea pentru o e$punere mai vasta si mai e$plicita cu privire la inteniile lui asupra relaiei dintre ei. - = si din aceasta cauza am evitat sa te abordez sau sa-ti atrag atenia, tiu ca n-am nici-o scuza, dar sunt convins ca m nelegi, isi incheie el prima faza a peroratiei. - ,tai, stai puin9 +-am inteles= +u mi-ai atras atenia asupra carui fapt: Ce vrei sa-mi spui: fcu *ulia puin incurcata. "a-o de la inceput. - "ti e$plicam de ce nu ti-am aratat pe fata faptul ca ma interesezi, replica *o6ce e$asperat. ,tii ca in spital birfele sunt la ele acas si n-am vrut sa te e$pun, m-am limitat la a observa fara a fi remarcat. ,per ca nu te deran#eaza= - Ca m-ai observat sau ca mi-ai ascuns acest lucru: - ,i una si alta9 +u asa isi imaginase el ca o sa decurga &ostilitatile'. K considera pe *ulia o persoana lipsita de orice fel de obligatii si, in consecinta, de la investigatiile lui discrete pina la modalitatea cea mai agreabila de a o convinge sa-i raspunda afirmativ, in conceptia lui nu fusese dect un pas. -ar, nu. <ucrurile trebuise sa se complice inutil prin aparitia si insistenta lui 1afael, un persona# de la care *o6ce nu avusese nici cea mai mica temere ca-i va pune bete in roate. +u trebuia sa fii cine tie ce e$pert pentru a-ti da seama ca intre cei doi e$ista de#a &ceva'. -a, bine, indefinit si incert, dar sigur. rea chiar mai mult dect te-ai fi multumit sa descoperi la prima vedere si asta chiar era un motiv de ingri#orare. +u pentru ca l-ar fi crezut capabil pe prietenul lui sa i-o ia nainte. *ulia nu era deloc genul lui 1afael. -in contra. -ar daca el, 1afael adica, era &genul' *uliei: 4i, atunci ce mai urma sa se intimple: - *ulia, ceea ce vreau eu sa-ti spun este ca in seara asta as vrea sa ne anuntam oficial logodna, lansa el sec esenta mesa#ului. -esi, intr-un fel, se asteptase la ceva de genul acesta, ea avu senzatia ca e sub influenta unui soc teribil. 3usese avertizata pe rnd, de &antenele' din dotarea proprie, dar si de 1afael, si cu toate astea pentru citeva secunde avu impresia ca nu mai poate sa respire. ,e aseza pe cel mai apropiat fotoliu, aducindu-i lui *o6ce un fior de teama si de ingri#orare. -up cele citeva secunde, imaginile isi recapatara dimensiunile firesti si ea realiza ca tocmai a fost ceruta in casatorie de un strain .:9/ pe care nu si-l dorea ca sot nici acum, niciodat. -e ce, asta era alta problema pe care avea s-o lamureasca mai trziu. !cum trebuia sa gseasc rapid o modalitate de a respinge elegant propunerea si de a

0D0

iesi basma curata din toata afacerea. %intea ei isi aprinsese motoarele la turatie ma$ima pentru a gsi o iesire din impas. ,i pentru ca era o persoana care nu mena#a prea mult &partea adversa' se trezi spunind2 - -ar eu nu te iubesc. - -raga mea, cine se mai cramponeaza de iubire in zilele noastre: auzi ea ca prin vis. ,imea cum ii fuge pamintul de sub picioare. +ici eu nu pot sa afirm cu mina pe inima ca te iubesc, dar am impresia ca formam un cuplu care, cu timpul, ar a#unge sa traiasca in pace si buna intelegere. +ace/ 3una intelegere/ -espre ce vorbea omul asta: Kare intr-o casnicie sa fie suficient sa traiesti in pace si in buna intelegere: Niciodat! striga inima ei zbatindu-se sa-i iasa din piept. Cu atit mai puin dup ce gustase din cupa plina de mister a iubirii impreuna cu un alt barbat. <a fel de indezirabil. -ar din alte motive. - Cred ca nu-ti dai seama ce propunere imi faci, mai avu ea puterea sa spuna, desi afirmatia ei nu continea nici-un element decisiv. %i se pare de domeniul absurdului sa pui ochii pe o persoana, sa faci investigatii asupra ei si dup aceea, terminind de bifat argumentele &pro' si &contra', sa pui pe tapet o oferta, ca si cum ai negocia achizitionarea unui automobil sau a unei case. uin descumpanit de modul in care privea ea lucrurile, dar si dezamagit in acelasi timp, inabordabilul *o6ce ,later era prizonierul unui adevarat atac de panica. +u se asteptase la entuziasm debordant, dar nici pe departe la un refuz motivat de ine$istenta sentimentelor. - *ulia, te rog sa nu te pripesti, indrazni el sa spuna. +u stia la ce sa se astepte si se dovedea ca simpla observatie asupra unui &subiect' nu dadea intotdeauna cele mai stralucite roade. 4 adevarat ca n-am procedat ca la carte, dar te rog sa ma crezi ca am cele mai bune intentii= Auzi! )ele mai une intentii! 'a dracu( cu cele mai une intentii! "oata lumea tie ca si iadul e pavat tot cu material din asta recicla il, gindi *ulia in sinea ei. - +u ma crezi: 7ite, am a#uns de#a la o virsta la care nu-mi mai permit sa stau pe ginduri =si in privinta ta lucrurile stau atit de bine=si am fcut greeala sa-mi pun si toata familia in cap, mama asteapta sa fac anuntul oficial dintr-o clipa intr-alta=si stii, consider ca nu sunt chiar o partida oarecare= Asta imi mai lipsea, anuntul o%icial, reflecta din nou virtuala logodnica, strabatuta la rindul ei de sageata unui fior de panica. -aca presupusa &logodna' ar fi fost o chestiune de interior, adica numai intre ea si *o6ce, poate ca s-ar mai fi putut face ceva. -ar gndindu-se la 4lizabeth ,uellen ,later pe post de arbitru, o atare ntreprindere trebuia sa ramina batuta in cuie, fara &doar' si &poate'. "ntr-un fel, trupul ei #induia inca dup imbratisarile si sarutarile lui 1afael, si la drept vorbind, la momentul respectiv era &a lui' mai mult dect a oricarui alt barbat. "i simea gustul pe buzele uor umflate dup cum meridianele corpului ei pastrau la fiecare intersectie dovezi ale trecerii lui ireversibile. ," C7 %"+4 C7% 1!%"+4:, ar fi vrut sa strige. Cum ar fi putut sa accepte o asemenea propunere din partea unui necunoscut, a unui petitor de ocazie:

0D;

!r fi trebuit sa-si calce in picioare absolut toate principiile. "ar sentimentul de vinovatie crestea amenintator inauntrul ei ca un nor aducator de furtuna. +u se putea impiedica sa nu-si reproseze usurinta cu care din braele lui 1afael trecea .chiar daca impotriva propriei vointe/ in cele ale lui *o6ce, care o considera de buna credinta si ignora toate detaliile sordide ale relatiei ei cu prietenul lui. +u era corect nici fata de %onto6a. !tractia reciproca nu putea fi trecuta cu vederea, indiferent cit de indezirabil ar fi fost el considerat. Ce-ar fi zis daca ar fi fost martorul &anuntului oficial': !r fi coborit-o de pe piedestal si ar fi aruncat-o in cea mai desavirsita mocirla. -ar asta nu era chiar asa important. ,i, la urma urmei, nu era corect nici fata de ea insasi9 +u era o marioneta pe care fiecare s-o manevreze dup bunul plac fara sa tina cont de propriile ei dorinte sau optiuni. 4ra incredibil9 +umai ei i se putea intimpla una ca asta9 "n lupta ei crincena pentru gasirea unei soluii viabile in incurcatura in care intrase fara nici-o vina, se ridicase de pe fotoliu si incepuse sa patruleze de la un capat la altul al camerei. +u-l vedea pe *o6ce care o implora din priviri, in speranta unui raspuns afirmativ la propunerea facuta. +u sesiza nici arabescul complicat al covorului pe care-l msura cu pasi apasati. +u auzi nici scirtiitul uor al usii de la camera in care se aflau, dar simti, intui, prezenta celui aflat dincolo de usa. !#unse brusc la concluzia ca intre ea si 1afael se intindeau nite fire nevazute, ca o cone$iune spatiala stranie. 8l simea ingri#orat si nesigur. ,trabatea pina la ea mesa#ul mut prin care el ii cerea sa nu fac o greeala ireparabila. +u nainte de a-l asculta pina la capat. "n momentul acela isi aduse aminte de insistenta lui si de modul in care gasise de cuviinta s-o stigmatizeze, si-i reveni in forta dorinta de a-l pedepsi si de a-l face sa sufere, desi razbunarea nu constituia metoda prin care obisnuia sa-si plateasca politele. 7n impuls nefiresc de orgoliu ii pompa rapid in vene o doza apreciabila de adrenalina facind-o sa se cutremure de bucuria prematura a triumfului. utea, trebuia sa-i ofere la schimb aceeasi moneda, oricit de dureros ar fi fost pentru amindoi dup aceea si cit de necugetate ar fi fost consecintele unui asemenea act. ,i, pentru ca usa incepuse sa se deschida, promitind ca numai in citeva secunde sa-l lase pe 1afael sa patrunda in incapere, se rasuci pe calciie inspre *o6ce ntinznd braele a chemare. +edumerit, deconcertat, surprins, acesta accepta ezitant gestul ei si in numai doi pasi o tinea in brae. " se prea nefiresc ca la interval de numai citeva minute sa promoveze de pe pozitia de &strain' pe cea de &favorit', dar isi zise ca nu e treaba lui sa desluseasca meandrele sufletului feminin. %ai mult dect atit, primi drept bonus un srut, care-l convinse sa abandoneze cercetarile in domeniul comple$itatii caracterului unei femei, si asta doar din cauza ca niciodat nu ar fi fost in stare sa gseasc o e$plicaie, in parametrii e$clusiv masculini, pentru schimbarile de atitudine ale *uliei. (ineinteles ca fu incintat de rasturnarea de situatie si, daca i-ar fi cunoscut si pretul, poate ca ar fi renuntat de buna voie la premiu.

