You are on page 1of 10

Universitatea de Stat din Republica Moldova Facultatea Stiinte Economice Catedra Marketing si REI

REFERAT TEMA : Tehnicile de amplasare a unui magazin

A elaborat: studenta anului II gr.MK 101, Cebotari Irina A verificat : Negruta Alexandru,lector univeritar

Chisinau,2012

ca fiind acele elemente care definesc personalitatea magazinului. Imaginea magazinului poate fi definitã ca percepţia consumatorilor asupra magazinului şi atributelor sale. în care elementele sale definitorii să ofere necesarul în mod distinctiv de organizare şi funcţionare. Magazinul este un sistem constructiv. mijloace promoţionale. magazin-depozit. care poate să exploateze diferite forme de organizare a activităţii de comerţ: magazin. mãrimea şi structura asortimentului de mãrfuri. Aceste caracteristici sunt percepute sinergetic de cãtre clienţi. sau numai una din entităţile spaţiale aflate în posesia unei firme comerciale. . proiectat pentru a etala. Acesta poate fi un centru de decizie autonom (comerciant independent). a depozita şi a vinde mărfuri consumatorilor finali. respectiv clientelei sale.Introducere : Punctul de vânzare se poate defini ca fiind locul de vânzare permanent în care pătrunde clientul şi unde el îşi efectuează cumpărăturile. depozit. puse în valoare de un pachet de caracteristici: amplasarea magazinului. ambianţa şi organizarea interioarã. O asemenea definiţie sugerează necesitatea existenţei unui plan general al magazinului. amenajarea de ansamblu. Un magazin trebuie să prezinte o imagine proprie care sã-l individualizeze faţã de concurenţii sãi.

Designul unui magazin 2. Prezentarea mărfurilor 4. Fluxul mărfurilor şi etalarea lor .Planul: 1. Amenajarea spaţiului 3.

incită clienţii să intre în magazin. de regulă. . Faţada magazinului trebuie să capteze atenţia trecătorilor. iluminarea. să cunoască ce vinde acesta. această firmă de sus este aşezată exact pe fundalul clădirii.îi atrage să frecventeze toate raioanele magazinului. Cele două elemente care contribuie conjugat la crearea stilului particular al magazinului sunt: .dă acestora senzaţia unui sentiment de confort. . Astfel. 1) Firma sau emblema este mijlocul de comunicare eficientă a magazinului cu mediul său extern. dar cu câteva nişe pentru intrări şi vitrine. . Vitrina este importantă pentru a convinge clientul să intre în magazin prima oară. vitrina / vitrinele. Alături de promovarea imaginii clădirii. calitatea şi preţurile mărfurilor oferite de magazin. .faţada arcadă. Ambianţa magazinului trebuie să fie în întregime în concordanţă cu imaginea dorită a magazinului şi cu celelalte elemente ale merchandisingului-mix.). piatră.faţada în unghi.DESINGUL UNUI MAGAZIN 1. deasupra estrelor pentru a atrage atenţia clienţilor care traversează strada. mobilier. determinând în mare parte dacă şi cât vor cheltui consumatorii în plus faţă decât prevăzuseră iniţial.pardoseala. Firma poate fi iluminată sau neiluminată şi se amplasează. o ambianţă care: . dar şi de rezistenţa lor la condiţiile de climă (durabilitate). care creează un plus de atractivitate şi interes. De exemplu. având la bază configuraţia faţadei în linie dreaptă. vitrina convenţională are următoarele funcţiuni: a) de a expune mostre reprezentative ale mărfurilor aflate în magazin. realizată paralel cu axul străzii. b) de a etala linii promoţionale sau sezoniere. Ea comunică acestora natura. Este de reţinut faptul că aprecierea aspectului terior ai magazinului este dată nu numai de costul materialelor folosite în construirea faţadei (cărămidă.. 2) Vitrina are ca scop atragerea atenţiei trecătorilor.designul exterior: faţada. accesul îrr magazin.Definiţia designului unui magazin Designul unui magazin reprezintă rezultatul combinării a două elemente care favorizează crearea universului de seducţie a clienţilor. plafonul. Designul unui magazin trebuie să creeze.a. sugerându-le cu rapiditate profilul magazinului şi elementele distinctive faţă de concurenţii din vecinătate. ciment. prin atributele mediului său fizic. marmură. faţada magazinului este o formă majoră de promovare a vânzărilor intru comerciantul de detail. metale ş. Se cunosc trei configuraţii de bază ale faţadei: .măreşte gradul lor de satisfacţie. conducându-i pe clienţi direct în magazin. . În mod obişnuit. corpuri iluminat de cea mai bună calitate. Designul exterior al unui magazin În şi prin sine. Ea funcţionează ca interfaţă între imaginea magazinului şi comunitatea umană pe care acesta o aprovizionează. clienţii magazinelor specializate pentru articolele de modă feminină si mare ţinută se aşteaptă la o ambianţă placută: pardoseli mochetate. ceea ce asigură cumpărătorilor câteva arii de protecţie în faţa vitrinelor şi creează o atmosferă atractivă şi relaxantă. o ambianţă adecvată asigură.faţada în linie dreaptă. 2 . cu posibilitatea unor mici nişe pentru intrare: . prin definirea scopului. ţinta pe care comerciantul doreşte să o atingă pe piaţă. .designul interior: pereţii interiori. Ea ajută oamenii să găsească magazinul. sonorizarea.

