~

ZECHARIA SITCHIN

ENIGME

..~.

colecthl . , fenomenelor stranii

A DOUASPREZECEA.
.

colecfia i~t.mplirilor

en.igmatice

PLANETA

.

ow

colecfia realului ingemanat cu fantasticul colectia '. frontierelor cunoasterii ,
.

I t [

ALDO PRESS

I.

r I
,.

;. I
I

!
r
,

L.

~~,:

'~"'''.:;.':'

..,' ,: .'!.,

"0

OJ'

I

THE TWELFTHPLANET by Zecharia Sitchin

Editor ALDO PRESS s.r.t, Bucure~ti

Multumiri ,
Autorul dore~tesa-~iexprime multumirile celor care, mai bine de un secol, au descoperit, descifrat, tradus ~iexplicat textele ~irelicvele Orientului Antic ~i, de asemenea, numeroaselor institutii, precum ~ipersonalului acestora, care au pus la dispozitia autorului textele ~iilustratiile ce stau la baza acestei dirti. Autorul dore~tesa multumeasca in mod special urmatoarelor institutii: New York Public Library (Oriental Division);
I

Copyright «J1976 by Zecharia Sitchin
Traducere Cristian Banu Descrierea CIP a ]J~b"otecii Naponale SITCHIN,.ZECIIARIA. ' .
, A douasprezecea planetii

i ZechariaSitchin - Bucure~ti:
\

AIdo Press, 1999 . . 448 p.: il.; 20 cm-{Zona) Bibliogr. ISBN 973-97079-9-8 573.5

I

I ~
!

Research Library (Reading Room ~i Oriental Students Room) a British Museum; Research. Library, de la Jewish Theological Seminary din New York; lucratorilor ~i custodelui. British Museum, pentru asistenta acordata la procUrarea fotografiilor ~i imaginilor reproduse in aceasta carte; directoru.lui Vordera-siatisches Museum, Staatliche Museen, din Berlinul de Est; Muzel!lui Universitalii Philadelphia; Reunion des Musees Nationaux, France (Musee du Louvre); curatorului Muzeului Ant~chi~ talilor din Aleppo; U.S. National Aeronautics and Space Administration (NASA). .

.

Informalii ~i comen~i ramburs: C. P. 76-161, Bucure~ti, 77450, Romania.

cf qiUpJ draqaprril fed print sa osocietateButanG~V
B-dJI Tudor VladmJrescu; nr. 31, sector 5; BiJcure$1i, ROMANIA . Telelon: 335.93.18; 335.97.47 , . . Fax: 337.33.77

, I. I f r t

'.- -

_._-

...'.. -

' ,.

"

-

I

I

t 1 t

I.

Cuprins
Nota autorului
Prolog: Geneza
;.:... ~
;

9
~ ..11

Capitolul I. Ve~nictiltnceput ~

:

15
27 67
103 . 141 185 217

Capitolul2. Civilizapanepreviizutii Capitolul3. ZeiidinCer ~ide pe Piimant
Capitolul4. Sumer: Tiirfunulzeilor Capitolul5. Nefilimii:.Oameniicu rachete de foe Capitolul6. A DouiisprezeceaPlanetii Capitolul 7; Epopeea creatiei

Capitolul8. tmpiiriitia cerurilor
.

:

249 "
271

Capitolul9. Aterizarea pe planeta Piimant

CapiiolullO.Ora~ele zeilor
Capitoluili. Revolta anunnakilor Capitolul12. Facerea omului ...: Caoitolul13. Sffirsituloiimantenilor Cappolul14. Cand zeii pleacii de pe Piimant ,'

297
325 351 379 405 "'".433 ,445

!

j I

Capitolul15. Regatul de pe Piimant Bibliografie

I .1
~ -_' "_'.,,,._ ,,0.'.--" ----._----._--

-~

-...--

1_-

Nota autorului
p ..

Sursa primara pentru versetele biblice din Vechiul Testament, pe _ care Ie-am utilizat in aceasta carte, este textul original evreiesc: Trebuie spus de .Ia 'bun .inceput ca toate traducerile consultate- principalele fiind mentionate la sf'ar~itul caqii sunt doar atat, simple traduceri sau interpretari. Ceea ce conteaza pentru concluzia finaHi este ce spune originalul. , . Pentru. versiunea finala, cea care este utilizata: in 'cartea de fata, am comparat traducerile pe care Ie-am awt la indemana ~i apoi cu textul original, utilizand ~i textele/pove~tile sumeriene ~i acadiene asemanatoare, pentru a obpne ceea ce eu consider a fi cea mai fidela varianta. Analiza textelor sumeriene, asiriene, babiloniene ~i hitite a angajat 0 ~ata intreaga de savanti, timp de'mai bine de un secol. Descifrarea scrisului ~i a limbii a fost urmata de transcriere, transliteratie~i abia apoi de traducere. in multe cazuri, am putut alege intre diferitele traduceri ~i interpretari numai verificand unele mult anterioare. in alte cazuri, cercetarile modeme au fost cele care au adus 0 lumina noua asupra variante~or ma~

vechi.

.

'

...

I

D~ci lista textelor Orientului Antic care apare la s~itul acestei cfu1:i contine amt versiunile cele mai vechi, cat ~i pe cele, mal nOl,aHitun de 0 llsttl a pUOllcaJlllorsnmpnce m care au fost publicate cele ma~ interesante contnbutii la intelegerea
acestor texte.

Autorul

L

anI! Aceasta carte sustine ca nu suntem singuri in sistemul nostru solar. ' ' Scrierile Orientuluianti~. de unde au venit ace~ti astronauti din vechime. A Douasprezecea Planeta W propune deci sa ofere cititorului 0 poveste care sa raspunda la itlttebarile de mai sus. planeta Plutonu fusese inca descoperita (ea a fost localizata abia in 1930). '. de pe 0 alta planeta.. de ce sa hu acceptam antica dovada a existentei celei de-a douasprezecea planete? Pe masura ce ne aventuram in spatiu. iar Pamantul ~i alte paTti ale sist~mului solar au fost' create. " Dovezile prezentate de mine includ ~i 0 harta celesta a . in trecut. chiar din inse~itextele ~i'deseneleantice. trebuie sa fi fost facute de reprezentantiiunei alte civilizatii. 0 serie de scriitori au speculat ideea ca unele monumente antice. cand oamenii de ~tiinta au descoperit.._. ~i.ecesara realizarii unor astf~lde constructii? Cum se face. Turnului Babel. care au'vizitat planeta noastra .- .candva.reu~it.U i1plVi1pt.. . UIU~###BOT_TEXT###quot;. Dar. ' tittr-adevar.le lor provocatoare raman pure spe- culatii. desciftat ~i transcris 0 lisHi antica a corpurilor cere~ti. nu mai este chiar atat de imposibil de crezut ca 0 alta civilizatie. cunoa~tern ca mai exista planete ~i dupa Saturn.Dovezile aduse de mine consista. vorbesc in mod explicit despre 0 planeta de pe care au venit pe Pamant ace~ti astronauti sau "zei". I I _. Z. Bind taxate de oamenii de ~tiinta.Ji) .<~: .. A urmat apoi dramatica infiintare a primelor colonii pamante~ti ale nefilimilor.-:).imbogatit biologic ~imaterial de cei care ' .12 ZECHARIA SITCHIN A DouisprezeceaPlaneti 13 Toti oamenii din vechime credeau in zei care au coborat pe Pamdnt ~i care se vor ridica II!ceruridupa ce i~i vor incheia menirea.ad litteram. pentru ca. Ea sugereaza complicata legatura care exista intre om ~i "zeii" lui ~i arunca 0 noua lumina asupra semnificatiei unor evenimente. iar navele noastre spatiale teleghidate exploreaza ~i alte planete.nemuritoare". ei nu au facut decat sa indeplineasca un mult mai vast Plan Universal. pentru a crea in mintea mea un scenariu coerent ~i plauzibil aI' eveni.. a douasprezecea. A Douasprezecea Planeta i~i propune sa descdpere succesiunea evenimentelor care au dus la facerea omului ~imetodele avansate prin care acest lucru a fost intaptuit. de.star~e~te prin a-~ialungazeii. cum ar fiputut poseda omul priniitiv tehnologia n. Cum s~ accepte ei atunci dovada existentei a inca unui membru al sistemului nostru solar? Dar acum noi. in general.1U11 pll. intrebari. UVVV UI. inca de la inceput" ca 'fiind doar legende. cum ~i. de acceptare a acestora .. Am incercat in aceaSta carte sa descifrez 0 cosmogonie sofisticata care explica.'ca 'sa dau alt exemplu._-- -. mult mai avansata decat a noastra. acumul1irile ~iluptele lor. in primul rand. ' .oarece ace~ti scriitori n-au . . ~. 111 U1111i1I... ca clvilizatia a parut sainfloreasca . mult mai avansate. omul . Dar nu a fost acordata' niciodata credibilitate acestor texte. gelozia. care la fel ca cei din vech~me. 0 privire proaspata mentelor 'din vechime. poate la fel de bine ca ~iteoriile ~tiintifice modeme.- --- .-. februarie 1977 . Acum. - cu siguranta. Sitchin New York.-asupra Potopului. a fost capabila sa-~itrimita astronautii. Mai degraba 'mare~tedecat scade credinta intr-o putere supranaturala. mili presus de toate..-. 1I:1U1111\. din Sumer .. ca astronautii no~triau aterizat peLuna. este explicata natura lor . cum ar fi piramidele sau sculpturile gigantice. incluzand aici ~i numeroase texte astronomice. de intoarcere la sursele antice. cum s-ar fi putut forma sistemul nostru solar: 0 planeta invadatoare a fost prinsa pe' orbita solara. ~i 0 accejJtarea vechilor scripturi este mai mult decat actuaIa. Sunt date chiar ~i'numele liderilor lor. sunt descrise sentimentele lor:'iubirea.pePamant. Dar. I-aufacut.###BOT_TEXT###quot;U1~Vl. daca nefilimii au creat omul pe Pamant.unui zbor spatial catre Pamant de pe aceasta planeta. mai presus de toate. caci.. sa arate' dim!. Totu~i.. " A fost nevoie de treizeci de ani de cercetari. asupra Gradinii Edenului.

sa analizeze problema existenteivietii in aM parte. cum au fost descoperite fosile din . ajungand la aceste inceputuri ~i incercand ..Capitolull . s-a considerat ca viata pe Pamant a ajuns la om tredind prin primate. cateva oase dincolo. vertebrate ~i. cea cu care trebuie sa incepem este insu~i omul. in cadrul ~iin afara sistemului nostru solar. Daca viata a inceput datorita unor reactii chimice spontane..000 de ani.'." . oamenii de ~tiinta au considerat la inceput ca omul a aparut in Asia." Ve~nicul Inceput Dintre toate dovezile pe care Ie-am adunat pentru a ne sustine teoria. . cand se presuptineca a aparut viata pe Pamant. ea nu aPartineacesteia..000 de ani. mai mult timp in urma. intr-un punct. de ce are doar 0 singura sursa ~inu () multitudine de surse aleatoare? ~i dece toate materiile vii de pe Pamant contin foarte putine dintre elementele care se gasesc aici din bel~ug~ifoarte multe dintre cele rare? "a 11 lOSL aLunCI Vla~a lmponala pe ramanr t Pozitia omului in lantol evolutiei a niarit incurcatura. omul modem .-- . acum diteva milioane de ani in Ilrma..este un strain pe aceasta planeta. Dar. In multe privinte.'.000. ma-. Dar. a devenit cIar ca acest lucru s-a petrecut cu mult. oamenii de ~tiintaau devenit nesiguri in ceea ce prive~teproblema vietii de pe planeta noastra: cumva. Str~o~ii omului sunt acum plasati in urma cu aproape 25. la cea mai slab dezvoltata forma de viatii. Gasind un craniu aici. acum 500. -.Homo Sapiens . mifere. De cand Charles Darwin i-a ~ocatpe oamenii de ~tiinta ~i pe teologii vremii sale cu dovada evolutiei omului. mai departe. . _. Descoperiri In estul Africiiau .ce in ce mai vechi.

Dar.: : _ ~_. Rama~itelelor .Nu exista nici un motiv aparent pentru care noi sa .pastra .de ce a aparut aceasta civilizatie?Caci. In zilele noastre. avansandcu p~i dureros de lenti. De ce nu tot doua milioane de ani pentru a trece la folosirea altor materiale sau zece. ni se spune.ei au fost.deprin alte zone neUmblateinca..Shanidar.astronautii no~tri aterizeaza pe Luna. 2) mati~ilor. multe triburi kurde i~i gasesc adapost in pe~terile din 7nn!. nu ar fi trebuit oare sa ajunga la acele~icuno~tinte ~tiintifice~i tehno. cu 44...pmoratf de 0 ciidere de pietre . omul nu ar fi trebuit sa ajunga inca la civilizatie. Intrebarea care se pune in mod evi<ient este: am obtinut oare noi ~i stramo~ii no~tri din zona Mediteranei aceste cuno- Fig. nu exista nici un dubiu in ceea ce prive~telocul de origine al acesteia: Orien- __.tea nord-esticaa acestui arc de cerc at . care venise in regiune in diutarea urmelor omului pnmitiv.. : =. 2 .jungla amazonia..dorinta sa de a se imbraca. inginerieisau astronomiei? ~i to~i iata ca.. 'rn.nnH cn :mimalde lor in timnul lunilor Reroase deiarna..000 de ani de la omul din Neanderthal. la ~lefuirea ~i ascuprea lor.-- prezentat un moment revolutionar. intinsa pe milioane de ani.J_. logice. confonn tuturor datelor cunoscute in prezent.toate acestea reprezintii0 'civilizatie inaWi care apare brusc. 1. I-a trebuit omului peste doua milioane de ani pentru a realiza epocala "revolutie tehnologica" a trecerii de la folosirea pietrelor a~a cum Ie gasea._ _. Podi~urile~i lanturile muntoase care seintind in arc de cerc de la Muntii. (Fig. Dar izolati de ce? Daca ei au trait pe acee~i planeta cu iioi. :1:_". arta sa .. ~tintesinguri? . ~i nu al nostru. Una dintreaceste pe~teri.- .au .Mobilitatea sa.fostdescoperite in 1957 de Ralph Solecki. _""' 1.cu oarecare frustrare -. ci gradul nostru de dezvoltare. na sau .1imnrp.civilizatiei.Zagros in est (unde se afla azi granita dintre Iran~i Irak).:_1~ _~ _ ___ -. es~elocalizati in pa.. deoarece au fost izolate de restul lumii.milloane de ani pentru stapanirea mate- tul Apropiat. la "numai" 50. faptul ca-~i putea construi adiiposturi. fim mai ciVilizapdedit triburileprimitive din. .000 de ani in urma. . Decj era 0 noapte de iarna geroasa. spre nord.18 ZECHARIA SITCHIN A Douasprezecea Ptaneta 19 ~tim cum a apiinit civilizapa ~icum s-a dezvoltat ace~sta o data ce a aparut Intrebarea tara raspuns este insa de ce .. apoi sprc sud ~i vest. De~i oamenii de ~tiintiinu poseda 0 explicape a aparitiei lui Homo Sapiens ~i a civilizati~iCro-Magnon. 1 . nn"'._. uneltele sale... a devenit evident ca pe~tera . aceste triburi traiesc inca la fel ca in epoca de piatra. a~acum se presupune caam tacut ~inoi? Totu~i adevarata problema nu este gradullor' de inapoiere. c~ci acum se recunoa~te ca gradul nonnal de dezvoltare este cel al triburilor aniazoniene. spre Muntele Ararat ~iMuntele Taurus. initiind ve~niculinceput al culturii umane. Libanului ~i Israelului sunt pline de pe~teriin care s-au pastrat urmele omului preistoric. . in josdealurile Siriei. Cu toate ca omul de Cro-Magnon nu construiaigarie~: On. ~iasta 0 afinna acum ~ioamenii de ~tiinta.cando familie de ~apte perso~e (una fiind un copil) a: cautat adapostintr-o pe~teradin Shanidar. Pe masura ce strat dupa strat era tndepartat. Ceea ce a descoperit el a fost mai rriu:Itdecat se a~teptase.