0D>

-ar nu avea de unde sa tie ca pentru prietenul lui, aflat in pragul usii, acolo unde *o6ce nu avea cum sa-l vada, universul se descompusese in mii de farime, asemenea unei oglinzi uriase pulverizate intr-o mare de cioburi stralucitoare. %artor al imbratisarii, fara sa prinda nimic din schimbul de replici, 1afael platea, intr-adevr, pentru toate femeile carora le distrusese visele. "n numele lor, *ulia sruta un strain, tintindu-l cu privirea pe cel pe care ar fi vrut cu adevarat sa-l sarute. ,i tot i se prea ca nu e de-a#uns.

!cum ca a#unsese acas, ii venea sa distruga totul in #urul lui. ,tarea in care era nu prevestea oricum nimic bun. !runca negli#ent cheile de la maina, fara sa tie in ce directie, dup care ncepu sa urce scarile spre dormitorul de la eta#. "n interiorul lui se lupta cu uraganul ce ameninta sa-l invadeze si sa-l cotropeasca. ,imea cum viteza vintului si inaltimea valurilor erau in continua crestere. "maginea *uliei privindu-l peste umarul prietenului sau in mi#locul unui srut pasional facea ca valurile sa se transforme in veritabile tsunami. +ici nu-si dadu seama cnd a#unse in camera lui care nu i se prea mai goala sau mai plina dect de obicei, doar considerabil pustie. "si indrepta privirea spre peretii imbracati in tapet de matase argintie, martori muti ai noptii petrecute impreuna cu *ulia nu cu mult timp in urma. " se prea ca trecusera secole. "ar despre starea de spirit, ce sa mai vorbim. +u regasea nimic din euforia si febrilitatea momentelor in care fusese a lui in e$clusivitate. +umai el fusese acela care se bucurase de trupul ei, de parul ei greu de intuneric revarsat pe pernele pufoase, nu impartise cu nimeni minunea descoperirii fiecarei particele si tainite a corpului ei. ,taruia vag mirosul dulceag raspindit de luminarelele parfumate si ceva nedefinit din propriul ei parfum, un amestec de violete si flori de cimp. +umai simtind in nari aroma atit de nepretuita l lovi un torent de furie, facindu-l sa mature dintr-o singura miscare veioza si ceasul de pe noptiera. "i urmara, izbindu-se de pere-te, o vaza si o fotografie inramata, dar si impecabilul lui tu$edo care zbura fara o directie precisa raminind suspendat de rama unui tablou. "nnebunit de frustrare trase toate asternuturile si le arunca in mi#locul camerei, rasturna fotoliul si rupse citeva file nevinovate din cartea care l atepta cuminte pe suportul de pe piciorul lampadarului. !zvirli pernele si isi calca in picioare camasa, ca pe nite obiecte indezirabile pline de virusi virtuali. Trase cablul de la televizor din perete cu priza cu tot si matura cu palmele toate obiectele e$puse discret si inofensiv pe semineu. ,i a#unse la usa camerei de taina. 1amase pentru citeva clipe impietrit, cu inima grea precum un bolovan, stapinit de cele mai crunte regrete si scuturat de frisoane. 1evedea chipul zimbitor al lui *o6ce, alura lui detaata, isi amintea limba#ul trupului, dega#ind siguranta de sine si ingimfare, venindu-i in intimpinare cu pasi largi pentru a-i da vestea cea mare2 *ulia acceptase sa se logodeasca cu el, chiar

0D?

daca nu fusese de acord inca cu anuntul oficial. -ar era, desigur, doar o chestiune de timp. Cit de tradatoare erau femeile9 Cit de inselatoare9 Cit de perverse9 -aca ar fi avut-o pe *ulia in fata lui in acel moment era sigur ca ar fi strins-o de gt . sau ar fi strins-o la piept/= -e ce soarta se #uca la modul asta cu viata lui: -e ce-l facea sa se chinuie tocmai acum, cnd era dispus sa fac trecutul sa dispar: -e ce trebuia sa suporte chinurile si durerea tradarii intr-un episod asemanator cu cel care-i marcase adolescenta: ,e simea neputincios, disperat, distrus, cte puin din fiecare si toate la un loc. 4ra traversat de un sentiment indescriptibil care-i provoca rau fizic. ,imea cum capul ii e$plodeaza, pulsul i se zbatea nebun in speranta ca-si va recapata independenta, senzatia de voma ii aducea alcoolul cu care se suprasaturase drept pe limba, iar ochii i se incetosasera pina la limita distingerii contururilor. !#uns in fata peretilor plini de fotografiile *uliei, se spri#ini cu palmele de masuta pe care pastra cu sfintenie obiectele care-i apartinusera ei si, fara sa vrea, capul ii czu spi#inind barbia in piept. (rusc isi pierdu si stabilitatea genunchilor si aluneca intr-o implorare muta ce aducea mai degraba cu o ruga. "si infipse degetele in parul de#a ravasit si ncepu sa traga cu toata forta de care mai era in stare. Cert este ca se simea infrint si in#osit, folosit si umilit cum nu mai fusese niciodat in viata lui. "si aminti totusi de scenele la care asistase si afisase un zmbet superior, atunci cnd o femeie sau alta, chipuri fara nume, l amenintau, implorau sau rupeau zagazurile a suvoaie de lacrimi. "ar el le privise impasibil, neatins de suferinta lor reala sau inchipuita. ,e considerase atunci ca apartinind castei net superioare a barbatilor care nu trec niciodat prin crize de isterie sau prin depresii. "ata insa ca adevarul era cu totul altul. +u avea nici-o importanta daca te nasteai femeie sau barbat, erai supus acelorasi chinuri atunci cnd venea vorba despre sentimente, despre o infringere sau despre o victorie. +u avea nici cea mai mica relevanta casta careia ii apartineai daca torentul trecea peste tine si te lsa fara suflare. <a fel cum si in viata, pe parcursul ei poti acumula averi sau ignora pozitia sociala, dar in momentul in care dadeai socoteala in fata mortii, bogati si saraci, plateau acelasi pret, devenind dintr-o data, egali. "esi din sanctuar indreptindu-se catre ferestre si le deschise larg. "si aprinse o tigara, desi regula era sa nu fumeze in dormitor. ractic, la ora asta nu-i mai pasa de nici-un fel de reguli. ,e aseza pe pervaz, cu capul plecat, spri#inindu-si coatele pe genunchi. "nca se gindea la cele petrecute si nu-i venea sa creada ca asa ceva i se putea intimpla tocmai lui. ,i, dintr-o data, facu un salt a#ungind in citeva secunde linga pat, propulsat de o idee noua, pe care pina atunci nu o luase in calcul2 ,K<7T"! ,!<)!TK!149 Cum de nu se gindise: Cum de nu-si daduse seama: oate pentru ca era asa de simplu9 +u avea timp de pierdut. Trebuia s-o lase insarcinata9

0DA

"ncepea sa se insereze. 7mbrele copacilor se alungeau pe peluza din spatele casei. *ulia privea spre luna care se instalase de#a pe cer, parindu-i-se la fel de trista pe cit se simtea si ea in acel moment. Corpul ei ii trimise un frison care o scutura din cap pina in picioare. +u era din cauza frigului. K macina doar gindul ca daduse drumul unui bulgare de zapada sa se rostogoleasca si acum astepta, spera ea, cu demnitate, sa o inghita avalansa. "nca nu era impacata cu sine. +u mai trecuse niciodata printr-o situatie similara si-i venea sa plinga pina la epuizare. Ceea ce facuse era contrar tuturor principiilor dupa care isi conducea e$istenta. ,a iubeasca, da9, sa iubeasca si sa se culce cu un barbat si minata doar de razbunare sa accepte sa se logodeasca cu altul. -upa retragerea muta a lui 1afael o podidise plinsul. *o6ce o pusese pe seama faptului ca e emotionata datorita noului ei statut si nu-i daduse prea multa importanta. 4ra atit de fericit ca nu mai trebuia sa suporte reprosurile mamei lui, incit si-ar fi strigat in toate cele patru vinturi victoria. ,e retrase de la fereastra si se aseza pe marginea patului. K durea de#a gitul de atita incordare pentru ca nu voia sa dea friu liber lacrimilor. ,e privi in oglinda ce trona pe peretele din fata ei si descoperi cu stupoare ca nu era singura. 1afael isi oglindea alaturi de ea imaginea, dovedind fara tagada o stare de spirit foarte asemanatoare cu a ei. ,e intoarse fulgerator spre el, fara sa stie ca glandele lacrimale ii ignorasera dorinta si perlele fine si transparente ii alunecau usor pe obraz. entru 1afael era cea mai emotionanta imagine, o madona mindra si indurerata, cu iubirea in ochi si tristetea in inima. -e aceea, cuvintele ei il adusera brusc cu picioarele pe pamint. - !m impresia ca ti-ai facut un obicei din a intra in casa mea fara sa te pofteasca nimeni. K replica dura, dar la care se astepta, intr-un fel. - !m crezut ca vrei sa ma vezi, la fel de mult cit mi-o doream si eu, spuse el dregindu-si vocea. +u-mi spune ca nu m-ai chemat. 4u asa am simtit, si imediat ti-am ascultat chemarea. )rei sa plec: - Cred ca asa ar fi mai bine pentru toata lumea, sugera ea abia auzit. 1afael isi lua inima in dinti si se aseza linga ea, pe marginea patului, provocindu-i o usoara miscare de recul. - +u vreau sa te feresti de mine, ii zise el luindu-i miinile inghetate intrale lui si masindu-le usor cu degetul mare. !s vrea sa te gindesti bine si sa fii sigura ca atunci cind vei lua o hotarire, eu ti-o voi respecta. *ulia isi ridica privirile, nevenindu-i sa creada ca e atit de conciliant. arca nu era 1afael cel care ii vorbea. - !s vrea= - -a: ,pune-mi9 -in punctul meu de vedere sint gata sa-ti indeplinesc orice dorinta. K fi$a cu privirea, ceea ce ei ii ddea senzaia de hituire. 4ra prinsa si fi$ata la fel ca un fluture intuit ireversibil cu un bold, intr-un insectar. ,-ar fi retras, dar n-ar fi vrut s-o fac. Tot trupul ei ipa efectiv dup mngierile si atingerile lui, ar

