1

Int er v e n ţ i e bio e n e r g e t i c ă rezi s t e n ţ e i faţ ă d e grip ă grip ă

de

gru p

-

mărir e a

- cre ş t e r e a imu ni t ă ţ i i la

Activ ar e - Ener gi z a r e a -pe car e le cun o a ş t e ţ i as u p r a într e g u l u i corp en e r g e t i c ; Apelez F. .!."forme g#nd specifice$ cu care lucrez de obicei şi car e scurt e a z ă int er v e n ţ i a ; Av#n d adr e s a "p er s o a n e l e car e sun t aici de faţ ă $ d e acti v a r e % mo bili z # n d F !- urile de &ebl o c a r e % Ener gi z a r e % Activ ar e % "car e îns ă pe n t r u min e e'i s t ă într- un a sin g u r ă as a m b a l a t ă cu un anu mi t cod % cu o anu mi t ă adr e s ă $ % mă con e c t e z pe ac e a s t ă form ă % pe ac e s t F d#n d u - i adr e s a de acţi u n e % intru" ($ în acti v ar e % de ci dinc ol o de for ma g# n d pe car e am făcu t o% în aş a fel înc# t să a)un g la mo b ili z ar e a şi dac ă vre ţ i la acti v ar e a si s t e m u l u i imuni t ar "s a u cel puţi n a ce e a ce înţ el e g e m noi prin sistemul imunitar din punct de vedere energetic$. *en trii en e r g e t i c i cun o s c u ţ i % acti v a ţ i % can al de le g ă t u r ă - sur s ă en e r g e t i c ă de ci en e r g i z a r e la niv el de cel ul ă . Ide e a ar fi de dat a ac e a s t a ab s t r a c t ă % cel ul ă ab s t r a c t ă nu ce a fizică . &e ce ( Av#n d o ide e în mar e d e ac e s t si s t e m dac ă vre ţ i ca o forţ ă en e r g e t i c ă di s p o n i b i l ă în corp ul en e r g e t i c car e e s t e ga t a oric# n d să int er vi n ă mai s e n s i b i l % agr e s a t % av e m ima g i n e a un ei inva zii a ac el u i loc de cătr e ac e a s t ă dis p o n i b i li t a t e en e r g e t i c ă . Activ ar ea la nivel de cel ul ă a ac e s t e i di s p o n i b i li t ă ţ i en e r g e t i c e în car e au loc de s c + i d e r i % acti v ar e % încărc ar e şi acţi u n e % to a t e la niv e l de cel ul ă ab s t r a c t ă . !e a)un g e la st ar e a de îmbră c a r e opti m ă din pun c t d e ve d e r e en e r g e t i c . ,n mo m e n t u l în car e e'i s t ă o fisur ă % car e nu ar tre b u i să e'i s t e % ar tre b u i să fie pur şi si m p l u ani+il a t ă % de z a c t i v a t ă de ac e a s t ă di s p o n i b i li t a t e en e r g e t i c ă % cu pre c ă d e r e în zon e l e re s p ir a t o rii % căil e res p ir a t o rii su p e r i o a r e % bron +iil e % g# t ul în g e n e r a l . *ale a de intrar e % în mo d obi ş n u i t a ce e a ce ne- am prop u s să co m b a t e m sa u să înt ări m mai bin e % av e m

%-istă şi o ramur ă nouă geobiologia car e se ocup ă în mod e-pr e s de aces t e lucruri. Răspu n d e favor abil şi se supu n e . Vorbim de inform a tiz ar e şi de interve n ţi e $% deoc a m d a t ă în lume a nevie. Am învăţ a t pân ă acu m că oricar e part e a struct urii fizice în relaţie direct ă cu inform a ţi a majoritat e a …. 'in ace a s t ă cauză vrea u să insist ă m mai mult asupr a câ m p u rilor ne" a tiv e. Vreau să vă întăr e s c pe und ev a idee a a cee a ce se întâ m pl ă. Relaţia dintre cele & lumi# lume a vie şi cea nevie# est e foart e strâ n s ă şi aţi văzut cazuri concr e t e # un cristal inform a tiza t îşi desc a r c ă ne" a tivis m ul său# maleficitat e a sa asupr a celulei vii# asupr a or"a nis m ul ui.& acţi u n e a de dat a ac e a s t a la cel ul ă fizic ă . Asupra ()*!u rilor +forme "ând malefice. Atunci când lăsă m desc is ă o portiţă pot să apar ă şi alte inform a ţii care la rând ul lor să! şi desc a r c e al"orit m ul.d# a surs el e de se m n al teluric .. *a şi cu m fiec ar e cel ul ă fizic ă ar av e a c+a -r a sa şi av# n d ima g i n e a un ei ma s e amo rf e car e s e con t ur e a z ă pe tra+ e e % bron + ii % part e a su p e ri o a r ă a plă m # n i l o r % e' e c u t ă m acti v a r e a pe n t r u to a t e ac e s t e cel ul e od a t ă prin mi)lo a c e l e cun o s c u t e . Am văzut pân ă acu m că e-ist ă o surs ă de îmbolnăvir e neconv e n ţio n al ă ! deoc a m d a t ă # şi cel puţin la noi# dar din ce în ce mai mult rescu n o s c u t ă ! şi anu m e "eo! nocivitat e a . Intro d u c e m în plu s o nou ă co m p o n e n t ă % de a înt ări ca şi cu m am st a b ili z a corp ul mo d e l şi av e m ima g i n e a p e n t r u zon a re s p e c t i v ă a corp ul ui mo d e l . m. . Asupra a cee a ce am văzut pân ă acu m# +câ m p u ri ne" a tiv e de mar e mal eficitat e asupr a celulei vii# nodurile .ncer c ă m pe ima g i n e a ac e a s t a să mări m d e n s i t a t e a % d e n s i t a t e a en e r g e t i c ă "d e n s i t a t e a de c# m p a for m e i res p e c t i v e $ . Ace a s t a ar fi con s t r u c ţ i a ne c e s a r ă pe n t r u apăr ar e a org a n i s m u l u i % p e n t r u pre v e n i r e .a. Am răm a s la faza de ener "izar e a crist alului# de ener "izar e pur ă şi de inform a tiz ar e# aces t e două ele m e n t e pe care vrea u să le face m în cadr ul practicii noast r e de ast ăzi.art m a n de "radul 1#&# ş.

