)fa

fa

·••
'a •• o .ClI

o •

PS1'rl0l0G1E
Colectie coordonata de Nicolae Dumitra!jcu

Dietmar Stiemerling

10
abordari psihoterapeutice ale depresiei
Modele explicative ale psihologiei abisale ~i concepte terapeutice asupra depresiei nevrotice

Traducere din limba germana Roxana Melnicu Camelia Petcu

A

TReI

EDITOR! Silviu Dragomir Vasile Dem. Zamfireseu COPERTA Faber Studio (Silvia Olteanu ~i Dinu Dumbravician) TEHNOREDACTAREA COMPUTERIZATA Cristian Claudiu Coban

Cuprins

Oescrierea CIP a BibJiotecii Nationale a Romaniei STIEMERLING, DIETMAR 10 abordari psihoterapeutice ale depresiei : Modele explicative ale psihologiei abisale Iii concepte terapeutice asupra depresiei nevrotice / Dietmar Stiemerling ; trad.: Roxana Melnicu; Camelia Peteu. - Bueure~ti : Editura Trei, 2006 Bibliogr. ISBN 973-707-009-7 ISBNI3978-973-707-009-8 1.Melnicu, Roxana (trad.) II. Peteu, Camelia (trad.) 616.89-008.454 616.895.4

Aceastii editie este bazata pe 10 Wege aus der Depression, de Dietmar Stiemerling, Verlag J. Pfeiffer, Miinchen, 1995

© Verlag J. Pfeiffer, Miinchen, 1995 © Editura Trei, 2006
c.P. 27-0490, Bucure~ti Tel./Fax: +4 0213006090 e-mail: office@edituratrei.ro www.edituratrei.ro

ISBN 973-707-009-7 ISBN(13) 978-973-707-009-8

Capitolul1 Scurta trecere in revista a subiectului depresiei (trad. Camelia Petcu)....7 Capitolul 2 Depresia ~itulburarile oralitatii (trad. Camelia Petcu) 36 Capitolul 3 Depresia ~idorinta nesatisfacuHi de simbioza (trad. Camelia Petcu) .42 Capitolul 4 Depresie ~iSupraeu razbunator (trad. Camelia Petcu) .54 Capitolul 5 Depresie ~ideficitul individuatiei (trad. Camelia Petcu) 72 Capitolul 6 Depresia ~ifalsul Sine (Self) (trad. Camelia Petcu) 79 Capitolul 7 Depresia ~isentimentul deficitar al puterii proprii (trad. Roxana Melnicu) 93 Capitolul 8 Depresie ~itulburare narcisica (trad. Roxana Melnicu) 104 Capitolul 9 Depresie ~iagresivitare inhibata (trad. Roxana Melnicu) 149 Capitolul10 Depresie, trauma na~terii ~iexperiente traumatice timpurii (teoria traumei biologice, teoria durerii originare ~iteoria traumei na~terii) (trad. Roxana Melnicu) 162 Capitolulll Depresie ~ipierdere de obiect (trad. Roxana Melnicu) , 171 Capitolul12 Natura depresiei, caracterul depresiv (trad. Camelia Petcu) 182 193 Bibliografie

Capitolul1

Scurta trecere in revista a subiectului depresiei

In ultimele decenii ale secolului nostru bolile depresive au devenit lntr-un fel boli populare. Nu exista 0 alta tulburare psihica atat de raspandita, care sa afecteze toate mediile sociaIe ~i grupele de varsta, ill egala masura barbatii ~i femeile, fiind de asemenea in continua cre~tere, astfelillcat este conceputa ca "boala a epocii". Organizatia Mondiala a Sanatatii considera ca pana la cinci procente din populatia lumii sufera de depresie, din care ar corespunde zece pana la cincisprezece procente din cetaNnii Germaniei, adidi ~ase pana la noua milioane de oameni doar pe teritoriul fostei RFG (Dilling, Weyerer, Castell, 1984). Un cunoscut studiu suedez care a fost efectuat timp de peste treizeci de ani prin sondaje regulate reprezentative, a ajuns la conc1uzia ca ill intervalu1 de timp respectiv frecventa imbomavirilor s-a dublat (citat de Kielholz, 1984). Kielholz este de parere ca depresiile psihogene sunt cele care fIde fapt au crescut illgrijorator" (Kielholz, 1984). In mod surprinzator femeile se imbolnavesc mai frecvent decat barbatii (cu aproximatie: din trei depresivi doi sunt femei) ~i mai ales illainte de treizeci ~i cinci de ani. In schimb perioada dificila pentru barbati se situeaza la grupa de varsta de la cincizeci ~i cinci pana la ~aptezeci de ani.

8

Dietmar Stiemerling

10 abordari psihoterapeutice

ale depresiei

9

Proiecte de cercetare extinse m multe, dintre tarile globului incearcii sa mvinga aceasta boala, care pune inca multe semne de mtrebare ~i ale carei origini nu au fost pana acum clarificate. In mod corespunzator, mijloacele de cercetare ~i disciplinele care abordeaza acest fenomen sunt multiple. Exista abordarile neurofiziologice ~i biochimice, caile de acces biogenetice, socioculturale, epidemiologice; punctele de vedere c:ognitiv, psihologic academic ~ipsihanalitic, contributia teoriei emotiilor m contextul unei teorii psihologice generale a afectivitatii ~i cunoa~terii in cadrul cercetarilor "LifeEvent". Studii sociologice care abordeaza schimbarile esentiaIe din domeniul culturii ~i civilizatiei, destinul tarilor subdezvoltate ~ibrusca lor confruntare cu fluxul informational al nivelului cultural mondial prin televiziune (muzica pop, febra consumului, cultura "fast-food"), considera raspunzatoare pentru frecventa crescanda a tulburarilor depresive prabu~irea valorilor malte, a traditiilor, a familiei, pierderea legaturilor religioase, diminuarea relatiilor interumane satisfacatoare, cre~terea frecventei divorturilor, dezradacinarea unor largi grupari populationale, lipsa de perspectiva a tineretului m fata pericolului crizei ecologice ~i a suprapopularii, cre~terea ~omajului. Nu este m intentia lucrarii de fata sa se refere la toate eforturile de cercetare ale disciplinelor din domeniu sau, prin rezultatele lor, sa prezinte un fel de rezumat al modalitatilor de mcercare de "rezolvare a enigmelor". De~i simptomatologia bolii depresive ii este probabil cunoscuta cititorului, orice carte care se refera la acest subiect este necesar sa enumere mca 0 data principalele simptome.

va ~i 0 teama difuza, care este traita m primul rand ca frica m fata vietii ~i a mdatoririlor. Unii se manifesta apatic, altii sunt disforici, iritabili, morocano~i, prost-dispu~i, ceea ce ingreuneaza raporturile cu ei. 2. Inhibitia gandirii Procesele gandirii depresivilor sunt neproductive ~i monotone, se rezuma de regula la propria boaUi, fantezia ~i bogatia ideativa sunt mult reduse. Depresivul se poate concentra doar cu mare dificultate asupra unui lucru. 3. Scaderea initiativei, inhibitia psihomotorie Forta initiativei depresivului este clar diminuata. Nu are elan, energie, nu are chef sa intreprinda nimic, spectrul intereselor se ingusteaza, totul devine prea mult pentru el, cel mai mic efort este de temut. Scaderea generalii a fortei se exprima ~i m stilul de mi~care: toate mi~carile sunt mgreunate, mcetinite, fara spontaneitate ~i elan. Ca fenomen contrastant, s-a observat la un anumit tip de depresie 0 psihomotricitate agitata. Pacientii respectivi sunt nelini~titi ~i agitati. Nu pot sa stea lini~titi, mainile sunt mtr-o continuua rni~care, mi~ciirile sunt fara tel. Un imbold golit de continut ii impinge pe cei m cauza spre activitati fara sens (citat dupa O. Benkert, 1977). 4. Afectarea vitalitatii Diminuarea f0rtei initiativelor merge mana m mana cu prejudicierea sentimentului vital. Pacientii se simt obositi, fara putere ~i fara energie. I~i simt greutatea propriului corp ca pe o povara pe umeri, se plang de dureri difuze ~i senzatii de apasare ~i i~i percep bratele ~i picioarele ca fiind grele ca de plumb. Este vorba mai ales despre perturbarea relatiei cu propria corporalitate. 5. Simptome vegetative Simptomatologia vegetativa este 0 manifestare frecvent asociata cu boala depresiva. In cazul unei depresii latente este

1. Tulburarea depresiva ca perturb are a dispozitiei bazale
Depresivul are 0 dispozitie trista, nu se mai poate bucura, nu mai poate spera, nu mai pune pret pe viitorul sau. Lumea i~i pierde caracterul de provocare, lucrurile devin fade ~i gri. Unii bolnavi se simt ca ~i cum ar fi morti ~i impietriti ~i se plang de pierderea sentimentelor, de faptul de a fi uitat chiar sa planga. 0 mare parte prezinta pe langa dispozitia depresi-

Oamenii care prezinta un astfel de caracter au tendinta sa alunece destul de frecvent ~i Grupiiri simptomatice In cadrul terminologiei medicale de specialitate imbolnavirile deprepive sunt desemnate sub conceptul de "sindrom depresiv". senzatie de ameteala. de re- . Prin acesta se exprima faptul ca in cadrul acestei boli este vorba de un complex simptomatic. extrasistole. inhibitie psihomotorie. "ca ~i cum nu au inchis un ochi". apar asociate anumite simptome (dispozitie trista. mai multe saptamani. de~i este vorba de 0 situatie tranzitorie ~i uneori este greu de decis daca este "doar" 0 indispozitie la polul trist sau este vorba de . senzatia de apasare la nivelul capului. 1977). gula. alte tulburari cardiace. atunci cand se trezesc in mijlocul noptii ~i nu mai pot sa readoarma. simptome vegetative) tulburari ale vitalitatii. diminuarea functiei sexuale. In incheierea capitolului va fi vorba despre a~a-numitele structuri de personalitate depresive.. psihomotricitate diminuata sau agitata. Psihologul sau medicul care practica psihoterapia gase~te desigur adesea clienti care se plang de "depresii" limitate ill timp sub forma unui episod scurt (ore. balonare. care se diferentiaza prin urmatoarele simptome principale: Sindromul depresiei inhibate (dispozitie trista sau "nici sa fiu trist nu pot". Este vorba ill special de "indispozitia matinala". 0 jumatate de an sau chiar mai mult. sindrom depresiv ~i boala depresiva sunt folosite ca sinonime . astfelillciit. tulburari vegetative). o saptamana.0 adevarata boala". Adesea aceasta marcheaza debutul unui episod depresiv ~i se afla printre principalele acuze ale bolnavilor.~i in aceasta carte). scaderea temperaturii. zile. simte pulsiuni autolitice ~i adesea face macar 0 tentativa de suicid. nu este de mirare ca aproape fiecare depresiv are ganduri de sinucidere. Aceste stari nu sunt boli depresive ill sensuI res trans al termenului. "batai de inima". uscaciunea gurii. Tulburari ale somnului. care se refed la faptul ca depresivul se simte deosebit de prost ~i de cople~it mai ales dimineata dupa trezire ~i illainte de pranz. doua saptamani) care se caracterizeaza in primul rand prin dispozitie depresiva. scadere ponderala. dureri de spate. Abia asocierea unui intreg ansamblu de manifestari conduce la diagnosticul de "depresie". oscilatii diume. Dimineata se simt ca ~i cum nu ar fi dormit deloc ~ifoarte obositi. transpiratii sau frisoane. bradicardie sau tahicardie.10 Dietmar Stiemerling 10 abordari psihoterapeutice ale depresiei 11 chiar unica manifestare care poate fi recunoscuta a unei depresii mascate. Plangerile se refera la adormire sau la perioada ulterioara. luni. Benkert. iar experienta a condus la concluzia ca exista ill cadrul depresiei trei forme diferite. amenoree. Deoarece depresia trece drept "cea mai chinuitoare boala care se poate imagina" (Kielholz). constipatie. dispozitie depresiva. manifestare caracteristica a starii depresive. Sindromul depresiei agitat-anxioase (dispozitie depresiva. agitatie psihomotorie) Faza acuta a unei tulbudri depresive poate sa dureze zile. Existenta izolata a unei dispozitii depresive nu este suficienta ill sensul eel or descrise mai sus pentru a diagnostica 0 depresie (de~i adesea notiunile: depresie. scaderea secretiilor lacrimale ~isudorale. Urmatoarele simptome vegetative se gasesc mai frecvent la depresivi: tulburari intestinale. dureri de aspect neuralgic (citat dupa O. una. inhibitie sau agitatie psihomotorie. inhibitia gandirii. inhibitia gandirii) Sindromul depresiei cu afectare a vitalitiiJii (dispozitie trista. dureri de stomac. Este necesar sa se regaseasca illtotdeauna mai multe sernne caracteristice de boala la unul ~i acela~i pacient. senzatia de presiune abdominala. pierderea apetitului alimentar. suicidalitate Una dintre cele mai frecvente manifestari asociate ale bolii depresive poate fi considerata tulburarea sornnului. an- xietate. 6. dureri de cap.

sub fatada tulburarii somatice. dezechilibre hormonale.acestea se diferentiaza in variante aparte. In cazul depresiilor nevrotice trebuie sa se faca distinctia intre faza acuta. utilizarea cronica'incorecta a medicamentelor psihotrope. Descoperirea substratului ~i a conditionarilor acestei boli reprezinta punctul central al majoritatii eforturilor de cercetare care studiaza acest fenomen.de posibilitatile terapeutice in cazul unei boli depresive. In cazul depresiilor conditionate somatic evolutia depinde de ameliorarea sau vindecarea bolii organice de fond.neuroleptice. traumatism cerebral. endogen ~i psihogen. steroizi. neurologi sau psihiatri. care pot fi diagnosticate de catre interni~ti. boaUi Parkinson. pe care 0 intalnim adesea la oameni cu structuri pregnant depresive de personalitate.12 Dietmar Stiemerling 10 abordari psihoterapeutice ale depresiei 13 in mod repetat spre episoade depresive sau sa evolueze cronic ani ~ized de ani. porfirie. De obicei depresia apare ca 0 boala somatica. epilepsie. fara sa aparpna msa . tulburari hepatice. atrofie cerebrala. experientele ~i ipotezele descrise in continuare se aplica ambelor fenomene. afectare cerebrala precoce. a~a incat sa apara ca 0 larva care se dezvolta insesizabil. paralizie generala progresiva. 1977). alcoolism cronic. Acesta nu descrie altceva dedit observatiile conform carora un sindrom depresiv se poate ascunde in spatele unei simptomatologii somatice sau a unor suferinte suflete~ti. care este de fapt boala propriu-zisa ~i psihoterapia ulterioara a personalitatii perturbate nevrotic. "Depresiile endogene se deosebesc de cele cu substrat somatic ~i de depresiile nevrotice printr-o modalitate tipica de evolutie ~i printr-o mai mare incarcatura ereditara" (Benkert. fragmentara menponare in acest capitol introductiv. Se disting trei grupe de cauze care sunt luate in considerare in legatura cu aparipa ~i evolupa acestei tulburari suflete~ti ~i se clasifica in depresii cu fond somatic.desigur pe scurt . convalescenta dupa boli infectioase. tumora cerebrala. Toate celelalte probleme ale acestui uria~ domeniu ~i-au gasit de aceea doar 0 scurta. tratamente orale cu rezerpina. Vom aborda in continuare cauzele depresiilor. in care tulburarea energiei vitale ~i simptomele vegetative sunt elemente esenpale. boli endocrine. intoxicatie alcoolica acuta. Depresiile endogene vor fi tratate in primul rand psihofarmacologic (antidepresive) ~i prin privare de somn. alfa-metil-dopa. sa descopere ~i sa trateze in mod adecvat afecpunea bazala propriu-zisa. Lucrarea de fata abordeaza in exclusivitate cauzele ~i conceptele terapeutice ale depresiei nevrotice ~i anume din punctul de vedere al psihologiei abisale. In ceea ce prive~te depresiile conditionate suflete~te . 1977). Benkert. In aceste cazuri depinde de flerul unui medic experimentat ca. inaccesibil chiar ~icelui care este in cauza. Pentru caracteristicile depresiei endogene bipolare (zece procente dintre depresiile endogene) poate fi considerat responsabil un factor genetic (Egeland). Terapia unui sindrom depresiv se face dupa investigarea cauzei. In acest punct este necesar sa mentionam conceptul cunoscut sub numele de "depresie mascata". Pentru stadiul acut al unei depresii nevrotice Kielholz recomanda 0 combinatie de psihoterapie.in sens medicalcategoriei diagnostice a "sindromului depresiv". stari de hipoglicemie. Factorii organici cauzatori de depresii se regasesc intr-o multitudine de tulburari somatice.despre a caror frecventa de aparitie in lume s-a spus ca a crescut mult . Deosebim a) depresia nevrotica (pe baza structurarii nevrotice a personalitapi) de b) depresia reactiva (0 trauma existentiala severa pana la medie care afecteaza "un psihic sanatos" in rest) ~i de c) dispozitia depresiva cronica. preparate cu brom (citat dupa O. Deoarece motivele ~i cauzele aparitiei unei depresii conditionate psihogen ~i ale unui episod depresiv condiponat psihogen sunt ace1ea~i. tulburari cardiovasculare cronice. Ne vom ocupa acum . datele. farmacoterapie (administrarea de antidepresive) ~i socioterapie. oligOfrenie. ~i anume incercarea de a inde- . Vom nurni pe cat posibil bolile in cauza: Arterioscleroza cerebrala.

Discutam cu el despre tratament. In legatura cu depresia acuta punem accentul pe urmatoarele activitati: Abordare prin discutie miliale. in starea in care se afla. la 0 anumita ora. In diverse circumstante face propuneri pentru anumite activitati ("Plimbarile. un fel de ajutor pentru supravietuire. n acceptam a~a cum este el ~i-i confirmam caracterul intunecat allumii sale depresive. mai neafectat. care in primul rand urmare~te ca pacientul sa iasa din prapastia depresiva. chiar daca ii este foarte greu sa preia rolul de persoana care doar prime~te. Exercitarea functiei de "holding" Este vorba aici de ascultarea empatica a pacientului ~i de a-I intelege in suferinta lui. ca uneori chiar prin acest groaznic sentiment ea poate fi recunoscuta ~i diagnosticata. caci "se afla intotdeauna aici pentru el". ne aflam in situatia favorabila de a putea gasi semnificatia celor intamplate. nu Ie poate lua singur. a unei acutizari a starii sale. de exemplu. Inainte de toate trebuie sa-i asiguram ca sufera de 0 boala adevarata ~i datorita acestui lucru are tot dreptul sa i~i ia rolul de bolnav. se ofera sa vorbeasca cu apartinatorii (in scopul de a Ie trezi interesul pentru intelegerea bolii pacientului) ~i discuta cu el care ar putea fi contactele cu rude sau prieteni care sa reprezinte un sprijin. II scutim de decizii pe care el. spre 0 schimbare a existentei de pana atunci. A~a-numita psihoterapie a unei imbolnaviri acute (depresia nevrotica) consta in unele masuri de suport orientate mai mult pragmatic. de programul cotidian. pe cat posibil. Din contra. care mai exista ~i traiesc in lumea ingustata ~i intunecata a pacientului. joggingul va fac sa va simtiti un pic mai bine?"). Datorita acestui fapt pacientul obtine 0 surprinzatoare perspectiva asupra viitorului care ii poate reda speranta. Ii prezentam intr-un mod convingator faptul ca chiar momentul pierderii sperantei este parte integrala a depresiei. poate ie~i din rolul de victima de pana atunci ("Mi se intam- o . Ii explicam ca in starea in care se afla nu poate sa mai lucreze sau sa-~i indeplineasca indatoririle fa- incercare grea in viata omului va fi intotdeauna mai ~or trecuta daca respectivul poate gasi in ea un sens. ii solicitam sa nu i~i imp una sa faca treburi. sa 11 sune pe terapeut. Destul v-ati dedicat altora". "Acum este momentul sa va rasfatati. de apetit. daca va fi tratat in ambulator sau este de preferat 0 intemare in spital. Pacientului ii va fi permis ~i recomandat ca in cazul unei crize. enumeram care simptome ~i manifestari afective pot sa fie asociate cu acea forma. Retragerea temporara din activitati In primele zile sau saptamani de tulburare acuta a pacientului psihoterapeutul trebuie sa preia 0 parte din functia parentala ~i sa-i ofere protectia ~i siguranta. de feluri de mancare preferate. Boala poate printre altele sa fie inteleasa ca purtatoare a unui semnal. Psihoterapeutul se intereseaza de alimentatie ~i programul meselor. Se va putea stabili ca pacientul sa-i telefoneze zilnic terapeutului. Explicatii despre boala sa II informam pe pacient despre durata posibila a tulburarii sale depresive.14 Dietmar Stiemerling 10 abordari psihoterapeutice ale depresiei 15 parta situatiile sociale deranjante sau de a rezolva tensiunile intrafamiliale. pentru a relata pe scurt cum se simte. Perspectiva pozitiva asupra bolii Este vorba de faptul ca de la un pacient depresiv nu trebuie sa se a~tepte sau sa se solicite performante. despre rezultatullui ~i despre posibilele efecte secundare ale medicamentelor prescrise. In cazul depresiei nevrotice. de digestie. mersul cu bicicleta. de germenii inca prezenti ai intereselor anterioare ~i de toate lucrurile. intr-o anumita masura ca un strigat de ajutor.

greu de stapanit in ambulatoriu sa fie internat intr-o clinica ~i sa-~i inceapa analiza abia dupa aceea. care apar pentru prima data la 0 anumita varsta (aproape toate in decursul primului an de viata). Izard a stabilit in total zece emotii bazale. in pozitie a~ezata). trebuie . ci cu precadere endogene. De indata ce pacientul a depa~it. de exemplu. ~i anume ca faptul de a trai emotii specifice ~i de a Ie putea intelege tine de zestrea noastra genetica. boli ~i accidente. speram neafeetat. care suspne teorii intre timp bine demonstrate. sa 0 revizuiasca. trairea ~i exprimarea suferintei . Ultimele emotii apar pentru prima data intre lunile trei ~i patru ~i au legatura cu afectele depresive.de regula . sperante naruite. dezavantaje ~i nedreptap. Ma asociez parerii rezultate din cercetarea emotiilor. In acest context el stabile~te ca "emotiile sunt programate dupa un ceas biologic" ~i acest program conduce la atingerea maturitapi funcponale la un termen corespunzator predeterminat. refuz. pentru a elabora conflietul nevrotic ~i starile de lipsa ancorate in struetura personalitatii sale. Emotia centrala a afectului depresiv. desigur intr-o alta forma (terapie suportiva. in functie de gradul de gravitate al bolii sale. Afectul depresiv este. Medicii care lucreaza atM in clinicile psihiatrice. Am obtinut rezultate bune cu aceasta din urma procedura ~i consider am ca este 0 gre~eala sa 11 privam pe pacient de efectul binefacator al acestor medicamente moderne in perioada dificila a tulburarii depresive acute.1n acest scop este necesar sa descriem intai natura afeetului depresiv din perspeetiva "psihologiei normale". Totu~i. In acest punet doresc sa vorbesc inca 0 data despre diferenta dintre afectele depresive "normale" ~i tulburarea de dispozitie depresiva ca sentiment bazal durabil.sa inceapa 0 psihoterapie individuala analitica "lege artis" cu 0 frecventa de trei ~edinte pe saptamana. Caroll E.' este . mahnirea ~i senzatia de prabu~ire sunt in esenta sentimentele care 11 compun. sau 2) Pacientul i~i continua terapia. cea mai frecventa expresie a emotiei negative. cat ~i in spitalele de boli nervoase administreaza in mare masura antidepresive. ~omaj. durere.este existenta inca de la na~tere ~i poate fi interpretata ca precursor al triste~i ~i mahnirii. In aceasta etapa consideram necesar sa facem cateva observaW despre utilizarea medicamentelor in terapia depresiilor. De ce ~i de unde simte cineva mahnirea. Depinde de sen- . separare. pacientul va fi referit unei sectii de psihiatrie. de fapt. Din contra. conflicte in relatii. Tristetea. pentru 0 perioada limitata. deoarece efeetele lor sedative atenueaza ~i psihodinamica bazala ~i nu o lasa sa se dezvolte.dupa Izard . aceasta perioada foarte dificila pentru el. Largimea spectrului posibilitaplor de mahnire este in mod sigur inepuizabila. unui pacient care se afla intt-o terapie analitica ~i se decompenseaza depresiv. Aetivitatile terapeuti. raceala. i se ofera doua posibilitati: 1) Psihoterapia sa va fi intrerupta. Astfel. Mahnirea poate sa fie declan~ata la copii ~i adulp de 0 multitudine de stimuli exteriori ~i interiori.IIIII1 I I 16 Dietmar Stiemerling 10 abordari psihoterapeutice ale depresiei 17 pIa ceva tau") ~icu ajutorul unei psihoterapii sa i~i poata privi viata de pana atunci ~i. care ocupa primulloc in alegerea remediilor. acolo unde este nevoie. primind in acela~i timp ~i antidepresive.ce tocmai enumerate se aplica in mod necesar in faza depresiei acute. suprasolicitare ~i respingeri ~i multe altele.ca reactie la durere . aici nu vor fi tratate numai depresii conditionate nevrotic. proieete sortite e~ecului.un sentiment disponibil pentru top oamenii. Izard ~i Paul Ekmann au fost cei care au prezentat experimente ~i observatii extinse in legatura cu aceasta tema ~i astfel au putut sa formuleze concluzii impresionante ~i structurate. pierderi de toate felurile. dar ~i cele care apar in cadrul schizofreniei sau la pacientii borderline. in mod egal. atunci cand este intr-o oatecare masura stabilizat. In cursul terapiei psihanalitice la pacienp cu depresii nevrotice. mahnirea. un complex. mizerie economica. agitape. un conglomerat de emopi. trebuie sa fie desigur diferit de la om la om. infierbantare. De aceea este oportun ca un pacient cu o depresie nevrotica acuta. indiferent de apartenenta la grupari etnice. medicamentele psihotrope nu sunt de dorit. In ultimul timp.

~i nu alege 0 alta modalitate de elaborare . Acum este necesar sa ne ocupam de ceea ce trebuie sa intelegem prin depresie nevrotica. activeaza conflicte cronice. emotii. . Se ajunge la 0 tulburare a echilibrului sufletesc. a aceleia~i tulburari. "stari afective generalizate ale Eului.. dar nu intotdeauna.este un fapt care depinde de faetori constitutionali ~i de structura sa nevrotica particulara. afectul depresiv se transforma intr-o emotie dedurata. pana atunci refulata. care apoi se poate impune ca parte componenta esentiala a unei imbolnaviri depresive cu durata de zile ~i saptamani. sau refuleaza emopi traumatice. Lersch. M-am lovit de modele explicative unilaterale. Jakobson ~i Ph. de sistemul sau de valori. a~a-numita situatie de seductie ~i/ sau de e~ec intare~te trebuintele pulsionale nesatisfacute din cauza ca au fost refulate. prin care vreau sa exprim cate ceva despre motivapile redactarii acestei lucrari. au putut sa fie tratati prin abordari terapeutice diferite suspnand fiecare un alt concept etiologic. sista sau activeaza din nou 0 mahnire din copilaria precoce. In acest punet doresc sa intoduc 0 observape personala. contradictorii ~i diferite unele de alteIe. nuare a starii de bine. Atunci cand motivul pentru 0 reacpe de mahnire depa~e~te totu~i 0 anurnita marime critica sau datorita caracteristicilor sale zdruncina echilibrul sufletesc. per. odata cu E. cade pe terenul fertil al unei predispozitii interne deja existente pentru acest nefericit afect" (G. spune Lersch (1938). sa facem diferenta dintre impulsurile afective. Afectul depresiv este una dintre numeroasele posibilitati de reactie fata de un astfel de prejudiciu sufletesc acut... De ce 0 persoana devine depresiva ca reactie la 0 pierdere a echilibrului sufletesc . Prin aceasta se exprima faptul ca aceste forme de boala cuprind toate teritoriile ~i structurile psihismului (pulsiuni. "Un incident exterior. "pot sa apara ca ecou ~i reflectare a emotiilor actuale . iar depresia nevrotica este un raspuns ~i o elaborare mai grava prelungit. Este necesar ca.. protectie ~i mecanisme Ie de aparare ale psihicului uman. Este necesar sa deosebim afectul depresiv de a~a numiteIe depresii. care il predispun mai ales la acest tip de imbolnavire. formei evolutive. dureaza la modul ideal doar minute sau ore. de situapa lui de viata ~ibineinteles de vicisitudinile ~i intemperiile destinului sau. sub aspectul situatiilor declan~atoare. apoi se stinge. ~i a~a-nurnitele dispozipi. inclusiv functionarea corporala. vointa.. va fi traita ca 0 lovitura interioara extrem de neplacuta sau amenintatoare ~i care va solicita capacitatea de autoreglare. reacpile emoponale la un stimul extern sau intern. care adesea. ~i R. 1971). motivationale ~i somatice. mobilizeaza predispozitii afective pana atunci respinse. cognitive. divergente pentru pacientii depresivi. gandire). Conceptul de "depresie" cuprinde 0 inca ~i mai complexa configuratie sufleteasca ~i implica manifestari emotionale. care reprezinta tema acestei lucrari. care dureaza peste un anumit interval de timp" (Jakobson. Afectul depresiv ca reactie sufleteasca la 0 dimi-. fiecare cu un alt substrat explicativ sau fiecare forma de depresie decurge din acela~i grup de factori cauzali (prezentand insa combinapi particulare) sau daca o . Legat de aceste imagini diferite ale aceluia~i fenomen au rezultat modalitap terapeutice de asemenea diferite. Intrebarea care apare este daca exista mai multe forme separate de depresie nevrotica. stari de frustrare sau anumite frici. psihodinarnicii. adica durabila. Blanck. In activitatea mea profesionala am constatat ca pacienti cu tabloul clinic al depresiei nevrotice. adica de istoria invatarii sale sociale. ~i pot dura mai mult decM prilejul actual ~i emotiile evocate de acesta".Expresia "nevroticU ca atribut al depresiei indica faptul ca declan~area ~i menpnerea dispozitiei depresive a unui om au drept cauze deformarile structurii personalitapi datorate dezvoltarii infantile deficitare. lezeaza sentimentul valorii de sine sau pune in discutie 0 identitate mentinuta cu greu pana atunci. "Tulburarile dispozitionale stationare". Ma ocup de pacienti depresivi ~i am cautat in literatura psihanalitica de specialitate un punct de vedere unitar pentru intelegerea lor. 1974).18 Dietmar Stiemerling 10 abordari psihoterapeutice ale depresiei 19 sibilitatea fiecaruia pentru senzatia de mahnire.

fara un control selectiv (a~a-numita regula de baza). 3. iubirea. afectarea testarii realitatii. celebra canapea (terapia are loc in pozitia culcata. imaginea sa eronata despre lume. sentimentele de vinovatie sau agresiunea ~i in acest context poate elabora aceIe probleme pe care nu le-a rezolvat el insu~i. integrate. asociatia libera. Constructia unei noi structuri functionale: Pacientul dobande~te noi modele existentiale ~i capacitati emoponale (de exemplu. la situatia in care nici unul dintre cei patruzeci ~i cinci de pacienti depresivi. sa nu se sinucida.a~a cum se va descrie in aceasta carte . din cauza imaturitatii sale ~i a lipsei suportului puterii ~i capacitatilor adulplor. afla lucruri noi. incercariIe patologice de depa~ire a suferintelor sale neyrotiee. de la care a inceput atunci structurarea nevrotica a personalitatii sale. pur ~isimplu nu a fost descoperit inca? Am pornit in abordarea acestei tematici cu dorinta unei ~i mai mari transparente in legMura cu aceste intrebari ~i cu speranta gasirii pentru fiecare pacient depresiv-nevrotic a terapiei optime. complexele ~i trasaturile nevrotiee trebuie sa fie acum demontate. Cu ajutorul a~a-numitei regresii (din timpul fiecarei ~edinte). exerseaza anumite deprinderi sociale. sentimentul propriei valori). care la inceputul tratamentului prezentau un inalt potential autolitie. de obicei. indrazne~te sa abordeze noi domenii ale vietii ~i sa faca noi experiente etc. incepe sa dezvoltG interese pana atunci abia schitate. limitarea contactului cu terapeutulla ~edinta de analiza ~i lipsa oriearor intimitati cu acesta (a~a-numita regula a abstinentei) ~i alte reguli tehniee. pe care i-am tratat in douazeci ~i cinci de ani de activitate ca analist. fantezii. In incheierea primului capitol doresc sa prezint pe scurt psihanaliza ca forma de terapie pentru pacientii nevrotici depresivi ~i sa vorbesc despre modul de a proceda care-mi este propriu. Utilizarea unui concept terapeutie modificat . sarcina pacientilor de a spune tot ceea ce Ie trece prin "cap ~i suflet" (amintiri. ceea ce se intampla cu regularitate este ca pacientul i~i transfera de la parinpi de odinioara inspre analist nevoile. tendintele nevrotiee ~i inhibitiile. i~i schiteaza un plan de viata pentru sine. psihanaliza 11 readuce pe depresiv in copilaria mica.. problemele relationale ~i difieultatile sale sociale precum ~i multe altele. ganduri. povestirea ~i elaborarea viselor. etc. copil fiind.20 Dietmar Stiemerling 10 abordari psihoterapeutiee ale depresiei 21 numitorul comun ~iindubitabil al acestor tulburari. respectarea lucrurilor stabilite cu privire la situatia terapeutica. Tratamentul psihanalitie cuprinde trei procese intretesute unul cu celalalt. Demontarea nevrozei: Aspectele personalitapi enumerate mai sus.. Pe langa aceasta. frieile. care se pot descrie dupa cum urmeaza: 1. Activitatile anali~tilor. cu participarea proceselor afective intense. Psihanaliza "lege artis" necesita realizarea unui anumit cadru care face posibila desfa~urarea procesului analitic. Idealul Eului supradimensionat. la 0 autocunoa~tere profunda ~i ancorata emotional. la situatia traumatiea ~i starea de perturb are familiala din copilarie. care se desfa~oara in intregime in . fara contact vizual cu analistul). Aceasta conduce. asupra carora nu vreau sa insist aici. modifieate sau atenuate efectele lor patologiee. emopi). con~tiin- ta sa foarte severa. Din acesta fac parte: 0 frecventa saptamanala de 2-3 ~edinte (de cate 50 de minute) de-a lungul catorva ani (160:'300 de ore in total). senzapi corporale. 2.mi-a ridieat eficienta in munca ~i m-a condus. Prezentarea nevrozei ~i adancirea posibilitaplor de autocunoa~tere emotionala: Pacientului i se aduc in plan con~tient perturbarile sale comportamentale. individual. ingustarea perceptiei ~i a posibilitatilor de actiune. plata de catre pacient insu~i a ~edintelor la care lip. imagini. respectarea regulata ~i punctuala a orelor. Cuno~tintele ~i experienta personala in psihologia depresiilor au rezultat din analizele cu patruzeci ~i cinci de pacienti depresivi cu durate de trei pana la cinci ani. de exemplu. se~te (de regula. casa de sanatate suporta costurile terapiei).

Comunicarea facuta are un anume grad de probabilitate. Interpretarea este transpunerea exprimarilor incon9tientului in limbajul con9tientului. manifesta rabdare. sa aprofundeze descrierea conform cu noile idei. Oesigur presupunerile nu se leaga numai de continuturile incon9tiente (de exemplu: Sufera de un sentiment incon9tient de vinovatie). acolo unde este necesar. saluta cu bucurie germenii posibilitatilor prospective ale pacientului. incat nu pot sa Ie enumar in acest loc. nu poate fi afirmata cu certitudine.ca urmare a existentei mai multor posibilitap de interpretare a semnelor 9i simbolurilor . se mira ca anumite domenii tematice nu apar in ideile pacientului (de ex. bucurie sau suparare. In sens mai larg conceptul de "interpretare" este sinonim cu "presupunere". ale caror existenta reala este verosimila. nu da sfaturi sau 0 face foarte rar. uneori confrunta sau provoaca. Pentru a oferi totu~i cititorului 0 impresie despre diversitatea interventiilor terapeutice. In vis pacienta trebuia sa probeze rochia. traite) 9i ceea ce este incon~tient. stabile9te conexiuni intre continuturi psihice pana atunci nelegate. mirare. oglinde9te experientele din viata pacientului 9i exprima prin aceasta faptul ca a luat cuno9tinta de ele. Conceptul de interpretare cuprinde cel putin doua intelesuri. lasa cat mai mult pacientul sa se autodescopere dupa ce i-a prezentat premizele. sunt adaptate situatiilor atat de numeroase ~i variate ale pacientilor. clarifica 9i informeaza. totu9i. ofera pacientului 0 atmosfera binevoitoare. cu rezistentele pacientului 9i cu ceea ce nu s-a l'ntamplat.mai multe posibile explicapi. prezinta incredere 9i raspunde lipsei de echilibru a pacientului cu propria lui fermitate. pentru a clarifica. ci in general de situatii 9i contexte suflete9ti. analizeaza 9i interpreteaza vise. exprima compi'itimire. fara sa existe insa echivalente absolut rigide intre aces tea. traducerea unei limbi staine in limb a materna. explica. grija. uneori invita pacientul sa se imgineze intr-o situatie temuta etc. In gedinta urmatoare pacienta a . Pacienta a adus in ~edinta un vis. A9 vrea sa intrerup aici enumerarea actiunilor terapeutice . 9i anume ceea ce se nume9te "interpretare". lipsite totu9i de comentarii explicative. Oar de indata ce a simpt preposul obiect pe corp. interpreteaza. se straduie9te sa inteleaga materialul oferit 9i sa comunice aceasta intelegere. clarifica. in care este yorba despre rochia cea noua 9i frumoasa a prietenei ei. invita pacientul sa zaboveasca intr-un anumit loc. arata clar contradicpile.a caror in9iruire s-ar mai putea intinde fara dificultate pe cateva pagini. incurajeaza pacientul in trairile 9i dorintele sale autentice sau catre a face experiente noi. 11 face atent la anumite fenomene ~i ii faciliteaza 0 anume semnificatie. a fost cuprinsa de teama 9i a ramas intepenita pe loc. Am interpretat teama ca frica de ispita. sa-~i lase fantezia sa zburde. unul mai ingust 9i unul mai largo In sens restrans interpretarea lnseamna clarificarea legaturilor ascunse dintre continuturile con9tiente (evidente. Analistul este atent la respectarea regulii de baza ~i a aliantei terapeutice. a fost invadata de impulsul de a fugi cu el. S-a temut de cre9terea propriei dorinte de a poseda 9i de impulsul de a-I lua frumoasa rochie prietenei ei. indica lacunele din inventarul existential. Cu ajutorul unei vignette clinice doresc acum sa demonstrez una dintre multiplele fatete ale acestui concept 9i in acela9i timp sa ofer o mica imagine propriului meu demers terapeutic. dar permite . In loc de aceasta doresc sa-mi indrept atentia catre ceea ce este considerat elementul central allucrului analitic. Interpretarea se bazeaza pe anumite elemente. ci doar corelatii cu 0 probabilitate mai mult sau mai putin inalta. In acela9i moment. lucreaza cu transferul pacientului 9i cu propriul contratransfer. emotie. Repeta cuno~tintele ca9tigate ~i elaboreaza din nou situatiile discutate. Voi relata un mic fragment dintr-o ~edinta a unui pacient care suferea de 0 depresie nevrotica ~i care era perturbat mai ales in sfera orala (vezi capitolvl 2: Oepresia este apararea lmpotriva lacomiei salbatice). cele sexuale). da exemple.emplu. ghice9te tacerile. Eu mi-am centrat desigur interpretarea in intregime pe tema fricii 9i nu pe faptul de a lua.22 Oietmar Stiemerling 10 abordari psihoterapeutice ale depresiei 23 domeniul cuvintelor vorbite. Oiscutarea lor ar putea sa umple 0 carte intreaga. leaga sentimente ~i probleme actuale de anumite situapi traumatice din copilarie. trebuie sa prezentam macar ciHeva dintre ele.

Va temeti ca acum fata dumneavoastra adevarata va deveni vizibila ~ieu a~ putea sa intorc spatele.dar in acela~itimp. Ce ati putea sa ganditi despre mine?" Padenta are un putemic reperexterior. Sigur fusese invidioasa pe el ~i. a~a dupa cum a aratat cu mare claritate psihodinamica nevrozei ei. A~fi putut sa interpretez: "V-ati simti foarte penibil sa treceti drept un om invidios. Ma gandesc totu~imereu ca noi toti trebuie sa fim mult mai mode~ti. ce ganduri ~iimagini ies la iveala? Eu insumi trebuie sa ma gandesc la cei trei frati ai padentei (doua surori mai mid ~i fratele mezin rasfatat ~ipreferat de mama). Ce ati putea sa ganditi despre mine? Mama mea in orice caz s-ar ingrozi ~im-ar atinti cu privirea. sunt uimit. cum este cea de mai sus. Presupunerea mea despre tema visului sau avea ceva amenintator pentru ea. Pacienta aduce 0 noua categorie psihica. Lucrul asta nu mi-a dat pace. Aid intra in discutie identitatea sa ca persoana dezinteresata ~igeneroasa. d: "cum pot eu sa fac impresie buna. (interpretare tintind directia domeniului afectiv). aa. Inaintea interpretarii mele a~ fi putut desigur sa intervin ~isa 0 invit pe padenta sa descrie mai exact calitatea nelini~tii sale. sa-i fac binevoitori?". Eul ei Ideal. dezamagit de 0 persoana atat de imorala" (interpretare la nivelul relatiei de obiect. Interventia mea a inceput cu propozitia ei: "Lucrul asta nu mi-a dat pace!" Padenta a descris aid starea afectiva prelungita de evident considerabila nelini~te. "frica de a lua". in particular: interpretare de transfer). Probabil. care trebuiau sa ajute semnificativ mai putin in gospodarie ~icare aveau mai mult timp pentru joaca. $tie alte situatii anterioare asemaniHoare?Daca da. ca sa supravietuim pe pamantul nostru. Sunt eu intr-adevar atat de invidioasa? Ma simt foarte penibil. Nu se intreaba: "ce a~ vrea eu. parca sunt toti din neamullui "Ia"! Padenta a pus in zece propozitii 0 abundenta de material interpretabil. dar ~ifoarte important cu observatia mea despre "frica de a lua". care sa piarda stima. sa-i cuceresc pe ceilalti. Nu se uita mai intai la ea insa~i ~inu se intreaba despre dorintele ~isentimentele ei. $i mai departe: "Asta ma face sa ma simt penibil. 0 intreaga lume s-a deschis: Cine a furat jucariile cui? Cine avea jucariile cele mai frumoase ~imai multe? Cum a fost pedepsit furtul? Etc. Urmatoarea propozitie suna a~a: "Sunt eu intr-adevar atat de invidioasa?" Ezit. Mai buna ar fi interpretarea: "Sigur ca ati simtit ~i invidie . Dar barbatii nu se pot impaca deloc cu asta. in vis sunteti invidioasa pe sora dumneavoastra. Evident am atins un punct foarte dificil.care dintre noi nu ar fi invidios intr-o asemenea situatie . ceva a chinuit-o. a enervat-o. ce este bun pentru mine?". M-am gandit imediat la fratele privilegiat. Am putut sa interpretez: "Pana acum a trebuit sa refulati sentimentul dvs. Se define~te dupa parerea pe care 0 au ceilalti despre ea. pentru ca ea avea 0 rochie noua atat de frumoasa (interpretarile pulsionale). pe surorile mai mid. Interpretarile pulsionale. chiar problemele ei cele mai importante. Am interpretat: "Ati fost foarte nelini~tita. de asemenea. iubirea ~iaprecierea celorlqlti. de invidie. dar padenta a legat in mod evident "furtul" de sentimentul de invidie. Eu nu spusesem nimic despre invidie.Invidia nu se potrive~te cu imaginea pe care dumneavoastra 0 aveti despre propria persoana" (interpretare la nivel nardsic). v-ati interzis acest sentiment pentru ca a-I simti este reprobabil din punct de vedere moral ~ipentru ca va supara sa fiti a~a. Temerile ei se indreapta fire~tein acest loc exclusiv catre terapeut. Se teme sa nu fie demascata ca fiind un om rau. Eu sunt totu~i un om atat de damie. . sunt riscante ~iinefidente terapeutic pentru ca de regula 11 sperie ~iil jignesc pe posesorul pulsiunii respective ~ipot sa-i dea prilejul sa-i conteste vehement existenta.24 Dietmar Stiemerling 10 abordari psihoterapeutice ale depresiei 25 inceput ora cu aceasta secventa: "Ma intorc inca 0 data la ~edinta trecuta: ati spus ceva despre "a lua".

dumneavoastra daruiati din pupnul pe care 11 aveati. Cred ca in felul acesta v-ati scutit multe suparari ~i probleme ~i ati pastrat iubirea mamei. Acum aflam ceva despre substratul biografic al sentimentului de invidie ~i de ce pacienta trebuie sa-l refuleze.Invidia era evident foarte prohibita ~i dezvaluirea ei ar fi provocat mamei groaza. Pacienta da ca sa evite conflicte ~ipentru ca nu poate spune "nu". trebuie desigur sa fim precauti in a ne bucura de aceasta afirmape. daca se lasa dirijati ~i afectati doar de privirile mamei.1 ill Urmatoarea fraza: "Mama in orice caz ar fi ingrozita ~i m-ar pntui cu privirea". $i mai aflam inca ceva.acela de a fi 0 mama buna. aid ma adresez ideologiei despre modestie a padentei. Generozitatea dumneavoastra atat de d'evreme invatata a fost 0 solutie pentru a tine la distanta conflicte de durata. Interpretarea mea ar putea sa sune a~a: "Ceea ce pledati dumneavoastra aid este absolut eorect: noi top trebuie sa fim mai mode~ti. care avea mult mai mult dedit dumneavoastra. Ea a facut dintr-o nevoie. I~i pedepsea copiii din privire. Reflectez aici de ce tocmai "sentimentul de invidie" a putut sa reprezinte 0 manifestare atat de profund interzisa in familia pacientei." Cineva ar putea sa strige bucuros: ce dreptate are padental Atitudinea ei este corecta ~i rezonabila. Modestia durnneavoastra s-a nascut din nevoile anilor timpurii. Interpretarea mea ar putea sa sune dupa cum urmeaza: "Sunteti de fapt generoasa. ~i nu expresia unei atitudini autentice. dumneavoastra nu ati avut aproape deloc in copilarie ~i adolescenta libertatea de a va apara ~i pastra in ordine eeea ee posedati. Poate ca invidia copiilor ar fi adus la lumina nedreptatea mamei ~iar fi pus in evidenta faptul ca ea I-a preferat pe fiul ei fetelor. ~i anume. Acum propria dumneavoastra con~tiinta este la fel de puternica ~i necrutatoare. Generozitatea este . 0 virtute ~i ~i-a glorificat slabiciunea pentru ca macar indirect sa obtina putina satisfacpe.un fel de strategie de supravietuire.~i sa se scalde in abundenta . Trebuie sa gandesc la copilaria dumneavoastra: in loc sa luati ceva de la fratele preferat ~i rasfatat.dupa cum vedem din biografie . nu poate fi ferma in a revendica ceva pentru sine.) Fraza urmatoare suna a~a: "Ma gandesc mereu ca trebuie sa fim tare mode~ti ca sa supravietuim pe acest pamant. Cata teama de pedeapsa sau groaza de pierderea iubirii trebuie sa aiM copiii." (interpretare de Supraeu). insemnand retragerea iubirii.) . Aid este yorba de 0 ideologie. ar fi mult mai bine pe pamantul asta. Numai cel care a avut dindva voie sa fie egoist .26 Dietmar Stiemerling 10 abordari psihoterapeutice ale depresiei 27 .pastrand anumite limite. vulpea a pretins ca sunt acri. In copilarie a fost dresata sa fie darnicai aceasta este 0 trasatura de caracter nevrotica. din convingeri interioare. in cazul padentei mele." (Interpretare la nivel cognitiv: atitudinile axiologice ~i conceptiile despre lume apartin domeniului cognitiv. Daca majoritatea oamenilor care traiesc in tarile bogate ar avea aceasta convingere ~i ar ~i trai conform ei. Oar dind dumneavoastra exprimati aceasta directiva. Urmatorul enunt suna astfel: "Eu sunt totu~i un om atat de darnic!" Pacienta este inhibata in atitudinea de apropiere. poate mai tarziu sa renunte. cum era atitudinea mamei in copilarie. Imi amintip de povestea cu vulpea ~i strugurii: pentru ca ace~tia erau prea sus ~i nu-i putea ajunge. Padenta a fkut 0 virtute din incapadtatea ei de a-~i lua ceea ce merita ~i de a se ingriji de ea insa~i." (A~a-numita interpretare defensivi=\:pacientului i se aduce in fata ochilor mecanismul nevrotic eu ajutorul earuia i~i mentine echilibrul sufletesc. pe care Ie-am formulat ~i pentru care am aflat confirmarea multe ~edinte mai tarziu. Aceasta ar fi pus sub semnul intrebarii ~i ar fi zguduit idealul ei sublim de educatie . Pacienta nu era "coapta" pentru aceste posibile interpretari genetice. Aici a~ putea sa interpretez: "Ap preluat atitudinea mamei de eondamnare morala a acestui sentiment. acest lucru era evident suficient. un mecanism de reglare sufletese. cum pedepsea mama! Atintea cu privirea. chiar daca nu aveti nimic de daruit ~i suferiti lipsuri. mie imi suna 0 alarma interioara. Oar.

iata. Oar la dumneavoastra nu a fost nimic de acest fel in con~tient. interpretarea psihodinamicii nevrozei ei).Barbatii nu se pot impaca deloc cu asta". banii nu inseamna in aparenta nimic pentru dumneavoastra.. Ii certati pe barbati! Po ate va e teama ca ~i pe dvs. Sunt surprins: pacienta mea timida. Nu va permiteti sa recunoa~teti ca pierderea banilor ar avea 0 oarecare semnificatie pentru dumneavoastra. iar pesimismul care rezulta din ea este nejustificat!" (Interpretare la nivelul functiilor Eului). Am avut brusc 0 idee despre "barbatii rapace". pacifista. In continuare a~ putea sa incerc sa clarific printr-o interpretare genetica aparitia acestei tulburari de perceptie: "Fratele dumneavoastra egoist era din «neamul Ia». Oar pe de alta parte va plangeti de oamenii avari. A fost surprinsa ~i nu a inteles nimic. nici 0 urma de emotie care sa poata fi abordate. i~i imagineaza ce-ar fi putut cumpara cu banii sau fac aluzii sau spun: "Ei. Ace~tia scra~nesc din dinti. Simtiti ca este ceva in neregula? Sunteti depresiva. A~ putea sa ma adresez acestei stari de spirit a pacientei. Trebuie sa fiti tare furioasa pe ei!" (Interpretare pulsionala). A~ putea sa interpretez agresiunea ei ~i sa spun: .. parca sunt toti din neamullui "Ia"! Aceasta formulare este cu adevarat importanta in mai multe privinte. fie ~i numai 0 secunda.. de exemplu. ci ~i terapeutul erau din "neamul Ia". bine. A fost fara speranta. Alti pacienti ar prefera sa nu plateasca onorariul pentru ~edinta anulata. va va cuprinde 0 data 0 asemenea lacomie. A gasit total in ordine sa plateasca ~edinta pierduta.pentru nimic. $i eu fac parte in mod sigur dintre ei (Interpretare de transfer). 0 lacuna (Interpretarea lacunei).28 Oietmar Stiemerling Ultima fraza din discursul pacientei de la inceputul ~edin- 10 abordari psihoterapeutice ale depresiei 29 tei: "Oar barbaJii nu se pot impaca deloc cu asta. Nici un regret. la tot ce era mai evident in lume. izbucne~te intr-o judecata devalorizatoare de mare calibru. injura. dumneavoastra nu ati avut nici a ~ansa sa schimbati acest lucru. Sufletul dumneavoastra va spune cu claritate ca este ceva care nu sta in picioare. la dumneavoastra era gol. dupa cum nu v-a stat in puteri sa va schimbati mama. Oesigur case poate arata incorectitudinea generalizarii ("toti barbatii sunt din neamullui "Ia") ~i pacienta poate fi invitata la testarea realitatii. de ce m-a~ fi gandit. Aici se observa 0 anumita pierdere a sperantei. Cu a ~edinta inaintea aceleia in care a adus visul cu "frumoasa rochie noua" a prietenei. Bani frumo~i . Este 0 obraznicie sa judeci toti barbatii dupa acela~i calapod ~i sa Ie atribui tuturor tendinta spre rapacitate. I-am spus pacientei: "Este adevarat ca ~edinta pierduta trebuie sa fie achitata din banii personali. se enerveaza. gasind chiar ea exempIe de barbati dezinteresati sau fiind confruntata cu exemple contrare din experienta terapeutului dupa motto-ul: "Aici perceptia dumneavoastra este pur ~i simplu perturbata. nici 0 furie retinuta. sau mai bine zis. Ii dati cu bucurie. mama il va iubi mereu mai mult decat pe dumneavoastra". Cred ca este ceva care are de-a face cu felul dumneavoastra de a da. Atunci mi-am dat seama ca nu numai fratele. care se leaga de 0 intamplare concreta din timpul saptamanii.0. Imi inchipui ca asemenea ganduri va sunt foarte neconfortabile" (Interpretarea apararii. Ma mir ca aceasta situatie nu v-a produs nici 0 suparare. poate insemna: ei nu pot fi mode~ti ~i de aceea lumea noastra trebuie sa dispara. a~ vrea sa-i mai am!". acestei dispozitii durabile stationare ~i sa fac 0 interpretare afectiva. Unde ar fi trebuit sa fie ganduri ~i sentimente. loviti barbatii unde-i doare mai tare. ea a platit pentru prima data din propriul buzunar 0 ora de te- rapie pierduta din cauza unui act ratat. astfel ca nu am mai avut ocazia sa discutam despre gandurile ~i sentimentele legate de acea situatie. Oar asta inca nu ajunge. Dati prea mult din substanta dumneavoastra ~i pastrati prea putin pentru propriul folos. Am pus in discutie cu pacienta posibile ganduri ~i trairi emotionale care s-ar putea corela cu acea situatie. a~a cum este caracteristic pentru depresivi. Poate ca cititorul va fi acum surprins ca un material atat de relevant a fost distilat din primele zece fraze ale unei ~edinte de terapie ~i ca a putut fi folosit pentru douasprezece catego- . conform intelegerii. Un alt inteles al afirmatiei exprima o anumita atutudine de resemnare: ". A facut acest lucru la plecare.

