TCD – Curs nr.

2

Cursul nr.2

2. TOLERANȚELE ȘI AJUSTAJELE PIESELOR CILINDRICE
2.1. Criterii de alcătuire a sistemului ISO de toleranțe și ajustaje
Pentru a se ieftini produsul, tolerarea pieselor componente se va face unificat, în corespondență cu un sistem de toleranțe și ajustaje standardizat. În acest mod, se pot folosi pentru execuție și control, scule, verificatoare și calibre fabricate de firme specializate, deci fiind mult mai ieftine. În același timp, în structura produsului se pot folosi componente (de ex. rulmenți, lagăre de alunecare, etc.) și subansambluri (motoare electrice / hidraulice / pneumatice, etc.) standardizate. Standardizarea face posibilă schimburile comerciale. Sistemul de toleranțe și ajustaje ISO (International Organisation for Standardization) este alcătuit pe baza următoarelor criterii: – Baza sistemului – Poziția câmpului de toleranță al piesei unitare în raport cu linia zero – Unitatea de toleranță – Intervalele de dimensiuni – Clasele de precizie – Numărul de ajustaje de un anumit tip în interiorul fiecărei clase de precizie – Regimul de temperatură – Simbolizarea toleranțelor și ajustajelor
0

a) Baza sistemului În cadrul sistemului ISO de toleranțe și ajustaje, câmpurile de toleranță ale alezajelor se simbolizează prin majuscule, iar câmpurile de toleranță ale arborilor se simbolizează cu litere mici. Diferitele tipuri de ajustaje (joc, strângere sau intermediare) se formează în două moduri: – În sistemul Alezaj Unitar (AU) se menține fixă poziția câmpului de toleranță al alezajului (câmpul H), iar diferitele tipuri de ajustaje se obțin prin modificarea câmpurilor de toleranță ale arborilor (Fig.2.1). Câmpurile de toleranță a, b, c, ..... h formează ajustaje cu joc, câmpurile cd și ef fiind jocuri speciale. Câmpurile js (simetric), j, k, m și n

respectiv ai . pentru câmpurile j … zc.2. dacă pe desenul de ansamblu ajustajul este simbolizat prin litere.1 Fig. r. h.. Poziția acestor câmpuri este fixă. Poziția câmpurilor de toleranță este dată în raport cu linia zero asociată dimensiunii nominale N. iar pentru câmpurile J… ZC sunt cele suprioare As . l.2.. z formează ajustaje cu strângere. Pentru câmpurile A . abaterile fundamentale sunt cele inferioare Ai .2 . fiind dată de abaterile fundamentale as pentru câmpurile a . Se poate observa că lipsesc literele i. iar în domeniul . Rămân valabile considerațiile făcute la sistemul alezaj unitar. o și q. H.. .2).. za. în domeniul + abaterile fiind pozitive.2. Câmpurile p. – În sistemul arbore unitar (au) se menține fixă poziția câmpului de toleranță al arborelui (câmpul h). Obs..TCD – Curs nr. 1 Fig. pentru a nu se confunda cu cifrele 1 sau 0.2 formează ajustaje intermediare.. zb și zc fiind jocuri termice speciale.negative. iar diferitele tipuri de ajustaje se obțin prin modificarea câmpurilor de toleranță ale alezajelor (Fig.. pentru diferitele tipuri de ajustaje..

Amplasarea asimetrică în raport cu linia zero a acestor cîmpuri și poziția fixă a fiecărui câmp de toleranță (valoare unică pentru abaterea fundamentală a fiecărui câ mp. 4 – rectificare de degroșare. Conform graficului din Fig. Prin interpretarea gradului de împrăștiere al dimensiunilor piesei rezultate la același reglaj al mașinii.1) 2 .2.4 iar în continuare se poate scrie sub forma: T  ai (2. precizia de prelucrare este aproximativ proporțională cu 3 d .4. 3 – strunjire de finisare. c) Unitatea de toleranță Precizia de prelucrare depinde de următorii factori principali: precizia și gradul de uzură al mașinii unelte.2. d K (2.3 Fig. se face un compromis între prețul de cost și precizie. permite păstrarea caraterului ajustajului. rigiditatea (piese svelte sau cu pereți subțiri) și posibilitatea de orientare și fixare a piesei. 2 strunjire de degroșare. calificarea muncitorului. etc).2. Prin asamblarea unui alezaj cu un arbore mai precis. chiar dacă se asamblează alezaje H7 cu arbori e7 sau cu arbori e6 (Fig. etc. expresia toleranței este: Fig.3). temperatura de lucru.2.TCD – Curs nr. 5 – rectificare de finisare.2 b) Poziția câmpului de toleranță al piesei unitare în raport cu linia zero Câmpul de toleranță al piesei unitare (H în sistemul AU și h în sistemul au) este amplasat tangent la linia zero.4)..2) T  tg 3 D. d  tg  K 3 D. unde d  d inf  dsup este media geometrică a limitelor intervalului de dimensiuni d inf .Fig.2.. indiferent de clasa de precizie). d sup în interiorul căreia se gasește dimensiunea piesei. tipul de prelucrare (1 – frezare. cu excepția dimensiunilor foarte mici (din zona originii .

