Mesajul de presă

Situaţia de comunicare ziaristică are constrângerile ei. Scrisul obiectivează mesajul şi îl obligă la rigoare. Mesajul ziaristic este la fel de bine construit intelectual, ca şi material, pentru a putea fi transportat, conservat, reprodus fără limită. Mesajul de presă este un act reflexiv care angajează dincolo de cuvânt, pentru că permite să spui mai mult şi mai bine ceea ce e destinat să dureze. eadresându!se în mod exclusiv, a se vedea deloc, unui interlocutor precis, ziaristul nu poate avea în vedere, pentru a fi înţeles, decât coerenţa internă a mesajului său şi semnându!l îşi asumă întreaga responsabilitate. "a şi zvonul, tipăritura asigură o propagare în lanţ nedefinită, şi la fel ca tradiţia, prelungeşte întotdeauna mai departe mesajul în timp. #otodată două inferiorităţi îi sunt proprii$ pe de o parte, numărul destinatarilor săi, cartea neajungând decât de la unul la altul şi în viaţa particulară% pe de altă parte, răgazurile de fabricaţie întârzie comunicarea, ceea ce poate atenua mult influenţa sa. ici un limbaj nu e inocent$ alegând acest cuvânt, mai degrabă decât pe altul, se induce o interpretare, însă în acelaşi timp se ascunde o alta. "eea ce nu a fost spus, are adesea mai multă importanţă decât ceea ce este spus. &ormularea mesajului este parte integrantă, adesea capitală a activităţii de presă. #rebuie ştiut acest lucru şi nu trebuie să fii păcălit. 'entru că informaţia este un mesaj, ea implică din partea celui care o formulează ( şi, cel puţin din punct de vedere moral, semnătura numelui său ! un angajament care antrenează responsabilitatea sa, c)iar referitor la greşelile de interpretare şi cu atât mai mult, consecinţele normale a ceea ce publică. Mesajul ziaristic îl face pe producător responsabil de efectele pe care conţinutul său le! ar putea avea şi c)iar le are. Mesajul care e astfel transmis, e aranjat din punct de vedere structural după un cod particular. Specific mesajului de presă este şi faptul că acesta poate face obiectul unor analize cantitative şi calitative. *naliza cantitativă a conţinutului măsoară suprafaţa sau durata acordată diferitelor piese ale ansamblului informativ$ titluri, texte, ilustraţii, publicitate etc. *naliza calitativă îşi propune să atingă judecăţi de valoare, pa care poate deja să le formuleze plecând de la analiza cantitativă. +nsă ea face mai ales să intervină noţiunile de amplasament, intensitate, valoare semnificativă etc. 'e de altă parte, scrutează vocabularul, stilul, prezentarea faptelor sau argumentelor, cercetează modelele, procedează la comparaţii şi verificări prin teste, în vederea reconstituirii legăturilor intenţionale sau implicite ale mesajului. ,n mesaj e făcut pentru a fi primit. *cestei evidenţe neapărat i se adaugă drept o caracteristică a mesajelor de presă$ preocupări comerciale legate de faptul că aceste mesaje nu ar exista dacă nu ar fi vândute. -rice studiu al audienţei este la orice nivel un studiu de piaţă şi însuşi termenul de audienţă este ambiguu, pentru că desemnează simultan nivelul de percepţie al mesajelor, scopul pe care!l vizează şi grupul pe care!l ating. Mesajul de presă se individualizează pentru a fi eficient prin .caracterul său ambiguu/$ să fie simultan colectiv şi personal. u e suficient ca mesajul să fie înţeles de toţi, ci să lase impresia că se adresează fiecăruia. Mesajul de presă se adresează la ceea ce există în noi mai puţin diferenţiat, dar în acelaşi timp, trebuie să ne privească cu titlu individual, ca o scrisoare privată. *ceastă complicitate este bineînţeles mai mult de natură afectivă decât raţională. +n cea mai mare parte, ea ţine de experienţa concretă şi comună a celor doi interlocutori care conţin mesajul într!o manieră atât implicită, cât şi explicită.

Sign up to vote on this title
UsefulNot useful