ocoleşt e aces t e locuri.7 "eonocive.art m a n # pe surs el e "eonocive şi nu 0 se întâ m pl ă nimic rău# est e ciudat dar est e o realitat e. /entru noi ca radies t e zişti est e foart e uşor să le verifică m iar dac ă nu sunt e m radies t e zişti !să nu râd e ţi ! est e foart e uşor de verificat cu pisica. ved e ţi und e va dori să doar m ă şi veţi şti că acolo est e un loc "eonociv.art m a n c iar şi de "rad ul 1# ar trebui un con car e să acop er e practic jumă t a t e din încăp er e # deci cad e şi posibilitat e a ace a s t a . 1elelalt e ani m al e# câinele de e-. 'e ase m e n e a copilul mic pân ă la & ani nu stă pe un loc "eonociv# oricu m l!aţi pun e să ste a în poziţia în care doriţi dvs. 5ntre bine şi rău se poat e filozofa mult# dar în dom e ni ul radiest e zi ei lucrurile sunt mai clare 6 cee a ce face bine celulei vii# vieţii est e ben efic iar cee a ce dău n e a z ă est e mal efic# ne" a tiv. Răul ace s t a # dac ă ne aminti m de pira mid ă pe car e o ştim ca pe un corp "eo m e t ric care are posibilitat e a +efect ul de pira mid ă. . 'espr e o altă surs ă nocivă vrea u să vă vorbe s c ast ăzi mai mult# est e vorba de câ m p u ri ne" a tiv e şi de ()*!uri car e pot oricân d să! şi desc ar c e al"orit mii şi să influenţ e z e strctur a vie. Am vorbi cândv a de conuri# aţi văzut cum conurile au umbr ă ener " e tic ă dar ca să facă ace a s t ă umbr ă la un nod . de a conc e n t r a în interior ener "i a vitală într! o densit a t e dest ul de mar e# iar în e-t erior câm p ul resp e c tiv !în formă de pătr a t sau cruce cu braţ e e"al e ! est e malefic din punct de veder e psi ic. 0nvers pun e ţi câinel e în locul acel a şi veţi ved e a că se va dep ăr t a de el în urmă t o a r el e 2 minut e# nu va sta acolo oricât de somn or os va fi. 4ă ne oprim puţin pe dom e ni ul ace s t a # al ne" a tivului al maleficităţii. /isicii îi place foart e mult şi se simt e bine să doar m ă pe nodurile . 3ocivitat e a nu se poat e opri# se poat e sc i mb a un un" i dar foart e puţin şi foart e "reu. 1am aşa se pot depist a aces t e locuri care treb ui e s c ocolite# nu put e m face nimic în ace s t sens şi să nu cred e ţi niciodat ă # cum se mai povest e ş t e # că diferite steluţ e sau alte forme "eo m e t ric e! fie din ala m ă # fie din ar"int ! le opreşt e nocivitat e a . %l se va răsuci iar dimine a ţ a îl veţi "ăsi în alt colţ al patului. 'acă aveţi o pisică +dac ă nu# împru m u t a ţi una. nu put e m face altcev a dec â t să ne îndep ă r t ă m de ele# să le cuno a ş t e m şi să le ocolim.

/entru noi toat e sunt ()*!uri# le vom ved e a sub anu mi t e "rad e dac ă vreţi# ca să ştim cum vom lucra cu ele şi cum ne vom activa în interve n ţi a resp e c tiv ă. că dac ă sunt e m ate n ţi se întâ m pl ă mult e.. cu o plant ă pusă în afar a pira mid ei înse a m n ă că totul est e în re"ul ă +deşi dac ă stă mai mult timp şi ace e a plant ă încep e să se ofileasc ă dar nu prin acţiun e a direct ă a celulei vii.. 3u iau în consid er a r e nimic din toat e aces t e a ci le privesc pe toat e fie ca ma"i e nea "r ă fie cee a ce se contur e a z ă sau e-ist ă în cadrul reli"iei ca monşt rii ener " e tici# în cat e " ori a ()*!urilor şi at ât. tendinţ a asupr a compo n e n t ei psi ice car e est e mai import a n t ă . Aceast ă nocivitat e se poat e repr ez e n t a pe psi ic sau direct pe fizic. 5n cee a ce priveşt e pira mid a# la e-t eriorul ei est e vorba nu m ai de psi ic dar alte inform a ţii# alte ()*!uri se pot desc ă r c a direct asupr a struct urii vii prin distru" e r e # prin reor" a niz ar e inform a ţion al ă +aşa cum am văzut inform a ţi a are cele trei stări# iar ultima dintr e ele est e desc ă r c a r e a # dar desc ă r c a r e a clară# pas cu pas al între" ului al"orit m pe care îl conţin e. 5n situa ţi a ace a s t a încerc ă m să ved e m stadiul de acţiun e asupr a celulei vii +dar ace a s t a vă ro" să doar să o men ţion a ţi pentr u că în det aliu vom vede a poat e la întâlnire a viitoar e când ne vom ocup a de ano m ali a struct ur al ă. 4ă nu scăp ă m din veder e nici compo n e n t a psi ică să nu ne aşt e p t ă m de e-. pest e .. că dac ă nu se întâ m pl ă nimic +sau aproa p e nimic# ptr. Auzim vorbindu!se despre farmece# blest e m e # ma"i e nea "r ă # desc â n t e c e de nat ur a ma"i ei ne"r e sau de monş trii ener " e tici sau forme ener " e tic e care desc a r c ă răul# care! şi impun o le"e# resp e c tiv a inform a ţi ei distru" ă t o a r e . Asupra omului ace a s t ă nocivitat e est e "rav ă. 4unt unel e de cat e " ori a blest e m e l or simple făcut e fără mar e convin" er e şi fără mar e forţă# pe ace s t e a le put e m perc e p e şi le put e m c iar baleia ajun" â n d la al"orit m. */0*1E2 ! 5n mo m e n t ul în care pe raportor noi mă s u r ă m asupr a unei adr e s e # asupr a unui subiect ()* pest e 28# 98# :8# e-ist ă o încărc ă t u r ă "at a să intre în faza a treia# o încărc ă t u r ă inform a ţion al ă cu carac t e r ne" a tiv "at a să intre în det e n t ă deci în trans mi t e r e a mai departe asupra structurii vii# fizice# a informaţiilor resp e c tiv e. *ăsur â n d "rad ul de de"r a d a r e asupr a psi icului car e dac ă est e +conve n ţion al# aşa cum discut ă m de obicei.

