You are on page 1of 20

Introducere în comunicare politica: propaganda vs. marketing politic.

          Notiuni elementare de marketing: strategic si operational Introducere în marketingul ca razboi (Al Ries) Marketingul social si politic Votul ca ritual social. Absenteism vs. participare politica. Neparticiparea cetateanului la vot ca strategie a omului politic ublicitatea politica vs. propaganda Nucleul stabil si spatiul ma!imal de e!pansiune "tapele campaniei electorale lanul de campanie electorala #osarul de campanie

Marketingul în domeniul economic se practica acolo unde se produc bunuri si servicii pentru satisfacerea clientilor aducând beneficii producatorilor. Daca în marketingul economic se poate vinde orice produs sau serviciu, piata politica este destul de limitata: produsele nu se pot vinde oricând si în nici un caz nu se pot vinde întotdeauna la fel. De exemplu, un partid cu doctrina legionara astazi ar avea o priza destul de mica la electorat; dar daca strategii ar produce în spatiul public perceptia asupra unui pericol extern maghiar sau rusesc, atunci legionarii ar avea succes la o parte semnificativa a electoratului. a fel, închipuind un pericol asupra mediului încon!urator sau sensibilizând opinia publica asupra unui astfel de pericol real sau imaginar, miscarea ecologista s"ar bucura astfel de o crestere a popularitatii. Marketingul economic presupune investitii în publicitate #advertising$, constientizarea publicului"tinta asupra existentei unui produs, ceea ce ar trebui sa aiba ca rezultat cresterea vânzarilor. %sta în vreme ce marketingul politic este un domeniu nesigur: se pot investi bani în campanie, dar nu poti câstiga puterea sau nu te poti mentine la guvernare daca factorul politic face erori. &n marketingul politic, crearea identitatii de marca a produsului politic #activitatea de branding$ se face întotdeauna având în vedere background"ul produsului #respectiv, al candidatului$. Marketingul social si politic se deruleaza acolo unde nu se produc nici bunuri, n '('i)((d ici produse, ci se elaboreaza idei pentru a determina anumite comportamente sociale, construite ca fiind legitime. *entru *hilip +otler, marketingul social consta în ,elaborarea, aplicarea si controlul programelor care urmaresc cresterea adeziunii la o idee sau la un comportament social în cadrul unuia sau mai multor grupuri"tinta,.

Marketingul social si politic va face apel la operatii de segmentare a pietei, la studii de piata, la cercetari asupra concurentei si la folosirea comunicarii eficiente pentru a obtine acordul grupurilor"tinta. Marketingul politic înseamna elaborarea si aplicarea celor mai eficiente strategii electorale privind fixarea corecta a obiectivelor, alegerea segmentelor de populatie adecvate pentru obtinerea voturilor, stabilirea temelor campaniei politice si folosirea inteligenta a formelor de comunicare media. Marketingul se structureaza pe doua directii: a$ marketingul strategic " presupune studiul pietei, conceperea produsului #programe, idei, mesa! central$, stabilirea costurilor, bugetul si elaborarea strategiei electorale; b$ marketingul operational " include mixul de marketing, adica produs #ambalarea, expunerea$, pret, plasament #distributie$ si promovare #mixul de media: advertising, relatii publice, promotiunea, vânzarea face"to"face$, precum si strategii de promovare si de distribuire si utilizarea mi!loacelor specifice de comunicare în masa. *rodus - .andidat / *latforma 0lectorala *ret - Magazin cu *ret 1nic, un alegator un vot *romovare - Mesa!e 0lectorale, 2logan, *ublicitate electorala, 2trategie si tactici electorale Distributie - Modul cum a!unge produsul la votant #Media bu3ing si outdoors$ 2urse de informare pentru votant: Media " mi!loace de mesa!e promotionale #ad"uri, publicitate$ " transmite informatii cu caracter general #în spatiul redactional$

0venimente de pe teren, concerte, mittinguri, întâlniri publice, dezbateri %fise, fluturasi, bannere, mese Marcatorii de prestigiu " publicul de influenta Marketingul direct " scrisori catre alegator sau door"to"door &n de$initia traditionala, marketingul însemna ,activitatea orientata spre satisfacerea cerintelor consumatorilor prin procese de schimb, #*h. +otler$. &n acelasi sens, %sociatia %mericana de Marketing defineste marketingul ca ,realizarea activitatilor comerciale ce orienteaza fluxul bunurilor si serviciilor de la producator spre consumator,. si pentru profesorii de la Michigan 2tate 1niversit3, precum 4erome Mc.arth3, marketingul reprezinta ,activitatile care cauta sa realizeze obiectivele unei organizatii prin anticiparea cerintelor clientilor si prin orientarea bunurilor si serviciilor ce satisfac aceste cerinte de la producator la client,.

*resa poate modifica convingerile electorale ale cetatenilor. &ntr"o prima abordare " mecanica. fie simbolica. identitatea sociala a comunicatilor ideatice si dorinta de mentinere a deciziilor luate sub presiunea apartenentei de grup. organizatia trebuie sa caute punctele slabe în pozitiile adversarilor si trebuie sa lanseze atacuri de marketing asupra acestor puncte slabe. în mod unidirectional. ?eaknesses. marketing politic stiinta comunicarii politice a aparut ca expresie a cercetarilor interdisciplinare ale anilor ABC. fiecare concurent de pe piata trebuie analizat cu mare atentie. pe care concurenta5concurentii nu le"a#u$ satisfacut înca. . considera comunicarea politica o actiune secundara.@. 7elatiile difera în functie de emitatori #reducând comunicarea politica la institutiile specifice politicului$ si de teoriile comunicarii care le definesc. @pportunities.continuarea politicii cu alte mi!loace. marketingul a fost orientat spre client si nu spre productie.Despre razboi. %sa cum arata marketeri ca 4ack 6rout si %l 7ies. pentru ca marketingul înseamna razboi. poate sa confirme si sa re"întareasca optiunile existente.lumler si McEuail. si astazi ma!oritatea companiilor se orienteaza spre cunoasterea necesitatilor clientului. poate sa induca idei noi. ci printr"o acumulare de factori. . 6hreats$. 7ezultatele comunicarii politice nu se produc în mod direct prin influentarea personala. asupra concurentei. dintre care cei strict politici .lause8itz. a nivelul relatiilor politice.?. %sadar.orporation a câstigat milioane de dolari exploatând slabiciunea :. cu punctele slabe si punctele tari ale tuturor concurentilor. influentele si modificarile psihologice ori sociale ce decurg de aici. Mai mult. în care nu se iau ostatici. atunci firme destul de diferite pe baza acelorasi principii de cercetare a pietei ar identifica aceleasi nevoi5necesitati ale consumatorului5consumatorilor.M în domeniul calculatoarelor de mica putere. ea se manifesta ca un mecanism de schimb comunicational. integratoare. initiate de . . &n mod traditional. liderii de opinie stimuleaza loialitatea de grup. 6rebuie efectuata în primul rând o analiza 2. însa.ola. @ alta abordare.âteva exemple: Digital 09uipment .omunicarea politica se refera la interactiunea dintre guvernanti si cei guvernati si descrie relatiile. iar razboiul însusi este . #.ola propune si acum un gust mai putin dulce si mai putine 0"uri decât . %bia în anii ADC a început o serie de atacuri critice împotriva acestei perspective. 6ocmai de aceea. candidat si program politic. *epsi".ampania de marketing politic este o campanie de razboi.Daca am aplica aceste principii incluse de catre definitia traditionala. între receptor " manifestat ca alegator " si emitator " în postura de sursa politica.6. .oca". Marketingul politic înseamna vânzarea produsului compus din organizatie.ampania electorala înseamna razboi. fie de natura instrumentala. %omunicarea politica: propaganda vs. marketingul modern se va dedica înainte de orice concurentei si nu clientului. Marketingul politic modern se va concentra. <irma 2%=:> a fabricat copiatoare mici si mult mai ieftine în dauna adversarilor de la /erox. de tip propagandistic " politicienii detin controlul în mobilizarea cetatenilor pentru raspândirea ideilor proprii si pentru o mai buna pregatire ideologica a simpatizantilor. #2trengths. mai ales tinându"se cont de dezvoltarea si extinderea tehnicilor audiovizuale în comunicarea politica. .$.

