ORGANIZAREA ACTIVITATII TRANSFUZIONALE IN SPITAL

Lector Dr. Corina POSEA

OBIECTIVELE CURSULUI
DOBANDIREA DE CATRE PARTICIPANTI A • CUNOSTINTELOR DESPRE: - INTOCMIREA DOCUMENTATIEI PENTRU AUTORIZARE SI ACREDITARE - ETAPELE PROCESULUI TRANSFUZIONAL IN SPITAL - PSL SI INDICATII - ADMINISTRAREA PSL - MONITORIZAREA PACIENTULUI TRANSFUZAT - RECUNOASTEREA SI MANAGEMENTUL REACTIILOR ADVERSE • ABILITATILOR DE GESTIONARE CORECTA A ACTULUI TRANSFUZIONAL IN SPITAL

ACTIVITATEA TRANSFUZIONALA IN SPITAL
• Scopul organizarii procesului transfuzional in spital, este acela de a asigura o transfuzie disponibila pentru pacienti, sigura, eficace clinic, cu folosirea eficienta a stocurilor • ASIGURAREA PRODUSULUI POTRIVIT PENTRU PACIENTUL POTRIVIT, LA MOMENTUL POTRIVIT, IN CONDITII ADECVATE, IN CONFORMITATE CU REGLEMENTARILE IN VIGOARE

asigura un nivel de calitate adecvat si echivalent pentru SM .liniile directoare ale reglementărilor activitatii transfuzionale pentru SM .LEGISLATIE COMUNITARA • Transfuzia sanguina → domeniu al sanatatii publice bine reglementat • CE → 4 Directive Europene .

distributie sange Dir. testare.LEGISLATIE COMUNITARA Dir. CE 2005/62 Calitate – standarde si specificatii . transport. CE 2004/33 Info + criterii de eligibilitate donatori Stocare .colecta. CE 2005/61 Trasabilitate si hemovigilenta Dir. CE 2002/98 Standarde de calitate si siguranta . stocare. Dir. distributie sange si comp. procesare.

donarea de sange .LEGISLATIE NATIONALA LEGEA 282/2005 Organizarea TS . asigurarea calitatii si securitatii sanitare OMS 1224/2006 OMS 1225/2006 OMS 1226/2006 OMS 1227/2006 OMS 1228/2006 OMS 1343/2006 OMS 1214/2006 OMS 1132/2007 OMS 1193/2007 .

282/2005 • Ordin MSP nr. 1224/2006 Norme privind activitatea UTS • Ordin nr. de asigurare a trasabilităţii. 1228 /2006 Norme privind organizarea sistemului de hemovigilenţă. 1343/2007 Ghidul naţional de utilizare terapeutică raţională a sângelui şi a componentelor sanguine umane • Ordin MSP nr. precum şi a Regulamentului privind sistemul de înregistrare şi raportare în cazul apariţiei de incidente şi reacţii adverse severe legate de colecta şi administrarea sangelui .Legislatie pentru UTS • Lege nr.

conservarea. distribuţia şi transportul sângelui şi componentelor sanguine umane • Ordin MSP nr.Legislatie pentru UTS • Ordin MSP nr. 1132/2007 Norme privind sistemul de calitate în domeniul TS • Ordin MSP nr. 1226/2006 Norme privind colecta. 1237/2007 Nomenclatorul naţional al componentelor sanguine umane pentru utilizare terapeutică . prepararea. controlul biologic.

1227/2006 Norme privind transfuzia autologă . 1225/2006 Norme privind autorizarea INHT. CTST. 1214/2006 Norme privind formarea profesională adecvată a personalului • Ordin MSP nr. UTS • Ordin MSP nr.Legislatie pentru UTS • Ordin MSP nr.

.Unitatea de transfuzie spital  Definitia: • structură în cadrul spitalelor. aceste unităţi efectuează testele imunohematologice obligatorii pentru actul transfuzional. care stochează sângele şi componentele sanguine umane destinate livrării şi utilizării terapeutice exclusiv în serviciile spitalului unde îşi desfăşoară activitatea.

TA.evaluarea pacient -tipul si cant. pac. resp diureza .HARTA PROCESELOR – UTS -SPITAL SECTIE UTS STABILIREA INDICATIEI TRANSFUZIONBALE: RECEPTIE PROBE -verificare probe -verificare cerere -inregistrare cerere+probe COMANDA PSL LA CTS -transport TESTE PRETRANSFUZIONALE SELECTIE PSL COMPATIBIL . transport SECTIE PRELUARE< TRANSP CONTROLUL ULTIM Identificare pacient Inregistrare FO ADMINISTRARE PSL Evaluare pacient Proba clinica Monitorizare RA -verificare ABO/D -compatibilitate -identificare. nr. recoltare probe. pregatire LIVRARE PSL SELECTAT RAPORTEAZA RA si IA MONITORIZARE PACIENT TRANSFUZAT Puls. de PSL -consimtamant informat -inregistrarea in FO CERERE PSL -completarea formularului RECOLTAREA PROBELOR -identif.

in timpul si dupa terminarea transfuziei .monitorizarea pacientului inainte.administrarea sangelui.Proceduri de operare  Pentru fiecare stadiu al procesului de transfuzie clinica: .cererea de sange pentru proceduri medico-chirurgicale elective .recoltarea si etichetarea probelor inainte de transfuzie .transportul si conservarea sangelui dupa preluarea acestuia din UTS .preluarea probelor de la UTS . investigarea si inregistrarea reactiilor transfuzionale  Instructiuni de lucru pentru tehnicile de laborator .gestionarea.cererea de sange pentru situatii de urgenta . inclusiv verificarea finala a identitatii pacientului .

precum si inspectii în vederea autorizării acestor structuri. pe baza unei planificări.AUTORIZARE • Inspectia Sanitară de stat (ISS) trebuie să desfăsoare cel putin o dată la 2 ani inspectii si controale în structurile sistemului national de transfuzie sanguină. .

Tipuri de inspectie -UTS • Inspectia in vederea autorizarii (OMS 1225/2006) • Inspectia .la fiecare 2 ani (Legea 282/2005) • Inspectia cu privire la un produs/proces (de ex. introducerea informatizarii) • Inspectia in caz de eveniment • Inspectia exceptionala/neanuntata .

CERINTELE DE AUTORIZARE UTS depune un dosar la DSP • cerere de solicitare a autorizării • documentaţia referitoare la organizarea instituţiei (organigrama. numărul şi calificările personalului cu documente doveditoare. circuite funcţionale) • documentaţia privind dotarea cu echipamente • lista procedurilor operatorii standard pentru activităţile de bază . indicând funcţiile şi numele responsabililor şi secţiilor asupra cărora se face raportarea) • documentaţia referitoare la sistemul calitate (manualul calităţii. precum şi programul de pregătire a personalului) • documentaţia privind spaţiul (numărul de încăperi. destinaţia.

DOCUMENTATIA SMC (CF. ISO/TR 10013:2003)
Politica Obiective Manualul calitatii

Aplicare Principii, organizare, responsabilitati, competente la nivel de organizatie, cu referire la calitate

Difuzare Interna si externa

Interna si numai in cazuri deosebite externa, compartim.

Procedurile de sistem controlul doc, al inregistrarilor, al prod. nec., audit intern, actiuni corective, actiuni preventive
Proceduri de proces, proceduri/ instructiuni de lucru, desene, diagrame, scheme de proces Specificatii, planul calitatii, inregistrari, Legi, standarde

Domenii de activitate

Numai interna Detalierea activitatilor

ELEMENTE DE ORGANIZARE A ACTIVITATII IN UTS
Organizarea activităţii de transfuzie sanguină în spital este condiţionată de: • a) crearea unităţii de transfuzie sanguină din spital, autorizată de Autoritatea de sănătate publică (OMS 1225/2006) • b) numirea comisiei de transfuzie şi hemovigilenţă a unităţii sanitare (OMS 1224/2006, OMS 1228/2006).

Comisia de transfuzie şi hemovigilenţă
Responsabilitati: • monitorizarea nivelului de asigurare a securităţii transfuzionale • elaborarea şi implementarea documentaţiei necesare aplicării în practica din spital a ghidurilor de utilizare clinică a PSL • evaluarea nivelului de pregătire profesională a tuturor categoriilor de personal implicate în activitatea de transfuzie sanguină • monitorizarea utilizării corecte a terapiei transfuzionale în secţii • organizarea şi monitorizarea funcţionării sistemului de hemovigilenţă din spital şi colaborarea cu CTST în analiza reacţiilor şi incidentelor adverse • elaborarea şi implementarea, în colaborare cu responsabilul cu asigurarea calităţii din spital, a sistemului de calitate în UTS şi la nivelul secţiilor, privind activitatea de transfuzie sanguină.