ca fiind prima gradina a lumii: "Apoi Domnul Dumnezeu a sadit 0 gradina in Eden.000 r.' 1""11 .. De fiecare data. Nu poate exista nici un dubiu oii Geneza localizeazaprima gradina pe deajurile . la fel ca ~i oamenii de ~tiinta. r1~ "t1int~ I . Cultura umana inregistrase nu un progres. Folosind sofis*. MaruI. ~i a tacut sa rasara din Pamant tot felul de pomi placuti la vedere ~ibuni la mancat".. Cei care au studiat originea vitei-de~vie au constatat ca aceasta a inceput sa se cultive in muntii din nordul Mesopotamiei. printre cerealele comestibile. Nu mai exista nici un dubiu ca agrlcultura s-a extins din arcul muntilor ~i dealurilpr Orientului Apropiat.oral omenirii. regresarea ~i mic~orarea populatiei au atins un punct in care viata aproape ca disparuse.20 .... omul aproape ca Ii dispamt din zona pentru aproape 16. in Siria ~iPalestina. ' * pe-a lungul milioanelor de ani ai ve~nicului sau inceput. intr-o succesiune rapida.. cand realizarile sale artistice dispareau ._ .) ~ ce.* ticate metode de'datare cu carbon radioac1iv ~i cercetari geneti- " Ceea ce indicau aceste urme era mult mai surprinzator dedit urmele insele. Aceasta lista cuprindea. . Locul in care se afla' Edenul era cu siguranta cunoscut generatiilor biblice.000 de ani. smochinul. . Howe.rasariL. dintre care numai patru fusesem zdrobite de 0 cAdere de pietre (n.iB. 0 planta a fost mai intw cultivata in Orientul Apropiat. Din motive care se presupun a fi de ordin climateric. fistioul. Prehistoric investigation in lraqui Kurdistan (Cercetarea preistnr1Pt J(11rrli'-!tan11111t .J. Homo Sapiens: in Orientul Apropiat. maslinul. De parca un antrenor neviiZut.jocul ~ovait.ealocuintele.Profesorul Solecki mi-a spus cAau fost descoperite nouA schelete.n9"'l \ nn n: . aproape imediat ce ~ezarile 1Jmane slabeau ~i el i~i para~.St~TQ 1T't11pn11 1" irlpntifit"arpQ Qr-~1pl'!:IC!i 7nnp . aproximativ prin'll. 1.000 i.. cu catva timp inainte.la est de pamanturiIe neaJ1luluilui Israel. 1. pana in 11.. in. Braidwood ~. ar fi inlocuit echipa obosita ~i uzata cu umi proaspata ~i mai bine aritrenata. mei. urmarind. Era un teritoriu udat de apele a patru mari rauri. ZECHARIA SITCHIN A Douiisptezecea Planetii 21 urme de locuire umana. migdalul. Nu e de mirare. Vechiul Testament spune ca Noe a plantat 0 vita-de-vie (ba chiar ca s-a imbatat cu . vanand animale salbatice. care producea din candin cand cate 0 noua planta. R. Presupunand ca intr-un anwne fel omul a reu~it sa invete singur sa cultive plantele salbatice ~i cerealele necesare supravietuirii. cuI .chiar atunci. paml.--.care apareau 'din Orientul Apropiat..a.000 de ani. Incepand cu un anumit standard.. pana cu circa 13.Ch. condus de <> mana nevlizuta.-----genetice auconfirmat descoperirile arheologice ~i nu lasa nici 0 urmii de indoiala c~ agrlcultura a apamt 'exact acolo unde aparuse.omul devine agricultor. s-a stabilit. generatiile care .J~~1 -. prinzand pasan sau pescuind. nu putem sa nu ne amintim ca Vechiul Testament i-a devansat pe oamenii . nu.ca primele culturi agricole ale omenirii au fost' cele de grau ~i orz. cu milenii inainte de a ajunge in Europa. Biblia plaseaza inceputul cultivariivitei-de-vie pe muntii din nordul Mesopotaqliei. vinul ei) dupa ce arca sa a ajuns pe qtuntele Ararat cand s-au retras apele potopului.futr-adevar. pentru fibrele sale.. urmasera prezentau un regres claro~i incepand cu 27.Ch. ci regresase. dar ~ipentru ulei. omul a reaparut plin de vigoare ~icu 0 cultura de un niveUncredibil de ridicat.000deaniin urma. in lucrarea lor. tara vreun motiv aparent ~i tara 0 perioada de pregatire anterioara . Se afla "spre rasarit" ._=_ _~ _L.1'"611. omul a fost copilul naturii. De parca acestaar fi fost un fel de laborator genetico-botariic... precum ~i 0 mare varietate de arbu~ti ~i copaci fructiferi. spre. Cercetand munca unor eminenti oameni de ~tiinta din acest domeniu.OOO i:Ch. ' "net"'. cercetatorii au fost insa uimiti de marea varietate 'de plante ~i cereale de baza pentru supravietuirea ~i dezvoltarea civiliz~tiei. Dar. ~i apoi. doua dintre ele fiind Tigru ~iEufrat. secara~. impra~tiindu-se de aici in EUropa~iin alte paqi ale lumii. Deci. datand de Circa 100. a rezistat adunandu-~i hrana de prin paduri.toti i~i au originea in Orientul Apropiat. bruse.

iarba cu samfutta. Irak ~iin IsraeL Fig. descoperim ~i procesul prin care s-a inceput cultivarea 'acestor plante.. pomi roditori. (Domesticirea animalelor).Ch.ce a fost izgonit din gradina raiului. vite au fost domesticite la scurt timp. Adaposturile umane din munti erau construite din piatra. cari sa faca rod dupa soiullor.-prima unealta agricola. iar Cain era plugar".."~i a~aa fost. Biblia ~i oarnenii de ~tiinta sunt 4e acord. lar dupa asta ... A Douiisprezecea Planem 23 de unde izvorasc aceste raun. Primul animal care a fost domesticit a fost cainele.. mezoliticul. Oarnenii de ~tijntasunt perfect de acord ~u aceasta succesiune a evenimentelor. dar nu ca "cel mai bunprieten al omului". iarba cu samfutta dupa soiulei ~ipomi care sa faca rod. sapa.000" i. 3 ------ . .fructifen.estul Mesopotamiei.ce indica faptul ca 0 mare parte din miei erau taiati pentruhrana sau pentru pielea lor. Aa.22 ZECHARIA SITCHIN . . F.Biblia.n1"ta.Abel era cioban. Omul a'devenit crescator-de vite. paleoliticul.111 '1'n nn. apoicereale. ne spune . com1initatile erau protejate de ziduri de piatra. ci.1P Q 10'. Aceste comunitati stabile. Numele este potrivit doar daca ne gfutdim la principahil material de constructie.t(iti . in nord. Analizfutd diferitele teorii referitoare la domesticirea animalelor.au urmatcurfutd.. ~i ele datatoarede lapte. ~iinceputul alteia. in cartea sa Domestication of Animals. care era.bovinele~i alte . dupa. "Din sudoarea fiimtii taleiti vei mfutca painea". dupa'soiullor.Ch. ~. Zeuner. Capre1e. afirma ca "omul nu a putut capata obi~nuinta de a pne animalele in capfivitate ~i . daca citim textul Genezei nu ca pe 0 lucrare teologica ci cape una ~tiintifica. tot pentru hrana. i-a spus Dumnezeu lui Adam. Primele ram~ite de caini au fost descoperite in Iran. Tot earn in aceapenoada a fost domestiCita~i oaia. ~iblia ne mai spune apoi ca. omul a trebuit sa munceasca din greu pentru a-~i obtine hrana. . ~ qttl''UYD ~t~r1tnl " - . . Acesta este exact.au fost 0 consecinta a schimbariicatre agricultura.. Pamfuttul a dat verdeata. curand dupa ce a devenit agr\cultor.in continuare piatra. in Orientul Apropiat (~i'cu circa 2000 de ani mai tfuziu in Europa) i-au rncut"peoarnenii de ~tiinta sa descrie aceasta perioada ca fiind star~itulunei ere. Se crede ca acest lucru s-a Rftrecut in jurullui 9500 i. urmate de cultivarea arbu~tilor ~i pomilor .1 n 1~ A___A""~". dupa toate probabilitaple.. necesare pentru trecerea la domesticirea animalelor.~i care i~i au samfuttain ei. De fiecare data domesticirea lor a inceput in Orientul Apropiat.pe'~tera de la Shanidar continearama~itele'unor oi~datfuldearn din jurul anului 9000 tCh. Schimbarile bru~tecare au aparut carn pe la anul 11. sociale de anumife dimensiuni".procesui descris in primul capitol 'al Genezei.porcii.E. ~icarl sa aiba in ei samanta lor pe Pamfutt. De fapt. ~i Dumnezen a zis: "Sa dea pamintul verdeata. ~tiinta ne spune ca mai intai s-au cultivat ierburi salbatice. .

Istoriciio numesc Neolitic (Noua Epod de piatrii) dar. dispare..pentru cateva mileniidupa 11. A~eziirile apar ca nelocuite.""t . Dar.Ei i~i onorau saui~i protejau mortii acoperind ~i omand mormintele co pietre sau Ie foloseau pentru a-~i ~poi . 0 civilizatie din eare ne tragem ~inoi radaeinile... 10cepand cu mileniul al ~telea i.11. care fusesera centre ale culturilor ceramice.Ch. P ...domesticeasca animale. 3) Privind lucrurile global. iar uneltele de piatra . ca atare. Apropiat cun<?~teinflorirea celei mai mari eivilizatii imaginabile. ' Din motive necunoscute inca oamenilor de ~tiintii .Cap scolptat al unui. datand diri al 'Iioualea mileniu i.astfelde imagine. . inea 0 data.----------.Ch.zeu" cUun coif ~iun fel de . pentru ca ceea ce a marcat aceasta perioada a fost aparipa ceranlicii. descoperita in nordol Israelului.devin predominante.mar~ul omenirii catre civilizape a fost limitat . a uimat 0 noua era. in mod clar.. ne "ochelari de protecpe".. "rh..24 ZECHARIA SITCHIN A Douiisprezecea Planetii Omul ~i eultura sa erau. .inexplicabil . spune James Melaart in eartea sa Earliest Civilizations of the Near East (primele civilizapi ale Orientulw Apropiat). ar fi molt mai potrivit sa numim aceasta perioada care incepe du~ 11. civilizatia Orientului Apropiat este plina de obiecte de argila ~i lut. pe nea~teptate... incep sa fie abandonate ~i me~te~ugul..relieve ale UItei epoci mult anterioare . 10 jurul anului 5000i.Orientul .la dealurile din Orientul Apropiat.000 i..n . din noo.." LL A\f\f\ ~rh . meepand .. in mod clar. de omamente. unele locuri pow in mod clar semnele acestei .. "A fost 0 istovire generala a colturii".zeilor" a caror interventie benefica 0 caUtau.. .nlnm. . (partea de mijloc a Epocii de piatrii) ci Era Domesticirii. in deelin. Descoperirea numeroaselor foloase pe care i Ie poate aduce lutul a fost eontemporana cu pariisirea a~posturilor sale depe munte ~i coborfu-ea in vaile argiloase. pe om din declinul sau ~iit ridiea la un nivel Ghiarmai ridieat de culturii.'. intap~eazaun... incepand sa cultive plante saIbatice ~i sa... omul produeea obieete eeramice de 0 excelenta calitate ~1un qesign fanta~tie. 1otr-o perioada de circa 3600 de ani -.. dar care vor deveni clare pe ma80ra ce se va derula povestea noastra . nu mezolitic.~oi faze de inapoiere". total inadecvat.Ch. ritmul progresului a seazut ~i.bruse.omol a devenit agricultor.I.000 i.Ch. "" I. "{ . o 'manamisterioasa il seoate. din nou.. {Jnele locuri.1.. construi imagipi ale fiintelor supreme sau ale .Ch. (Fig.. ustensile sau statuete. Apoi...aproape peste noapte in termenii ve~nicului inceput .. 25 era mcuta din piatra.cuno~tin- te ~ieivilizatie.1\tnt111 regresase: ceramica devenise mai simpla....---- .

