10013 Lectie Demo Fotografie Digitala

|cLcc¬æf|èUc|c|Læ|æ

LècL|è cè¬c¬æL¬æL|væ
"
L
E
C
Ţ
I
E
D
E
M
O
N
S
T
R
A
T
I
V
Ă
Cu fotografia ne întâlnim zi de zi: în albumele foto de acasă, în reportaje, ediţii
ilustrate, reviste, spoturi publicitare, expoziţii de artă modernă şi multe altele.
Astăzi, acest gen al artei vizuale cunoaşte un adevărat boom, tehnologia digitală
făcând fotografia accesibilă la scară largă,
atât specialiştilor, cât şi nespecialiştilor.
Producătorii de aparate de fotografiat şi
accesorii sunt într-o continuă competiţie,
încercând să creeze un proces fotografic
mai rapid şi mai uşor, iar internetul asigură
nu numai schimbul de fotografii între diferite
oraşe şi ţări, ci şi posibilitatea fiecăruia
dintre noi de a se face cunoscut în întreaga
lume.
Fiecare dintre noi este capabil să facă fotografii bune şi foarte bune şi e uşor să vă
convingeţi de aceasta studiind cursul Eurocor de FOTOGRAFIE DIGITALĂ, care
se adresează deopotrivă amatorilor şi profesioniştilor, tuturor acelora care doresc
să-şi însuşească bazele artei fotografice moderne, să se lanseze într-o carieră cu
totul provocatoare sau să vadă frumuseţile lumii înconjurătoare într-o nouă lumină.
La curent cu ultimele tehnici şi tehnologia din
domeniu, cele 15 caiete (30 lecţii) de curs
vă propun o incursiune fascinantă în această
artă a frumosului, abordând teme cu adevărat
interesante: fotografierea evenimentelor speciale
(nunţi şi alte petreceri), reportajul, şedinţele foto,
de reclamă, fotografii de arhitectură şi interior,
fotografia subacvatică, fotografia în infraroşu,
lucrul cu imaginea digitală, postarea fotografiilor
pe internet etc. Veţi descoperi, printre altele,
secretele fotografiilor de o înaltă calitate, veţi învăţa să lucraţi cu lumina, vă veţi
însuşi tehnologiile de obţinere a imaginii foto şi veţi face cunoştinţă cu structura şi
principiile lucrului cu aparatul de fotografiat, ale obiectivelor şi cu programele de
realizare a fotografiilor pe computer.
Obiectivul fundamental al cursului îl reprezintă însuşirea deprinderii de a face
fotografii în diferite maniere şi stiluri. Pentru aceasta vă vom prezenta diferite
echipamente foto, iar descrierile detaliate ale metodelor şi ale lucrului cu sursele
naturale şi artificiale de lumină vă vor permite să descoperiţi secretele maeştrilor
artei fotografice. Cunoştinţele prezentate vă vor ajuta şi să dobândiţi deprinderi
de a prelucra şi retuşa fotografiile cu ajutorul computerului şi de a le transforma în
format web.
Cursul are un caracter practic pronunţat, exemplele, exerciţiile şi temele pentru acasă
propuse ajutându-vă să vă însuşiţi conţinutul cursului mai uşor şi să aprofundaţi
cunoştinţele obţinute. Într-o formă accesibilă, neîngreunată de terminologia tehnică
şi ştiinţifică, sunt prezentate răspunsuri la întrebările tuturor celor pasionaţi de arta
fotografică.
Vă dorim mult succes!
||1-CLLCL-L
L |cLcc¬æf|èUc|c|Læ|æ
LècL|è cè¬c¬æL¬æL|væ
Materialul cursului se compune din 30 de lecţii, prezentate sub forma unor
caiete care pot fi îndosariate într-o mapă specială Eurocor. Fiecare lecţie are o
anumită structură didactică, care se va păstra de-a lungul întregului curs.
Astfel, pentru a avea foarte clar în minte obiectivele pe care trebuie să le atingeţi
prin parcurgerea fiecărui material, la începutul fiecărei lecţii vă vor fi prezentate
succint principalele cunoştinţe şi deprinderi pe care trebuie să le dobândiţi la
sfârşitul studiului. Exemplele şi exerciţiile vă permit să vă valorificaţi în mod curent
cunoştinţele dobândite şi să experimentaţi realizarea a diferite fotografii. Pentru a
vă consolida cunoştinţele, în cadrul lecţiilor există o recapitulare, care prezintă
cele mai importante aspecte analizate în cadrul acestora. Fiecare lecţie se încheie
cu o temă pentru acasă, ce constituie o modalitate eficientă de verificare a gradu-
lui de însuşire a cunoştinţelor prezentate; indicaţiile referitoare la rezolvarea te-
melor pentru acasă şi la colaborarea cu profesorul dumneavoastră sunt menţionate
la sfârşitul caietului, pe copertă. De asemenea, cursul conţine un număr mare de
imagini, fotografii şi scheme care ilustrează diferitele genuri fotografice.
În vederea eficientizării timpului dumneavoastră de studiu, precizăm că pentru
materialul unui caiet de curs sunt recomandate 10h de studiu pe lună, deci
aproximativ 2h şi 30 min. pe săptămână.
Fiecare cursant EUROCOR are un profesor personal.
Temele pentru acasă propuse în fiecare modul vor fi expediate pe adresa Insti-
tutului EUROCOR, urmând ca profesorul personal să aprecieze corectitudinea
răspunsurilor şi să vă transmită comentariile sale pe marginea acestora, precum şi
să formuleze recomandări de continuare a studiului. Vă recomandăm să rezolvaţi
tema doar după parcurgerea integrală şi atentă a materialului prezentat.