proiecte. numai de identitatile interlocutorilor.sistemelor. ci si de situatia în care actul este initiat. sau . proiectata pentru anumite scopuri #politice$.ele mai multe definitii referitoare la procesul comunicarii politice pornesc de la variabile precum . " . @rice act de comunicare este o interactiune .interactiune. plurivocitatea cunoasterii politice. obscurantismul comunicarii. " .reglementata.omunicarea este deopotriva . si de regulile de . reprezentativa. reglementat si contextual$.empirismul abstracizat.aracteristicile acestea însa nu sunt definitorii doar pentru comunicarea politica. pe o anumita socializare politica a societatii si pe democratizarea institutiilor statului. . #Mucchielli$.unui spatiu în care se relationeaza discursurile contradictorii a trei actori care au legitimitatea de a se exprima în mod public asupra politicii: oamenii politici.. . si mai ales. >egrine #GHHI$ abordeaza comunicarea politica din perspectiva unui sistem complex de comunicare a informatiei politice centrat pe practici !urnalistice.. &ntotdeauna este vorba de o interventie internationala referitoare la un eventual comportament al receptorului.câmp. *entru Fosselin #GHHB$. asadar între participanti cu identitate formala. în actiunea omisa. public si electorat. motivatii si mize diferite. programata. corespunzatoare sunt diferite. 6ermenul principal este aici multicauzalitatea formarii opiniilor.modalitatea.intentionalitatea. . proceduri. .sunt marginali. 0lementul comun diferitelor definitii ale comunicarii politice este însa ..spatiu. ci pentru orice tip de comunicare #care este international. si .omunicarea politica este o interactiune institutionala " o interactiune între actorii politici.eveniment politic. <iind vorba de o actiune strategica. 0i interactioneaza utilizând o serie de cadouri si ritualuri .intentionalitate. comunicarea politica este un câmp în care se intersecteaza diverse modalitati de persuadare a electoratului.o influentare în primul rând voita. &n fapt.interactiune.elanger #GHHB$ asimileaza comunicarea politica relatiilor sociale pentru procesul de influentare. conferindu"i"se o traiectorie insignificanta. dimpotriva. tehnici si resurse activate în anumite evenimente politice.ât despre comunicarea politicii. concentrat asupra factualismului si teoriile comunicarii au reusit sa impuna un timp de cunoastere specific ideologiei triumfatoare a pietei si elitelor conducatoare. . actorii comunicarii politice constituie genuri institutionale cu resurse. mass"media. %ceasta formula se orienteaza mai multe spre atragerea publicului în dialog cu toti participantii la interactiunea sociala si la realizarea comunicarii prin convergenta mesa!elor. !urnalistii si opinia publica prin intermediul sonda!elor de opinie . .: comunicarea politica este înteleasa ca fiind o actiune teleologica " o actiune orientata. în vreme ce gândirii critice i s"a rezervat sfera autarhica si a dialogului academic. acest tip de comunicare politica ar implica reguli. unii autori asociaza comunicarea politica unui . 2e vorbeste însa de tipuri de comunicare pentru functiile . 1n alt element care atrage atentia în aceste definitii îl reprezinta eterogenitatea conditiilor care concura la producerea comunicarii politice. D. apoi transformata în actiune sau. De aceea. . ?olton asociaza comunicarea politica . 7ezistenta la dominatia culturala si comunicationala a fost transferata astfel înspre culturile marginale. carora li se dau continuturi si accente diferite. de relatii sociale.sistem. .

precum si din punctul de vedere al situatiilor de interactiune politica. la rândul sau. precum si mecanismele prin care publicitatea politica este configurata ca spatiu #public$. %bordând specificul comunicarii politice. 0ste de asteptat ca practicile mediatice sa produca nu doar ..spectacol politic. comunicarea politica este asimilata tot mai mult unei actiuni dramaturgice si se uita faptul ca avem de"a face si cu o practica sociala care poate servi democratia. pentru democratizarea societatii. 2patiul public este în primul rând un concept referitor la principiul publicitatii ca norma sociala. #de remarcat ca.spectacol politic. publicitatea este una dintre valorile democratice.. &n masura în care mediatizarea este conceputa ca un proiect democratic. . într"o anexa a .institutii. o dimensiune spectaculara.americanizare a comunicarii politice. în cele din urma. rezulta ca democratia este o conditie de posibilitate a spatiului public.definitie. mediatizarea explica degradarea domeniului public. %sa"numita .omunicarea politica este astfel una dintre modalitatile prin care publicitatea în politica poate fi instituita ca practica sociala. *e de alta parte. politicul si spatiul public mediatic în sensul ca le confera un scop si un model de organizare. Din aceasta cauza..comunicarii.. #prin conventie$ publicitatii. practica. cea a producatorului de imagine publica. constituie un . *entru ?olton. 2tandardizarea comunicarii politice constituie una din principalele argumente avansate. spatiul democratiei si spatiul public mediatic se va constata ca fiecare contribuie la producerea celuilalt. *oliticul alimenteaza constant spatiul public cu teme si practici de comunicare. Democratizarea actiunii politice depinde însa si de caracteristicile spatiului public mediatic. 2patiul democratic #alcatuit din actori. numai sintagma . în fapt. desi tot ce tine de vizibilitatea publica are. 2patiul public mediaza între actiunea politica si normele democratiei. %ceasta ar transforma . #>egrine$ trimite la un model de comunicare politica aparut în spatiul public american si difuzat apoi spre democratiile vest" europene. regulilor si strategiilor. 2pre deosebire de propaganda. norma si institutie democratica$.omunicarea politica este un produs public.indicator. s"a consacrat în mediul conversational$. . ea dezvolta sau ar trebui sa dezvolte responsabilitatea politicianului în fata electoratului. &n relatia dintre actorul politic.demonstratie de forta. în masura în care mediatizarea a devenit un proces constitutiv tuturor practicilor publice.menite a produce vizibilitatea domeniului politic " un domeniu destinat prin .. proceduri si institutii care reglementeaza decizia referitoare la colectivitate$ . redusa din ce în ce mai mult la o . iar acesta. &n prezent. dar sa si contribuie la democratizarea actiunii politice. atunci când se discuta despre globalizarea spatiului public contemporan. a diferitelor tehnici si formule de producere a . norme. nu de putine ori comunicarea politica trece drept apana!ul unei alte . limba!ul si rationamentul politic constituie codul dominant de evaluare a agendei politice #inclusiv a agendei nonpolitice$.ideologi. Modelul include o serie de strategii comunicationale pe baza carora politicienii .politicul. se pune în discutie modul în care o societate valorizeaza la un moment dat publicitatea #ca principiu !uridic. inclusiv politicului.spectacolului politic.rationalizeaza. comunicarea politica este din ce în ce mai standardizata la nivelul formelor. *entru .

