P. 1
4. Guvernata Corprativa Si Auditul Intern

4. Guvernata Corprativa Si Auditul Intern

|Views: 10|Likes:
Published by havisha_24
AUDIT
AUDIT

More info:

Published by: havisha_24 on Apr 04, 2014
Copyright:Traditional Copyright: All rights reserved

Availability:

Read on Scribd mobile: iPhone, iPad and Android.
download as PDF, TXT or read online from Scribd
See more
See less

04/04/2014

pdf

text

original

Capitolul 4

00:50

Auditul intern şi guvernanţa corporativă
4.1 Guvernanţa corporativă 4. 2 Necesitatea existenţei comitetului de audit şi a funcţiei de audit intern 4.3 Responsabilităţile comitetului de audit 4.4 Structura comitetului de audit 4.5 Implementarea funcţiei de audit intern
Timp necesar: 50 minute

Parcurgând acest capitol vom afla:  Care este semnificaţia şi importanţa noţiunii de guvernanţă corporativă;  Care este rolul şi structura comitetului de audit;  Care sunt responsabilităţile comitetului de audit;  Care sunt etapele de aplicare a funcţiei de audit intern. 4.1 Guvernanţa corporativă Guvernanţa controlată. Guvernanţa corporativă reprezintă modalităţile prin care fu rnizorii de resurse financiare ai unei companii se asigură că vor primi beneficiile la care se aşteaptă făcând această investiţie. Guvernanţa corporativă poate fi definită ca ansamblul relaţiilor unei companii cu acţionarii săi, sau mai pe larg, cu societatea pe ansamblu. Guvernanţa corporativă specifică distribuţia drepturilor şi corporativă sau conducerea corporativă

(corporate governance) este sistemul prin care o companie este condusă şi

responsabilităţilor dintre diferitele categorii de persoane implicate în companie cum ar fi: consiliul de administraţie, directorii, acţionarii şi alte

28

categorii, şi stabileşte regulile şi procedeele de luare a deciziilor privind activitatea unei companii. [OECD aprilie 1999 preluată din Cadbury Cod, 1992, pagina 15] Guvernanţa corporativă este un set de reguli conform cărora firmele sunt conduse şi controlate, este rezultatul unor norme, tradiţii şi modele comportamentale dezvoltate de fiecare sistem legislativ. Guvernanţa corporativă se referă la promovarea corectitudinii, transparenţei şi responsabilităţii la nivel de companie. Guvernanţa corporativă studiază modul în care companiile pot deveni mai eficiente prin folosirea unor structuri instituţionale cum ar fi actele constitutive, organigramele şi cadrul legislativ. În cele mai multe cazuri se limitează la studii privind modul în care deţinătorii de acţiuni pot să asigure şi să motiveze directorii companiilor astfel încât să primească beneficiile aşteptate de pe urma investiţiilor lor. (www.encycogov.com, Mathiesen, 2002). Conceptul de „Guvernanţa corporativă“ (CG) a apărut în 1992 în raportul Cadbury din Marea Britanie. Guvernanţa corporativă este definită ca fiind managementul întregului sistem de relaţii între consiliu de conducere, management, acţionari şi alţi „stakeholderi“. 4. 2 Necesitatea existenţei comitetului de audit şi a funcţiei de audit intern In ultimii ani au aparut, la nivel mondial, numeroase reglementari privind guvernanţa corporativă, în cadrul cărora se menţionează obligativitatea existenţei unui comitet de audit. De exemplu, în Statele Unite, legea Sarbanes-Oxley din 2002 obligă companiile listate pe toate bursele (NYSE, NASDAQ etc.) să aibă comitete

