Universitatea „Mihail Kogălniceanu” Facultatea de drept Specialitatea - DREPT

Referat

TRATATUL DE LA NISA

Student: Mătrescu (căs. Muraru) Roxana - Petronela Anul I 2013

........................... 12 2 .............. Tratatul de la nisa și reforma instituțională ......... 6 Pag............ Comitetul regiunilor și tratatul de la nisa ...... Parlamentul european și tratatul de la nisa .......... 10 Pag.............. Bibliografie ..... 7 Pag............................ 11 Pag......... Concluzii ............................................................... 6 Pag... 10 Pag........................................... 10 Pag.............................................................CUPRINS Introducere ……………………………............................. Funcția președintelui consiliului uniunii europene ......... 8 Pag............ Domeniul cooperării întărite …...................................................... 3 Pag....... Curtea de conturi și tratatul de la nisa ................................................ 5 Pag.... 3 Pag.................................................... Comitetul economic și social și tratatul de la nisa ............... Comisia europeană și tratatul de la nisa …............................................................................................ Pag. Curtea de justiție a comunității europene și tratatul de la nisa ...............

au fost anexate un număr de 24 de declarații anexe precum și adoptarea altor acte : . fiind încheiat la data de 10 decembrie 2000. DOMENIUL COOPERĂRII ÎNTĂRITE În domeniul cooperării întărite.protocolul cu privire la Tratatul de instituire a Comunității Europene privind domeniul vizelor. Acest tratat dinamizează Uniun ea Europeană care va schimba fundamental și ireversibil harta politică a Europei și a lumii. ART. ART. imigrației și a altor politici legate delibera circulație a persoanelor. azilului. ci și de extinderea sau lărgirea spre noile democrații din estul Europei. 27A.fondul de cercetare a cărbunelui și a Oțelului . ART. Tratatul de la Nisa a fost semnat la 26 februarie 2001 de către 15 state membre ale Uniunii Europene. în cadrul Consiliului European dela Nisa ( Franța ) și a intrat în vigoare după încheierea procesului de ratificare. 27B. Actului final al Conferinței. la data de 1 februarie 2003. deoarece aplică în materia politicii externe și de securitate comună.protocolul relativ la consecințele financiare după expirarea Tratatului de instituire a Comunității Europene a Cărbunelui și a Oțelului . 27E).protocoloul privind lărgirea Uniunii Europene . la Nisa. nefiind vorba doar de reforma Uniunii Europene. Tratatul de la Nisa modifică Tratatul asupra Uniunii Europene și a tratatelor de instituire a Comunităților Europene și a unor acte conexe și este rodul lucrărilor Consiliului European. 3 .INTRODUCERE Tratatul de la Nisa a avut ca efect o perfecționare a mecanismului decizional de integrare.27D și ART. Tratatul de la Nisa a introdus în Tratatul Uniunii Europene cinci noi articole (ART.protocolul asupra Statutului Curții de Justiție . care au un interes deosebit.27C. urmărind să mărească legimitatea și eficacitatea principalelor instituții europene în perspectiva lărgirii Uniunii Europene.