. 4unt alte ()*!uri care induc alter ar e a câ m p ul ui de prot ec ţi e# +apăr a r e . la . %-istă ()*!uri mai perfecţion a t e # mai auto m a tiz a t e şi pentr u că tot n! am vorbit mult de () auto m a t e şi perfecţion a t e să lămuri m puţin lucrurile. 1e înse a m n ă ace a s t a < /oate ne mirăm foart e mult când discut ă m despr e =le"ar e a cunu niilor> şi ved e m +eu am avut de! a face cu astfel de situa ţii. 1u cât diam e t r ul est e mai mar e# cu cât densit a t e a est e mai mar e cu at ât forţa lui est e mai mar e şi est e nor m al să fie aşa.' sau încă nu intras e r ă în 4' propriu! zis. mer " â n d de la faza în care subiect ul spun e =parc ă a intrat cineva în capul me u şi! mi dicte a z ă ce să fac> şi pân ă la pierd er e a total ă a controlului car e se poat e e-prim a prin sinucid er e sau a"r e siu n e asupr a altei perso a n e # star e care poat e să fie continu ă sau în crize..2 28 înse a m n ă că a interve nit în struct ur a psi ică# că acţion e a z ă . (orma "eo m e t ric ă arat ă cap a cit a t e a de desc ă r c a r e a al"orit m ul ui dar luă m în consider a r e celălalt ele m e n t # densit a t e a . Acest e a sunt () care îşi desc a r c ă al"orit mii pe struct ur a psi ică +pe sist e m ul nervos centr al. al treilea câ mp din cele cunosc u t e car e înse a m n ă efectiv împiedicar e a fizică în mer s# lipsa de abilitat e# în tot cee a ce se poat e face fizic cu mâinile sau cu picioar el e. faţă de 188 cât est e nor m al şi un tor +inel. 'e obicei şi ase m e n e a afecţiuni sau ase m e n e a stări sunt trecut e de me dici în cat e " ori a 4'+sindro m ul ui discord a n t . .. Am întâlnit mult e situaţii care nu ave a u nimic în comu n cu 4. Veţi descop e ri în primul rând 4vadist a n a înc isă +nu compl et pentr u că nu e-ist ă înc ider e compl e t ă a unui centr u ener " e tic. Vreau să subliniez disjuncţia total ă faţă de sindro m ul discord a n t +sc izofreni a. cum subiecţii nu s! au putut inte"r a în nor m al ul social căs ă t orind u! se! valabil pentr u amb el e se-e. în jurul 4vadist a n ei +mijlocului. 'e aici inclusiv dac ă vreţi forme "ând specifice şi orient a t e pe anu mit e afecţiuni inclusiv a canc e r ului. Repet ce v!am mai spus şi altă dat ă în 4' nu p utem interveni cu nimic. *ajoritat e a ()*!urilor le veţi "ăsi în jurul capului în formă sferică. 3oi care la rând ul nostru creă m al"orit mi ener " e tici ce urm ări m < ?rmări m în primul rând densit a t e a .8 de e-.

