Alternative de investitii in Romania

Proiect Macroeconomie
Studenti : Molea Iulia Nemtescu Nicola Mucheci Cosmin Nanut Alexandra

Academia de studii economice Bucuresti Facultatea:E.A.M

Cuprins:
1:Notiuni Teoretice: Defenitii 2:Evolutia si Analiza fenomenului: Analiza Investitiilor : -Investitii straine in Romania -Investitii pe termen scurt -Investitii pe termen mediu 3:Studiul de caz 4:Concluzii 5:Bibliografie:

Notiuni teoretice :
Moneda: definiie i componente
Definirea monedei a format obiectul a numeroase dezbateri i controverse, fr ca subiectul respectiv s fie epuizat sau abandonat nici astzi. Aceasta datorit poziiei cheie a monedei n economia naional i internaional, ca instrument de cunoatere i schimb. Moneda reflect, n mod sintetic, schimbrile structurale din economie i societate, iar pe msur ce moneda a fost recunoscut ca instrument de conducere a activitii economice, tiina economic a nceput s acorde problematicii monetare un loc principal n cadrul mai larg al conceptelor de economie i de management micro,macro i mondoeconomic.Din mulimea definiiilor date banilor, n contextul mai larg al economiei politice sau n tratate speciale pentru prezentarea banilor i circulaiei bneti, se desprind dou idei dominante : prima, care consider banii o marf cu nsuiri speciale, desprins din lumea divers a mrfurilor i a doua, dup care banii sunt o expresie a voinei oamenilor, un semn sau o crean asupra emitentului sau economiei.

Curs valutar se numete preul unei uniti monetare dintr-o moned, exprimat ntr-o alt moned.
Cursul exprim preul cu care se vnd i se cumpr valutele i hrtiile de valoare.Cursul exprim preul cu care se vnd i se cumpr valutele i hrtiile de valoare.

Investitiile reprezinta principala cale de mentinere a fortei productive a intreprinderii si de

dezvoltare a acesteia. Dac o ntreprindere nregistreaz un ritm de cretere inferior celui mediu pe piaa sa de referin (respectiv, n sectorul su de activitate), pe termen mediu i lung aceasta poate avea drept consecin "moartea" ntreprinderii respective, ca urmare a pierderii progresive de competitivitate. In sensul cel mai general , prin investitie se intelege utilizarea veniturilor in scopul formarii capitalului. Din aceast perspectiv, investiia este una dintre cele dou destinaii de principiu ale venitului: investiie i consum. Cu alte cuvinte, din punctul de vedere al alegerii dintre utiliti alternative, investiia reprezint renunarea la consumul imediat n favoarea unui consum viitor.De aceea, factorul timp are o importan aparte n analiza raionala a proiectelor de investiii.

Piaa financiar colecteaz disponibilitile bneti n favoarea solicitanilor prin emsiunea i

plasarea de titluri mobiliare precum: aciunile, obligaiunile, certificatele de investiii i alte produse financiare. De asemenea, pe aceast pia, au loc tranzacii cu titluri emise anterior, ntre vnztorii de titluri, care doresc s i recupereze capitalul bnesc avansat i diferii cumprtori, care i propun s investeasc. Aciunile reprezint titluri de valoare care reprezint o parte din capitalul social al unei societi pe aciuni. Valoarea nominal sau preul aciunii se determin prin raportarea capitalului social la numrul de aciuni emise de o firm. Obligaiunile sunt titluri de valoare care reprezint o cot parte dintr-un mprumut colectiv, pe termen mediu sau lung, solicitat de un agent economic. Valoarea nominal a obligaiunii se restituie posesorului la scaden, iar pe ntreaga perioad a creditului, acesta va primi o dobnd anual fix, nscris pe obligaiune. Pentru o desfurare normal a activitii, agenii economici au nevoie de mprumuturi pe termen lung cu care s i finaneze investiiile. Aceste capitaluri bneti pot fi

procurate pe piaa financiar. Oferta de capital este realizat de ctre deintorii de resurse financiare care plaseaz aceste resurse pe piaa de capital, prin cumprarea de titluri de valoare. Deintorii de capital bnesc sunt: firmele, bncile, persoanele fizice i juridice.