0DD

fi dorit din toata inima ca el sa-si mentina atitudinea de razvratit si sa nu se mai poarte cu atita blindete. -ar el continua s-o tina strins de incheietura miinilor si sa astepte sa-l roage. !sta voia2 sa fie rugat. ,a fie implorat. ,a dea #os toate zidurile de aparare si sa-l cheme la ea. 4ra obisnuit sa domine, era invatat ca toate femeile sa se tinguiasca si sa cedeze in fata lui. - Te-ai hotarit: il auzi deodata intrebind. +u-si pierduse rabdarea, doar voia sa stie daca era pregatita. "i elibera una din miini pentru a putea sa o atinga cu dosul degetelor pe obraz. - Trebuie sa iau vreo decizie: reusi ea sa spuna, canalizindu-si toata puterea pentru a-si stapini tremurul care o cuprindea si care o facea sa-si tina ma$ilarele inclestate. Constient de intrarea in rezonanta pe care o percepea sub degete, 1afael isi continua investigatia tactila coborind usor cu mina spre gitul cald, aproape fierbinte. !vea impresia ca trunchiul captase toata temperatura corpului, lasindu-i membrele inghetate. <a fel cum un animal mic se crispeaza fata-n fata cu un potential vinator, adunindu-si toata energia ca sa poata iesi din capcana. - Tu esti singura care trebuie sa stii, ii sopti linga ureche, depunind un sarut usor, simultan cu cuvintele. Tu esti cea care m-ai facut sa ma schimb, asa ca ma astept sa preiei initiativa= *ulia simtea efectiv cum se topeste sub miinile lui pricepute, teleportata din zona constientului de buzele fierbinti care se plimbau in voie pe fata si pe gitul ei. "si dadea seama ca o sa innebuneasca stagnind in acest stadiu, ca nu va pretinde mai mult pina cind ea nu va fi cea care ii va cere. !sta in cazul in care cersitul era ridicat la rang de pretentie. - 1afael, te rog= 3ara sa se interupa din activitate, el mormai insa numai ceva neinteligibil, continuind imperturbabil. -esavirsindu-si opera. Tortura. - Te rog, lasa-ma=il implora ea cu ultimele puteri, proptindu-si palmele pe muschii tari ai pieptului. "ncerca .slaba tentativa9/ sa-l indeparteze, sa iasa din plasa pe care o tesea cu migala in #urul ei. Ca s-o amuteasca, fiind complet nemultumit de incapatinarea ei, 1afael ii acapara buzele, sorbindu-i toata energia si dulceata. !bia dupa ce se satura, dupa ce o intoarse in toate unghiurile imaginabile, o lasa sa respire si se apleca sa o priveasca in ochi2 - )rei sa plec: %i-ai face si ti-ai %ace una ca asta: !sta ti-e dorinta: "i ridica usor barbia, cu doua degete, ii atinse buza de #os si o mai saruta inca o data. +u-ti dai seama ca ma minti si ca te minti in primul rind pe tine insati: 4 chiar asa greu sa fii sincera: 0mi ceri sinceritate tocmai tu, care n-ai gasit de cuviinta sa-mi spui ca ti-ai petrecut o noapte cu mine impotriva vointei mele/ "n loc de asta, ridica privirea spre el, punind in ochi tot ceea ce nu avea voie sa-i marturiseasca. +u se voia infrinta. +u cu propriile ei arme. 1afael o va

0DF

cuceri, o avea de#a, era a lui asa cum nu mai fusese niciodata a altcuiva, dupa care isi va continua e$istenta meteorica, indreptindu-si atentia catre alta &reduta' . ,i-asa nu intelegea de ce insista atit de mult in privinta ei odata ce-si atinsese scopul. - Ce-ai vrea sa auzi ca sa ma lasi in pace: ,a-ti spun ca ma doare sufletul, ca nu mai pot trai fara tine, ca poti sa faci ce vrei din mine: !sta vrei sa auzi: Ca nu mai pot dormi noaptea, ca in toate visele imi apari si-mi rapesti somnul, ca sint topita dupa tine: oftim9 Ti-am spus. !cum ma lasi: - !r trebui sa si crezi ceea ce spui, nu s-o faci numai ca sa te las in pace. +ici nu-ti dai seama ce muzica sunt cuvintele tale, n-ai habar cit de mult mi-as dori sa fie adevarat, sa faci niste a%irmatii, nu sa le enunti ca pe o succesiune de intrebari. 3ara sa-si termine peroratia se opri si-i prinse sinii in causul palmelor. "i framinta usor, facind-o sa se infioreze. "ncepu apoi sa-i deschida nasturii de la bluza, asteptind sa-l opreasca sau sa-i permita sa inainteze. - %a opresc: o ispiti el din nou. "n acel moment, stiind ca nu va fi in stare sa se impotriveasca, *uliei ii veni ideea sa contraatace. "n definitiv, se stapinea cu greu sa nu treaca la contraofensiva, si daca era scris sa mai fie a lui inca o data, de ce sa nu participe si ea in egala masura: "n loc de orice raspuns, il surprinse pina peste poate atunci cind incepu sa desfaca pe indelete nasturii lui de la camasa. entru citeva clipe, 1afael ramase imobil, cu uimirea intiparita pe chipul bronzat. ,e uita la degetele ei dibace care strecurau umilele accesorii prin butonierele ce devenisera dintr-o data prea largi. - ,a continui:il intreba ea serioasa. ,au vrei sa ma opresc: "nima ii batea atit de tare incit avea impresia ca si el o poate auzi. 4ra, totusi, mindra de indrazneala ei. -upa ce ii dezveli torsul ramase in e$pectativa admirind perechile ordonate de muschi, pielea neteda si bronzata, ii placea ce vedea. ,e apleca spre pectorali si musca delicat, tentata sa descopere cum e sa-i induci cuiva placere. 1epeta gestul pina cind vazu pielea stringindu-se la baza firelor de par ce o acopereau. - "ti place sa te #oci cu mine, nu-i asa:o intreba 1afael stringind la rindul lui din dinti. ,a inteleg ca te inspir: *ulia ar fi vrut sa nu se implice intr-o conversatie atita timp cit avea altceva mai bun de facut. -ar nu se putu abtine. - Crezi ca &a te #uca' constituie numai apana#ul barbatilor: !tita timp cit n-am de ales, de ce sa ma prefac ca mi-e indiferent: +ormal ca-mi place9 ,i-i trase camasa de-a lungul bratelor, palpind din nou pielea si masa musculara. 4ra un adevarat deliciu sa detii o asemenea putere, sa ingenunchezi un barbat printr-o simpla atingere, sa-l simti vibrind, sa-l stii prizonierul unor trairi care nu-ti sint nici tie straine. - ,tii ce-mi faci: "ntui mai mult intrebarea, decit o auzi, ceea ce-i flutura pe buze un zimbet de triumf. - (anuiesc. ,i inca nu am terminat=