Reveni m la subiect ul cu braţ el e ede m a t o a s e # dup ă ce am făcut dezactiv ar e a resp e c tiv ă în decur s de num ai 18 minut e +şi erau 7 sau . Aot cee a ce "en e r e a z ă războ ai e tot cee a ce înse a m n ă inclusiv…. mult cazul. 5mi amint e s c că a venit un tân ăr cu mâinile +braţ ul şi ant e br a ţ ul.# mer e u îmi per mit să vă rea mi n t e s c de )o@a =4omn ul raţiunii naşt e monş trii >. car e nu au o "ândir e proprie ci simule az ă acţiuni. 'ar în faza în car e la investi" a ţi a radiest e zic ă de 4' am 98 atunci îmi pot per mit e să fiu ot ăr â t şi să spun că est e num ai ()* şi când îl dezac tivez el trebui e să ced ez e total.2. şi sunt de atunci &. atât de umflat e încât nu se mai put e a îmbrăc a# fără a ave a un dia"nos tic medic al. 3e punem problema ! a fost lic id < dar lic idul se poate duce în circuit în 18 minute < Am ţinut le"ăt ur a cu subiect ul +pentr u că m! a inter e s a t f. +1u anii în urm ă vorbe a m despr e %3*!uri. în felul urm ă t or6 ()* < ! Bi văd că est e :8! :2 +să spun e m . 1azurile fericite sunt acele a în care ()*!ul acţion e a z ă fără să aibă o influenţ ă direct ă pe psi ic.. 3u mai vorbe s c acu m despre aşa ceva pentr u că m! am convins că est e vorba de ()*!uri. şi!a dat dru m ul efectiv şi a ajuns la nor m al# deci în num ai 18 minut e.9 Am pom e ni t ter m e n ul de monşt rii ener " e tici# orice formă ar fi# dac ă vreţi şi prin vizualizar e# indifer e n t de formă +că au formă ome n e a s c ă sau de coarn e# sau formă de alt "en.(izic apar ca nişt e diformit ă ţi nestr uc t u r a t e şi ede m a t o a s e . ca nişte entit ă ţi noezice malefice +%3*.2 ani de când nu a mai apăr u t nimic. C 4..' < ! Bi văd că se duce und ev a pe la . 'acă se duce la e"alitat e est e clar est e deja pre a târziu şi deja s! a imple m e n t a t # s! a stabilit pe 4'. 4unt situa ţii când trec câţiva ani de la o ase m e n e a star e şi nu se .# ca şi filmele de "enul resp e c tiv totul cree a z ă nişte () care se imple m e n t e a z ă în câm p ul inform a ţion al# se ada u " ă # se întăr e s c şi nu au ca formel e "ând pe care le face m noi o ecra n a r e a câm p ul ui de rece p tivita t e şi prime s c din ce în ce alte inform a ţii care se ada u " ă deve nind aproa p e () auto m a t e # autop e rf e c ţion a bile care l!a un mo m e n t dat put e m cred e că se compor t ă +şi de fapt aşa şi est e. %u când văd un ase m e n e a caz fac investi" ar e a radiest e zic ă +pe raportor. Aceştia sunt monşt rii pe car e 0!a născu t istoria şi noi de! a lun"ul trec erii noas tr e prin viaţă şi o face m în continu ar e din păc a t e . Bi atunci m! am lămurit. luni de când era în star e a ace a s t a .

1azul unui tân ăr cu disconfort respir at or şi pe inimă# care umblâ n d pe la medici câtva timp i s! a spus# fără să i se dea vreun rem e di u# că totul est e pe siste m nervos şi a răm a s cu senz a ţi a de arit mi e şi de sufocar e put er nic ă. m. Răspu n s ul la dezac tivar e a fost prom p t în & minut e# 0!a dispăr u t senz a ţi a de "reut a t e . %-istă ()*!uri cu o adr e s ă foart e precisă# asupr a subiect ului F +ace a s t a înse a m n ă de fapt ma"i a nea "r ă. 5n mo m e n t ul investi" ării am "ăsit & ()!uri# una pe inimă şi una în zona "âtului.d. 'e aici ima"in e a că poat e să fie !cum spun unii! o entit at e care judec ă şi acţion e a z ă # deci ca un spirit# ş. 5ndep ăr t a t cu toat ă ot ăr â r e a şi promp tit u din e a s! a eliber a t şi dup ă 7 ore subiect ul se simţ e a ca şi cum nu ar fi avut nimic# nicioda t ă în zona resp e c tiv ă. Ee!am luat sep a r a t +acu m nu mai fac aşa. 5n primul rând pe acel 1%* +capacitatea de ecranare la maleficitat e. 5n "en er al în capt ar e a oricăr ei boli# nu nu m ai a ()*!urilor +dar cu prec ă d e r e discut ă m acu m despr e ele.: imple m e n t e a z ă pe psi ic deci fără 4' şi atunci răsp u n s ul est e prom p t . 3u est e adev ă r a t est e efectiv ()!ul car e ajuns la "rad ul de perfecţion ar e şi auto m a tiz a r e resp e c tiv îş i desc a r c ă +când est e în star e a de dezac tivar e.a. consider â n d că mai întâi inima treb ui e de" aj a t ă şi am dezac tiva t ()!ul de pe inimă# a încep u t să orcăi e ca şi cum îl strâ n " e a cineva de "ât. Aceast a era senz a ţi a dus ă pân ă într! acolo încât atunci când urca scările obos e a ca şi cum cinev a îi puse s e în spat e # dar sus pe umeri# un sac de 18 D". ultima inform a ţi e şi al"orit mul resp e c tiv aşa era făcut de a sufoca. însă şi ace s t e a intră în adim e n sio n al şi deci are adr e s ă specifică# poat e să acţion ez e şi asupr a altei perso a n e . ?n alt caz al unei asist e n t e me dic al e car e îmi spun e a că are senz a ţi a că poart ă efectiv 18 D" în spat e . 4e împiedic a# căd e a sub povar a celor 18 D" suplime n t a r e . care est e o star e ce depind e num ai de individ# o are sau nu o . sunt nişt e compo n e n t e psi ice şi ener " e tic e ale noast r e# din cauz a ace a s t a măs or at âţi a par a m e t rii şi insist pe unii dintre ei. Bi s! au întâ m pl a t astfel de cazuri# când cinev a din aproprier e a perso a n ei vizat e a avut de suferit sau a fost sin"ur a care a suferit deşi ()*!ul nu! i era adr e s a t . ()*!ul est e inform a ţi e şi ca orice inform a ţi e e-ist ă pest e tot în adim e n sio n al.