Clasificarea pietei financiare:

Piaa financiar primar este piaa pe care au loc emisiuni de titluri de valoare noi. Tranzaciile se realizeaz prin intermediul bncilor, iar cursul se identific cu valoarea nominal. Piaa financiar secundar are rolul de a asigura tranzaciile cu titluri emise anterior. Pe aceast pia, tranzaciile se realizeaz prin intermediul burselor de valori. Cursul la care se fac tranzaciile pe pia depinde de ctiva factori precum: 1. 2. 3. 4. 5. raportul dintre cererea i oferta de titluri rata comercial a dobnzilor bancare situaia economico-financiar a firmei exprimat prin profit. starea economiei naionale situaia politic i social intern i internaional

Piata Imobiliara reprezinta totalitatea tranzactiilor care implica drepturi de proprietate sau de
folosinta asupra terenurilor si cladirilor.Ca pe orice piata , pretul de tranzactie este stabilit , in primul rand , de interactiunea dintre cerere si oferta. Faptul ca fiecare imobil este unic determina complexitatea foarte mare a acestei piete si impartirea acesteia in functie de zone si de scopul in care va fi utilizat bunul respective.

Sistemul bancar roman : Dupa anul 1990 s-a revenit asupra conceptiei clasice, organiznduse un sistem bancar pe doua nivele: pe de o parte, Banca Nationala a Romniei cu rol de banca centrala a statului roman, care nu mai este investita cu atributii de banca comerciala si, pe de alta parte, societatile comerciale bancare.Totodata, s-a creat cadrul legislativ pentru privatizarea bancilor de stat incepnd cu anul1998.Bancile importante la care statul este actionar pot deveni banci comerciale private att cu capital romn ct si cu capital strain.

Banca Nationala a Romnie a fost infiintata in 1880 ca societate pe actiuni cu capital

public si privat. In anul 1901 s-a aprobat vnzarea cotei detinute de stat in Banca Nationala, aceasta devenind o banca particulara cu un statut privilegiat, in care statul isi pastra drept de control.Anterior anului 1989, Banca Nationala a Romniei a fost o banca de stat care a avut si atributii comerciale.

Atributiile Bancii Nationale a Romniei

Conform Statutului, Banca Nationala a Romniei are urmatoarele atributii: - stabileste si conduce politica monetara si de credit; - poate participa, in numele statului, la tratative si negocieri externe in problem financiare, monetare, valutare, de credit si de plati, precum si in domeniul autorizarii si supravegherii bancare;

- cu imputernicirea Parlamentului, Banca Nationala a Romniei poate sa participe la organizatii internationale cu caracter financiar, bancar si monetar si sa devina membru al acestora; - poate solicita din partea institutiilor de credit si financiare informatiile care i sunt necesare pentru exercitarea functiilor sale; - este unica institutie din Romnia autorizata cu emisiunea monetara; - are competenta exclusiva in stabilirea valorii nominale, dimensiunilor, greutatii, desenului bancnotelor si monedelor; - poate hotari anularea sau retragerea din circulatie a oricarui insemn monetar emis si punerea in circulatie a altor insemne monetare; - elaboreaza reglementari privind monitorizarea, controlul tranzactiilor valutare pe teritoriul tarii si emite autorizatii pentru transferuri in strainatate, tranzactii pe pietele valutare si pentru alte operatiuni specifice.

Evolutia si Analiza fenomenului

Investiiile reprezint suportul material al dezvoltrii economico-sociale a rii. Ele stau la baza suplinirii, diversificrii i creterii calitative a tuturor factorilor de producie. Sporirea capitalului fix sau circulant, creterea randamentului tehnic i economic al utilajelor, sporirea productivitii muncii, suplimentarea de locuri de munc, diversificarea produciei nu pot fi asigurate fr un consum de resurse financiare, fr investiii. n acest context investiiile reprezint elementul decisiv al creterii economice, al promovrii factorilor intensivi, calitativi i de eficien. Investiiile strine directe(ISD) au rolul de a aduce beneficii importante rilor gazd sub forma fluxurilor de capital, a transferului de tehnologie, a ntririi puterii de cumprare, i nu n ultimul rnd, de adncire a legturilor cu mediul economic mondial, n curs de globalizare. O investitie strin direct genereaz asupra rii-gazd efecte pozitive asupra creterii economice prin activitile de comer, pe care le desfoar, astfel: determin o cretere a dimensiunii pieei de desfacere a produciei autohtone. Prin dezvoltarea exporturilor, fiecare ar i lrgete posibilitatea de a-i valorifica superior produselor, cu efecte favorabile asupra balanei de pli, ratei de schimb sau ratei dobnzii. Dezvoltarea exporturilor este posibil prin investiiile strine directe, deoarece corporaiile au canale deja funcionale i contacte cu clienii, cu distribuitorii din toat lumea; n plus, este cunoscut faptul c una din practicile uzuale ale investitorilor strini n scopul diminurii riscului operrii n ara-gazd const n promovarea de relaii strnse cu entitile locale puternice. Acest obiectiv se poate materializa prin implicarea marilor investitori n diverse aciuni caritabile, sponsorizarea i sprijinirea unor aciuni sociale, culturale sau sportive, acordarea unor burse de