29

La nivel european. legislaţia referitoare la guvemanţă corporativă. articolul 41 al Directivei a 8-a (2006/43/EC din 17 mai 2006) impune şi existenţa unui comitet de audit pentru entitaţile de interes public în toate statele membre. de asemenea. toate societăţile listate să aibă comitet de audit. demonstrează că organizaţiile care au avut o abordare strategică şi au ştiut să utilizeze potenţialul acestor două elemente la adevarata lor valoare au avut un avantaj competitiv.de audit. obligativitatea existenţei unui comitet de audit este introdusă de legea 441 din 27 noiembrie 2006. care poate îmbunătăţi transparenta şi fiabilitatea raportării financiare. În Marea Britanie. din iulie 2003 obligă. In ţara noastră. a adaugat un plus de valoare organizaţiei. Experienţa internaţională. Existenţa unui comitet de audit si a auditului intern activ. respectiv în cadrul consiliului de supraveghere pentru societăţile care au un sistem dualist de administrare. cât şi la nivel global. atât în Romania. este că nici reglementarile legale şi nici lucrările de specialitate nu oferă detalii despre modalitatea practică în care ar putea fi implementate şi modul în care ar trebui să funcţioneze comitetul 30 . asupra valorii acţiunilor. IOSCO (Organizaţia Internaţională a Burselor de Valori) şi DECO (Organizaţia pentru Cooperare şi Dezvoltare Economica) au arătat că văd in comitetul de audit un instrument puternic. Problema cu care se confruntă multe societaţi în acest moment. In cazul societ ăţilor pe acţiuni ale căror situaţii financiare anuale fac obiectul unei obligaţii legale de auditare financiară este obligatorie crearea unui comitet de audit în cadrul consiliului de administraţie. au contribuit la îmbunatăţirea performanţelor şi au contribuit la atingerea obiectivelor acestora. care a avut un impact semnificativ asupra investitorilor şi. în final.

31 31 .3 Responsabilităţile comitetului de audit In sens larg. sistemul de control intern. 4/2007. Prezentăm în continuare rolul pe care ar trebui să îl joace comitetul de audit şi o modalitate de implementare a funcţiei de audit intern.de audit şi funcţia de audit intern.1). 4.1 Soluţia poate fi obţinută prin definirea corectă a obiectivelor organizaţiei şi a aşteptărilor pe care aceasta le are de la comitetul de audit şi de la funcţia de audit intern. Raportarea financiară Auditul intern Auditul extern Comitetul de audit Conformitate. Audit financiar. managementul riscului. regularitate şi etică (figura 4. nr. coordonarea şi supervizarea auditului intern. Atribuţiile principale ale comitetului de audit se refera la raportarea financiară. rolul comitetului de audit este de a oferi asistenţă consiliului de administraţie. Implementarea strategică a comitetului de audit şi a funcţiei de audit intern. 4. probleme de conformitate.1 Atribuţiile comitetului de audit 1 Nadir ALI. relaţia cu auditul extern. Comitetul de audit reprezintă o punte de legatură între conducerea organizaţiei şi acţionarii acesteia. pag. regularitate şi etică Controlul intrn Manangementul riscului Fig.

de asemenea.3. 4. de asigurarea integritatii situatiilor financiare ale societatii. trebuie introdus ca etapa distincta in calendarul de elaborare şi publicare a situatiilor financiare şi a altor materiale publice.2 Managementul riscurilor şi controalele interne Un sistem de control bine proiectat şi implementat ofera mediul propice pentru derularea eficienta a operaţiunilor entitaţii. trebuie sa implice in mod constructiv conducerea şi auditorul extern in abordarea unor aspecte din domenii complexe sau subiective. din lipsa de experienta in domeniul financiar.4. în numele consiliului de administraţie. Procesul de gestionare a riscurilor incepe cu stabilirea strategiilor şi de evaluarea riscurilor de afaceri şi include controalele interne pe care conducerea le-a implementat in vederea gestionarii şi diminuarii acestor 32 . Una dintre sarcinile principale ale comitetului de audit este de a asigura integritatea sistemului de control intern al societaţii.1 Raportarea financiara Comitetul de audit este de regula responsabil. membrii comitetului trebuie sa inteleaga conceptele contabile care afecteaza raportarea şi.3. Acest rol important include verificarea inainte de publicare a situatiilor financiare şi a altor informatii importante. comitetul de audit apeleaza la experţi externi cu rol consultativ. care pot avea impact pe piata. Timpul pentru aceste verificari şi activitaţi de monitorizare. Exista cazuri in care. Prin urmare pentru a putea analiza situatiile financiare in mod eficient. Aceste verificari trebuie sa fie suficiente pentru a permite comitetului de audit sa explice celorlalţi membri ai consiliului de administraţie modul în care societatea işi propune sa raporteze rezultatele financiare.