Pentru ca studiul dumneavoastră individual să fie cât mai uşor şi eficient, pe marginea
textului cuprins în curs au fost utilizate următoarele semne şi simboluri:
desemnează noţiunile şi informaţiile importante prezentate în cadrul cursului
în felul acesta vor fi indicate exemplele care vă pot clarifica aspectele
teoretice prezentate
semnalează exerciţiile pe care vi le propunem spre rezolvare
Materialul de faţă constituie o lecţie demonstrativă, care doreşte să vă
familiarizeze cu metoda de studiu EUROCOR. Pentru a vă forma o imagine
cât mai clară asupra structurii cursului, am selectat pentru dumneavoastră
câteva fragmente din lecţiile acestui curs, conţinând secţiuni teoretice,
exerciţii, un model de recapitulare şi de temă pentru acasă. Din punctul
de vedere al numărului de pagini, ea reprezintă mai puţin de jumătate din
conţinutul unui caiet de studiu.
|ccc|
|C1CG-/||L
cè c¬cæ¬|zæ¬è æ cc¬æc|c|
L|G|1/L/
|cLcc¬æf|èUc|c|Læ|æ
LècL|è cè¬c¬æL¬æL|væ
2
LECŢIA 1: Bazele fotografiei
Scurt istoric al fotografiei. Genurile artei fotografice. Fotografia digitală – libertatea
totală a artei. Ce mai este necesar în afară de aparatul de fotografiat. Laboratorul
foto digital
LECŢIA 2: Tehnica foto
Componentele aparatului de fotografiat. Camerele foto moderne: caracteristici
şi particularităţi. Fotografia şi calculatorul. Principii fundamentale de lucru şi
programe
LECŢIA 3: Optica
Obiectivul foto: construcţie şi mod de funcţionare. Îngrijirea obiectivelor. Câteva
cuvinte despre tipurile de obiective. Obiectiv fix sau obiectiv zoom? La ce trebuie
să fim atenţi atunci când alegem şi cumpărăm instrumentele optice
LECŢIA 4: Fundamentele practice ale fotografiei
Automatizările aparatului foto modern: focus automat, exponometru automat.
Principiile de funcţionare în regimurile de prioritate a diafragmei şi a timpului de
expunere. Cum obţinem expresivitatea fotografiei cu ajutorul parametrilor tehnici.
Fotografierea în situaţii care nu sunt standard
LECŢIA 5: Expunerea
Ce înseamnă expunere corectă. Lăţimea fotografică. Tonalitatea scenei. Sistemul lui
Adams. Fotografierea subiectelor complexe: cum ne ferim de excedentul de lumină
şi de petele negre din fotografie. Compensarea expunerii şi „furca de expunere”
LECŢIA 6: Cum să lucrăm cu sursele de lumină
Natura luminii. Luminozitatea şi gradul de contrast. Temperatura de culoare.
Balansul albului. Lumina naturală şi artificială. Instrumente de iluminare: tipuri şi
utilizare. Folosirea impulsului de lumină. Lumina incidentă, reflectată şi polarizată
LECŢIA 7: Bazele compoziţiei
Estetica fotografiei. Fundamentele psihologice ale compoziţiei. Combinarea
semantică şi decorativă a cadrului. Mijloacele compoziţionale. Obiecte principale şi
secundare ale compoziţiei. Vidul ca obiect
LECŢIA 8: Culoarea
Culoarea în fotografie. Puţină istorie. Cercul de culori (Cercul lui Munsell).
Simbolistica culorii. Utilizarea accentelor de culoare pentru intensificarea influenţei
dramatice a cadrului – interpretarea culorilor. Perspectiva imaginii, din punctul de
vedere al culorilor. Armonia cromatică. Estetica fotografiei în alb-negru
-¬cc¬æ¬æ
|C1CG-/||L L|G|1/L/
cc¾c|c|
= |cLcc¬æf|èUc|c|Læ|æ
LècL|è cè¬c¬æL¬æL|væ
LECŢIA 9: Portretul
Psihologia portretului. Rolul fotografului şi rolul modelului. Portretul în ambianţa
înconjurătoare. Autoportretul. Particularităţi tehnice ale portretului: alegerea
obiectivului, a fundalului şi a regimului de fotografiere. Mascarea problemelor
cosmetice ale modelului (alegerea racursiului şi a iluminării)
LECŢIA 10: Dispunerea luminii în studio la un portret
Lumina naturală şi lumina artificială. Particularităţile şi caracterul surselor de lumină
artificiale. Utilizarea unor surse de lumină. Scheme de iluminare. Tehnica unei
tonalităţi înalte şi joase. Particularităţile fotografiilor ce înfăţişează copii
LECŢIA 11: Fotografia la nuntă sau la o petrecere de seară
Ce trebuie să existe în geanta fotografului. Nunta – reportaj sau fotografie expresivă?
Mici trucuri profesionale. Fotografia unui grup mare de oameni. Cum se provoacă
zâmbetul. Evitarea „ochilor închişi”. Folosirea bliţurilor dedicate
LECŢIA 12: Reportajul, camera ascunsă
Statica şi dinamica imaginilor. Efectul zoom. Căutarea subiectului. Accesorii
necesare pentru diferite tipuri de reportaje
LECŢIA 13: Lucrul cu modelul
Ne pregătim pentru o şedinţă foto. Lumina şi alegerea atitudinii, pregătirea pentru
fotografiere. Compoziţia şi formatul cadrului. Peisajul: specificul genului, metode
artistice, particularităţi tehnice
LECŢIA 14: Natură moartă
Cum „trăiesc” obiectele neînsufleţite. Alegerea obiectelor şi particularităţile
compoziţiei. Punctul de fotografiere (de staţie) şi racursiul. Parametrii fotografiei.
Echipamentele necesare pentru o fotografie cu natură moartă. „Baia” de lumină
LECŢIA 15: Reclama şi fotografia la comandă
Particularităţile subiectelor fotografiate. Echipamentele pentru fotografia de reclamă:
masa cu obiecte, cubul de lumină. Particularităţile fotografiei subiectelor care
lucesc sau cu suprafeţe lustruite. Fotografii pentru cataloage şi pliante. Mijloacele
corporative: despre ce trebuie să vă aduceţi aminte în timpul şedinţei foto
LECŢIA 16: Fotografiile cu natură vie
Fotografierea animalelor şi a păsărilor. Cum redăm caracterul de viu. Echiparea
pentru foto-safari. Macrofotografia. Obiectivele pentru macrofotografie, echipa-
mente auxiliare – „inele macro”. Macrofotografia, în studii şi în natură, cu lumină
naturală. Direcţionarea luminii solare – folosirea blendelor. Alegerea luminii pentru
macrofotografie
|cLcc¬æf|èUc|c|Læ|æ
LècL|è cè¬c¬æL¬æL|væ
L
LECŢIA 17: Peisajul
Particularităţile tehnice şi artistice ale fotografiei de peisaj. Compoziţia cadrului:
prim-plan, plan intermediar, plan îndepărtat. Compoziţia pe diagonală a cadrului.