• UTS este subordonată managerului spitalului.ELEMENTE DE ORGANIZARE A ACTIVITATII IN UTS • Într-un spital se organizează o singură UTS. • Programul de lucru este permanent. • UTS poate fi organizată ca structură independentă a spitalului sau în cadrul ATI. .

ORGANIZAREA ACTIVITATII IN UTS  UTS are un spaţiu special alocat. .  Sa asigure circuite functionale. accesibil şi cu acces facil în secţii. a reactivilor. să fie adaptată volumului activităţii de transfuzie din spital. a altor materiale sanitare sau consumabile • spaţiu de lucru • spaţiu pentru echipamente de laborator • spaţiu de odihnă pentru personal.nu poate fi utilizat şi în alte scopuri  Compartimentarea: • spaţiu pentru stocarea sângelui şi a componentelor sanguine. . a probelor biologice ale pacienţilor.

efectuează testările pretransfuzionale. conform procedurilor standard. întocmesc documentaţia pentru activităţile desfăşurate.ATRIBUTIILE ASISTENTILOR DIN UTS a) b) c) desfăşoară activităţile specifice UTS. răspund de apariţia reacţiilor adverse severe şi a incidentelor adverse posttransfuzionale provocate de stocarea. sub directa îndrumare şi supraveghere a medicului coordonator. manipularea necorespunzătoare a sângelui total şi a componentelor sanguine sau de efectuarea greşită a testărilor pretransfuzionale. din spital. în limitele competenţelor lor. supraveghează funcţionarea şi întreţinerea echipamentelor din dotarea unităţii de transfuzie sanguină. luând măsuri în condiţiile apariţiei unor defecţiuni în funcţionarea acestora. d) e) .

de la CTS furnizoare in baza unui contract care stabileşte condiţiile de distribuţie şi documentaţia aferentă obligatorie  Scop: asigurarea PSL in cantitati suficiente pentru transfuzia in situatii de urgenta si pentru interventii medico-chirurgicale elective  Ce verificati? .cum se stabileste comanda – PSL cu caracteristici speciale pentru categorii de pacienti .ACTIVITATI UTS  1. documentele .cum se transmite – fax.inregistrari. Aprovizionarea cu PSL pe baza solicitărilor scrise din secţiile spitalului . telefonic .formularul cerere de PSL – completat de medicul prescriptor in urma evaluarii nevoilor transfuzionale ale pacientului .

T°C din echipamentele de transport .Documente de insotire si conformitatea cu acestea (aviz de insotire. stocarea şi livrarea PSL către secţiile spitalului  RECEPTIA . tabel cu PSL distribuite) . Recepţia.ACTIVITATI UTS  2. evidenţa. integritate.echipa de receptie verifica: . absenta solutiilor de continuitate Procedura in caz de produse neconforme . aspect macroscopic.Durata transportului .Fiecare unitate de PSL.

1132/2007 Norme privind sistemul de calitate în domeniul TS  Procedurile pentru stocare. inclusiv recepţia. distribuţie şi livrare se validează pentru a asigura calitatea PSL pe toată perioada de stocare şi pentru a exclude o posibilă eroare de identificare a componentelor între ele. distribuţia şi livrarea. Toate acţiunile de transport şi de stocare. . vor fi definite prin proceduri şi specificaţii scrise.ACTIVITATI UTS  Ordin MSP nr.

ACTIVITATI UTS
 EVIDENTA, INREGISTRAREA PSL  Verificati:  cum este asigurata trasabilitatea  gestionarea stocurilor: • stocul curent • stocul de urgenta • stocul pentru interventii elective

ACTIVITATI UTS
 Stocarea si conservarea PSL  Se face conform instrucţiunilor scrise ce corespund specificaţiilor fiecărui produs  identificarea clara si separata a zonelor de stocare: PSL, reactivi, probe de sange, produse neconforme  echipamentele lantului de frig: să fie întreţinute şi controlate printr-o procedură bine precizată  verificarea si inregistrarea temperaturii de stocare

Condiții de stocare PSL
Produs sanguin CER, SI Echipament Temperatura Frigider +2˚C*- +6˚C *

• •

CTS, CTA

Agitator de trombocite

+20˚C**22˚C Agiatare continua
-40˚C***

• • •

PPC, CP, PDCP

Congelator

*Limita superioară - riscul de contaminare bacteriană *Limita inferioară – hemoliza **CT menținute la o temperatură mai joasă își pierd proprietățile hemostatice. ! Nu puneți niciodată CP la frigider. ***Factorii de coagulare sunt stabili la T < -25˚C, cu excepția fact. VIII și V. La T mai mari, nivelul fact. VIII scade rapid în 24 h iar fact. V scade mai lent. PPC stocata la T> -25˚C nu este indicata pentru tratamentul hemofiliei si CID dar poate fi utilizată pentru alte tulburări de coagulare.

selectia PSL pe baza prescriptiei medicale .ACTIVITATI UTS  Livrarea PSL catre sectiile spitalului  proceduri/instructiuni scrise cu etapele livrarii: .pregatirarea PSL .completarea etichetei de compatibilitate si a documentelor  Livrarea prin procedura de urgenta .efectuarea testelor pretransfuzionale .

în cazul nou-născuţilor şi sugarilor de până la 6 luni se va efectua şi testul Coombs direct pentru confirmarea grupului sanguin ABO. . copii. • d) proba de compatibilitate pacient .unitate de sânge. imunizaţi) se impune efectuarea determinărilor de GS şi în alte sisteme antigenice eritrocitare. cât şi cu serul mamei. proba de compatibilitate se va efectua atât cu serul pacientului. sugari. femei de vârstă fertilă. în cazul nou-născuţilor şi sugarilor de până la 6 luni. în cazul pacienţilor imunizaţi şi politransfuzaţi.ACTIVITATI UTS  3. politransfuzaţi. transplant. Efectuarea testelor pretransfuzionale • a) determinarea GS ABO şi Rh(D) la pacient. • b) în situaţii speciale (nou-născuţi. Se vor efectua toate cele 3 tehnici complementare: test salin. imunodeprimaţi. • c) depistarea de anticorpi iregulari antieritrocitari. test enzimatic cu papaină la temperatura de 37 grade C şi test Coombs indirect.

ACTIVITATI UTS
 Efectuarea testelor pretransfuzionale  Verificati existenta: • instructiunilor de lucru pentru toate tehnicile mentionate (validare, martori) • Control de calitate: reactivi, echipamente • protocoale de transfuzie pentru categorii de pacienti • protocoale de investigare a reactiilor adverse transfuzionale

ACTIVITATI UTS
 4. Pregătirea unităţilor de sânge total şi a componentelor sanguine în vederea administrării;  Incalzirea CER si SI se recomanda numai in: • transfuzii rapide cu volume ↑ 50ml/kg/h • exanguinotransfuzia la nnascuti • prezenta aglutininelor la rece  Decongelarea PPC – echipamente speciale • Numai in UTS

ACTIVITATI UTS
 5. Consiliere privind utilizarea clinică a sângelui total şi a componentelor sanguine - medicul coordonator consiliază medicii prescriptori din spital în vederea unei cât mai corecte indicaţii de terapie transfuzională, având obligaţia de a se opune administrării transfuziilor nejustificate

Prezervarea probelor biologice pretransfuzionale şi a PSL administrate pentru o perioadă de 48 de ore posttransfuzional în spaţiile frigorifice cu această destinaţie  Scop: reevaluare imunohematologica in cazul reactiilor transfuzionale imediate .ACTIVITATI UTS  6.

pentru o perioadă de minimum 6 luni.ACTIVITATI UTS  7. în spaţii frigorifice (-15 . în cazul tuturor pacienţilor transfuzaţi.Păstrarea eşantioanelor din ser sau plasmă recoltate pretransfuzional.18 grade C) cu această destinaţie  Scop – testarea in cazul complicatiilor transfuzionale tardive (suspiciunea de transmitere MTS) .

