KINETOTERAPIA

Baza recuperarii medicale în majoritatea capitolelor de patologie este reprezentata de kinetoterapie. Metodologia folosita în cadrul acesteia contribuie la refacerea functiilor diminuate prin boala, alaturi de celelalte forme ale terapiei: medicamentoase, dietetice, fizicale, balneare. Procentul mare de afectiuni posttraumatice, neurologice, reumatismale a impus în ultimii ani studiul si aplicarea unor noi tehnici de ”terapie prin miscare“.

DEFINITIE
Kinetoterapia este astazi definita ca un complex de metode care folosesc miscarea în scop terapeutic, urmarind cresterea mobilitatii articulare, cresterea fortei musculare, cresterea rezistentei musculare, îmbunatatirea coordonarii miscarilor. În practica se utilizeaza si alti termeni cu sens apropiat de cel de kinetoterapie, cum ar fi kineziterapie, kinetologie, exercitii fizice, sau chiar cultura fizica medicala, aceasta din urma avînd un sens mai larg si necorespunzînd în prezent definitiei si continutului terapiei prin miscare. Metodologia kinetoterapiei include în prezent forme diferite de folosire a ene rgiei mecanice: forta mecanica imprimata de recuperator (kinetoterapeut), forta hidrostatica, scripetoterapia sau mecanoterapia, activitatea motorie a pacientului. Trebuie mentionata de asemenea kinetoterapia posturala, de loc de neglijat în marea majoritate a afectiunilor.

OBIECTIVELE GENERALE ALE KINETOTERAPIEI
1. Relaxarea 2. Corectarea posturii si aliniamentului corpului 3. Cresterea mobilitatii articulare 4. Cresterea fortei musculare 5. Cresterea rezistentei musculare 6. Coordonarea, controlul si echilibrul 7. Antrenarea la efort 8. Reeducarea respiratore 9. Reeducarea sensibilitatii Restrîngînd domeniul kinetoterapiei si referindu- ne la recuperarea functiilor afectate prin afectiuni posttraumatice, reumatismale sau neurologice, domeniu în care s -a creeat si dezvoltat de altfel kinetoterapia moderna, obiectivele acesteia ar putea fi astfel sistematizate: a) recuperarea mobilitatii articulatiilor afectate;

musculara. care. c) recuperarea rezistentei musculare.vasculare. Indicarea si aplicarea corecta a unor anumite tipuri de miscare în scop recuperator trebuie precedata de testarea articulara si musculara. aceasta referindu-se la miscari cu diferite grade de complexitate.b) recuperarea fortei de contractie a muschiului hipotrofiat prin imobilizare (afectiuni posttraumatice. Watkins sau McGovern. Tehnicile si metodele folosite au la baza numeroase studii. Cu ajutorul unui instrument numit goniometru. ca si o buna colaborare între cadrele de specialitate (medic. are rol deosebit în profilaxia bolilor cardio. îndeosebi pentru muschii de forta si rezistenta antigravitationala. publicate în deceniile 4 si 5. reumatismale inflamatorii sau degenerative) sau neutilizare (afectiuni neurologice dupa reinervare). kinetoterapeut. alaturi de obiectivele mentionate. cum ar fi cele privind exercitiile de crestere a fortei musculare bazate pe izometrie ale cercetatorilor Hettinger si Müller din 1953. indicarea si aplicarea corecta a tehnicilor de kinetoterapie sînt necesare cunostinte de baza din domeniul anatomiei. Numeroase studii recente abordeaza tematica kinetoterapiei primare. care are forma unui raportor cu un brat mobil. în mentinerea si ameliorarea capacitatii de efort a organismului. fiziologiei si fiziopatologiei. cadre medii de recuperare si fizioterapie). d) refacerea coordonarii musculare. respiratorii si ale aparatului locomotor. Tabelul urmator reda cîteva din principalele unghiuri normale de miscare pe diverse articulatii: ARTICULATIA UMAR MISCAREA ANTEDUCTIE RETRODUCTIE ABDUCTIE ROTATIE INTERNA MOBILITATE 1800 50-600 1800 900 . METODOLOGIA KINETOTERAPIEI Exercitiile folosite în programul de kinetoterapie se bazeaza pe cercetari moderne de anatomie si fiziologie neuro. Pentru cunoasterea. TESTING ARTICULAR (GONIOMETRIE) Goniometria reprezinta metodologia de apreciere a mobilitatii articulare. necesare în gestica uzuala si activitatea profesinala a pacientului. se apreciaza în grade de arc de cerc unghiurile pe care pot fi deplasate diverse segmente de corp. precum si cele privind exercitiile active rezistive de crestere a fortei musculare ale lui De Lorme.