pregtire profesional i cercetare studenilor sau tinerilor nzestrai intelectual. La acestea, se adaug faptul c prezena investitorilor strini n ara-gazd impune dezvoltarea i creterea calitii industriei hoteliere, a locaiilor de alimentaie public, a pieei imobiliare, a centrelor de servicii destinate clasei bussines care vor genera, pe lng veniturile aferente, o tendin spre sofisticare din partea locuitorilor autohtoni. Avantajele generate de investiiile strine directe n economiile rilor gazd Avantejele Investiiilor Strine Directe : -Transferul tehnologiilor performante i a know-how-ului aferent acestora ; tehnicilor manageriale. -Dezvoltarea relaiilor de antreprenoriat -Dezvoltarea resurselor umane i creterea gradului de ocupare a forei de munc -ncurajarea competiiei -Egalizarea distribuiei veniturilor -Fluxuri comerciale favorabile Investiiile strine directe nu aduc, n mod obligatoriu, avantaje pentru ara-gazd. Prin intermediul lor, partenerii strini pot ctiga informaii despre concuren, despre firmele locale. Avantajul informaional le permite acestora s acioneze mai agresiv pe piaa valutar, a creditului sau pe piaa de capital conform intereselor proprii, fapt care poate afecta n mod negativ mediul local. Filialele strine pot ajunge, prin puterea informaional, i nu numai, s domine anumite sectoare economice, astfel c firmele locale mai mici sunt permanent ameninate cu ieirea de pe pia, prin faptul c ele nu dein fora financiar de a ine piept tacticilor agresive ale firmelor strine. Cadrul investitional din Romania a permis, cel putin in ultimii ani, clasarea tarii noastre pe locuri uneori de invidiat in statisticile in care se analizeaza fluxurile de investitii straine directe din Europa de Sud-Est. Alte statistici, care privesc Romania in perspectiva calitatii de stat membru al Uniunii Europene, ne pozitioneaza undeva spre media volumului de ISD atrase. Inainte de a prezenta situatia Romaniei incercam o abordare mai ampla a subiectului printr-o caracterizare succinta a indicatorilor de performanta si potential initiati de UNCTAD si calculati pe diverse perioade de timp ce au ca finalitate clasificarea tarilor lumii pe acest domeniu.

Indicii ISD
UNCTAD a realizat anumiti indici care permit analiza performantei si potentialului de atragere a investitiilor straine directe si care permit clasificarea tarilor potrivit acestor criterii. Exercitiul este necesar, asa cum UNCTAD declara, pentru a oferi decidentilor politici date cu privire la anumite variabile de interes pentru un numar mare de tari. Astfel, indicele performantei intrarilor de ISD este dezvoltat pentru perioade de cate 3 ani si acopera 141 de economii. Unele economii in tranzitie nu sunt luate in calcul din lipsa de date, iar paradisurile fiscale sunt excluse datorita atragerii de investitii straine directe, nu din motive de productivitate, ci ca urmare a sistemelor fiscale pe care le-au abordat. Indicele performantei pentru ISD atrase clasifica tarile dupa nivelul investitiilor straine atrase relativ la nivelul lor economic.Este vorba deci despre raportul dintre partea de investitii atrase de o tara si nivelul global al investitiilor atrase si cat reprezinta PIB-ul din tara respectiva in PIB global. O valoare mai mare decat 1 indica faptul ca respectiva tara primeste mai multe investitii straine decat este nivelul sau economic, o valoare sub 1 inseamna ca

tara respectiva atrage un nivel al investitiilor straine directe sub cel posibil de asimilat, iar o valoare negativa demonstreaza ca in perioada pentru care s-a analizat acest indice investitorii straini isi suprima sau reduc investitiile. Indicele capteaza influenta asupra ISD a factorilor de genul: stabilitatea economica si politica, prezenta resurselor naturale, infrastructura, tehnologii, oportunitatea de a participa la procesul de privatizare .