*unerea în practica a comunicarii poate fi conceputa printr"o reprezentare definit ca un spatiu social de tensiune între cooperare si conflict. cum sunt partidele politice si celelalte forte organizate. Dimensiunea structurala: canalele de comunicare prin care ea se realizeaza. . la fel ca si alte forme de comunicare umana. 0ste vorba de canale. sunt selectate într"un set si sunt aran!ate conform regulilor de producere a enunturilor sau a mesa!elor. *rima se defineste prin opozitie cu un mecanism cum ar fi o organizare sociala non"constituita. seducerea. a carui . printre altele. *entru a produce sens si experientele lor. dimensiunea simbolica si dimensiunea structurala. 6rei dimensiuni pot fi retinute ca fundamentele pentru comunicarea politica..profesionist. nu se mai poate limita doar la experienta si instinct politic. &n general. 2imbolurile condensate se caracterizeaza prin supraîncarcarea semantica si puterea lor de evocare. canalele mediatice. '. adica având granite fluide. care studiaza relatia dintre semne si utilizare acestora.relatia care uneste emitatorul si receptorul asa cum este ea mediatizata prin comunicare. miturile si mitologiile politice. de exemplu cuvintele. &n interiorul unei retele exista trei . 2trategia simbolurilor presupune existenta unei optiuni între descriere si condensare. . *entru4ac9ues Ferstle. %ceste adevarate . 7eteaua comunicationala se defineste ca o infrastructura. contracandidatii si cu personalitatile publice. (. @ sfera comunicationala determina evantaiul posibilitatilor materiale. fiind diferita de structura comunicarii definita ca ansamblu al comunicarilor schimbate în mod real în cadrul unui grup. cum ar fi organele de informare în masa. *rocesul comunicarii politice este utilizat pentru a interactiona în moduri diferite cum ar fi. comanda.savoir faire. Dimensiunea simbolica: limba!ul. negocierea. prin coduri. canalele organizationale. dominarea. în cazul comunicarii politice se face deosebirea între canale institutionale. de comunicare a politicului transforma conditia politicianului devenit astfel un ..ercetarile facute în domeniul limba!ului politic au pus în evidenta posibilitatile strategice pe care aceste diverse niveluri de functionare le ofera. comunicarea politica este . *ragmatica presupune studiul practicilor de comunicare efectiva.Dimensiunea pragmatica: persuasiunea.tehnici. retele si medii care permit fluxul comunicarii. utilizeaza semnele care îi stau la dispozitie. >u continutul mesa!ului si nici structura unui sistem comunicational sunt discutate. '. scrise si audiovizuale si canalele interpersonale care constituie grupurile sociale si relatiile interindividuale. 1n cod este un set de semne si un repertoriu de reguli de combinare într"un mod acceptabil pentru membrii unei comunitati lingvistice. convingerea. informarea. un ansamblu de posibilitati materiale de comunicare. G. persuadarea. *rin extensie dinspre semiologie #ori teoria semnelor$. 2e face o distinctie între sfera sociala si sfera comunicationala. de identificare ori de proiectie. pragmaticianul este interesat mai ales de . (. care presupun trei dimensiuni: G. seductia si negocierea politica.un ansamblu de teorii si tehnici specifice. cum ar fi parlamentul sau administratia. a caror importanta variaza în functie de abordarile teoretice: dimensiunea pragmatica.sustin schimbul discursiv cu !urnalistii. cu actori destul de slab pregatiti si cu roluri si atributiuni aleatorii. %spectele structurale ale comunicarii se refera la caile prin care aceasta se desfasoara. ci forma de relatii sociale care se stabileste cu ocazia comunicarii. publicul. riturile. dar nu determina în mod real structura concreta a comunicarii.omunicarea politica. oamenii se folosesc de simboluri. 2emnele.