sexualitatea) ~i multe altele. trecere la act m loc de verbalizare. dorinte. Alaturi de interpretarile genetice. Dupa prezentarea interpretarii vreau sa vorbesc pe scurt despre felulm care abordez rezistentele ~i despre gestionarea transferului. Fiecare din manifestarile vietti sale este pentru psihologul avizat un mesaj plin de semnificape. desigur. In acest punct vreau sa evidentiez ca interpretarea reprezinHi pentru procesul analitic un instrument foarte potent ~i bogat in variante. exista ~i pot fi utilizate cu succes ~i multe alte modalitati de interventie. estelegata de ru~ine. care nu-l asculta niciodata cu atentie. ci foarte adesea era distrasa sau ocupata cu alte lucruri.pe un drum ocolit legat de supararea pe terapeut . interpretarea lacunei). In alte locuri s-a spus deja. mcetine~te procesul terapeutic sau il face imposibil. punerea mtre paranteze a unui intreg domeniu al existentei (de exemplu. care au fost initial legate de persoanele cu care a fost in relatii primare sau de alti oameni din preajma lui. care 0 face demna de incredere (cu exceptia comportamentului extrem). atractie sexuala sau frici. Desigur ca nu am folosit cu pacienta tot acest larg spectru de posibilitati de interpretare pe care Ie-am mfati~at cititorului. actiunile de sabotare sau manevreIe de ocolire ale pacientilor. furia sa in legatura cu 0 neatentie a terapeutului il face sa vorbeasdi de mama sa. Conceptul de "transfer" descrie experienta observabila zi de zi. mtarziere la ~edinte. Fiecare pacient se comporta absolut consecvent conform cu structura sa psihica intema. Prin rezistenta in sens larg poate fi descrisa orice modalitate de comportament a pacientului. Sa mcepem cu tema rezistentei: Conceptul de "rezistenta" descrie un anumit comportament. interpretare la nivel narcisic. dupa 0 scurta analiza. interpretare de transfer. care perturb a travaliul analitic. teama de pedeapsa sau sentimente de vinovatie. mcercariIe de fuga sau de mascare. analizandul intampina descoperirea incon~tientului cu 0 anumita rezistenta. b) Pacientul percepe analistul ca 0 fiinta m care nu se poate avea mcredere. pare sa prejudicieze scopul spre care tinde terapia. psihodinamica. de exemplu: tacere m loc de asociere.30 Dietmar Stiemerling 10 abordari psihoterapeutice ale depresiei 31 rii de interpretari (interpretare la nivel afectiv. De mult m-am dezobi~nuit sa consider aceste a~a-numite rezistente ca fiind perturbari nedorite ale procesului analitic. Exista trei variante de transfer: a) Pacientul ilmlocuie~te pe ana list cu mama/tatal sau. dezvaluie chiar punctele lor sensibile. chiar atunci rand. ~i anume ca pacientul transfera asupra analistului sentimente. uitarea viselor. agresivitate.sa poata din nou sa elaboreze 0 situatie traumatica repetitiva din copilarie. de Supraeu. deoarece scoaterea la lumina a dorintelor pulsionale anterior refulate. m-am concentrat m primul rand asupra interpretarilor de transfer deoarece acestea o provoaca pe pacienta la confruntare cu terapeutul ~i pentru di poseda cea mai mare forta de implicare afectiva ~i de schimbare. supariltor. ca pe langa aceasta tehnica universala. interpretare pulsionala. Faptul ca nu are cum sa falsifice este tocmai puterea absotuta a psihanalizei. sau chiar de sine insu~i ~i prin acestea face din analist 0 persoana de conflict. interpretare la nivel cognitiv.treaga sa imagi- . La 0 analiza mai exacta. Nu trebuie sa ne suparam m legatura cu nesupunerea fata de ceea ce este recomandabil sau sa mcercam sa facem pacientul sa se supuna m permanenta la un anumit ritual de lucru. interpretarea apararii. Atunci cand li se acorda 0 atentie deosebita ajungem negre~it m zona anxieHitii ~inarcisismului lezat al pacientllor. rasfrangand asupra lui ir]. al pacientilor. genetica. Aceasta siguranta u~ureaza cu mult munca anali~tilor. ascunderea unor circumstante de viata importante. Dupa Freud. privit superficial. despre atitudinea mea vis-a-vis de abstinenta ~i despre imbogatirea activitatii analitice prin activitati terapeutice. interpretare la nivelul functionarii Eului. De exemplu. interpretare la nivelul relatiei de obiect. Un adevarat stalp de suspnere al procesului psihanalitic este reprezentat de transfer. Mica intamplare din ~edinta analitica I-au condus pe pacient . care nu apartin cadrului c1asic.

b) pacientul a ajuns intr-o situatie de disperare. In aceste cazuri preiau felul in care ma definesc pacientii. c) Cand pacientul se afla in preajma unei confruntari. ~ef actual). ci este rezultatul unei copiL3. Chiar Freud a stabilit ca oriee psihanaliza trebuie sa se desfa~oare in abstinenta. profesor. tata. il invit uneori sa se adreseze direct acestei persoane. Demolandu-ma. sperand ~i jelind. pacientul i~i descarca afectele adunate din copilaria timpurie. sensibila. In acest caz interpretarea sau clarifiearea biografiei respective nu duce adesea prea departe. atata timp cat este necesar pana la lini~tire. c) Pacientul il percepe pe analist ca pe 0 instanta severa. Acesta este elementul de eficienta al oricarei terapii. care dispretuie~te femeile ~i Ie considera proaste. imbufnandu-se. Inchei aici mica incursiune in activitaple terapeutice din terapia practicata de mine. Nu exista iertare pentru 0 astfel de abatere profesionala. Ani de zile analistul trebuie sa se dovedeasca a fi 0 persoana de incredere.rii in totalitate catastrofale. protestand cu ciuda. lucrez cu forma de transfer cel mai recent aparuta. rabdatoare ~i care il accepta pe pacient ~i sa-i faca astfel posibila 0 experienta emotionala corectoare. ci chiar dimpotriva: ii incurajez sa se confrunte cu aceasta "nonpersoana" care sunt eu. facandu-mi curte. Am pnut mana pe umarul pacientilor mei timp de cinci pana la zece minute in urmatoarele situatii: a) pacientul a suferit un atac de panica. pacientul ~i analistul nu trebuie sa schimbe intimitati sau sa nu se intalneasca in afara ~edintelor. Nu incerc sa Ie scot din cap temerile. cu toata dezvoltarea angoasei. prin presa. In afara de aceasta terapeutul trebuie sa ramana pentru pacient 0 hartie nescrisa. ii face repro~uri. care se plictise~te in timpul ~edintei cu el. frate. Acest lucru conduce adesea la 0 intarire frapanta a emopilor traite fata de persoana conflictuala. este furios sau foarte trist sau ii este foarte dor. i~i impaca treptat trauma ~i i~i demonteaza emotiile neindeplinite. dorind. il invit sa vizualizeze situatiile respective. prin ceea ce se abate de la ritualul psihanalizei clasiee: a) Cand pacientul i~i reaminte~te un eveniment traumatic sau descrie 0 situatie investita fobie. asaltandu-ma. Permiteti-mi acum sa vorbesc despre abstinenta. radio ~i televiziune tema abuzurilor sexuale a capatat 0 nebanuita actualitate. Atunci cand este posibil. critica. consider ca este inuman. Asta nu exclude faptul ca in unele situapi este permis contactul corporal intre pacient ~i terapeut. b) Atunci cand un pacient este preocupat in timpul ~edintei de analiza de 0 persoana importanta cu care se afla in conflict (mama. a unei situatii de examen sau de concurs de care se teme sau cand . c) pacientul resimte cu groaya pierderea lumii ~irelapilor. dar numai dupa ce analistul anunta gestul pe care urmeaza sa-l faca ~i obtine permisiunea expresa din partea pacientului. Din istoria aparitiei neincrederii sale vedem ca ea nu este un efect al unei relatii din trecut cu 0 persoana anume. clarifiea sentimente nevazute pana atunci ~i in plus permite 0 descarcare catarctiea. pentru a putea fi folosit cat mai bine de catre pacient pentru proiectie ~i transfer. injurandu-ma. sa-mi arunce in fata furia ~i dezamagirea lor ~i sa ma ia drept incorect ~i rece. sa Ie retraiasca de mai multe ori ca intr-un film. plangand. facandu-mi repro~uri. psihoterapia trebuie sa se desfa~oare in abstinenta. A recurge la abstinenta ~i a-i lasa sa se chinuie. ~ a m d. Traim intr-o perioada in care. restrietiva. a~a cum ii percepe el in principal pe toti semenii lui. Apar tot mai multe raportari in care unii psihoterapeuti barbap sunt acuzap de abuz de catre unele paciente. moralizatoare sau ca un om care ii ofera lui prea pupna iubire. care prefera alp pacienp.32 Dietmar Stiemerling 10 abordari psihoterapeutice ale depresiei 33 ne speciala a lumii ~i oamenilor. Apelulla judecarea ~i pedepsirea respectivilor este pe buna dreptate tot mai intens. este amenintat de pierderea tuturor legaturilor umane ~i de deriva ill "raceala de gheata a intregii lumi". sora. In aceste situapi amenintatoare existenpal nu se poate ajunge la cei afectati doar prin cuvinte. care nu are nici un fel de interes pentru el.

ratat in copilaria timpurie. sa-~i paraseasca partenerul. despre perturbari extrem de timpurii "care i-au lasat fara obiecte interne pe care sa se poata baza". In cele mai multe cazuri conduce la 0 relaxare a situapei de cuplu. se va recurge la focusarea pacientului pe realitatea cotidiana rnomentana. furie. Indeplinirea lor in cadrul fantasmei este suficienta. ' f) Cu unii pacienti renut la regula abstinentei relativ la anonirnatul viepi mele private ~i vorbesc cu ei despre unele aspecte personale. eu ii stau la dispozitie ca partener de discupe sau de confruntare. despre hobby-uri. in toate amanuntele. Intr-un rezumat de incheiere (capitolul12) se trag concluzii teoretice ~i practice din aceasta lucrare ~i se incearca. Au fost puse in paranteza in mod voit teoriile comportamentale ~i cognitive in cercetarea depresiei precum ~i aspectele somatice ~i eforturile corespunzatoare in cercetare (cercetari fiziologice ~i biochirnice. descrierea ~i cuprinderea esentei depresiei ~i a caracterului depresiv. ci ma voi solidariza cu problema lui cu toata seriozitatea. care in nici un caz nu poate fi in interesullui (de exemplu. In situatiile nefavorabile poate sa nu fie de nici un folos. In acest joc de roluri exersam modalitati de discutie ~i de argumentare corecta. de posibilitati de identificare ~i de a doua ocazie de a repara procesul. . e) Cand pacientul se afla intr-un conflict de durata aparent nerezolvabil cu partenerul de viata sau cand acela~i partener nu poate tine pasul cu maturizarea ~i dezvoltarea pacientului ~i de aceea este foarte nelini~tit sau reactioneaza cu gelozie fata de rezultatele psihoterapiei.34 Dietmar Stiemerling 10 abordari psihoterapeutice ale depresiei 35 trebuie sa poarte 0 discutie importanta dar care ii produce anxietate. nu il avertizez ~i nu ii arat urmarile nefaste. din carne ~i sange. dar oricum nu face rau. sa se sinucida). sa se a~eze fata in fata. d) Cand in cursul unei analize dupa legile artei se ajunge la o decompensare sau la 0 inrautatire evidenta a starii pacientului. pentru ~edinta urmMoare. la inceputul unei eficiente terapii de cuplu sau la 0 mai buna punere in lumina a elementelor patologice ale relatiei. planurile sale i~i pierd din puterea distructiva ~i din atractivitate. sa-$i abandoneze serviciul. despre concediul meu. la 0 lini~tire a partenerului. despre evenimente personale ~i despre situatia familiala. nu vreau sa scot din cap pacientului ideea sa. in spapul protejat al situatieianalitice. Cititorul trebuie sa se a~tepte in urmatoarele capitole. toate actiunile pe care vrea sa Ie indeplineasca in existenta reala. In toate aceste cazuri metoda de electie se dovede~te a fi ca a~a-numita regula Jiu-Jitsu care a fost facuta cunoscuta ~i popularizata de Watzlowick: nu contrazic. ci dimpotriva: mai intai mar~ez cupacientul in aceea~i directie ~i fantazez. de gasire ~i de constructie a obiectului. il invit. mai intai nu voi fi impotriva. Ei au nevoie de un semen al lor concret. impreuna cu el in legatura cu ideea sa. Cand i se perrnite sa gandeasca ceea ce este de negandit. vrea sa ia 0 hotarare importanta pentru viata sa. frica sau autodistructivitate incapatanata. fara exceptie. propun 0 ~edinta de cuplu. de la doi pana la doisprezece. din disperare. La ace~ti oameni este vorba. Pacientul poate ~i trebuie sa-~i traiasca. g) Cand un pacient. Cu aceasta privire generala fragmentara despre tema depresiei vreau sa inchei capitolul introductiv. va putea apoi sa renunte fara regrete. la modele de explicatie ~i concepte terapeutice orientate exclusiv spre psihologia abisala. Se va renunta pentru moment la cadrul regresiv ~i in scop de suport. sa planuiasca impotriva oricarei rapuni ~i sa-i ~ocheze pe cei din jur (in mod deosebit pe analistul sau). ipotezele arninelor biogene in depresie).

Schulz-Hencke~ Riemann. (Diihrssen. se va ajunge. Diihrssen. Primullucru pe care copilul ~i-l dore~te intens este hrana". "Dorintele orale. la 0 ingustare. dupa cum scria K. "Din cauza privatiunilor orale precoce". Dar nu numai faptul de a suferi de foame sau de a primi o hrana oferita nesatisfacator. legata de primirea hranei prin componentele ei materiale ~i emotionale". scria Diihrssen. adica dorinta de a avea ~i de a lua in stapanire fara grija sunt eliminate ca modalitati de traire ~i de actiune din con~tiinta copilului respectiv. Bergler. cand ~i daca nevoile sale orale vor fi de fapt satisfacute. 1992). Sandler/Dare. (Konig. Glower. Daca aceste manifestari vitale sunt interzise partial sau in mare masura. prin formarea reflexului de frica ~i mai tarziu a sentimentelor de vinovatie. care nu sunt indeplinite sau sunt indeplinite numai intr-un mod lipsit de empatie.10 abordari psihoterapeutice ale depresiei 37 Capitolul2 Depresia ~i tulburarile oralitatii Depresia este apiirarea fmpotriva dorinfei de a lua in posesie cu mare liicomie. Ehlhard. Lumea exterioara are mai tarziu pentru aceasta persoana "atat de prejudiciata. 1992)." (Konig. adica falsa sau fiind hranit intr-un moment nefavorabil sau neputand sa fie sigur nicio-' data. Constituirea unei structuri nevrotice depresive ca urmar. In literatura psihanalitica de specialitate perturbarea oralitatii este adesea incriminata ca determinant principal al tulburarii depresive nevrotice (Abraham. atunci cand bebelu~ul trebuie sa sufere de foame. Cbpilul sanatos traie~te intense impulsuri de a pune stapanire pe obiecte ~i Ie exprima prin apucarea spohtana a tuturor lucrurilor comestibile ~i a obiectelor ispititoare. "Stuctura depresiva apare"." (Diihrssen. in special printr-o perturbare a interactiunii dintre mama ~i copil. 1954). Dimpotriva. Fenichel. Konig (1992). primind hrana insuportabila. "Nevoile grupate in jurul foamei ~i senzatiei de satietate apartin trairilor celor mai elementare ale unui copil mic. pot sa conduca la un copil mic la a~a-numitele inhibitii ale trairii presiunilor orale (Schultz-Hencke. prea putin caracter de provocare". 1954). "conform parerilor actuale. 1940). Pulsiunea orala va fi inhibata. evitate. franare sau chiar refulare aproape completa a dorintelor orale. "copilul va ramane pe termen lung cu tensiuni pulsionale nesatisfacute care vor fi punctul de plecare pentru reactii nemasurate de invidie sau pentru ura. Foamea ~i hranirea vor fi astfel motoarele centrale ale existentei copilului ~i in acela~i timp punctele vulnerabile ale structurii sale psihice aflate in constructie. Rado. Sievers Konig). nu se pot dezvolta. perceperea informatiilor despre lucruri cu ajutorul orificiului bucal) ~i cele mai puternice nevoi se satisfac prin modalitatea incorporarii. Pentru a evita dezamagirea ele vor fi respinse. aceste chinuri suflete~ti timpurii vor lasa 0 impresie adanca in sufletul omului micut ~i incomplet. lacomie sau nerabdare sau pentru resemnare depresiva absoluta. Horney. ci ~i obstacolele puse con~tient in forma interdictiilor ~i sanctiunilor (mustrare ~i bataie) aplicate de adulti in legatura cu pulsiunile orale.e a unei oralitat~ perturbate poate sa fie consecinta in primul . Ideea de baza com una tuturor acestora este ca in primul an de viata copilul mic traie~te intensiv evenimentele existentei prin intermediul gurii (primirea hranei.

In al doilea rand ar putea sa simta clar exigentele pulsionale orale ca tensiuni interne. va trai suferinta unei mari pierderi. relapile interurnane. a jertfi. Consecinta comportamentului mamei este ca trebuintele pulsionale orale se hipertrofiaza ~i copilul pana atunci unilateral rasfatat. in al doilea rand. Respectivul ar putea (dupa S. le-ar fi cerut. Cum se ajunge la pertur- . odata cu suprimarea in viata de mai tarziu a starii "paradisiace" initiale. a-~i permite. a cere. evitandu-se frustrarea optima. pe care el. a pastra. A~teptari ~ipretentii uria~e. de contact fizic. Este yorba de situapa exagerarii gratificarii orale. a se simti multumit. a oferi. iar persoana respectiva se salveaza din situatia de conflict negand cautarea posesiunii ~i a valorii sale sau reducandu-~i propria capacitate de a percepe posibilitatile orale exterioare (scotomizare). bogat. 1971) sa-~i refuleze pulsiunile orale captative ~i retentive ~i pe aceasta baza sa nu mai traiasca nici dorinta de bani ~iposesiune (lacuna in traire). Experienta umana in legatura cu "dorinta de a avea ~i de a primi hrana" va fi curand generalizata in cursul dezvoltarii sale ~i extinsa asupra tuturor lucrurilor care pot fi posedate. cunoscutele crize de foame intensa sau episoadele de lacornie de a lua ~i de a poseda indica existenta unei oralitap perturbate. care cu mare regularitate se regasesc la persoanele cu inhibitii orale. chipurile. Ele vor fi intiparite in structura de personalitate care se va forma ~i in anii urmatori se vor manifesta bolnavicios in situatiile de tentatie sau de frustrare care vor atinge domeniul posesiunii (captarii ~i retenpei).38 Dietmar Stiemerling 10 abordari psihoterapeutice ale depresiei 39 rand a trairii indelungate ~i intense a foamei. tocmai descrisa. mai ales in cursuI primului an de viata. a inhibarii trairii pulsiunilor orale ~i in al treilea rand. Aceste marne care rasfata prea mult sunt adesea persoane care nu au nici un fel de antene pentru multiplele interese extra-orale (nevoia de stimulare. dar pot sa se intipareasca in atitudinea sau aparenta individului. exista un consens in literatura. De asemenea. infometat. a dori sa ai ~i a prirni. fie el are 0 atitudine exagerat de atenta sectorizata in sfera orala. sarac. Ehlhard. a se lasa exploatat. de infometare ~i avand mereu sentimentul ca este prejudiciat in viata. iar pe de alta parte sa demonizeze oral lumea ~i sa atribuie celorlalp oameni propriile lui dorinte pulsionale orale refulate ~i sa se vada expus pericolului amenintator de fi folosit sau chiar jefuit de ei. De asemenea. raman foarte adesea nepronuntate. a se simti nemultumit. cum se transforma in boala depresiva predispozipa caracterului oral perturbat. de a fi tinut in brate etc) ale copilului lor ~i care interpreteaza orice manifestare de nemultumire a bebelu~ului ca foame ~i cerere de hrana. Astfel destinul oraliHitii timpurii va deveni reprezentativ pentru toate domeniile invecinate: a lua. care se ridica mult deasupra josnicelor dorinte de posesiune ~i importanta ale celorlalti oameni care gandesc materialist. Posibila pierdere a persoanelor cu care se afla in relatii apropiate sau a prietenilor ii provoaca frica de a nu mai exista nimeni care sa 11 hraneasca ~i sa 11 ingrijeasca la nevoie. unui copil i se ofera hrana in exces precum ~i obiecte pe care sa Ie posede. inclusiv asupra banilor. a solicita. a aduna. Acesta ar putea pe de 0 parte sa manevreze 0 atitudine de modestie ~i sacrificiu. atunci cand. Dar mai exista in viata timpurie a omului 0 alta posibila cauza care poate conduce la 0 tulburare orala. a da. ci Ie ancoreaza structural. Pot sa transpara in manifestari agresive sau in exprimarea unor cereri disproportionate. fiind mereu gata sa ofere ~i sa se lase exploatat. suferind de frica de pierdere. pagubit. a blocarii trebuintelor pulsionale retentive ale dorintei de a pastra ~i a unei darnicii dresate (inhibitia faptului de a pastra). ca structura de personalitate. pe care insa sa Ie respinga ca fiind lipsite de modes tie ~inecuvenite. de saracire. a aborda. a pretinde. vor fi interpretate oral ~iprivite sub aspectullui a da ~i a lua. $i ca a treia varianta: nevoile de inglobare orala mobilizeaza sentimente de vinovape. mai ales cel de iubire. In domeniul psihologiei abisale exista un consens general ca nici un copil nu i~i uita trairile rele timpurii ~i frustarile. In legatura cu felul in care va fi influentata existenta ca adult a persoanei care a suferit traume orale in copilaria timpurie. Persoana cu inhibipe orala fie se impune ca un om "modest ~i care se sacrifica pe sine". a strange. Sa ne punem in acest loc intrebarea.

simptome ~i formatiuni defensive. "~~~ •. in limitele caruia starile de lipsa orala timpurie marcate emotional sa poata fi retraite in regresie ~i transfer. 1972). prin travaliul de doliu. cand a identificat 0 oralitate perturbata sau actualizarea ei drept dinamica de baza a unei depresii? Pentru a putea provoca 0 vindecare. 3. Ace~tia se imbolnavesc ca adulp atunci cand rasfatul sau dadaceala orala traita pana atunci slabesc sau chiar dispar. unor posibilitati de activitate 6. Intrebandu-ne asupra esentei psihodinamice a motivelor gasim 0 forma scurta a primului model explicativ infap~at aici: o perturb are depresiva a dispozitiei apare intotdeauna dlnd 0 situatie de frustrare orala din copilaria timpurie se agraveaza ~i persoana respectiva nu se afla in pozitia sa elimine prin forte proprii acest deficit. Desparprea. 3.40 Dietmar Stiemerling 10 abordari psihoterapeutice ale depresiei 41 barea depresiva a dispozitiei la ace~tioameni p~i in situapi speciale de tentape sau frustrare? Se considera motive pentru 0 imbolnavire depresiva (in lirnitele acestui model explicativ): 1. Anularea fixatiei adesea unilaterale pe interese orale prin largirea spectrului de nevoi in noi domenii de satisfacere. 4. Con~tientizarea nevoilor pulsionale orale incon~tiente ale pacientului ~ia manifestarilor in atitudine. . urmatoarele schimbari de personalitate trebuie avute in vedere in schitarea unui proces terapeutic: 1. Sursa ingrijirilor orale este pierduta sau este amenintata de pierdere. pana atunci compensata.. Lipsurile ~i renuntarile depa~esc 0 anumita marime. 2. ce consecinte terapeutice se desprind din aparitia ~ipersistenta unei boli depresive? Cum s-ar comporta un psihoterapeut. 2. de trebuintele orale de recuperare. Demontarea inhibitiilor orale ~i a sentimentelor de vinovape orale ~i a cognitiilor corespunzatoare. Conform acestui model. 5. Dezvoltarea ~i construirea captativa. Ofertele sau posibilitatile orale atragatoare nu pot sa fie percepute ca urmare a propriei inhibitii sau scrupulozitati. (Dorinta de a fi hranit de terapeut se poate ma~ nifesta intrebator ca rezistenta de transfer. pana cand pacientul este gata sa renunte la "dorinta sa de satisfacere" (Greenson. Punerea la dispozitie a unui cadru terapeutic.. Aceasta definitie nu este valabila pentru copilul hiperingrijit oral.

1965). vorbe~te cu el. Rene A.copil ~i s-a referit la acela~i lucru pe care Rene A. 1953. hidratare. Expresia "simbiotic" reprezinta in acest context 0 metafora ~i descrie 0 particularitate a perioadeiO. care se manifesta in primul rand in schimbul reciproc de afecte. in psihologia psihanalitica a dezvoltarii. a unei elementare confirmari a existentei. 1948. Jakobson. (Lichtenberg. prin faptul de a fi cuprins ~i tinut in imbrati~ari ~i purtarea in brate realizeaza o atmosfera de siguranta ~i trairea. (Jakobson. reactioneaza la exprimarile mimice ~ivocale. dezmierdari. Michael Balint (1937. 1987) . Spitz subliniaza marea importanta a proceselor emotionale oscilante dintre mama ~i copil ~i Ie desemneaza ca fiind deschizatoare de drum pentru dezvoltarea tuturor domeniilor personalitatii.10 abordari psihoterapeutice ale depresiei 43 Capitolu13 Depresia ~i dorinta nesatisfacuta de simbioza Depresia este strigatul tacut dupa iubire! "Depresia este strigi'itul tacut dupa iubire!" (Deiter. Erikson (1951. care in realitate sunt separati. 11mangaie. caldura. Bebelu~ul a~teapta prezenta mamei. care leaga copilul. 1960) ali'ituri de altii." (Mahler.0. dintre mama ~i copilul mic in cursuI primului an de viata.1952). cu inevitabila sa dependenta. Spitz I-a exprimat prin "diada". un du-te-vino de semnale incarcate emotional. In acest punet doresc sa incerc sa prezint catevadintre momentele cele mai importante ale fazei simbiotice. 1971) Incepand cu lucrarile lui Margaret S.l -1 an (cu punetul maxim situat intre 0 . un joc de Ping-Pong. 1959). "incercarea de a face imposibilul posibil". Copilul este punctul central al intereselor materne ~i al manifestarilor ei emotionale (in cazul optim). E.copil consta in "procese circulare de rezonanW' (Spitz. prin corporalitate. Diada mama . de fuziune (a copilului) cu mama ~i in special imaginea iluzorie a unei granite comune a celor doi indivizi. Mahler (1949. Pentru M. provocata de tensiune sau teama. "Mama suficient de buna" (Winnicott) are grija de bunastarea fizica a copilului (mancare. Ia na~tere un dialog. 1975)* Mahler a vorbit de unitatea dubla mama . 1950). la sunetele de bucurie ~i la gangurit ~i ii oglinde~te trairile. Mahler conceptul de simbioza desemneaza "acea stare de nediferentiere. Ea se uita la copil. 1953. baie). 1946. 1986) ~i vreau sa completez cu cuvintele lui E. s-a considerat ca primul an de viata al copilului poate fi caracterizat printre altele prin conceptul de faza simbiotica.5). s-au ocupat de asemenea amanuntit de comunicarea. Apropierea senzoriala prin contact fizic la nivelul pielii. faptul ca in mod normal atunci exista legaturi foarte stranse intre mama ~i copil. atat de intensa ~i de importanta pentru intreaga dezvoltare a omului. Spitz (1945. disponibilitatea ei perma* Intre timp ~tim din cele mai noi cercetari in domeniul observarii bebelu~ilor ca ipoteza non-separarii mama . saruturi. illeagana ~i11calmeaza ~i preia importanta functie de lini~tire a agitatiei emotionaIe a copilului. 1960) ~i John Bowlby (1951. de mama. ~i anume.copil in faza simbiotica este limitata ca mica fiinta umana se poate resimti foarte devreme pe sine ca fiinta separata. H. S. zambe~te. corespunzatoare fiecarui compartiment din spectrul nevoilor. Este yorba in primul rand de trairea contactelor intense. face gesturi de incurajare. mijlocita prin mangaieri.

Dar eu nu vreau sa ma refer aici la 0 tipologie "psihotoxica" a modalitatilor comportamentale (R. Pe noi ne intereseaza desigur in primul rand in cadrul acestei lucrari simbioza nefericita sau partial perturbata dintre mama ~i copil ~i potentialul de boala care poate sa rezulte de aici. H. "Nevoia de a fi iubit. . Diihrssen. ca exista intotdeauna cineva care pana la urma Ii inlatura tensiunile legate de neplacere ~i de nevoi. 1965). Schultz-Hencke. in care a existat 0 fericire incontestabila. 1968).care persista ca stare de lipsa. Bowlby (1951) stabile~te 0 legatura intre u~oara deprivare din primul an de viata ~i depresia care apare mai tarziu. S. Richter ~i multi altii). F. interese ~i nevoi. Spitz a aratat intr-un mod foarte sugestiv in lucrarile sale cum manifestarile materne daunatoare (cauzate de personalitatea perturbata a mamei) ~i retragerea partiala sau totala a afectiunii au condus la imbolnaviri prin deficit emotionalla copiii respectivi. T. in care sa se produca . E. Prezenta calda ~i relativ constanta a mamei ii satisface dorinta de siguranta ~i ocrotire. D. (Spitz. mama reu~e~te sa perceapa corect "instinctiv" nevoile copilului. formeaza 0 parte componenta esentiala a relatiei primare de obiect" (Balint. F. siguranta. H. Kuipers (1966) este de parere ca un individ care se imbolnave~te de 0 depresie nevrotica este fixat la nevoia de iubire pasiva din copilaria timpurie. H. Lidz. prin ingrijirea ~i disponibilitatea "iubirii primare" (Balint). A carei frustrare in viata de mai tarziu va conduce la desfa~urarea procesului depresiv. Balint a postulat ipoteza a~a-numitei "perturbari bazale" ~i a considerat-o urmarea unei relatii obiectaIe primare e~uate. de trasiiturile ~i comportamentele acesteia ~i mai ales de influenta patologica a persoanelor de relatie primara (Sigmund Freud. Ar trebui acum fire~te sa fie dovedit daca dorinta de fuziune simbiotica nesatisfacuta in copilaria timpurie .printr-o depresie nevrotica ulterioara cu care sa se afle intr-o relatie de cauzalitate. 1968). Riemann. ci ~i a disponibilitatii de a avea incredere.44 Dietmar Stiemerling 10 abordari psihoterapeutice ale depresiei 45 nenta. Mama trebuie sa fie acolo in intregime pentru copil ~i sa realizeze.0 intiUnire armonioasa" (Balint) intre copil ~i lume. M. Cu ajutorul capacitatii sale empatice. Exista un numar mare de oameni de ~tiinta de orientare psihanalitica care s-au ocupat de problema mamei patogene. Rene A. G. T. ~i anume aceea ca anumite atitudini gre~ite ~i ornisiuni ale primelor persoane de relatie conduc la 0 satisfacere deficitaraa nevoilor simbiotice ale bebelu~ului in primul an de viata. afectiune materna ~i gtatificare orala pasiva.. Bateson. Searles. C. Prin observarea pacientilor profund regresati in anumite situatii analitice.. ramane traita difuz sau i~i continua existenta incon~tient in viata adulta . W. Benedek. el vede in mama "un obiect de la sine inteles" (Balint. P. Copilul se comporta mai mult pasiv-receptiv. copilul poseda siguranta plina de speranta increzatoare. Participarea sa empatica la experientele de viata ale bebelu~ului II garanteaza acestuia intelegerea chiar fara cuvinte. Aceasta conduce la 0 stare de deficit. M. Klein. intr-o bunastare lipsita de tensiuni. M. Mahler. La sfar~itul unei faze simbiotice care s-a desfa~urat bine. Gero (1937) a pledat pentru ipoteza ca adultul depresiv este fixat la nevoi timpurii ca acelea de protectie. un climat afectiv. EI mentioneaza: "Conform observatiilor mele.. Winnicot. In aceasta diada armonioasa doar unul dintre parteneri are voie sa aiba dorinte. A. se pot urmari cauzele perturbarii bazale pana in fazele timpurii ale dezvoltarii individului ~i se constata acolo 0 discrepanta intre nevoile sale bio-fizice ~i ingrijirile materiale ~i psihice ~i ata~amentul care is-au pus la dispozitie in acea perioada. Jacobson. 1968). EI a considerat ca "probabil perturbarile psihogene din copilaria timpurie vor crea 0 predispozitie catre dezvoltarea ulterioara a unor manifestari patologice". Spitz) ale obiectelor primare. E. Greenacre. ci ma voi multurni cu 0 constatare sumara. P. Anna Freud." (Balint. Din perspectiva adultului aceasta perioada de contopire armonioasa cu obiectul matern atotputernic este adesea fantazata ca 0 stare paradisiaca. J. Primul an de viata nu este doar perioada aparitiei capacitatii de a avea 0 relatie de obiect. pe care Erikson a descris-o cu conceptul de "incredere primara".

dupa cum urmeaza: "Aceste dorinte m-au invadat cu 0 forta care a facut sa-mi fuga pamantul de sub picioare. 1968).eu sunt bun. scria Lidz (1968). 0 noua ocupatie. cursul trairilor ~ilumea dorintelor. De~iM. Conteaza doar dorintele.este pur ~isimplu ingrozitor pentru mine ~ipentru lume" (Balint. Cu citatele din Balint a~ face trecerea catre prezentarea aspectelor structurale ale persoanei cu deficit simbiotic. tot ceea ce insearnna ceva pentru mine. Apoi nu mai am loc pentru nimic altceva.dupa Balint . se subintelege totu~i ca afectarea descrisa la adult este urmarea lipsurilor din copilaria timpurie."vor afecta procesul ulterior de dezvoltare a personalitatii. ascensiuni profesionale sau sociale. Se simte chiar mai rau decat inainte ~iva fi confruntat din nou cu claritate cu vechile ~ineconsolatele trairi ale lipsei. Satisfactiile ~i bucuriile normale ale vietii cotidiene vor fi simtite fie ca anoste ~ifade. nu asta este ceea ce cautam! o pacienta descrie cat de puternic pot sa se manifeste aceste nevoi simbiotice ~iapoi sa paralizeze. vesel ~ifericit ~iasta trebuie sa ii ajunga ~iceluilalt. . Cand nu se intampla a~a.cineva are dorinte proprii. dar nimeni nu trebuie sa a~tepte de la mine eforturi sau rasplata. Cel care sufera din cauza unui astfel de deficit i~idescrie dorintele sirnbiotice astfel: "Intreaga lume. totu~i. Dupa G.protectia ~isiguranta care lipsesc. de 0 mi~care interioara de cautare in directia unui scop care promite sa se indeplineasca. Cand se intampIa a~a. de gol. un sentiment de neimplinire care doar arareori se poate calma. atunci el va considera ca viata sa nu mai merita sa fie triHta~ica ar fi cel mai bine sa moara. Persoana cu deficit simbiotic se plange adesea de lipsa evidentei trairii. In centrul acestei autoperceptii se aHa 0 lipsa clar traita. un nou partener etc) ~i spera ca indeplinirea lor va duce la desfiintarea lipsei. daca. un gol emotional. 0 placere ~ise adapteze dorintelor mele. are acest sentiment clar: Nu. in cazul situatiilor de deprivare de mai tarziu. din experienta cu pacientii mei depresivi. de furie ~ideprirnare". trebuie sa ma iubeasca ~isa ma protejeze in orice fel. de nostalgie dupa ocrotire ~idaruire personala din partea celorlalti sau. Nevoia mea este atat de mare incat sa nu pot fi niciodata satula.printr-o intelegere de neperturbat ~ifara cuvinte. schimbarea locuintei.46 Dietmar Stiemerling 10 abordi'iripsihoterapeutice ale depresiei 47 "Situatiile de deprivare in perioada de sugar". nimeni care insearnna ceva pentru mine nu are voie sa aiba interese. toate celelalte sunt apoi total neimportante". Balint nu subliniaza in mod expres 0 legatura intre "tulburarea bazala" ~idepresia nevrotica de mai tarziu. Cand omul respectiv nu prime~te substitutul pentru ceea ce-i lipse~te. vibratie armonioasa intr-o contopire reciproca patrunzatoare.A~vrea acum sa conturez. care poate cre~te pana la 0 insatisfactie existentiala chinuitoare. dar care adesea este foarte neclar. de a fi parasit ~ide a fi mort. interesele ~inevoile mele. Irle (1974)dorintele ~inostalgia simbiozei ar sta in prim-planul unor cazuri de irnbolnavire depresiva. In marea majoritate a cazurilor persoana respectiva nu ~tie ce-i lipse~te. In legatura cu tot ceea ce face sau de ceea ce incearca sa se bucure persoana respectiva. Ma face complet prizoniera. Intreaga sa viata este impregnata de 0 tonalitate dureroasa ~i plina de nostalgie. 0 reprezinta trairea uneori ametitoare in fata frumoasei naturi. tabloul acestui caracter ~imai ales sa Ie descriu starea. un anumit obiect de consum. o satisfactie substitutiva pentru dorinte simbiotice navalnice.Astfel de frustrari vor deschide drurnul pentru tendintele de dependenta regresiva din viata adulta. frecvent practicata ~icare nu trebuie subapreciata. Dar de fiecare data cand presupusul vis i s-a indeplinit. II vor stapani sentimente de lipsa de sens. deoarece toata energia va fi in continuare folosita pentru a asigura totu~isatisfacerea. Uneori crede ca ar cunoa~te scopul dorintelor sale (0 proprietate. fie vor putea acoperi doar pentru foarte scurt timp deficitul resimtit profund. de pierdere pesirnista a sperantei. pentru ei trebuie sa fiu 0 bucurie. trebuie sa ~iIe subordoneze u~or ~i fara ranchiuna celor pe care eu Ie am. devine con~tient in mod dureros ca a vanat 0 fantoma. dorinte sau nevoi care sa fie diferite de ale mele.

aces tea sunt oaze de simtire in mijlocul anului cenu~iu". ~i anume: • Schimb afectiv intens intr-un spatiu de siguranta. de armonie ~i prin aceasta. A treia modalitate de combatere a unui deficit simbiotic este modalitatea anesteziei. posibilitatea ca prin "vibratia comuna a sufletelor" sa ajunga la 0 stare de bine ~i multumire $i la 0 contopire limitata in timp eu obiectul iubirii. a~a cum dovede~te in continuare textul scris de 0 pacienta in legatura cu aceasta tema. La clientii mei am observat ~i am abordat adesea caracteristicile prezentate aici. ~i 0 disponibilitate de raspuns plin de bunavointa. de la maneare ~i consum de alcool. • Contact fizic bogat in contextul apropierii corporale tandre (sexualitatea este pe planul al doilea sau aproape niciodata dorita). starea de nostalgie chinuitoare dispare. Prin activitati neincetate. • Ocazia de a regresa la pozitia de dependenta ~i astfel sa primeasca ingrijiri pline de iubire (Satisfacerea nevoilor de dependenta). Mai exista ~i 0 alta solutie mult mai importanta (pe care nu am discutat-o inca). dar neintruziva. Lipsa de acces a celui afectat la deficitul sau simbiotic ~i eforturile sale de a invinge lipsa. ce ii trebuie cu stringenta ~i ceea ce i-a lipsit adesea partial sau aproape total in copilaria timpurie. • Preocupari intentionale intense ale obiectului iubirii pentru persoana sa. Aici intra toate satisfaepiIe substitutiv posibile ~i imposibile. jocuri de umbre estivale sub frunzi~ulinaltilor fagi sau un soare tarziu peste galbenul mat al vastei campii . Acestea au caraeteristicile lor specifice care dovedesc tocmai faptul ca in eazullor pulsiunile simbiotice nu au fost sau au fost insuficient traite. adesea la faptul de a fi parasit $i apoi la repetipa aeeluia~i "joe". • Punerea la dispozipe a unei atmosfere non-conflictuale. Atunci devine clar . Patru modalitati se dovesc a fi eele mai frecvente: In primul rand este yorba de incercarea de satisfacere directa. Paji~ti umede in lumina diminetii. "A privi grandioasa profunzime a unui peisaj strabatut poate desigur sa aduca impacarea nevoia~ului cu situatia lui pentru cateva ore sau zile. Nevoile enumerate ale individului adult care a suferit 0 perturb are bazala. • Disponibilitate neindoielnica a celuilalt ~i prezenta cat mai indelungata (satisfacerea nevoii de siguranta). pana la eautarile spirituale ale vindeearii la diferite secte ~i grupari. la consumism. adevarata recuperare a fazei de dezvoltare infantila este insa imposibila pe aeeasta cale ~i. dat fiind ea orice partener este suprasolicitat de eonditiile de iubire $i pretentiile celui care sufera de deficit. prin inscenarea unor conflicte sociale dramatice ~i a unor tragedii in o . furia pasionala a ealatoriilor. pot fi privite ca dorinte infantile persistente. ce a~teapta $i adesea cere cu ardoare respectivul de la obiectul iubirii sale. legate de 0 oferta de relatie continua. Al doilea caz se distinge prin eforturi neincetate de a u~ura chinul deficitului prin surogate. al carei potential de speranta a salvat de la disperare pe unii dintre cei care sufera de acea lipsa. sunt diferite de la pacient la pacient. • Acceptarea neconditionata (fara critica) ~i renuntarea la cererea de contraserviciu. Sentimentul ca este centrul existentei celuilalt ~i astfel ca este cel mai important in viata acestuia (satisfacerea pretenpei de exclusivitate). Viata pacientului respectiv este centrata pe cautarea unui obiect matem. Este yorba de promisiunea fericirii: obiectul iubirii! In starea de indragostire.48 Dietmar Stiemerling • 10 abordari psihoterapeutice ale depresiei 49 Peisajul este cautat ~i savurat cu entuziasm. Partenerul de iubire trebuie sa anuleze lipsa de fericire de pana atunci ~i sa ofere mult dorita satisfaetie. dupa cum ace~ti oameni 0 ~tiu din propria lor experienta. Capatam cea mai profunda imagine despre formatiunile afective ale unei persoane cu deficit simbiotic abia in momentul cand 0 relape initial pasionala se fisureaza sau ameninta sa se rupa.~i va putea sa fie verbalizat in analiza -. ~i propria existenta devine in mod miraculos deplina. se ajunge inevitabilla 0 mare dezamagire.

grija. apropiere. cautarea se indreapta spre mama. de~i nu este formulat expres. Din analiza de profunzime a relapilor de obiect ~i transferen~iale terapeutul va releva ~i va aduce sub ochii pacientului trasaturile sim~ biotice. conceptullui Balint despre perturbarea bazala. Acest tip de pacient poate sa ajunga la 0 regresie profunda benigna in cadrul unui . deceppa din partea obiectului iubirii). Va vorbi despre primul an de via~a al pacientului ~i se va referi la tulburarile evolu~iei sale ~i mai ales la punctele slabe deduse din datele relevante ale acelei perioade. dar nu singura modalitate de incercare de rezolvare nevrotica a acestei situapi afective). care este insa profund necunoscuta. 2. nu poate sa fie primita de poten~ialul receptor. siguran~a ~i dependen~a simbiotice ~i care trebuie sa-~i accentueze in mod deosebit independen~a ~i autarhia. Urmatoarele motive conduc la acutizarea situa~iilor de lipsa emo~ionala: 1. 4. de fapt.50 Dietmar Stiemerling 10 abordari psihoterapeutice ale depresiei 51 rela~iile de parteneriat sau prin dependen~a de munca. Sunt comune ideile lui Balint privind a~a-numitul "nou inceput" ca factor cu efect terapeutic. se incearca. Adevarata renun~are la aceasta dorin~a ~i abandonarea ei cu ajutorul unui intens travaliu de doliu ar putea sa-l elibereze de permanenta sa foame simbiotica. atat de mult incat nu mai reu~e~te integrarea Sa ~i aluneca intr-o stare afectiva depresiva. deoarece este 0 preten~ie de neindeplinit ~i de nesatisfacut. Aceste date ar putea conduce apoi pacientul catre adevarul dureros ca dorin~a sa momentana de simbioza n-ar putea fi gratificata nici de terapeut ~i nici de obiectul iubirii sale. Prin acest fel de clarificari pacientul va capata eel pupn 0 imagine a posibilelor surse de perturbare a dezvoltarii sale din copilaria timpurie. cu 0 figura materna substitutiva. se contureaza un al doilea drum pentru un grup de pacien~i. care au trait cu deficien~econsiderabile perioada simbiotica. 3. de fapt. de asemenea. caliitorii etc).) Ne punem acum intrebarea ce activita~i terapeutice speciale trebuie sa utilizeze analistul al carui pacient sufera de un deficit simbiotic ~i din aceasta cauza a devenit d. 0 comunicare nazuita sau existenta in realitate. printr-o cautare neincetata. in spatele satisfac~iilor substitutive sau surogat ~i faptul ca tinde. Pierderea siguran~ei (renun~area la vechiulloc de munca. (Este yorba aici de persoane care se apara de nevoile lor de iubire. Dupa parerea mea. spre implinirea propriu-zisa. se refera la oameni cu perturbari precoce. La persoanele din cea de-a patra categorie sentimentullipsei va: fi refulat ~i adesea inlocuit cu 0 simptomatologie somatica psihogena. Ar putea cu aceasta ocazie sa in~eleaga faptul ca nevoile sale simbiotice actuale au fost candva legitime in fazele precoce ale vie~ii sale. In sfar~it 11 va conduce catre a afla ca. pe care trebuie sa Ie aiba sau Ie are par~ial. Pierderea unei relatii simbiotice pana atunci oarecum satisfacatoare. Vreau sa prezint aici direc~iile gandirii lui Balint ~i sa aduc. Se ridica acum intrebarea care situapi de tenta~ie ~ifrustrare fac sa escaladeze presiunea nevoilor simbiotice. (Dezvoltarea simptomatologiei depresive este cea mai frecventa. Oferta de iubire. Inrautaprea unei rela~ii simbiotice pana atunci par~ial viabile (retragerea parpala a iubirii.epresiv. schimbarea locuin~ei. In al doilea rand: pe langa posibilitatea de a reacpona printr-un travaliu de doliuintins ~i dureros la faptul de a nu fi primit gratificari in copilaria timpurie. protec~ie ~i posibilitate de a se sprijini. evitarea problemei propriu-zise. ~i propriiIe me Ie experien~e. protec~ie. Sau altfel exprimat: Cum sa ne purtam cu un om astfel tulburat? In primul rand: analistul 11 va lasa pe pacientul sau sa perceapa faptul ca sufera de un sentiment dureros al deficitu- luL Ii va arata acest sentiment al deficitului peste tot acolo unde efedele lui se exprima in mod deschis sau ascuns.

0 atmosfera simp la. Aceasta situatie Ii arata analistului ca aceasta tacere este buna ~ifireasca. suficient. Ii cuprindea 0 puternica stare de bine ~i confort fizic. in timp ce ea plutea pe spate. Astfel s-a cufundat intr-o stare de lini~tLlegata de plutirea in fericirea lipsita de nevoi. de a fi purtat printr-un element invaluitor. nu trebuie sa opuna multa rezistenta. Balint: "El trebuie sa fie acolo. Pacientii care au ajuns la 0 regresie in faza simbiotica. In legatura cu terapeutul analizandul se simte intr-o atmosfera de acord binefacator ~i se cufunda intr-o comuniune empatica. trebuie neaparat sa fie indestruetibil ~i sa permita pacientului sa convietuiasca cu el intr-un fel de contopire armonios lirnitata".. (Balint. Am observat aceasta situatie. in apa placut calda. Restabilirea regresiva in cadrul unui proces analitic a unitatii pierdute sau niciodata tn'Hte mama-copil serve~te la repararea lipsurilor ~i deceptiilor intr-o faza timpurie a copilariei ~i dincolo de asta. putin adanca ~i clara. 1968). analistul trebuie sa aiba 0 anurnita atitudine fata de pacientul sau perturb at in domeniul simbiozei. in timpul acestui interval pacientul tace.52 Dietmar Stiemerling 10 abordari psihoterapeutice ale depresiei 53 proces analitic ~i apoi sa renunte la "toate carapacele ~i armeIe de aparare" (Balint. fara ca ea sa-l poata vedea. care a trecut prin experientele tocmai descrise. ci este actual ~i important ca suport prietenos. pe care va deveni posibil fundamentul unui nou inceput. Cuvintele sau dorinta de a comunica au devenit in acel moment fara sens. Din discutille ulterioare despre procesele interioare ale pacientului in timpul aces tor situatii. atunci experientele suflete~ti traite astfel pot sa structureze 0 noua baza emotionala. Analistul nu este prezent ca persoana concreta. incat avea impresia ca sta chiar in apa ~i simtea corporal elf'mentul umed portant. Exista cateva sernne tipice pentru caracterul autentic al acestor fenomene. 1977). la aproximativ cincizeci la suta dintre pacientii mei depresivi ~iam luat parte la ea prin atitudinea mea. care uneori cre~te pana la un bland sentiment de fericire. Dintr-o data prive~te plin de speranta in viitor ~i a capatat certitudinea ca a trait ceva foarte bun ~i important. . I s-a daruit un nou element de rezistenta interior. terapeutul po ate apoi cu u~urinta sa recunoasca daca pacientul a atins sau nu stadiul de vindecare al unui nou inceput. a dezvoltat fantasma ca analistul 0 urmarea la malul unei mad din sud. Dupa Balint. Aceste minute de regresie profunda (cinci pana la treizeci de minute) sunt pentru mine 0 incursiune in formatiunile afective foarte tirnpurii ale copilariei pacientului ~i 0 recuperare partiala a fazei simbiotice care nu a fost traWl. descrisa pentru prima data de Balint ~i care este foarte importanta din punet de vedere terapeutic in interiorul procesului analitic. atunci cand terapeutul ajunge sa realizeze . 1968) Daca acest optim se produce constant intre pacient ~i terapeut ~i pacientul ajunge in acea regresie profunda tocmai descrisa. 1968). plina de incredere ~i lipsita de rautate" (Balint. care il imbogate~te ~i-i face un nucleu de sine mai compact. trebuie in mare masma sa fie ascultMor. In relatie cu trairea unei astfel de secvente pacientul respectiv se simte schimbat. de la 0 distanta de aproximativ un metru. relateaza urmatoarele trairi comune: Dintr-o data ii cuprindea 0 mare lini~te ~i armonie. Ea a repetat aceasta reprezentare de mai multe ori in timpul ~edintelor analitice stand intinsa pe canapea (de-a lungul unei jumatati de an) ~i se imagina in aceste tablouri atit de insufletit. Se poveste~te mereu de senzatii de plutire in aer sau in apa. a pacienta de-a mea. EI simte cu claritate cat de fundamental sernnificative pentru pacient sunt aceste momente de oprire intr-o zona total libera de conflict. "la anularea intregului lant de traume cu care s-a confruntat la inceputul trairii sale ca subiect" (Specht.