0DH

,i cu un suris devastator trase de pieptii propriei bluze, raminind in numai citeva secunde la fel de goala ca si el. ,e ridica de pe pat si cu gesturi lenese isi trase fermoarul de la fusta, lasind-o sa-i alunece la picioare. - %ultumit: )oia sa gaseasca, de fapt, avea nevoie sa gaseasca in ochii lui admiratie, adoratie, tandrete. ,i le descoperi pe toate, aliniate, rascolind in privirile cenusii licariri poznase. 4ra satisfacuta. ina la acest punct. "si schimba din nou pozitia, ingenunchiind la picioarele lui ca o preoteasa in fata unui zeu venit pe neasteptate in vizita. "i desfacu cureaua de la pantaloni fara sa-si deslipeasca privirea de la el, dar 1afael o opri, ridicind-o. ,tateau amindoi fata-n fata si se priveau cu atita intensitate incit ar fi putut e$ploda o bomba in pro$imitate, iar ei ar fi ignorat-o. - -e ce te-ai razgindit: vru sa stie 1afael. Ce trebuie sa inteleg: +u mai esti aceeasi ingenua care cu citeva ore in urma se logodea cu unul dintre cei mai buni prieteni ai mei: +u-ti mai pasa ca am o reputatie proasta: !i reusit sa treci peste cohortele de femei care s-au perindat prin patul meu: Carui fapt datorez aceasta brusca transformare: K voia, intr-adevar, numai a lui. -ar asta nu insemna ca ea detinea in adincul fiintei ei puterea de a ierta, ca sa nu mai vorbim despre iubire. Cheia lacatului era in continuare in posesia ei, si asta era marea lui problema. - Te-am intrebat mai devreme ce vrei sa auzi si nu mi-ai raspuns. !m presupus in consecinta ca ele nu se adresau unei probleme esentiale, ci uneia colaterale=.,tii care e motorul care face ca omenirea sa functioneze2 impreunarea femeilor si a barbatilor. -aca n-ar mai functiona, lumea ar stagna, si-ar opri evolutia si rasa umana ar intra in linie dreapta. - )rei sa-mi faci un copil: intreba el uimit. -e data asta, pe fata *uliei se instala un zimbet rautacios. "i mingiie pieptul a parere de rau, ca si cind din aceasta perspectiva, relatia lor nu mai avea nici-un sens. - !i vrea: )reau sa zic, ai vrea sa-ti fac un copil: ,au ai vrea sa-mi %aci un copil: - 4 vreo diferenta: -esi era imbracata prea sumar pentru a trece la analiza filozofica, *ulia se simti datoare sa-i e$plice2 - +u-mi spune ca nu o sesizezi, zise ea putin trista. -aca ti-as face un copil, ar fi numai al tau, fara sa fie si al meu, iar daca mi-ai face un copil, ar fi e$act invers. ,incera sa fiu, nu ma incinta nici-una dintre cele doua alternative. "nima lui 1afael facu un salt in gol. +u lasa insa sa se vada. - !tunci, ai vrea sa %acem un copil: indrazni el. *ulia il privi lung, parca incercind sa descopere daca vorbea serios sau nu. -ar nu i se paru ca glumeste. - "n ce conditii, ceea ce intentionam noi sa facem ar include si &sa facem' un copil: - +u stiu9se apara el. ,pune-mi tu9

0DI

"i era teama dar si spera ca *ulia sa-i spuna &numai in cazul in care sintem casatoriti'. -ar ar fi fost poate prea frumos sa i se intimple. - Cum =dar nu isi termina ideea, lasind inca o data incertitudinea sa pluteasca. +u voia sa se gindeasca acum la asta. Tot ce-si dorea era sa-l simta linga ea si s-o stringa in brate. <a un moment dat ii fulgera prin minte o idee, dar scutura din cap, ca si cind era de domeniul imposibilului. - Ce s-a intimplat:zise 1afael apropiindu-se si mingiind-o blind pe spate. K sa racesti. 5ai, vino la mine sa te incalzesc. romisiunea era atit de provocatoare, incit, fata de singuratatea care o muscase de#a de suflet, *ulia isi spuse ca merita o portie de compensatie. 4ra obisnuita cu trupul lui, ii cunostea o parte din secrete, iar ea era mai mult decit incin-tata de modul in care il preocupa starea ei de bine. entru ce sa-si bata capul cu responsabilitati prezente si viitoare, pentru ce sa renunte la ceva palpabil in favoarea a ceva imaginar: Trebuia sa profite de situatie pina ca el sa se razgindeasca. !vea nevoie sa fie iubita, macar la propriu, acum, dupa ce isi luase niste anga#amente pe care nu si le dorise niciodata. - "ubeste-ma, 1afael, fara sa te gindesti la nimic, il ruga ea toropita de modul in care stia s-o sarute si s-o cutreiere. %inile lui urmreau cele mai haotice trasee, fr odihna. +u m fora sa fiu rezonabila, pentru ca s-ar putea sa ma razgndesc=ii sopti ea pe pielea de la baza gitului. )reau sa fiu a ta indiferent de ziua de ieri si de ziua de miine=. ,a profitam de &azi' ca si cind n-am avea nici-o obligatie=. 4ra de#a ametita de vra#a in care o invaluise, iar barbatul care o inlantuia cu bratele era de departe cel mai priceput pe care-l cunoscuse= )e gluma una, ca si cind ar %i trecut prin viata a zeci de ar ati2 +u conta. K sa mai reflecteze la asta miine, cind va trebui .de ce oare:/ sa dea e$plicatii pentru refuzul ei proaspatului ei logodnic. ,tia ca nu era vina lui 1afael, ca dragostea ei pentru el crescuse progresiv din vremea cind era o pustoaica. +u-l putea condamna pentru nimic in afara de seara cind o drogase si o violase=,i nici macar n-o violase. *udecnd dup &sanctuarul' pe care-l descoperise n dormitorul lui, putea spune ca ea, *ulia -ennison constituia pentru el o adevrat obsesie. Ci atunci, nici mcar nu mai era de condamnat, dup atia ani n care se mulumise doar s-o observe, fr s o deran#eze cu un telefon mcar. K respectase i o urmrise de la distan, suferise, dar nu-i dezvluise sentimentele dect atunci cnd nu mai avea de ales. %car si numai pentru att merita s se lase dus de val, fr reineri. "ar in privinta &celorlalte', nu era treaba ei. <a cele mai multe, cum era de e$emplu ,usan, le trecuse in ma$im doua saptamini, la foarte putine &pir#olul' se intinsese pe cel mult o luna S doua. -eci, care era problema: "ncura#at de abandonul ei, inca terifiat de argumentele pe care aproape le putea auzi ciocnindu-se in locasul rezervat creierului dar indiferent la ceea ce ar fi trebuit asta sa insemne, 1afael parcurgea un traseu familiar, dar care suportase

0FE

modificari, totusi. 3amiliar, pentru ca nimic nu-i era strain in ceea ce o privea pe *ulia, nou, pentru ca de data asta, surprinzator, *ulia se eliberase de pre#udecati si de reticente si-l insotea, cot la cot, umar la umar, in calatoria fantastica destinata numai lor. Cu un gest temator, inca prins intr-o imbratisare care-i stimula imaginatia, 1afael intinse degetele catre intrerupatorul aplicei de pe perete, inundind cu o lumina calda incaperea. Gabovea cu mina intinsa, pregatit sa revina la intuneric, in cazul in care *ulia ar fi avut vreo obiectie. -ar, se pare ca ea avea alte preocupari si nu-i pasa citusi de putin de aspectele pudice ale problemei. ,pri#inita pe genunchi, oferindu-i trupul ei cu dezinvoltura, lasindu-se la cheremul miinilor lui terbil de pricepute, *ulia plutea de citva timp in sferele cele mai inalte ale uitarii de sine. "l privea pe barbatul care-i invadase teritoriul printre genele lungi si dese, mai mult pentru a constata daca e transportat in egala masura dincolo de limitele ratiunii, asa cum era ea. ,i dintr-o data, pentru el deveni imperios necesar sa realizeze o cone$iune vizuala. )oia sa vada si sa fie vazut. )oia, mai mult decit orice, sa-i citeasca in privire caderea, pierderea legaturii cu tot ce era logic si pamintesc. - *ulia, uita-te la mine, sopti el, e$tragind-o dintr-un sarut rascolitor. - -e ce: Ce s-a intimplat: gemu ea, dezamagita ca trebuia sa se opreasca. - 7ita-te la mine9 "ndiferent ce ti-as face in urmatorul interval de timp, nu-ti feri privirea. Tonul lui era imperativ si e$trem de serios. -=dar era asa de bine= - ,i va fi si mai bine, va fi per%ect daca faci cum iti spun. 7ita-te la mine9 -=nu inteleg=ce vrei de la mine:... - )reau sa urcam impreuna si sa ne aruncam amindoi in gol in aceeasi clipa=%a auzi: K lua in brate, apropiind-o de el, lipindu-i trupul de el, strivindu-i sinii de pieptul lui. " se parea atit de fragila, incit cu putin efort ar fi putut-o invalui cu totul in bratele lui energice si hotarite. 4ra mai mult decit putea spera, mai mult decit isi putuse dori vreodata. "ar ea era stapinita de o transa profunda, lasindu-se prada furtunii declansate inauntrul ei. 1idica palmele pentru a si le lipi pe obra#ii lui, simtind pe piele asprimea barbii ce incepea sa mi#easca. 1espectind dorinta lui il privea in ochi, iar el avu impresia ca-i stapineste de#a mai mult de #umatate din suflet. - =incepem ascensiunea:...rosti ea inainte de a-l musca de buza inferioara, o ispita mai veche. )rei sa levitezi, 1afael:... ,e intrerupse atunci cind palmele lui traversara podisul usor bombat al pintecului, continuind sa descrie volte usoare la atingere pe brate, omoplati, solduri, coapse. "si pastra cumpatul, ca nu cumva sa-l forteze sa a#unga mai repede la destinatie. !dora sa fie amagita, sa fie tirita prin toate meandrele fara nume ale placerii,