ROTATIE EXTERNA COT SI ANTEBRAT FLEXIE -EXTENSIE SUPINATIE PRONATIE PUMN FLEXIE EXTENSIE ABDUCTIE -ADDUCTIE SOLD FLEXIE EXTENSIE ABDUCTIE -ADDUCTIE ROTATIE INTERNA ROTATIE EXTERNA GENUNCHI GLEZNA FLEXIE -EXTENSIE FLEXIE DORSALA FLEXIE PLANTARA 800 150-1600 900 900 900 800 450 120-1500 30-500 60-800 15-200 35-400 150 400 700 TESTING MUSCULAR Tonusul muscular se apreciaza prin notare cu valori de la 0 la 5. Testing 1: contractia musculara este vizibila sau se poate palpa. dar nu este suficienta pentru a deplasa un segment de corp. Testing 2: contractia musculara poate deplasa un segment de corp daca nu intervine forta gravitationala.un muschi. . în modul urmator: • • • • • Testing 0: lipsa contractiei musculare vizibile sau palpabile într. Testing 4: contractia musculara poate deplasa un segment de corp împotriva unei rezistente moderate opuse de examinator. Testing 3: contractia musculara poate deplasa un segment de corp si împotriva fortei gravitationale.

Miscarile active ajutate Au drept scop cresterea amplitudinii de miscare articulara. Miscari active: a) active simple b) active ajutate c) active rezistive 2. ceea ce conduce si la o solicitare circulatorie pentru aprovizionarea musculaturii cu o cantitate suplimentara de oxigen si substante nutritive necesare contractiei. Miscari pasive: a) pasive simple sau autopasive b) pasive fortate c) manipulari 3. apare o solicitare crescuta a aparatelor cardio-vascular si respirator. Ele pot fi rapide sau lente. degenerative si neurologice. se pot efectua în apa sau pot fi precedate de diverse proceduri de termoterapie. urmarind în primul rînd cresterea supletii articulare si relaxarea musculara. reprezinta metode importante în prevenirea pozitiilor vicioase din afectiunile posttraumatice. arcuri. în practica se pot folosi urmatoarele tipuri de exercitii: 1. rezistenta fiind cea imprimata de kinetoterapeut sau cea a unor dispozitive (scripete. etc. Secundar. forta hidrostatica a apei. Posturare Imobilizarea si posturarea. desi nu utilizeaza contractia musculara si miscarea. Miscarile active rezistive Au ca obiectiv cresterea tonusului muscular. .). reumatismale inflamatorii. Pentru îmbunatatirea efectului lor. ”ajutorul“ fiind forta manuala a kinetoterapeutului. un scripete cu contragreutate.• Testing 5: contractia musculara poate deplasa un segment de corp împotriva unei rezistente pe care ar putea-o învinge un muschi sanatos. În cadrul acestui tip de miscari se produce o crestere a consumului de oxigen la nivel muscular. TIPURI DE MISCARE În functie de rezultatele obtinute dupa testingul articular si muscular si tinînd cont de obiectivul recuperarii functionale la bolnavul respectiv. Miscarile active simple Este vorba de miscarile executate cu forta proprie a pacientului.

avînd ca obiective: . avînd indicatii precise în ortopedie. vizînd articulatiile sau tesuturile periarticulare. .Miscarile pasive simple si autopasive Aceste miscari se realizeaza prin intermediul fortei gravitationale sau de catre bolnav. ultrasunet).mentinerea troficitatii tisulare . la care contractia musculara este urmata de deplasarea unui segment de corp. Manipularile Constituie o forma particulara a metodelor de kinetoterapie pasiva. precum si deplasarea unor componente articulare. Hidrokinetoterapia aduce un plus de eficienta acestor exercitii.cresterea supletii tesuturilor periarticulare .ameliorarea circulatiei musculare si periarticulare .refacerea unor scheme corporale sau spatiale . TIPURI DE CONTRACTIE MUSCULARA Kinetoterapia foloseste urmatoarele tipuri de contractii musculare: a) contractii izometrice .mentinerea memoriei kinestezice .concentrice: cu scur tarea muschiului. obiectivul lor principal fiind acela de crestere a amplitudinii de miscare la nivelul articulatiei afectate. deci cu mobilizare articulara. care îsi deplaseaza segmentul de corp bolnav cu ajutorul unui segment de corp sanatos. Prin manipulari se realizeaza punerea sub tensiune a tesuturilor moi periarticulare si articulare. . Numai exercitiile izotonice si izometrice efectuate împotriva unei rezistente pot duce la cresterea fortei musculare. b) contractii izotonice .influentarea pozitiva a psihicului bolnavului Ideal este ca si aceste miscari pasive sa fie precedate de aplicarea unor proceduri de termoterapie (împachetare cu parafina) sau de electroterapie cu efect antialgic si relaxant muscular (galvanizare. Acest tip de miscari nu solicita musculatura în sensul producerii de contractie musculara.excentrice: cu alungirea muschiului. deci nu se produce mobilizare articulara. Contractiile izotonice pot fi: . Fortele folosite depasesc valoarea gravitatiei sau actiunea proprie din partea subiectului. la care cresterea tonusului muscular nu determina deplasarea unui segment de corp.mentinerea si cresterea mobilitatii articulare . Ele produc miscarile active descrise în subcapitolul precedent. fara luxatie. Miscarile pasive fortate Se efectueaza prin tehnici speciale (tractiune sau întindere).