Punctul de fotografiere (punctul de staţie), perspective. „Însufleţirea” peisajului.
Formatul cadrului: echilateral, orizontal şi vertical. Regimurile camerei. Obţinerea
unui cer „dramatic” cu ajutorul filtrului de polarizare. Echipamentele necesare în
fotografia de peisaj. Fotografierea luciului de apă
LECŢIA 18: Fotografii de arhitectură şi de interior
Tehnologia fotografiilor de arhitectură şi de interior: alegerea racursiului, crearea
compoziţională a cadrului. Alegerea planului: general, median, apropiat, detaliu.
Denaturarea perspectivei şi a spaţiului şi mijloace de a le diminua. Lumina în cazul
fotografiilor de interioare. Obiectivele şi accesoriile pentru fotografiile de arhitectură
şi de interior – obiective tilt-shift şi aparatele foto cu modificarea planului imaginii
LECŢIA 19: Fotografii de întreceri sportive, obiecte în mişcare
Particularităţi ale reportajului sportiv. Alegerea echipamentelor pentru fotografiile
sportive. Tehnologia fotografiilor cu obiecte care se mişcă rapid. Folosirea declanşării
în regim de sincronizare şi regim ulterior
LECŢIA 20: Fotografia subacvatică
Echipamentele necesare pentru fotografia subacvatică. Camerele foto pentru
fotografii subacvatice. Specificul obţinerii imaginii sub apă. Denaturarea gamei de
culori în diferite tonalităţi. Sfaturile iubitorilor de diving foto
LECŢIA 21: Panorama
Ce este panorama. Modurile de obţinere a imaginilor panoramice. Obiectivele
superangulare – obiectivul „ochi de peşte”. Alegerea locului şi a momentului optim.
Fotografia cu imagini ataşate ulterior. Cum să facem o panoramă cu ajutorul
calculatorului. Câteva sfaturi practice pentru cel care fotografiază panorama
LECŢIA 22: Fotografia în infraroşu
Ce este gama infraroşu. Principiul de a obţine imagini în infraroşu. Alegerea
camerelor şi a filtrelor de lumină. Recomandări practice pentru fotografiile în
infraroşu
LECŢIA 23: Trucuri şi efecte artistice
Pentru ce avem nevoie de anumite mijloace foto neobişnuite. Câteva moduri
de fotografie trucată: expunerea multiplă şi fotografia stroboscopică. Mărirea
contactului. Fotografierea obiectelor reflectate. Timpul de expunere. Silueta
LECŢIA 24: Lucrul cu imaginea digitală
Noţiunea de imagine răsturnată. O privire asupra formatelor de bază ale imaginii
digitale. Ce influenţează profunzimea culorii. Interpolarea. Metodele de obţinere
ale imaginii digitale. Posibilitatea de prelucrare a fotografiei folosind formatul
necomprimat RAW
C |cLcc¬æf|èUc|c|Læ|æ
LècL|è cè¬c¬æL¬æL|væ
LECŢIA 25: Programele de cercetare şi păstrarea graficii digitale
Ce trebuie făcut cu materialul de filmat. Programele de grafică ACDsee, IRFANVIEW
şi altele. Unde şi cum să păstrăm arhiva foto digitală. Catalogarea arhivei foto.
Programul de arhivare pe DVD
LECŢIA 26: Laboratorul foto digital Adobe Photoshop
Descrierea programului. Încadrarea şi soluţionarea. Răsturnarea imaginii.
Corectarea greşelilor tehnice ale fotografiei: expunerea, claritatea, contrastul.
Oscilarea albului. Imitarea filtrelor de lumină. Automatizarea prelucrării imaginii de
înaltă calitate. Păstrarea imaginii
LECŢIA 27: Montajul foto, colajul în programul Adobe Photoshop
Noţiunea de strat (layer). Lucrul cu măştile. Prelucrarea separată a straturilor.
Mecanismul şi instrumentele de separare a imaginii. Cum separăm obiectele de
fundal. Schimbarea fundalului. Câteva metode de a repara greşelile de luminare.
Constituirea gamei coloristice a fundalului şi a obiectului ataşat. Adăugarea textului
în imagine. Filtrele care denaturează
LECŢIA 28: Retuşul digital al portretului
Dublarea şi reconstituirea imaginii. Folosirea instrumentelor de retuş. Corectarea
defectelor cosmetice în portretul foto. Înlăturarea efectului de „ochi roşii”. Imitarea
obiectului care este vag desenat. Adaptarea filtrelor care redau tonurile. Efectul
sepia. Crearea diferitelor metode de redare şi imprimare a imaginii alb-negru
LECŢIA 29: Imprimarea imaginilor digitale
Pregătirea de dinaintea imprimării fotografiei. Cum funcţionează imprimanta.
Imprimanta laser, cu tuş şi prin sublimare: asemănări şi deosebiri. Cum alegem
imprimanta. Hârtia pentru imprimarea fotografică. Imprimarea din Adobe
Photoshop
LECŢIA 30: Pregătirea imaginii pentru a o posta pe internet
Cerinţe de bază pentru a posta fotografiile pe internet. Crearea propriului portofoliu
pe internet. Lupta cu artefactele cu ajutorul schimbării dimensiunii imaginii. Stocarea
foto pe internet
|cLcc¬æf|èUc|c|Læ|æ
LècL|è cè¬c¬æL¬æL|væ
.
De la ce a început totul? Ce se întâmplă cu razele de lumină atunci când pătrund în
aparatul de fotografiat? În ce măsură imaginea abia percepută este păstrată vreme
îndelungată? Răspunsurile la toate aceste întrebări nu sunt doar interesante, ci şi
importante pentru a vă însuşi tehnica fotografiei. Pentru aceasta, este necesară o
scurtă, dar captivantă incursiune în trecut, graţie căreia vom afla cum a luat naştere
fotografia şi care sunt principiile fundamentale de creare a imaginilor foto. Fără
îndoială, întreaga istorie a artei fotografiei poate reprezenta o temă pentru o carte
distinctă, motiv pentru care vom examina doar acele momente cheie care ne ajută
să înţelegem mai bine principiile lucrului cu tehnica modernă, inclusiv cu tehnologia
digitală de creare a imaginii fotografice. Vă reamintim că puteţi afla sensul termenilor
necunoscuţi consultând vocabularul de la sfârşitul caietului de curs.