0F0

isi dorea sa amine cit mai mult momentul triumfului, inlantuita cu propriile sale cerinte. - =!sa, iubito, vino cu mine= hai, nu te teme, orice mi-ai face nu vei strica nimic= lasa-ma sa te iubesc= Cuvintele isi pierdeau intelesul, se strecurau intre ei doar din nevoia de comunicare. Kchii ei verzi il rascoleau si il ameteau in acelasi timp. ,e scufunda in unda lor, uitind de inec si de moarte. !#unsese acolo dupa ani de asteptare. )isase la momentul asta inca de prima dat cind o vazuse, indiferenta si serioasa. 3aurise in minte sute, mii de fantezii, unde chinul si rabdarea ii erau rasplatite. ,i acum, cind a#unsese sa le traiasca, i se parea de domeniul fantasticului. 1asturnata pe perna cu margini dantelate, intr-un abandon total, fara restrictii, *ulia il conducea si il diri#a in directia numai de ea stiuta, amagindu-l cu fagaduinta si promisiuni pe care nu si le putea tine. Totul era valabil doar pentru clipa aceea, doar pentru momentul in care restul lumii precum si intreg universul nu mai contau. "l incolacise cu picioarele si isi petrecuse bratele pe dupa gitul lui, stirnind in el senzatii noi. "si plimba degetele in raspar si se amuza simtind cum de fiecare data, reactiona violent. "l musca, il saruta, se cabra sub el ca o balerina sub lumina reflectoarelor, fara sa-i pese atunci cind el ii raspundea cu aceeasi moneda. !titudinea ei desfrinata l intarita pina peste poate si numai datorita unei vointe de fier nu ceda si nu se lsa prada #ocului ei innebunitor. -aca ea se hotarise sa-i rasplateasca asteptarea, nici el nu putea ramine mai pre#os. !sta insemna ca in schimbul unei iubiri impartasite de o noapte 1afael era dispus sa-i ofere pina si cele mai bine ascunse tainite ale raiului. Cu ce pret: 3ara indoiala ca negocierile erau pe punctul de a se termina nainte de a incepe. -ar el nu avea de unde sa tie. ,i isi continua periplul fantastic in lumea necenzurata a placerilor de vis.

Trei luni mai trziu, atmosfera de reverie disparuse fara urma. *ulia se simea la capatul puterilor, haituita alternativ de sentimentele ei contradictorii fata de *o6ce si 1afael, intr-un cosmar ce prea fara sfirsit. 4ra disperata, neputind sa-si e$prime adevarata motivatie. 3ata de *o6ce si familia lui se considera legata printr-o obligatie de onoare, iar dup 1afael ii tipa pina si ultima celula a trupului ei. ,ingura solutie era sa plece. Trebuia sa puna distanta intre ea si cei doi barbati care a#unsesera sa-si dispute propria ei viata, iar solutiile pentru iesirea din impas nu erau prea numeroase. +ici unul dintre ei nu accepta refuzul, fata de nici-unul nu-si putea marturisi adevaratele sentimente. 4ra pur si simplu prinsa la mi#loc, cu miinile legate. +eputincioasa si lipsita de inspiratie. ,ecatuita de vlaga si rapusa de responsabilitati contradictorii. Cum sa-i spuna lui *o6ce: Cum sa-l caute pe 1afael:

0F;

"i venea pur si simplu sa innebuneasca, desi solutii de iesire din criza erau destule. -ar voia sa-si pastreze fruntea sus si sa nu apeleze la constringeri sau la alte metode de intimidare. +u-si dorea sa fie sotia lui *o6ce la fel de mult pe cit inima singera in fiecare dimineata in care se trezea fara 1afael alaturi. -e la ultima noapte petrecuta impreuna, cind el ii daduse toate dovezile necesare pentru a-i demonstra ca o iubeste, dar nu fusese in stare sa rosteasca cele doua cuvint magice, 1afael nu mai daduse nici-un semn de viata. ,e implineau trei luni si ea nu avea nici-o veste, nici rea, nici buna. <a un moment dat se intrebase daca tot ceea ce se intimplase nu fusese cumva o plasmuire a mintii ei infierbintate, o fantezie la care visase fara sa-si dea seama. +u era posibil ca un barbat care ar fi fost in stare sa-si dea si ultima suflare in bratele ei sa o ignore atit de detasat pentru o perioada atit de lunga. ,au, poate, era vorba despre o problema de tactica. oate asa spera s-o poata determina sa puna capat relatiei cu *o6ce. -ar asta era de#a o e$plicatie subtire, care nu avea substanta. 7nde s-ar fi putut ascunde: Chiar daca avea vreo urgenta in afaceri, tot ar fi putut sa schiteze un telefon. %acar ca sa se scuze. %acar ca sa arate ca-i pasa. +u stia de ce, dar imaginea care ii aparea din ce in ce mai des in minte era cea a prietenei sale, ,usan, prabusita pe banca, plingindu-si in hohote nesfirsite soarta, desi pe vremea aceea naivitatea si credulitatea constituiau circumstante atenu-ante destul de solide. ,pre deosebire de ,usan, care isi inmormintase #alea si orgoliul facut farime in mai putin de o saptamina, la bratul unui alt &macho' de cartier, *ulia se confrunta acum si cu dilema vietii ei vis-a-vis de care nu stia inca ce atitudine sa adopte. +u era vorba numai de alegerea intre iubire si promisiunea facuta, pentru ca nimic nu era batut in cuie, dar cel mai tare o durea indiferenta, sub orice forma ar fi fost. ,i asta se intimpla chiar in momentul in care ar fi putut sa #ure ca in sufletul lui isi gasise locul un sentiment cald, dulce, durabil, cu care ea era pregatita sa se confrunte. -upa ce ani in sir il privise ca pe un proscris, acum a#unsese sa descopere toata frumusetea ascunsa si uitata intr-un ungher,undeva, prafuita si inutila. "l iubea pe 1afael. "l adora. ,i-ar fi dat viata pentru el intr-o fractiune de secunda. ,i dragostea pentru el nu era recenta. 1epezenta mai degraba un cumul de sentimente sedimentate cu gri#a de inima ei roasa de indoieli. "l iubea inca de pe vremea cind era o pustoaica si se ferea de el instinctiv. "l iubise si mai tirziu, atunci cind se prefacuse ca e devotata trup si suflet lui *acM, dar nu era adevarat, si in el tot pe 1afael il cautase. Krbecaise ani in sir prin propria ei constiinta, cautind ceea ce-i fusese tot timpul la indemina. 7n barbat in toata puterea cuvintului. +umai pentru ea. -e neimpartit. ,e scutura brusc, trezita din reveria ce-i stapinea mintea amenintind s-o inrobeasca definitiv. Ceva trebuia facut. ,impla aminare in luarea unei decizii ii genera fiori si o zguduia ca si cum ar fi fost cuprinsa de friguri. 7nde sa se duca: Ce sa faca: <a spital se intrezarea o bresa, un moment de respiro odata cu sosirea unor

0F>

medici noi, pregatitit pentru rezidentiat. -eci putea sa-si ia un concediu. %acar pentru citeva zile. Cu aceasta idee infipta in creier incepu sa umple cu haine una din valizele din debara, prima care ii cazu in mina. +u trebuia sa piarda nici-o clipa deoarece eticheta de &lasa' ii plana amenintator deasupra capului, demna de o adeva-rata ,abie a lui -amocles. ,ingura destinatie posibila i se parea Cripple CreeM. +umai acolo, unde nimeni nu o putea gasi, va avea timp suficient sa se gindeasca, sa decanteze, sa aleaga. -atorita furiei aproape ca nu l-ar mai fi incura#at nici pe 1afael, cit despre *o6ce, putea sa se duca la naiba cu neamul lui cu tot. -e ce ea era singura care trebuia sa tina cont de onoare: -e ce era ea cea care trebuia sa delibereze in procese de constiinta: Kricum, nu era acum momentul sa se lamenteze, trebuia sa plece cit mai repede. +u-si putea e$plica dorinta nebuna de a o rupe la fuga, dar era stapinita de un presentiment care o impingea efectiv de la spate. Termina de strins lucrurile, isi mai lua geanta si laptop-ul si cobori scarile la masina. "ncarca baga#ele, incuie usa de la intrare, mai invalui cu o privire casa in care crescuse si petrecuse atitea evenimente si bune si rele, dupa care se urca in "suzu !scender si demara in viteza. Tot drumul invirti pe toate partile problemele care i se ciocneau fara incetare in minte2 de ce naiba acceptase propunerea lui *o6ce, n-avea nici-o noima, nu putea s-o puna decit pe seama faptului ca fusese luata complet prin surprindere. utin magulita de interesul lui subit, putin uluita de faptul ca o remarcase si ca o alesese dintre atitea alte posibile aspirante, confuza dupa toate avertismentele lui 1afael, sau, poate, tocmai de aceea. Cuvintele auzite din gura lui *o6ce le-ar fi vrut rostite de 1afael. Kare sa fie adevarat ca in viata nu poti avea niciodata totul: Cerea prea mult: +u dorea decit un barbat pentru ea, un anume barbat, care s-o iubeasca si care s-o pretuiasca. !r fi fost prea mult sa obtina ca moneda de schimb pentru toate suferintele pe care le indurase o viata intreaga, pe cel pe care-l iubea: Kare -umnezeu supraevalua umila ei dorinta: "mpartindu-si atentia intre propriile ginduri si serpentinele care se succedau pe drumul spre Cripple CreeM, *ulia se vazu nevoita la un moment dat sa opreasca pe un acostament deoarece tot capul ii vi#iia iar stomacul avea tendinta sa i se intoarca pe dos intr-o secunda. (ine ca nu mincase nimic inainte de a pleca la drum, fiindca, altel, era sigura ca ar fi consumat mincarea degeaba. (au o gura de apa, inspira adinc din aerul tare de munte si isi scoase din masina o #acheta, finndca se lasa seara si se facuse de#a racoare. +u mai avea mult pina la ,Oeet 3loOer, cabana care domina proprietatea din munti, dar mai zabovi citeva minute, mai mult pentru a-si stabiliza ameteala care continua sa-i invirta capul pe dinauntru. !#unse la &refugiu' cu putin inainte de apusul soarelui, apuca sa vada ultimele raze fringindu-se de colturile ascutite ale stincilor. "ntra in casa, se simtea

0F?

obosita si infrinta. ractic, nu credea ca va gasi o solutie pentru dilema in mi#locul careia se zbatea. +-avea cum. "ubea un barbat si trebuia sa se marite cu altul. 3ara speranta. 3ara scapare. 7ltimul gind inainte de a adormi fu o ruga muta pentru a gasi o solutie, desi nu se intrevedea nici-una. -e data asta nu-si putea permite sa lase timpul sa aseze lucrurile la locul lor. Trebuia s-o faca ea insasi.

