43900333 Tema 2 Sigmund Freud Psihanaliza Clasica

1

Tema 2 Abordarea psihanalitică Sigmund Freud: Psihanaliza clasică
2.1. S. Freud - schiţă biogra ică 2.2. !ucleul concepţiei psihanalitice" instinctul ca speciei 2.$. Structura personalităţii : Sine% &u% Supraeu 2.'. An(ietatea )i apărările &ului 2.*. Stadiile dez#oltării psihose(uale 2.+. ,olul lui S. Freud -n psihologia secolului .. 2./. Terminologie -n teoria lui Freud 2.0. ,e lecţie critică% recapitulare )i consolidare orţă propulsi#ă a

2.1. Sigmund Freud 110*+ - 12$23 - schiţă biogra ică  Născut în Cehoslovacia în familia unui negustor de lână evreu, care nu a prea reuşit în afaceri, ajunge la Viena la vârsta de 4 ani.  Tatăl său era mult mai în vârstă 4!" decât so#ia a doua, mama lui $igmund %!", era sever şi autoritar.  &amă drăgu#ă şi atrăgătoare, protectoar, iu'itoare  Tânărul $igmund simte un ataşament profund pentru mama sa şi prin contrast, ostilitate şi rivalitate fa#ă de tată în această e(perien#ă personală se află sursa conceptului de )Complex al lui Oedip”)  &ama încre*ătoare într+o profe#ie, va încuraja mereu copilul, ca atare $. ,reud a avut întotdeauna multă încredere în sine, am'i#ii de succes, faimă.  ,iind în permanen#ă gelos pe fra#ii mai mici, cu care îşi disputa afec#iunea mamei, a devenit foarte competitiv  -nteligent, educat cunoştea . lim'i" a ales cariera medicală armata şi administra#ia fiind domenii inaccesi'ile unui evreu la vremea aceea".  ,ace e(perimente cu cocaină asupra propriei persoane şi a celor apropia#i, ajunge să o considere un medicament universal, dar devine dependent pentru mul#i ani în epocă, vi*iunea lumii )civili*ate/ asupra su'stan#elor psihotrope şi, în special a celor incluse a*i în categoria drogurilor, era mult diferită de cea de a*i".  0oreşte să se căsătorească, dar cariera de cercetător spre care se simte chemat nu+i oferă un câştig suficient pentru a între#ine o familie, aşa că decide să îşi deschidă un ca'inet particular echivalentul actual al practicii preivate al medicinei generale.  1leacă la 1aris, la spitalul de neurologie $alpetri2re, unde studia*ă cu Charcot3 hipno*a şi adoptă teoriile acestuia asupra 'a*ei se(uale a nevro*elor. 4re o vi*iune din ce în ce mai critică asupra teoriei lui Charcot despre nevro*a isterică şi se întoarce oarecum de*amăgit la Viena. Nu are talentul de hipnoti*ator al lui Charcot, aşa încât va adopta o altă metodă de tratament pentru 'olnavii săi nevrotici, /cura de conversa#ie/ a lui 5reuer% sau ,,logoterapia66, pe care o va de*volta, într+o manieră originală, ca
4ean 5artin 6harcot 3.%7 8 3.9:" neurolog pari*ian )la modă/, cu o teorie originală asupra isteriei, ulterior e(trem de contestat de şcoala de la Nanc; <.1. 5ernheim şi 4.4. =ie'eault" şi chiar de foştii săi studen#i de e(, 4oseph 7abins8i, care a pus în eviden#ă rolul sugestiei în patologia isteriei de conversiune". Sigmund Freud şi Pierre 4anet promotorul psihopatologiei dinamice, prin te*a sa asupra automatismului psihologic, a a'ordat rolul inconştientului în func#ionarea personalită#ii cu câ#iva ani înaintea lui ,reud" au fost însă cei care au profitat cel mai mult de pe urma stagiilor făcute pe lângă maestru. 2 4ose 7reuer 3.4% 8 39%7" medic viene*, maestru, coleg şi chiar prieten cu ,reud, care o'işnuia să+lase pe pacien#ii săi să vor'ească despre pro'lemele lor cotidiene metoda, denumită ini#ial şi )metodă cathartică/, a stat la 'a*a a'ordării analitice a lui ,reud", putând astfel să afle informa#ii nu numai despre
1