'eci la ()*!uri at ât la a"r e s a r e a cât şi la îndep ă r t a r e est e obli"atoriu de a ave a ot ăr âr e # lipsă tot ală de tea m ă şi încred e r e a +în toat e fibrele fiinţei noast r e. Aotul const ă în a nu vă fie tea m ă de nimic# în nici un mo m e n t . 5n mă s u r a în care n! ar fi e-ist a t "ând ul resp e c tiv sunt convins că nu s! ar fi întâ m pl a t absolut nimic# dar încerc +şi vă ro" să nu mi! o luaţi în num e de rău. îl va face. Bi dac ă o are +fiecar e o are într! o oar ec a r e măs ur ă . să ave m convin" e r e a . 5n mo m e n t ul când ave m de! a face cu un ()* treb ui e să ave m în ved er e pentr u noi +pentr u propria noast r ă perso a n ă . 1e se întâ m pl ă cu aces t 1%* < %u v!am dat mer e u e-e m pl ul cu jaluzelele car e se înc id sau se desc id# est e o ima"in e# est e simplă dar nu est e suficient ă# să pătr u n d e m mai mult pe ima"in e a ace a s t a . Grice labilitat e# şi în timpul unei boli +şi am discut a t cu mulţi me dici în sens ul aces t a .H are. şi încred e r e a +credinţ a în cee a ce face m în mo m e n t ul acel a. Am cunosc u t perso a n e cu lovituri put er nic e la sân şi car e nu au avut nimic şi perso a n e cu lovituri uşoar e care au făcut ace a s t ă boală pentr u că ştiau că se poat e întâ m pl a aşa ceva şi s! au te m u t . sunt mo m e n t e în care nu o poat e controla. cele & compo n e n t e lipsa total ă de tea m ă +stăp â nir e a ei. Aoţi# indifer e n t de vârst ă# ave m şi căd eri psi ice şi perioad e cu voinţă mai scăzut ă .# pe aces t e două ele m e n t e se face apăr a r e a . să vă trans mi t că dincolo de cuvint el e aces t e a !car e sunt puţine! # dincolo de ima"inile pe car e încerc să le aduc# mai e-ist ă şi altcev a pe care nu reuş e s c să! l trans mi t# dar doresc din toat ă fiinţa me a să vă trans mi t cu sincerit a t e şi dvs posibilitat e a de a vă apăr a şi a vă îndep ă r t a de aces t e lucruri.. Am observ a t aşa# că oa m e nii car e se te m de o boală# se îmbolnăv e s c de obicei de ace a boală# că dac ă o perso a n ă s! a lovit la sân şi se "ând e ş t e că va face canc e r +pentr u că ştie că o lovitur ă înse a m n ă even t u alit a t e a unui canc e r. Acest e a sunt mo m e n t e l e când sunt e m mai predisp u şi la boală# la atac uri. orice labilitat e psi ică duce la căd er e +din cauz a ace a s t a nu pot lucra asupr a perso a n el or cu afecţiu ni psi ice. Aş susţin e că şi cu ace a s t ă epide mi e de "ripă est e la fel +deşi în cee a ce priveşt e viruşii nu put e m face nimic# dec â t prin mec a ni s m el e de care am pom e nit în sear a ace a s t a .. Acel parametru 1%* este sub controlul nostru cu aceste & componente.

3u ştiu dac ă est e adev ă r a t +nu cred pân ă nu văd. atunci am făcut pe jumăt a t e dru m ul. vom dec el a răul şi ne vom te m e # vom fi atac a ţi# vom fi stră p u n şi. care să mă at ac e C • în mo m e n t ul în car e din invizibilul +pe car e noi îl face m vizibil cu ans a# pas cu pas. Aş mer " e cu idee a mai dep a r t e !num ai ca să vă creez dvs ima"in e a! se spun e că în acel e şcoli din Aibet# călu" ării budişti îşi pot face un ecr a n în care izbind cinev a cu pum n ul se loveşt e ca de un zid invizibil. Vă rea mi nt e s c cuvint el e părint elui 1leop a ce mi! au fost adr e s a t e =0ndifer e n t ce faci# dac ă faci cu "ând ul că vrei binele atunci va fi bine>.I că nu ni se poat e întâ m pl a nimic# că sunt e m at ât de ecr a n a ţi faţă de rău încât nu put e m fi a"r e s a ţi. Btiţi deja că orice afecţiun e înse a m n ă o protub e r a n ţ ă ener " e tic ă# bioen er " e ti cie nii din şcoala ruse a s c ă o scot şi . Aceast a est e o star e de apăr a r e . 'a# sunt ()*!uri# nu le ved e m +ce bine că nu le ved e m # ptr. Aici trat a ţi asp e c t ul aşa 6 • nimic din toat e ace s t e a nu trebui e să ne sperieC • nimic nu est e în invizibilul ace s t a +pe care noi îl face m vizibil cu fiecar e măs ur ă t o a r e radiest e zic ă.că dac ă le! am vede a proba bil că nu am mai fi aşa si"uri pe noi# poat e că ne! ar fi frică. Vă spun mer e u de densit a t e a câm p ul ui# de a! l ved e a în ceaţ ă# îndesind u! se din ce în ce mai mult pân ă ajun" e mat e ri al# de piatr ă +nu va ajun" e de piatr ă niciodat ă sub conc e n t r a r e a noas tr ă# dar tendinţ a# efortul# emisia creierului nostr u pe vibraţiile resp e c tiv e fac ca acolo să se întâ m pl e ceva de "enul ace s t a # care dă rezult at e . • când face m ceva să face cu toat ă otăr â r e a # mai ales atunci când ştim că face m un lucru bun.. 0ntră m încet ul cu încet ul în interve n ţiile $%+bioen e r " e tic e. dar dvs vă su"er ez ca tendinţ ă de a cred e că est e posibil aşa ceva. 1ând veţi tinde în a cred e# în a acce p t a imposibilul c iar +deci şi aşa ceva. dar radies t e zic încep e m să le vede m# să le măs ur ă m . 1 iar dac ă continui acu m nu pot dec â t să mă rep e t deci 6 (ără tea m ă # cu mar e încred e r e # cu o "ândir e foart e optimist ă şi foart e constr uc tivă.