Parcurgând această lecţie, veţi putea să:
X aflaţi cum a apărut fotografia şi care sunt principiile care stau la
baza acestui gen al artei plastice;
X întocmiţi singuri o listă cu accesoriile necesare studiului fotografiei,
concentrându-vă asupra a ceea ce trebuie să achiziţionaţi în primul
rând şi ce puteţi cumpăra mai târziu;
X vă alegeţi configuraţia propriului laborator foto digital, să aflaţi care
sunt condiţiile necesare unei optime funcţionări a computerului
şi ce componente necesită din partea dumneavoastră o investiţie
serioasă;
X vă însuşiţi câţiva termeni de bază pe care să îi puteţi folosi în discuţiile
cu fotografii profesionişti, să vă faceţi o imagine clară despre această
artă şi despre secretele ei.
Scurt istoric al fotografiei
Fotografia (gr. photos – lumină, graphein – a desena) sau mai bine spus principiul
de obţinere a imaginii fotografice era cunoscut încă din Antichitate. Strămoşii noştri
ştiau foarte bine că acţiunea îndelungată a razelor solare asupra pielii avea drept
urmare înnegrirea acesteia, în timp ce ţesăturile colorate îşi pierdeau culorile.
Acesta este de fapt şi principiul care stă la baza fotografiei.
LLC1|/U"
L/ZLLL
La începutul fiecărei lecţii veţi găsi o parte de introducere, care surprinde
importanţa temei abordate, şi obiectivele lecţiei, care fixează principalele
competenţe pe care le veţi dobândi prin parcurgerea materialului.
|C1CG-/||L|
E |cLcc¬æf|èUc|c|Læ|æ
LècL|è cè¬c¬æL¬æL|væ
Pentru a sesiza cât mai bine definiţiile, noţiunile noi şi informaţiile impor-
tante, am folosit anumite semne grafice. De asemenea, pentru a vă descurca
mai uşor în explorarea materialului, pe marginea textului veţi găsi numeroase
cuvinte-cheie. Metoda Eurocor este una foarte accesibilă pentru fiecare dintre
dumneavoastră!
Cum să alegem aparatul foto potrivit (Lecţia 2)
Alegerea aparatului foto potrivit nu este tocmai simplă, mai ales dacă este primul
şi nu v-aţi format încă o opinie proprie. Nu este uşor să luăm în consideraţie toţi
factorii tehnici şi dezideratele estetice.
Calitatea unei fotografii şi valoarea ei artistică se definesc prin concepţia
artistică a fotografului. O tehnică bună desăvârşeşte această calitate şi nu
o poate înlocui în niciun caz. Multe comori ale artei foto universale au fost
realizate cu astfel de aparate primitive.
Factorii pe care trebuie să îi avem în vedere atunci când cumpărăm un aparat sunt:
Înainte de toate trebuie să clarificaţi ce tip de tehnică doriţi: digitală sau analogică.
Apoi, studiind informaţiile primite mai devreme în această lecţie, alegeţi tipul de
aparat: compact, semiprofesional sau reflex. Am trecut deja în revistă avantajele şi
dezavantajele fiecăruia.
Alegerea firmei producătoare este un lucru ce depinde de gustul fiecăruia.
Un sfat totuşi: nu merită să achiziţionaţi un aparat produs de o firmă
necunoscută. Este posibil ca aceste noutăţi să depăşească modele
cunoscute, dar în timp puteţi să descoperiţi anumite inconveniente. Dacă
achiziţionaţi un aparat analogic, fiţi atenţi la compatibilitatea accesoriilor.
O altă caracteristică pe care trebuie să o luaţi în consideraţie este cantitatea de
pixeli de pe senzor. De ea depinde rezoluţia maximă a fotografiei, deci şi calitatea.
Câţi megapixeli sunt necesari? Aceasta depinde de la caz la caz.
Calitatea standard se obţine cu o rezoluţie de 300 dpi. O astfel de rezoluţie
este suficientă pentru ca ochiul uman să nu mai deosebească punctele
izolate şi să perceapă „mozaicul” ca pe un întreg.
Pentru imprimarea unei imagini cu dimensiunea 10x15 cm, este necesar
să avem o fotografie cu dimensiunea 1200x1800 puncte, adică pe senzor
trebuie să existe 2,2 megapixeli. Pentru imprimarea unei imagini 13x18
cm, este necesar să avem o fotografie cu dimensiunea 1600x2200 puncte,
adică 3,5 megapixeli.
tipul de
tehnică
cantitatea
de pixeli
|cLcc¬æf|èUc|c|Læ|æ
LècL|è cè¬c¬æL¬æL|væ
¬
Folosirea regimurilor automate şi manuale ale aparatului
(Lecţia 4)
La aparatele digitale moderne
există regimuri de conţinut,
automate, semiautomate şi
manuale. De regulă, regimurile
de bază (presetate) precum
portretul, peisajul, fotografia
nocturnă, fotografia sportivă
există la fiecare aparat modern.
De asemenea, în funcţie de
producător şi model, aparatul
dumneavoastră poate să aibă
prezente şi alte regimuri de
fotografii.
După citirea instrucţiunilor, se
naşte prima întrebare de bun
simţ: pentru ce este necesară
prezenţa regimurilor manuale şi semiautomate dacă aparatul este capabil să facă
faţă unor condiţii complexe de fotografiere?
Se mai numeşte şi zonă verde: pe discul de alegere al regimului automat se observă
un semn verde sau inscripţia AUTO. Regimul automat este destinat pentru ca cel
care foloseşte aparatul să poată fi concentrat numai pe compunerea cadrului.
Alegeţi un obiect, îl măriţi, îl micşoraţi, aparatul focalizează şi fără participarea
dumneavoastră. Stabileşte expunerea, metoda de măsurare, timpul de expunere,
zona de focalizare. Dacă procesorul aparatului consideră că este insuficientă
lumină, atunci automat se declanşează bliţul.
