You are on page 1of 26

NOŢIUNI DE MECANICĂ I PNEURILE ŞI ROŢILE AUTOVEHICULULUI Ce se inţelege prin noţiunea de pneu?

a) ansamblul format din anvelopa şi camera de aer; b) roata de rezerva; c) anvelopa fără cameră de aer. De unde se începe introducerea talonului pe jantă, dupa fixarea camerei în pneu? a) din orice poziţie a talonului; b) din partea opusă valvei; c) din dreptul valvei.

1419

1420

1421

Din ce parte se începe demontarea unei anvelope de pe janta? a) de o parte şi de alta a valvei; b) din orice parte a pneului; c) din partea opusa valvei.

1422

Pe ce roţi se montează la autovehicul doua anvelope reşapate? a) pe rotile puntii din spate; b) pe oricare dintre puntile vehiculului; c) pe rotile puntii din fata.

1423

Cum procedaţi pentru înlocuirea pneului care a făcut pana în mers? a) seoateti vehiculul în afara drumului şi înlocuiti pneul in pană cu roata de rezerva; b) puneti în functiune luminile de avarie şi înlocuiti pneul în pana când nu aveti posibilitatea ieşirii complete in afara drumului; c) treceti la înlocuirea rotii acolo unde ati constatat pana pneului.

1424

Cum reacţioneaza vehiculul la pana pneului unei roti directoare? a) vehiculul intra in derapaj; b) volanul şi direetia trag într-o parte; c) roata pneului în pana frâneaza nesimultan.

1425

Care sunt factorii ce condiponeaza exploatarea rationaIa a pneurilor? a) mentinerea presiunii corespunzatoare, evitarea suprasarcinii, a excesului de viteza şi a franarilor puterniee; b) puterea motorului şi tipul de tractiune al vehiculului; c) categoria vehiculului şi numarul rotilor simple sau duble.

1426

Ce factori afecteaza starea tehnica a anvelopei? a) dezechilibrarea rotilor şi a unghiurilor directiei; b) supraincarcarea vehiculului şi repartizarea sa defeetuoasa; c) accelerarile şi franarile bruşte.

1427

Care este influenta negativa a zilelor caniculare asupra pneurilor? a) determina creşterea presiunii pneurilor prin dilatarea aerului încalzit; b) supraâcaIzirea pneurilor favorizeaza pericolul de explozie; c) mareşte elasticitatea pneurilor.

1428

Care este uzura minima a adancimii profilului pneurilor, admisa pentru folosirea lor? a) 1mm pentru anvelopele autocamioanelor; b) 2 mm pentru anvelopele autobuzelor; c) 1,5 mm pentru anvelopele autoturismelor.

1429

Când se măsoară presiunea în pneuri? a) după parcurgerea a cel puţin 400-500 km, cand pneurile sunt calde; b) doar atunci când observăm ca autovehiculul este înclinat într-o parte; c) înaintea plecari în cursa, cand pneurile sunt reci.

1430

Când creşte foarte mult uzura pneurilor? a) atunci cand se conduce preventiv-defensiv; b) la demarari şi franari intense, consecinte ale unui stil agresiv de conducere; c) la circulatia pe timp nefavorabil.

1431

Cum contribuiţi la mîrirea duratei de exploatare a unei anvelope? a) prin menţinerea unei presiuni constante in toate pneurile; b) prin utilizarea traseelor celor mai scurte; c) prin spaIarea şi mentinerea curata a pneurilor.

1432

Cui se datorează uzura ambelor margini ale benzii de rulare a pneului? a) rularii cu presiune mai mica decat cea prescrisa de constructor; b) vulcanizarii necorespunzatoare; c) frânărilor putenice.

1433

Când intervine uzura pe una din marginile benzii de rulare ale pneului din fata? a) în urma rularii cu presiune mai mica decât cea prescrisa; b) în urma supraîncarcarii autovehiculului; c) in urma dereglarii geometriei roţilor directoare.

1434

Deformarea mijlocului benzi de rulare al unui pneu se datoreaza: a) rularii cu presiune mai mare decat cea prescrisa de constructor; b) rularii cu viteză excesiva pe mijlocul drumului; c) rularii cu presiune mai mica decat cea prescrisa de constructor.

b ) presiunea. 1441 Ce poate cauza uzura anormală a unuia dintre pneuri? a) defecţiuni la sistemul de direcţie şi de franare. c) anvelopa este destinata circulatiei pe timp nefavorabil. b) rularea cu viteza redusa. 1436 Ce defectiuni ale pneurilor sunt provocate de supraîncarcarea vehiculului? a) fisurarea sau craparea circumferentiala a balonului pneului. b) utiliziirii unor presiuni mai mici decât cele prescrise. 1440 Cuvantul TUBELESS. c) montării incorecte a pneului pe janta. 1438 Care dintre factorii de mai jos influenţează cel mai mult durata de serviciu a pneurilor? a) temperatura mediului ambiant. în primul rând. b) uzarea şi deformarea inegala a suprafetei de rulare. fara motiv. 1442 Cărei cauze se datorează. c) starea tehnica a franei. uzura prematură a pneurilor din faţă? a) circulatiei frecvente cu viteza redusa. b) rularii cu viteză excesivă pe distante mari.1435 Uzura neuniforma a benzi de rulare a pneului se datorează: a) folosirii roti făra a fi echilibrata. 1439 Incălzirea excesiva a pneurilor se poate datora: a) deplasarii cu viteza excesiva. c) supraîncarcarii autovehiculului. b) presiunii insuficiente. imprimat pe o anvelopă semnifica: a) anvelopa poate funcţiona fara camera de aer. c) fenomenul este specific autovehiculelor care au tracţiunea pe puntea din spate· . c) caracteristicile drumului public. c) exploatarii pneului în conditii de suprasarcina. b) secţiunea pneului are forma tubulara. timp îndelungat. 1437 Cui se datoreaza aparitia crapaturilor in canalele profilului şi taierea benzii de rulare a unui pneu? a) rularii în conditii de suprasarcina pe drumuri cu denivelari. b) dereglării geometriei direcţiei. c) ruperea firelor de cord din cauza creşterii tensiunii acestora.