ACTIVITATI UTS  8. datate şi semnate de o persoană autorizată să efectueze această sarcină . Intocmirea documentaţiei corespunzătoare tuturor activităţilor desfăşurate • formularele si registrele in vigoare trebuie identificate. codificate fac parte integranta din sistemul de inregistrari al spitalului • completarea se face manual sau în sistem informatizat si permite identificarea persoanei care a înregistrat datele • modificările semnificative aduse documentelor trebuie revizuite.

fenotip. compatibilitate Tipul și volumul fiecărui produs transfuzat Numărul de inregistrare și numărul unic de donator al fiecărei unități transfuzate • Grupa sanguină a fiecărei unități de PSL transfuzate • Ora la care a fost livrata unitatea de PSL • Semnătura persoanei care a livrat sângele . DAI.FIȘA TRANSFUZIONALĂ A PACIENTULUI • • • • • Se consemneaza urmatoarele date: Date de identificare a pacientului Grup dsanguin.

post-transfuzional • Ora terminarii transfuziei • Semnatura persoanei care a administrat transfuzia .in timpul transfuziei.FORMULAR DE MONITORIZARE A PACIENTULUI TRANSFUZAT • • • • • Se completeaza de catre personal medical sectie: Tipul si volumul PSL Controlul ultim Data/ora inceperii transfuziei Monitorizarea: puls. diureza . TA. T.pre-.

1 2 Identific are F-xxx-12 Denumire inregistrare Registru PSL Nr.INREGISTRARI Nr. Crt. Ex.xyy Formular notificarea RAS la primitor - UTS FO . 4 2 Emitent Difuzar Durata e de pastrare UTS UTS 30 ani 15 ani Medic coordonator Medic coordonator Medic coordonator F –xxy-12 Registru seroteca 3 F.

incidente aparute pe lantul transfuzional  Formular de notificare a reactiei transfuzionale  Responsabilul de hemovigilenta stabileste impreuna cu personalul medical care a constat reactia nivelul de imputabilitate si gradul de severitate al acesteia prin aplicarea unui protocol de investigare/confirmare specific. Raportarea tuturor evenimentelor legate de actul transfuzional către CTS . OMS 1228/2006) .reactii adverse transfuzionale la primitorul de PSL .ACTIVITATI UTS  9.  Se notifica obligatoriu AC reactia/incidentul sever (cf.

etichete autocolante). 6. PDCP.DOTAREA OBLIGATORIE 1. reactivi micrometodă 8. CP factor VIII 3. 10. unitatilor administrate 2. probelor. Genţi de transport al sângelui şi al produselor de sânge. Reactivi: seruri test ABO. eritrocite test. 7. Documente (registre. sistem de ventilaţie şi alarmă sonoră Echipamente de stocarea a reactivilor. imprimantă). 9. Containere pentru deşeuri biologice şi contaminate. Logistică (computer. . Echipamente de stocare a PSL validate pentru transfuzie. Dispozitiv omologat pentru dezgheţarea PPC. 4. Masă de lucru cu suprafaţă lavabilă. Rh(D). 5. Dispozitiv omologat pentru încălzit sângele şi produsele sanguine labile. 11. Centrifugă. prevazute cu sistem de monitorizare a T. papaină. formulare. Termometre avizate metrologic.

respectându-se cerinţele şi specificaţiile documentate.DOTAREA OBLIGATORIE • Echipamentele : .validate pentru transfuzie. . reactivilor. calibrate şi întreţinute .instrucţiuni de folosire scrise. • Reactivii şi materialele se procură de la furnizori autorizaţi. • Lista echipamentelor. materialelor critice. evidenţe zilnice privind starea lor.

med.PERSONAL  Categorii de personal: medic coordonator. asistenţi medicali. adecvate sarcinilor specifice  Instrucţiuni scrise referitoare la securitatea şi sănătatea în muncă . cu descrierea clară a sarcinilor şi responsabilităţilor  Cursuri de formare iniţială şi de educaţie medicală continuă. personal auxiliar  Număr suficient (2 as./tura pentru validarea rezultatelor)  Instruit şi evaluat în vederea stabilirii competenţei de a îndeplini sarcinile specifice – dovezi de instruire  Fişa postului actualizată.

material didactic elaborat de OMS destinat personalului medical din spitale .ACTIVITATEA TRANSFUZIONALA IN SECTII • Ordin nr. 1343/2007 Ghidul naţional de utilizare terapeutică raţională a sângelui şi a componentelor sanguine umane .prezinta aspecte de organizarea a activitatii transfuzionale la nivelul sectiilor .utilizarea corespunzatoare a sangelui pentru reducerea la minimum a necesarului transfuzional .

d) efectuează transfuzia sanguină propriu-zisă şi supraveghează pacientul pe toată durata administrării şi în următoarele ore. completează şi semnează formularul "cerere de sânge". . g) returnează unităţii de transfuzie sanguină din spital recipientele de sânge total sau componente sanguine transfuzate. c) efectuează controlul ultim pretransfuzional la patul bolnavului. precum şi unităţile netransfuzate.ATRIBUTIILE ASISTENTILOR DIN SPITAL a) iau cunoştinţă de indicaţia de transfuzie făcută de medicul prescriptor b) recoltează eşantioanele pretransfuzionale. e) înregistrează în foaia de observaţie rezultatele controlului ultim pretransfuzional şi toate informaţiile relevante privind procedura efectuată. f) în caz de reacţii transfuzionale aplică procedurile operatorii standard de urgenţă şi solicită medicul prescriptor sau de gardă. în vederea efectuării probelor pretransfuzionale.

1 CT • Trombocitopenii • Deficite functionale . coag. de f. • Boli hepatice • Consum de factori • Supradozare de anticoag.PRODUSE SANGUINE LABILE 1 CER • Anemie acuta • Anemie cronica 1 PP • Deficit cong.

malarie.CONCENTAT ERITROCITAR RESUSPENDAT • 200 ml eritrocite + plasma reziduala + 100 ml SAGM . adenin. glucoza.SAGM – salin.+6˚C .leziuni de stocaj ( ioni de K) • Valabilitate: 35 zile • Risc de infectie: orice agent infectios prezent in celule sau in plasma: HIV. manitol . sifilis. 1u ↑Hb cu 0.6-1g/l . etc • Randament transf. VHC. VHB.suport al metabolismului eritrocitar • Conservare: +2˚C . HTLV.

in functie de nevoile pacientului: • Fenotipat in sistemul Rh-Kell –femei varsta fertila. copii. politransfuzati.CONCENTAT ERITROCITAR RESUSPENDAT • Calificari suplimentare. transplantati • Deleucocitat – pacienti cu reactii frison-febra in antecedente • Deplasmatizat – pacienti cu reactie alergica in antecedente • Iradiat – pentru prevenirea bolii grefa-contragazda in cazul pacientilor imunodeprimati .

• Nu stocati in frigider • Doza: 1 unitate/ 10 kg corp • Randament: 20-40 x 10 ⁹/l.CONCENTRAT TROMBOCITAR STANDARD • Tr.10 ⁹ trombocite. CID. septicemie. 10⁹ leucocite • Conservare: 5-7 zile la 20-24˚C in agitare continua • O conservare prelungita creste riscul de proliferare bact. febrile nonhemolitice . provenite de la un donator intr-un volum de 50-60 ml plasma: . mai scazut in caz de: splenomegalie. • Complicatii: reactii alergice. 10 ⁹ eritrocite.

PLASMA PROASPATA CONGELATA • Punga ce contine plasma separata dintr-o unitate de sange in primele 6 ore de la recoltare si congelata rapid la -25˚C. albumina. 8 este de cel putin 70% din cel al plasmei normale • Conservare : 1 an la -25 ˚C • Precautii: .in compensarea hipovolemiei • Doza – 15 ml/kg corp • Risc de infectie: acelasi ca la MER .nivelul fact. Ig . • Contine: factori de coagulare.poate da reactii alergice sau reactii anafilactice severe .

FILM CUM SE OBTIN PRODUSELE SANGUINE LABILE? .

Evaluează nevoile clinice de sânge ale pacientului și precizează momentul când acestea sunt necesare. 3. Alege produsul sanguin și precizează cantitatea necesară. Informează pacientul și/sau rudele acestuia cu privire la transfuzia propusă și înregistreză în FO faptul că s-a făcut informarea. 2. conform ghidurilor de practica medicală .ETAPE ALE PROCESULUI TRANSFUZIONAL PE SECTIE  MEDIC PRESCRIPTOR 1. Inregistrează indicația de transfuzie în FO 4.

• De ce si cand este necasara transfuzia ? • Produsele de sange si indicatiile lor • Cum se transfuzeaza sangele si componentele sanguine? • Care sunt riscurile transfuziei de sange si componente sanguine? • Care sunt alternativele transfuziei? . alternativele transfuziei. riscurile. avantajele.Consimtamantul informat al pacientului transfuzat  Informatii scrise furnizate pacientuluidespre indicatiile.