reud afirmă că energia fi*ică poate fi transformată în energie psihică şi viceversa. 4ceasta este a'ordare homeostatică a personalită#iiB suntem în permanen#ă motiva#i să reducem de*echili'rele şi tensiunile şi să pastrăm organismul într+o stare detensionată. Scopul instinctului este reducerea tensiunii prin satisfacerea tre'uin#ei şi resta'ilirea echili'rului. iar mintea psihicul" func#ionea*ă prin utili*area energiei derivate din energia fi*ică a organismului.  4nii 39%!+:! constituie culmea succesului atât în lumea medicală cât şi în pu'lic largB teoria lui scandali*ea*ă 'urghe*ia pudică dar provoacă şi mul#i pro*eli#i.% + 3.  >ncepe să trate*e primii pacien#i pornind de la e(perien#ele din copilăria lor timpurie.2.reud avea o vi*iune . fundamental pentru în#elegerea psihopatologică a isteriei ca punct de plecare în studiul inconştientului. care direc#ionea*ă dinlăuntru comportamentul. . lucrea*ă până în ultimele *ile ale vie#ii. !ucleul concepţiei psihanalitice: instinctul ca orţă propulsi#ă a personalităţii Ca medic. >n cele din urmă pleacă la =ondra.  >n 39:. din cau*a divergen#elor de păreri în privin#a etiologiei se(uale a nevro*elor.fi*iologică/ a func#ionării organismului umanB psihicul. care îi promisese că nu+l va lăsa să sufere inutil. şi teoria lui se conturea*ă mai clar în ceea ce priveşte de*voltarea personalită#ii. . $. $tudiindu+şi visele el în#elege natura ostilită#ii sale fa#ă de tată.  =a 43 de ani parcurge un episod nevrotic cu tul'urări somatice.instinctului66.. 4şadar energia .  &oare în 39:9. unde deşi foarte 'olnav. Fuptura dintre ei s+a produs chiar inaintea pu'licării lucrării lor comune )Studii asupra isteriei/.  >n aceeaşi perioadă se confruntă cu acute pro'leme de sănătate :: de opera#ii pentru un cancer al gurii + fuma %! de #igări de foi pe *i".  >n 39:: lucrările lui şi ale lui Cinstein sunt arse în pie#ile pu'lice din Dermania. inclusiv la cele'rul ca* Anna :. produs de scaderea glucidelor din sânge. în vi*iunea lui . are curajul de a recunoaşte dorin#ele se(uale fa#ă de fiica sa mai mare.. procesele şi func#iile sale. constituie un element de 'a*ă al personalită#iiB • este repre*entarea mintală a stimulilor de origine corporală internă"E • el este for#a propulsivă a personalită#ii. refu*ă să părăsească #ara. &ajoritatea pacien#ilor săi erau femei... $.fi*ică66 influen#ea*ă mintea prin intermediul . deşi casa i+a fost devastată în repetate rânduri de 'ande de na*işti.97 cu . ajutat de doctorul său &a( $chur. ivi#i în organism. indeplineşte anumite func#ii în organismul uman..  1e la 39!! nucleul teoriei sale este conturat. de simptomele 'olii ci şi despre manifestări psihice mai su'tile care ar fi putut avea legătură cu acestea. 5reuer a cola'orat între 3.reud. dintre care unii se vor desprinde şi îşi vor de*volta propriile teorii ?ung şi 4dler"  >n 39!9 + este invitat în $@4 şi primeşte titlul de doctor al @niversită#ii ClrA din &assachusetts. 'a*ate pe energie psihică şi func#ionea*ă în interdependen#ă cu corpul.. . 4cesta creea*ă energie fi*ică prin procesele meta'olice.  0evine . până în momentul în care fiica sa. este arestată. dorin#ele se(uale fa#ă de mamă. care pre*entau simptome de tip isteric.centrul66 unui grup de discipoli. care energi*ea*ă şi direc#ionea*ă comportamentulE • este o formă transformată a energiei fi*iologice care conectea*ă tre'uin#ele corporale cu . 5a*ându+se pe principiul conservării energiei. $e autopsihanali*ea*ă prin metoda anali*ei viselor.reud". >ntrucât satisfacerile tre'uin#elor corporale nu pot fi evitate aşa cum pot fi. în concep#ia sa. după ane(area 4ustriei. care ajung să fie repre*enta#i mintalB de e(emplu foamea repre*intă un de*echili'ru chimic.dorin#ele min#ii66. 2.2 )metodă analitică/.. care constituie veriga de legătură dintre fi*ic şi mintal. 4nna. care este resim#it în plan psihic ca o stare de tensiune energie fi*iologică". 9nstinctul impuls. Trebuinţele sunt stimuli instinctuali.

în sens larg. a individului şi sunt totodată orientate spre creştere şi de*voltare. . instinctele mor#ii.$. 3 . -mpulsul agresiv poate fi orientat spre e(terior sau spre interior şi este. manifestată de aceste instincte o numeşte libido: deoarece ." G plăcere.reud este un 'un e(emplu de influen#ă a e(perien#ei personale asupra concep#iei teoreticeB atitudinea lui fa#ă de se( era negativă. • 9ncon)tientul cuprinde instinctele. evita#i stimulii e(terni. nu au fost atât de amanun#it studiate de . poftă trupească. 4 Teoria lui $. în scrierile sale asupra pericolului pe care îl repre*intă satisfacerea se(uală şi a argumentat chiar că actul se(ual este degradant în a reduce fiin#a umană la animalitate. 0eşi scopul unui instinct este unic. idei" de care nu suntem conştien#i la un moment dat. este cel care include domeniul erotic. inconştient. autose(ualitate. voluptate. <ibido lat. a cuceri. . Structura personalităţii: Sine% &u% Supraeu >n fa*a ini#ială. • Precon)tientul su'conştient" depo*itea*ă toate informa#iile sen*a#ii. homose(ualitate. percep#ii.reud distinge o func#ionare )nivelară/ a psihismului uman. )traficul/ între conştient şi preconştient facându+se permanent şi în am'ele sensuri. 2. Vă*ând omul ca pe o fiin#ă dominată de instincte animalice. 1rudent. conceptul de )instinct al mor#ii/ este acceptat doar în sens restrâns. $.reud considera că cel mai important instinct pentru de*voltarea personalită#ii este instinctul se(ual . )Thanatos/. ?ung. indiferent de numărul lor. dorin#ele care energi*ea*ă şi direc#ionea*ă comportamentulE inconştientul este un concept central al teoriei. în vi*iunea lui. Totuşi. pe măsură ce vi*iunea asupra personalită#ii se conturea*ă mai precis. Tendin#ă generală spre plăcere şi stare de 'ine. individul poate adopta diferite moduri de atingerea scopuluiB C(empluB instinctul se(ual poate fi satisfacut prin heterose(ualitate. &ai important decât inventarierea tuturor instinctelor este descifrarea mecanismul prin care ele determină comportamentul. întrucât considera că ele operea*ă în interiorul fiin#ei umane în mod )tăcut/. 1entru al#i psihanalişti. &emoria noastră este situată în această *onă func#ională. canali*are spre alte activită#i + şi aceasta e(plică în parte" varietatea comportamentului uman. considerând că cercetarea lor este mai degra'a de domeniul fi*iologiei. la fel de important ca şi se(ul. • 6on)tientul cuprinde aspectele sesi*a'ile ale func#ionării psihice la un moment dat. @lterior. repre*intă o *onă restrânsă a psihismului.3 e(emplu. . Cele trei componente structurale ale personalită#ii sunt Sine. chiar şi de către adep#ii *eloşi ai lui $. în func#ie de gradul de conştienti*are a con#inuturilor şi mecanismelor. în sensul energiei Cros+ului platonician. distingând trei niveluri distincteB conştient. .reud renun#ă la modelul nivelar în favoarea unui model structural al personalită#ii.iscuţie critică Te*a instinctelor mor#ii devine pregnantă după agravarea cancerului său şi după ce a fost martor al măcelului din primul ră*'oi mondial. preconştient. urmând o lege a naturii toate fiin#ele vii mor în cele din urmă. li'idou+ul este o energie psihică nespecifică. pre*entat ca un depo*it energetic inaccesi'il conştienti*ării. cum este C. dar pe care le putem conştienti*a cu uşurin#ă.D. dar şi se(ualitatea în sensul de )eros/ din filosofia lui 1laton. via#a psihică este un ciclu perpetum de ac#iuni de reducere a tensiunilor prin satisfacerea tre'uin#elor. instinctele pot fi grupate în două mari categoriiB instinctele vie#ii şi instinctele mor#ii. -nstinctul se(ual. el averti*înd mereu. se manifestă ca tre'uin#e de a distruge. 9mpulsul agresi# este cea mai importantă componentă a thanatos+ului. . =a vremea când ajunsese să+şi formule*e teoria despre rolul se(ualită#ii în de*voltarea personalită#ii a şi renun#at la vârsta de 43 de ani" la via#a se(uală. a ucide. • 9nstinctele morţii constituie o contrapondere a instinctelor vie#ii 8 omul are o dorin#ă inconştientă de a muri.orma de energie psihică. în permanentă cautare a plăcerii. . el considera că este necesară inhi'area sau suprimarea dorin#elor se(uale4. ca vârful unui ais'erg. Supraeu. • 9nstinctele #ieţii servesc supravie#uirea speciei.reud.reud nu preci*ea*ă câte instincte sau tre'uin#e organice e(istă.reud ca cele ale vie#ii. . $. &u. $. 4*i.