b) piesa circulara cu marginile periferice in forma literei U pentru montarea pneului. b) griparea rulmentilor. ai fast nevoit . c) rularii indelungate în conditii de suprasarcina. c) janta şi pneul. b) spargerea conductei de lichid sau a tubului flexibil de aer. c) de montare a pneului. c ) sa nu conduci cu roata de rezerva mai mult decat este necesar. . b) de purtare a jantei rotii.sa montezi roata de rezervă.1443 Ce se intelege prin noţiunea de roată a autovehiculului? a) numai roata de rezerva. 1450 Blocarea unei roti in timpu mersului poate fi determinata de una dintre defectiunile: a ) ovalizarea tamburului. 1447 Cui se datoreaza ovalizarea orificiilor de prindere a rotti în şuruburi? a) rularii cu piulitele de fIxare insuficient de stranse. c) griparea rulmentilor rotii respective. 1446 Ce este janta roţii? a) ansamblul format din anvelopa şi camera de aer. c) discul roţii care se prinde de butuc prin şuruburi. Ce trebuie să ai în vedere la continuarea drumului? a) sa nu conduci cu o viteza mai mare de 80 km/h. 1448 Care dintre defectiuni determina blocarea unei roti în timpul mersului? a) ovalizarea tamburului de frana. discul rotii cu janta şi pneul montat pe ea. 1445 Ce poarta discul roţii? a) butucul rotii. b ) sa nu iei persoane de ocazie în autovehicul. c) uzura exagerata a sabotilor. 1449 Dupa o pana de cauciuc. b) butucul. b) discul de frânare. c) numai anvelopa şi camera de aer 1444 Butucul roţii are rolul: a) de prindere in şuruburi a discului şi tamburului rotii sau a discului de frână. b) rularii indelungate pe drumurile cu denivelari.

b) valori inegale ale unghiului de fugă pentru roţiile directoare. b) mentine controIul asupra directiei de mers a vehiculului. c) a presiunii mari din interiorul pneurilor. 1453 Care sunt consecinţele unei convergenţe prea mari a roţilor asupra stari tehnice a autovehiculului? a) uzura excesiva a pneurilor rotilor directoare. b) prin inclinarea pivotilor catre interior. . 1454 Cum se regleaza convergenta rotilor directoare la autocamion ? a) prin rasucirea barei de conexiune. c) asigura stabilitatea vehiculului în toate conditiile de exploatare. c) lipsa lubrifiantuIui la articulatiile mecanismului de direcţie. b) cresc rezistentele la rulare şi implicit a consumului de carburant. c) echilibrarea tuturor rotilor vehiculului. b) reglarea corespunzatoare a convergentei roţior. 1457 Din ce cauza fluiera strident pneurile la viraje şi franari? a) a strangerii excesive a articulatiilor mecanismului de directie. b) presiune prea mare in pneurile roţilor directoare. c) prin impingerea voIanului in jos. 1456 Cum se face operatiunea de blocare a volanului ? a) prin rotirea volanului intr-un sens sau aItuI. 1458 Care dintre cauze determină revenirea greoaie a roţilor directoare din viraj? a) joc peste Iimita in angrenajul casetei de directie. b) prin tragerea volanului in sus. c) valori inegale ale unghiului de cădere pentru roţiile directoare. c) uzura excesiva a tuturor pneurilor autovehiculului. c) prin rasucirea barei longitudinal. 1455 Care este roIul mecanismului de directie aI vehicuIului? a) permite conducerea vehiculuIui in linie dreapta şi în viraje.II MECANISMUL DE DIRECŢIE Din ce cause autovehiculul “trage” într-o parte la rulajul rectiliniu? a) uzura marginilor pneurilor de la roţiile directoare. 1451 1452 Stabilitatea rotilor directoare ale vehiculului este determinată de: a) mentinerea presiunii egale in toate pneurile. b) a dereglarii unghiurilor de cadere şi de convergenţă a roţilor directoare.

1463 Cum se manifesta uzura mecanismului de directie? a) se simt sau se aud zgomotele mecanismului de directie. b) jocul insuficient intre pivot şi rulmenti sau bucşe. b) apelezi numai la atelierele specializate. b) pneurile insuficient umflate sau neechilibrate. 1462 Ce factori determină uzura mecanismului de directie? a) lipsa lubrifiantului. c) îti continui deplasarea. întrucât defectiunea se datoreaza starii drumului. c) presiunea în pneuri este superioara celei recomandate de constructor. care au personal calificat. atunci când simţi că autoturismul trage constant întro parte? a ) viteza redusa. 1465 Ce defectiuni provoaca jocul mare la volan? a) uzarea axului volanului. b) vascozitatea mare a unsorii din articulatiile directiei. b) cursa in gol a volanului este prea mare. c) uzarea angrenajelor din caseta de directie. 1460 Cum procedezi la apariţia defecţiunilor tehnice ale mecanismului de direcţie? a) apelezi la cunoştinte care au mai întalnit astfel de situatii.1459 Ce poate cauza transmiterea unor vibraţii la volan? a) producerea unei explozii la un pneu. b) viteza excesiva pe drumurile cu denivelari. . c) jocul mare al fuzetei pe pivot. c) rotile directoare au joc mare pe orizontala şi pe verticala. c) jocul insuficient intre organele casetei de directie. b ) geometria greşita a rotilor. c) manevrarea pe loc a mecanismului de direcţie. c) în vehicul sunt mai multi pasaqeri pe o parte. b) uzarea pneurilor roţilor directoare. 1466 Care dintre cauze determină jocul mare la volan? a) presiunea scăzuta in pneurile rotilor directoare. 1461 Care sunt cauzele posibile. . 1464 Care dintre cauze provoaca oscilatia rotilor directoare la viteze reduse? a) jocul prea mare intre organele casetei de directie.

b) articulatiile negresate ale mecanismului de directie. dacă efortul depus pentru actionarea volanuiui este mai mare decât în mod obişnuit? a) presiunea în pneurile punţii din faţă. c) presiunea în pneurile puntii din spate. b) starea de prindere a volanului pe axul sau. b) când nu este intinsa cureaua de antrenare. b) pompa de inalta presiune nu mai debiteaza suficient ulei. c) deteriorarea. III SISTEMUL DE FRÂNARE 1473 Sistemul de franare al autovehiculului este destinat pentru: a) imobilizarea vehiculului in stationare. c) arborele cotit al compresorului de aer. 1470 Care dintre cauze provoaca în viraj loviri puternice la voianul unui mecanism de directie cu servomecanism hidraulic? a) dereglarea unghiului de convergenta a rotilor directoare. c) dezechilibrarea rotilor vehiculului. c) patrunderea aerului in servomecanismul hidraulic. 1472 Ce trebuie sa verifici în primul rand. . 1471 In ce situatie functioneaza cu zgomot pompa unui servomecanism hidraulic al mecanismului de directie? a) cand se supratureaza motarul. b) jocul prea mare între organele casetei de directie. b) reducerea vitezei pana la oprirea vehiculului. 1469 Cine acţioneaza pompa de înalta presiune din componenta servomecanismului hidraulic de directie? a) arborele cu came al motorului. b) axul cardanic al vehiculului. griparea sau ruginirea pivotilor fuzetelor.1467 Care dintre cauze duce la rotirea greoaie a volanului? a) rotile directoare sunt dezechilibrate. 1468 Care cauze provoaca manevrarea greoaie a volanului Ia mecanismul de directie cu servomecanism hidraulic? a) dereglarea geometriei servomecanisrnului hidraulic. c) mentinerea constanta a vitezei vehiculului la coborarea pantelor lungi. c) când se află putin ulei in instalaţie.