Indica motivele transfuziei pentru ca personalul UTS să poată alege produsul cel mai potrivit pentru situația clinică a pacientului.ETAPE ALE PROCESULUI TRANSFUZIONAL  MEDIC PRESCRIPTOR 5. CE O Rh(D) negativ mai ales atunci când există riscul unor erori de identificare a pacientului. Trimite formularul de cerere de sânge și probele pretransfuzionale la UTS . Completează corect și lizibil formularul de cerere. Pentru situatii de urgentă solicita la UTS. 6.  ASISTENT MEDICAL SECTIE 7. Recolteaza și eticheteaza corect probele de sânge pentru efectuarea testelor pretransfuzionale (inclusiv pentru constituirea serotecii pacienților transfuzați). 8.

• Descrie toate etapele livrarii in functie de gradul urgentei: .se inregistreaza unitatile livrate .TRANSFUZIA IN SITUATII DE URGENTA • Se face cu CER O -/+ fara hemolizine • Sa existe o PO pe care sa o cunoasca tot personalul medical implicat in actul transfuzional. inclusiv UPU.se recolteaza probe pretransfuzional . acestea urmand a fi efectuate ulterior .se livreaza fara teste pretransfuzionale.

fenotiparea eritrocitară depistarea de anticorpi iregulari.Grupa sanguină a fiecărei unități de PSL transfuzate .ETAPE ALE PROCESULUI TRANSFUZIONAL  ASISTENT MEDICAL UTS 9. În UTS se efectuează:  testele pretransfuzionale: determinarea/verificarea grupei sanguine.Ora la care s-a livrat unitatea de PSL . testele de compatibilitate.Numărul de inregistrare și numărul unic de donator al fiecărei unități transfuzate .Semnătura persoanei care a livrat sângele .Tipul și volumul fiecărui produs transfuzat .  consemnarea în fișa transfuzională a pacientului a următoarele date: .

11. Înainte de administrarea PSL se verifică: -identitatea pacientului -identitatea PSL -documentele medicale ale pacientului și concordanța datelor menționate pe unitatea de PSL și în FO .ETAPE ALE PROCESULUI TRANSFUZIONAL  ASISTENT MEDICAL SECTIE 10. În cazul în care nu sunt folosite imediat pentru transfuzie. PSL compatibile sunt livrate de UTS si sunt ridicate de personalul clinic al secției. PSL sunt sunt păstrate în condițiile recomandate în procedură 12.

Inregistrează în FO: . Anunță personalul UTS . Inregistrează în FO reacția adversa. Administrează PSL. .Semnătura persoanei care a administrat transfuzia  MEDIC SI ASISTENT MEDICAL SECTIE 15.ETAPE ALE PROCESULUI TRANSFUZIONAL  ASISTENT MEDICAL SECTIE 13. Monitorizează pacientul înainte. în timpul și la terminarea transfuziei 16.Ora la care a început și s-a terminat transfuzia PSL .Controlul ultim la patul bolnavului . Identifică și acționează în conformitate cu PO în momentul apariției reacțiilor adverse. 14.

Recoltarea probelor . Pacient constient – i se cere să se identifice cu nume. Se verifică datele prin confuntare cu : -FO -Formularul de cerere de sânge completat 3. data nașterii și eventual alte informații necesare 2. prenume.RECOLTAREA PROBELOR PRETRANSFUZIONALE  Să existe o PO  Etape: 1.

Inscriptionarea eprubetelor se face la patul bolnavului imediat dupa recoltare: • -data nașterii pacientului • -nr. FO • -salon • -data • -semnătura persoanei care recoltează proba Nu etichetați eprubetele înainte de recoltarea probei.RECOLTAREA PROBELOR PRETRANSFUZIONALE • 4. deoarece există riscul unor greșeli de identificare în momentul recoltării! .

RECOLTAREA PROBELOR PRETRANSFUZIONALE  Dacă pacientul are nevoie de o nouă transfuzie trimiteți la UTS o altă eprubetă pentru efectuarea testelor de compatibilitate.  Nu se acceptă probele de sânge dacă acestea sunt incorect sau incomplet inscripționate sau dacă există discordanță între datele de identificare de pe eprubetă și documentele medicale ale pacientului.  Orice abatere de la procedurile corecte poate duce la apariția accidentelor transfuzionale. .

Este indicat ca preluarea produselor de sânge să fie făcută de persoana care recoltat probele pretransfuzionale și care urmează să transfuzeze produsul.  Se va aduce la UTS FO pacient  Se verifică concordanța datelor de pe eticheta PSL. FO și Fișa transfuzională pacient .Preluarea PSL din UTS  Numai personalul clinic are voie să transporte PSL din UTS în secție.

.sisteme automate de monitorizare și înregistrare aT .Condiții de stocare și transport PSL  Echipamentele lanțului de frig: .sisteme de alarmă sonora si vizuala  Stocarea PSL in sectie trebuie facuta in aceleasi conditii ca in UTS  Administrarea PSL trebuie să înceapă în următoarele 30 de minute de la scoaterea acestora din frigider.

identitatea unitatii de sânge/ eticheta de compatibilitate .controlul final al identității pacientului .Administrarea PSL  Sa existe o PO in care sa fie descris modul in care se face: .documentație .

congelare sau expunere la temperaturi ↑ .Verificarea unitatii de sange  Punga de sânge va fi examinată de fiecare dată atât înainte de livrare cât și înainte de transfuzie.  Se verifică următoarele :  prezenta semnelor de hemoliză la linia de separare dintre eritrocite și plasmă  Semnificatie: .contaminare bacteriana .

Verificarea unitatii de sange  Modificarea culorii eritrocitelor –nuanță mai închisă.sg.manipulare defectuoasa .contaminare bacteriană (utilizarea citratului prin proliferare bacteriană)  Fisurarea pungii și scurgerea conținutului sau semne că punga a fost deja deschisă  Semnificatie: . nu a fost amestecat cu AC în tp recoltării . aproape neagră  Semnificatie: contaminare bacteriana  Prezența cheagurilor  Semnificatie: .

Cereți pacientului să se identifice : nume. prenume. data nașterii și orice alte informații complementare • Dacă pacientul este inconștient cereți unei rude sau altui membru al echipei să spună care este identitatea pacientului 2. Verificați identitatea și genul pacientului prin confruntare cu datele din FO.Verificarea identitatii pacientului si a PSL inaintea transfuziei 1. .

salon • GS pacient • Data la care s-a efectuat testul de compatibilitate . Verificați ca următoarele detalii din eticheta de compatibilitate atașată de unitatea de sânge și din fișa transfuzională a pacientului se potrivesc exact cu datele din documentele pacientului • Numele pacientului • FO pacient.Verificarea identitatii pacientului si a PSL inaintea transfuziei • 3.

care ar putea fi fatală. . Verificați să nu existe discrepanțe între numărul unic de donare înregistrat pe unitatea de sânge și pe eticheta de compatibilitate • 5. • 6.Verificarea identitatii pacientului si a PSL inaintea transfuziei • 4. Verificați să nu existe discrepanțe între grupa de sânge ABO Rh marcat pe unitatea de sânge și pe eticheta de compatibilitate. Verificați ca data de valabilitate înregistrată pe unitatea de sânge să nu fie depășită. • Efectuati controlul ultim la patul bolnavului • Verificarea finală la patul pacientului este ultima ocazie de a detecta o eroare de identificare și de a preveni efectuarea unei transfuzii potențial incompatibile.

med efectueaza controlul ultim si constata ca grupa pacientei este O si punga este incompatibila.30 – starea pacientei Y se degradeaza. Fractura pertrohanteriana .30 → as.as. – ora 23. GS pac. med.30 : GS pac.8) . .ora 8. med. consult ATI. certificat ISO: Exista PO scrise pentru activitatea transfuzionala. recolteaza probe pretransfuzionale de la mai multi pac. Y → A . med.’ NU ADMINISTREAZA PUNGA SI O RETURNEAZA IN UTS • • • UTS – ora 4. Sectia ORT.ora 9. in UTS. med. in acelasi salon.30 as. aduce probele pacientelor X si Y. pentru efectuarea GS UTS . UTS – ora 0. din sectie refuza sa mai recolteze o noua proba motivand ca este foarte ocupata. As. . Realizeaza ca exista o discordanta intre cele 2 determinari si solicita pe sectie o alta proba a pacientei. Pacientele X si Y se interneaza in sectia ORT.as. X → A. paturi alaturate. Y → O Sectia ORT. .Studiu de caz 1 • • • • • Spitalul A. impreuna cu cererea de sge. medicul prescrie 2 u CER (Hb 8.30: GS pac. ambele cu dg.livreaza 1 u MER A+ compatibila pacientei Y Sectia ORT. pe care le inscriptioneaza in camera de garda si le duce la UTS.

med. med. med ORT a inscriptionat eprubeta in camera de garda . UTS nu a validat GS inainte de a livra unitatea de MER .as. med. ORT a recoltat analiza de la pacienta X si a inscriptionat pe eprubeta datele pacientei Y . med.as.as. din UTS si sectia ORT. ORT nu a trimis proba de sange la solicitarea as. . med.Studiu de caz 1 • Identificati erorile comise de catre as.as. din UTS .