Alegerea regimurilor de fotografiere se realizează cel
mai adesea cu ajutorul unui comutator de pe montura
aparatului
regimul
automat total
Avantajul acestui regim este evident, când condiţiile de fotografiere şi
subiectul sunt stereotipe. Acest regim se potriveşte în mod deosebit când
nu avem timp, deprinderi, cunoştinţe pentru a schimba manual diferite
regimuri şi parametri.
Veţi obţine în general cadre satisfăcătoare, concentrate în întregime pe compoziţie.
Fotografia se obţine pe principiul „văzut – fotografiat”. Pentru un astfel de gen de
fotografii se cumpără aparate de nivel începător, modele cu un singur buton.
Dezavantajele unui regim complet automat sunt uneori mai numeroase decât
avantajele:
X Aparatul poate să nu focalizeze acolo unde am vrea. De exemplu, fundalul
va fi clar, iar persoana nu, sau, în loc să focalizeze faţa, aparatul focalizează
creanga unui copac;
X Procesorul aparatului poate să nu facă faţă unor condiţii neobişnuite de
iluminare şi există riscul să obţineţi un cadru întunecat sau puţin mai luminos;
X Aparatul poate să declanşeze în momente pe care nu le dorim;
X Aparatul nu alege timpul de expunere optim condiţiilor dorite; de exemplu, poate
alege un timp mai lung şi o diafragmă mare, în loc de un timp scurt pentru un
subiect în mişcare, rezultând o imagine mişcată.
"C |cLcc¬æf|èUc|c|Læ|æ
LècL|è cè¬c¬æL¬æL|væ
Aparatul nu poate să ghicească ce doriţi să fotografiaţi şi care din multi-
tudinea de parametri este cel mai important în cazul dat. El acţionează
conform unui algoritm. Şi nu întotdeauna rezultatul este cel aşteptat.
În această fotografie, surplusul de roşu
al spectrului a „dezorientat” balansul
automat de alb
După stabilirea manuală, balansul de
alb s-a obţinut în tonuri naturale
Exerciţiul 5
Încercaţi să fotografiaţi în regim automat câteva cadre cu diferite subiecte:
un grup de prieteni pe stradă, un automobil care goneşte, portretul unui om
pe fondul unei ferestre luminate sau al unei vitrine care străluceşte, peisaje
cu obiecte interesante în prim plan, forme neobişnuite de copaci, o bancă
frumoasă sau un ciclist. Programul automat al aparatului dumneavoastră
face faţă unor astfel de probleme? Analizaţi dacă obiectul asupra căruia
aţi făcut focalizarea are o gamă coloristică obişnuită. Coincid planurile
dumneavoastră cu ceea ce a „văzut” aparatul?
Aparatele de clasă profesională nu au regimuri automate presetate pentru genuri
fotografice. Din ce cauză? Profesioniştii se bazează pe cunoştinţele proprii,
dar şi amatorilor cu experienţă le este utilă posibilitatea alegerii parametrilor de
fotografiere în funcţie de condiţiile particulare ale fiecărei compoziţii – diafragma
pentru profunzime, timpul de expunere în funcţie de viteza subiectului, sensibilitatea
ISO în funcţie de condiţiile de iluminare şi granulaţia dorită, balansul de culoare ales
corect în cazurile subiectelor colorate puternic.
Regimurile automate sunt apanajul aparatelor compacte, fiind recomandate celor
care doresc sisteme cât mai simple, cu cât mai puţine setări de făcut şi parametri
de ales.
programele de
conţinut (de
temă)
|cLcc¬æf|èUc|c|Læ|æ
LècL|è cè¬c¬æL¬æL|væ
""
Înţelegerea tuturor aspectelor teoretice prezentate este asigurată de nume-
roasele exemple, menite să ilustreze diferite situaţii pe care le întâmpină un
fotograf în activitatea sa.
Cum obţinem expresivitatea fotografiei cu ajutorul
parametrilor tehnici (Lecţia 4)
După măsurarea corectă a expunerii, setările aparatului permit fotografului să
aleagă parametrii necesarii cadrului dorit, aşa cum arătam anterior.
Exerciţiul 4
Uitaţi-vă la fotografiile fântânei. Fotografiile au fost făcute în regim de
prioritate a diafragmei. Unul din cadre este făcut cu perechea F1:32 şi
1/6 sec., celălalt cu F1:4,5 şi 1/250 sec. Stabiliţi căruia dintre cadre îi
corespunde perechea de expunere. Explicaţi-vă decizia. Fiţi atenţi la modul
în care se schimbă imaginea jetului de apă, odată cu schimbarea timpului
de expunere, cum se modifică dinamica fotografiei. Cum influenţează
câmpul de profunzime expresivitatea fotografiei?
La peisaje pe malul unui râu trebuie să stabilim un timp de
expunere maxim pentru a scoate în evidenţă transparenţa
apei. Şi invers, la un meci de fotbal, trebuie să ne dăm silinţa
să alegem o pereche de expunere cu un timp mai scurt.
"L |cLcc¬æf|èUc|c|Læ|æ
LècL|è cè¬c¬æL¬æL|væ
Lăţimea fotografică (Lecţia 5)
Dacă înfăţişăm lumea înconjurătoare într-o poză alb-negru, atunci putem vedea că
între albul absolut şi negru radical se află o mulţime de nuanţe de culoare gri.
În realitate, nu este posibil să întâlnim o suprafaţă absolut neagră care să
absoarbă tot fluxul luminos. Majoritatea obiectelor pe care le considerăm
negre au doar o capacitate apropiată de reflectare zero.
Vederea umană poate să distingă uşor şi cea mai fină schimbare de ton a umbrei
copacilor şi toate nuanţele diferite de pe suprafaţa norilor. Această capacitate de
a sesiza nuanţele, de la cele mai luminoase la cele mai întunecate, se numeşte
lăţime fotografică.
Lăţimea fotografică reprezintă o gamă de luminozitate sesizată de
materialul fotosensibil.