b) electromagnetice. b) frâna de stationare. 1477 Care este rolul dispozitivelor de incetinire (limitatoare de viteză) aflate in componenta instalatiei de franare? a) micşoreaza uzura sistemului franei de stationare. c) intrerupe alimentarea motorului in cazul franarii bruşte. 1479 Ce rol are elementul ABS (element antiblocare) din componenta sistemului de franare? a) previne blocarea rotilor in timpul franarii şi scurtează spatiul de oprire. c) frana de serviciu. c) reduc spatiul de franare la vehiculele cu tractiune pe spate. 1481 Din ce se compune elementul ABS al sistemului de frânare a vehiculului? a) o unitate central electronica. c) pneumatic. c) se apasa de mai multe ori pedala de frana. b) reduce efortul la actionarea pedalei de frana. 1476 Care este rolul corectoarelor (limitatoarelor. b) fidelitatea. b) se apasa uşor pedala de frana. b) mentine constanta viteza autovehiculului la coborarea pantelor lungi. repartizoarelor de presiune) de franare ale autovehiculului? a) reduc efortul conducătorului de vehicul la pedala de frana. pe carosabil umed. .1474 Care sunt principalele calităţi ale sistemului de franare? a) eficacitaea. c) micşoreaza uzura sistemului principal de franare (franei de serviciu) 1478 Dupa principiul de funcponare limitatoarele de viteze se clasifică astfel: a) mecanice. c) stabilitatea. b) valve hidraulice pe circuitul de franare. c) senzori de viteza pentru fiecare roata. b) regleaza fortele de franare functie de sarcina dinamica pe punte. 1475 Cite tipuri de sisteme de franare are autovehiculul. functie de utilizarea acestora? a) frana de securitate. 1480 Cum trebuie actionata pedala de frână pentru ca elemental ABS să funcţioneze optim? a) se apasa pedala de frana pana la podea.

1489 . b) neetanşeitatea legaturilor conductelor instalaţiei de frana. 1483 Ce măsuri se recomandă a fii luate de conducătorul vehiculului la bordul căruia se aprinde indicatorul ABS? a) sa reduca viteza şi sa circule cu prudenta. c) măreşte forţa de tracţiune la toate roţile autovehiculului. c) blocarea cilindrilor receptori de frană.5 t 1486 Care sunt cauzele franării neeficiente? a) conditile meteorologice.indiferent de gradul de incarcare a autovehicIulului şi de inclinarea drumului. c) blocarea pistoanelor cilindrilor de frana. c) franarea nesimultana a rotilor. c) prezenta aerului în instalatia de frana. c) imobilizarea vehiculului pe timpul stationarii sau al parcarii indelungate.1482 Frâna de serviciu a autovehiculului trebuie să aibă capacitatea de a asigura: a) funcţjonarea in bune conditii a franelor de la rotile motoare. 1487 Care sunt defectele în cazul franei mecanice? a) blocarea parghiilor. c) sa intrerupa deplasarea pana la remedierea defectiunii elementului ABS 1484 Ce rol are elementul "Controlul tractiunii"(TC) din componenţa echipamentului ABS? a) controlează derapajul roţilor motoare la acţionarea acceleraţiei. b) încetinirea şi oprirea rapide. a axelor de frânare sau a tijelor flexibile. 1485 Care din următoarele categorii de autovehicule trebuie echipate cu limitatoare de viteză? a) autovehiculele destinate transportului de personae cu mai mult de 9 locuri pe scaune şi cu masa autorizată mai mare de 3. b) viteza excesiva. b) toate autovehiculele cu masa autorizată mai mică de 3. c) autovehiculele destinate transportului de marfă cu masa autorizată mai mare de 3. Care este defectul obişnuit al unei frane pneumatice? a) producerea zgomotului la acţionarea pedalei de frană.5 t. b) reduce efortul fizic la acţionarea pedalei de frână. b) sa remedieze defectiunea elementului ABS la un autoservice specializat. b) intinderea sau ruperea tijelor franei. sigure şi eficace. b) presiunea insufieientă a aerului in instalaţia de frană. 1488 În cazul franei hidraulice defectele pot fi: a) insuficienta lichidului in cilindru principal de frână.5 t.

1495 De ce se recomandă folosirea frânei de motor la coborârea pantelor lungi. 1493 Echipamentul de frânare nu este obligatoriu la remorcile cu masa totală maximă autorizată: a) mai mica de 750 kg. c) cursa libera a pedalei de frână este prea mica. serviciu care poate deveni ineficienta. c) pentru a evita suprasolicitarea franei de. Care este cauza obţinerii efectului de frânare abia când pedala ajunge la capătul cursei? a) distanţa prea mare dintre saboti şi tamburi. c) zgomotul datorat contactului roţilor pe partea carosabila. in momentul acţionarii franei de servieiu şi opririi vehiculului cu dificultate? a) uzura pronuntata a placuteIor de frarrare. b) mai mica de 400 kg. b) ruperea arcului de readucere a sabotilor. a) pentru economisirea carburantului. b) se reduce viteza de deplasare. c) pierderea lichidului de frana. Care este cauza rămânerii unei roţi blocate după eliberarea pedalei de frana? a) spargerea conductei pentru lichidul de frână de la roata respective. in ciuda acestui fapt. pe roţile unei osii. c) mai mare de 750 kg.1490 Despre ce defecţiune este vorba la zgomotul asemanator frecarii produse la rotiile direetoare. c) uzarea ferodoului saboţilor de franare. eficienţa frânării este mult diferită a) vehiculul poate derapa lateral. 1492 Care sun cauzele incălzirii excessive a tamburilor sistemului de franare cu comanda hidraulica? a) marirea distantei dintre saboti şi tamburi. c) vehiculul işi menţine tinuta de drum. b) pentru a micşora uzura motorului. 1491 Ce defectiuni determină franarea sau blocarea unei roţi in mişcare? a) uzarea ferodoului sabotului de franare. 1494 Ce se poate întâmpla atunci când. c) griparea pistonaşelor în cilindrul receptor. 1496 1497 . b) distanta prea mică dintre saboti şi tamburi. b) ovalizarea tamburului de franare. b) slăbirea sau ruperea arcului de readucere a sabotilor. b) blocarea pistonului de la etrierul uneia dintre rotite directoare.