&n politica. . :mportanta fundamentala a publicitatii electorale reiese si din exemplul urmator. . %plicabilitatea marketingului în politica este. resursele si punctele lor slabe " cu alte cuvinte. . @ferta electorala este asistata în eforturile sale de adaptare. persuadând cumparatorul alegator. dominata mai ales de alegerea unorpozitionari si a unei comunicari strategice. partid. practicat în elaborarea strategiilor de influenta. %poi. sau de conformare la cerintele politice. b$ publicitate electorala #aproximativ DCJ din bugetul de campanie se cheltuieste pe publicitatea electorala$.CCC de dolari pe minut. pentru a"l conforma asteptarilor grupului"tinta. care constituie forma sa cea mai avansata. capacitatea de stocare. organizationali si simbolici " o evaluare a întreprinderilor asupra pietei. Analiza situatiei politice #sau definirea problemei$ indica statutul fortelor aflate în competitie.ele doua procedee fundamentale pe care se poate spri!ini într"adevar marketingul constau în . de manipulare si capacitatea de utilizare a informatiilor la momentul potrivit$. interesul pentru schimburi între parteneri si repartizarea puterii în termeni al informatiilor #accesibilitatea. elocvent pentru modul în care se cheltuiesc banii pe piata publicitatii: în *rimul 7azboi Mondial. un minut de publicitate în pauza manifestarii 2uper. alianta de partide$. politice. ale caror trasaturi distinctive #socio"demografice. în termeni electorali. *rin marketing politic se va vinde omul politic asa cum se vinde un produs obisnuit: seducând.CCC de dolari pe minut.onducerea campaniei ridica si probleme legate de înfiintarea si functionarea organizatiei. ogica marketingului este marcata de o reprezentare a societatii sub forma unei sume de segmente. unui produs convingând tinta asupra calitatilor lui. 2trategiile electorale se vor construi întotdeauna în functie de concurenta. &n 7azboiul din =ietnam. Marketingul politic si sonda&ele de opinie deriva dintr"un demers stiintific. etc. &n anii AHC.factori determinanti pentru stabilirea unei structuri comunicationale: resursele informationale inegal distribuite. Fuvernul 2tatelor 1nite pierdea aproximativ GC. sau în schimbarea produsului. culturale. Marketingul politic se va compune din: a$ strategii de marketing bazate pe analizarea permanenta a concurentei5a adversarilor politici si pe imaginea produsului #om politic. ea permite si definirea unor strategii de campanie. Marketingul politic înseamna strategii de eliminare a adversarilor si tehnici de influentare a electoratului. grupuri"tinta si resurse financiare. de colectarea fondurilor si de gestionarea agendei candidatului si a operatiunilor de comunicare. influentând. marketingul cererii a înlocuit marketingul ofertei. în principal. Marketingul politic este fundamentat pe postulatul potrivit caruia comportamentele consumatorilor si comportamentele cetatenilor pot fi analizate dupa criterii asemanatoare.$ trebuie cunoscute pentru a le putea evalua cerintele. Fuvernul 2tatelor 1nite pierdea aproximativ (B.o8l costa câteva milioane de dolari. Marketingul politic înseamna tehnici de marketing aplicate pentru a obtine spri!inul unor grupuri sociale bine precizate. de cerere.vânzarea. reprezentata prin marketingul electoral. 0le constau în aplicarea tehnicilor de marketing de catre organizatiile politice si de catre puterile publice pentru a suscita spri!inul concentrat sau difuz al grupurilor sociale vizate. de retinere.

a preocuparilor si aspiratiilor electoratului. credibilitatea si originalitatea. Dupa indon. %nalizele multidimensionale servesc la cunoasterea perceptiilor si a preferintelor manifestate de cetateni. înlocuind . daca în comunicarea de campanie. &n cadrul unui studiu de marketing. la momentul prezentarii orientarilor politice si a calitatilor sale personale predominante. facilitând identificarea tintelor strategice. %ici. liderilor importanti. pozitionarea candidatului este un subansamblu al imaginii acestuia. . grupurilor. este cea care implica publicitatea politica. care îsi plaseaza aici mesa!ele. el tine seama de nevoie si asteptarile electorilor.reprezentare simplificata. precum si analizele tipologice. %stfel. %legerea pozitionarii este limpezita de studierea concreta a plasamentului celorlalti concurenti. puterea politica convinge prin instigare. concepute si elaborate de specialistii proprii. pentru ca este o sursa importanta de venituri. cel putin pentru a"i difuza. pe suporturile mediatice pe care si le aleg. unul din defectele democratiei spectaculare si publicitare ramâne acela al absolutei insistente. atractia. fidel acelei publicatii. dar si asupra dezbaterilor calificative individuale sau de grup. într"un moment sau pe un spatiu date. care pot plasa mesa!e pe care le doresc. prin care se realizeaza plasarea candidatului în raport cu ceilalti concurenti. %nalizele statistice ale datelor de tip descriptiv. 0l îsi asigura spri!inul unei institutii de presa. nu mai conteaza continutul ideologic al unui partid politic. propaganda este comunicarea politica impusa dinspre partidul stat spre mase.un reprezentant politic cumpara controlul asupra comunicarii. iar modelele matematice contribuie la identificarea si evaluarea oportunitatilor strategice care le permit accesul pe piata politica. a imaginii candidatului. la sonda!ele asupra intentiei de vot si de opinie. 2pre deosebire de marketingul politic. i se adreseaza. în tarile occidentale ponderea publicitatii politice a a!uns sa reprezinte circa DCJ din bugetul unei campanii electorale. ublicitatea politica nu afecteaza în mod direct activitatea !urnalistilor: institutiile de presa vând spatiu sau timp candidatilor. sunt adesea combinate cu modelele de simulatie în formarea deciziei strategice. raspunzând nevoilor acestuia. dupa cea de marketing politic. al capacitatii mimetice. analizele similitudinilor si ale preferintelor. compus din trasaturi proeminente si distinctive. &n prezent. 2onda!ele electorale constituie în acest caz un instrument prioritar pentru analizarea intentiilor de vot.produsul. candidatul. în fixarea continutului mesa!elor si în întocmirea unui program mediatic.Metodele de marketing politic apeleaza deci la sociologia electorala. @ alta strategie a comunicarii politice. poate fi mânuita strategic de candidat.. un mesa! tintit catre un public mai mult sau mai putin larg. daca acesta îsi schimba denumirea si simbolistica. astfel ca managerii posturilor si redactiilor agreeaza publicitatea. prin publicitatea. strategia de comunicare consta în identificarea tintelor prioritare. iar difuzarea creeaza o impresie de echilibru si neutralitate: presa ofera astfel sanse egale partidelor. dar si analizele de tip explicativ. partidelor sau organismelor politice. .onform lui Debord. cetatenilor transformati în telespectatori li se ofera delirurile prosperitatii în locul ratiunii energofage. segmentarea sau masurile con!uncte.. agresiunea militara nu mai are aceeasi importanta daca este facuta în numele unor idealuri nobile si mai ales daca e prezentata la ore de maxima audienta la televiziune. @ combinare eficienta care asociaza simplitatea. %ceasta . respectiv dupa ce a fost analizata piata si publicul caruia .

monopolul partidului asupra educatiei. ::. 4ac9ues Domenach a emis urmatoarele legi ale propagandei: :. :=. 0i întruchipeaza mitul salvatorului #Firardet. pe care l"a apropiat de unul sau altul dintre mitologiile politice fundamentale: G$ eroul " omul exceptional. rolurile fundamentale pe care le întruchipeaza omul politic. egea unanimitatii. 0xemplu: *sihologii americani. în ordine. temele instigarii trebuie sa se repete sub forme variate. +enned3 în 21%. *ropaganda presupune un control absolut. dupa ce în prealabil si"au dat cu parerea primii IC. 2talin în 1722. însa. %cestia din urma au sustinut la finele experimentului.$ ($ omul obisnuit " 4imm3 . egea simplificarii. <. egea orchestratiei. ca de altfel si în 7omânia #o societate lipsita. Mesa!ul politic trebuie vulgarizat la maxim. 2e bazeaza pe studiile psihologilor. de exercitiul democratic electoral$.2tatul spectacol. de urmatorii factori: G$ candidatul ($ situatia social"politica '$ resursele financiare5bugetul de campanie K$ organizatia politica. în cadrul unui experiment. iar pe restul de KC i"au folosit drept cobai. sa se adapteze la diferite categorii de public. candidatul de succes. *etre 7oman în GHHC K$ parintele întelept " %dennauer în 7<F. respectiv consultantii. au introdus IC de subiecti pe care i"au sfatuit sa afirme ca liniile drepte si paralele erau curbe. omul"*rovidenta #Feneralul De Faulle. care au demonstrat ca opiniile într"un grup se consolideaza sub presiunea valorilor grupului din care face parte individul. :on :liescu în pulover la 7evolutia din GH)H '$ liderul fermecator " 4. &n tarile cu traditie a marketingului politic. informatiei si economiei. numarul de activisti si de simpatizanti B$ specialistii în marketing politic. confirmând ipoteza. numarul de membri ai partidului. :::. egea transfuziei. Mesa!ul trebuie sa aiba întotdeauna în vedere background"ul cultural. 2loganul si simbolurile grafice trebuie simplificate. baga!ul informational si nivelul de educatie al grupului"tinta. :liescu în 7omânia între GHHC"GHHI . *resedintele 6raian .Mituri si mitologii politice. rezultatul alegerilor este influentat. &ntr"o actiune de propaganda.asescu$. ca liniile ar fi fost într"adevar curbe. încarcate mistic si nu neaparat explicate.ratiunea cu impresionabilitatea.arter în 21%. 2ch8artzenberg a identificat în . . &n ceea ce îi priveste pe candidatii din alegerile cu sistem ma!oritar uninominal.