care o transmite Comisiei și pentru informare. rolul Parlamentului a crescut în domeniul politicii externe și de securitate comună. nedând o putere de decizie. așa cum stabilește noul articol 27A. În privința cheltuielilor ocazionate cu punerea în aplicare a unei cooperări întărite. coerența politicii externe și de securitate comună precum și deciziile luate în cadrul acestei politici b) competențele Comunității Europene c) asemănarea între ansamblul politic al Uniunii și acțiunea sa externă. În urma Tratatului de la Nisa. În procedura bugetară este implicat Parlamentul European. după consultarea Parlamentului European. al cooperării în materie polițienească și judiciară penală inclusiv al cooperării întărite. Tratatul de la Nisa stabilește că aceste cheltuieli revin statelor membre. modificat prin Tratatul de la Nisa. excepție făcând cazul când Consiliul hotărăște în unanimitate altfel. procedura este aceea că statele membre trebuie să adreseze o cerere Consiliului. iar cheltuielile sunt supravegheate de acestea prin avizul consultativ. noile reglementări prevăd obligativitatea Consiliului înainte de a hotărî să informeze Parlamentul European. altele decât cele administrative ce revin instituțiilor. Tratatul Uniunii Europene introdus prin Tratatul de la Nisa trebuie să respecte 3 condiții : a) obiectivele. deoarece cheltuielile administrative sunt cuprinse în bugetul Comunităților. Parlamentului European. Consiliul acordă autorizația pentru cooperare întărită pe baza avizului Comisiei care verifică dacă există coerență între cooperarea întărită și politicile Uniunii. Pentru realizarea unei cooperări întărite. respectănd dispozițiile din Tratatul Uniunii Europene. Consiliul hotărăște cu majoritatea calificată. iar statele care nu participă la cooperarea întărită nu trebuie să pună obstacole în aplicarea ei. și anume că. principiile. aceasta se aplică numai statelor membre care sunt interesate. Tratatul de la Nisa prevede un nou principiu important. avizele pe care le emite neavând un caracter obligatoriu 4 . orientările generale.Cooperarea întărită în cadrul politicii externe și de securitate comună. Activitatea de cooperare întărită se referă la punerea în aplicare a unor acțiuni sau poziții comune. dar fără implicațiile ce țin de domeniul militar sau al apărării. În domeniul cooperării întărite.

Germania. După noul tablou al voturilor. iar Belgia. majoritate calificată și majoritate simplă pentru deciziile de procedură. căruia i-a adăugat o dispoziție nouă. Manolescu . Ungaria și Republica Cehă câte 12 voturi. și anume : unanimitatea. prin care Curtea de Justiție a Comunităților are competență și in domeniile cooperării întărite în cadrul Consiliului European și în cadrul cooperării polițienești și în materie judiciară penală. Unanimitatea se aplică în politica externă și de securitate comună. Franța. Portugalia. ( O. statele care vor avea populația mai mare adică. Consiliul de Ministrii are la bază trei proceduri. nu poate fi aprobata verificarea. afară de cheltuielile bugetare ce sunt alocate în acest domeniu. cooperare polițieneascăși judiciară în materie penală. Tratatul de la Nisa a modificat doar ART. 46. Ratificarea Tratatului de la Nisa mărește aplicarea majorității califiate la încă 30 de dispoziții guvernate până acum de regula unanimității. Grecia. Numărul voturilor era diferit la fiecare stat deoarece acestea erau în funcție de populație . Un stat membru poate cere verificarea majorității calificate care trebuie să cuprindă cel putin 62% din populația totală a Uniunii Europene. iar unanimitatea era imposibil de atins. O. Actele adoptate conform procedurii cooperării întărite în domeniul cooperării polițienești și judiciare în materie penală sunt supuse controlului jurisdicțional al Curții. În cadrul dispozițiilor legale. România va avea 14 voturi. dacă nu atinge acest prag. Pentru a ușura procesul de decizie. Italia. Curtea de Justiție nu a primit prin Tratatul de la Nisa competența de a controla actele adoptate în cadrul politicii externe și de securitate comună. fiscalitate. Marea Britanie vor avea câte 29 de voturi. Ponderea voturilor va suferi o modificare începând cu 1 ianuarie 2005. politică de azil și imigrări. Tinca ) TRATATUL DE LA NISA ȘI REFORMA INSTITUȚIONALĂ Cea mai importantă reformă a noului Tratat este cea care se referă la instituții.pentru Consiliu sau pentru statele membre. 5 . Olanda 13 voturi. acestea vor fi urmate de Spania și Polonia cu câte 27 de voturi.