Luaţi o carte şi aşezaţi-vă cu faţa către lumina soarelui sau
a unei lămpi. Dacă vă uitaţi pe pagină astfel încât lumina
a cărei sursă se află în spatele paginilor să vă cadă în ochi,
atunci lectura textului va fi foarte dificilă. Acelaşi lucru se
întâmplă dacă într-o încăpere întunecată observaţi licărul
unei lanterne de buzunar sau al unei lumânări. Ochiul,
ocupat cu fixarea unei cantităţi mari de obiecte întunecate,
vede sursa de lumină ca o pată clară fără detalii. Acest
experiment demonstrează caracterul limitat al vederii
noastre referitor la lăţimea foto.
În legătură cu faptul că ochiul uman se acomodează foarte bine la lumina
înconjurătoare, trebuie spus că realizarea unei expuneri corecte este un fapt
complex, dacă nu avem multă experienţă. Spre deosebire de pelicula foto sau
senzorul aparatului digital, vederea noastră posedă o lăţime foto mare (nu ideală). O
fotografie însă, chiar una de bună calitate, nu este capabilă să redea toate nuanţele
vizibile ale lumii înconjurătoare pe care ochiul le poate percepe.
Este important pentru fotograf să înţeleagă că materialele foto moderne
sunt capabile să fixeze doar o mică cantitate de nuanţe, trebuind să se
resemneze cu pierderea celorlalte.
|cLcc¬æf|èUc|c|Læ|æ
LècL|è cè¬c¬æL¬æL|væ
"2
Când în cadru se află obiecte diferite din punctul de vedere
al luminozităţii, de exemplu o pădure întunecoasă sau o
clădire pe fondul unui cer luminos, trebuie să sacrificăm
ceva: fie redăm detaliile aflate în umbră şi obţinem o pată
mare albă în zonele luminoase, fie renunţăm la zonele
întunecoase, care vor apărea negre, şi avem detalii în zonele
puternic luminate.
Cu toate acestea, câteodată, caracterul limitat, restrictiv al lăţimii foto este folositor
pentru crearea unor efecte speciale, a unor atmosfere deosebite.
Dacă fotografiaţi un obiect aflat în spatele luminii şi fixaţi
expunerea pentru zona cu multă lumină din cadru, veţi
obţine o siluetă neagră pe un fond luminos. Un astfel de
mijloc este bun pentru peisaje. Siluetele oamenilor pe un
fond luminos pot fi foarte expresive şi plastice. Acest gen
de fotografii, în care obiectivul este îndreptat direct către
sursa de lumină, se numeşte fotografie în contralumină (fr.
„contre-jour”).
Fotografia în contralumină ajută la sublinierea unui
contur interesant al obiectului, punând accent pe forma lui
"= |cLcc¬æf|èUc|c|Læ|æ
LècL|è cè¬c¬æL¬æL|væ
Lumina naturală şi lumina artificială (Lecţia 10)
Cea mai importantă caracteristică a luminii pe care fotograful este capabil să o
evalueze din ochi, cu aproximaţie, este intensitatea luminii sau, cu alte cuvinte,
strălucirea suprafeţei obiectului fotografiei. Dimensiunea sursei de lumină şi distanţa
până la ea influenţează caracterul luminii.
Astfel, dacă o sursă de lumină este plasată foarte aproape de subiect, la câţiva
centimetri, intensitatea luminii va fi foarte mare, dar şi contrastul, pe când, dacă
plasăm sursa la depărtare, la câţiva metri, lumina va avea un caracter mai difuz şi
va învălui mai bine subiectul.
Cu cât este mai mare suprafaţa sursei de lumină, cu atât mai delicat şi mai
moale va fi caracterul luminozităţii.
Pentru a obţine o lumină difuză necesară creării unui
portret liric, fotograful alege o zi mohorâtă (dacă
fotografiem afară, pe stradă). În acest caz, sursa de lumină
devine practic toată suprafaţa cerului. Dacă este soare
puternic, foloseşte elemente ajutătoare care să difuzeze
lumina (ecrane reflectorizate, ecrane difuzante sau lumini
suplimentare). Dacă lumina difuză este necesară în studio,
profesioniştii folosesc softbox-uri.
Utilizarea softbox-urilor ajută fotograful să obţină o lumină moale, apropiată de cea naturală
C7="
|cLcc¬æf|èUc|c|Læ|æ
LècL|è cè¬c¬æL¬æL|væ
"L
Exerciţiile vă ajută să vă consolidaţi cunoştinţele teoretice şi să experimentaţi
realizarea a diverse fotografii.
Primele fotografii (Lecţia 2)
După ce v-aţi decis la câteva modele de aparate, este timpul acum să faceţi primele
teste foto pentru a vedea care este cel mai bun.
Exerciţiul 3
Cu fiecare dintre aparatele dorite realizaţi o poză a aceluiaşi obiect folosind
senzori de diferite fotosensibilităţi (100, 400, 800). Este vizibilă vreo diferenţă
pe display-ul aparatelor? Dacă nu este, priviţi pe ecranul calculatorului.
O astfel de probă vă ajută într-adevăr să luaţi o hotărâre finală. Şi totuşi, nu vă
grăbiţi. Merită să mai faceţi o serie de teste simple şi elocvente.
Exerciţiul 4
După realizarea fotografiilor, închideţi cu un capac obiectivul şi mai
faceţi încă o poză în diferite condiţii de fotosensibilitate. Pentru ce vă
este necesar? Amintiţi-vă că am întâlnit noţiunea de zgomot digital.
Nivelul acestui zgomot poate să fie diferit la variate aparate. Examinarea
pe ecranul calculatorului a nivelului de zgomot digital la fotografiile
testate vă permite să preţuiţi calitatea senzorului mai bine decât zeci de
reclame. De regulă, deosebirile sunt vizibile la valori ISO mai mari de
400. Este obligatoriu să privim pe monitor fotografia obţinută. În cazul în
care cadrul este negru, fără pixeli de altă culoare care se disting, atunci
aparatul a trecut testul. Dacă aţi văzut câţiva pixeli coloraţi, trebuie să
repetaţi testul. Dacă ei dispar, aparatul poate fi cumpărat. Aceştia sunt
numiţi pixeli „fierbinţi”. Prezenţa permanentă a pixelilor „fierbinţi” în
aceeaşi parte a cadrului arată defectul aparatului.
Şi ultimul experiment.