5n mo m e n t ul în care ave m nişt e senti m e n t e de frecve n ţ ă +aşa zisă.ar e a feţei put e m pentr u mo m e n t c iar să ieşim dintr! o . Gdat ă ce inform a ţi a poat e fi acce s a t ă oricân d# num ai printr! un simplu "ân d al nostr u# s! au printr! o compo n e n t ă comu n ă # atunci est e nor m al că poat e să se reîntr e " e a s c ă .# atunci se dezactiv e a z ă foart e uşor# dar să ştiţi că revine imediat. joas ă# de nervi# de răut a t e # de inv idie# de e"oism# noi de fapt acce s ă m fără să vre m şi fără să ştim răul. 5n mo m e n t ul în care mă s u r ă m un ()* pe un subiect# +indifer e n t că subiect ul est e un or"a nis m viu sau un obiect. în care s! au evide n ţi a t forte bine feno m e n e l e ace s t e a. 'e ace e a noi nu face m aşa ceva şi sunt împotriva ace s t ei met o d e ! deşi ea dă rezult at el e ei ! şi spun că est e mult mai simplu să dezac tivă m şi în urm a unei dezactiv ări nu răm â n e nimic# nici un deş e u. Asem e n e a deş e u ri# deşi sunt deş e u ri ener " e tic e# se pot compl et a la un mo m e n t dat# se pot refac e şi pot deve ni forme# forme care îşi trans mi t inform a ţi a între a " ă . Am făcut e-p eri m e n t e repe t a t e confor m principiilor mel e +rep e t a bilitat e a şi statistica. şi ne dă 28 +prin conve n ţi e. 'eci cifra cont e a z ă din punct de veder e al conve n ţi ei noast r e. 3u ne put e m controla întotd e a u n a "ând urile încât să spun e m că ave m o puritat e spiritu al ă în car e nici cel mai mic "ân d de aces t fel nu trec e prin mint e a noastr ă !poat e "reş e s c dar poat e doar preoţii sau călu" ării pot să fie la un ase m e n e a nivel# dar noi ca oam e ni obişnuiţi care ne în" e s ui m în mijloac el e de trans p or t în comu n +şi mai uită m că prin rela. 'in tot ce am discut a t noi pân ă acu m # noi nu face m aşa ceva# pe noi nu ne inter e s e a z ă protu b e r a n ţ a ace e a # noi vom dezac tiva doar informa ţi a şi dup ă ace e a veţi ved e a cum protub e r a n ţ a cad e brusc apro a p e .18 dup ă ace e a fac o arder e# c iar cu lumâ n a r e a sau cu "ân d ul# sau o spălar e ener " e tic ă. 5n jurul nostru şi în noi nu put e m să face m o ase m e n e a purificar e încât să nu mai e-ist e# c iar "ân d ul nostr u# c iar fiinţa noast r ă emit e# em a n ă ()*!uri. 'e ce < 1urăţ a t ul acela aşa est e nor m al să fie dac ă se proce d e a z ă aşa cum proce d e a z ă ei deo ar e c e un clarvăz ă t or sau un radies t e zist care investi" e a z ă va ved e a în jurul unui loc de lucru pe aşa ceva că e-ist ă o ma s ă ener " e tic ă de deş e u ri răm a s e . (ără să scoat e m şi fără să ne curăţ ă m .

am acţion a t când a fost cazul.art m a n de "rad ul&#7#. 'acă măs ur ă m un ()*! şi ved e m 98 ştim că poat e să acţion ez e# dar est e de factur ă slab ă# est e foart e uşor de dezac tiva t# dar dac ă lăsă m un ase m e n e a ()* în timp de săpt ă m â n i sau luni c iar +ca şi cu nodurile . est e mai bine să renun ţ a ţi. 'e obicei dac ă mă s u r a ţi şi vede ţi şi simţiţi H8..I8# vă put e ţi "ân di aşa6 %i şiJ /oat e am "reşit eu ca radies t e zist +radies t e zi a nu est e un apar a t ştiinţific care ne dă H7 sau I1#. 0mport a n t ă est e acţiun e a ca at ar e# mă sor pentr u curiozitat e a me a# mai mult pentr u a vede a că est e pest e 98# deci să ştim că est e. sunt e m nervoşi# irascibili şi am consider a t !prin conve n ţi e! că pân ă la 28 nu ar fi proble m e şi nu se desc ar c ă conţin â n d o informa ţi e car e să ducă la afecţiuni. şi aşa est e. rep e t# credinţ a me a dac ă est e să cred# cred în 'umn e z e u şi nu! mi est e frică de nime ni şi de nimic altcev a.că ved e ţi că mă aflu în faţa dvs între" şi am trecut prin multe cazuri de acest "en. 5n ase m e n e a situa ţii eu consid er urmă t or ul lucru +să nu! mi fie luat în nu m e de rău. 'ar vede ţi# deja în mo m e n t ul în car e renu n ţ a ţi est e o limitar e# un sâ m b u r e de neîncr e d e r e şi de tea m ă şi din ace a s t ă cauz ă eu am mer s la absur d pe und ev a +şi vă reco m a n d şi dvs ptr.. /e ace s t te m ei în orice situa ţi e +inclusiv în cele de "enul ace s t a . 'e la H8 în sus intră m în dom e nii foart e mari# adică est e cee a ce s! ar put e a spun e că nec e sit ă slujbe de ma slu sau de e-orcizar e +pe care nu m ai preot ul are cap a cit a t e a şi menir e a să le facă. 'e obicei când "ăs e s c situaţii în care o afecţiun e a "en er a t dintr! un ()* put er nic un blest e m elabor a t sau ceva ase m ă n ă t o r îl "ăs e s c pe la :8! :2..11 star e de iritabilitat e. 3u am avut un ase m e n e a caz# de e-orcizar e car e dac ă l! am mă s u r a pentr u mine ar fi cam la I8 în apropi er e a lui 188. Am avut un caz la H8# dar în orice caz de la H8 încolo# dac ă nu vă simţiţi în star e cu pre" ă tir e a pe care v!am spus! o pân ă acu m +cu lipsa total ă de tea m ă şi de încred e r e absolut ă în cee a ce faceţi. .. el îşi va desc ă r c a inform a ţi a# va acţion a# deci vom fi într! o star e neplăc u t ă . 'e la 98 în sus# proble m el e sunt mai complicat e . 'e la 28 în sus discut ă m acu m.