28) Freud subliniaza de la inceput ca teoria sa se potrive~te probabil doar "unui mic grup" de melancolici. in 1916. .. 435). De aici putem concluziona ca melancolicul ~i-a retras libidoul din obiect. p. volumul X. iar eel care pierde. ~i anume. (GW. ceea ce are ca urmare faptul ca relatia de iubire nu trebuie sa fie abandonata." "Acum propriul Eu va fi tratat ca ~i obiectul abandonat ~i va suferi toate agresiunile ~i manifestarile razbunatoare.. Hotarator este ca acest conflict sau lupta se incheie negativ pentru Eu. 438) "Pe calea ocolita a autopedepsirii" se va realiza "razbunarea pe obiectul initial" (GW. valabile initial pentru obiectul iubirii ~i "pe aceasta cale se vor indrepta contra propriei persoane". pe care I-a pierdut sau de care a fost devalorizat prin vina sa. care ii erau adresate obiectului. dar printr-un proces pe care trebuie sa-l numim "identificare narcisica" obiectul s-a introiectat in Eu. "Identificarea narcisica cu obiectul va inlocui apoi investirea cu iubire. volumul X. 436) Freud scria: "Ne-am dat seama ca autorepro~urile cu care melancolicul se chinuie fara mila. 438) "Autochinuirea melancolicului. fata de care subiectul avea 0 atitudine ambivalenta. adica sa incorporeze obiectul pierdut. ~i anume: In primul rand: trebuie sa fie inclinat catre a~a-numita alegere narcisica de obiect." (GW. in ciuda conflidelor cu persoana iubita. a lui Freud asupra aparitiei melancoliei Vom discuta acum eel mai adesea descris model psihanalitic al existentei dispozitiei depresive: explicatia. p.10 abordari psihoterapeutice ale depresiei 55 Capitolu14 Depresie ~i Supraeu razbunator Un Supraeu agresiv tortureazii pi devalorizeazii pe purtiitorul siiu.." (GW. inseamna . EI descrie melancolia ca reactie la pierderea unui obiect al iubirii. p. p. p. ca Eul se preda. Eul. Ipoteza de baza. satisfacerea tendintelor sadice ~i de ura adresate unui obiect ~i care vor fi traite pe aceasta cale indreptate contra propriei persoane. Pentru ca aceste procese sa fie posibile. p. Freud scria in 1923: "Teama de moarte a melancoliei permite 0 singura explicatie. Supraeul (con~tiinta) ~i restul Eului. dar se identifica el insu~i cu obiectul pierdut. volumul X." (GW. . volumul X.. deoarece este urat ~i persecutat de Supraeu in loc sa se simta iubit" (GW volumul XIII. Melancolicul renunta la relatia de obiect. ca ~i cum ar fi fost proiectat asupra Eului. 1. ci poate sa fie doar pierdut ca obiect al iubirii ~i anume "prin influenta unei ingrijiri reale sau prin dezamagire . se adreseaza de fapt unei alte persoane. volumul IV. individul predepresiv trebuie sa aiba anumite trasaturi structurale." (GW. Acest om apropiat nu trebuie sa moara cu adevarat. fara indoiala plina de placere. obiectului sexual. 443) In furia depresivului contra propriului Eu vor fi satisfacute tendintele la ura. iubindu-l ~i uran- du~l in acela~i timp. 438). volumul X. Chiar inclinarea catre suicid a melancolicului poate fi evaluata in mod firesc ca inver~unare a bolnavului fata de obiectul iubit/urat ~i care va lovi ~i propriul Eu. in Zeitschrift fUr Psychohanalyn. p. volumul X.I Astfel depresia este urmarea unui conflict de agresiuni intrasistemice intre 0 anumita reprezentanta a sinelui. depune armele. intr-o oarecare masura clasica pe care Freud a publicat-o in lucrarea sa "Doliu ~i melancolie".

Aceasta furie netraita va fi dirijata spre Supraeu 9i 11 va incarca agresiv in mod corespunziitor. (1971): In depresie Supraeul indreapta ostilitatea asupra Eului ca intreg sau asupra reprezentarilor Sinelui. de exemplu. a carui agresivitate (contra Eului) cre~te/l (GW./I Jakobson. El se ajuta pe sine sa iasa din aceasta situatie. deoarece ii pretindeau renuntarea la pulsiuni ~i il pedepseau. se intampIa acum in relatia Eului cu Supraeul ca . 480-89). in al doilea rand. (1927): "Supraeul ca agent al moralei parinte9ti i9i indreapta impotriva Eului tendintele distructive care pedepsesc. mama etc). (1945): . In al patrulea rand: copilul avea 0 agresivitate considerabila contra autoritatilor copilariei sale (tata. trebuie ~i sa aiM un anumit fel de Supraeu imatur. R. Volumul XIV. care in prezent reprezinta 0 tema de cercetare interdisciplinara. Severitatea Supraeului lor nu corespunde severitatii aflate de la tata sau mama. Alta data Freud scria ca partile severe ale obiectului primar introiectat formeaza un Supraeu foarte dur. Supraeul melancolieilor este dupa cum urmeaza: In primul rand: nu este integrat armonios in Eu. pe care il trateaza ca pe un obiect. ci oglinde9te masura agresiunii pe care el insu9i a avut-o contra tatalui sau mamei.conditia caracteristica a fiecarei depresii (este) 0 fisura foarte dureroasa. In al treilea rand: supraeul poate (dar nu trebuie) sa fie "mo~tenitorul genetic al instantei parentale" (GW./I Balint.. (1965): "Dinamica depresiei la adult se fondeaza pe existenta unui Supraeu sadic-tiranic. volumul XIV./I Spitz. S. volumul XIV. R.. . G. Freud scria. prin care 0 parte a personalitatii 0 respinge pe alta. E. A9a a fost. iar ceea ce s-a jucat anterior intre copil ~i tata. Blanck. p./I 2. volumul XIII./I Brautigam.56 Dietmar Stiemerling 10 abordari psihoterapeutice ale depresiei 57 sa-l preia in interior... p.pI 488). care subscriu la formularile lui Freud despre aparitia depresiei. W. p. sub a carui persecutie nemiloasa Eul se prabu~e9te. "ei poate sa fie in conflict cu Eul... volumul XlV. Vor urma cateva eitate din psihanali9ti cunoscuti. 387). Aparitia conflictelor de ambivalenta in copilaria timpurie Observatii empirice ~i cercetari asupra sugarilor. In al doilea rand: a ramas pe 0 treapta de dezvoltare infnatila: "Supraeul sau este inca in conflict cu Eul. p. Omul respectiv a preluat in con~tiinta sa severitatea. care devine Supraeul ~i care acum poate sa se dedea intregii agresivitati. "ca fiecare bucata de agresiune a carei satisfacere 0 omitem este preluata de Supraeu. pe care ar fi exereitat-o in copilarie impotriva autoritatii" (GW. incep sa influenteze 9i sa schimbe intr-o masura aproape revolutionara dogmele de 9coala care se mentinusera valabiIe mult timp in cadrul psihanalizei. Freud considera doua modalitati diferite cu privire la geneza unui Supraeu sever: intr-un loc este de parere ca putem sa gasim 0 con~tiinta neinduratoare la persoane adulte care s-au bucurat de /10 educatie blanda/l (Freud). "admitand in sine insu~i aceasta autoritate de neatins." Blanck. "Copilul a trebuit sa renunte in mod obligatoriu la satisfacerea aces tor tendinte agresive razbunatoare".p. (1974): "Depresia ca urmare a pierderii obiectului 9i a unei patologii a Supraeului. "care se infurie contra Eului cu 0 violenta nemiloasa/l (GW. in loc sa depHinga pierderea lui ~i. 409).0 noua scenografie pe 0 a doua scena" (GW. volumul XIV." (GW./I Fenichel. (1968): "Agresiunile sunt adesea respinse intrapunitiv in forma depresiei pe calea identificarii cu obiectul urat 9i iubit. volumul XlV.jn melancolia clasica Supraeullupta contra Eului. incearca sa scape de ea sau chiar s-o distruga. dar pe care a trebuit sa 0 re- prime. 387). 254). (1952): ".. Rado.235-85). O.p. lasandu-se pedepsit de Supraeu (GW. iar moralitatea sa se manifesta intr-un mod primitiv. Vom reveni in capitol asupra tematicii aparitiei con9tiintei. M. a~a cum tatal cel sever este cu copilu! sau.

uneori disperati. 1973). tacere de gheata $i retragere. faptul ca obiectul este in acela$i timp iubit $i urat. 11 hrane$te la ore nepotrivite. cu atat mai mare va fi potentialul de agresivitate primara care se constituie m el. c) Copilul este confruntat eu acte de ne-iubire. faptul de fi adesea lasat singur. Persoanele de ingrijire primara au $i partile lor bune: dialogul dintre mama $i copil nu deraiaza intotdeauna. pentru ca atitudi~ea de ingrijire este foarte schimbiitoare. Tocmai aceasta face caracterul ambivalent. Un mediu strain ii infrico$eaza. . sistemul afirmarii de sine $i sistemul aversiunii. (1978) au putut sa diferentieze la copiii de un an trei tipuri diferite de legaturi . Ii respinge cererea de relatie.. de exemplu: frustrare orala. ei sunt nelini$titi. Mama $i copil i$i gre$esc m parte. umilinta $i injosire. L. J. Lichtenberg a vorbit m acest context de doua tipuri de reactie de care dispune sugarul. scandaluri de durata $i iritabilitate cu agresivitate permanenta. mai este necesara mca 0 linie de influenta. in relatie ambivalenta $i in relatie de respingere. oscilatii dispozitiona Ie nea$teptate. 1990) Cu cat mai frecvent $i mai intensiv este constrans copilul in timpul fazelor foarte timpurii ale vietii sale. Despre copilul cu relatie ambivalenta se spune: "Sunt dependenti de persoana de legiitura $i anxio$i. Factorii genetici de rise enumerati mai sus nu pot insa sa duca la formarea unei pozipi ambivalente la copilul respectiv. care pot sa aduca copilul intr-o pozipe ambivalenta fata de persoana de relatie primara $i chiar sa lase sa ia na$tere acel rezervor al furiei de care a fost yorba. chiar daca sunt amortite atata timp cat nu apare nici 0 frustrare".." (citat din Kohler. "Reactiile aversive se pot activa oricand. Vreau sa descriu m acest loc o serie de modalitati gre$ite de comportament matern/patern $i de atitudini afective cu efect psihopatogen. il deranjeaza cand el vrea sa fie lini$tit. "Daca sugarul este expus unei excitatii distone sau daca . amenintari cu abandonul sau suicidul. La mtoarcerea mamei se poate observa 0 pendulare clara mtre dorinta de contact $i rezistenta m fata unei apropieri. rupturi afective. neglijarea partiala sau respingere. Ainsworth $i colab. de acceptare $i satisfacere a nevoilor elementare. catre un comportament de reactii aversive.. Este interesant ca aceste modele de legaturi bazale sunt deja constituite $i stabilite la varsta de un an $i raman probabil prezente toata viata (m lipsa terapiei). In timpul absentei mamei. Exista experiente de fericire $i exuberanta. D. relatii de tip double-bind.copilul in relatie sigura. abuz sexual. uneori chiar foarte diferita $i penduleaza mtre disponibilitate plina de bucurie $i indeplinirea cunervozitate a unei obligatii . Nu se ajunge la imparta$irea $i sincronizarea nevoilor $i a dipozitiei lor afective. el trece prin amenintatoare izbucniri de furie ale tatalui. d) Aici intra intreaga paleta de evenimente $i influente parentale psihopatogene. 1991) a) Sugarul este expus adesea $i m mod repetat la experiente de acord deficitar: mama nu poate sa simta corect nevoile copilului. afirmarea de sine este blocata sau frustrata. $i anume. pentru ca el este pe de 0 parte demn de iubire $i pe de alta parte rau. Ii refuza contactul vizual. deci tot ce poate duce la formarea sentimentului de ura la copil. sugarul i$i va activa sistemul aversiv amortit pana atunci $i va reactiona prin neplacere $i prin atac $i/ sau prin devitalizare $i retragere. cu tipete $i batai.58 Dietmar Stiemerling 10 abordari psihoterapeutice ale depresiei 59 pusa sub semnul intrebarii ipoteza pulsiunii agresive innascute $i in locul acesteia s-a favorizat ideea ca agresiunea reprezinta "urmarea preprogramata a unei frustrari" (Parens. pentru a putea sa apara intreaga povara specifica acestor oameni." (Lichtenberg. nu $tie cum sa-llini$teasca. b) Sugarul nu poate sa-$i formeze a$teptari sigure despre cum se va purta mama cu el. incapabil $i neprielnic. datorita unor situatii familiale nefavorabile.

1977). ea va fi pe langa aceasta idealizata. A Reich (1954). Freud (1913. Purtatorul unui Supraeu patologic (tipull) se remarca de regula printr-un Eu slab. 1977) o Mai multi autori sunt de acord di nucleul arhaic al Supraeului (Glover. S1. "Vorbesc de Supraeu patologic atunci cand exista 0 tensiune durabila intre Eu ~i pretentiile con~tiintei. cu interdictiile sale severe ~i comportamentul sau de pedepsire. regulile socia Ie ~i principiile morale ale convietuirii. Smith (1958). Supraeul sau (ca urma~ al parintilor) va prelua partea sadidi (de la tata sau mama). "Nu-i mai ramane nimic altceva de facut decat sa se supuna" (Cremerius. Jakobson (1946). 1958) se constituie deja in perioada preoedipala. C. fata de care Eul copilului se va plia prin masochism. ingustare a gandirii creatoare. 3. in Eul putin structurat al copilului mic.printr-o identificare precoce a copilului cu obiectele lui agresive (neiubitoare) ~i cu atitudinea acestora. 1977). D. 1943). Beres (1958).. obedienta. A Freud (1952). nevoia de pedeapsa. 1921. C. Cremerius (1977) ~i altH ~i au discutat urmatoarele probleme: a) Ce este con~tiintCl? b) Cand se constituie ca instanta. nehotarare. a ldealului Eului. care este atat de puternica. 0 oarecare "fericire perversa" (Cremerius. fara sa fie considerata anormala. abilWiti deficitare de gestionare a pulsiunilor ~i niveluri inalte ale anxietatiiU (Cremerius. tendintele masochiste (reactii terapeutice negative) cu con~tiinta severa? Con~tiinta se trece drept substructura a Eului.~i anume. Eul sau nu va fi capabil sa indeplineasca aceasta sarcina. sunt impuse copilului foarte mic "prea devreme ~i prea brutal . Miiller-Braunschweigt (1921). in ce faza a dezvoltarii libidinale se formeaza? Cum arata predecesorii preoedipieni ai Supraeului? c) In ce conditii ia na~tere 0 con~tiinta deosebit de severa? Cum arata patologia Supraeului? d) Ce urmari are un Supraeu sever asupra dezvoltarii Eului? e) In ce relatie se afla sentirnentul incon~tient de vinovatie. 1925) sau componentii Supraeului (Spitz. 1977). Supraeul sever Iji geneza lui serie intreaga de autori de renume s-au ocupat cu constituirea con~tiintei la copilul care cre~te. 1923). Constituirea celei de-a doua componente a Supraeului. E. A~a-numitul sado-masochism provine din stadiile genetice precoce ale dezvoltarii ~i se explidi prin cruzimea educatorului.inainte sa existe un Eu suficient de matur . Pentru di agresivitatea educatorului va fi internalizata de ditre copilul care cre~te ~i va contribui la nuantare a afectiva a con~tiintei sale de mai tarziu.mai ales aceea a Supraeului sever . ~i anume. Constituirea sa poate prezenta grade diferite de intensitate a severitatii. iar Eul pe cea masochista. prin intrebuintarea fortei. precursorul Supraeului (Ferenczi.0 satisfacere pulsionala optima intre cele doua instante (Supraeu/Eu) ca intre doi parteneri".Hammermann (1965). Construirea con~tiintei are loc . Este necesar sa diferentiem doua tipuri de personalitate in functie de relatia lor cu Supraeul: a. Astfel poate sa ia na~tere . Spitz (1958). . J.60 Dietmar Stiemerling 10 abordari psihoterapeutice ale depresiei 61 Pentru ca mama sa nu fie pierduta ca obiect intern. L. incat Supraeul apare ca structura separata ~i Eul capituleaza in fata luLU (Cremerius. ~i anume. atunci cand functiile de retinere sunt invatate cu ordine ~i interdictii severe. dar mai ales in faza dobandirii controlului sfincterian. se petrece dupa preluarea idealurilor parentale ~i a principiilor morale de ditre copiL Daca ordinele ~i interdictiile adultilor. izolarea sau retragerea iubirii" (Cremerius. S. va lua na~tere o personalitate cu un Supraeu sever. Freud a prezentat legatura dintre Supraeul sadic ~i Eul masochist prin functia lor in melancolie ~i a descris-o dupa cum ur:tneaza: Eul se recunoa~te vinovat ~i se supune pedeapsei Supraeului. disponibilitatile ei pozitive firave ~i trecatoare vor fi exagerat de mult valorizate ~i supradimensionate. 1977). sau altfel spus: prin luarea mauntru (introiectie) a autoritatii care critica. adica prin: "Inalta ambivalenta. R.

Comandamentul de a fi pa~nic cere de la detinatorul acestui ideal un comportament fara agresivitate. A nu indeplini scopurile anterior trasate in Idealul Eului (care sunt oricum inaccesibile) determina 0 stare de iritare ~i de permanenta tensiune ~i nemultumire la purtatorul sau ~i duce la o incarcare agresiva suplimentara a Supraeului sau. de autoritate ~i onoare ~i sa traiasca cu ideea ca este un nimic lipsit de insemnatate. autolimitare. idealul de perfectiune ("fii varful absolut in tot ceea ce faci!"). Continutul Idealului Eului din prezent s-a distantat desigur tot mai mult de virtuFle bisericii cre~tine ~i ale culturii occidentale. un simt deosebit al raspunderii ~i ata~amentului pentru valorile morale. Acum trebuie sa introducem in mod amanuntit elemente despre cele mai frecvente continuturi ale Idealului Eului ~i sa aratam cat de puternic pot a~a-numitele idealuri de viata ale oamenilor sa cantareasca ~isa-i impinga pe ace~tia in depresii. Idealul de a fi 0 mama perfecta. Intr-o situatie psihica asemanatoare se gase~te 0 persoana. pozipe sociala inalta. Un Ideal al Eului constituit conpne un potential patologic in sine. smerit ~i supus?) ~i s-a dezvoltat tot mai mUlt in directia valorilor narcisice: bogape. Exista idealul indeplinirii datoriei ~i al disponibilitatii pentru efort ("Fii sarguincios. frumusete corporala. Idealul de smerenie 11obliga pe purtatorullui sa renege placerea de autoafirmare ~i de vanitate. fa numai bine!").Iii 62 IIII 1111/11111!!1 Dietmar Stiemerling 10 abordari psihoterapeutice ale depresiei 63 b. prestigiu. refuzul dorintei de a cumpara. I~i va impune interdictia de a gandi. sunt plini de scrupule inadecvate ~i sufera de mustrari de co~tiinta chinuitoare pentru un rau sau 0 gre~eala pe care ar fi facut-o. totu~i. Exista. Con~tiinta ridica degetul amenintator ~i repro~aza respectivului ratarea sa. Aceasta trebuie sa se adapteze ~i sa se supuna chiar daca instanta sus-pusa este nedreapta. cre~te in el. faptul de a nu-~i permite nimic. valabile timp de mii de ani (Cine mai este astazi modest. deoarece nu inceteaza sa emita pretenpi fata de purtMorul sau ~iil constrange la realizarea unor scopuri ideale. tinerete. Au uneori 0 mare presiune de a se justifica ~i 0 nevoie de a cere iertare. nu-p reduce zelul pentru munca.. comandamentul de asprime fata de sine:msu~i. prin forta Eului in posesia tuturor funcpilor Eului ~i totu~i sa cada in depresii sub influenta con~tiintei severe. a renunta la aspectele confortabile ~i costisitoare ale civilizapei occidentale (autoturism. chiar atunci cand . faptul de a fi star. dorinta de admiratie. un ideal de modes tie ~i de saracie autoimpusa: a manca ~i a bea cu economie. de a poseda calitati extraordinare. Idealul de iubire (. reacpi prietenoase la atitudinile provocatoare ale celorlalp oameni. el trebuie sa respecte meticulos ~i exact toate legile ~iporuncile ~i sa se supuna unei rigori morale care ii impune cele mai inalte pretentii ~i ii sufoca din fa~a orice placere a vietii. idealul de supraom. un reprezentant extraordinar al profesiei proprii etc.). 0 con~tiinta hipertreaza. au caracterul structurat de caracteristici comune: poseda 0 sensibilitate mare de a percepe binele ~i raul. rabdare nesfar~ita in orice imprejurari ~i stricta reprimare a oricarei reactii de furie care. de asemenea. 0 sotie perfecta. ma~ina de spalat etc. 4. de a fi ceva deosebit. de a face daruri importante ~i de a avea 0 viata bogata in renuntari. care alege drept ideal comandamentul de supunere fata de orice autoritate. reprimarea criticii ~i a parerilor proprii ~i obedienta exhaustiva ~i fara cracnire fata de orice directive.Iube~te-p aproapele. cere lucruri care nu se pot cere sau se dovede~te incompetenta. exact a~a cum inainte parintii repro~asera insuficienteIe respective. evitarea conflictelor. un om plin de gre~eli ~i slabiciuni caruia nu ii este permis cand sa-~i ridice cu mandrie capul ~i sa-~i imagineze ceva despre propria valoare. Comandamentul integritatii morale absolute 11obliga pe purtatorul ei la un stil de viata obsesional corect. un iubit perfect. straduie~te-te pana la epuizare. indepline~te-ti toate indatoririle care ti-au fost imp use con~tiincios ~i bine"). de a avea putere. Purtatorul unei con~tiinte severe (tipu12) poate sa fie. Structura de personalitate predepresiva Adulpi care in cursul vietii se imbolnavesc de 0 depresie "clasica". faptul de a fi fara gre~eala.

Imaginile rele ale parintilor constituie nucleul Supraeului. la devalorizare cronica. despartire sau deces) reprezinta factori psihici care pot declan~a 0 dinamica depresiva. ceea ce va intari du~miinia deja existenta fata de obiect. ~i se identifica cu el. sinuciga~ul un criminal ascuns. care pornesc de la faptul ca pierderea obiectului accentueaza un potential de ura deja existent la eel care a suferit pierderea. ca 0 jignire/ frustrare grea ("Cum a putut sa-mi faca asta?"). oameni care se evidentiaza printr-o con~tiinciozitate deosebita. Cei mai multi dintre ei au un Ideal al Eului deosebit de inalt. con~tient sau subliminar. in care 0 con~tiinta foarte severa se infurie contra Eului. care este fuzionat cu Eul purtatorului sau. $i acum alte cateva observatii despre frecvent intalnitul comportament suicidar la melancolici: Fiecare psihoterapeut care se ocupa de pacienti depresivi cunoa~te sloganul: sinuciderea este de fapt 0 crima mascata. indraznesc sa-~i exprime furia. In legatura cu dinamica depresiei clasice mai exista doua modele freudiene de explicatie. dar mai ales pierderea obiectului (prin retragerea acestuia. la care se raporteaza ambivalent. Modelull (prezentat mai sus) define~te depresia ca 0 urmare a furiei contra obiectului introiectat. Prin pierderea obiectului ~i prin amplificarea urii rezultate de aici (care din cauza ambivalentei existase intotdeauna intr-o forma atenuata) sadismul Supraeului cre~te. impulsul indreptat initial spre obiect devenind un repro~ al Supraeului contra Eului. Abia acum. In literatura psihanalitica clasica pierderea obiectului. mama. In ceea ce prive~te reglarea angoasei de Supraeu ~i sentimentului con~tient ~i incon~tient de vinovatie." (Rhode-Dachser. presupuse e~ecuri in indeplinirea comandamentelor sau a scopurilor prestabilite ale Idealului Eului. Se potrive~te oare aceasta formulare ticaloasa ~i dacii da. din ceea ce comunica dupa tentative de suicid ratate ~i din fantasmele de sinucidere care apar in ~edintele de analiza. Printre ei ii gasim pe mult citatii oameni ai datoriei. punctualitate ~i ordine ~i care frapeaza prin stilul de viata obsesional-corect. a unei persoane apropiate. Decesul sau plecarea obiectului este trait de persoana respectiva. iar Eul se comporta ca ~i cum el ar fi acum obiectul contra caruia i~i indreapta ura. la aspiratia de repara ~i in sfar~it la proiectia vinovatiei in exterior. este discutata aproape in exclusivitate ca factor declan~ator pentru 0 melancolie. 1979) 5.Au tendinta sa se autoacuze pe nedrept ~i sentimentul ca merita sa fie pedepsiti. la autopedepsire pana la autoprejudiciere. sora sau sotia stau plangand ~i plini de arzatoare sentimente de vinovatie la mormantul sau ~i regreta amar propriile comporta- . care fiind de neimplinit. cu pretu1 autoeliminarii. care se evalueaza pe ei ~ipe ceilalti prin imagini despre valoare exagerat de severe. aflam cii disperarea faptului de a-~i provoca moartea se vrea inteleasa ca petitie sau ca acuzatie impotriva presupusei lipse a iubirii din partea apartinatorilor sau obiectului iubirii. pana atunci acumulata ~i nestinsa ~i sa-~i imagineze cum tata. Dupa S. Situatiile de incercare ~i de e~ec ~i dinamica depresiei clasice Gre~eli morale u~oare. ce inseamna ea? Din scrisorile pe care sinuciga~ulle lasa. Au un inalt sentiment al valorii sociale ~i se evidentiaza prin autocerinte morale exagerate.64 Dietmar Stiemerling 10 abordari psihoterapeutice ale depresiei 65 nu este cc. conflictualitate ~i inasprirea relatiei cu obiectul iubirii. Freud melancolicul reactioneaza la 0 pierdere de obiect prin faptul ca preia in Eu obiectul iubit. la modul deschis sau nu. se indreapta contra Eului.lzul. il pune pe purtiitorul sau intr-o permanenta tensiune de autonemultumire. Modelul 2 vede in depresie urmarea unui conflict agresiv intrasistemic. abandon agresiv. se face uz de urmatoarele strategii de aparare: nevoia de pedeapsa duce la autorepro~uri. care va primi astfel 0 marca rigida ~i adesea sadica. care acum se prabu~e~te sub lovituriIe devenite grele ale Supraeului ~i devine depresiv. Existenta unei patologii de Supraeu determina Supraeul sa ramana "personificat ~i legat de obiecte externe.

in special daca ii solicitam acest lucru in conversajie. folosit pentru nevoiIe adultilor sau descurajat. perlaborarea ~i rezolvarea conflictul de ambivalenja al depresivului faja de persoana de relajie primara ~i demontarea Supraeului sau sever. ceea ce a putut sa fragilizeze sufletul imatur al copilului ~i sa-l faca sa se inchida. . era abordat fara iubire. prin compulsia la repetijie.sa vorbeasca despre mania sa impotriva unuia sau ambilor parinji.66 Dietmar Stiemerling 10 abordari psihoterapeutice ale depresiei 67 mente nedrepte ~i lipsite de iubire pe care Ie-au avut faja de cel mort. instalat ~i mai profund in inco~tient.pujin cate pujin. Cu aceste ocazii pacientul poate sa inveje . incerc sa contrapun parjii psihice respinse alte parji. era rea sau chiar cruda cu el. a~a Ii ori explic. dar ~i plina de urmari.de data aceastain sens inversimpotriva lui insu~i. ci faptul ca.1. Descoperirea conflictelor de ambivalenja care au activat pana atunci in incon~tient aduce de regula 0 lumina clarificatoare asupra situajiei de cuplu a respectivului de multe ori dificila. furia sa impotriva persoanei de relajie primara. face totul a~a cum ar face daca ar fi mama/tata. A trebuit s-o idealizeze ~i sa prejuiasca cu glas tare avantajele. Perlaborarea conflictului de ambivalentii Situajia terapeutica prezinta un bun pronostic mai ales cand conflictul de ambivalenja al pacientului apare in transfer. dar sunt plin de injelegere in legatura cu faptul ca ~i-ar dori sa scape de aceste sentimente. pana atunci respinsa. ci purtam de multe in piepturile noastre mai multe suflete. poate ~i cu consternare. umilit. 6. 11 introiecteaza in propriul sau Eu. Eu sprijin fantasmele lui ~i Ie indrept uneori catre un maxim. plina de injelegere ~i rasfajandu-l. daca a vrut sa nu 0 piarda ca persoana intreaga. chiar intr-un mod exagerat. el simjindu-se identic cu obiectul urii sale. Ie eliberez de caracterul reprobabil moral. efectul nesanatos al aceluia~i mecanism al iubirii ~i urii ascunse. de ce a trebuit el sa refuleze "partea rea" a mamei. valoroase. a fost formulat de Freud ~i se injelege dupa cum urmeaza: Depresivul se identifica cu obiectul sau de iubire pierdut. este vorba acum de a accepta partea din el insu~i. Pacientul ca~tiga treptat 0 cunoa~tere a parjilor pozitive ~i negative ale persoanei de ingrijire primara ~i 0 imagine despre aceasta. aceasta·i~i pierdecea mai mare parte din investijia sa psihica ~i din atracjia negativa. care se identificase cu mama ~i de a 0 trai din plin in fantasma. Situajia terapeutica se prezinta desigur mai dificil atunci cand persoana de ingrijire primara este introiectata in forma mamei rele ~i frustrante. ~i inca mai este ~i astazi. pe langa aceasta. pe post de contragreutate. El afla in felul acesta sa-~i recunoasca dualitatea ~i sa 0 injeleaga ca pe 0 problema chinuitoare. De aceea trebuie sa-~i imagineze situajii in care. Apoi fiecare lovitura contra mamei respingiitoare se indreapta . pedepsit pe nedrept. In cautarea cauzelor acestei constelajii emojionale va ajunge fara dificultaji la relajia cu mama (sau cu tatal) ~i va constata cu mirare. Dupa retrairea refulata a parjii sale "satanice". Atunci vor deveni vii toate scenele casnice in care copilul nu era injeles. adica atunci cand pacientul poate simji "ura ~i simpatia" in relajia cu analistul. Cand se omoara pe sine. 6. In cazullui. Un al doilea mecanism. 11 omoara ~i pe celalalt. idei ~i impulsuri respingatoare. iar pacientul insu~i sau 0 mare parte din el exista tocmai prin aceasta imagine de mama rea. Principii terapeutice Terapia tulburarii prezentate aici are ca scop con~tientizarea. In paralel cu acest proces. ea se purta adesea afectuos. In toate aceste constelajii pentru mine s-a dovedit de ajutor faptul de a clarifica pacientului ca adesea noi oamenii nu suntem dintr-o bucata. cat de mare era in copilarie. apoi ura sa se transforma in ura contra sinelui propriu ~i se infurie pe propria persoana. Pacientul devinecon~tient ca ~i in relajia din casatoria sa se exercita. Substratul supararii sale nu este ca mama sa il respingea. pentru a acoperi toate vocile critice ~i repro~urile impotriva ei.

613) d) "Este necesar sa fim deosebit de atenti sa nu facem nimic care l-ar putea determina pe pacient sa ne resimta ca obiect rau". demontarea acestei con~tiinte riguroase ~i arhaic-punitive. "ele pot aduce cu sine pericolul de a fi intelese ca respingere. ne yom indrepta catre partile constructive ale personalitatii tale! A vrea sa u~urezi situatia pacientului relativizand trasaturile sale traite ca demne de ura. Exista pericolul ca lucrurile spuse "sa fie in mod neincrezator intoarse in contrariu". dar nu ~i un Supraeu foarte sever alterat patologic. 615) h) Idealizarea analistului trebuie sa fie repede luata in discutie pentru a preintampina dezamagirea ~i e~ecul tratamentului. consolatoare ~i aprobatoare". (p. nu se interpreteaza refulatul inainte ca Supraeul sa fie redus $i atenuat. ci la obiectul fantasmat. la un imago arhaic". 614) e) Tacerile mai lungi sunt daunatoare.68 Dietmar Stiemerling 10 abordari psihoterapeutice ale depresiei 69 Acum trebuie sa pornim in cautarea unor trasaturi de caracter ~i unor modalitati comportamentale pozitive sau macar a unor germeni de posibilitati pentru pacient. Ele trebuie sa se mentina doar la nivel fenomenologic. 613) c) Atentie la interpretari! Deoarece Supraeul are tendinta "de a indrepta interpretarile contra Eului. daca pacientul respectiv se remarca printr-un Supraeu deosebit de sever. condamnare. In acest din urma caz. 162) b) "Trebuie sa protejam pacientul de ru~ine". adica teroarea sa incon~tienta sa fi fost facuta con$tienta. 614) f) "Este recomandabil. Cine nu va tine seama de aceasta regula. Cremerius prezinta in legatura cu aceste recomandari terapeutice reguli speciale pentru tehnica terapiei la pacientii cu probleme de Supraeu: . va vedea cum fiecare progres va fi distrus de Supraeu. nemultumire". De aceea trebuie sa evitam sa ajunga ~i sa auda orice lucru impotriva caruia se exercita aparare. pentru a-i arata clar aprecierea noastra ~i de a i Ie aduce in mod repetat in fata ochilor in calitate de elemente de baza ale Sinelui sau. nu numai ca nu are nici un rost. ~i cand n-ai sa mai ai chef de asta. Cremerius scria (1977): a) Regula de baza este: "Nu se lucreaza la nivelul organizarii defensive a Eului. are prioritate inaintea tuturor celorlalte eforturi terapeutice. ~i asta. Recomandarile mele terapeutice se refera de aceea doar la acele cazuri. 615) • Interpretarile trebuie facute doar in doze minime. • "Interpretarile trebuie sa fie facute cu claritate".proiectie sau autopedepsire". astfel ca trebuie sa recurga la masuri de protectie maligne . ale carei idei a$ dori sa Ie prezint pe scurt in acest loco Sub titlul "Reguli generale pentru tehnica tratamentului pacientilor cu patologie a Supraeu~ lui". unde se prezinta un conflict de ambivalenta pregnant. in loc de insight apare 0 sporire a autoaprecierii!" (p. 614) g) In legatura cu problema interpretarii Cremerius prezinta in continuare urmatoarele: • Retinere in interpretarea continutului incon~tientului. De asemenea: tu trebuie ~i ai voie mai intai sa fii rau. (p. Con~tientizarea ~i elaborarea unui conflict de ambivalenta reactivat al unui adult fata de persoana de ingrijire primara ~i a agresivitatii eliberate ~i indreptate intrapunitiv contra propriei persoane va fi ingreunata sau chiar facuta la inceput imposibila. de regula. exista excelenta lucrare a lui Cremerius. (p. • "Interpretarile de transfer trebuie sa fie facute cu 0 grija deosebita astfel ineat pacientului sa i se faca accesibil faptul ca pulsiunile sale nu se refera la persoana reala a analistului. deoarece Supraeul reactioneaza cu 0 ru~ine violenta. (p. ?2. ci pot uneori chiar sa-l convinga de contrariu. Elaborarea pi atenuarea Supraeului sever In legatura cu tema "Supraeul patologic $i terapia sa". (p. demne de a fi iubite ("Dumneavoastra sunteti ~i asta. sa se renunte la incercarile de a spune pacientului lucruri prietenoase. (p." (p. ~i asta").

E1 scrie: "Doar prin repetitia intensiva a nevrozei infantile. mai mult schitata decat dezvoltata. Tuturor terapeutilor care au de-a face cu acest fenomen complicat li se recomanda aceasta lectura. vad 0 ~ansa pentru ace~ti pacienti. reprobabile" ~i exc1udeti ceea ee v-a bucurat ~i ceea ce v-a adus succes. (p. e) In urmatoarele parti ale lucrarii sale. neplacute. di intr-o zi va primi totu~i confirmarea sa. sa spuna: "Ap facut tot ceea ce a fost in puterile dumneavoastra iar acum sunteti nemultumit de dumneavoastra". conform carora autodistrugerea nu este nimic altceva decat ura fata de un altul. de exemplu. Aceasta scurta privire generala. (p. 618) b) Pacientul trebuie sa invete sa auda ce se petrece in el. eu intrebarea de ce Eul pacientului se arata adesea a fi un tovara~ rau pentru munea analitica ~i descrie eazul unui pacient al carui Eu a capitu- lat in fata Supraeului. a eonstatat ea 0 atenuare a severitatii Supraeului "este posibilia doar in eadrul unei analize de transfer eondusa in mod eonsecvent". 622) d) Reactia terapeutica negativa a unor pacienti se obtine uneori prin interpretari eonsecvente. a sentimentelor incon~tiente de vinova tie ~i a compulsiunii de a fi pedepsit. (p. ca Eul Sa fie facut stapan in casa". 617) a) Eforturile realizate de pacient pentru a face analiza pe cat posibil de buna ~i dezamagirea sa fata de progresele deficitare ale terapiei trebuie sa 11faca pe analist sa abordeze doar nivelul fenomenologic. . c) Bogata prezentare a pacientului despre sufletul sau rau in tonalitatea "autodispretului neindurator" trebuie sa fie eomentata cu precaupe de catre analist dupa cum urmeaza: Constat ca dumneavoastra vorbiti "doar despre lucruri negative. sa afle despre propria sa istorie. evolutia urmeaza dupa faze de tacere ~i dupa blocaje. deoarece a renuntat la toate sperantele. a mecanismelor de introiectie ~i proiectie.70 Dietmar Stiemerling 10 abordari psihoterapeutice ale depresiei 71 Ca rezultat al faptului ea s-a oeupat timp indelungat de pacienti eu probleme de Supraeu. Cremerius se ocupa de fenomenul ca pacientul proiecteaza pe analist Supraeul sau sever sau obiectul rau introiectat ~i acest lucru poate ingreuna foarte mult terapia. despre procesul terapeutic la pacientii cu Supraeu sever nu poate ~i nu trebuie sa inlocuiasca studiul articolului lui Cremerius.

va resimti lipsa de afectiune ca 0 vina proprie. El trebuie mai intai sa-~i ca~tige dreptulla propria existenta. Evolutia sufleteasca a unui om care prezinta un deficit al individuatiei poate fi descrisa dupa cum urmeaza: El este menit unui obiect al iubirii ~i traie~te mai intens latura apropierii. ~i mobilizeaza 0 masiva teama de pierdere. In contrast cu mama-clo~ca descrisa mai sus se afla situatia existentiala a lipsei de iubire. i~i inhiba agresivitatea ~ii~i traie~te prin altii dreptulla propria viata. ceea ce inseamna ca "na~terea psihica a omului" poate sa aiba loc incomplet. I~i obliga copilul la iubire etema ("Trebuie sa-ti iube~ti mama intotdeauna!") ~i ii construie~te sentimente de vinovatie mereu disponibile ~i foarte intense. Copilul neiubit. cu ajutorul careia poate sa-~i ca~tige existenta. El discuta conditiile de socializare ale unui copil astfel perturbat ~i prezinta tabloul unei mame-clo~ca hiperprotectoare. devotamentului ~i dependentei. se adapteaza pana la caricatura. Maturizarea include posibilitatea ~i cap acitatea de a prelua responsabilitati ~i de a avea 0 parere despre evenimentele lumi inconjuriitoare. Dat fiind ca devenirea de sine trece drept afront impotriva obiectului iubirii. este dependent. preluand totul pentru el ~i sugrumandu-i vointa de dezvoltare de sine. Fiecare om este pus in decursul copilariei ~i adolescentei sale in fata sarcinii de dezvoltare de a deveni 0 personalitate de sine stiitatoare: cu idei proprii despre valoare ~i scopuri. care ii fundamenteaza identitatea. daca vreodata se va indeparta de ea. Nu poate sa spuna "nu" ~i se lasa condus in . Are tendinta sa se suprasolicite ~i sa se lase suprasolicitat. cu o imagine despre propria persoana. Riemann (1961). putin acceptat. renunta la sine partial sau total. El poate exercita putine capaciHiti sociale. El are impresia ca nu este demn de iubire ~i de aceea nu are de fapt dreptul de a trai. dezvoltarea lor conduce la consecinte asemanatoare. Din pacate. face totul pentru a-I lega pe copil de ea. care i~i exploateaza ~i abuzeaza emotional copilul ca inlocuitor de partener. Persoana traie~te numai prin confirmarea pe care 0 prime~te de la ceilalti. tratat printr-o saracie emotionala. in prezentarea structurii nevrotice depresive. Nu pennite copilului agresiunea ca modalitate de distantare ~i indepartare ulterioara. i~i reprima propriile dorinte. este angajat in propria sa relatie de cuplu ~i a invatat 0 meserie sau exercita 0 ocupatie. jertfindu-se pentru altii ~i supunandu-se a~teptarilor ~i dorintelor lor. Mama-clo~ca. cu capacitati adecvate de adaptare practica ~i de control al realitatii. este legata ca un ecou de partener. de parinti. a~a ca zonele de contact social cu cei de varsta lui vor fi ingradite. adesea se observa ca acest proces al devenirii de sine e~ueaza. care i~i mentine copilul mic ~i neajutorat. se identificii cu el.10 abordari psihoterapeutice ale depresiei 73 Capitolul5 Depr~sie ~i deficitul individuariei Un adult devine depresiv deoarece observa ca nu este adult. toate situatiile care solicita independenta atrag pericolul separarii. Adultul s-a separat de regula de obiectele primare ale copilariei sale. lasandu-se intrebuintat. Copilul va fi impiedicat astfel sa dobandeasca necesarele competente bazale ~i sa invete sa se afirme ~i sa se impuna pe sine. a descris deficitul individuatiei ca 0 preconditie pentru 0 decompensare depresiva de mai tarziu. Cu toate deosebirile dintre aceste doua tipuri de socializare. nu va avea incredere in propriile sale impulsuri ~iva dobandi cu greu cuno~tinte umane. In mod special F.

caracterizeaza acest conflict. pe care Ie consider valabile. na~terea unui copil. Renuntarea frecventa la pozitia culcat pe canapea deoarece prin analiza tipica el poate fi suprasolicitat. recunoa~terea ~i elaborarea situatiilor germinale. descoperirea.Unde ~i cand practica el cu partenerul sau un fel de ghicire a gandurilor ~i incearca sa-i indeplineasca presupusele dorintele? . Conflictul incon~tient de dependenta-autonomie mobilizat prin schimbarea de situatiei este clasic considerat fiind substratul pentru declan~area unei nevroze depresive. • PIasa rea ~edintelor la intervale scurte. pentru ca eu nu sunt adult ~i am 0 mare teama de a trai". reactioneaza cu frica ~i sentimente de vinovatie la neputinta sa. Riemann (1961) ~i la formularile sale.Unde ~i cand pacientul nu risdi sa-~i spuna parerea. vulgara a lumii? . pentru ca a te parasi lnseamna un pacat de moarte ~i eu voi fi pedepsit groaznic pentru asta". ca satisfactie substitutiva? . In al treilea rand: teama de vinovatie: "Nu am voie sa traiesc fara tine. de teama ca ii va pierde pe ceilalti din cauza exprimarii indispozitiei sale? . deci a acelor situatii in care pacientul i~i percepe nevroza pentru mai departe prin manifestari specifice structurii sale. sa-~i exprime dorintele. Dorinta puternica de a se agata ~i pe de alta parte .Unde ~i cand se identifica el mult prea repede cu partenerul din perioada respectiva ~i vede lucrurile mai intai din perspectiva acestuia.Unde ~i cand este dispus pacientulla 0 reactie "struguri acri".Unde ~i cu ce ocazii este el dispus sa-i idealizeze pe ceilalti oameni ca protectie fata de propriile impulsuri agresive? . adesea pacientul nu poate sa asocieze. Riemann recomanda: • • Abordarea tuturor acelor lucruri care pot sprijini dezvoltarea ~i intarirea Eului. Situatiile de tentatie ~i de refuz. care implica dintr-o data mai multa independenta ~i raspundere (intrarea intr-o activitate remunerata. Nevoia accentuata de dependenta a acestor oameni este involuntara ~i are trei surse diferite: In primul rand: teama de a trai: "Nu pot sa traiesc fara tine. Riemann) In completareaideilor lui Riemann a~ vrea sa mai mentionez in continuare cateva modalitati de interventie terapeutica ~i sa recomand folosirea lor: . sa-~i imp una nevoile? . care duc la declan~area unei stari depresive la oamenii cu structura nevrotica prezentata. In al do ilea rand: criza lipsei de sens: "Nu pot sa traiesc fara tine.dorinta de a recupera in sfar~it "activitatile temerare ale vietii" (v. Riemann). Se teme ca i~i va pierde partenerul daca ii refuza ceva. Gebsattel) ~i de a deveni autonom. ma simt lipsit de valoare. In prezentarea modalitatilor terapeutice corelate cu aceste variante de depresie a~ vrea sa ma refer la F. a veni in intampinarea nazuintei lui de siguranta. din cauza angoasei de pierdere a pacientului. cum ar fi renuntarea timpurie la propria dorinta de dezvoltare ~i la gratificarile meritate? . tace neajutorat. din cauza deficitului capacitatii de a fi subiect.Unde ~i cand i~i refuleaza sau reprima furia. preluarea unui post).74 Dietmar Stiemerling • 10 abordari psihoterapeutice ale depresiei 75 comportamentullui de ceea ce presupune di se a~teapta de la el.Unde ~i cand se abandoneaza milei de sine.Unde este el dispus la suprasolicitare cronica ~i la a se lasa suprasolicitat? . A se discuta despre starea de a nu putea fi subiect. ma prabu~esc in mine ca un balon spart". Catalogul catorva situatii germinale tipice: . Prezinta cunoscuta atitudine de sacrificiu ~i considera pretentiile celorlalti ca fiind "complet in ordine" (dupa F.Unde refuleaza ~i trece el cu vederea partea urata. fiind cu toate intelegator ~i aprobator? (F. arata dupa cum urmeaza: • Plecarea din casa parintilor • Despartirea de partener (care a fost un substitut parental) • Aparitia unei noi situatii de viata. pentru ca fara acceptarea ~i valorizarea ta imi pierd sensul vietii.

di mama sa "iubitoare mai presus de orice" a actionat foarte mult din moti- . cand 0 pacienta viseaza in mod repetat pisici sau se viseaza pe sine ca pisica ~i asociaza cu acest animal: "blana moale ~i frumoasa. Pacientul trebuie sa experimenteze faptul ca schimbul de agresivitate nu distruge baza unei relatii. cand pacientul 11intreaba pe analist daca de ziua lui are voie sa anuleze ~edinta. El trebuie iar ~i iar sa renunte sa se mai ia dupa altii. Afect activ-pozitiv inseamna: persoana care viseaza are 0 dispozitie pozitiva. a~a cum se exprima ele in constructia visului. inhatatul agresiv. putinta de a se destinde relaxata. se apadi sau se impune. se elibereaza activ dintr-o situatie dificila.in mod adaptat starii de dezvoltare a autonomiei pacientului din momentul respectiv .in situatia potrivita sa-~i exprime parerea ~i sa ia atitudine fata de anumite lucruri .76 • Dietmar Stiemerling Analistul nu trebuie sa se lase tentat de rolul de sprijin al functiei Eului ca urmare a neajutorarii demonstrate sau invocate de pacient. eleganta a mi~carii. • 10 abordari psihoterapeutice ale depresiei 77 • • • • • • • Analistul define~te cu precautie ~i foarte mult simt al raspunderii. mandrie ~i independenta". Cu aceste ocazii ii spun intotdeauna pacientului ca. Desigur reamintirea incarcata emotional a istoriei propriei vieti intr-o psihanaliza clasica are 0 mare insemnatate. • Un spatiu larg in terapia analitica a depresivilor cu deficit de individuatie este ocupat de elaborarea viselor. caracteristici ale structurii personalitatii pacientului ~i prin aceasta 11ajuta sa-~i construiasca 0 imagine proprie de sine. Analistul11 sprijina pe pacient in cautarea unui domeniu al personalitatii ramas pana atunci necunoscut. nu este greu sa se puna in legatura atributele enumerate cu imaginea de sine inca difuza. Pacientul fantasmeaza . ca visul contine 0 schita de viata a posibilitatilor ~i fortelor sale de structurare a personalitatii. dorinte ~i perceptii. Este important sa perceapa germenii starilor de suparare ale pacientului fata de analist ~i sa incurajeze pacientul sa Ie exprime. Pacientii cu un deficit al structurii interioare sunt avizi de exprimari care sa Ie dea 0 orientare asupra propriei persoane. Pacientul trebuie sa fie provocat . Prin aceasta 11incurajez sa fie ceea ce pe scena incon~tientului sau este deja: un om autonom. descopera posibile talente ~i interese ne~tiute pana atunci ~iil incurajeaza la activitatile corespunzatoare.pentru a incita pacientul cu mici conflicte ~ipentru a-I "provoca". pacienta. in calitate de creator al visului. De exemplu. dar care ia na~tere in pacient~LIn procesul identificarii cu 0 pisica. Pacientul trebuie sa invete sa se apere ~i sa se sustina ~i sa traiasca experienta ca tehnicile sale de impotrivire pot sa aiba succes. Pacientul trebuie sa faca singur cat de mult posibil. pune 0 piatra de constructie pentru ea insa~i ~i i~i consolideaza prin aceasta propria identitate. Eu imi concentrez in mod deosebit atentia asupra afectelor activ-pozitive~i activ-negative ale viselor. Pacientul depresiv trebuie sa afle adevarul despre dezvoltarea sa din copilarie ~i sa inteleaga prin durere ~i tristete. lasam decizia in seama pacientului).cum ar fi putut sa reactioneze ~i se adreseaza verbal adversarului luL Analistul folose~te fiecare ocazie din ~edinte . in masura in care aceasta se aplica in limitele organizatorice ale analizei ~i ale cadrului terapeutic (de exemplu. simte furie. Pacientul trebuie sa fie incurajat sa-~i ia in serios propriile sentimente. pana atunci cu deficit de individuatie. se manifesta activ ~i simte astfel bucuria de a trai. In continuare un loc important in cadrul elaborarii viselor este ocupat de interpretarea viselor la nivelul subiectului. ci sa se intrebe mereu: Ce a~ dori eu in aceasta situatie? Cum ma simt eu in aceasta problema? Cum traiesc eu comportarea celorlalti? "Analiza ocaziilor ratate" (peste tot acolo unde pacientul a neglijat sa-~i ia in considerare interesele) trebuie sa urmeze recuperarii lor prin reinscenari in ~edintele de terapie. 11provoaca la a lua hotarari.asistat de analist . face ceea ce nu indrazne~te in viata reala. Afect activ-negativ inseamna: persoana care viseaza reactioneaza agresiv. Analistuln transmite pacientului in cea mai mare masura puterea de decizie.

Dintr-o data el capata 0 cu totul alta imagine despre copilaria sa ~i. pentru ca prin circumstante existenpale amenintiHoare in copilaria sa a fost conectat la un program minimal ~i a fost fixat unilateralla 0 singura tematica existentiala. care sunt legate fiecare de conditii de aparitie diferite: . Acest om este in parte doar inveli~. Dupa experienta mea. care pana atunci fusese mereu legat de dorintele de separare ~i autonomie.78 Dietmar Stiemerling ve egoiste ~i I-a abuzat pentru propriile ei nevoi. Aceste cuno~tinte 11 elibereaza de vinovatia indatoritoare fata de parinti ~i pot sa inlature sentimentul de culpabilitate. exista trei variante de Sine fals.prin anumite conditii ale socializarii sale . Respectivul a fost constrans . fatada. determinata de pierderea propriului Sine (A. intelege cat de puternic I-a ingradit "iubirea" mamei lui ~i nu I-a lasat sa creasca.la 0 directie de dezvoltare straina fiintei sale. Capitolul6 Depresia ~i falsul Sine (Self) Oepresia este durerea. EI dezvolta un model bazal de viata care nu i se potrive~te. care nu mai poate fi reprimata. pentru ca 11 fixeaza unilateral pe 0 directie unde rateaza po~ibilitapIe de deformare care ii sunt proprii. Domeniile centrale ~i structura potenpala a personalitapi sale nu se pot dezvolta. . de asemenea. Miller) Expresia "Sine fals" transcrie faptul ca un individ nu a putut sa-~i formeze nucleul propriei fiinte ~i in loc de acesta trebuie sa se orienteze dupa 0 busola interioara falsa. aparenta pentru ca el nu i~i poate realiza propria esenta umana ~i posibilitatile legate de aceasta.1n loc de un copac cu crengile desfa~urate in toate partile a luat fiinta doar 0 liana infa~urata pe un arac.