deputații nu sunt grupați pe grupuri naționale. Lărgirea Uniunii Europene adoptată la Nisa începând cu 1 ianuarie 2004. În cadrul Parlamentului European. aceasta reprezentând 62% din totalitatea populației Uniunii.Urmează Austria. stabilește un număr mai redus de parlamentari europeni. Tratatul de la Nisa a încercat să rezolve această problemă prin întărirea rolului și 6 . Dacă această condiție nu este îndeplinită. Bulgaria cu câte 10 voturi. Lituania și Slovenia cu câte 4 voturi și Malta cu 3 voturi. Tratatul de la Nisa conține un statut al partidelor politice europarlamentare și reguli relative la finanțarea lor. Protocolul lărgirii europene prevede că în momentul luării deciziei. oricare membru al Consiliului poate cere să se verifice dacă statele membre. Irlanda. acestea făcându-se în același mod pentru toate partidele reprezentate în Parlament. excepție făcând Germania și Luxemburg. numărul de parlamentari cuvenit pentru fiecare candidat la aderare. decizia nu va pute a fi adoptată. FUNCȚIA PREȘEDINTELUI CONSILIULUI UNIUNII EUROPENE Sistemul de rotație care se atribuie funcției de Președinte al Consiliului Uniunii Europene. care prin votul lor au întrunit majoritatea calificată. Suedia. ca fiecare stat membru sa se afle în funcția acestuia pe o perioadă de 6 luni. ci pe bază de grupuri politice. Danemarca. Finlanda. Declarația referitoare la lărgirea Uniunii Europene menține ponderea voturilor statelor candidate la aderare în momentul în care vor face parte din Consiliu. PARLAMENTUL EUROPEAN ȘI TRATATUL DE LA NISA Parlamentul European este instituția unde sunt reprezentanii cetățeniilor statelor membre. Declarația relativă la lărgirea Uniunii Europene adoptată la Nisa include numărul total al parlamentarilor comunitari. aleși prin sufragiu universal. Forumul parlamentar al Uniunii are și funcția de control politic al Comisiei. România având un număr de 33 parlamentari fiind situată în a șaptea poziție.

El are dreptul să ceară unui comisar să demisioneze. Consiliul va trebui să decidă în unanimitate numărul precis de comisari care va fi mai mic de 27 de persoane. dar nu a însemnat 7 . Comisia devenea un “rezultat” al consultărilor dintre Președintele Comisiei și guvernele statelor membre. Naționalitatea va fi stabilită printr-un criteriu relativ egalitar între țările componente. iar atunci când Uniunea Europeana va număra 27 membri. Tratatul de la Nisa a decis întărirea puterii președintelui. Începând din 2005. Comisia va face un pas către rolul său de instituție supranațională de executiv al viitorului stat federal european. Consiliul European își menține un rol important ca instanță supremă a expresiei de voință politică a Uniunii. pune în lucru politicile comune. o altă problemă era că aderarea a noi state aducea totodată și un număr de membri. Comisia reprezintă Comunitatea și conduce negocierile internaționale mai ales în cadrul Organizației Mondiale de comerț. ceea ce obliga la o regândire a funcționării sale. Aceste probleme s-au dezbătut la Nisa. să fie desemnat de către Consiliul European și aprobat de Parlament. Comisia urmărește aplicarea dispoziției Tratatului și a deciziilor luate de către instituții comunitare în fața Parlamentului Europen. dacă acesta va fi ratificat. De asemenea. execută bugetele Uniunii Europene și dirijează programele comunitare. numărul comisarilor va fi plafonat. În plan extern. dar acest lucru poate da naștere la orgolii naționale.puterii funcției Președinției. COMISIA EUROPEANĂ ȘI TRATATUL DE LA NISA Comisia este motorul legislativ al Uniunii Europene ce deține monopolul inițiativei legislative. Tratatul de la Nisa limitează compoziția Comisiei la un comisar de fiecare membru din fiecare stat. Tratatul de la Nisa a decis că președintele Comisiei ar trebui să aibă un rol important în desemnarea Comisiei pentru a garanta o eficiență a muncii acesteia. el va fi cel care va decide repartiția voturilor și va putea să remanieze responsabilitățile comisarilor pe parcursul mandatului său. deoarece statele care s-au integrat recent nu aveau experiență în chestiuni comunitare. Prin Tratatul de la Nisa. În acest fel. Problema era că ordinea rotativă semestrială a președinților nu era favorabilă.