Ce permite modul de control electronic ABS. b) reglajul incorect al sabotilor determina frecarea ganiturilor pe tambur. 1501 Criteriile de apreciere a eficacităţii frânelor sunt: a) forma pedalei. cursa acesteia este prea lungă. cu viteza redusa pană la cel mai apropiat punct de depanare. aderenţa pneurilor la sol şi timpul de reactie al şoferului. acest lucru este normal. în timpul franarii autovehiculului? a) un derapaj controlat. b) spatiul de franare. c) ungerii ganiturilor de ferodou ale tamburilor de frână. b) o mai buna incarcare a roţilor. c) da. b) repari frana într-un atelier specializat.1498 Aveţi voie sa continuati deplasarea cu autovehiculul a carui frana de serviciu s-a defectat? a) da. 1505 Acţionând o singură dată pedala de frânare. presiunea pneurilor şi oboseala şoferului. b) nu. diametrul rotilor şi numarul de osii (punti) 1500 Franarea intermitentă a vehiculului se datoreaza: a) actionarii repetate asupra pedalei de frană. c) a ruperii sau slabirii resortului de readucere a pedalei in repaus. c) un sistem pentru vehiculele motorizate. b) viteza de circulaţie. 1502 Din ce cauză frana freacă în mişcare când pedala se afla in repaus? a) a ungerii ganiturilor de ferodou. daca frana de ajutor functioneaza corespunzator. . 1503 1504 Sistemul de frânare ABS (Anti-lock Braking System) reprezintă: a) un sistem ce permite blocarea rotilor motoare. c) stapanirea direcţiei autovehiculului. c) viteza de circulatie. cursa pedalei se scurtează. b) alternantei porţiunilor de carosabil umed şi uscat. 1499 Care dintre factori influentează spaţiul de frânare al autovehiculului? a) conditiile de vizibilitate. c) nu trebuie sa faci nimic. c) marimea urmei de franare imprimata pe carosabil. deoarece prezinta un mare rise de accident. Cum trebuie să procedăm? a) acţionezi frana mai des. în situaţia unui început de blocaj aI uneia sau a mai multor roţi. b) un sistem ce permite mentinerea unei viteze constante de deplasare. Acţionând de repetate ori. in cazul patinarii acestora. ce previne blocarea rotilor in timpul franarii.

IV SISTEMUL DE RĂCIRE A MOTORULUI Care este temperatura de regim normal pentru funcţionarea motoarelor? a) 70 -100 Co.90 Co la motoareIe Diesel. în cazul lovirii unor obstacole. indiferent de starea partii carosabile. c) radiatorul.Ce indică cursa liberă a pedalei de frână. 1508 Ce poate determina neeliberarea completă a frânei de staţionare? a) un consum suplimentar de carburant. previn deplasarea accidentala a vehiculului parcat. ventilatorul. b) ruperea cablului franei de stationare. pompa de apa şi vasul de expansiune. pompa de apa. 1509 Ce rol au dispozitivele antiblocare (ABS)? a) asigura rotile directoare contra blocarii. 1513 Ce cuprinde instalaţia de racire a motorului cu lichid? a) radiatorul. b) radiatorul. b) griparea rulmenţilor. c) lipsa lichidului din instalatia de franare. c) prin montarea la fiecare roata. c) încalzirea excesiva a butucilor rotilor din spate. 1507 Ce indică efortul mai mare depus la acţionarea pedalei de frână? a) griparea cilindrilor receptori şi a pistonaşelor. c) un joc insuficient între saboti şi tamburi (discuri). c) sisteme numai cu aer. 1511 1512 Ce sisteme se utilizeaza pentru răcirea motorului? a) sisteame numai cu lichid. termostatul. b) sisteme cu lichid sau cu aer. b) blocarea pedalei de frana. . 1510 Blocarea unei roţi în timpul mersului poate fi determinată de una dintre defecţiunile: a) ovalizarea tamburului. b) zgomote în zona manetei franei de mana. vasul de expansiune termocontactul. c) uzura exagerată a saboţilor. tuburile flexibile şi racordurile din cauciuc. mai mică decât cea obişnuită? 1506a) pierderi de lichid pe la garnituri. b) previn blocarea rotilor in timpul franarii. ventilatorul şi termostatul. c) 80 . b) 80 – 115 Co la motoarele pe benzina.

c) blocarea termostatului in poziţia deschis. c) asigura racirea lichidului de franare. b) blocheaza sau permite accesul fluidului in functie de o anumita temperatură. 1517 Ce rol are termostatul? a) incalzeşte fluidul de racire la o anumită temperature. b) dupa cel mult 50000 km parcurşi. c) apa in amestec cu alcool. c) pierderea lichidului din instalatia de racier. b) inchide şi deschide circuitul lichidului de racire la anumite temperaturi. 1520 Ce cauze determina supraîncalzirea motorului? a) ruperea curelei de ventilator. b) numai apa. b) pierderile pe la colierele de etanşare ale racordurilor de cauciuc. c) la intervale de timp ori pacurs recomandate de constructorul vehiculului.1514 Din ce se compune lichidul de racire a motorului? a) apa distilată in amestec cu antigel. 1519 Care din defecţiunile sistemului de racire uzeaza prematur motorul? a) uzarea rulmenţilor pompei de apa. c) pierderile datorate neetanşeitatii sau fisurarii pompei de apa. b) uzarea instalaţiei de încălzire şi climatizare. c) regleaza şi mentine temperatura fluidului de racire la o anumita temperatură. b) arderea garniturii de chiulasă a motoruIui. 1518 Care este rolul termostatului? a) permite pornirea uşoara a motorului la temperaturi scazute. c) scaderea nivelului uleiului in baie. 1515 La ce interval de timp se recomandă inlocuirea lichidului antigel din instalaţia de racire a motorului? a) annual. 1516 Care poate fi cauza scaderii lichidului de racire din vasul de expansiune? a) pierderile datorate spargerii sau fisurarii radiatorului. 1521 Blocarea termostatului in poziţia închis conduce la: a) supraincalzirea motorului. . b) blocarea termostatului in pozitia inchis.

