Anatomie şi Embriologie

CURSUL 1
COLOANA VERTEBRALĂ
COLOANA VERTEBRALĂ ÎN ÎNTREGIME Dimensiuni Lungimea coloanei vertebrale este în medie de 73 cm la bărbat şi 63 cm la femeie, reprezentând astfel 40% din lungimea totală a corpului Lăţimea maximă a coloanei vertebrale este la baza sacrului unde măsoară !! cm "e aici merge descrescând atât în #os, cât şi în sus Diame !u" sagi a" maxim este la nivelul ultimelor vertebre lombare unde atinge 7 cm, apoi descreşte atât în sus cât şi în #os Cu!#u!i $oloana vertebrală nu este rectilinie, ci prezintă două feluri de curburi % • în plan sagital • în plan frontal 1. Curburile în plan sagital (antero-posterior) &unt orientate fie cu conve'itatea înainte când se numesc lordoze, fie cu conve'itatea înapoi când se numesc cifoze $oloana vertebrală prezintă 4 curburi % 1) curbura $e!%i$a"ă cu conve'itatea înainte(lordoza) 2) curbura &!a$a"ă cu conve'itatea înapoi(cifoza) 3) curbura "&m#a!ă cu conve'itatea înainte (lordoza) 4) curbura sa$!&$&$$igiană cu conve'itatea înapoi (cifoza) *n timpul vieţii intrauterine coloana vertebrală prezintă o singură curbură cu conve'itatea înapoi +a nou-născut coloana vertebrală prezintă un ung,i lombosacral ce separă cifoza cervicotoracală de cea sacrococcigiană
7

Adrian BEZNEA

+ordoza cervicală apare în lunile 3-. şi este rezultatul ridicării capului de către sugar +ordoza lombară apare în #urul vârstei de / ani şi se datorează sta0iunii verticale şi locomo0iei Cu!#u!i"e sagi a"e sun '&#(n'i e )n $u!su" %ieţii* +* Curburile în plan frontal (transversal) &unt mai pu0in pronun0ate ca cele în plan sagital *n mod obişnuit întâlnim% 1) curbura cervicală cu conve'itatea la stânga1 2) curbura toracală cu conve'itatea la dreapta 3) curbura lombară cu conve'itatea la stânga $urbura toracală este primară, fiind determinată de trac0iunea muşc,ilor mai dezvolta0i la membrul superior drept 1 celelalte două curburi sunt compensatorii, având scopul de a restabili ec,ilibrul corporal +a stângaci, curburile frontale sunt îndreptate în sens invers C&n,&!maţia ex e!i&a!ă $oloana vertebrală considerată în totalitatea ei prezintă% • ,aţa an e!i&a!ă • ,aţa -&s e!i&a!ă • '&uă ,eţe "a e!a"e 1* Faţa anterioară este formată de o coloană cilindrică, rezultată din suprapunerea corpurilor vertebrelor +* Faţa posterioară prezintă pe linia mediană procesele spinoase, care formează împreună $!eas a s-ina"ă* 2rocesele spinoase se pot e'plora cu multă uşurin0ă, mai ales în timpul flectării trunc,iului +a limita dintre coloana cervicală şi toracală se vizualizează foarte net procesul spinos al vertebrei $ 7 (vertebra proeminentă)1 pornind de la acest proces spinos, se poate numerota fiecare vertebră *n continuarea proceselor spinoase se e'plorează creasta sacrală mediană, iar în plica interfesieră se pot palpa coarnele sacrale, coarnele coccigelui şi ,iatul sacral "e fiecare parte a crestei spinale se găsesc şan0uri profunde, numite şan0uri vertebrale 1ele adăpostesc muşc,i ce ac0ionează asupra coloanei vertebrale 3. Feţele laterale prezintă % vârful proceselor transversare, pediculii vertebrali, găurile intervertebrale şi por0iunile laterale ale corpilor vertebrali
3

Anatomie şi Embriologie

4ârful procesului transversar al atlasului poate fi palpat imediat sub procesul mastoidian

Cana"u" %e! e#!a" 5ste format prin suprapunerea găurilor vertebrale $analul vertebral se continuă în sus cu cavitatea neurocraniului, iar în #os se desc,ide prin ,iatul sacral $analul vertebral urmăreşte toate infle'iunile coloanei vertebrale "iametrele canalului vertebral variază 1 ele sunt mai mari în regiunea cervicală şi lombară, în raport cu mobilitatea mai mare a coloanei vertebrale în aceste regiuni *n regiunea toracală, unde mobilitatea coloanei vertebrale este mai redusă, diametrele canalului vertebral sunt mai mici IM.ORTAN/A 0UNC/IONALĂ A COLOANEI VERTEBRALE $oloana vertebrală este caracteristică vertebratelor şi îndeplineşte trei roluri ma#ore% 1* .!& e$ţia mă'u%ei *n canalul vertebral se găseşte măduva spinării învelită de meninge 6olul protector al coloanei vertebrale este evident, anterior fiind format de puternicele corpuri vertebrale,iar posterior de arcurile vertebrale suprapuse 7neori, fracturile coloanei vertebrale pot interesa măduva sau (şi) meningele +* R&"u" s a i$ *n ortostatism (sta0iunea verticală) coloana vertebrala reprezintă un a' solid ce sus0ine capul, trunc,iul şi membrele superioare1 ea transmite apoi greutatea la pelvis şi la membrele inferioare "ezvoltarea mare a vertebrelor lombare se e'plică prin greutatea pe care trebuie să o sus0ină $urburile sagitale ale coloanei vertebrale au ca rezultat mărirea rezisten0ei $oloana vertebrala poate prezenta şi curburi patologice, ca urmare a e'agerării curburilor normale% • Cifoza patolologică se caracterizează prin accentuarea conve'ită0ii posterioare
8

Adrian BEZNEA

Lordoza patologică se caracterizează prin accentuarea conve'ită0ii anterioare • colioza constă in e'agerarea curburilor în plan frontal $urburile patologice ale coloanei vertebrale pot fi% • ereditare sau • dob!ndite "ezvoltarea şi func0ionarea unor viscere pot fi influen0ate în sens negativ de către curburile patologice ale coloanei vertebrale 1* R&"u" #i&me$ani$ $oloana vertebrala este antrenată în mişcări numeroase şi ample1 gra0ie acestora, corpul are o mare mobilitate DE2VOLTAREA COLOANEI VERTEBRALE 9ezenc,imul sclerotomial migrează în săptămâna a 4-a spre linia mediană, încon#urând notocordul şi tubul neural care s-a format înapoia lui :cest mezenc,im păstrează dispozi0ia segmentară a somitelor din care porneşte1 între segmente se găsesc arterele intersegmentare &egmentele caudale ale sclerotoamelor se densifică prin con0inut celular, deosebindu-se de segmentele craniale, care rămân mai pu0in dense +a formarea $&!-u!i"&! %e! e#!a"e -!e$a! i"agin&ase participă un segment mai dens şi unul mai pu0in dens din două sclerotoame succesive1 între partea densă şi partea mai pu0in densă a aceluiaşi sclerotom se formează 'is$u" in e!%e! e#!a", care înc,ide în el resturi din notocord ;ormarea intersegmentară a vertebrelor definitive permite mus$u"a u!ii care se dezvoltă din miotoame să rămână segmentară şi să se insere pe două vertebre succesive <ot secundar acestei evolu0ii, %ase"e, ini0ial intersegmentare, a#ung la nivelul mi#locului corpului vertebrelor Ne!%ii !a3i'ieni (spinali) păstrează pozi0ia lor segmentară primară, formându-se la nivelul discurilor intervertebrale1ieşirea lor din canalul ra,idian se face prin găurile intervertebrale sau interpedunculare "upă stadiul -!e$a! i"agin&s, în săptămâna a 7-a începe $&n'!i,i$a!ea prin doi centri care apar în corpul vertebrei şi prin câte unul în fiecare #umătate a arcului vertebral, care se formează încon#urând tubul neural
!0

Anatomie şi Embriologie

$ei patru centri alcătuiesc %e! e#!a $a! i"agin&asă, care în săptămâna a 8-a îşi începe osificarea

0&!ma!ea $&"&anei %e! e#!a"e 4 e a-e5
: &ăptămână a =4 a de dezvoltare se produce în #umătatea cranială a sclerotomului cranial ;ormarea corpului vertebral precartilaginos

B. $ondensarea şi proliferarea sclerotomului caudal
$

!!

Adrian BEZNEA

CURSUL +
CAVITĂ/ILE SEROASE ALE TRUNC6IULUI
GENERALITĂ/I >rganele interne sunt adăpostite,cea mai mare parte, în cavită0ile seroase ale trunc,iului $avită0ile seroase ale trunc,iului sunt%  cavitatea pericardică  cavitatea pleurală  cavitatea peritoneală  cavitatea vaginală a testiculului derivată din cavitatea peritoneală :ceste cavită0i seroase se dezvoltă din celomul intraembrionar* 0ORMAREA CAVITĂ/ILOR SEROASE "ezvoltarea celomului intraembrionar şi a cavită0ilor seroase ce derivă din el este legată de evolu0ia mezodermului *n săptămâna a 3-a de via0ă intrauterină, din linia primitivă se diferen0iază mezodermul intraembrionar, care este cea de a treia foi0ă a discului embrionar, dispus între ectoderm şi endoderm >dată cu formarea sa el se organizează, alcătuind mezodermul paraaxial, intermediar, şi lateral. "ezodermul paraa#ial situat de o parte şi de alta a notocordului, se segmentează în direc0ie cranio-caudală, formând somitele sau segmentele mezodermului "ezodermul intermediar dă naştere cordoanelor nefrogene (fig / ! ) "ezodermul lateral$ nesegmentat în totalitate, se continuă cranial cu mezodermul nesegmentat cefalic, iar marginile discului embrionar cu mezoblastul e'traembrionar "ezodermul cefalic fuzionează pe linia mediană cu cel de partea opusă, cranial de lama precordală, viitoarea membrană orofaringiană *n această regiune se diferen0iază mezodermul
!/

Anatomie şi Embriologie cardiogen* *n stadiul presomitic al dezvoltării. prin confluen0a unor vezicule căptuşite cu celule mezoteliale numite vezicule celomice precefalice apărute în mezenc. Se$ţiune !ans%e!să -!in em#!i&n8 )n 'i%e!se e a-e 'e 'e7%&" a!e5 !3 .im. viitoarea membrană orofaringiană *n această regiune se diferen0iază mezodermul cardiogen* *n stadiul presomitic al dezvoltării.im.i0ă a cavită0ii pericardice (primordium pericardii) >dată cu formarea somitelor. ia naştere prima sc. ia naştere prima sc. mezodermul lateral începe să se cliveze cranio-caudal în cele două lame numite somato şi splanchnopleura.i0ă a cavită0ii pericardice (primordium pericardii) 0&!ma!ea me7&'e!mu"ui in e!me'ia! : sec0iune transversă prin embrionul de !8 zile ? sec0iune transversă prin embrionul de /0 zile "ezodermul cefalic fuzionează pe linia mediană cu cel de partea opusă. prin confluen0a unor vezicule căptuşite cu celule mezoteliale numite vezicule celomice precefalice apărute în mezenc. cranial de lama precordală.

iale. care în partea cranială comunică bilateral cu cavitatea pericardică primitivă.ealis) "in !4 . în celomul umbilical .nic este continuu cu cel somatic.. se produce fle'iunea cranio-caudală a acestuia cu concavitatea ventral $orpul embrionului ia forma literei $ cu conve'itatea dorsal <ubul cardiac primitiv şi cavitatea pericardică formată în #urul său. îşi sc. după repozi0ia anselor în cavitatea abdominală. prin creşterea rapidă a veziculelor cerebrale cu sc. formând &ernia sau omfalocelul umbilical fiziologic* *n săptămâna a !0-a.Adrian BEZNEA : ? $ $avitatea intraembrionară comunică liber cu cavitatea e'traembrionară $omunicare aproape încetată +a sfârşitul săptămânii 4 mezodermul spla. în partea caudală a canalelor pleurale.i0area e'tremită0ii cefalice şi creşterea pronun0ată în lungime a peretelui dorsal al corpului embrionar.iale.iului. celomul intraembrionar comunică bilateral. "orso-lateral. mm lungime.i0ează de o parte şi de alta celomul intraembrionar primitiv.eal (tubus laringotra. ia naştere mugurele laringotra.nopleura sau lama viscerală rămâne ataşată de endoderm *ntre aceste două lame se sc. situându-se caudal de stomodeum în partea ventrală a regiunii bra.cavitatea celomului e'traembrionar se reduce treptat şi dispare "in el rămâne o mică por0iune la nivelul cordonului umbilical numit celom umbilical (caeloma umbilicale) *ntre săptămânile 6-!0 de via0ă intrauterină. cavitatea pericardică primitivă comunică în acest stadiu cu canalele pleuroperitoneale dezvoltate progresiv de o parte şi de alta a tubului intestinal primitiv şi a mezenterului său dorsal şi ventral +a embrionul de /. cu celomul e#traembrionar* :cesta s-a format în săptămâna a /-a de via0ă intrauterină în mezoblastul e'traembrionar 2rin creşterea amniosului şi formarea pere0ilor antero-laterali ai trunc. unde formează umflătura cardiacă (proeminenţia cordis). respectiv a faringelui. care este situată median Cavitatea pericardică primitivă începe să se formeze cranial de viitoarea membrană orofaringiană 9ai târziu.erniază temporar ansele intestinului mi%lociu (mesenteron). celomul umbilical dispare în totalitate în cordonul umbilical +a embrionul cu /0 de somite (de apro' 3 mm).din perele ventral al intestinului anterior8 caudal de pungile bra. basculează. şi cavită0ile sunt complet înc.imbă pozi0ia.ise omatopleura sau lama parietală a mezodermului lateral se dispune sub ectoderm iar splanc.

iului (fig / 3 ) De7%&" a!ea 'ia. .inal.Anatomie şi Embriologie umflătura caudală a mugurelui laringotra.inal.eal se dezvoltă mugurii pulmonari. a#ungând până la orificiul său superficial *n luna a 7-a el a#unge în scrot.ide !. iar la sfârşitul lunii a 3-a începe să involueze şi se înc.ormarea diafragmei este un proces comple' la care participă septum trasvers. procesul vaginal străbate canalul ing.inală *n cursul acestei luni.!agmu"ui Ca%i a ea %agina"ă a es i$u"u"ui derivă şi ea embriologic din celomul intraembrionar 5a începe să se formeze în luna a 3-a intrauterină ca un diverticul al peritoneului parietal numit procesul vaginal al peritoneului$ în viitoarea regiune ing. dând naştere în stadiile ulterioare cavită0ilor seroase definitive ale trunc. mezenterul dorsal primitiv (mezoesofag) şi par0ial somatopleura peretelui dorso-lateral al trunc.imul încon#urător din viitorul mediastin şi în canalele pleurale Celomul intraembrionar primitiv sau cavitatea pericardopleuro-peritoneală se va septa. care cresc e'tensiv în mezenc. pregătind astfel calea de coborâre a testiculului (descensus testis) +a se'ul feminin procesul vaginal nu depăşeşte orificiul superficial al canalului ing. membranele pleuroperitoneale.iului &eptarea celomului se realizează prin formarea diafragmei$ care va despăr0i cavităţile pleurale şi pericardică din torace de cavitatea peritoneală 9embranele pleuropericardice vor contribui la separarea $a%i ăţi"&! -"eu!a"e de cea -e!i$a!'i$ă* .

inale la femeie(c.iste ale canalului @ucA) !6 . partea din scrot devenind cavitate scrotală* *n cazurile în care canalul peritoneovaginal nu se obliterează. pot rămâne la nivelul funiculului spermatic mici vestigii diverticulare din care iau naştere c.ide. prin el se produc &erniile ing&inale congenitale* 2rin involu0ia sa incompletă.iste ale funiculului spermatic la bărbat sau forma0iuni c.istice ing.Adrian BEZNEA $analul peritoneovaginal prin care ini0ial cavitatea peritoneală comunică cu cavitatea vaginală a testiculului. involuează după naştere şi se înc.

ial şi poartă numele de c!mp sau arie pulmonară* +a acest nivel apare mai întâi un şan0.i$a :cest diverticul creşte repede şi prin formarea de #os în sus a unui sept frontal.Anatomie şi Embriologie DE2VOLTAREA A. numit septul tra&eoesofagian8 se separă progresiv de peretele anterior al viitorului esofag "in acest mugure diverticular iau naştere de sus în #os%  laringele1  tra.IRATOR* ORGANOGENE2A $ăile respiratorii inferioare şi plămânii se dezvoltă din endodermul peretelui anterior al proenteronului sau intestinului anterior 6egiunea peretelui al intestinului din care se va diferen0ia aparatul respirator. este situat median sub al 4lea arc bran. numit 'anţ laringotra&eal sau 'anţ pulmonar.iile şi plămânii1  mucoasa acestor organe1  epiteliul alveolar !7 . care prin evaginare în direc0ia anterioară ia formă diverticulară şi apare la embrionul de trei săptămâni (3 mm lungime) $apătul superior al acestui diverticul corespunde viitoarei guri a esofagului "iverticulul este mai umflat la e'tremitatea inferioară Em#!i&n 'e a-!&xima i% +9 'e 7i"e8 $u !e"aţii"e 'in !e 'i%e! i$u"u" !es-i!a &!8 inimă8 s &ma$ :i .eea1  bron.ARATULUI RES.

ii. începe în săptămâna a 3-a şi progresează de sus în #os *n săptămâna a .a"'u" -"eu!&-e!i$a!'i$ $a!e 'i%i'e -&!ţiunea &!a$i$ă a $a%i ăţii $&!-u"ui )n $a%i a e -"eu!a"ă :i -e!i$a!'i$ă !3 . vasele şi nervii laringelui se dezvoltă din arcurile bran&iale* C&n'!&gene7a prin care din mezenc.eletul.imul regional &c.im se vor forma inelele cartilaginoase incomplete ale tra. săptămâni ? 6 săptămâni $ 3 săptămâni $elelalte forma0iuni din structura lor se dezvoltă din mezenc.-a se diferen0iază primele mioblaste ale mu'c&iului tra&eal* Mugu!ii -u"m&na!i primari apar timpuriu şi la început sunt asimetrici Se$ţiune !ans%e!să -!in mugu!ii -"eu!a"i a!ă (n' . muşc.eei şi bron.iilor.Adrian BEZNEA E a-e )n 'e7%&" a!ea !a3eei :i -"ăm(ni"&! : .

trei în dreapta şi doi în stânga :ceştia cresc e'tensiv în mezenc. iar cel stâng mai mult în direc0ie orizontală "in mugurii pulmonari primari iau naştere mugurii lobari.iolele respiratorii *n stadiul alveolar apar canalele alveolare şi alveolele !8 . mm 9ugurele pulmonar drept creşte mai pronun0at în direc0ie infero-laterală.&!ma!ea $ana"u"ui -e!i$a!'i&-e!i &nea" )n $a%i a e -"eu!a"ă :i .&!ma!ea mem#!ane"&! -"eu!&-e!i$a!'i$e *n interiorul mugurilor lobari ramifica0ia epitelială bron.opulmonară se continuă dicotomic până la naştere când se formează !3 genera0ii de ramifica0ii. iar după naştere procesul continuă până când ramifica0iile a#ung la /.imul din viitorul mediastin şi proemină tot mai mult în $ana"e"e -"eu!a"e* T!ans. genera0ii *n cursul organogenezei plămânul fetal străbate !ei s a'ii%  pseudoglandular  canalicular  alveolar. *n stadiul pseudoglandular se individualizează mugurii lobari şi bro.iile *n stadiul canalicular se formează bron.Anatomie şi Embriologie 9ugurele pulmonar drept este pu0in mai mare decât cel stâng la embrionul de .

formând plămânului un fel de mezou% mezopneumonium *n ceea ce priveşte forma e'terioară. luând forma şi consisten0a specifice ANOMALII DE DE2VOLTARE A . care prin canalul arterial trece în cea mai mare parte în aortă :lveolele sunt deplin formate din luna a 7-a "upă prima respira0ie plămânul este destins de aer.Adrian BEZNEA De7%&" a!ea 3is &"&gi$ă :i .i0ează mai întâi baza plămânilor datorită faptului că sunt împinşi în sus de ficat şi de diafragmă 4ârful începe să se individualizeze în luna a 3-a :spectul glandular al plămânului se datorează faptului că în via0a intrauterină el nu este func0ional. cât şi în c. -(nă )n +. se sc.LĂM>NILOR :u fost descrise cazuri e'trem de rare de agene7ie pulmonară A-"a7ii"e şi 3i-&-"a7ii"e pulmonare apar prin dezvoltare insuficientă.(!:i u" $e"ei 'e4a . pot crea dificultă0i atât în e'plorarea. fiind străbătut de o mică cantitate de sânge. globală sau par0ială :nomaliile 'e 'i%i7iune şi 'e sime !ie ale bron.< B* -e!i&a'a sa$u"ui e!mina" )n$e-e "a s. destul de frecvente.irurgia plămânului /0 .ăm(na 1.iilor.un$ţi&na"ă a -"ăm(ni"&! A* -e!i&a'a $ana"i$u"a!ă 'u!ea7ă 'in să. :i )n$e-u u" $e"ei 'e4a =4a "uni* 9ezenc.imul din #ur se continuă ini0ial cu cel al esofagului şi stomacului.

fără comunicare aeriană.eal în cea de a 4-a săptămână.agiene /! . poate să ducă la o a !e7ie es&.irurgical Va!ie ăţi 'e .estra0ii şi dispuşi în special intralobular An&ma"ii"e !a3eii sunt legate de anomaliile esofagiene. asociată de cele mai multe ori cu o fistulă tra. fără func0ie respiratorie.iile principale. mai frecvent cea stângă :ceste defecte apar cu o frecven0ă de apro'imativ ! la /000 de naşteri şi pot beneficia de tratament c.Anatomie şi Embriologie :u fost descrise şi cazuri de e'isten0ă a unor lobi izola0i de arborele tra. numi0i sec. formată de segmentul caudal sau poststenotic1 uneori comunicarea anormală se constituie între esofag şi una din bron.ag&4 !a3ea"ă poate fi dublă (mai rar) sau unică. din cauza originii lor comune "ezvoltarea defectuoasă a septului easofago-tra.eală 0is u"a es&.eobronşic.agiană izolată (cazuri foarte rare).is u"e es&4 !a3ea"e :i a !e7ii es&.

respectiv în săptămâna a =4-a de via0ă intrauterină "e timpuriu.ERICARDUL ORGANOGENE2A "ezvoltarea cordului."ă u!a $a!'ia$ă (proeminen0a cordis) // . se diferen0iază din mezenc. stratul său endotelial devenind endocardul cordului definitiv (fig 4 ! ) $oncomitent. din care iau naştere două tuburi endoteliale. unul stâng şi altul drept "atorită fle'iunii laterolaterale a discului embrionar.nopleura. fuzionează unul cu altul în direc0ie cranio-caudală &e formează astfel u#u" $a!'ia$ -!imi i% uni$. în regiunea numită a!ie $a!'i&genă.. la nivelul e'tremită0ii cefalice. treptat.Adrian BEZNEA CA. la sfârşitul săptămânii a ===-a $ircula0ia sângelui la embrionul uman apare în stadiul de 7 somite. se formează $a%i a ea -e!i$a!'i$ă* <ubul cardiac este suspendat de pericard prin me7&$a!'u" '&!sa" .ITOLUL 1 INIMA ?I . acestea se vor situa anterior de intestinul anterior şi superior de sacul vitelin şi septul transvers unde formează um. mm. cele două tuburi se apropie median tot mai mult şi.im primele celule angioformatoare :cestea vor forma un -"ex %as$u"a! en'& e"ia" în strânsă rela0ie cu splanc. începe încă la embrionul de !. organul central al aparatului cardiovascular. anterior de placa neurală şi lama procordală (viitoarea membrană bucofaringiană).ormarea şi accentuarea fle'iunii cranio-caudale a corpului embrionar determină bascularea cu !300 în #urul unui a' transversal a primordiului pericardului şi cordului $a urmare.

ide sinusu" %en&s (sinus venosus) care are două coarne (cornua sinus).imale din s-"an$3n&-"eu!ă se dispun ca o manta în #urul tubului endocardic "in ele se vor diferen0ia celulele musculare ale mi&$a!'u"ui şi celulele me7& e"ia"e a"e e-i$a!'u"ui* <impuriu. după care urmează %en !i$u"u" -!imi i% (ventriculus primitivus) şi a !iu" -!imi i% (atrium primitivus) în care se desc. caudal *ntre e'tremită0i se diferen0iază dilata0iile. cefalic şi altul %en&s. mezocardul dorsal dispare.&!ma!ea unui uni$ u# $a!'ia$ 'in $e"e '&uă -!im&!'ii >dată cu aceste procese. separate la e'terior de şan0uri "ilata0ia dinspre capătul arterial poartă numele de #u"#u" -!imi i% a" $&!'u"ui (bulbus cordis primitivus).Anatomie şi Embriologie Se$ţiune !ans%e!să -!in em#!i&n8 )n 'i%e!se e a-e 'e 'e7%&" a!e8 a!ă (n' . în rest fiind liber în cavitatea pericardică <ubul cardiac are un capăt a! e!ia". ele fiind ulterior încorporate în cavitatea pericardică ?ulbul cordului se continuă cranial cu sa$u" a&! i$ sau cu a&! e"e %en !a"e din care pleacă succesiv arcurile arteriale aortice sau a! e!e"e #!an$3ia"e. care după ce străbat antero/3 . unul stâng şi altul drept $omunicarea dintre atriul primitiv şi şi ventricul se numeşte $ana" a !i&%en !i$u"a! (canalis atrioventricularis) "e men0ionat că ini0ial atriul primitiv şi coarnele sinusului venos sunt e'trapericardice. celulele mezenc. iar tubul cardiac rămâne legat de pericard doar la e'tremită0i.

apar prin proliferarea celulelor endocardice două proeminen0e D pernu0e endocardice D una ventrală şi alta dorsală. ci se curbează. septarea la aceste vertebrate este incompletă. la celelalte reptile sângele se amestecă în mare parte +a vertebratele cu sânge cald.u" in e!me'ia! (septum intermedium). până când se a#unge la forma sa definitivă $oncomitent. separarea între inima venoasă şi cea arterială după naştere este completă Se. cu e'cep0ia crocodililor. la care septul intraventricular este aproape complet. cordul primordial (cor primordiale) nu se dezvoltă uniform.e!e8 la care metabolismul mai intens cere un sistem circulator mai eficient. -ăsă!i8 mami. mai întâi luând forma literei B7C cu concavitatea anterior şi la dreapta. rămâne unic $a urmare. camera de e'pulzie a cordului. el nu mai rămâne rectiliniu.id câte o %enă %i e"ină8 %ena &m#i"i$a"ă :i %ena $a!'ina"ă $&mună (ductul lui $ubier) formată prin fuziunea venei precardinale cu vena postcardinală de aceeaşi parte *n etapa care urmează.iale se desc. sângele fiind amestecat +a !e. iar apoi forma literei B&C cordul sigmoid (cor sigmoideum) cu atriul situat posterior de ventricul &c.i#ieni. care are pozi0ie transversală.a!ea $&!'u"ui &epararea sângelui venos de cel arterial la nivelul cordului. ci bulbul cordului şi ventriculul prezintă un ritm mai rapid de creştere în lungime fa0ă de celelalte cavită0i ale sale $a urmare. atriul primitiv se septează în două cavită0i 7n atriu primeşte sângele circula0iei sistemice şi altul sângele o'igenat din plămâni 4entriculul. care împarte canalul /4 . separarea se e'tinde şi la ventriculi "ar. cordul şi pericardul coboară în regiunea cervicală spre torace D (descensus cordis) D şi tot acum are loc procesul de septare a cavită0ilor primitive ale cordului Se.Adrian BEZNEA posterior arcurile branc.i"e. denumite în @omenclatura 5mbriologică =nterna0ională D tuber endocardiale atrioventriculare 2rin fuziunea lor ia naştere se.id în a&! e"e '&!sa"e +a e'tremitatea opusă în fiecare corn al sinusului venos.a!ea a !iu"ui -!imi i% :i s&a! a sinusu"ui %en&s +a nivelul canalului atrioventricular. se desc.imbările de pozi0ie ale cavită0ilor cordului se continuă şi în dezvoltarea ulterioară. s-a realizat treptat în filogeneză +a -e: i8 inima rămâne ca un tub mic cu păr0i mai dilatate dispuse succesiv +a am.