Indicele performantei ISD atrase, perioada 2004-2006 (pentru 141 economii)

Acest indice al performantei ISD atrase de catre o tara se calculeaza dupa urmatoarea formula:

in care: IPIii = indicele performantei ISD atrase de tara i; ISDii = fluxurile de intrare de ISD din tara i; ISDig = fluxurile de ISD globale; PIBi = produsul intern brut al tarii i; PIBg = produsul intern brut global. Tara noastra ocupa un loc bun, locul 21 din 141 economii analizate, cu un scor calculat de 3.791. Acest fapt ne permite sa ne referim la capacitatea marita de a asimila investitii straine a Romaniei, de care se va profita in perioada urmatoare si care ne va aduce beneficii importante. Al doilea indice, indicele potentialului de atragere a ISD, este calculat pentru perioade de cate trei ani si acopera, de asemenea, 141 economii. Acest indice exclude paradisurile fiscale din aceleasi motive ca si indicele performant ei. Indicele potentialului capteaza efectele provocate de factori capabili sa afecteze atractivitatea unei economii in ce priveste investitorii straini si este de fapt o medie (normalizata astfel incat rezultatul sa fie cuprins intre 0, pentru tarile cu scoruri proaste, si 1 pentru tarile cu scoruri inalte) a 12 variabile precum:

 PIB pe cap de locuitor (cu mentiunea ca tarile care au un nivel mai mare al acestui indicator atrag un nivel inalt de ISD); rata de crestere a PIB pe o perioada de 10 ani anteriori; procentul de exporturi in PIB, pentru a pune in evidenta deschiderea si competitivitatea unei economii; media de linii telefonice si de telefoane mobile la 1.000 de locuitori, ca indicator al infrastructurii de comunicare si tehnicilor moderne de informare; consum comercial de energie pe locuitor; ponderea cheltuielilor cu cercetarea si dezvoltarea in PIB, pentru evidentierea capacitatilor tehnologice; ponderea populatiei cu studii superioare in total populatie, ce indica disponibilitatea de aptitudini superioare; riscul de tara, un indicator compozit care vizeaza factori macroeconomici si de alta natura care afecteaza perceptia investitorilor despre risc; ponderea exportului de resurse naturale in total piata; ponderea importurilor de componente pentru produse electronice si automobile in total piata; ponderea exporturilor de servicii in piata globala; ponderea stocului de ISD atrase in total ISD, care e un indicator general al atractivitatii si capacitatii de absorbtie a ISD si climatului investitional. Potrivit tabelului de mai jos, primul loc in acest top este ocupat de SUA, cu un scor de 0,623, in timp ce Romania ocupa locul 76 cu un scor apropiat de 0, si anume 0,176. Cauzele clasarii pe acest loc sunt reprezentate de indicatori de natura economica si politica, precum riscul de tara pe care il prezinta tara noastra, capacitatea administrativa ce supune climatul investitional la impedimente vizibile.

Indicele potentialului de atragere a fluxurilor de ISD, perioada 2003-2006 (141 economii)

Indicele performantei iesirilor de ISD este calculat ca raport intre ponderea ISD iesite dintr-o anumita tara in total iesiri de ISD si ponderea PIB-ului sau in total PIB la scara mondiala. In general, indicele reflecta doua categorii de factori care determina fluxurile de iesire de ISD ale companiilor transnationale. Cu alte cuvinte, diferentele dintre valorile indicelui dintre tari reflecta

diferentele dintre aceste doua seturi de factori care determina iesiri de ISD. Aceste categorii de factori sunt potrivit UNCTAD: avantajele proprietarilor sau avantajele concurentiale ale firmelor, precum inovatii, brand, capacitati manageriale si organizationale, accesul la informatii, resurse financiare sau naturale, pe care acestea le exploateaza in strainatate; factorii/avantajele de locatie, care vizeaza factorii economici, in primul rand, care servesc la producerea diferitelor bunuri sau servicii in economiile-mama sau economiile-gazda, asa cum sunt, de exemplu, cota de piata, costuri de transport si productie, lanturile de aprovizionare, infrastructura, suport tehnologic. Indicele performantei iesirilor de ISD se calculeaza potrivit urmatoarei formule, in care:

IPEi = indicele performantei iesirilor de ISD pentru tara i; ISDei = fluxurile de iesire de ISD din tara i; ISDeg = fluxurile de iesire de ISD globale; PIBi = produsul intern brut al tarii i; PIBg = produsul intern brut global.