b) se va urmari intotdeauna nivelul optim allichidului din vasul de expansiune.existenta spumei de culore galbuie pe joja de nivel a uleiului. c) alimentare. b) la creşterea consumului de combustibil. c) prin . b) funcţionarea neregulată a motorului. 1523 Cum se constată pătrunderea lichidului de racire in baia de ulei a motorului? a) scăderea nivelului lichidului din vasul de expansiune. deoarece degaja multa caldura.1522 In ce constă calarea motorului? a) în blocarea partilor mobile datorată creşterii temperaturii peste regimul normaal de lucru. 1527 Ce reguli trebuie aplicate la folosirea pe termen lung a solutiilor antigel? a) dupa cel mult 3 ani solutia antigel va fi complet inlocuita. c) la imposibilitatea incalzirii habitaclului. intrucat lichidul respectiv nu este nociv. c) 60-70°C. 1526 Care este cea mai frecventa defecţiune a instalatiei de racire a motorului? a) slabirea sau ruperea curelei de antrenare a ventilatorului şi a pompei de apa. b) infundarea prizei de aer care alimenteaza ventilatorul. 1524 În ce interval este cuprinsă temperature lichidului de răcire care asigură performanţa maximă şi uzura minimă a motorului? a) 90-95°C. 1529 Termostatul aparţine instalatiei de: a) ungere. b) racire. c) se va urmari culoarea lichidului din vasul de expansiune. b) 100-120°C.implicit. c) nu se va combina cu apa. 1528 Ce masuri de precautie trebuie sa iei la utilizarea solutiei antigel? a) se va evita contactul cu aceasta. 1525 La ce poate conduce circulatia frecventa cu termostatul defect şi. b) în producerea rateurilor la admisie şi evacuare. c) patinarea ambreiajului. chiar daca densitatea acesteia corespunde cerintelor. cu o temperatura a lichidului de racire sub 60°C? a) la blocarea pompei de apa. c) în funcţionarea neregulată a motorului. . b) nicio masura. intrucat este toxica.

c) pompa de alimentare şi conductele de legatura. c) asigura pătrunderea amestecului carburant in cilindrii şi evacuarea gazelor arse. a) in cilindrii motorului.1530 Care dintre urmatoarele cauze determina creşterea excesiva a regimului termic de funcţionare a motorului? a) ruperea curelei de antrenare a pompei de apa. 1536 1537 Care dlntre defectiuni determina functionarea motoarelor Diesel cu fum negru. c) uzarea sau blocarea supapei de refulare. inainte de pornirea motorului. b) asigura functionarea uiforma a motorului prin acuimularea. excesiv? a) ruperea arcului sau a tijei injectorului. c) supraturarii motorului. de injectie şi filtrele.' . înainte de pornirea motorului. c) in colectorul de admisie.. c) defectarea supapelor de evacuare. V INSTALAŢIA DE ALIMENTARE CU CARBURANT Ce rol are mecanismul de distributie? a) asigră formarea şi distribuirea la. injectoarele şi conductele de legatura.Diesel"?. b) in pompa de injective. surplusului de energie debitat in timpul motor şi utilizarea acesteiai în ceilalti timpi. 1531 1532 Unde se reaIizeaza amestecuI carburant la motoarele . b) împinge motorina pană la injectoare. c) temperatura crescuta a mediului ambiant. b) supraîncalzirii motorului. c) umple cu motorina pompa de alimentare.Diesel" are in componenta: a) pompa de injecţie. 1534 Care este rolul pompei de amorsare din componenta sistemului de alimentare a motorului Diesel? a) umple cu motorina pompa de injecţie. . b) avansul la injecpe este peste limita admisa. b) defectarea termostatului. 1533 Circuitul de inalta presiune al instalaţiei de alimentare a motorului . b) pompa de alimentare. 1535 Ce indică fumul de culoare neagră emis de eşapament? a) un consum exagerat de combustibil. b) un consum exagerat de ulei.. Cui se datoreaza rateurile în galeriile de admisie şi evacuare? a) jocului prea mic dintre culbutori şi supape. bujii a curentului electric de inalta tensiune.

b) raportul dintre volumul camerei de ardere şi volumul amestecului comprimat. c) un consum exagerat de ulei. c) infundarea tobei de eşapament. b) folosirea unor benzine colorate. c) rularea frecventa cu o viteza inferioara limitei legale. 1541 Care sunt cauzele ce determină scăderea puterii motorului? a) imbâcsirea filtrului de carburant. 1545 Ce se înţelege prin raport de compresie? a) raportul dintre volumul total al cilindrilor şi volumul maxim al unui cilindru. c) slabirea curelei ventilatorului. . in cazul motoarelor cu aprindere prin compresie? a) reglarii necorespunzatoare a pompei de injective. c) deteriorarea garniturii de chiulasa între două camere de ardere. b) defectarea alternatorului de current. 1543 Care este cea mai frecventă cauză ce determină arderea garniturii de chiulasă? a) imbâcsirea sau înfundarea filtrului de aer. c) raportul dintre volumul total aI cilindrului şi voIumul camerei de ardere. b) înfundarea jiglerelor carburatorului. b) uzarea mecanismului motor (grup piston-cilindru). 1539 Care dintre defectiuni determina functionarea motoarelor "Diesel" cu fum alb in exces? a) avansul la injectie peste limita admisa. 1542 Care cause duc la mărirea consumului de combustibil? a) îmbâcsirea filtrului de aer. c) blocarea termostatului în poziţia închis. 1540 Ce indică fumul de culoare albastră emis de eşapament? a) înfundarea partiala a tobei de eşapament. b) blocarea acului injectorului.1538 Cui se datoreaza evacuarea in exces a fumului de culoare neagra. b) jocul prea mic dintre culbutori şi supape. c) uzurii segmentilor pistoanelor. 1544 Ce indică prezenţa calaminei pe suprafaţa bujiilor şi fumul albăstrui al eşapamentului? a) folosirea unor bujii necorespunzatoare. b)înfundarea jiglerelor carburatorului.

cu ajutorul jojei. motorul continuă să funcţioneze. c) nu se intâmpla nimic deoarece este tot combustibil.1546 Care este prima defecţiune în cazul utilizarii unui carburant insufficient filtrat? a) înfundarea injectoarelor. c) buşonul rezervorului închis la maximum. b) când uleiul este cald. VI SISTEMUL DE UNGERE A MOTORULUI Cand este recomandabil schimbul uleiului de ungere a motorului? a) când a scazut nivelul uleiului. b) continuati deplasarea cu viteza redusa pana la primul autoservice. b) calare. 1552 1553 Cum procedaţi cand constataţi că aparatura de bord indică presiunea scazuta a uleiului de ungere? a) opriti imediat motorul pentru a preveni deteriorarea acestuia. 1550 Factorii care fac ca motorul Diesel al unui autoturism să emită fum excesiv sunt: a) defecţiuni la instalatia de injecţie. b) lipsa combustibilului. c) autoaprindere. c) când uleiul este rece. 1549 Dacă după întreruperea contactului electric. c) controlati nivelul uleiului din baia motorului. c) conducerea prudent. . c) amestecul carburant prea bogat. c) griparea pistoanelor pompei de injecţie. b) se distruge motorul. 1551 Ce se întâmplă dacă alimentezi cu motorină în loc de benzină? a) trepidează masina. b) ruperea supapelor de refulare ale elementelor pompei de injective. fenomenul se numeşte: a) detonatie. 1548 Cauzele care deitermina un consum de combustibil peste limita normală sunt: a) schimbarea tipului de combustibil folosit. b) funcţionarea neregulata a motorului. 1547 Care sunt principalele cauze ce duc la ancrasarea bujiilor? a) patrunderea de ulei in camera de ardere. b) dereglarea carburatiei.