Unul dintre ofiterii sai a deseoperit langa Rosetta 0 piatra pe care se gasea 0 inscriptie datand din 196 LCh. serisa atat eu hieroglife egiptene. el a luat eu sine speciali~ti pentru a studia~~iexpliea aeeste monurnente."vu. ."----. occidentalii au erezut ea eivilizatia lor este darnl romanilor ~ial greeilor..""" Capitolul 2 Civ~izatia neprevazuta Mult timp. dar filosofii greci in~i~iau seris in mod repetat ca ei se trag' din surse ~imai vechi. protejate de ni~teanimale stranii nurnite sfine~i." U"".".constituie .. Istorieii greci deseriu nurneroase vizite in Egipt. "''''u.~ . Cand Napoleon a ajuns'in Egipt in 1799. calatorii reinto~i in Europa au semnalat existenta in Egipt a unor piramide impozante ~i a unor ora~e-ternple.". civilizati~ gre~ea a fost mai degraba 0 . Culturile preeleniee din zona Marii Egee cultura minoica din insula Creta ~ieultura rnieeniana din Grecia .aduc dovadaea OrientuiApropiat.. Texteleegiptene vorbese de dinastii care au aparut in jurul anului 3100 LCh. Mai wziu.Vl11.&.~i nu Egiptul. dar veehile surse ale cuno~tintelor lor se gaseau in aIta parte.eu aproape doua mii de ani inainte de aparipa eulturii elene: Atingandu-~imaturitatea in seeolele einei ~i patru i~ainte de Christos._- u_.LVW.&. Deseifrarea scrisului ~i limbii egiptene ~i descoperirile arheologiee care au urmat au reIevat ea in Egipt a existat 0 eivilizatie foarte inalta. eu mult inainte de n~terea celei grece~ti."'" V }II. cat ~iin alte-doualimbi. . "'.U1UQ.pe jurnatate ingropate in nisip. . Sa fie oare r~dacinileeivilizapei rioastrein Egipt? Orieat de logica ar parea aeeasta eoncluzie. exista eateva fapte care militeaza impotriva ei.

in ForgottenScripts. de dupa exodul din Egipt.) Qg .. " '"' -"\ 0181 "lnl.'I'eu . in sumerianii ~i inalte limbi-semitiee se pronuntii. . acela~i timp (aproximativ sec. (H)eu '1'h8til B ."0' '. transliterat de obteet ea . 4 81.Ch.. Xerxes . . ..1\ lote lilppa tadlda' r . "'1 ... ProfesorulCyrus H. )( .. Q R.. \¥ Fig. . de rapt. . 28 ZECHARIA SITCHIN A' Douisprezecea Nume/e ebraic .. aeel~i" ~i a aratat ea numele insulei Creta... istoricii au fost fascinap de numarul crescand de similitudini dintre civilizatia semitica ~i cea helenica. ~: I Apr9piat 1. Ca alfabetul grecesc ~i.. Judecand dupa Chiar ~ialfabetul grecesc.. . semnele. Gordon. ca grupul de litere "CH" din limba germanii.-.....modelul civilizapilor ebraice ~iminoice (dincol. Observand ca invaziadorica in Grecia ~icea israelianain Caanan.. au avut loc cam in. transliterat de obieei prin "S". lid. punetul depleeare.ph d "( .). r A B IRa 1 A c. ba chiar ~i valoarea numerica a alfabetului original.. EI trage concluziaca .timpuriu. care se pare ca aPartin ramurii lingvistice indo-' europene... t . Vechii istorici greei sustin ca alfabetul lor a fost adus de' un fenician. provine din Orientul Apropiat.~_A.ode continut) este. CG D . S -T T (I) "H" sumerian.. III M N L :I: a !:E XI a aCDlc:11011] fl. "'. aratand ca scrisul minoic. '-Ida "'ID _un II1Ipb IIuI8 . (2) "S" sumerian. *' i ./ Istoricii er~u eon~tienp de contactele grecilor cu Orienhil Apropiat din primul mileniu inainte de Christos culminand eu inftangerea per~ilor de catre Alexandru eel Mare.. a deschis un nou domeniu de studiu..Y.. ::J: E £(plllcnd - 'I' E FV H "rtt: :I: I let. era singurul alfabet utilizat in Grecia pe vremea razboiului troian.. Siria '~i Anatolia au fost caile prin care 0 civilizape anterioara a patrunsinGrecia. 'htb fad . numele. . '" 'J. S k 1. . numit A Liniar... in minoica Ke-re-ta. Evidence for the Minoan Language (Manuscrise uitate.. mai vechiui alfabet grecesc ~i .Cyrus.. . T' ..eel latin. Darius. pentru a fi mai u~or.. pemru a 11l11al u~or. ._" -~8_" " . Dovezi despre limba minoica).-. actual al Iranului).11". I ... I18pIa B8tb . XIII i. "-11 --. Iapp8 lUIa .q t. . A 51 A Alpha .. din Orientul din _. pe nume Kadmus ("Batranul") ~i eontinea aeel~i numar de litere ~i in aeeea~i ordine ca eel ebraie. /!" D81U Z8yJD II !8tb (1) Y . II-.Ch..Ch. - .. in 331 i.. -.. numele regilor lor ..' cu cele .. T 'I r M ra- 0 X p q t Pi 11ft. este de fapt de origine semitica. Textele grece~ti fae deseori referire la ace~ti pe~i ~i la teritori'ile lor (apfoximativ teritoriuI. istoricii au ajuns la conciuzla ca fac parte din famdia --------- . pana la un anume punet.~i dupa eele ale zeilor acestora.IL ' .~i deci intreaga fundatie culturala oecidentala au fost adoptate din Orientul Apropiat poate fi demonstrat foarte u~or comparand ordinea. Nun'1arul literelor a fost marit la douazeci ~i ~ase de poetuI Simonidesdin Ceos in seeolul'al V-leai. este identic cu un cuvant ebraic Ke-re-et ("Ora~ul ingradit") ~ii~i are corespondentintr-o poveste semitica a unui anume rege al Keretului.el este pronuntat in sumerianii ~iin alte liqtbi'semitiee ea "T"..Ianeti {enicianocanaanitif greaca .-.ouii greacif lIeche Nume/e grecesc lati"ii 29 . din care deriva eel latin.1 ..

iar spre sud in tinutul numit de Vechiul Simbolurilecare impodobesc inscriptiile ce apar pe monumen. ca fiind doar decorative. Cyrus ~. .. . DurSharrn Kin. spunfutdca el prime~te Ceruri". care inseamna "toteleptul". ci unul perfect semitic.leIe. a devenit clar ca ele fusesera serise cu acelea~i caractere ca inscriptiile de pe monumentele~itablitele din Mesopotamia.... ii#~ 30 ZECHARIA SITCHIN A Douisprezecea Planeti -31 - popoarelor ariene ("de origine divina") care au apffi11! de undeva de la estul Marii Caspice la sfiir~itul celui de-al doilea mileniu in.0 relatie cu totul neobi~nuita peniru un Dumnezeu ebraic cu un individ care nu era evreu.in Biblie "Unsullui Yahweh" .. ..6) : Arhitectura ~isculpturileor~uluidau impresialunlimod de viata pe picior mare.alatele.1ultele aspecte care 'pot indica 0 serie de similitudini intre dumnezeul ebraic ~i zeul pe care ahamenizii il numeau "toteleptul". ale carui ziduri erau acoperite de ni~te basoreliefuri care. Vechiul Testament Ii trateaza ca part~ componenta a evenimentelor biblice. scris cu litere cuneifonne. a~a cum apare..t~". - 0 . istoricii au neglijat l1. Erau inscriptii semitice.". 5) . (Fig... Sargon al II-lea. . un zigurat care domina ora~ul ~i palatul re" Totu~i lucrurilen~ au fost chiar atat de simple. Hacham-Ani~.ainte de Christos ~i s-au impra~tiat spre vest in Asia Mica. este numit.. iar numele insemna "Ora~ulingriidit al cinstitului rege".. De atunci. numit astiizi Khorsabad. culturale ~i religioase ale per~ilor se afla in hnperiul Babiloniano-Asirian. to ciuda orig~nii diferite asum~te de ace~tia. Manualele noastre ~colare il numesc pe' acest rege .... -- -- ' .. ca fiind "ca ni~tecuie". Botta a reu~it sa stabileasca numele vechi allocului. Curand..P. ordine direct de la Yahweh. Cyrus. Capitala regelui asirian avea in centrulei un palat magnific. daca ar fi puse cap la cap. a descris aceste semne Testament "al moesilor~ial paqilor".serveade"scarasprecer"zeilor.dupa titlul adoptat de fon~torul dinastiei. Paul Emile Botta a condus in 1843 prima cercetare arheologica majora. Engelbert Kampfer.fiimbarele. ( Fig.. pe care il numea "Dumnezeu din . casele. sa reconstruiascaTempluldin Ierusalim. fig. pe un sigiliu allui Darius. care a vizitat PerseopolisuI._... gal. pe care ei ~i-l imaginau plutind in cer intr-un glob inaripat.I. Confonn cartii 'ui Ezra.. Cand au inceput eforturile de descifr1!rea acestor inscriptii. tele ~i sigiliile persane au fost considerate. de pi Ida. spre est in India. tinutuldintre Tigru ~iEufrat: Intrigat de aceste descoperiri dispa..- . s-ar intinde pe mai bine de 0 mila. la inceput. . in 1686. EI a ales un loc din nordul Mesopotamiei~ aproape de ora~ul Mosul. 0 limba inrudita cu ebraica. () . Cyrus a pritnitmisiunea . 5 S-a stabilit acwil ca radaciniie istorice..iceilalti regi din dinastia sa se nUmeau ahamenizi .... acest scris este cunoscut sub numele de cuneifonn. a carui marire ~i decadere sunt Inregistrate 1'nVechiui Testament.-. 0 piramida in trepte.. de exemplu.:.(Fig.. Nu era un titlu arian. capitala Imperiului Persan. tn general. rate.. ca ni~te"semne sparte".temp. "d" f' .

probabil ca acolo erau grajdUrile regale. .. meterezele. coloanele. "in al patrusprezecelea an al imparatului Ezechia. deoarece acolo s-a construit 0 moschee. ~ia locuit la Ninive". Ashur ~i Ninive au fost cucerite ~i distruse. "Sanherib ~i-aridicat tahara. Cam in aceea~ivreme cand erau cercetate ruinele Ashurului. . .M . Aici ridicase ~almaneser un obelisc pentru a-~i cinsti victoriile militare. alte echipe. sub conducerea lui W.1&&"""''' " at'. ~iResen intre Ninive ~i Calah.. Esarhadon ~i Asurbanipal. griidinile . aflat acum la British Museum. . pe fluviul Tigru. gradini suspendate . Acad ~i . au sapat in zona. Layard citise .&& YT&& allni AIp. zidurile._a. · tnflorind ~i decazand. decoratiunile. vp & " _& 'fa . f Uluiti de frecventele coroborari intre textele bib lice ~i descoperirile arheologice. aceasta este cetatea cea mare.un or~.li. . in final. in tara ~inear. Sanherib. respectiv.". a zidit Ninive ~i Calah' . opere de arm care Ie intrec pe eele ale lui Sargon. temple. . pe ..1".. .tumurile.. Din tara aceasta a intrat in Asiria.au". unul aflat in sud ~funul in nord. ambele fonnandu-se in jurul driului 1900 LCh. eel inghipt de un chit fiindciia refuzat sa duca mesajul Domnuluiin Ninive. putem descoperi prlntre numele eelor care au fost p~i sa plateasca tribut asirienilor ~ipe cel allui . luptandu-se sau coexistanrl. ne spune Vechiul Testament (II Regi 18:13) ~i..un vast teritoriq plin de palate. biblicul Bapel . Koldewey. numai Resen nu a fost descoperit inca. Pentru a nu fi surclasap de francezi. .cum au inceput sa fie numiti cercetatorii in domeniu .ingropatprofetul Iona. Numele inseamna "f. terasele..' . de babiionieni'in anui 614 ~i. Andrae. conduse de R.imparatul Asiriei. care era deja ingropat in timpullui Alexandru eel Mare! Layard I-a cercetat ~ipe aeesta ~is-a dovedit a fi Nimrod.intr-oveche insenuiare greceasca faptul ca un ofiter . care ~i-astabilit ~antierul arheologic la zece mile de Khorsabad. carne. Cand echipelede arheologi.x:mclnl r. cele doua constituiau 0 civilizatie inalta care acopera aproape 1500 de ani. cercetau ruinele Bahilonului.p. intre 1903 ~i 1914. Ninive era capitala regala a Asiriei sub ultimii trei marl imparati ai ei: Sanherib.1M~rp "0711"" miqe ~i de ram~itele unui or~ vechi" . cu aproape 3000 de ani in unna. cand Ingerul Domnului i-a ucis soldatii.. de fapt. centrul militar al Asiriei. Ninive. Erec. t 32 ZECHARJA SITCHIN A Douisprezecea Planeti Din nou.. vorba. de capitala ImperiululAsirian.001. ~i inevitabilele zigurate. B~tina~ii numeau acest loc ~yunjik...aeste. in persoana lui Sir Austen Henry Layard. Erau intr-adevar ni~tecoline pe care localnicii Ie numeau Calah intre Ninive ~iNimrod. capitala religioasa a imperiului ~iprima capitaIa a acestuia. 612 LCh. s-a suit impotriva tuturor cetatilor intarite din Iuda ~ia pus stapanirepe ele".. a reie~it <. Pe acest obelisc. lului".s-au aplecat asupra capitolului zece din cartea Genezei: Acolo Nimrod . in scena apar ~i englezii. Confonn celor spuse de George Contenau in La VieQuotidienne a Baby/one et en Assyrie (Viata cotidiana in Babilon ~i in Asiria) "imaginatia noastra se clatina in fata potenpalei puteri a unui imperiu care a reu~itsa realizeze atat de mult intr-un rastimp atat de scurt".. Colinele pe care era ~ezat or~ul au dat la iveala palate. -- _a. a plecat ~is-a intors..presupusuUoc in care ar fi fost.. Numele ~i evenimentele biblice ies la iveala. poqile. Nu .. operele de arHi."- doua imperii rivale ale Mesopotamiei: Babilonia ~i Asiria. fiullui orini. inscriptiile mesopotamiene sustin reciproc! 33 ~i textul biblic se grajdurile."viteaz vanator inain- tea Domnului" -este descris ca fiind fondatorul tuturor regatelor din Mesopotamia: EI a domnit la inceput peste Babel. asiriologii . temple. ~. peste . Zona in care se crede ca se afla palatul lui Esarhadon nu a putut fi cercetata... Dintre toate ora~ele asiriene amintite in Biblie. regele Israe. A~a cum ati~a - -- . ei au scos la iveala ruinele ora~uluiAshur.. 11n I"" . in pace.lehu.toate au fost construite in doar cinci ani.

ld. Istoricii au fost uimiti:. Multi cercetatori au. de la Marea de jos (Golful Persic)la Marea de sus (probabil Marea Mediterana). tn ciuda faptului ca cele doua imperii au fost rivale de-a lungul intregii lqr istorii. aramaica. Daca se cite~te Chish in loc de Cush. J. Mai mult. Misterul existentei unei civilizatii mesopotamiene atat de devreme s-a adancit. cu greu s-ar putea gasi vreo deosebire esentiala de ordin cultural sau spiritual intre ele. in versetele de mai sus. manuscrise ale templelor. panteonurile lor er~u aproape identice. inrudita. liste geografice.t. formule matematice. comert ~i comunicatii . altfel.tabele astronomice. gramatici ~i texte de ~coaIa~i ultimele. Sa fi fost oare un regat anterior. Limbajul comun care. uneltele ~iustensilele.~arele. aceste manuscrise mai vechi? ~i de ce.care a inceput sa fie puternic pe Pa- mant.este acela . era clar cine era predecesoarea ~i sursa civilizatiei mesopotamiene. inregistrari ale cas~toriilorsa\:!divoqurilor.predictii astrologice.constituie documentele: mii ~i mii de inscriptii scrise..semnificatie.asirienii ~i babilonienii ~i-aunumit limba acadiana? Atenti~ se concentreazadin nou asupra Bibliei. ~1a le~it victonos dID batilia cu locui- '--.Este prima limba semitidi cunoscuta. feniciana ~i caanita.cu caractere cu- ... cu mult inainte de aparitia Asiriei ~i Babilonului.. cand a fost descoperita 0 inscriptie care mentiona genealogia lui Sargon Acadianul. Erec~i AC.El se mandrea ca la cheiul Acadului se adunau corabii din toate colturile lumii. inainte de a ajunge pe tron. bar adevarata comoaraa acestor regate o. contracte comerciale. peste Ba~el. regi. Aceasta spunea ca titlul sau complet era "Rege peste Acad ~i rege peste Chish" ~i explica faptul ca. cerce-.$i cl a domnit l~jl1c<. basoreliefurile. multe din tablitele lor poseda un postscriptum ce spune ca textele respective au fost copiate dupa unele mai vechi. Dar nici asirienii nici babilonienii nu au ridieat nici 0 pretentie. Atunci cine a inventat scrisul cuneiform ~i a dezvoltat limba. taurii inaripati.in anul 539 i.CilU.:. prin gratia zeului Enlil.descoperiseraun imperiu mesopotamian in cel de-al treilea mileniu inainte de Christos! Era 0 distanta in timp de aproape doua mii de ani intre Sargon Acadianul ~i Sargon Asirianul. ~tiinta ~i politica.scoase la 'ive~la din colinele asiriene ~i babiloniene. Asiria ~iBabilonulnu erau decat ramuri ale trunchiului acadian. care i~i spunea sharrukin ("dr~pt-Iegiuitorul"). speculat ca Sargon este biblicul Nimrod. }I"'~"'" -4Ja.forma legaturaculturala.0 civilizatie in deplina maturitate -.. Istoricii au inceput apoi sa ia ad litteram ~irestul descrierii sale: . Multe din JIluzeelelumii expun la loc de cinste p0rtile de ceremonii. Chiar daca Asiria i~i nuplea zeitatea suprema Ashur ("Cel care vede tot~') ~iBabilonul. ~i Cush I-a nascut pe Nimrod: el. care I-a precedat pe cel acadian? toca 0 data versetele biblice capata. bijuteriile. puterile ~iindatoririlezeilor. ~i totu~i.."Sa Ji fost acolo Acad ocapitaJa regala. genealogiile.titlurile. precedandu-Jepc Babilon~iNinive'i Ruinele mesopotarnieneau demonstrat cu tarie"ea demult a existat cu adevarat un regat cu numele de Acad.Ch. EI' pretindea ca regatul sau se intindea.pu. dar nu cele din urma. Babilonul a cunoscut el insu~iun astfel de star~it. neiformece includcosmogonii. dupa cum pretinde Sargon.El a infrant or~ul Uruk ~i i-a daramat zidurile.- . acela din Chish. el fusese consilier al Legiuitorilor din Chish. istorica ~i rdigioasa intrt: AlSiria~i Babilon era cd ~acauian. actiunile. Marduk ("Fiul colinei pure").U. din Dur Sharrukin. intemeiat de un imparat. s-ar parea ca intr-adevar Nimrod este preeedat de. griunaticaei precisa ~ivocabularulei bogat? Cine a scris . intr-adevar. fiind cucerit de Cyrus AhameQidul. "fA ..ca au inventat ~crisul sau limba aceasta. .""l. statuetele ~i alte obiecte realizate din cele mai difetite maieriale.u U"'''''''}lU'' 1 "' UVl1U1U. tarile fiicute au dat la iveaIa literatura ~i arta. Chish.lC###BOT_TEXT###quot; ~11"'\.34 ZECHARIA SITCHIN A Douisprezec~a Planeta 35 Biblia. . dar pr~cedand ebraica. poemeepice..croniciale unor . texte care vorbesc despre numele.