Administrarea transfuziei • Set de administrare nou. steril. . • Concentrate plachetare • Set de transfuzie nou sau un set de transfuzie plachetară amorsat cu ser fiziologic. dacă acestea se administrează într-un interval de 12 ore. cu filtru integrat de 170-200 microni. • Setul se va schimba la cel puțin 12 ore sau după fiecare 4 unități de sânge.

Incalzirea sangelui • Sângele nu trebuie încălzit dacă administrarea se face lent. cu risc vital. • Sângele încălzit se folosește în: – -Transfuzii rapide cu volume mari de sânge – -Exsanguinotransfuzia la nou născuți – -Transfuzarea pacienților cu aglutinine la rece semnificative clinic • Sângele nu se va încălzi niciodată în vase cu apă fierbinte deoarece există riscul hemolizei eritrocitare. .

sânge integral Concentrate palchetare Plasma proaspata congelata. . În 20 min. crioprecipitat Începerea transfuziei În 30 min. la temperatura ambiantă ridicată) În 20 min.Limite de timp pentru transfuzie Produs Concentrat eritrocitar. De la scoaterea din frigider Imediat Cât de repede posibil Terminarea transfuziei În maximum 4 ore (sau mai puțin.

durere. dispnee sau anxietate – Să ne asigurăm că pacientul poate fi observat direct .MONITORIZAREA PACIENTULUI TRANSFUZAT  Înainte de a începe transfuzia trebuie: – Să fie încurajat pacientul de a anunța imediat un medic sau un asistent în cazul apariției unor reacții cum ar fi: frison. înroșirea tegumentelor.

MONITORIZAREA PACIENTULUI TRANSFUZAT • Monitorizarea pacientului se face pentru fiecare unitate de sânge transfuzat – Înainte de începerea transfuziei – La începerea transfuziei – La 15 minute după ce a început transfuzia – Cel puțin la fiecare oră în cursul transfuziei – La terminarea transfuziei – La intervale de 4 ore după terminarea transfuziei .

de fluide debitl urinar .MONITORIZAREA PACIENTULUI TRANSFUZAT • Pentru fiecare etapă menționtă se vor înregistra în FO (formular) următoarele date: – – – – – – – – Aspectul general Temperatura Pulsul TA Ritmul respirator Echilibrul lichidian aportul oral și iv.

Se vor înregistra următoarele date: – Ora la care a început transfuzia – Ora la care s-a terminat transfuzia – Volumul și tipul tuturor produselor transfuzate – Codul unic al fiecărei unități transfuzate – Apariția oricărui efect advers .MONITORIZAREA PACIENTULUI TRANSFUZAT • 3.

Toți pacienții. . Dacă se depașește acest interval se întrerupe administrarea și restul unității este îndepărtat și distrus.MONITORIZAREA PACIENTULUI TRANSFUZAT • Reacțiile severe apar cel mai frecvent în primele 15 minute ale transfuziei. în special cei în stare de inconștiență. vor fi monitorizați pe parcursul acestei perioade • Transfuzia fiecătrei unități de sânge trebuie să fie terminată în 4 ore de la puncția pungii.

T.pre-. diureza .FORMULAR DE MONITORIZARE A PACIENTULUI TRANSFUZAT • • • • • Se completeaza de catre personal medical sectie: Tipul si volumul PSL Controlul ultim Data/ora inceperii transfuziei Monitorizarea: puls. TA. post-transfuzional Ora terminarii transfuziei Semnatura persoanei care a administrat transfuzia .in timpul transfuziei.

HEMOVIGILENTA LANT TRANSFUZIONAL HEMOVIGILENTA • DONATORI REACTII PRIMITORI REACTII • • • • • • LANT TRANSFUZIO NAL INCIDENTE Sa recunoastem reactiile si incidentele Sa le notificam Sa le investigam Sa stabileasca nivelul de imputabilitate Sa le confirmam Sa le raportam Sa luam masuri pentru prevenirea aparitiei si a reaparitiei .

• Reacţie adversă severă . susceptibil de a determina decesul ori de a pune în pericol viaţa. care este mortală. prepararea.o reacţie neprevăzută la pacient. provoacă ori prelungeşte spitalizarea sau morbiditatea. conservarea sau distribuirea sângelui şi a componentelor sanguine umane. .Reactii si incidente transfuzionale • Incident advers sever . determină o invaliditate sau o incapacitate. pune viaţa în pericol. legată de transfuzia de sânge.orice eveniment inoportun legat de colectă. de a determina o invaliditate sau incapacitate a pacientului ori care provoacă sau prelungeşte spitalizarea ori morbiditatea. controlul biologic.

SPITAL SECTIE.PERSONAL MEDICAL NOTIFICA ORICE REACTIE SEVERA SAU NONSEVERA UTS – RESPONSABIL HV MS DSP CTS STABILESTE: GRAVITATE NIVEL DE IMPUTABILITATE CONFIRMA REACTIA NOTIFICA REACTIA SEVERA .

probabil  Severitatea reactiei  Imputabilitatea reactiei – legatura dintre transfuzie si reactie .RAPORTAREA REACTIILOR ADVERSE • Termeni cheie:  Definitia de caz – crt. Clinice si de laborator .definitiv .

REACTII ADVERSE NONSEVERE • Nu exista risc vital imediat pentru pacient si raspuns rapid la tratament simptomatic  REACTIA ALERGICA la proteinele plasmatice – pentru prevenirea reaparitiei se administeaza produse deplasmatizate  REACTIA FRISON-FEBRA la antigenele HLA leucocitare la politransfuzati .pentru prevenirea reaparitiei se administeaza produse deleucocitate .

cazul va fi tratat ca o reacție moderat severă . Dacă nu apare o ameliorare clinică în 30 min iar simptomele se agravează .REACȚII UȘOARE SEMNE SIMPTOME ETIOLOGIE POSIBILĂ Reacție cutanată localizată Prurit Hipersensibilitate la -urticarie proteinele plasmatice -eruptie cutanata Tratament 1. Se încetinește transfuzia 2. Se administrează antihistaminice im 3.

Se menține o cale iv deschisă. Dacă simptomele se agravează. se va trata cazul ca o reacție severă. stridor→se adm. . perfuzată cu ser 2.corticosteroizi și bronhodilatatoare 6. 2 probe de sânge recoltate din vena de la brațul opus și se solicită formularul de notificare a RAP 4. Se oprește transfuzia. 7. Bronhospasm. Urina/24 ore →se trimite la laborator pentru eventuale semne de hemoliză. Se administrează antihistaminice pe cale im și antipiretice. Se anunță medicul curant și UTS 3. Se trimit la UTS unitatea de PSL. Se rec. 5.REACȚII MODERAT SEVERE SEMNE Congestia feței Urticarie Frisoane Febra Agitatie Tahicardie SIMPTOME Anxietate Prurit Palpitatii Dispnee usoara Cefalee ETIOLOGIE POSIBILĂ Hipersensibilitate Reactii febrile nonhemolitice -ac anti-leucocitari sau anti-plachetari sau anti-IgA Posibilă contaminare bacteriană Tratament 1.

a creatininei): balanţa hidrică. stidor. iv și bronhodilat. adrenalină 0.01 mg/kg corp prin injectare im lentă 4.. creşterea ureei. Se oprește transfuzia. furosemid. ex. se adm. Bronhospasm. Corticost. Semne de insuficienţă renală acută (creşterea concentraţiei ionilor de K. dopamină dializă .REACȚII SEVERE (PERICOL VITAL) SEMNE Frisoane Febra Agitatie Hipotensiune Tahicardie Hemoglobinurie Sângerare (CID) SIMPTOME Anxietate Durere toracică Durere la locul perfuziei Insuficiență respiratorie Dureri lombare Cefalee Dispnee ETIOLOGIE POSIBILĂ Hemoliză intravasculară acută Contaminare bacterianăși șoc septic Supraîncărcare lichidiană Anafilaxie Leziuni pulmonare acute asociate transfuziei (TRALI) 1. 2. 5.se adm. O pe mască 3. Se adm. 8. Se menține permeabilitatea căilor resp. Se examinează locul de puncţie şi plăgile pentru a vedea o sângerare. Se menține o cale iv perfuzată cuser fiz. Se verifică hemoglobiunuria 7. Diuretice. furosemid 1 mg/kgcorp iv 6.