costume-taior. din piele sintetică şi artificială.gruparea mărfurilor în funcţie de destinaţia utilizării lor: articole textile pentru îmbrăcăminte şi lenjerie de corp. la care este posibil. 2. elevi etc. tricotaje. Construcţiile moderne sunt dotate fie cu uşi rabatabile. diminuat. lenjerie de corp. articole textile pentru uz gospodăresc şi decorarea locuinţelor. 3. încălţăminte cu feţe din piele naturală. salopete. adesea.implantarea raioanelor de vânzare. lână. . încălţăminte. halate de protecţie şi de baie). încălţăminte din cauciuc şi mase plastice). de regulă. marochinărie şi tot felul de articole sportive).gruparea mărfurilor. Odată cu apariţia magazinelor cu autoservire. bluze. 3) Accesul în magazin trebuie proiectat astfel încât să încurajeze clienţii să intre.gruparea mărfurilor în raport cu natura cererii. copii. jachete. au o singură intrare. AMENAJAREA SPATIULUI 1. lenjerie. două intrări.grupe de mărfuri (de exemplu. Se cunosc patru tipuri clasice ale amenajării de ansamblu a unei suprafeţe de vânzare şi anume: . repartizarea spaţiului magazinului între raioane de vânzare şi activităţi de susţinere. Marile magazine localizate în construcţii independente pot avea mai multe intrări. . acţionate prin celule fotoelectrice. în cazul complexului sortimental pentru sportivi: confecţii. sarafane. fuste. Magazinele cu autoservire au. în funcţie de care vor putea fi organizate raioane cu articole de lux raioane cu articole de cerere curentă etc. fuste din stofă. după materia primă de fabricaţie: ţesături de bumbac. fie cu o perdea de aer care împiedică intrarea prafului în magazin. pantaloni.articole (de exemplu. . amenajarea de ansamblu a magazinului. Numărul şi localizarea intrărilor sunt influenţate de factori cum sunt: mărimea magazinului. pe: . Cele mai multe magazine. mătase. la rândul lor.c) o combinaţie de a) şi b).sortimente (de exemplu. la raionul de fuste: fuste tip jeans. particularităţile arhitectonice. . rochii.subgrupe de mărfuri (de exemplu. de mici dimensiuni. fuste-pantalon). .Amenajarea de ansamblu a magazinului Amenajarea de ansamblu a magazinului are la bază următoarele principii: .gruparea mărfurilor în raport cu categoriile de populaţie cărora li se adresează: bărbaţi. amplasate pe două sau pe toate laturile clădirii. numărul de lifturi. fluxurile clien ţilor. ciorapi. articole tricotate pentru îmbrăcăminte etc. încălţăminte cu feţe din înlocuitori. femei. 4. in-cânepă. şi o intrare prin spate (partea opusă faţadei) pentru aprovizionarea cu mărfuri. Unele dintre ele au. menţine temperatura constantă în interior şi permite accesul liber al clienţilor în magazin. în cazul confecţiilor pentru femei: paltoane. într-o anumită măsură. confecţii pentru îmbrăcăminte exterioară. pardesie-raglane. sistemele de securitate a magazinului. Raioanele se subdivid. nou-născuţi. Cele mai multe magazine cu autoservire au renunţat la etalările obişnuite în vitrine şi folosesc întreaga faţadă placată cu geamuri pentru a asigura vizibilitatea întregului magazin.Procesul de amenajare a spaţiului unui magazin se subdivide în următoarele etape de acţiune: 1.evaluarea gradului de utilizare a spaţiului magazinului. . 2. rolul vitrinei a fost.