7 Sinele este o structură psihică primitivă. să reducă tensiunea prin satis acere imediată. Cl este o structură preponderent conştientă. Cl este este re*ervorul de pulsiuni7 instincteH" care con#ine. Fela#ionarea organismului cu mediul are ca scop final satisfacerea pulsiunilor $inelui. Cul tre'uie să #ină seama nu numai de impulsurile $inelui şi de condi#iile reale ale situa#iei în care se găseşte. legate de homeosta*ia organismului.reud pentru a e(prima manifestarea dinamică a instinctului. în întregime inconştientă. 9nstinct G schemă de comportament finalist moştenită de to#i indivi*ii unei specii animale. prin permanenta stimulare informa#ională reali*ată de func#iile de cunoaştere. găseşte modalită#ile de satisfacere apropriate şi socialmente accepta'ile şi asigură. insistentă. îl struneşte şi îl controlea*ă. Componentă 'a*ală a personalită#ii. dar are *one su'conştiente şi chiar inconştiente. 5 6 . $e manifestă în permanen#ă su' forma unor stări tensionale. . Cul este cel care orientea*ă comportamentul în func#ie de condi#iile reale. &odelul personalită#ii în vi*iunea lui $. ci şi de restric#iile de natură morală prin care societatea reglementea*ă rela#iile dintre Pulsiune este termenul folosit de . aflată la originea celorlalte corespunde -nconştientului din modelul precedent". cea mai veche structură a personalită#ii. . în fapt permanenta echili'rare a organismului în rela#ia cu mediul9. %.4 • Sinele. ac#ionând la început direct pentru satisfacerea tre'uin#elor. Cul se de*voltă din proto+psihicul ini#ial.unc#ionarea Cului se su'ordonea*ă principiului realităţii: chiar dacă $inele împinge activitatea în direc#ia satisfacerii imediate şi necondi#ionate a pulsiunilor sale. un Jstăpân ra#ionalJ al personalită#ii. altfel calul ar putea să+l arunce din şea./energia psihică totală/+ li'idoul 8 şi este singura sursă energeticăI. >n ghidarea comportamentului. 1rincipiul func#ional al $inelui este principiul plăcerii li'ido" + re*ultatul satisfacerii pulsiunii instinctuale este starea de 'ine.ig. care se cer imperios satisfăcute şi împinge individul printr+un mecanism de acţiune re le(ă. cu deose'irea că inconştientul mai cuprinde şi unele aspecte ale $upraeului şi Cului. de plăcere. amorală. 9 1o*i#ia Cului fa#ă de $ine este analogă cu cea a călăre#ului fa#ă de calB îl ghidea*ă.3. pre*entă încă de la naştere.reud • &ul Natura inconştientă a $inelui nu permite satisfacerea pulsiunilor prin intermediul mecanismelor proprii. depo*itarul instinctelor care asigură supravie#uirea individului şi a speciei la nivel 'iologic. $inele este o structură primitivă. care închide ciclul func#ionalB tre'uin#ă+ comportament + satisfac#ie + plăcere şi asigură permanenta lui reluare. 8 Cchivalentul tre'uin#elor 'iologice în teoria lui &asloK. egoistă. care nu are percep#ia realită#ii. netolerând amânarea plăcerii. nesă'uită. !i#eluri de uncţionare a psihicului conştient 9nstanţele personalităţii $upraeu Cu $ine inconştient su'conştient . de natură pur 'iologică şi incoştientă $inele". dar ulterior copilul înva#ă modalită#ile mediului sociali*ate" de reducere a tensiunii.

