Sultana Mara şi Sfântul Munte

Acolo unde legenda se întrepătrunde cu istoria, povestirea cu tradiţia, exagerarea cu confuzia şi aventura cu acţiunea, o întâlnim pe domniţa Mara, una dintre cele mai destoinice femei – aşa cum vom vedea în continuare – din timpul ocupaţiei turceşti. Mara s-a născut în ! ". A fost fiica despotului sâr# $u% &'eorg'e (rancovici, iar pe mama sa o c'ema )rina şi era fiica lui Matei *antacuzino. A mai avut o soră, +lena, soţia lui ,avid *omnenul, ultimul împărat al

în !. sultanul. 0ursele istorice menţionează că Mara a primit o educaţie temeinică.u#rovni% şi $eneţia.)mperiului de -rapezunt. în favoarea Semilunei. )ar după &. a acţionat în spri.ertfit în zadar pentru a-şi salva ţara. iar din pricina întârzierii de a lua o 'otărâre. sultanul a întreprins o operaţiune militară împotriva lui. s-au retras şi au locuit la 01rres. )storicul ?rit@#oulos menţionează că de la Mara va învăţa Ma'omed lim#a greacă. 7n !! fraţii săi vor fi trimişi înapoi în 0er#ia. pentru a deveni soţia sultanului. &'eorg'e (rancovici a fost nevoit să semneze un tratat de alianţă cu Semiluna. căruia îi cedase (elgradul. întro perioadă în care 0er#ia era vasală )mperiului 4toman şi fusese nevoită să încalce un tratat de pace cu 5egatul 6ngar. Ma'omed al ))-lea. . 2tefan 3azarevici. i-a permis să participe la negocierile de pace în favoarea 0er#iei. . *ei doi fraţi ai Marei au complotat la *onstantinopol împotriva sultanului. . <=>.in noua sa poziţie. ) s-a cerut. iar în !/" l-a sfătuit pe tatăl său să ia atitudine împotriva 5egatului 6ngar. în ciuda încercărilor disperate ale Marei de a a-l îndupleca pe Murad.inul li#ertăţii de exprimare a ortodocşilor înro#iţi. de asemenea. să îi dea de soţie sultanului Murad al ))-lea pe fiica sa. Misiunea ei a fost de a pleda continuu în favoarea (isericii 4rtodoxe şi a mănăstirilor la 7nalta 8oartă. a. Aşa cum ea însăşi va mărturisi mai târziu. la Adrianopol.avid. pe când Mara avea : ani. dacă avea şi ceva #un în sufletul său. Această atitudine a ei reiese şi din corespondenţa oficială dintre . timp de doi ani. de soţie a sultanului. încă minoră. Mara şi-a creat un #un renume şi printre turci. acest lucru se datora mamei sale vitrege. în !!!. că viitorul sultan. cât timp s-a aflat la curtea tatălui său. şi de asemenea.locit iarăşi.utând foarte mult (iserica şi clerul. 0ultanul a îngăduit ca tânăra sa soţie să-şi păstreze credinţa creştină./. 0oţul său. după căderea *onstantinopolului su# turci. s-a . Murat a primit ca zestre mai multe proprietăţi în 0er#ia. mai întâi. A rămas creştin ortodoxă. pentru o nouă alianţă. Mara a mi. după ce fuseseră logodiţi.. 7n scurt timp.upă o nouă înfrângere a armatei sâr#e. şi să-și trimită fiica. 9unta dintre Mara şi Murad al ))-lea a avut loc la ! septem#rie !/. dar vor fi deconspiraţi şi or#iţi. 7nfrânt fiind de armatele turce conduse de 0i%in-8aşa. +lena și . &'eorg'e (ran%ovici i-a urmat la tron unc'iului său.