50%. Exercitiile izotonice rezistive (active rezistive) Folosirea acestui tip de exercitii a fost initiata de De Lorme în 1945. . contractie statica 3. McGovern). De Lorme-Watkins.au contributie minima la refacerea sensibilitatii kinestezice.Exercitiile izometrice rezistive Se bazeaza pe efectuarea de contractii izometrice de scurta durata. Dezavantajele exercitiilor izometrice rezistive sînt: . se propun exercitii progresive sau regresive la 25%. aplicate împotriva unei rezistente. în seturi de 3 pîna la 20 de contractii cu durata de 6 secunde fiecare. .solicitare mare circulatorie cu risc la bolnavii cu boli cardio-vasculare. Ele se desfasoara în patru timpi: 1.nu necesita aparatura sau instalatii speciale. care si ele au efect de crestere a fortei musculare. 75%. b) pentru cresterea fortei musculare se recomanda seriile scurte de exercitii repetate în procent mare. Avantajele exercitiilor izometrice rezistive sînt: . Studii comparative privind tehnicile mentionate permit cîteva concluzii: a) pentru cresterea rezistentei musculare sînt de preferat serii lungi de exercitii cu rezistenta musculara mica. contractie dinamica concentrica 2. relaxare Rezistenta opusa miscarii în vederea cresterii tonusului muscular se stabileste la procente variabile din rezistenta maxima pe care o poate învinge muschiul.nu pot ameliora mobilitatea articulara. în functie de tehnica folosita (Oxford.rezultatele apar în timp scurt. . 100% din rezistenta maxima.eficienta deosebita privind troficitatea si mai ales tonicitatea musculara. putînd fi efectuate si în cazul imobilizarii în aparat gipsat sau în afectiunile reumatismale inflamatorii care presupun repaus articular în timpul puseelor de acutizare. Astfel. dar eficienta lor este mai mica decît a celor repetate.nu solicita articulatia. . revenire cu contractie dinamica excentrica 4. Se pot efectua si contractii izometrice unice. . .

S-au elaborat tehnici de facilitare neuro -musculara proprioceptiva (FNP) al caror scop este acela de a promova unul sau altul din tipurile de contractie musculara. Avînd un prag de excitabilitate scazut. Acesta a fost descris de Renshow. Totdeauna o comanda catre un motoneuron alfa va gasi fibra musculara pregatita de excitatia anterioara pe circuitul gama.musculara capata mare importanta în timpul programelor de recuperare medicala. bucla gama avînd astfel un rol facilitator asupra contractie i musculare. Tot la nivel medular exista si un mecanism inhibitor. Un rol important în mentinerea acestui tonus revine unuia din mecanismele de control medular al contractiei. Acest circuit regleaza nivelul de descarcare al motoneuronului alfa. de autofrînare. Circuitul Renshow nu este influentat de centrii supraspinali sau de bucla gama. Dintre metodele de kinetoterapie care folosesc tehnicile de facilitare neuro-musculara proprioceptiva amintim: • Metoda Bobath.KINETOTERAPIA DE FACILITARE NEUROMUSCULARA BUCLA GAMA Se stie ca niciodata nu se poate obtine relaxarea tuturor fibrelor musculare. si anume bucla gama : MOTONEURONUL GAMA DIN CORNUL ANTERIOR MEDULAR FIBRELE MUSCULARE INTRAFUZALE SI RECEPTORII ANULOSPIRALI DIN FUSUL NEUROMUSCULAR AFERENTE MOTONEURON ALFA DIN CORNUL ANTERIOR NEURON INTERCALAR Traseul buclei gama FIBRELE Ia = DENDRITELE PROTONEURONULUI SENZITIV SPINAL Motoneuronii gama primesc în permanenta impulsuri de la centrii superiori. care se bazeaza pe reactiile de redresare a capului si corpului cu efect facilitator sau inhibitor asupra tonusului muscular. Aceste date de fiziologie neuro. al carui axon se termina pe motoneuronul alfa din axonul caruia s -a desprins colaterala. . Activitatea lor poate fi asemanata cu cea a unui ”servomecanism“. ceea ce face sa se contracte fibrele musculare extrafuzale si intrafuzale. se desprinde din el o colaterala recurenta care se întoarce pentru a face sinapsa în cornul anterior cu interneuronul Renshow. scazîndu.l cînd devine prea crescut. limitînd astfel difuziunea anormala a activitatii tonice. stare pe care o transmit motoneuronului alfa. care a aratat ca imediat ce cilindraxonul motoneuronului alfa a parasit cornul anterior. motoneuronii sînt în permanenta susceptibili de a primi impulsuri de la toti centrii. care le modeleaza starea de excitabilitate. Organismul se afla în permanenta sub controlul unui anumit tonus muscular. Orice semnal de la centrii supraspinali catre motoneuronul alfa excita simultan si motoneuronul gama.