deoarece este considerată ca fiind sursa de*voltărilor nevrotice şi psihotice ale personalită#ii. apăsare. 10 11 . devin în mare măsură inconştiente. • An(ietate ne#rotică îşi are sursele în copilărie. dar poate să vină şi dinlăuntrul persoanei. este de*voltarea an(ietă#ii. 5odalităţi iraţionale 1mecanisme de apărare3: 1rocesul de internali*are a normelor morale este numit de . dacă Cul este amenin#at. legată de pericole o'iective. Cul încearcă să amâne. $copul $upraeului nu este de a asigura satisfacerea cerin#elor $inelui. ale realită#ii şi ale $upraeului. o dată formate. dar con#inuturile sale. recompensă.inhi'area impulsuluiE . iar $upraeul vine peste toate acestea cu imperativul moral. Cul este prins la mijloc. satisfacerea tre'uin#elor fiecăruia. >n această structură con lictuală. într+un conflict între gratifica#ia instinctuală şi realitate su' forma unei pedepse". din interior. care se formea*a ca instan#ă morală internali*ată + conştiin#a morală. într+un conflict între $ine şi Cu. Dene*a lui este legată de internali*area 3! legilor şi interdic#iilor morale în copilărie pe care societatea le impune individului prin educa#ie. An(ietatea traumatică este intensitatea an(ietă#ii ce depăşeşte posi'ilită#ile de adaptare şi înfruntare ale individului. etc. implicit. manifestându+se ca o sen*a#ie de teamă şi vină fa#ă de propria conştiin#ăE ea este legată de de*voltarea Cului şi are un mecanism asemănător cu cel al an(ietă#ii nevrotice. iar reac#ia este o stare de neajutorare totală. impuse ini#ial de părin#i prin pedeapsă. nelinişte. aparent fără determinări e(terne directe. • An(ietatea obiecti#ă este normală. • Supraeul este ultima su'+structură a personalită#ii.supunerea la imperativele morale. e(emplu. 0in angst germ" G stare afectivă vagă. 2. an(ietate morală. '. atunci când Cul este presat e(cesiv. -ni#ial an(ietatea nevrotică este conştientă. 5odalităţi raţionale de reducere a an(ietăţii . definită ca o teamă fără o'iect. $erveşte unui scop po*itiv de autoapărare. ci de a le inhi'a. Cul este o instan#ă mediatoare între $ine şi mediu.evitarea situa#iei amenin#ătoareE .5 oameni şi. odată formate. an(ietate nevrotică. ca o structură autonomă. 1rincipiul lui de func#ionarea este imperativul moral. • An(ietatea morală re*ultă din conflictul dintre $ine şi $upraeu. $inele presea*ă în direc#ia satisfacerii tre'uin#elor. Ca ar'itru moral% $upraeul este adesea crud. imediate. Cl asigură conformitatea comportamentului cu legile morale ale societă#ii în a'sen#a oricărui control e(tern. tensiune.reud introiecţie. C(istă $ orme distincte de an(ietateB an(ietate o'iectivă. neacceptând compromisuri. difu*ă. 4n(ietatea traumatică poate surveni la orice vărstă. An(ietatea )i apărările &ului An(ietatea11. 1rototipul an(ietă#ii este trauma naşterii când apare pentru prima oară amenin#area că instinctele nu vor mai fi satisfăcute ca în via#a intrauterină". dar ulterior este împinsă în inconştient. el ac#ionea*ă în scopul per ecţiunii morale% nu pentru plăcere ca $inele" şi nici pentru a atinge scopuri realiste ca Cul". îngrijorare şi teamă nemotivată. între trei amenin#ări diferiteB ale $inelui. producând sentimente de vinovă#ie ori de câte ori sunt încălcate. de nelinişte. Cu alte cuvinte. Fe*ultatul inevita'il al acestei lupte permanente. atât mediul fi*ic cât şi cel social. transformându+se din conflict între $ine şi realitate. încălcarea normelor morale impuse astfel dinlăuntrul individului. este un concept important în teoria freudiană a personalită#ii. orientând comportamentul spre evitarea pericolului. ac#ionea*ă. cutremur foc. Fegulile de conduită.