HCV. Transmiterea infectiilor virale prin transfuzie (HIV. pH 2. Reactia hemolitica acuta  datorata incompatibilitatii ABO  datorata aloAC – imediata sau intarziata  nonimunologica – cauze mecanice. T˚C. Afectarea pulmonara de cauza transfuzionala 4. Transmiterea infectiilor bacteriene prin transfuzie 5. AgHbs. presiune osmotica. etc) . Anafilaxia = reactie alergica severa 3.REACTII ADVERSE SEVERE care se notifica 1.

Reactia febrila nonhemolitica 11. Transmiterea infectiilor parazitare prin transfuzie (malaria) 7.REACTII ADVERSE PT care se notifica 6. Supraincarcarea circulatorie 12. Transmiterea prionilor prin transfuzie 8. Purpura posttransfuzionala 9. Dispneea de cauza transfuzionala . Boala grefa contra gazda 10.

până la intervenția medicului.  inregistrati în FO detaliile clinice și măsurile luate .Efectele adverse ale transfuziei • 1. Dacă pacientul prezintă o RA:  opriți imediat transfuzia  anunțați: asistenta medicală /medicul curant sau de gardă  inregistrați semnele vitale cu regularitate. Anunțați personalul UTS si:  returnați punga în UTS pentru investigații. • 2.

cu aparitia semnelor clinice si de laborator care definesc hemoliza. etc . anti-c. medicamente. imediat dupa sau intr-un interval de maximum 24 de ore de la administrarea transfuziei. temperatura..) • actiunea factorilor fizici. anti-C. chimici. pH.REACTIA HEMOLITICA ACUTA TRANSFUZIONALA • Definitie: Distrugerea rapida a E transfuzate. respectiv testul Coombs si elutia sunt de obicei pozitive. Analizele imunoserologice. dar absenta pozitivitatii nu exclude diagnosticul de reactie hemolitica transfuzionala. in timpul. anti-Jka. • Cauze: • incompatibilitatea in sistemul ABO • incompatibilitatea in alte sisteme de grupe sanguine datorita prezentei aloanticorpilor iregulari (anti-Kell. biologici: presiune osmotica.

Rx Sigura: f˚. imediat dupa sau intr-un interval de 24 de ore dupa transfuzie dar exista dovezi de hemoliza nonimunologica (ex. hTA. SI Investigarea serologica efectuata evidentiaza rezultate pozitive dar acesta se pot datora prezentei autoanticorpilor la primitor POSIBILA: Apare in timpul.REACTIA HEMOLITICA ACUTA TRANSFUZIONALA Definitia Semne si simptome Laborator. administrarea unei solutii hipotone. imediat dupa sau in 24 de ore dupa transfuzie dar nu exista dovezi serologice de hemoliza. functionarea defectuasa a unei pompe in circulatia extracorporeala. Incomplet de analize de laborator Posibila: NA de caz Severitate (gradul) Gradul 1-4 Imputabilitate SIGURA: Apare in timpul. CID Si in plus -dovedirea incompatibilitatii Sigura: TCD + Si 2 dintre: LDH↑ BI↑ Haptoglobina ↑ Fibrinogen↓ Hemoglobinurie Hemoglobinemie Probabila: nr. IRA. etc Probabila: orice combinatie a semnelor si simptomelor Posibila: NA . a unui dispozitiv de incalzit sangele. imediat dupa sau in 24 de ore dupa transfuzie SI Exista o incompatibilitate in sistemul ABO sau in alte sisteme de grupe sanguine cunoscuta sau dovedita serologic PROBABILA: Apare in timpul. dureri lombare /flancuri/abdominale. urini hipercrome. frison. oligoanurie.

• Medicul coordonator UTS efectueaza o ancheta transfuzionala si la analiza FO constata ca prima punga a fost administrata la orele 16.2 g/dl).30 – 16. Anemie severa (Hb 6.30 si urmatoarea la 18. Suspicioneaza un accident hemolitic de tip imun. . dar etiologia imuna este infirmata de TCD negativ.30 medicul presciptor solicita 2 u MER A+ • UTS – as.Ora 9.30.30 unitatile de MER au stat pe caloriferul din salon pentru a fi incalzite.30. Asistenta din sectie a afirmat faptul ca in intervalul orar 10. medicala compatibilizeaza 2 u MER A+ si le livreaza la 10. dg. Colecistita ac.4. • A 2-a zi medicul notifica UTS faptul ca dupa transfuzie pacienta prezinta icter sclero-conjunctival si valoarea BI este de 5.STUDIU DE CAZ 2 • Sectia Medicala – pacienta A. GS A+ .

reactie hemolitica nonimunologica (punga a fost stocata la temperatura ↑ 6 ore) • Identificati erorile comise de catre personalul medical implicat in actul transfuzional.medicul nu a supravegheat administrarea transfuziei .STUDIU DE CAZ 2 • Ce tip de reactie transfuzionala a prezentat pacienta? • .nu a stocat sangele pe sectie in conditii corespunzatoare .asistenta nu administrat transfuzia in primele 30 minute de la livrare . .

semne si simpt. Reactia alergica este rezultatul interactiunii dintre un alergen si un anticorp preexistent in sangele primitorului.REACTIA ALERGICA • • • Definitie: Semne si simpt. Este posibil ca anticorpii sa existe in sangele sau componentul sanguin administrat. Conform definitiei de caz diagnosticul se face exclusiv pe criterii clinice.tratament: antihistaminice si steroizi Formele severe: gradul 2 (severa). • • • • .semnele si simpt. una dintre acestea este reprezentata de deficitul de IgA si/sau prezenta anticorpilor anti-IgA la primitor. cutaneo-mucoase + manifestari respiratorii si cardiovasculare . gradul 4 (deces) – reactia anafilactica . Cresterea nivelului triptazei sustine diagnosticul de reactie alergica. cutaneo-mucoase . Aceasta situatie se asociaza cu o RA severa. cutaneomucoase +/. de gradul 3 (amenintatoare de viata). Cauzele RA sunt numeroase. daca acestea provin de la un donator atopic.tratament vasopresor. Forma nonsevera (gradul 1) – reactia alergica: .respiratorii si cardiovasculare care apar in timpul sau intr-un interval de 4 ore de la transfuzie.

absenta hipertensiunii atriale stangi (supraincarcarea circulatorie).AFECTAREA PULMONARA DE CAUZA TRANSFUZIONALA • Definitie: • Afectare pulmonara ce apare intr-un interval de 6 ore dupa transfuzie. • Cauza: prezenta anticorpilor anti-HLA sau anti-HNA la primitor. la un pacient cu functie pulmonara indemna. . absenta unui alt factor de risc pentru afectare pulmonara in timpul sau in primele 6 ore PT • Conform definitiei de caz diagnosticul se face exclusiv pe criterii clinice. Pentru confirmarea diagnosticului este necesara de asemenea dovedirea prezentei antigenului corespunzator in sangele sau componentul sanguin administrat. infiltrate pulmonare bilaterale pe Rx. . hipoxemie.evolutie acuta.

dezgheţarea PPC sau a CP în baie de apă .CONTAMINAREA BACTERIANĂ ŞI ŞOCUL SEPTIC • 0. SI şi 1-2% din CPS. CPA sunt contaminate bacterian Provenienta bacteriilor : .4% din CER.bacteriemia donatorului în momentul donării .defectelor sau a deteriorării pungii de plastic .tegumentele donatorului .manipulare incorectă în timpul pregătirii componentelor sanguine .

manipulare incorectă în timpul pregătirii componentelor sanguine .tegumentele donatorului .CONTAMINAREA BACTERIANĂ ŞI ŞOCUL SEPTIC • 0. CPA sunt contaminate bacterian Provenienta bacteriilor : . SI şi 1-2% din CPS.bacteriemia donatorului în momentul donării .defectelor sau a deteriorării pungii de plastic .4% din CER.dezgheţarea PPC sau a CP în baie de apă .