1afael se plimba ca un leu in cusca, vociferind la telefon2 - Cum adica, a plecat: 7nde a plecat: -e ce n-ai urmarit-o ca sa vezi unde se duce: arcurse rapid drumul inapoi catre ferestrele largi, fara sa-i pese de vintul care infoia perdelele si de faptul ca era imbracat foarte sumar. Corpul lui raspundea la frig doar instinctiv, pentru ca 1afael inca nu simtea aerul rece. ,i de ce nu te-ai dus dupa ea: -a, stiu, cind e vorba sa gasesti scuze, esti campion9 +u stiu, nu ma intereseaza9 !sta era treaba ta9 -e-aia te-am platit, ca s-o supraveghezi zi si noapte, ;? de ore din ;?. ,i sa-mi dai raportul9 +emultumit ca biata camera se dovedea un spatiu complet insuficient pentru furia lui, 1afael iesi lasind usa larg deschisa, pentru a cobori in living, unde se trinti pe una din canapele. - -a, te cred, eu fac parte din categoria oamenilor care pot sa inteleaga orice. +umai timpeniile nu. Cum poate sa plece de sub nasul tau si tu sa ramii in fata casei, ca un nataflet: Cum adica nu avea cine sa preia urmarirea: Ti-era frica sa nu te identifice: Te-a remarcat vreodata in trei luni de zile: +u ma lua pe mine cu chestii de-astea, ca ai avut de fiecare data alta masina, ca nu tine9 -e unde mama naibii, alta masina: Ca doar n-ai parc auto: Ca si cind canapeaua devenise brusc incandescenta, 1afael se rdica si incepu din nou sa patruleze. Cu telefonul la ureche, desigur. - +u ma mai enerva9se rasti el in receptor. ,i-asa mi-ai stricat ziua. !poi, brusc, in alt registru vocal, intreba2 "ncotro a luat-o: ,pre interstatala: -e unde naiba stii tu...: dar ramase cu intrebarea neterminata pentru ca ii venise o idee. Jata. +u mai am nevoie de serviciile tale. -aca intervine ceva te sun eu mai tirziu. Trinti receptorul pe o masuta de sticla si reveni in camera lui, unde incepu sa se imbrace in graba. "n acest timp in creierul lui caile de urmat se succedau cu o rapiditate demna de un raliu. -aca a plecat de acasa, asta inseamna ca se duce la cineva cunoscut, pentru ca nu mai avea rude in viata. Cel putin nu despre care el sa stie ceva. <a cine se putea duce: <a Jraham. 7nde statea Jraham: +u avea nici cea mai mica idee, dar nu era o problema sa afle. -ar nu asta era important. Cine altcineva ar mai putea sa stie despre o posibila destinatie: -in cite stia el, *ulia nu-si facuse nici-o prietena la spital, iar lui *o6ce se indoia ca i-ar fi facut marturisiri, in ciuda controversatei lui calitati de logodnic.

0FA

!ltcineva: +u. Cheia era Jraham, asta cu conditia ca *ulia sa nu-i fi impus pastrarea tacerii absolute. oate nu era totul pierdut. Cu cit se misca mai repede, cu atit mai bine. Cobori in goana scarile, aduna in pumn cheile de la masina si trinti cu putere usa masiva de la intrare in urma lui.

-upa o saptamina insa, 1afael nu reusise sa se miste mai departe nici cu 0E centimetri. *ulia disparuse de parca o inghitise pamintul. Jraham nu stia nimic . cu e$ceptia faptului ca fusese rugat sa preia plata tuturor utilitatilor de la proprietatile *uliei/, *o6ce renuntase la a o mai cauta pentru ca era stapinit de un cumplit sentiment de frustrare, iar cei de la spital sustineau ca au primit doar o hirtie prin care *ulia solicita intreruperea activitatii pe o perioada nedeterminata. Jheata la mal. "ne$plicabila disparitie ii creea lui 1afael rau la stomac. "si blestema zilele pentru strategia de invaluire pe care o adoptase si, care, se demonstra a fi complet gresita ca metoda de abordare. ,perase ca in tot acest interval de timp in care ii daduse *uliei &nY0' grade de libertate ca ea va descoperi .sau nu/ ca a ramas insarcinata si ca, normal, il va aborda pe el pentru a-i face reprosuri, sau orice altceva. (ineinteles ca ignora cu desavirsire faptul ca *ulia stia de#a despre pasiunea lui atit de bine ascunsa pentru atita vreme. (ineinteles ca nu stia nimic despre intregirea puzzle-ului odata cu recunoasterea stilului intr-o confruntare constienta. (ineinteles ca habar n-avea despre framintarile si despre sentimentele care crescusera in *ulia odata cu trecerea timpului. Casa de la cascada devenise neincapatoare. +u-i mai convenea nimic, spatiile se comprimasera, timpul se scurgea prea lenes, afara era prea cald iar inauntru prea frig. %incarea ii producea greata si fara sa-si dea seama slabise pe putin cinci Milograme numai din framintare si gri#a. e terasa i se parea o atmosfera sufocanta. "ncercase sa inoate, dar dupa doua ture de bazin, a#unse la concluzia ca-si pierde timpul cu nimicuri. -esi alta data ar fi lenevit ore in sir sub umbrela viu colorata sau balacindu-se in apa calduta. "ntra in casa scuturat de un frison si urca scarile in camera lui. %ai avea de parcurs niste notite pentru !rroO, -ocara trebuia sa soseasca dintr-un moment intr-altul, dupa care trebuia sa dea un telefon lui Zogura san, presedintele corporatiei care preluase e$tinderea lantului de magazine &%oto' in *aponia. !facerile, desi se ocupase de ele putin spre deloc, prosperau si se dezvoltau continuu. -ormitorul era racoros si strabatut de parfumul discret de liliac alb. K pala usoara de vint involbura perdeaua, ridica plina de curiozitate colturile citorva foi de hirtie de pe noptiera si intredeschise o usa. Ca si cind un spirit venea in drumul lui pentru a-l a#uta sa descopere calea. 1afael ramase pret de citeva clipe nemiscat in pragul dormitorului. -oar intrase in camera aia de zeci de ori, dar usa de la ,anctuar nu se crapase nicio-

0FD

data. ,ovaitor, isi cenzura impulsul de a face stinga-mpre#ur si inainta in directia camarutei ascunse de a carei e$istenta nu stia decit el. ,i *ulia. !prinse lumina cu de$teritatea gestului mecanic, e$ecutat de sute, poate chiar mii de ori. (ecul lesinat nu-si mai revigorase puterea filamentara, dar furniza suficienta lumina ca 1afael sa vada toate fotografiile lipite pe perete. <a fel ca *ulia cu citeva luni in urma, incepu sa observe ca pentru prima data, ipostazele in care iubita lui fusese surprinsa de obiectivul aparatului de fotografiat2 absorbita, serioasa, amuzata, visatoare, trista, uimita, bucuroasa, toate, dar absolut toate ipostazele fiind departe, foarte departe de frumusetea ei in stare naturala. "ntr-o poza citea, in alta facea pla#a in gradina din spatele casei, intr-una, mai #os, se balacea in piscina de la strand, in cea de alaturi era surprinsa la cumparaturi, in cea din dreapta se suia pe un cal superb intr-un decor montan mirific... -intr-o data, 1afael aproape ca ip de bucurie9 !sta era9 !colo trebuia sa fie9 -e-aia n-o mai gasea nimeni9 4ra la Cripple CreeM9 Cum de nu se gindise mai demult la chestia asta:9: ,emna in fuga hirtiile pentru !lfred -ocara, le inghesui intr-o mapa si se repezi la blugii scurti de pe marginea scaunului. "n citeva secunde era echipat ca pentru e$cursie, adaugind la &vastul' ansamblu vestimentar un tricou, o sapca, o pereche de ochelari de soare si adidasii. !proape ca isi dadu drumul pe balustrada, plin de entuziasm si de o forta complet noua ale carei origini nu avea curiozitatea si nici dispozitia sa le descopere. !runca pe bancheta din spate a +issan-ului dosarul si demara in tromba. 4ra in plin moment al adevarului. K simtea pe *ulia a lui si mai aproape de el ca niciodata. Trebuia sa o determine sa se hotarasca. !ltfel, nici viata lui, nici a ei nu mai aveau nici-un rost.