" . *ăut ă m să ve d e m că s e lumi n e a z ă % că pătru n d e lumi n a ca o infini t a t e de sfr e d e l e şi înc e p e m să ve d e m "în pa şi îns ă $ cu m s e lumi n e a z ă . *um s e acţi o n e a z ă propri u.o şi o fac e m c#n d e s t e vorb a d e acti v a r e la niv el de cel ul ă "privit ă ca o ma s ă am orf ă p e un con t u r clar$ la fel acţi o n ă m şi în sit u a ţ i a ac e a s t a % pe id e e a de a forţ a prin acti v a r e la niv el de cel ul ă "şi am intro d u s de as t ă z i şi ide e a de cel ul ă ab s t r a c t ă % adic ă de cel ul ă en e r g e t i c ă $ de a acti v a pătru n d e r e a lumi nii în to a t ă ma s a % în fiec ar e cel ul ă en e r g e t i c ă ..zis şi car e e s t e F A 3ur. nu si mţ i m nimi c % nici mă c a r F 4. .ul .nce t u l cu înc e t u l % un al g ori t m din pun c t de ve d e r e al g# n d u l u i de ci al .n mo d nor m a l ar fi să o vizu ali z ă m şi po a t e c#n d v a o vo m vizu ali z a dar p#n ă atu n c i porni m d e la ima g i n e a ac e a s t a că ce e a ce noi am mă s u r a t în mo m e n t u l ac e s t a est e proi e c ţ i a res p e c t i v ă a mal e f i c u l u i su b form a sa ştiu t ă de lumi n ă " ($ #ndurile su n t proi e c t ă ri en e r g e t i c e % sun t vibra ţ ii % ima g i n i l e d e as e m e n e a su n t anu mi t e lun gi mi de und ă % anu mi t e vibra ţ ii ."f or m a g# n d a)ut ă t o a r e de purific ar e $ şi dis c u t ă m nu m a i d e s p r e part e a de alg o ri t m a r e tre c e m pe s t e toa t e cel e l a l t e co m p o n e n t e pe car e le şti m bin e şi sun t co m u n e .o ima g i n ă m . 5i aş a cu m am făcu t .ab s t r a c t ca pe o sf er ă . *#nd ne fac e m ima g i n e a de întu n e ri c "d e ne g r u d e ab s o r b ţ i e tot a l ă a lumi nii $ îns e a m n ă că tre b ui e să proc e d ă m co m p l e t inv er s şi să imp u n e m "cu o con s t r u c ţ i e a g# n d u ril or no a s t r e $ alg o ri t m u l de a forţ a lumi n a să pătru n d ă . &e fap t c#n d am sp u s că o F adu s ă în faz a de en e r g i z a r e "d e c i în sp a ţ i ul no s t r u $ are toa t e co m p o n e n t e l e d e de n s i t a t e % c# m p % for mă g e o m e t r i c ă % culo ar e % gu s t % miro s % su n e t et c . 3en t r u că ma) ori t a t e a ima g i n i l or mal e f i c e porn e s c şi su n t în min t e a noa s t r ă ne g r e % fără lumi n ă % porni m d e la aş a ce v a .1& 5naint e de a face orice altă investi" a ţi e treb ui e să îndep ă r t ă m ()*!ul pentr u că astfel ne induc e în eroar e şi urm ă t or ul pas est e de a acţion a. n to a t ă ma s a form e i res p e c t i v e aş a cu m ne.la niv el de cel ul ă ab s t r a c t ă de ci de micro p a r t i c u l ă $ .