. în cadrul căreia are loc procesul de vânzare a mărfurilor.Dispunerea tip grilă. deşi din punctul de vedere al clientului poate deveni stânjenitoare. b) Spaţiul pentru rezerva de mărfuri. Această dispunere utilizează spaţiul mai puţin eficient decât dispunerea grilă. benzi transportoare. Sunt preferate formele pătrate şi dreptunghiulare (cât mai apropiată de forma pătrată). în funcţie de profilul magazinului. 3 . . camere pentru repaus şi masă ).1. Acest tip de amenajare asigură o exploatare eficientă a magazinului. în funcţie de mărimea şi profilul magazinului. expoziţii cu vânzare. Dispunerea flux liber. 3. 4. scări rulante. în timp ce un magazin de bijuterii aproape nu are nevoie de un spaţiu de susţinere a vânzării. de amplasare a mobilierului şi utilajelor. .spaţiul pentru depozitarea temporară a ambalajelor amplasate în apropierea locului de preluare a acestora. destinat păstrării stocurilor. Repartizarea spaţiului magazinului 1) Primul pas în repartizarea spaţiului magazinului rezidă în departajarea suprafeţei între raioanele de vânzare şi activităţile de susţinere. forma şi mărimea sălii de vânzare. supermagazinele folosesc dispunerea tip grilă. modul de realizare a construcţiei (cu unul sau mai multe niveluri). c) Spaţii auxiliare. Aşa de exemplu. nestructurată a clienţilor. . Dispunerea tip buclă sau alee circulară. pentru a facilita mişcarea liberă. .sala polivalentă pentru: prezentarea modei. Suprafaţa comercială a unui punct de vânzare se poate diviza. precum şi a reparaţiilor bunurilor de uz îndelungat. unde raioanele posedă o faţadă pe această pistă circulară. vechimea clădirilor în care acesta îşi desfăşoară activitatea. Suprafaţa de vânzare variază în funcţie de tipul şi mărimea magazinului. 2. aşezate perpendicular pe primele. astfel: a) Sala de vânzare. unele ţesături. în care grupele de produse sunt expuse liniar. pălării. goluri pentru: lifturi. Dispunerea tip boutique. tricotaje. personalului şi cumpărătorilor.spaţiul pentru primirea. De regulă. Acest sistem de amenajare reclamă costuri de construcţie şi de securitate mai ridicate. după caz. dezambalarea şi recepţionarea mărfurilor. unde asortimentul de mărfuri estegrupat pe familii şi subfamilii de produse. datorită condiţiilor optime de vizibilitate şi de orientare a cumpărătorilor în sala de vânzare. . cu propriul stil şi o ambianţă specifică. Ca regulă generală. duşuri. în vederea asigurării pregătirii mărfurilor şi continuităţii procesului de vânzare.spaţii anexe sanitare şi sociale (vestiare pentru personal. într-un magazin universal suprafaţa de vânzare reprezintă circa 65% din suprafaţa totală. tobogane etc O importanţă deosebită pentru organizarea procesului tehnologic a magazinului o are. Adesea fiecare shop prezintă mărfuri de marcă de la un singur producător. se repartizează cât mai mult posibil spaţiu pentru vânzare. întrerupte de culoare secundare. părţile perimetrale ale suprafeţei de vânzare fiind mult mai aglomerate. Acest tip de amenajare incită clienţii să circule liber în magazin şi să efectueze cumpărăturile pentru produse de impuls în mai multe raioane. acţiuni de instruire sau de analiză a activităţi.încăperi pentru: efectuarea operaţluniloorde retuşat şi călcat confecţii. de stabilire a celor mai raţionale fluxuri ale mărfurilor. pe culoare principale paralele. printre altele. Experienţa demonstrează că există o mare diversitate de forme ale săiii de vânzare. în care gruparea asortimentului de mărfuri se realizează astfel încât fiecare familie de produse constituie un raion bine individualizat.spaţii anexe operative: birouri. .