Tati se va epuiza ~iva incepe iara~i sa bea. moale ~i sensibil. lini~tire. nu are ochi pentru fragilitatea sau pentru delicatetea sufletului fiului sau. care. in copilul sau. deseneaza cu placere ~i canta peseverent la flaut. Copilul nu va fi iubit pentru ceea ce este el. va fi manevrat intr-un rol de viata sau profesional. Gerhard este mai curand firav ~i delicat construit. Domnul A. Dimpotriva. ci el trebuie sa indeplineasdi pentru tatal sau mama sa 0 anume functie: de exemplu. mama asupra fiicei). prin acest copil. el este simpaticul ~i robustul junior-~ef care nu se lasa batut in nici 0 imprejurare. pe care aceasta nu a trait-o. cu un temperament vioi. Pentru tatallui. consacrare plina cu dragoste ~i confirmare. Pentru ca ace~ti parinti sunt de regula foarte gray bolnavi psihic ~idepind de un sprijin. acasa lumea se prabu~e~te. 0 a doua editie a propriei persoane. Ochii lui mari se umplu de lacrimi cand un tovara~ de joaca se repede la el agresiv sau cand ii este mila de copii care plang sau de biete animale in suferinta. fiul sau de cinci ani. Copiii ~i adolescenfii astfel abuzati sunt suprasolicitati ingrozitor la indeplinirea acestui lueru. In legatura cu acest lucru citez un exemplu din cartea mea "Relatia duala perturbata" (1986): "Fabricius A. i~i vor continua opera distructiva ca obiecte interne. De-a lungul copilariei sale. atunci va cre~te aici un om cu un Sine fals. probabil.80 Dietmar Stiemerling 10 abordari psihoterapeutice ale depresiei 81 1. campion de tenis. Un alt capitol trist al "abuzarii copilului" 11 gasim intotdeauna atunci ciind fiul sau fiica sunt constran~i la rolul de substitut parental. Acest copil perceput ca "leit mie". Gerhard nu se va simti inteles de tatallui".sub forma vocii con~tiintei interioare neinduplecate . straluce~te de optimism ~i are bucuria viguroasa de a fi care vine din rasfatul succesului." Copiii ii percep pe parinfii ca nava-baza pe care intreaga familie plute~te peste valurile oceanului. este fabricant ~i patron in constructii. Daca nava se scufun- . face cu el glumele lui grosolane ~i este ferm convins ca are in fata. este foarte sigur pe el insu~i. a~a cum tatal sau mama I-a indeplinit. Gerhard nu are ~ansa sa fie perceput de tatallui a~a cum este in realitate. Chiar cand parintii unui copil atilt de prejudiciat nu vor mai juca nici un rol in viata sa reala sau vor muri. inzestrat cu 0 statura mare ~i puternica. Daca acest tanar de 0 mare ginga~ie sufleteasca va fi constrans de tatal sau la rolul de antreprenor de constructii ~iinca de timpuriu felul sau moale ~i artistic va fi subminat sistematic ~i dat la 0 parte. copilul este in permanenta amenintat existential: "Daca eu nu functionez a~a cum este de dorit. Are incontestabila pretentie de putere a ~efului de firma. Mami va fi foarte rau trista ~iva zacea zile in ~ir in pat. vorbe~te incet. cu 0 expresie ~i 0 mimidi zgomotoasa. Vede deja in fiul Gerhard urma~ul lui stralucit ~i interpreteaza comentariile sau incercarile timi- de de actiune ca martori con~tienti de sine ai unui mic Cezar in devenire. Nu arareori se intampla ca un parinte sa-~i transfere identitatea reala proprie asupra copilului (tatal asupra fiului.sa continue consecvent drumul fals pe care a pornit odata. tot ceea ce parintele nu a primit pe vremuri de la propria sa mama sau propriul tata. Copilul este determinat sa fie parintele propriului parinte ~i in aceasta functie trebuie sa daruiasca grija. Ceea ce la prima vedere pare un paradox care rastoarna ordinea lumii este de multe ori realitate. fiind ferm convins ca are in fata sa 0 a doua edipe mai tiinara a propriei persoane. intors catre sine ~i inzestrat cu un pronuntat simt artistic. Sinele fals impus de parinti Copilului respectiv i s-a impus de dHre parinti ambitio~i sau bolnavi suflete~te prin presiuni considerabile (pedeapsa ~i retragerea iubirii) UIL intreg model de viata. deoarece Ie depa~e~te puterile ~i nu tine seama de lipsa lor de maturitate. extrovertit-prietenos ~i cu 0 puternica energie vitala. Ii place armonia unui colt lini~tit. star de cinema sau dintaret. II inghionte~te in gluma in coaste. Ca adult 11 vor impinge . preia ~i completeaza de la mama cariera de balerina. intr-o zi se va imbolnavi de 0 depresie nevrotica. ii trambiteaza cu voce tare. de~i el insu~i nu este de fapt motivat pentru aceste lucruri. Atunci mami i~i ia viata sau tati se prabu~e~te intr-o criza disperata de plans.

Ei l~i vor dezvolta de timpuriu independenta. ocrotire ~i siguranta. Se vor stradui ca propria neajutorare ~i imaturitate sa nu fie lasata sa se manifeste nici fata de sine insu~i. EI este "cel mai bun lucru" al mamei.ii lipse9te maturitatea dezvoltarii. ceea ce-i aduce 9i respingerea plina de dispret din partea colegilor de ~coala. De aceea a indeplini pentru parinti roluI de "copil ca substitut parental" nu este altceva decat pura lupta pentru supravietuire. De aceea el trebuie sa aduca realizari. Ei au dobandit certitudinea dureroasa ca niciodata in viata lor nu vor putea sa ajunga la iubirea mamei.el trebuie "sa ajunga cineva". pentru ca duce la retragerea iubirii parintilor 9i produce un fel de prabu~ire a lumii. "Latura emotionala ii ramane insa pentru toata viata subdezvoltata. foarte bine cunoscut 9i mult raspandit. Elhard. Tot de tema discutata aici tine 9i un alt model bazal de viata. Intregul sens al vietii sale converge in cele din urma spre aspiratia ambitioasa de a munci eficient 9i mult. Copiii traumatizati in felul acesta nu au de fapt la dispozipe optiunea de a respinge rolu!. Citandu-l pe E. Sievers (1971): Daca. care . atunci "vor face incercarea sa dezvolte comportamentele care par potrivite pentru a 0 satisface pe mama. . 1971). S. $i pentru ca traim intr-o societate a performantelor. Pentru ca acest lucru sa fie posibil va fi nevoie ca sa-~i reprime propriile sale nevoi emotionale ~i sa se antreneze pentru a privi fara invidie cum grija ~i iubirea materna se revarsa asupra fratilor mai mici. persista inca 0 mica speranta in iubirea mamei. .datorita varstei prea mici ." A~a se dezvolta un tip de mare competenta existentiala practica. 2. incat in viata de mai tarziu nu va mai fi recuperata" (Sievers. 9i atunci trebuie sa moara 9i copilu!. 0 vaduva de razboi."ofera ultimul sprijin in fata golului amenintiitor al nimicului lipsei de sens". dimpotriva. Battergay R. asta inseamna: parintii sunt rapu9i 9i distru9i. fericirea este echivalata adesea cu 0 cariera profesionala sau cu 0 pozitie bine pliitita 9i sigura.in lipsa propriilor initiative ~i a egoismului saniitos . Ei trebuie sa trudeasca din greu pentru parinti cu pretul renuntarii la propria dezvoltare 9i la propriile nevoi 9i sa-9i renege propriul Sine. (1982) descrie exemplul unui fiu. sa lase la urma alte dorinte 9i interese 9i sa devina un tocilar.F.ca obiect al ambitiei parintilor . Sinele fals . Restul personalitatii sale ramane de aceea nedezvoltata. inclusiv 0 parte din functia materna fata de fratii mai mici. Ei cer adesea prea devreme competenta in domenii in care copilului .82 Dietmar Stiemerling 10 abordari psihoterapeutice ale depresiei 83 da. Parintii aici mentionati i9i percep copilul unilateral sub aspectul performantei 9i au prea putina intelegere pentru marea sa dorinta de joaca. In copilarie s-a antrenat atat de temeinic pentru a-~i reprima nevoia de iubire. Copiii unor parinti ratati sau mai putin privilegiati profesional vor fi orientati sau impin9i . Ii vor prelua munca. care Ie permite sa cada mai putin pe capul mamei. care a fost impins de mama lui. este "unicul ~i totul" pentru ea. cad mama lui nu ar putea sa treaca peste a9a ceva.sa realizeze dorinta neindeplinita de ascensiune a tatalui sau a mamei. (1971) observa in acest context ca pentru ace~ti oameni "indeplinirea cererilor celodalti" poate deveni 0 sarcina de viata autoimpusa.0 solutie de necesitate gasWi Intamplator Nu sunt putini copiii care cresc in casa parintilor lor intr-o atmosfera emotionala rece. In perioada 9colara supravegheaza meticulos notele copilului 9i se infurie groaznic de fiecare data cand i9i scrie urat temele sau daca aduce acasa note proaste. De timpuriu Ii vor sta mamei la indemana. abandon ~i lipsa de speranta. indiferent ce ar face. pentru a carui cre9tere 9i formare nu Ie mai nlmane nici timp 9i nici forta. Ca urmare a acestui lucru ii cuprind sentimente de resemnare. in rolulde inlocuitor al sotului 9i care este foarte laudat 9i confirmat pentru con9tiinciozitatea sa la 9coala 9i pentru felul atent 9i cavaleresc in care se poarta cu mama lui. El nu are voie sa e9ueze in acest rol. Este yorba despre fixarea 9i orientarea tuturor fortelor 9i intereselor spre a9a-numita "directie a performantei". ~iin special nici fata de altii. Egecul in realizarea performantelor ajunge in felul acesta sa fie pentru copil 0 catastrofa absoluta. Sub pretextul ca odata sa aiba ceva mai bun decaf parintii sai .

un fel de umor macabru. ~i anume. sanatoasa "in acord cu disponibilitatile mo~tenite ale naturii sale individuale". sa gaseasca singur masura valorii ~i scopul in viata. Poate il va mangaia aprobator pe par ~i se va simti consolata pentru moment.0 solutie de necesitate aleasa de sine insu~i In descrierea celei de-a treia versiuni urmaresc in intregime recomandarile lui Karen Homey. Daca inca din copilaria mica el are experienta ca. a~a cum 1. Consecintele pentru dezvoltarea lui sunt acelea~i cu cele prezentate in primul caz. sa fie traita ca un rol ales de sine insu~i. care pana atunci ii fusese inchisa. sa se dezvolte in armonie cu nevoi- . ~i nu 0 va mai lasa din mana. Mentinerea acestui rol. sunt afectuo~i intotdeauna cand el straluce~te prin realizari ~i aduce acasa note bune. Un copil care trebuie sa dezvolte un Sine fals nu a avut ~an·· sa sa-~i desfa~oare posibilitatHe umane specifice. Sinele fals . legata de constrangerea de a refula permanent laturile suparatoare ale vietii~i necazurile de fiecare zi. sa intre in legatura alti oameni cu sentimentele lui spontane. Dezvoltare sanatoasa inseamna: sa simta elar ~i profund ~i sa-~i exprime aceste sentimente. Ca sa-i determine de fapt 0 reactie amabila. ii smulg un zambet sau 0 urma de afectiune. din cauza problemelor proprii. sa ~i-o afirme ~i sa ~i-o impuna. intoarsa catre sine ~i trista devine dintr-o data vioaie ~i se uita la copilul ei. Atitudinea sa de Sonnyboy il va solicita atat de mult incat nu va mai ramane nici 0 posibilitate de dezvoltare pentru alte domenii ale personalitatii sale. Desigur aceasta veselie scoasa la vedere nu este adevarata. care prin voio~ia ~ibucuria sa de viata tope~te tristetea mamei sale ~i prin acest ocoli~ obtine de la ea afectiunea. Mama altfel absenta. 3. altfel reci emotional. sa-~i perceapa ~i sa-~i manifeste vointa. in anumite situatii. a~a dupa cum tocmai am vazut. el i~i refuleaza propria tristete ~i frica. solicita de la copilul respectiv 0 incordare constanta ~i un efort de durata. Ea este pusa in scena atunci cand un copil face experienta ca parintii lui. ci fatada obtinuta cu efort. strategia de supravietuire gasita de el insu~i in fata unui mediu gol de iubire este a~a-nurnita atitudine Sonnyboy.poate. sa aiM 0 dezvoltare libera. aparitiile vesele ~i rasul sau stralucitor. Situatia de saracie afectiva din casa ii intare~te trairea lipsei sale emotionale ~i nostalgia dupa iubire. copilul cu aceasta linie de dezvoltare nu este impins de mama in mod direct ~i intentionat intr-un anumit rol. Pentru inceput va vom prezenta conceptul de "Sine adevarat ~i fals". Mai departe. Dimpotriva. Copilul respectiv nu are nici un motiv sa emane optimism ~i sa gaseasca viata fantastica.prezentata acolo cu caracteristica: impus de parinti . Un copil face descoperirea ca poate sa alunge pentru cateva elipe umbrele sumbre din sufletul mamei sale prin manifestarile sale nostime.84 Dietmar Stiemerling 10 abordari psihoterapeutice ale depresiei 85 Dupa cum reiese din citat. Directia de realizare mentionata in pasajul anterior . Dar pentru a 0 inveseli pe ea. i~i lasa la 0 parte propriile dorinte ~i nostalgii. Mult descrisa ~i defaimata atitudine de ajutor (a se sacrifica ajutandu-i pe altii) poate sa i~i aiba originea in tocmai descrisa conjunctura. sa Ii provoace griji sau sa ii solicite risipa. activitati intamplatoare ale sale sunt primite pozitiv de catre mama. Se dezvolta ca 0 mica "raza de soare". sa devina 0 povara pentru mama sa greu incercata de suferinta. sa traiasca elar dorintele ~i interesele. In conditiile unor influente nefavorabile "se poate totu~i ca un copil sa fie impiedicat. atunci el va prinde cu lacomie acest fel de comportare ~i 11 va repeta mereu ~iin acest mod va intra intr-un rol care ii garanteaza un minim de atentie ~i amabilitate. sa se exprime ~i sa se manifeste verbal sau in altmod.-a facut in cartea sa: "Nevroza ~i dezvoltare umana" (1950) in legatura cu falsul Sine. sa Ie anunte ~i sa Ie traiasca din plin. El nu are voie ca. trebuie mai intai s-o lnmoaie prin propria lui voio~ie. el este nelini~tit existential de absenta depresiva a mamei ~i de deficitul ei de a darui dragoste. Copilul a gasit dintr-o data 0 cheie catre inima mamei.

"A fi Sinele idealizat este lucrul de care depinde totul". popularitate ~i admiratie. influenta. 15-16) Ca ultima consecinta. Atitudinea lor fata de copil va fi determinata de propriile lor nevoi ~i reactii nevrotice. ei trebuie mai departe sa indeplineasca compulsiv a~teptarile obiectelor introiectate simtindu-se de aceea ni~te ratati. Fortele care imping un individ sanatos spre autoanalize vor fi deplasate spre nazuinta realizarii Sinelui idealizat. Presiunea apasatoare a angoasei fundamentale il impiedica pe copil sa-~i manifeste fara constrangere sentimentele sale adevarate fata de ceilalti. aplauze. Mai tarziu. p. ca adulti. i~i pierde forta interioara.86 Dietmar Stiemerling 10 abordari psihoterapeutice ale depresiei 87 Ie ~i posibilih'itile sale individuale". 1950). dar serve~te in cele din urma maririi propriei persoane. spre stralucire. Are loc intr-o oarecare masura 0 hranire aparenta care nu satura. Omul respectiv ramane in cele din urma nesatisfacut ~i dezvolta din acest sentiment al deficitului 0 anumita insatiabilitate. sa fie ipocriti sau indiferenti ~i altele asemanatoare. 1950). dupa ce au interiorizat de mult inaltele cereri ale mamei sau tatalui. ei pot sa prefere alti copii. copilul nu va dezvolta nici un sentiment de apartenenta. pentru care eu folosesc expresia de angoasa fundamentala.1950) Cunoa~tem acurrl trei forme de Sine fals: In primul rand eel impus.prin definitiescopuri de viata false. nevoie de desavar~ire ~i de absolut. in al treilea rand eel idealizat. individuale" (Horney. in inaccesibilitatea telurilor care figaduiesc fericirea. nazuinta spre succes exterior. ambitie nevrotica ~i perfectionism. Persoana "nu mai ~tie unde se situeaza ~i cine este de fapt" (Horney. spre prestigiu ~i putere. sa asalteze izvorul steril ~i inca sa mai stoarca ceva. onoare. Persoana nu i~i satisface adevaratele nevoi "in acord cu posibilitatile naturii sale mo~tenite. 1950). nici un sentiment de «nob>. (Horney. fara ca vreodata sa simta 0 adevarata satietate. hiperanxio~i. nici sentimentul propriei valori ~i nici sa-~i construiasca 0 adevarata identitate. El trebuie. Incepe instrainarea de sine. Respectivul trebuie sa urmeze 0 pul- siune care poate sa tinda catre diverse scopuri. Se vad expu~i la un fluviu continuu de critici cicalitoare ~i constata disperati sau resemnati ca nu pot face niciodata destul de mult pentru parintii lor. Tragedia omului cu un Sine fals consta. Sinele fals cuprinde . Implinirea Sinelui idealizat inseamna: dorinta de glorie ~i onoare. in al doilea rand eel gasit intamplator. nu poate sa dezvolte nici incredere in sine. . ci 0 profunda nesiguranta ~i 0 teama vaga. printre altele. ceea ce el totu~i este. Toate trei variantele "mutileaza" personalitatea purtatorului lor. Punctul central al factorilor de influenta psihopatologica este faptul ca "oamenii din preajma copilului sunt prea prin~i in propriile lor nevroze pentru a putea sa-l iubeasca pe copil sau chiar pentru a-I intelege ca individ deosebit. 1959. Copiii care au fost obligati de parintii lor la un anumit rol de viata adeseori nu pot sa indeplineasca inaltele a~teptari ale mamei sau tatalui. lucrurile spre care nazuie~te au un caracter de surogat. exagerat de pretentio~i sau imprevizibili. Nu mult diferit li se intampHi acelora care au invatat sa primeasca putina iubire in schimbul performantelor ~i a voio~iei. atunci i~i creeaza "prin fantasma 0 imagine idealizata a sinelui sau". influenta daunatoare a parintilor 11 impiedica pe copil sa-~i desfa~oare Sinele autentic. in permanenta nelini~tit ~i presat. iritabili. Cu alte cuvinte: parintii pot sa fie domina tori. Se dezvolta 0 adevarata pulsiune care tinde catre aceasta ~i care este de natura compulsiva. Ia na~tere un vid interior. (Horney. Ele prezinta trasaturi comune care trebuie prezentate. Ca urmare. Deoarece respectivul nu poate trai cu acest vid ~i are nevoie de un inlocuitor pentru increderea de sine ~i sentimentul de identitate care ii lipsesc. El trebuie sa traiasca in defensiva. Aceasta angoasa fundamentala este sentimentul copilului de a fi izolat ~i neajutorat intr-o lume pe care 0 simte potential ostila. 11 forteaza sa gaseasca 0 cale de a termina cu ele". In sfar~it persoana ajunge sa se identifice cu imaginea sa idealizata despre propria persoana: "imaginea idealizata devine Sinele sau idealizat" (Horney. dar sunt neaparat necesare supravietuirii sale emotionale.

de a-i bucura pe parinti. de regula. "Poruncile interioare cuprind tot ceea ce n\cvroticul ar trebui sa fie in stare sa faca. care Ii mana cu biciulla actiune". Eforturile lor. el incepe sa se autodis- pretuiasca ~i sa se urasca ~i se manie impotriva propriei persoane. devine depresiv. Sacrificiile lor nu se aleg decat cu 0 rasp lata caznita. Dar dupa 10." Poruncile interioare creeaza intotdeauna un sentiment de presiune. El resimte un gol vag ~i un sentiment vag de nemultumire. b) Zdruncinarea identitatii false Nu arareori conflictele ~i problemele care apar in cadrul celeb rei ~i rau-famatei midlife-crisis tin ~i ele tot de domeniul Sinelui fals. legata strans de "tirania poruncilor interioare" (Homey). are loc 0 dublare a eforturilor ~i a iluziei ca imposibilul devine posibil daca ne straduim destul. Identitatea lui de pana atunci incepe sa se clatine. Daca un om nu i~i indepline~te comandamentele interioare. na~terea unui copil). ca nu vor ajunge in definitiv niciodata la inima mamei sau tatalui ~i nu vor avea niciodata sentimentul inaltator de a fi iubiti in mod spontan. Omul aflat intre 40 ~i 50 de ani face bilantul. Pretentiile Sinelui idealizat de a se realiza sunt atat de inalte incat nici un om nu Ie poate implini. la 0 noua orientare sau la abandonarea a ceea ce nu se poate face. Astfel in fata propriei capacitati de perfomanta ~tacheta se ridica din ce in ce mai mult. Intreaga structura a vietii sale de pana atunci se clatina. "Asta sa fi fost totu1?" se intreaba el uluit. pline de sarg ~i sacrificiu. Ele rezulta din chiar natura fiintei sale. "tirania lui trebuie".88 Dietmar Stiemerling 10 abordari psihoterapeutice ale depresiei 89 Ei sunt ~i raman copii neiubiti. 4.in nici una din cele trei variante -la revizuirea lui. prin introducerea unor noi sarcini (cerinte profesionale. iar rezervele proprii de energie sunt risipite cu nepasare." "Poruncile interioare sunt de natura compulsiva. . Cat timp este tanar ~i dinamic. In mod paradoxal. cresc pana la un nivel care nu mai poate fi stapanit. solicitarile de munca. iar scopul care promitea fericirea ramane intan~ibil. numai partial incununate de succes. Intr-un fel cu totul asemanator stau lucrurile la cea de-a treia varianta de Sine fals despre care am vorbit. $i dintr-o data il cople~e~te groaznica banuiala ca pana acum a trecut pe langa adevarata viata. El resimte cu claritate ca nu mai poate trai cum 0 facuse pana atunci.30 de ani de munca istovitoare bateriile lui se golesc. ca a alergat dupa scopuri false. De aceea aceasta constructie nevrotica de viata poarta in sine premisele propriului e~ec. La 0 prabu~ire a curbei de performanta se ajunge ~i atunci cand. Se ajunge la atitudinea tipica ~i general cunoscuta de autosuprasolicitare. de a Ie ca~tiga bunavointa sunt. de a-i inveseli. Ei vad. Dimpotriva. cu toata osteneala ~i toate eforturile pe care Ie depun. cum arata situatiile de frustare ~i incercare care 11fac pe un om cu un Sine fals sa devina depresiv? a) Prabu~irea curbei de performanta Ulciorul merge la fantana numai pana ce se sparge. pana atunci echilibrate. Horney nume~te poruncile interioare.20. energie ~i substanta decat poate inlocui. este cople~it de frica de viitor. lor Ie lipse~te semnificatia morala a idealurilor autentice. Se treze~te flamand ~i se culca flamand. precum ~i tabuurile privind tot ceea ce el nu ar trebui sa fie. caracterul irealizabil al scopului nazuit nu duce . Un om care se suprasolicita constant folose~te mai multa forta. Ele sunt "singurul motor care ii mi~ca pe ace~ti oameni. sa simta ~i sa ~tie. sa fie. Prilejuri pentru izbucnirea unei depresii nevrotice Ne punem intrebarea: in ce imprejudri se ajunge la 0 decompensare a structurii de personalitate descrise aici. el poate compensa aceasta uzura. care cer neinduplecat actualizarea Sinelui fals. Se spetise ca sa fie un om de afaceri de succes numai pentru ca dorise sa obtina astfel in sfar~it recunoa~terea din partea tatalui. Ceea ce a realizat pana acum i se pare a nu avea importanta ~i valoare de motivatie.

dat fiind ca este fals pare dintr-o data enorm. 1971). dar la cateva ore dupa aceea se gasea din nou singura cu indoiala ei de sine. care de regula raman intangibile. A~a cum ne invata experienta. Pe parcursul carierei sale. iar persoana in cauza dezvolta 0 depresie.aces tea sunt scopuri ale Sinelui fals. Conceptul terapeutic pentru pacienF depresivi cu un sine fals se imparte in cinci sectiuni: o 0 . cantaretul de integritatea vocii. ~i de aceea apreciata. omul respectiv pierde premisele necesare pentru activitatea sa (de exemplu. Pretul platit pentru 0 fericire intrucatva inautentica. Psihoterapia Sinelui fals Spre deosebire de oamenii cu un sine dezvoltat deficitar. atunci activitaFle intenFonate de cel care 11 serve~te cad in gol.~i devine depresiv. care se pierde de fiecare data cand nici un alt om nu mai are nevoie de pacient (Elhard. prin propriile fapte sau din cauza destinului nefavora~ bil. care Ii daruie~te pe unii cu de toate ~i pe altii ii lasa sa se agite in zadar. Terapeutul poate porni de la faptul ca ei se ridica la inaltimea luptei cotidiene pentru viata ~i de aceea nu au nevoie de ajutor pentru a "ajunge la maturitatea adultului". d) Pierderea adresantului Dupa cum am vazut. 0 cariera sportiva in cazul unui talent mediocru . Aici se arata ca "implinirea unor cerinte straine devenise singura sarcina de viata autonoma". In continuare viata nu pare a avea un sens vizibil. rnzestrari. Astfel ei au fost constr~i sa: i~i dezvolte ~i sa i~i antreneze capacitaFle instrumentale. Nu putem sa ne sfortam sa devenim laureati ai premiului Nobel. avantaje fizice sau sa intiHneasca circumstante situative foarte precise. care tanjea in fiecare seara dupa aplauze. pentru un scop iluzoriu. purtatorii unui sine fals dispun adesea de forte ale Eului msemnate. iar obsedatul de putere de favorurile alegatorilor sai. 0 persoana trebuie sa aiba anumite capacitaF. 5. devine depresiva de fiecare data cand se apropie concediul. orice analist observa ca adesea copiii respin~i sunt cei care-~i pun in minte sa cucereasca iubirea mamei sau a tatalui prin eforturi care dureaza 0 viata. Daca. actorul de un public. resurse vitale. Adesea ei au fost nevoiF de timpuriu sa fie independenF ~i sa presteze 0 munca grea in cadrul unui rol care le-a fost desemnat sau pe care I-au gasit singuri. Perfectiunea absoluta. remnoirea continua a dezamagirilor fac sa se verse paharul. nu o ating niciodata. c) Pierderea premiselor Daca vrea sa realizeze scopurile sinelui sau fals. e) Recunoa~terea caraeterului zadarnic Unii oameni vaneaza timp de decenii a~a-zisa fericire. Daca insa adresantul caruia Ii sunt menite eforturile dispare dintr-un motiv sau altul. totu~i spera mereu sa 0 atinga. E~ecurile repetate. Ei i~i concentreaza sensul vietii pe acest punet ~i nu observa cat de putin sunt ei capabili sa-i forteze pe parinF sa ii iubeasca. fiica nu-~i mai poate trai rolul de martira daca mama ei bolnava a murit. respectivul este cople~it de recunoa~terea dureroasa a caracterului zadarnic al faptelor sale. faima literara. in primul rand pentru a face placere celorlalti. multi dintre cei afectati nu pot sa-~i menFna pentru totdeauna scopurile iluzorii. anumite planuri de viata nevrotice se indeplinesc in serviciul unui alt om. fotomodelul are nevoie de frumusetea tineretii. Sportivul are nevoie de puterea tineretii sale. insuccese dureroase. secretara workholica.90 Dietmar Stiemerling 10 abordari psihoterapeutice ale depresiei 91 Acum tatiH lui este un batran ~i sarmanele lui incurajari nu mai poseda forta motivatoare. Epuizat de luptele solicitante. Ea devenise cu mari eforturi 0 actrita mediocra. balerina are nevoie de picioare sanatoase. obsedatul de putere nu mai este reales) atunci el nu mai poate sa urmeze ordinele imperative ale Sinelui sau fals. Ei se feresc sa recunoasca faptul €a Ie lipse~te norocul sau talentul ~i refuza sa accepte cat de mult depind de valurile arbitrare ale destinului. Modelul sau de viata de pana atunci se prabu~e~te ~i el devine depresiv. Pentru el se prabu~e~te o lume .

ince domenii ale vietii i~i are debu~eurile. b) Dupa ce s-a stabilit dincolo de orice indoiala existenta unui sine fals. trebuie sa aiba loc un travaliu de doliu de mare intindere: mila pentru copilul de odinioara. pentru casnicie.nemultumire) ~i intelege prin aceasta trairea care era descrisa in limbajul pre~tiintific prin expresia "incredere in sine". Pacientul are nevoie de 0 noua schita de viata. ne interesam de functia lui in intregul persoanei. pe baza carora lnsa nu se mai putuse construi atunci nimic. din cauza insucceselor sau frustriirilor. d) Strans legat de procesele enumerate mai sus. senzatia de forta care ne face sa credem ca putern "muta muntii din loc". increderea in propria capacitate de a ne putea impune fata de lumea exterioara ~i de semenii no~tri. Unde ~i rand actioneaza. Pacientul trebuie sa inteleaga mental ~i emotional de ce a devenit ceea ce este. ce angoase. $i ca probabil nu avusese atunci alta alegere. el se confruntii din nou cu vechiul siiu sentiment de neajutorare. . ~i durerea pentru 0 viata irosita ~i risipita pana in acel moment. pentru educatia copiilor ~i pentru viata profesionala? c) Nuc1eul intregii terapii este elaborarea istoriei de dezvoltare a omului ~i sinelui sau fals. noi. ce sentimente de culpabilitate ~i de ru~ine au directa legatura cu el? Ce consecinte apar de aici pentru relatia parteneriala. Conceptul de sentiment al puterii personale este putin cunoscut in literatura psihanalitica. simtirea ~i vointa persoanei. Capitolul7 Depresia ~i sentimentul deficitar al puterii proprii Un om devine depresiv atunci cand. Sentimentul puterii personale apare in contactul intre Eu ~i mediul sau ~i desemneaza "puterea pe care subiectul 0 resimte in sine pentru a face fata cerintelor ~i adversitatilor luptei pentru existenti'i" (Lersch. siguranta legata de propria capacitate ~i de stapanirea cotidianului. care sunt masurile pe care Ie ia ca sa se mascheze? Cum determina el gandirea. In acest context poate fi evidentiat caracterul patogen ~ineinduplecat al unei astfel de structuri de personalitate. e) Abandonarea sinelui fals lasa in urma un gol. Terapeutul ~i pacientul pornesc atunci in cautare ~i afla ceea ce ii face cu adevarat placere respectivului. ce il intereseaza cu adevarat. De acest sentiment tine placerea de a ne angaja competent intr-o sarcina de care ne simtim capabili. unde este adevaratul sau talent. E1 va recunoa~te in structura sa patogena singura strategie de supravietuire posibila pentru el ~iin acela~i timp va vedea cat de importanta a fost aceasta candva pentru el. 1938). 0 lacuna considerabila care trebuie sa fie umpluta cu alte piese de constructie. unde in istoria sa de viata se pot gasi premise ~i germeni pentru a realiza anumite activitati. care trebuia sa se sforteze neobosit pentru ceva ce altii primesc din bel~ug ~i fara nici un efort.92 Dietmar Stiemerling a) Este important sa ii li'isam pe pacienti sa faca de fiecare data experienta modului in care ii tiranizeaza sinele fals. Philip Lersch (1938) il subordoneaza sentimentului de sine (alaturi de sentimentul valorii personale ~i categoria: multumire .

Observatii facute asupra sugarilor . Alte marne tind sa i~i suprasolicite copii. care se alimenta ~i din alte surse. cele mai mici succese duc la un salt exagerat in domeniul con~tiintei de sine. "Din pierderea autocontrolului. pentru ca ele insele sunt pline de angoase ~i se tern ca odrasla lor ar putea pati ceva. El este strans legat de factorul constitutional. pe de 0 parte. ele 11 educa pentru lipsa de autonomie. refuzandu-Ie ajutorul corespunzator ~i lasiindu-i sa se descurce singuri. Acum yom face cuno~tinta cu acele conditii de socializare care pot duce la constituirea unui sentiment slab sau labil al puterii personale. Ele nu au incredere ca aceasta poate realiza anumite activitati in mod independent ~i corespunzator nivelului sau de dezvoltare . ikr oprirea acestei pulsiuni in "stari de inalta tensiune" (mediu social ostil dezvoltarii) activeaza sistemul aversiv latent. Se pune problema daca introducerea conceptului de "putere personala" nu este cumva numai un artificiu ~tiintific. Daca exista 0 labilitate a sentimentului propriei puteri. cautarii stimularii ~i placerii competentei. Alte marne i~i rasfata copilul ~i cqnsidera ca 0 manifestare a marii lor iubiri este faptul ca ii dau totulla indemana. luptei pentru existenW' (Lersch) fara ca prin aceasta sa fie afectat sentimentul valorii propriei persoane. teama de e~ec. ~i din amestecul exagerat al parintilor. iar cele mai neinsemnate nereu~ite ~i cea mai u~oara critica pot. Un sentiment slab al puterii proprii se distinge prin descurajare. oamenii dedicati muncii ~i personalitatile conducatoare din politica ~i economie se disting adesea nu numai printr-o pregnanta incredere in sine. autorul a vazut adesea cum ·la unii pacienti "sentimentul subiectiv de putere se prabu~e~te in fata cerintelor ~i adversitatilor. deoarece aceste doua domenii ale experientei se pot perturba separat. Lichtenberg (1990) . ia na~tere un sentiment durabil de disperare ~i ru~ine" ~i astfel un deficit al con~tiintei de sine. Vom vedea ce important este rolul pe care 11 joaca nivelul energetic. Pulsiunea de autoafirmare duce la activarea intereselor. manie. In ciuda timiditatii lor bru~te. sistemul de autoafirmare ~i cel de aversiune. in afara sentimentului de competenta in lupta pentru existenta. placerea competentei) nu sunt altceva decat doua fete ale aceleia~i medalii. comportament agresiv sau devitalizare.de aceea preiau ele insele aceste activitati. felul cum aceasta s-a putut sau nu desfa~ura de-a lun- gul dezvoltarii in istoria sa de viata. Raspunsul este "nu". Mamele anxioase zagazuiesc impulsurile expansive ale copilului lor ~i 11 avertizeaza despre pericolele acestei lumi. sentimente de inferioritate ~i neputinta. neajutorarii ~i neputintei. ca ii inlatura din cale to ate dificultatile . copilul traie~te prea multe e~ecuri ~i astfel poate capata convingerea interioara di se afla in fata unei lumi care nu poate fi stapanita. respectiv oscilatiile sale. de neajutorare ~i slabiciune. anume de 0 vitali tate stenica ~i de 0 tarie pulsionala normala pana la ridicata. care se sustrage aborda- .94 Dietmar Stiemerling 10 abordari psihoterapeutice ale depresiei 95 Un sentiment stabil ~i bine fond at al puterii personale se dovede~te in increderea ~isiguranta resimtite fata de propria capacitate de actiune ~i de capacitatile sociale proprii.pe aceasta cale. 1971).au aratat ca ace~tia dispun de doua sisteme de reactie. dat fiind ca el se subordoneaza totu~i sectorului narcisic al personalitatii ~i pare a fi cuplat strans cu a~a-zisul sentiment al propriei valori. ci ~i printr-un nivel foarte ridicat de incarcare a bateriei lor vitale. sa 0 zdruncine puternic. ei pastrau foarte bine con~tiinta propriei valori. Lasat singur. pe de alta parte. indoiala de sine. Tipurile de exploratori ~i aventurieri. dimpotriva. la varianta de depresie pe care 0 descriem aici.vezi Josef D. cu neplacere. Sentimentul (con~tiinta de sine) ~i pulsiunea (autoafirmare. (Erikson. din lipsa de iubire. Neajutorarea care apare la ace~ti oameni frecvent sau doar in anumite situatii (sentimentele lor de neputinta in reactie la anumite situatii ~i cerinte) este invatata ~i este consecinta unei dezvoltari deficitare in cadrul unui mediu matern/patern nociv sau deficitar. care sta la baza abordarii lor expansive fata de lume ~i oameni. Gradul de pregnanta ~i stabilitatea sentimentului puterii proprii a unui om reflecta destinul pulsiunii sale de autoconservare.

Lui Izard Ii datoram punerea in evidenta a acestei a~a-numite legi'ituri intre grija ~i teama. in cazul nostru dezvoltarea deficitara ~i formarea unui obiect interior frenator se afla in relatie directa cu tema "neajutorare invatata". Daca un copil sanatos are sentimente de lipsa. (Kohut. care persecuta ~i restrictioneaza cu anxietate intrega expansivitate motrice a copilului are drept efect faptul ca ace~ti copii i~i dezvolta insuficient competenta in raport cu mediullor". sentimentul con~tiintei de sine este mult mai puternic decat la oricare emotie negativa". de ingrijorare sau de durere sufleteasca. efectele toxice ale fricii se generalizeaza atat de mult incat dificultatile de a face fata vietii 11 doboara pe individ. caci " . descriu aceasta depresie ca un mod de reactie patologic. intruziva. Aceasta inseamna ca: daca un copil este pedepsit de parinti (mustrari. lovituri) din pricina unui necaz oarecare (are dureri. pro- vocarea ru~inii. inferiori. care s-au ocupat de depresia infantila." (Izard. cu cat omul este mai inhibat. "Conceptul de obiect frenator" allui Karl Konig. in sufletul copilului. 0 pacienta a luiKohut dezvoltase in copilarie un puternic sentiment de e~ec fata de pretentia pe care 0 avea mama de la ea. Konig scrie: "Un anumit comportament matern specific. afectiv la un prejudiciu adus starii de bine personal. Astfel. ca excesul ei de grija ii face pe copii sa se simta intr-o stare continua de pericol. efective.. Joffe ~i Sandler. "pune bot". anume de a-i alina puternica depresie." (Erikson. 1971). de regula. 1981). Sentimentul de a fi un ratat il va descuraja.. 0 teama care va fi asociata la randul ei cu necazul original. amenintari. deoarece orice "experienta a succesului creeaza con~tiinta autonomiei ~i mandriei ~i tocmai aceasta Ii lipse~te copilului supus de timpuriu unei suprasolicitari ~i lasat singur. cu atat mai intens va suferi ~i de un deficit de placere a competentei proprii ~i va avea un sentiment mai vulnerabil al puterii personale. frustranta etc. Daca mama e~ueaza in calitate de obiect de identificare deoarece ea trebuie sa fie izolata. nu i-a ie~it ceva) ~i a manifestarii afective aferente (plange. distanta. incapsulata in calitate de obiect rau (mama este lipsita de iubire. (Izard. scrie: "La manie. Astfel de copii nu pot sa i~i aprecieze corect "capacitatile ~i inzestrarile proprii. anxioasa. Schultz-Hencke ("Omul inhibat") a pus in centrul teoriei sale despre nevroze faptul ca dezvoltarea pornirilor umane este inhibata de un mediu socio-patogen ~i astfel se poate ajunge la boala psihica. este dezamagit. lucru de care fetita nu era desigur capabila." (Sievers. Orice pornire inhibata fie ca este orala. Izard. Astfel. el va mobiliza "in mod normal . daca se repeta frecvent. nesiguri intr-o lume plina de primejdii ~i adversitati. 1972) Astfel. ruperea contactului. atunci copilul nu poate dobandi capacitati de baza in interactiunea cu ea ~i el va ramane astfel in spatele posibilitatilor sale. sufocanta ("Tablouri ale nevrozei din zilele noastre") ~i afirma: " . Astfel ia na~tere 0 legi'itura necaz-teama. 1972) . el va incepe sa se teama. Copiii capata sentimentul ca nu se ridica la inaltimea vietii. Ar mai fi de amintit ~i acei parinti care i~i suprasolicita copilul cerandu-i performante pe care el nu Ie poate realiza din cauza stadiului sau de dezvoltare ~i de care el nu este capabil in general. se generalizeaza ~i de fiecare data cand copilul (~i mai tarziu adultul) se afla in fata unei situatii problematice dificile care declan~eaza grija. se ~tie de exemplu ca manifestarile de manie ii confera omului. In cele din urma "din cauza caracterului relativ frecvent al trairii de grija.). ei au impresia ca pot sa faca mai putine lucruri decat altii ~i ca sunt inferiori oricarui alt om. toate competentele de baza sunt dobandite in relatia personala" (Konig. deoarece altminteri mama nu s-ar chinui intr-una cu ei" (Sievers.ii rape~te individului 0 parte corespunzatoare de expansivitate ~i de bucurie a realizarii functiilor ~i astfel ii rape~te ~i experienta de a-~i exprima ~i a-~i astampara in mod competent trebuintele. este trist). 1971). sexuala sau narcisica . dispret. care.. un sentiment de putere. H. de exemplu. 1977) Sievers descrie mama supra-grijulie.. 1971). agresiva.96 Dietmar Stiemerling 10 abordari psihoterapeutice ale depresiei 97 rii sale. necaz. atunci aceasta pedeapsa lasa in urma ei. cunoscutul cercetator al emotiilor.

$i aici deficitul sentimentului de putere personala este facut nlspunzator de izbucnirea unei tulburari depresive a dispozitiei. 4. ci de imposibilitatea de a 0 controla. El se simte inferior altora 9i adesea se percepe pe sine ca "looser". Vitalitatea stenica. serie de experiente de egec in viata ulterioara. placerea competentei ~i bucuria de a trai. chiar ridicat.98 Dietmar Stiemerling 10 abordari psihoterapeutice ale depresiei 99 sentimente agresive care vor fi indreptate impotriva sursei direia ii atribuie originea durerii". 1987). turgorul vital. Abordarea depresiei din perspectiva psihologiei invatarii. neajutorarea 9i sentimen- 0 0 . a impulsurilor ~i pornirilor. lipsa "curajului" . Deficitul de dobandire a competentelor de baza. ei se simt fara aparare. "Cand un om se simte neajutorat. Un organizator important ale unei structuri Eu-sine intacte "este bucuria vietii. Autoafirmarea ~i autoimpunerea reu~ite. " "Cand realitatea permite mai multe posibilitati de explicatie.. Depresivii s-au dezvatat sa reactioneze cu un raspuns normalla prejudicierea sentimentului lor de bine. vitalitate normala pana la slaM 9i 0 intensitate mai degraba redusa a impulsurilor. 0 tarie normala. 1980). Purtatorul unui sentiment deficitar al puterii personale duce lipsa de con9tiinta de sine ~i de incredere in propriile forte 9i capacitati. Din spectrul pieselor constitutive ale sentimentul puterii personale. 1974). II caracterizeaza trairile de neputinta. neajutorati. curaj fizic ~i civil. cum ne explicam evenimentul reactiv . Seligmann scrie: "Structura cognitiva care se afla la baza depresiei reactive este neajutorarea invatata. Dupa parerea mea. Autoafimare 9i autoimpunere nereu9ite sau restrictionate. date 0 data pentru totdeauna 9i determinate de propria persoana" (Seligmann. se construie~te in jurul conceptului central de "neajutorare invatata". Quint (1987). in cazul unor evenimente negative reactioneaza deosebit de depresiv aceia care tind sa interpreteze cauzele acestui eveniment ca fiind imposibil de modificat. al puterii personale putem numi urmatorii factori . afectarea sentimentului de bucurie a vietii. 2. lipsa increderii in ceea individul poate face. gestionarea eficienta a agresivitatii. lipsa capacitatii de a gestiona suveran agresivitatea. 3. afirmand: "Mai important decat ceea ce ne izbe9te de fapt este modul in care apreciem situatia.intrucatva negarea celor enumerati mai sus: 1. pasiv-resemnati." Goffe ~i Sandler). neputincios 9i resemnat in fata unei situatii dureroase. in teoria sa despre depresie Seligmann nu descrie altceva decat atitudinea emotionala 9i mentala a unui om care prezinta un sentiment extrem de deficitar al puterii personale. al propriei puteri. ajunge sa afle care este raspunsul afectiv al depresiei. Reu9ita dobandirii competentelor de baza ~i. sa inlature sursa tulburarii sau sa exprime agresivitati. energia psihica. 4. ca un fel de baterie vitala" (Quint. adusa ca model explicativ in terapia comportamentala. un factor adesea subestimat sau prea putin luat in seama este infrastructura vitala a persoanei.. 3. Daca ne punem intrebarea: din ce surse se alimenteaza un sentiment sanatos. respectiv labil. adica sa se apere activ. unul care pierde intotdeauna. Efectul de neajutorare nu este creat de trauma ca atare. legat de aceasta. ca urmare a unui stil de explicatie pesimist. lipsa comportamentului de curiozitate. Goffe 9i Sandler. Seligman 9i-o modificat teoria. In loc de aceasta. 2. Bibring a indicat inca din 1953 ca depresivul este lipsit de speranta ~i de putere ~i descrie lipsa "puterii de a face fata ce- rintelor normale ale vietii" ca 0 trasatura distinctiv-constitutiva a depresivitatii. 1974). Ulterior in viata. Aceasta consta din a9teptarea ca nici un comportament propriu sa nu poata influenta mediul" (Seligmann. chiar ridicata. putem enumera urmatorii factori: 1. a~a cum indica printre altii H. vitalitatea personala. livrati acestei situatii. experiente ale succesului. Depresia se caleaza pe 0 imagine deformata asupra lumii. Drept cauze ale unui sentiment reprimat.

astfel de procese au fost frecvent descrise in fiziologia ~i psihologia omului. iritatie sau plans. in care totul tine de dovedirea superioritatii ~i infrangerea celuilalt. "Control nu insearnna numai controlul real. atunci (aici este parerea autorului) energia care la origine se mobilizase pentru schimbarea situatiei nu se mai poate descarca. Din procesul prezentat aici. cu agresivitate. transformarea ei in slabiciune. grup. dispret). de exemplu. Uneori depresivul dezvolta activitati supracompensatorii. Astfel. ca apa din cada atunci cand se scoate dopul ~i ii lasa ca ni~te copii neajutorati. Lichtenberg. atunci in viitor ii va lipsi motivatia de a invinge situatia negativa ~i el va dezvolta credinta ca destinul sau illivreaza unor astfel de intamplari. care dintr-o data nu mai ~tiu nici macar sa numere pana la trei. copiii mici reactioneaza la obstacolele care se pun in calea sistemului lor de autoafirmare cu manie. retragerea iubirii. Izbucnirea unei nevroze depresive la oamenii descri~i mai sus. grup) sau apreciaza fixarea intr-un rol profesional rigid. tinde sa devina expert intr-un anumit domeniu. un cadru stramt in care se simte oarecum sigur. alunecarea in depresie. se rastoarna in contrariul ei: se ajunge la 0 devitalizare. 1974). resimtit afectiv sau temut. anume. Daca insa aceasta forma de gestionare a unei frustrari este stavilita prin stimuli punitivi (lovituri. actual. partener. face sport de performanta. mai sanatos? EI nu reu~e~te sa faca aceasta deoarece el a fost dezvatat de raspunsul normal. familie). efectul de neajutorare este creat de imposibilitatea de a controla aceasta trauma. prin observatii facute asupra sugarilor. La oamenii cu un sentiment labil al puterii personale procesul decurge intrucatva altfel. imposibil de oprit. la 0 prabu~ire a nivelului energetic ~i astfella depresie. anume acela de a se apara activo Experienta de ~oc a unui copil mic in fata propriei sale neajutorari (Bibring) determina fixarea la acest copil a acestui sentiment de neputinta. se erijeaza in calitate de autoritate fata de copiii sai ~i are 0 casnicie de razboi. sub forma a~a-numitului efect de cada: ei simt cum con~tiinta de sine se scurge. de ce nu reactioneaza sfidator. ci. comportament agresiv. mai trebuie explicat un singur lucru. pierderea unei institutii suportive (profesie.100 Dietmar Stiemerling 10 abordari psihoterapeutice ale depresiei 101 tele chinuitoare de incompetenta fata de numeroasele cerinte ale vietii. e~ecuI intr-o anumita sarcina sau examen. Ca mecanism bio-psihologic. printr-un fel de reactie paradoxala. formeaza nucleul aparitiei depresiei. Seligmann (1974) descrie a~a-numita "neajutorare invatata" drept mecanism central de aparitie a unei depresii nevrotice. In momentul in care evenimentele ulterioare sunt percepute ca imposibil de controlat de catre propria persoana iau fiinta afectele de neajutorare invatata" (Seligmann. Dupa parerea mea. Daca un copil a invatat ca reactiile sale (la 0 prejudiciere a starii sale de bine) nu au nici un efect. sanatos. fara griji? De ce potentialul depresiv nu reu~e~te sa depa~eqsca dezamagirea. In toate cazurile amintite mai sus se ajunge la 0 activare a modelului afectiv negativ deja existent (retrairea sentimentului de neputinta ~i neajutorare) ~i ca urmare. de ce oamenii cu 0 dispozitie pregnant depresiva (indiferent de modul in care a luat fiinta aceasta depresie) reactioneaza la 0 prejudiciere speciala a sentimentului lor de bine cu "raspunsul afectiv al depresiei" ~i nu reactioneaza. rasturnarea excitatiei pline de forta ~i incordarii in vederea actiunii. . Nu trauma ca atare determina astfel de efecte. gri- jile ~i dificultatile legate de faptele proprii intr-un alt mod. deoarece ace~tia dispun "in viata cotidiana normala" de 0 con~tiinta de sine corespunzatoare. pierderea obiectului exterior. afectati de un prejudiciu timpuriu. de a influenta anumite situatii in directia propriilor dorinte (Seligmann. 1974). este de regula legata de urmatoarele situatii de provocare ~i frustrare: Trairea unui insucces efectiv. Dupa cum a putut arata Josef D. de exemplu. ci deja posibilitatea de a exercita controlul". de ce nu cauta sustinere sau de ce nu iau lucrurile u~or. cu dublarea fortelor ~i cu innoirea incercarilor. Nu rareori el cauta ~i gase~te sprijin ~i sustinere din partea unor obiecte exterioare (parinti. Lovitura afectiva reprezentata de e~ec duce la ei la 0 devitalizare. in lipsa de energie. frenator. la origine.