Exerciţiul 5
Dacă este vorba despre un aparat cu obiectiv fix, atunci trebuie să testaţi
calitatea elementelor optice. Pentru a verifica, puteţi să fotografiaţi un ziar
deschis aşezat vertical. E bine să folosiţi un trepied pentru a fi siguri că
nu vă tremură mâna. O linie vagă a textului ziarului vă ajută să comparaţi
claritatea în centru şi la margini. Aparatul cu ajutorul căruia se obţine
claritatea întregului cadru este de preferat.
"C |cLcc¬æf|èUc|c|Læ|æ
LècL|è cè¬c¬æL¬æL|væ
Lumina naturală şi artificială (Lecţia 6)
Poziţia soarelui în diferite momente ale zilei presupune şi o schimbare a compoziţiei
spectrale a luminii. Aceasta se explică prin aceea că atmosfera pământului
împrăştie lumina astfel: spectrul albastru se împrăştie mult mai bine decât partea
roşie a spectrului. Acest efect este vizibil atunci când soarele se află puţin deasupra
orizontului şi fluxul de lumină parcurge o distanţă mai mare în atmosferă decât
atunci când soarele se află la zenit.
Cu cât este mai jos soarele pe cer, cu atât în spectrul său vor fi mai multe raze roşii. Acestea
pot fi folosite uneori, în scop artistic
Exerciţiul 4
Realizaţi câteva fotografii ale unuia şi aceluiaşi obiect în diferite momente
ale zilei. Fiţi atenţi la legătura dintre poziţia soarelui pe boltă şi expresivitatea
desenului clar-obscur din fotografie. Pentru obţinerea unor rezultate optime,
obişnuiţi-vă să analizaţi lumina înainte de momentul declanşării.
Poziţia aparatului influenţează expresivitatea fotografiei. În obiectiv, cade lumina
reflectată de obiecte. Ochiul uman nu e capabil să controleze toate modificările,
dar aparatul fixează toate nuanţele exact şi imperturbabil. Lumina din natură se
modifică permanent şi trebuie folosită această circumstanţă. Foarte interesantă
poate să fie o serie de fotografii ale unuia şi aceluiaşi obiect în diferite momente ale
zilei sau în diferite anotimpuri.
Fotografia de interior necesită din partea fotografului o oarecare experienţă, spre
deosebire de fotografia de exterior, care permite obţinerea unui rezultat previzibil.
Chiar dacă nu aveţi posibilitatea să exersaţi într-un studio adevărat, nu refuzaţi să
dobândiţi experienţa lucrului cu lumina artificială.
lumina
artificială
|cLcc¬æf|èUc|c|Læ|æ
LècL|è cè¬c¬æL¬æL|væ
".
În cazul fotografierii unor obiecte verticale, impresia
rezultată în urma privirii fotografiei poate să se modifice
în mod însemnat în funcţie de dispunerea orizontală sau
verticală a suprafeţei. În cazul unei dispuneri verticale,
cadrul este mai dinamic, mai tensionat, în vreme ce
cadrul „pe lat” dă o imagine mai idilică
Combinarea semantică şi decorativă a cadrului (Lecţia 7)
Fotograful îşi pune permanent întrebarea: „Ce doresc eu să spun prin această
fotografie?” O fotografie reuşită nu trebuie să fie însoţită de cuvinte, de explicaţii –
titlul este mai mult decât suficient.
În acelaşi timp, nu trebuie să uităm că, alături de o idee interesantă, trebuie să ţinem
seama şi de particularităţile decorative ale elementelor sale. De aceea, fotograful
trebuie să aibă permanent în vedere modul în care obiectele fotografiate vor arăta
în compoziţia generală. Comparaţi următoarele două fotografii.
Exerciţiul 3
Realizaţi o serie de fotografii ale unor subiecte diferite: copii la joacă, o
întrecere sportivă, un peisaj urban. Folosiţi ambele variante de dispunere a
cadrului, „pe înalt” şi „pe lat”. Analizaţi rezultatele obţinute şi observaţi care
dintre subiecte merg numai într-un singur gen de încadrare şi care merg
în ambele. La cele care merg încadrate atât pe lat, cât şi pe înalt, analizaţi
cum se schimbă ideea fotografiei.
Atunci când compune viitoarea fotografie, fotograful trebuie să îşi aducă aminte că
aparatul nu „vede” tot atât cât vede omul. Spre deosebire de obiectivul aparatului,
unghiul nostru de vedere este mult mai larg.
Trebuie să ne aducem aminte şi de faptul că, în percepţia a ceea ce vedem în
jurul nostru, un rol important îl joacă informaţia pe care o primim de la alte organe
de simţ. Noi auzim sunetele, pipăim textura unui obiect, simţim mirosurile. De
aceea fotograful trebuie să îşi dea silinţa de a crea privitorului o senzaţie asociativă
despre volumul obiectului, să îl facă să rememoreze sau să-şi imagineze sunetele
şi mirosurile obiectelor.
"7"C
"E |cLcc¬æf|èUc|c|Læ|æ
LècL|è cè¬c¬æL¬æL|væ
9.1 Asemănarea cu originalul reprezintă o condiţie importantă a portretului,
dar o însemnătate importantă o are şi lumea interioară, cea care dezvăluie
emoţiile şi personalitatea modelului.
9.2 Adesea, aflându-se în faţa obiectivului aparatului de fotografiat, modelul
devine încordat, începe să fie nervos. Teama se spulberă pe măsură ce se
derulează şedinţa foto.
9.3 Fotograful nu trebuie în niciun caz să uite să interacţioneze cu modelul,
oricât ar fi de pasionat de fotografiat. Implicarea modelului în procesul
artistic, colaborarea emoţională cu acesta îl ajută pe fotograf să redea o
multitudine de nuanţe ale sentimentelor şi să dezvăluie esenţa psihologică
a portretului.
9.4 Pentru a stabili un contact artistic cu modelul, fotograful trebuie permanent
să fie atent la cadrele reuşite, să însemne poziţiile avantajoase. Şi invers,
să scutească de critică modelul, cel puţin până la finalul şedinţei foto.
9.5 Atât fotograful, cât şi modelul trebuie să ştie că fiecare om poate fi fotogenic
dacă există priceperea necesară şi deschiderea sufletească.