Tot drumul nu facu altceva decit sa faureasca in minte scheme, vrednice de un adevarat sahist. "ncerca sa prevada toate variantele posibile, si pe masura ce le derula in minte, inventa argumente pro si contra, demne de a fi luate in seama, sau, pur si simplu, fara nici-o relevanta. -esi nu mai fusese niciodata la Cripple CreeM, gps-ul de la masina il indruma mai bine decit un localnic. ,oseaua era umeda deoarece copacii nu permiteau soarelui sa atinga banda de asfalt. -rumul serpuia, urcind in continuu, sustinind prin schimbarile repetate de directie zbuciumul interior al barbatului care se incapatina sa reuseasca, orice s-ar fi intimplat. 1etragerea *uliei putea sa aiba orice semnificatie. +u stia daca ea se datora dilemei, prea putin probabil, sau presiunii careia nu-i mai putea face fata. Kricum ar fi fost, aceasta evadare spunea multe2 nu-si mai dorea sa socializeze, problema pe care o avea devenise insurmontabila in parametrii vietii de fiecare zi. "ar ceea ce-si dorea el cel mai mult era ca ea sa realizeze ca el era singurul care-o putea a#uta, indiferent de gravitatea situatiei.

0FF

%eregea de#a de doua ore bune, iar indicatoarele se succedau din ce in ce mai repede. -upa socoteala lui, trebuia sa fie foarte aproape, ma$im un sfert de ora distanta. ,i, intr-adevar, dupa ultima serpentina, vazu un caus in trupul muntelui, o vale adapostind poate una dintre cele mai frumoase ferme montane din intreaga regiune, Cripple CreeM. Cit vedeai cu ochii privirea se spri#inea pe verdeata. +u e$istau zone despadurite, sau stinci plesuve. rintr-un parado$ al naturii, ceea ce ar fi trebuit sa aduca mai degraba cu un podis montan se dezvaluia privirilor ca fiind un paradis vegetal, unde, din motive necunoscute, plantele supravietuisera celor mai dificile conditii de trai, acaparind in intregime fiecare palma de loc. "n mi#locul acestui verde abundent, albul casei se detasa prin contrast, fiind singura marturie ca omul invadase acel spatiu feeric. +u se vedea nici-o miscare, dar nu se descura#a numai dintr-atita. %iza era mult prea mare ca sa-si permita sa faca greseli. 3iecare pas avea greutatea lui si contribuia la obtinerea intregului, in egala masura. arca masina pe aleea din fata casei si dintr-un impuls, nu batu la usa principala ci ocoli casa, parca pentru a mai cistiga ceva timp si a-si face cura#. " se parea ca e prins intr-un mediu ostil, asa ca era mai bine sa cerceteze putin spatiul incon#urator, ca si cind astfel si l-ar fi putut transforma intr-un aliat. e peluza din spatele casei nu era nimeni. 7n sezlong, o umbrela, un pahar gol si o pisica necomunicativa care o lua la fuga vazindu-l ca se apropie. 7sa de la terasa era deschisa, iar curentul facea ca faldurile perdelei sa se umfle, involburate si aparent sfioase. entru ca nu voia sa fie descoperit inainte de vreme, nu striga, nu spuse nimic, doar se multumi sa observe. atrunse in casa, in ceea trebuia sa fie un living, o incapere inalta, complet lambrisata, unde in semineu ardea un foc #ucaus, mobilata le#er cu canapele de #ur impre#ur. +u era nici-un televizor sau alt produs electronic media, asta probabil doar la prima vedere. +u te putei izola in virful muntelui doar pentru a profita de singuratate. Citeodata chiar si solitudinea poate fi distructiva. "nainta pe unul din coridoare si descoperi pe rind sala de mese, o camera de rela$are, doua dormitoare si o bucatarie e$trem de spatioasa si de bine dotata. +u se vedea nici tipenie de om si 1afael se intreba pentru prima data daca nu cumva gresise directia. +u-i venea sa creada ca se inselase, iar confirmarea avea sa-i vina in doar citeva minute. arasi parterul pentru a urca la eta#, unde precis, se aflau dormitoarele. "ntr-adevar, de-o parte si de alta a coridorului se aflau usi de ste#ar, toate inchise, iar locul pastra o tacere putin infricosatoare. "nainta pina la capat si se pregatea sa faca drumul inapoi cind auzi o voce teribil de cunoscuta2 -...nu, n-am nevoie de nimic in mod special, zau ca nu9 - +u mai fi asa de ingri#orat ca nu mi se intimpla nimic. !ici nu e nimeni si nici nu are cum sa afle unde am disparut....+u, nu stie . )ine/ )e/4. +ici nu as vrea sa afle. +u ma mai cicali, si-asa sunt destul de amarita.... )u cine vor este, pentru numele lui Dumnezeu/4. ...0; saptamini. -a. .56 saptamini/ )e se

0FH

masoara in saptamini/ 7i de ce numai 56/ )e-a %ost acum 56 saptamini/ +etrecerea lui 8o9ce! 7i ce legatura....4 "n tacerea profunda plesnitura lui peste frunte avea toate sansele sa sune ca o impuscatura. -ar in camera de unde se auzea vocea nu se precipita nici-o miscare. !sculta insa mai departe, nu fara sa se retraga discret intr-o parte a usii, ca nu cumva sa fie luat prin surprindere si descoperit ireversibil. robabil ca *ulia era atenta la ce spunea persoana de la celalalt capat al firului. - ... sunt sigura. Complet sigura. %i-am facut un set de analize inainte de a pleca. -e fapt, de-asta am si facut-o... 7rma o perioada destul de lunga in care *ulia doar asculta, probabil argumente si contrargumente, si curind, o auzi plingind. "nima i se rupea de durere stiind-o ca sufera, cel mai probabil din cauza lui. - ...%-am gindit si la asta9 ....Cum sa nu: +u vreau9 +u vreau9 !sa ceva iese din discutie9 si vocea i se frinse in hohote. -in nou tacere din partea ei, doar cite un suspin razlet, ca la copiii care s-au #ulit la genunchi si adorm in bratele ocrotitoare ale mamei. - Cum as putea sa fac asa ceva: .....Ti-am mai spus ca nu sint de acord9 4 vorba despre o viata9 -espre copilul meu si al <7"9 <a aceast punct 1afael simti cum palmele ii transpira brusc si niste gheare ingrozitor de ascutite i se infig in stomac. Cazu in genunchi. "ncredibil, dar se ruga. ,e ruga pentru copilul lui nenascut si pentru femeia pe care o sacrificase din prea multa iubire. ,e chircise la baza zidului, cu miinile impreunate intr-o ruga pe care -umnezeu, daca tinea minte tot ce facuse, s-ar fi putut sa nu i-o &aprobe'. -... bine. !tunci mai vorbim.... +u , nu cred ca o sa ma razgindesc.... -e ce as face-o: -oar nu se agita nimeni..... +u, eu cred ca sunt in siguranta aici. ,aruta baietii din partea mea si nu mai fii asa ingri#orat... +e vedem poimiine. (ine, pa. Te sarut. !i gri#a. +oapte buna9 ,e auzi un declic si pentru citeva minute tacerea fu din nou la ea acasa. <ui 1afael ii era si frica sa se miste, pentru ca nu voia s-o sperie, sau sa-i faca rau. 1amase in pozitia aceea imposibila de ruga, incercind sa decanteze informatiile pe care le auzise ca martor nestiut. 3aptul ca o lasase insarcinata i se parea un miracol. 4ra singura solutie ca s-o determine sa-l respinga definitiv pe *o6ce. "ar din cauza ca acest copil fusese fructul iubirii acceptate in mod tacit ii dadea un fragil avanta#2 nu-i putea reprosa ca il concepusera inconstient. Kricum, el era pregatit sa-si asume raspunderea de indata ce ea avea sa i-o ceara. 7n gind nou il fulgera insa imediat, lasindu-l fara suflare2 dar daca ea va sustine ca nu doreste sa imparta responsabilitatea cresterii copilului cu nimeni si-l va da pe usa afara: -oar, in trei luni de zile, avusese suficient timp sa-l anunte ca va deveni tata, si n-o facuse. "nca ezita daca sa renunte la sarcina, iar asta era ceea ce nu trebuia cu nici-un pret sa se intimple. !uzi apa curgind la dus si, descumpanit, isi spuse ca era mai bine sa coboare la parter, doar nu voia sa-i mai provoace alta sperietura, sau s-o enerveze.