linton în 21%. a alegerile generale din (CCK. *artidul 1manist 7omân si ia 7oberts #senator republican în statul american >evada.laudiu 2aftoiu si.B$ non"femeia politica " Margret 6hatcher în Marea .linton în 21% si pentru 6on3 . #Multimedia *olitical . strategia a apartinut F. %cesta a rupt contractul dupa apropierea *17 de *2D. &n (CC'"(CCK. tactica a apartinut organizatiei centrale *2D. 'ipuri de campanii electorale: ong campaigns vs.arville"2chrum #fondatorul F. pe Dorel sandor. 2nap campaigns *ersonal campaigns " primarele din 21% pentru alegerea candidatului în interiorul partidului 6= dominated campaigns 0ndless elections 2trategii de campanii electorale au intrat si pe piata electorala din 7omânia începând cu alegerile din GHHI.ecali l"a anga!at drept consilier de campanie pe profesorul de analiza politica comparata Dan *avel. *2D.ommunication$. (CCC si (CCK a facut apel la agentia Freenberg". 0locvent pentru partidele mici din 7omânia.ritanie. *2D a folosit M*. pentru ca nevoile umane la care politicienii fac apel nu . Lillar3 .2 este 4ames .2 au condus campanii electorale pentru . *17 l"a anga!at drept consilier Dorin 6udoran. *> si *D au contractat F. Mona Musca în 7omânia. pe atunci *D27. Dupa ruperea contractului cu acesta.ogdan 6eodorescu si fostul !urnalist Dan %ndronic. a alegerile generale din noiembrie"decembrie (CCK.arville$. fost disident politic.asescu *rimar al . candidat la *resedintia 7omâniei$ l"au anga!at la începutul anului electoral (CCK pe strategul Dick Morris. *D i"a avut drept consilieri de campanie pe . respectiv candidatii. . ulterior.lair în Marea .onsilier de campanie pentru *2D în (CCK a fost si sociologul %lin 6eodorescu. condusa de !urnalistul <elix 6ataru: FM*5Map 7omânia. &n (CCK în campania locala si generala. Dar publicitatea electorala gândita de FM*5Map 7omânia si <elix 6ataru a fost decisiva în campania prezidentiala a lui 6raian . fondata de analistul 03al %rad. *artidul >oua Feneratie a lui Figi .ucurestiului. *oliticienii trebuie sa apeleze si în perioadele dintre campanii la marketingul politic. :ndira Fhandi în :ndia.ommunication. %bsenta strategilor de campanie în peisa!ul electoral românesc si a consilierilor de imagine semnaleaza lipsa de întelegere a factorului politic cu privire la necesitatea ca marketingul politic sa se faca permanent. 1niunea Democrata a Maghiarilor din 7omânia nu a anga!at nici o firma de consultanta politica.2 între (CCG si (CC(. iar ultimul cuvânt l"au avut întotdeauna liderii *2D.ill . o firma condusa de profesorul de marketing . *7M a folosit în campania locala din (CCK firma israeliana %rad . *âna în alegerile generale au rupt contractul. &n (CC' compania româneasca FM*5Map 7omânia a reusit sa"l faca pe 6raian . în campaniile electorale din GHHI.asescu.2. *D a ales o companie autohtona.ritanie. iar staff"ul de campanie a fost format exclusiv din membri 1DM7. F.

în turul al doilea al alegerilor prezidentiale. De exemplu. permite în spatiul public manipularea. Marketingul politic tine seama de piramida necesitatilor lui Maslo8. Dimpotriva. frica si.uttler si 2tokes$ . frica vizavi de imprevizibilul investitiilor pot fi utilizate ca motivatori de catre partidele politice de centru"stânga. 6eoria psihiologica a identificarii partizane " un vot acordat în baza atasamentului partizan #. %cest motivator a fost folosit în campania electorala din (CCC. un investitor puternic va spune ca voteaza cu un partid perceput de dreapta. 6eorii clasice ale votului: G. este un mamifer care ucide din placere si nu exclusiv din nevoie de baza #hrana$. adapostul. lipsurilor si asigurarea stabilitatii • nevoi de socializare " apartenenta la grup. apa. frica de moarte violenta constituie un motivator în marketingul politic. Votul ca ritual social. întelegerea si cultivarea sentimentului moral. când electoratul traditional de dreapta l" a votat pe liderul neo"comunist :on :liescu pe baza mecanismului ca 7omânia urma sa intre în haos intern si în izolare în relatiile internationale daca =adim 6udor câstiga alegerile. la fel ca tigrul si rechinul. acceptarea. frica de inflatie. de auto"realizare " necesitatea dezvoltarii personalitatii prin cunoasterea.constituie nevoi permanente. De"aici apare si dezinteresul electoratului pentru politica în general ori pentru un partid sau altul. Absenteism vs. estetic. permanenta. recunoasterea sociala. respectiv *> si îsi atentioneaza astfel partenerii de afaceri în legatura cu actorii politici carora sa le ofere votul. @mul. 6eoria alegerii rationale #Do8ens$ " votul este de tip economic (. în special de strain. afectiunea • nevoia de stima " respectul. realizarea conditiilor materiale si sociale • nevoile superioare. <rica de a pierde locul de munca. în special. prestigiul. reproducerea sunt destinate supravietuirii biologice • nevoi de siguranta " protectia împotriva pericolelor. conform careia oamenii manifesta cinci trepte ale nevoilor pentru satisfacerea carora actioneaza într"un singur sens de la nivelul inferior la vârful piramidei: • nevoi de baza " fiziologice: hrana. comunicarea. 6eama de celalalt. amenintarilor. nu avem nevoie de marketing permanent pentru produsul pâine pentru ca nevoia de hrana este o nevoie de baza. 6ocmai din acest motiv. în timp ce nevoia de reprezentare sau de legitimare nu constituie o nevoie permanenta. participare politica.