Rolul comitetului de audit este de a revizui strategia societatii şi profilul de risc şi de a verifica daca acestea corespund cu activitatile şi procedurile de gestionare a riscurilor implementate de conducere. precum şi controale care asigura prezentarea justa a informatiilor financiare conform standardelor cantabile. Riscurile nu trebuie privite doar in sensul negativ. conducerea şi comitetul de audit indeplinesc roluri diferite. 33 .inclusiv apetitul la risc al societaţii . cat şi din posibilitatea ca societatea sa nu foloseasca in interesul sau o oportunitate. reputaţia etc. Acesta include controale asupra integritaţii evidentelor si sistemelor financiar . dar interdependente in ceea ce priveşte riscurile.atat pozitive. in sens pozitiv.). profitabilitatea.care pot afecta organizaţia in diverse moduri (fluxurile de trezorerie. cat şi negative .  Conducerea organizaţiei este responsabila pentru elaborarea de proceduri de gestionare a riscurilor. Conducerea este cea care defineşte şi implementeaza sistemul de control intern pentru gestionarea riscurilor şi este responsabila pentru funcţionarea acestuia.şi de a aproba politicile aferente strategiei respective. Acestea reprezinta evenimente viitoare incerte .riscuri.cantabile. Consiliul de administrape. inclusiv cele care afecteaza raportarea financiara. in conformitate cu politica stabilita de consiliul de administraţie. inclusiv definirea profilului de fisc. profitul acţionarilor. Comitetul de audit trebuie sa inteleaga sistemul de control intern asupra raportarii financiare implementat de catre conducere.  Responsabilitatea consiliului de administraţie este de a stabili parametrii de determinare a strategiei societaţii . Riscul deriva atat din posibilitatea ca societatea sa fie afectata de un eveniment negativ.

3 Auditul extern Comitetul de audit reprezinta principalul punct de legatura dintre societate şi auditorul extern. convenirea asupra onorariilor de audit.3. politicile interne. Auditorul extern va discuta toate problemele identificate cu comitetul de audit. ci şi cerinţele legale. Aceasta ar trebui sa fie responsabilitatea consiliului de administraţie. alte reglementari specifice din domeniile de activitate relevante. Toate acestea pot avea impact financiar sau pot afecta imagine a societatii respective. in afara de aspectele legate de integritatea informatiilor financiare publicate. conformitate şi etică De regula.3. comitetul de audit va lucra in stransa legatura cu auditorul extern in vederea realizarii in bune conditii a auditului. comitetul de audit nu este responsabil pentru stabilirea standardelor de etica. De regula. Tot mai multe consilii de administraţie aloca resurse pentru programe de etica şi a devenit o practica obişnuita ca societaţile sa adopte un cod de conduita formal. precum şi aspectele etice. Comitetul de audit trebuie sa se implice in asigurarea respectarii principiilor de etica. Imaginea unei societati este un factor esential in determinarea valorii acesteia. membrii comitetului trebuie sa cunoasca mai mult decat procesul de raportare financiara. comitetul de audit supraveghează şi aspectele ce ţin de conformitate. De asemenea. Prin urmare. Comitetul trebuie sa ineleaga nu numai controalele interne referitoare la raportarea financiara.4. alte cerinţe ale actionarilor. ce prezinta principiile emise de consiliu in ce priveşte practicile acceptabile de afaceri. revizuirea ariei de aplicabilitate a lucrărilor de audit şi verificarea independentei auditorului extern. 4. comitetul de audit poate 34 . Rolul său include prezentarea catre consiliul de administraţie a recomandarilor privind numirea unui anumit auditor. In anumite situaţii.4 Reglementare.