0 semnificatie.. .'.. Acadian. ora~. ~~ Nu numai ca descoperirile arheologice confirma Biblia. .". . rit ca acadiana era plina de cuvinte imprumutate .v.de texte acadiene a fost dezgroparea ruinelor unei biblioteci. de . IUUUl i:)QU Uti jJvpUCI.in terminologia referitoare la zei ~i la . Layard ~i colegii lui auscos la iveala 0 sumedenie de texte..'-"-* -. Toate numele de oameni. . de la Lagash pana la mare.. ca acestesemne ar 'fi fost rama~ite dintr-un alt tip de scriere care utiliza pictograme. Pot citi chiar ~iincaIcitul scris allui Shumer. Dar numele regilor dinaintea lui S!!rgon Acadianul nu aveau nid un sens: cc<\la .. " Sa fi fost biblicul Erec unul ~i acela~i cu Uruk.. cel de pe inscriptia lui Sargon? Cand a fost dezgropata 0 a~ezare numita astazi Warka sMadescoperit ca a~a stau lucrurile. de pilda.".tn general. limba lui Shumer n-a fost sehimbata.~i.ci in intregul Orient.l. Conferentiind in fata Royal Asiatic Society (Societatea de studii asiatice) in 185~. Singura explIcaJlepOSlbiiii era .A douazeci ~itreia tablita. ~iacel Ur la care se refera Sargon i~ inscriptia sa nu este altul decat .- -.<T"t. Una din. intr-adevar." Un alt text poseda 0 inscriptie enigmatica. babiloniene ~i asiriene aveau 0 semnificatie. Dar.It!. Cheia care dezleaga aceasta' enigma 0 constituie 0' alta * CerceHitorii ~i-au dat seama ca numele aveau . SMadescope- Ur. Fost-am initiat in arta scrisului.L -y """.tot la fel cum este astazi folosit in intreaga lume cuvantul englezesc week-end. Un grup de douazeci ~i trei de tablite se incheiau cu mentiunea: . 'acestea par a "im apaqine nici unui b.enigmaticele cuvinte" scnse pe pietre ih zilele "de dinaintea potopului" nu a meut decat sa mareasca misteruI. Pot intelege chiar ~ipietrele cu enigmatice euvinte Gravate pe ele in zilele de .. zei ~i locuri acadiene.. scnsul cuneiform era silabic. A devenit curfutdclar faptul ca era vorba aici de 0 eu totul aIta limba.loculdena~tere allui Avraam. apaqinandu-i lui Asurbanipalinsu~i: ' Zeul scribilor m-a cinstif dandu-mf secretul artei sale.""". . ~ ..celemaiinteresantedescopeririinmaterie.dinaintea l\. Singui-aintrebare ramane: Cat de departe.+...asemenea.re.. viata etc. in timp. U. nu numai in Vechiul Test<!ment. Dar in ianuarie 1869" Jules Oppert sugera SocietaJiiFranceze de Numismatica sa recunoasca existenta unei limbi~i a unei popul~Jiipreacadie~!iAratand ca primii regi mesopotamleni se autoproclamau "Rege at Sume- ------ -- .- -- '---'. ora~e~i civilizatie in Mesopotamia.biblicul .- . fiecarui semn corespunzandu-i 0 silaba..chiar ~iinainte de celde-al treilea mileniu de dinainte de Christos. dar aevine c1arca trebuie safi fost regate. veehiiscribi ca fiind copii ale unor texte "mai vechi". ~i nu. Sir Henry gawlinson a demonstrat ca aceste nume nu erau nici de origine semitica.t -J~ f:J . multe dintre ele fiind descrise de . 36 ZECHARIA SITCHIN A Douasprezecea Planeta 37 torii din Ur. aleatuita de Asurbanipalla Ninive..farelui Po- top..--- -------. jnaintea hieroglifelor egiptene. Aceasta sMa intamplat mai ales cu termenii t~hni~i.curtea ciiruia slujise Sargon sc numea Urzababa. ci aveau 0 semnificape deplinaf zeu. A cucerit tot pamantul.atrebuie sa fi fost ded precedata de 0 alta limba care utiliza acest tip de scriete.u.. ~.. nici de origine indo-asiatica. regele care domnea in Erec se numea Lugalzagesi.' daca aceste nume aveau un sens. ~i a~a mai departe. ~i totu~i acest scris utiliza 0 serie de semne care nu reprezentau'silabe fonetice. cefUiJ. .numai de un alt tip de scriere. care era limba in Pretei:1tia lui Asurbanipal ca el poate citi tablite "in complicatul scns allui Shumer" ~i ca poate intelege .. trebuie sa mearga c~nevapentru a descoperi prima civili. ~nut. '" limba. __ : care ele aveau vreosemnificatie? Istoricii s-au intors din'nou la inscriptiile cuneiforme.

lara a reu~i sa termine. precum ~i de alte semintii din Orientul Apropiat. .' V t> ..'Invocatii catre zei de "a face sainfloreaseamugurii. in aces! timp au domnit tara intrerupere in Lagash 43 de ensi: numele IVr~i durata domnid fiecaruia au . ehiar acel Lagash. indit ~i alti arheologi au contin~atcercetarile paoa in 1913." . r-aA.sI ("drept-iegiuitoru.. . I . * If .ar fi trebuitsa fie Shumer ~inu Sumer .38 ZECHARIA SITCHIN A Douisprezecea Planeti CUNEIFORM1' Pronun Semnificape Original Intars Arhaic Obisnuit Asirian pe 39 rului ~ial Acadului". . "0.t' u"""'~" ~antier a fost de prop0rtii amt de marl. in mod clar. taur grane putemic #' .. _Era intr-adevar un or~ regal. (Shinear fiind numele bi. Descifrarea limbii sumeriene ~i a scrisului ~i constatarea faptului cii Sumerul fusese izvorul civilizatijlor acadiano-babiloniana ~i asiriana a incurajat cercetarile arheologice in sudul Mesopotamiei. numai ca in sumeriana: EN. Toate dovezile indicau faptul ca inceputul se afla aici. Cu excePtia pronuntiei gre~ite . realizate in Asiria ~i in Babilon.. .. la inceput pictografic.) . a> K. .-in _ __J -. de cucerirea ciiruia Sargon Acadianul se mandrea atat de tare.Ch.or r.. 11I8 JIll biiutura merS I:::d II pe. ~i dureaza aproape 650 de ani. era . . nu am fi fost capabili sa citim inscriptiile sumeriene. lIB bou. . a fost descoperita 0 intreaga comoara literara ~iculturala. ~_ 1.1)..n_. 7) . Sumer nu era un pnut misterios. om munte . . stilizat mai apoi pentru a putea fi seris pe tablitele de lut ~itransformat astfel in scrisul cuneiformce a fost adoptat de asirieni. afirma carteaGenezei: ora~eleregale Babel.. I .------.-.. . III . ~i s-a descoperit ca lungile coloane de cuwnte erau de fapt dictionare ~i vocabulare.i planeta) .--- 0- _ ~ . a fost trecut ulterior pe orizontala. Un "-------. apa vulva (!k tl R -# t.oppert avea dreptate. cap. Acad ~i Erec erau in "Tara Shinear".__ . a~a cum.. t :0::. fost deelan~ate. I Fara aceste dictionarede demult. .- . ai ciirui conducatori purtau acela~i titlu ca ~i Sargon. Dinastia lor incepe in jurul anului 2900 i. (Fig. ..f'. Inscriptiile aduc numeroase informatii. o datace istoricii au acceptat aceasta concluzie.. A devenit elar ca scrisul sumerian.f .. blic al Sumerului. Cu ajutorul lor insa. -- ?. .0"''''. el a sugerat ca ace~tioameni sa fie numiti -sumerierii. in coloane verticale. ~antierul s-a dovedit a fi un or~ vechi.te Tf X> . Numit de loealnici Telloh ("Colina"). ci 'numele -vechi al Mesopotamiei. portile au fost deschise. indepartat..").!r we..: tJ#:f femeie . Primele sapaturi importante Sumer au Ap ~rhpnlnl'l'. pentru studiul primei limbi scris-e. . cioplit in piatra. Referintele acadiene la "texte mai vechi" au capatat sens. ~isa faca sa rode~Scinanunie udate eu apa" atesta existtmla agncuiturii~i a ingaliel. II & ..iar tara-lor Sumer. fost inregistrate cu precizie.. aeadieni ~i babilonieni.. 1M pamant (. = SUMERIANA t f ... UI .suineriana..

in diutare de materiale deosebite de constructie. Un al treilea om.. de in. A Dooisprezecea Planeti 41 monumentale. mentioneazii el intr-o lunga inscriptie. descrie. 'Fig. avand pe ge- _ ~ __ . cedru din Liban. la inceputul mileniului trei LCh.8) . alte le~e rare de pe Ararat. CcUUlaLUm a Jasar 0 mscnpt1e pe 0 Hiblita de lut care afirma in mod clarca regii sumerieni nu se puteau urca pe tron dedit cu aprobarea zeilor.luiNingirsu. dandu-i 0 prajina ~i un ghem de sfoara de masurat. cu care i-a indicat lui Gudea astrul benefic. Unul dintre cei mai cunoscuti -:..1-'''UUUlt. Cllun mileniu mai devreme.. date chiaro de Dumnezeu.... el I-a :Iacutdupa ce Dumnezeu i-a dat "intelepciune". cercetatori. ~iconstruirii~i repararii templelor. i-au fost date intr-o viziune. cameol din Etiopia ~i aIte materiale din tinuturi neidentificate inca de . ' regi ai Lagashtilui a fost Gudea. (Fig. zeitatea sa principala. ~i0 prajina de masurat. . el mentioneaza cucerirea unui alt ora~. rugandu-se zeilor. Profetului Ezechiel i-au fost aratate planuri foarte detaliate pentru'"cel de-al doilea templu" intr-o . Se inandrea cu construirea unei fortarete cu numeroaseturnuri de veghe ~ifacilitati pentru aco!.Dasaredivina".. Gud~a ~i-a dedicat viata adorarii . ~u .40 ZECHARIA SITCHIN .tareanavelor. "dupii coroana ce-o avea pe cap. (Fig.mi-a poruncit sa-i construiesc un templu". . ~i el un zeu.". cum zetil sau i-a ordonat sa-i construiasca un templu ~i i-a dat instructiuni precise. argmt ~l grAdim ~ Cand Moise a construit un "laca~" in de~ertpentru Domnul Dumneze1J..viziune dumnezeiasca" de "un om a carui in:Iati~areera ca infiiti~~ea aramei.. Cand regele Solomon a construit primul templu la Ierusalim. regele din Ur. Ur-Nammu. el aducea aur din Africa si Anatolia.". avea in mana 0 tablita dintr-o piatra pretioasa. Succesorul l.diorit din Egipt.. ' . a fost identificat ulterior ca fiind zeul Ningirsu. a seris despre construirea unui templu ~i decorarea acestuia cu aur. Instructiunile. comercializate. Numeroasele sale inscriptii releva faptul ca.. -- .. d~zvaluindu-ne astfel existenta mai multor ora~e-state in Sumer.. era cu siguranta un zeu". "Un om ce stralucea ca ~o:lrele"_ aliituri de care se afla 0 . ell-a :Iacutdupa ni~te instructiuni foarte detaliate.~iplanul templului era desenat acolo". De asemenl<a. care. Gudea pretinde acel~i lucru. Entemena.___n --.maSurate ~i. el avea in mana 0 sfoara de masurat. Cu el se afla 0 zeitii care "tinea in mana 0 tablitii cu astrele favorabile. Aceasta ipostaza nuera falsa.iJiEannatum. in cealalta mana tinea "un stilus zeiesc". toate' prezenHindu-1 intr-o stanta votiva. 9) Cu 0 mie doua sute de ani inaintea lui Moise. 8 pocal inscriptionat in onoarea unei zeite de "supraveghetorul hambarelor" indica faptul ca granele erau depozitate. futr-una din statuiie iui Gudea acesta este intatl~at stand jos.Existii numeroase statuete ale lui. cupru din Zagros..argintdin Muntii Tau~s. "Omul".