.'. zvonurile.. %stfel ca obiectivul declarat al candidatilor va fi acela ca vor câstiga alegerile. în genere în servicii. alb si negru. 2onda!ul efectuat la doua saptamâni dupa aflarea rezultatului alegerilor arata ca la întrebarea . electoratul nu este influentat de tehnocrati. votantii puterii sunt cei care permit rasturnarea raportului de forte în alegeri. se produce regulat. &n viata social"politica. manipularea. de a da semnificatii pentru contextul în care se afla. 0i încearca astfel sa se alieze cu cel mai puternic.. importante sunt pasiunea. &n comunicarea politica se va tine seama si de procesul de definire a situatiei. *sihologii spun ca oamenii au tendinta de a defini situatiile prin care trec. &n mediul urban. valoare"nonvaloare$. =otantii pot fi ritualici: acei oameni care voteaza doar pentru ca trebuie sa voteze. pentru a"ti atrage votantii ritualici nu trebuie sa transmiti dubii în legatura cu imaginea de câstigator. 6eoria sociologica a votului #scoala de la . *e acesti votanti nu"i intereseaza oferta politica sau mesa!ul si vor vota formatiunile politice aflate la guvernare pentru ca au nevoie de sustinere din partea puterii. 0lectorii fluctuanti sunt votantii care opteaza între mai multe variabile: ei nu au o optiune politica clar conturata. dezinformarea se bazeaza pe atribuire si.olumbia " azarsfeld. iar seara nu se mai voteaza. &n !urul prânzului voteaza pensionarii. adica despre faptul ca raportarea la realitatea social"politica se face în termeni polari. proces. ci implica în acest ritual si comunitatea. =otul este o resursa rara. un act emotional în favoarea comunitatii. %cest mecanism se numeste mecanismul atribuirii. &n comunicarea politica.erelrson$ " votul este determinat direct de variabilele socio"demografice =otul reprezinta o achizitie publica si nu una privata. pe eroarea de atribuire. Ma!oritatea electoratului român este indecis. respectiv candidat trebuie sa transmita permanent imaginea de entitate politica puternica. doar un sfert dintre votanti reprezinta un electorat stabil5captiv. %legatorul nu voteaza doar pentru sine si pentru familia lui. *sihologii spun ca oamenii au tendinta de a atribui cauze pentru orice eveniment. =otul este determinat de nevoi afective. cum îsi petrec candidatii timpul liber. . votul are un caracter festiv. &n marketingul politic. care se va produce în functie de eroarea de raportare. cu G'J. înclinatiile artistice ale candidatilor. la un anumit interval. 7ezultatul alegerilor din GHHI arata formatiunea . familia lor. ca o sarbatoare. de duminica. votul se da mai ales dimineata. Din acest motiv. 12D locul doi. familiile de muncitori cu copii. =otul de seara apartine tinerilor si celor anga!ati pe piata muncii. sistemul de vot este unul polar. comunicarea subterana. pentru ca tendinta oamenilor este de a !udeca scena politica în termeni polari #bine si rau. %sadar.um ati votat în alegeriM. 0ste un act public afectiv. de obicei. când taranii vin sau ies de la slu!ba de duminica si savârsesc votul ca pe o sarbatoare. *entru ei. a prânz se iese în familie. acesti cetateni voteaza cu formatiunea aflata la putere. au declarat ca au votat cu .D7 KIJ. iar cu *D27 G(J. a nivelul perceptiei. situatie care li se întâmpla. cu 'CJ. care nu poate fi cedat mai multor candidati. prietenii. orice partid politic. hobb3"urile. cabinele sunt goale. oamenii în vârsta. vorbim de procesul de polarizare. &n 7omânia în mediul rural. dimineata nu se voteaza. mai ales. 2onda!ele post"electorale demonstreaza ca votantii pierzatorilor îi sustin imediat dupa alegeri pe câstigatori. *D27 " ('J si *7M " KJ.D7 câstigatoare. =otantii puterii sunt manevrabili de catre cei care detin resursele si au capacitati rapide de comunicare.

D7 imagineaza un . mesele pe blocuri.arol al ::"lea GHKI alegerile falsificate care îi aduc la putere pe comunisti Marketingul electoral propriu"zis: (C mai GHHC " românii au stat la coada la sectiile de votare pentru a"si exercita dreptul de vot GHHC " apar primele slogane. %rgetoianu " Memorii$ GHG) vot universal masculin #)CJ dintre alegatori erau tarani$ " se organizeaza primele turnee electorale care dau nastere si primelor lupte între echipele electorale.onservatorii nu au organizat turnee electorale si consecinta a fost ca au zburat de pe scena politica #=intinla .onventiei de la *aris.:storia marketingului politic si electoral în 7omânia *roto"marketing: GDBI primele alegeri în perioada fanariota G)BD adunarile ad"hoc G)IK introducerea sistemului bi"cameral prin statutul dezvoltator al .are este numarul minim de voturi pentru a obtine un anumit numar de mandate versus care este numarul maxim de voturi cu care nu câstig mai mult de un anumit numar de mandateM GHGD " 2iegfried a introdus teoria intitulata geografia .electorala. spoturi si afise în camapaniile electorale GHHI " se înregistreaza un salt calitativ în marketingul electoral: apar directorii de campanie electorala din strainatate. se introduc pe piata electorala bannerele. afisele de mari dimensiuni stradale. >ormandia mai mult spre vaorile de dreapta etc. GH'' " Marcel :van a realizat calculul de geografie electorala în baza datelor obtinute efectuate de 2iegfried . ceea ce creste numarul de alegatori G)II aparitia celor K colegii electorale în functie de venitul anual al alegatorului #candidatii de la colegiul G erau nevoiti sa viziteze alegatorii din usa în usa.ratianu " Nara noua GH(C$ GH') dicatatura regala a lui .: a împartit <ranta în circumscriptii de vot în functie de optiunile de vot ale francezilor si a observat spre exemplu ca *arisul se îndrepta mai degraba spre valorile de stânga. .ontract cu 7omânia si cu cetatenii români #espre teoria mobilizarii electorale si presiunea publicitatii . .