5 Auditul intern Traditional. Prin urmare. Comitetul de audit trebuie sa fie singurul in masura sa înlocuiasca din funcţie Directorul de Audit Intern. personalul şi structura functiei de audit intern. comitetul de audit trebuie să înţeleaga capacitatea tehnica a funcţiei de audit intern. faţă de criterii predefinite.analiza cazurile specifice de nerespectare a principiilor de etica sau suspiciuni de fraudă şi poate dispune investigatii interne in acest gens. functia de audit intern era subordonată. acesta se asigura ca nu exista restrictii in ce priveşte aria de acoperire a activitaţilor auditului intern. precum şi constatarile rezultate in urma examinărilor efectuate. conducerii şi directorului general. îi stabileşte nivelul salarial. este de asemenea important ca Directorul de audit intern sa aiba 35 .3. In practica. a planurilor de audit. 4. In prezent. raportarea. se pune tot mai mult accent asupra unei linii de raportare direct catre comitetul de audit. In plus. comitetul de audit supervizează activitaţile operaţionale. resursele. inclusiv orice limitari impuse de catre conducere. cornitetul de audit trebuie sa evalueze eficacitatea şi performanta funcţiei de audit intern. Comitetul de audit este cel care efectueaza selecţia şi nurnirea Directorului de Audit Intern şi. de asemenea. calificarile. Numai in acest fel funcţia de audit intern poate fi independenta şi libera de presiuni din partea conducerii organizaţei. a evaluarii riscurilor. De asemenea. de regula. Cornitetul de audit este responsabil pentru aprobarea cartei de audit intern. O relaţie pozitiva puternica cu auditul intern poate oferi membrilor comitetului de audit o viziune asupra elementelor de control relevante pentru activitatea acestora. Periodic. aria de aplicabilitate.

nivelul remuneraţiilor şi numeşte preşedintele comitetului de audit.  integritate. Comitetul de audit are dreptul sa angajeze consultanţi externi pentru a putea aborda problemele mai complexe.  Capacitatea de a oferi perspective noi şi diferite. un comitet de audit cuprinde de la 2 la 6 membri. din care cel putin unul sa fie expert in raportare financiara. Membrii comitetului de audit sunt numiti de consiliul de administratie.acces permanent la membrii cornitetului de audit. toti membrii comitetul de audit trebuie sa fie administratori neexecutivi. Pentru a asigura independenta şi obiectivitatea auditului intern. De asemenea. 4. comitetul de audit trebuie sa se asigure ca acesta dispune de resurse financiare şi de o infrastructura adecvata desfaşurarii a ctivitatii conform planului de audit. disponibilitate din punct de vedere al timpului şi energiei. de cunoaştere a produselor şi serviciilor acesteia. Atributele membrilor comitetului de audit trebuie sa includă:  capacitatea de întelegere a modului de organizare şi funcţionare a entităţii. pentru a le prezenta problemele identificate. precum şi sugestii constructive. Conform Legii 441/2006. a obiectului de activitate.  Cunoştinte financiare (capacitatea de a citi şi înţelege situaţiile 36 . spirit iscoditor şi raţionament independent.4 Structura comitetului de audit De regula. consiliul de administratie stabileşte durata mandatului. selectati de regula dintre membrii consiliului de administratie.

5 Implementarea funcţiei de audit intern In trecut. fiecare audit aduce din ce in ce mai puţina valoare.  De la an la an. consecintele auditului intern „tradiţional“. axat pe trecut. Intr-un mediu economic dinamic. Periodic. Acest tip de audit intern se axeaza pe trecut. prin introducerea unui numar din ce in ce mai mare de controale interne.  Creşte diferenţa între aşteptările acţionarilor şi beneficiile aduse de auditul intern în realitate. axat pe trecut sunt:  Creşterea birocratiei. precum şi cursuri de dezvoltare a aptitudinilor membrilor existenţi. iar rezultatele se materializeaza in constatari şi recomandari.  Auditorii interni sunt priviţi şi tind sa se comporte ca „politişti“ ai organizaţiei. comitetul de audit trebuie să se autoanalizeze şi să asigure cursuri de pregătire pentru membrii noi.  Auditul tinde sa acopere doar aspectele financiar-contabile. cu atribuţii limitate la verificarea legalităţii şi regularităţii întocmirii situatiilor financiare şi a modului de gestionare a patrimoniului organizatiei. 4.financiare şi politicile contabile). auditul intern „tradiţional“ are ca obiectiv principal verificarea tranzactiilor. Ca urmare. este similar cu a conduce 37 .  Procesele auditate devin necompetitive şi greoaie. a situatiilor financiare şi se concentreaza pe identificarea iregularitatilor şi corectarea efectului acestora. auditul intern a fost asimilat funcţiei de cenzor. Un audit intern „tradiţional“.