Indicele performantei iesirilor de ISD, perioada 2004-2006 (128 economii)

Pentru Romania, acest indice are valoarea 0.012 ceea ce determina ocuparea locului 98 din 128 de tari supuse analizei. Din compararea performantei si potentialului rezulta matricea2 urmatoare care evidentiaza patru categorii de tari:

Matricea ISD atrase (intrarilor de ISD) performanta si potential

In cadrul acestei matrici, realizate pentru anul 2005, Romania se incadreaza la categoria economiilor supra-potential, tara care reuseste sa atraga fluxuri importante de investitii straine directe, dar din pacate fara capabilitati puternice, in mare parte datorita nivelului de dezvoltare a sistemului industrial.

Evolutia ISD in Romania

O analiza furnizata de Agentia Romana pentru Investitii Straine ne prezinta evolutia investitiilor straine din Romania in maniera exemplificata in tabelul urmator:

Informatiile furnizate de Agentia Romana pentru Investitii Straine evidentiaza evolutia pozitiva in 2008 a investitiilor straine directe din Romania, analizate pe perioade scurte si raportate la evolutia aceluiasi indicator pe parcursul anului 2007, considerat in contextul perioadelor analizate. Factorii care favorizeaza acest nivel pozitiv tind sa aduca in discutie stabilitatea contextului macroeconomic si atractivitatea contextului investitional din Romania, care determina acceptarea de catre tara noastra a pozitiei de lider ca destinatie ce atrage astfel de fluxuri din zona Europei de Sud-Est. Cadrul fiscal din Romania, cel putin la nivel teoretic, pentru ca practica mai implica si anumite relationari cu autoritatile care nu reactioneaza intotdeauna prompt la solicitarea unui drept sau la cererea de consiliere pe anumite probleme specifice activitatii pe care investitorii o deruleaza, nu este unul inhibant, cotele de impozitare a profitului sau a altor venituri sunt rezonabile, iar facilitatile oferite investitorilor nu sunt nesemnificative. Legea investitiilor in ultima sa varianta, Ordonanta de urgenta nr. 85/2008, are ca scop sustinerea investitiilor din diverse domenii de activitate (industria prelucratoare, productia si

furnizarea de energie electrica, termica, gaze, apa calda, salubritate, gestionarea deseurilor, activitati de decontaminare, telecomunicatii si activitati de servicii informatice, activitati profesionale, stiintifice si tehnice, administrative si de suport) in ideea asigurarii unei dezvoltari durabile a Romaniei. Articolul 3 alin. (4) din Ordonanta de urgenta a Guvernului nr. 85/2008 considera drept investitii3 urmatoarele activitati: a) achizitionarea de active corporale si necorporale, in legatura cu crearea unei noi unitati, extinderea unei unitati existente, diversificarea productiei unei unitati prin realizarea de produse noi, schimbarea fundamentala a procesului global de productie a unei unitati existente, precum si achizitia activelor fixe legate direct de o unitate, atunci cand unitatea s-a inchis sau s-ar fi inchis fara aceasta achizitie, iar activele sunt cumparate de un investitor independent; b) initierea unor proiecte de cercetare-dezvoltare si inovare; c) crearea de noi locuri de munca si/sau formarea profesionala a angajatilor; d) initierea unor proiecte legate de valorificarea resurselor de energie regenerabila, protectia mediului si dezvoltarea durabila. Este adevarat ca noul cadru legislativ stabileste regula tratamentului egal al investitorilor, roman sau straini, dar acesta nu trebuie sa ne determine sa ne gandim la impactul negativ posibil pe care l-ar avea asupra investitorilor straini, deoarece un start egal al initiatorilor de proiecte de investitii asigura o crestere economica sanatoasa si lipsita de pescari de facilitati asa cum am putea sa-i numim pe cei care nu sunt atrasi decat de posibilele bonificatii pe care le-ar primi ca urmare a angajarii fondurilor disponibile intr-o tara membra a Uniunii Europene). Investitorilor li se acorda, in contextul indeplinirii unor conditii, o serie de beneficii daca demareaza pe teritoriul tarii noastre un proiect de investitii. Astfel, scutirea de plata taxei pe valoarea adaugata la achizitionarea de materii prime, materiale consumabile ori piese de schimb ce vor fi utilizate in productie pe o anumita perioada de timp este unul dintre beneficii. Apoi, scutirea de la plata impozitului pe venitul corporatiilor (impozit pe profit), in cazul in care activitatea se desfasoara in anumite domenii ce prezinta interes pentru preocuparile de dezvoltare sanatoasa, scutire realizata pe o anumita perioada de timp (de exemplu, 4 ani) de la punerea in functiune a obiectivului investitional. Pe langa aceasta, ca o continuare a dependentei de inlesniri, se mai poate beneficia de reduceri de impozit pentru profitul reinvestit sau in cazul in care cheltuielile pentru cercetare stiintifica ating un anumit prag bine definit de cadrul legal. In plus, sume de bani nerambursabile, daca acestea sunt utilizate in scopul achizitionarii de active, contributii financiare de la bugetul de stat pentru fiecare loc de munca nou-creat, bonificatii de dobanda acordate la contractarea creditelor reprezinta alte facilitati la fel de importante, care ar putea atrage investitorii. Pentru a urmari ce tipuri de masuri de ordin fiscal se pot aplica in scopul atragerii de investitii si ce obiective specifice tinteste o astfel de masura avem solutia prezentata in continuare:

Tabelul 5: Masuri fiscale de promovare a investitiilor straine directe

Din compararea intrarilor de investitii straine directe si a proiectelor noi anuale de ISD rezulta anumite diferente, care sunt explicabile din moment ce valoarea ISD este data in proportie mare de operatiuni de tipul fuziuni si achizitii si mai putin de operatiuni tipul greenfield.Astfel, de exemplu China, in timp ce ocupa locul intai in topul tarilor care au atras in 2006 proiecte noi de investitii straine directe, in 2007 (media primelor 11 luni) in ceea ce priveste intrarile de investitii, ajunge pe locul 3, atragand 5,79% din volumul global de fluxuri de intrare de ISD. Cazul Romaniei este si mai relevant din perspectiva decalajelor dintre fluxurile de ISD si proiectelor noi de ISD. Ocupanta a locului 7 in topul receptorilor de proiecte noi de ISD (in acest an s-au implementat 140 de proiecte de investitii straine directe, cu 63% mai mult decat in 2005), tara noastra coboara pe locul 30 in clasamentul volumului de ISD atrase, fapt ce se poate observa si din tabelele urmatoare :

Tabelul 6: Topul tarilor receptoare de noi proiecte de ISD

Tabelul 7: Fluxuri de intrare de ISD, 2007

Potrivit Eurostat, Romania ocupa locul 15 in Uniunea Europeana in ceea ce priveste fluxurile de intrare de investitii straine directe din 2007, care s-a ridicat la nivelul de 7.3 mld.euro, din care 6.5 mld. euro au fost injectate de catre tarile membre ale Uniunii. Nivelul aceluiasi indicator in anul 2006 s-a ridicat la 9,1 mld. euro. SUA si Canada au investit cate 100 mil. euro in Romania, in timp ce alte 400 euro au ajuns din Elvetia. Procesul de tranzitie la economia de piata parcurs de Romania a fost unul destul de sinuos; traditiile comuniste, centralizarea excesiva si gradul inalt al birocratiei au incetinit procesul de adaptare a economiei la contextul global. Obtinerea statutului de stat membru al Uniunii Europene, realizata in ianuarie 2007, face necesara urmarirea unui program economic compatibil cu cel al Uniunii, care priveste inclusiv nivelul de investitii straine directe ce poate fi atras, care sa permita dezvoltarea sectoarelor de activitate prioritare. De-a lungul ultimilor 4 ani, Romania a beneficiat de fluxuri de intrare record de ISD datorita stabilitatii macroeconomice, cresterii economice sustinute, privatizarilor pe scara larga si statutului de stat membru. Negocierile salariale succesive au ridicat costul unitar al muncii, iar acest fapt a afectat competitivitatea internationala, in special in industria usoara. E nevoie insa ca Romania sa atraga investitii in sectoare de activitate cu valoarea adaugata inalta prin imbunatatirea climatului investitional, a infrastructurii si capacitatilor de munca pentru a mai diminua din decalajul