&!amen se$un'um 2rin acest orificiu atriul drept este în comunicare cu atriul strâng <ot acum.Anatomie şi Embriologie atrioventricular într-un &s iu a !i&%en !i$u"a! '!e.&sei &%a"e (limbus fossae ovalis) >dată cu sc. între marginea septului prim şi septul intermediar se delimitează un orificiu numit . realizând astfel fuziunea şi separarea completă a celor două atrii 9arginea septului secund devine "im#u" . în partea centrală a septului prim. precedând această fuziune.ide şi întreg sângele venos din atriul drept trece în ventriculul drept şi de aici la plămân pentru .ematoză "upă naştere.&!amen -!imum *nainte ca foramen primum să dispară prin obliterare. numit . foramen ovale se înc.imbarea pozi0iei atriului primitiv.u" se$un' (septum secundum) care creşte descendent şi tinde să oblitereze foramen secundum &eptul secund nu a#unge însă să fuzioneze cu septul intermediar 9arginea sa liberă delimitează cu marginea liberă a păr0ii inferioare a septului prin orificiul de comunicare dintre atrii. permi0ând doar trecerea în sens invers *n acest fel. cornul stâng al sinusului venos devine sinus $&!&na!. cornul drept al sinusului venos creşte mai rapid decât cel stâng :ceste din urmă. sinusul venos şi cornul său drept care creşte rapid vor fi încorporate în atriul drept Os iu" sin&a !ia".şi altul s (ng* $oncomitent cu acest proces. septul prim este împins către cel secund. se formează un alt orificiu numit . ocolind astfel circula0ia mică sau pulmonară.imbă şi pozi0ia sinusu"ui %en&s a" inimii* "e asemenea. ini0ial în pozi0ie transversală.&!men &%a"e* 9arginea liberă a păr0ii inferioare a septului prim îndeplineşte rol de valvă la nivelul de foramen ovale 5l împiedică trecerea sângelui din atriul stâng în cel drept. căci după cum se ştie până la naştere plămânul fetal nu îndeplineşte func0ii de . care colectează sângele venos din pere0ii cordului <reptat.u" -!im (septum primum) care creşte descendent spre a fuziona cu septul intermediar "ar. devine vertical 5l are formă ovală şi este /. în mod normal. cea mai mare venă a inimii. de pe tavanul atriului drept se dezvoltă se. primeşte o cantitate mai mică de sânge *n final.ematoză *nc. o parte a sângelui din atriul drept trece în atriul stâng şi mai departe în circula0ia generală (sistemică). . prin obliterarea păr0ii terminale a venei viteline stângi şi a venei ombilicale stângi. pe tavanul atriului primitiv se dezvoltă se. se sc. prin proces de resorb0ie.iderea se realizează prin fuziunea septului prim cu cel secund "atorită creşterii presiunii în atriul stâng.

iar cei patru afluen0i ai săi a#ung să se desc.ă va da naştere %a"%u"ei %enei $a%e in. vena pulmonară va fi încorporată în peretele atriului stâng. marcând în interior limita dintre partea sinusală şi atriul drept propriu-zis. la nivelul atriului drept şi stâng se dezvoltă câte un diverticul care devine au!i$u" '!e. iar %a"%u"a '!ea. septum spurium devine $!eas ă e!mina"ă (crista terminalis) a atriului drept.Adrian BEZNEA mărginit de o %a"%u"ă %en&asă '!ea.iuşe) Se.ina" 'e 'e7%&" a!e a" %ene"&! ma!i 2artea peretelui atriului stâng dintre vărsarea venelor pulmonare stângi şi drepte provine din peretele venei pulmonare şi nu din cel al atriului primitiv <otodată. căreia la suprafa0ă îi corespunde :anţu" e!mina"(sulcus terminalis) <otodată.ă şi alta s (ngă* 2rin fuziunea e'tremită0ilor craniale ale acestor valvule venoase. se formează se. formând cele două %ene -u"m&na!e '!e.şi au!i$u" s (ng (urec.ide %ena -u"m&na!ă care are patru afluen0i venoşi mari *n cursul dezvoltării.e şi '&uă %ene -u"m&na!e s (ngi (fig 4 / ) S a'iu" .idă în atriu.e!i&a!e (5ustac. %a"%u"a s (ngă a ostiului sinoatrial involuează şi dispare.um s-u!ium "upă încorporarea sinusului venos în atriul drept.a!ea %en !i$u"u"ui -!imi i% :i s&a! a #u"#u"ui $&!'u"ui &eptarea ventriculului primitiv se realizează prin formarea se.ebesius) *n a !iu" s (ng se desc.io) şi %a"%u"ei sinusu"ui $&!&na! a" inimii (<.u"ui in e!%en !i$u"a! (septum interventriculare) :ceasta apare în săptămâna a =4-a pe planşeul ventriculului primitiv 5l creşte ascendent către perni0ele sau tuberculii endocardici care /6 .

!&n a"ă -!in inima em#!i&nu"ui 'e 1@ 'e 7i"e8 $u . se delimitează &!i. se formează şi se încorporează în ventriculul drept definitiv $&nu" a! e!ia" (conus arteriosus) sau infundibulum *n partea stângă din el ia naştere %es i#u"ui a&! i$* 2artea distală a bulbului cordului poartă numele de !un$3i a! e!ia" (truncus arteriosus) care.u"ui s-i!a" /7 .ide odată cu formarea -ă!ţii mem#!an&ase (pars membranacea) a septului interventricular care rezultă din fuziunea se.i$iu" in e!%en !i$u"a! (foramen interventriculare) Se$ţiune .u"ui mus$u"a! şi perni0ele endocardice. prin formarea se.&!amenu" in e!%en !i$u"a! -!ima!8 :i $&muni$a!ea a !iu"ui s (ng $u %en !i$u"u" s (ng -!imi i% :cest orificiu se va înc.u"ui s-i!a" #u"#a! cu septul intermediar >dată cu septarea ventriculilor din partea pro'imală a #u"#u"ui $&!'u"ui.Anatomie şi Embriologie prin fuziune au format septul intermediar 4entriculul în acest stadiu nu este septat complet *ntre marginea semiinelară liberă a se. care se septează prin apari0ia septului spiral aorticopulmonar.

iului pulmonar (truncus pulmonaris) "upă individualizarea ostiilor atrioventriculare. una anterioară şi două posterioare şi %a"%u"e"e semi"una!e a&! i$e.as$i$u"u" sau !un$3iu" a !i&%en !i$u"a! D cu crusdexter şi crussinister. din mezenc.iului arterial de către septul aorticopulmonar. n&'u" a !i&%en !i$u"a!.iului cardiac 5l este aşezat sub andocard şi începe să bată ritmic din săptămâna a =4-a Se$ţiune .u!AinBe. .im se diferen0iază valvele !i$us-i'ă şi mi !a"ă sau dicuspidă. se dezvoltă prin diferen0ierea locală a celulelor muşc. legate prin corda#e tendinoase de muşc. format din n&'u" sin&a !ia". se formează %a"%u"e"e semi"una!e -u"m&na!e.!&n a"ă -!in inima em#!i&nu"ui 'e 19 'e 7i"e /3 . prin formarea septului intermediar. precum şi !eţeaua . două anterioare şi una posterioară /esu u" n&'a" al inimii.Adrian BEZNEA a&! i$&-u"m&na! va da naştere păr0ii pro'imale a aortei şi trunc.ii papilari la nivelul ostiilor arteriale prin septarea trunc.

pu0in cunoscute în intimitatea lor. . iar diabetul părin0ilor în propor0ie de /. nu se cunoaşte mecanismul de transmitere "atorită progreselor ştiin0ei. prin .irurgical An&ma"ii"e $!&m&7&mi"&! se asociază cu cardiopatiile congenitale% într-o propor0ie de 30-40% trizomia /!.% +a animale.Anatomie şi Embriologie CURSUL C ANOMALIILE CONGENITALE ALE INIMII &e produc în timpul cardiogenezei şi formării vaselor mari. ma#oritatea acestor animalii beneficiază astăzi de tratament c.ipo'ie1 aceste rezultate nun pot fi e'trapolate la om decât cu pruden0ă @u se cunosc încă factori genetici care produc anomalii ale aparatului cardiovascular. prin raze ionizante. având drept rezultat defecte de pozi0ie1 se poate produce o dezvoltare incompletă sau fuzionarea unor păr0i care sunt de obicei distincte1 se pot resorbi păr0i care în mod normal trebuie să rămână (defecte septale)1 pot să apară vase într-un loc anormal. apro'imativ între a /0-a şi a . pe primele locuri apar defectele de septare şi apoi persisten0a canalului arterial An&ma"ii"e 'e -&7iţie a"e inimii sunt defecte de încorporare. au loc simultan. perioadă în care pot fi tulburate fenomenele delicate ale embriogenezei aparatului cardiovascular &e pot produce defecte de incorporare a inimii.0-a zi a dezvoltării intrauterine. rămân vase care trebuie să se oblitereze sau dispar vase care trebuie să rămână $um diversele mecanisme embriogenetice.. e'ocardia) sau /8 . şi 30% trizomia !3 *n ceea ce priveşte ordinea frecven0ei. apar destul de frecvent anomalii comple'e. şoareci şi şobolani. iar în situa0ia în care e'istă anomalii cardiovasculare la mai mul0i membri ai aceleiaşi familii. adevărate sindroame malformative :nomaliile aparatului cardiovascular reprezintă apro'imativ /% din totalul bolilor cardiace şi 30% din totalul malforma0iilor pe aparate şi sisteme $auzele anomaliilor aparatului cardiovascular nu se cunosc cu certitudine &e ştie astăzi că rubeola contractată de mamă în primele două luni şi #umătate de sarcină produce anomalii ale aparatului cardiovascular într-o propor0ie de !0%. incompatibile cu via0a (e'emplu. s-au ob0inut anomalii ale aparatului cardiovascular prin administrare de albastru tripan.0% trizomia !3-!. prin avitaminoza :.

Adrian BEZNEA compatibile cu via0a (ca situs inversus asociat cu cel visceral. normală în săptămâna a . tricuspidă şi mitrală.i$iu"ui in e!a !ia" în cursul vie0ii intrauterine aduce după sine o .-a. constituind anomalii cardiace comple'e De. . numit canal atrioventricular comun1 anomalia este asociată cu comunicare interatrială şi interventriculară 30 .a !ia" asociat cu s en&7a mi !a"ă este cunoscut sub numele de sin'!&mu" Lu em#a$3e! cu şunt stânga-dreapta 2rin absen0a contopirii plicilor endocardice din strâmtoarea atrioventriculară persistă un ostium atrioventricular comun.e$ u" 'e se. fie prin dezvoltare insuficientă a septului secund În$3i'e!ea -!ema u!ă a &!i.a !ia" ("&:) îmbracă mai multe aspecte. biventriculară) este consecin0a nedezvoltării în totalitate a septului interatrial.-a şi începutul celei de-a 6-a. comunicarea interatrială va rămâne la /0-/. din aortă sau din pulmonară An&ma"ii"e sis emu"ui ex$i &$&n'u$ &! sunt mult mai rare An&ma"ii"e 'e se.ipertrofie a inimii drepte (atriu şi ventricul) şi moartea în primele momente după naştere "eşi în primele 6 luni după naştere septum primum şi secundum fuzionează complet.e!sis enţa "ui &s ium se$un'um (persisten0a orificiului ?otallo) apare ca un orificiu larg în mi#locul septului1 acest defect este constituit probabil la sfârşitul săptămânii a . constituite în săptămânile 4. lombară sau în hemitoracele drept (de'tropozi0ia primară.e$ e a"e mig!ă!ii aşează inima în regiunea cervicală.e$ e"e 'e se. originea ei înaltă. şi 6 se prezintă solitare sau sunt asociate cu alte defecte ale inimii. fie printr-o resorbţie exagerată a septului prim. după vârsta la care a apărut defectul Inima !i"&$u"a!ă (uniatrială. în timpul segmentării.% din adul0ii normali ca un orificiu permeabil pentru sondă1 aceasta însă nu antrenează şunt cardiac şi nu se consideră anomalie De. cu persisten0a atriului unic. se prezintă ca un orificiu situat deasupra valvulelor.e!sis enţa "ui &s ium -!imum.a!e a"e inimii. asociată de cele mai multe ori şi cu alte anomalii) An&ma"ii"e 'e %as$u"a!i7aţie a"e inimii interesează în special dezvoltarea arterelor coronare% lipsa unei coroane. toracică superioară (inima în picătură). când anomalia se petrece foarte devreme. stare normală în săptămâna a 4-a intrauterină . sau izolat ca în de'tropozi0ia cordis primaria) De. abdominală. prin care trece sângele din atriul drept în cel stâng .

irurgical B&a"a E#s ein este un sindrom care apare mai rar. biatrială şi univetriculară1 malforma0ia este cianogenă De.  atrofia ventriculului drept.  comunicarea interventriculară. care este atrezică şi mai #oc implantată :ceastă malforma0ie este o boală cianogenă şi se asociază cu%  comunicarea interatrială. numită B !un$3i a! e!ia" $&munC. prin agenezia por0iunii membranoase a septului. binecunoscute. prin septarea lui incompletă1 din el rămâne o por0iune aorticopulmonară comună.%en !i$u"a! DDSVE sunt defecte ale peretelui interventricular apărute în săptămâna a 6-a. neseptat% inima triloculară.u"ui in e!%en !i$u"a! "efectele septale atriale sau ventriculare se asociază uneori în sindroame constante.  hipertrofia ventriculului stâng.e$ "&$a"i7a "a ni%e"u" -&!ţiunii mem#!an&ase a se. care beneficiază de tratament c. &unt si alte sindroame cianogene corelate cu circula0ia pulmonară redusă "in această categorie fac parte an&ma"ii"e #u"#u"ui a! e!ia"8 asociate cu comunicare interventriulară An&ma"ia #u"#u"ui a! e!ia" se produce în timpul săptămânii a 6a. putând să meargă până la absen0a totală a septului interventricular 6areori se întâlneşte aspectul de %en !i$u" uni$. având ca semn principal dezvoltarea anormală a valvulei tricuspide. mei frecvent. sau a por0iunii sale musculare. prin care se golesc ambele ventricule 3! .Anatomie şi Embriologie An&ma"ii"e 'e se.

care determină%  stenoza arterei pulmonare1  deplasarea spre dreapta a aortei (Baorta călareC)1  defect de sept interventricular şi. în consecin0ă.e!sis enţa !un$3iu"ui a! e!ia"* A! e!a -u"m&na!ă ):i a!e &!iginea )n !un$3iu" $&mun Te !a"&gia 0a""& se produce prin diviziunea inegală a bulbului arterial.Adrian BEZNEA .ipertrofia ventriculului drept Te !a"&gia 0a""& : 4edere de suprafa0ă ? $ele patru componente ale defectului 3/ .  .

sau strâmtarea accentuată a lumenului aortic.Anatomie şi Embriologie T!i"&gia 0a""& cuprinde% stenoza pulmonară. ventriculul stâng şi atriul stâng sunt atrofiate1 coe'istă un canal arterial larg "efectul apare prin insuficienta absorb0ie a mezenc. se realizează prin neobişnuita proliferare a intimei. prin care sângele trece din inima dreaptă în inima stângă şi cu persisten0a canalului arterial *n caz de a !e7ie a %a"%u"e"&! a&! i$e cu fuziunea lor completă. comunicare interatrială. hipertrofia ventriculului drept. secundară unei anomalii a tunicii medii a aortei $oarcta0ia poate 33 . după luna a ===-a de via0ă intrauterină1 persisten0a lui poate fi solitară sau asociată cu alte anomalii C&a!$ aţia a&! ei. stenoza completă este asociată cu persisten0a comunicării interatriale. anomalie numită !ans-&7iţia %ase"&! ma!i1 este asocială cu comunicarea interventriculară în por0iunea membranoasă a septului    T!ans-&7iţia %ase"&! ma!i An&ma"ii"e %a"%u"e"&! semi"una!e 9ai cunoscută este s en&7a %a"%u"e"&! a! e!ei -u"m&na!e 2entru a fi compatibilă cu via0a. aorta. obliterarea lui se realizează prin proliferarea intimei.inului valvular în timpul formării valvulelor An&ma"ii"e a! e!e"&! ma!i 7na din cele mai frecvente anomalii vasculare este -e!sis enţa $ana"u"ui a! e!ia" *n mod normal. 2rin coborârea nespiralată a septului arterial se poate realiza transpunerea inversă a orificiilor arteriale (ale aortei şi ale arterei pulmonare).

este sediul unor anomalii variate.Adrian BEZNEA să fie situată înainte sau după desc. dar foarte bine compensate &unt cunoscute mai ales unele din ele. având o dezvoltare comple'ă şi complicată.irurgie C&a!$ aţie 'e a&! ă : ? tipul preductal tipul postductal 6i-&-"a7ia a&! ei (aorta angusta) apare foarte rar A!$u" a&! i$ 'u#"u se formează prin persisten0a arcului aortic drept1 rezultă astfel un inel aortic în #urul viscerelor gâtului. arterele carotide sunt singurele ramuri ale aortei ascendente An&ma"ii"e a!$u"ui a&! i$ IV pot fi întovărăşite de anomalii de origine ale arterelor subclaviculare şi carotide Va!iaţii"e a&! ei 'es$en'en e sunt destul de frecvente. care suplineşte local aorta *n aceste cazuri. prin obliterarea anormală a arcului arterial =4 stâng este înso0ită de persisten0a unui larg canal arterial. întâlnite mai frecvent A#senţa %enei $a%e in.iderea canalului arterial. în special în regiunea renală. amănunt important în c.epatice Vena $a%ă in.e!i&a!ă 'u#"ă în segmentul ei inferior apare prin persisten0a venei sacrocardinale stângi 34 .e!i&a!e este suplinită prin marea venă azigos şi este asociată cu vărsarea directă în atriul drept a venelor . unde arterele regionale provin din arterele mezonefrosului An&ma"ii"e %ene"&! &istemul cav. inel vascular care poate determina tulburări prin compresiune A#senţa $(!Bei a&! i$e.

. venei azigos sau trunc.iului bra. care se desc.ide prin sinusul coronar în atriul drept &unt cazuri în care persistă numai vena cavă superioară stângă şi sângele din dreapta este deviat în stânga prin trunc.iocefalic stâng :lteori poate persista sistemul venei cardinale stângi.Anatomie şi Embriologie Du#"a %enă $a%ă su-e!i&a!ă este consecin0a persisten0ei venei cardinale craniale stângi.iderea venei .e$ u&asă a %enei $a%e in.iocefalic şi prin vena azigos stângă &e poate întâmpla ca venele pulmonare să nu se desc.iar nici una. cu desc.iul venos bra.idă toate în atriu. cu absen0a trunc.e!i&a!e în regiunea prerenală. uneori c.iului venos bra.iocefalic stâng &e formează astfel vena cavă superioară stângă.emiazigos în sinusul coronar &-a observat şi o 'e7%&" a!e 'e. ele devenind tributare unei vene cave superioare stângi anormal prezentă. compensată prin dezvoltarea sistemului vascular azigos 3.

comunică larg între ele 7lterior. fund un culoar anatomic de trecere atât în perioada fetală. şi se întinde antero-posterior între stern şi coloana vertebrală. de la baza gâtului la diafragmă Limi a su-e!i&a!ă a me'ias inu"ui corespunde planului aperturii superioare Limi a "ui in. viitorul torace şi abdomenul. diafragma) au sursa de inerva0ie şi uneori de vasculariza0ie la nivelul gatului +a sfârşitul lunii a 3-a intrauterine. unde mediastinul prezintă o zonă de grosime mi#locie Limi a an e!i&a!a a mediastinului diferă la adult de cea de la nou-născut a adult distan0a dintre cele două recesuri pleurale costomediastinale este foarte îngustă în por0iunea mi#locie a 36 .Adrian BEZNEA CURSUL 9 MEDIASTINUL Me'ias inu". acesta creşte către partea inferioară unde se afla cordul 5a rămâne mică posterior de cord. gâtul. mediastinul apare complet constituit. ocupă partea mediană.e!i&a!a este reprezentată de partea centrală a fe0ei superioare a diafragmei *n cele /E3 anterioare diafragma este aproape orizontală *n !E3 posterioară diafragma coboară oblic spre coloana lombară. umplut cu mezenc. ceea ce alungeşte vertical mediastinul până la limita inferioară a coloanei toracice Înă"ţimea me'ias inu"ui în partea lui anterioară este mai mica şi corespunde înăl0imii sternului între recesurile pleurale costomediastinale La e!a"8 mediastinul este limitat de pleurele mediastinale :cestea se mulează strâns pe organele mediastinului între care tind să se insinueze şi astfel nu au o dispozi0ie paralela între ele *n ceea ce priveşte g!&simea me'ias inu"ui. a acestei cavită0i 5l este turtit lateral şi se întinde mult antero-posterior dar în special în înăl0ime. implică o migrare generală în sens craniocaudal :stfel se e'plică de ce unele organe (cordul. dintre cei doi pulmoni. formarea organelor cervicotoracice şi alungirea corpului embrionului. o altă regiune de importan0ă vitală a cavită0ii toracice. cât şi la adult +a embrion. iar supero-inferior.im.

cordul are raport mai redus cu peretele anterior toracic. permeabilitate si la'itate variabilă în func0ie de specia animală. întinsă din dreptul cordului până la manubriul sternal a nou!născutul care nu a respirat. mai ales în partea superioară. suple0e. se delimitează câte o arie triung.iuri libere.iulară care corespunde timusului şi respectiv cordului a copil. fiind acoperit de timus care este foarte dezvoltat şi coboară până la nivelul ventriculului drept *n acest fel recesurile costomediastinale sunt depărtate lateral.Anatomie şi Embriologie sternului. recesurile pleurale se apropie atât de mult încât în unele cazuri se depăşesc unul pe altul 9ediastinul nu este nici o cavitate şi nici un sept. asigurându-le acestora o anumită independen0ă anatomo-func0ională Tex u!a 3is &"&gi$ă este realizată de%  fibroblaste1  adipocite1  substan0ă fundamentală1  fibre colagene şi elastice. care realizează un tot *n el se găsesc%  cordul cu pericardul şi vasele mari1  partea toracică a canalului alimentar1  partea mi#locie si inferioară a arborelui respirator e'trapulmonar1  timusul1  o re0ea vasculară limfatică comple'ă presărată cu sta0ii ganglionare1  trunc. limita între pleura mediastinală şi cea costală este mai depărtată de stern.iurile nervoase1  0esut con#unctiv mediastinal :cest 0esut umple spa0iile dintre organe sub forma şi grosimi variabile.iulară cu baza superioară. limitând între ele o arie triung. situa0ia devine asemănătoare celei de la adult. iar recesurile pleurale şi marginale anterioare ale pulmonilor se apropie de linia mediană 5'pansiunea pulmonilor se realizează la început în partea inferioară. de individ si de regiunea considerată 37 . iar între cele doua triung. deoarece pulmonii încă nu s-au e'tins în toată cavitatea pleurală 2rimele respira0ii modifică aceste raporturi &ternul se depărtează de coloană. iar superior şi inferior de acesta. ci o !egiune %is$e!a"ă ocupată de organe strâns legate între ele. cu densitate. dar în cursul primei săptămâni prin aerarea şi a păr0ilor superioare ei se insinuează între timus şi peretele toracic &pa0iul ocupat de timus a#unge în acest fel mai îngust dar mai adânc antero-posterior "upă o luna.

ci comunică cu regiunile vecine Su-e!i&!8 lipsa limitelor anatomice face ca unele procese patologice cervicale să poată migra sau să se poată e'tinde în mediastin sau invers (e' guşa toracică) In. al diverselor septuri care sunt larg permeabile la aer si apar lipsite de semnifica0ie func0ională :şa cum s-a descris. discontinuu.ormonale etc &tructura =ui este fi'ă şi rigidă în #urul inimii.eală care este totuşi neomogenă şi discontinuă1  ligamentul interpleural care uneşte fundurile de sac pleurale interazFgoesofagian şi interaorticoesofagian sub forma unei condensări în plan frontal1  densificările perivasculare1  celelalte ligamente pericardice etc 2&ne"e 'e ma!e su-"eţe sunt locul în care de altfel se produc . a esofagului şi a nervilor $a 7&nă 'e !e7is enţă se admit%  ligamentul sternopericardic1  teaca con#unctivă periesofagotra.aptul că în pneumomediastin aerul pătrunde în tot mediastinul. mediastinul nu este un spa0iu înc. .ii principale cu toată originea e'trapulmonară să nu fie 33 . neurovegetative.erniile mediastinale şi se găsesc în păr0ile anterosuperioare (posterior de manubriu) şi respectiv postero-inferioare (posterior de cord) ale mediastinului *n mediastin se descriu două forma0iuni adipoase bine constituite.is. care sunt puncte de spri#in solide 5a este mai pu0in fermă şi mai labilă în #urul vaselor venoase şi limfatice. clinice. dovedeşte inconsisten0a sau caracterul incomplet. a trunc.iurilor arteriale şi a tra. precum si interac0iunile patologice care se întâlnesc în mod obişnuit între aceste zone contigui. dar absen0a limitelor nete cu partea posterioară a mediastinului. ci are elemente active receptive la influen0e mecanice. reprezentate de $&!-u" a'i-&s !e !&s e!na" şi s-aţiu" su#$a!'ia$* .e!i&!8 diafragma prezintă la nivelul ei numeroase orificii care permit legătura cu cavitatea abdominală La e!a"8 şan0urile costale situate prin defini0ie posterior şi în afara limitelor teoretice nu ar trebui ataşate spa0iului visceral medio-toracic. )n 3i"8 0esutul mediastinal se continuă fără limită cu 0esutul intersti0ial peribronşic şi pulmonar aşa încât stabilirea unei demarca0ii nu poate fi decât conven0ională 2atologia acestei regiuni impune ca pe de o parte cele două bron.Adrian BEZNEA :cest 0esut con#unctiv nu este inert 5l nu are doar rolul de a umple golurile.eii. determină în practică să fie incluse în mediastin "e asemenea.

dar toate acestea 38 . ci sistemului respirator de care sunt indisociabile patologic $ancerele bronşice sunt considerate astfel afec0iuni pulmonare care doar în mod secundar invadează şi în mediastin 2e de alta parte ganglionii limfatici din . trebuie men0ionat că mediastinul prin intermediul pleurelor suferă varia0iile manometrice şi cinetice ale ciclului respirator 5l îşi măreşte volumul în inspira0ie odată cu cutia toracică. asigurând un ec.emitorace &itua0ia lui mediană se păstrează nu doar în caz de simetrie a presiunilor din cele două cavită0i pleurale. ci şi în caz de pneumotora' unilateral.ilibrare1  amortizare1  izolare a elementelor pe care le con0ine1  în . pozi0ie şi presiune. mediastinul realizează un tot căruia i se atribuie un rol de%  ec. anatomoc.Anatomie şi Embriologie ataşate mediastinului. prin func0ia sa regulatoare proprie 2resiunea în interiorul mediastinului este egală cu cea atmosferică *ntoarcerea venoasă este favorizată de aspira0ia diastolică a cordului şi de aspira0ia toracică în inspira0ie (vis G fronte) fapt mai evident la cei cu mediastin suplu la care e'istă o aritmie cardiacă legată de respira0ie *mpăr0irea mediastinului s-a făcut după criterii anatomice diferite. radiologice etc . prin care organele mediastinale sunt sustrase influen0ei ritmice a mişcărilor respiratorii.il până la ganglionii interbronşici trebuie considera0i ca apar0inând mediastinului deoarece patologia lor nu poate fi disociată de aceea a ganglionilor situa0i în plin mediastin "in punct de vedere func0ional.emodinamica circula0iei venoase de întoarcere.ilibru static şi dinamic între cele doua . având asigurată şi independen0a motorie reciprocă necesară bunei lor func0ionări 9ediastinul #oacă deci un rol de%  amortizor1  lubrifiant1  izolant. precum şi  alte roluri dintre care unele ipotetice *n ceea ce priveşte primul rol. deformările respiratorii fiind absorbite în special la nivelul celor două zone slabe *n el se transmit impulsurile sistolodiastolice ale masei cardioaortice sau modificările din timpul degluti0iei +a toate aceste solicitări el opune o rezisten0ă plastică legată de structura sa anatomică 6ezultă astfel o adaptare semiactivă-semipasivă la modificările de formă.irurgicale.

mediastinali anteriori şi o parte din cei tra.eobronşic.eii În sens a! e!&4-&s e!i&! s-a descris un mediastin anterior şi altul posterior.eii 2artea anterioară care în acest caz cuprinde /E3 din mediastin este sub-împăr0ită fie în două eta#e (inferior cardiac şi superior).iul bra.eea1  esofagul1  ductul toracic1  resturile timusului1  ganglionii limfatici (paratra. dar este utilă în practică.ilor lungi ai gâtului1  arcul aortic cu vasele care pleacă din el (trunc. fie la cel prin bifurca0ia tra. frenici.iocefalice şi partea superioară a venei cave superioare1  vena intercostală superioară stânga1  nervii vagi.eobronsici) 40 . mediastinul anterior. cardiaci. posterior de primele 4 vertebre toracice. pentru localizarea mai uşoara a unui proces patologic la nivelul mediastinului @omenclatura =nterna0ională recunoaşte o parte superioară.iocefalic. şi inferior de acesta. în care lateral este înglobat . mi#lociu al marilor vase şi superior timic) *n sfârşit. de asemenea. fie în trei (inferior cardiac.şi altul retrotra. conven0ională.ioidieni şi sternotiroidieni1  partea inferioară a muşc. separat printr-un plan frontal tangent la fa0a anterioară a bifurca0iei tra. artera carotidă comună stânga şi artera subclavie stânga)1  venele bra.eali.iul sternal şi fa0a inferioară a corpului vertebrei <4. iar lateral de pleurele mediastinale *n mediastinul superior sunt cuprinse%  originile muşc. sunt autori care descriu o lo#ă mediastinală mi#locie limitată de un plan pre.ilor sterno. fiind mărginită anterior de manubriul sternal. mi#lociu şi posterior Me'ias inu" su-e!i&! (mediastinum superius) se întinde de la planul aperturii toracice până la planul care trece prin ung.ilul *mpăr0irea anatomo-radiologică în 8 câmpuri prin două planuri orizontale şi două frontale este. laringeu recurent stâng1  tra.Adrian BEZNEA nu sunt decât conven0ionale deoarece nu au substrat anatomic evident cu toate că prezintă o reală importan0ă practică În sens %e! i$a" s-a descris un mediastin superior şi altul inferior cu limita la nivelul planului orizontal care trece prin partea superioară a arcului aortic. mediastinul superior.

ii principale1  trunc. pericardul şi partea posterioară a diafragmei.eobronşici Me'ias inu" -&s e!i&! (mediastinum posterius) are ca limită anterioară bifurca0ia tra.emiazFgos1  canalul toracic1  nervii vagi şi splanc.iul sternal şi perec. care este mult înclinată inferior în această treime posterioară "ispozi0ia diafragmei face ca înăl0imea mediastinului posterior să corespundă la toată întinderea ultimelor vertebre toracice *n mediastinul posterior se găsesc%  esofagul1  aorta descendentă toracică1  venele azFgos şi . venele pulmonare.iul pulmonar cu arterele pulmonare dreapta şi stânga1  venele pulmonare drepte şi stângi1  nervii frenici1  o parte a ple'ului cardiac1  câ0iva ganglioni limfatici tra.Anatomie şi Embriologie Me'ias inu" an e!i&! (mediastinum anterius) este cuprins între corpul sternului şi pericard *ntre ung.ea a 4-a de cartila#e costale el este foarte îngust datorită apropierii celor două recesuri pleurale costomediastinale care la copil pot fi c.iar suprapuse unul altuia *n 0esutul con#unctiv la' care umple mediastinul anterior se găsesc%  ligamentele sternopericardice1  /-3 ganglioni limfatici1  mici ramuri mediastinale ale arterei toracice interne Me'ias inu" miB"&$iu (mediastinum medium) cuprinde%  inima cu pericardul1  aorta ascendentă1  partea intrapericardică a venei cave superioare1  partea terminală a venei azFgos1  bifurca0ia tra.eii cu cele două bron.nici1  ganglionii limfatici mediastinali posteriori 4! .eii.

urmând de o 4/ . iar în inspira0ie la marginea inferioară a vertebrei <!! imita de suprafaţă dintre abdomen "i pelvis nu se suprapune nici ea celei interioare 5a porneşte de la un reper format de vârful apofizei spinoase a vertebrei +.ELVISULUI imita de suprafaţă dintre abdomen "i torace este mai #os situată decât limita interioară dintre cavitatea toracică şi cea abdominală 5a începe de la vârful apofizei a H==-a. se proiectează în e'pira0ie pe corpul vertebrei <!0. cupola diafragmatică dreaptă a#unge cu conve'itatea ei ma'imă la înăl0imea spa0iului al =4-lea intercostal pe linia medioclaviculară *n inspira0ie. la dreapta a#ungând pe linia medioclaviculară. cavitatea abdominală proemină adânc în torace Dia. abdominală şi pelvină +imitele de suprafa0ă ale abdomenului şi ale pelvisului nu corespund însă limitelor interioare ale cavită0ii abdominale şi pelvine :cest fapt este determinat de trecerea omului la pozi0ia verticală sau ortostatică 2ere0ii abdomenului şi pelvisului împreună cu cei ai toracelui sunt pere0i ai trunc.Adrian BEZNEA CURSUL . arcul costal cartilaginos (arcus costalis) denumit clinic rebordul coastei. întâlnindu-se cu cea din partea opusă la baza procesului 'ifoid *n interior. e'tremitatea anterioară a H=-a.iului 2ere0ii lor delimitează în interior cavită0ile viscerale. iar la stânga până în dreptul spa0iului 4= intercostal $entrul tendinos al diafragmei. datorită formei şi pozi0iei diafragmei. ABDOMENUL ?I . diafragma coboară. la marginea superioară a cartila#ului coastei a 4=-a.*1* LIMITELE ABDOMENULUI ?I ALE .ELVISUL :bdomenul şi pelvisul formează partea mi#locie şi inferioară a trunc.i inspirator care formează între cavitatea toracică şi abdominală un perete musculoaponevrotic mobil *n timpul e'pira0iei..!agma este un muşc.iului şi din punct de vedere func0ional ei se integrează unitar în aparatul de sus0inere şi mişcare D aparatul locomotor . cu partea sa pericardică D pu0in înclinat spre stânga.

format de muşc.6% din lungimea corpului La a'u"ţi forma abdomenului diferă în condi0ii normale.inale. aripile iliace care circumscriu pelvisul mare (pelvis ma#or) au fost încorporate în pere0ii abdomenului. format de limita superioară a pelvisului osos $ele două inele osoase sunt solidarizate între ele posterior şi median de un stâlp mobil reprezentat de coloana vertebrală lombară. a cărei conve'itate proemină în abdomen +ordoza coloanei lombare este ma'imă la +3. iar limita inferioară a cavită0ii abdominale este reprezentată de strâmtoarea superioară a pelvisului (apertura pelvis superior) :ripile iliace dublate la interior de muşc.e!eţii mus$u"&a-&ne%!& i$i ai a#'&menu"ui se întind între un cadru osos superior.ilor e'tensori ai coapsei asupra osului iliac şi a întregului pelvis osos.orma abdomenului este variabilă cu vârsta. regiuni şi ele caracteristice pentru om . regiune în care cavitatea abdominală este şi cea mai îngustă în direc0ia sagitală "e men0ionat că. sexul. tuberculul pubic şi marginea superioară a simfizei pubiene 2rin trecerea la pozi0ia verticală. de înăl0imea coloanei lombare şi mărimea lordozei acesteia depinde în mare măsură forma abdomenului .actorii care determină această variabilitate pot fi generali şi locali La n&u4năs$u abdomenul este mai voluminos în por0iunea supraombilicală :ceastă formă este determinată de o bază largă a toracelui.e"%isu" este )n$3is in. fi'.iul iliac şi medial de muşc. devin suprafe0e de spri#in pentru organele abdominale :cest proces este consecin0a trac0iunii muşc. . plicile ing. care la nou-născut este un organ mai mult abdominal decât pelvin $ircumferin0a abdomenului reprezintă la nou-născut. sub care se află regiunile perineului .e!i&! de un alt perete mobil reprezentat de diafragma pelviană.ELVISULUI . mobil. în medie. format de apertura toracică inferioară şi un cadru osos inferior. după se' 43 . tipul constituţional şi se modifică în diverse stări patologice . datorită dimensiunilor mari ale ficatului la nou-născut şi de faptul că pelvisul la acesta este strâmt 2elvisul strâmt condi0ionează şi pozi0ia vezicii urinare.iul ridicător anal şi muşc. de mărimea celor două inele osoase.iul coccigian. căruia i-au mărit îndeosebi diametrul transversal :şa se e'plică la om proeminen0a sub tegument a crestelor iliace şi apari0ia feselor.*+* 0ORMA ABDOMENULUI ?I .Anatomie şi Embriologie parte şi de alta crestele iliace.iul psoas.