destructurare cognitiva cu scopul de a scapa de conceppa negativa despre sine ~i despre lume. sa participe la cursuri de pictura. . a dus la 0 lini~tire a micului pacient. A~ urma mai degraba recomandarile lui Schultz. ceramica sau dans ~i astfel sa i~i largeasca paleta de actiuni . se precipita brusc la acesta in contrariul: persoana respectiva este confruntata cu o iluminare care 0 cople~e~te ~i traie~te sentimente de fericire intr-o masura ce nu 0 mai cunoscuse pana atunci (Grof. 0 parte cuprinzi3. sa faca sport. In cadrul cerceHirii sale terapeutice cu LSD. Pacientul respectiv trebuie sa resimta faptul ca unele dintre ariile sale pulsionale sunt blocate. Grof descrie de repetate oricum introducerea pacientului in stari de angoasa. de exemplu. dar trebuie sa tinem seama de faptul ca gestionarea terapeutica a a~a-numitei inhibipi trebuie sa inceapa cu descoperirea ei. inlaturarea deficitelor interpersonale (de exemplu. respectiv sa i1 realizeze.102 Dietmar Stiemerling 10 abordari psihoterapeutice ale depresiei 103 copiii cu hipermotricitate ~i hiperiritabili au fost tratati cu un medicament excitant. groaza ~i panica. Dezvatarea de neajutorare ~i neputinta se afla in centrul terapiei comportamentale a depresiei. Cheia acestei terapii este inversarea procesului care a avut loc odinioara. in care acesta avea con~tiinta absoluta a unei morti iminente. In cazul "depresiei ~i sentimentului deficitar al puterii personale" devine clar cat de utila este 0 diagnoza diferenpala pentru a stabili care este procedeul terapeutic cel mai potrivit. cred ca aici nu este indicata 0 terapie individual a psihanalitica lege artis.toare. incurajarea pacientului sa incerce noi activi- tati. training de autoafirmare. de descurajare ~i trezirea increderii in faptul ca el este foarte capabil sa controleze ~i sa stapaneasca 0 situatie grea. in mod paradoxal. El trebuie sa fie facut atent pentru a observa in ce situatii i se activeaza inhibitiile ~i sa invete treptat sa i~i afirme in mod corespunzator impulsul original.are nurnai 0 importanta de ordin secundar ~i nu poate suspenda prejudiciile reale. Con~tientizarea conditiilor in care a aparut boala a~a cum ar incerca 0 analiza clasica . Incurajarea sistematica a pacientului pentru a face mici pa~i spre schimbare ~i pentru a se bucura de succesele sale. Acest lucru este adevarat. In ceea ce prive~te practica psihanalitica. stimularea autoexprimarii.Hencke legate de tratamentul inhibitiilor ~i a~ coopta pacientulintr-o terapie interacponala de grup.toate acestea sunt interventii terapeutice care tintesc intarirea sentimentului puterii personale ~i placerea competentei. Procedura terapeutica in cazul tulburarii despre care vorbim trebuie sa fie orientata in directia deficitului pacientului respectiv.toare din teroria lui Schulz-Hencke se ocupa in mod expres de psihoterapia inhibitiei ~i cuprinde in consecinta proceduri efective ~i elemente din psihologia invatarii. 1975). care poate intregistra aici succese. prin demontarea angoaselor sociaIe). Cred ca acest tip de desfa~urare a depresiei este domeniul de electie al terapiei comportamentale. jocul de rollegat de situatii investite cu angoasa ~i exersarea secventelor comportamentale corespunzi3. ceea ce.

iata cateva citate din literatura de specialitate care exprima clar conexiunea dintre tulburarea narcisica ~i depresie: Balint. respectiv judecata interna pozitiva pe care 0 are un om despre propriul Sine. Pentru inceput. in afara de aceasta mai exista multe altele." Kohut. persistente (de exemplu. retragerea in fantasme de omnipotenta. H. extern ~i din aceasta cauza se prabu~e~te. M. R. o reactie. faptul ca de reprezentarea de sine sunt legate sentimente pozitive. starea de satisfacere a trebuintelor (multumire-nemultumire). nu se spune nimic clar in problema cauzalitatii. 0 tulburare in domeniul narcisismului este nucleul esential al depresiei. stari emotionale de baza. aduca a subsistemelor sale. sentimentul puterii personale. A~a-numitele depresii psihogene sunt la baza depresii conditionate narcisic. (1971): "Incapacitatea psihicului de a regIa autorespectul ~i de a-I mentine la un nivel normal" este unul dintre lucrurile legate de imbolnavirea de depresie. (1952): "Depresivul sufera din cauza unei raniri narcisice profunde ~i dureroase. tendinte agresive ~i razbunatoare. (1971): "Nucleul depresiei este prabu~irea sentimentului propriei valori. prejudiciereaSinelui reprezinta imbolnavirea primara. iar tulburarea dispozitionala depresiva poate fi considerata consecinta acesteia..) Prin tulburare narcisica intelegem 0 prejudiciere a Sinelui. 0 modalitate de elaborare ~i nu 0 manifestare acompaniatoare. (Trebuie sa spunem clar ca a deveni depresiv este 0 posibila reactie la 0 vatamare adusa narcisismului. de exemplu. Prin sentiment al valorii proprii intelegem valorizarea afectiva a propriei persoane. 0 disparitie mai mult sau mai putin completa a trairii propriei valori. In acest moment ne interesam in mod deosebit de trei subsisteme. amaraciune resemnata). se poate recunoa~te intotdeauna 0 vidare narcisica.10 abordari psihoterapeutice ale depresiei 105 titatea zdruncinata (inclusiv conceptia despre sine) ~i tulburarea relatiei Sinelui cu reprezentantele de obiect. Sa ne ocupam acum de conditiile de apa- Depresie ~i tulburare narcisidi Depresia este consecinfa unui Sine prejudiciat Modelele explicative ale variantelor de depresie prezentate aici se bazeaza pe ipoteza ca tulburarea depresiva a dispozitiei poate lua na~tere pe fundalul unei rani narcisice." Bibring (1953): "Problema centrala in aparitia depresiei este pierderea respectului de sine" Jakobson. Prejudicierea sentimentului propriei valori In cazul de fata este vorba despre aceea ca un sentiment al valorii personale deja cronic redus sau labil este ranit de un eveniment intern sau. acte de neglijenta ~i comportament adictiv. Battegay. raportul dintre Sinele ~i persoanele de relatie introiectate (reprezentante de obiect).. identitate. Sinele cuprinde fenomene ca: sentimentul propriei valori. " De~i toate textele citate fac conexiunea intre depresie ~i tulburarea sentimentului propriei valori. iden- . de sentimentul ranit al valorii proprii. tulburari psihosomatice etc. (1982): "In depresie . anume. sentimentul de a avea un Sine integrat. Pentru autor. E. tendinte regresive. Capitolul8 1.

lipsiti de atractivitate ~i inferiori. deoarece de ea depind consecintele terapeutice.nu este vina tatalui sau a mamei. Copilul nu are parte nici de confirmare in ceea de prive~te rolullui sexual de baiat sau fetita. dar din partea parintilor lipsesc semnele de bunavointa ~i de acord cu manifestarile vitale ale copilului. a mamei) duce automat la 0 devalorizare a Sinelui copilului. conform unei legi imuabile a naturii. care cresc in acelea~i conditii: el ~tie ce inseamna sa fii un copil ne-iubit. alta situatie apare atunci cand persoanele de relatie apropiate sunt atilt de neatractive. ci este din cauza copilului. despartire sau neglijenta.cred cei in cauza . prin lipsa de iubire. abuzul asupra copilului etc. Copiii cred ca parintii ii iubesc in mod natural. atilt de lipsite de vitalitate sau atat de tulburate narcisic ele insele incat 0 identificare cu ele pare prea putin ispititoare. acceptarea modului de a fi al copilului ~i semnalul dat prin priviri ~i gesturi: "E~ti OK a~a cum e~ti!". Adesea insa copiii nu se pot sustrage de la compulsiunea spre identificare (din cauza unor legi psiho-biologice ale dezvoltarii) ~i astfel interiorizeaza partile mai putin valoroase ale tatalui ~i mamei. Deficitullor real in privinta unor competente . el va imparta~i intotdeauna 0 experienta cu toti cei de acela~i destin. 9i copilului ii vor lipsi figurile conducatoare ale unor parinti puternici ~i valoro9i. o • lipsa de ajutor in dezvoltare Copiii supraprotejati. "retragerea partiala a aprovizionarii afective" (R. Un copil care nu este iubit ajunge la concluzia falsa ~i fatala ca el este singurul vinovat de situatia sa ~i de aceea el trebuie sa fie rau. a abuza de copil pentru a satisface propriile necesitati. strans legati de mama. respectiv netrebnic. Ei nu accepta dorintele pe care acesta Ie exprima. Rezultatul este ca ei se simt ei in~i~i slabi. Indiferent de felulin care un adult poate reactiona la prejudicierea masiva a posibilitatilor sale de desfa~urare. tinuti intr-o continua stare de minorat ~i puternic reprimati. neglijarea masiva. nu ii accepta sentimentele ~i modalitatile comportamentale spontane.106 Dietmar Stiemerling • 10 abordari psihoterapeutice aledepresiei 107 ritie a unui sentiment cronic deficitar sau labil al propriei valori. carora Ii se permit prea putine nu se pot dezvolta ulterior spre a fi adulti independenti. Dar tot de aceasta rubrica tine ~i raceala sociala in conditiile unei ingrijiri altminteri corespunzatoare. Spitz). practicile de exploatare. Lipse~te feed-back-ul de confirmare. • lipsa posibilitatilor de identificare pozitiva Daca un bebelu~ este puternic frustrat de mama lui in a~a-zisa faza simbiotica a dezvoltarii sale. de aceea nu se produce. Dat fiind ca in aceasta faza timpurie copilul ~i mama (reprezentantele de sine ~i de obiect) sunt inca mult contopite. devalorizarea obiectului (deci. atilt de slabe. Daca parintii nu i~i iubesc copilul . Urmeaza deci numai 0 enumerare a celor mai frecventi dintre factorii cauzali care fundamenteaza un sentiment perturbat sau labil al propriei valori: lipsa de iubire In primul rilnd aici pot fi enumerate toate acele atitudini parentale ~i toti acei factori de influenta sociala care conduc la o respingere deschisa sau mascata a copilului. ostilitatea ascunsa sau deschisa. factorii de prejudiciere psihogenetica ~i modelele conflictuale familiare care stau la baza unui sentiment perturbat al propriei valori nu pot fi indicati aici decat foarte abstract ~i succint. Din pacate. Aceasta este sursa unui sentiment deficitar al propriei valori. Acestea sunt: maternajul insuficient. "Nu voi fi iubit" echivaleaza cu "nu fac doi bani". dat fiind ca explicarea lor amanuntita ar depa~i cadrele acestei carti. • lipsa de acceptare In acest caz copilul este ingrijit suficient ~i parintii se preocupa de sanatatea lui. Sunt de parere ca pentru analist este important sa i~i faca o imagine dit mai exacta despre cauzele genetice ale acestei dezvoltari deficitare. se ajunge la 0 masiva "dezamagire de obiect" ~iin consecinta la 0 devalorizare a acestuia.

de neindemanatic.. • abuzul sexual asupra copiilor Din lucrari recente din literatura de specialitate (respectiv din marturiile persoanelor in cauza. la tot ce fac copiii" (Gerboulet. inoportun. E. • lipsa de respect fata de valoarea umana Aici este yorba despre parinti sau persoane de relatie care. critica lor devalorizanta. necazurile sale. dad angoasele copilului. daca se ajunge chiar la 0 totala neintelegere pentru lumea trairilor copilului.a~a cum a fost descris deja pe larg in capitolul: Depresie ~i sentimentul deficitar al puterii personale .) ~i astfelle ingroapa respectul de sine. bataie de joc. • lipsa de spatiu de respirat Se intelege prin aceasta lipsa de spatiu liber pentru desfa~urarea propriului fel de a fi . Nici sentimentul propriei valori nu se poate dezvolta la puterea sa normala daca parintii conditioneaza iubirea ~i acceptarea acordate copilului. Apare din nou fenomenul paradoxal conform caruia victima este . Daca individul a interiorizat judecatile morale de condamnare ale parintilor sai legate de persoana lui. Ei se vor simti toata viata ni~te looseri. adesea incon~tiente ~i va avea sentimental mai mult sau mai putin clar ca. ranesc sistematic integritatea copilului lor ~i ii spun sistematic cat de prost. partial strabatute de ironie ~i bataie de joc. citate acolo) aflam cat de devastator este efectul pe care 11 au astfel de abuzuri asupra aprecierii pe care individul 0 are fata de propria valoare." (Kernberg. Rezulta. printre altele. prin devalorizare directa. de fapt.. Parintii "aduc critici nimicitoare. obraznic. placerile sale nu sunt luate in serios.. lipsa de reflectare Este meritullui Kohut de a fi atras atentia asupra unui factor esential in istoria de dezvoltare a tulburarilor narcisice. acuzele ~i amenintarile cu pedeapsa. daca lipse~te admiratia ~i bucuria deschisa fata de pa~ii spre dezvoltare ai copilului (primul zambet. Cand ace~ti oameni i~i percep propria imaturitate. de faptul ca el este insuficient perceput de catre parintii sai.108 Dietmar Stiemerling 10 abordari psihoterapeutice ale depresiei 109 bazale. Severa pedeapsa pe care 0 impune Supraeul oamenilor cu aceasta structura "consta in condamnarea implicita ca ei nu mai merita deloc sa fie iubiti ~i apreciati. primul pas). rigoarea lor normativa. lene~ ~i lacom este el ~i cat de putin respect ~i consolare merita in consecinta. atunci sinele nereflectat sufera un prejudiciu. un sentiment deficitar al propriei valori. ni~te fiinte inferioare care nu au meritat sa se bucure de favorurile ~i mizericordia iubirii parentale. critica descurajanta ~i impunerea ru~inii. lipsa de autoacceptare morala Con~tiinta umana (Supraeul) exista in cele mai diverse forme de manifestare. de urat. Pe toti copiii incapabili sa se ridice la inaltimea dorintelor secrete sau direct traite de parintii lor ii ameninta sau ii atinge deja retragerea iubirii ~i experienta amara a e~ecului. cu tendinte punitive sadice. lipsa lor de capacitati sociale. 1975). Sentimentul valorii lor proprii ramane deficitar. primul cuvant. Sinele sau este intrucatva • • expus atacurilor constante din parte a Supraeului sau. Aici yom vorbi de 0 anurnita structura ~i patologie a Supraeului ~i yom identifica legatura dintre sentimentul dezolat al propriei valori ~i rigoarea veterotestamentara a unei con~tiinte ramase la stadiul arhaic. atunci el va suferi din cauza unor puternice sentirnente de culpabilitate. el nu are nici un drept sa existe pe acest pamant. slabiciunea generala a Eului lor duce la anxietate fata de viata ~i la con~tiinta chinuitoare a faptului ca sunt fara putinta de vindecare inferiori celor mai multi dintre cei de aceea~i varsta. daca 11 supun unei presiuni a a~teptarii de a fi a~a cum li se pare lor important ~i just. de lipsa "stralucirii din privirea mamei" (Kohut). Kohut a afirmat convingaior ca formarea iubirii de sine a copilului este prejudiciata de lipsa de ecou empatic. Daca lipse~te raspunsul afectiv ~i disponibilitatea mamei de a raspunde. ei dezvolta pe buna dreptate sentimente de insuficienta ~i inferioritate.

yom intaJni oameni timizi. Pentru cel care iube~te. • iubire in cadrul relatiei cu partenerul ~i cople~itoare iubire in cadrul unei relatii stranse ~i exclusive in doi pare a fi binecuvantarea par excellence. a e~ua. iubitul este confirmarea propriei sale singularitati. dar ~i a straduintei in ~coala. in sensul unui sentiment slab sau labil al propriei valori: In funcpe de forta pulsionala. cu toate umbrele sale. atunci ai fost cineva! Banii nu aduc fericirea. Ei cauta febril sa iasa in fata ~i. Acumularea de proprietap ~i bunuri de lux. Ele se disting prin: mare necesitate in raport cu gratificarile narcisice (lacomia de aprovizionare permanenta din afara cu sentimente nutritive emoponal). de pofta de viata ~i de vointa de autoafirmare innascuta respectivului individ. de prezenta amabila ~itandra. De ea se leaga dorinte ~i reprezentari despre un ecou empatic ~i o intelegere fara echivoc. prin performantele lor. status. care se simte vinovata. mare sensibilitate in raport cu urmatoarele situapi: a fi ignorat. Confirmarea narcisica pe calea inaltelor performante in ~tiinta. a fi criticat.110 Dietmar Stiemerling • 10 abordari psihoterapeutice ale depresiei 111 cea care se simte prost. Sa ne punem acum intrebarea cum arata statu quo-ul. prestigiu social Este yorba despre vise. politica. mai sigur • . a servit dintotdeauna maririi propriei persoane.0 discrepanta traita cronic intre Eul ideal (a~a a~ vrea sa fiu) ~i Eul real (a~a sunt). a duce lipsa de gratificatii purtiitoare de autoconfirmare. dupa care tanjise 0 viata intreaga. $i daca reu~e~te sa pastreze stare a sarbiitoreasca de indragostire ~i sa 0 apere de curgerea anilor. I-a facut pe respectivul om mai putin vulnerabil. in loc sa ii adreseze fapta~ului aceasta judecata de condamnare morala. despre continue confirmari ~i osanaIe (Heigl-Evers) ~i despre posibilitatea unei contopiri cu cineva care 11 accepta neconditionat pe individul nostru. in sensul unei formapuni reactionale supracompensatorii sau . vaza. dar uneori aduc lini~te.0 loja" in societate. Izvorul generos al relapei parteneriale 11 hrane~te pe copilul flamand din el cu ingredientele fericirii care i-au lipsit atat de mult.. atunci el are parte de Raiul pe pamant ~i iubirea devine 0 revelatie. despre 0 cariera. sa atraga asupra lor toate privirile care Ie-au lipsit in copilarie. a capacitatilor ~i recordurilor. a nu fi inteles. o mare senzitivitate ~i susceptibilitate de a resimti ru~inea . yom gasi la unii forma de elaborare stenica. despre un status profesional ridicat. deci structura de personalitate a unui adult care sufera de un deficit narcisic. proprietate Daca ai avut ceva. sport. lupta pentru bogatie ~ivalori materiale. El inoata in euforia intelegerii ~iin con~tiinta imp ortantei de nelnlocuit a propriei persoane. Din punctul de vedere al structurii narcisice. profesie ~i munci casnice constituie 0 practica accesibila pentru a stabiliza sentimentul slab al valorii proprii. a suferi despartiri. Acestui scop ii convin toate planurile de viata ~i scopurile spre care se poate indrepta dorinta omului. El spera sa curga permanent catre sine un curent de atenpe ~i dedicape. a avea insuccese. Sentimente secrete de omnipotenta pana la "delir de grandoare". nesiguri de sine.in cazul unei vitalitati mai slabe . care sunt dispu~i imediat sa-~i ceara scuze ca exista ~i al caror intreg parcurs de viata ne lasa sa recunoa~tem cat de slab a este aprecierea pe care 0 au fata de propria lor valoare. care prefera sa se mentina in planul al doilea. de a se bucura de mare faima pana la veneratie pentru merite exceptionale. de dorinta ~i efortul de a ocupa . cele doua variante de personalitate sunt echivalente. o mare o • Oamenii al caror sentiment al propriei valori a fost prejudiciat fac de regula variate efotturi de a-~i echilibra deficitul resimtit dureros. Aid trebuie sa facem 0 enumerare a cuvintelor-cheie care tin de scopurile ~iobiectele de trebuinta care servesc nardsismului: performanta Traim intr-o societate a performantei. arta.

Ramuri intregi ale economiei: industria modei. lasand in plan secund propriile porniri egoiste sau chiar intrand • Cultivarea unilaterala ~i supraccentuata a contactelor prietene~ti. Cu intregullor fel de a fi. interesante. femeie fatala. ~i asta nu datorita dobandirii placerii sexuale. cultul corpului ~i moda Autoconfirmarea narcisid se poate obtine ~i pe calea beneficiilor de pe urma formei de aparitie exterioara ~i ingrijirii ~i expunerii propriului corp. ci sunt dutate pentru ca magulesc iubirea de sine a respectivului ~i ii servesc pentru confirmarea propriei valori in ceea ce prive~te farmecele sociale ~i erotice. Ecoullaudativ. Ajutandu-i pe altii. spre tribunele oratorilor ~i spre amvoane. a cosmeticelor. in calitate de artist. Statutullor exceptional ii ridica deasupra restului lumii. boem. anarhist. vagabond. la zorzoane ~i la tot felul de nebunii ~i extravagante care au in mod con~tient scopul de a ~oca. ei ies din cadrele obi~nuite. • faima Faima este campul clasic de lupta al celor cu trebuinte narcisice. guru ~i vindecator. • puterea Posesia ~i exercitarea puterii este una dintre satisfactiile substitutive cele mai incitante ~i mai hranitoare pentru defici- . cuceriri sexuale Sexualitatea poate fi abuzata in diverse scopuri ~i in mod special in serviciul autoafirmarii narcisice. Motto: Eu sunt un om dorit. mai ales cu persoane dorite social. Foamea de aplauze IIimpinge pe multi dintre ei spre profesii din domeniul spectacolului. acordul entuziast ~iadmiratia sunt "cele mai tari alimente" pentru un sentiment slab al propriei valori. • a face parte din elita Apartenenta la cercuri alese." Exista oameni care au un sentiment reprimat al propriei valori ~i care vor cu orice pret sa se deosebeasca de "omul de masa". Ei atrag atentia ~i uimirea ~ocata a semenilor. dar odata cu imbatranirea aceasta sursa se epuizeaza ~i 11 poate prabu~i pe beneficiarul ei in crize severe. geniu. punandu-ma in serviciul iubirii fata de aproapele. estet. dad ne gandim la vehementa adictiva cu care se cramponeaza de putere ~i influenta purtatorii acestora. bogate ~iproeminente spore~te renumele de care se bucura individul ~i trece drept dovada a faptului ca el insu~i este popular. Posesia puterii simuleaza forta personala ~i importanta ~i pare a fi contrariul unui sentiment reprimat al propriei valori. Ei stralucesc datorita unei meserii sau unui hobby ie~it din comun. • Cultivarea statutului de exceptie "Daca nu sunt cel mai bun. In ceea ce prive~te imbracamintea ~i machiaj exista 0 gama larga de posibilitati de autoexprimare: de la eleganta in ton cu moda. rebel. la grupuri profesionale sau de status elitiste 11 fac pe respectivul om sa participe la maretia organizatiei ~i ii aplid marca extraordinarului.112 Dietmar Stiemerling 10 abordari psihoterapeutice ale depresiei 113 ~ii-a permis sa profite de faptul ca "lumina aurului sau" 11 face sa para mai important ~i mai valoros in ochii semenilor sai. I • rolul de a ajuta A fi folosit este un mijloc de sedare par excellence impotriva chinuitorului sentiment al propriei nimicnicii. chirurgia plastid ~i centrele de bodybuilding traiesc tocmai pe seama trebuintei narcisice a unor grupuri populationale largi. In acest caz cuceririle sexuale sunt puse in scena de fiecare data cu un nou partener. toti vor sa fie cu mine . atunci cel putin voi fi cel mai prost. globe-trotter. care i~i echilibreaza respectul de sine cu ajutorul cultului corpului. Adesea infati~area tinereasd ~i frumusetea trupeasca formeaza 0 provizie valabila timp de decenii pentru a fi dorit ~i apreciat. • a fi iubit • tele emotionale ~i lacunele narcisice.

0 . Numai atunci cand creativitatea slabe~te sau dezamage~te se poate ajunge la 0 criza a valorii proprii. devine ~omer) pierderea frumusepi ~i aspectului dezirabil. atunci dnd ultimul copil parase~te casa parintilor ~i mama i~i pierde sensul vietii.114 Dietmar Stiemerling 10 abordari psihoterapeutice ale depresiei 115 in rol de martir. confirmarile care vin de la rolul matern Multe femei i~i configureaza intreaga lor autoconfirmare in jurul rolului lor matern. din cauza pensionarii sau a prabu~irii unui vis de cariera partenerul dezamage~te in ceea ce prive~te dovezile de iubire sau se sustrage total (de exemplu atunci cand se na~te un copil) propria capacitate de activitate lasa de dorit. participarea identificatorie Cel care are prea putina stralucire personala poate sa imprumute 0 portie de aicL Exista oameni cu un sentiment redus al propriei valori. Astfel imi domolesc indoiala legata de dreptul meu de a exista. devin un om nobil. din cauza unui comportament propriu dezonorant piederea puterii de atractie sexuala din cauza varstei sau bolii imposibilitatea de a exercita ca ~i pana atunci rolul de a oferi ajutor. Aici se mcheie enumerarea posibilelor surse de compensare a unui sentiment deficitar al propriei valori. Ele se bucura de recunoa~terea grijii lor neobosite ~i se definesc ele insele in exclusivitate prin faptul d sunt marne. Doresc sa mai accentuez explicit sa aceste 15 surse sunt scopuri generale ale eforturilor omului sanatos ~i astfel ele nu indica din capullocului vreo tulburare. Desigur ca este yorba aici numai despre listarea celor mai importante dintre posibilitatile compensatorii. de exemplu. din cauza bolii sau pierderii obiectului mgrijirilor pierderea rolului matern: copiii pararesc casa pierderea partenerului. frumusetea. puterea sau malta pozitie sociala a partenerului lor ~ipe aceasta cale se investesc ~i pe sine cu valoare. Ele sunt mandre de succesul copiilor lor. se ajunge la 0 criza. Criza lor se instaleaza ulterior in viata. pierderea unor proprietati ~i a prestigiului legat de acestea pierderen valorii ~i admiratiei (de exemplu. care participa la marirea. se reduce randamentul in munca sau nu mai este onorat ca mai mainte. demn de admiratie ~i valoros. Acum ne intereseaza care sunt circumstantele ~i evenimentele care permit unui om cu un sentiment deficitar al propriei valori sa se decompenseze. de exemplu.1. lucrare desavar~ita este sursa de lauda ~i autoconfimare. un actor nu mai are contracte.1 Situatiile declan~atoare de incercare ~ifrustrare 1. • creativitate • • 1. Insuficienta sau lipsa gratificatiilor narcisice de importanta vitala De fiecare data dnd aportul de satisfactii necesare pentru echilibrarea unei balante narcisice precare scade sub un anumit nivel de suportabilitate. Situatiile declan~atoare sunt urmatoarele: _ pierderea de status. la a carui maretie subiectului nostru participa reducerea sau pierderea propriei creativitati Nimic nu penetreaza prapastiile dispozitiei cu 0 satisfacpe mai mare ~i mai consolatoare decat desfa~urarea reu~ita a potentei creatoare.1. din cauza procesului de imbatranire pierderea simpatiei din partea celorlalti ~i pierderea cercului de prieteni din cauza unui comportament condamnat de societate pierderea puterii ~i influentei (un politician nu mai este reales) pierderea participarii la un grup elitist.

1. el inregistreaza acest lucru ca 0 inferioritate a propriei persoane. 1. Omul iritabil are de regula un loc vulnerabil propriu. 1. ("Am ~tiut mtotdeauna ca sunt urat"). Adesea. Ea contine un impuls agresiv mdreptat spre cel care a provocat-o. 1. Exista nespus de multe pretentii proprii fiecarui individ ~i posibilihiti de afectare a lor.3 Perceperea discrepantei dintre Eul ideal ~i Eul real De fiecare data dlnd omul respectiv nu-~i mai atinge scopurile pe care ~i Ie propune. devenita vizibila.1. dezamagirea unei a~teptari narcisice. dlnd sufera experiente de insucces sau e~ueaza mtr-o anumita sarcina. o Critica poate rani ("Aceste lucruri ma dor") dar poate fi traita ~i ca 0 jignire ("Aceste lucruri ma dor. critica nu face altceva decat sa confirme temerile persoanei respective ca nu are prea mare valoare. Aceasta persoana nu a facut decat sa desco- 0 . adica 0 afectare puternica a sentimentului de bine propriu. de neputinta ~i neajutorare.5 Ru~inea Trairea amplificata a sentimentului de ru~ine corespunde unui sentiment deficitar al propriei valori ~i apare mtotdeauna atunci cand.care era pastrat ascuns m anumite circumstante. specific. Persoana care a declan~at sentimentul de ru~ine nu mai este perceputa m acest caz drept agresor. ci este mtotdeauna 0 revolta impotriva presupusei neru~inari a celui care a adus-o. Jignirea Persoana care are tulburari legate de sentimentul propriei sale valori este intotdeauna 0 persoana profund susceptibila. din cauza propriului comportament. ordinarule!") enumerare a posibilelor prilejuri de jignire arata astfel: Jignirea este consecinta unei pretentii ranite m ceea ce prive~te: _ armonia ~i lipsa de agresivitate m relatia de cuplu acceptarea fara critica a tuturor manifestarilor mele vitale . 2 A suporta critici. fara msa ca aceasta remarca sa ii fie luata interlocutorului m nume de rau. jignire suferita nu este numai un fel de rana. Dimpotriva.a ca~tiga fiecare joc ~i concurs disponibilitatea neconditionata a unui obiect al Sinelui cu rol de reflectare ~i admiratie . S-ar putea scrie carti mtregi descriind cum se creeaza la fiecare aceste puncte vulnerabile.a fi mteles empatic o Declan~atorii unei jigniri sunt de 0 varietate aproape de necuprins. jignire mseamna afectarea unei pretentii a individului respectiv. a fi jignit Chiar daca are intentii constructive.116 Dietmar Stiemerling 10 abordari psihoterapeutice ale depresiei 117 1. aceasta persoana se simte imediat pusa m mtregime sub semnulintrebarii. pana la sentimentul nimicitor de a nu mai avea nici un drept sa traiasca. In afectul de ru~ine.1.cel caruia i se adreseaza poate sa se cutremure.4. Sa spunem ca cineva spune urmatorullucru: lICe rau arati astazi ~i ce abatut!" . jignit. a~a cum am descris deja.iubirea ~i afectiunea neconditionata .apreciere ~i adrniratie disponibilitatea sexuala a partenerului _ grija. persoana la care ne referim noi percepe aceasta ca un atac nemilos asupra sa ~i reactioneaza ranita ("Cum poate fi atat de lipsit de tact mcat sa-mi spuna adevarul gol-golut m fata!") A fi ranit este intotdeauna un indiciu pentru faptul ca a avut loc 0 jignire. un om contravine valorilor importante pentru el ~i pretentiilor pe care Ie are fata de sine sau atunci cand respectivului ii este indicat din afara un punct slab . respectivuli~i traie~te deosebit de intens ~i de dureros inferioritatea. ma faci sa sufar. ea declan~eaza sentimente de descurajare ~imjosire. rasfat oral ~i recunoa~terea pozitiei m'le de mgrijitor .fidelitate ~i a-nu-fi-parasit _ un rol de conducere ~i 0 pozitie de putere necontestata . dar ~i de manie.1.

Aceste doua aspecte partiale constau m forma lor adulta. Psihicul rudimentar participa. care dl. pentru a se desfa~ura ~i a se transforma treptat m structuri mai mature ~i mai diferentiate. Sinele maret al copilului mic dezvolta 0 trebuinta de reflectare ~i de ecou empatic. pe masura ce tree anii. 0 lipsa moralmente reprobabila care era deja cunoscuta purtatorului ei. sa imblanzeasca angoasele ~i sa amane satisfactia pulsionala. reprezentarile valorice ~i dedicatia pentru scopuri rezonabile. 1977) Experientele transferentiale subiective ale analizantului ii permit analistului sa reconstruiasca lumea experientelor copi- . trebuie sa luam m considerare ~i sa prezentam o abordare terapeutica orientata in mod special asupra tulburarilor narcisice. ton al vocii.118 Dietmar Stiemerling 10 abordari psihoterapeutice ale depresiei 119 pere 0 vina.ntare~te mult mai greu ~i care este actualizata. se ajunge la 0 reconcretizare a relatiei cu obiectul Sinelui (mama). el devine furnizor al sentimentului valorii proprii. 1. un om nesigur m ceea ce prive~te sentimentul propriei valori. el este 0 putere idealizata. Ace~ti parinti astfel idealizati inlocuiesc m primul rand structurile psihice proprii care Ii lip sese copilului mic." Alaturi de linia de dezvoltare indicata mai sus (de la SineIe maret la sentimentul propriei valori) exista insa ~i 0 a doua tendinta puternica." (Kohut. Analistul reprezinta un substitut pentru 0 structura psihica absenta. atunci. integrator al tendintelor sale. Daca in analiza vine un pacient foarte nesigur in ceea ce prive~te sentimentul propriei valori. Ace~ti precursori ai Sinelui adult au nevoie de 0 anume ingrijire ~i de un anume tratament din partea persoanelor de relatie primare. care in plus mai sufera ~i de sentimente de culpabilitate incon~tiente. care distribuie indurare ~i sustinere. El ar vrea sa se contopeasca apoi cu ace~ti oameni minunati ~i astfel sa participe la puterea ~i maretia lor. 1. la organizarea psihica malt dezvoltata a mamei! tatalui. din a~a-zisuI sentiment al propriei valori ~i atitudinile valorice (scopurile centrale ale vietii ~i nucleul tendintelor).prin atingeri. un defect. care se poate circumscrie in conceptul de "trebuinta de idealizare". prin contopire. de predispozitii. Copilul traie~te impreuna cu parintele iubit starile afective ale acestuia . ele sunt denumite de Kohut "Sine marer ~i "imago parental idealizat". Dar in acest fel el preia ~i idealurile. micutul vrea sa fie perceput. el regreseaza de regula la modelul de experienta infantil ~i reactiveaza fara intentie aceIe faze din dezvoltarea sa infantila in care formarea Sinelui a e~uat din cauza conditiilor insuficiente ale mediului parental. sa fie acceptat m cele mai importante manifestari vitale ale sale ~i sa identifice m ochii mamei 0 stralucire care apare imediat ce el apare in scena. Dad parintii se ridid la maltimeq foamei de empatie ~i de acceptare plina de bucurie manifestate de copil. adica complet desfa~urata. anume teoria lui Kohut despre narcisism ~i metodele terapeutice rezultate din aceasta (Kohut 1971).6 Sentimente de culpabilitate incon~tiente Expus repro~urilor. care exista deja la varsta sugarului. In manifestarea lor arhaica la copilul mic. Copilul mic are innascuta trebuinta de a idealiza pe cele mai importante persoane care ilmgrijesc. La aceasta vinovatie declan~ata actualmente de critica enuntata de altcineva se adauga 0 vinovatie din incon~tientul sau.2 Terapia sentimentului deficitar al propriei valori Inainte de a oferi un tablou mai sistematic al posibilitatilor de terapie m cazul unui sentiment tulburat sau zdruncinat al propriei valori.3. pentru a recupera ceva uitat ~i pentru a repara ceva care nu s-a putut desfa~ura m copilaria timpurie din cauza lipsei unor stimuli de dezvoltare adecvati. sub forma de germeni. Kohut scrie: "In relatia cu analistul. exact cum le-a trait la persoanele sale de mgrijire. el participa la aceste procese emotionale ~i prin interiorizare structuranta mvata sa se autolini~teasca. Fortele de autovindecare ale sufletului uman mtreprind mtrucatva un al doilea periplu. cele mai importante din Sinele omului. se va simti imediat vinovat. Kohut se concentreaza asupra a doua substructuri. din acest Sine maret se dezvol- ta un sentiment stabil al propriei valori cu con~tiinta ca "eu sunt OK. adica de a Ie atribui acestora puteri nelimitate ~i maretie.

indiferent din ce motive . angoasa de a fi descoperit). chiar ca este trecut cu vederea. i se ofera in calitate de obiect demn de a fi idealizat. perfectionismul sau ~i va arata ca aceasta este sursa e~ecurilor sale permanente.120 Dietmar Stiemerling 10 abordari psihoterapeutice ale depresiei 121 Hiriei pacientului din timpul fazelor genetic decisive ~i sa Ie elaboreze impreuna cu acesta. de a suporta amanarile ~i alte aspecte ale imagoului analistului devin 0 parte a arsenalului psihologic al analizandului. El exprima sentimente de vinovatie. identificarea tabloului clinic al afectiunii ~i deschiderea accesului pentru pacient la trairea aspectelor pana atunci incon~tiente. Tratamentul acestui prejudiciu narcisic se desfa~oara in trei pa~i: in primul rand. Mai clar: sentimentul deficitar al propriei valori poate fi echilibrat prin stabilirea unor idealuri puternice ~iprin dezvoltarea ~i exersarea talentelor ~i disponibilitatilor. nu vrea sa iasa in evidenta ~i cel mai mult i-ar placea sa fie invizibil. Prin procesul de interiorizare metamorfozanta se construie~te noua structura psihologica" (Kohut. construirea unor noi structuri narcisice. este revendicativ. Atunci cand ." (Kohut. de exemplu. talente nefolosite. stabile~te noi valori sau cauta ~i gase~te idealuri in germene sau zdruncinate. sentimentele sale de inferioritate ~i ii comunica terapeutului aprecierile negative pe care Ie face despre sine. De aceste tendinte nevrotice (K. de regula. Terapeutul va banui atunci tulburarea sentimentului propriei valori ~i va atrage atentia pacientului asupra acestei conexiuni: atunci cand un om i~i bate copiii. in al doilea rand. 1. Horney) tin toate acele scopuri pe care eu Ie-am . deci durarea unui sentiment sanatos al propriei valori. nevrotic al pacientului. tendinta sa de a lua asupra sa intreaga vina atunci cand ceva merge prost. neglijat. se poate refugia adesea in minciuna. se simte foarte rapid dispretuit. treptat. 11reflecta. Treptat.· despre hipersensibilitatea sa la critica ~i despre diverse angoase care au ca fundal nemijlocit un sentiment tulburat al propriei valori (de exemplu. 1977) "Pacientul11 utilizeaza pe analist ca obiect al Sinelui (un obiect trait ca parte a propriului Sine).nu reu~e~te suficient in cadrul analizei completarea defectului structural. aspectele de alinare ale angoasei.2. ura~te strainii pentru ca ii consid~ra inferiori. indicarea tulburarii. Mai departe el va analiza Idealul Eului spradimensionat. 1977) Analistului ii incumba in cadrul procesului terapeutic aceIe sarcini in care au e~uat parintii pacientului pe atunci foarte tanar: el 11percepe pe pacient. simte ca nu este luat in serios. scopuri de viata ~i modalitati de exprimare creative in inventarul de personalitate al analizandului ~i Ie treze~te la 0 noua viata. il acompaniaza participand ~i intelegandu-l ~i accepta toate manifestarile sale vitale. vorbe~te despre ru~inea sa. ca rezultat al numeroaselor procese de microinteriorizare. "Acest proces de elaborare incepe in majoritatea cazurilor cu 0 mobilizare a trebuintelor arhaice de oglindire ~i contopire. demontarea tulburarii ~i in treilea rand. Indicarea tulburarii narcisice a) In prima sectiune a terapiei se reu~e~te pentru prima data punerea in evidenta a faptelor psihologice. ideile de grandoare arhaica ale pacientului ~i dorintele sale de contopire cu obiectul atotputemic se transforma intr-un sentiment sancltos al propriei valori ~i in abandonul util al idealurilor. pus la zid. dat fiind ca pacientul nu va putea reu~i niciodata sa se ridice la inaltimea unor pretentii atat de inalte.1. odata cu progresul elaborarii. Pacientul exprima ~i descrie. Din terapia tulburarilor sentimentului propriei valori rezulta exemplar ~i deosebit de clar procesul in frei etape ale fiecarei forme de psihoterapie eficienta. Analistul pune intrebari despre cele mai diverse comportamente ale pacientului sau ~i evidentiaza faptul ca acestea depind de sentimentele sale de insuficienta. Kohut recomanda "reabilitatea functionala a structurilor compensatorii". dinamicii ~i functiei lor. adica in calitate de substitut-precursor pentru structurile psihologice care nu exista inca. Apoi este importanta descoperirea a~a-ziselor tendinte nevrotice ale bolnavului ~i descifrarea lor in calitate de incercari neindemanatice de a compensa sentimentul de sine injosit. este extrem de inchis.

ci ?i asupra mecanismelor de reglare ?i aparare ale psihicului uman care servesc la integrarea in personalitate a unui prejudiciu sau deficit primar. Este important ?i sa identifiearn posibila ura de sine a pacientului ?i tendinta care se dezvolta de aici. din formatiuni structurale secundare. dar dureros. hipertrofia ?i pot sa 11 acapareze cu vraja lor pe purtator. asHel ca adesea acesta devine posedat de aceasta "pulsiune" a?a cum este posedat dependentul de drogul sau. perceput surd. in circumstantele date. Am descris deja in sectiunea anterioara conditiile in care ia fiinta 0 tulburare narcisica. aceste trebuinte joaca un rollegitim ?i intr-un curs sanatos al vietii. in tratamentul psihanalitic. Unele ?coli psihoterapeutice au tratat amanuntit aceasta stare de fapt. ci cu incercarile de salvare ?i contramasurile pe care elle-a instituit impotriva traumei primare. i?i saboteaza succesele ?i se trateaza pe sine cu 0 asprime uimitoare.122 Dietmar Stiemerling 10 abordari psihoterapeutice ale depresiei 123 descris in sectiunea anterioara drept surse de alimentare ale narcisismului (de exemplu. de autopedepsire. cu 0 forta compulsiva. proprietate. performanta. Analistul devine deosebit de atent de fiecare data cand pacientul sau se surmeneaza pana la epuizare. geneza sa este amintita ?i elaborata. aceste lucruri reprezinta un indiciu pentru tulburarea tratata aici. b) Demonstrarea faptelor se face in special prin retrairea de catre pacient a experientei emotionale a felului cum a luat na?tere tulburarea sa ?i prin intelegerea cognitiva a acesteia. intreaga structura a vietH sale ulterioare. Pentru fiecare pacient vor intra in discutie unul sau mai multe dintre aceste grupuri de cauze. care marcheaza. Reich. Atunci dlnd pacientul are trebuinta compulsiva de a se masura ?i compara cu alti oameni ?i supraapreciaza cronic calitatile altora. nu i?i permite sie?i nimic. a unei deformari bazale sau conditionari gre?ite. putere. dat fiind ca acestea pot sa tina de un sentiment de inferioritate ascuns. Cunoa?terea emotionala a felului cum a luat flinta 0 anumita stare de lucruri nu inseamna inca inlaturarea tulburarilor existente. Kohut. pacientul trebuie sa faca cuno?tinta nu numai cu sentimentul sau de inferioritate. asHel incat persoana sa ramana viabila. Un copil foarte nesigur in ceea ce prive?te sentimentul valorii proprii reactioneaza la acest prejudiciu. se comporta autodestructiv cu ranile ?i maladiile sale. Analog. dar reprezinta 0 veriga importanta in lantul procesului de vindecare.) ?i-au orientat atentia nu numai asupra afectarii primare a dezvoltarii psihice a copilului. puterea de atractie etc. in al do ilea rand. c) In cadrul elaborarii dezvoltarii sale infantile. Ele "au fost pe de 0 parte expresia unei manii narcisice ?i pe de alta parte 11 protejau de con?tiinta dureroasa a depresiei ?i de sentimentul unei valori proprii reduse. 1977). printr-un comportament defensiv sau prin contramasuri compensatorii. cu derivatiile sale ascunse ?i cu modalitatile sale de actiune. Strategiile care odinioara trebuiau sa ii asigure existenta ?i sa 0 faca suportabila se transforma. Pentru a putea combate un du?man trebuie mai intai sa il cunoa?tem (Freud). De exemplu: fantasmele sau actiunile sadice servesc unor scopuri defensive ?i sunt 0 reactie la rani narcisice. pe masura ce trece timpul. Kernberg ?a. pentru ca ulterior sa se dezvete de acestea.). in entitati patologice autonome ?i infirmitati care trebuie dizolvate intr-o terapie. Ele se pot insa denatura. atunci cand. Exista doua formatiuni structurale secundare: in primul rand structurile defensive. Atat psihanaliza lui Freud cat ?i derivatele acesteia (Adler. legate de defectul primar. ci ?i cu toate ramificatiile acestuia. adica formate drept reactie la acesta. In majoritatea tulburarilor ?i sirnptomelor nevrotice noi nu avem de-a face cu prejudiciul ?i deformarea sa originala. care au luat ?i ele fiinta tot in copilaria timpurie". acceptare. status." (Kohut. A?a cum am amintit deja. ci ?i consecintele pentru istoria sa de viata care decurg din deficitul narcisic din prima sa copilarie. iubire. Schultz-Hencke. a caror functie proprie consta din . chiar daca folosesc pentru acela?i fenomen nume diferite. "Psihopatologia nucleadi a tulburarilor narcisice de personalitate consta din defecte ale structurii psihologice a Sinelui care au luat na?tere in copilarie ?i. pacientul trebuie sa i?i aminteasca nu numai conditiile in care a luat na?tere tulburarea sa. Horney.

$i aceste experiente de translatie pulsionala in copilarie devin puncte de cristalizare pentru formele de psihopatologie adulta care reprezinta Sinele in maladiile esentiale. Lui Alfred Adler ii revine meritul de a fi fost primul cercetator care a accentuat (in psihologia sa individuala) importanta centrala pe care 0 are tulburarea sentimentului propriei valori in constructia personalitatii nevrotice. "fantasme de control sadie exercitat asupra femeilor"(Kohut) $i. de exemplu. evitarea respingerii. Conceptele: strategie de viata. Raspunsul specific ~i individual al fiecarui adult la starea . anume deciziile timpurii. cariera defensiva din cauza temerii de succes. acestea sunt consecintele. Aici este valabil motto-ul: lata. Pentru a scapa de depresie. 1977). jocuri (Berne. scenariu de viata. structuri defensive ~i/sau compensatorii (Kohut) se refera .cu mici deviatii -la acela~i lucru ~i descriu incercarile unui copil perturbat narcisic de a nu mai retrai niciodata traumele copilariei sale (a nu fi iubit. stil de viata. 1970). 1977). obtinerea superioritatii prin performanta sau vointa de putere. ne lovim. de: vise diurne ~i fantasme de grandoare de mare intindere. de exemplu.activitatea scriitoriceasca (Kohut. copilul se indeparteaza de obiectul neempatic sau absent ~i se dedica senzatiilor orale. Tulburarile narcisice apar "ca urmare a deficitelor traumatice ~i/sau durabile in empatia din partea mediului sau obiectal" (Kohut.124 Dietmar Stiemerling 10 abordari psihoterapeutice ale depresiei 125 "acoperirea defectului primar al Sinelui". adica la deficitul sau narcisic. staparure de sine. In acest context. pe care Ie resimte cu mare "intensitate". atunci pulsiunile devin spontan constelatii puternice. dupa motto-ul: lata cum a aparut! Apoi ne ocupam de masurile pe care psihicul tanar al pacientului. ambitie sportiva exagerata pana la autovatamare. care "compenseaza acest defect. pacientul adult cu tulburare narcisica ar trebui sa-~i retraiasca nu numai traumele sociale de baza. ce foloase trage el din prejudiciul sau? $i in aceste conditii. structurile compensatorii. d) Mergem acum un pas mai departe ~i ne interesam de manifestarile defectului primar (sentiment deficitar al valorii proprii) ~i de contramasurile secundare in cursul actual al vietii pacientului ~i punem urmatoarele intrebari: Unde in structura vietii ~iin economia afectiva a pacientului se fac remarcate tulburari primare ~i secundare? Ce efecte au ele asupra vietii sale? In aceste conditii. de exemplu. in loc sa il acopere". a parea ridicol. anale ~i falice. pentru a acoperi sau compensa defectul bazal. de ce se cramponeaza el de edificiul nevrotic al vietii sale? In aceste eforturi. consta in aceea ca el dezvolta un fel de strategie de invingere a acestei stari. dupa motto-ul: lata ce avem aici! In pasul al doilea. in al doilea rand. Ceea ce era pentru Alfred Adler stilul de viata este pentru analiza tranzactionala a~a-zisullife script (scenariu de viata). Scenariul de viata poate cuprinde. Sub titlul "Punerea in evidenta a tulburarilor" am facut pana acum cuno~tinta cu trei activitati psihoterapeutice: prima activitate consta din constatarea existentei tuturor modalitatilor comportamentale ~i experientiale care inconjoara perturbarea sentimentului valorii proprii. care serve~te salvarii ~i asigurarii sentimentului valorii sale proprii. pacientul facea cuno~tinta cu istoria aparitiei afectiunii sale primare. care s-au format deja in copilaria timpurie. de exemplu. In analiza. le-a intreprins in cali tate de aparare ~i incercare de salvare. pe atunci mic. 1977). a fi devalorizat). Am facut cuno~tinta cu a~a-numitele structuri secundare. model fundamental de viata. retragere. construit de acesta ca reactie la sentimentul sau de inferioritate. printr-o strategie de supravietuire care s-a dovedit in cele din urma neindemanatica ~idin cauza careia s-a dezvoltat modelul nevrotic de traire ~i comportament. "Cand Sinele este prejudiciat sau distrus in mod serios. angoasa pana la panica legata de imbatra- . luate incon~tient asupra cursului ~i scopurilor vietii.provocare sau adaptare." (Kohut. el vorbe~te despre a~a-numitul stil de viata al unui om. ci ~imodalitatile prin care el a incercat sa stopeze procesul de ranire. tendinte nevrotice (Homey). sa specifica ~i absolut individuala de deficit. Supracompensarea ~i asigurarea prin evitare reprezinta raspunsuri ale copilului care sufera un prejudiciu narcisic. Aceasta aparare compensatorie se exprima in stilul de viata al celui afectat.

dimpotriva. ciiutare adictiva a prestigiului social prin preluarea unor noi ~i noi servicii cu caracter public. nu sa Ie descrie in toata bogatia de manifestari. garanteaza echilibrul psihic de moment al pacientului. confirmarii. . dupa parerea lui. compasiune. atunci cand el. din cauza temerii de e~ec sau de a se expune. nu exista nimic pe lume care ar putea sa repare aceasta vatamare. Ce se intampla deci cu un pacient prejudiciat narcisic de-a lungul unei analize de mai lunga durata. Din contra. chiar a intregii lumi. la vechea situatie de viata care ii ofera siguranta. el poate pretinde reparatii pentru nedreptatea suferita ~i-~i poate anunta cererea de iubire. aleasa odinioara. Printre altele. comportament de retragere ~i evitarea contactelor sociale. impodobit cu coroana de spini a celui ales. celei rele toata vina pentru propria lui mizerie. pe care el trebuie sa 0 respinga cu indignare. Incercarea unei terapii il ameninta cu durerea unei noi dezamagiri ~i ar putea sa il infunde ~i mai adanc in singuriitatea neincrederii sale. in ciuda terapiei oferite. sa creada ca nu este raspunzator pentru soarta lui ~i poate pune pe seama lumii . un nimic". fara sa fie obligat la reciprocitate. In acest caz terapia este ingreunata. rasfat ~igrija. cramponarea de vechea imagine a lumii. a renunta acum la toata hrana sufleteasca ce Ii fusese refuzata in copilarie i se pare 0 cerere monstruoasa. conflicte agresive repetitive ~i aprige cu partenerul de viata. el trebuie deci sa se cramponeze de atitudinea sa autodestructi- va.im- . pentru ca l-ar putea confrunta din nou cu trauma copilariei sale timpurii ~i astfell-ar putea prabu~i intr-o disperare profunda. ceea ce este nou ~i necunoscut pare amenintator pentru ca ar putea suprasolicita capacitatea de adaptare a respectivei persoane ~i ar putea sa 0 confrunte cu situatii in care sa e~ueze. cramponarea de un nivel redus al pretentiilor. chiar in promiscuitate. Din angoasa de acest e~ec el se decide sa ramana la durerea deja cunoscuta. In cele din urma.126 Dietmar Stiemerling 10 abordari psihoterapeutice ale depresiei 127 nire ~i de pierderea atractivitatii. deoarece pacientul se simte neinteles sau dispretuit.schimbarea aduce incertitudine ~i declan~eaza angoasa. Daca pacientul are 0 ura de sine masiva.ceea ce este nou ~i necunoscut pare amenintator. Exemplele enumerate reprezinta numai 0 parte a posibilelor variante din cercul tulburarilor narcisice ~i nu doresc decat sa faca mai limpezi cele intentionate. El poate atunci sa refuze vindecarea ~i - - maturizarea atata timp cat nu i se poate oferi reparatia totala de a primi ulterior ceea ce-i lipsise la inceput. de exemplu. ultimul om. Pacientul poate sa fie cuprins de 0 resernnare totala ~i se poate umple de 0 neincredere profunda in posibilitatea unei schimbari pozitive. El i~i cultiva boala ca 0 conditie diferita ~i mai buna decat a restului muritorilor ~i astfel nu poate decat cu greu sa fie motivat sa renunte la aceasta satisfactie narcisica in favoarea unei sanatati normale. nemultumire cronica ~i cautare neobosita a iubirii. el se simte rarut atat de profund incat. Voi rezuma pe scurt in cele ce urmeaza in ce consta aceasta amenintare: . sustinere ~i protectie). El poate sa ~i foloseasca boala ~i ca pe 0 acuza impotriva tatalui ~imamei. adica avantaje: pacientul poate. Ca urmare. este natural sa intrebam daca pacientul trage foloase din slabiciunea ~i precaritatea sa dernna de mila ~i dad nu cumva el capata recompense sociale (atentie. Pacientul ar fi putut sa faca din mizeria lui 0 virtute ~i sa se perceapa pe sine ca pe un "geniu al suferintei". din cauza unor sentimente de ru~ine ~i culpabilitate aprige ~i extinse. A ierta insearnna a renunta la razbunare ~i. merita amintit ~i faptul cii nu putini dintre cei cu tulburari narcisice continua sa se cramponeze de problemele lor. deoarece contine 0 serie intreaga de plusuri ob~nuite. atunci el da curs tendintei sale de autopedepsire prin conditia lui de "vierme. dar ascunsa. a trebui sa suferi ~i sa fie pus sub sernnul intrebarii chiar sensul vietii tale. In cele din urma. pentru cii 0 schimbare li se pare mai amenintatoare decat mentinerea in vechile lor bete~uguri psihice.