iradierea de la un membru sanatos la cel bolnav. pentru a permite o iradiere progresiva.• Metoda Kabat. secventialitatea normala este dinspre distal spre proximal. dupa care intra în miscare grupul distal. de echilibru vizualizarea directa a miscarii reciprocitatea între doua scheme. de antrenat. etc. Se realizeaza prin alternanta tehnicilor FPN. reflexele de postura. Pe o schema Kabat se aplica rezistenta miscarilor componentelor puternice. de facilitare a actului motor voluntar prin sumare de stimuli ai sistemului neuro. Comenzile si comunicarea Reprezinta relatia senzoriala între kinetoterapeut si pacient. puternice. controlul proximal apare înaintea celui distal. tendoanele.muscular. • • • • Miscarile de decompensare Au rol de a reduce sau a evita oboseala prin repetitia unei miscari contra rezistenta. TEHNICI DE FACILITARE NEURO-MUSCULARA PROPRIOCEPTIVA Tehnici fnp fundamentale Prizele mîinilor Presiunea contactului manual al kinetoterapeutului cu masele musculare. Dar odata dezvoltat. Schemele pentu gît întaresc trunchiul sau membrele superioare. (stretchreflex) Tractiunea si compresiunea Prima favorizeaza miscarea. a doua stabilitatea. Rezistenta maximala Determina o iradiere a influxului de la grupele musculare puternice spre cele slabe. Comenzile ferme. reflexele de baza tonice ale gîtului si cele labirintice. Rezistenta se aplica treptat. Rotatia antreneaza o si mai mare întindere a muschilor din schema. . Începutul oricarei miscari îl face rotatia. permitînd miscarea doar în acel segment cu musculatura slaba. apoi cel proximal. Secventialitatea normala a actiunii musculare În cadrul dezvoltarii motorii. schemele pentru trunchi sau membre sup erioare întaresc gîtul. Întarirea • iradierea (overflow) influxului de la musculatura puternica la cea slaba . articulatiile. Aceasta metoda include segmentul de corp cu deficit motor într-o schema de miscare pe diagonala (diagonalele Kabat). De obicei musculatura proximala este mai puternica. au o actiune puternica. cele blînde sînt favorabile situatiilor în care miscarea produce durere. Întinderea Un muschi va raspunde cu mai multa forta dupa ce a fost întins (Metoda Kabat se executa din întindere maxima).