acum el trebuie sa fie perceput ca un „partener de afaceri“. Daca in mod tradiţional. Aceasta evoluţie a auditului intern necesita şi o schimbare atat in mentalitatea auditorilor. priveşte spre viitor. In schimb. Intrebările care se pun nu mai sunt limitate la gestiunea patrimoniului organizaţiei şi la legalitatea intocmirii situaţiilor financiare. auditul intern bazat pe risc. auditorul intern va identifica riscurile afacerii şi va evalua eficacitatea şi eficienta mecanismelor prin care societatea gestioneaza aceste riscuri. auditorul intern era vazut ca un „poliţist“ al organizatiei. In loc sa verifice tranzactiile si contabilizarea acestora. Majoritatea tehnicilor de gestionare a riscului se bazeaza pe controalele interne. 4. Risc total Aria de cuprindere Bazat pe risc Tradiţional Risc financiar Poliţist Partener Atitudine şi percepţie Fig. cat şi in modul in care aceştia sunt percepuţi de catre organizaţie.2 Rolul auditului intern 38 .un autovehicul privind în oglinda retrovizoare. iar auditorul intern trebuie sa priveasca spre viitor şi sa işi puna intrebarea „Cat de bine sunt gestionate aceste riscuri?“ în loc de „A fost patrimoniul gestionat corespunzator?“ şi „Sunt situaţiile financiare corect întocmite?“.

 capacitatea de a raspunde la evenimente urgente. aflata in cautarea unei strategii. 39 . infiintarea functiei de audit intern are loc ca raspuns la o necesitate tactica de moment.1 Definirea aşteptărilor Pentru a crea o functie eficienta de audit intern. strategice şi tactice (figura 3). şi nu invers.  evaluarea controalelor interne. De cele mai multe ori. implementarea cu succes a unei functii strategice de audit intern implica resurse şi costuri semnificative. abordarea tactica trebuie sa rezulte din strategie. Exista numeroase exemple care demonstreaza ca cele mai multe organizaţii au dificultaţi in a aplica in practica aceste concepte şi nu reuşesc sa implementeze o funcţie de audit intern capabila sa adauge cu adevarat valoare. organizatia trebuie sa determine modul in care aceasta funţiie va furniza serviciul dorit.Atat pe plan mondial. Rezultatul final poate fi in mod nefericit o functie de audit intern . In procesul de implementare a functiei de audit intern. Prin acest proces.5. Sub presiunea urgenţei implementarii pot fi trecute cu vederea aspecte strategice importante. Implementarea cu succes a unei functii eficiente de audit intern presupune parcurgerea a zece etape. cat şi in tara noastra au fost publicate lucrari ştiintifice. 4. entitatea trebuie sa defineasca rezultatele pe care se aşteapta sa le obţina de la noua funcţie. Totuşi. dar mai ales o abordare corectă. articole şi materiale care ofera o perspectiva vastă asupra rolului şi importanţei auditului intern.  conformitatea cu legile şi reglementarile relevante.tactica. Aceste rezultate pot sa includă:  managementul riscului.

 mediu pentru dezvoltarea viitorilor manageri. Dezvoltarea planului 4. Evaluarea riscului şi planul de audit 5. valoarea neta generata de investiţia in auditul intern. Definirea aşteptărilor 2. aşteptarile organizaţiei trebuie reanalizate şi ajustate periodic. STRATEGIC 1. Dezvoltarea infrastructurii. Implementarea strategiei comitetului de audit şi a funcţiei de audit intern. prin colaborarea cu auditorul extern. Începutul muncii de teren 7.  promovarea culturii de management al riscului în organizaţie. Evaluarea performanţelor Fig.  rol consultativ in probleme complexe. Stabilirea bugetului 6. Dupa crearea funcţiei de audit intern. Definirea misiunii 3. 3 Etapele de aplicare a funcţiei de audit intern Adaptat după Nadir ALI. nr. Audit financiar.  reducerea onorariilor cu auditul. metodologiei şi a TACTIC tehnologiei 9. 4/2007 40 . Stabilirea protocoalelor de comunicare 10. Evaluarea experienţei necesare 8.