îndeosebi a lordozei lombare şi a înclina0iei pelvisului. în condi0ii normal.Adrian BEZNEA La #ă!#aţi normostenici abdomenul este cvasicilindric şi turtit antero-posterior "istan0a dintre procesul 'ifoid şi simfiza pubiană reprezintă în medie /0% din lungimea corpului. la astenici (longilinii) abdomenul este mai îngust. cea mai îngustă regiune a cavită0ii abdominale este în dreptul vertebrei +3 şi ombilicului 2rin micşorarea lordozei lombare.iul infrasternal ascu0it La picnici (brevilini.emei abdomenul are dimensiuni mai mari în por0iune infraombilicală :ceastă formă este condi0ionată de lă0imea mai mare pelvisului prin creşterea diametrului transvers şi de faptul că baza toracelui este mai redusă dimensional +a femei distan0a dintre procesul rifoid şi simfiza pubiană este mai mare de /0% din lungimea corpului. uterul câştigă spa0iu în abdomen *n 'e$u#i us '&!sa"8 curburile coloanei şi înclina0ia pelvisului se micşorează. abdomenul nu mai proemină anterior *n 'e$u#i us "a e!a" drept sau stâng.% din lungime *n compara0ie cu normostenicii. determinând ptozele viscerale. frecvent întâlnite la bătrâni.iperstenici) abdomenul se prezintă mai larg şi mai voluminos. depunerea de grăsime în por0iunea infraombilicală şi prin creşterea în înăl0ime a pelvisului #$n senium%.orma abdomenului se modifică în $&n'iţii . forma abdomenului se sc. circa 4/% din lungimea corpului "upă sarcini repetate. abdomenul este împovărat şi proemină anterior în por0iunea subombilicală &tudii prin model fi'at au arătat că datorită lordozei coloanei lombare.iul infrasternal mare. iar apertura toracică inferioară şi strâmtoarea superioară a pelvisului se micşorează :ceste modificări se înso0esc de scăderea tonusului musculaturii abdominale. iar ombilicul este situat mai sus :bdomenul la femei este mai înalt prin faptul că sternul este mai scurt.i7i&"&gi$e -a! i$u"a!e. abdomenul devine asimetric #* . . cum se întâmplă în sarcină. comparativ cu a bărbatului <alia reprezintă. coloana vertebrală scade în lungime. cu ung.imbă prin scăderea tonusului muscular. obtuz La . înso0ite de modificări de formă a abdomenului şi pelvisului a* 0&!ma a#'&menu"ui este diferită în -&7iţia %e! i$a"ă a corpului şi în 'e$u#i us* *n -&7iţia %e! i$a"ă8 datorită accentuării curburilor coloanei vertebrale. cu ung. iar coloana vertebrală lombară este mai lungă. cum este de e'emplu sa!$ina% 44 . iar viscerele se deplasează lateral pe coloana vertebrală *n aceste condi0ii. iar perimetrul abdomenului (talia) circa 4.

Anatomie şi Embriologie în "uni"e IV4V de sarcină uterul ascensionează în abdomen1 odată cu creşterea de volum a uterului se reduce treptat lordoza coloanei lombare şi creşte capacitatea cavită0ii abdominale1  în "una a V4a fundul uterului a#unge în dreptul ombilicului1  în "una a VII4a la #umătatea distan0ei dintre ombilic şi procesul 'ifoid1  în "una a VIII4a şi #umătate a#unge la procesul 'ifoid1  fundul uterului coboară în ultimele săptămâni ale "unii a IF4a la /-3 laturi de deget sub 'ifoid $* . herniile liniei albe. meteorismul.e$ţiuni"e &s&ase ale coloanei vertebrale. bolnavii iau pozi0ia în cocoş de puşcă :ceastă pozi0ie determină ştergerea lordozei lombare. ca de e'emplu în herniile inghinale. lordoze. contractura abdominală.imatoase şi de gradul de umplere al viscerelor cavitare. visceroptoza D în scăderea tonusului musculaturii abdominale.recvent se întâlnesc modificări ale formei normale a abdomenului în a. micşorarea înclina0iei pelvisului cu câştigarea de spa0iu pentru viscere şi concomitent scăderea tonusului peretelui şi a presiunii abdominale. în eventraţii "i evisceraţii sau sunt determinate de afec0iuni generale şi ale organelor intra-abdominale cum sunt% adipozitatea.orma şi volumul abdomenului se modifică în s ă!i -a &"&gi$e* *n $&n !a$ u!a a#'&mina"ă din peritonite şi colicile abdominale de cauze diferite.*1* REGIUNILE ABDOMENULUI (regiones abdominis) 2rin !egiuni"e a#'&menu"ui se în0eleg regiunile conven0ionale de suprafa0ă ale pere0ilor antero-laterali ai abdomenului. ascita (abdomenul de batracian). respectiv de mărimea viscerelor parenc. morbul &ott. ca de e'emplu în cifoze.orma abdomenului este dependentă în mare măsură de $&nţinu u" său. fapt care diminuă stimulii dureroşi porni0i din peritoneu . spondiloze. în coxalgie "i luxaţia congenitală de "old etc 'lte cauze 0in de pere0ii musculoaponevrotici ai abdomenului. deoarece 4. toracelui şi pelvisului osos. . tumorile intra!abdominale sau pelvine ş a  . în bazinele viciate de cauze diverse. de cantitatea de 0esut adipos etc '* . stările ca"ectice. foarte importante în practica medicală. precum şi ale membrelor inferioare.

se delimitează e aBu" miB"&$iu al peretelui abdominal.ernie ombilicală. iar lateral !egiunea ing3ina"ă '!ea.Adrian BEZNEA fa0ă de aceste regiuni se raportează aşezarea normală şi proiec0ia la suprafa0ă a organelor intra-abdominale +a regiunile abdomenului se referă în cea mai mare parte semnele subiective şi îndeosebi e'amenul obiectiv al abdomenului la bolnavi şi tot el a#ută la formarea diagnosticului de sediu (e'emplu. stângă şi dreaptă (regio lateralis de'tra et sinistra) numite clasic .inal. de formă triung.şi . linia plicii ing. împăr0it de cele două verticale ce merg de la tuberculul pubic la rebordul costal (liniile pararectale) în trei regiuni 6egiunea ombilicală (regio ombilicalis) numită şi regiune mezogastrică.a şi s (nga* 9en0ionăm că eta#ul superior al peretelui abdominal incluzând regiunea epigastrică.inalis de'tra et sinistra).ipocondrul drept şi stâng corespunde în general e aBu"ui su-!a$&"i$ (su-!ame7&$&"i$ al 46 .iulară cu vârful la procesul 'ifoid şi baza în #os. . tuberculului pubic şi marginea superioară a simfizei pubiene. este împăr0ită de cele două verticale dintre tuberculul pubic şi e'tremitatea anterioară a coastei a 4-a în cele trei regiuni 9edian se află !egiunea -u#i$ă (regio pubica) clasic numită şi !egiune 3i-&gas !i$ă. ce corespund .Fpocondriaca de'tra) şi !egiunea 3i-&$&n'!u"ui s (ng (regio .Fpocondriaca sinistra) *ntre limita inferioară a eta#ului superior şi orizontală."an$u" s (ng* E aBu" in. . tumora epigastrică. ce corespunde ligamentului ing.ă şi s (ngă (regio ing.între cele două reborduri costale se găseşte !egiunea e-igas !i$ă (regio epigastrica). cuprins între limita inferioară a eta#ului precedent şi inferior.&se"&! i"ia$e '!ea. care uneşte spinele iliace antero-superioare. formată de orizontală  Lateral D de o parte şi de alta se află !egiunea 3i-&$&n'!u"ui '!e(regio ."an$u" '!e.inală ş a ) :ceste regiuni sunt în număr de nouă şi sunt delimitate după cum vom arăta mai #os *ntre linia de proiec0ie a diafragmei în partea superioară şi arcurile cartilaginoase ale coastelor (rebordurile costale) inferior. completate de orizontala care uneşte e'tremitatea ventrală a coapselor H.ernie ing.inale. iar de o parte şi de alta lateral de ea.e!i&! al peretelui abdominal. . se găsesc două regiuni abdominale laterale. se delimitează e aBu" su-e!i&! sau &!a$&4 a#'&mina" al peretelui abdominal. împăr0it în trei regiuni%  "edian . este situată median incluzând între limitele ei cicatricea ombilicală.

continuarea directă a peritoneului şi în multe situa0ii patologia lor comună. în timp ce la femei comunică prin ostiul abdominal al tubei uterine cu e'teriorul :ceastă comunicare ar e'plica posibilitatea propagării unor infec0ii de la e'terior către peritoneul pelvin (prin vagină. precum şi 47 .!ame7&$&"i$E al cavită0ii peritoneale (vezi cavitatea peritoneală) . pelvisul mare (pelvis ma#or) a fost încorporat în pere0ii abdomenului. cavitatea abdominală se întinde inferior până la strâmtoarea superioară a pelvisului (apertura pelvis superior) prin care comunică larg cu $a%i a ea -e"%ină numită şi ex$a%aţia -e"%iană sau $ana" -e"%ian8 care nu este altceva decât $a%i a ea -e"%isu"ui mi$ (pelvis minor) $omunicarea largă dintre cele două cavită0i.!a$&"i$ Din. care se dezvoltă din tubul intestinal primitiv.ELVINĂ (cavum abdominis et cavum pelvis) 2rin $a%i a ea a#'&mina"ă şi $a%i a ea -e"%ină se în0elege spa0iul cuprins între pere0ii osteomusculari ai abdomenului şi pelvisului 5le adăpostesc viscerele abdominale şi pelvine &-a arătată că prin trecerea la ortostatism şi prin creşterea diametrului transvers al pelvisului sub ac0iunea muşc.ilor e'tensori ai coapselor pe bazin.isă ermetic. respectiv $a%i a ea -e!i &nea"ă şi s-aţiu" ex !a-e!i &nea"* Ca%i a ea -e!i &nea"ă (cavum peritonei) reprezintă spa0iul virtual dintre foi0ele% parietală. a determinat pe unii autori să le descrie împreună sub denumirea de cavitatea abdominopelvină.Anatomie şi Embriologie cavită0ii peritoneale) 5ta#ul mi#lociu şi inferior corespund la rândul lor e aBu"ui in. viscerală şi mezenterială a peritoneului +a se'ul masculin ea este înc.*C* CAVITATEA ABDOMINALĂ ?I . cuprinsă între diafragmă şi diafragma pelvină $avitatea abdominală şi pelvină cuprinde două mari compartimente. denumirea de BviscereC sau Borgane intraperitonealeC este mai pu0in e'actă >rganele peritoneale cu corec0iunea de mai sus BintraperitonealeC 0in în cea mai mare parte de tubul digestiv abdominal şi glandele sale ane'e. fosele iliace interne devenind elemente de sus0inere ale organelor abdominale $a urmare. uter şi tuba uterină) $avitatea peritoneală este cea mai mare cavitate seroasă a peritoneului şi se dezvoltă din celomul intraembrionar 5a adăposteşte Borganele peritonealeC învelite în foi0a viscerală a peritoneului "e aceea.

spa0iul preperitoneal.!a$&"i$ă (pars infracolica) a cavită0ii peritoneale E aBu" in. spa0iul subperitoneal sau pelvi subperitoneal* 3. iar inferior se continuă spre pelvis *ntre colonul descendent şi peretele lateral se află :anţu" -a!a$&"i$ (sulcus paracolicus) s (ng8 care lateral de mezoul colonului sigmoid se continuă şi el spre strâmtoarea superioară a pelvisului &uperior. iar prin strâmtoarea superioară a pelvisului comunică larg cu aceasta *ntre colonul ascendent şi peretele lateral al cavită0ii abdominale se găseşte :anţu" -a!a$&"i$ (sulcul paracolicus) '!e. $ele trei compartimente ale spa0iului e'traperitoneal comunică între ele după cum urmează% spa0iul retroperitoneal. spa0iul retroperitoneal* 2. acesta este împăr0it în% 1. 0esutul con#unctiv la' şi adipos din acest spa0iu se continuă superior prin orificiile diafragmei cu 0esutul con#unctiv la' din mediastin şi inferior cu cel din spa0iul subperitoneal 43 .  colonul şi mezocolunul transvers (treimea stângă) şi  colonul descendent.!ame7&$&"i$ este subîmpăr0it la rândul său de către me7en e! a cărui rădăcină merge de la fle'ura duodenu#e#unală până la ung.Adrian BEZNEA unele organe genitale (uter. numit şi e aBu" in. numit s-aţiu" ex !a-e!i &nea"* <opografic. tube uterine) şi urinare (vezica urinară) situate în pelvis $avitatea peritoneală este împăr0ită de $&"&nu" !ans%e!s şi me7&$&"&nu" !ans%e!s într-un e aB a#'&mina" su-e!i&! (glandular) sau e aBu" su-!ame7&$&"i$8 numit şi -a! ea su-!a$&"i$ă (pars supracolica) a cavită0ii peritoneale.* :cesta a#unge superior până la ligamentul frenocolic drept. dar prezintă importan0ă clinică *ntre peritoneul parietal şi pere0ii osteomusculari ai cavită0ii abdominale şi pelvine se găseşte alt spa0iu visceral mare.  colonul ascendent. acest spa0iu a#unge până la ligamentul franocolic stâng <oate aceste spa0ii nu au fost omologate în @ : .!ame7&$&"i$ sau -a! ea in. iar subcolonul transvers şi mezocolunul său se găseşte e aBu" a#'&mina" in.iul ilsocolic în% spaţiul mezentericocolic drept (firida colică dreaptă) şi spaţiul mezentericocolic st!ng (firida colică stângă) S-aţiu" me7en e!i$&$&"i$ '!e. mai precis.este delimitat de%  mezenter.e!i&! (intestinal).  colonul şi mezocolonul transvers (cele două treimi drepte) S-aţiu" me7en e!i$&$&"i$ s (ng este cuprins între%  mezenter.

 ple'urile nervoase autonome <ot în acest spa0iu se găsesc organele secundar retroperitoneale.  o parte a vezicii urinare. deoarece au importan0ă în practica medicală $ontinuitatea dintre ele e'plică. posibilită0ile de difuziune a colec0iilor purulente <otodată.  o parte din colul uterin şi vagină.Anatomie şi Embriologie :cesta din urmă se continuă anterior şi superior cu spa0iul preperitoneal Iesutul con#unctiv la' din spa0iul retroperitoneal formează .as$ia su#-e!i &nea"ă (fascia subperitonealis).  capul şi corpul pancreasului.iul coccigian) şi diafragma urogenitală *n el se găsesc organele ex !a-e!i &nea"e sau su#-e!i &nea"e cum sunt%  prostata. celelalte nu sunt omologate în @ : @oi le descriem însă.  vase sanguine şi limfatice.iul ridicător anal şi muşc.as$ia u!&geni a"ă* $u e'cep0ia spa0iului retroperitoneal. de e'emplu.  simpaticul laterovertebral. ele a#ută la o mai bună în0elegere a topografiei viscerelor abdominale şi pelvine 1* S-aţiu" !e !&-e!i &nea" (spatium retroperitoneale) este cuprins între peretele posterior al abdomenului şi peritoneul parietal posterior *n acest spa0iu se află organele primitiv retroperitoneale(  rinic. de diagrama pelvină (formată de muşc.  ductul deferent. clasic numită şi .  ureterele pelvine.  ganglionii limfatici.  aorta şi vena cavă inferioară cu ramurile lor viscerale şi parietale.ii şi glandele suprarenale.  ureterele.  o parte a rectului.  colonul ascendent.  nervii şi ple'urile nervoase autonome pelvine 48 .  colonul descendent +* S-aţiu" su#-e!i &nea" sau spa0iul -e"%i su#-e!i &nea" este delimitat superior de peritoneul parietal pelvin şi inferior. cum sunt%  ultimele trei păr0i ale duodenului.

în concordan0ă cu structura lor şi cu func0iile pe care le îndeplinesc :cest fapt e'plică.irurgicală <recerea omului la ortostatism a influen0at în mare măsură situsul visceral (aşezarea anatomică a organelor în cavită0ile trunc. cât şi de presiunile e'istente în aceste cavită0i şi de ec. el se continuă cu s-aţiu" !e !&-u#ian (spatium retropubicum.imbă valorile presiunii intraabdominale şi pelvine *n aceste condi0ii.ilibrul dintre aceste presiuni >rganele nu sunt fi'ate rigid în regiunile în care se găsesc.RESIUNEA ABDOMINALĂ ?I .iului. ci prezintă diferite grade de mobilitate. modificarea par0ială a pozi0iei organelor în func0ie de pozi0ia în care se e'aminează bolnavul şi care poate da naştere la erori. formată din uracă (urac. presiunea ma'imă se e'ercită asupra eta#ului inferior al peretelui antero. în semiotica medicală şi c. spatium prevesicale sau cavum )etzii).us) D un cordon fibros rezultat din obliterarea ductului alantoidian Iesutul con#unctiv la' din spa0iul preperitoneal se continuă prin spa0iul retropubian (revezical sau 6etzius) cu cel din spa0iul subperitoneal. privind mărimea şi proiec0ia la suprafa0ă a acestora. iar lateral până la plicile laterale umbilicale mediale. de altfel.*9* . toracica abdominală şi pelvină. este importantă împovărarea pere0ilor musculoaponevrotici antero-laterali ai abdomenului. care formează -a!a$is ium8 -a!ame !ium8 -a!a$&"-ium şi -a!a-!&$ ium* 1* S-aţiu" -!e-e!i &nea" este delimitat posterior de peritoneul parietal anterior şi fascia vezicală. care prin contrac0ia lor tonică sau fazică determină şi sc. iar anterior de fascia transversalis şi celelalte straturi ale peretelui abdominal anterior =nferior.iului) <otodată.0 .O2I/IA ORGANELOR 2ozi0ia anatomică a organelor situate în cavită0ile viscerale ale trunc.imbat la om gradul de împovărare al pere0ilor trunc.iului în compara0ia cu patrupedele *ndeosebi.Adrian BEZNEA <oate acestea sunt cuprinse în masa de 0esut con#unctiv la' şi adipos. pozi0ia verticală şi gravita0ia au sc. este determinată atât de forma0iunile anatomice care leagă aceste organe de pere0ii cavită0ilor în care se află sau între ele. care a#unge până la colul vezicii urinare şi ligamentele puboprostatice &uperior. spa0iul preperitoneal se întinde până la ombilic. din #urul organelor pelvine sau cele care formează mezangiile vaselor din pelvis . formate prin obliterarea după naştere a arterelor umbilicale 2e linia mediană sub peritoneu se află plica umbilicală mediană.

medial şi cel profund lateral +a patrupede cele două inele se suprapun în a'ul ventrodorsal al peretelui.i aveau originea pe marginea ventrală a co'alului.! .e!i$ă ce comprimă peretele musculoaponevrotic1 • g!a'u" 'e um-"e!e a &!gane"&! $a%i a!e din abdomen şi pelvis1 • )n$3i'e!ea e!me i$ă a $a%i ăţii a#'&mina"e :i -e"%ine :cestor factori li se opune presiunea determinată de% • for0a de gravita0ie (egală cu greutatea viscerelor)1 • scăderea presiunii negative din torace în inspira0ie şi al0i factori de mai mică importan0ă în condi0ii normale (de .Anatomie şi Embriologie lateral al abdomenului. îndeosebi a muşc. eventra0iilor şi eviscera0iilor.inale :ceastă structură aponevrotică înlocuieşte pe cea musculară de la patrupede 5a a luat naştere ca urmare a creşterii diametrului transvers al pelvisului. dizectazia muşc.ilibru care se sc.imbă în trecerea de la pozi0ia verticală la decubitus 2resiunea abdominală şi pelvină este determinată de următorii factori% • $&n !a$ţia &ni$ă :i .inal :ceşti factori au determinat şi traiectul canalului ing.ilor peretelui anterolateral a abdomenului şi #ocul contrac0ie-rela'are a diafragmei şi diafragmei pelvine1 • . cum sunt te'turile aponevrotice ale peretelui abdominal în regiunile ing. aceasta a#ungând în aspira0ie în spa0iul subfrenic drept şi stâng la circa / Ag1 • -!esiunea a m&s. se privesc în oglindă. care a ridicat inser0ia muşc.ilor e'tensori ai coapsei pe bazin.iului transvers al abdomenului +a patrupede aceşti muşc. ceea ce determină şi scurtarea traiectului ing.ilor la0i ai abdomenului. sub influen0a trac0iunii muşc.inal *ntre presiunile abdominală şi pelvină D pozitive D şi presiunea negativă din torace. ceea ce e'plică la om frecven0a crescută a . e'istă o legătură indisolubilă. se adaugă şi al0i factori condi0iona0i tot de trecerea la ortostatism.a7i$ă a muşc.&!ţa 'e as-i!aţie &!a$i$ă.iului oblic intern şi muşc. cu inelul (orificiul) superficial.ilor drep0i abdominali etc *n determinismul acestor afec0iuni. în sensul că ele se influen0ează reciproc *ntre cele două presiuni e'istă un ec.erniilor ing.inale. la împovărarea crescută D prin gravita0ie. în timp ce la om se ridică pe creasta iliacă şi în treimea laterală a ligamentului ing.inal la om.

sus0inută de contrac0ia diafragmei şi diafragmei pelvine. care se micşorează de #os în sus şi că numai în func0ie de modificarea celor două categorii de factori se poate în0elege dinamica normală şi patologică a pere0ilor abdomenului şi pelvisului şi consecin0ele asupra pozi0iei şi func0iilor viscerale *n sensul datelor e'puse.Adrian BEZNEA e'emplu.ilibru presional se în0elege.00 g. de asemenea. mic0iunii sau al naşterii cu e'pulzia fătului din uter "in #ocul acestui sistem unitar toracoabdominal de ec.ilor anterolaterali ai abdomenului. organ parenc. situat în partea superioară a păr0ii peritoneale îşi men0ine pozi0ia normală nu numai prin legăturile peritoneale pe care le are cu pere0ii cavită0ii abdominale şi cu organele învecinate. în a'ul longitudinal. scăderea tonusului peretelui abdominal sau factori la distan0ă ca desc.imbarea de topică abdominală în rela'area patologică a diafragmei./ . că modificarea pozi0iei unui organ atrage sc. când cupola rela'ată dreaptă sau stângă a diafragmei mult împinsă în torace deplasează în partea opusă inima. înc. de e'emplu. contrac0ia muşc.imbări în pozi0ia organelor învecinate *n acelaşi mod se e'plică sc. e'plică în mare parte mecanismele de golire a organelor cavitare cum sunt mecanismul defeca0iei.iderea glotei etc ) "in cele de mai sus.imatos foarte greu de circa !. e'istă un gradient al presiunii abdominale şi pelvine între diafragma pelvină şi di diafragmă.iderea glotei. ci şi gra0ie for0ei de aspira0ie toracică e'ercitată asupra spa0iului subfrenic şi a presiunii intraabdominale scăzută în această regiune &e pot da numeroase alte e'emple <otodată. rezultă că în pozi0ia verticală. pericardul şi plămânul . se poate e'plica faptul că ficatul.

prin care şan0ul intestinal se transformă la e'tremitatea cranială şi caudală în u# in es ina"* :ceasta este situată în planul medio-sagital. fapt reflectat ontogenetic în originea endodermală a aparatului digestiv şi respirator 7n alt e'emplu se întâlneşte la viermi. ci şi alte func0ii.ventral de notocord D în :anţ in es ina"* $oncomitent.iului.Anatomie şi Embriologie CURSUL = A. la om.i0area pere0ilor antero-laterali ai trunc. el îndeplineşte pe lângă func0iile de nutri0ie şi func0ii respiratorii. preluând din apa de . odată cu rotun#irea transversală a scutului embrionar (tempus scuti embrFonici) şi sc. are loc şi o creştere rapidă în lungime. precum şi abaterile de la normal.rană o'igenul <recerea la via0a terestră şi sc. paralel cu .imbarea felului de . de timpuriu. respectiv malpozi0iile şi malforma0iile organelor digestive abdominale şi pelvine +a vie0uitoarele mult inferioare (nevertebrate) tubul digestiv îndeplineşte nu numai func0ia de nutri0ie.3 .ARATUL DIGESTIV DE2VOLTAREA TUBULUI DIGESTIV ?I A ME2OURILOR "ezvoltarea tubului digestiv abdominal este strâns legată de formarea colonului intraembrionar şi de dezvoltarea peritoneului. pentru care la animalele evoluate se dezvoltă organe şi aparate speciale +a peşti.rană determină separarea func0iilor digestive de cele respiratorii. la care epiteliul intestinal găzduieşte şi celulele se'uale. îndeosebi a mezourilor 5a e'plică modul în care organele tubului digestiv dobândesc pozi0ia anatomică definitivă în cavitatea abdominală şi pelvină. se transformă pe linia mediană . care sunt eliminate la e'terior tot prin tubul intestinal (ouăle de parazi0i) >ntogenetic. en'&'e!mu"ui tavanului sacului vitelin secundar. aceasta ar e'plica originea endodermală a celulelor germinale primordiale la om *n ontogeneză.

epatic. în această etapă. • esofagul şi aparatul respirator. • stomacul şi duodenul. care îl desparte de s &ma &'aeum sau $a%i a ea #u$a"ă -!imi i%ă* $audal. viitorul canal anal *n evolu0ia ulterioară.Adrian BEZNEA notocondrul şi comunică ventral larg. numită în @omina 5mbrFologica D me en e!&n* *n cursul organogenezei. tubul intestinal este înc. partea cranială şi caudală a tubului intestinal creşte mai repede decât partea mi#locie. până sub diverticulul . tubului intestinal i se disting trei păr0i% • in es inu" an e!i&! sau -!&4en e!&n< • in es inu" miB"&$iu sau mesen e!&n< • in es inu" -&s e!i&! sau terminal. care bate oarecum pasul pe loc în acest stadiu. în partea mi#locie.4 .aringealis D în @omina 5mbrFologica). membrana cloacală îl separaă de proctodaeum.a!ingiană sau mem#!ana s &ma &.is de mem#!ana #u$&. • mugurele pancreatic ventral şi dorsal . cu sa$u" %i e"in* Se$ţiune !ans%e!să -!in em#!i&n )n 'i%e!se e a-e 'e e%&"uţie +a capătul cranial.a!ingiană (membrana stomatop. din in es inu" an e!i&! iau naştere% • faringele.

o ileonul.Anatomie şi Embriologie E a-e 'i..i0eze încă din săptămâna a =4-a de via0ă "e remarcat că la sfârşitul săptămânii a ===-a. în luna a ===-a <ubul intestinal este legat sagital de peretele posterior al trunc.  colonului descendent. începe să se resoarbă membrana bucofaringiană.e!i e 'e 'e7%&" a!e a"e 'i%e! i$u"u"ui !es-i!a &! :i es&. stabilindu-se comunicarea cu cavitatea bucală 9embrana cloacală se resoarbe mult mai târziu.iului prin me7en e!u" $&mun '&!sa"8 format din splanchnopleura dreaptă şi stângă.  colonului sigmoid.  rectului :ceste segmente ale tubului digestiv încep să se sc. o colonul ascendent şi cele două treimi drepte ale colonului transvers =ntestinul posterior va da naştere%  treimii stângi a colonului transvers. .  ansa ombilicală din care derivă% o #e#unul.agu"ui : la sfârşitul săptămânii === ? şi $ în timpul săptămânii =4 "in intestinul mi#lociu se formează%  restul duodenului. că atât timp cât din tubul digestiv nu s-au individualizat organele sale definitive şi el se află în plan . o cecul. după ce a învelit intestinul "e men0ionat.

dar acesta se întinde numai până sub diverticulul .ăm(na IV8 $u s-aţii"e in e!$e"u"a!e 'in me7&gas !u" '&!sa" 5'istă şi un me7en e! %en !a" care leagă tubul intestinal de peretele anterior al trunc. când diferen0ierea tubului digestiv începe.epatic. se remarcă două elemente importante% 1* creşterea inegală în lungime şi în grosime a diverselor păr0i ale tubului intestinal1 .  mezogastrul dorsal.  mezoduodenul.iul coeliac este afectat intestinului anterior.6 . cele două #umătă0i ale celomului intraembrionar comunică între ele 2rin mezenterul dorsal. =nferior de aceasta din urmă. artera mezenterică superioară irigă intestinul mi#lociu.  mezorectul Se$ţiune !ans%e!să -!in em#!i&nu" 'e să.  mezocolonul.  mezenterul ansei ombilicale. din me7en e!u" $&mun '&!sa" (posterior) se individualizează%  mezoesofagul. iar mezenterica inferioară.Adrian BEZNEA mediosagital.iului. tubul intestinal primeşte vasele de sânge şi nervii <runc. mezenterele sunt cuprinse în no0iunea de me7en e! $&mun D Bmezenterium communeC 7lterior. fiind reprezentat de mezogastrul şi mezoduodenul ventral. intestinul posterior *n dezvoltarea ulterioară.