aflată într+o rela#ie de asemănare cu faptul receptat. op. prin care con#inutul reprimat devine preconştient şi nu inconştientE uneori represia unui afect duce la inhi'area sau chiar la suprimarea lui.  &odalită#ile ira#ionale de reducere a an(ietă#ii sunt forme de negare sau de distorsionare a realită#ii. a unei idei.reud. >n multe te(te din lim'a engle*a.. fenomen diferit de su'limare ve*i mai jos". )mania cură#eniei în ca*ul unei tendin#e coprofile. Ca atare nu cunoaştem adevărul despre noi înşine.  Raţionali"are G procedeu prin care su'iectul încearcă să dea o semnifica#ie.  Su$limare G schim'area.. dar legată de prima printr+un lan# asociativE mecanismul este uşor de identificat în anali*a visului sau în formarea simptomelor nevrotice. în loc de @nterdrOcAung represie". intelectuală"E mecanism care. Fefularea se produce mai frecvent în isterie. p.  Reacţia G mecanism de apărare de natură o'sesională. ale cărui cau*e sunt neconşienti*ateL neconştienti*a'ile reinterpretarea comportamentului prin redefinirea situa#iei 8 strugurii sunt acri daca nu poti ajunge la ei". amintiri legate de o pulsiune. e(plică tendin#a spre activită#i în aparen#ă fără legătură cu se(ualitatea. dar nu suntem conştien#i de acest lucru.:H7. fiind un semn coordonat cu altele. p 334+337 şi :I!+:I%". 0acă am fi.6 Represia3% G în sens larg. opera#ie de eliminare cu caracter conştient.:!. în vi*iunea lui ..". a unui sentiment. având o imagine deformată dar conforta'ilăM" a propriei personalită#i şi a realită#ii.reud îi atri'uia şi valoarea de semnificatE în psihanali*a clasică găsim termenul în următoarele varianteB • )repre"entarea lucrului / G imagine mintală de natură vi*uală. ?. a unei atitudini. la moduri de e(presie şi de comportament inferioare ca comple(itate şi structurare uniui stadiu de de*voltare deja atins. imagini.  #eplasare G mecanism prin care accentul. de aceea . plasată în inconştientE • )repre"entarea cuv&ntului / G imagine mintală de natură auditivă a cuvintelor.  Refularea G forma particulară a represiei. persoană sau lucru.  Re!resie G proces de revenire la un stadiu infantil. 14 .reud. ?+5. devierea lui spre activită#i nese(uale. ve*i şi preci*ările de echivalare terminologică în =aplanche. 4părările eficiente împing con#inuturile amenin#ătoare în afara câmpului conştiin#ei şi le men#in acolo. plasată preponderent în sistemul conştient+su'conştientE • şi într+o accep#iune oarecum contradictorie 8 'repre"entări inconştiente” G repre*entări ale lucrului. aflate în raport direct cu )halucina#ia primitivă/ 8 repre*entare a lucrului considerată de copil ca echivalentă cu o'iectul perceput şi investită în a'sen#a acestuia trăire de satisfacere" id. 13 1roiec#ia este un termen utili*at în sens larg în fi*iologie şi psihologie pentru a desemna opera#ia prin care un fapt neurologic sau psihologic este deplasat şi focali*at în e(terior cf. >n psihanali*a clasică se admite că reac#ia presupune păstrarea în inconştient a pulsiunii în forma sa infantilă. opera#ie prin care su'iectul locali*ea*ă în altul. transformarea impulsului se(ual. 1ontalis.  Proiecţie1 G mecanism de apărare arhaic. coerentă din punct de vedere logic sau accepta'ilă din punct de vedere moral. dar şi moduri de gândire )normale/ supersti#ia". socialmente accepta'ile activitate creatoare artistică.cit. constând în e(agerarea tendin#ei opuse unei pulsiuni amenin#ătoare e(istenteB ama'ilitatea în ca*ul unei pulsiuni ostile. constând din împingerea sau păstrarea involuntară în inconştient a unor astfel de con#inuturiB gânduri. investită afectiv separarea afectului de repre*entare stă la 'a*a refulării"E reproducere a unei percep#ii anterioare. >ntreaga func#ionare a personalită#ii este influen#ată de aceste Termen utili*at în mai multe sensuri chiar de către . =aplanche şi 1ontalis. opera#ie de eliminare din conştient a con#inuturilor inoportuneE în sens restrâns. sentimente şi dorin#e pe care refu*ă să le recunoască şi să le accepte la sine însuşiE este frecvent în paranoia. 5ucureştiB <umanitas. 12 . apărările ar deveni ineficiente.eprezentare G urmă mne*ică de o factură specială. Ne min#im când le folosim. repression este o traducere greşită a termenului VerdrNngung refulare". ea repre*intă mai mult decât )o impresie sla'ă/. dar care se alimentea*ă din pulsiunile se(uale. interesul asociat unei repre*entări34 trece la o repre*entare mai pu#in intensă. p. a unor o'iecte concrete sau imaginare. 3994" %oca$ularul psihanali"ei.

Aineste*ice.înghi#i66 tot ce+i )servesc/ ceilal#i şi va avea încredere e(cesivă în ei. olfactive" care înso#esc aceste acte în *ona 'u*elor. a fuma. 2.reud formulea*ă teoria de*voltării stadiale a personalită#ii. 4mintirile sale şi ale pacien#ilor săi adul#i sunt concordante în acest sens. b. sau nu sunt înlocuite cu altele. ca pattern comportamental.*.a. Cle pot erupe în conştiin#ă în stări de stress e(trem sau în procesul psihanali*ei. sarcastice să facă remarci )muşcătoare/. a 'ea. Stadiul oral 1de la na)tere p=nă -n al doilea an3 ♦ principala sursă de plăcere este gura ♦ plăcerea este derivată din supt. în func#ie de vârstă e(istând o dominantă care dă specificul stadiului. Stadiile dez#oltării psihose(uale Price comportament este defensiv. care este. . 0eşi îndeplinesc aceleaşi func#ii. în careB copilul încearcă să o'#ină ma(imul de plăcere din satisfacerea instinctelor. înghi#it. 4cest sistem al trăsăturilor de personalitate şi al comportamentului este re*ultatul învă#ării şi ne defineşte ca indivi*i unici şi irepeta'ili. acest mod de ac#iune structurea*ă în timp un tip de personalitate oral-pasi#ă. 5odul oral-incorporati# presupune stimularea plăcută a gurii de către hrană şi de către ceilal#i fa*a ini#ială" adultul fi(at în acest stadiu are preocupări oraleB a mânca. nevro*ele adultului îşi au rădăcina în prima copilărie. 0acă tre'uin#ele copilului au fost e(cesiv satisfăcute în stadiul respectiv sau dacă au fost e(cesiv frustrate şi conflictul nu a fost re*olvat. . va . dar aceleaşi apărări sunt folosite diferit de fiecare persoană. Ca centru al conflictului. individul poate deveni nevrotic sau psihotic. în esen#a ei. prin sen*a#iile tactile. 5odul oral-agresi# fa*a secundară" survine în momentul dureros şi frustrant al erup#iei dentare. 0acă apărările nu redevin operante.dacă în copilărie satisfac#ia a fost e(cesivă.iecare stadiu are un con lict speci ic care tre'uie re*olvat satisfăcător pentru a putea trece în stadiul următor. care poate fi 'ună sau rea. gustative. într+o manieră primitivă să+şi iu'ească mama ♦ modul în care mama răspunde la cerin#ele lui care sunt cerin#e pure ale $inelui" va da . a săruta. 9. 5oduri de acţiune -n stadiul oral a. individul rămânând i(at în acel stadiu. . con#inutul varia*ă în func#ie de e(perien#a fiecăruia cu persoanele şi o'iectele din mediul său. încearcă să impună cerinţele realităţii şi constr&n!erile morale. la vârsta adultă va fi predispus la optimism şi dependen#ă satisfacerea ulterioară va fi întotdeauna dependentă de ceilal#i şi ca atare este credul. Cele mai puternice conflicte în această rela#ie sunt de natură se(uală şi gravitea*ă în jurul *onelor erogene ale corpului.reud îi atri'uie o natură se(uală ♦ copilul este într+o rela#ie de dependen#ă a'solută fa#ă de mamă. e(istă tendin#a ca de*voltarea să se oprească aici. o de*voltare psihose(uală. agresiune..culoarea66 micii lumi a copilului. iar părin#ii. plăcere căreia $. muşcat. Cnergia psihică fiind investită în acel stadiu. 0eci apărările sunt mecanisme vitale pentru echili'rul personalită#ii. să+şi e(hi'e sadismul fa#ă de al#iiE sunt invidioase şi încearcă să+i domine pe ceilal#i e(ploatându+i şi manipulându+-E . rămâne mai pu#ină energie pentru stadiul următor. 1ersonalitatea.. fiecare *onă are o importan#ă diferită. lim'ii şi o'rajilor. . tind să fie certăre#e. îşi are o'ârşia în interac#iunea părinte+ copil. ostilitate. naiv.7 conflicte inconştiente. sigură sau periculoasă. care devine obiect al libidoului ♦ copilul înva#ă. ş. satisfăcătoare sau frustrantă. ca repre*entan#i ai societă#ii. 1rimii 7 ani de via#ă sunt definitorii pentru structura dde personalitate. apare un sentiment dual dragosteL ură fa#ă de mamă"E persoanele fi(ate în această fa*ă sunt înclinate spre pesimism.