b) asigura demontarea mai uşoara a pieselor motorului. b) deteriorarea garniturilor de etanşare a camăşilor cilindrilor. însemnate pe joja de ulei. c) cu ajutorul manometrului de la bord. c) prin inlocuirea uleiului dupa expirarea termenului de utilizare. c) punctul de congelare. b) culoarea. c) defectarea supapei de scurtcircuitare a pompei de ulei. c) cu aproximativ 1 cm deasupra reperului MAX. c) conform periodicitatii stabilite de constructor. b) din 3 în 3 ani. Care dintre variantele de mai jos reprezinta calitaţi ale unui ulei de motor? a) vascozitatea. prin crearea unui film rezistent de lubrifiant între suprafetele pieselor aflate în mişcare. 1558 1559 1560 1561 Cum se efectueaza intretinerea sistemului de ungere? a) prin verificarea şi completarea nivelului uleiului din baie. 1556 Cum trebuie sa fie nivelul corect al uleiului din baie? a) între reperele MIN-MAX.1554 Care sunt cauzele ce pot determina scăderea uleiului in baie? a) uzura înaintata a motorului. 1557 Cum se realizeaza controlul nivelului de ulei din baie? a) cu ajutorul unei tije metalice numite joja. Rolul uleiului pentru motor este de a: a) proteja motorul fata de patrunderea amestecului carburant in baia de ulei. introdusa în blocul motor. b) cu ajutorul turometrului de la bord. c) pierderile de ulei datorate neetanşeitatii garniturilor. . c) reduce uzura motorului. 1555 Care dintre cauze determina diluarea uleiului cu apa? a) fisurarea camăşilor ciliridrilor sau a blocului motor. b) prin desfundarea orificiilor de aerisire ale radiatorului. b) montarea defectuoasa a filtrului de ulei. Cand se efectueaza schimbarea uleiului şi a elementului filtrant? a) din 5 în 5 ani. b) cu aproximativ 1 cm sub reperul MIN.

b) defectarea regulatorului de tensiune. b) bateria de acumulatori. 1568 1569 Care din cauze determina descarcarea bateriei de acumulatoare? a) folosirea excesiva a electromotorului. c) alternatorul 1565 Care dintre cauze fac ca alternatorul sa nu debiteze ori sa debiteze curent insuficient? a) ruperea sau slabirea curelei altenatorului. c) asigura pornirea automata a morului prin transformarea energiei electrice în energie mecanica. b) nivelul scazut al electrolitului in bateria de acumulatoare. VII CIRCUITUL ELECTRIC-SISTEMUL DE ILUMINARE ŞI SEMNALIZARE Ce rol are la autovehicul generatorul de current electric? a) antrenează motorul şi ventilatorul prin intermediul curelei trapezoidale. b) sunt oxidate contactele la bornele bateriei de acumulatoare. c) deteriorarea diodelor din puntea de redresare. . b) distribuie la bujii curentul de inaIta tensiune. c) periile demarorului sunt murdare sau consummate. c)defectarea pompei de ulei. c) uzura periilor motorului electric. 1566 Care sunt cauzele pentru care motorul electric de pornire roteşte incet mecanismul de cuplare şi motorul porneşte greu? a) infăşurarea rotorului ori a statorului motorului electric scurcircuitata. c) defectarea releului regulator de tensiune. Care este cauza de nu se aude zgomotul motorului şi nu se aprind luminile la introducerea cheii in contact? a) bateria de acumulatoare este descărcata complet. b) asigură încarcarea bateriei de acumulatoare şi aIimenitează consumatorii vehiculului. b) desfacerea legaturilor de la bornele acumulatorului. 1567 Ce rol are bobina de inductie? a) transforma curentul altemativ în curent continuu necesar functionarii motorului. b) circulatia frecventa pe drumuri neasfaltate. 1563 1564 Cine realizeaza alimentarea cu energie a electromotorului din instalatia de pornire a motorului? a) bobina de inductie.1562 Care sunt cauzele ce pot determina creşterea nivelului de ulei in baia de ungere? a)patrunderea apei sau a combustibilului în baia de ulei. c) transforma curentul de joasa tensiune in curent de inalta tensiune.

b) desfacerea legăturilor sau deteriorarea conductorilor electrici. c) montatea incorecta a elementului optic cu dispersor. 1575 Care dintre cauze determina nefunctionarea farurilor? a) arderea sigurantelor fuzibile. 1576 Din ce cauză este reflectată in sus lumina de intaInire a farului? a) becul billix este montat cu ecranul în sus. . 1573 Care este cauza iluminării necorespunzătoarea drumului de catre farurii? a) supraîncarcarea autovehiculului. c) murdăririi sau deteriorarii oglinzii reflectoare a farurilor. 1574 Reducerea luminozitătii farurilor se datoreaza: a) reglajului necorespunzător al farurilor.28 grame: b) cu apa distilata: c) cu acid sulfuric nediluat. e) becul bilux este montat cu ecranul în jos. c) slabirea contactelor electrice.1570 Care sunt cauzele ce provoaca suIfatarea bateriei de acumulatoare? a) scăderea nivelului electrolitului in bateria de acumulatoare. 1577 Care este rolul bateriei de acumulatori? a) asigura funcţionarea instalatiei de racire. b) arderii uneia dintre fazele becurilor farurilor. b) alimenteaza consumatorii cu energie electrica. c) asigura funcţionarea instalatiei de aprindere. c) slabirea sau ruperea bornelor bateriei de acumulatoare. b) bateria de acumulatoare este descărcată sau sulfatata. b) reglarea necorespunzătoare a farurilor: c) defectarea generatorului de curent electric. 1571 Cu ce se completeaza electroIitul evaporate din bateria de acumulatoare? a) cu electrolit avand densitatea de 1. 1572 Din ce cauza variaza intensitatea luminii farurilor in functie de turatia motorului? a) releul regulator nu mai reglează tensiunea la bornele alternatorului. b) becul bilux are arse unul dintre filament. b) oxidarea bonelor bateriei de acumulatoare.