.45 D. 10] .1). . 3150 mm.1 împărțite în ntervalele de dimensiuni.TCD – Curs nr. notate în ordinea descrescătoare a preciziei în felul următor: numărul unităților de toleranță. d poartă denumirea de e) Clasele de precizie a = const. mărimea i  K 3 D.. – Mecanică fină: 01 și 0 d) Intervalele de dimensiuni – Calibre: 1 – 7 ( de regulă calibrele au precizie mai bună ca piesa Conform relației de mai sus unitatea de verificat cu cca. numărul unităților de toleranță a = 10 (Tabelul 2. 1] (1. 2 unități ) de toleranță este o caracteristică a – Ajustaje: 5 – 7 fiecărui interval de dimensiuni. numărul unităților de toleranță este o caracteristică a fiecărei clase și se calculează cu o relație corectată: de precizie: 3 i  0.. 7i 10i 16i 25i 40i 64i 100i 160i 250i 400i 640i 1000i domeniul 1 mm ... 3] (3 .2 În sistemul ISO de toleranțe și ajustaje avem 20 de clase de unitate de toleranță. avem 21 de intervale de dimensiuni: (0 .. În – Dimensiuni libere (care nu formează ajustaje) 12 – 16 cadrul acestui interval de dimensiuni – Piese forjate / turnate 13 – 16 Diferitele precizii se obțin prin diferite tipuri de prelucrare... dimensiunile sunt Tabelul 2. 3 În cadrul acestei relații... d  0.. Prec IT5 IT6 IT7 IT8 IT9 IT10 IT11 IT12 IT13 IT14 IT15 IT17 În sistemul ISO de toleranțe. toleranțelor..001 ( D. iar Domeniul de utilizare orientativ al treptelor de precizie este dimensiunea piesei este untrodusă în următorul: [mm]. d ) [μm] Pentru restrângerea valorilor pentru Ex. iar a  tg K precizie. pentru unitățile de toleranță și mplicit a precizia 6.. i = const.. 01 0 1 2 3 ... Toleranța rezultă în [μm]. Conform standardului SR EN 20286 – 1. pentru Val. 16 17 18.2 / 1997.

5). De asemenea. La numitor se trece simbolul câmpului de toleranță Td al arborelui. iar execuție (este cazul câmpurilor de toleranță H – unde Ai  0 .5). fracție. 500 mm.2. La numărător se trece simbolul câmpului de toleranță TD al alezajului.Fig. este de 20 . arborele este mai precis decât Pe desenele de ansamblu se poate trece simbolul ajustajului sub formă de alezajul cu o clasă de precizie. Valoarea dimensiunii nominale are ca exponent valoarea abaterii superioare.6 câmpului de toleranță și clasei de precizie. iar ca indice valoarea abaterii Pentru diametrul Φ30 s-a inferioare (Fig. urmat de clasa sa de precizie (Fig.2.5 o . urmat de clasa de precizie. prescris un ajustaj alunecător Obs. h) Simbolizarea abaterilor.2. se poate observa că neadecvat.. toleranțelor și ajustajelor Pe desenele de execuție se trec valorile numerice ale abaterilor asociate Fig.6).2. respectiv în cadrul claselor de precizie mai ridicată și mai frecvent utilizate g) Regimul de temperatură Temperatura de referință în cadrul sistemului ISO. 4 Fig. Se recomandă ca abaterile egale cu zero să nu se treacă pe desenul de H7/h6 (cu joc minim nul).2 f) Numărul tipurilor de ajustaje în interiorul fiecărei clase de precizie Numărul de ajustaje cu joc / strângere / intermediare din cadrul diveriselor clase de precizie este diferit.. pentru soluționarea diferendelor dintre muncitor / controlor și fabricant / beneficiar. un unde as  0 . respectiv h – pentru diametrul Φ32. fiind mai mare în domeniul 1 .TCD – Curs nr.2. pentru a nu crea surse de erori în cazul unui scris ajustaj presat H7/p6.

Z = ajustaje cu strângere – Câmpurile p .. j. n = ajustaje de trecere – Câmpurile P . J = ajustaje cu joc – Câmpurile a .2 Curs nr...2 – Comentarii / de reținut a) Sistemul ISO Alezaj Unitar b) Sistemul ISO arbore unitar – Baza sistemului = H (tangent inferior la linia zero . L. J. H7 / g6) – Ajustajul H7 / h6 este ajustajul alunecător (cu joc minim nul) 5 .. N = ajustaje de trecere – Câmpurile js. K. – Temperatura de referință este de 20o . fiind asociat preciziei de prelucrare (a = const. clasa de calitate a alezajului este cu o unitate mai mare (mai puțin precis) decât clasa de precizie a arborelui (de ex.. în interiorul clasei de precizie) – În sistemul ISO avem 20 clase de precizie... fiind dată de abaterea fundamentală = abaterea cu modulul cel mai mic (capătul dreptunghiului TD / Td cel mai apropiat de linia zero) – Înălțimea lui TD / Td este cu atât mai mica cu cât precizia este mai bună. în interiorul intervalului de dimensiuni) – a este numărul unităților de toleranță. 16 17 18. – i este unitatea de toleranță și depinde de intervalul de dimensiuni în care se încadrează dimensiunea piesei (i = const.. z = ajustaje cu strângere – Lipsesc câmpurile: I. iar la numitor se trece simbolul câmpului Td urmat de clasa de precizie – prezența câmpului H / h precizează sistemul AU sau au ) – De regulă. m.. l.. dispuse în ordinea descrescătoare apreciziei în felul următor: – 01 0 1 2 3 .Ai  0 ) – Baza sistemului = h (tangent superior la linia zero as  0 ) – Câmpurile A . – Toleranța este T  a  i .. – Simbolizarea abaterilor / toleranțelor = fracție (la numerator se trece simbolul câmpului TD urmat de clasa de precizie. M.. o. indiferent de clasa de precizie. h = ajustaje cu joc – Câmpurile Js.. q – Pozița cîmpurilor de toleranță este fixă. O. Q – Lipsesc câmpurile: i. k.TCD – Curs nr.