mărimea statutului (misiunii) şi nivelul detaliilor pot fi diferite. Tradiţional Echilibrat ORIENTAREA AUDITULUI INTERN Îmbunătăţirea Îmbunătăţirea Consilierea controlului proceselor conducerii intern Acoperirea relativă a riscului Detectarea erorilor şi fraudei Actual (progresiv) Facilitarea autoevaluării riscurilor Cuprinzător Managementul riscului organizaţiei Axat pe tranzacţii Managementul riscului de conformitate Limitat Audit financiar de conformitate Analiza Consultanţă Managementul proceselor şi asupra continuu al celor mai riscului riscului bune practici REZULTATELE ACTIVITĂŢII AUDITULUI INTERN 41 . Directorul de Audit Intern trebuie sa colaboreze cu conducerea şi cu Comitetul de Audit pentru a defini misiunea funcţiei de audit intern. are rolul de a descrie obiectivele acestei funcţii şi furnizeaza baza pentru evaluarea performanţelor auditului intern. În funcţie de entitate. în funcţie de modificarile aşteptărilor entităţii.2 Definirea misiunii Dupa definirea aşteptarilor de la funcţia de audit intern. ca un document formal. O misiune care nu îşi propune îndeplinirea aşteptărilor entităţii şi care nu este definită în mod clar şi direct poate împiedica atingerea performantelor entităţii.5. Misiunea auditului intern delimiteaza autoritatea şi responsabilitaţile acestei funcţii şi reflecta prioritaţile conducerii si ale Comitetului de Audit. Diagrama de mai jos ilustreaza orientarea activităţii auditului intern. dar fiecare trebuie să specifice măsura în care resursele auditului intern vor fi alocate spre auditul „tradiţional“ sau către activităţile care adaugă valoare.4. Misiunea (sau statutul) auditului intern.

iar modificările trebuie aprobate de Comitetul de Audit.Este evident faptul ca şi capacitaţile tehnice. reputaţionale. ci şi la cele strategice. este esenţială o abordare sistematica a analizei riscurilor de afaceri. Auditul intern nu trebuie sa se refere doar la riscurile financiare. Strategia auditului reprezintă şi un criteriu pe baza caruia vor fi măsurate deciziile şi rezultatele viitoare.3 Dezvoltarea strategiei auditului Strategia auditului defineşte obiectivele noii funcţii. beneficiarii principali ai acesteia şi valoarea adăugată pe care o va crea în prezent şi in viitor. apetitul pentru risc şi nivelul de asigurare urmărit. In mod similar. o funcţie de audit intern fără un plan dă naştere la suspiciuni. 4. Nu exista un singur raspuns corect in ceea ce priveşte decizia unei organizatii de a stabili misiunea auditului intern. profesionale ale auditorilor interni trebuie sa evolueze odata cu creşterea complexitatii aşteptarilor. O iniţiativă de afaceri care nu este susţinuta de un plan de afaceri solid va fi pusa sub semnul întrebării de catre auditul intern. 4. Acesta ar trebui analizată şi actualizată anual. Strategia auditului defineşte necesitaţile de investitii şi resurse umane atât iniţiale. IT. operationale.4 Evaluarea riscurilor şi elaborarea planului de audit Pentru a putea fi controlabile. Riscul trebuie privit din toate perspectivele care afecteaza organizaţia.5.5. Aceasta decizie depinde de mediul economic. de resurse umane. Evaluarea riscurilor îi permite auditorului intern sa ia in 42 . de mediu etc. cât şi pe un orizont de 3-5 ani.

procesele şi domeniile de activitate. auditorul elaboreaza planul operational de audit. auditorul trebuie sa identifice riscurile inerente la care este expusa organizaţia.considerare modul in care evenimentele posibile pot afecta atingerea obiectivelor organizaţiei. Efortul de audit va fi alocat pe diferitele componente ale universului auditului in funţie de nivelul riscului identificat. 4. vor fi disponibile suficiente informaţii pentru a permite elaborarea bugetului pe termen lung şi mediu. care acopera. In etapa urmatoare. de regula. Apoi. precum şi principalele obiectivele de afaceri. auditorul este in masura sa identifice ariile care prezinta cel mai mare risc Pe baza acestei evaluari. Trebuie acordata o atenţie deosebita legaturii dintre competentele tehnice necesare pentru executarea planului şi cele existente in departamentul de audit intern.5. Acesta include toate structurile organizaţiei. Limitele auditului trebuie sa fie reprezentate de nivelul riscurilor. dar este recomandabil sa 43 . Evaluarea riscului. prin discutii cu factorii implicaţi. Ca urmare a evaluarii riscurilor. nu de disponibilitatea competenţelor. Bugetul trebuie sa ofere funcţiei de audit intern suficiente resurse pentru a -şi putea duce la indeplinire planul de audit aprobat.5 Stabilirea bugetului Dupa finalizarea etapelor 1-4. precum şi planul de audit trebuie prezentate şi supuse aprobarii Comitetului de Audit. auditorul trebuie sa inteleaga modul de funcţionare al organizaţiei in contextul mediului in care activeaza. Evaluarea riscurilor incepe cu definirea universului auditului. o perioada de un an.