a mîniei înă'uşite a părin#ilor care se revarsă asupra copilului. 1lăcerea provine din *ona genitală şi este produsă nu numai prin mastur'are. Climinarea fecalelor produce plăcerea copilului dar. de*ordine. Copilul se confruntă cu limitările impuse de societate părin#i" în calea satisfacerii impulsurilor $inelui. care vor fi hotărâtoare pentru patternul comportamental adult. iar ceilal#i sunt considera#i şi trata#i ca o'iecte de posesiune.' ani3 >n majoritatea ca*urilor. după instaurarea . dacă tehnica aceasta se dovedeşte satisfăcătoare pentru a reduce frustrarea şi va fi folosită frecvent. cum arată se(ul fra#ilor şi surorilor.* ani3 Qona erogenă dominantă devine cea genitală. Stadiul anal 12 . copilului i se impune o primă cerinţăB păstrarea cură#eniei corporale şi formarea unor deprinderi de igienă dresajul la oli#ă". un ta'u a'solut în culturile occidentale. - 99.regulii oli#ei66 el tre'uie să amâne această plăcere. =a această vârstă copilul începe să fie curios şi să e(plore*e propriile *one genitale şi ale altora. o sursă de plăcere produsă de rectul plin. 999. Stadiul alic: rezol#area %%comple(ului :edip>> 1' . reten#ia este. ci şi prin fantasme fante*ii". $. şi vrea să se căsătorească cu părintele de se( opus. 5odul anal-agresi#B copilul defectea*ă unde şi când este inter*is. la rândul său. =a vârsta de % ani. 5oduri de acţiune -n stadiul anal a. Cle sunt greu de recunoscut şi acceptat pentru că implică no#iunea de incest. *gârcenie. la de*voltarea unui tip de personalitate analagresi#ă personalitatea se manifestă prin comportament sadicB cru*ime. Coflictele falice constituie ultimul stadiu al dez#oltării pregenitale şi sunt cele mai comple(e. fără a aştepta ca acesta să se adapte*e la vreo cerin#ă a lor. în timp.. înfruntând cerin#a părin#ilor. are tendin#a de a acumula pentru că securitatea sa depinde de ceea ce posedă şi de modul grijuliu în care vor fi )gospodărite/ posesiunile tendin#ele de rigiditate. grijă şi implicit dragostea părin#ilor în timp se conturea*ă un tip de personalitate anal-retenti#ă% care se manifestă prin încăpă#ânare. . deşi.reud sus#ine că e(perien#ele legate de formarea acestor deprinderi sunt esen#iale pentru formarea personalită#ii. rămâne un oarecare li'ido investit în această *onă erogenă şi copilul se reorientea*ă spre următoarea *onă erogenă. în stadiul oral părin#ii sunt cei care se adaptea*ă la cerin#ele copilului. dacă a fost reali*ată fi(area. conştiincio*itate şi încăpă#ânare sunt trasaturi definitorii pentru personalitatea anal+retentivă. accese de furie. Copilul vrea să ştie cum a venit pe lume. satisfacerea unui impuls instinctual este 'arată de cerin#a părin#ilor de a o face la un moment dat şi într+un anume loc. tendin#e distructive. 1entru prima dată. Cste o perioadă de traume şi conflicte pentru am'ele păr#iB copilul descoperă că are o armă fecalele" pe care o poate utili*a împotriva părin#ilor prin aceasta el do'ândeşte un control asupra a ceva şi poate alege dacă să se supună sau nu e(igen#elor părin#ilor dacă părin#ii sunt prea duri sau copilul are dificultă#i în formarea deprinderilor copilul reacţionează la rustrare în două moduri. va duce. >n dorin#ele incestuoase şi mastur'are se află semin#ele poten#ialului şoc. $tadiul oral se încheie la vârsta în#ărcatului. care poate fi şi ea o tehnică pentru manipularea părin#ilorB dacă nu are scaun mai mult timp constipa#ie" aceasta provoacă aten#ie.8 acest mod de ac#iune structurea*ă într+un tip de personalitate oral-sadică. cură#enie compulsivă. 6omple(ul :edipB + dorin#ele li'idinale se îndreaptă spre părintele de se( opus . b. 5odul anal-retenti#B copilul re#ine fecalele.