Anatomie şi Embriologie

+* faptul că diferen0ierea structurală a elementelor peretelui începe cranial şi se continuă progresiv în direc0ie caudală 5piteliul mucoasei (tunica mucoasă) şi glandele sunt de natură endodermală, în timp ce toate celelalte straturi provin din mezenc,inul splanc,npleurei (tela submucoasa, tunica muscularis, tunica serosa) Es&,agu" urmează după intestinul bran,ial sau cefalic (faringe) şi ini0ial este foarte scurt "in partea sa anterioară, la capătul cranial, se individualizează tubul laringotra,eal cu mugurii pulmonari 5l creşte rapid în lungime în luna a ==-a :ceastă creştere a esofagului este de mare importantă pentru pozi0ia definitivă a stomacului +a naştere are lungimea de !0 cm şi capătul său caudal se proiectează pe vertebra a H-a toracică 5piteliul mucoasei este ini0ial unistratificat prismatic, dar prin multiplicare devine pluristratificat, putând obstrua în totalitate lumenul 7lterior, în el apar vacuole care confluează, încât în luna a ===-a lumenul prezintă un calibru mult mărit 2erturbări ale acestui proces pot da naştere la atrezii sau stenoze esofagiene *n luna a 4=-a, epiteliul se aseamănă cu cel de la adult Jlandele esofagiene se formează la sfârşitul lunii a ===-a şi se dezvoltă foarte lent, partea lor secretorie fiind situată în submucoasă ;ibrele circulare se formează în luna a ==-a, cele longitudinale în lunile ===-=4, iar musculatura mucoasei la sfârşitul lunii a =4-a @u se ştie foarte clar de ce în treimea superioară musculatura este striată şi în rest netedă > ipoteză sus0ine că fibrele striate provin din regiunea bran,ială S &ma$u" se prezintă la sfârşitul săptămânii a =4-a ca o dilata0ie fuziformă a tubului intestinal şi este situat în planul medio-sagital =ni0ial, el are o pozi0ie înaltă, în regiunea cervicală, ceea ce îi permite contactul direct cu nervul vag care îl inervează şi este inclus în mezenc,imul septului transvers, din care se va forma şi mezogastrul ventral *n săptămânile =4-4== stomacul este împins de cord şi plămâni spre partea inferioară a toracelui *n dezvoltarea ulterioară, el îşi sc,imbă forma şi pozi0ia sagitală :ceste modificări sunt consecin0a ritmului diferit de creştere al diverselor păr0i ale peretelui gastric şi a dezvoltării organelor învecinate, îndeosebi a ficatului 9arginea posterioară a organului creşte mai rapid decât cea anterioară1 de aceea, ea se curbează şi se deplasează către stânga *n acest fel se diferen0iază marea curbură a stomacului şi, superior, dilata0ia ce formează formi'ul gastric 9arginea anterioară creşte mult mai lent 5a formează curbura mică a stomacului :celeaşi deosebiri se remarcă în creşterea mezogastrului dorsal, care este rapidă şi a
.7

Adrian BEZNEA

mezogastrului ventral, lentă :pari0ia şi dezvoltarea ficatului în septul transvers şi în mezogastrul ventral, fi'ează pilorul în mezogastrul ventral <otodată, creşterea de volum a ficatului influen0ează pozi0ia definitivă a stomacului şi esofagului $a urmare, fa0a stângă a stomacului devine anterioară, iar cea dreaptă posterioară, proces prin care creşte ca întindere şi bursa omentală <otodată, cardia se deplasează la stânga, iar pilorul la dreapta coloanei vertebrale $urbura mare priveşte la stânga şi în #os, iar curbura mică la dreapta şi în sus, către ficat :ceastă pozi0ie permite un mai mare grad de umplere a stomacului şi creşte mobilitatea organului, favorizând mişcările de evacuare *n acest sens, forma şi pozi0ia stomacului sunt e'presia adaptării sale func0ionale 5piteliul gastric ini0ial multistratificat, devine ulterior unistratificat Jlandele principale preced ca apari0ie glandele pilorice ;ermen0ii proteolitici apar în sucul gastric în luna a =4-a, iar digestia proteinelor este posibilă din luna a 4=-a ;ibrele musculare circulare apar în săptămâna a 4==-a, cele longitudinale în luna a ===-a, musculara mucoasei în luna a =4-a şi ultimele care apar sunt fibrele oblice In es inu" miB"&$iu (mesenteron) sau ansa &m#i"i$a"ă se deosebeşte de celelalte păr0i ale tubului intestinal prin ritmul rapid cu care creşte în lungime =ni0ial, între stomac şi originea ansei ombilicale se mai formează o mică ansă a cărei conve'itate este orientată spre dreapta, numită ansa 'u&'ena"ă 5a se formează datorită faptului că ritmul de creştere a intestinului la acest nivel este mai mare decât ritmul de creştere a coloanei vertebrale "in această ansă se va dezvolta duodenul, ficatul, cu căile biliare e'tra,epatice şi pancreasul 9ezenterul dorsal al ansei duodenale sau mezoduodenul se caracterizează prin aceea că este foarte îngroşat la bază 5l cuprinde într-un pedicul gros vasele viteline sau omfalomezenterice, mezenterica superioară şi mugurele pancreatic, fapt pentru care K 4ogt l-a numit Bpediculul vasculopancreaticC *n dezvoltarea ulterioară, datorită creşterii în lungime a duodenului şi dezvoltării pronun0ate a lobului drept ,epatic, fle'ura duodeno#e#unală se deplasează pe sub pediculul vasculopancreatic de la dreapta la stânga, a#ungând sub vasele mezenterice superioare şi la stânga coloanei vertebrale >dată cu acestea, se sc,imbă şi pozi0ia ansei umbilicale :nsa umbilicală are un bra0 descendent şi altul ascendent inferior +a creştetul ansei D locul unde bra0ul descendent se continuă cu cel ascendent se află canalul vitelin (caulis vitellinus) sau canalul omfaloenteric, care leagă ansa ombilicală cu sacul vitelin *n dezvoltarea
.3

Anatomie şi Embriologie

ulterioară, el se înc,ide şi dispare *n 3% din cazuri poate însă persista un mic diverticul din canalul vitelin (vestigium caulis vitellini), ce se desc,ide în ileon la circa 70-30 cm de valvula ileocecală, numit şi diverticulul 9acAel :cesta poate prezenta o patologie proprie% inflama0ii ale diverticulului D ulcere ale diverticulului, ocluzii intestinale prin aderen0e cu organele vecine B!aţu" as$en'en al ansei ombilicale se continuă cu intestinul posterior la nivelul fle'urii primare a colonului, situată la început în lan medio-sagital 5a reprezintă viitoarea fle'ură stângă sau lienală a colonului *n dezvoltarea ulterioară, #!aţu" 'es$en'en al ansei începe să crească mult mai repede în lungime decât bra0ul ascendent "in bra0ul ascendent va lua naştere%  BeBunu" şi  cea mai mare parte a i"e&nu"ui* "in bra0ul descedent se va forma%  u" ima -&!ţiune D=@4G@ $mE a i"e&nu"ui8  $e$u"8  $&"&nu" as$en'en :i  '&uă !eimi -!&xima"e sau '!e- e a"e $&"&nu"ui !ans%e!s* "atorită creşterii pronun0ate în lungime a bra0ului #e#unoileal (descendent) al ansei umbilicale, a creşterii în volum a ficatului, pe de o parte, cât şi volumului relativ redus al cavită0ii abdominale, pe de altă parte, se produc o serie de sc,imbări de pozi0ie ale ansei umbilicale şi odată cu ea şi a celorlalte păr0i ale tubului digestiv abdominal :ceste sc,imbări de pozi0ie au fost descrise la sfârşitul secolului trecut de c,irurgul francez ;redet sub denumirea de Brotaţia intestinului)8 care s-ar realiza în sens contrar acelor de ceasornic, în patru faze, însumând în final /700 :'ul rota0iei ar fi reprezentat de artera mezenterică superioară

.8

"uxu" a! e!ia" $ă !e mem#!e :i in es in < . ci în acelaşi timp punctul mişcat şi mişcător.4a să.ematizate în patru etape sau faze 60 .  pediculul vasculopancreatic  mezoul cadrului colic primar $ontribu0ia lui 2ernAopf în acest domeniu este importantă. fle'ura duodeno#e#unală ar fi de#a fi'ată.le'ura duodeno#e#unală. descris mai sus . formarea mezourilor şi procesele de coalescen0ă peritoneale sc. în stânga 4ogt a împăr0it şi mezenterul dorsal în trei por0iuni%  mezogastrul dorsal. în momentul când începe rota0ia ansei. unde ulterior mezoul colonului descendent va forma fascia descrisă de <oldt. şi că sc. deoarece e'plică amănun0it pozi0ia definitivă a păr0ilor componente ale tubului digestiv abdominal. la stânga şi către peretele posterior al abdomenului.ăm(ni8 $u . întâlneşte mezoul fle'urii primare a colonului pe care îl împinge în sus.&!ma!ea :i !& aţia ansei in es ina"e -!imi i%e 2roblema a fost reluată şi aprofundată între !8//-!8/3 de către 2ernAopf K 4ogt a demonstrat că duodenul ia parte şi el la aşanumita Brota0ieC a ansei ombilicale (!83!).imbările de pozi0ie fac în #urul pediculului masiv de 0esut con#unctiv vasculopancreatic. ea constituind şi a'ul rota0iei 5l arată că fle'ura duodeno#e#unală nu este punctul fi'.Adrian BEZNEA Em#!i&n )n im-u" $e"ei 'e4a . contrar ideii sus0inută de multă vreme că. crescând pe sub acest pedicul spre stânga.

stomacul are pozi0ia sc.i0ează fle'ura stângă sau ileală a colonului şi omentul mare În . cadrul colic luând aspectul definitiv <ot în această fază se formează şi fascia de coalescenţă *oldt.a7a a II4a8 embrionul are circa 3/ mm "uodenul trece acum din planul transversal (orizontal) în plan frontal iar bra0ul descendent sau #e#unoileal al ansei umbilicale formează prin creştere în lungime. după ce s-a produs fuzionarea mezocolonului ascendent (fascia *oldt dreaptă) şi a mezoduodenului (fascia *reitz).imbările de pozi0ie care au loc până la dobândirea pozi0iei definitive sunt determinate de factorii aminti0i mai sus% creşterea inegală a bra0elor ansei.redet În . mezogastrul dorsal care cuprinde splina şi o parte a pancreasului este orientat spre stânga. partea inframezocolică a duodenului descendent şi partea orizontală a duodenului devin pentru a doua oară retroperitoneale. iar segmentul inferior. determină .iulară ce se întinde de la fle'ura duodeno#e#unală până în fosa iliacă dreaptă $a urmare. viitoarea mare curbură a stomacului &e sc. deasupra anselor #e#unale şi ileale în partea dreaptă &e sc. mm *n acest stadiu.ernia umbilicală :ceastă etapă corespunde fazei = a lui . ia naştere zona de coalescen0ă triung.i0ează acum bursa omentală "uodenul prezintă o conve'itate mică.ernierea între săptămânile 4= şi H a celei mai mari păr0i a ansei în afara cavită0ii 6! .a7ă este realizată când embrionul măsoară circa !. câştigându-şi pozi0ia definitivă >dată cu aceasta se formează şi fle'ura dreaptă a colonului. mici anse în . iar ansa intestinală se află în plan orizontal 5a pătrunde în . dezvoltarea ficatului D preponderent a lobului drept şi desigur faptul că întreaga dezvoltare este imprimată genetic $reşterea accelerată în lungime a bra0ului #e#unoileal al ansei întro cavitate abdominală de volum redus. sc.ernia umbilicală =ntestinul terminal este împins spre stânga *n această fază se produce coalescen0a între mezenter şi mezoduoden şi se formează rădăcina secundată a mezenterului.Anatomie şi Embriologie . se stabileşte rădăcina ter0iară sau definitivă a mezenterului <otodată. rădăcina mezenterului propriu-zis 0a7a a III4a8 când embrionul are 60 mm lungime se caracterizează prin pozi0ia anselor din hernia umbilicală în cavitatea peritoneală "iverticulul cecal şi partea pro'imală a colonului se află în dreapta. sub ficat.idere către stânga 5a este situată în potcoava duodenală &egmentul superior al rădăcinii secundare a mezenterului îl formează rădăcina mezocolonului.a7a a IV4a8 diverticulul cecal se deplasează către fosa iliacă dreaptă.imbată. ca şi marginea posterioară a stomacului. volumul redus la un moment dat al cavită0ii abdominale. de forma literei B7C cu desc. în dreapta <ârziu. formând ceea ce se numeşte Bpars tecta duodeniC 2ropriu-zis se poate afirma că în nici o etapă a dezvoltării tubului digestiv abdominal nu e'istă rota0ie &uccint.!ima .

i0eze colonul ascendent. iar mezoul colonului trece transversal peste partea descendentă a duodenului *n acest stadiu. rămâne deasupra pac. împinge mult în #os spre fosa iliacă cecul. care se află în continuarea directă a colonului transvers >dată cu creşterea în lungime a trunc.i0ează fle'ura dreaptă sau . iar la locul de continuare cu colonul transvers se sc. datorită creşterii volumului cavită0ii abdominale. uşor de observat la microscop în acest stadiu 7lterior.Adrian BEZNEA abdominale. respectiv în celomul umbilical (coeloma umbilicale).epatic.ernia umbilicală fiziologică procesul de creştere continuă. îndeosebi a diametrului sagital şi a scurtăturii pediculului vascular vitelin are loc repozi0ia anselor 2rimele intră ansele #e#unale care se aşează la stânga ansei mediane 7rmează ansele ileale ce se dispun la dreapta şi ultimul reintră colonul.iului. situat sub.etului de anse #e#unoileale. de volum mare. începe să se sc.ăm(ni *n . ficatul. iar volumul şi el redus al sacului . 6e!nie!e &m#i"i$a"ă a anse"&! in es ina"e "a em#!i&nu" 'e a-!&xima i% G să. împiedicat să intre mai repede de către diverticulul cecal $olonul cu cecul la dreapta.epatică a colonului 2rin coalescen0a mezocolonului ascendent cu peritoneul parietal se formează fascia lui <oldt > fascie asemănătoare se 6/ .erniar determină formarea de noi convulute #e#unoileale. rămă"iţă a celomului extraembrionar.

eE ale colonului transvers iau naştere din bra0ul ileocolic al ansei umbilicale.&!m se dezvoltă din partea caudală a cecului care regresează.Anatomie şi Embriologie formează şi în stânga prin împingerea colonului descendent şi mezoul său de către ansele intestinale spre peretele posterior al abdomenului $olonul transvers şi sigmoid îşi păstrează mezoul A-en'i$e"e %e!mi. apare evidentă separarea între cec şi apendice Ce"e '&uă !eimi $!ania"e D'!e. micşorându-şi calibrul :bia după naştere.nici pelvini 63 . cu care are strânse rela0ii vasculare şi nervoase +imita dintre cele două păr0i ale colonului transvers. iar !eimea $au'a"ă s (ngă din intestinul posterior. cunoscută şi sub denumirea de -un$ u" Cann&n4B&e3m8 reprezintă locul unde se termină teritoriul de inerva0ie al vagului şi începe cel al nervilor splanc. prin creşterea descendentă şi laterală a fundului cecal.

• partea pelvină a rectului $ătre sfârşitul perioadei de via0ă fetală. dar datorită creşterii mari în lungime şi formării anselor #unoileale.a! ea -e!inea"ă a !e$ u"ui se dezvoltă din cloacă. rectul. 64 . • colonul sigmoid. • colonul descendent. într-un compartiment anterior sau sinusul urogenital şi altul posterior. cele două afec0iuni se înso0esc şi se numesc megadolicocolon . prin septarea ei de către septul urorectal. stabilind astfel pozi0ia cadrului colic definitiv "oar rectul rămâne în planul medio-sagital "in intestinul posterior iau naştere% • treime caudală (stângă) a colonului transvers. colonul sigmoid şi rectul cresc mai mult în lungime decât restul intestinului posterior. unele păr0i ale sale sunt împinse spre stânga şi către peretele posterior al abdomenului şi silite să formeze coalescen0e. fapt pentru care la naştere formează câte o ansă "upă naştere.Adrian BEZNEA CURSUL G DE2VOLTAREA TUBULUI DIGESTIV ?I A ME2OURILOR D$&n inua!eE In es inu" -&s e!i&! sau me en e!&n4u" este situat ini0ial în planul medio-sagital. iar colonul sigmoid formează şi în stadiul definitiv ansa în formă de B&C şi îşi păstrează totodată mezoul (mezosigmoidul) Mega$&"&nu" :i '&"i$&$&"&nu" sigm&i'8 precum şi mega!e$ u" sunt malforma0ii prin creştere în e'ces a calibrului şi lungimii acestor organe D&"i$&$&"&nu" $&ngeni a" constă în alungirea segmentară sau în totalitatea colonului Mega$&"&nu" $&ngeni a" se caracterizează prin dilata0ia pronun0ată şi îngroşarea peretelui colic în totalitate sau numai a unor păr0i ale colonului. cel mai frecvent al colonului sigmoid 9egacolonul congenital produs prin aplazia ple'ului mienteric poartă şi numele de boala lui 6i!s$3-!ung "eseori. ritmul de creştere a rectului scade.

lumenul apare în 6. se poate spune că partea de origine endodermală a rectului este vascularizată de a! e!a me7en e!i$ă in. . trece în luna a doua printr-un proces intens de multiplicare celulară. este situată mai caudal.ăm(nii 9 2artea inferioară a canalului anal şi anusul ia naştere din invagina0ia ectodermului numită -!&$ &'eum* :ceastă invagina0ie se formează sub ac0iunea inductoare a tubului intestinal endodermic. îndeosebi la nivelul duodenului şi colonului.e!i&a!ă care irigă şi celelalte păr0i ale intestinului posterior 2artea de origine e$ &'e!ma"ă este irigată de ramurile a! e!ei 3i-&gas !i$e* "iferen0ele de calibru dintre păr0ile tubului digestiv derivate din intestinul posterior încep a se stabili în luna a cincea intrauterină "iferen0ierea straturilor peretelui tubului digestiv se realizează în succesiunea cranio-caudală cu e'cep0ia rectului. ca şi la esofag. unde epiteliul cilindric de origine endodermală se intrică cu epiteliul de origine ectodermală *n general. deci nu corespunde strict limitei dintre cele două origini 5a se află în regiunea columnelor şi sinusurilor rectale.Anatomie şi Embriologie Re"aţia )n !e in es inu" e!mina" :i $"&a$ă "a s. care precede celelalte păr0i 5piteliul mucoasei.(!:i u" să. respectiv a e'tremită0ii caudale a intestinului posterior +imita dintre epiteliul de origine en'&'e!ma"ă8 cilindric şi e$ &'e!ma"ă8 pavimentos. încât poate obstrua lumenul 2rin proces de vacuolizare.

Adrian BEZNEA luna a treia *n cazuri anormale. #e#unoileonului sau ale unor por0iuni ale colonului Vi"&7i ăţi"e in es ina"e apar în luna a treia.epatoenteric şi ia numele de #u!sa in. mai întâi în duoden şi ulterior în #e#un. numita -"i$a -a!ame7en e!i$ă.!a$a!'ia$ă* :ceasta dispare la om în mediastinul posterior. în luna a treia apar fibrele longitudinale. acest reces dispare foarte repede .epatocav) sau mezo.epar.imbarea pozi0iei stomacului "ezvoltarea bursei omentale începe încă de la embrionul de 3 mm. la care între o prelungire mezenc."ă u!a gas !i$ă apare un şan0 numit !e$esu" -neum&en e!i$ (recessus pneumato-entericus) *n stânga. iar în luna a patra musculatura mucoasei 2rimele mişcări peristaltice s-au observat în săptămânile !!-!/ <ripsina şi al0i fermen0i proteolitici au fost puşi în eviden0ă în intestin în luna a cincea $on0inutul intestinului în ultima parte a vie0ii intrauterine este format dintr-o masă negricioasă cu tentă verzuie. rămânând doar vârful vilozită0ilor din care se reepitelizează mucoasa colică 4ariabilitatea structurală a diverselor sectoare ale tubului digestiv este evidentă a în a doua #umătate a vie0ii intrauterine *n luna a doua şi a treia se dezvoltă musculatura circulară. rareori putând persista un spa0iu de /-3 cm între esofag şi diafragmă +a unele vertebrate (reptile) bursa infracardiacă 66 . pot persista atrezii şi stenoze ale duodenului.i0it.idul amniotic îng."i$a -a!ame7en e!i$ă dreaptă creşte însă în direc0ia caudală. iar la stânga de mezogastrul dorsal propriu-zis *n partea inferioară. între mugurele pancreatic şi tubul intestinal se află !e$esu" -an$!ea i$&4en e!i$* 2rin dezvoltarea se. din bilă şi alte secre0ii intestinale şi este eliminat în totalitate din tubul digestiv la /-4 zile după naştere Bu!sa &men a"ă (bursa omentalis) este o dependin0ă a cavită0ii peritoneale situată posterior de stomac şi omentul mic 5a se formează în strânsă rela0ie cu evolu0ia mezogastrului dorsal şi se măreşte ca întindere prin sc.u"ui !ans%e!s şi formarea muşc. înglobând în ea ficatul (viitorul lob caudal) 5a va delimita împreună cu stomacul !e$esu" 3e-a &en e!i$8 care se continuă cranial cu !e$esu" -neum&en e!i$* Re$esu" 3e-a &en e!i$ reprezintă viitorul vestibul al bursei omentale şi este mărginit la dreapta de ligamentul venei cave inferioare (ligamentul . şi um. !e$esu" -neum&en e!i$ se va separa de cel . ele dispar la nivelul colonului. numită meconiu 5l rezultă din lic.imală caudală a mugurilor pulmonari. ileon şi la nivelul colonului $ătre sfârşitul vie0ii fetale.iului difragm.

• inferior de prima por0iune a duodenului şi de pancreas. iar între vena cavă inferioară şi esofag.imbarea pozi0iei stomacului.oma =onescu) în care se află artera gastrică stângă şi artera . prin creşterea pronun0ată spre sfârşitul lunii a doua a me7&gas !u"ui '&!sa".&!amen e-i-"&i$um D3ia us4u" Hins"&IE mărginit% • superior de lobul caudat al ficatului.epatică. prin coalescen0a foi0elor şi fuziunea omentului cu colonul transvers. stomac şi colonul transvers se delimitează !e$esu" in. iar partea din mezogastrul dorsal dintre marea curbură a stomacului şi colonul transvers va forma "igamen u" gas !&$&"i$* *n stadiul definitiv. din mezogastrul ventral se vor forma% • omentul mic. !e$esu" su-e!i&! &men a" (recessus superior omentalis) 2rin dezvoltarea ficatului în septul transvers şi în mezogastrul ventral. • ligamentul falciform al ficatului (mezo. iar cea dreaptă posterioară 2rin aceasta. se formează &men u" ma!e (epiplonul mare) :cesta se va întinde ca un şor0 peste colonul transvers şi ansele intestinului sub0ire şi cuprinde ini0ial între foi0ele sale !e$esu" &men a" al bursei omentale 7lterior.epatic şi • posterior de vena cavă inferioară 0&!amen #u!sae &men a"is sau orificiul propriu-zis al bursei omentale.Anatomie şi Embriologie persistă ca a treia cavitate pleurală şi adăposteşte "&#u" in. drept şi stâng 2osterior de omentul mic şi inferior de lobul caudat al ficatului se află %es i#u"u" #u!sei &men a"e* =ntrarea în vestibul este formată de . • ligamentul coronar şi • ligamentele triung. devenind anterioară. • anterior de pediculul . iar -&s e!i&! de plicile gastropancreatice (plicae gastropancreaticae) sau ligamentul profund al stomacului (descris de <.e!i&! &men a" (recessus inferior omentalis) al bursei omentale *ntre ligamentul gastrolienal şi cel lienorenal sau renolienal (lig lienorenale) se află !e$esu" "iena" (recessus linenalis) al bursei omentale. între acest ligament.epaticul ventral). bursa omentală se adânceşte tot mai mult spre stânga <otodată.!a$a!'ia$ al plămânului drept De7%&" a!ea s &ma$u"ui cu formarea marii curburi şi creşterea mezogastrului dorsal duc la sc. fa0ă de stângă. mărginit an e!i&! de mica curbură a stomacului.iulare. nu a fost omologat în @ : ?ursa omentală (bursa 67 . recesul omental dispare.

două treimi ale cordului şi vârful inimii se află la dreapta.ipocondrul stâng. în sensul că atât ansele #e#unoileale. două treimi craniale ale colonului transvers) atârnă împreună de mezenterul comun. colon ascendent.imbări de pozi0ie ale intestinului determinate de oprirea rota0iei ansei ombilicale D oprirea rota0iei după 800. cât şi ansa colică (cec. între 800 şi !300 şi între !300 şi /700 2rima categorie (oprirea după rota0ia de 800) cuprinde cele mai frecvente cazuri 5a se caracterizează prin situarea la dreapta a tuturor anselor #e#unoileale şi a flu'urii 63 . s-ar produce un situs inversus total sau par0ial 2ozi0iile inverse din situs inversus au fost numite şi malrota0ii :lte %i$ii 'e -&7iţie sunt reprezentate de -e!sis enţa me7en e!u"ui $&mun şi de aşa-numitele !& aţii in$&m-"e e sau &-!i!i )n !& aţia ansei &m#i"i$a"e* În -e!sis enţa me7en e!u"ui $&mun8 tubul intestinal are o pozi0ie embrionară.) descrie şi clasifică o serie de sc.imbările şi mecanismele prin care organele canalului alimentar abdominal îşi câştigă pozi0ia normală în cavitatea abdominală 2ozi0ia normală a organelor în cavită0ile viscerale poartă numele de si us s&"i us8 iar opusă este no0iunea de si us in%e!sus* 2rin si us in%e!sus se în0eleg abaterile de la normal privind pozi0ia sau aşezarea definitivă a organelor în cavită0ile viscerale toracice. cecul şi apendicele în fosa iliacă stângă etc *n si us in%e!sus -a!ţia" sunt interesate numai viscerele toracice (si us in%e!sus &!a$i$) sau numai cele abdominale% si us in%e!sus a#'&mina"* > ipoteză care tinde să e'plice cauzele determinante ale sc. iar fle'ura colică stângă lipseşte :dmi0ând cele patru faze ale rota0iei clasice a intestinului. ficatul este situat în .Adrian BEZNEA omentalis) propriu-zisă este situată posterior de stomac şi prezintă recesurile sau prelungirile descrise mai sus &uccint s-au prezentat sc. splina în cel drept. şi prin aceasta de peretele posterior al abdomenului pe linia mediosagitală $ecul şi colonul ascendent sunt în această situa0ie libere în cavitatea peritoneală.imbărilor de pozi0ie viscerală. J <LndurF (!86. sus0ine că în mod normal ar e'ista factori determinan0i ai formei şi pozi0iei care ac0ionează fa0ă de planul simetriei bilaterale în #umătatea stângă (antimerul stâng) şi în #umătatea dreaptă (antimerul drept) al corpului *n mod normal au ac0iune predominantă factorii din #umătatea stângă (antimerul stâng) $ând devin predominan0i factorii din #umătatea dreaptă D total sau par0ial. cât şi cele abdominale *n această situa0ie.