pentru a evita întâlnirea cu emisarii ţărilor europene care veniseră să participe la funeralii. cu numele de Maxim. ca şi *onstantin 8aleologul. ArantzBs a considerat că văduva sultanului – care era încă destul de tânără şi foarte #ogată. semnând şi un acord de pace cu 0er#ia. 9isvG.uns mai târziu mona' şi. unii considerând că este mai #ine să fie respectat tratatul de pace înc'eiat cu turcii. de asemenea. iar după numai un an. prin mi. se pare. &rigorie – care.:.. Ma'omed al ))-lea . a devenit mona' la Mănăstirea atonită Dilandar – şi de unc'iul ei. &. în fe#ruarie !. în continuare. domniţa MaraC. va trece la cele veşnice şi mama ei. Mara a refuzat. *onform istoricului 0teven 5unciman. sultanul Ma'omed al ))lea a şi luat-o de soţie. A plecat la Adrianopol. +zev1. Mara va primi de la sultan Jzova Hazi localitatea . -omGs *antacuzino. ?ralBţa. familia s-a dez#inat. . Ma'omed a primit-o pe Mara înapoi cu mare #ucurie.ArantzBs. Ma'omed. însoţită de fratele ei.cu împăraţii pace a făcut. 7mpreună cu ea se afla nepoata ei. mai apoi. 2tefan. cronicarul &. A avut trei copii. a a. Acesta era un mic . Acesta a înc'eiat pace cu Moldovla'ia în timpul domnitorului 5adu (ogdan. . cu multe daruri şi cinste. în !. fiindcă luase 'otărârea că. care. îşi va dedica întreaga sa viaţă. iar alţii sperând în a. i-a permis Marei să se reîntoarcă în ţara sa. Ar'iepiscop al 0er#iei. mai târziu vor deveni sfinţi. această propunere şi nu a putut fi înduplecată în nici un fel.! primise.e asemenea. şi acesta a avut acelaşi noroc. sultanul i-a dat înapoi zestrea cu care venise din 0er#ia şi o pensie însemnată. ArantzBs i-a făcut Marei propunerea de a se căsători cu împăratul *onstantin al E)-lea 8aleologul. principele &'eorg'e al $la'iei. *elălalt frate al Marei.upă moartea despotului sâr#.utorul $estului. +zi@vi. însă. aşa cum menţionează istoricul Dal%o%ondBlis.upă moartea lui Murad. -atăl Marei va muri în !. Aiul cel mare. Mara nu a fost prezentă la moartea mamei sale. faptelor de milostenie şi nu se va mai căsători niciodată. . pe care. 7n !. fiica despotului 3azăr. o cerere de căsătorie de la monar'ul *e'iei. va pleca în Al#ania Hţară independentă şi creştină la vremea aceeaI şi va lua de soţie pe fiica domnitorului Ang'elBnas. însă. succesorul acestuia. 7n acelaşi an. şi avea încă destul de mare influenţă la 7nalta 8oartă – ar fi fost o #ună soţie pentru împărat. dacă va reuşi să scape din 'aremul necredinciosului sultan.Gfni de lângă 01rresI care a mai avut şi alte denumiriK Jziova.locirea mamei sale vitrege.F. .

totodată. . ducesa +caterina. punct de întretăiere a mai multor drumuri comerciale şi scaun episcopal.urul ei clerici dar şi influenţi comandanţi militari. unul dintre ctitorii mănăstirii 0fântul )oan (otezătorul din 01rres. fusese tuns în mona'ism la 0fântul Munte. 7n acea vreme.afniI sora sa. +piscopul )oanic'ie se trăgea dintr-o familie #ogată din 01rres şi. din pricina #olii a fost nevoit să renunţe la scaunul episcopal. . *ele două surori au avut un rol important în negocierile din timpul răz#oiului dintre 5epu#lica $eneţiană şi )mperiul 4toman H !F/. Mara c'iar l-a însoţit pe am#asadorul 5epu#licii $eneţiene la *onstantinopol. episcop al locului era )oanic'ie. va veni la Jzova H. şi.!FLI. între anii !:N. a păstrat relaţii cu diplomaţi de seamă la vremea aceea. atunci când. cu acordul sultanului. 7n !FL.oraş-târg de provincie. în special..!:. c'iar dacă ea însăşi nu mersese de foarte multe ori acolo. având tot timpul în . ducele Milderic'. 3a această mănăstire s-a retras el la #ătrâneţe. după moartea prematură a soţului acesteia.omniţa Mara. Am#ele părţi implicate în conflict au avut încredere în ele şi le-au împuternicit să negocieze în numele lor. al cărui mormânt se găseşte în catoliconul mănăstirii. încă de tânăr.