Eficienta empatiei Abordand empatic materialul comunicat de pacient ~i acceptand nelimitat toate manifestarile vitale ale acestuia 11facern pe pacient sa se perceapa pe sine ca fiind important. pacientul trebuie sa demonteze. pentru echilibrarea precarei balante narcisice. degeaba s-a irosit pe mine mancarea". de sentimentele sale de inferioritate. el trebuie sa fie admirat pentru eforturile sale nemasurate ~i trebuie exprimata uimirea fata de aceste eforturi. 1. exclamatie: "Pacat"! A fost facut primul pas spre schimbare. adica stabilirea faptelor (primul pas). de dispret sau de la~itate tremuratoare. In loc de aceasta. $i din nou se mira ~i striga: "Cum Dumnezeu faceti asta?!" Analistul se intereseaza de istoria aparitiei acestui ideal ~i Ii arata pacientului cu claritate cat de importanta este ideeea de maretie. El poate acum sa i~i considere tulburarile ca manifestari de boala ~i sa ia distanta fata de evaluarile negative. prea aspru. adica sa se dezvete activ de conceptul sau negativ despre sine. dupa cum aces tea nu trebuie nici relativizate. Momentul dramatic a trecut. Acum domina mai degraba doliul ~i 0 lipsita de pretentii. a retriiit istoria originii ei. ci regreta destinul care i-a sustras ni~te impulsuri de dezvoltare atat de importante. Analistul exprima 0 recunoa~tere admirativa despre curajul pacientului de a cere de la sine 0 astfel de realizare supraomeneasca (de exemplu. El nu se mai invinovate~te pe sine pentru neajunsurile sale. ajungem la descrierea demontarii tulburiirilor (al doilea pas). Pacientul trebuie sa resimta de la mceput mtreaga asp rime a devalorizarilor la care se supune pe sine msu~i. $i aici putem ajuta noi. Ea nu mai are acest accent de ru~ine ~i critica devalorizanta. Dupa ce au fost puse in evidenta tulburarile. 10cuI meu e la gunoi. Aceasta deoarece in cazul structurilor deficitare ale Sinelui pentru a vindeca prejudiciul nu este suficienta analiza trairii actuale ~i a incon~tientului. pacientul devine trist atunci cand vorbe~te despre punctele sale slabe. de perceptia sa de- formata ~i de gandirea sa negativa in relatie cu propria persoana. a mteles manifestarile consecutive secundare ale traumei sale bazale ~i a vazut efectele bolii sale psihice asupra vietH sale de acum? 5-a schimbat ceva din structura sa emotionala? Cred ca dal S-a schimbat culoarea de fond. de Supraeul sau rigid. Astfel el explica cat de dificila i se pare lui insu~i indeplinirea performantelor legate de aceasta.a perceput realitatea factuala a tulburarii sale. respectiv a~teapta sa i se descrie idealuri pe care respectiva pacienta Ie leaga de acest precept. sa se simta luat m serios ~i partial sa se impace cu conceptia actuala despre sine. Daca vrea sa scape de tulburarea sa. Demontarea ldealului Eului supradimensionat __ ~~_I Inainte ca pacientul sa se impace cu propria lui mediocritate ~i sa poata renunta la pretentiile extrem de ridicate ale ldealui Eului sau. oferindu-i 0 verificare a realitatii. Enumerarea slabiciunilor sale nu mai sfar~e~te ca o citare a registrului de pedepse sau mustrarea adresata unui netrebnic. "vreau sa fiu mereu 0 mama ideala pentru copilul meu"). ~i poate ~i cat de necesar este sa opuna sentimentului sau de inferioritate 0 astfel de mareata idee (reco- . El simte mila pentru copilul ce fusese odinioara. printr-o contrareprezentare consolatoare. aura emotiona1a m care este invaluita triiirea inferioritatii sale. Psihanalistul pune in evidenta consecintele ~i cerintele comportamentale ale unui astfel de ideal. legata de acest ideal. de ura sa de sine.2.2 Demontarea tulburarilor La mceputul acestui capitol (Terapia sentimentului deficitar al valorii proprii) a fost vorba despre a~a-zisul "proces trifazic" al unei psihoterapii eficiente. nu mai apar expresii ca: "Sunt ultimul jeg. de ldealul Eului supradimensionat.128 Dietmar Stiemerling 10 abordari psihoterapeutice ale depresiei 129 pre una cu terapeutul sau . la cate comoditati ar trebui el sa renunte daca ~i-ar propune 0 asemenea cerinta. Pacientul nu mai are fantasma ca se afla undeva in noroi sau gunoi. Nu este recomandabila mcercarea de a imblanzi sentimentele de inferioritate exprimate de pacient.

b) Pacientul izbucne9te in lacrirni sau se intristeaza. prin animale. om urat 9i slabanog etc. Pacientul pricepe dintr-o data cat de grea 9i de dureroasa este povara pe care a trebuit sa 0 poarte pana acum. II rag pe pacient sa-i adreseze acestei papu9i. el are 0 slabiciune. Pacientul se identifica eu "slabiciunea" 9i "nimicnicia" lui. va rog. De indata ce autocondarnnarile sale destructive au capatat un chip. colectionez tot ceea ce spune negativ despre sine un pacient 9i sa alcatuiesc un soi de lista. Legat de acest exercitiu am observat trei reacpi diferite: a) Pacientul devine din ce in ce mai manios 9i uneori pregeta chiar sa continue cu invectivele. In apres coup. poate intra cu elin dialog. poate sa 11 ocarasca la randul sau sau poate pur ~. In toate cele trei cazuri se ajunge la 0 confruntare intre pacient 9i 0 structura parpala a personalitatii sale. pitic rau. ne vom gandi chiar de astazi ince privinte v-ati putea relaxa chiar de acum. El 0 consoleaza pe pacienta 9i ii spune. El preia rolul agresorului. Autocondarnnarea sa morala se transforma in compasiune fata de sine. con de otel neted ca oglinda. Ce chip ati da acelei instante care va potope9te mereu cu judecati atat de negative?" Este foarte concludenta irnaginea la care recurge fiecare individ pentru a reprezenta acea parte a Sinelui. i9i pierde la9itatea aratata pana acum 9i vitupereaza cu voce clara 9i puternica impotriva fiintei inferioare din fata lui. A fi se transforma in a avea. structura psihica ce 11 condarnna. ci mai degraba provocate din exterior. dar putem ataca 0 serie de cognitii legate de el." Crearea distoniei in raport cu Eul Un pas absolut decisiv 9i eficient terapeutic in procesul de demontare de judecatilor negative despre sine rni se pare a fi crearea distoniei acestor judecati in raport cu Eu!. un fel de comedie. El tine partea papu9ii 9i 0 i se pare 0 neru9inare sa ii spui a9a ceva unei fiinte omene9ti. in confruntare. shnplu sa il ignore . din cele pe care Ie folosesc pictorii pentru studiul rni9carilor corpului..ar putea suna astfel: Tot ce incep iese prost! . Are loc 0 inversare afectiva. El trebuie sa repete aceasta procedura 9i din cand in cand trebuie sa ridice 9i sa acutizeze tonul. incepe sa puna sub semnulintrebarii aceasta parte a Sinelui 9i sa 0 priveasca cu un ochi critic. Nu putem ataca direct un sentiment deficitar al valori proprii. Un alt artificiu terapeutic consta in a~llasa pe pacient sa inventeze un personaj de desen animat. de exemplu: vrajitoare. Totu9i. Omul Negru.care contine 9i formulele interne care tin de aceasta . El obtine putina distanta fata de ea. astfel de lista . Nu mai este slab. 1 . yeti putea respira lini9tita. Trebuie sa 11 facern sa recepteze aceste sentirnente degradante ca nefiind proprii lui. El devine con9tient de enormitatea acestor repro9uri 9i de forta lor nirnicitoare. c) Pacientul nu se identifica cu papu9a de lernn (care 11 reprezinta). invectivele pe care elle arunca asupra sie insu9i. ci cu instanta din afara persoanei sale. el recunoa9te adesea ca a preluat rolul unui parinte sau unei alte persoane cu autoritate 9i a devenit purtator de cuvant al devalorizarilor enuntate de ace9tia. menit sa reprezinte instanta devalorizanta din propriul sau interior: "Irnaginap-va. pe un ton rastit. M-am obi9nuit sa. Cred ca m-am naseut ca sa pierd! Nici nu-mi pot imagina ca cineva poate iubi un om ca mine! Am 9tiut dintotdeauna ca nu fac doi bani! La mine nimic nu merge! Sunt prost! Trebuie sa irni eer scuze pentru ca exist! Ca femeie sunt un zero absolut! Sunt urata: fund gras 9i nas borcanat! Cu un prilej adecvat. pacientul poate lua distanta fata de acesta. ca trebuie sa va exprimati sentirnentele 9i problemele intr-un film de anima tie.130 Dietmar Stiemerling 10 abordari psihoterapeutice ale depresiei 131 mandare dupa Kohut). rezonabil: "lntr-o zi nu va mai trebui sa faceti toate acestea. ii cer pacientului (care sta intr-un fotoliu) sa lucreze cu aceasta lista de autodemontare. Am 0 papU9a mobila de lernn. oameni sau alte fiinte.

devenita deja obi9nuinta. El incearca sa faca sa se vada ta- . Sentimentul de nevrednicie a propriei persoane il invaluie ca un zgomot de fond mereu prezent. noile ganduri. De aceea trebuie sa ii atragem atentia asupra acestui comportament 9i sa ii prescriem cateva zile de autoobservatie ("Fiti atent cand. In plus ii punem in evidenta cat de paralizant trebuie sa actioneze asupra starii sale de spirit acest curent de durata de autoevaluari negative. ci imping 9i mai departe sentimentul sau de inferioritate. care s-au transformat in autoinvinuiri. Analistul descopera ceea ce este demn de iubit la pacient 9i subliniaza aceste lucruri. ci felul in care Ie vedem. persoana respectiva nu mai este deloc con9tienta de ceea ce face cu sine. 1. Pacientul realizeaza ca persoanele 9i situapile din copilaria sa au provocat sentimentul deficitar al valorii proprii. Trebuie sa ne servim ell parcimonie. Analistul ca mama mai buna furnizeaza aici ceva care trebuie sa-i fi lipsit cu stringenta copilului in zorii vietii sale: perceperea propriei persoane 9i ecoul empatic a ceea ce el spune. face 9i desface. E1reactioneaza cu acceptare voioasa la (aproape) toate manifestarile vitale ale pacientului. nu 11corecteaza. Toate acestea dupa motto-ul: nu ne marcheaza lucrurile ca atare.sa-9i opreasca monoloagele interioare negative. saluta zgomotos cele mai mici progrese. noua interpretare a unei situatii poate lumina intunecimea unei experiente.132 Dietmar Stiemerling 10 abordari psihoterapeutice ale depresiei 1 33 In consecinta: atribuirile sale negative devin treptat ego-distone. de care se spargeau toate strigatele mute de ajutor ale copilului. ii suspenda pasivitatea 9i Ii ridica nivelul energetic general. sub privirile atente ale altuia. Aici pledez pentru masuri tipice terapiei comportamentaIe. poate transforma vina in destin 9i nevrednicia in valoare.din aceasta cauza mul- Kohut a prezentat intr-un mod foarte impresionant cat de important este pentru un Sine deficitar. In spatele lui Omului Negru care raspande9te teama 9i intuneric (acest Kohlenklau era un personaj din propaganda celui de-al treilea Reich pentru economia de energie) apare dintr-o data propriul tata. Autodemontarea sa zilnica.eel putin in afara analizei .totu9i nu intotdeauna -la originea intregii nenorociri. unde 9i cat de des va dati note proaste!"). fantasme 9i planuri 9i prezinta acea "stralucire din ochii mamei" (Kohut) care ii anunta pacientului ca este binevenit 9i este OK. El nu interpreteaza ceea ce aude. Pacientului trebuie sa i se deao tema 9i sa invete . El poate sa i9i preschimbe autoacuzatiile in acuzatii 9i sa recunoasca faptul ca autocondamnarile sale nu sunt altceva decat acuze aduse altora. Acestea nu au nici un efect catharctic. Autoagresiunea poate deveni acum agresiune care 11despovareaza pe pacient. Elaborarea 9i punerile in scena repetate ale acestei tematici conduc adesea . De regula insa. aspra 9i inaccesibil de plata. productiv 9i degrevant pentru pacient.3 Construirea structurilor narcisice A9a cum am relatat deja in alta parte. ca el sa fie reflectat 9i perceput in transferul analitic.2. cu ce ocazie. Analistul cauta sa 11inteleaga pe pacient 9i sa Ii comunice intelegerea sa. in spatele conului de otel 0 mama lipsita de afectiune. Distantarea de autoevaluiiriIe negative Analistul ca "mama mai bunii" Un om cu un simt tulburat al propriei valori nu poate decat rareori sa ridice de la ochi ochelarii prafuiti prin care se uita la sine insu9i. ci prive9te aceste lucruri din toate partile 9i ii spune pacientului ceea ce a "vazut". daca exista motive bune 9i plauzibile de a considera 0 stare de lucruri dintr-un unghi de vedere cu totul nou. Corectarea perceptiei pi gandirii printr-un nou punct de vedere te evnimente minore sunt interpretate ca 9i cum ar confirma inca 0 data nevolnicia propriei persoane. anume la persoanele primare de relatie. se manifesta prin monoloage descurajante 9i repro9uri interne devalorizante la adresa Eului sau . nereflectat. dar trebuie sa ne servim totu9i de aceasta metoda terapeutidi propagata in mare stil de Watzlawick. nu il critica.

tara intentie. din lipsa de talent sau de curaj civil. piese de teatru. expozipi. sa-~i sustina propriile sentimente ~i adevarullor. pacientii etaleaza ill fata noastra 0 epoca istorica. sa elaboreze scopuri de viata ~i sa dea curs unor porniri esentiale.134 Dietmar Stiemerling 10 abordari psihoterapeutice ale depresiei 135 lentele pacientului care pana atunci ramasesera latente ~iuillcurajeaza sa Ie valorifice. aproape ru~inat. un episod din viata lor pe care 11 relateaza palpitant. Unde am gasi altminteri 0 deschidere atat de mare. ci exprimari decise asupra calitatilor sale. nu judecati globale. din cauza limitarii noastre personale. Sa Ie multumim pentru darurile pe care ni Ie fac ill treacat. Aceasta experienta spore~te automat importanta persoanei lor . a caror existenta trebuie sa fie acum recunoscuta fara umbra de illdoiala. ca un om sanatos. respectiv sa-~i verifice critic cele spuse. cu membrii unei secte). semnificative existential decat ill intimitatea tacuta a spatiului analitic? Avem privilegiul de a trai nefalsificat. sa 11 contrazica pe analist. Suntep foarte receptiv din punct de vedere emoponal ~i emanati in jur 0 caldura placuta. Ne acorda illcrederea lor. 0 botanista mi-a povestit despre pasiunea ei pentru ferigi ~i m-a introdus ill misterele acestei specii de plante). prin felullor de a fi. uneori recuno~tinta ~i iubirea lor ~i ne investesc cu 0 importanta (trecatoare) care ne ridica mult deasupra tuturor celorlalte persoane din cercul cuno~tintelor lor. anali~tii. $i uneori ne fac sa zambim ~i ne amuzam copios.care deja este de mult acolo. Uneori ne irita un gest. Aici pacientul are voie sa fantasmeze ~i sa nutreasca planuri. El sustine 0 continua disponibilitate pentru dialog. de exemplu. uimite de faptul ca pot darui ceva unui alt om. dupa un ~uvoi de lacrimi de disperare. dincolo de toate neajunsurile nevrozei sale. Divanul ca lac de joacii Incurajam pacientul sa illvinga angoasele ill momentul de aici ~i acum al analizei ~i sa vorbeasca despre lucruri pe care pana acum nu avea illcredere sa Ie spuna. unde se mai pot vedea atat de multe sentimente profunde. El u ajuta pe pacient sa gaseasca valori proprii. dar de care nu ~tiau nimic." Analistul In calitate de persoana care a prim it un dar Noi. suntep ill adancuI inimii dvs. In ciuda numeroaselor dificultap relaponale ~i e~ecuri de care v-ap lovit pana acum. sa-~i exprime 0 opinie proprie. cu barfa unui ora~el. Inca ~i mai de ajutor mi se pare atunci cand terapeutulii arata pacientului care sunt posibilitatile sale de dezvoltare sau cand schiteaza 0 imagine a modului cum pacientul ar putea fi illtr-o zi exact a~a cum 11 vede el. ar trebui sa Ie fim recunoscatori pacientilor no~tri mai mult decM pana acum. ne dau. anume de a-i spune "cine sunt eu cu adevarat!" Consider ca este legitim ~i corect sa ii oferim pacientului definitii ale persoanei sale. sugestii interesante ~i informatii despre filme. sa faca asocia- . $i elindepline~te 0 dorinta exprimata adesea de pacient. ~tiind foarte bine ca pacientul ar putea sa-i interpreteze tacerea ca pe 0 respingere (Kohut). alti pacienti lmi fac cuno~tinta cu grupuri de oameni (de exemplu. fara sa Ie percepem intotdeauna prea claro Pacientii ne lasa uneori sa privim ill orizontul unei profesii necunoscute (de exemplu. cu mediul chefliu al unei familii de conditie joasa. 0 persoana draguta cu oamenii. El este illdemnat sa se arate a~a cum este. sa spuna: "Sunt sigur ca dispuneti de 0 paleta foarte bogata de sentimente puternice. calatorii ~i carti. 0 expresie mimica. aduc bucurie. Persoanele in cauza sunt atunci in cele mai multe cazuri absolut surprinse ~iuimite de faptul ca aduc ill lume ceva mi~cator ~i interesant ~i. Ei traiesc aspecte pe care noi nu Ie putem trai. diferite drame umane ~i de a ne lasa impresionati de un prim zambet. Ei i~i desfa~oara in fata noastra modullor de a fi ~i structura. Sunt de parere ca tocmai ill astfel de momente trebuie sa Ii dam pacientului un feedback ~i sa Ii comunicam bucuria ~i emopa. El ar putea. Participam la aceasta aventura a lor fara sa ne punem pe noi ill~ine ill pericol ~i fara ne facem vinovap. participarea plina de interes pe care ne-o declan~eaza. la prima mana. ~i noi putern invata ceva important despre "stofa din care sunt facup oamenii". sa ii spunem ce bomboana am primit chiar acum drept rasplata pentru curiozitatea noastra ~tiintifica.

0 profesoara foarte angajata profesional ~i politic. adica expusa unor zdruncinari. devine total confuz ~i devine angoasat. (Se intelege insa de la sine ca 0 incurajam pe 0 pacienta sa accepte 0 relatie numai atunci cand 0 consideram capabila ~i matura pentru acest pas. intra intr-o profunda criza de identitate. Identitatea zdruncinata zdrucinare durabila a identitatii unui om poate duce la o imbolnavire depresiva. din cauza unei identitati inca nesigure. de identitatea sa de rol sexual. aratand spre un om cu parullung: "Mami. cu cat orienta rea sa in lume este mai ~tearsa ~i cu cat este mai slaba identitatea sa de rol sexual. Tanarul. Acele lovituri . Grozaviile razboiului prin care trece ii trezesc ~i ii alimenteaza indoiala referitoare la existenta lui Dumnezeu. la care cauta protectie ~i sprijin. pentru prima data in viata.) 2. Iubirea poate duce la un mare salt narcisic ~i ea poate spata. Ulterior se descopera in analiza ca el se afla in cautarea tatalui sau (a crescut fara tata) ~i ca se ruga unui Super-tata. De~i nu sunt in favoarea ambipilor terapeutice. dat fiind ca toate lucrurile penru care luptase ~i muncise treceau acum. planullui de viata. drept false ~i fara valoare. carora Ie este dedicat ~i identitatea sa de rol sexual. Terapeutul 11 invita pe pacient sa admita ~i sa incerce ceea ce nu mai exersase pana acum. cu cat imaginea pe care o are despre sine este mai nesigura. ferm ancorata. dincolo de toate schimbarile din istoria de viata. Trei exemple: Un student la teologie este inrolat in armata. in forul sau cel mai intim. ca pacienti. cu cat valorile sale centrale sunt mai oscilante. orientarea in lume ~i sensul vietii. apoi capata stari de depersonalizare ~i devine in cele din urma depresiv. ~i totul sub deviza: "Acesta e~ti tu! ~i fiecare pas mic sau neindemanatic in procesul tau de desfa~urare este ok din principiu .fie ~i pentru scurt timp . EI cade intr-o criza. Intotdeauna cand un pilon important de sustinere al acestui edificiu se darama din cauza unor crize interne sau a unor circumstante de viata externe ~i persoana respeetiva pierde astfel un punet fix. care fusese mereu nesigur.136 Dietmar Stiemerling 10 abordari psihoterapeutice ale depresiei 137 tii traznite. sa triiiasca noi impulsuri ~i sa joace in mintea lui situatii in care ar dori sa se afle sau trebuie sa se afle in curand. dintr-o data. petele inferioritatii.ambitia noastra deosebita ar trebui sa fie aceea de a-i dezvolta capacitatea de a avea 0 relatie atat de mult incat el sa indrazneasca sa se aventureze intr-un parteneriat. In calitate de anal~ti. pe noi ne intereseaza desigur deosebit de mult acele persoane (cazurile I ~i II) care vin la noi. eel care se pune pe sine la indoiala in cel mai intim nucleu al fiintei sale sau eel care este pus sub semnul intrebarii din cauza unor evenimente externe i~i pierd pamantul de sub picioare. Dupa caderea comunismului in Republica Democrata Germana.. deci con~tinta sigura de a fi un barbat sau 0 femeie (conceptul de sine). cu zdrucinarea sentimentului valorii personale. este barbat sau femeie?". valorile sale centrale. precum ~i ideea asupra lumii. tendintele sale nu- o cleare. se poate ajunge la depresie. Un tanar este martor in metrou la urmatoarea scena: un copil 0 intreabii pe mama lui. ca 0 autodefinitie care ramane constanta In linii mari. care ii dadea sens. idealizat in persoana lui Dumnezeu. despre cine suntem ~i ce vrem. Identitatea unei persoane este desigur cu atat mai periclitata. membra de partid. ca un sentiment despre particularitatea proprie care ramane aceea~i in spatiu ~i timp ~i despre un nucleu al Eului care nu se schimba. cu cat este mai labila directia spre care tind eforturile sale. care ramane identic cu sine. posesoare a unei credinte ferme in victoria socialismului. "Identitatea" poate fi descrisa ca 0 cunoa~tere afeetiva." Incurajarea relafiilor parteneriale Nimic nu intare~te sentimentul valorii proprii unui om mai mult decat 0 declaratie de dragoste venita de pe buzele alesuluil alesei. De identitatea unui om tine ~i conceptul de sine in relatie cu profesia. cred ca in cazul unui om care are de luptat cu sentimente de insuficienta sau care nu a fost niciodata indragostit cu adevarat sau care nu a avut 0 relatie fericita .

de a discuta cu acestea ~i de a asculta miturile familiale.1. daca este redus ~i supus fortei conducatoare a Eului.1 Cuvant de ordine: vis Din elaborarea viselor. ci ilustreaza ~i devenirea sa. care s-a aparat ~i care a luat masuri de protectie pentru a putea exista mai departe. datele pline de stralucire ~i pe cele mai lipsite de glorie din viata unor membri ai clanului. de exemplu. ale carui suferinte creeaza posibilitatea unei noi identitati care trebuie fundamentata.138 Dietmar Stiemerling 10 abordari psihoterapeutice ale depresiei 139 ale destinului care vin din exterior ~i se indreapta asupra pilonilor de sustinere.4 Cuvant de ordine: arbore genealogic In afara de biografia absolut personala.\ tatea de aparitie a unor depresii viitoare). despre bunici. despre prietenii ~i cunoscupi familiei ~i despre oamenii din veciniitate. veri ~i veri~oare. intr-o patrie ~i un popor.3 Cuvant de ordine: travaliu de integrare Orice psihanaliza reu~ita este in mod automat 0 contributie la integrarea unui Sine pana atunci insuficient consolidat. care a fost 10vit ~i care nu a fost illteles. rezulta componentele Sinelui pana atunci nefixat. intr-o anumita situatie istorica ~i culturala. adica din gasirea acelor parp ale Sinelui care sunt incifrate simbolic sau care apar deschis la lumina zilei. 2. Atunci el este pus in fata necesitatii de a lua contact cu rudele care mai traiesc . "Sunt omul care a suferit ~i a sperat. El dobande~te identitatea unui artist al supravietuirii. este descoperit un potential arhaic ~i clivat. fiecare om este prins intr-o istorie familiala. 2. El se poate identifica cu acel copil ne-iubit ~i neillteles de odinioara.mai ales cu cele mai in varsta dintre ele. daca angoasa este demontata. Poate fi foarte fertil sa il facem pe pacient sa se intereseze de arborele sau genealogic ~i sa 11trimitem ill cautarea propriilor radacini. el da peste noutati surprinzatoare ~i pozitive. 0 pune pe aceasta ill contact cu originile sale ~i 0 ajuta sa se accepte pe sine ~i sa considere ca individualitatea ei este ceva acceptabil. daca este imblanzit un Supraeu prea strict. 2.1. ~i poate ~i iubire. care Ii creeaza posibiltitea de a se identifica cu parintele respectiv (0 matu~a: "Inainte de a se casatori. ~i daca are noroe. daca sunt con~tientizate mecanismele de aparare patogene ~i prin aceasta sunt demontate. cu aceasta ocazie el afla ~i amanunte interesante din istoria vietii parintilor sai. care a fost lasat singur. Ceea ce putem face este sa fixam 0 identitate labila ahH de mult indH ea sa faca fata mai bine vicisitudinilor care ar putea aparea ill viitor in viata (astfel se diminueaza ~i probabili. atunci toti ace~ti pa~i spre vindecare conduc ~i la 0 illtarire a Eului ~i la 0 stabilizare a Sinelui ~i propriei identitati. poate resimti mila.1. el este cuprins illtr-o retea de relatii ~i illtr-o multitudine de destine care i-au influentat mai mult sau mai putin devenirea. . Punerea pe tapet ~i redescoperirea trecutului ofera contrast ~iculoare imaginii propriei persoane. Adesea. Pacientul descopera cu 0 anumita uimire ca istoria suferintei sale nu este numai un motiv de tristete. Dintr-o data. din ceata anilor traiti pana atunci se desprinde un om absolut concret. Atunci cand vorbim cu pacientul despre tata ~i mama. 2. individuala./f Astfel pacientul poate dezvolta chiar sentimente de mandrie legate de capacitatile sale de supravietuire. asupra nucleului Eului unui om sanatos (cazul III) nu putem nici sa Ie impiedicam ~i nici sa Ie anulam. unchi ~i matu~i.1. Daca. chiar daca persoana respectiva este trista ~i de fapt tocmai pentru ca este trista. daca sunt inliiturate tendintele nevrotice (trebuinte inautentice ~i satisfactii substitutive). care a trecut prin lipsuri ~inedreptati. Cuvant de ordine: istoria de viata Elaborarea in analiza ~i acceptarea plina de intelegere a propriei biografii.1.1 Identitatea zdruncinatii ~i terapia ei Am descris aceasta posibilitate terapeutica ill capitolul despre Sinele fals ~i 11illdrum pe cititor spre locul respectiv. tatal tau a fost un jucator de tenis bun ~i cautat!/f) 2. EI se simte ca un membru illtr-un lant generational.

Aici se construiesc valorile sau telurile zdruncinate ~i ele sunt folosite pentru construir:ea propriei substante. dorinte neluate in seama. 2. de exemplu.5 Cuvant de ordine: analistul ca imagine conducatoare Este foarte la indemana ca un pacient nesigur in ceea ce prive~te identitatea sa sa ia drept model pe analistul sau. Unele dintre particularitaple comportamentale ~i dintre trasaturile de personalitate dispretuite de pacient. atunci cand poate ghici presupuse asemanari de gandire.1. un ras plin de viata. Astfel. conflicte. terapeutul poate percepe unele farmece fizice deosebite ale pacientului sau (maini deosebit de frumoase. par matasos. dintr-un nou punct de vedere. Ei nu pot numi anumite configuratii emotionale difuze sau Ie .cum faceau cautatorii de aur. Astfel. loc de munca. definire. gradinarit sau altele ca acestea.acesta se afla inca 0 data intr-o faza de impregnare sensibila -. un mers plin de farmec. simtire ~i inclinatii sau atunci cand pacientul se molipse~te de anumite obiceiuri de viata observabile ale terapeutului: stilul de amenajare a cabinetului. sport. Oamenii care nu sunt siguri de identitatea lor ~i nu rareori pun cunoscuta intrebare: "Cine sunt eu de fapt?" dispun uneori de capacitati afective ~i domenii ale tdirii care se afla inca in pragul autoperceptiei. pe care I-a respectat ~ipe care s-a straduit sa il emuleze. in calitate de repere ale persoanei sale. care au legatura cu problemele actuale ale pacientului. integritatea unui pacient.1. delimitare. un hobby manifestat vizibil. dimpotriva. sau trasaturi de caracter considerate neinsemnate ~i apoi pentru a Ie aduce in centrul atentiei . i~i are justificarea sa. 0 voce sonora. in spatele unei precaritiiti emotionale acuzate de pacient se poate ascunde un simt deosebit de pronuntat pentru nuantele emotionale subtile ale felului de a se exprima al semenilor ~i 0 sensibilitate fina pentru continutul de semnificatii dureroase ~i pentru profunzimile vietii umane. care il face sa nu renunte la incercarea de a se face sanatos. felul de a se imbraca. stralucitor ~i bogat.140 Dietmar Stiemerling 10 abordiiri psihoterapeutice ale depresiei 141 Uneori pacientul i~i aminte~te ~i de un om din cercul indepiirtat de persoane din copiliiria sa. Aici invatarea dupa model. pe care acesta ar dori sa Ie delimiteze de imaginea sa de sine. pictura. care a insemnat mult pentru el 0 scurtii perioadii. persistenta combativa cu care se opune vicisitudinilor istoriei sale de viata. judecatile de evaluare asupra cotidianului. ci este. dispretuite. 2. de exemplu. partea sa feminina. ~i ar trebui sa relateze din propria sa viata episoade. domiciliu). felul sau de a fi amabil ~i empatic. in ciuda imbatranirii premature) ~i Ie poate aduce mereu in fata ochilor pacientului. o directie de gust sau un interes special pentru muzica. In acest caz analistul ar trebui sa foloseasca impresia pe care 0 lasa asupra pacientului . in calitate de elemente negative. informare Terapeutul ~i pacientul fac eforturi pentru a descoperi talente ale pacientului care pana atunci fusesera lasate balta. Aici pledez pentru 0 suspendare partiala a abstinentei. ~i pot fi folosite in calitate de componente ale nucleului Sinelui sau.6 Descoperire. care 11 face capabil de matemaj. care mentin persoana respectiva intr-o fidelitate ca un juramant nibelungic pentru 0 alegere facuta odinioara (partener. Deficiente ale capacitatii de adaptare ~i lipsa chefului de schimbare tin uneori de 0 mare profunzime a legaturilor ~i dependentelor. calitatile sale de tata/mama. capata dintr-o data calitati pozitive. Terapeutul admira. In spatele tendintei de a se dezarma rapid ~i de a abandona lupta putem gasi eventual un simt deosebit de pronuntat al dreptatii. nu este ceva care de fapt nu ar trebui sa se intample. El poate sa descopere umorul fin al pacientului. cai de rezolvare ~iintorsaturi fericite ale soartei. adesea supralicitata ~i suprauzata de terapia comportamentala. care salutau plin de bucurie ~i cel mai mic graunte din metalul pretios. Nu cred ca la ace~ti pacienti acesta este un efect perturbator pentru terapie. caracterullui autentic prietenos in relatia cu ceilalti. un caz fericit care trebuie folosit ~i aprofundat. El poate recepta tdsaturi psihologice ale pacientului care nu merita sa fie trecute cu vederea ca fiind ceva de la sine inteles.

de sentimente de gol. Dar se poate intampla ca persoanele de relatie interiorizate ale unui om intre timp devenit adult sa fie insuficient ancorate in matricea memoriei sale ~i sa se estompeze cu timpul. respectiv a fost parasit de ele" (Kernberg.ca ~i imaginea inca ~tearsa a unui diaproiector care trebuie sa mai fie instalat. este la fel de normal ca ~i a avea chef de sex zilnic. ce am mai putea dori. ~ Un pacient nesigur de identitatea sa trebuie sa invete sa se delimiteze de semenii sM ~i de lumea valorilor acestora.persoana lor nu indepline~te valorile imperative harazite de semenii lor ("Trebuie sa fii a~a ~i a~a!").. Dvs.. aceste informatii speciale inmagazinate in creierul omenesc. Pierderea acestei protectii primare fundamentate in copilarie este insotita de trairi foarte chinuitoare. Este yorba despre ansamblul interiorizat al persoanelor de relatie primara. "Nu mai exista nimic. Pentru a Ie facilita pacientilor optiunea pentru propria lor fiinta sunt necesare uneori ~iinformatii despre "natura omului" (desigur ca sunt con~tient de gradul inalt in care depind afirmatiile despre oameni de timpul ~i cultura in care apar ~i de cat de mult depind ele ~i de sistemul de valori al analistului). Unii pacienti se cramponeaza de "se": "Asta se simte a~a." 3. . Acest lucru creeaza un sentiment de protectie ~i umple cu semnificatie persoana proprie. care le-a fost transferata dinafara. eel in cauza pierde atunci adesea interesul fata de tot ceea ce il inconjoara. analistul trebuie sa intervina ~i sa Ie dea curaj pentru a arunca peste bord aceste pretentii ~i a pleca urechea la ceea ce ei doresc cu adevarat. Aici este pe deplin valabila stravechea deviza: "Fii tu insuti!". deoarece este un tezaur al istoriei lor de viata. surorilor ~i altor fiinte prietenoase. care dau vietii un sens . de spoturile de televiziune ~i de a~a-zi~ii psihologi profani. 1975) Imaginile persoanelor de relatie timpurii sunt legate de factori afectivi puternici ~i il insotesc pe respectivul toata viata. daca ~i partenerul crede ca este ok. interioara a propriilor lor sentimente ~i dorinte autentice. puteti decide cat de des se intampla ceva. insotitorii sunt mereu cu el ~i ii dau con~tiinta de a fi parte a unui intreg cuprinzator. Unele parti ale vietii lor psihice sunt neclare . adica 0 frecventa normaIa pentru a avea chef de sex. Preluarea necritica a unor pareri ~i corul anumitor maxime ~i reguli de viata dubioase subliniaza vocea slaba.0 astfel de lume de reprezentante integrata (ansablul persoanelor de relatie interiorizate . la felul in care simt ~i ceea ce este placut pentru ei din punct de vedere emotional.autorul) formeaza baza sentimentului de a fi legat in reteaua cuprinzatoare a relatiilor umane. unchilor ~i matu~ilor. Aceste engrame. Ei sunt livrati fortei sugestive a acestor citribuiri ~i definitii straine.. intrucatva "gradina zoologica interioara umana" alcatuita din imaginile mamei ~i tatalui.uta. ce am mai putea cd. 0 cre~tere a cunoa~terii de sine ~i astfel noi piloni de sustinere pentru identitatea sa . nimicnicie ~i lipsa de sens a existentei. Intotdeauna cand ei se simt nesiguri sau incurcati pentru cd. se numesc in limbajul de specialitate al psihanalizei "obiecte interne" sau "reprezentante de obiect". Ia na~tere 0 situatie de parasire interioara. De exemplu: "Nu exista sexualitate normala. 1975). atunci pacientul experimenteaza 0 mare bogatie a imaginii Sinelui sau.142 Dietmar Stiemerling 10 abordari psihoterapeutice ale depresiei 143 dau un nume fals. se face a~a ~i a~a!" Ei se lasa ingraditi de 0 pseudocunoa~tere incapatanata. EI nu este niciodata singur. fratilor. 1975). facand perceptibile muntii ~i vaile peisajului psihic ~i dfuldu-Ie nume corecte. de articole din reviste. care se aflau in jurulleaganului sau care Ie-au acompaniat traseul de viata in primii 3-4 ani. Atunci cand terapia reu~e~te sa puna in vedere cu claritate "obiectul proiectorului". "in care Sinele ~i-a pierdut obiectele interioare. cei mai multi indivizi poseda una deosebit de valoroasa. Daca vreti contact sexual de 2-3 ori pe saptamana. Lumea din jur i~i pierde culorile. Situafia de paras ire intern a Printre numeroasele lor amintiri.. dupa ce am mai putea tanji?" (Kernberg. Stabilirea identitatii inseamna printre altele ~i realizarea in terapie a unui travaliu de delimitare. cum sunt cele emise de horoscop. " (Kernberg. Omul nostru .

in calitate de manifestari ale unor atacuri constante din partea Supraeului asupra Sinelui. Kernberg (1975) este de parere ca pacientii'prezentati mai sus "sufera de sentimente de culpabilitate incon~tiente ~i de golirea trairii lor subiective. pentru a afla cat se poate de multe informatii despre ea. Altii incearca sa se stabilizeze printr-o relatie parteriala. este posibil sa gasim 0 persoana din prima sau a doua copilarie care pana acum a fost prea putin luata in seama. vag conturata. Dar ~i in perioadele sanatoase. In aceste cazuri. este suparat. abuzand de alcool sau incercand si evadeze prin cautatea permanenta a unor satisfactii pulsionale de natura sexuala. persoanele de relatie primare sunt insuficient ancorate ca engrame.144 Dietmar Stiemerling 10 abordari psihoterapeutice ale depresiei 145 prive~te nimicul in ochi ~i iese din toate legiiturile care dau sens: groaza fara de sunete. sentimente apocaliptice. pe care ~i I-au creat singuri. precipitandu-se in diferite activitati sau angajandu-se febril in contacte sociale. Dezamagirile timpurii legate de obiectul iubirii apar in caz de: cople~ire cu stimuli. acoperita cu mari eforturi. In preistoria oamenilor care prezinta tulburarea descrisa gasim sau banuim de regula 0 dezamagire foarte timpurie in ceea ce prive~te obiectul iubirii (mama) ~i ca urmare 0 retragere in propria interioritate. oferte disproportionat de mari de afectiune ~i incercarea de incorporare. agresiva sau orala. Analistul subliniaza marea valoare a anumitor secven- .1975). conferindu-I 0 anume plasticitate.de aceea nu vor lasa in urma lor decat 0 amintire slaba. Prin asociatii libere ~i fantasme. ramase palide. dar mereu la panda. ~i. Exista oameni a caror modalitate de traire pe termen lung este chiar acest sentiment surd de gol. Psihoterapia situatiilor de paras ire interioara Sa abordam chiar varianta descrisa de Kernberg: in primul rand aici este yorba despre imblanzirea Supraeului aspru ~i evitarea autocondamnarii. traumatizare persistenta a copilului prin amenintare ~i retragerea satisfactiei. intr-o departare palida. Pedeapsa interioara aspra pe care le-o impune Supraeul consta in invinuirea implicita ca ei nici nu mai merita sa fie iubiti ~i apreciati ~i de aceea sunt condamnati sa ramana singuri!" (Kernberg. ci au un caracter imperativ-invaziv fara cuvinte. i~i limiteaza afectiunea. Persoana respectiva trebuie sa invete sa se resimta pe sine mai putin pasibila de pedeapsa ~i sa inceteze sa se impovareze pe sine cu vinovatii ~i sa se pedepseasca. ca un soi de fundal sonor surd. daca nu i se furnizeaza curand ajutor. pacientul ~i terapeurtul pot desavar~i imaginea respectiva. dar in realitate ei traiesc in paradisullor imaginar de idei ~i imagini. Ie lipse~te verosimilitatea ~i vivacitatea. Pe acestea ei Ie percep doar superficial sau chiar sub forma unor distrageri perturbatoare . Copiii respectivi se ghemuiesc in lumea fanteziei lor. Dar intotdeauna cand celalalt se indeparteaza. ajutorul nostru ar putea consta din stabilizarea vechilor persoane de relatie. Dat fiind ca pacientul duce lipsa de obiecte interioare de incredere ~i bine ancorate. Pe de alta parte. adaptati ~i au reactii adecvate. Pacientii de mai tarziu se pliing adesea de faptul di aproape ca nu mai au nici 0 amintire din copilarie. De exemplu. 3. pacientul i~i va reactiva trairile legate de acest om. dar colorata afectiv pozitiv. Ace~tia sunt dedicati in mod special altor oameni. In exterior ei sunt prezenti fizic. de care incearca mereu sa scape. sau a persoanelor de relatie gasite de curand. abordare epuizanta din partea unei marne infometate de afectiune. se retrage. Dependenti de afectiunea ~i iubirea acestora. aceasta culmineaza intr-o depresie. asimptomatice. Obiectele ~i persoanele din lumea care ii inconjoara cad undeva in spate. due intrucatva 0 viata dubla. care nu sunt dramatice ~i zgomotoase. Ie va privi din toate punctele de vedere ~i Ie va aprofunda. sunt ascultatori din automatism. atunci izbucne~te din nou vechea "situatie de parasire interioara". ei se simt intrucatva bine numai atata timp cat sunt sustinuti de caldura nutritiva a unui partener. drogandu-se.1. se pastreaza cunoa~terea acestei stari de pericol. Lor li se pare ca au trecut prin primii ani ai copilariei ca printr-o ceata.

dar mama pe care 0 cunoa?teti din visele dvs. dupa parerea mea.aceasta i-a lasat 0 comoara pretioasa. exaltari submaniace ~i hipervitalitate excitata. In locul unor oameni reali pot aparea vicariant ?i fantasme din cartile de pove?ti sau serialele de televiziune (Heidi. sau ele nu pot fi practicate din lipsa unor prilejuri potrivite. Considerati-o pe ea drept mama dvs. presupunand ca pacientul a avut in copilarie 0 puternicii relatie afectiva cu acest personaj. ci ca in jurulleaganului sau a stat ?i 0 serie intreaga de stramo?i. constelarea unor situatii parteneriale ?i de viata dramatice ?i excitante. de fapt. va iube?te. Sinele deficitar (care nu este psihotic) este mereu amenintat de pericolul de a aluneca intr-o depresie. De indata ce eficienta acestor manevre defensive scade din motive exterioare. in masura in care apar in ele figuri arhetipale. comoara pe care acum nu are decat sa o ridice. "Mama dvs. adevarata!" alta posibilitate de a proteja un om impotriva situatiei de parasire interioara este reprezentata de trezirea sentimentelor sale religioase (presupunand ca a avut vreodata astfel de sentimente). care il impinge sa preia noi sarcini urgente ?i stresante. "Bunul Dumnezeu ca obiect interior" este una dintre cele mai grandioase inventii ale speciei umane. atunci el este cople~it. pentru dezvoltarea ?i buna lui stare. Pacientului i se pune atunci in evidenta cii el poseda rude nu numai ca urmare a descendentei sale dintr-o anumita pereche de parinti. de vechea groaza neclarii a unei vieti prafuite ~i fara sens. Superman). adictii ~i perversiuni de toate felurile. daca el nu astupa prin diferite masuri de apar rare ?i compensare "gaura" din structura Sinelui sau. Nimic nu umple mai bine un suflet de om ?i nimic nu-l protejeaza mai bine impotriva groazei nimicului decat credinta intr-un Dumnezeu bun "care ma iube?te?i care este mereu alaturi de mine". reverii diurne excesive. reala". de tendinte nucleare. schimbari frecvente de partener ~i sexualizare. pentru a goni din con~tiinta acest sentiment de baza. Pe aceasta cale se ridica din apele cristelnitei 0 figura materna sau paterna atragatoare. Indeosebi lipsa valorilor ?i deficitul de con?tiinta a existentei idealurilor fixatoare sunt cele care pot sustrage cursului unei existente speranta intr-o viata cu sens. El descrie oameni in partea a doua a varstei mijlocii "atunci . pacientul poate sa i?i aminteasca de scumpii lui tovarii?i din copiliirie ?isa intre intr-un dialog interior cu ei. ?i care vorbe?te atat de des prietenos cu dvs. adica 0 lipsa a sentimentului puterii ?i valorii proprii. dat fiind ca. Ernie. in forma incon?tientului colectiv. Materialul pentru obiectele interne mai poate fi creat ?i din vise. actiuni criminale ~i multe altele. o 4. De aceea el construie?te structuri defensive secundare a caror sarcina este de a acoperi defectul primar al Sinelui.146 Dietmar Stiemerling 10 abordari psihoterapeutice ale depresiei 147 te interactionale care au avut loc in copilarie intre pacient ?i aceasta persoana ?i ii comunica pacientului uimit dH de mare a fost importanta pe care ele au avut-o. Sinele "gol" ~i afinitatea sa eu sentimentul depresiv de baza al vietii Expresia "Sine gol" trebuie inteleasa ca 0 metafora ?i circumscrie fenomenul conform caruia substructurile Sinelui au o pregnanta redusa. activitate febrila. omul cu tulburare narcisica are la baza un sentiment depresiv de fundal al vietii. "nu v-a iubit niciodata ?i de aceea v-a neglijat. $tim astazi cii un deficit narcisic. spune analistul. Kohut a ariitat cum deficitul substantial de impulsuri de importanta centrala poate duce la 0 "depresie goala". Lassie. De fiecare data cand ameninta 0 situatie interioara de paras ire. Michey Mouse. sau respectivul este intr-o pauza din cauza epuizarii. intr-o anumita masura intreaga umanitate . care functioneaza fara sentimente de culpabilitate ~i autoagresiune. ca de o febra latenta. de idealuri ?i reprezentante stabile ale obiectului poate provoca la purtatorullui un sentiment de gol ?i 0 triiire invaziva a lipsei de sens a vietii. Acest scop este realizat prin urmatoarele strategii de aparare: Fantasme ~i sentimente delirante de grandoare. care poate deveni pentru totdeauna un insotitor interior sigur al pacientului.

>icercetatorii de orientare neanaliticii (Salzmann. care compenseaza un defect in loc sa il acopere. ~i Seligmann. agresive sunt nucleul depresiei. (1911/1916): Depresia provine din agresiunea refulata. talentul sportiv. al celui de tip alter-ego ~i/ sau idealizant) cere indeplinirea urmatoarelor conditii: completarea deficitului primar cu ajutorul interiorizarii transformatoare sau aducerea in stare de functionare valida a structurilor pana atunci insuficiente ~i/ sau indicarea talentelor deosebite ale pacientului. 1. K. Becker. 1970. E. AlMuri de structurile defensive. persoana al carui Sine este prejudiciat dezvolta talente deosebite intr-un domeniu. (1965): "Reactia depresiva pare a fi intotdeauna legata de 0 agresivitate nedescarcata. Miller. motivarea educarii acestora ~i sustinerea oferita pacientului pentru a invata anumite lucruri. Aceasta stare de fapt este ilustrata de urmiitoarele citate: Abraham. W." (Kohut. care nu erau in stare sa construiasca un concept propriu de viata sau sa realizeze tendinte nucleare. La intrebarea ingrijorata "daca au ramas fideli modelului lor de viata eel mai intim". Ea este 0 componenta importanta sau poate cea mai importanta dintre componentele unei retele complicate de cauze ~i efecte. Maler ca depresia este rezultatul unui conflict agresiv. existente in germene. Capitolul9 Depresie ~iagresivitare inhibata Unii sunt doboriiti pentru ca nu pot sa ii doboare pe alpiif o 1. Schulz-Hencke. geniul oratoric. Izard. J. Urmare sunt cele mai extreme stari de disperare ~i1etargie.). Structura compensatorie "strabate 0 dezvoltare proprie ~i duce la 0 reabilitare functionala a Sinelui. a~a cum angoasa rezulta din libidoul refulat. vindecare a Sinelui in psihanaliza (cu ajutorul transferului in oglinda. 1977). 1974.. (1971): Jmparta~esc parearea lui M. (1940): "Impulsurile inhibate. de diferite conditii ~i factori. activitati artistice etc. Kohut Ie cunoa~te ~i pe cele compensatorii. ei trebuie din pacate sa dea un raspuns negativ.148 Dietmar Stiemerling dind curba vietii se apropie de mi~care descendenta definitiva" (Kohut./I . W. Seurta tree ere in revista a ipotezei agresivitate-depresie Aproape toti autorii de orientare psihanaliticii atribuie un rol important agresivitatii in aparitia dispozitiei depresive ~i in izbucnirea bolii la varsta adulta. C. echilibrand o slabiciune la un pol al Sinelui cu intarirea celuilalt pol. ~i Sandler./I Joffe. 1975) . E. 1977) De regula. 1972. H./I Jakobson. R. cu ajutorul carora ea compenseaza alte lipsuri (jocul de ~ah.