hipertermiei şi hipotensiunii • Este necesară adoptarea de urgenţă a unor măsuri terapeutice de suport şi administrarea iv. • O reacţie severă este caracterizată de instalarea brutală a frisoanelor. • Semnele contaminării bacteriene apar de obicei la scurt timp după începerea transfuziei dar se pot manifesta şi cu o întarziere de cateva ore. limitand durata de pastrare a acestora.CONTAMINAREA BACTERIANĂ ŞI ŞOCUL SEPTIC • Pseudomonas creste si se multiplica +2°C-+6°C. Riscul de contaminare bacteriană creşte cu timpul in care unitatea este în afara frigiderului. a antibioterapiei . • Stafilococii cresc si se multiplica în CP la +20°C-+24°C.

la un primitor. bacteriene. a infectiilor virale. BACTERII Escherichia coli Klebsiella oxytoca Klebsiella pneumoniae Pseodomonas aeruginosa Staphylococcus aureus Staphylococcus epidermidis Staphylococcus lugdunensis Treponema pallidum Yersinia enterocolitica VIRUSURI Cytomegalovirus (CMV) Enterovirus Epstein Barr (EBV) Hepatita A Hepatita B Hepatita C Virusul imunodeficientei umane 1 (HIV-1) Virusul imunodeficientei umane 2 (HIV-2) Parvovirusul B-19 HTLV-1 HTLV-2 PARAZITI Babesia (babesiosa) Trypanosoma cruzi (Boala Chagas) Plasmodium (Malaria ALTI AGENTI PATOGENI Boala CreutzfeldtJakob (vCJD) . prin intermediul sangelui si componentelor sanguine.INFECTII TRANSMISE PRIN TRANSFUZIE Transmiterea. parazitare sau a unui alt agent patogen.

sunt bine definite.CONAS • Conducerea institutiei defineste politica de securitate transfuzionala – Din proceduri trebuie sa reiasa ca circuitele pentru livrarea sangelui. – Sunt prevazute relatiile interinstitutionale cu CTS: contractul de furnizare PSL in care sunt prevazute toate conditiile de distributie a PSL de retragere a acestora. – Evidenta verificarii echipamentelor – Evidenta gestionarii deseurilor de sange – Afise de informare pentru promovarea donarii de sange la nivelul serviciului internari . conditiile pentru transfuzii.ACREDITAREA UTS • STANDARDUL 1. – Formulare sau registre de monitorizare a temperaturilor in echipamentele liniei de frig. De asemenea ca este asigurata permanenta la nivelul UTS.

existente – Repertoir cu pacientii testati ABO/Rh si DAI/IAI – Evidenta speciala pt. transfuzie autologa si etichetare speciala existeta .STANDARDUL 2 • Institutia are o politica de aprovizionare si utilizare a produselor sanguine – consum mediu lunar de PSL evaluat – Formulare tipizate pentru comanda de sange si PSL existente – Bonuri cerere de sange existente – Norme de hemovigilenta respectate pe sectii – Fisele de post ale personalului completate cu atributii caracteristice serviciului – Evidenta stocului de sange existenta – Evidenta testarilor GS ABO Rh existenta – Evidenta probelor de compatibilitate si a reactiilor transfuzionale precum si a rezultatelor anchetelor transfuzionale.

3.4. Specialistii sunt informati cu privire la utilizarea produselor sanguine 3.1.2. Evidenta numarului de reactii pe ultimele 12 luni 3. 1.2. Plan de formare continua a personalului care administreaza produse de sange pe anul in curs 3. Plan de formare continua a personalului existent in UTS pe anul in curs 3.1.2. Protectia personalului care recolteaza.2. Informatii nationale si international cu privire la riscurile transfuziei.3. Reactii adverse notificate 3. Norme de hemovigilenta cunoscute de personal 3.2.1. comunicate .1. Specialistii sunt informati despre necesitatea notificarii reactiilor si incidentelor adverse severe care fac ulterior obiectul raportarilor la nivelul Comisiei Europene 3.2.STANDARDUL 3 • • • • • • • • • • Institutia asigura securitatea transfuzionala prin pregatirea specialistilor 3. manipuleaza si transfuzeaza PSL asigurata in mod specific 3.1.1.

3. Reactii adverse si incidente.3. aplicate .STANDARDUL 3 • 3.3.3. Securitatea transfuzionala face obiectul unei evaluari continue • 3.3.2.3.1. Activitatea este urmarita prin indicatori definiti • 3. analizate de comisia de transfuzie si hemovigilenta • 3.4. Proceduri operationale actualizate • 3. Recomandari europene privind utilizarea PSL.

GRUPE SANGUINE .

Clasificarea grupelor sanguine • ISBT recunoaste aprox. 600 antigene eritrocitare organizate in 30 sisteme de GS • În funcție de caracteristicile antigenelor și anticorpilor. sistemele de grupe sanguine se clasifică în: sisteme tisulare sisteme imunogene .

Membrana eritocitului .

Sistemul ABO • Descoperit de Karl Landsteiner in 1930 – Premiul Nobel • Exista două AG. şi a doi AC specifici: α (anti A) şi respectiv β (anti B). • Regula excluziunii reciproce: indivizii care prezintă pe eritrocite un AG nu au niciodată în plasmă AC omolog. . notate A şi B.

ABO. Ii. plămân. activi la 22˚C . P • Antigenele – localizare: eritrocit. MNSs. rinichi. HhSese.SISTEME TISULARE Sist. inimă ! Transplant – ABO compatibil • Anticorpii: naturali de tip IgM. vase de sânge.

 activi la 37 ˚ C  apar ca urmare a unei stimulări antigenice prin sarcină sau transfuzie. • Anticorpii sunt întotdeauna  de tip imun (IgG). • Antigenele strict pe eritrocit.Sisteme imunogene Sitemul Rh. Kell. Duffy. . Kidd.

DETERMINAREA GS ABO .

β β α - .Sistemul ABO • 4 grupe principale Grupa Landsteiner Grupa Jansky Antigen Aglutinogen Anticorp Aglutinina O A B AB I II III IV A B A. B α.

. A şi B au o structură de bază comună = antigenul H • gena H codifică o glicoziltransferază.Antigenele ABO • • • • apar în luna a III-a de viaţă intrauterină Au structura polizaharidica Nu isi schimba structura in timpul vietii Ag. neapărat necesară pentru a sinteza atât A cât şi B.

de tip IgM. trec placenta AC IMUNI = hemolizine Implicatii: -10% din indivizii de grup O (O periculos) . AC IMUNI – de tip IgG. AC NATURALI. activi la 4-22˚C 2.ANTICORPII SISTEMULUI ABO 1. activi la 37˚C .

hemolizine  Prezenta lor defineste donatorul periculos  Hemolizinele → accidente hemolitice. B sau AB . Transfuzia compatibila nonizogrup se face cu sange O fara hemolizine • Gravida GS O cu partener GS: A. B sau AB.IMPORTANTA DETERMINARII HEMOLIZINELOR • Donatorii de GS O sunt testati pt.  hemolizinele (IgG) trec prin placenta  produc anemie hemolitica la prima sarcina daca fatul este A.

ANTICORPII SISTEMULUI ABO • Titrul:  nul la naştere. detectabil 6 luni  creste constant până la 8-10 ani. apoi se menţine pe tot parcursul vieţii adulte  scade la bătrâneţe dar nu dispare • Cum se sintetizeaza in organism?  Nu se stie! .

A.GENETICA SISTEMULUI ABO • Cromozomul 9 • Exista 3 gene principale O. B • Reguli de transmitere genetica: -genele A si B se exclud in meioza -genele A si B sunt dominante fata de O • Genotipul se deduce din fenotip. .

AA/BO . AA/AB OO/BB. BB/AB AO/BO. AO/BB.GENETICA SISTEMULUI ABO Fenotip O Genotip OO Genotipul parintilor OO/OO. BO/BO A B AB AA/AO BB/BO AB OO/AA. OO/BO. OO/AB. OO/AB. AA/BB. AO/AO. OO/AO.

FRECVENTA FENOTIPURILOR Grupa sanguina OI AII BIII ABIV Frecventa in RO % 34 41 19 6 Frecventa globala % 46 40 10 4 .

A – are 2 variante : A1 si A2 GS: A1. Aend . Ay. Am. A1B. Ax. A1 si 20000 pt. A2. situsuri antigenice (200000 pt. A2B Identice dpdv biochimic Diferite dpdv: al nr. Ael. liniare la A2) • A3.al structurii tridimensionale (lanturi ramificate la A1.Variante antigenice slabe • • • • Ag. A2) .