economic fata de celelalte tari membre (avand in vedere faptul ca in 2007 PIB-ul pe locuitor al Romaniei era sub 40% din media pentru UE). Importanta atragerii de investitii straine directe intrun cadru economic in continua dezvoltare si adaptare la cerintele economiei de piata si ale integrarii in Uniunea Europeana este demonstrata de exemplele anterioare ale unor economii care, parcurgand etape asemanatoare celei prin care trece tara noastra, au beneficiat de fluxuri de intrare sau de iesire de investitii straine directe de nivel ridicat si, pe baza acestora, potentialul economic al acestora a cunoscut o crestere de remarcat si a devenit suport al bunastarii indivizilor societatilor respective. Ar putea exista si o capcana a contextului investitional, care poate fi explicata prin faptul ca investitorii straini reusesc sa profite de stimulentele de natura economicofiscala oferite de tara gazda fara sa ofere acesteia din rezultatele obtinute cu suportul sau. Aceasta se poate intampla prin dezvoltarea de obiective de investitii pe termen scurt, prin transferul total sau in cea mai mare parte a sumelor obtinute catre tara din care provine investitorul, si alte asemenea practici care, din fericire, pot fi corectate de catre factorii de decizie locali prin intermediul dispozitiilor legale pe care le pot emite tocmai cu acest scop, de protejare a economiei. Avantajele atragerii de investitii straine directe insa nu pot fi si nu trebuie umbrite de practicile despre care am amintit mai sus. Din acest motiv guvernele tarilor care decid ca acest obiectiv reprezinta o prioritate trebuie sa se foloseasca de toate instrumentele de care dispun pentru o dezvoltare economica dorita.

Studiu de caz
Se investeste o suma fictiva de 1 milion de euro pe 3 , respectiv: -Piata Imobiliara; -Piata Financiara; -Piata Bancara; Aceasta investitie va fi pe parcursul unui an, iar la sfarsitul termenului se analizeaza toate datele privind investitia, iar in functie de acestea,se va afla daca domeniul ales este o potentiala cale de a de a scoate profit .

Piata Imobiliara
Suma de 1 milion de euro a fost investita in agricultura iar rezultatele obtinute sunt cu totul surprinzatoare :

1. Legume

Producie anual: 50-100 tone/ha Cost pe hectar: 2.000 euro Suprafaa necesar: 1,5 ha Investiie: 3.000 euro Pret de vanzare rosii: 230 euro/tona Cantitate Obitnuta: 80 tone Pret total: 18.400 euro Am invesit suma de 3.000 euro in productia de legume ( rosii ) pe o suprafata de 1,5 ha obtinand la final de sezon cantitatea de 80 tone la ha.Cantitatea obtinuta fiind vanduta cu 230 euro/t. Productia totala fiind vanduta la pretul de 18.400 euro, obtinand un profit de 15.400 euro.
2. Cpuni

Producie anual: 40-50 tone/ha Cost pe hectar: 10.000 euro Suprafaa necesar: 1 ha Investiie: 10.000 euro Pret de vanzare: 1.000 euro/tona Cantitate Obitnuta: 45 tone Pret total: 45.000 euro Am investit suma de 10.000 euro in productia de fructe ( capsuni ) pe o suprafata de 1 ha obtinand la final de sezon cantitatea de 45 tone la ha.Cantitatea obtinuta fiind vanduta cu 1.000 euro/t. Productia totala fiind vanduta la pretul de 45.000 euro, obtinand un profit de 35.000 euro 3. Solar Producie anual: 100-200 tone/ha Cost pe hectar: 100.000 euro Suprafaa necesar: 2 ha Investiie: 200.000 euro Produs: Castraveti Pret de vanzare: 1.200 euro/tona Cantitate Obitnuta: 300 tone Pret total: 360.000 euro Am investit suma de 200.000 euro in productia de legume(castraveti) in spatii amenajate(solar) pe un teren cu suprafata de 2 ha obtinand la final de sezont cantitatea de 300 tone la ha.Cantitatea obtinuta fiind vanduta cu 1.200 euro/t.Productia totala fiind vanduta la pretul de 360.000 euro , obtinanad un profit de 160.000 euro.

4. Ciupercrie Finferli Producie anual: 200-300 tone/ha Cost pe hectar: 500.000 euro Suprafaa necesar: 1,5 ha Investiie: 750.000 euro Pret de vanzare: 13.500 euro/tona Cantitate Obtinta: 250 tone/ha Pret total: 5.737.500 euro Am investit suma de 750.000 euro in productia de ciuperci Finferli pe o suprafata de 1,5ha obtinand la final de sezon cantitatea de 250 tone la ha.Producita obinuta fiind vanduta la pretul de 13.500 euro/t.Productia totala fiind vanduta la pretul de 5.737.500 euro , obtinand un profit de 4.987.500 euro. Valoara totala a costurilor pentru amenajare si creare de conditii specific fiecarei productii a costat 37.000 euro .