68 .&!aţia ana"ă este mult mai frecventă şi se caracterizează prin persisten0a la naştere a membranei anale.!agme -!e-i"&!i$e *n ceea ce priveşte $ana"u" %i e"in8 pe lângă diverticulul 9ecAel se pot întâlni $3is e %i e"ine sau en e!&$3is &ame.i$ă a -i"&!u"ui 9ai rar întâlnită este obstruc0ia lumenului prin prezen0a unei 'ia. produse prin fibrozarea şi înc. cu traiect fistulos între ileon şi cicatricea ombilicală Om.epatic.epatic). • $&"&nu" !ans%e!s !e !&-e!i &nea" (prin mezocolon scurt sau lipsa mezocolonului transvers) şi • $&"&nu" 'es$en'en )n -&7iţie me'iană* 2e lângă malforma0iile congenitale şi abaterile de la pozi0ia normală descrise mai sus. canalul vitelin poate persista sub forma unei . se întâlnesc la nivelul tubului digestiv şi alte malforma0ii pe care le trecem în revistă pentru importan0a lor clinică +a sugar şi nou-născut este frecventă s en&7a 3i-e! !&.istice în partea mi#locie :lteori.a"&$e"u" $&ngeni a" este malforma0ia caracterizată prin lipsa repozi0iei anselor în cavitatea abdominală şi prezen0a la naştere a . având mezou comun cu #e#unoileonul În &-!i!ea !& aţiei )n !e 1G@@ :i +=@@ pozi0ia intestinului este aproape normală.is u"e %i e"ine sau &m.iderea canalului vitelin la capătul intestinal şi parietal şi persisten0a unei dilata0ii c.le'ura duodeno#e#unală este situată în stânga lui +/ $olonul drept însă este situat ventral şi mobil.erniei ombilicale *n atreziile şi stenozele tubului digestiv se adaugă a !e7ia !e$ a"ă8 produsă prin lipsa de dezvoltare a ampulei rectale sau a proctodeumului Im-e!. dar este mai pu0in evidentă coalescen0a derivatelor ansei colice drepte $ecul şi prima parte a colonului ascendent sunt frecvent mobile 5'istă an&ma"ii 'e -&7iţie $a!e nu sun "ega e 'e a:a4 numi a !& aţie a in es inu"ui* "intre acestea fac parte% • $e$u" )n -&7iţie )na" ă (uneori sub. iar în pediculul vascular artera mezenterică superioară se află anterior şi la dreapta venei În &-!i!ea !& aţiei )n !e J@@ :i 1G@@8 fle'ura stângă a colonului şi colonul descendent sunt în pozi0ie normală.Anatomie şi Embriologie duodeno#e#unale. colonul aflându-se în #umătatea stângă 7ltimele anse ileale sunt situate sub lobul drept . iar fle'ura duodeno#e#unală se află în stânga vertebrei a /-a lombare $olonul drept situat ventral şi mobil are mezou comun cu #e#unoileonul >prirea între 800 şi !300 se caracterizează prin pozi0ia normală a fle'urii colice stângi şi a colonului descendent .a"&en e!i$e.

un$ţii m& &!ii.ibrele colagene din submucoasă se spiralează în lungul intestinului.is u"e !e$ &%agina"e8 !e$ &%e7i$a"e şi !e$ &u!e !a"e care înso0esc de cele mai multe ori imperfora0ia anală STRUCTURA .ERETELUI TUBULUI DIGESTIV 2eretele tubului digestiv.ide în stadiile ini0iale. diferen0ierea acestor straturi se realizează treptat +a nevertebratele inferioare peretele intestinal este format dintr-un singur strat celular reprezentat de e-i e"iu" 'iges i% $elulele sale. faringelui şi al esofagului. a#s&!#ţie şi ex-u"7a!e a !e7i'uu!i"&! a"imen a!e. uni$a se!&asă* . prezintă $i"i %i#!a i"i la unele specii. format din uni$a mus$u"a!ă cu rol în progresiunea con0inutului şi. 70 . rectul :lte malforma0ii sunt reprezentate de . prezintă din punctul de vedere al alcătuirii sale o structură unitară. în evacuarea reziduurilor alimentare din intestin *ntre aceste două straturi se situează su#mu$&asa. ea este formată dintr-un e-i e"iu -a%imen &s s !a i. favorizând alunecarea. cele două straturi specializate func0ional% s !a u" se$!e &! şi de a#s&!#ţie8 în contact cu alimentele reprezentat de mu$&asă şi s !a u" $u . iar la e'terior se dispune uni$a se!&asă* +a vertebrate apare "amina -!&-!ia (corionul mucoasei) şi începând cu peştii în partea profundă a mucoasei se dezvoltă mus$u"a!a mu$&asei +a păsări şi mamifere. evident. mus$u"a!ă şi a'%en i$e sau se!&asă pentru păr0ile învelite de peritoneu *n filogeneză. fibre musculare din musculara mucoasei pătrund şi în vilozită0ile intestinale +a grosimea peretelui se remarcă acum. iar la e'terior.i$a la nivelul cavită0ii bucale. totodată. iar la altele la baza celulelor se află prelungiri cu -!&-!ie ăţi $&n !a$ i"e* +a ane"i'e apare s !a u" me7&'e!ma" din care se diferen0iază uni$a mus$u"a!ă şi su#mu$&asa* <unica musculară prezintă încă de pe acum fibre circulare şi longitudinale. pe lângă func0iile digestive. dar cu unele particularită0i pentru fiecare segment al său 5l este format pe toată întinderea tubului digestiv din patru straturi% mu$&asă. su#mu$&asă. adaptat func0iilor de 'iges ie. pătrunzând din submucoasă în lamina propria D la interior şi până în subseroasă la e'terior I* Tuni$a mu$&asă (tunica mucosa) înveleşte suprafa0a internă a tubului digestiv $a urmare a solicitărilor mecanice ale bolului alimentar. caudal.Adrian BEZNEA care înc. cu re0eaua %as$u"&ne!%&asă.

situate înăuntrul celor circulare.ează în benzi longitudinale denumite enii* +a nivelul stomacului se mai află şi un a" !ei"ea s !a 8 format din . fără condensări evidente de fibre circulare.in$ e!e ana &mi$e care se deosebesc de sfincterele func0ionale situate în alte regiuni ale tubului intestinal. pe lângă faptul că favorizează mişcările (alunecarea). imediat după submucoasă *n anumite zone.i#!e"e $i!$u"a!e formează s.i#!e"e &#"i$e. formează cel de-al patrulea strat al faringelui. aspectul mucoasei diferă de la un organ la altul. .unc0ional. tunica seroasă are rol de absorb0ie şi c. este formată din 0esut muscular striat cu contrac0ii voluntare.sau pluricelulare 9acroscopic. respectiv mus$u"a!a mu$&asei (muscularis mucosae). de la cardia şi până la canalul anal.imb. stratul dintre mucoasă şi musculară. gra0ie unei pături foarte sub0iri de 0esut muscular din constitu0ia ei. la nivelul pere0ilor cavită0ii bucale.i$a :ne'at mucoasei. fiind adaptată mai ales pentru func0iile de secre0ie şi absorb0ie. format din fibre longitudinale care la nivelul intestinului gros se înmănunc. faringelui şi #umătă0ii craniale a esofagului *n restul tubului digestiv ea este alcătuită din 0esut muscular neted $a organizare. de-a lungul tubului digestiv se află un comple' a-a!a g"an'u"a!. submucoasa con0ine şi glande care pătrund din mucoasă până în acest strat III* Mus$u"a!a (tunica muscularis).Anatomie şi Embriologie adaptat func0iei de transport *n sc. format din glande uni. în care se află o bogată re0ea vasculară şi un -"ex ne!%&s su#mu$&s (9eissner) +a nivelul duodenului. dar observabile radiologic *n musculară se află -"exu" ne!%&s mien e!i$ DAue!#a$3E* IV* A'%en i$ea (tunica adventitia). fibrele tunicii musculare sunt dispuse în două straturi% unul in e!n. este formată din 0esut con#unctiv la'. esofagului şi a păr0ii inferioare a rectului +a toate celelalte segmente ale tubului digestiv stratul e'terior este format de tunica seroasă (tunica serosa) care nu este altceva decât foi0a viscerală a seroasei peritoneale <unica seroasă este alcătuită dintr-un strat mezotelial. ea prezentând plici de diverse forme "ar. ea este formată dintr-un e-i e"iu $i"in'!i$ unis !a i.iar secretor 7! . format din fibrele circulare şi altul ex e!n. format din 0esut con#unctiv dens . stratul care asigură dinamica peretelui tubului digestiv. format din 0esut con#unctiv la' condensat în #urul peretelui. ea prezintă în acelaşi timp o mare plasticitate II* Su#mu$&asa (tela submucosa).

unc0iile comple'e ale tubului digestiv mai au ca substrat o bogată re0ea vasculară sanguină şi limfatică.Adrian BEZNEA . care se vor descrie la fiecare organ 7/ . precum şi o inerva0ie adecvată.

realizând tabloul clinic al Baccidentelor legate de prezenta mezenterului comunM.eo-esofagian. iar ca moment embriogenetic unirea marginilor şan0ului laringo-tra.irsc&prung sau anomalia ple'urilor nervoase intramurale. la 60 .eal şi formarea septului tra.eo-esofagiană. • prin a:e7a!e 'e. se prezintă sub trei aspecte% • absen0a congenitală a esofagului.ARATULUI DIGESTIV *n general. se pot prezenta sub diverse aspecte% boala .30 cm de valvula ileocecală 2rin 'e.Anatomie şi Embriologie CURSUL J ANOMALIILE A.i$i a!ă8 • prin &-!i!ea dezvoltării unor segmente. dominat mai ales de volvulus .e! u!#ă!i a"e 3is &gene7ei8 ca ultimă etapă de dezvoltare.irurgical An&ma"ii"e 'e -&7iţie se datorează mai ales unor defecte de rota0ie asociate cu defecte de coalescen0ă.i$ienţa -!&$esu"ui 'e 'e7%&" a!e pot să apară agenezii$ aplazii sau atrezii$ realizând tablouri clinice diferite şi punând uneori probleme dificile de tratament c. • atrezie fără fistula şi 73 .e$ u&asă survenită în timpul mişcărilor de rota0ie. care se pot prezenta ca un simplu diverticul sau ca o veritabilă dedublare1 aceste anomalii sunt localizate predominant pe marginea mezenterică a intestinului <ot în această categorie intră şi diverticulul "ec+el$ cu localizare pe marginea liberă. defecte de tunelizare asociate sau nu cu fistula tra. :ceastă anomalie are ca mecanism embriogenetic formarea mugurelui pulmonar.e$ e 3is &gene i$e* 2rin ex$es 'e 'e7%&" a!e pot apărea duplicaţii locale ale tubului digestiv. sau • prin 'e. mucoviscidoza$ care atunci când atinge glandele intestinale realizează tabloul ileusului meconial$ iar când atinge pancreasul realizează boala fibro-c&istică congenitală* această boală poate afecta şi glandele bronşice +a nivelul esofagului se pot întâlni atrezii esofagiene8 care se asociază în 30-80% din cazuri cu fistule tra&eoesofagiene. anomaliile aparatului digestiv se produc% • prin dezvoltare în ex$es • prin dezvoltare 'e. ambele concomitente cu tunelizarea esofagului :treziile esofagiene. cu sau fără defecte de coalescen0ă.

respectând mucoasa şi seroasa regiunii @u se cunoaşte cauza precisă a acestei afec0iuni1 se pare că în producerea ei intervin factori ereditari.Adrian BEZNEA • atrezie cu fistula tra. inferioară sau dublă Va!iaţii a"e a !e7iei es&.eo-esofagiană superioară. în regiunea pilorului. ca urmare a unui defect al dezvoltării sale.istogeneza locală a musculaturii pilorice 74 .agiene )n &!'inea . de trei ori mai frecventă la băie0i decât la fete.agiene îngustează lumenul esofagului.is u"ei !a3e&4 es&.agiene :i4sau . se prezintă ca o tumoretă cu duritate cartilaginoasă. dar îngustarea poate fi şi consecin0a unei compresiuni datorate dezvoltării anormale a arterei subclaviculare drepte tenoza pilorică congenitală$ prin hipertrofia şi hiperplazia stratului muscular circular.!e$%enţei 'e a-a!iţie5 : ? $ " 5 80% 4% 4% !% !% S en&7e"e $&ngeni a"e es&. care perturbă .

de la un simplu diverticul pe marginea mezenterică a intestinului. incompatibilă cu via0a). prezen0i totdeauna pe concavitatea lui.Anatomie şi Embriologie -treziile şi stenozele duodenale se produc în timpul recanalizării acestui segment al tubului digestiv "ezvoltarea în e'ces a duodenului se poate manifesta fie prin formarea unor diverticuli de mărimea unei alune sau nuci.0% ? şi $ /0% " .% Ves igii a"e $ana"u"ui %i e"in sau vitelointestinal pot persista uneori şi pot îmbrăca diferite forme 7. fie prin dedublarea duodenului. unor aplazii (îngustare cu diferite grade de permeabilitate) sau unor atrezii cu impermeabilitatea lumenului.!e$%en e 'e a !e7ie in es ina"ă :i s en&7e : . . KeBun&4i"e&nu" poate fi sediul unor agenezii (absen0a completă a unui segment intestinal. până la o adevărată duplica0ie 0&!me"e $e"e mai . realizând stenoze care au drept consecin0ă dilatarea segmentului supraiacent şi îngustarea celui subiacent1 acestea reprezintă substratul morfologic al ocluziilor intestinale 5'cesul de dezvoltare poate prezenta diverse grade.

ernii interne R& aţii"e in%e!se sau ma"!& aţii"e pot fi e'plicate prin inversarea ordinii de revenire a intestinului în abdomen1 colonul reintră primul. amestecat cu meconiu. devine retroduodenal şi se stenozează prin acolare I"eusu" me$&nia" este o afec0iune datorată prezen0ei de mucus.Adrian BEZNEA Re"i$%a e a"e 'u$ u"ui %i e"in . anormal de vâscos. cu intestinul sub0ire la dreapta a'ului mezenteric. dispuse ma#oritar la dreapta $ecul apare anterior duodenului :ceastă formă se înso0eşte de fenomene secundare de coalescen0ă şi oferă condi0ii favorabile pentru volvulus şi . pe marginea liberă a intestinului :lteori. care o poate complica O-!i!ea !& aţiei "a 1G@L opreşte mezenterul în plan median. care produce o obstruc0ie intestinală localizată mai frecvent în ileon :ceastă afec0iune prenatală antrenează o distensie şi . are o formă de canal permeabil care leagă ileonul de ombilic şi realizează o fistulă entero-ombilicală /bliterarea lumenului acestui canal duce la persisten0a unui cordon fibros între ileon şi ombilic. iar cecul şi colonul ascendent la stânga :nomalia se numeşte nonrota0ie1 în mod obişnuit nu mai are loc coalescen0a.iverticulul "ec+el se întâlneşte în rândul popula0iei întro propor0ie de /%.ipertrofie a ansei 76 . iar obliterarea par0ială poate determina formarea de chisturi sau fistule oarbe pe traiect. are o formă apendiculară şi este situat la apro'imativ 30 cm de valvula ileocecală. cu insule de mucoasă gastrică sau de 0esut pancreatic -nomaliile de poziţie ale intestinului subţire 'i gros reprezintă defecte ale rota0iei intestinale şi sunt aspecte ale unei dezvoltări întrerupte.irurgi aceste defecte realizează sindromul Bmezenterului comunM1 el are ca semn principal perturbarea tranzitului intestinal A#senţa $&m-"e ă a !& aţiei este foarte rară O-!i!ea !& aţiei "a J@L păstrează mezenterul în plan orizontal. în mod normal trecătoare 2entru c. 9ucoasa acestor forma0iuni poate fi de tip intestinal. acesta acoperind ansele intestinale.

ide la e'terior printr-un orificiu microscopic. meconiul fiind foarte consistent şi aderent de mucoasă =leusul meconial apare în boala fibroc. sau c. afunc0ional. după dimensiunea segmentului interesat An&ma"ii"e an&!e$ a"e8 prezente într-o propor0ie de apro'imativ un caz la 3000 de naşteri. au fost semnalate e'trem de rar B&a"a 6i!s$3s-!ung sau mega$&"&nu" $&ngeni a" este o boală genetică şi afectează . poate să apară la copii într-o propor0ie de 4 .istică a pancreasului (mucoviscidoza) &e pare că $e$u" şi a-en'i$e"e )n -&7iţie )na" ă8 sub. vezica urinară. .imului e'tremită0ii caudale a embrionului. uneori şi alte viscere. atrezia rectală pură şi persisten0a cloacei. insuficient -nomaliile anorectale profunde se produc în timpul diviziunii cavită0ii cloacale şi îmbracă diverse forme% agenezia anorectală (în care segmentul atrezic interesează anusul. scurte şi ultrascurte.id într-o cavitate unică -nomaliile de dezvoltare a peretelui abdominal pot fi uneori asociate cu anomalii ale tubului digestiv :stfel. înapoia vulvei sau burselor. #u'taanale.Anatomie şi Embriologie afectate.. vaginul şi rectul se desc.% An&ma"ii a"e a-en'i$e"ui8 ca atrezia şi dedublarea.epatică sau prerenală. acesta poate fi acoperit de membrana anală (cazul imperfora0iei membranoase) şi asociat sau nu cu o fistulă *n ectopia anală. canalul anal şi o parte din rect1 se poate asocia cu fistula vezicală sau uretrală la băie0i şi fistula vaginală la fete). ansele intestinale. pe care se inseră cordonul ombilical1 vasele ombilicale şerpuiesc 77 . ceea ce determină formarea megacolonului clasic &e consideră astăzi că e'istă forme lungi. în anomaliile anorectale superficiale. învelite într-o pungă formată din peritoneu şi sacul amniotic. dar se desc. desc. care interesează în special canalul anal. apar în urma tulburărilor de la nivelul mezenc. de obicei între anus şi sigmoid. produse precoce sau mai tardiv1 ele pot realiza diverse aspecte :stfel. pe rafeul median al perineului.istogeneza celulelor nervoase parasimpatice din ple'urile intramurale ale intestinului gros1 absen0a lor coincide cu lipsa de peristaltism a unui segment intestinal.iderea ampulei rectale se face printr-un traiect fistulos. prezentă numai la fete *n această ultima anomalie. anusul se formează normal.erniază prin ombilicul lărgit.iar la nivelul lor :nusul ectopic este considerat ca un defect al septului urorectal *n stenoza anală congenitală.

inferioară sau toată vezicula biliară. foarte rare. producând de obicei o stenoză cu dilatarea segmentului supraiacent -trezia veziculei biliare este un defect de permeabilizare şi se poate asocia cu atrezia căilor biliare e#tra&epatice. fără consecin0e practice deosebite . în acest caz cordonul ombilical este inserat la locul lui -nomaliile ficatului sunt relativ pu0ine şi se referă la delimitarea e'terioară a lobilor.Adrian BEZNEA între cele doua foi0e :cest tip de .epatic. • diverticulul congenital al canalului &epato-coledoc$ care ia înfă0işarea unui c.sau e'tra. . :nomaliile căilor biliare e'tra.ide direct în canalul coledoc. care urmează în mod normal după faza de proliferare epitelială a mugurilor formatori :ceasta greşeală în dezvoltare poate surveni pe orice segment de canal biliar intra. par să fie aspecte ale .oarte rar a fost semnalată dedublarea veziculei biliare. Nernierea con0inutului abdominal prin altă parte a peretelui decât inelul ombilical se numeşte celosomie. de la esofag până la diverticulul 9ecAel 2rezen0a de 0esut pancreatic ectopic poate să fie consecin0a 73 .epatice cu simptomatologie precisă fac parte% • dilataţiile congenitale ale veziculei biliare$ care pot interesa partea superioară. în .istogenezei aberante a căilor biliare +a nivelul -an$!easu"ui pot e'ista anomalii prin dezvoltarea şi întâlnirea anormală a mugurilor pancreatici% • pancreasul inelar$ care îngustează lumenul duodenului. atrezia canalului coledoc$ lungimea lui e'agerată şi e'isten0a unor canale biliare accesorii. între vezicula biliară şi ficat 7nele din aceste anomalii sunt BmuteM din punctul de vedere al simptomatologiei şi sunt descoperite întâmplător1 altele însă au o simptomatologie precisă "in categoria anomaliilor căilor biliare e'tra. cu repercusiunile cunoscute1 • ţesutul pancreatic ectopic poate să apară oriunde în mucoasa digestivă.epatice pot să apară fără interesarea veziculei biliare% agenezia canalului cistic8 în care vezicula biliară se desc.ernie se numeşte omfalocel sau exomfalos.şi e#tra&epatice pot să apară drept consecin0ă a unei anomalii în procesul de canalizare. şi • coledocelul sau dilataţia părţii terminale a coledocului în lumenul duodenal :ceste anomalii.ist pediculat.icatul poate fi ectopic.erniile diafragmatice şi în celosomii -nomaliile căilor biliare intra.

apărută în timpul dezvoltării tubului digestiv 78 .imală.Anatomie şi Embriologie unei greşeli de induc0ie epiteliomezenc.

iului se succed !ei e a-e. cu trei forme morfologice% primele două sunt pasagere . ca şi mezodermul paraa'ial.me ane.!&su"8 ultima este permanentă . numită #"as emu" me ane. zile *n dezvoltarea rinic. unde formează o masă nesegmentată.!e i$5 : .-!&ne.Adrian BEZNEA CURSUL 1@ A./! zile1 ? .!&su" sau !ini$3iu" 'e.!&gen* Se$ţiune !ans%e!să -!in em#!i&n )n 'i%e!se e a-e 'e 'e7%&" a!e a"e u#u"ui ne.. în regiunile cervicala şi toracică./.!&su" şi me7&ne.ARATULUI URINAR DE2VOLTAREA RINIC6IULUI ?I URETERULUI :paratul urinar se dezvoltă aproape în întregime din me7&'e!m* 9aterialul nefrogen provine din me7&'e!mu" in e!me'ia! situat între me7&'e!mu" -a!aaxia"8 s&mi i$ şi "ama "a e!a"ă< el se întinde cranio-caudal în dreptul somitelor 73. şi rămâne nesegmentat în partea lui caudală lombosacrală. formând nefrotoame.ini i%* 30 . între regiunea cervicală inferioară şi regiunea sacrală :cest material se segmentează.

unite. unde se vor desc.!& i$i în dreptul somitelor . se îndoaie caudal şi e'tremită0ile acestea dorsocaudale.!&su" sau rinic.-!0 5i se dezvoltă dorsal.i de u#i -!&ne.!&su" prezintă aspecte de func0ionare intrauterină la unele mamifere (şobolan. perec.ide +a om se pare că în pronefros. în via0a embrionară.!&su" func0ionează numai la unii peşti inferiori şi la amfibii. care se alătură.!&s :i me ane.!&ne.!&ne. dar structura lor se complică 3! .iul mi#lociu începe să se dezvolte la sfârşitul primei luni.iul definitiv la unii peşti şi unele păsări . fără lumen. iar me7&ne. se tubulizează şi edifică apro'imativ . este format din aglomerări celulare. din materialul nefrogen aşezat în continuarea pronefrosului (somitele !!-30)1 primii tubi mai păstrează metameria pronefrosului. formează câte un u# $&"e$ &! -!ima! sau pronefrotic de fiecare parte :ceşti tubi colectori primari se îndreaptă caudal spre cloacă. la capătul distal al tubilor.Anatomie şi Embriologie Re"aţii"e 'in !e me7&'e!mu" in e!me'ia! :i -!&ne.!&su"8 la om. începând cu cei craniali Me7&ne.!&s . nu se dezvoltă glomeruli şi el nu este func0ional <ubii pronefrotici respectă metameria 5i dispar până la sfârşitul primei luni de via0ă embrionară.!&s8 me7&ne. pisică) şi reprezintă rinic.

devin sinuoşi şi se desc. care intră în legătură cu rete testis. se dispun g"&me!u"ii me7&ne. care participă la formarea gonadelor +a .Adrian BEZNEA prin formarea unei dilatări la capătul medial. câte unul din fiecare nefrotom. ca două proeminen0e simetrice în cavitatea celomică de o parte şi de alta a coloanei vertebrale *n regiunea medială a corpilor Kolff. spre aortă. epigenitală. sfârşind la somita /3 (+4) 2e fa0a anteromedială a mezonefrosului epiteliul celomic proliferează şi formează o îngroşare uşor proeminentă. când ansamblul lor împreună cu 0esutul con#unctiv şi vasele formează mezonefrosul sau corpii Kolff. :ceşti tubi devin canalele eferente.* Tu#ii me7&ne.&!ma!ea g&na'ei mas$u"ine participă un număr de !0-!/ tubi mezonefrotici din por0iunea mi#locie. şi ei formează prima por0iune. încep să regreseze craniocaudal încă din săptămâna a 4-a *n regiunea toraco-lombară apar mai mul0i tubi dintr-un nefrotom1 ei se alungesc şi se diferen0iază într-un segment lateral şi un segment medial Tu#ii me7&ne. somite 9ezonefrosul regresează cranio-caudal1 în timp ce tubii de la capătul cranial involuează.!& i$ sau canalul Kolff 9ezonefrosul se întinde în dreptul unui număr de apro'imativ !3 somite.!& i$i se alungesc. numită $!eas a geni a"ă. aşa încât niciodată nu sunt prezen0i to0i tubii care-l compun +a sfârşitul lunii a =4-a mezonefrosul nu mai e'istă ca organ1 rămân din el numai păr0ile epigenitale. constituind paradidimul (paradid+mis). viitorul canal deferent. formată din câteva canalicule mezonefrotice şi din partea corespunzătoare a canalelor Kolff. a epididimului 2or0iunea superioară a mezonefrosului persistă uneori ca rest embrionar.id în canalul Kolff. la capătul caudal se formează al0i tubi noi. care se desc. ini0ial dreapta. denumită apendix epidid+mis. întinsă în dreptul unui număr de apro'imativ !.!& i$i ating ma'imum de dezvoltare la om în luna a =l-a.. care devine $a-su"a B&Iman* :ceasta primeşte în concavitatea ei g.!& i$8 numit şi $ana"u" H&".!& i$i8 iar lateral u#ii şi 'u$ u" me7&ne. acestea se palpează între canalul deferent şi polul inferior al testiculului 3/ .!& i$i8 dezvolta0i în regiunea cranială.!& i$8 care din acest moment devine $ana" me7&ne. "in tubii mezonefrotici situa0i sub gonadă pot să rămână resturi embrionare.emul vascular (glomerulul) format din arboriza0ia unei ramuri arteriale venite din aorta descendentă Tu#ii me7&ne.id în $ana"u" $&"e$ &! -!&ne.

iecare ramură se divide din nou şi prin diviziuni succesive se va a#unge la tubi de ordinul !4-!. 4 şi . este înglobată în bazinetul primitiv.iului) ?lastemul metanefrogen în contact cu tubii colectori evoluează. formând $a"i$e"e ma!i şi mi$i* 6amifica0iile periferice cele mai mici dau tubii drep0i şi tubii colectori (sistemul e'cretor intrarenal). se îndreaptă cranial şi se bifurcă în apropierea blastemului metanefrogen1 mugurele devine ureter 2rima bifurca0ie constituie #a7ine u" -!ima!8 iar cele două ramuri ale sale pătrund în blastemul metanefrogen. care se transformă în %e7i$u"e* :ceste vezicule se dezvoltă şi formează la o e'tremitate $a-su"e B&Iman8 care receptează glomerulii vasculari. iar cealaltă e'tremitate se alungeşte mult şi se diferen0iază. care vor face legătura cu ne. formată din tubi de ordinul !. 3. se îndepărtează de acest duct.ialini eviden0ia0i în tubii mezonefrosului au fost interpreta0i ca un aspect al degenerării.iului şi din ramifica0iile unui mugure al canalului Kolff.!&su" sau !ini$3iu" 'e.).iar şi în alt tip de mezenc.!&nii dezvolta0i din blastemul metanefrogen (partea secretoare a rinic.. la sfârşitul lunii a =l-a Me ane.im decât cel nefrogen +a om nu s-au găsit dovezi de func0ionare a mezonefrosului1 cilindrii . formând u#ii $&n &!ţi 33 .ini i% se formează din mezodermul nefrogen nesegmentat din regiunea lombosacrală (somitele /8-3. intervine material mezodermic din două surse% din materialul nesegmentat al #"as emu"ui me ane. dispunându-se în grămezi celulare. din regiunea caudală a ductului mezonefrotic porneşte un mugure canaliculat care. c. în func0ie de se'ul embrionului *n afară de formarea canalelor deferente. care le înveleşte ca o scufie .. care pătrund din ce în ce mai adânc în masa metanefrogenă care îi acoperă în mod egal :ceastă bogată ramifica0ie nu se păstrează în forma ei ini0ială1 în timp ce ramifica0ia periferică va continua în blastem. crescând. rolul cel mai important al canalului mezonefrotic (Kolff) este de a induce formarea mezonefrosului şi a metanefrosului 5ste un inductor puternic% în culturi de 0esuturi embrionare determină formarea tubilor mezonefrotici. numit mugu!e u!e e!a"8 din care se edifică partea lui e'cretoare *n săptămâna a 4-a embrionară. partea ini0ială. /. care se produce în mod normal în acest organ. care constituie blastemul metanefrogen *n dezvoltarea acestei forme renale. ca şi materialul mezonefrogen.!&gen8 din care se construieşte partea secretoare a rinic. cea mai evoluată şi cea mai comple'ă.Anatomie şi Embriologie +igamentele mezonefrosului vor deveni ligamentele gonadelor şi ele persistă sau nu.

iului fetal este lobat. suprafa0a rinic.iului men0ionăm topica lui deosebită la embrion.iului f i i n d netedă la adult 34 . care se proiectează în arii corticale delimitate de şan0uri Oan0urile se şterg după naştere. care îşi micşorează curbura alungindu-se As$ensi&na!e !ena"ă :spectul e'terior al rinic.Adrian BEZNEA -!&xima"i8 anse"e 6en"e şi u#ii $&n &!ţi 'is a"i8 care se desc. în prima copilărie.idul amniotic *n dezvoltarea rinic. un scurt timp &e crede că func0ia secretoare a rinic. prin regresiune.!&nii8 unită0ile morfofunc0ionale ale rinic. ca o consecin0ă a mişcării de as$ensiune !ena"ă imprimată de creşterea mugurelui ureteral şi a creşterii e'tremită0ii caudale. din veziculele renale se dezvoltă ne. deci în timpul formarii calicelor 6ămân permanen0i şi func0ionali apro'imativ un milion de nefroni pentru fiecare rinic. în timpul procesului de absorb0ie a tubilor de ordinul /.iului. în număr de apro'imativ 3 milioane > parte din ei dispar. şi ..id în u#ii $&"e$ &!i* *n felul acesta.i @efrogeneza continuă şi după naştere.iului începe in luna a =4-a a dezvoltării intrauterine. 3. 4. dar condi0iile circulatorii din acest timp şi e'isten0a placentei ca organ epurator fac ca func0ia renală să nu fie solicitată &ecre0ia este redusă şi probabil absorbită în lic. având apro'imativ 3-!4 lobi +obii corespund piramidelor. făt şi nou-născut.