. în măsura posibilităţilor. de regulă. ca şi asupra nivelului de servire a clienţilor. refrişat. dimensionate astfel încât să asigure circulaţia nestânjenită a clienţilor. cu deosebire însă în cele de mari suprafeţe. şi anume: utilaje pentru calcul. de către clienţi. primitoare. maşini pentru tăiat. marcat. baterii.0-3. precum şi distingerea fără efort . Pentru sălile de vânzare cu o suprafaţă de sub 1. – selectarea de către client a unui articol din rândul mai multor articole similare. cumpărătorii apreciind buna funcţionare a magazinului şi după felul în care se desfăşoară încasarea contravalorii mărfurilor. El trebuie să se deruleze însă cât mai operativ.000 mp. procesul de încasare a contravalorii mărfurilor ocupă un loc important. 2) Funcţionalitatea eficientă a magazinului este condiţionată de modul cum se va soluţiona repartizarea suprafeţei de vânzare pe raioane. cusut şi brodat articole de confecţii. a unei grupe de mărfuri sau a unor articole care îi interesează. în timpul zilei. de preferat ca pentru intrare şi ieşire să existe uşi distincte. având un rol important în toate punctele de vânzare. mochete. ambalat. Numărul caselor de marcat in diferitele tipuri de magazine trebuie în aşa fel fundamentat Tncât să asigure un proces nestânjenit de încasare şi să preîntâmpine aglomerările. în organizarea încasării preţului mărfurilor se va stabili numărul necesar de case de marcat. becuri. . a. Sala de vânzare trebuie să aibă create condiţii de iluminare naturală care să asigure. lenjerie de pat etc. festonat. . aparate şi maşini pentru călcat. -utilaje specifice sectorului alimentar: vitrine frigorifice. Casele de marcat fac parte din utilajele de bază ale sălii de vânzare. de 3. la magazinele cu autoservire uşa de intrare trebuie să se deschidă spre stânga. Distribuirea pe raioane a sălii de vânzare are ca scop: găsirea cu uşurinţă. fasonat.stimularea deciziei de cumpărare a clientului şi pentru mărfurile de impuls. cântărit.căi de acces comode.a întregii palete coloristice a produselor. pentru a orienta fluxul de clienţi în sens opus acelor de ceasornic. să permită studierea amănunţită a mărfurilor expuse.În ceea ce priveşte înălţimea sălii de vânzare. covoare.5 m. aparate pentru încercat şi verificat articolele electrocasnice. aceasta va fi. vizibiliotatea până în cele maundepărtaste locuri. . între secvenţele tehnologiei comerciale.orientarea uşilor de intrare direct spre stradă.Poziţionarea locurilor de intrare şi ieşire în şi din magazin Numărul şi poziţionarea punctelor de acces al clienţilor în magazin condiţionează orientarea majoră a fluxului de circulaţie. – deschiderea uşilor în sensul fluxului clienţilor.utilajele de bază ale sălii de vânzare. precum şi amplasarea acestora. este indicată. – simplificarea şi îmbunătăţirea activităţii de conducere a magazinului Din categoria utilajelor fac parte următoarele: . ţesături. deşi la magazinele mici nu este posibil acest lucru. dimensionarea optimă a acestora având consecinţe nemijlocite asupra cifrei de afaceri. montarea de plafoane false care să reducă din înălţimea excesivă a unor încăperi. perdele. ceea ce presupune: . O rezolvare tehnologică raţională a segmentării suprafeţei de vânzare pretinde o intrare şi o ieşire în şi din magazin orientate corect din punct de vedere funcţional.utilaje suplimentare ale sălii de vânzare: dispozitive.