care apare de regula pe un canal specific si nu neaparat pe un canal media. Loffstaetter. %dica ei au masurat relatia dintre cantitatea de stiri despre un actor politic #si tonul presei$ si scorul actorului politic sau intentia de vot din sonda!e. Miza este votul. urmarind care sunt tendintele din mesa!ul presei. prin apelul la membrii fideli partidului. a introduc conceptul de . Despre efectul de sonda! " o ipoteza în marketingul electoral este aceea ca se voteaza sonda!e. iar *7M nu a cazut sub DJ. de mi!loace. nucleul stabil poate fi depistat prin sonda!e pe baza itemiului referitor la istoria votului #cu cine a votat alegatorul la alegerile trecute si la cele de dinaintea ultimelor alegeri$ . 'argetarea *iata electorala este alcatuita din candidati. >otiunea de public tinta se refera la profilul tip de elector pe care strategul doreste sa"l persuadeze candidatul sau. fie prin reteaua partidului. respectiv un singur vot.lasa algoritmilor lui dALondt #algortimi cu sir de divizari$ " specific reprezentarii proportionale de alocare a voturilor dupa stabiirea coeficientului electoral favorizeaza partidele cu masa electorala mare. Despre influenta media asupra votului au vorbit 2hannon si ?eaver în schema lor din GHK). 0i au formulat o serie de concepte media pentru a putea face comparatii cu intentiile de vot ale alegatorilor si analiza mesa!ului media din punct de vedere al actorului politic studiat. o alocare de resurse.Marcel :van vorbeste despre raportul dintre mesa!ul emis si mesa!ul receptat. . colegii de partid. ci fie door"to"door. luând în calcul si *erturbatia. de cunoastere$ " face legatura dintre marketing si stiinta politica: reprezinta alocarea optiunii cetateanului prin intermediul unei liste pentru a decide cine va prelua puterea politica. &n cercetare. &n GHDB. <iecare dintre candidatii într"o campanie are un numar fix si sigur de sustinatori #cel putin familia. " corpul electoral îsi exprima o optiune în raport cu o lista de concurenti. iar candidatul sa îsi atinga obiectivul.elgianul dALondt introduce functia de . si a realizat primele studii de . el sustine pentru prima oara importanta mobilizarii propriului electorat. prietenii. De aceea. Marketingul algortimilor electorali . respectiv cota de piata pe care si"o propune ca scop pozitiv. în special sonda!e din ultima saptamâna a campaniei electorale. . <iecare candidat se va situa în apropierea unui anume procent previzibil #cel mult. în GHB'.actualitate a unei teme.transfer electoral. egea electorala este cea care transforma votul în putere de decizie si voturile în numar de mandate. astfel încât alegatorul sa investeasca maximul de resurse pe care îl are.favorabilitate. legate de tonul presei din campania electorala. sustinatorii din rândul membrilor de partid sau semnatarii listelor de sustinere a candidaturii$. mass"media si electori. I) Nucleul stabil ( II) )patiul ma!imal de e!pansiune :. cu G"' puncte mai mic decât cel mai mare insucces al sau$. *2D la nivel national nu a scazut niciodata sub (CJ. pe care o faci nu prin media.olinski si 4ang #matematicieni americani$ au introdus o teorie a algoritmilor de vot atunci când s"a pus problema reviziurii legilor electorale în 2tatele 1nite. %lgoritmul de alocare #inventia lui +otler I'"IB.

trasaturi. le"a obtinut în trecut$ si spatiul minim #nucleu dur$. femeie. conservatorului român. fost antrenor. modalitatile de petrecere ale timpului liber. 6argetul electoral este multiplu: G$ 6argetul propriu"zis #ideologic$. :ar apoi vor trebui atrasi prin mesa! cât mai multi votanti care se încadreaza în acest ideal"tip. ocupationala. #ex. 6rebuie descris situatia materiala #venitul$. ::. calitati #candidat independent. fiecare a D"a sectie va fi supusa cercetarii$ 2eturile de întrebari se refera la: G$ ($ '$ K$ situatia socio"demografica cui a dat votul la alegerile prezente cui a dat votul în alegerile anterioare ce asteptari are alegatorul de la alesii sai 6racking"poll " sunt sonda!ele efectuate zilnic. hobb3urile ale liberalului român.$ 2patiul de expansiune teoretic este obtinut din suma dintre spatiul maximal #procentele pe care candidatul sau candidatii anteriori din partea formatiunii politice respective. 2ectiile se aleg dupa ce se aplica un anumit pas de esantionare. K$ 0lectorii volatili ai competitorilor. pensionar etc. în ultima saptamâna de campanie si care tracteaza exit"poll"ul. 2e refera la procentele pâna la care poate sa creasca un candidat. peremistului sau penegistului. pentru a le face o oferta electorala adecvata.0xit"poll"ul efectuat la iesirea de la urne: pe fiecare sectie de votare investigata se aplica un chestionar de maximum G( întrebari. social"democratului român. sociala. ($ 6argetul celor decisi sa mearga la vot. patron de televiziune. 6rebuie identificat profilul psiho"material al publicului caruia i te adresezi. 6rebuie identificate motivele nehotarârii sau nemultumirii lor. *e baza analizelor s8ot se pot face cercetari recurgând la itemul: în ce masura ati alege un candidat care are urmatoarele atribute. necasatorit. 2patiul de expansiune real se cerceteaza prin chestionar cu itemul: în ce masura sunteti dispus sa votati candidatul /. '$ 6argetul celor care nu vor sa mearga la vot " reprezinta traditional statistic aproximativ GBJ din electorat. în ipoteza ca nu l"ati alege pe candidatul pentru care optati traditional: în acest mod se testeaza vizibilitatea si disponibilitatea reala a electorilor de a vota pentru candidatul /. 2aussez identifica patru tipuri de tinte: . 6argetul unei campanii trebuie vizualizat. 2patiul de expansiune " valorifica punctele tari ale candidatului. bisericos. dar indecisi cu privire la cel mai bun dintre candidati.

a produsului. Tema tutorat 1 Etapele campaniei electorale presupun: G$ %naliza de piata ($ *romovarea produsului '$ 2trategia de marketing K$ 7eactia electoratului.6. rezultatele campaniei %ctivitati de construire a potentialului concurential necesar unei campanii electorale. *lanul de operatii pe piata electorala ca mediu concurential: 2tabilirea obiectivelor campaniei electorale G$ 7ealizati analiza 2.@. 0valuarea pozitiei reale a unui actor într"un mediu concurential. . 0valuarea competitorilor: • • • cine sunt competitorii punctele tari si punctele slabe ale concurentilor pozitionarea lor pe piata . indon identifica printre potentiali: " receptivi " lideri de opinie " sovaielnici " critici #pot fi sensibilizati cu o argumentare potrivita$.?.eea ce presupune descrierea: • • • • punctelor tari punctelor slabe amenintarilor de pe piata oportunitatilor de pe piata ($ %naliza pietei electorale." devotati " distanti " nesiguri " potentiali.