!& i$e ($ana"e"e H&".e!i&a!ă sau -&!ţiunea geni a"ă a sinusului "in por0iunea superioară a sinusului urogenital.e!i&!8 &!i7&n a" sau .E şi u!e e!u"* 2rin dezvoltarea peretelui posterior al sinusului. în săptămâna a 7-a. începând cu săptămâna a 4-a şi până în săptămâna a 7-a Cana"e"e me7&ne. alături.Anatomie şi Embriologie CURSUL 11 DE2VOLTAREA A.iderea ureterelor în vezica urinară şi a canalelor Kolff.a"i$* "ezvoltarea acestor segmente este diferită la cele două se'e.%agina" (mezodermic) 2relungirea superioară a alantoidei în cordonul ombilical regresează şi se transformă într-un cordon fibros denumit u!a$a 3. va lua naştere cea mai mare parte a vezicii urinare* . cele două proeminen0e vor fi încorporate şi orificiile ureterelor se dispun în afara canalelor Kolff *n timpul săptămânii a 3-a. care rămân fi'e. în continuare cu alantoida.) se desc. care se continuă fără o limita precisă cu alantoida..iderea lui în sinusu" u!&geni a" se dilată şi formează două -!&eminenţe sau $&a!ne pe fa0a posterioară a sinusului1 în fiecare corn se desc.id.&!ţiunea geni a"ă a sinusului urogenital a fost subîmpăr0ită şi ea într-un segmen su-e!i&!8 %e! i$a" sau -e"%ian8 şi un segmen in. $ana"u" me7&ne. . fiind legată de dezvoltarea organelor genitale 2or0iunea din canalele mezonefrotice cuprinsă între emergen0a mugurelui ureteral şi desc. orificiile ureterale se depărtează mai mult de canalele Kolff. şi alta in. şi se dispun lateral şi superior fa0ă de ele "ezvoltarea ulterioară a sinusului urogenital determină desc.!& i$ DH&".ARATULUI URINAR D$&n inua!eE DE2VOLTAREA CĂILOR URINARE IN0ERIOARE Ve7i$a u!ina!ă şi u!e !a sunt în strânsă legătura cu evolu0ia segmentului anterior al cloacei numit sinusu" u!&geni a"< el se separă complet de sinusul anorectal.. care se formează din por0iunea urinară (endodermică) a sinusului urogenital +a nivelul mu$&asei !ig&na"e pot să rămână insu"e e-i e"ia"e 'e i. în uretră% por0iunea din peretele vezicii urinare dintre aceste orificii devine !ig&nu" %e7i$a"8 de origine mezodermică 5piteliul trigonului va fi înlocuit curând de epiteliul de origine endodermică al întregii vezici urinare.id pe fa0a posterioară a sinusu"ui u!&geni a" şi îl împart în două por0iuni% una su-e!i&a!ă8 -&!ţiunea u!ina!ă a sinusului.

ARATULUI URINAR 5le pot interesa rinic. dar urina este mult redusă $auza .imul renal este alcătuit din structuri tubulare de tip fetal (cu epiteliu cilindric) incluse într-o masă de 0esut fibros amestecat cu fibre musculare netede 6inic.iderea canalelor Kolff. se dezvoltă mai comple' 2or0iunea ei cuprinsă între vezică şi desc. ca inductor. în loc de 3-!4)1 prezintă o zonă corticală şi una medulară.ide în vestibulul vaginal. nu e'istă pedicul renal. cu glomeruli şi tubi normal dezvolta0i :re func0ie secretoare. se dezvoltă ca şi uretra feminină. căile e'cretoare sau ambele componente şi sunt interpretate azi ca tulburări de induc0ie între ureterul primar.00 de cazuri +a fe0ii de se' feminin ea este înso0ită de lipsa de dezvoltare a căilor genitale feminine. din segmentul urinar al sinusului urogenital 2artea inferioară a u!e !ei -!&s a i$e8 împreună cu u!e !a mem#!an&asă8 se dezvoltă din segmentul pelvian al por0iunii genitale a sinusului U!e !a s-&ngi&asă se dezvoltă din por0iunea falică a sinusului urogenital ANOMALIILE A. Agene7ia !ena"ă este o anomalie gravă uni. şi blastemul metanefrogen. derivat din segmentul pelvian al sinusului La #ă!#a 8 u!e !a8 formată din mai multe por0iuni.Adrian BEZNEA sau "igamen u" &m#i"i$a" me'ian8 care se întinde de la vârful vezicii urinare la ombilic La .sau bilaterală. dovedind oprirea precoce în dezvoltare1 parenc.ipoplaziei este o insuficientă divizare a mugurelui ureteral 36 .iul. adică por0iunea prostatică superioară. cu număr redus de lobi (de obicei 3-6.iul este complet afunc0ional $auza aplaziei este absen0a procesului de induc0ie între mugurele ureteral şi 0esutul metanefrogen Rini$3iu" 3i-&-"a7i$ este mai mic de volum. se dezvoltă în întregime din segmentul urinar al sinusului urogenital1 ea se desc.emeie8 u!e !a8 scurtă şi mai largă. ureterele sunt slab dezvoltate şi fără lumen. ca sistem competent -nomalii ale rinic&ilor 'i ureterelor. prezentă în propor0ie de apro'imativ ! la ! . provenite din partea unită a canalelor 9uller :genezia bilaterală nu este compatibilă cu via0a A-"a7ia şi 3i-&-"a7ia !ena"ă sunt anomalii caracterizate printr-o dezvoltare incompletă *n aplazia renală nu e'istă pelvis (bazinet).

iul în inelM 37 .Anatomie şi Embriologie . care dezvolta tubi dilata0i sau atrezici1 alteori c. apropia0i probabil în cursul trecerii lor printre arterele ombilicale1 ureterele se dispun pe fa0a ventrală :nomalia se prezintă ca un defect de migrare $ând cei doi rinic. mai pu0in important decât momentul embriogenetic al induc0iei Rini$3iu" )n -& $&a%ă apare ca o semilună cu concavitatea în sus. rezultând din unirea polilor inferiori. care consideră că anomalia atinge în special sistemul secretor.iului şi cel e'cretor. anomalie în dezvoltarea diverticulului ureteral) Rini$3iu" e$ &-i$ reprezintă o anomalie de migrare *n mod normal. prin creşterea în lungime a e'tremită0ii caudale a trunc.iul a#unge din pozi0ia sacrală.imul renal devine insuficient func0ional *n ultima vreme această e'plica0ie a fost înlocuită cu alta.isturile rezultă dintr-o . semnalată. apărând astfel situa0i în vecinătatea lor. unul sau amândoi rinic. prin lipsa de unire între segmentul secretor al rinic.ormarea !ini$3iu"ui -&"i$3is i$ este e'plicată.ii pot fi opri0i de pragul arterelor ombilicale. atât de numeroase uneori încât parenc.iperplazie a tubilor colectori 2rezenta unui $3is s&"i a! este. primul dilatându-se şi formând c.i se unesc prin ambii poli formează o masă renală de formă inelara D Brinic. clasic. în pozi0ie înaltă (stenoza sau cudura la #onc0iunea pieloureterală.iului *n timpul acestei miscări. initială.isturi în zona corticală. vas aberant. insuficient indus. dar mai rar 6i'!&ne. în ascensiunea sa relativă.!&7a $&ngeni a"ă constă din dilatarea bazinetului şi calicelor în dauna corte'ului renal "e obicei apare în urma unui obstacol pe ureter. rinic. cu origine în arterele iliace. cu pedicul vascular la acelaşi nivel şi cu ureter scurt &e pare că piedica mecanică #oaca rol secundar. de asemenea. în pozi0ie toraco-lombară.

la nivelul implantării în vezică şi a unui traiect ureteral retrocav -nomalii ale vezicii urinare. vezica este denudată şi desc. uretră.ide în căile genitale la femeie1 la bărbat se poate desc.i de aceeaşi parte.ia %e7i$ii u!ina!e este de trei ori mai frecventă la băie0i decât la fete şi se traduce prin e'teriorizarea la nivelul peretelui abdominal a fe0ei mucoase a peretelui posterior al vezicii +a bărba0i se asociază cu epispadias şi criptor. cum ar fi normal $ând se produce resorb0ia membranei cloacale.ide în vezicula seminală. realizând megaureterul 9ai este posibilă şi e'isten0a unui orificiu ureteral atrezic.idie +a femei clitorisul este bifid +a ambele se'e e'istă o separare a oaselor pubiene la nivelul simfizei $auza acestei anomalii este o greşeală în dezvoltarea mezenc. cu pozi0ia glandei suprarenale pe partea afectată ? 6inic. rect > dilatare a ureterului este posibilă1 ea se asociază cu o totală lipsă de mobilitate.i' provine din diviziunea precoce a mugurelui ureteral $ând blastemul se grupează izolat în #urul celor două uretere.i poate rămâne în pozi0ie #oasă. datorită unui ureter mai scurt 9ai rar. apar doi rinic. ureterul se poate desc. Bîn potcoavăC U!e e!u" 'u#"u sau #i.i unic pelvin.i unic.imului regiunii cloacale şi în formarea tuberculului cloacal 5l se formează la mi#locul membranei cloacale. şi nu în regiunea ei cranială.isă anterior Agene7ia %e7i$a"ă este e'trem de rară şi asociată cu alte anomalii grave 2oate proveni din nedezvoltarea sinusului 33 . Ex !&.Adrian BEZNEA : 6inic. fiecare cu ureterul său 7nul dintre rinic.

ist de uracă &inus uracal 38 . care comprimă arterele ombilicale. are o etiologie necunoscută şi este legată. tulburând circula0ia ombilicală 2ot e'ista fistule vezico-rectale "e asemenea. prin septare longitudinală sau frontală. sunt semnalate s !i$ u!i $&ngeni a"e a"e u!e !ei8 localizate mai ales la orificiul e'tern şi duplica0ii ale uretrei 0is u"e a"e u!a$ei pot persista când ea îşi păstrează lumenul1 în acest caz.% din totalul diverticulilor A#senţa sau a !e7ia u!e !ei aduce după sine o dilatare a vezicii. urina se scurge prin ombilic *n alte cazuri pot e'ista $3is u!i pe traiectul uracei.istula uracală $.id direct într-o por0iune dilatată a uretrei1 moartea survine prin infec0ie urinară 6i-&-"a7ia %e7i$a"ă8 e'trem de rară şi ea1 se asociază cu una sau mai multe anomalii incompatibile cu via0a Ve7i$a u!ina!ă 'u#"ă8 complet sau incomplet. de tendin0a de duplicare a cloacei Di%e! i$u"ii %e7i$a"i apar e'trem de rar1 cam . probabil. care îşi trădează prezenta mai târziu : ? $ .Anatomie şi Embriologie urogenital şi atunci ureterele se desc. de obicei mucoase.

!&s8 $u "&$aţia 'u$ u"ui me7&ne.RODUCEREE GLANDELE8 CĂILE GENITALE ?I ORGANELE GENITALE EFTERNE 2ână la sfârşitul săptămânii a 6-a.ARATULUI GENITAL DSISTEMULUI DE RE.-a de gonocitele primare. bogată în lipide. a fost numit e-i e"iu" ge!mina i% Ha"'eMe!* Re"aţia 'in !e $!eas a geni a"ă :i me7&ne. glandele se'uale embrionare nu prezintă deosebiri morfologice la cele două se'e. cu un idiozom con0inând 80 .!e i$ C!eas a geni a"ă va fi colonizată în săptămâna a . deşi se'ul este determinat încă din momentul fecunda0iei1 este perioada indiferen0ă *n săptămâna a 4-a. pe fa0a anterolaterală a mezonefrosului apare o ridicătură numită creasta genitală.imale subiacente. între <6 şi &/ :cest epiteliu celomic îngroşat. de la nivelul crestei genitale. cu citoplasma granuloasă.Adrian BEZNEA CURSUL 1+ DE2VOLTAREA A. datorită unei îngroşări a epiteliului celomic şi unei condensări mezenc. care au fost eviden0iate la om încă din a /!-a zi.nopleura din regiunea vitelinoalantoidiană G&n&$i e"e -!ima!e sunt celule mari. dispuse între endoblastul şi splan.

ăm(na .!& i$i8 stabilind astfel prima cone'iune urogenitală sau &!ganu" Mi3a"$&%i$7* Du$ u" geni a" să. izolând lobuli *n profunzime. a#ung în mezenterul dorsal şi de acolo pătrund în crestele genitale. cordoanele se'uale primitive proliferează.!& i$ su#ia$en crestei genitale Jonocitele invadează cordoanele se'uale şi se înmul0esc :ceste $&!'&ane sexua"e -!ima!e se anastomozează în re0ea cu u#ii $&n &!ţi me7&ne. trecând lateral de tubul digestiv. repartizându-se în e-i e"iu" $e"&mi$ şi în me7en$3imu" su#ia$en * E-i e"iu" $e"&mi$ reac0ionează proliferând în profunzime şi formând cordoane se'uale primare.imatoase 7nii autori consideră că aceste cordoane se'uale primare sunt formate din me7en$3imu" me7&ne. când apare diferen0ierea gonadelor masculine. cordoanele testiculare intră în legătură cu u#ii '!e-ţi şi rete testis$ forma0i anterior din $&nexiuni"e u!&geni a"e D&!ganu" Mi3a"$&%i$7E* *n luna a =4-a cordoanele testiculare iau formă de ansă şi se continuă cu tubii drep0i prin 8! . : ? se' masculin se' feminin Tes i$u"u"* +a începutul săptămânii a 7-a. se anastomozează şi devin testiculare1 ele se separă de epiteliul celomic printr-un strat de 0esut con#unctiv :cest strat de 0esut con#unctiv va forma albugineea şi din ea pornesc septuri con#unctive. care vor pătrunde în glandă. separate de travee mezenc.Anatomie şi Embriologie doi centrioli şi elemente golgiene :ceste celule se deplasează prin mişcări ameboidale şi.

id în canalul Kolff. în regiunea epididimară $ordoanele testiculare sunt formate din două linii celulare% g&n&$i e"e8 care se vor transforma în luna a 4-a de via0ă intrauterină în s-e!ma &g&nii8 formând "inia semina"ă8 şi $e"u"e 'e &!igine $e"&mi$ă8 care se vor transforma în $e"u"e Se! &"i8 formând "inia nu !i i%ă* *ncepând cu luna a =ll-a de via0a intrauterină. care va constitui zona medulară a ovarului : "uct genital la femeie. împreuna cu cone'iunile lor urogenitale $ordoanele medulare vor fi înlocuite de 0esut con#unctiv bogat vascularizat.imul intragonadic pericordonal se diferen0iază $e"u"e"e in e!s iţia"e8 care după o evolu0ie comple'ă a#ung să formeze celulele g"an'ei in e!s iţia"e LeM'ig8 cu func0ia endocrină1 sunt foarte rare la naştere O%a!u"* "ezvoltarea ovarului începe mai târziu decât a testiculului şi are câteva aspecte particulare 2rima genera0ie de cordoane se'uale. la sfârşitul lunii == ? "uctele genitale după coborârea ovarului 8/ . detaşându-se de celom1 ele se fragmentează şi regresează. se adâncesc in interiorul glandei. numite $&!'&ane me'u"a!e8 apărute în etapa indiferentă.Adrian BEZNEA capetele anselor :nsele iau aspect sinuos si devin u#i $&n &!ţi semina"i8 care rămân sub forma de cordoane pline până la pubertate. în acelaşi timp. din mezenc. când capătă lumen şi devin func0ionali 0ete testis se continuă cu u#ii se$!e &!i me7&ne.!& i$i8 care devin canale eferente şi se desc.

con0inând fiecare câte o ovogonie 2ână în luna a 4==-a &%&g&nii"e se transformă în &%&$i e -!ima!e8 încon#urate de $e"u"e . după diferen0ierea se'uală a fătului Cana"e"e H&".&"i$u"ii -!im&!'ia"i* 2ână la naştere. ovocitele primare încep prima diviziune a meiozei şi rămân în s a'iu" 'e -!&. datorita creşterii sale importante în lungime *n această por0iune se desc.. por0iunea cea mai cranială a canalului Kolff regresează. care drenează rete testis$ u#ii '!e-ţi şi tu#ii semini.a7ă (status .e!i8 după pubertate 83 . si $ana"e"e MN""e!* 5le vor evolua diferit.&"i$u"a!e provenite din epiteliul celomic..iar ca tubi pronefrotici persisten0i :ceste canale coboară spre cloacă şi se desc.i de canale prezente la ambele se'e în perioada nediferen0iată a dezvoltării gonadelor% $ana"e"e H&".oliculii primari sunt în număr de !00 000 D 400 000 la naştere. formând u#e!$u"u" MN""e!* Căile genitale masculine se dezvoltă din canalele Kolff şi din cone'iunile acestora cu gonadele şi cu calea urinară :stfel.!& i$e8 apar în săptămâna a 4-a de via0ă intrauterină. care îşi păstrează încă puterea de proliferare. dispuşi în zona corticală a ovarului 5piteliul crestei genitale se atrofiază şi formează )n%e"i:u" ex e!n a" &%a!u"ui* Căi"e geni a"e* $ăile genitale se dezvoltă din două perec. acest ansamblu constituind . participând la formarea 3i'a i'ei -e'i$u"a e* *n dreptul gonadei. se formează a doua genera0ie de cordoane numite $&! i$a"e ($&!'&ane"e Va"en in4..id canalele eferente.Anatomie şi Embriologie "in organul 9i. canalul Kolff formează e-i'i'imu"8 ini0ial drept şi apoi foarte sinuos.id în ea. lateral de canalele Kolff 5le se desc. apar grupări celulare."Nge!) :ceste cordoane con0in gonocite transformate în &%&g&nii8 care se vor multiplica în continuare *n luna a =4-a. ca ducte colectoare ale tubilor pronefrotici şi mezonefrotici şi înainte de vărsarea lor în cloacă dau mugurii ureterali Cana"e"e MN""e! apar ceva mai târziu decât canalele Kolff. prin invaginarea epiteliului celomic.id în celom la înăl0imea pronefrosului involuat şi au fost considerate c.uiescens) până în momentul &%u"aţiei8 care începe la pubertate . rete ovarii$ în regiunea . prin fragmentarea cordoanelor corticale.alcovicz poate să rămână un rest embrionar.ilului ovarian "in epiteliul celomic.8 sau 'u$ e"e me7&ne. între canalele Kolff pe care le încrucişează pe parcurs 2artea caudală a canalelor 9Pller este alăturată şi proemină în sinusul urogenital.

formând u#e!$u"u" MN""e!* *n această regiune.Adrian BEZNEA &ub epididim.isă. la polul superior al testiculului 5'tremitatea lor caudală rămâne cu numele de u !i$u"ă -!&s a i$ă8 prezentă întotdeauna pe fa0a posterioară a sinusului urogenital. în săptămâna a 3-a 2eretele median. calea genitală masculină este comună cu calea urinară şi se continuă până la e'terior ca u!e !ă* +a bărbat canalele 9Pller regresează şi dispar la începutul lunii a =ll-a 7neori. de o parte şi de alta a u !i$u"ei* "e la acest nivel.un'u!i"e 'e sa$ %agina"e* *ntre vagin şi vestibulul vaginal rămâne mem#!ana 3imena"ă* Mus$u"a u!a u e!ină8 mi&me !u"8 provine din mezenc. dispare la sfârşitul lunii a =ll-a "in această por0iune unită a canalelor 9Pller. mezenc.idatida pediculată ataşată trompelor uterine din 84 . între orificiile canalelor e#aculatoare Căile genitale feminine se dezvoltă în cea mai mare parte din canalele 9Pller "in prima lor por0iune. me7&'e!mi$ă şi en'&'e!mi$ă* $u privire la această problemă au fost emise şi sus0inute multe teorii contradictorii 2ermeabilizarea vaginului este completă spre luna a 4-a.e!en 8 care spre capătul distal dă o evaginare. ini0ial verticală şi apoi orizontală. când se formează şi . după încrucişare. cuprinsă între orificiul celomic şi încrucişarea cu canelele Kolff.imul formează o musculatură mai pu0in dezvoltată *n mod normal canalele Kolff regresează şi dispar la embrionii de se' feminin 2ot rămâne resturi ale acestor canale (e'emplu% . din por0iunea cranială persistă 3i'a i'a sesi"ă (apendix testis). proemină pe peretele posterior al sinusului urogenital. înc. peretele sinusului urogenital se îngroaşă şi formează împreună cu tuberculul 9Pller "ama e-i e"ia"ă %agina"ă* <unelizarea lamei vaginale prelungeşte canalul utero-vaginal şi formează %aginu"* "atorită colaborării tuberculului 9Pller si a sinusului urogenital la formarea lamei epiteliale. canalele 9Pller fuzionează de #os în sus. viitoarea %e7i$u"ă semina"ă* 5l devine acum $ana" eBa$u"a &r şi se desc.ide în uretra prostatică. epiteliul vaginal ar avea dublă origine. se dezvoltă u#e"e u e!ine D !&m-e"eE* *n por0iunea a /-a.imul aflat în #urul canalelor 9Pller contopite *n #urul vaginului. comun. canalul Kolff formează $ana"u" 'e. numită $ana" u e!&4%agina"8 se dezvoltă e-i e"iu" mu$&asei u e!ine şi o parte din e-i e"iu" %agina"* 2artea cea mai distală a canalului utero-vaginal.

la nivelul glandului 8.&!&nu" sau &!ganu" R&senmN""e!* <ubii mezonefrotici persisten0i în por0iunea subgonadică formează -a!&&. a unui cordon epitelial plin. . plicile uretrale încon#ură şan0ul urogenital şi se unesc. în timpul vie0ii intrauterine. formând -"i$i"e geni a"e* <oate aceste forma0iuni vor evolua diferit la cele două se'e +a . delimitând u!e !a -eniană Ds-&ngi&asăE8 al cărui epiteliu se va forma din lama uretrală Oan0ul urogenital nu a#unge decât până la originea glandului.eţii 'e sex mas$u"in8 începând cu săptămâna a !!-a. tuberculul genital creşte simultan cu plicile uretrale :cestea mărginesc segmentul falic al sinusului urogenital şi. la e'tremitatea penisului. acoperite de epiblast. formează -enisu"* &egmentul falic al sinusului se prelungeşte pe fa0a inferioară a penisului. care devine canal. numite $ana"e"e Ga! ne!* O!gane"e geni a"e ex e!ne parcurg şi ele. determinând şan0ul urogenital în care endoblastul se îngroaşă şi devine "ama u!e !a"ă* $ătre sfârşitul lunii a =ll-a. care se dezvoltă din tuberculul genital U!e !a #a"ani$ă se formează în luna a =4-a. cele două etape de dezvoltare% e a-a ne'i. şi -"i$i u!e !a"e în #urul membranei urogenitale *n săptămâna a 7-a.&!&n* 2artea caudală a canalelor Kolff poate persista sub aspectul unor cordoane fibroase. dispuse lateral de vagin.e de proeminen0e. când se poate recunoaşte se'ul după morfologia organelor genitale e'terne *n timpul săptămânii a 3-a. lateral de plicile uretrale apare altă perec.Anatomie şi Embriologie partea cea mai cranială a canalelor Kolff) *n dreptul ovarului poate să rămână un rest din canalul Kolff. care împreună cu tubii mezonefrotici formează e-&&.u"ui u!&!e$ a"8 sau a -in enu"ui -e!inea"8 -"i$i"e $"&a$a"e se subdivid în% -"i$i ana"e8 dispuse în #urul membranei anale.e!enţia ă şi e a-a 'i. care pot degenera c. ca o punte.istic. când se face separarea cloacei prin evolu0ia se. care merg să se întâlnească ventral 6idicăturile se numesc -"i$i $"&a$a"e8 iar e'tremitatea lor ventrală se numeşte u#e!$u" geni a"* *n săptămâna a 6-a.e!enţie!ii sexua"e8 după luna a ===a. prin evolu0ia. crescând împreună cu tuberculul genital. dând meatul uretral definitiv. cu aceeaşi direc0ie. mezenc.imul regiunii caudale formează în #urul membranei cloacale două ridicături discrete.

id u!e !a şi %aginu"* 2licile genitale cresc şi devin "a#ii"e ma!i* &tructurile erectile se supraadaugă.im 86 . unde se desc.Adrian BEZNEA C&!-u" s-&ngi&s şi $&!-ii $a%e!n&:i se formează din me7en$3imu" -e!iu!e !a"* 2licile genitale cresc în direc0ia caudală şi se unesc. formând s$!& u"* 6afeul median al scrotului şi cel al penisului dovedesc originea lor simetrică La .emeie8 dezvoltarea este mai simplă şi modificările sunt mai mici <uberculul genital creşte mai pu0in şi formează $"i &!isu"8 iar plicile uretrale rămân separate şi devin "a#ii"e mi$i* 5le delimitează %es i#u"u" %agina"8 provenit din şan0ul urogenital. dezvoltându-se tot din mezenc.

iului. :cest ligament intervine în migrarea gonadelor şi persistă la fe0ii de se' masculin ea gubernaculum testis$ iar la cei de se' feminin ca ligament utero-ovarian şi ligament rotund al uterului.RODUCEREE D$&n inua!eE MIGRAREA GONADELOR SI 0ORMAREA ME2OURILOR Tes i$u"u" şi &%a!u" îşi sc..a"i$e a me7&ne. care leagă mezonefrosul de peretele posterior al trunc.imbă pozi0ia în timpul dezvoltării. se sub0iază în timpul regresiunii acestuia şi se ataşează mezoului cordonului urogenital.e!i e"&! segmen e a"e $&!-u"ui< nu este negli#abil nici rolul factorilor locali Jonadele preiau ligamentele mezonefrosului. în timpul regresiunii acestuia Ligamen u" ex !emi ăţii $e. sub numele de gubernaculum.inală.Anatomie şi Embriologie Cu!su" 11 DE2VOLTAREA A.!&n a"8 care împarte pelvisul în două lo#i% !e$ &geni a"ă şi geni &%e7i$a"ă* 87 . 9ezoul corpului Kolff.ine"&!8 3&!m&ni"&! an'!&geni8 precum şi $!e: e!ii inega"e a 'i. format de canalele Kolff şi 9Pller de fiecare parte "in mezoul cordonului urogenital se formează în bazin me7&sa"-inxu" şi me7&%a!ium8 ambele componente ale "igamen e"&! "a!gi D"a eE* :ceste ligamente se completează medial. se continua până în plicile genitale1 el este preluat de ambele gonade. şi formează un se. a#ungând la un nivel topografic inferior celui ini0ial :cest fenomen comple' a fost numit 'es$ensus şi. deşi cauzele lui nu sunt complet elucidate.ARATULUI GENITAL DSISTEMULUI DE RE.!&su"ui8 numit şi "igamen ing3ina"8 datorită inser0iei în viitoarea regiune ing.e!i&! a" me7&ne. fenomenul a fost destul de bine studiat 7n rol important în descinderea testiculului revine g&na'& !&.!agma i$8 este păstrat numai de gonada feminină şi devine "igamen u" sus-ens&! a" &%a!u"ui (sau "igamen u" "&m#&&%a!ian) şi "igamen u" u#&&%a!ian* Ligamen u" in. în por0iunea unită a canalelor 9Pller.!&su"ui8 numit "igamen 'ia.

imul dintre rect şi vagin. traversează canalul în timpul lunii a 4==-a şi a#unge în pozi0ie definitivă în luna a =H-a "iverticulul vaginal formează în scrot $a%i a ea %agina"ă8 iar tunelul de legătură cu cavitatea peritoneală formează $ana"u" -e!i &ne&4%agina"* :cest canal regresează în mod normal şi se transformă într-un cordon fibros. la naştere sau pu0in timp după aceea :normal. "igamen u" ing3ina" sau gubernaculum testis$ a cărui ac0iune este mult discutată <esticulul atinge orificiul profund al canalului ing. din pozi0ia primitivă lombară C&#&!(!ea es i$u"a!ă : ? $ " *n timpul lunii a-==-a +a mi#locul lunii a-===-a +una a-4==-a +a scurt timp după naştere "oi factori locali colaborează la această mişcare% primul. la femeie.isturi în mezenc. la bărbat C&#&!(!ea es i$u"u"ui începe spre sfârşitul lunii a =ll-a şi se termină în luna a =H-a. a#ungând în scrot1 al doilea.inal spre luna a 4l-a. când testiculul a#unge în scrot. 'i%e! i$u"u" %agina" a" $a%i ăţii $e"&mi$e8 care se aşează înaintea gonadei şi coboară împreună cu aceasta prin peretele abdominal. el poate să 83 .Adrian BEZNEA 2artea declivă a lo#ii posterioare se reduce prin coalescen0ă şi pe acest traiect pot rămâne c. şi între rect şi prostată.

ARATULUI GENITAL MASCULIN -nomaliile testiculului pot fi de dezvoltare şi de poziţie An&ma"ii"e 'e 'e7%&" a!e pot interesa numă!u"8 realizând an&!3ismu" sau a#senţa es i$u"u"ui şi sin&!3ismu" sau . şi e$ &-ia sau aşezarea testiculului în alt loc decât pe drumul lui normal An&ma"ii"e es i$u"u"ui 'es$ins sunt in%e!siuni"e şi !e !&%e!siuni"e< sunt rare. c.ipoplazia interesează ambele testicule.eminine este mai redusă1 ea se limitează numai la cavitatea peritoneală (descensul abdominal).ARATULUI GENITAL ANOMALIILE A. înlesnind . care aduce ovarul în pozi0ia definitivă ANOMALIILE A. unilaterale şi nu produc tulburări -nomaliile organelor genitale e#terne masculine sunt frecvente E-is-a'iasu" sim-"u sau asociat cu ex !&. ovarul şi trompa uterină încep o mişcare de basculă.&!3i'ia8 sau oprirea într-un punct pe traiectul normal al drumului de coborâre. la femeie. mai frecvent în stânga An&ma"ii"e 'e s !u$ u!ă sunt 3i-&-"a7ia şi a !&.u7iunea $e"&! '&uă g&na'e într-o masă mică în interiorul scrotului sau în abdomen $a anomalii de număr în e'ces este semnalat -&"i&!3ismu"8 cu testicule supranumerare.idrocel comunicant 1ubernaculum testis devine "igamen u" s$!& a"* Mi:$a!ea 'e $&#&!(!e a g&na'ei .inale congenitale asociate deseori cu defecte de migrare.ia $&ngeni a"ă a unui testicul $ând . pot să apară $3is u!i a"e $ana"u"ui DNN$AE8 asemănătoare cu cele ale cordonului spermatic la bărba0i "upă luna a =ll-a. ea este secundară unei tulburări endocrine An&ma"ii"e 'e -&7iţie se referă la es i$u"u" $&#&!( şi ne$&#&!( * "in prima categorie cităm $!i.ernii ing.isturi ale cordonului spermatic sau . coborând pu0in sub marginea superioară a micului bazin 2e traiectul canalului peritoneo-vaginal.Anatomie şi Embriologie persiste.ia %e7i$a"ă constă în absen0a peretelui superior al uretrei şi poate fi $&m-"e sau in$&m-"e * 88 .

 penoscrotal "i  perineal. 6i-&s-a'ias 5 %a!ia e "&$aţii 'e 'es$3i'e!e a &!i.Adrian BEZNEA E-is-a'is $u ex !&.ie 'e %e7i$ă u!ina!ă* Mu$&asa u!ina!ă ex-usă 6i-&s-a'iasu" este un defect congenital al uretrei. ea terminându-se ventral şi posterior de desc. .i$iu"ui u!e !a" !00 .ipospadiasul poate fi%  balanic.  penian.iderea normală &e pare că vârsta mamei are importan0ă în inciden0a anomaliei "upă locul orificiului de desc.idere a uretrei.