9.6 Există trei tipuri clasice de poziţie a capului: 7/8, 3/4 şi profil.
9.7 Mediul ambiant poate deveni cheia dezvăluirii psihologice a portretului;
totuşi, fotograful trebuie să aibă grijă ca acesta să nu domine persoana,
să nu atragă atenţia mai mult decât trebuie. Este suficient să completeze
cu informaţii despre activitatea personajului din imagine şi să îi pună în
valoarea aspectele sociale ale vieţii acestuia.
9.8 Cel mai adesea, la portrete se folosesc teleobiectivele sau zoom-urile
cu distanţă focală între 50-200 mm (echivalentul formatului pentru
pelicula de 35 mm). Obiectivele cu distanţă focală între 85 şi 135 mm sunt
considerate clasice.
9.9 Alegerea profunzimii de câmp este foarte importantă la portret. De
regulă, atunci când fotografiază faţa unei persoane, fotograful realizează
focalizarea pe ochii acestuia, pentru a obţine astfel claritate pe toată zona
feţei.
9.10 Dacă, dintr-un anumit motiv, nu aveţi posibilitatea să manevraţi diafragma
în regim manual sau dacă obiectivul dumneavoastră dă o imagine peste
măsură de clară, atunci rezolvarea o constituie utilizarea unui filtru de
halo care atenuează claritatea în anumite zone sau prin editare grafică
post-fotografiere.
9.11 Foarte puţini oameni au un aspect exterior ideal. Unele trăsături ale modelului
pot fi exacerbate, altele, dimpotrivă minimalizate. Câteva particularităţi
ale exteriorului pot fi atenuate cu ajutorul unui racursiu potrivit sau prin
utilizarea unor trucuri în ceea ce priveşte iluminarea.
-LC/-|1LL/-L/ LLC1|L| ¬
Pentru a vă sistematiza mai bine cunoştinţele acumulate de-a lungul lecţiilor,
aveţi la dispoziţie o recapitulare.
|cLcc¬æf|èUc|c|Læ|æ
LècL|è cè¬c¬æL¬æL|væ

Încercuiţi varianta corectă de răspuns. Facem menţiunea că o singură variantă de
răspuns este corectă.
1. Caracterul luminii depinde de:
a) atât de dimensiunea sursei de lumină, cât şi de distanţa până la el;
b) numai de dimensiunea sursei de lumină;
c) numai de distanţa până la sursa de lumină.
2. Pentru a evita supraexpunerea unui portret atunci când este soare
puternic, este de preferat:
a) să micşoraţi timpul de expunere;
b) să micşoraţi dimensiunea orificiului diafragmei;
c) să folosiţi o blendă.
3. Fixarea reflectoarelor pe sursele de lumină:
a) preîntâmpină formarea unor pete de lumină ce nu pot fi controlate;
b) îmbunătăţeşte ventilaţia surselor de lumină care se încing;
c) este pur decorativă.
4. O lumină slabă, difuză se obţine:
a) dacă mărim dimensiunile sursei de lumină;
b) dacă micşorăm dimensiunile sursei de lumină;
c) dacă mărim distanţa până la sursa de lumină.
5. Sursa principală de lumină la un portret se numeşte:
a) lumină de completare;
b) lumină de desenare;
c) lumină de modelare.
6. Lumina de efect este plasată faţă de cel fotografiat:
a) în jumătatea anterioară;
b) în spate şi dintr-o parte;
c) în spate şi în sus.
7. Realizaţi două portrete ţinând cont de recomandările prezentate în lecţii:
unul feminin şi unul masculin. Fotografiaţi fiecare portret într-o tonalitate
înaltă. Ce tip de tonalitate, după părerea dumneavoastră, ar merge mai
bine pentru portretul de femeie şi care pentru cel de bărbat? Trimiteţi
profesorului două dintre cele mai reuşite fotografii, una de bărbat şi una
de femeie. Scrieţi despre schema de iluminare folosită.
1L|/ -L|1-L /C/¬/ "C
Tema pentru acasă vă permite evaluarea cunoştinţelor asimilate în fiecare
lecţie, fiind constituită atât din întrebări teoretice, cât şi din aspecte practice.
LC |cLcc¬æf|èUc|c|Læ|æ
LècL|è cè¬c¬æL¬æL|væ
Cu acest exemplu de formular de temă se încheie lecţia demonstrativă a
cursului Fotografie digitală. Sperăm că am reuşit prin toate fragmentele
selectate să vă convingem de structura facilă a cursului nostru, dar şi de
utilitatea tuturor informaţiilor prezentate. Evident că numai răsfoind cu
atenţie toate lecţiile veţi reuşi să descoperiţi secretele unui fotograf profe-
sionist, care îi poate încânta pe cei dragi şi nu numai cu creaţiile sale
Noi vă dorim mult succes şi vă aşteptăm să deveniţi cursant al
Institutului nostru înscriindu-vă la cursul Fotografie digitală!
Temele se rezolvă pe formularele speciale din interiorul caietelor de curs, pe
care le puteţi trimite spre corectare profesorului personal. Veţi primi astfel un
feedback asupra cunoştinţelor pe care le-aţi dobândit de-a lungul studiului.
tel. 021/33.225.33; www.eurocor.ro
E
X
E
M
P
L
U
P
L
U
MMMMMMMMMM
XXXXXXX
E
X
E
X
E
X
E
X
E
X
E
X
E
X
E
X
E
X
E
X
E EEEEEEE
XXXXXXX
EEEE
X
E
X
E
X
E
X
E
X
E
X
E
X
E
X
E
XXXXXXXXX
EEEEE
X
E
X
E
X
E
X
E
X
E
XXXXX
EEEEEEEEEEEE
LLL
M
EEEEEEE
X
E EEE
M
E
M
E
M
E
M
E
M
E
M
E
M
E
MMMMM
X
E
X
E
X
E
X
E
X
E
X
EE
E
M
E
X
EE
X
EE
X
EE
PPPPPPPPP
L
P
L
P
L
P
L
P
L
P
L
P
L
P
L
EEEEEEE
M
E
M
E
M
E
M
E
M
E
M
E
M
E
M
E
XXXX
EEEEE
X
E
X
E
X
E
X
E
X
E
X
E
X
E
X
E
X
E
XXXXXX
E
X
E
M
EE
X
E
X
UUUUUUUUU
L
U
E
X
E
M
P
L

Sign up to vote on this title
UsefulNot useful