. 5i atu n ci c#n d ac e s t e lumi ni ţ e apar la niv el de cel ul ă şi s e adu n ă di s p a r e şi cul o ar e a viol e t răm# n # n d nu m a i o culo ar e d e lumi n ă pură "lu mi n ă pură e s t e mai co m p l i c a t de e' pli c a t % dar bal ei a ţ i într e argi n t i u şi au riu$. *#nd to a t ă ac e a s t ă ma s ă a form e i en e r g e t i c e a fo s t cupri n s ă "în sui t a de ima g i n i pe car e ni le cre ă m noi în mo m e n t u l ac el a $ de ac e a s t ă lumi n ă put e r n i c ă cu nu a n ţ e alb ă s t r u i viol e t % cău t ă m cu privir e a int eri o a r ă în ac e a s t ă ma s ă % scli piri de lumi ni ţ e d e roş u şi le impl e m e n t ă m "ca şi c#n d s. 'upă ace a s t a mă s u r ă m din nou şi dac ă ()*!ul resp e c tiv de :2 est e la 92# rep e t ă m pân ă când ajun" e la 28. 1ând ajun" e m la 28 încerc ă m o dezac tivar e nor m al ă a inform a ţi ei aşa cum am făcut! o la crist al# în sens ul de a vede a efectiv deza "r e " a r e a # ruper e a pânz ei inform a ţion al e şi mişc ar e a aotică a particulelor ce forme a z ă struct ur a fizică# densit a t e a .ar aprin d e lumi nil e unui ora ş în noa p t e văz u t de su s $ . 3rin mărir e a de d e n s i t a t e al ac e s t u i c# m p "pa s cu pa s $ văz # n d u . %-act cee a ce am spus pân ă acu m constituie de fapt al"oritmul constructiv al ()A /ur.17 en e r g e t i s m u l u i % nu tre b u i e văz u t nu m a i ca înc e p u t şi sf #r ş i t ci toa t ă sui t a de pa ş i % de ci el e m e n t cu el e m e n t "no d cu nod din car e rezul t ă ap oi ţe s ă t u r a $ .n toa t ă ma s a res p e c t i v ă ve d e m cu m înc e t u l cu înc e t u l "şi ne con c e n t r ă m % să nu mai e'i s t e nici un alt g# n d para zi t în afar ă de ac e s t a $ % s e lumi n e a z ă din ce în ce mai mul t şi intră m pe nua n ţ a de alba s t r u % alb a s t r u din ce în ce mai put e r ni c p#n ă la alb a s t r u cu te n d i n ţ ă d e viol e t . Ace a s t a e s t e întotdeauna stabilizarea.7 cm gro s i m e car e ne înco n) o a r ă .l ca prin proi e c t a r e pur şi si m p l u % prin con c e n t r a r e a parti c ul e l o r en e r g i e i co s m i c e s e înd e s e ş t e % s e măr e ş t e d e n s i t a t e a d e la niv el de ce a ţ ă p#n ă la niv el de piatr ă . . !tabilizarea îns e a m n ă a răs p u n d e de fapt la con s t r u c ţ i a % la al g ori t m u l F ! "for m a g# n d de st a b ili z a r e $ car e îns e a m n ă con s t r u c ţ i a % înt ărir e a dac ă vre ţ i a zon e i de prot e c ţ i e car e e s t e ac el c# m p de 6. Acest e două interv e n ţii car e fiecar e în part e dar mai bine am â n d o u ă duc la activar e a! dezac tivar e a resp e c tiv ă.

4e mai poat e face# cum v!am mai spus# cu ima"in e a crucii care are o forţă deos e bit ă# şi ne put e m face ace e a şi constr ucţi e# de a ne ima"in a în interiorul nostr u o cruce mică# albă# privită tridime n sion al şi care încep e să se măr e a s c ă # centi m e t r u cu centi m e t r u# pe toat e cele trei dime n si u ni# pân ă ne cuprind e în între"i m e şi devine ca de piatr ă# polarizân d lumina dat ă de nua n ţ el e ar"intiu! auriu. &. $locajele prin vid# prin sta" n a r e sunt surs a primar ă a afecţiunilor şi a disfuncţiilor. 1ând veţi măs ur a 1A?!ul ace s t a vă va da răsp u n s ul# dar nu că! l ot ăr ă s c eu# eu nu am drept ul ace s t a de a otărî. 5n cadr ul interve n ţiilor pe care le fac sunt perso a n e care îmi răsp u n d într! un minut iar când măs or ano m ali a resp e c tiv ă s! a dezac tiva t şi am avut şi perso a n e la car e munc e s c din "reu şi trec 7! 9 minut e şi abia dac ă se simt e ceva urnindu! se. Aceast ă met o d ă est e put er nic ă est e bun ă# o put e ţi folosi dar cum se întâ m pl ă feno m e n ul est e prima met o d ă pe care v!am dat! o. 'e ce se spun e în popor să nu arăţi asupr a propriei perso a n e când vorbe ş ti despr e un rău < pentr u că în mo m e n t ul acel a dai o adrs ă# o adr e s ă a ()*! ului# resp e c tiv a vector ului purt ă t or car e face în locul resp e c tiv un blocaj 'acă acel *A8 nu est e în limitele nor m al e# de ar mo nizar e# subiect ul nu se va vindec a# interv e n ţi a me a va fi zero# şi veţi observ a că făcân d o interve n ţi e pe ase m e n e a par a m e t rii vă veţi izbi ca de un zid. Vorbe a m altăd a t ă de /'# de ace a s t a am renu n ţ a t la el pentr u că nu ave a m drept ul la aşa ceva# nu am comp e t e n ţ a nec e s a r ă şi nime ni dintr e noi nu o are. Acela est e mec a ni s m ul de dezac tivar e şi de activar e# inclusiv la purificar e# inclusiv la stabilizar e şi în tot ce vom discut a de aici în colo.1. 'espr e siste m ul imunit ar nu ştiu +put e m să ne uită m într! o cart e# să întreb ă m un medic şi . Aş vrea să ved e m +pe und ev a c iar forţat. 5ntreb ar e 6 Aţi spus de o forţă de disponibilitat e ener " e tic ă est e în noi sau în afar a < RKspuns6 'aţi!mi voie să rep e t. şi cum se fac aces t e inform a ţii şi cum se fac ace s t e blocaje. $locajele nu se inst ale az ă de la sine dec â t dac ă au o inform a ţi e. %le tot prin ()*!uri apar# vectorul purt ă t or est e ()*!ul.

. %u ace a s t ă ima"in e mi! am forma t! o şi aşa discut şi cu dvs prin im a"ini. 3eştiind îmi pot per mit e să o iau e-act ca un oper a t or $%# ca un practician adică să spun disponibilitat e ener " e tic ă care e-ist ă în cadrul siste m ul ui viu# care intervine ori de cât e ori est e nevoie# acolo und e est e nevoie# în cadrul acel ei struct uri..12 cu cât află m şi ştim mai mult cu at ât constr ui m mai adecv a t protocolul resp e c tiv.

Sign up to vote on this title
UsefulNot useful