5. Aceasta poate fi o eroare majora. conducerea şi comitetul de audit doresc rezultate cat mai repede. şi nu sunt dispuşi sa aştepte până cand totul este pregatit in cele mai mici detalii. De multe ori. urmand ca acestea sa transfere treptat cunotintele necesare catre auditorii interni ai societatii. in primele 100 zile de la infiintarea formală a Departamentului de Audit Intern.5. pana cand aceştia işi vor dezvolta capacitatea de a-şi desfaşura activitatea independent. Acţionarii. O lansare rapida a funcţiei de audit s-ar concretiza prin finalizarea a 35 misiuni de audit in zonele cele mai riscante.aşteptarile. tacticilor. organizatiile urmaresc sa aiba implementata toata infrastructura şi sa finalizeze recrutarea inainte de a incepe munca de audit pe teren. 4. 4. In acest caz. Bugetul trebuie sa corespunda mai întâi strategiei şi. bugetul strategic ar trebui sa acopere o perioada de 3-5 ani şi sa ia in calcul evoluţia viitoare a organizaţiei. misiunea şi planul strategic al auditului intern. costurile pregatirii profesionale.includa şi un grad de flexibilitate pentru a putea raspunde schimbarilor survenite în afacere. multe societati apeleaza la resurse externe pentru inceput.6 Munca în teren Inceperea muncii de teren trebuie sa se realizeze cât mai curand posibil. Insa trebuie avut in vedere ca este posibil ca membrii unui departament de audit intern nou infiintat sa nu posede experienta necesara pentru a finaliza cu succes primele misiuni de audit.7 Evaluarea experienţei necesare Evaluarea experientei necesare in cadrul functiei de audit intern se 44 . Ideal. apoi. dar şi viteza de rotaţie a salariatilor departamentului de audit intern.

In aceste conditii. implica şi costuri mai mari. datorita faptului ca. In anumite situatii. mai ales a celor specializate. atragerea unor auditori interni competenti. In consecinţă. care sa prezinte un mix de capacitaţi tehnice. au avut expunere la persoane din conducere şi dovedesc calitaţi deosebite de lucru cu oamenii. o entitate poate sa nu aiba nevoie de un auditor intern specializat in IT angajat cu contract permanent de muncă.bazeaza pe obiectivele stabilite de catre comitetul de audit. poate fi mai eficient pentru entitatea respectiva sa apeleze la resurse externe experimentate pentru durate mai scurte de limp. ar trebui sa existe un plan de succesiune in cadrul auditului intern. misiunea departamentului şi planificarea strategica. de regula. şi auditorii interni vad aceasta profesie ca o rampă de lansare pentru o poziţie de conducere in cadrul organizaţiei. De multe ori. De exemplu. experienta profesionala practica şi abilitaţi personale adecvate este un obiectiv dificil de atins. In condiţile economice din Romania. conducerea entităţii şi comitetul de audit se concentreaza asupra numarului de angajaţi ai departamentului de audit intern şi mai putin asupra cunoştintelor şi experienţei acestora. De asemenea. Procesul de recrutare si selectie a unui director de audit intern sau a unor auditori cu experienta poate sa dureze cateva luni. 45 . Este ştiut ca auditorii interni constitui e o sursa importanta de specialişti cu experienta. care trebuie definite in fazele iniţiale ale procesului. nu se justifica angajarea permanenta a unor astfel de resurse. care. necesare pentru gestionarea riscurilor prioritare. in general. sunt bine pregatiţi profesional. au caştigat experienta in mai multe domenii ale afacerii. pentru a asigura continuitatea in eventualitatea plecarii unor membrii experimentaţi. O problema cu care se confrunta departamentele de audit intern este viteza de rotaţie a personalului.