0FI

!#unse in bucatarie si incepu sa caute cafeaua, ar fi murit sa bea o cafea cu brand6, poate chiar brand6 cu cafea, avea mare nevoie. use pe plita si vasul in care se aflau citeva flori pregatite pentru un ceai. robabil ca *ulia nu va intirzia sa coboare, din moment ce trebuia sa-si bea ceaiul inainte de culcare. "ar cafeaua lui putea sa mai astepte, cel putin atita vreme cit ghemul din stomac isi schimbase consistenta de la pietre a sirma ghimpata. ,i se puse pe asteptat. "ncepuse de#a sa se intunece cind auzi primii pasi, iar inima lui se lansa intr-un salt mortal, fara plasa de siguranta. 3umul de tigara ar fi trebuit s-o avertizeze ca e$ista un intrus, dar *ulia, prea absorbita de propriile ei probleme nu sesiza mirosul si intra in incaperea spatioasa fara sa-l observe. !bia atunci cind intinse mina, mecanic, catre ceainic, si-l simti fierbinte, simturile ei intrara in alerta. ,e rasuci brusc, apucind un cutit mare de pe panoplie si-l indrepta spre 1afael, care, pentru citeva clipe, amutise de ingri#orare. - 5ei, usor, eu sunt9o avertiza el, dar fara sa strige, ca sa n-o sperie. Kricum, raul era de#a facut. *uliei i se inmuiasera picioarele si tot cura#ul ei de fatada se topise ca si cind n-ar fi e$istat niciodata. - Ce faci aici:reusi sa ingaime, in timp ce-si apasa inima cu mina dreapta. %-ai speriat ingrozitor9 !cum se va enerva din nou, ca intra fara sa fie invitat si ca sparge casele oamenilor, bla bla bla, dar avea perfecta dreptate. "l marcase sperietura ei, iar inima lui galopa acum cot la cot cu a ei. "i era frica sa nu faca o miscare gresita si sa dea totul peste cap. -ar, spre totala lui surprindere, *ulia inainta fara nici-un repros si i se arunca in brate, lasindu-l din nou fara glas2 - %i-a fost asa dor de tine....ii sopti ea cu buzele pe pielea calda a gitului, acolo unde singele pulsa mai-mai sa iasa din vene. +u era nevoie sa improvizeze, pentru ca buzele lui coborira intr-o secunda, cautindu-le pe ale ei, pentru a-l a#uta sa iasa din incurcatura. 1amasera sudati in acest sarut pina cind intunericul deveni profund iar in incapere nu se mai auzeau decit pliciurile delicioase pe care buzele le produceau lipindu-se si deslipindu-se. *ulia era pierduta complet in bratele lui, iar el se simtea de#a ca ultimul barbat de pe planeta. ,au ca primul. %a rog, asta nu avea nici-o importanta. - -e unde ai stiut ca sunt aici: - +-am stiut. Te-am cautat. %-ai iertat: - ,a te iert: -e ce: - +u stiu. oate pentru ca te iubesc de atita timp... - 4sti sigur: - Ca niciodata pina acum in viata mea. )rei sa #ur: - +u neaparat. )reau sa cred in tine, asa cum nimeni n-a mai facut-o pina acum. Ce zici: - %-ai prins complet descoperit. +u stiu ce sa zic. -ar ce am facut ca sa-ti merit increderea, asa dintr-o data:

0HE

- %i-am dat seama ca am tin#it dupa tine ani in sir, fara sa realizez ca asta faceam.... +ici macar nu-mi permiteam sa sper... - -e ce: ar inabordabil: - +u. -ar reputatia ta de cuceritor.... - <asa reputatia....,pune mai bine ce vezi tu9 Care sunt propriile tae concluzii: - Cred ca undeva, in trecut, ai suferit si tu foarte mult... - Crezi: - 4 adevarat ca tot comportamentul tau era o masura de refulare: 7n fel de razbunare: Ce putea fi asa de grav incit sa calci in picioare atitea femei: 7n moment prelungit de tacere o asigura ca 1afael inca ezita sa-i marturiseasca ce fel de problema avusese in copilarie. ,au in adolescenta. 7ndeva pe acolo. "i mingiie cu tandrete obrazul si isi opri palma pe pieptul lui, asteptind. 1afael ii cuprinse strins degetele in mina lui si-si aduna toate resursele de cura# de care dispunea. - "n primul rind, nu eu le-am calcat in picioare, incepu el cu voce tremurata. -e fapt, intre noi, intre mine si ele, mai e$act, a e$istat intotdeauna un soi de intelegere S eu iti ofer ceea ce vrei, pentru o perioada limitata de timp, iar tu iti reiei viata de unde ai lasat-o inainte de a ma cunoaste S o intelegere destul de fair-pla6, trebuie sa recunosti. !sa ca, din punctul meu de vedere, lucrurile erau e$trem de clare. !sa s-a intimplat si cu prietena ta ,usan, si cu aula, si cu toate celelalte. Krice, pina la obligatii. ,i acum, am sa-ti spun si de ce. K saruta pe frunte si migra, cu ea cu tot, spre un fotoliu de linga fereastra, unde lumina lunii il a#uta sa-i vada chipul delicat. K lua in poala si isi incercui bratele in #urul taliei ei, ca si cind i-ar fi fost frica sa nu i-o fure cineva. - entru mine, intelegerea asta, sau cum vrei sa zici, a actionat ca un scut de protectie. +u asta era calea pentru ca o femeie sa ma sub#uge. +u eforturile astea fatise, menite sa te disturbe si sa te induca in eroare de cele mai multe ori. ,i asta pentru ca, in adolescenta, asa cum ziceai, a e$istat o femeie care m-a inselat cu propriul meu tata. 1idica privirile spre fata *uliei, curios sa-i vada reactia, dar nu descoperi decit stralucirea muta a doua lacrimi grele, mari, perlate, care lasara pe obra#ii ei dire lucioase si sarate. rofunda ei intelegere, fara e$clamatii inutile si fara reprosuri sau intrebari, il emotiona profund. "l deruta din nou. +iciodata nu era capabil sa prevesteasca o reactie, nu se incadra niciodata in tipic. "n loc de orice alta manifestare, mina ei ii mingiie cu blindete parul, intr-un gest de infinita tandrete. "ar el simti ca nu se inselase atunci cind o alesese dintre atitea femei pe care le cunoscuse in viata lui. -ar inca nu-si terminase confesiunea. - 4ram doar un pustan si ma simteam teribil de incintat ca o fata mai mare decit mine imi acorda atentie. aream foarte important in ochii prietenilor mei si chiar odata cu inima imi oferisem si toata increderea de care eram capabil. +u voi

0H0

incerca scuza aceea lamentabila cu inocenta sau cu naivitatea specifica virstei, desi din punctul meu de vedere relatia cu o femeie se inregistra ca o noutate absoluta. Kfta din greu, realizind totusi ca marturisirea il despovara de o greu-tate care mereu il apasase in suflet. - -a. Cam asta a fost.... "ntr-o zi aveam antrenament si 5arr6 n-a putut sa vina, ne-am raspindit pe la casele noastre....si...la mine....in camera....am gasit-o pe <ouisa.... -egete delicate ii acoperira buzele, fiind rasplatite cu un sarut cald si un fior de placere. -egetelor le urma gura ei, ca o recompensa pentru incredere. - Te iubesc, stii:rosti el cu greutate, impovarat de atita marinimie. *ulia se retrase usor spre spate, nevenindu-i sa-si creada urechilor. 1ostise cuvintele magice. 1afael tocmai rostise cuvintele magice, pe care nici-o alta femeie inaintea ei nu le mai auzise. - (anuiam.... - +u ma mai puteam abtine... +ici nu stii ce tortura era pentru mine faptul ca nu-ti marturisisem niciodata adevarata fata a lucrurilor..... - Chiar ma iubesti: - Tot nu ai incredere in mine: "i privea chipul ireal la lumina filtrata a lunii, incercind sa capteze culoarea incredibila pe care o imprumutasera superbii ei ochi verzi. "i lua mina intr-a lui, i-o saruta cu smerenie si o lipi, cu palma deschisa, pe pieptul lui, sub camasa, acolo unde pulsa nebuna de fericire si de dor, inima. - ,imti: %a crezi ca de cind te-am cunoscut n-am mai avut liniste: - Chiar asa: - "mi dau cuvintul meu de om. +-am nici-un interes sa te mint. Te-am dorit din prima clipa, am vrut ca ochii tai sa ma vada numai pe mine, sa fiu stapinul si sclavul tau, sa-ti acaparez orice gind, orice sentiment, sa fii a mea cu trupul, si cu sufletul, tot pachetul, nimic mai putin.... - %a impresionezi.... - *ulia, ce crezi tu ca mi-as putea dori mai mult: 4sti femeia pe care o iubesc, femeia cu care am fost de#a de acord ca trebuie sa am un copil... - ,tii... - ,tiu. - ,tii:9: - -a. 4ra a doua dorinta fierbinte, dupa aceea de a gasi cura#ul sa-ti marturisesc toata dragostea care s-a acumulat in atitia ani. !m sperat, -umnezeu mie martor, am sperat din tot sufletul sa avem un copil impreuna. "l iubesc de#a. !proape la fel de mult cum te iubesc pe tine. %a crezi: Cu lacrimi in ochi, *ulia il saruta din nou, in loc de orice raspuns. ,e rusina de purtarea ei de peste ani, desi 1afael nu o lasase niciodata sa-i descopere adevaratele sentimente. ,tatuse inchis in carapacea lui, sperind ca lucrurile se vor rezolva de la sine. -ar asta n-avea cum sa se intimple.

0H;

%ina lui cobori pe abdomenul ei fierbinte, incercind parca sa capteze un mesa# de la copilul lui. 4ra atit de fericit, atit de &complet', se simtea descatusat de toate energiile negative, obtinuse premiul cel mare, se confrunta pentru prima oara cu rolul de persona# pozitiv, iar partitura premiata ii fusese scrisa de iubirea pe care i-o inspirase *ulia. "si dadea seama ca fara ea ar fi ramas in continuare un cavaler ratacitor, in goana dupa noi &victime', ironic si bat#ocoritor, nu ar fi a#uns niciodata sa pretuiasca adevaratele valori ale e$istentei umane. "si incalzise sufletul, isi intarise inima, isi imbogatise sufletul. 3emeia asta il intregea. 4ra complementul lui. "i oferea notiunea de camin, de familie. K iubea si era pregatit sa fie al ei in aceeasi ma-sura in care si ea urma sa-i apartina. K voia alaturi de el noapte, zi, si iar zi si iar noapte. ,i asa urma sa fie, pentru ca isi cistigasera dreptul la fericire purificindu-si sufletele prin focul iubirii. "ar piesele de puzzle se asezasera, in sfirsit, toate, la locurile lor. Joana dupa adevar primise si ultimul raspuns lipsa.

;D.EH.;EEH

0H>

0H?

0HA