ARATULUI GENITAL 0EMININ A#senţa şi 'e'u#"a!ea $&ngeni a"ă a &%a!u"ui sunt foarte rare 0u7iunea şi "&#a!ea &%a!e"&! au fost citate în literatură &e mai pot întâlni e$ &-ii &%a!iene8 ca abateri ale mişcării de coborâre şi um&!i $&ngeni a"e. cu fuziunea acestor canale :stfel.a 8  uni$&!n8 asociate sau nu cu anomalii ale vaginului !0! . cunoscute ca $3is u!i 'e!m&i'e şi e!a &ame* C&m#ina!ea ţesu u"ui &%a!ian $u $e" es i$u"a! apare în glandele numite &%& es is8 ca e'presie gonadică a . deasupra glandului.8  se. ca atrezii totale sau par0iale ale segmentelor terminale ale unuia sau ale ambelor canale 9Pller sau ca defecte de resorb0ie a peretelui median comun.Anatomie şi Embriologie 0im&7a $&ngeni a"ă este o anomalie caracterizată prin contractura prepu0ului. pot să apară%  u e!u" 'u#"u8  #i$&!n8  'i'e".ermafroditismului adevărat -nomaliile căilor genitale apar ca defecte de fuziune totală sau par0ială a canalelor 9Pller. care împiedică descărcarea normală a urinei1 ea se poate asocia cu o stenoza a meatului uretral ANOMALIILE A.

 .!&'i ismu" mas$u"in apare prin secre0ia insuficientă de .i$ sau  se.&!maţii !ena"e* Vaginu" 3i-&-"a7i$ este constant în . cu fenotip feminin şi agene7ie &%a!iană* An&ma"ii"e $!&m&7&mi"&! sexua"i8 care apar în primele momente ale diviziunii oului.ipospadiasul feminin şi  epispadiasul feminin ANOMALII SEFUALE DE ORIGINE GENETICĂ A#e!aţii"e $!&m&7&mi"&! sexua"i sau ale g&n&7&mi"&! pot fi transmise prin unul din cei doi game0i sau pot să apară în primele momente ale diviziunii oului *n urma fecunda0iei unui gamet anormal cu unul normal pot să apară disgenezii gonadice de tipul HHQ (sin'!&m O"ine.u"ui u e!in "e asemenea.ormon androgen.!in$i-a"e"e an&ma"ii a"e u e!u"ui :i %aginu"ui8 $au7a e 'e -e!sis enţa se. dar pot să e'iste şi combina0ii de trei sau patru linii celulare 2rezen0a genelor de masculinizare din cromozomul Q e'plică gradul diferit de diferen0iere a organelor genitale e'terne An&ma"ii"e sexua"e 'e &!igine 3&!m&na"ă se e'primă prin întrepătrunderea caracterelor se'uale primare şi secundare. la un embrion cu cariotip normal HQ !0/ .!&'i ismu"ui a'e%ă!a . vaginul poate să fie%  'u#"u8  a !&.e" e!) cu fenotip masculin şi disgenezie testiculară sau o digenezie de tip H> (sin'!&m Tu!ne!).ermafroditism masculin /rganele genitale e#terne pot fi şi ele sediul unor anomalii congenitale%  fisura congenitală a clitorisului. cu cariotip în mozaic. realizând aspectul unui -seu'&3e!ma.ia vulvei).  fuziunea labiilor mici (sinec.seu'&3e!ma. realizează sin'!&mu" 3e!ma. având cel mai frecvent formula HQEHH sau HQEH>.ermafroditismul feminin şi în unele cazuri de pseudo.Adrian BEZNEA .a 8 aceste anomalii apărând deseori combinate cu cele ale uterului A#senţa %aginu"ui se -&a e as&$ia $u ma".!&'i ism datorat în acest caz unei anomalii de secre0ie androgenică .

!&'i ismu" .Anatomie şi Embriologie *n . iar organele genitale e'terne prezintă u:&a!e an&ma"ii5 -enis mi$8 3i-&s-a'ias8 s$!& %u"%i.e!en e n&!ma"e şi es i$u"i e$ &-i$i* >rganele genitale e'terne sunt de tip feminin1 se'ul adevărat se descoperă abia la pubertate *n . datorită secre0iei androgenice e'agerate a corticosuprarenalei fetale.!&'i ismu" .!&'i ism mas$u"in se păstrează fenotipul masculin.eminin poate să apară şi ca urmare a a'minis !ă!ii exage!a e 'e -!&ges a i%e 'e sin e7ă sau ana#&"i7an e con0inând androgeni gravidei.eminin apare prin masculinizarea unui făt feminin cu ovare normale şi cariotip HH $analele 9Pller se dezvoltă normal şi persistă alături de &!gane"e geni a"e ex e!ne an&!ma"e5 $"i &!is -eni.&!me"e mai u:&a!e de -seu'&3e!ma. a"ă u!i 'e $ana"e 'e.&!ma g!a%ă a acestui sindrom rămân %es igii a"e $ana"e"&! MN""e!5 %agin !u'imen a! şi u e!. -seu'&4 3e!ma.&!m8 en'inţa "a )n$3i'e!e a sinusu"ui u!&geni a" :i 'e uni!e a "a#ii"&! ma!i* 2e lângă originea endogenă a anomaliei.&!m* . fapt dovedit si e'perimental !03 .seu'&3e!ma.

iadice Ma!gini"e sunt reprezentate% cele anterioare prin ramurile isc.iopubiene.adică culcat pe spate. muşc. vase şi nervi proprii. perineul se delimitează astfel% lateral ! cele doua plice genitofemurale şi marginile inferioare ale muşc.iuri. situat adânc între fetele mediale ale celor două coapse şi întins de la coccige la simfiza pubiană "acă subiectul e aşezat în pozi0ia taliei . format de ligamentul pubian arcuat al simfizei pubiene1 posterior.i.iuri laterale. orientată în sens medio-sagital. iar cele posterioare prin ligamentele sacrotuberale Axe"e sunt% una mare. forma perineului diferă după atitudinea subiectului pe care îl e'aminăm +a subiectul cu coapsele apropiate. rombul perineal prezintă patru ung. având coapsele în abduc0ie şi fle'ate pe abdomen. perineul se prezintă sub forma unui şan0. este necesar să o descriem separat la bărbat şi la femeie 0&!mă :i si uaţie* +a suprafa0a e'terioară a corpului.iadice Limi e* +a suprafa0a corpului. uneşte simfiza pubiană cu vârful coccigelui1 cealaltă mică are o direc0ie transversală şi uneşte cele doua tuberozită0i isc. iar posterior ! vârful coccigelui *n !04 .ca în clinică sau la disec0ie . în adduc0ie.ERINEUL GENERALITĂ/I Regiunea -e!inea"ă sau perineul în sens larg.id în #os e'cava0ia pelviană 2erineul cuprinde fascii. şi este străbătut de conducte apar0inând aparatelor urogenital şi digestiv ?ogă0ia acestor elemente îi conferă o mare comple'itate şi o deosebită importan0ă practică "atorita faptului că regiunii perineale îi sunt ane'ate organele genitale e'terne. anatomic.ide şi regiunea perineală se prezintă sub forma unui romb cu a'ul mare orientat sagital *n acest caz. format de vârful coccigelui1 doua ung. patru margini şi doua a'e Ung3iu!i"e sunt% anterior. date de tuberozită0ile isc. este constituit de ansamblul păr0ilor moi care înc. şan0ul de mai sus se desc.ilor glutei mari1 anterior ! ligamentul pubian arcuat al simifizei pubiene.Adrian BEZNEA CURSUL 1C .

iul anterior. e necesar să prezentam două forma0iuni caracteristice perineului% centrul tendinos şi ligamentul anococcigian Cen !u" en'in&s (-entrum tendineum perinei) numit de c.i stria0i. în0elegem ansamblul păr0ilor moi care înc.ii perineului posterior *nainte de descrierea muşc.irurgii în0eleg prin . este o forma0iune musculo-fibroasă.după cum arată şi numele său . iar triung. care acoperă muşc. care se alătură prin bazele lor <riung. fiecare de formă triung.iadică împarte perineul în două por0iuni.ii perineului anterior şi 3) muşc. o serie de fascii. vom studia spa0iul pelvisubperitoneal .iul posterior poartă numele de perineul posterior. deşi face parte topografic din bazin .perineuM doar por0iunea perineului anatomic cuprinsă între anus şi baza scrotului 2erineul este o regiune foarte complicată 4om face întâi o prezentare descriptivă a elementelor sale constitutive.Anatomie şi Embriologie profunzime. c.TIVĂ 2erineul este constituit dintr-o serie de muşc. sau regiunea anală . constituită prin întâlnirea tuturor fasciilor şi prin intricarea fibrelor musculare şi tendinoase ale celor mai mul0i muşc.ii planşeului pelvian1 /) muşc. în fine. că linia biisc. încât studiul lui în acest capitol dobândeşte o #ustificare clinică şi didactică 9en0ionăm.i ai perineului !0.are însă strânse rela0ii cu organele genitale şi cu perineul. vase şi nervi Mu:$3ii -e!ineu"ui (9usculi perinei) :ceşti muşc. după care va urma prezentarea topografică a regiunii $a o completare. anatomic. se numeşte perineul anterior sau regiunea urogenitală.id în #os e'cava0ia pelviană &pre deosebire de această accep0iune.irurgi corpul perineului..ilor propriu-zişi. perineul se întinde până la fascia pelviană parietală. .iulară.RE2ENTARE DESCRI. cuprins între peritoneu şi planul musculofascial al ridicătorilor anali :cest spa0iu.ii ridicători anali şi coccigieni :cest plan musculo-fascial separa bazinul de regiunea perineală >dată cu această regiune vom studia şi spa0iul pelvisubperitoneal.după organele care le străbat N& ă im-&! an ă -!i%in' n&men$"a u!a* :m văzut că prin perineu în sens larg.i se impart în trei grupe% !) muşc.

ale rectului *n fine. spre centrul tendinos1 altele ocolesc fa0a posterioară a rectului şi se continuă cu cele similare din partea opusă formând anse înapoia rectului (aceste anse men0in curbura perineală a rectului) &e găsesc apoi fibre care coboară amestecate cu fibrele proprii. trece peste fascia obturatorului intern şi a#unge la spina isc.iului. el apare ca un rafeu D rafeul anobulbar . ultimele fibre se inseră pe coccis şi pe ligamentul anococcigian !06 .iadică . de formă romboidală $ei doi muşc. longitudinale.i perec. în #os. pe centrul tendinos şi pe ligamentul anococcigian >riginea sa pe fascia obturatorului se face la nivelul unei forma0iuni fiibroase. îl cunosc ca un nucleu musculo-fibros rezistent. numită arcul tendinos al mu"chiului ridicător anal ('rcus tendineus musculi levatoris ani). :rcada pleacă imediat de sub orificiul canalului obturator şi a#unge până la spina isc. cu concavitatea în sus. care în drumul lor spre prostată trebuie sa-l sec0ioneze. deci în bazin) "e aici fibrele se îndreaptă înapoi şi pu0in în #os şi medial 7nele coboară pe fe0ele laterale ale prostatei şi ale canalului anal.iul e constituit din două por0iuni distincte% una pubiană şi alta iliacă &orţiunea pubiană este cea mai puternică şi cea mai importantă 2orneşte de pe fa0a posterioară a ramurii inferioare a pubelui şi de pe arcul tendinos (intrarea în canalul obturator rămâne deasupra inser0iei muşc. centrul tendinos se întinde până la ridicătorii anali $.iadică 9uşc.întins de la orificiul anal la bulbul penisului1 în profunzime.ilor şi fasciilor perineului) "upă ridicarea pielii. pentru a se termina pe fe0ele laterale ale prostatei şi rectului. înapoi şi medial.Adrian BEZNEA (este Brandez-vousM-ul muşc.usculus levator ani) este un muşc.irurgii.ibrele sale coboară oblic. care porneşte de pe fa0a posterioară a simfizei pubiene.e.i coboară oblic de pe pere0ii laterali ai e'cava0iei pelviene spre canalul anal Inse!ţii* >riginea ridicătorului se face de-a lungul unei linii uşor curbe. întinsă de la coccige la anus Mu:$3ii -"an:eu"ui -e"%ian 1* Mu:$3iu" !i'i$ă &! ana" (. îngroşate. de culoare roşiatică ce B0ipă sub cu0itC Ligamen u" an&$&$$igian ( igamentum anococc+geum) este o forma0iune fibroasă liniară. lat şi sub0ire.

componenta cea mai puternică a por0iunii pubiene . trecând pe fe0ele laterale ale prostatei şi ale canalului anal1 încon#oară apoi fa0a posterioară a rectului şi se continuă cu fibrele similare ale muşc. ci şi de sus în #os. pubococc+geus) care merg să se insere pe ligamentul anococcigian şi pe coccis (pe margini şi pe vârf)  .is anterior.ibrele acestuia merg înapoi. prostatei şi rectului  /aţa inferioară sau perineală participă la formarea peretelui medial al fosei isc.. de la pube spre coccige :ceastă por0iune este artificial împăr0ită în trei păr0i incomplet separate între ele%  mu:$3iu" !i'i$ă &! a" -!&s a ei<  mu:$3iu" -u#&!e$ a" :i  mu:$3iu" -u#&$&$$igian* .iului puborectal se amesteca cu fibrele longitudinale netede ale rectului 9ai lateral se află fibrele pubococcingianului (.iului din partea opusă . +ateral de acesta este dispus mu'c&iul puborectal (.&!ţiunea -u#iană are fibrele orientate în general antero-posterior.!agmei -e"%iene (/ascia diaphragmatis pelvis inferior) acoperă fa0a sa perineală "in cele spuse. vezicii urinare. şi constituie mu'c&iul ridicător al prostatei (. puborectalis).. care determină curbura perineală a rectului .ormează în acest fel o ansă ca un 7 desc. reiese că direc0ia fibrelor ridicătorului este oblică nu numai dinainte înapoi.&!ţiunea i"ia$ă sau mu:$3iu" i"i&$&$$igian (9 iliococcFgeus) are originea pe spina isc.as$ia in.i formează o pâlnie cu vârful în #os 4om vedea că pâlnia va fi completată înapoi prin cei doi muşc..i coccigieni *nainte însă.!agmei -e"%iene (/ascia diaphragmatis pelvis superior) tapetează fa0a sa pelviană. pătrund în centrul tendinos. mărginită de cele două por0iuni pubiene ale ridicătorilor (muşc. astfel că cei doi muşc.ibrele inferioare ale muşc.ii ridicători ai prostatei) şi de simfiza pubiană 5ste &iatul urogenital$ prin care trec uretra şi prostata Ra-&! u!i"e !i'i$ă &!i"&! sunt uşor de în0eles  /aţa superioară sau pelviană răspunde spa0iului pelvissubperitoneal. levator prostatae).iadică şi pe partea posterioară a arcului tendinos al ridicătorului &e inseră pe coccis şi pe ligamentul anococcigian 5l e de obicei sub0ire şi poate fi înlocuit par0ial cu o lamă fibroasă Ri'i$ă &!u" ana" e acoperit pe cele doua fe0e ale sale de câte o fascie 0as$ia su-e!i&a!ă a 'ia.e!i&a!ă a 'ia. iar . pâlnia prezintă o despicătură.ibrele sale cele mai mediale trec înapoia şi pe dedesubtul prostatei.iorectale !07 .Anatomie şi Embriologie  .

iar şi în timpul somnului $ontrac0ia diafragmei pelviene contribuie la creşterea presiunii intraabdominale $reşterea acestei presiuni prin ac0iunea celorlal0i pere0i musculoşi ai abdomenului duce la contrac0ia refle'ă a planşeului pelvian.iului. prostatei.iul ridicător anal are o ac0iune globală. împreună cu muşc.ibrele lui descendente. defeca0ie) în naştere. muşc. care este cu mult mai importantă decât ac0iunea fiecărei por0iuni în parte $ei doi muşc.iului .iul coccigian A$ţiune* 9uşc. ridică.arginea posterioară se învecinează cu muşc.asciculele lui care formează anse retrorectale.arginea sa laterală răspunde liniei de inser0ie a muşc.Adrian BEZNEA . muşc.4) 2or0iunea anterioară a muşc.iatul urogenital şi răspunde uretrei. c. trag în sus canalul anal înaintea bolului fecal care coboară $ând puborectalul e contractat. contractându-se. care se amestecă cu cele proprii ale rectului.arginea medială delimitează . rectului.u#&$&$$igianu" şi is$3i&$&$$igianu" ridică coccigele şi prin el planşeul pelvian1 ac0iunea e destul de slabă Ine!%aţie* 6idicătorul are o dublă inerva0ie 2rin fa0a sa pelviană primeşte câteva filete din ramurile ventrale ale nervilor sacra0i trei şi patru (&3. 2uborectalul completează ac0iunea sfincterelor anale . diafragma pelviană (0iaphragma pelvis) care sus0ine organele pelviene şi le men0ine în pozi0ia lor normală 5ste o func0iune deosebit de importantă pentru economia întregului organism 6idicătorul îşi men0ine un tonus constant activ.iul mai participă la comprimarea organelor pelviene (în mic0iune.iul se rela'ează şi uşurează astfel ac0iunea muşc. apropie peretele posterior de cei anterior al rectului şi în felul acesta se opun progresiunii bolului fecal spre canalul anal *n timpul defecării.ii anterolaterali ai abdomenului şi diafragma abdominală Ri'i$ă &!u" -!&s a ei duce glanda în sus şi înainte. care se opune deplasării for0ate spre e'terior a viscerelor din bazin 2rin slăbirea lui se produce prolapsul rectal şi urogenital (prolaps R cădere.i formează împreuna cu cei doi coccigieni. primeşte o ramură din nervul ruşinos1 aceasta   !03 . ridicând şi centrul tendinos. coborâre) =n afara func0iunilor arătate mai sus. lumenul rectului ia aspectul unei fisuri transversale şi prin tactul rectal se poate sim0i proeminen0a determinată de el pe peretele posterior al rectului =nser0iile ridicătorului pe centrul tendinos ridică perineul în timpul defeca0iei şi al naşterii . precum şi centrului tendinos şi ligamentului anococcigian  . mai ales puborectalul.ilor anterolaterali ai abdomenului. a diafragmei şi musculaturii intestinale .

iorectală şi abordează muşc.Anatomie şi Embriologie se desprinde din ruşinos în fosa isc.. muschiul bulbocavernos (..iul pe fa0a lui perineală +* Mu:$3iu" $&$$igian (.iului. bulbospongiosus). care înveleşte rădăcina corpului cavernos Inse!ţii* 9uşc.iadice şi a ramurii isc.iul îşi ia originea.iadică (fa0a ei medială) şi pe ligamentul sacrospinos1 de aici merge lărgindu-se.  transversul profund şi  sfincterul striat al uretrei 1* Mu:$3iu" is$3i&$a%e!n&s (. pentru a se insera prin bază pe marginile coccigelui şi a sacrului (ultima vertebră) =napoia coccigianului se găseşte muşc.iocavernosul contribuie la men0inerea erec0iei1 el comprimă rădăcina corpului cavernos şi prin aceasta goneşte sângele spre corpul penisului .ibrele lui învelesc par0ial rădăcina corpului cavernos şi apoi se fi'ează pe fa0a laterală sau pe cea dorsală a corpului cavernos. cocc+geus) este o lamă triung.iocavernosul. printr-o lamă aponevrotică ce se continuă cu albuginea 7neori e'istă un fascicul detaşat al muşc.iul coccigian este perforat de al cincilea nerv sacrat şi de nervul coccigian1 ambii trec pe fa0a lui ventrală $oocigianul participă la formarea planşeului pelvian 5l trage coccigele înainte după ce acesta a fost dus înapoi în timpul defeca0iei sau al naşterii :c0iunea lui e slabă 5ste inervat din nervul al patrulea sacral Mu:$3ii -e!ineu"ui an e!i&! 9uşc. &e admite şi termenul alternativ. ischiocavernosus) este o lamă musculară alungită.iulară musculo-tendinoasă situată înapoia ridicătorului anal.  bulbospongiosul. de forma unei #umătă0i de cilindru.iul piriform1 între ei se delimitează orificiul infrapiriform 9uşc. pe fa0a medială a tuberozită0ii isc.. pe care adesea îl continuă 2rin vârf se prinde pe spina isc.  transversul superficial.asciculul dorsal poate comprima vena dorsală profundă a penisului şi prin aceasta ar opri întoarcerea sângelui şi deci ar avea un oarecare rol în erec0ie +* Mu:$3iu" #u"#&s-&ngi&s (. unindu-se cu cel din partea opusă (fasciculul Nouston) A$ţiunea* =sc.iopubiene ..ii perineului anterior sunt în număr de cinci%  isc. care trece pe fa0a dorsală a penisului. !08 .

eliminând ultimele picături de urină 5l se contractă ritmic în timpul e#aculării. în acelaşi plan.iul se contractă la sfârşitul mic0iunii.i$ia" a" -e!ineu"ui (. merge transversal şi se împleteşte în centrul tendinos A$ţiune* $ontrac0ia simultană a celor doi transverşi superficiali pune în tensiune şi fi'ează centrul tendinos C* Mu:$3iu" !ans%e!s -!&. transversus perinei profundus) este un muşc. contribuind la propulsarea spermei prin uretra ?ulbospongiosul participă şi la erec0ie prin fibrele mi#locii care comprima 0esutul erectil al bulbului.iul se prinde pe fa0a medială a ramurii isc.Adrian BEZNEA bulbocavernosus).i perec.iopubiene1 de acolo se îndreaptă înăuntru.iul lui Nouston) A$ţiune* 9uşc.. se găseşte muşc.e care înveleşte ca o #umătate de cilindru bulbul penisului :bia separa0i pe linia mediană de un rafeu tendinos..un' a" -e!ineu"ui (. transversus perinei supeficialis) .i par fuziona0i într-un singur corp muscular impar Inse!ţii* *şi ia originea pe centrul tendinos al perineului şi pe rafeul median de pe fa0a inferioară a bulbului penisului "e aici. ocoleşte fa0a laterală a acestuia şi se fi'ează pe fascia inferioară a diafragmei urogenitale şi pe fa0a dorsală a penisului 9uşc.iul sfincter al uretrei A$ţiune* <ransversul profund are o valoare func0ională.iul se împarte în trei grupe de fibre( cele posterioare formează o pătură sub0ire ce se fi'ează pe fascia inferioară a diafragmei urogenitale1 cele mi1locii sau uretrale învelesc bulbul penisului şi se prind pe fa0a dorsală a albugineei corpului spongios1 cele anterioare sau peniene încon#oară fa0a laterală a corpului cavernos şi se inseră pe albugineea acestuia 7neori o parte a acestor fibre trimit o e'pansiune tendinoasă care se uneşte cu cea din partea opusă şi acoperă astfel ca o c. iar cele anterioare comprimă corpii cavernoşi şi vena dorsală profundă a penisului 1* Mu:$3iu" !ans%e!s su-e!.iadice. 5ste un muşc.iul face parte din diafragma urogenitală şi e străbătut de numeroase vene *n el sunt cuprinse glandele bulbouretrale *naintea lui. prin faptul ca el consolidează diafragma urogenitală.e Inse!ţii* 9uşc.i Ra-&! u!i* 9uşc. pune în !!0 .i perec. terminându-se pe centrul tendinos al perineului şi pe un rafeu median situat între cei doi muşc.este o fâşie musculară îngustă şi inconstantă Inse!ţii* 2leacă de pe fa0a medială a tuberozită0ii isc.ingă vasele dorsale profunde ale penisului (se numeşte tot muşc. cei doi muşc.

. deopotrivă de importante% a) o func0ie urinară1 b) o func0ie genitală şi c) o func0ie mecanică. intervine sfincterul striat al uretrei care opreşte în mod voluntar mic0iunea Funcţia genitală2 constă în e'pulzarea cu putere a spermei spre por0iunea sub#acentă a uretrei Funcţia de fi#are a uretrei e realizată prin aderen0a muşc.iul participă şi la erec0ie 5l e străbătut de numeroase vene care îşi au originea în organele erectile $ontrac0ia muşc. celălalt retroprostatic *n timp ce fibrele retroprostatice dispar repede. la nivelul prostatei (por0iunea prostatică) muşc.iului comprimă venele şi în felul acesta se produce o stază necesară erec0iei 5l comprimă glandele bulbouretrale aflate în grosimea lui.unul preprostatic. cele pre-prostatice se întind mult în sus până la colul vezicii urinare &fincterul uretrei se confundă înapoi cu muşc. pe când sfincterul neted e situat în interiorul prostatei.iul transvers profund.ide uretra $ând sfincterul neted şi-a epuizat capacitatea ocluzivă. de asemenea.Anatomie şi Embriologie tensiune centrul tendinos şi prin aceasta participă la sus0inerea organelor pelviene 9uşc. contribuind la propulsarea urinei şi a spermei 9* Mu:$3iu" s. ca pe un singur muşc.i1 înainte aderă de ligamentul transvers al perineului A$ţiune* &fincterul uretrei are trei func0iuni. e'pulzându-le con0inutul $omprima.in$ e! a" u!e !ei (. în #urul por0iunii prostatice a uretrei Inse!ţii D 'is-&7iţie ana &mi$ă* &fincterul striat al uretrei se întinde de la diafragma urogenitala până la colul vezicii urinare = se descriu doua por0iuni% a) +a nivelul uretrei membranoase formează un inel complet în #urul acesteia (por0iunea membranoasă)1 b) 9ai sus. uretra membranoasă.iul se rupe în două semi-inele . sphincter uretrae) este format din fibre striate şi nu trebuie confundat cu sfincterul neted (acesta din urma a fost descris la vezica urinară şi la uretră) &ubliniem ca el înveleşte prostata şi por0iunea membranoasă a uretrei. motiv pentru care unii autori îi descriu împreună.iului la pube prin intermediul ligamentului transvers al perineului şi prin continuitatea sa cu transversul profund !!! . de fi'are a uretrei Funcţia urinara2 el înc.

:lteori. !!/ .Adrian BEZNEA &fincterul uretrei poate fi puternic contractat. care să împiedice cateterismul uretral sau să simuleze o strictură a uretrei Ine!%aţie* <o0i cei cinci muşc.4 ) Mu:$3ii -e!ineu"ui -&s e!i&! *n această regiune găsim un singur muşc.i descrişi anterior sunt inerva0i de nervii perineali. de formă ovalară.iului şi îşi ia originea pe vârful coccigelui şi pe ligamentul anococcigian "e aici pornesc două fâşii musculare lă0ite care trec pe fe0ele laterale ale canalului anal şi se termină pe centrul tendinos :coperă sfincterul intern (neted) al anusului &orţiunea profundă (&ars profunda) formează un inel complet în #urul canalului anal şi se intrică anterior cu ceilal0i muşc.3.iului puborectal A$ţiune* &fincterul e'tern al anusului se afla într-o stare de contrac0ie tonică şi. destul de bine dezvoltat 5l măsoară apro'imativ 3-!0 cm lungime.i ai centrului tendinos :coperă por0iunea superioară a sfincterului intern al anusului . sphincter ani externus) este un muşc. pe centrul tendinos :deră la dermul pielii din regiunea anală &orţiunea superficială (&ars superficialis) alcătuieşte partea principală a muşc. numite tenesme. 3 cm înăl0ime şi ! cm grosime Inse!ţii* &fincterul e'tern al anusului are originea pe ligamentul anococcigian "e aici.in$ e!u" ex e!n a" anusu"ui (. canalul anal are aspectul unei despicături înguste 5l intervine în mod voluntar.ibrele sale cele mai profunde se întrepătrund cu cele ale muşc.iul este format din trei porţiuni incomplet separate% &orţiunea subcutanată (&ars subcutanea) ! se fi'ează% posterior. dureroase.is anusul şi canalul anal "atorită contrac0iei lui. fibrele lui descriu două #umătă0i de elipsă care încon#oară anusul şi canalul anal. el 0ine înc. apoi se termină pe centrul tendinos 9uşc.i S. adică activ. neavând un muşc.i antagonist.. dimpotrivă se pot instala contracturi spastice. pe ligamentul anococcigian1 anterior. ramuri ale nervului ruşinos (&/.i striat. când trebuie să se opună contrac0iei muşc.ilor abdominali şi a musculaturii netede a rectului &inergişti ai sfincterului e'tern sunt ridicătorii anali (por0iunea puborectală) şi gluteii mari 7neori sfincterul e'tern poate fi paralizat (prin leziuni ale măduvei spinării) având drept consecin0ă incontinenţa de materii fecale. formând un spasm. voluntar.

iul primeşte o ramură din al patrulea nerv sacrat şi filete provenite din nervii rectali inferiori (& /. deasupra centrului tendinos Semni.cu fascia inferioară a diafragmei urogenitale 4ârful se continuă cu fascia profundă a penisului şi cu fascia superficială a muşc. ambele inserate pe aceste ramuri !!3 .iulară şi e situată între ramurile isc. aceste fascii sunt numite aponevrozele perineului 1* 0as$ia -e!inea"ă su-e!. *n terminologia franceză şi românească tradi0ională. discu0iile în legătură cu semnifica0ia ei morfologică. dispozi0ia comple'ă. au făcut ca în prezentarea ei să e'iste o serie de variante .i de fibre musculare netede.i provin din sfincterul primar cloacal >dată cu separarea cloacei în sinusul urogenital şi canalul anorectal.3) ramuri din nervul ruşinos Mu:$3iu" !e$ &u!e !a" (.ii perineului au doua origini diferite% ! 9uşc. mi1locie "i profundă.la marginea posterioară a muşc. la care ac0ionează asupra cozii1 ei au valoarea unor muşc.iulară şi ocupă spa0iul delimitat de ramurile isc.iopubiene 2rin marginile sale laterale. deasupra sau dedesubtul acestei fascii. se produce şi o sub-diviziune a sfincterului într-o por0iune ventrală.ii perineului anterior şi o por0iune posterioară din care provine sfincterul anal e'tern 0as$ii"e -e!ineu"ui *n structura perineului descriem trei fascii% superficială. rectourethralis) este format dintr-un mănunc.i vertebrali <o0i ceilal0i muşc..&"&gi$ă* 9uşc.Anatomie şi Embriologie Ine!%aţie* 9uşc. la penis sau la regiunea inferioară a peretelui abdominal +* 0as$ia -e!inea"a miB"&$ie (neomologată în 2.iopubiene 5a e formată din doua foi0e.ii ridicători anali şi coccigieni derivă din aparatul caudal al mamiferelor.iului transvers profund . fascia se inseră pe aceste ramuri ?aza se uneşte .i$a!ea m&!. din care derivă muşc.) este o forma0iune con#unctivă rezistentă şi comple'ă &tructura.ilor abdominali 2rocesele patologice se pot propaga de la perineu.ascia mi#locie are o formă triung.i$ia"ă (/ascia1 perinei superficialis) este o forma0iune subcutanată care acoperă integral planurile sub#acente ale regiunii urogenitale 5a are o formă triung. care se întind de la rect la por0iunea membranoasă a uretrei.'.