cu rela#ii heterose(uale normale. .reud este mai pu#in clar în scrierile sale. 5ani estarea 6omple(ului :edip la băieţi: An(ietatea de castrare : 'ăiatul este gelos şi ostil fa#ă de tată vrea să+i ia locul şi se teme de ră*'unarea tatălui tatăl va tăia organul ofensator + falusul + sursa plăcerii şi a dorin#elor sale" teama este atât de mare încât tre'uie să+şi reprime dorin#ele se(uale şi să le înlocuiască cu o afec#iune mai accepta'ilă. Personalitatea alică Fe*olvarea incompletă determină conturarea unui tip de personalitate alic. 9n#idia pi*ma"de a nu avea penis este corespondentul feminin al an(ietă#ii de castrare. 0e re*olvarea comple(ului Pedip depinde atitudinea adultului fa#ă de se(ul opus. dar ea se poate manifesta şi prin dragostea mamei pentru propiul fiu.ezol#area comple(ului: are loc prinB identificarea cu tatăl şi renun#area la orientarea incestuoasă spre mamă îi oferă 'ăiatului un su'stitut de satisfac#ie se(uală de*voltarea $upraeului ca )moştenitor/ al comple(ului" su' forma introiec#iei imaginii şi cerin#elor paterne. dar este de părere că acest conflict nu se poate re*olva complet. 4ceste persoane au nevoie de recunoaştere şi apreciere permanentă a atractivită#ii lor se(uale. se comportă seductiv. şi prietenii cu cei de acelaşi se(. 5ani estarea comple(ului :edip la ete: 6omple(ul &lectra deşi mama a fost o'iectul ini#ial al dragostei.. . în vi*iunea lui $.ezol#area comple(ului &lectra : >n ceea ce priveşte Comple(ul Clectra. Cnergia se(uală poate fi e(primată în adolescen#ă prin su'stitute socialmente accepta'ile şi apoi re*olvate plenar în via#a adultă printr+o rela#ie profundă cu o persoană de se( opus. astfel ea identificându+se cu mama şi reprimându+şi dragostea incestuoasă. dacă au fost depăşite conflictele stadiilor anterioare. de aceea femeile au un $upraeu sla' de*voltat cau*at de o identificare incompletă" 0ragostea femeii adulte pentru un 'ăr'at este. se produce o reorientare spre tată cau*a reorientăriiB feti#a descoperă că 'ăie#i au ceva în plus şi îşi condamnă mama că a castrat+o şi îşi reorientea*ă dragostea spre tată. 0acă nu reuşesc în această direc#ie de*voltă sentimente de inferioritate şi inadecvareB 'ăr'atul este o'ra*nic. frecvent prin cucerirea şi a'andonarea femeilor nici una nu e demnă de respectul şi adevărata lui dragoste pentru că nu seamănă cu &ama care.9 concomitent apare dorin#a de a înlocui. Cul şi $upraeul sunt formate la sfârşitul stadiului falic şi rela#iile dintre ele se cristali*ea*ă. numai ea. $. individul va putea duce o via#ă non+nevrotică. . Stadiul genital 1-ncepe la pubertate3 : Corpul devine matur din punct de vedere fi*iologic şi. 9?. neopsihanaliştii însă au găsit conflicte specifice acestui stadiu. încearcă să cucerească 'ăr'a#ii. 'a chiar de a suprima părintele de acelaşi se( este mai pregnant manifestat la 'ăie#i şi are o de*voltare completă. . înfumurat . manifestat prin narcisism. =a vârsta adultă mecanismele sunt inconştiente şi putem evoca cu greutate amintiri care să constituie efecte ale lor. e perfectă". Perioada de latenţă: Cele : structuri ale personalită#ii B $inele.cui+dracu+i pasă66" îşi manifestă ostentativ masculinitatea. 1erioada de laten#ă nu constituie un stadiu propriu+ *is al de*voltării psihose(uale. care constituie un su'stitut accepta'il de tată. dificultatea sta'ilirii unor rela#ii heterose(uale mature. ho''.. Cnergia este canali*ată şi su'limată în activită#i şcolare. sau se orientea*ă se(ual spre 'ăr'a#i mult mai în vârstă. Conflictele acestei perioade sunt mai pu#in intense şi pot fi reduse prin su'limare. sport.reud nici nu a acordat importan#ă perioadei. femeia îşi e(agerea*ă feminitatea. . în confruntarea cu sanc#iunile şi ta'uurile societale.. asociată cu această invidie. care posedă organul râvnit.

ete comple( Clectra invidia de a nu avea penis +++++++++++ su'limare anal+retentivă falică ++++++++++ genitală . Vi*iunea sa despre om în general este pesimistă şi sum'ră. se pră'uşeşte su' povara $inelui.reud nu a acordat o prea mare importan#ă nici acestui stadiu. Dândirea şi ra#iunea sunt sclavi umili. a fuma. care deşi îndeplinesc aceeaşi func#ie pentru to#i oamenii.reud a fost un determinist. răspun*ător de sarcina de . . ac#ionând logic. înfumurat. $. $. accese de furie.reud a determinat un pro*elitism intens. ai impulsurilor noastre primare. =a vremea sa. ce sălăşluiesc în $ine. la acest început. >n această luptă. afemeiat a cuceri sexul opus e(cesiv de feminină. rigiditate. optimist. 'a chiar şi ce visăm. Cul. un fatalist chiarB tot ce facem şi gândim. seductivă a cuceri sexul opus ++++++++++++++ maturitate capacitatea de a iu'i o persoană de se( opus satisfac#ia de a munci Anal % + 4 ani anal+agresiv anal+retentiv Falic re*olvarea comple(ului Pedipal" Perioada de latenţă @enital 5ăie#i comple( Pedip an(ietate de castrare . fiecare dintre noi fiind mâna#i de aceleaşi for#e. Nu putem scăpa din această capcană. re*olvând satisfăcător conflictele fiecărui stadiu. a bea. sadic a domina cru*ime. dar a şi fost contestat vehement. o fac în maniere e(trem de diverse.  1ersonalitatea poate evolua până la stadiul matur. într+un fel sau altul. pesimist. formându+se prin e(perien#ă. de*ordine ceilal#i sunt o'iecte de posesiune" a avea >ncăpă#ânare. $tadiali*area de*voltării psihose(uale 2. Cl este stăpânul nostru.+ . 4cestea sunt general umane. ei s+au referit. *gîrcenie. agresiv. constituie o adevărată revolu#ie. tendin#e distructive. sau se poate fi(a şi de*volta pornind de la un stadiu infantil. $. victorios este întotdeauna $inele. Pmul este condamnat pe vecie să lupte cu for#ele oar'e ale inconştientului. credul. $copul unic. este unică. ostil. -ndiferent de orientarea ulterioară a teoreticienilor personalită#ii. 1sihanali*a este prima a'ordare sistematică a personalită#ii şi. )cu normă întreagă/ ai $inelui. . 4. .ig. este determinat de for#ele inaccesi'ile. certăre#. parcurgem aceleaşi stadii. dependent de ceilal#i a mînca.%. Stadiul :ral ! + % ani 5odul de acţiune oral+incorporativ oral+agresiv Tipul de personalitate determinat oral+pasivă oral+sadică anal+agresivă 6aracteristici naiv.10 Tipul de personalitate genitală găseşte satisfac#ie în muncă şi în dragoste. din punctul de vedere al vi*iunii despre om în general. Freud -n psihologia secolului . $upraeului. -deea de persoană care îşi controlea*ă destinul. etc. întru+cât considera că pentru structurarea personalită#ii. determinante sunt primele trei şi mai pu#in cele ulterioare.olul lui S. pedanterie. ultim şi necesar al vie#ii este reducerea tensiunii.  &reditatea + este răspun*ătoare de structurile de 'a*ă. dar re*ultanta concretă. conştiincio*itate a avea şi a păstra o'ra*nic.  6ultura + determină con#inuturile Cului. ca atare tensiunea şi conflictul sunt permanent pre*ente.. fi*iologice şi de succesiunea stadiilor de*voltării psihosociale. personalitatea.