Această soluționare a fost lăsată în seama Conferinței Interguvernamentală din 2004 și pentru noua reformă a Uniunii Europene din 2004. între instituții și particulari și Uniune. La vremea aceea. Spania 10-15. mai ales după aderarea noilor state. Celelalte state urmau să rotească comisarii după criterii care s-au stabilit după aceea : . Tratatul de la Nisa al Uniunii Europene reconfirmă reformele Comisiei și modifică în mică măsură prevederile referitoare la aceasta. putem spune că.liste . cu rolul de a prelua cazurile persoanelor fizice și juridice.că toate problemele Comisiei au fost rezolvate. Ca o concluzie. Franța consideră că nu ar trebui să existe mai mult de 10-12. În privința numărului maximx de comisari. rezolvând litigiile între statele membre. Această misiune a devenit din ce în ce mai complicată. Datorită numărului mare de membri ai Uniunii Europene. iar Marea Britanie dorea ca numărul comisarilor să fie mai mic decât numărul statelor membre. urmând chiar a fi premiat p entru aceasta. se insistă asupra reducerii numărului de comisari deoarece depășirea de 20 va obliga reexaminarea compoziției și a structurii Comisiei. 8 . nu-și imagina nimeni că va exista în 2007 o reformă a reformei din 2004. între Uniune și statele membre.grupe regionale . Statele membre mari consideră că trebuie să aibă în permanență un comisar.tragere la sorți Se avea în vedere chiar posibilitatea de a renunța de bunăvoie la dreptul de a desemna un comisar. CURTEA DE JUSTIȚIE A COMUNITĂȚII EUROPENE ȘI TRATATUL DE LA NISA Curtea de Justiție este instituția ce asigură respectul dreptului comunitar. deoarece agenda de lucru a fost foarte îngreunată. În anul 1989 a fost instituit un Tribunal de Primă Instanță.

Decizia se ia cu vot unanim pe baza propunerii Comisiei după consultarea Parlamentului European. declararea demisiei din oficiu a membrului Curții de Conturi. când constată la cererea acesteia.Prin Tratatul de la Nisa se stabilește că pot fi constituite camere jurisdicționale pe lângă Tribunalul de Primă Instanță pentru a exercita. competențe jurisdicționale. Aceasta a avut ca rezultat o instanță de jurisdicție comunitară așa cum Actul Unic European din 1989 a instituit Tribunalul de Primă Instantă. că persoana respectivă a încetat să corespundă condițiilor cerute și obligațiilor ce îi revin. când statul membru sau instituția Comunității care este parte într-o cauză cere acest lucru. Curtea se întrunește în competența marii camere. Consiliul conferă Curții de Justiție competența de a statua în litigiile legate de aplicarea actelor adoptate la baza Tratatului Comisiei Europene ce crează titluri comunitare de proprietate industrială. iar marea cameră este compusă din 13 judecători prezidați de președintele Curții/ Din marea cameră fac parte președinții camerelor compuse din 5 judecători și alți judecători desemnați în condițiile regulamentului de procedură. Membrii camerelor jurisdicționale sunt numiți de Consiliu cu votul unanim dintre persoanele care prezintă toate garanțiile de independență și care posedă capacitatea cerută pentru exercitarea funcțiilor. În cadrul Curții se constituie camere compuse din t rei până la 5 judecători. G. Sesizarea Consiliului sau Comisiei când membrii Comisiei își încalca regulamentul de a respecta obligațiile ce îi revin. Plenul Curții de Justiție se întrunește când ea este sesizată cu privire la : cererea Parlamentului European. O. Tinca ) 9 . Bărbulescu. în anumite domenii specifice. a demiterii mediatorului deoarece acesta nu îndeplinește condițiile necesare sau pentru abateri grave. Curtea de Justiție se întrunește în plen cândea estimează că dosarul cu care este sesizată prezintă o importanță excepțională asupra ridicării imunității unui judecător sau a unui avocat general. ( I.