Cu alte cuvinte.culoarele destinate efectuării cumpăraturilor trebuie dispuse perpendicular pe căile principale de circulaţie. .căile principale de circulaţie să fie construite în linie dreaptă şi să-şi păstreze lăţimea de trecere pe tot parcursul sălii de vânzare. Perceperea produselor expuse Un client care se deplasează într-o alee de circulaţie străbate în medie un metru pe secundă şi dispune de fapt de o treime de secundă pentru a repera produsele expuse. să privească. fără căi transversale PREZENTAREA MARFURILOR 1. culori. ceea ce este de presupus că. – un prag de saturaţie. că este necesar un număr de trei bucăţi din acelaşi articol pentru ca acesta să aibă şansa de a opri privirea unui client. Se porneşte de la faptul că într-un magazin există două feluri de trafic (flux) al clientelei: . Numai astfel va fi incitat consumatorul să se oprească. pentru a asigura clienţilor accesul nestânjenit la marfa dorită.Dimensiunea cluoarelor de circulaţie De regulă. produsele trebuie aranjate pe mobilierul de prezentare într-o astfel de manieră încât clienţii să fie incitaţi să se oprească. . astfel. recomandându-se. se poate presupune că unei creşteri a linearului unui raion îi corespunde o creştere a volumului vânzărilor.lăţimea căilor destinate efectuării cumpărăturilor este dependentă şi de înălţimea mobilierului comercial. să atingă şi să-şi aleagă produsul dorit.care pun în valoare mărfurile expuse. totodată. nu permite realizarea unei vânzări corespunzătoare.spaţiile destinate activităţilor la standurile de vânzare şi în faţa caselor de marcat trebuie să nu se interfereze cu căile principale de circulaţie şi de efectuare a cumpărăturilor. însă această creştere este limitată prin existenţa a două restricţii: . Dispunerea produselor pe mobilier Localizarea mărfurilor pe mobilierul de prezentare constituie o problemă complexă şi. – în sectorul alimentar. Asta înseamnă că un produs ar trebui să dispună de mai puţin de 30 centimetri de spaţiu linear (un minimum de 20 centimetri) pentru a fi remarcat de către clienţi. 2. se priveşte ca un tablou sau o construcţie arhitecturală. Prin urmare. centrul de greutate al tehnologiei comerciale la nivelul magazinului Un criteriu de apreciere a modului de prezentare a mărfurilor în magazin este aspectul estetic al raionului. dacă se trece. înlesnind clientului drumul cel mai scurt spre diferitele raioane de vânzare. . aleile de circulaţie trebuie să fie continue.un număr minim de bucăţi dintr-o anumită referinţă care. . Altfel spus. pe mobilier trebuie să se găsească forme. să examineze şi să cumpere aceste produse. în proiectarea căilor de circulaţie dintr-un magazin trebuie să se respecte următoarele principii: . Una din problemele majore ale gestiunii spaţiului linear rezidă în determinarea mărimii linearului ideal pentru fiecare din produse. nu se va obţine o sporire a vânzărilor. abundenţă . Pentru o prezentare atractivă şi stimulatoare a mărfurilor trebuie luate în consideraţie criteriile psihologice care definesc comportamentul cconsumatorului. peste care. în acest sens.pentru dimensionarea lăţimii culoarelor de circulaţie şi a spaţiilor de staţionare se va porni de la frecvenţa cea mai intensă a vizitatorilor (în perioadele şi orele de vârf ale activităţii magazinului). ca lăţimea de cumpărare să fie egală cu înălţimea raftului de mărfuri. Se apreciază că o bună localizare se citeşte ca o carte. după ce a trecut prin faţa unei secţiuni de mobilier care nu i-a atras atenţia.b. dacă nu este atins. S-a observat că un client revine rar în urmă. Se admite. există mari şanse ca el să nu revină.