5.  modul de adoptare a celor mai bune practici. monitorizare şi rezolvare a problemelor identificate. exista pe piata o serie de aplicatii pentru gestionarea electronica a documentelor de audit. proiectate special pentru auditul intern. Prin utilizarea acestor aplicatii se poate renunţa la dosarele clasice pe suport de hartie.  procedura de planificare a auditului. iar timpul pentru documentarea muncii de audit se poate reduce semnificativ. metodologiei şi a tehnologiei O altă eroare in crearea unui departament de audit intern consta in inceperea procesului prin investirea unor fonduri prea mari in infrastructura.  gestionarea resurselor umane. permitand auditorilor sa se concentreze asupra muncii efective.  procesul de comunicare. Infrastructura de audit intern poate fi dezvoltata in totalitate de catre organizatie sau poate fi obtinuta din exterior.8 Dezvoltarea infrastructurii. este foarte important sa fie definite:  metodologia de evaluare a riscului. Tehnologiile existente pot imbunatati dramatic eficienta.  procesul de asigurare a calităţii auditului. 46 . De exemplu. procesul de documentare şi verificare. Aceste investitii ar trebui determinate numai de obiectivele şi de profilul de risc al organizatiei. Inainte de efectuarea investitiilor in infrastructura. 4. calitatea şi consecventa procesului de audit.Procesul de implementare a funcţiei de audit intern nu este liniar. Deciziile strategice şi tactice trebuie luate simultan.

Directorul de Audit Intern trebuie sa defineasca linii şi proceduri clare de comunicare cu toate componentele organizaţiei şi sa monitorizeze permanent modul in care se desfaşoara comunicarea. Este important ca performanţele auditului intern sa fie masurate periodic in relaţie cu aşteptările consiliului de administraţie. este necesarr un sistem de evaluare a performanţelor strâns legat de aşteptarile. Un instrument util pentru masurarea 47 . In acest scop. 4.5. Din acest motiv. este esenţial ca departamentul de audit intern sa comunice eficient cu toţi factorii relevanţi din organizaţie. dezvoltand o legatura puternica şi clara intre misiunea auditului intern şi problemele şi riscurile strategice ale organizaţiei. 4. cat şi cu Standardele de Audit Intern şi Normele Profesionale ale Auditului Intern adoptate de CAFR.9 Stabilirea protocoalelor de comunicare Studii recente arata ca in multe organizatii exista probleme de comunicare intre conducerea executiva şi auditul intern.In cadrul functiei de audit intern trebuie sa existe şi un proces intern de asigurare a calitatii. pentru a asigura conformitatea activitatii auditului intern atat cu metodologia interna a societatii. pentru ca numai astfel se poate comunica contribuţia pozitiva adusa organizaţiei si se poate obţine sprijinul intregii organizaţii. obiectivele şi misiunea acestei functii.5. ale comitetului de audit şi ale conducerii. Auditul intern trebuie sa intre in dialog permanent cu conducerea.10 Evaluarea performanţelor Pentru a fi credibil. Exista o legatura puternica intre comunicare şi modul in care conducerea organizaţiei percepe activitatea şi performanţa auditului intern. Activitatea auditului intern trebuie sa fie transparenta. chiar şi in afara misiunilor de audit planificate. auditul intern trebuie sa demonstreze rezultate concrete.

performanţei auditului intern este "Balanced Scorecard". Care este semnificaţia şi importanţa noţiunii de guvernanţă corporativă? 2. Cheia implementarii cu succes a unei funcţii de audit intern consta in combinarea cadrului strategic cu execuţia tactica şi cooperarea la nivelul intregii organizatii. Vocabular: guvernanţă corporativă. Care este rolul şi structura comitetului de audit? 3. Care sunt misiunile care pot fi încredinţate spre îndeplinire auditului intern? 48 . in funcţie de obiectivele. Care sunt responsabilităţile comitetului de audit? 4. Care sunt etapele de aplicare a funcţiei de audit intern? 5. 1. definirea unui comitet de audit eficace şi competent este o condiţie esenţiala pentru implementarea unei funcţii de audit intern. misiunea şi planul strategic de audit. comitet de audit. Fiecare organizaţie trebuie sa işi dezvolte un model specific de evaluare. In acest context. dezvoltat de profesorii Robert Kaplan şi David Norton în 1992 şi care este în prezent utilizat de mii de organizaţii in toata lumea.

You're Reading a Free Preview

Download
scribd
/*********** DO NOT ALTER ANYTHING BELOW THIS LINE ! ************/ var s_code=s.t();if(s_code)document.write(s_code)//-->