acestea intensificându-se. #ăr#at virtuos.in motivul acesta. din această funcţie a putut a. patriar'ul . care era fiu du'ovnicesc al mitropolitului de +fes. 7ncepând cu !. şi. deşi îi era doar mamă vitregă. . frescă de la mănăstirea +sfigmenu din !OL 7n politica #isericească. ..uta întreaga (iserică 4rtodoxă din cadrul )mperiului 4toman.0ultana Mara. Astfel. .: a îndeplinit mai multe misiuni diplomatice în cadrul familiei sale. c'iar în inima )mperiului 4toman.mamăC.ionisie ) de Ailipopolis Hactualul oraş 8lovdiv din (ulgariaI.e trei ori a reuşit să-i propună sultanului pentru scaunul patriar'al trei candidaţi vrednici pentru această înaltă funcţieK în !F: l-a propus pe . 4 considera mem#ru al familiei sultanului.upă şase ani de păstorire. ea a reuşit să exercite o deose#ită influenţă în politica #isericească. Mara a continuat să exercite influenţă. Mara era singura persoană care avea o funcţie înaltă de răspundere la 7nalta 8oartă. mai ales după ce dinastia 9eman.ionisie îşi . 0ultanul Ma'omed îi arăta deose#ită preţuire şi o numea .a nu a mai deţinut puterea politică în 0er#ia. folosindu-se de prestigiul şi #unul renume al familiei (ran%ovici. 0fântul Marcu +ugenicul.

7n martie !. împărăteasa +lena de -rapezunt care se afla pe atunci în exil.va da demisia şi se va retrage la mănăstirea ..e asemenea. 3a catedrala mitropolitană din 01rres înc'inată 0finţilor -eodor -iron şi -eodor 0tratilat.u#rovni% şi i-a dăruit pe toţi iu#iţilor ei mona'i ag'ioriţi. 3a Mănăstirea Dilandar există patru documente ce poartă sigiliul sultanului. de asemenea este amintit numele ei. în special. -ot la 0fântul 8avel se mai găsesc încă două manuscrise în care sunt menţiuni cu privire la averea pe care o deţinea Mara. originar din 8eloponez.. până la sfârşitul vieţii. care se întinde de-a lungul râului 0trPm@nas.AaceriiC. care mergeau tot timpul să o viziteze la reşedinţa ei de la Jzova. dar. Mara a înfiinţat şi o şcoală de pictură religioasă şi de copiere de manuscrise. căreia îi aparţineau întinse suprafeţe de pământ. şi două părţi . Mănăstirile Dilandar şi 0fântul 8avel. A reuşit să recupereze o sumă de #ani pe care o datora oraşul . iar în !"F pe 9ifon. Dammer numeşte oraşul-târg Jzova .)Gssovon.. 7n !FL. . . animale. 7n !"N. la îndemnul ei. acolo unde se păstrează până astăzi. monede si o#iecte de aur şi argint. A ridicat o #iserică şi un turn în cinstea 0fântului Mare Mucenic &'eorg'e. de la -ârnovo la 5ila. iar la 0fântul 8avel există încă trei. împreună cu Aai%-8aşa. unde este amintit numele domniţei Mara. ci era şi un important centru cultural şi spiritual. ale căror ruine se mai pot vedea şi astăzi. actul de cumpărare fiind semnat de însuşi sultanul Mo'amed. învăţatul $ladislav a realizat o copie a . l-a convins pe acelaşi sultan să-i permită să aducă moaştele 0fântului )oan de 5ila. în afară de acestea există. în care. 7n !:. a a. Mara.+i%osifinBssis 8ag'1ouC ducând viaţă sfântă în continuare. un lac în apropiere de 01rres. Mara l-a propus pentru tronul patriar'al pe sâr#ul 5afail ). după cum se menţionează într-un vec'i manuscris al Mitropoliei. 8e la !:L deţinea. 5eşedinţa de la Jzova a domniţei Mara nu era doar un loc de popas pentru oameni de seamă la vremea aceea.. 3a 0fântul Munte se păstrează şapte documente turceşti cunoscute. a dăruit trei părţi Mănăstirii Dilandar. continuând lucrarea începută de tatăl ei.L a cumpărat la -esalonic #iserica 0fânta 0ofia. un număr mult mai mare de documente netraduse şi neclasificate.in toate acestea.utat foarte mult 0fântul Munte şi. a dăruit o icoană ce conţinea lemn din *instita *ruce. nu departe de AtosC. în timpul unei vizite pe care a făcut-o mătuşii sale. se pare. postavuri.