Culoarea materialelor folosite pentru obţinerea decorului trebuie armonizată cu nuanţa culorilor produselor etalate. De exemplu. se urmăreşte realizarea unei ritmicităţi a tonurilor. albastru exprimă liniştea. exceptând vânzarea. creează ambianţa necesară şi dirijează privirea către articolele etalate. obţinut prin diferite combinaţii pe o anumită tematică. materialele utilizate sunt bine puse în evidenţă de o lumină bine aleasă. Comparativ. depozitarea. Etalarea a) Culoarea. chimicale.nivelul în direcţia naturală a privirii Cercetările întreprinse au evidenţiat că nivelul în direcţia naturală a privirii este cei mai rentabil. iar nivelul la sol are potenţialul de vânzare cel mai slab. Tehnica de realizare a etalării prezintă particularităţi deosebite. Fluxul mărfurilor Elementele tehnologice ale fluxului de mărfuri şi ambalaje în interiorul magazinului sunt: primirea. care nu stânjeneşte privirea celor interesaţi. prin modul de prezentare a produselor etalate.nivelul la sol . Din acest punct de vedere se cunosc trei niveluri principale: . este un fapt cunoscut că diferitele poliţe (nivele) ale mobilierului comercial nu au aceeaşi valoare. articole de parfumerie) nu sunt iluminate tot atât de puternic. verde) care se duc spre fundalul vitrinei. Se folosesc atât culorile calde (roşu. ţinând cont de semnificaţiile psihologice ale fiecăruia şi rezonanţele lor efective. Evidenţierea unei mărfi poate declanşa trecătorului emoţii capabile să-i fixeze interesul. încât să se asigure citirea lor cu uşurinţă. La produsele viu colorate cum sunt cele de parfumerie. specializate.traficul de destinaţie. ţinând seama că. marfa este cea care trebuie pusă în valoare. mase plastice etc.. Deoarece cristalinul ochiului uman este galben. La alegerea culorilor se va urmări obţinerea unei unităţi de expresie faţă de tematică. în timp ce roşul este mai activ. Toate aceste operaţiuni. Etalarea fiind o compoziţie vizuală foloseşte culoarea ca un mijloc deosebit de eficace. . descărcarea. Felul mărfurilor prezentate impune diferite grade de iluminare. generat de un scop precis al cumpărătorului. obiectele cu feţe lucioase şi viu colorate (bijuterii.) De asemenea. FLUXUL MARFURILOR SI ETALAREA LOR 1. De exemplu. se recomandă evitarea folosirii acestei culori în vitrine. are un rol activ. Acest efect specific.traficul de impuls. astfel: . dominat de impulsurile consumatorului sub influen ţa unor elemente de şoc (atractivitatea produselor sau a etalării acestora pe diferitele piese de mobilier etc. portocaliu. vernil) care vin mai în faţă. dar şi culorile reci (albastru. 2. strict specializate şi simple). dar realizarea este mai dificilă. suprafeţelor şi contrastelor. b) Decorul. în funcţie de grupa de mărfuri şi de nivelul vitrinelor (generale. în vitrinele'unde se expun mărfuri de culoare închisă şi fără luciu (articole textile) este necesară o lumină mai puternică. mai dinamic. Culorile. transportul şi vânzarea. Se poate folosi atât iluminatul de fond fluorescent. nivelul din dreptul mâinilor are o rentabilitate medie. Prin acest procedeu se creează un şoc psihologic interesant. pentru a nu da loc la unele anomalii de percepţie. cosmetice. sunt procese secundare la nivelul magazinului.nivelul din dreptul mâinilor . Decorul. cât şi spoturile luminoase dirijate. Se poate folosi şi numai o singură culoare. c)Lumina. calmul. Toate inscripţiile din vitrină trebuie să fie astfel iluminate.

asortimentului. reprezintă un element esenţial în cadrul vânzării mărfurilor. Bibliografie : http://ro. mărfurilor oferite şi adaosurilor practicate. amenajarea suprafeţei magazinului.scribd. Pentru aceasta trebuie realizată o planificare corespunzătoare a amenajării spaţiului unui magazin care cuprinde designul interior şi exterior al magazinului. fie în formă clasică.CONCLUZIE: Magazinul.com . fie că este organizat cu autoservire.com/doc/50041367/1/Tehnici-privind-amenajarea-magazinului http://www.stiucum. magazinele difera unele de altele din punctul de vedere al nevoilor. Prin prisma cumpărătorului. prezentarea mărfurilor şi fluxul mărfurilor şi ambalajelor.