. deoarece acel plan se o I .42 ZECHARIA SITCHIN A Douisprezecea Planed 43 nunchi aceasta tablita. precUin~idimensiunile ~i forma pe care trebuia sa 0 aiba caramizile. Gudea a angajat 216:000 de oamemo Uiffiirealui Gudea este de inteIes. Gudea a fost uimitde aceasm constructie arhitecturala ~i i-a cerutajutor unei zeite pentru a-i interpreta mesajul divino'Aceasta i-a expHcat semnificatiile instructiunilor. cel care ia deciziile" ~io "dezlegatoare de taine" pentru a identifica locul din imprejurimile ora~idui in care dol'eau zeii sa fie construit templuL ~entru construcpa propriu-zisa. (Fig. Fig. o Fig._..-- . 11 . dar ~i omamente . numarullor scazand pe masura ce cre~tespatiul dintre ele: Arhitectii divini au reu~itse pare._. se pare ca oamenii ~iregii lor erau impin~i spre noi solutii tehnologice de construirea templelor._. sa ofere instructiunile necesare construirii intregii cladiri de ~apteetaje.". chiar ~i pe '0 statuie partial deteriorata.- ~-. "'~1"\O""1tl:]_ - . f"nrta r1~ . (Fig. este insotit la van de 0 serie de Hnii verticale. dimensiunile pe care trebuia sa Ie aiba templul. . 11) S-a spus ca dizboiul il impinge pe om la noi cuceriri tehnice ~i ~tiintifice.:. .toate acestea vorbescin mod elar -de 0 civilizatie inalta. ~11nt":. de a aduce materiale rare de la mii de mile distanta. n 11M 130:. ' divinele iildicatii de constructie. 0 * - ~._-_. pe ea se poate vedea foarte clar planul templului. de a organiza C'. .10) 0 . ./ presupuneca ii oferea toate infbrmatiilenecesareconstruirii unui zigurat de ~apte etaje. Fig."'1 0:' . Billerbecka reu~itsa descifreze.-.__. ~ ~_.1. I:] 111t"rf3 - 1"\on"\Sntul . Posibilitatea de a indeplini opere uria~e de j::onstructii conform unor planuri arhitecturale deosebite.. to cartea sa Der Alte Orient (Orien- tul Antic).__.A. utilizand doar planul unui singur etaj ~i ~apte scale diferite. Gudea a artgajatapoi un "ghicitor..In anticul Sumer. 10 . 9 De~ifoarte inteligent. deja in plina inflorire in rnile- niul al treilea inaintea de Christos. tea de a modela caramizile ~i de a cara pietre uria~e.macarin parte.. de a prelucra metalele ~i de a crea unelte. Anticul desen. 1.

. .~~:. 0 ..'".. 13) Cercui.":\.'. ...' .." ...l.' . .i .i. " .:':1.~ _" .~ ' . ........'"~ '... care era 60.n..' ~'5.. earn cum folosim noi astiizi~tampilelede cauciuc. cel comercial.. . . . . . . acest sistem este superior celui utilizat de noi in prezent.~.' ~. Templele.baza. cat mai ales cu viata de zi cu zi. tntr-adevar.~.C'~: . ' .la fel ~i2 din sistemul....:. . ".~-." . . duzina nu sunt dedit 0 Darte a acestui sistem.. .'." j'1. pentru a obtine cifra de.~: .. 12) ". folosind literele mobile.. .\t . lit unele privinte... .' Fig. .civilizatie nu poate exista tara un sistern matematic avansat.... r". J... .a... r It. . ~ " '... .:. ~T. ~v. . inregistrand de exemplu recoltele obtinute... este.I : "'1" \. cel administrativ depind de hartie. .'.. 13 ~ ~C".M" "It." ~ :.. " . Multe din inscrisurile sumeriene descoperite pana in prezent nu au de-a face in special cu divinimple.:' ~..44 ZECHARIA SITCHIN A Douisprezecea PJaneta 45 Gridit de bine realizate arfi fost templele sumeriene. .' ." . ":" .'..'.. ~.. .:. Prima civilizatie cunoscum pana in prezent este mult mai bogata.Ia II' " ) __&!: " '.." Io'0.. combina cifra mundana 10 cu cea divinlt6.(..::"': . .. . "".. pentru a I'ntocmlaocumenteie necesare.. .: . sistemul juridic. dar ~i cel care ne-a transmis conceptul de "unitate".. ~:o{..""". ..\. . Sistemul sumerian.1.~.. In afara de descojJerirea~i dezvoltarea scrisului.. ...'. piciorul cu cei 12 inch.:.o. .' _' ' 0 ~:... '...:: . tara dubiu superior celui grecesc sau c~luiroman.~ . . r. calendarul intocmit de ei ~i alte sublecte legate ae impletirea dintre matematica ~i religie vor fi tratate in capitole separate. ... .'. nici OrJiW~rF).'." ....' . Acesta nu este numai cel dintai sistem matematic cunoscut." .~ . Facut dintr-o piatta foarte grea.:\.'.' ".....~. .' " ~ _'. .. viata sumeriano/mesopotarnianadepindea de lut. Tot a~a cum intregul nostru sistem economic 'li social. " .. . .' '&.~-: ~ '. .. acesta era 'gravat in "negativ". ."* . Milenii inainte ca Gutemberg sa "inventeze" tiparul.. Acest sigiliu permitea stabilirea autenticitatii unui document.m..'. . lara de care nici 0 civilizatie nu s-ar fi descurcat..care se compara cu cea veche.. (Fig.- ..'''. . -. ..sigiliul cilindric.~...." . ' '.'. :..'~. . Cuno~tintele lor in materie de astronoQ1ie.' . .' .J' . cand el era desta~urat pe lutul moale se obtinea 0 imagine "pozitiva". .' 0 -. ~ . (Fig.t "t-. ii'~...O.casele de comer! aveaU: 'peilffanent scribii gata cu tablite de lut..' _..g ..:... '. sumerienii ar trebui creditati ~i cu inventarea tiparului.oricand se Quteaface 0 noua imprimare. . --' .. ... tribunalele. .(9 ~ . in functie de locul ocupat...' I:.<':i"'. 'I' b I>'IZSI . in ori~e caz.. .r'. ' '....' -:. .lOp . .:. '.d. masuratori ale p~anturilor sau modul de calcul al preturilor. l. scribii sumerieni utilizau "tipare" ale unor semne pictografice. ...' .'......de 360°...-.'. .. ' . ..... .. .. :4 . numit sexagesimal... La fel cum in sistemul decimal 2 poate fi 2 sau 20 sau 200 ~.sumerian putea fi 2 sau 120(2x60) etc. ele nu repreiinta dedit vfuful icebergului..'w' . :". ...~.. ."" . . Tot ei au inventat ~i un predecesor al rotativei .(.. .:.. ."_ .

~a clim 'arata RI.umezelii. De asemenea ei ~tiau ca produsele de lut pot avea 0 rezistentii sporita daca soot arse. ~ .Ch. a fost. pentru vopsire. sumerienii cre~teau rezistenta caramizilor lor amestedind argila cu trestie' sau cu paie. tehno- Atilt de mare era uzul produseior din pettol .de fapt pepite de aur. ClmentUlre. tara riscul de a contamina produsele cu praf sau cu cenu~a .H arata ca uzul~i CUno~tintele legate de petrol ~i de proprietatile sale au fo~t mai mariin Me~opotamia decatlaalte civilizatiiulterioare.construin.-_..)n Orientul Antic. bunuri.lor. aceasta presupunand cuno~tintele~i capacitatea de a extrage minereurile. .L u Lj-''''''''''VA ""'t'-. Arta metalurgiei a ajuns curand la capacitatea de a alia ~uprul cu alte materiale. la fel ca ~i produsele ceramice de 0 rezistenta deosebitii au fost posibile datorita acestor descoperiri.Roman". tn plus. . de a Ie transforma in pulberi ~i de a Ie prelucra . produse petroliere care se scurg in mod naturalla suprafata. Era bronzului.A.. Primeie cladiri foarte inalte.. o mare parte din comertul Antichitatii era dedicata comertului cn metale.~u .combustibil.. intr-o alta lucrare a sa. care a tacut posibila. ce putea fi tinuta sub control. Forbes... Totu~i. in general. cu toate acestea. prima era care utilizeaza metalele. Arhitectii modemi au descoperit betonul armat: introducerea unor b~e de _ fier in ciment. obtiniindu-se astfel un material de constructie foarte rezistent. $ekel-ul de argint ("lingou .' Tot sumerieniisunt creditati cu d~ua inovatii care au ta. RJ.. este_ ca utilizarea tehno.in forme' folositoare sau placute.. Deci minereurile erau aduse aici pentru a fi prelucrate. --1'. cut posibila reducerea greutatii.. Dl"M ~. Cu mult timp inainte.toplre . metalurgia incepe aici.tl.IV6.intr-un cuptor.. la Imperiul ' . .. cantiirit")... 0 tie in jurul anului 3500 i.rnu rr. casant.a metalelor ~i a' aliajelor pentJ. pentru calatatuini~IH§~ti9ij. cupru sau argint descoperite intamplator .. pana Concluzia sa..1'-'" U }-'.arderea.procese care nu puteau avea loc tara tuptoare de topit ~i. cazane ~i fumale.. ci ~i la.8..11care au fost gasite nume ~i terminologia tehnica extinsa denota nivelul ridicat la care se afla metalurgia in Mesopotamia~ Pentru 0 vreme acest lucru i-a uimit pe c~rcetatori. deoarece'Sumerul nu poseda rezerve de minereuri feroase ~i.' Mesopotamia putea avea rezerve reduse de minereuri. construirea caselor. .. de asemenea.....:.combustibil a Antichitatii..*~iJpt" pentru<izolatii impotriva. dar 'maleabil-:-pe care noi il numim azi bronz. intr-adevar..un cuptor care producea 0 temperatura foarte ridicata... tara logie avansatii. . combinata cu 0 sporire a rezistentei tuturor produselor realizate din argila: smaltuirea ~i.ce explicii numeroasele inscriptii ce vorbesc.a tacut posibila 0 ~i mai mare descoperire tehnologica: prelucrarea metalelor.Ch. :... atuncl cand arQeoJogll. de a Ie zdrobi. aceasta a condus la dezvoltarea sistemului bancar ~i la aparitia primei monede.---- '-'--~--- .46 ' ZECHARIA SITCHIN A Douasprezecea Planeta 47 Argila era de asemenea 'necesa~a pentru producerea unor .LVUU.: . . Era folositii ~ipentru fabricarea caramizilor. iar minerii a trebuitsa tread! la alte minereuri"... Primele produse de metal au fost descoperite in Munpi Zagros ~i in Muntii Taurus. . Topirea ~i prelucrarea metalelor nu se puteau face tara rezerve mari de combustibil pentru cuptoare."'''''. Raspunsul este energia. Marea varietate. Combustibilii care dadeau suprematia tehnologidi Sumemlui erau asfaltul ~i bitumul. palatelor ~i templelor imj>ozante. in multe locuri din Mesopotamia. . rezervele de cupru natural au fost repede epuizate. avea in schiml? combustib11 suficient. Bitum and Petroleum in Antiquity (Folosirea bitumului ~i Ii petrolului in Antichitate) a spus ca "depozitele de combustibil de lasuprafata din Mesopotamia ~u fost cea mai importanta resursa de .~:_:_::_..1V. rezultand un metal greu..nu numai drept.astief lncat.- * Inventia cuptorului de olarie . S-a presupus ca omul a descoperit ca poate prelucra "pietre ~oare" . despre aducerea de rninereu de la mari depiirtiiri.. una din contributiile aduse de Mesopotamia la crearea civilizatiei moderne. 0 alta"in- ventie" sumeriana. .lucru .oj' (Locul de n~tere al metalurgiei).. Forbes in carteS! !:S!Tho Ri. ciindva in jurul anului 6000 i.

48

ZECHARIA SITCHIN

A DouisprezeceaPlaneta

49

diutat anticul Ur, I-au descoperit ascuns sub 0 colina, pe care 10calnicii 0 numeau "Colina Bitumului". Forbes arata di sumeriana are cate un substantiv pentru fiecare substanti pe baza de biturn, descoperitii in Mesopotamia. tntr-adevar, numele substantelor bituminoase ~i petroliere din celelalte limbi - acadiana, ebraica, egipteana, copta, greaca, latina ~i sanscrita - pot fi recunoscute ca derivate din sumeriana; de exemplu, cel mai obi~nuit cuvant pentru petrol - naphta - deriva din napatu ("piatra care arde"). Utilizarea produselor petroliere a pus bazele dezvoltarii chimiei. Putem judeca inal~1 nivel de cuno~tinte al sumerienilor, nu numai prin varietatea de culori ~i pigmenti folositi iri diferite procese, cum ar fi smaituirea, dar ~i producerea pe cale artificiala a pietrelor prepoase, incluzand ~i un substitut pentru lapislazuli (0 varietate de piatra semipretioasa de culoare albastru deschis). ' .
I

mentioneaza utilizarea unui instrument de taiere, spunand ca, "daca boala a ajuns in interiorul osului, trebuie sa-I cureti ~i s-o indepiirtezi. " Persoanele bolnave din Sumerul acelor vremuri puteau alege intre un AZU ("doctor de apa") ~iun IA.ZU ("doctor de
.

petrol").0 tablitadescoperita in Ur, avand0 vechimede circa
5000 de ani, nume~tepe unul din practicantii medicinii: ,,Lulu, doctorul"; de asemenea, existau ~i veterinari, cunoscuti ca "doctori de boi" sau "doctori de cururi". Pe Unsigiliu cilindric, descoperit la Lagash, ce a apaqinut unui anume "Urlugaledina, medicUI" apare 0 p~reche de cle~tichinirgicali. Sigiliul contin~ ~i ~arpele pe un copac, sim-

bolulpanaastlizial medicinii.(Fig. 14)

.

*

Bitumurile erau de asemenea folosite ~i de medicina sumeriana, un alt domeniu in care standardele erau foarte ridicate. Sutele de texte acadiene care au fost descoperite utilizeaza terfPp.nii m~dicali ~1Jmerieni,Ilfatand astfe! originea ,ntregii medi-

cinemesopotamiene.

.

.
Fig. 14 Textele medicale sumeriene vorbesc despre diagnoza ~i nrescrintii. Acest lucru nu lasa nici 0 umbra de indoiaIa asupra faptului ca medicina mesopotamlananu aveammlc oe-a lac~ cu vrajitoria s~u magia. Ele recomandau curatenia ~i spalarea, bai
,

Biblioteca lui Asurbanipal avea 0 sectiune speciala pentru medicina. Textele erau impaqite in trei categorii: bul-titu (terapii), ~ipir bel imti (chirurgie) ~i urti ma~m~~e (descaotece ~i incantatii). Codurile lor de legi includeau sectiuni care tratau despre onorariul care trebuia platit unui "chirurg" pentru 0 ope..,...: , ;..~ ..J_ . ,_, ,._ r 1 , r"'-"''''' ... u . .
u..,J,,,,,,uu """"I.UJO 111 ###BOT_TEXT###quot;a.L ###BOT_TEXT###quot;d.

diidea gre~:'unui d0<2tor care utiliza un cuti~ pentru a deschide tampla unui pacient °ise taia mana daca scotea ochiul pacientului. Unele schelete descoperite in mormintele mesopotamiene indica tara gre~ urmele unor operatii pe creier. Un text, partial distrus, vorbe~te despre extragerea "umbrei din ochiul unui om", probabil 0 cataracta, prin metodechirurglcale; un att text

cu apa fierbinte,in care fuseseradizolvati solventiminerali,
aplicarea 'unor derivati vegetali; frecarea'atenta cu unii compu~i ai petrolului. Medica01entele erau tacute din plante ~i compu~i minerali ~i erau amestecate cu unele lichide, in functie de scopul in care erau uulizate. Daca se luau pe gura, pudra era amestecata

-

50

,

ZECHARIA SITCH IN

A Douasprezecea Planetii

51

cu vin, bere sau miere; daca era "introdusa in rect"

- printr-o

clisma- era amestecatacu uleiurivegetale..Alcooluljuca un
rol deosebit in dezinfectare ~i ca baza' pentru numeroase medicamente. Termenul a ajuns la noi prin ,intermediul cuvdntului arab kohl, ce deriva din cuvantul acadian kuhlu. Au fost descoperite ni~te mulaje ale ficatului, lucru ce indica un studiu atent al medicinei. Anatomia trebuie sa fi fost 0 ~tiinta foarte dezvoltata, deoarece in temple se practic~u ni~te ritualuri foarte complicate ce implicau disectii foarte atente ale animalelor - numai la un pas distanta de cuno~tintele despre anatomia umana.