1* 0as$ia -e"%iană -a!ie a"ă (/ascia pelvis parietalis) ! separă din punct de vedere topografic regiunea perineală de cavitatea pelviană. iar în partea posterioară piriformii 5i sunt muşc. îngroşată şi rezistentă. prin care trece vena dorsală profundă a penisului $ele doua foi0e ale fasciei mi#locii sunt străbătute pe linia mediană de uretra membranoasă *n afară de uretra. pe care îl vom studia odată cu prezentarea spa0iului pelvisubperitoneal . 5a este o parte componentă a con#unctivului pelvian.ascia pelviană parietală rezultă din unirea fasciilor proprii ale tuturor muşc. fascia mi#locie prezintă o serie de orificii pentru trecerea vaselor şi nervilor organelor genitale &pa0iul delimitat între foi0a superioară şi foi0a inferioară a fasciei mi#locii se numeşte s-aţiu" -!&. înaintea uretrei.Adrian BEZNEA 0&iţa in. motiv pentru care în terminologia tradi0ională românească este cunoscută şi sub numele de fascia endopelviană sau fascia perineală profundă. cât şi în cea posterioară 2osterior.ascia pelviană parietală este o pânză fibroasă continuă. *ntre acesta şi ligamentul arcuat pubian se delimitează o fantă. ele fuzionează la marginea posterioară a transversului profund şi aderă apoi la centrul tendinos 5le se unesc şi în partea anterioară. numită "igamen u" !ans%e!s a" -e!ineu"ui ( igamentum transversum perinei).embrana perinei). este groasă şi rezistentă "e ea aderă intim bulbul penisului şi rădăcinile corpilor cavernoşi.ii transvers profund şi por0iunea inferioară a sfincterului uretrei $omple'ul format din fascia perineală mi#locie şi cei doi muşc. constituie 'ia. numită adesea şi membrana perineului (. care căptuşeşte fa0a superioară a muşc.!agma u!&geni a"ă (0iaphragma uro! genitale).i parietali. inferior).i 6eamintim dispozi0ia acestora 2e păr0ile laterale ale e'cava0iei se găsesc obturatorii interni. constituind o forma0iune fibroasă. în care găsim muşc.i cuprinşi între foi0ele ei.ilor aminti0i şi reprezintă continuarea în !!4 . fascia contribuind prin aceasta la fi'area corpilor erectili 0&iţa su-e!i&a!ă (/ascia diaphragmatis urogenitalis su! perior) este mult mai sub0ire $ele doua foi0e se unesc între ele atât în partea anterioară.e!i&a!ă (/ascia diaphragmatis urogenitalis. iar coccigienii se găsesc între piriformi şi ridicători .un' a" -e!ineu"ui (3patium perinei profundum).ilor planşeului pelvian şi por0iunea pere0ilor e'cava0iei pelviene situată deasupra inser0iei acestor muşc. ies din pelvis şi se inseră pe tro.anterul mare 6idicătorii anali au originea pe obturatorii interni şi coboară medial.

i. aderă la pere0ii osoşi în vecinătatea imediată a originii muşc.eţe (superioară şi inferioară) şi '&uă ma!gini (laterală şi medial)  0aţa su-e!i&a!ă priveşte spre peritoneul pelvian. este mai densă şi participă la tapetarea peretelui e'cava0iei .ace deci parte din fascia pelviană parietală 2or0iunea de dedesubtul arcului intră în constitu0ia peretelui lateral al fosei isc. împreună cu care delimitează spa0iul pelvisubperitoneal 4ine în raport cu vasele mari ale pelvisului  0aţa in. care începe înapoia simfizei pubiene.Anatomie şi Embriologie bazin . . ligamentului anococcigian şi în sfârşit sacrului !!.as$ia &# u!a &!u"ui in e!n (/ascia obturatoria).iului respectiv *n felul acesta se formează lo#i osteofibroase.iadică :rcul răspunde unei linii la nivelul căreia vasele şi nervii viscerali se desprind de pe peretele pelvian1 aici 0esutul con#unctiv pelvian aderă puternic la fascia parietală (:ten0ie. care o împarte în două por0iuni 2or0iunea de deasupra arcului. se încovoaie peste muşc.iul ridicător anal şi a#unge până la spina isc. 5a prezintă o forma0iune fibroasă numita arcul tendinos al ridicătorului anal.iorectale (din perineul posterior) 2or0iunea fasciei pelviene parietale corespunzătoare ridicătorului anal nu este alta decât fascia superioară a diafragmei pelviene 5a prezintă o îngroşare fibroasă numită arcul tendinos al fasciei pelviene ('rcus tendineus fasciae pelvis).la nivelul liniei terminale D a fasciei transversalis abdominale şi a fasciei iliace 2or0iunile componente. rectului (unde se prinde pe fe0ele laterale ale acestuia).iului ridicător analS) 0as$ia -e"%iană -a!ie a"ă prezintă '&ua .ii aminti0i mai sus şi vine în raport cu ple'urile mari nervoase (sacrat şi coccigian)  Ma!ginea "a e!a"ă reprezintă linia de fi'are a fasciei pelviene parietale şi răspunde dinainte înapoi% ramurii superioare a pubelui1 trece pe sub orificiul canalului obturator1 urcă apoi până la nivelul liniei arcuate unde fuzionează cu fascia iliacă1 trece deasupra marii incizuri insc. care nu permit migrarea unor colec0ii (e' puroi) în lo#ile vecine > men0iune aparte merita .e!i&a!ă tapetează muşc.iadice şi a#unge la fa0a anterioară a sacrului  Ma!ginea me'ia"ă răspunde dinainte înapoi% prostatei (aici coboară de-a lungul ridicătorului anal până la diafragma urogenitală)1 apoi centrului tendinos. nu trebuie confundat cu arcul tendinos al muşc. corespunzând fiecărui muşc.

coit şi defeca0ie "ar perineul are şi un alt rol.ii transvers profund şi sfincter al uretrei Dia.iadice *ntrucât regiunea are formă triung. situată deasupra întregii regiuni perineale *n partea sa anterioară se găseşte 3ia u" u!&geni a"8 o fanta alungită ovalară. un alt punct slab :cesta va fi înc.!agmei u!&geni a"e* :ceasta e mai superficială şi se găseşte numai în regiunea urogenitală (perineul anterior) *ntre marginea posterioară a diafragmei urogenitale şi peretele anterior al rectului rămâne şi aici o fisură. formată de fascia perineală mi#locie împreună cu muşc.iul ridicător anal este acoperit pe fa0a lui inferioară (din fosa isc.iadice +inia e uşor de reperat prin palparea tuberozită0ilor isc.iulară. perineul posterior e ascuns în adâncimea unui şan0 anteroposterior denumit crena (despicătură) ani sau şan0ul interfesier.Adrian BEZNEA 9uşc. el are un important rol în mic0iune. şi diafragma urogenitală.as$ia in. 0&!mă ex e!i&a!ă8 ex-"&!a!e* *n sta0iune verticală. din punct de vedere topografic !egiunea -e!inea"ă ()egio perinealis) se împarte în regiunea anală şi regiunea urogenitală &epara0ia dintre aceste două regiuni o face "inia #iis$3ia'i$ă* "in studiul descriptiv al perineului a reieşit că. delimitat de cele doua fese (@ates sau $lunes) 2erineul posterior poate fi e'aminat în pozi0ia genu-pectorală a subiectului.ilor ane'a0i organelor urinare.is de centrul tendinos situat pe un plan şi mai superficial 6olul forma0iunilor amintite în sus0inerea organelor pelviene. care constituie o zonă slabă a ei Niatul urogenital e acoperit de -"a$a !iung3iu"a!ă a 'ia. tot atât de important% el sus0ine organele pelviene &tudiul topografic al regiunii perineale ne arată că în structura ei se găsesc două diafragme% diafragma pelviană.iorectală) de . formată de ridicătorii anali şi coccigieni.OGRA0ICĂ "upă cum am arătat la începutul acestui capitol. este mult mai important la femeie Regiunea ana"a ()egio analis) Regiunea ana"ă sau -e!ineu" -&s e!i&! este situată înapoia liniei biisc. datorită muşc.!agmei -e"%iene (/ascia diaphragmatis pelvis inferior). vârful acesteia orientat posterior corespunde gropi0ei coccigiene (/oveola cocc+gea). genitale. .RE2ENTAREA TO.e!i&a!ă a 'ia. rectului. prin îndepărtarea feselor 5l se poate e'plora în întregime aşezând !!6 .!agma -e"%iană are forma unei pâlnii.

 leziunile tuberculoase. cancer) S !a ig!a.ion şi muşc. se sub0iază şi aderă la planurile sub#acente pe măsură ce se apropie de anus #E /esu u" $e"u"a! su#$u ana se continuă cu corpul adipos al fosei isc.  leziunile canceroase. iar pe păr0ile laterale cei doi ridicători anali cu direc0ia lor caracteristică.iorectale care deformează regiunea1  leziunile sifilitice.e!e e"e "a e!a" D format de către isc. mobilă în regiunea gluteală (fesieră).u" se găseşte la unirea peretelui medial cu cel lateral .  tumorile (.e$ţiuni"e -e!ineu"ui -&s e!i&! sunt foarte numeroase *n special trebuie sa notăm%  flegmoanele isc.ie* "ispozi0ia elementelor perineului posterior apare clar pe o sec0iune frontală dusă prin rect 2e linia mediană se vede rectul.iorectală trimite o prelungire care se insinuează pe deasupra diafragmei urogenitale în perineul !!7 .i$ia"e sunt% aE .e!e e"e me'ia" D format de către ridicătorul anal şi sfincterul anal e'tern 6eamintim ca aceasta fa0a a ridicătorului e acoperită de fascia inferioară a diafragmei pelviene (/ascia diaphragmatis pelvis inferior). situat între două regiuni bombate (care corespund foselor isc. V(!.osa isc. separate de rect.iorectale) A.iul obturator intern acoperit de fascia sa *n aceasta fascie se afla canalul ru"inos 'lcoc4 (-analis pudendalis) prin care călătoresc vasele ruşinoase interne şi nervul ruşinos .iecare fosă are o formă apro'imativ piramidală şi prezintă% Ba7a8 reprezentata de planurile superficiale . ce interesează mai cu seama periferia anusului. care se continuă cu cea similară din perineul anterior +* 0&se"e is$3i&!e$ a"e (/osa ischiorectalis) sunt două spa0ii largi.emoroizi. descendentă oblic de sus în #os şi dinafară înăuntru 6idicătorul pleacă de pe fascia obturatorului intern şi se termină la sfincterul anal e'tern <oate organele aflate deasupra ridicătorilor fac parte topografic din bazin1 toate cele care se găsesc sub ei.!e"ungi!i* .Anatomie şi Embriologie pacientul în pozi0ia taliei *n centru se vede anusul. care ocupă aproape tot perineul posterior .ie"ea groasă. fac parte din perineul posterior 1* ."anu!i"e su-e!.iorectale 7nii autori descriu o fascie superficială.

!!3 . decurge din faptul că deseori aici se pot dezvolta flegmoane. ce se continuă anterior cu penisul şi care poate fi palpată prin intermediul planurilor superficiale "e la anus pleacă !a. :cestea pot bomba la piele sau în rect. regiunea urogenitală e ocupată de organele genitale e'terne (scrotul. bulbul penisului. se găseşte înaintea liniei biisc.ise c. de grăsime. pe unde pot fi desc. sfincterul anal şi piele Im-&! anţa -!a$ i$ă a . fie prin leziuni cutanate. areolară.iul ridicător şi se desc.irurgical 7neori ele perforează muşc. penisul) 2erineul anterior este foarte deseori modificat.iopubiene *n partea anterioară.a i$e"e înso0esc vasele sanguine şi se anastomozează cu cele ale organelor şi regiunilor învecinate Ne!%ii provin din nervul ruşinos D din el pleacă nervii rectali inferiori la rect.iadice 0&!ma ex e!i&a!ă8 ex-"&!a!e &e face în pozi0ia clinică.legmoanele desc.Adrian BEZNEA anterior 9ai are o prelungire sub muşc. o masă voluminoasă. compartimentată prin tracturi con#unctive *n această grăsime se găsesc importante vase şi nervi A! e!a !u:in&asă internă e situată pe peretele lateral. şi va trebui evitată în incizarea flegmoanelor fosei "in ea pleacă artera rectală inferioară pentru rect şi artera perineală pentru perineul anterior Vene"e înso0esc arterele omonime% sunt venele rectale inferioare care se varsă în vena ruşinoasă internă Lim. brună. fie ale organelor pe care le con0ine S !a ig!a. al celor anale intra-sfincterian Regiunea u!&geni a"ă ()egio urogenitalis) 6egiunea urogenitală.iorectale este e'trasfincterian.ia -e!ineu"ui an e!i&! e mult mai comple'ă decât a celui posterior şi se poate eviden0ia foarte bine printr-o sec0iune frontală şi aici avem un organ central.iul gluteu mare în perineul posterior C&nţinu *n fosa isc.id în spa0iul pelvisubperitoneal .eu" -e!ineu"ui ()aphe perinei) o linie pigmentata. prostata.&sei is$3i&!e$ a"e si prin ea a perineului posterior.istulele mai pot fi consecin0a unei leziuni anale marginale <raiectul fistulelor isc. în $ana"u" !u:in&s. care trecând peste bulbul penisului se continuă pe scrot +ateral se pot palpa ramurile isc. numită curent perineul anterior. a taliei 2e linia mediană se găseşte o proeminen0ă alungită.iorectală se găseşte corpul adipos (-orpus adiposum fossae ischiorectalis).ise în mod spontan pot lăsa fistule în urma lor . median.

şi anume% rădăcinile corpului cavernos (pe păr0ile laterale) şi bulbul penisului (pe linia mediană) .iul isc. palide. pielea "i ţesutul subcutanat. diafragma urogenitală. C&nţinu u" "&Bii este format din% cei trei corpi erectili. urina) şi să deformeze regiunea Vase"e sunt% arterele şi venele scrotale posterioare1 limfaticele se duc la nodurile ing. 6. care con0ine rădăcinile corpilor erectili% e "&Ba -eniană* *ntre fascia perineală superficială şi piele avem planul subcutanat "easupra diafragmei urogenitale. diafragma pelviana. 1* . 8. ale dartosului perineal Iesutul celular poate fi infiltrat (serozitate. unde fasciile perineale adera strâns de ramurile isc.Anatomie şi Embriologie care e străbătută de uretră "e o parte şi de alta se văd cei doi ridicători anali.isă pe păr0ile laterale.iorectale 2rin ridicători. 7.!agma -e"%iană care constituie ultimul plan al regiunii urogenitale 9ergând de la suprafa0ă spre profunzime. se continuă cu cel din regiunile învecinate *n el se găsesc fibrele netede.iobulbar sau #al taliei:.iecărui corp erectil îi este ane'at un muşc. dar lateral şi dedesubtul ridicătorilor. lo1a peniană.iopubiene 5a e mai slab înc.iul transvers superficial $ei trei muşc. se găseşte de fiecare parte. 9. lo#a comunică cu spa0iul celular la' al fasciei superficial peniene !!8 . prelungirea anterioară a fosei ischiorectale. am a#uns la 'ia.i% isc. se află diafragma urogenitală *ntre diafragma urogenitală şi fascia perineală superficială se găseşte o lo#ă.ie"ea e sub0ire. prelungirea anterioară a fosei isc. coborând în pâlnie către diafragma urogenitală *n plan transversal.inale 3ervii provin din nervul ruşinos +* L&Ba -eniană sau s-aţiu" su-e!. pigmentată şi presărată cu fire de păr1 ea se continuă cu pielea scrotului 2e linia mediană prezintă rafeul perineului b) /esu u" $e"u"a! su#$u ana 8 adesea bogat în grăsime.iocavernoşii şi bulbospongioşii <ot în lo#a peniană se găseşte muşc.isă în partea anterioară şi cea posterioară :nterior.i din aceeaşi parte delimitează triung. se succed deci% 5. sub prostată. destul de bine înc. pentru că pe aici se aborda vezica urinară L&Ba -eniană este bine înc.ie"ea :i ţesu u" $e"u"a! su#$u ana a) .i$ia" a" -e!ineu"ui (3patium perinei superficiale) e cuprins între fascia perineală superficială şi fascia inferioară a diafragmei urogenitale.isă.

5l este cuprins între planşeul pelvian şi peritoneu :cesta coboară de pe pere0ii e'cava0iei pelviene şi la o distan0ă destul de mare de planşeu se reflectă peste organele pelviene :ceste organe. înso0ite de ramuri ale nervilor perineali (din nervul ruşinos) 1* Dia. fascia superficială aderă slab la diafragma urogenitală :şa se e'plică de ce infiltratele inflamatorii şi edemele se pot propaga atât de uşor. rigid şi rezistent.&se"&! is$3i&!e$ a"e sunt doi diverticuli simetrici care pătrund adânc în perineul anterior. înşirate dinainte-înapoi. fie în fosa isc.iorectale 9* Dia.asele "i nervii lo1ii peniene sunt arterele şi venele bulbului penisului. respectiv fascia inferioară a diafragmei pelviene) "easupra fasciei superioare se găseşte s-aţiu" -e"%isu#-e!i &nea"* S-aţiu" -e"%isu#-e!i &nea" *ntre pere0ii cavită0ii abdomino-pelviene şi lama parietală a peritoneului se delimitează s-aţiu" ex !a-e!i &nea"* 5l este umplut de s !a u" su#se!&s (*ela subserosa). e format de ridicătorul anal1 c) peretele inferior e format de diafragma urogenitală *n prelungiri se găseşte grăsime. uretra membranoasă. fie la penis. intre e'tremitatea posterioară a bulbului penisului şi fa0a anterioară a rectului se găseşte centrul tendinos al penisului. glandele bulbouretrale. care serveşte la sus0inerea uretrei şi a prostatei 5a e formată din fascia perineală mi#locie cu cele doua foi0e ale ei între care se găsesc% muşc. sunt următoarele% vezica urinară. dependin0ă a corpului grăsos al fosei isc.Adrian BEZNEA 2osterior. până în vecinătatea simfizei pubiene . e format de obturatorul intern1 b) peretele medial.iorectală *n partea posterioară a lo#ii. acoperi0i pe fiecare fa0ă de câte o fascie (fascia superioară.!e"ungi!i"e an e!i&a!e a"e .!agma u!&geni a"ă (0iaphragma urogenitale) este un adevărat sc. o pătură de 0esut con#unctivo-adipos prin care seroasa aderă de pere0i *n bazin spa0iul ia o dezvoltare foarte mare şi poartă numele de s-aţiu" -e"%isu-e!i &nea" (3patium pelvis subperitoneale).elet musculo-fibros.iecare prelungire are trei pere0i% a) peretele lateral. vasele ruşinoase interne şi nervul dorsal al penisului C* . asupra importan0ei căruia am insistat la începutul studiului perineului .ii transvers profund şi sfincterul uretrei.!agma -e"%iana (0iaphragma pelvis) ! este formată aici numai de cei doi ridicători. !/0 .

care căptuşeşte suprafa0a interioară a bazinului mic (topografic) şi rezultă din fuziunea fasciilor muşc. precum şi între viscere şi pere0ii pelvieni. @omenclatura :natomică mai atribuie termenul de #/ascia: "i unor mase de 0esut con#unctiv celulo-adipos de grosime şi abunden0ă variabile.i.ii 5le învelesc atât fiecare muşc.as$ia -e"%isu"ui (/ascia pelvis). se găseşte un 0esut con#unctiv celuloadipos foarte abundent 5ste . rectul. alternante. ridică numeroase dificultă0i şi diferă de la un autor la altul 0as$ia -e"%iană se divide în trei componente% . fascia parietală se reflectă şi se continuă cu cea viscerală <oate spa0iile rămase libere între diferitele viscere. prin fascii se în0eleg nişte manşoane fibroase care învelesc muşc.ascia se continuă şi pe fe0ele pelviene ale sacrului. .ilor parietali endopelvieni (obturatori şi piriformi) şi a diafragmei pelviene (ridicători anali şi coccigieni) . a con#unctivului pelvian subseros.as$ia %is$e!a"ă şi ţesu u" $&nBun$ i% "ax care umple spa0iile dintre diferitele organe şi pere0i 0as$ia -e"%iană -a!ie a"ă (/ascia pelvis parietalis) ne este cunoscută de la descrierea fasciilor perineului "upă cum s-a arătat acolo. de tensiunerela'are &e formează astfel câte o fascie vezicală. periprostatică +a nivelul unde organele pelviene străbat planşeul pelvian. sunt ocupate de un 0esut con#unctiv celular foarte abundent :cesta se condensează de-a lungul vaselor şi a nervilor intrapelvieni. sub forma unor teci proprii :ceste teci se formează în #urul organelor cavitare supuse unor modificări de formă succesive. coccigelui şi a simfizei pubiene 0as$ia -e"%iană %is$e!a"ă (/ascia pelvis visceralis) îmbracă organele intrapelviene. veziculele seminale.Anatomie şi Embriologie organele genitale (prostata. con0ine numeroase fibre !/! . care umplu spa0iile dintre diferite organe 5ste şi cazul pentru 0as$ia -e"%is* "escrierea fasciei pelvisului. cât şi terminologia folosită. veziculele seminale.as$ia -a!ie a"ă. prostata. mai ales vezica urinară. ea este o lamă fibroasă continuă. pere0ii e'cava0iei şi peritoneu pe de altă parte. (umplere-golire) şi rezultă din condensarea şi consolidarea 0esutului con#unctiv supus unor solicitări func0ionale permanente. rectală. ductele deferente) şi ampula rectală *ntre aceste organe pe de o parte. cât şi diferite grupe musculare 2e lângă acest fel de forma0iuni laminare. continue. 0esutul con#unctiv pelvisubperitoneal sau con#unctivul pelvian subseros *n mod obişnuit.

"ouă sunt orientate în plan sagital% lamele sacrorectogenitopubiene. se fi'ează de planşeul pelvian de-a lungul arcului tendinos al fasciei !// . iar prin canalul obturator cu cel din regiunea obturatoare $olec0iile purulente plecate din bazin se pot astfel propaga la fesă sau la coapsă Lame"e . aceste lame sunt bine eviden0iate *n partea anterioară lamele sunt mai slab reprezentate.ipogastrice. merg înainte de-a lungul viscerelor (rect. se poate in#ecta aer prin fesă. uneori ple'iforme 2rin contrac0ia lor. la nivelul orificiului isc.ipogastricelor Lame"e s$!&!e$ &geni &-u#iene pleacă de pe sacru (medial de găurile sacrate). :ltele trei sunt dispuse în plan frontal% 5) aripioarele rectului. fiind continuate înapoi prin arterele sacrate laterale şi înainte prin arterele obturatoare 5le determină dispozi0ia lamelor sacrorectogenitopubiene. numite şi tecile . în spa0iul pelvisubperitoneal :erul difuzează în spa0iul retroperitoneal şi permite vizualizarea pe filmul radiologic a unor organe din aceasta regiune (rinic. ac0ionează asupra venelor şi prin aceasta au un important rol în circula0ia sângelui +amele compartimentează spa0iul pelvisubperitoneal în spa0ii secundare ocupate de un simplu 0esut con#unctiv la' de umplutură :cest 0esut se continuă cu 0esutul con#unctiv e'traperitoneal (pre. şi se inseră pe oasele pubiene *n partea posterioară. "ispozi0ia lamelor este în mare măsură determinată de traiectul vaselor :rterele iliace interne sau .Adrian BEZNEA musculare netede şi formează o serie de lame fibrovasculare $elulele musculare aderă de pere0ii sub0iri ai venelor pelviene largi.iadice (mare şi mic) cu cel similar din regiunea gluteală. care răspund pere0ilor laterali ai e'cava0iei pelviene. lama sacrorectogenitopubiană a#unge până la peritoneu1 în #os.iadic mare.şi retroperitoneal) &e în0elege că o colec0ie purulentă din spa0iul pelvisubperitoneal (destul de frecventă). unde participă la delimitarea spa0iului periprostatic. se fi'ează pe fe0ele lor laterale.sunt în număr de cinci. prostată). sunt însă compensate prin prezen0a ligamentelor puboprostatice (la femeie vor fi ligamentele pubovezicale) *n sus. glande suprarenale) 2rocesul se numeşte retropneumoperitoneu /esu u" $&nBun$ i% "ax al spa0iului pelvisubperitoneal se continuă la nivelul orificiilor isc. 7) fascia ombilicoprevezicală. 6) septul rectovezicoprostatic. cuprinzând spa0iile respective "e asemenea.i. au o direc0ie sagitală. pe laturile rectului şi mai ales ale prostatei. se poate propaga la pere0ii abdominali.i#!&4%as$u"a!e despăr0itorile spa0iului pelvisubperitoneal .

septul rectovezicoprostatic şi fascia ombilicoprevezicală A!i-i&a!e"e !e$ u"ui se organizează pe traiectul arterelor rectale mi#locii1 ele se îndreaptă de la lamele sacrorectogenitopubiene spre fe0ele laterale ale ampulei rectale şi se fi'ează pe fascia rectală *ntre rect înapoi.u" !e$ &%e7i$a" (3eptum rectovesicale). sunt determinate între muşc.ii ridicători anali. acest fund de sac coboară până la diafragma urogenitală 9ai târziu. coccigieni. care se îndreaptă în plan frontal spre viscerele bazinului% artera rectală mi1locie. artera vezicală inferioara şi artera ombilicală. piriformi .u" !e$ &%e7i$&-!&s a i$ con0ine vase sanguine (vezicale inferioare. şi lama sacrorectogenitopubiană D medial :cest spa0iu e bogat în vase şi !/3 .as$ia -!&s a &4-e!i &nea"a Den&n%i""ie!s* *n structura lui se împletesc şi fibrele provenite din fasciile rectală. care a fost descris la fasciile perineului "in a! e!a i"ia$ă in e!nă se desprind următoarele trei ramuri. vezica urinară şi prostată înainte.lateral. se interpune puternicul se. 2artea inferioară a despăr0itoarei se insinuează între rect şi prostată şi constituie septul recto prostatic Se. +amele despăr0itoare determinate de ele sunt% aripioarele rectului. dând naştere septului rectovezicoprostatic (sau fasciei prostatoperitoneale) 2artea superioară a fundului de sac peritoneal primar va deveni e'cava0ia rectovezicală a adultului 0as$ia &m#i"i$&-!e%e7i$a"ă se organizează pe traiectul arterelor ombilicale şi a ramurilor lor D vezicalele superioare : fost descrisă la raporturile vezicii urinare S-aţii"e se$un'a!e rezultă din compartimentarea spa0iului pelvisubperitoneal de către lamele fibrovasculare pe care le-am descris &unt următoarele şase spa0ii( 1* S-aţii"e "a e!&!e$ a"e8 -e!e$3e.Anatomie şi Embriologie pelvisului ('rcus tendineus fasciae pelvis). vezicală şi periprostatică &eptul are o formă patrulateră 9arginea lui superioară se prinde pe peritoneul e'cava0iei rectovezicale1 baza lărgită aderă la diafragma urogenitală şi la centrul tendinos1 marginile laterale răspund lamelor sacrorectogenitopubiene 2artea superioară a despăr0itoarei rectovezicoprostatice răspunde înapoi rectului.!e$ &%e7i$&-!&s a i$ sau . deferen0iale) 5l este însă o fascie de coalescen0ă care provine din fuziunea celor două lame peritoneale ale e'cava0iei rectovezicale primare +a embrion. înainte fundului vezicii urinare şi veziculelor seminale T ea constituie se. cele doua foi0e ale fundului de sac se alătură în partea inferioară şi fuzionează.

irurgilor sa nu pătrundă în el "e aceea. deci se găseşte atât în abdomen.is de aderen0a veziculelor seminale =a baza prostatei 9* S-aţiu" -!e%e7i$a" a fost studiat la raporturile vezicii urinare şi prezintă o mare importan0ă clinică 5l e cuprins între fascia transversalis şi fascia ombilicoprevezicală :cest spa0iu se întinde până la ombilic. de unde recomandarea dată c. în interven0iile pe rect când trebuie să se rezece sacrul. cât şi în bazin *n abdomen el e foarte îngust. este slab dezvoltat 5ste înc.ii ridicători anali şi la fascia pelvină parietală 1* S-aţiu" -!e!e$ a".inală şi femurală =mportan0a practică a acestor spa0ii de con#unctiv la' este considerabilă > inflama0ie sau un flegmon se poate localiza la un singur compartiment (flegmon principal). fiind redus la o simplă fisură1 în bazin e larg şi bine dezvoltat :ici are forma unei potcoave.iuri nervoase importante. sau poate cuprinde întreg 0esutul con#unctiv pelvisubperitoneal (celulită difuză. fiind cuprins între vezica urinară înainte. a cărui concavitate îmbră0işează vezica Iesutul celular din acest spa0iu se continuă cu cel din regiunile ing. veziculele seminale şi ductele deferente înapoi *n sus e acoperit de peritoneu. mărginit între rect cu aripioarele sale şi septul rectovezicoprostatic.). acesta e sec0ionat medial de găurile sacrate. înapoi rect şi aripioarele sale înainte1 pe păr0ile laterale este limitat de lamele sacrorectogenitopubiene *n sus se continua cu spa0iul prevertebral1 în #os e înc. iar în #os e înc.Adrian BEZNEA în trunc. !/4 . adică medial de inser0ia lamelor sacrorectogenitopubiene şi deci şi a zonei periculoase laterorectale +* S-aţiu" !e !&!e$ a"8 bine dezvoltat1 este situat între sacru.is prin aderen0ele fasciei rectului la muşc.ii rectovezical şi rectouretral şi în sus de peritoneu C* S-aţiu" !e !&%e7i$a" este foarte slab reprezentat.is în #os de muşc.

Sign up to vote on this title
UsefulNot useful