De ce este necesara acum 0 noua discutie despre aceasta tema? Cred ca este necesara pentru ca in cadrul conflictului agresiv exista doua forme diferite de depresie. incarcat agresiv. factorul agresiv ~i importanta lui in psihodinamica unei depresii nevrotice.este consecinta unei conflict de agresivitate intrasistemic intre 0 reprezentanta speciala a Sinelui. Sa privim acum mai atent is~oria personala a unei persoane care s-a imbolnavit din cauza unui conflict agresiv intersistemic. el nu este obligatoriu (acest lucru este dovedit. In depresia de tip II Supraeul se comporta discret. in primii ani de viata ai copilului. La tipul I mania este orientata spre Supraeu. printre aItele. dar lucrurile nu stau deloc a~a la depresia de tip II. Indiferent dH de important poate fi afectul agresiv in geneza ~i apoi in situatia declan~atoare care face sa izbucneasca depresia. de circumstante in care un om se simte provocat ~i ar fi trebuit sa risposteze agresiv. durata ~i pericolul existential al melancoliei. mare parte a a~a-ziselor episoade depresive merg in contul depresiei de tip II. Respectiva persoana trebuie sa stea pe loc. aIta forma de evolutie ~i aIta psihodinamica. nu are profunda intensitate. depresia de tip II este declan~ata. am luat in considerare rolul afectului agresiv. in sentimentele ~i impulsurile sale agresive . Sa repetam inca 0 data: in acest capitol este yorba despre agresivitatea inhibata ~i de consecintele pe care ea Ie are pentru purtatorul ei. care au fiecare aIta geneza. posibilitatile terapeutice in cazul acestei forme de nevroza. La depresia de tip I este yorba despre un conflict agresiv intrasistemic. situatia sa specifica de incercare ~i e~ec. de regula. destinul agresivitatii care nu poate fi traita ~i. transformandu-se intr-o platitudine care nu face aItceva decat sa slabeasca sistemul. Respectiva persoana este manioasa impotriva unui obiect extern (de aceea vorbim despre un conflict intersistemic sau interpersonal). dimpotriva. Ea nu poate sa exprime aceasta manie (uneori nici trairea aceastei manii nu ii este accesibila). a~a cum arata printre altii Mandelson. nu are nici un rol in dinamica procesului patologic. ~i de faptul ca in aceasta carte sunt descrise in total 10 variante de depresie). • Tabloul patologic al formei II de depresie decurge mai bland. M. 0 • 2. structura persoanalitatii sale in calitate de adult. Supraeul ~i restul Eului".~i astfel devine depresiva. Aretis ~i Bemporat. la restrictionarea posibilitatilor sale de exprimare a agresivitatii. 1974. • Situatiile declan~atoare de deosebesc: depresia clasica este declan~ata in majoritatea cazurilor de pierderea unui obiect. Istorie personaHi: conflict agresiv !]i copiHirie timpurie Acum ne yom ocupa de intrebarea: cum s-a ajuns. la tipul II ea duce la 0 devitalizare a persoanei: energia afectului agresiv se inverseaza. In cele ce urmeaza voi compara pe larg cele doua forme de depresie care decurg din agresivitate ~i voi indica punctele in care ele se deosebesc: • depresia nevrotica clasica (tip I) este determinata de un Supraeu punitiv. impotriva unei persoane care a frustrat-o sau a provocat-o. 1983. Cand am vorbit depre depresia clasica ~i am enuntat definitia: "depresi<J. Aici nu are loc nici un proces de identifica- • reo Elaborarea agresivitatii ne-traite are loc in mod diferit. la tipul II este yorba despre unul intersistemic (adica du~manul este ~i ramane in afara!).150 Dietmar Stiemerling 10 abordari psihoterapeutice ale depresiei 151 subliniaza continutul ridicat de ostilitate pe care 11 poarta in ei depresivii. anume. deoarece impotriva afectului agresiv se declan~eaza imediat un mecanism de inhibitie invatat. Cititorul atent se va opri aici ~i-~iva exprima mirarea legata de faptul ca aici nu facem decat sa explicam pentru a doua oara 0 stare de lucruri care a fost luata in consideratie atat de temeinic deja in capitolul al patrulea. La depresia clasica se ajunge la 0 "identificare narcisica" cu obiectul iubit-urat. Exista forme de depresie in care conflictul agresiv nu joaca nici un rol sa:u are doar un rol marginal. Trebuie sa tinem seama ~i de . in cele din urma.

ii amintesc mamei de inspairnantatoarele conflicte din casnicia parintilor proprii ~i de caracterul distructiv al conflictelor de durata din familie. pun in pericol idealul de educatie al unui tata care considera cii pretentiile de obedienta absoluta ~i infrangerea vointei proprii a copilului sunt masuri necesare in educatia unui om de valoare. cu un raspuns agresiv. dat fiind cii tinde spre contrareactii nepotrivit de aprige ~i brutale. adica un fel de frate. care se prevaleaza fortat de autoritatea sa. ei i~i pedepsesc copilul cu dojeni. care ascunde 0 mare cantitate de ostilitate reprimata. cu importanta exersare a vointei proprii). • a angoaseaza sau 0 indigneaza pe mama. • sunt 0 chemare la lupta pentru un tata nesigur de sine.el trebuie sa arate acum cine este stapan in casa. Altii nu iau in serios manifestarile de manie ale fiului/ fiicei. Mama i~i recepteaza propriul copil ca pe a persoana de acela~i rang. Ei ameninta cu retragerea iubirii sau chiar ii retrag copilului iubirea lor (se supara. pun in pericol capacitatea de stapanire de sine a unui parinte ~i evoca pericolul izbucnirii necontrolate a propriei sale manii. Mamele care nu sunt sigure . se poarta ca ~i cum nu ar fi acolo). • tulbura dorintele de armonie ~i simbioza ale unei marne care ar dori sa traiasca intr-o totala dedicare ~i "iubire fericita" cu fiul ei. via mecanisme instinctuale. cu pedepse corporale. adica devalorizari ale propriei persoane ~i pun sub semnul intrebarii echilibrul narcisic al celui in cauza. urmarea ar fi ca ea sa se considere ratata la capitolul educatia copilului. Expresii de manie. chiar acte agresive sub forma de lovituri adresate parintilor sunt manifestari infantile naturale ~i intra in normalul dezvoltarii. rad de ele. astfel incat ea dispare partial sau total din repertoriul comportamental al copilului respectiv? Ce reactii emotionale declan~eaza la ei aceste comportamente agresive infantile? Manifestarile de manie ale unui fiu/ fiica: • sunt a jignire narcisica fata de persoana de relatie primara. • pun in pericol pacea aparenta care se mentine artificial in familie. aduc atingere cerintei de recuno~tinta enuntate de 0 mama care-~i sacrifica tot timpul. il ignora pe copil. sunt traite ca ni~te jigniri persoanale. deoarece pun sub semnul intrebarii Eul ei ideal: "Sunt o mama perfecta!". ~i trebuie sa intre cu el intr-o lupta de autoafirmare. de care cel in cauza se teme pe buna dreptate. Ea dore~te sa evite orice repetare a acestei situatii ~i nu recunoa~te caracterul inofensiv al manifestarilor de manie ale copilului ei. Cuvintele rele ~i expresiile de manie sunt totalmente • • • • • tabu.152 Dietmar Stiemerling 10 abordari psihoterapeutice ale depresiei 153 faptul di procesul de cre~tere psihicii a fiedirui copil este insotit in mod neintentionat ~i inevitabil de 0 serie de frustrari de diferite naturi. pentru ca pot declan~a a avalan~a de ura ~i pot face sa se prabu~eascii intregul sistem familial. arest la dorniciliu sau retragerea diferitelor favoruri.la care el poate reactiona. Ea se teme cii din copiii agresivi vor ie~i adulti razboinici. care partial intra in normalitatea varstei (sa ne gandim numai la varsta contrazicerii. care se neaga pe sine ("Eu fac totul pentru tine ~i tu te porti atat de urat cu mine!"). nu mai vorbesc. care vede in rezistenta agresiva a fiului sau inceputul unei lupte pentru putere . Cu siguranta ca la aceasta lista se pot adauga ~i alte motive care Ii fac pe parinti sa creada ca trebuie sa ingradeasca comportamentul agresiv. Acum trebuie sa ne punem intrebarea: de ce unele persoane de relatie ale copilului restrictioneaza atat de drastic aceasta forma vitala a manifestarilor naturale ale fiului/ fiicei. condamnari morale. comportament sfidator. descurajari ("Unui copil care da in mama lui 0 sa ii iasa mana afara din mormant!"). • 0 intristeaza pe mama pentru ca ea considera cii numai un copil cuminte este demn de a fi iubit. ea insa~i este inhibata sub raportul agresivitatii ~i a pun in pericolul de a i se trezi propria agresivitate latenta ~i de a izbucni atunci cand copilul manifesta comportament agresiv. In educatie ~i in propria ei viata ea tine la idealul pacifist.

pur ~i simplu. dat fiind ca se afla sub dictatul diverselor angoase. sa se instaleze.sparge zidul refularii ?i ameninta echilibrul psihic al purtatorului sau. pe strada sau in lumea adultilor. El este batut jalnic?i forta lui de rezistenta este zdrobita. Toate aceste evenimente pot conduce la 0 demonizare a agresivitatii ?i la izgonirea ei din trilirea proprie ?i din repertoriul comportamental. care ramane in incon?tient. indignati ?i angoasati. fata de care se pozitioneaza ambivalent. care poate fi activat in orice clipa de un prilej corespunzator. 0 barieril fulgeratoare (automata) in sensul unui reflex invatat (aceasta este ideea fundamentala a teoriei despre nevroze a lui Schultz-Hencke) ?i persoana in cauza nu poate sa i?i mai perceapa deloc afectul de manie sau ura. Persoana inhibata nu mai are acces la afectul sau de manie. dar ele trebuie sa ramana zidite in piept. in conditiile maniei aflate in stare de germene. Adesea copilul face experienta agresivitatii separat de parintii sai.154 Dietmar Stiemerling 10 abordari psihoterapeutice ale depresiei 155 de sine sau care au 0 vitalitate slaba se intristeaza sau chiar incep sa planga ("Nu a? fi crezut ca e?ti in stare de asta!") Dar este sufident ca. ei sa sernnaleze ca au fost afectati. In celalalt caz mai apar inca sentimente de manie neputincioasa. ru~ine).fie prin moarte sau separare. sentimente de culpabilitate) nu Ie este permis sa aiba nid 0 expresie. In joaca el i?i rane?te neintentionat un frate sau 0 sora ?i este pedepsit sever pentru aceasta. Consecinta este 0 inhibitie agresiva. adica. pedeapsa. pentru ca bariera invatata face imposibila exprimarea maniei. Tendinta pe care 0 au persoanele cu structura depresiva. este tratata abuziv ~i nedrept. Exista familii in care tematica ucideriicoloreaza climatul casnic. Inhibitia agresiva persistenta face ca. Aceasta ii protejeaza de perceptia propriei lor manii ~i de necesitatea de a lua masuri impotriva celor care au provocat aceasta manie. Potentialul sau agresiv existent. 4. care intra in cauza ca factori declan?atori pentru instigarea unui conflict ngresiv. ii face pe ace?ti oameni sa ii perceapa adesea fals pe ceilalti. sau tatal impu?ca cainele fiului sau pentru ca este manios pe acesta. in reactie la agresiunea copilului. Situatia de incercare ~i e~ec declan~atoare $i la varianta de depresie descrisa joaca un anurnit rol pierderea unui obiect al iubirii . teama de masurile de razbunare agresive ?i sentimentele de ru?ine ?i culpabilitate ("sunt un om rau") 11 fac in cele din urma pe copil sa renunte la expansivitatea sa. dat fiind ca mania originara impotriva mamei este supusa unei interdictii din partea Supraeului. el imparta?e?te experienta de a fi lovit ?i se simte zguduit existential. este injosita. speriati. pentru pune in evidenta autorului acestui comportament faptul ca a gre?it. In cazul cel mai nefavorabil mania proprie nid nu mai este traita. Prin aceasta se inteleg situatii in care persoana In cauza este atacata agresiv. este in acela?i timp cauza unor sentimente de culpabilitate incon?tiente. fie numai din cauza dezamagirii (urmata de retragerea celui dezamagit). in cercul prietenilor sau la ?coala. i se . Alaturi de pierderea unei persoane de relatie importante. Structura depresivii a adultului cu problematicii agresivii Persoana adulta predepresiva a transferat de regula conflictul sau agresiv primar cu parintii asupra partenerului sau unei persoane de relatie de aceea?i importanta. Teama de consedntele propriei agresivitati manifesate (pierderea iubirii. Potentialul agresiv care a?teapta sa fie chemat ?i care parra acum fusese zagazuit in incon?tient . Acolo unde trebuie de fapt sa apara revolta ?i manie se va deschide 0 lacuna in con?tiinta. sa ignore provocarile?i abuzurile lor. dat fiind ca din motive interioare (angoasa. exista insa ?i situatii de incercare agresive. cu un prilej dat. Alaturi de ace~tia exista ?i predepresivi care-?i percep foarte bine supararea. dar carora Ie lipse?te inca curajul ?i capacitatea de a 0 exprima. unde sunt la ordinea zilei injungherile amenintatoare cu cutitul sau acte de violenta de cea mai brutalil natura. Starea de a fi parasit este receptata ca 0 forma flagranta de lipsa a iubirii ?i mobilizeaza conflictul agresiv latent. 3. anume aceea de a ridica mecanismul de aparare al idealizarii ca 0 pavaza in calea sentimentelor lor ostile.

el o descarca pe sine insu~i. la na~tere 0 stare de tensiune pe care persoana in cauza 0 traie~te ca 0 depresie. Maniosul nu i~i mai poate refula agresivitatea. Ea trebuie sa fie cumva descarcata. in ciuda unei porniri de impotrivire pe care 0 percepuse la sine. . agresivitatea care nu este traita duce foarte frecvent la un episod depresiv (care dureaza ore. care au nevoie amandoua de multa energie. Insa eu sunt de parere ca in cazul multor persoane cu agresivitate inhibata exprimarea maniei nu este interzisa de 0 con~tiinta mobilizatoare. 0 pacienta a mea cadea in stari de manie salbatica ~i de disperare. • Numai retroactiv.: numai pe drumul catre casa ii trece prin minte ca s-a suparat subliminar din cauza unei anumite expresii a terapeutului sau). intrucatva cu intarziere. Persoana in cauza trebuie sa faca ceva pentru a nu fi rupta in bucati de propria sa presiune. Abordarea terapeutica Eforturile analistului tintesc in cazul de fata spre con~tientizarea ~i demontarea inhibitiei agresive a pacientului. adica al procesul transferential. el nu a gasit curajul de a protesta sau de a-~i spune supararea. Toate acestea seamana cu 0 a~a-numita furtuna de mi~cari. in care se ajunge la un fel de situatie de mat. Oar este important ~i sa gasim motivele actuale care il impiedica pe padent sa se exprime pe sine (alaturi de reflexele fac repro~uri sau este descurajaUi. sentimente de culpabilitate) sa i~i orienteze mania spre cel care il chinuie.te sunt cele care intrerup lantul frustrare-agresiune. De fiecare data cand era parasita de un prieten. pentru a-i arata pacientului ca • are 0 lacuna emotionala. dar uneori ~i zile) ~i nu la 0 imbolnavire depresiva de durata. Ce se intampIa atund cand "vaporii" nu mai pot fi evacuati din cazan? Psihicul persoanei respective incearca atunci sa refuleze imediat in incon~tient agresivitatea care se mobilizase impotriva obiectului pe calea procesului reflex ~i sa 0 pastreze aco10 in refulare. Agresivitatea care a fost astfel intruditva izgonita din con~tiinta nu a fost insa ~tearsa de pe fata pamantului. ci reflexele conditiona. ca in ~ah. 6. Destinul agresivWitii care nu poate £i traitii Afectul agresiv reprezinta un anumit cuantum de excitatie. deoarece este prea apriga. in cazul acestei variante de depresie. de-a lungul carora alerga sa se dea cu capul de pereti ~i se lovea serios. este deranjat de o interactiune cu analistul care i-a dat un sentiment de disconfort (de ex. creeaza 0 mare care inunda psihicul purtatorului ei ~i duce la devitalizarea acestuia. presupune 0 presiune asemanatoare cu cea pulsionala. de profunzimea ~i intensitatea melancoliei. cu consum energetic. El i~i imagineaza jocul de forte intre agresivitatea gata sa fie descarcata ~i contrareflexele blocante invatate ca un fel de competitie la trasul funiei. Presiunea ~i contra-presiunea.10 abordari psihoterapeutice 156 ale depresiei 157 Oietmar Stiemerling In al doilea rand: directia-scop a maniei este schimbata. Aid ne ajuta sa aflam cu ce mijloace inabu~eau sau pedepseau tata ~i mama impulsurile agresive ale copilului. Analistul folose~te orice ocazie din cadrul tratamentului. tensiune energetica. Ea poate fi deplasata de la obiectul impotriva caruia se indreapta mania direct catre propriul Sine. Aceasta se poate intampla dupa cum urmeaza: Energia agresiva care tindea la inceput catre 0 descarcare in forta. se anuleaza una pe alta in actiunea lor. el este blocat (prin reflexe invatate. ~i al carei drum spre exterior a fost blocat. Este important sa gasim angoasele ~i sentimentele de culpabilitate adesea incon~tiente sau traite cumva surd care 11 impiedica ~i astazi pe padent sa faca loc maniei sale. Oar fiindca pe de alta parte. • Sau ca. iar respectului de sine i-ar conveni sa il puna la locullui pe agresor. Schultz-Hencke a gasit 0 alta imagine pentru acest proces. 5. a~a cum 0 cunoa~tem din comportamentul anumitor animale. dar se vede ca nu simte nimic de acest fel. anume in locuri in care el ar trebui sa simta un impuls agresiv. A~a cum am amintit la inceput. ea a capatat 0 atat de mare cre~tere de tensiune incat nid nu mai'poate fi mentinuta in cu~ca incon~tientului.

sa ofer ajutor. eu sunt mai degrabel impotriva. ca a considera de nimic. ele sunt realitatea psihica ~i limiteaza comportamentul persoanei respedive. Dupa aceea eram raniti pana in epoca de piatra ~i timp de saptamani nu ne mai vorbeam. pacienjii nu au acces nemijlocit la teama lor specifica." Pacient: "Ma tern ca oamenii nu vor lua in serios supararea mea. dat fiind ca aceast lucru atragea dupa sine consecinte inevitabile ~i greu suportabile. pierd a anumita parte a contului meu de simpatie. care sa sfar~easca intr-o clarificare construdiva a conflidelor. Acesta ar lua cu siguranta in nume de rau critica mea ~i ar reactiona totalemente jignit. cored. Eu insumi sunt foarte sensibil ~i mi se pare ca mi se scurge pamantul de sub picioare atunci cand cineva imi face repro~uri. sa ma gandesc la binele altora. sa ii inconjar cu grija mea." Pacient: "Ma tern sa supar pe cineva." Pacient: "Nu vreau sa ii fac rau celuilalt. Dar. ma balbai ~i fac a figura lamentabila." Pacient:"Ma tern de apararea apriga a celuilalt. Atunci pacientul face pentru prima oara experienta con~tienta. Sa fiu bine dispus. Era aproape ca a nimicire absoluta a celuilalt. sa critici. sa injuri. Cred ca orice diferenta de opinii cu partenerul ameninta existenta unei relatii. in condijii controlabile. nu are voie sa existe nici un cuvant rau. sa reprezinji ceva ~i apoi ai dreptul de a deschide gura. Oridt de false sau de grote~ti pot sa ne para.158 Dietmar Stiemerling 10 abordari psihoterapeutice ale depresiei 159 de angoasa invatate). Nu se cuvine ca eu sa enunt critici sau sa protestez. In acest moment voi lansa intrebarea daca psihoterapeutul trebuie sa creeze intentionat unele ocazii pentru a-I pune pe pacientul sau inhibat intr-o situajie de tentatie agresiva? Oricat de tentant ar parea sa ii deschidem pacientului modalitati de exersare. Imi lipsesc argumentele. masura ~i gradul de eficienta al atacurilor noastre inscenate nu se pot doza bine. Acesta va tuna ~i va fulgera ~ipe mine va cadea a avalan~a de manie inspaimantatoare." Pacient: "Vreau mereu sa fiu un am bun ~i dragut (a~a cum dorea mama). altfel se intampla ceva foarte urat. sa fiu marinimos. cu toate indiciile unei u~urari profunde. in cel . Este important sa recunoa~tem fata de pacient caraderul indreptatit al angoaselor sale ~i sa nu dorim sa 11 convingem sa scape de ele. celalalt gande~te: ce-~i inchipuie oare viermele asta?" Pacientul: "Ma tern sa blamez pe cineva.aceasta este patologia comportamentului sau. In plus. de regula. Nu ~tiu deloc cum se face asta: sa dojene~ti. Adesea este nevoie de a analiza mai lunga pentru a aduce la lumina zilei fadorii temuti din incon~tient." Lista motivelor de teama prezentate mai sus s-ar putea prelungi. Dupa asta. Trebuie sa ma retin. In familia sa primara era intr-adevar foarte periculos sa fii agresiv. a faptului ca se poate comporta critic ~i poate avea a parere diferita fara ca pentru aceasta sa fie pedepsit intr-o anumita forma. Erau confruntari inspaimantatoare. Pericolul consta de fiecare data in faptul ca pacientul poate sa se prinda (observa intenjia ~i este prost dispus) ~i oferta noastra cade in gal. nimic nu mai era sfant. din mine nu va mai ramane nimic. Mai intai trebuie sa fii adult ~isa fi facut ceva." Pacient: "Cand doi oameni se iubesc. Cand spun ceva. dar a yom lasa a~a cum este. Se tope~te imaginea pozitiva pe care a au aljii despre mine. Astazi ma tern de mania mea." Pacient: Jnainte aveam izbucniri de manie in care mi-ar fi placut sa sparg totul. Dimpotriva. $i intr-o zi a sa ma trezesc singur pe lume ~i nimeni nu a sa vrea sa mai ~tie de mine. Ma tern de consecinte. La noi in casa erau adesea conflide totale. care ajungeau pana in profunzimi. Cand ma obraznicesc. lata aici cateva exemple: Pacientul: "Sunt mic ~i neinsemnat. Poate fi de foarte mare ajutor sa se ajunga la confruntari intre pacient ~i analist. dar sa nu devin niciodata zgomotos ~i rau ~i agresiv. Dar pacientul generalizeaza experientele sale din copilarie ~i adolescenta . el vede ~i trateaza lumea ~i oamenii ca ~i cum ar functiona dupa acelea~i legitaji dupa care functiona odinioara sistemul sau familial ~i membrii acestuia. noi intarim expres autoafirmarea sa agresiva." Pacient:"Ma tern de dispretul oamenilor.

160

Dietmar Stiemerling

10 abordari psihoterapeutiee

ale depresiei

161

mai diu eaz, pacientul reeepteaza lovitura sau nu se mai poate apara, inregisteaza aeest lueru ea pe 0 infrangere ~i iese de aici deprimat. eu totul altfel stau luerurile daca pacientul este frustrat din intamplare sau neintentionat ~i se supara. Atunci putem impinge evenimentul putin mai departe, pentru a deveni 0 provoeare, favorizandu-i astfelluarea de poziFe. Grice provoeare este desigur 0 aventura pe muehie de eutit. Pacientul nu trebuie sa aiba parte prea multa frustrare, dar nici de prea putina, pentru ea afectul sau de protest sa poata depa~i unda de angoasa. De-a lungul unei analize nu se poate sa nu apara frustratii neintentionate; aeestea arata dupa cum urmeaza: in timpul unei ~edinte suntem obligati sa dam un telefon 11 poftim pe pacient eu intarziere in cabinet nu raspundem la 0 intrebare suntem prost-dispu~i ~i nu suntem atat de prieteno~i ea de obicei - eontramandam 0 ~edinta sau 0 amanam nu ne eerem seuze pentru un act ratat, ci ni-l permitem in mod suveran - ne permitem sa spunem ca "nu am auzit" eutare sau eutare lucru spus de el provocam prin enuntarea unei pareri, eu care nu avem in mod evident dreptate tinem la respectarea regulii fundamantale (de a spune totul), tinem la punctualitate la venire ~i la plata ~i folosim orice abatere pentru a-i "scoate oehii". Atunci cand totu~i pacientul se simte aeoperit ~i treee eu vederea eele intamplate, noi ii yom arata gre~eala (Analist: "Ma mir ea nu v-ati manifestat!"). II intrebam pe pacient cum a trait situatia, ee s-a intamplat eu el. Astfel, aproape intotdeauna seoatem la lumina reaetii de manie latente sau ehiar puternice. Aeum pacientul este stimulat sa gaseasea aeele angoase care I-au impiedicat sa i~i exprime supararea. Este deja evident ee a aflat Sehultz-Heneke: la ineeput, pacientul nu i~i banuie~te supararea, apoi ineepe sa 0 pereeapa

abia dupa ealeva ore sau zile, apoi ineepe sa 0 reeeptioneze eu putin timp dupa intamplarea respectiva, apoi ehiar in timpul aeesteia ~i apoi uneori ehiar anticipand un eveniment a~teptat. In mod asemanator se petree luerurile ~i in eazul exprimarii maniei: la ineeput ea nu poate fi deloe aratata, apoi este aratata numai dupa ee se petreee, apoi insa se va manifesta ehiar in timp ee se petreee.

10 abordari psihoterapeutice

ale depresiei

163

Capitolul 10

Depresie, trauma na~terii ~i experiente traumatice timpurii (teoria traumei biologice, teoria durerii originare ~i teoria traumei na~terii)

Depresia este consecinta unor traume fizice pi psihice foarte vechi, dar refulate

Afectul depresiv al bolnavului adult poate fi inteles ca reamintire a unor stari psihice foarte dureroase din timpul na~terii ~i din copilaria timpurie. Un potential dureros cuprinzator, conservat intr-o depresie bazala, ca urmare a unor experiente traumatice timpurii pline de suferinta, ar putea fi pastrat in latenta pana la izbucnirea bolii, prin masuri defensive constante. Experientele dureroase din prezent, care umplu paharul, fac sa izbucneasca din nou afectul depresiv refulat ~i duc la stabilirea unei depresii. Ipoteza prezentata aici porne~te deci de la ideea ca nou-nascutul, respectiv copilul foarte mic, a suferit deja 0 multime de traume psihofizice ~i psihice ~i a dezvoltat un soi de depresie bazala. S-au stabilit sisteme de amintiri negative, care stocheaza durerea ~i disperarea foarte timpurie, ce pot fi eliberate cu prilejuri ulterioare.

Exista - la oamenii care au fost preincarcati cu aceste lucruri - un fel de pol de durerii. Ne putem imagina aceasta sub forma unui vas din interiorul psihicului, unde se aduna toate suferintele ~iranile care I-au afectat pe respectivul in prima copilarie. Principalii reprezentanti al acestei directii de gandire sunt fara indoiala Max Stern (1951), Arthur Janov (1970) ~i Stanislav Grof (1975); dar ~i Rene Spitz (1965) dezvolta ideea unei depresii bazale ~i exprima ipoteza ca depresia anaclitica a sugarului (datoratc'i carentei partiale de aprovizionare afectiva pe un interval de pana la 4 luni) lasa in urma "cicatrice care se vor vedea in anii care vor urma" (R. Spitz, 1965). $i K. Abraham (1916) ~i E. Bibring (1953) reprezinta conceptia unei incarcari stravechi a depresiei, anume ideea ca "depresia psihica (a adultului) este repetarea anticipatorie a unei depresii primare fiziologice ... " (citat de Stern, 1972) Sa ne indreptam atentia asupra ideilor lui Max Stern (1951): Stern a dezvoltat 0 teorie biologica a traumei "dupa care traumele psihice ~i apararea psihica sunt construite pe baza unor traume biologice primare ~i unor procese defensive fiziologice primare" Dupa conceptia acestuia, fiecare copil este expus in faza sa de imaturitate homeostatica unor situatii biotraumatice determinate fiziologic, care insa pot fi mentinute in ni~te limite suportabile, daca relatia mama-copil functioneaza bine. Prototipul traumei este 0 "situatie fiziologica in care 0 tulburare a echilibrului homeostatic nu poate fi compensata prin mijloacele obi~nuite ~i la momentul obi~nuit. Acest e~ec implica 0 amenintare vitala. Provocata de cople~irea cu stimuli fizici sau psihici (intoleranta fiziologica la foame "la sugar foamea se apropie de un ~oc hipoglicemic", imaturitatea reglarii termice) ea induce 0 reactie de ~oc mai mult sau mai putin puternica. Conform fiziologilor, ~ocul nu este nimic altceva decal procesul mortii pe cale naturala" (Moon, 1942). "Din cauza imaturitatii biologice, un astfel de e~ec al reglarii homeostatice este specific situatiei postnatale." (Stern, 1972)

164

Dietmar Stiemerling

10 abordari psihoterapeutice

ale depresiei

165

Insa daca in faza timpurie a varstei sugarului, dar ~i mai tarziu, simbioza protectoare mama-copil e~ueaza mai des ~i mai intens decat de obicei, daca respectivul copil sufera 0 pierdere de obiect care dureaza mai mult sau mai putin timp (mama se preocupa prea putin de el, lipse~te, nu se afla in 10cuI in care este nevoie de ea), atunci copilul in cauza sufera 0 a~a-numita biotrauma. Prabu~irea reglarii homeostatice este perceputa de copil ca 0 amenintare cu nimicirea ~i moartea. "Perceperea reactiei de ~oc crescande face sa dispara in nimicnicie Sinele ~i lumea inconjuratoare. Situatia traumatica treze~te nu numai sentimente de neajutorare totala, ci are ~i caracterul cumplit, insuportabil ~i amenintarea cre~terii constante a acestei stari ingrozitoare" (Stern 1972). Perioada postnatala a unui sugar ar fi serios pusa in pericol "daca nu ar exista 0 serie de contrareactii fiziologice de natura reflexa care sa caute sa echilibreze aceste situatii traumatice" (reacpe primara de aparare). Ele vin in intampinarea aparijiei reacpei de ~oc. In primul rand trebuie numita aici furtuna afectiva de mi~cari (Mahler, 1965). Atunci eand acest raspuns motor ~i descarcarea de adrenalina provocata de el nu pot compensa fatala prabu~ire de tensiunii arteriale, apare 0 alta funcpe de aparare, anume depresia primara cu hipokinezie ~i stupor, care determina 0 regresie a organismului la un nivel mai vegetativ ~i il salveaza temporar de ~oc ~i moarte. Copilul nu uita biotraumele traite in copilaria timpurie, ci acestea stabilesc 0 anumita disponibilitate de a reactiona la pierderea de obiect. Daca omul care are 0 astfel de incarcatura va suferi, in viata sa adulta, 0 pierdere de obiect sau alte deprivari, atunci el va recurge la mecanismul de stapanire pe care I-a folosit frecvent in situapi anterioare asemanatoare. "El se apara de noua amenintare printr-o regresie la apararea depresiva primara." (Stern 1972) "Depresia psihica este deci repetitia anticipatorie a unei depresii primare fiziologice." (Stern 1972) Adultul care devine depresiv reactioneaza la trauma de a fi parasit ca ~icum ar fi sugarul de odinioara, care sufera 0 trauma biologica - ~ipoate din cauza ca pierderea de obiect, tra-

uma biologica, groaza de moarte ~i reactiile depresive au fost imbinate in trairea sa intr-un complex interdependent (proces de invatare). Aici ne oprim cu prezentarea teoriei traumei biologice a lui Max Stern. La prima vedere se pare ca ipoteza lui Stern explica numai aparitia reactiei depresive: in mod primar, depresia este un mecanism de necesitate fiziologica pentru pastrarea homeostazei biologice, deci 0 functie, un artificiu al psihicului, 0 strategie de aparare; trairea angoasei de moarte, disparitia sinelui ~i a lumii inconjuratoare, neajutorarea ~i caracterul insuportabil, groaza ~i amenintarea cu avansarea acestei stari nu sunt continuturi ale depresiei sau afectului depresiv, ci mai curand preced aceasta stare de necesitate, 0 pun in functiune. Depresia este un soi de inabu~ire a revoltei fiziologice ~i psihice, ea este uleiul tunat pe valurile spumegande. Pe de alta parte, un copil care a suferit mai multe traume nu uita situatiile in care a fost amenintat de timpuriu cu ~ocul ~i moartea: in vise ~i atacuri de panica de dinainte de a adormi, in pavor nocturnus ~i uneori intr-o atotprezenta angoasa de moarte sau a~teptare a catastrofei, el "i~i aminte~te" fara sa banuiasca legatura - de aceste intamplari traumatice din copilaria sa timpurie. Groaza insuportabila ~i disparitia in nimic traite atunci (cauza) sunt atat de strans legate de raspunsul depresiv (consecinta) ineat ambele componente sunt contopite intr-o unitate de traire. Atunci cand vorbim in acest context de 0 depresie de baza, nu ne referim numai la mecanismul special de aparare, ci ~i la afectele ~i procesele fiziologice care au precedat apararea ~i care au provocat-o. Cu cat mai u~or de tulburat ~i mai sensibil este organismul copilului ~i cu cat mai frecvente ~i mai intense au fost traumele traite, cu atat mai cuprinzatoare trebuie sa fie depresia de baza construita pe acestea. Ea ramane stocata in sufletul omului respectiv, gata sa fie evocata ~i se va actualiza din nou cu 0 ocazie potrivita. Pentru Arthur Janov (devenit cunoscut datorita carPi sale: "Strigatul primar" 1970), depresia este mClscaunnl" sentimcn-

pe care el Ie nume~te sisteme Coex." (Grof. Manunchiul de experiente ulterioare este grupat in jurul acestui nucleu." (Grof. determinate partial de dinamica biologica a procesului na~terii. adicii sisteme de experiente condensate. Afectul depresiv al adultului trece drept semn pentru existenta unei dureri originare. 1975) a schitat doua modele de gandire. ale unor respingeri. care merita atentia no astra deosebita in legatura cu tema "depresie".166 Dietmar Stiemerling 10 abordari psihoterapeutice ale depresiei 167 te foarte profunde ~i dureroase.1975) Dupa ce am facut cuno~tinta cu felul in care ia na~tere un sistem Coex. pot fi de exemplu amintiri: ale unor lipsuri fizice ~i psihice indurate. intr-o mare de durere. "Evident ca in fiecare caz individual experiente traumatice asemaniitoare sunt depozitate in banci de amintiri ~i poate in stransa legatura cu cea mai veche experienta dintr-o astfel de serie. din cauza slabiciunii Eului copilului ~i lipsei in copilaria timpurie a unui obiect cu ecou empatic. Stanislav Grof (devenit cunoscut datorita cartii sale: Topografia incon~tientului. ale momentelor cand respectivul individ a fost lasat singur. care depa~esc capacitatea de compensare a individului respectiv. de a nu fi fost niciodata inteles. ale unor situatii descurajante. care patrunde in toate straturile sistemului Coex. in trauma na~terii (reprezentata mai mult sau mai putin puternic. Suma tuturor experientelor traumatice este depozitata intr-o banda a memoriei care se invarte~te la infinit. sa ne indreptam atentia asupra unei constelatii mnezice speciale. "Un sistem Coex poate fi definit ca 0 constelatie specifica de amintiri. de a nu fi putut fi niciodata copil. care formeaza fundalul petru izbucnirea unei depresii. care nu pot fi exprimate. sub forma unei depresii. cat ~i negative. Grof . variabil de la om la om). 1975) Fiecare sistem Coex poseda 0 inciircatura emotionala intensa. In primul rand: 0 ipoteza despre aparitia ~i constructia unei memorii emotionale. Evenimentele dureroase ~i experientele din prezent. activeaza potentialul de durere pana atunci refulat (care ar dori acum de fapt sa se descarce intr-un strigat primar). experienta nucleara a sistemului. 1975) Un astfel de numitor comun emotional. a unui doliu ascuns. insa ii ingaduie sa gaseascii numai 0 expresie mascata. 1975) "Cea mai importanta parte a sistemului Coex este evident experienta nucleara. dar care nu poate fi insa trait. care a fost inregistrata de creier ~i care a creat baza pentru un sistem Coex specific" (Grof 1975) "Simptomele psihopatologice manifeste apar atunci cand sistemul Coex atinge 0 anumita intindere critica ~i repetitiile traumatice infecteaza domenii importante din viata pacientului ~i impiedica satisfacerea trebuintelor sale fundamentale. cu felul in care progreseaza constructia lui ~i cu rolullui in manifestarea imbolnavirii psihice. Amintirile care apartin de un anumit sistem Coex au 0 tema de baza asemanatoare sau contin elemente asemanatoare ~i sunt investite cu emotii puternice de aceea~i calitate." (Grof. nemijlocit conectate. Este prima experienta de 0 anumita natura. durerea de a nu fi fost niciodata iubit. dupa Grof. deci cu trauma primara. iar in al doilea rand 0 ipoteza despre felul in care s-a ajuns la aparitia ~i imbogatirea amintirilor dureroase (care pot cauza 0 depresie ulterioara ~i care sunt depozitate intr-un sistem special de memorie). Grof este de parere ca fiecare om dispune de un numar de constelatii de amintiri atat pozitive. doliul in urma unei pierderi in copilarie. in conditiile careia nu poate fi traita conexiunea cu adevarata origine a tristetii. Sugarul trece la na~tere prin succesiuni de trairi specifice. Experienta nucleara a oricarei depresii ulterioare se inradacineaza. Cel mai vechi eveniment care impregneaza formele exemplare prototipice formeaza nivelul de baza ~i punctul central al constelatiei Coex. (Grof. ale unor griji ~i dureri. pot sa se refere la traume foarte diferite: doliul de a nu avea voie sa fii niciodata tu insuti. de frustrare sau pierdere. Aceasta este "produsul unei serii de situatii traumatice asemanatoare din diferite perioade de viaW'. Durerea ~i doliullegat de ea. care consta din experiente condensate din diferite sectiuni ale vietii individului. fara ca purtatorul ei sa fie con~tient de ea.

2. raniri. Materialul traumatic din biografia unui om . 1985). presiunea mecanica masiva din afara. excitatie motrice ~i nelini~te disproportionat de mari ~i impulsuri agresive orientate spre interior ~i spre exterior" (Grof. Colul uterin este inca inchis) ~i matricea de baza III (contractiile mamei. In consecinta. deschiderea colului uterin. al caror material incon~tient de experiente negative ar fi in relatie cu tulburari emoponale ulterioare la varsta adulta. LSD este un a~a-numit drog psihedelic. de a Ie sparge ~i de a evacua continutullor. adesea hipoxia ~i amenintarea cu sufocarea. partial incon~tienta a pacientului in analiza. cu ajutorul carora sliibea sistemul de aparare al pa- . neintegrat ~i in cea mai mare parte incon~tient. Experientele traumatice ale sugarului in matricea prenatala de baza II (foetusul este presat la intervale regulate de contractiile mamei. prin hiperventilape). formand radacina unor depresii care izbucnesc mai tarziu. adica suferite. Toate ipotezele prezentate aici: teoria traumei biologice a lui Max Stern. Persoana care se imbolnave~te ulterior de depresie dispune deja inainte de izbucnirea bolii sale de un potential de durere extins. Primele traume. sarcina psihoterapiei este de a capMa acces la aceste sisteme lncarcate energetic. 0 incarca energetic suplimentar ~i astfel rezulta baza ~i sursa unei depresii ulterioare. Max Stern recomandii elaborarea angoasei de moarte partial con~tientii. 0 substantii care actioneazii ca un catalizator ~i duce pe cai chimice la 0 activare a matricilor dinamice ale incon~tientului (LSD spore~te permeabilitatea sinapselor in creier). este ca exista sisteme rnnezice care stocheaza ~i leaga experientele traumatice. car~ pot fi imbogatite de experiente de deprivare de-a lungul istoriei de viata.se leaga de materialul rnnezic din matricea I ~imatricea II. chiar daca intr-o forma foarte arhaica. operatii ~i situatii de pericol vital. printr-o blocare energetica deplina. Grof realizeaza acest lucru cu ajutorul LSD (intre timp. 3. inclusiv simptomatologia nevrotica. anume asupra dimensiunilor efectelor psihotraumatice care rezulta din maladii grave. in psihogeneza ulterioara. Traumele foarte timpurii sunt traite. Depresia inhibata ar corespunde cu matricea de baza II (presarea sugarului fara mi~care in canalul na~terii). Depresia agitata. de emotii negative bazale prexistente. atunci digurile sale se vor rupe ~i durerea de odinioara (cuplata cu experienta suferintei actuale) va deveni vizibila in forma tulburarii dispozitionale depresive. Janov a conceput strategii comportamentale terapeutice specifice. Aceasta ar fi caracterizata printr-o amortire a cursului emotional. pe baza coloraturii sale afective identice sau asemanatoare. Daca aceasta mare va fi ~i mai incarcata energetic din cauza unor frustratii ~i deprivari din prezent. Aceste matrici dinamice negative (Janov Ie nume~te "benzi de memorie circulare") determina toate maladiile psihice pe care Ie cunoa~tem. precum ~i cantitatile mari de energie psihica care tin de acestea. Grof atrage atenpa asupra unui lucru foarte important care a rezultat din cercetarile sale cu LSD. fundamentale. prabu~irea homeostazei fiziologice).168 Dietmar Stiemerling 10 abordari psihoterapeutice ale depresiei 169 postuleaza 4 a~a-numite matrice fundamentale perinatale (tipare ale experientei). Aceste trairi negative foarte timpurii sunt depozitate in memorie ~i formeaza nucleul de cristalizare pentru experiente de suferinta ulterioare. lata alte cateva idei despre psihoterapia propusa de autori: Ideea de baza. cu care sunt de acord toate conceptele prezentate aici.mai ales experientele sale negative din copilarie . de psihicul inca imatur al copilului. $i aceste experiente care raman predominant incon~tiente se adauga marii . ale copilului sunt provocate de procese biologice (na~tere. lupta pentru supravietuire) formeaza baza unei mari de senzatii ~i emotii negative. teoria durerii originare a lui Arthur Janov ~i teoria traumei na~terii a lui Stanislav Grof prezinta urmatoareIe convingeri comune: 1. care ar fi in legatura cu matricea de baza III. s-ar distinge prin "incordare ~i angoasa interna de inalt grad.

dar ~i de succesele terapeutiee realizate. dar voalat. Simp tome atat de importante. H. 1961. Bakwin. Rezultatele terapeutice apar prin desavar~irea configuratiei trairii. Robertson.. 1956. De aceea Ie prezint in fata cititorului fara comentarii. A. Pierderea persoanei de relatie primare poate cuprinde 0 intreaga paleta de constelatii posibile: de la pierderea reala a mamei. ~i Bowlby 1952. 1949/1950. Burlingham. Grof apara ideea ca maladiile psihiee. Cel care cite~te cartile foarte incitante ale lui Grof ~i studiaza vinietele de caz demonstrate in ele va fi foarte impresionat de profunzimea. Spitz. G. par sii se inradacineze pro fund in stratul perinata1. ~i Freud."pot provoca 0 ameliorare puternica a multor suferinte emotionale ~i psihomotorii. Lewis. J. D. Capitolul 11 Depresie ~i pierdere de obiect Oepresia este doliul reluat. dar ~i separari trecatoare de diferite durate (de exemplu ca urmare a internarii in spital). 1981) "Experientele de moarte ~i rena~tere" . ~i Earle 1961.M.. Brown. ca 0 lectura incitanta. D. 1981) Eu insumi nu am avut nici 0 experienta cu metodele terapeutiee descrise aiei. 1954. ~i Wolf 1934. acuitatea ~i vigoarea existentiala a proceselor emotiomale prezentate. A. Grof a aflat 2 elemente terapeutiee de maxima eficienta: "Primul este eliberarea ~i descarcarea unor cantitati mari de emotii barate ~i senzatii fizice din matricile perinatale II 9i III care aprovizioneaza cu energie simptomele clinice. C.1981) Din experienta cu pacienti care s-au supus unei terapii cu LSD. cum este depresivitatea. Naess. 1942." (Grof. pana la acele cazuri in care mamele i~i neglijeaza copiii ~i prin comportamentullor fals ii traumatizeaza atat de tare incat. 1958. experiente potentiale care 'i~iforteaza accesul in con~tiintau. Diihrssen. Klackenburg. R.in cadrul unei terapii LSD . Autorul este convins ca "este sarcina terapeutului sa ajute la mobilizarea acestei energii ~i sa faciliteze cursulliber al existentei . 1951. J. Earle. Matricile negative perinatale stocheaza emotii ~i senzatii corporale de 0 intensitate extraordinara." (Grof. ~i Wolf 1946/1954. F. intr-o forma condensata. H. care moare sau i~i parase~te copilul. astfel incat materialul traumatic pana atunci incapsulat ~i afectul cuplat de acesta puteau fi relevate ~i abreactionate catharctic. adica de consecintele lipsei temporare sau durabile a mamei in perioada copilariei (Durfee. Stott. din dezamagire. H. A. Exista 0 multime aproape de necuprins de lucrari ~tiintifice care se ocupa de tema deprivarii materne. Cel de-al doilea (element efieient) este forta curativa a starilor de uniune extatica traite 'in contextul matricilor perinatale IV ~i 1. copilul i~i abandoneaza mama in interiorul sau ~i astfel 0 pierde ca obiect al iubirii. Cred ca nu avem incotro decat sa luam cuno~tinta de acest nou punct de vedere 9i de procedeele terapeutiee practieate aici ~i sa Ie facem compatibile pentru noi. H." (Grof. respectiv simp tomeIe lor (inclusiv depresia) "indica 0 blocare a energiei ~i reprezinta 'in ultima instanta. S. 1956. Casler. dupa pierderea unui obiect al iubirii din copilaria timpurie In cazul variantei de depresie prezentate aici este yorba despre 0 pierdere de obiect in prima copilarie ~i de efectul ei intarziat in viata adulta. 1959. . Bowlby.170 Dietmar Stiemerling cientului respectiv.

Un copil mic poate sa i~i "piarda" mama ~i atunci cand ea ramane in familie. E. Freud ~tia acest lucru: "Nu putem vorbi despre evenimente traumatice de natura absoluta. ce experiente a avut copilulin prealabil legat de ingrijirile oferite de mama ~i daca el are la dispozitie o mama-substitut suficient de buna. Mahler. Aici doresc sa citez numai cativa au tori care au stabilit 0 legatura explicita intre pierderea de obiect. R. Bowlby. copiii parasiti se pot imbolnavi grav. pierdere devine trauma sau nu in functie de 0 serie intreaga de variabile de personalitate. 1980). E. ~i Sandler. trauma psihica (fie ca este trauma de separare printr-o despartire relativ scurta a copilului de persoana sa de relatie. F. G. Prejudiciile psihice observabile la copil tin de 0 serie intreaga de factori. ~i Blanck. S.fie ca este 0 trauma a unei pierderi) nu este un factor extern. Specht. ci este intotdeauna 0 marime interna. 1973. fara a lua in considerare sensibilitatea proprie a subiectului" (Freud. 1977. Adam. palo area sa. Acest lucru se intampla din cauza lipsei experientelor de concordanta intre mama ~i copil. care poate lasa in urma un fel de trauma. 1962. Copilul se retrage. trauma de separare ~i aparitia ulterioara a unei imbolnaviri nevrotice. J. cu amenintare vitala sau pot dezvolta simptomele depresiei anaclitice (Spitz ~i Wolf. 1964. Intr-o cercetare extinsa pe 5000 de pacienti. 1962. Th. Braun. In literatura psihologica pe tema "depresie nevrotica" a fost expusa adesea ipoteza conform careia 0 imbolnavire depresiva in viata adulta se poate inradacina intr-o pierdere de obiect in copilarie (Birtschnell. In cel mai rau caz. 1972). 1951). care se prezinta dupa cum urmeaza: "Copilul sta a~ezat sau intins intr-o stare de incremenire stuporoasa". Este important momentul. lipsa de reactie la stimuli cum sunt zambetul ~i vorbele prietenoase. Schmalohr.172 Dietmar Stiemerling 10 abordari psihoterapeutice ale depresiei 173 1961. lipsa de vlaga. Harris 1978. Prin pierdere de obiect se intelege 0 separare limitata temporal (ore. D. nu in ultimul rand de constitutia lnnascuta. in copilarie. in final moartea . G. K. adid varsta la care are loc separarea. S. respectiv care sunt prejudiciile psihice provocate de pierderea definitiva a mamei. Pierderea de obiect nu trebuie sa fie insa echivalata cu separarea reala de persoana de relatie. 1974. Ainsworth. J. S. J. 1972. din cauza unei insuficiente a mamei in domeniulingrijirilor orale sau empatice. zile). Biermann. 1967.despartirea de un parinte din motive exterioare. apoi ale uneia care dureaza 3 luni sau mai mult. M.se gase~te 0 corelatie pozitiva intre acestea ~i 0 o . Loeber. "Dad ordonam in functie de gradul de gravitate diferite evenimente care implica pierdere . 1980). 1946). M. Blanck. printre altele ~i "incapacitatea sau imposibilitatea de a jeli" (Bowlby. J. 1962. In depresie. a fi parasit de tata sau mama. K. Schwidder. G. reactia emotional a a unui om structurat la un eveniment exterior. fara insa a ~ti unde este intr-adevar tulburarea sa. somnul prost ~i apetitul redus. uneori istovirea. "Eul ~i Se-ul"). dar se dovede~te nevrednica de a fi un obiect al iubirii. bolnavul care intre timp a de venit adult reia travaliul de doliu care nu fusese realizat suficient atunci. a neglijarii ~i/ sau tratamentului brutal aplicat copilului ~i a dezamagirii rezultata din acestea. Lebovici. Afectul depresiv este atunci reamintirea emotionala incon~tienta a traumei separarii timpurii. Aceasta trauma se incapsuleaza intrucatva in sufletul copilu- lui ~i poate fi din nou mobilizata de pierderea unui obiect in viata adulta. W. 1965. 0 pierde pe mama in calitate de "obiect intern bun". 1968. Joffe. care poate sa amortizeze pierderea persoanei de relatie primara. Birtschnell a descoperit ca depresivii ~i alcoolicii prezentau rata cea mai inalta a pierderilor timpurii ale parintilor (Birtschnell. W. El se retrage din lume ~i nu face nici 0 incercare de a lua contactul" (Bowlby. Hellbriigge. Pare nefericit ~i prezinta 0 atitudine de baza de tristete ~i tulburare. 1968 etc. 1963. cat de mult dureaza.) In cadrul aces tor cercetari se discuta de fiecare data consecintele unei separari de scurta durata a copilului mic de persoana sa de relatie primara. ~i T. mimica goala. una care dureaza mai mult (trei luni sau mai mult) sau separarea definitiva a copilului mic de persoana care llingrijea (mama). W. "el frapeaza prin indiferenta sa.

Pierderea de obiect poate interveni prin plecarea mamei sau moartea acesteia. 1978). Myers. Braun ~i Harris. moartea unui membru foarte apropiat al familiei sau disparitia acestuia se afla intr-o stransa conexiune cu inceputul unei tulburari dispozitionale depresive a persoanei afectate. Autorii care nu apartin orientarii abisal-psihologice s-au interesat daca izbucnirea unei imbolnaviri depresive este precedata de experiente de pierdere ~i/sau desparpre. in care se pot observa comportamente de apropiere activa. scrie in 1956: Dintr-un foarte larg punct de vedere "toate depresiiIe pot fi considerate reactive. G. Ei au ajuns la concluzia ca separarea de partener sau moartea acestuia. Parkes ~i Braun) Este timpul sa clarific 0 absurditate evidenta. in tratamentul unui depresiv adult. atunci nu ar trebui sa existe dedit un singur tip de depresie nevrotica (~i nu cele 10 descrise in aceasta tarte).174 Dietmar Stiemerling 10 abordari psihoterapeutice ale depresiei 175 gravitatea tabloului clinic depresiv" (Adam." (Blanck ~i Blanck. fie ca este factuala. reactia depresiva ca . atunci in fantasma. Mahler descrie in "Simbioza ~i individuape" 0 perioada de mare vulnerabilitate in viata copilului (intre 1 an ~i 7luni ~i 3 ani ~i 2 luni). fie ca este brusca sau nu. Laughlings." (Areti ~i Bemporad. fie simbolica. mi se pare deosebit de tipica aceea in care pacientul recunoa~te ca cea mai importanta relatie interpersonala pe care a avut-o a fost destramata. (Paykel. pierderea de obiect este una dintre multele cauze posibile ale aparitiei predispozitiei pentru imbolnavirea depresiva la varsta adulta." Dupa Blanck. 1974) "Dintre to ate situatiile care duc la depresii grave. Lindenthal.0 reacpe normala ~i adecvata la anumite situatii" (Sandler ~i Joffe.daca nu in realitate. ~i Blanck. din cauza varstei tinere. Totu~i 0 astfel de preistorie nu se intgtlne~tein absolut toate cazurile. 1953.apei decla~atoare. Pierderea de obiect nu este insa singurul motiv. Klerman. atunci el dobande~te 0 predispozitie pentru imbolnavirea de depresie. Pepper. Daca este adevarat ca marea majoritate a imbolnavirilor depresive de la varsta adulta sunt declan~ate de desparpri ~i pierderi de obiect (a~a cum sustin multi autori) ~i daca este adevarat ~ica ace~ti oameni care s-au imbolnavit erau deja impovarati cu 0 trauma de despartire sau pierdere din copilarie ~i astfel aveau predispozitie pentru tulburarea dispozitionala depresiva. R. "Atunci cand mama 11 respinge pe copil in aceasta faza de apropiere. 1983) Parkes (1974) vede in depresie 0 forma atipica de mahnire in urma unei pierderi." (Mahler. Dienelt. serie de autori sustin totu~i ca exista intotdeauna 0 traire timpurie a unei pierderi . Ele urmeaza intotdeauna unei pierderi. acest lucru poate fi atat de dezamagitor pentru cel mic incat acum apare germenele unei depresii care va izbucni ulterior in viata. Sandler ~i Joffe (1980) scriu in articolullor." El "trebuie Sa caute originea acesteia in istoria de viata ~i experientele repetitive care au intarit-o." Opiniile celor doi oameni de ~tiinta citati mai sus coincid cu ale autorului in aceasta chestiune: dupa parerea mea. Despre depresia la varsta copiliiriei: "Cu siguranta multi adulti depresivi au trait in copilaria lor timpurie 0 pierdere traumatica sau 0 despartire.. el nu a putut sa faca doliul dupa aceasta pierdere. . analistul "trebuie sa presupuna intotdeauna ca exista 0 piedere de obiect. 1980). gradului redus de maturitate sau a lipsei suportului din partea altor persoane de relape. 1976) Cand un copil trece prin experiente traumatice de separare sau de pierdere de obiect ~i. H. 0 Un astfel de adult preimpregnat devine depresiv atunci cand trece prin repetate experiente de despartire sau prin pierderea unui obiect al iubirii. In literatura ~tiintifica exista un acord in privinta situ." (Fischer. El invata un mod de reactie afectiv specific. 1968) Fischer (1976) rezuma in acest context: "Toate acestea indica faptul ca experientele timpurii de pierdere predispun psihologic printre altele la 0 imbolnavire depresiva cu tendinte suicidare. dar ~i ca urmare a distrugerii reprezentantei obiectului prin investirea agresiva din cauza unei dezamagiri timpurii. P.