Fig. 15 Se considera ca revolutia noastra industriata a inceput cu inventarea, in 1760, a ma~inii mecanice de tors. Majoritatea natiunilor in curs de dezvoltare au incercat, de atunci incoace, sa-~idezvolte 0 industrie textila, ca prim pas spre industrializareoDovezile indica'faptul ca acesta a fost mersul istoriei nu numai din secolul al XVIII-lea, ci chiar de la prima civi1izatie umana. Nu 8-ar fi putut face trecerea la 0 industrie textiIa lara a . , se face mai intai a~~ultura, pentru fibre, ~i domesticirea animalelor, pentru 'piei, Idnaetc. Grace Crowfoot, in cartea sa Textiles, BasKetry'and Mats in Antiquity (Textilele, tesutul ~i impletitul in Antichitate) exprima consensul oamenilor de ~tiintii referitor la aceasta problema. Industria textilelor a inceput in Mesopotamiain jurul anului 3800 i.Ch. . Sumerienii erau vestiti in Antichitate, nu numai pentru industria lor textila, dIU: ~i pentru ye~mintele lor. mcartea lui Iosua se poveste~teca, in timpul unei furtuni, 0 persoana nu a putut rezista pastra..0 ,,haina buna de Shinear", pe ... . tentapei de a 'I. . wl'....
, ..., b~.U'" }'..,

o seriede reprezentari de pe sigiliicilindricesau de pe
tablitele de lut arata oamenj intin~ipe un fel de masa de operatie, inconjurati de echipe de zei sau oamen\.Cuno~tem, din pove~ti sau legemte ca sumerieni,i~i cei care i-au urmat erau foarte preocupati de problema vietii~i a mortii. Ghilgamesh cauta "Arborele vietii" sau un mineral (0 "piatra") care asigura viata ve~nica. De asemenea, exista referiri la incercari de a-I
invia pe cei morti, mai ales daca ace~tiaerau zei:
,

Asupracorpului neinsufletit, atarnat de prajina au atintit Pulsul ~i StralU(~irea; De ~aizeci de ori ApaVieiii. De ~aizeci de ori Hrana Vietii, ei au aruncat asupra lui; .... $i !nanna s-a ridicat. Sa fi fostoare folosite ni~te metode ultramodeme, despre care nu putem decat' sa speculiim. pentru astfel de incerciiri lie: ct:lOVlerea moqllor"f Ca matenalele radioactive erau cunoscute ~i utilizate pentru a trata anumite alimente este clar sugerat de 0 scena despre un tratarnent medical, de pe,un sigiliu cilindric datdnd de la inceputul civilizatiei sUmeriene. Ni se infiiti~eaza un om care sta pe un pat special; fata sa este protejata de 0 masca ~i el este supus unui anume fel de radiatie. (Fig. 15) Una din primele industrii dezvoltate in Sumer a fost cea a imbracamintii.

, __va ~

t'..,- .1"'

--r"'- ---

moartea. Atat de pretuite erau hainele de Shinear (Sumer), incilt oamenii erau dispu~isa-~iri~teviata pentru a obtine una. Exista deja 0 bogata terminologie pentru a descrie atilt hainele, cat ~i.pe cei care Ie fiiceau. Raina de baza se numea TUG - fiira indoiala de aici venind ~i numele roman "toga".
Raina de tip toga se numea TUG.TU.~E, ceea ce in surneriana Insemna ;,hama care se poarta de Jur-lmpreJur". (l'ig. 16)

_.,--

-" - -

- -' ..

__,__ _, . J

52

ZECHARIA SITCHIN

A Douiisprezecea Planetii

53

Ve<:hiledesene indica nb numai 0 uimitoare varietate ~i opulentain materie de haine, dar ~i elegantii ~i bun gust in im-

.

binarea lor, cu podoabe, coafuri sau bijuterii. (Fig. 17, 18)

.

*
o alta realizaredeosebitaa sumerienilorera in materie
de agricultura. 1ntr-o tara cu ploi foarte rare, apa necesara recoltelor era ()btinuta din rauri, printr-un vast sistem de canale de
Fig. 17

1

Fig. 16
.~

irigatii. . . Mesopotamia - tara dintre rauri - era un veritabil granar - al acelor timpuri. Caisul, in spaniola, damascos (copacul de Damasc) are numele latinesc armeniaca, un cuvant derivat de la acadianul armanu. Cire~ul, in greaca kerassos, kirsche in germana, provine din acadianul kar~nu. Toate dovezile indica faptul ca acestea, precum.~ialte specii de pomi au.ajuns in Europa din Mesopotamia. Dar nu numai pomi: cuvantul englezesc saffron (~ofran)provine din acadianul azuripanu, crocus (bran:' du~a)din kurkanu (via grecescul krolws),cumin (chimion) de la kamanu, hyssop (isop) de la iupu, mmyrrh (smirna) de la murru. Lista este lunga; in multe cazuri, Grecia ,a facut puntea de legatura, fizica ~i etimologica, prin care acestea au ajuns in Europa. Ceapa, usturoiul, castravetii,varza ~i laptucile erau ingrediente comune pe masa sumerienilor. Ceea ce este la fel de impresionant este numarul mare de feluri de mancare ~i metod~le lor de preparare, intr-un cuvant' bucataria sumeriana. Texte ~i desene confirma ca ei ~tiau sa

.

.

.

.

transforme cerealde pe care Ie cultivau iIi faina, din care faceau
n~Hnp t1ncnit!'i c!'In np.rlncnit!'i tp.rr.inr1 nri'iiihlri c1ivp.r~p. nrP.n$!r$!-;to- ,

Fig. J8

te de patiserie, biscuiti. Orzul era de asemenea fermentat, pentru a se produce bere; au fost gasite chiar "manuale tehnice" penttu producerea berii. Vinul era obtinut aHitdin struguri, dit ~i din curmale. 'Erau crescute oi, capre ~i vaei pentru lapte; aeesta era folosit atat ca bautura, cat ~ipentru prajituri sau prelucrat sub forma de iaurt, unt, smantana sau branza. Pe~tele nu lipsea din bueatari~traditionala a sumerienilor. Carne de berbec se gasea dm abundenta, lar cea de pore era eonslderata 0 adeva-

~'

'

--

------.------..

I.
54
}.

. ZECHARIA SITCHIN

A Douiisi>r~zecea Planetii
.~: ' fi".

55

rata delicatesa. Ga~tele ~i ratele erau pastrate pentru mesele zei-

lor.

.

Textele vechi dovedesc ca arta culinara era dezvoltata, mai ales in temple .pentru uzul.zeilor. Unul din texte prezinta oferta ta.cutaunui zeu: "Paini de orz dospit... 0 erema eu miere ~i smantana, curmale, plaeinte... bere, vin, lapte... branza, smantana." Carnea fripta era oferita eu libatiuni de "eea mai
buna bere, eu vin ~i cu lapte". 0 bucata speciala de bou era preparata dupa 0 rC?tetafoarte eomplicata, ce necesita "mina fina...

,; .

tacuta aluat, c((bere ~i vin", amestecata cu grasinii de animale .
~i "ingrediente aromate, extrase din inima plantelor", nuei, malt ~i c.ereale. lnstructiunilepentni "saerificiile zilnice, inchinate zeilor or~ului Uruk" cereau servirea a Cinci tipuri de bauturi la
Fig. 19

I

. masa ~ispecificau "ce trebuie sa faca bnitarul ~ibuditarul".
. atunci

.

Admiratia noastra pentru~arta eulinara sumeriana cre~te

cand descoperimpoemele care aduc omagiu acesteia.

Intr-adevar, ce mai poate spune cineva cand descopera 0 reteta antica pentru." coq au vin ": .

termeni pentru ambarcatiuni, in funetie de madmea acestpra, destiriatia lor, tipul ambarcatiunilor (pentru transportul oamenilor, pentru marfuri sau numai pentru anumite produse). Ati 69 de termeili se refera la navigatia propriu-zisa ~i III construirea eorabiilor: Numai 0 lunga traditie. a navigatiei putea produae 0 astfel de varietate'de ambareatiuni ~i 0 atat de eomplicata termi-

nologie.

'.

in vinul eel mai bun; in apa aromata, in uleiul de miruit,
Pe-aceasta pasare eu am gatit-o

Tot Sumerul poate fi ereditat ~i cu descoperirea ~i util~zarea, pentru prima data, a rotH.lnventarea ~iutilizarea ei in viiata

de zieu zi a permis aparitia a nUmeroasevehicule,de .la..earueioare siinple pana la earele de lupta, ptilizand pentru tractiune .
atatboi cat ~i cai. (Fig. 19)

~i ammancat-o.
.

.

* 0 economie,in plin avant, 0 soeietate eu asemenea intre.

....

! I
I

prinderi extinse nu s-ar fi putut dezvolta tara un sistem de transporturi bine pus la punct. Pentru transportul oamenilor, marfuri... lor si viteler sumerienii foloseau cele doua mari fluviL nreclIm ~l extmsa retea de eal}ale. Unele din desenele timpurii prezinta eeea ce pot fi numite, tara a gre~i prea mult, primele ambareatiuni din lume. 01 Afliim din textele sumeriene c~ ace~tia puteau naviga pe mare folosind numeroase tipuri de nave, spre tinuturi indepartate, in cautare de metale, lemn rar, pietre pretioase, dar ~i alte miirfuri care nu erau de gasit in Mesopotamia. Intr-un dictionar acadiano-sumerian, au fost ident1t1cati numai putll1 de 1,,0 de

In '1956,pr~fesorul S~muel N. Kramer,.unul dint~J cei mai mari speciali~ti in istoria Sumerului,. a treeut iIi re~ist~
. . 111U~lt;1111t;C1 l1lt;lC1Hl ut;1)###BOT_TEXT###quot;Upt;lllC1 1)UU "Ullll"l" .11J"03VpV~'U'ut'.~".

Cartea sa, From the Tablets of Sumer (Tabhtele SumeruJUl), este ea insa~i 0 eapodopera. In eele douazeci ~i cinci de capitole, este prezentata cate una din "premierele" sumerieneJ incluzand aici primele ~coli,primul parlament bicameral, primJ.11 istoric, prima farmacopee, primul "almanah", pritp.aeosmqgonie ~i cosmologie, primul "lov", pr:imeleproverbe ~i zic~tori, pnmul "Noe", pnma blbtioteca ~lpnmul catalog al unel bibllo-

. de asemenea. inchirierea boilor..I."eel de desen". ~colile erau cond\isede ummia "profesor expert". de la scribi copii la scribi de "inalia calificare". primele culturiagricoleorganizate. "Primele~coliau aparut in SUmerca 0 consecinta a aparitiei scrisului.... reglemen.56 ZECHARIA SITCHIN A Douiisprezecea Planetii 57 teci. care au votatpentru razboi.cod de legi ce stabilea preturile maxime ale alimentelor. Chiar mai inainte de acesta.L. 0 delegatie din ..". primele reforme sociale. Daca celelalte texte erau opere literare sau poeme. . Cele treizeci ~i opt de legi care au mili r~mas pe 0 tablita de lut.. Lipit-Ishtar nu fusese primullegiuitor al Sumerului. rege al Lagashului. . dar ~ipe "cel cu bieiul".. Se predau.aducabunastarea poporului sumerian". inca de la inceputul mileniului al treilea l. . cumar fi claditi ale ~colilor de atunci. Sfatul batranilor a decis sa se negocieze pacea.pentru a stabili . insemnarile lui t:nteina sunt in proza ~i constituie 0 relatare stricta a evenimentelor.ntrupurtare neeuviineioasa~ipentru . Importanta acestei poves- tiri sta in dezvaluirea faptuluica trebuiaca regii sumerienisa discuteproblemelereferitoarela declan~areaunul riizboi.&5U. sau cu armele noastre sa ie raspundem.pe.". care ii ordonasera sa . U1. Cu mult inainte de Hammurabi. despre metodele lor de predare. Ceea ce este interesant este ea el a trebuit sa supuna aeeasta hotarare "Sfatului batranilor": Regele Ghilgamesh a venit in fata batranilor or~ului. de asemenea.- -.matematicile ~i teologia. UO.. s-a crezut ca primul cod de legi a fost alcatuit de regele babilonian Hammurabi.zoologia._~_.. carutelor ~i barcilor.-. . rege in Isin. paeea. b" """" . Deoareee inseriptiile babiloniene ~i cele asiriene au fost descifrate cu mult inaintea celor sumeriene. "eel de matematica".Ch. di avea un scris neingrijit. scribi regali.-- .. .cu acestprim parlamentbicameraldin istorie.I.birori.?'. Neinfricatul Ghilgamesha eerut atunci parerea celor tineri... primele tratate de medicina. '-'J. . decat sa trateze cu ei..U .~ a venit ~ in Erec. prima "varsHi de aur a umanitatii". . scribii din temple ~i scribi care indeplineau functii importante in stat. partial distrusa. care a deseris pe tablite de lut razboiul dus de el contra regelui din Umma. Unii functionau ca profesori in ~coli ~i ne-au ramas de la ei eseuri despre aspiratiile ~i scopurile lor. u. P.- - "-'-'-'-' .Ch.. Existau mii de scribi in Sumer...pentru murdarie.se copiau operele veehi de artii ~ise eompuneau altele noi. . cat ~i scrise.U.. Dar cand a fost descoperita civilizatia sumeriana.3abilonului) a alcatuit un ." cilor.UL . iar lista profesorilor iIicludeanu numai pe cei de speeialitate.~i asta acum 5000 de ani! . SClaVllur iii :SCl v HUlllUl. IUPt.lII... fusesera copiate de pe 0 stela de piatra ~ireglementau problemele proprieUitilor. un fost elev al unei astfel de ~coli descrie ca a fost bieiuit pentru ca obi~nuiasa chiuleasea de 1a ~coala.. ~a cum a procedat ulterior ~i Hammurabi.in proza. despre experienta lor profesionala. probleme legate de taxe ~i.I. Erau. pentru ea nu pastra lini~teain timpul orelor.a fost atribuit de Kramer lui Entemena. primul cod de legi. .U.. in jurul anului 1900i. tari ale relatiilor familiale precUm~ia relatiilor dintre stapani ~i sclavi.&. .""VIU. Lipit a explicat in prologul codului sau de legi ca el a actionat "din ordinul zeilor". Au fost descoperite fragmente de tablite de lut ce contineau copn ale UOUI cod de legl aicatUltde Umammu. de pilda tablitele cu exercitii) atesta existenta unui sistem educational.o. Se studiau ~i. legi care protejau integritatea persoanei ~i a proprietatii. geografia. ~i inca.a devenit clar di aeest titlu Ie revine in intregime sumerienilor. pentru lene. ~i~tiintelevremii: botanica..L"'''''''J. Se pare ca diseiplina era foarte stricta... Nu este aici nici 0 exagerare. to ~colinu se preda numai limba ~i scrisul. un alt cod a fost f>romulgat de Lipit-Ishtar.UUUUA.. "Sfatulluptatorilor".. un rege din or~ul-stat E~nuna(in nord-estul l. Cush _.L"'~. Un poem epic ce vorbe~te despre istoria or~ului Eree mentioneaz~ ~i rivalitatea dintre acesta ~i Cush. astfel ca cei saraci sa nu fi~ asupriii. .. Titlul de primul istoric.. Dovezile (amt arheologice. ###BOT_TEXT###quot;ai)aLUU'" '11. datand aproxi- --. Textul ne spune cum.. .J V~ Pentruca ei sadecidace e demcut: "Sa ne su'punem neamului lui Cush. .a .