Concluzie:
Dupa un an de la investitia de 1 milion de euro in agricultura s-a obtinut un profit total de 5.197.900 suma obtinuta fiind de 5 ori mai mare decat suma investita.Deci, investitia in agricultura poate fi o potentiala afacere ce aduce numai beneficii pe plan monetar.

Piata Bancara
Conform anumitor date ale bancilor din Romania o suma poate fi depusa doar in RON pe termen de 12 luni la o dobanda aflata intre 6 - 6.5% pentru sume relative mici . Cu cat suma depusa este mai mare cu atat dobanda va scadea .Pentru a transforma suma de 1 milion de euro intr-o suma in RON trebuie privit evolutia cursului valutar :

Evolutia EURO

Dupa acest grapfic putem deduce ca leul a avut o usoara crestere in decursul a 8 zile , dar calculul trebuie facut dupa suma actuala al EURO.Stiind toate acestea putem transforma EURO in RON: 1.000.000 EURO = 4.499.000 RON Prin urmare suma care poate fi depusa la o banca este de 4.499.000 RON ,iar aceasta fiind mare dobanda maxima pe care o putem obtine este de 3.5 % in decursul a 12 luni .La un mic calcul matematic dobanda pe 12 luni la suma de 4.499.000 RON este de 157.465 RON 157.465 RON = 70.8435 EURO

Concluzie:
Depunerea la o banca a sumei de 1 milion de euro duce la un profit pe an de 70.8436 euro.Daca ai aceasta suma o poti depune la banca si fara a face mai nimic obtii un profit de 70.8436.

Piata Financiara
Investitia in actiuni este o investitie ce are ca scop obtinerea de profit. Ea nu este o investitie garantata, ci reprezinta o optiune a investitorului, care incearca pe aceasta cale sa fructifice mai bine resursele financiare disponibile. Intotdeauna, pe o piata finaciara normala riscul asociat unei rentabilitati mai mari este la randul sau mai mare. Din acest punct de vedere, investitorul in actiuni trebuie sa cunoasca faptul ca profitul asteptat in urma unei investitii in actiuni nu apare totdeauna imediat si depinde de o multitudine de factori dintre care cel mai important este succesul viitor al societatii in ale carei actiuni investeste. Intrucat riscurile asociate investitie in actiuni sunt semnificativ mai mari decat, de exemplu, al investitiilor in instrumente monetare este necesar ca alegerea titlurilor ce vor fi cumparate sa fie facuta in urma unei analize detaliata si care sa ia in considerare factorii ce pot determina evolutii pozitive ale cursului de tranzactionare. Este bine cunoscut ca doua sunt principalele surse de castiguri pentru detinatorii de actiuni: dividendele acordate de catre emitent si castigurile din cresterea cursului de tranzactionare. Pe piata de capital romaneasca exista, inca, incertitudine privind politica de dividend a emitentilor (cu cateva exceptii), precum si mult eclectism in ceea ce priveste modalitatea de plata, lucruri ce impun ca micul investitor sa ia in considerare la momentul investitiei in actiuni nu doar castigul din dividende -ce este partial impredictibil- ci si posibilitatea obtinerii de castig din diferenta de curs intre momentul cumpararii si cel al vanzarii.

Se cumapra jumatate din actiunile unei firme de avocatura stiind despre aceasta ca are cei mai buni avocati din bransa si ca profitul obtinut de aceasta, pe fiecare an, este de 5 milioane de euro . Valoarea totala a actiunilor cumparate ajunge la suma de 1 milion de euro . Dupa un an se primeste o suma de 2.5 milioane de euro , care duce la un profit de 1,5 milioane euro .Stiind ca firma are un succes aproape garantat actiunile actuale detinute de investitorul de 1 milion de euro pot fi vandute la un pret de 2 ori mai mare .

Concluzie:
In aceasta situatie obtinerea unui profit este una garantata pentru ambele cazuri: -pastrarea actiunilor si obtinerea a jumatate din profitul firmei; -vinderea actiunilor ,la un an dupa obtinerea acestora, cu un pret destul de convenabil.

Bibliografie: www.insse.ro www.bnro.ro www.eurostat.com www.ectap.ro www.bvb.ro -sursa tabele: www.fiscalitatea.manager.ro