. adică inelul care aparţinuse acestuia. *onfirma 'risoavele pe care le emitea. între alte multe relicve de mult .0ultana 8rea Măritului Murad. 7ntr-adevăr. din proprietăţi. doamna Mara din Jzova am dorit să cumpăr=C. un incendiu a distrus în mare parte Mănăstirea +sfigmenu. pe care aceştia le-au adus 3ui Dristos la 9aşterea 0a. pentru ca să nu fie înstrăinată averea ei de la 0fântul Munte. 8araclisul actual ridicat pe locul în care sultana Mara a predat sfintele daruri în mâinile mona'ilor de la mănăstirea 0f 8avel 7nsă.+u.Mănăstirii 0fântul 8avel. OQ.. *el mai vec'i document datează din martie !FL. darul cel mai de preţ pe care Mara l-a făcut 0fântului Munte nu au fost nicidecum proprietăţile pe care le-a dat mănăstirilor de acolo. 8rimei mănăstiri i-a dăruit /Q. Mara. cu turn şi moară. acolo unde vieţuiau mona'i sâr#i şi greci. Atunci. ci unul mult mai însemnat. 7n acest document scrieK . 7n !FF a dăruit proprietăţi însemnate pe care le deţinea la Jzova şi Moraviţa iu#itelor ei mănăstiri ag'iorite Dilandar şi 0fântul 8avel. iar domniţa Mara a cumpărat metocul acesteia de la 8r@vla%a.. pecetluindu-le cu sigiliul tatălui ei. )ar în alt document din / aprilie !:L Mara menţionează numele eiK . +ste vor#a despre Darurile Magilor. fiica despotului &'eorg'eC. iar celei de-a doua. şi l-a dăruit Mănăstirii 0fântul 8avel. 3a Dilandar există încă ! zapisuri în care se face referire la donaţiile domniţei Mara.

o voce de 0us a înştiinţat-o că. acolo unde au rămas până la căderea oraşului su# turci.cea #unăCI. Aurul se găseşte su# forma a O" de plăcuţe de aur sculptate cu mare gri. mai exact. menţionează faptul că pe drumul de la arsanG Hportul mănăstiriiI la mănăstire există un mic paraclis. şi de aici. denumirea acestei regiuni provine de la numele Marei. . Au rămas acolo până la *ruciada a )$-a H ON!I. *onform tradiţiei. icoane. atunci când francii au ocupat capitala #izantină. ?alamariG. până în prea. atunci când împăratul Arcadie a luat 'otărârea de a le muta în *onstantinopol.preţ ce se păstrează la 0fântul Munte – cinstite moaşte.arurile. în !. smirnă şi tămâie. 9iceea. . 3uând personal . numită şi Maria. Mara a mers să le ofere Mănăstirii 0fântul 8avel. o#iecte şi veşminte #isericeşti – la loc de cinste se află . unde Mara a depus . alături de alţii. acolo unde mai aveau metoace încă N mănăstiri atonite. 8otrivit unei tradiţii locale. Darurile Magilor au fost readuse în *onstantinopol. sau. )eromona'ul &'erGsimos 0mirnG%is. femeilor nu le este permis să intre în 0fântul Munte. mai întâi. acestea se păstraseră în (iserica de la )erusalim. . în timpul împăratului Mi'ail 8aleologul./. 0mirna şi tămâia se găsesc în amestec su# formă unor sfere..in motive de siguranţă au fost mutate imediat în noua capitală HprovizorieI a )mperiului.omniţa Mara a mai înzestrat Mănăstirea 0fântul 8avel şi cu alte proprietăţi în ?alamariG HDal%idi%BI. în (itinia.arurile pe care le-a adus. . nu se găsesc toate în acelaşi loc.ma anului !NN. după ce. ci au fost împărţite şi depuse în mai multe racle cu sfinte moaşte în relicvariul mănăstirii. kalí Maria HMaria .upă FN de ani.ă.:N la număr. al cărei nou ctitor era însuşi tatăl ei. aşa cum este cunoscut. 8entru o mai #ună şi sigură păstrare.arurile MagilorK aur.