c) asigura cuplarea şi decuplarea motorului cu organele de transmisie. c) demontand bateria. 1582 Ce rol indeplineşte diferentialul? a) mareşte sau micşoreaza viteza de rotaţie transmisa de motor. 1583 Ce se întelege prin raport de transmitere într-o treapta de viteza? a) raportul dintre turatia motorului şi turaţia roţilor motoare. VIII TRANSMISIA AUTOVEHICULULUI 1581Care este rolul cutiei de viteze? a) serveşte la variaţia forţei de tracţiune a rotilor motoare ale vehiculului. c) scurgeri de electrolit din acumulatori. b) da posibilitatea rotilor motoare ale aceleiaşi punti sa se roteasea cu turaţi diferite. 1584 Cum se schimba raportul de transmitere? a) prin schimbarea treptelor de viteza.1578 Ce îţi indică faptul că bacteria de acumulatori este descărcată? a) acţionand claxonul. . care semnalizează funcţionarea generatorului de curent? a) ruperea curelei de antrenare a pompei de apa. c) la nivelul plăcilor. 1585 Care este rolul reductorului-distribuitor? a) mareşte forţa de tracţiune a autovehiculului destinat sa circule pe drumuri grele. intrerupt. acesta emite un sunet slab. intensitatea luminoasa a acestora scade progresiv. b) la aprinderea farurilor. 1579 Ce poate indica aprinderea luminii "martor" de la bord. b) distribuie cuplul motor la puntea motoare şi in acelaşi timp îl modifica. c) preia mişcarea de la cutia de viteze şi o transmite la roţile motoare. c) distribuie cuplul motor de la cutia de viteze la punţile motoare separate. b) 10-15 rmm deasupra placilor. b) serveşte la distribuirea cuplului motor la punţile motoare ale vehiculului. b) griparea rotorului pompei de apa. c) prin accelerarea şi decelerarea motorului. b) prin mărirea sau micşorarea vitezei de mers. a ventilatorului şi a alternatorului. b) raportul dintre turaţia motorului şi turaţia arborelui cardanic. constatam ca aceasta este mai uşoara decât de obicei. c) raportul dintre turatia arborelui cotit al motorului şi turaţia arborelui secundar al cutiei de viteze. 1580 Care trebuie să fie nivelul electrolitului în bacteria de acumulatori? a) 10-15 mm sub nivelul plăcilor.

1586 Care este rolul ambreiajului autovehiculului? a) ajuta la punerea autovehiculului in mişcare b) serveşte la decuplarea şi la cuplarea progresiva a motorului cu transmisia. b) comanda marirea turatiei motorului. b) lipsa cursei libere la pedala de ambreiaj. c) placii de presiune. c) uzura danturii pinioanelor cutiei de viteze. 1593 Ce rol are cutia de viteze? a) permite mersul inapoi. b) deformarea discului de ambreiaj. . 1589 Care din cauze determina cuplarea ambreiajului cu şocuri (smucituri)? a) deformarea placii de presiune. in funcţie de sarcina transportata. c) patrunderea unui lubrifiant la garnitura de frictiune. b) prin sesizarea zgomotelor produse de pinioanele cutiei de viteze. c) transmite cuplul motor la roţile motoare ale vehiculului. c) prin constatarea faptului ca vehiculul nu mai dezvolta viteza sa normal. 1590 Care dintre cauze determina patinarea ambreiajului? a) uzura ganiturilor de frictiune ale discului de ambreiaj (ruperea arcurilor de presiune ale ambreiajului). c) uzura canelurilor butucului discului de fricţiune. fara a inversa sensul de rotatie a motorului. b) permite stationarea cu motorul in funcţiune. b) parghiilor de debreiere. 1591 Cum depistati fenomenul de patinaj al ambreiajuJui? a) prin simtirea mirosului specific degajat de ferodoul incins al ambreiajului. b) scaderea vascozitatii lubrifiantului din cutia de viteza. 1587 Furca de debreiere a ambreiajului actioneaza asupra: a) rulmentului de presiune. 1592 Ce rol are ambreiajul? a) asigura viteze diferite ale rotilor motoare la parcurgerea curbelor. c) realizeaza cuplarea progresiva şi decuplarea motorului de restul transmisiei. 1588 Care dintre cauze provoacă decuplarea spontana din viteză? a) uzura sau ruperea dispozitivului de zavorare. c) asigura transmiterea puterii la roti.

1598 Amortizarea ineficace a suspensiei provoaca: a) marirea spatiului de franare. 1599 Ce cauze provoaca săriturile pe verticala ale rotilor in mers? a) suspensia şi amortizarea ineficace. b) presiunea prea mare din interiorul pneurilor. greturi şi accentueaza starea de oboseala. b) amortizeaza directia de mers a vehiculului. c) şocurilor şi trepidatiilor cauzate de neregularitătile drumului. b) detalonarea sau ruperea arcurilor şi uzura amortizoarelor. Ce rol au amortizoarele suspensiei vehiculului? a) servese la inlocuirea cu uşurintă a rotilor. 1600 Ce efecte provoacă slăbirea sau ruperea arcurilor suspensiei? a) uzura neuniforma a anvelopelor. c) din ansamblul elementelor elastice prinse de caroserie. 1601 1602 Ce factori favorizeaza slabirea sau ruperea arcurilor suspensiei? a) supraincarcarea vehiculului şi viteza excesivă pe drumurile cu denivelari. 1596 Care sunt defectiunile frecvente ale suspensiei? a) ruperea elementelor de fixarea (ochiurilor) arcurilor cu foi. b) lovirea lor in timpul mersului. c) slăbirea barei stabilizatoare 1597 Care sunt manifestările specifice defectiunilor suspensiei vehiculului? a) modifica tinuta de drum a vehiculului. c) circulatia vebiculului făra incarcatura. c) oscilatii prelungite ale caroseriei vehiculului. incarcatura şi vehiculul impotriva: a) accidentelor de circulatie. b) oscilatii ale roţilor directoare. b) inclinarea exagerată a vehiculului in viraje. migrene.IX SUSPENSIA AUTOVEHICULULUI Din ce se compune suspensia autovehiculului? a) din elemente fixe prinse de caroserie. b) curentilor de aer a vantului puternic. bătăi. c) sporeşte riscul de accident. c) absorb energia de oscilaţie a caroseriei ş transformă în una suportabila. scurgeri de lichid şi proasta amortizare a oscilatiilor. . 1594 1595 Suspensia protejeaza caIatorii. b) zgomote. c) strangerea lor exagerată in sistemele de prindere. c) provoaca ameteli. b) din elemente anexe ale caroseriei.