Daca exista.. se poate ajunge la 0 tulburare depresiva a dispozitiei. de care eel in cauza ramane fixat nevrotic ~i de care era total dependent. ~i pe 0 serie intreaga de alte fundaluri depresive. aparitia unui deficit narcisic. prin instrainare. • pierderea singurei persoane importante de relatie. Cerintele pe care Ie presupunea obiectul iubit ~i pierdut erau singura confirmare existentiala. • pierderea obiectului mare~te . • pierderea sensului vietii. cu oferta exagerata de apropiere. Din enumerarea posibilelor reactii care pot urma unei pierderi de obiect. Ea traia cu el intr-un soi de contact izolator. Pierderea de obiect poate sa insemne: • pierderea maternajului oral ~i. aparitia unei stari de lipsa. In trairea ulterioara a adultului acest mod de relatie este continuat cu partenerul.176 Dietmar Stiemerling 10 abordari psihoterapeutice ale depresiei 177 Solutia enigmei sta in diferitele continuturi de semnificatii pe care Ie pot avea pentru fiecare individ evenimentele care implica despartire/pierdere ~iin faptul ca trebuie sa facem diferenta intre pierderea de obiect la varsta adulta ~i pierderea de obiect in copilarie. in forma situatiei de incercare ~i e~ec pe care 0 cunoa~tem deja. neelaborata.potentialul deja cuprinzator pe care 11avea respectivul individ pentru durere. il duce la "cota de inundatie" ~i 11cople~e~te pe respectivul individ cu propria lui mizerie din copilarie. etc. care cuprinde sentimente de culpabilitate. pierderea poate reactiva trauma pierderii de obiect din copilarie. con~tiinta surda a propriului caracter rau. Mama era prezenta. • parasirea este traita ca 0 rana narcisica ~i duce la 0 prejudiciere a sentimentuluipropriei valori. • pierderea maternajului emotional ~i in consecinta frustrarea trebuintelor simbiotice. Dar ea apare ca un factor declan~ator. sa rupa relatiile cu acele rude care nu ii plac. Chiar despartirile de scurta durata 11 prabu~eau pe dependent in stari depresive. Pierderea unui partener. sa intre in contacte sexuale.ca 0 noua lovitura a destinului . deoarece lipsesc obiectele interne stabile. deficit oral. Din punet de vedere genetic. tendinte de autopedepsire sau teama de razbunare. in aceste cazuri exista 0 relatie mama-copil prea stransa. • pierderea de obiect inseamna 0 situatie de parclsire interioara. dat fiind ca persoana in cauza simte ca nu mai este nevoie de ea. • Pierderea obiectului iubirii poate ~i sa mareasca enorm spatiul de actiune ~i de viata al celui care supravietuie~te ~i pot sa il expuna diferitor tentatii (sa yanda casa. despartire sau moarte poate sa il afecteze pe om in diferite locuri ~i poate insemna lucruri foarte diferite din punct de vedere psihodinamic. Persoana in cauza ramane "cantonata" in agresivitatea ~i mania sa • moartea obiectului iubit impline~te dorintele incon~tiente de moarte pe care Ie nutrea persoana in cauza fata de partenerul sau. De aceea doresc sa listez aici cele mai importante semnificatii pe care Ie poate avea 0 pierdere de obiect in economia sufleteasca a unui adult predispus spre depresie. in consecinta. in consecinta. Printr-o spirala descedenta. reprezinta 0 situatia deosebit de aspra de frustrareo Toate trebuintele ~i satisfacerea acestora treceau pana atunci prin celalalt. illipsea pe copil de autonomie intr-un asemenea grad ineat el s-a dezvoltat ca un adevarat papa-lapte. il rasfata ~i satisfacea toate dorintele copilului. cititorul atent trebuie sa fi observat cat de ne- . • pierderea obiectului urat: dezamagirea legata de lume ~i oameni care pana atunci fusese abreactionata asupra obiec- tului iubirii nu mai are acum cui sa se adreseze. sa faca achizitii costisitbare etc. Trebuie sa tinem seama de faptul ca termenul "pierdere de obiect" descrie in primul rand un fapt exterior ~i nu spune inca nimic despre reactiile ~iprocesele psihice pe care Ie va declan~a la individul afectat.) pe care el insa nu Ie poate realiza din cauza angoaselor nevrotice ~i franelor rezultate din sentimentele de culpabilitate. La pierderea acestuia izbucne~te depresia. • pierderea sursei de gratificatii narcisice. • pierderea Eului ajutator de pana atunci (in cazul unei individuatii deficitare).

Astfel se mobilizeaza travaliul de doliu. copilul de atunci ~i-a pierdut obiectul iubirii. dor ~i cautarea obiectului pierdut. ce a simtit ~i ce a facut. adica ~i-a pierdut increderea in el. Con~tientizarea unei pierderi care a avut loc in copilarie Este sarcina analistului sa afle. unei situatii traumatice in sensul unei traume de pierdereoDaca gase~te 0 astfel de pierdere. Din copilarie el a invatat sa refuleze evenimente nefaste. dezorganizarea ~i disperarea ~i 4. desigur pe buna dreptate. 1980). intr-un al doilea pas. pentru ca despartirea de un om important deschide rani acolo unde subiectul este vulnerabil. daca ~i cand a fost expus pacientul depresiv.10 la numar . Daca nu este vorba despre 0 pierdere reala (mama ~i tatal raman impreuna cu copilul). reorganizarea dupa Bowlby. 2. Protejat de situatia analitica ~i de prezenta Terapie: Ce accente terapeutice ar trebui sa puna analistul atunci cand pacientul sau depresiv sufera de 0 trauma de pierdere din copilarie care a izbucnit din nou? 1.pot fi declan~atede 0 pierdere de obiect. ci de una sufleteasca. pentru ca alaturi de el nu a stat cineva care sa ii acorde sprijin. nedescarcata ~i profunda. pentru a elibera afectele agresive nedeclan~ate ale pacientului. Elaborarea pierderii actuale Desigur ca ne vom orienta in primul rand la cele intamplate in prezent ~i ne vom confrunta cu pierderea in momentul de fata. Nici adultul nevrotic nu este in stare sa faca fata celor 4 faze normale ale procesului de doliu (1. amortire. lalt pentru pacientul nostru. in functie de structura lui. importanta deosebita 0 are elaborarea sentimentelor ambivalente ~i a socotelilor ramase deschise in relatia cu omul pierdut. Aproape toate variantele de depresie descrise in aceasta carte . care sa 11 trateze cu iubire materna. ci sa ii indice pacientului ~i intreaga incarcatura posibila a acestui lucru. Termenul pierdere de obiect descrie un fapt exterior ~i nu spune nimic despre reactiile ~i proceseIe psihice pe care le va declan~a la eel afectat. in copilaria sa timpurie. ce valoare a avut el in viata ~i cat de mare era posibila lui atitudine ambivalenta fata de obiectul pierdut. cum s-a ajuns la pierderea lui (a fost pacientul parasit?). sa-~i aminteasca ce a gandit. 3. Copilul de atunci nu a putut elabora pierderea. o 2. Cum a interpretat el evenimentul de atunci ~i cum l-a situat in imaginea sa asupra lumii? A cautat ~i a gasit consolare? Au existat adulti care sa il ajute. ca urmare a dezamagirii. ce functie avea cela- . 3. Incercam sa aflam ce semnificatie a avut pentru pacient omul pierdut prin separare sau moarte. De aceea el se teme de sentimentele de dezorganizare ~i disperare ~i banuie~te. Reluarea travaliului de doliu Pacientul trebuie sa i~i aminteasca de circumstantele situatiei de despartire. el ar trebui sa vorbeasca despre ea. trebuie sa fie foarte important sa gasim punctul de ruptura in care. va izbucni ~i durerea sa din copilarie. ~i il va inunda. ecou empatic. nu numai sa 0 ridice in planul con~tiintei. In acest capitol conditiei de a fi despartit i se adauga 0 semnificatie deosebita: pierderea actuala de obiect (care 11 afecteaza pe adult) activeaza amintirea afectiva despre pierderea unui obiect in copilaria timpurie ~i se contope~te cu potentialul de durere stocat al acesteia.178 Dietmar Stiemerling 10 abordari psihoterapeutice ale depresiei 179 specific este acest eveniment. dupa motto-ul: "Ea a plecat pentru ca eu eram atat de rau?" Explicarea ~i prezentificarea figurativa a trecutului trebuie sa Ii dea pacientului posibilitatea de a face doliul dupa pierderea de atunci. sa fie alaturi de el? Oare nu a avut voie sa mearga la inmorinantare? A fost oare mintit (tatal tau a plecat in calatorie)? Oare plecarea unui parinte a devenit 0 tema tabu in familie? Oare s-a simtit vinovat copilul de moartea mamei sau de faptul ca ea ~i-a parasit familia. ca atunci cand va deschide stavilarele.

11 va pune in mers ~iii va conferi profunzime.180 Dietmar Stiemerling 10 abordari psihoterapeutice ale depresiei 181 unui om intelegator ~i cu inima calda. Ma tern di ma yeti lasa in aer!" Analistul trebuie sa ridiee un bastion in fata acestor angoase de vremelnicie. nu mai locuiti aiei. cel afectat poate sa i~i traiasca pentru prima data sentirnentele de durere ~i doliu congelate ~i nedescarcate ~i sa Ie dea expresie. . prin separari scurte sau de durata mai lunga: Bunica moare. Unul dintre pacientii mei a exprimat astfel aceasta angoasa legata de vremelnicie . Recunoa~terea ~i demontarea manifestarilor consecutive secundare Nu rareori 0 trauma primara se resimte ulterior prin pierderi consecutive mai mici sau mai mari. Este bine sa ridicam pana la nivelul con~tiintei ~i aceste evenimente ~i sa luam in considerare efectele lor. Mereu teama asta. acela voi fi eu!") ~i evitarea unei noi relatii parteneriale. copilul este trimis de acasa ~i aproape ca "moare" de dor de casa. ca aici s-a sfar~it. Dvs. Dupa ultima ~edinta am plans de mama focului: aveam teama deliranta ca ati putea sa ma parasiti. de notite ~i m-am gandit ca acum vreti sa puneti cap at tratamentului meu. Adesea un pacient va fi lini~tit daca la inceputul terapiei i se comuniea faptul ca poate determina singur durata analizei. Am auzit cum ati facut un cerculet pe carnetul dvs. Pur ~i simplu nimie nu este de durata. Ii spun: "Haideti sa facem 0 intelegere. ca aceasta poate dura. prin comentarii empatiee. $i aceste tulburari relationale adesea foarte rezistente vor fi abordate ~i elaborate in cadrul unei analize. pe care 0 intampina in cele mai multe cazuri cu bucurie. cu care el se obi~nuise atat de mult. yeti stabili cat de mult timp vreti sa ramaneti la mine. Intr-o zi yeti rupe relatiile cu mine. Trebuie sa ne despartim de fiecare data de ceva frumos. 4. anurne sub forma propriei sale prezente stabile. Pe de aHa parte nu mi s-a intamplat niciodata Sa observ ca ace~ti pacienti prelungesc inutil tratamentul mai mult decM 0 fac pacientii care nu se tern de despartire. Analistul va sustine acest proces de doliu. cainele familiei se ratace~te. Mama trebuie sa fie internata catva timp in spital. ei au putut sa respecte conventia la care s-a ajuns odinioara. Astfel pacientul poate face experienta faptului ca temerile sale nu se vor implini de data aceasta ~i ca poate avea incre- dere intr-o relatie umana.in cadrul situatiei transferentiale analitiee: "Intr-o zi am fost nevoit sa renunt la ~edinta. pentru ca ele au stat la baza neincrederii pacientului in soliditatea ~i durata relatiilor urnane ~i au alimentat-o. mutarile frecvente 11 rup pe copil de mediul sau familiar ~i ii rapesc prietenii de joaca. de teama de a nu fi cumva parasit. chiar ~i 10 ani!" Promisiunea ca ii este ingaduit sa ia in propriile maini propriul destin (respectiv aducerea din pozitia de neputinta intr-una de decizie activa) reprezinta pentru pacient 0 sursa de mare lini~te. Sun la u~a ~i dvs. provocarea unor confliete cu partenerul care a'· drept urmare faptul ca pacientul se desprinde din relatie ~i i~. Alte consecinte secundare posibile ale unei pierderi timpurii de obiect: angoasa de separare (pacientul se teme ca i~i va pierde partenerul Sau nu se poate desprinde dintr-o relatie chiar daca aceasta a devenit ingrijorator de nociva pentru el). parase~te partenerul (pacientul: "In viata mea nu ma va mai parasi cineva! Daca pleaca cineva.

Ne permite aceasta oare sa concluzionam ca exista zece depresii distincte? Pentru mine. din oprirea trenului. Trebuie sa reformulam: exista zece modele diferite de tulburari psihice. Intrebarea ar fi acum. ci tragerea semnalului de alarma pentru rezolvarea dramei. In toate cele patru cazuri incercarea solutionarii acestor situatii precare ar putea consta din tragerea semnalului de alarma ~i. tulburarile ~i starile deficitare care due la activarea "depresiei ca mecanism de reglare". cople~irea cu stimuli). Cele zece modele explicative expuse in aceasta carte nu descriu natura depresiei nevrotice. ~i apoi sa fac 0 paralela intre tragerea semnalului de alarma ~i "depresia ca mecanism de aparare". Am construit acest exemplu pentru a face 0 analogie cu tema acestei carti. pentru a fi ferit de ~oc ~i moarte. dintre care a~a-numita directie freudiana favorizeaza in mod evident modelul "Supra-Eului sadie". Depresia nu este drama in sine. . Drama care se joaca aici se poate compune din urmatoarele secvente: o incaierare. care este pusa in mi~care in caz de nevoie chiar de ditre sugarul mic. ca urmare. la bebelu~ul aduce procesele vitale la un nivel energetic mai mic. Daca prin aceasta se ajunge la prevenirea pericolului sau la rezolvarea conflictului. nu este sigur. pentru a caror incercare de rezolvare psihicul uman prefera sa foloseasca 0 aparare depresiva. care ameninta sa explodeze. daca ar In cadrul constructiilor teoretice ale psihologiei abisale sunt oferite mai mult sau mai putin explicit zece modele explicative distincte pentru aparitia ~i evolutia unei depresii nevrotiee. Afirmatia ca ar exista zece variante ale depresiei nu este corecta. Se pune aici in mod firesc intrebarea: care dintre concepteIe prezentate este eel mai aproape de adevar ~i eel mai fertil ca ipoteza de lucru? Psihanalistul va remarcafaptul ca toate ipotezele prezentate contin un sambure de adevar. Acela~i mecanism de aparare exersat in perioada de sugar intra din nou in actiune la adultul depresiv. a~ dori sa recurg la 0 imagine: Inchipuiti-va ca urmariti un western. Ca sa i~i poata mentine homeostazia (in caz de foame. daca acesta intra in una dintre cele zece tulburari nevrotice amintite ~inu mai poate sa 0 rezolve. Apararea depresiva presupune 0 predispozitie de reactie innascuta ca strategie de supravietuire. Am facut cuno~tinta in capitolele 2-11 cu cele zece posibiIe substraturi (drame) care stau la baza declan~arii unei tulburari depresiv-nevrotice la adult. cineva trebuie constrans sa marturiseasca.10 abordari psihoterapeutice ale depresiei 1 83 Capitolul12 Natura depresiei. caracterul depresiv cineva apuca un pistol ~i cere bani pasagerilor. cineva vrea sa sara pe fereastra trenului. ci denumesc conflictele. nul Pentru a clarifica situatia de fapt. pentru ca el i~i aminte~te de pacienti. A~ dori mai intai sa compar conflictele ~i situatiile disperate care indue ~i mentin 0 depresie nevrotica cu dramele din compartimentul de tren. 0 scena care se petrece intr-un compartiment de tren. care pot fi fara dificultate incadrati in diferitele modele. pierdere de cadura. din mers.

In cazul inhibitiei agresive (var. sa se opuna durerii. La 0 considerare mai atenta. Persoana traumatizata timpuriu se distinge ca viitor adult nu printr-un deficit. 1) ~i simbiotice (var. 10) ~i.184 Dietmar Stiemerling 10 abordari psihoterapeutice ale depresiei 185 exista un numitor comun pentru aceste zece variante. Deficitul consta. Ar fi prea comod acum. Teoria traumatica a depresiei (var. tristetii ~i disperarii sale antipozii emotionali (eliberare de suferinta. devenita insuportabila. la fiecare pacient se descopera 2-3 variante dintre cele zece posibile. din pacate. in a carui desfa~urare Sinele se depreciaza ~ipersoana respectiva sufera din cauza lipsei sale de valoare. nu este surprinzator ca nu gasim nici 0 imagine "limpede". Unul dintre aceste modele se impune in prim-plan ~i decide dinamica psihica. 3) poate provoca un conflict interior de agresivitate. caracterizata prin pierderea obiectului intern. 4) se clarifica de la sine in acest context. Zapaceala provocata de lectura literaturii psihanalitice consta pentru mine in faptul ca. Pentru ca numeroasele variabile ale personalitatii umane stau intr-un raport de conditionare ~i dependenta reciproca ~i aproape toate sunt in legatura unele cu altele. Descrierea celor zece modele de tulburari nevrotice ar putea sugera concluzia ca putem pur ~i simplu include orice pacient care are 0 depresie nevrotica intr-o cutiuta diagnostica. frig. Oar. Exista cazuri in care este evidenta numai 0 tematica (mai rar). nucleul bolii se deplaseaza de la afectele negative sedimentate la incapacitatea individului de a Ie descarca ~i integra. cred eu. 6) este vorba de un deficit al "puterii pe care subiectul crede ca 0 are fata de solicitarile ~i incercarile vietii". la un deficit al identitatii ~i la 0 situatie interioara de abandon. Situatia pierderii de obiect (var. realizata la un nivel corespunzator de inalt de abstractie." Cand vom ajunge sa vorbim inca 0 data despre povestea na~terii apararilor depresive. se va vedea ca in prima copilarie exista stari deficitare care pun in pericol homeostaza (foame. bunastare) ~i sa i se confirme faptul ca sufera de 0 deficienta a acestor sentimente pozitive. ci un numar mare de melanjuri. adesea nu se face clar . mai intai. respectivul este atat de mult atins existential in starea sa bazala. De obicei. de asemenea.dereglarea ~i prejudicierea balantei narcisice a unui om (var. nu este a~a. Una dintre cele mai frecvente cauze ale depresiei este a~a cum am vazut . deoarece se refera la un deficit in directia maturizarii ~i a capacitatii de a trai. ca sa "deschida recipientul in care afectele negative se dezlantuie atat de salbatic. Expresia "deficit de individuatie" (var. desigur negative. In cazul sentimentului lipsei de putere deficitar (var. declan~area unei depresii implica de la inceput ideea ca persoana parasita simte lipsa obiectului pierdut intr-un fel oarecare (fie ~i ca obiect al urii) ~i este adusa prin separare intr-o situatie psihica deficitara. este posibila. 7). incredere. deci 0 deficienta de autenticitate ~i de specificitate. insa adesea se formeaza un centru de greutate. ~i in faptul ca el nu a gasit un drum. con~tiinta foarte severa (var. Terapeutii trebuie sa atinga.in legatura cu aceasta. s-ar lasa ele intr-adevar reduse la un ultim agent nociv? Cred ca aceasta reductie. a autostimei ~i a valorizarii personale. Aceasta duce la 0 deficienta a iubirii de sine. pentru intocmirea unui plan de tratament folositor. dar mai ales printr-o abundenta de afecte sedimentate. cople~irea cu stimuli). In spatele situatiei deficitare orale (var. cele mai importante arii ale tulburarii ~i sa intervina aici pe masura centrului de greutate. in cercuri complexe de reguli. In spatele unui "fals Sine" sta sentimentul apasator al ratarii existentiale ~i. Toate cele zece nuante ale imbolnavirii nevrotice se potrivesc cu "existenta bazala a unei deficiente existentiale!". 9) se opune eel mai puternic modelului explicativ prezentat aici ("prezenta deficitelor existentiale"). 2) sta sentimentul unei nevoi uria~e. 8) ~i al provocarii ei intr-o situatie de incercare ~i de e~ec. deoarece se produce 0 blocare a descarcarii sale afective ~i este puternic limitat in capa- o citatea de a actiona (deficit in autoafirmare ~i autoimpunere ~i in comportamentul in fata agresiunilor).

2. este emis adesea un singur model de tulburare ca etiologie a boW. un deficit de individuatie ~i sufera din cauza efectelor influentelar traumatice din prima copilarie. in cele din urma. Dupa ce copilul mic. care i~i pune in actiune fara succes masurile de rezistenta pe care Ie are la dispozitie . Ca 0 consecinta a acestei biografii. pe de alta parte. de asemenea. care se pune in functiune la sugar pentru a evita un ~oc amenintator. agresiva sau narcisica. Dar nu este a~a! Este suficienta formarea unei structuri l1. el face totu~i 0 experienta incununata de succes: "Cand cad intr-o pasivitate totala. amenintarea cu ~oc ~i moarte lasa urme in psihicul copilului ~i ii intuneca sentimentul de baza al vietH. ~i anume prin diminuarea proceselor vitale pana la un nivel energetic mai scazut. Odata cu maturizarea intelectuala a copilului. care apare la bebelu~i intr-o situatie deficitara timpurie ~i are functia de a respinge un ~oc amenintator (cu eventuala consecinta mortala). sa luam in considerare. experienta fata de lume ~i experienta de sine se sedimenteaza in a~a-numitele "scheme cognitive". Intreband de exemplu persoane care sufera de 0 boala nevrotica despre cele mai timpurii amintiri (ma refer la . Prin repetate manifestari ale unei situatii amenintatoare de acest fel este urmat. 3. se stapane~te.cu Fpete ~i hiperkinezie . apararea depresiva) ~i ca.un somn de epuizare. pericolul poate fi evitat ~i problemele pot fi rezolvate trecator" (se intelege de la sine ca psihicul copilului nu trece con~tient prin acesta experienta). Istoria formarii apararii depresive a fost descrisa in capitolul"Depresie. fara a constitui aici tema propriu-zisa. Reactia depresiva acum manifesta reprezinhl.evrotice pe un singur sector al persOIlalitatii pentru ca mai tarziu sa se dezvolte 0 depresie. un Supra-Eu prea puternic. dominat de pierderea sperantei. Persoana respectiva i~i dezvolta nu numai 0 viziune pesimista asupra lumii ("Pamantul este un loc al plangerii. pe cat posibil intr. Procesele traumatizante din prima copilarie. natural. 0 depresie. trauma na~terii ~i evenimente traumatice timpurii". Prin multiple reeditari ale procesului descris mai sus se ajunge la 0 deosebita rodare a acestui mecanism. norocul nu estestatornic. Trebuie. in al doilea rand. nimic nu are sens!"). Se stabile~te in calitate de experienta-nucleu un sistem Coex negativ (Grof). mai apoi invatat acest mecanism rezonabil de supravietiure. va manifesta tulburari in sfera arala. faptul ca factorii sociali cu actiune psihopatogena adesea persista ani de zile ~i ca pe acest suport afecteaza ~i deformeaza un om in mai multe sau mai putine arii psihice. el va prezenta paleta aproape completa a dezvoltarilor deficitare de care este yorba. ci ~i 0 atitudine devalorizanta fata de propria persoana ~i a posibilitatilor sale. De acum inainte.~i-a trait slabiciunea ~i neputinta de a indeparta situatia amenintatoare de deficit. lumea ~i oamenii sunt perceputi printr-un val intunecat ~i toate experientele rele din prima copilarie sunt adaugate fondului experientelor negative. Persoana respectiva a invatat in acest fel sa reactioneze depresiv. 0 dispozitie sumbra~i emotii de resemnare. iar modalitatea depresiva de reactie va fi cea aleasa in situatii similare din repertoriul psihic al contramasurilar posibile. Prezenta tuturor acestor structuri patologice la unii bolnavi depresivi ne induce nu arareori in eroarea de a crede ca toate aceste modele psihonevrotice de boala constituie. Ne-am raportat in acest punct la Max Stern ~i la teoria sa a biotraumei ~i am aflat ca a~a-numita aparare depresiva reprezinta 0 predispozitie de reacFe innascuta la toti oamenii. in totalitatea lor.186 Dietmar Stiemerling 10 abordari psihoterapeutice ale depresiei 187 diferenta intre psihodinamica nevrotica ce conduce la depresie ~iinsa~i incercarea de autoreparare (de ex. deficite in sectorul trebuintelor simbiotice. Joffe ~i Sandler sunt ~i ei de parere ca "apararea depresiva reprezinta 0 reactie psihobiologica fundamentala la pierderea bunastariL" Putem descrie in acest punct natura depresiei dupa cum urmeaza: l.Se da 0 predispozitie de reactie innascuta sub forma a~a-numitelor aparari depresive. in acest punct 0 incercare rezonabila de reparare. daca este cazul.

apatie ~i retragere ("giyen up". Cititorul atent va descoperi in aceasta enumerare titlurile din capitolele 2-11. . Faptul ca unii dintre depresivi scot un beneficiu secundar din boala lor nu permite msa concluzia ca dispozitia depresiva reprezinta 0 strategie activa de rezolvare a problemelor. se love~te cu regularitate de constatari asemanatoare. tulburari narcisice. agresive ~i narcisice pot fi abordate ~iinvinse etc. La varsta adulta. In depresie. de exemplu prin retragere.188 Dietmar Stiemerling 10 abordari psihoterapeutice ale depresiei 189 o cercetare realizata de mine pe 500 de pacienti). Starile depresive pot induce ~iintretine 0 tendinta descendenta mtr-un parteneriat. Starile depresive pot fi modificate de purtatorullor ~i pot fi indreptate de 0 maniera ~antajista impotriva partenerului sau a altor rude. cazuta in epuizare. repro~uri. Inainte de a incheia acest capitol ~iaceasta carte. de exemplu. teama ~i adandon pasiv in fata unei situatii amenintatoare. intr-o modalitate negativa. Spargerea acestui cerc vicios este cea mai grea sarcina in cadrul unei terapii de succes. din partea sa. 1968. Cand cineva prive~te caracteriologic persoane care sufera de 0 nevroza depresiva ~i Ie studiaza psihodinamica. Caracterul depresiv este echivalat cu prezenta tuturor acestor situatii deficitare ~i conflictuale pe care eu Ie-am descris la cele zece modele de tulburari nevrotice sub eticheta "personalitatea pre-depresiva". care pot e~ua intr-o depresie. Retragerea iubirii partenerului il arunca pe depresiv in prapastii noi ~i mai adanci. sexualizarea. ~i anume: tulburari de oralitate. Exista situatii in care pacientii depresivi fac comert ambulant cu slabiciunile ~i cu neajutorarea lor. persoana respectiva inceteaza sa mai lupte impotriva raului care 0 impovareaza. 5. reclama ajutor. 7. etc. somatizarile. autoneglijarea. deficite de individuatie. comportamenteIe adictive. se comporta revendicativ. adica un efect devitalizant ~i prin acesta 0 afinitate deosebit de mare cu lncercarile depresive de rezolvare. prin plangerile continue i~i oripileaza apropiatii sau pun un partener doritor de despartire sub 0 asemenea presiune morala. trebuie sa amintesc ideea de structura depresiva. persoanele astfel prejudiciate in copilarie revin la mecanismul invatat "apararea depresiva" atunci cand echilibrullor psihic ~i a~a precar este zdruncinat de conflictele sau starile deficitare descrise in capitolele 2-11. deficit al puterii personale. Sine fals. de caracter depresiv. simbiotice. Modelul de reactie invatat in prima copilarie (diminuarea functiilor vitale pana la un nivel energetic scazut) se dovede~te insa acum un mijloc insuficient pentru a rezolva problemele. refuza cooperarea. cand celalalt "sanatos" se simte puternic frustrat de comportamentele revendicativ-autocentrate ~ipasive ale bolnavului ~i raspunde. 1972). 6.6% dintre situatiile rememorate sunt de natura negativa ~i descriu experiente care contin neplacere. Este evident ca aceste zece modele nevrotic-conflictuale ~i patologice descrise de mine. neintelegere. 4. neajutorare. incat acesta renunta provizoriu la intentiile de separare. a~adar un comportament invatat (a~a cum pretind unii terapeuti comportamentali). illasa pe acesta mai neajutorat ~i tocmai prin aceasta mai respingator pentru cei din jur. furie. ~i cu ajutorul altor mecanisme reparatorii. intr-un singur bloc. a~ avea 0 prezentare exhaustiva a a~a-numitului caraeter depresiv (lucru de la care ma abtin aici). experiente traumatice timpurii ~i pierderi de obiect in prima copilarie. inhibitie agresiva. deficite simbiotice. ci sunt descrierile unor tulburari nevrotice destul de specifice. excesul de munca. tulburarile orale. Capituleaza. La 0 privire mai atenta se vede ca modelele explicative ale depresiei nevrotice prezentate in literatura psihanalitica nu desemneaza originile acestei boli. Este mai degraba un semn al unei incercari e~uate de rezolare a problemei. Engel. Daca ar trebui sa rezum in acest punet ~itoate caracteristicile de personalitate ale tuturor celor zece imagini umane conturate tipologic. agresivitatea. se va dovedi ca 55. In principiu insa. au pentru persoana respectiva 0 consecinta fragilizanta. Totul are mai putina legiitura cu esenta bolii ~i mai mult cu caracterul omului respectiv. Schmale.

ei bine. Caracterul pluristratificat al elaborarilor nevrotice cere un instrumentar considerabil de intervenjii terapeutice ~i rnijloace de injelegere. sdderea vitalitajii. in care bolnavul cuprins de 0 disperare profunda.nu numai ca se transrnite pacienjilor. Cand reflectez. $i ei au un caracter depresiv. Numai teoriile psihanalitice ale nevrozelor ~i ale personalitajii ofera acest instrumentar.-imaginata") ~i elemente din psihologia invajarii. ci ~i pentru a se consolida ~i a se ancora ca structuri stabile in structurile de personalitateale respectivei persoane.190 Dietmar Stiemerling 10 abordari psihoterapeutice ale depresiei 191 Cand confirmam cuiva 0 structura depresiva. irni face ~i mie un serviciu bun in ceea ce prive~te psihoigiena mea personala. Exista ~i aceia care b. Forja psihanalizei sta insa tocmai in intinderea in timp. au nevoie de tratament ~i structura lor de personalitate ii configureaza total asemanator acelora care se imbolnavesc de 0 depresie completa. Din pricini de calcul economic se cere mereu 0 eficacitate deosebita a proceselor terapeutice. tulburari ale impulsului. pentru ca acesta sa nu mai aiba nevoie sa dezvolte astfel de simptome in situajii critice. intrebuinjeaza contactul corporal (atingerea mainii cand pacientul cade intr-o gaura neagra sau se "pierde in spajiul cosmic"). fara sa ajunga la declan~area unei depresii complete. Se gasesc ani de-a randul intr-o stare depresiva u~oara. foarte diferenjiate. elemente scenice ("vorbiji aici ~i acum direct cu mama dvs. care intr-un mod mai economicos. Daca sunt indrumaji corespunziitor. depinde de bolnav sa lase foarte mult loc in con~tiinja. simptome vegetative etc). La sfar~itul considerajiilor mele asupra "bolii populare". ~iaceasta cu rezultate imbucuratoare. care explodeaza intr-o situajie corespunzatoare de incercare ~i e~ec ~i 11 poate conduce la o nevroza. el va alege ca aparare faja de aceasta tulburare incercarea de solujionare depresiva. sernnificative ~i trebuie consumate. desigur). Ambijia terapeutica nu-~i are locul aici! Dimpotriva. Procesele de maturizare au nevoie de timp nu numai pentru a se realiza. ci mai curand schimbarea omului.bazat pe experienja . datorita complexitajii lor ~i varietajii descrierilor. Tinta in tratamentul depresivului nu este inlaturarea simptomelor (care este inclusa. i~i face bilanjul travaliului terapeutic. mare parte a pacienjilor mei primesc dupa terminarea terapiei simple (uzual240 de ~edinje) 0 terapie de grup care are loc 0 data pe saptamana (privat) ~i care dureaza pana cand ei ~i-au dobandit increderea in statornicia viziunii pozitive-nou-ca~tigate asupra lumii ~i in bucuria de a trai. Cu 0 mare probabilitate. Este un moment inaljator atunci cand pacientul. Ma face capabil sa inseninez ~i sa suport acele ore sumbre ale inceputului. mai fie-mi per mise ni~te pareri personale: tratez terapeutic aproape 25 de ani oameni depresivi. la urma urmei. pliate pe 0 putere de a~teptare rabdatoare a pa~ilor evolutivi ai pacienjilor. Traiesc frecvent miniepisoade (de ore sau zile) cu dispozijie depresiva. care nu este constransa prin reguli severe. cred d este vorba odata de acea siguranja de nezdruncinat in posibilitatea schimbarii pozitive a viejii ~i apoi prezenja prietenoasa ~i de nadejde de-a lungul anilor. Optimismul meu terapeutic . agresiv. Eu practic 0 psihanaliza modificata. Printre structurile depresive se afla ~i acei oameni care a. Ei trec drept abatuji ~i victime ale unor oscilajii frecvente ale dispozijiei. simbiotic sau narcisic. la sfar~itul drumului sau. adid ocazional. insa fara sa prezinte alte simp tome aparjinand unei depresii (inhibijie a gandirii. prognosticuI acestor boli psihice poate fi apreciat ca fiind destul de bun in ceea ce prive~te ~ansele lor de vindecare. psihodinarnice propuse. evod celuilalt anxietate ~i imbraca lumea ~i oamenii in valul celei mai negre lipse de bucurie. scaderea inijiativei. rezistenjele ~i luptele de aparare sunt. care atitudini interioare ale analistului au 0 influenja deosebit de tamaduitoare asupra cursului terapiei. sau in mai multe domenii concornitent). pentru ca ~i oco~urile. aceasta insearnna ca: Respectivul dispune de un anumit potenjial conflictual nevrotic (in domeniul oral. i~i evalueaza situa- o . in care calcularea unui coeficient maxim de vindecare intr-un minimum de timp este importanta in evitarea risipei de costuri. care sa jina seama de nivelul temporal.

M. I. In: ANTHONY.K (1916): "Untersuchungen iiber die friiheste pragenitaIe Entwicklungsstufe der Libido". K: Psychoanalytische Studien zur Charakterbildung. & c. 1969 ADAM. (1971). Frankfurt am Main. AINSWORTH. (1962): "Deprivation of maternal care". (1920): Praxis und Theorie der Individualpsychologie. K.S. (1959): Angstlust und Regression. In: ABRAHAM. GesammeIte Werke. Krankheitsbild.M. Huber/Klett-Cotta. A. ~i J. Dynamik und psychotherapeutische Behandlung. Frankfurt am Main. BEMPORAD (1983): Depression. WHO.H. New York.K (1924): "Beitrage der Oralerotik zur Charakterbildung". KONPERNIK(ed. (1937): "Early Developmental States of the Ego". Bern ~i Stuttgart 1966 BALINT. fournalfiir Psychoanalyse BALINT. Genf ARiETI. suicidal ideation and suicidal behavior". Fischer. D. Wiley. K J. 1974 Fischer. Journal of Diseases of Children 63. 30 BALINT. London ADLER. In: ABRAHAM. (1942): "Loneliness in infants". K S. Stuttgart BUKWIN. 84-112 ABRAHAM. pp. M. (1952): Die Urformen der Liebe. Intern. Klett-Cotta.): The child in his family. Am. vol. Stuttgart 1960 .192 Dietrnar Stiernerling tia vitala ~i afectiva serios schirnbata ~i recunoa~te plin de rnirare ca nu ar fi fost acolo unde este azi fara declan~area depresiei ~i fara terapia care i-a urrnat. Psychoanalytische Studien. Entstehung. (1973): "Childhood parental loss.M. Klett-Cotta. $i inca 0 data se adevere~te spunerea: Un am prive~te fnapoi fn timp ~i vede: nenorocullui i-a fast noroe! (Eugen Roth) Bibliografie ABRAHAM.

J. (1953): "Some pathological Ich-Psychologie. Zs. A. In: FREUD. (1961): "Depression Science 107. 1977. & FREUD. Child BECKER. 1965 ERIKSON. J. G6ttingen und Entwicklung DURFEE.A (1954): "Psycho gene Erkrankungen bei Kindern und Jugendlichen". 754 ERIKSON. & FREUD.): Kinder. (1978): The social origins of depression: a study of psychiatric disorders in women.): Primary love and psycho-analy- BROWN. Schwarzenberg. Bern. Philadelphia BEC~. New York BIRTSCHNELL. Stuttgart 1978 BOWLBY. D. Suhrkamp. R. G. Klett-Cotta. Fischer. Theorie and research. Kinderforschung 42 EARLE. Institut Mensch und Arbeit. Psa. (1977): "Zur Entwicklung Depression".AM. SEARS: Frustration and aggression. Zur Anwendung und Objektbeziehungen. Orthopsychiatr. Mon. Verlag fiir medizinische Psychologie.R. H. 89-113 BRAUTIGAM. 13-48.H. H. (1959): Identitiit und Lebenszyklus. (1960): "Separation anxiety". York .: Depression.): Affective disorders. (1949): "Kriegskinder". R. 202-210 BLANCK. G. (ed. D. (1934): . Zur Anwendung psychoanalytischen Wirkens auf die Kindererziehung.330-376 BIBRING. (ed. In: Balint (Ed. (1972): "Early parental death and psychiatric diagnosis". (1977): Depressive Syndrome erkennen. BROWN. Journal of Mental Science 99. 181 im ersten and later der In: GREENACRE.. 13. O. (ed. London BURLINGHAM. Press. H. BURLINGHAM. (1952): "Der Neubeginn. Heimatlose In: FREUD. J. Hogarth. Study. T. DOLLARD.E. 1966 FENICHEL.M. & Wolf (1934): "Anstaltspflege Lebensjahr".A. Deutscher Taschenbuch Verlag. I deprivation". tic-technique. Psyche Dez. W. ~i BLANCK. am Main. Psychopathien. J. G6ttingen DOHRSSEN. pp. (1950): "Anstaltskinder".R. DOOB. 1971 BURLINGHAM. Miinchen 1977 BERES. WEGERER.: Psychische Erkrankungen in der Miinchen 1984 Bevolkerung. (1958): "Vicissitudes of superego functions and superego Imago precursors in childhood". MOOchen and childhood bereavement". M. DILLING. der Depression". 26. MILLER. Child.E. D.O. Res.194 Dietrnar Stiernerling das paranoide und das depres- 10 abordari psihoterapeutice ale depresiei 195 BALINT. Wien of Pennsylvania Press.. New Haven 1939 DOHRSSEN. sive Syndrom". R. W. Verlagfiir medizinische Psychologie. CASTELL. Urban & Schwarzenberg.F. & HARRIS. Stuttgart 1970 BATTEGAY. Gall Inivers. Wiley. S.2ur Problematik des «oralen» Pessirnisten". J. (1968): Therapeutische Aspekte der Regression. (1953): "The mechanism of depression". O. J. (1987): "Psychoanalytische Psychosomatische Medizin: 2/87 BATTEGAY. L. (1961): "Maternal Developm. A. Psyche 7 /1977 CASLER. S.324-351 BERGLER. Norton. (1945): The Psychoanalytic theory of neurosis. Urban & Stuttgart Frankfurt New mother-child seperation".A. BURLINGHAM. H. 20. Int. New York BENKERT. &. Jot/mal of Psychoanalysis 41. (1971): "Tiefenpsychologie. Am.S. Frankfurt am Main. A (1958): "Heim. psychoanalytischen Wirkens Frankfurt am Main. Soc. 1971 auf die Kindererziehung. ment. C. (1974): Depression. Bern. Neurosen.D. Miinchen 1973 BOWLBY. EICKE-SPENGLER. (1982): Die Hungerkrankheiten. Stuttgart. London BALINT. Huber.M. (1977): Narziflmus Stuttgart. 1976. Klett-Cotta. CREMERIUS. 31.31 ELHARD. (1968): Reaktionen.J. (1974): Angewandte Cotta. Earle (1961): "Early maternal deprivation psychiatric illness". 265-272 BOWLBY. E.. Press pp. MOOchen der Theorie processes set in train by early eine Einfiihrung".und Pflegekinder in ihrer Entwicklung". MOWRER. Internat. Fischer. E. (1950): Kindheit und Gesellschaft. Social Psychiatry 7. P. University 1972 Aspekte Huber.E. Wien BATTEGAY. (1951): Miitterliche Zuwendung Kindler.): Heimatlose Kinder.A T. J. N. R. und geistige Klett- f f Gesundheit. (1977): "Grenzen und M6glichkeiten der psychoanalytischen Behandlungstechnik bei Patienten mit Uber-IchSt6rungen".D.. Univ. Tavistok.

423-461 GLOVER. 1984 KLACKENBURG. Vandenhoeck & Ruprecht. Amer. "Predispozitia la nevroza obsesionali'i" (trad. rom. JOFFE. (1977): Die Heilung Main.W. in S. 1973 JOFFE.S. 1976. Bucure~ti. Year JACOBSON. (1984): "Interview". XIII. medizin. (1936): "The Construction of depression". Freud Opere vol.2ur Depression Psyche. Fischer. Gottingen KOHUT. IV. C. (1991): Ergebnisse und Auswirkungen in infant Huber/ FREUD. Univ. S. in S. Psycho-Anal. Acta Paediat. S. (1946): "The Effect of disappointment ego formation in normal and depressive book of Psa. F. Corneliu lrimia). (1992): Kleine psychoanalytische Charakterkunde. H. HORNEY. Med. Gilbert Lepi'idatu). (1965): "Notes Int. (1950): Neurose und menschliches Wachstu11l. (1927): "Das Unbehagen in der Kultur". in psychoanalyIn: On the early der SauglingsbeobachPrelegere la con- tung auf Theorie und Praxis der Psychoanalyse. p. (1923): "Das Ich und das Es". J. C. Mai 1980.WG. Freud Opere vol. Psyche Oct. Mtinchen LAUGHLIN. 34 im Kindesalter". E. 3. Ed.J. Frankfurt am Main. 13. (1913): "Die Disposition zur Zwangsneurose". bei der ErythroInt.196 Dietmar Stiemerling 10 abordari psihoterapeutice HAMMER1\.W. Assn. C. (1975): Borderline-Storungen und pathologischer ziflmus. M. E. (1924): "The Significance of the mouth sis". (1974): Depressionen. Klett-Cotta. ian. (1917): "Trauer und Melancholie". Bucure~ti. Frankfurt am Main. J. rom. Bucure~ti. Beltz. Press. rom. Stuttgart 1983 GROF. Kreuz. din limba englezi'i de Andrei Constantinescu). (1956): The Neurosis in clinical practice.S. Frankfurt am Main. Ed. Freud Opere vol. St. (1965): "Conceptions J.W. XIII. Weinheim Basel 1981 JACOBSON.S. Freud Opere vol. 17. Roxana Melnicu). 7. Stuttgart 1968 KOHLER. M. 1960. in S.K. & SANDLER. Ed..neue Dimensionen in der Psychologie.109-126 und on ego and superdevelopment". of superego development". Fundatiei Generatia. Entwicklung und soziale Umwelt. 4. J. Psych. E. Suhrkamp. Nar- KERNBERG. W. 2000 in S. Trei.. 1977 JANOV. 2000 FREUD.H. Verlag f. S. 2. Klett-Cotta. Psychologie. In: Psychologie heute. Kindler. Ed. Vandenhoeck & Ruprecht. Tod und Transzendenz .E. E.R. C. & SANDLER. 2002 FREUD. S. Zamfirescu). Apr. Psa. G. Ed. (1964): Kindliche Munchen 1964 ale depresiei 197 FERENCZI. Ed. In: Balint.O. 134-155 GLOVER. (1956): "Studies in maternal deprivation homes". G.K.K. rom.G. 2002 FREUD. X Ed. "Eul ~i Seul" trad. Zamfirescu).30 FREUD. Ed.A. Fischer. Munchen 1968 . (1943): "The Concept of dissociation". (1972): "Psychodynamische Faktoren phobie"./Juni 1972 GERO. L. 1 Stockholm 1956 KUIPERS. 4. (1925): "Zur Psychoanalyse von Sexualgewohnheiten". Int. Ed. 3. (1972): Die E11l0tionen des Menschen. 320-356 HELLBRDGGE. Trei. 46. Frankfurt a. Trei. C. (1975): Topographie des Unbewuflten. (1966): Die seelischen Krankheiten des Menschen. C. (1971) : Depression. 2000 FREUD. vol. 4. 218-247. 2000 GERBOULET. Frankfurt am Main.A. (1921): "Massenpsychologie und Ich-Analyse". Gottingen KONIG. 1978 KIELHOLZ. Eul $i mecanismele de apiirare (trad. (1970) : Der Urschrei. 147-181. Stuttgart izARD.L. New York 1956 GROF. ferinta anuali'i a cercului DGPT /VAKJP KONIG. Jahrg. (1981): Angst und Personlichkeit. Purdea ~i Vasile Dem. Bern u. Fischer. (1985): Ceburt. (1936): Das Ich und die Abwehrmechanismen.W. "Psihologia m~selor ~i analiza Eului" (trad.. G. Ed. Brit. S. Purdea ~i Vasile Dem.S. "Doliu ~i melancolie" (trad.J. S. P. Schriften zur psychoanalyse.1ANN. 1979 des Selbst. Ed. Philadelphia und London . 1972 FISCHER. (1980): . in S. G. Kindler. Suhrkamp. C. Suhrkamp. Psychol. 88-96 f on childhood depression".P. "Disconfort in culturi'i" (trad.1947. Med. rom. 3. (ed. Psycho-Anal.Th. Trei. Trei. Bucure~ti.W. Bucure~ti.Ed. VIII.P. 45. (1976): "Die psychoanalytische Theorie der Depression". Freud Opere vol. G. Mtinchen 1975 IRLE. Bucure~ti.). Kosel. rom. Frankfurt am development of mind.

18-21 Klett-Cotta. Amer. H. trolled SIEVERS. (1956): Psychologie del' Personlichkeit. Science and MAHLER. (1954): "Zum Problem der Trennung". W. Psyche 1973. ". J. &R J. Trei. 10. N*. Mai 1987. ill" des begabten u. M. Reinbek b. C. MOOchen 1984 MAHLER. Int. J. Aufbau In: der 10 abordari psihoterapeutice ale depresiei 199 y. S.. I<IEMANN. Ambrosius PAYKEL. (1927): "Das Problem der Melancholie".W.84. Kindes. MYERS.J.-F. 1975. 218-238 I<EITER. Miinchen (ulterior: 1956 LINDENTHAL~i M. Arch. M. 21. 1978 MENDELSON. J. E. Jahrg. (1968): Friihe Mutterentbehrung Kindler. M. 17 A clinical (trad. JOFFE(1980): "Zur Depression Psyche.W.J. (1971): Bilder del' Ncurose helltl'. (1961): Grundformen del' Angst.. A. Ed. (1962) (ed. 13 I<EICH. SCHWIDDER.\f1I1. S.E. Philadelphia child separation and delinquency". Praxis Kinderpsych.449-461 I . S. (1963): "Das von der Mutter getrennte Kind in der heutigen Sicht des Kinderarztes". (1975): Die psychische Frankfurt am Main. J. (1974): Psychoanalytic New York MILLER. Psyche Oct. (1945): "HllHpllllliNI11\1H". N. K. 1972. Wien SMITH.M. Sllltlj. LERSCH.A. Ph. SANDLER. 27 SCHMALOHR. G. Bern 1960 LOWEN. (1974): Vereinsamung. Occurrence and Management. besonders Borderline-Patienten und Patienten mit narziBtischen Personlichkeitsstorungen". Nllrltlll. widows and A con- study widowers". (1942): Shock: Its Dynamics. Ed. H. 2. UllltlClI'" ll. TII:C. LEWIS. (1990): "Einige nissen Parallelen zwischen der Sauglingsbeobachtung und klinischen Green- f den ErgebBeobach- tungen an Erwachsenen. 3. im Kindesalter". 2005 SALZMAN. (1970) : "Depression. (1949): "Remarks children".). Kosel. E.44 LOEBER. Munchen. Hamburg PARKES. H.F. (1938): Al~fbau des Charakters Barth. P. BROWN(1972): "Health of young Boston after bereavement.. (1954): "Early identifications and archaic elements in the superego". rom.): Die Bedeutung del' frill1en Killd/wit /if/' Personlichkeitsentwicklung. Roxana review". fruhen Mutter-KindGeorg Thk'l11l'. on psychoanalysis with psychotic Stuttgart Fischer. 1969. 753-760 QUINT. P. 22 PARKES. (1983): Narziflmus. 2. April 1986 I<EMPLEIN.w Yllrk SPECHT. Brit. Lea & Febiger. (1959): "Mother Delinqu. (1973): Das Drama Frankfurt am Main..H.'hmllkII11'" (00. (1949): Killers offill' d/'I'I/II/.J. In: Willinger (ed. RA. V. 1979 MILLER. Gen. 41 RADO. & M. G. Psa. L. (1986): "Der stille Schrei nach Liebe". (1977): .H. Ernst I<einhard.«Vl'r1idlllwll Febr.31 "-lIdlP.): Jahrbuch fUr Jugendpsychiatrie und ihre Grenzgebiete vol. E. Med. Mai 1980. 243 Mensch. Begriff der Ora- Geburt des Menschen. (1987): "Die Depression im Dienste der Selbstregulierung". Bucure~ti.): Erziel1l1l1gin/i'illll'r K/lltiliv/I. D. 1970. Flushing. Rowohlt.•IIt'I Ilrl'lld \Il1d 1'11111111". Assn. I'lpClI~ Mtllwh. (1954): Deprived children (the Marsham experiment). Abnorm Psycho/. Ernst Reinhard. LEBOVICI. HlIll(\l~ IIPI'II. Jahrg.M.34. M. PEPPER (1969): "Live events and depression".C. & c. (1962): "The concept Ainsworth WHO Genf Person. Psyche.-K. Ml'diziniNl'hp I'NY"III' logie.198 Dietmar Stiemerling of maternal deprivation". MOOchen Psychologie heute. R. SPITZ. 1977. M. G6ttingen NAESS.A. and learned bei Mensch und Tier. SELIGMAN(1975): "Depression SCHULTZ-HENCKE. Psychoanal. J. J. Zs. 34 SANDLER.. Suhrkamp. Psychiat. 1972 MAHLER. S.F. Die Lebenskrise bei Partnerverlust. C. S. E. wood 1978 LICHTENBERG. DIENELT. concepts of depression. & W.1. DARE(1970): "Der psychoanalytische litat". Psychosom. (1968): Symbiose u. . C. KLER\1AN. Verlag Hi •. 1. Child Behaviour 1. Individuation.n IIU. Huber. S. Psa. M unchen SCHRAML. S. -psychiat. 1990.228-238 MOON. Formele fundamentale ale angoasei Melnicu). (1940): Del' gehemmte Stuttgart 1965 helplessness" 1n Man.

200 Dietmar Stiemerling SPITZ.. Psychiat. (1950): "Anxiety in infancy". A. K.R. Med. E.): Depression. (1951): "Trauma. A. A. Psyche. (1948): The Smiling response (Film) SPITZ. Lancet I. A. (1986): GestiMe Zweierbeziehung Del' Hunger nach Verstiindnis und der Schmerz des Nichtverstandenseins.i WOLF(1946): . 1972.26 STIEMERLING.R. KLERMAN (1973): "Hostility and depression associated with suicide attempts". (1965): Vom Siiugling zum Kleinkind.R. Psych. New York SPITZ.Anaclitic depression". J. (1974): "Die fruheste Kindheitserinnerung des neurotischen Menschen". A. R. (1952): "Del' Neubeginn. 1974. Stuttgart 1974 . Fox. M. Intern. Amer.R. Klett-Cotta. Oct. D. J. A. (1970): Die Fiihigkeit zu emotionalem Wachstum. 14. .400-426 SPITZ.. 213 SPITZ. Klett-Cotta. Amer.R. J. Miinchen f STOTT. das paranoide und das depressive Syndrom". Psyche. G6ttingen STIEMERLJNG. Zeitschr. Orthopsychiat. M.. Dee. D. A. In: Koch (Ed. (1956): The effects of separation from the mother in early life. The Psychoan. Todesangst und Furcht Val' dem Tod"./Dec. 1973. Stuttgart 1974 STERN. Pfeiffer. 20 SPITZ. (1960): "Zur Entstehung del' Ober-Ich-Komponenten". filr Psychoanalyse SPITZ.130. 626 WEISSMAN. Vandenhoeck & Ruprecht. Psychoa. u. G. M. D.R. (1954): "Infantile depression and general adaptation syndrome". H. 450-455 ZETZEL. Study of the child 2.

Sign up to vote on this title
UsefulNot useful