încă o dată. )rina şi Mara. 4raşul Jzova a fost. mânată se sentimente de profundă dragoste pentru (iserică şi ţară. de cele mai multe ori cinstea. &eorge. care. 0pre sfârşitul vieţii ei. după cum se vede. fiecare dintre ele adeveresc. dacă mai era nevoie. zădărnicind acţiunile vătămătoare ale turcilor împotriva creştinilor. în încercarea de a o asasina. în !" l-a înfiat pe voievodul vla' $ladimir al )$-lea. după cum menţionează unele surse istorice şi loc de surg'iun pentru domniţa Mara. mănăstirile Dilandar şi 0fântul 8avel au rămas în gri.&rigorie. #unătatea şi dragostea de ţară sunt prigonite.urul acestui eveniment s-au ţesut diferite poveşti. a dăruit Mănăstirii 0fântul 8avel moşia sa de FN de 'ectare de la Jzova. reproducere după fresca de la +sfigmenu din !OL Amestecul energic al Marei în politică a stârnit şi nemulţumiri care s-au concretizat. turnul. pe care atât de mult le-a iu#it. în venirea lui 4mur-(eP la Jzova. 7n continuare. 8entru a se asigura că mănăstirile de la At'os. ca să ai#ă gri. #iserica.a succesorilor lui . dinamicitatea de care a dat dovadă această femeie dar şi credinţa ei ortodoxă adâncă. 7n . pădurile şi o parte din lacul cu peşte. de vreme ce. vor fi întreţinute aşa cum tre#uie şi după moartea sa. de pildă. clădirile anexe.ă de ele. de care a dat dovadă până în ultima clipă a vieţii sale.

fiecare dintre ei. a şovăit dacă să rămână alături de unguri.oasă.!/. la Adrianopol. . rămânând în 'aremul sultanului. 7n continuare.dioşi la vremea aceea. a#solut nimic nu mai aparţine mănăstirii din proprietăţile pe care Mara le-a deţinut acolo. a dragostei pentru 0fântul Munte. 5uinele casei sale de la Jzova amintesc de trecerea prin . 7n acel moment de cumpănă. Amintirea ei se păstrează luminoasă.upă moartea Marei.:. să fie recunoscut de către 7nalta 8oartă. mai târziu. vor ridica încă un turn la #iserica existentă. (ucurându-se de protecţia turcilor. Mara. când statele #alcanice. care tre#uiau. +a este un sim#ol al credinţei creştinortodoxe. acest metoc a cunoscut momente foarte dificile în secolele următoare. ca soţie a sultanului Murad al ))-lea. $iitorul a arătat că nu a greşit în alegerea sa. Astăzi..!": se sta#ileşte definitiv la Jzova şi se află în legătură permanentă cu 0fântul Munte. . care se întrezăresc în poezie şi în tradiţia populară. în principal.ute cât mai #ine pe creştinii din )mperiul 4toman.: se întoarce în 0er#ia. care. 7ntre anii ! ". dincolo de mit şi de imaginaţie. tre#uie să reţinem câteva date generale. . a ales să se . unul după altul. a filantropiei. a locuit.in cele spuse până aici. a neiu#irii de #unuri materiale.eşte acestora doar pentru a putea să-i a.utorării creştinilor din (alcani şi a #isericilor şi mănăstirilor – în special cele atonite – astfel că se va #ucura de pomenire în veci.omniţa Mara şi-a afierosit întreaga viaţă a. sau să înc'eie un acord de pace cu 0emiluna. . le slu. despotul &'eorg'e (rancovici. a iu#irii de mona'i. . 7ntre !/. inteligenţă şi cura.ând dovadă de onestitate şi credinţă adâncă. îşi păstrează credinţa ortodoxă şi se îngri. a sufletului iu#itor de cele sfinte.$ladimir. Atitudinea. la Jzova s-au instalat mona'i de la 0fântul 8avel.!. 7n perioada !.eşte de (iserica 4rtodoxă cu dârzenie. şi !.rumul vieţii ei exprimă foarte #ine dificultatea tuturor acelor mari sc'im#ări din perioada aceea. din pricina #eilor care guvernau 01rres-ul şi împre. pe care îi vedea mai puţin prime. care a ştiut foarte #ine să realizeze ceea ce şi-a propus.ertfească pe sine şi să-i aleagă pe otomani. la ! septem#rie !":. dar şi realizările ei arată o personalitate deose#it de dinamică şi foarte cura.urimile. . 7ntre anii !. s-au pră#uşit din pricina pro#lemelor interne dar şi a puterii turceşti cuceritoare. Mara s-a aflat la curtea tatălui său din 0er#ia.

această lume a unei femei cura." . pp" %. pacea şi li#ertatea. Sérres %!!).Sérres – din antichitate până în perioada post-bizantină” ( !"#!-$"%#"%!!$& și publicată în to'ul (ctelor conferinţei.oase care a iu#it 4rtodoxia. *ol" +. Prelegere ținută în cadrul conferinţei internaţionale ...

Sign up to vote on this title
UsefulNot useful