La comanda verbala. Inversarea lenta cu opunere introduce gradat contractia izometrica la sfîrsitul amplitudinii miscarii. Inversarea agonistica Utilizeaza atît contractia concentrica cît si pe cea excentrica pe aceeasi schema de miscare. se executa o conractie izometrica. Treptat se introduce rezistenta. în zona de scurtare medie. se vor aplica rezistente progresive. dupa care se comanda relaxarea brusca si kinetoterapeutul aplica cîteva întinderi rapide pe aceasta musculatura. Se poate aplica si pe scheme de miscare simetrice bilaterale. Se bazeaza pe principiul facilitarii musculaturii slabe de catre superimpulsul creat de izometrie. Miscarea activa de relaxare-opunere Se aplica în cazurile cu hipotonii care nu permit miscarea pe o directie. Relaxarea-opunere (hold-relax) Tehnica izometrica. Relaxarea-contractie Se foloseste în cazul unei mobilitati reduse articulare si este o asociere între contractia izometrica si cea izotonica.ma pe mine sa-l misc“. utilizata cînd amplitudinea unei miscari este limitata de contractura sau cînd durerea este cauza limitarii. . Pe directia musculaturii slabe. Cînd miscarea activa devine posibila. fara pauza între inversari.Tehnici fpn speciale cu caracter general Inversarea lenta si inversarea lenta cu opunere Inversarea lenta reprezinta contractii ritmice ale agonistilor si antagonistilor dintr-o schema de miscare. Tehnici fnp specifice Tehnici pentru promovarea mobilitatii Initierea ritmica Se aplica în hipertonia care limiteaza miscarea sau cînd miscarea nu poate fi initiata. Contractiile repetate Se executa numai pe musculatura unei directii de miscare care este slaba. apoi treptat activo-pasiv si activ. dar avînd grija ca miscarea sa se poata executa pe toata amplitudinea si sa se recruteze un numar maxim de motoneuroni. ”misca odata cu mine“. Sînt foarte importante comenzile verbale: ”relaxeaza si lasa. pacientul revine la pozitia cea mai scurta. Scopul este obtinerea relaxarii astfel ca miscarea sa se poata face pasiv. Ratiunea acestei tehnici se bazeaza pe legea ”inductiei succesive“ a lui Sherrington: ”o miscare este facilitata de contractia imediat precedenta a antagonistului ei“. Secventialitatea pentru întarire Face parte din tehnicile fundamentale.

Cel mai des se fo loseste inversarea agonistica. alunecari. Nu exista miscari libere partiale sau ale corpului. Se începe dinspre distal si numai dupa ce segmentele distale pot executa miscarea completa se trece spre proximal. Tehnici pentru promovarea abilitatii În aceasta etapa se urmareste cîstigarea abilitatii în afara posturii. Rezistenta este data de mîna kinetoterapeutului. Rotatia ritmica Este indicata în hipertoniile cu dificultati de miscare activa. Rolul principal îl au extremitatile.etc. . Tehnici pentru promovarea stabilitatii Contractia izometrica în zona scurtata Se executa contractii izometrice pozitionînd corpul în decubit lateral. Toate miscarile se fac cu rezistenta si izometrie la sfîrsitul cursei. la nivel maxim de scurtare a musculaturii extensoare.Stabilizarea ritmica Se executa simultan (apoi alternativ) contractii izometrice pe agonisti si antagonisti fara relaxare între contractia agonistului si a antagonistului. Se bazeaza pe miscare pasiva constînd în rotatii lente ritmice stînga-dreapta în axul segmentului timp de 10 secunde. Conduc la cresterea stabilitatii proximale a corpului. ci în cadrul corpului fixat în postura. Tehnici pentru promovarea mobilitatii controlate Se fac exercitii din patrupedie cu deplasarea greutatii corpului pe diagonale. Progresia cu rezistenta Reprezinta opozitia kinetoterapeutului la locomotie. Secventialitatea normala Urmareste coordonarea miscarilor unei scheme de miscare în care forta musculara este normala. apoi rasuciri. Este eficienta în limitarile de mobilitate prin durere sau redoare post-gips. Izometria alternata Se executa izometrie si pe agonisti si pe antagonisti fara sa se schimbe pozitia corpului.

respiratiei si metabolismului.HIDROKINETOTERAPIA În afara factorului termic ce actioneaza asupra organismului prin procedurile de hidrotermoterapie. El este reprezentat de: a) actiunea de împingere în sus a corpului. În acest fel actiunea mecanica va avea efecte asupra circulatiei. cutia toracica. Sînt influentate regiunile compresibile (cavitatea abdominala. valuri artificiale. conform principiului lui Arhimede. neurologice). de importanta majora este factorul mecanic. Aceasta proprietate a apei este folosita în recuperarea pacientilor cu deficite motorii de diverse etiologii (afectiuni reumatismale. duce la diminuarea greutatii proportional cu volumul de apa dislocuit. etc. posttraumatice. c) factorii mecanici adaugati procedurilor sînt reprezentati de dusul subacval. reteaua venoasa). Efectul este important în apa simpla. devenind major în apa sarata. . unde greutatea unui individ poate ajunge la valori foarte mici. b) presiunea hidrostatica actioneaza mecanic asupra corpului proportional cu cantitatea de apa.

Sign up to vote on this title
UsefulNot useful