" 2. r. 0acă percep#ia realistă şi clară este imposi'ilă./. a repus în discu#ie ta'uurile şi normele. 7.a. imatur. :.reud asupra culturii secolului SS a fost uriaşă. ceea ce pune în discu#ie vala'ilitatea generali*ărilor sale. 3!. -deile lui au stat la 'a*a unor vaste cercetări antropologice ale căror re*ultate au contra*is ipote*a lui $. cum am putea sus#ine că sunt posi'ile gândirea logică sau ra#iuneaR . ş. inconştientă" $ine $tadiu anal $tadiu de de*voltare psihose(uală $tadiu de laten#ă $tadiu falic $tadiu genital $tadiu oral $u'limare $upraeu Thanatos Tre'uin#ă 3.11 a servi $inele. 4nali*a#i caracteristicile stadiilor de de*voltare a personalită#ii în raport cu alte stadiali*ări cunoscute cel pu#in %".reud că 'a*a 'iologică a personalită#ii este universală. importan#a primei copilării. -nfluen#a gândirii lui .reud despre natura umană şi argumenta#i orientarea sa. al duratei şi al raporturilor dintre stadii. &arca#i asemănările şi diferen#ele între personalitatea matură şi tipurile de personalitate imature la nivelul manifestărilor periferice concrete. a eviden#iat rolul inconştientului. al mecanismelor de*voltării. în acest sens. -dentifica#i în teoria lui .0.reud enun#urile referitoare la nucleul. pentru că sunt incapa'ile să+şi forme*e un $upraeu puternic. >ncadra#i teoria în func#ie de concep#ia sa asupra raportului ereditate + mediu. lucrului. Care este locul şi rolul educa#iei în această vi*iuneR 4. an(ietate de castrare. Cu şi $upraeu. 1sihanali*a clasică formulea*ă o teorie completă a personalită#ii pornind de la anali*a şi interpretarea manifestărilor personalită#ii nevrotice. . tul'urat emo#ional şi s+a ocupat insuficient de personalitatea matură şi echili'rată. H. 1ractica pare să sugere*e că modalită#ile concrete de creştere şi educare a copiilor au un rol important C(B culturi în care nu e(istă ta'u asupra incestului şi unde nu au putut fi eviden#iate conflicte Pedipiene. distorsionea*ă sau ascunde adevărul. >n ce mod determină pulsiunile instinctele" vie#ii şi ale mor#ii comportamentul umanR -dentifica#i asemănările şi diferen#ele dintre cele două categorii de pulsiuni. r. . operând prin mecanisme de apărare. Terminologie -n teoria lui Freud 4n(ietate 4n(ietate 4n(ietate 4n(ietate 4n(ietate 4n(ietate -nstinct se(ual -nstinctele mor#ii -nstinctele vie#ii =i'ido &ecanisme de apărare &odalită#i ra#ionale de reducere a an(ietă#ii 4n(ietate traumatică 1ersonalitate anal agresivă Comple( Clectra 1ersonalitate anal+retentivă Comple( Pedip 1ersonalitate falică Conştient 1ersonalitate genitală 0eplasare 1ersonalitate oral+agresivă Cros 1ersonalitate oral+pasivă Cu 1reconştientL su'conştient -mpuls agresiv 1rincipiul plăcerii -nconştient 1rincipiul realită#ii -nstinct 1roiec#ie 1ulsiune . Cl a spart nişte tipare de gândire. I. 4rgumenta#i natura rela#iilor dintre $ine. modul de operare al mecanismelor de apărare. de*voltarea şi periferia personalită#ii. Ce mecanisme de apărare ale Cului asigură men#inerea echili'rului psihicR 9.reud avea o părere proastă despre oameni în general şi despre femei în special. %.. Cum se manifestă an(ietatea în via#a cotidianăR .e lecţie critică% recapitulare )i consolidare de castrare de castrare morală nevrotică o'iectivă Fa#ionali*are Feac#ie Fefulare Fegresie Fepresie Fepre*entare r. Cvalua#i vi*iunea lui . 1oate că a insistat prea mult asupra ca*ului particular. . 4rgumenta#i în ce măsură enun#urile unei teorii 'a*ate pe o astfel de eviden#ă empirică sunt valide în interpretarea personalită#ii normale. cuvântului. punctând asemănările şi deose'irile la nivelul criteriilor de stadiali*are.

12 .

Sign up to vote on this title
UsefulNot useful