Ch. egaJitate~i justitie ~ 0 "revolutie franeeza" impusa de un rege eu 4 400 de ani i!1aintede 14 iulie 1789.. &~. vaduva sa gaseasea ajutor la eel puternie.Cb.'lunga inscriptie.. Un functionar al statului nu mai putea flxa in avantajulsaupretul "unui magar sau al unei case". b ""-. ineat ensi Urukagina a gasit neeesar introdueerea unor reforme. primul patriarh rnentionat de Vechiul Testament a fost Avraam. Kramer a reu~it sa reeonstituie 0 parte dintr-un poem sume~an in care. ' . voie de mult . impunerea de preturi foarte mari de unele grupad monopoliste.Irile. dintre care unul era "judeeator regal'&.sa pedepseasea pe"jefuitorii boilor. . .ci dupa numarul de "fapte de dreptate" pe care aee~tiail tacusera.. Punand cap la cap ni~te tablite de lut aflate la Muzeul Antiehitatilor din Istanbul. eurtea de judeeata era formata i'ndeob~te din trel sau Doamne.. dorellUsa opreasea ~i. de reforma.laun ~i mai veehi sistem legislativ.""0 '" u £j.' iar regii lor erau judecati nu dupa cuceriri teritoriale. Dar sistemuljuridic ~iapliearea legii in Sumermerg ehiar patrujudeeatori. mai precis absenta ei.58 ZECHARIA SITCHIN A Douiisprezecea Planetii 59 mativ din anuL2350 i. in religia evreilor. . aleatuite sub autoritatea zeului Nannar. iara sfatui ~1mangalerea ta'! - .. In justitie se folosea mai degraba sistemul eurtiieu juri. a___-.&'&"""''''' de demult..c a.. probabil.. sentintele.--. -.iar ceilalti erau ale~idintr-un grup de treizeei ~i~asede persoane.a .o. la urma urmei... ' Aproape de 2600 i.~i-a gasit expresia in ceea ce Kramer a numit "Primul Iov".' de astfel0.de reforme? Clar. sufieient A.pregete' sa-l roage pentru ajutor pe eel bogat.Urnarnrnucerea ~i"sa se foloseasea greutati neschimbate~inemasluite".. mai bine de 0 jumatate de mileniu inaintea lui Harnmurabi. I i I Se pot face numeroase paralele intre aceste idei tri cele din ' ~imaidepartein timp. Au fost restabilite drepturile orbilor. este wrba despre un om cinstit care. i~iplange el durerea.. In timp ee babilonienii taceau legi ~i'regularnente. evreii aveau judecatori. deoarece ei eredeau ea regii au fost ale~i de zei pentru a asigura dreptatea pe Pamant.. anul care urmeaza. astfel ineat "orfanul sa nu.. intr-o mincii. la fel ca in Cartea lui Jov. doar 0 simpHicolncidenta faptul ca sumerienii credeau ca 0 zeitate. . Care m-ai naseut . .eel care are doar un ~ekelsa fie aseultat de eel eu ~aizeeide ~ekeli".ridiea-mi fata. ~i oilor eetatenilor". deeat eel eu judeeatori.Legea asigura protectiaunei femei divortate VeehiulTestameot.termina soarta In. Toate aeeste nedreptati au fost abolite..judeca anual omenirea earn in aeeea~imaniera.asta in urma cu aproape 5000 de ani! ..r Q1 11 ~ 1 J intr-o maniera foarte asemanatoare cu cea a versetelorbiblice: 11 Proeesele sumeriene erau judeeate conform unui sistem juridic in care proeedi. a fost supus la o serie de erunte lovituri. tu care e~ti tatal meu. magarilor. bazate pe ideile de libertate... care i~i avea obar~ia in or~~ul sumerian Ur. ca zeul ..Ina s-a 0transformat". considerata de oamenii de ~tiinta ea fiind deosebit de importanta deoareee este prima mentionare scrisa a primelor reforme sociale. Cat de veeheera atunei eivilizatia sumerianade avea ne. Justitia. se intam}1iasera deja atat de multe in Sumer. Un "om mare" nu mai putea sa-i exploateze pe simplii cetateni... Pana cand ma vei mai lasa singur... . Textullui Urukagina enunta mai intai relele aeelor vremuri: abuzul de putere al supraveghetorilor care pastrau ee era mai bun doar pentru ei. Rezutta de aici ea era vorba de reintoarcerea. orfanilor ~ivaduvelor. prada d~manilor mei.Legile."Cinstitul meu cuvant.. or~ul . sumerienii erau mai mult preoeupati de ideea de justitie.r -r .. T. contraetele de alta natura erau foarte meticulos inregistrate ~ipastrate. ' lui Ur-Nammu despre care am vorbit mai devreme. Nu este. preeum~i. A fost deseoperita o. Chiar inainte de a avea regi.Anul Nou" marca 0 perioadade zece zile in care faptele oarnenilor erau eantfu-ite~i evaluate pentru a Ii se dt. in loe sa fie bin~cuvantarde zei pentru cinstea lui. pe nume Nan~e. abuzurile funetionarilor statului. pentru . _ I~u ~1__..

dar. iar profesorul Kil.1 I I .mer ins~i scrisese intr-una din caqile sale anterioare.. numarul ~i semnificatia).saeconomiDaca moare un sarac. Acest lucru nu trebuie sa surprinda. Crocker ~iAnne D..reprezen.se tragetot dinMesopotamia. . Nu illima atrage du~manii. proverbeIe su- marepartedin civilizatia noastra. Nu e deci de mirare ca gasiril 0 mare varietate de instrumente muzicale . s-a 'stabilit acum ca ea. . Dupa ce s-a razgandit: divortul. . conchide profesorul Kilmer. Precedand Ecleziastul c\i cateva milenii. exista deja "gama" ~i 0 teorie muzicala coerenta.. " N~ exista nici un dubiu ca muzica ~i cantecele fac parte din acele "premiere" sumeriene. tati pe sigiliile cilindrice ~i pe tiiblite1e de lut. Kilmer flureu~it sa descifteze ~i chiar sa interpreteze partitura unui cantec descoperit pe 0 tablita de lut.nu incerca sa:-lreinvii.." ' actualei muzici precum ~icelei grece~ti din primul mileniu inainte de Christos. tul ca. poate fi fericit. ." Pana acum se considera ca muzica-de astazi i~i are originea in Grecia.r. Ch.sa cheltuim. In ora~ultara caini de paza. Numbers and Segnifitance (Corzile instrumentelor muzicale: numele lor. Richard L.. profesorul Crocker a reu~it sa interpreteze acel cantecel con'struind 0 lira dupa modelul.ei utilizau aceea~i gama heptatonica-diatonica. Profesorii Robert R.zeul sau i le-a ascultat. dici. au explicatcei de la Berkeley. .precum ~i canHireti sau dansatori . poate sa doarma. Intr-adevar. uneia gasite printre ruinele ora~ului Ur. The Strings of Musical Instruments: Their Names. ca de altfe\ . pe coasta Mediteranei(acum in Siria). curatele lui vorbe. p~atefi fericit. datand din jurul anului 1800 i. Celcarearemultegrfute. "ei cautauarmoniauniversala printonurilemuzicale".~tiam ca existase muzica in Sumer. 0. Dar cel care nu are nimic. ce este caracteristicii Fig. pana sa descifram tablita. . DacasuntemsortitimOl'pi .60 ZECHARIA SITCHIN A Douiisprezecea Planetii 61 A:poiurmeaza s~itul fericit. .. 20) .. nu ~tiam daca. Realizarile culturale~i spirituale ale civilizatiei sumeriene au fost insotite ~i de 0 dezvoltare asemanatoare a aitelor interpretath:e. .: Limba ii atrage.HlifomiH H fiknt sen7Htie in 1Q74 d\nci H HnnntHt ca au descoperit cel mai vechi cantec din lume.. (Fig. ~ia fost scos din mai- nilespiritelorrele. ca multe din irilnurile scrise pe tab lite de lut au ni~te notite care par a fi indicatii muzicale. "Sumerienii ~i succesorii lor aveau oviata muzicala plina". in cel de-al doilea mileniu inainte de Christos. -invatatul grec Philo spusese ca mesopotamienii erau recunoscuti pentru faptulca merienedetinmultdin spiritul~iideileacestuia. Barbatul: pentru placerea lui: insuratoarea. Cel care are mult argint. gasita la Ugarit. . Vulpea-iveghetoare. Daca suntemsortiti sa traim mult . ' sim. Textele atesta (ap.20 I I I I I I . echipade oameni de ~tiinta de la Uriiversitatea Rerkelev din (. "Cinstitul sau cuvant. Brown.

inscriptii ~i ceh: mai vechi sigilii cilindrice. Dormi. arheologii au trecut la Nipur. . radacinile din Sumcr. De parca am fi cu totii sumerieni. probabil. multe sunt inca nestudiate. ~i la stele trIatot uit. care inca mai domina peisajul.ruinele .R.It. Cel mai induio~ator este. un sat care asmzi se nume~te EI Ubaid.. pe masura ce citim poemele lor.. constatam nu numai ca morala noastra. """I "Ih Arolo ~11fm:t ciesconerite cele mai vechi Ceea ce este surprinzator la aceasm muzica. tara indoiaIa. colorat. care.sentimentul nostru de justitie. Utilizand la maxim jocul de cuvinte caracteristic sumerienilor. "excelenta acestor sigilii. au' fost descoperite vase extraordinare.omnufe~ivino la fiul meu. Acolo.000 de texte descoperite aici. Dar. arme.0 colina uria~a rncuta de mana omului. legile noastre. curand mtizica a devenit 0 parte din viata de zi cu zi a oamenilor." Au fost descoperite numeroase cantece sumeriene de dragoste. ca soata ta alaturi.. feciorul meu. in cer te va sprijini. vino somn la fiul meu. pe masura ce ascultam aceasta muzica.. I1UI1It. Oamenii de ~tiinta au atribuit acest nume celei ce astazi este considerata a fi prima .II1I>U. A fost descoperit un pavaj de piatra.-p Vet 1." zeii cre~terii vor fi cu tine. ~imuzica i~i are originea in temple. La E~nuna ~i Adab arheologii au descoperit temple ~i statui ce dateaza din perioada presargonica. va. Tot la Erec a fost descoperit ~ieel mai vechi zigurat . precum ~iun zigurat datand de dinainte de 3000 LCh. Poate Poate Poate Poate . nici macar in cele mai adanci trairi ~i sentimente aJe Jor. Dupa ce au sapat la Lagash.~tim. vei avea zile mai bune. artele ~i tehnologia noastra i~i trag. ~i parca minple mi Ie-ampierdut.. Nu mai putin semnificativ este faptul ca. WI BU. de apropiate. puiul meu. cupru ~ibronz . iti va fi. Umbra ta va varsa lacrimile in locul tau. au descoperit eel mai vechi vas de lut. '" * Vinosomn.noi.. un cantec de leagan compus de 0 mama pentru copilul ei bolnav: pe masura ce contemplam marea civilizatie sumeriana. arhitectura. La Cush au fost scoase la iveala cHidirimonumentale. La ~urpac. H.. manufacturi de tesaturi. "' 1 t'M" . ce fusese ars intr-un cuptor. ele nu ne par deloc straine. Jack Finegan spune in cartea sa Lights from the AnCient Past (Lumini din trccutul antic). bijuterii.. odinioara centrul rcligios al Sumerului ~i Acadului. vino somn.. care reprezinta cea mai veche constructie de piatra 'descoperita pana acum. au fost descoperite ~coli datand din secolul trei LCh. dar ~i ca institutiile sumeriene ne sunt atilt de familiare. Erecul i-a dus pe arheologi panain mileniul patru inainte de Christos. inceputa in serviciul zeilor.unei . 0 inscriptie gasita la Umma vorbe~te despre UlJ imperiu anterior. este intr-adevar un cantacet sarae.. . unul dintre proverbele lor spune despre taxele cerute de cantareti: "Un dintaretcare nu are 0 voce dulce. dormi. Adu odihna somnului pe ochi~oriilui osteniti. relativ la prima lor aparitie in Erec. Din cele peste 30. Alte zone de langa Erec poartii dovada trecerii la Epoca metaleloi: tn 19'19. Prima dovada a utilizarii rotii olarului. ele erau cantate cu acompaniamentul unor instrumente. ~i sunt necajita. Grabe~te-tes. la aceste cantece nu este doar concluzia ca Sumerul este ~ipatria muzicii a~a cum o. in varful caceia existau doua temple. Despre acestea din urma. argint. Te doare.. La Ur. este uimitoare". coifuri din aur. un inger. intr-adevar. Hall a descoperit ni~te ruine antice langa ..62 ZECHARIA SITCHIN A Douisprezecea Planets 63 Ca multe din realizarile civilizatiei sumeriene. ca structura ~i compozitie. inscrisuri juridice ~i ruinele unui zigurat. Luna noua-ti lumineaza fata.

000. ~ al1VL . oglinzi de cupru. nici pana astazi. istoricii nu ~tiucine au fost sumerienii.IA-".. Incepand cu utilizarea uneltelor de piatra. zeul sumerian al cunoa~terii. a fost scos la ivealatemplullui Enki. ca din pamant. "" £&. in jurul anului 3800 LCh. L'":1. 3000.pare ca a fost construit ~ireconstruit de mai multe ori. Atunci a inceput prima civiTizatie umana. a fost cea mai extinsa.. mozaicuri.1JUI. a numit-o "uluitoa.. Nu a fost numai prima civilizatie in adevaratul sens al cuvantului. Fara dubiu. toata paradigma culturala care de atunci a constituit punctul de plecare pentru toate marile civiliza~ii ale lumii.64 ZECHARIA SITCHIN . ' Mai in sud."U'). avansau.000 de ani mai inainte. case ~i." . arheologii au descoperit Eridu. topoare cu cap metalic.U. nea~teptata. Mai jos nu mai era decat pamant. ciniitite cu morminte de caramida ~i vase ceramice decorate cu motive geometrice. atotcuprinzatoare. temple monumentale. Frankfort. nimic altceva nu fusese construit inainte.UJ.. Leo Oppenheim Ancient Mesopotamia (Mesopotamia antica) subliniaza "uimitoarea perioada scurta" in care aceasta civilizatie a inflorit. (Sumer) a descris-o ca fiind .. in Sumer. cu aproximativ 2.. A Douisprezecea Planeti 65 faza a marii civilizatii sumeriene. in mica gradina sumeriana rasare. Apoi arheologii au descoperit fundatiile primului templu allui Enki. mai presus de toate. ~i lucrul eel mai straniu este ca..incepand din nordul Mesopotamiei pana la poalele Muntilor Zagros ... deoarece aparitia lor a fost brusca.. H..&& \ . in cartea sa Tell Uqair. 3500 LCh.&. ziduri tencuite. . Straturile i-au purtat pe istorici spre inceputurile civilizatieisumeriene: 2500. Ora~ele sumeriene din perioadaaceea .0 flacara care izbucne~te dintr-o data". Joseph Campbell (Masks of the Gods) concluzioneaza: "Ca din pamant.1UV1. primul ora~: sumerian. de unde au venit ~icum a aparut clvilizatia lot Nu ~tiu..templu care se. conform textelor antice. in multe privinte mult mai avansata decat alte culturi antice care i-au urmat. Ruinele datau din jurul anului 3800 LCh. este civilizatia din care ne tragem cu totii. omul atinge aceasta civilizatie tara precedent./ U u .."171 .-v . 2800. haine.au fost primele care au utilizat caramizi de lut. Pe masura ce sapaturile .\.