IMPORTANTA TRANSFUZIONALA GRUPE SLABE • A2 – in 8% din cazuri pot sa apara anticorpi anti-A1 Acesti indivizi se transfuzeaza cu O fara hemolizine • Determinarea GS apare aspect de dubla populatie! Dificultate in interpretarea GS .

SISTEMUL RH • Sistemul Rh .nu au în mod normal în ser anticorpi anti D .  Sistemul Rh→ absenţa antigenului nu presupune existenţa anticorpilor specifici  Indivizii Rh.(negativ).Rhesus sau CDE • In practica ţinem cont de antigenul D  D prezent = Rh+ (pozitiv)  D absent = Rh.

adica determina raspuns imun cu sinteza de anticorpi imuni anti-E • Calea de imunizare: sarcina si transfuzia .SISTEMUL RH • Antigenele C. E. c. politransfuzati • Fenotipuri frecvente: CcDee. CCDEE • Antigenele D.c. E. e: sunt imunogene.e • Se determina obligatoriu pretransfuzional la femeia de varsta fertila. copii. ccdee • Fenotipuri rare: ccDEE. C.

Genetica sistemului Rh • Gena D situata pe cromozomul 1 • Alelă recesivă d • Indivizii cu fenotip Rh+ pot avea genotip DD sau Dd. • În aceeaşi zonă a cromozomului mai există şi un locus pentru altfel de alele: C. c. e. dce. . D. e (locusul CE). DCE. pe când cei Rh. dCE.doar dd. DcE. • Alelele C. pot exista 8 haplotipuri (haplotipul reprezintă configuraţia genelor pe un singur cromozom dintr-o pereche): Dce. E. d se transmit înlănţuit. dcE. E. DCe. c. dCe. Astfel.

asiatici 95 5 pozitiv negativ 84 16 85 15 86 14 O+ A+ B+ AB+ O- A- B- AB- 38% 34% 9% 3% 7% 6% 2% 1% Frecventa integrata a GS .Rh % glob % EU % RO % eschimosi Africani.

Aceasta deorece exista teoretic posibilitatea ca acesti indivizi sa se imunizeze fie prin transfuzie fie prin sarcina.Antigenul D slab (Du) • Antigenul D slab este identificat cu anumiti reactivi (mai ales reactivii policlonali) ca fiind RhD negativ in timp ce cu alti reactivi este identificat RhD pozitiv. .  Confirmarea D slab se face cu testul Coombs indirect pentru a exclude p • In literatura se mentioneaza faptul ca donatorii de sange cu Rh Du sunt etichetati Rh pozitiv iar primitorii de sange si gravidele cu Rh Du vor fi considerati RhD negativi.

acesta va produce Ac anti-D si la urmatoarea transfuzie cu sange Rh(D) poz va prezenta un accident hemolitic. cu sange Rh(D) poz. AC trec placenta si duc la boala hemolitica a nn. cu partener Rh(D) poz. daca fatul este Rh(D) poz. .IMPORTANTA TRANSFUZIONALA A SISTEMULUI RH • Daca transfuzam un individ Rh(D) neg. se poate imuniza la prima sarcina (apar AC anti-D). La urmatoarea sarcina. • Gravida cu Rh (D) neg.

Eritroblastoza fetala .

Clasic. în sistemul AB0.GS O • primitor universal – GS AB • Transfuzie compatibila izogrup • Transfuzie compatibila nonizogrup !!! Tinem cont de AC primitorului.COMPATIBILITATE • Problema compatibilităţii se pune atunci când se doreşte realizarea unei transfuzii sanguine. există noţiunile de • donator universal . .

Compatibilitatea grupelor sangvine .

ci doar de AB0.Transfuzia de plasma • Pentru tranfuzia de plasmă (care nu poate conţine nici un fel de antigene. indiferent de grupa donatorului. dar poate conţine anticorpi) compatibilitatea nu mai ţine cont de Rh. • PPC AB =poate fi administrata la toate grupele • PPC O = se administreaza numai la GS O .

test Coombs indirect • compatibilitatii transfuzionale prin 3 metode: -salin -enzimatic -test Coombs direct • fenotipul eritrocitar in sistemul Rh-Kell • Fenotipul eritrocitar extins Fya. Leb. Jkb. Fyb. Lea. etc… . Jka.enzimatic .IAI): .Tehnici de baza in imunohematologie Metodologia transfuziei presupune determinarea : • GS ABO Rh(D) • Depistarea/identificarea anticorpilor iregulari anti-E (DAI.

Reactivii utilizati trebuie sa fie conformi cu specificatiile tehnice definite de reglementarile in vigoare si validati de INHT. Principiul metodei de determinare a GS este reactia antigen-anticorp cu aparitia aglutinarii.Determinarea GS • PRINCIPIU • 1. proba eritrocitara si proba serica. Diagnosticul de grup sanguin se face prin efectuarea concomitenta a celor 2 probe complementare. • 2. .

anti A+B. • PROBA SERICA (Simonin) • serul de testat + hematii test. anti-B. la 2 momente diferite .Determinarea GS • PROBA ERITROCITARA (Beth Vincent) E de testat (pacient) + serurile hemotest. de 2 asistenti diferiti. A. de grup O. Regula lui 2 • Cele 2 probe se efectueaza de 2 ori. B. anti-A. din 2 probe diferite. • Se citește reacția notând prezența sau absența aglutinării • In proba serica aglutinarea apare mai lent datorita aviditatii mai scazute a anticorpilor din serul uman. • Se citeste reactia notând prezența sau absența aglutinării • Aglutinarea apare rapid datorita aviditatii crescute a anticorpilor din serurile hemotest.

Interpretare GS ABO Anti-AB + + + Anti-B + + Anti-A + + O - A + + - B + + - Grup sanguin O A B AB .

Absenta dublei populatii • 3. Rezultate conforme ale controlului de calitate al reactivilor • 2.VALIDAREA ANALITICA A GS • 1. . Absenta discordantei cu rezultatele anterioare • Pentru a valida GS trebuie indeplinite cumulativ toate conditiile mentionate. Absenta discordantei dintre proba Beth Vincent si proba Simonin • 4.

Hemopatii maligne – antigenele de GS pot fi alterate 4. Dubla populatie in Beth-Vincent Definitie: prezenta de hematii aglutinate pe fondul rosu de hematii neaglutinate. Pacient cu GS O transfuzat cu CER GS A) 2. Transplant de maduva incompatibil in sistemul ABO 5.Dificultati de grup sanguin I.  Cauze: 1. Poliaglutinabilitate (se va testa cu seruri anti-T) . Grupe slabe ( Se va testa esantionul de GS cu ser anti-H) 3. Transfuzie compatibila nonizogrup (ex. Pacient cu GS A transfuzat cu CER GS O) sau transfuzie incompatibila (ex.

2. nu reactioneaza (aglutineaza) cu ser anti-H. A1B. A2. in timp ce toate variantele antigenice slabe. A3. A2B. . • Grupele A1. reactioneaza cu serul anti-H. • Va fi transfuzat cu CER de GS O fara hemolizine. Grupe slabe: • Se testeaza esantionul la care s-a constatat prezenta dublei populatii si la care s-a infirmat transfuzia compatibila sau incompatibila cu ser anti-H. B. Ax etc.

Testele Coombs Testul Coombs direct • Prezenţa pe E a IgG şi C3d fixate in vivo • SAG → punţi de legătură între E sensibilizate şi va antrena aglutinarea lor .

si autoanticorpilor in ser • Adăugarea SAG într-o fază ulterioară va da o aglutinare vizibilă acolo unde se produce reacţia antigen-anticorp .Testul Coombs indirect • Demonstreaza prezenta alo.

situaţie în care anticorpii formaţi în circulaţia maternă vor trece placenta şi se vor fixa pe eritrocitele fătului. 4. boala hemolitică a nou-născutului. AHAI- prezenţa autoanticorpilor împotriva propriilor antigene E 2.Semnificaţia TCD pozitiv 1. 3. hemolizele postransfuzionale-prezenţa aloanticorpilor antiE apăruţi prin transfuzii sau sarcini anterioare care se vor fixa pe eritrocitele transfuzate. hemolize legate de administrarea medicamentelor .

Kidd) -antigenul D slab (Du ) -depistarea autoanticorpilor in anemia hemolitica autoimuna . la pacientii in situatie pretransfuzionala. la gravide pe perioada sarcinii -testul de compatibilitatea -fenotiparea anumitor sisteme de grupe sanguine (Duffy.Indicatiile testului Coombs indirect -depistarea/ identificarea aloac antiE la donatorii de sange.