1607 Conducătorul autovehiculului este obligat: a) sa solicite radierea vehiculului dupa ramanerea acestuia in pana. Care dintre cauze determină aparitia bătăilor în suspensie? a) uzarea amortizoarelor.1603 Ce rol are bara stabilizatoare la autovehicule? a) previne mişcarile inainte şi inapoi ale caroseriei. semnalizare functioneaza corespunzator. 1610 Care este documentul care se elibereaza in urma omologarii unui autovehicul? a) autorizaţia provizorie de circula!ie. c) se completeaza fişa de înmatriculare. b) slăbirea sau ruperea arcurilor suspensiei. c) sa solicitati ajutor pentru remedierea defectiunilor intervenite.R. b) certificatul de inmatriculare al vehiculului. X OBLIGAŢIILE PENTRU ÎNTREŢINEREA STĂRII TEHNICE A VEHICULULUI Ce obligaţii aveţi privind starea tehnică a vehiculului pe care-l conduceţi? a) sa-i asigurati buna functionare a mecanismelor care concura la siguranta circulatiei. b) sa-l supuneti inspectiei tehnice periodice. 1608 Vehiculele se înmatriculeaza numai daca: a) au o stare tehnică şi estetica foarte buna. c) Registrul Auto Roman. . b) Direcţia Politiei Rutiere. c) daca toate pneurile au presiunea prevazuta de cartea tehnica. c) sa permita controlul stării tehnice a vehiculului şi a bunurilor transportate. c) previne mişcarile de ruliu ale caroseriei vehiculului. b) sa solicite politiei controlul starii tehnice a vehiculului.A. c) presiunea scăzută a pneurilor. 1604 1605 1606 Ce verificări sunt utile înainte de a pleca la drum cu autovehiculul? a) daca sistemul de iluminare. 1609 Autovehiculele şi remorcile pot fi certificate din punctde vedere al autenticitatii de catre: a) Autoritatea Rutiera Romana. c) cartea de identitate a vehiculului. b) dacă rezervorul spalatorului de parbriz are suficient lichid.. b) au fost omologate de catre R. b) previne trepidatiile pe vertical ale autovehiculului.

b) amortizarea rapidă a trepidaţiilor datorate denivelărilor existente pe drumul public. 1616 1419 1425 1431 1437 A A A AB 1420 1426 1432 1438 PNEURILE ŞI ROŢIILE AUTOVEHICULULUI B 1421 A 1422 A 1423 ABC 1427 AB 1428 C 1429 A 1433 C 1434 A 1435 B 1439 BC 1440 A 1441 AB C AC A 1424 1430 1436 1442 B B ABC B . precum şi a respectăii periodicitaţi acestora? a) Registrului Auto Roman. posibilitatea conducerii relaxante. c) daca autovehiculul a avut avarii grave la mecanismul de direcţie in urma unor evenimente rutiere. c) detinatorului legal al autovehiculului. segmenţii. 1614 Se interzice circulatia pe drumurile publice a vehiculului daca: a) nu a fost supus inspecţiei tehnice periodice inaintea datei inscrise in anexa certificatului de înmatriculare. chiar daca perioada scadenta nu a fost depaşita: a) dacă autovehiculului i s-a efectuat o reparape capitală. b) bocul motor. biele. 1613 Cui îi revine obligaţia efectuarii inspecţiilor tehnice periodice. arborele cotit şi volantul. bolţul. b) daca autovehiculul nu a fost folosit o perioada indelungata. 1615 Ce asigură perna de aer(AIRBAG-ul)? a)protecţia suplimentară a persoanelor în cazul unui impact puternic al autovehiculului. b) unitatilor service. c) în cazul in care detinatorul a avut retras dreptul de conducere pe o perioada mai mare de 12 luni. XI MECANISMUL MOTOR Organele mobile ale mecanismului motor sunt: a) pistoul. b) noxele motorului ating limita maxima. c) are montate alte dispozitive de iluminare şi semnalizare decât cele omologate de autoritatea competent. 1612 Când este necesară efectuarea unei inspectii tehnice periodice chiar daca perioada scadenta. cilindrii. c) roţiile directoare şi cele tractoare. cu capul sprijinit de aceasta. b) daca s-a pierdut certificatul de inmatriculare. chiulasa şi carterul.1611 Cand este necesara efectuarea unei inspectii tehnice periodice. nu a fost depaşita: a) in cazul în care deţinătorul a avut retras dreptul de conducere pe o perioada mai mare de 12 luni.

1443 1449 B C 1444 1450 A B 1445 C 1446 B 1447 A 1448 C 1451 1457 1463 1469 1473 1479 1485 1491 1497 1503 1509 1511 1517 1523 1529 1531 1537 1543 1549 1552 1558 1563 1569 1575 1581 1587 1593 1594 1600 1605 1611 1616 BC B ABC C ABC A AC B BC C B BC BC C B C AC C C B C B AC AB A A ABC C A AB A A 1452 1458 1464 1470 1474 1480 1486 1492 1498 1504 1510 B C A C ABC 1477 BC A 1483 AB C 1489 B B 1495 C AC 1501 B C 1507 A B SISTEMUL DE RĂCIRE A MOTORULUI 1512 B 1513 B 1514 A 1515 C 1518 B 1519 C 1520 ABC 1521 ABC 1524 A 1525 B 1526 A 1527 A 1530 AB INSTALAŢIA DE ALIMENTARE CU CARBURANŢI 1532 A 1533 A 1534 A 1535 A 1538 A 1539 AC 1540 C 1541 C 1544 B 1545 C 1546 A 1547 AC 1550 A 1551 A SISTEMUL DE UNGERE AL MOTORULUI 1553 C 1554 ABC 1555 AB 1556 A 1559 AC 1560 C 1561 AC 1562 A CIRCUITUL ELECTRIC 1564 B 1565 ABC 1566 AC 1567 C 1570 A 1571 B 1572 BC 1573 B 1576 A 1577 B 1578 AB 1579 A TRANSMISIA AUTOVEHICULULUI 1582 B 1583 A 1584 A 1585 AC 1588 AC 1589 AC 1590 AC 1591 AC SUSPENSIA AUTOVEHICULULUI 1595 C 1596 ABC 1597 ABC 1598 BC 1601 A 1602 C 1603 C 1604 AB OBLIGAŢIILE PENTRU ÎNTREŢINEREA STĂRII TEHNICE 1606 ABC 1607 C 1608 B 1609 C 1612 C 1613 C 1614 C 1615 A MECANISMUL MOTOR MECANISMUL DE DIRECŢIE 1453 AB 1454 A 1459 B 1460 B 1465 C 1466 C 1471 C 1472 A SISTEMUL DE FRÂNARE 1475 ABC 1476 B 1481 ABC 1482 B 1487 AB 1488 ABC 1493 A 1494 A 1499 B 1500 C 1505 B 1506 C 1455 1461 1467 ABC B C 1456 1462 1468 A ABC B 1478 1484 1490 1496 1502 1508 ABC A A A B AC 1516 1522 1528 ABC A A 1536 1542 1548 A A B 1557 A 1568 1574 1580 1586 1592 AB C B AB C 1599 A 1610 C .