ornel Dinu. dar si cei de centru"stânga din partea *D. comerciala. *oliticianul candidat " responsabil politic.. 2copul pozitiv în cazul campaniei electorale prezidentiale coordonate de Dan *avel a constat în cresterea vizibilitatii candidatului Figi .• • identificarea axei electorale centrale (care sunt partidele si candidatii principali. de pe primele trei pozitii) care sunt competitorii cu sanse minime. *lanul de campanie a vizat transformarea candidatului *>F în pol de influenta economica. B. '. %cest scop cuantificabil va fi divizat în obiective concrete. <und"raiser"ul. 2copul real al fiecarui candidat este scopul masurabil. statistic vorbind spatiul de expansiune maximal poate fi de GCJ din electoratul bucurestean. ca de exemplu . se va include aici electoratul de centru"dreapta al *> .ecali la peste BCJ. 6raian . 2trategul de campanie. '$ Delimitarea scopului campaniei: 2copul declarat al fiecarui candidat este mesa!ul sau public.asescu.ornel Dinu va urmari atragerea a BJ din electoratul lui %drian =ideanu si poate fi promotorul campaniei negative împotriva lui Marian =anghelie. K. prin care îsi exprima intentia de a deveni primar5*resedinte. @rganizatorul de evenimente. obiectivat. &n cazul candidatului Marian =anghelie. #din teritoriu$ I.war-room.asescu. 2copurile pot fi: • pozitive: în cazul unui candidat independent. . Media planner . de a câstiga puterea politica. se va identifica cel mai bun bazin electoral al *2D. iar scopul pozitiv de marketing în acord cu resursele poate fi DJ din electorat • negative: tin de obtinerea unor procente din electoratul contracandidatilor. 0xemplu: &n cazul candidatului *> "*D la *rimaria . candidat *7M la functia de *rimar Feneral în (CCK prin atacurile orchestrate împotriva candidatului *2D Mircea Feoana.%. %drian =ideanu. Echipa de campanie .apitalei. De exemplu. *urtatorul de cuvânt. adecvat publicurilor " tinta si în consonanta cu resursele financiare. religioasa si sporirea încrederii în personalitatea morala a candidatului. urmarind atragerea de electorat din bazinul rezervat lui 6raian . &n acest sens a actionat Dumitru Dragomir. (. <iecare candidat îsi va delimita spatiul de expansiune maximal. Delimitarea sarcinilor în echipe G. precum si rezultatul obtinut de liderul maxim al %liantei D.

machetarea. 6argetul 2copurile reale ale candidatului. Descrierea: . .ugetul: pe departamente cheltuiti banii în functie de sumele initiale si de preturile precizate.6.?.puncte slabe . '. Dosarul de campanie (la finalul cursului) va cuprinde %naliza de piata. 1n spot video5audio " un stor3"board. o poveste a unui clip electoral gândita în cadre. 1n material de promovare în presa scrisa " un articol de informare sau o brosura ori o scrisoare catre alegatori. a produsului. (. grafica. %nexe: .oportunitati pe piata 2trategia de marketing 2tabilirea obiectivelor campaniei electorale. :deea unui afis " descrierea tehnica.alendarul de evenimente de pe teren *lanul de media #*romovarea produsului$ . 2copurile pot fi: pozitive sau negative. 6ehnici de constructie a campaniei pozitive: G.amenintari pe piata .@.Planul de campanie: (Tasks) • • • • • • mesa! central " slogan " discurs electoral final target"groups media planning media events polling gross"roots plan.puncte tari . %naliza 2.

0t. P#ilippe. . cel mai vechi mi. 0eptimiu. present and future. 4d.political marketing as campaign strategy. =rout. +oe. 2000 -i#ailescu. 'omunicarea politica. . .-. Aumanitas.. Election campaigning. '). Polirom. . Politica discursiva. 0. Car ille. 2000 Bennett. 9asile 0ebastian. B. 'e( )or* Blumler. +ac*. =rout. 5lfred. 0a$e. Uni ersit! of Illinois.ele Electorale& !od de folosire . %. Uni ersit! of "as#in$ton. P..'oel. -artin2s Press. an Essay in Role Relationships. Bulai. 200> +ones. #pin )octors and #ound$ytes . . Bo(ler. %oris &rober.) C #onda. London. Psihologie aplicata. 'icolas. -artin2s Press. 0t. +ac<ues. 'e(man.A. 1n spot radio56= " cu stor3"board " sau un afis. .loc de informare din lume. +ac*. Po(itionarea& 1upta pentru un loc in mintea ta& 'um sa te faci va(ut si au(it pe o piata de desfacere supraaglomerata .The Politics of Illusion.//>. London. (2000) #ociologia Opiniei Pu$lice. 200> .//> 720#au$#ness!.uilding models for marketing decisionsPast. =#ousand 7a*s.. . +ames.///). !arketing ca ra($oi. +vonurile. Electoral strategies and political marketing . London.I":                       Beciu. '. . Blac*(ell. +a!. . Camelia. 'e( )or*. 5l.'apoca. cap.6ehnici de reactie la campania negativa: G. -aare*. 5ntet Press 6ies. '). fluturasi sau scrisoare. Paideia. Politicians and the Press.*ow Politicians !anipulate the !edia and viceversa. 4d. 2002 &irard. The marketing of the president. Institutul 4uropean..+. +o#n Libbe!. Political !arketing and 'ommunication. %dvertorialul #material de presa$ '..0.the new marketing of politics . 'um sa vin(i orice oricui. Bucuresti C#elcea. 2ar and Running for President. Cassel. -ar!. %ara telespectatorilor fericiti& 'ontra-ideologii . caricatura etc *I*+I. Iasi.//2 Braud. 1acultatea de Comunicare si 6elatii Publice %a id 7$il !. 2000 &erstle. Lon$man I e. %. P. +ean. Bucuresti %8ncu.. . London. BrandBuilders.. Clu:. C#ica$o. . Bucuresti. 4d. Paidea. /ll is 0air 1ove. The phenomenon of political marketing .//. 4d.omunicatul de presa (. News .//0 6ies.//. Bucuresti.+. &uze(itc#.//? -atalin. -ic#ael. 9intila (coord. Iasi. Business =ec#./// 'e(man.//B @a ana$#. 200.. 4d. Optimul de indiferenta fata de politica 3n radina deliciilor democratiei.6. 6andom Aouse. 4d. %..//? @apferer. 4ditura %acia. 5l. !ecanismele electorale ale societatii rom"nesti . *and$ook of Political !arketing. Bucuresti.C5. 0a$e. &lobus.//? Leeflan$. Lance. (. . si 1arrell.-RA. B. si "ittni*. .

'e( )or* (((. . +ac*. 200D 0(anson.online . L..      6i *in.com (((.). (eds.com (((. Resouce . )iferentia(a-te sau mori. 'immo. New )irections in Political 'ommunication.ook. 4d.c#an$eforamerica. BrandBuilders. 0a$e. 0te e. The Revolution will not $e Televised.deanforamerica. =rout.politics. %. %.6e$an Boo*s. the Internet and the Overthrow of Everything. +oe. London. 'um sa supravietuiesti 3n epoca actuala a concurentei.//0 =rippi. )emocracy.