Curtea va crea camere pentru a adopta anumite categorii de rapoarte și avize. iar pentru o mai bună colaborare.simplificarea tratatelor 10 . Danemarca. Finlanda. Marea Britanie și Italia au câte 24 membri. România 15 membri. Aceste grupuri sunt cele ce țin de industrie și instituții financiare ce au puterea de a influența procesul integrării. iar Estonia 7 membri. mandatul fiind de 6 ani. Franța. COMITETUL ECONOMIC ȘI SOCIAL ȘI TRATATUL DE LA NISA Textul ne arată că acest comitet trebuie să includă diferite componente ale societății civile organizate. dar are influență în deciziile comunității. Lituania și Slovenia 9 membri. permițând statelor membre să-și mențina numărul actual. Spania și Portugalia 21 membri. COMITETUL REGIUNILOR ȘI TRATATUL DE LA NISA Comitetul regiunilor are un caracter consultativ compus din reprezentanții colectivităților regionale și locale. În iunie 2001 a avut loc Consiliul European care. a dezbătut temele : . Numărul acestora a fost limitat la 350 membri. Conform Tratatului. Tratatul de la Nisa a adus realizarea unui mandat politic pentru o mai bună legătură între Comitet și colectivitățile pe care le reprezintă. marile state. ele exprimă interesele comune cu cele ale Comitetului Economic și Social. Această instituție are un rol consultativ. se formează un comitet de contact elaborat de către președintele Curții de Conturi și președintele instituțiilor naționale în domeniu. pe baza unui raport. Republica Ceha și Suedia 12 membri. Germania.CURTEA DE CONTURI ȘI TRATATUL DE LA NISA Tratatul de la Nisa stabilește că. Numirea lor se va face de către Consiliu. care va avea un vot cu majoritate calificată. Curtea de Conturi va cuprinde un institut național în fiecare stat. Irlanda. La nivel european.

Prin Tratatul de la Nisa. Uniunea Europeană și-a semnalat gradul de maturitate politică în fața lumii. printr-un efort propriu. (D. Uniunea Europeană este un ansamblu instituțional fondat pe o comunitate de valori în care drepturile și libertățile fundamentale ale omului și cetățeanului.eliminarea competențelor între Uniunea Europeană și statele membre . atât cu Rusia. pe care Uniunea Europeană le întâlnește în problematica extinderii spre est.statutul Cartei Drepturilor Fundamentale în tratative dupa Proclamația de la Nisa . precum și solidaritatea între națiunile membre. dețin un rol principal. o nouă conferință interguvernamentală a avut loc pentru a trata aceleași probleme și pentru a aduce modificări necesare..Rolul parlamentelor naționale în activitatea europeană În 2004. Integrarea României în acest spațiu al civilizației și democrației europene a fost făcută pe baza rezultatelor favorabile. accentuând valorile fundamentale ale civilizației occidentale. Toma) CONCLUZII Tratatul de la Nisa este un mijloc eficient care răspunde practic la “provocările” interne și externe. cât și la complexitatea relațiilor bilaterale și multilaterale. cât și cu America. 11 .

BIBLIOGRAFIE o Iordan Gheorghe Bărbulescu – Procesul decizional în Uniunea Europeană o Ovidiu Tinca – Drept comunitar general o Dumitru Toma – Drept comunitar o Octavian Manolache – Drept comunitar 12 .

13 .