Aparilia lui Budha in India Cyrus cuccre~e Babilonul Ciiderea ora~ului Ninive Domnia regelui David Invazia doricii in Grecia Exodul israelililor din Egipt Cultura micenianA Arienii migrcazA spre India intemeierea Impcriului Hitit A vraam iese din Ur Harnmurabi este rege in Babilon intemeierea Babilonului ~i a Asiriei fntemeierca Civilizaliei chinezc Civilizalia din Valea Indului Sosorea horililor in Orientul Apropial . este frumos prin gratia zeilor. ce au fost descoperite: "Tot ceea ce pare frumos. sunt gelo~i. s-a schimbat totul atat de brusc ~i. au rfu. pe muntele Olimp . in cartea sa Prehistoric Men (Primitivii): "D~ ce s-a petrecut aceasta transformare? De ce nu traiesc toate fiintele umane a~a cum 0 fac triburile din jungla amazoniana?" Dar sumerienii. fenieie~ti. ~i avand sentimente umane: iubesc.--- . biirbate~ti. _.!. fac drfgoste." Zeii din Sumer. Braidwood.Ch.aa.. v.i~..izalia 'tninoicA in Creta Capitolul 3 Roman de nearn germanie .al ciirui corespondent pe Pamant . Puteau calatori cu viteze uluitoare.vanatorul nomad primitiv se transforma in agricultor.Ch. -. se luptii. 3000 i.Ch. bibliotecar sau preot? Se poate merge chiar mai departe. negustor. inginer.. ~a cum rncut-o profesorul Robert J.punsdeja. cei prin intermediul ciirora s-a petrecut aceasta brusca transformare.Napoleon cuce~le Europa Rcvolulia americanA Columb descopcrA America Cucerirea Imperiului Bizanlin de cAIre turci Apogeul Impcriului Incas in America dc Sud Civilizalia aztecA se dezvollA in Mexie Regele loan promulgA Magna Carta Cueerirea normandA Carol eel Mare inlemeiazA Sfiintullmpcriu Mohamed proelamii Islamul CAdcrea Romei Civilizalia Maya in America CenlralA CAderea lerusalimului in rata legiunilor romane Hanibal provoacA Roma fn China incepc conslruirea Marelui Zid Alexandru eel Mare iI invingepc Darius Epoca de Aur a Greciei . puteau = -~.Ch. prelucrator de metale. matematician. ~Ierea lui Isus a -g--~-T 0. se amestecau deseori in treburile oamenilor.procreeaza ca oamenii. olar ~i apoi in constructor._. muzician. primul rege al Acadiei C. puhandu-se 0 intrebare fundamentala. cu toate astea. in doar cateva salturi .- Zen din Cer ~i de pe Pitmant Cum s-a rncut ca.. Godca este rege in Lagash Ur-Nammu este rege in Ur Sargon. se ceartii..aproximativ 11.?1U~I"UU Etana esle rege in Chish fntemeierca regatului Chish fntemeierca civilizaliei sumeriene zeii cu triisaturi antropomorfice similare celor omene~ti. 4000 i. 2000 i. scriitor.000-7400-3800 i.:. judecator. medic. se manie.Ch._~----. ' Erau de neatins ~i.ba chiar milioane de ani de pa~i dureros de lenti pecalea dezvoWirii civilizatiei umane. ."-- _. era eel mal mall mWlll: um Url:l.----.. astronom. VU1Ul'Uli UICI"U 1. Formarca republicii romane ..- - ---- . Cine erau ei? Erau ei oare asemenea zeilor grecilor care traiau la curtea luiZeus. aduc pe lume copii in urma unor relatii sexuale - intre ei 2000 1000 o sau cu fiinte umane.--. 1000 i. dupa sute de Q1ii. Este rezumata de una din miile de inscriptii mesopotamiene.

--. pe marea zeita Atena. "StapfulUl focului . grecii credeau ca la inceput. ~i blestemul Geei s-a implinit. totu~i. la iilC~put.domeniul sau cuprindea tinuturile des era descris ca fiind "neviizutul" . Era un "rege" pe Pamant. care cODorase din ceruri. De~i faptele lor aveau loc pe Pamant.-- . el era totodata ~izeul taurarilor. La alegere (SI:\U confonn unei variante. erauodraslelelui Zeus.a fost. Amestecand teologia cu cosmologia.teritoriileudate de rauri repezi. ~ase biirbati ~i ~ase femei. ~i pove~tilegrecil<?r se ocupa in mod special de genealogia lor ~ide rehltiile dintre ei. principalul sau domeniu era in rn~ . Cu toate acestea. la"granita dintre .. aveau anne de 0 putere neoQi~nuita. tnca 0 data. pe 'de alta parte. EI nu era nici primul zeu peste Pamant.liile dintre zei ~i o~tile de mon~tri. Chaos (Haosul). Poseidon apa.Egipt ~i Arabia . ceresc". arneninta~or. Bat!lia decisiva s-a dat la MUntele Casius. un zeu care s-a straduit foarte mult sa capeteaprecierile muritorilor. cand Zeus s-a revoltat impotriva lui Cronos. a VUl1JI'UJUl. ie~ind ceea ce savantii numesc mitologie.t"-y -. Cronos. care i-a daruit 0 fiica.21 ceilalti frati. deci ritualurile de venerare ~i darurile aveau menirea de a-i imbuna pe zei.. Atenaa dovedit inclinari martia1e. ~isimbolul sau totodata.' .sau nu. Poseidon ~i Zeus. era triisnetul.distant.~-.. un monstru cu cap de om ~i trup de ~arpe ~i ea s-a petrecut atat in cer cat ~i pe Pamant.68 ZECHARIA SITCHIN A Douisprezecea Planeti 69 aparea ~i disparea intr-o clipita. prin tragere la sorti) Zeus a primit cerul. Fiecare indeplinea 0 anumita functie ~i. Cei . tn timp ce Zeus era reprezentat ca fiind foarte aspru cu oamenii - ca acestea aveau ~iun corespondentastral. .aspru. iar Hades lumea 'nonime cu iadul. Copiii lui Zeus au avut ca mame diferite zeite. .. chiarca fiind eel care a vrut sa distrugaomenirea-' Poseidon era considerat aliatul oamenilor. apoi Gea (Pam.. Rhea..devenind astfel ~izeita undevain peninsula Sinai. Poseidon. Cea mai importanta divinitate a grecilor din epoca helenica era Zeus. Prima sotie a lui Zeus a fost 0 zeitii pe nume Metis. Lupta decisiva s-a dat intre Zeus ~i Tiphon.--. . nici in ceruri.. .. ~i-a cucerit suprematia asupra ~elor1alti titani prin uzurpare. Cronos a luat-o de sotie pe sora lui.21). .(Fig.se pare. al sculptorilor. Arma sa. Demetra ~i Hera.zonelepustii. dar fiind singura Cl:!1'e a stat alaturi de Zeus in lupta sa cu monstrul Tiphon. eel care imPiirtea muritorilor binele ~i raul. Pentru faptele'lui. tatal ~i I-a izgonit. a devenit cea mai importanta figura a mitologiei olimpiene.antul) ~i sotul ei Uranus (Cerul). Hestia. el a fost blestemat de mama sa: sa aiM aceeafii soarta ca a tatalui sau si sa fie detronat de propriii lui fii. . eel mai tanar titan. ~eche paIL!. este deseori reprezentat tinand in mana simbolul sau.. in consecinta. tridentul.. Ea era zeita intelepciunii. el a fost nevoit sa-~iimparta puterea cu ~. subterana. se presupunea Fig._a __ " vu. era scris ca fiul eel mic i~i va detrona tatal.ce~ ~a~. trei frati ~i cele trei su~o~ alcatuiesc . in functie de placeriIe zeului. Gea ~i Uranus au dat na~tere celor doisprezece titani. De~i stapan al marilor. Zeus a fost recunoscutca zeitate suprema. fiecare actiune umana putea suferi. !:>lUYUl ""'V" UV'''~H_~'''''''''''' ~ ~_U_'. "Tatal zeilor ~i al oamenilor". 'C~tigand lupta. Ha. de neinduplecat prin rugaciuni sau sacrificii. care i-a nascut trei fii ~i trei fiice: Hades. cat ~i vrajitor viclean sau scamator..--- . " . dupa ce ~i-a castrat. Cu toateca in timpHades ~iteritoriulsau au devenitsiml~tinoase.

zeul'iubirii.a~a ca Zeus nu a avut nevoie de prea multe scuze pentru a 0 alege pe Deme~ra. Natural ca pe seama ei existau nu': meroase pove~ti. A fost reprezentat ca un~pinf al maceIiJlui. . temut deopotriva de zei ~i de oameni. Era foarte retrasa. nu putea fi depa~it. cea mijlocie... Afrodita a fost inclusa ~i ea in Olimp. rolul cel mai important era eel rf~ ""1IO>C'#'u. fiind sora tatalui acestuia. Mai putin important ~i cu puteri mai mici decat Apollo. fratele lui Hefaistos.. pe data. in toate legendele.Era zeu al comertului. Hefaistos. Cel de-al doilea fiu allui Zeus a fost HelJ1les. Ea venise de pe tarmul asiatic al Mediteranei (dupa poetul grec Hesiod. a trebuit sa se intrebuinteze . protector al negustorilor ~i calatorilor dar. dar ~i de zvonurile despre cele ale Herei. zeul pastorilor. " Legenda mai spune ca el a mcut 0 plasa invizibila in care sa prinda un eventual pretendent la farmecele sotiei sale. ~i aimpartit cu acesta dornnia asupra Ares a fost iD:dusi~ediat in Olimp.poate prea Mtrana sau prea bolnava pentru a putea deveni mama . genealogic. pe Artemis ~i. au fost inclu~i in Olimp. care. pazitor al turmelor de vite. iar circu~stantele acestei includeri arunca putina lumina asupra subiectl. Zeus dorea totu~i un fiu de la una din surorile lui.in . . ca nu are un mo~tenitor. Ioiat ~j moraHi. Cum insa Zeus dorea sa aiM un mo~tenitor. sugereaza cad a fost " lumii umbrelor. pe Apollo. Deci. tanti din panteonul grecesc. in star~it.cacti. dupa ritul casatoriei.. din cauza zvonurilor care circulau despre patemitatea lui. Ares. A fost gasita o. ~. ea era cu 0 genenitie inaintea lui Zeus. de~i avea drept sotie pe zeita Labirintului din 'insula Creta. Afrodita trebuia inclusa printre cei doisprezece zei olimpieni. Era un b~ murar. realizand diferite obiecte atat practice. un flu.o. el insemna puriflcarea ~i pt'afecTiunea atat fizidi. dar ~nele legende spun ca ea ar fl fost legata de unchiul ei PoseidQn. .Ea nu era nici sora lui Zeus. .in multe dintre ele seducatorul fiind Ares.1". De la Armonia a avut insa noua flice. n1 "70. Dar. ea ar fi venit din insula Cipru) ~ipretindea ca este fiica lui Uranus. ca prim flu allui Zeus era unul din zeii impor. Legelida spune ca s-a nascut~chiop.70 ZECHARIA SITCHIN A Douiisprezecea Planetii 'I- 71 razboiului. Casnicia lor a fost binecuvantatacu un fiu. zeita iubirii'~i a frumusetii. dupa cum relateaza majoritatea legendelor . fiind tac. solutie ingenioasa: se scade unul ~ise adauga altul... deoarece. dar copiii astfel rezultati nu au fost admi~i in Olimp. s-a creat un loc liber.cu toate acestea fiind deparre de a tr'iriviHbiDil. se pare. a trecut la alte zeite. numarnl acesta de doisprezece. ~iHefaistos a trebuit sa recurga la un vicle~ugpentru a putea intra in randul zeilor din Olimp. care. lucru ce ridica indoieli cu privire la patemitatea unui alt fiu. Atunci el s':a casatorit cu Hera. insa ea a fost permanentincercata de infidelitatilelui Zeus. in loc de un flu. proclamand-o "Regina a zeilor".. EI era eel care transmitea oamenilor dorintele tatalui sau. zeita Hera~ 0 aIta versiune. Era fecioara . dar ~i pentru oameni.utadj~ct al lui'Zeus ~'i'zeu al razbohihii.pe de aIta parte.perfecta". pe Persefona. \rl~. Zeus. nu putea fl ignorata. Reprezentand moral a ~i legile zeilor.:. ' Dezamagit.. Probabil ca avea nevoie de 0 astfel de protectie. Hefaistos.iluiacestei . senos pentru a-~iface loc in Olimp. razboiultroian. ea i-a nascut tot 0 flica. zeita rodniciei. muzele. Zeus a mai avut ~i alte sotii.el a fost de'parteatroienilor. nici fiica lui. Cea mai mare era Hestia. Apoi Lethe i-a nascut 0 flica. din unirea lor nascandu-se Eros. El era zeul me~te!}ugurilor. ~i cu doua fiice. Apollo. nu a devenit soata nici unui zeu. el s-a casatorit cu una din surorile'sale. ' Inspirat de anumite traditii dinastice. cel mai urat zeu oliIJlpianavea de sotie pe nimeni alta decat Afrodita. care a devenit sotia iui Hades. 0 admirabila gaselnita pentru includerea Afroditei. ZeitaMama. el era mai aproape de problemele oamenilor. a avut relatii ~icu nepoata sa.din cauza asta fiind izgonit de mama sa. cu toate acestea. ceva 'mai cr~dibila. Dar. cat ~i magice pentru zei. alungat de insu~i Zeus. ~~) .suferiiid"o' nmi pc carenumaiZeusa reu~its':ovindece. Cum Hades primise dornnia asupra terttoriilor subterane~i nu mai ramasese printre cti doisprezece de pe muntele Olimp. A~adar.

In acest timp. Ace~ti semizei fac legatura intre destinul omenirii . 22 Numele latine ale zeilor olimpieni. cand numai zeii animau Piimantul. figura minotaurului ocupa un loc central. intre 2700 ~i 1400 lCh. alaturi de 0 cruce. bolile.ca eroii ~i regii erau de origine zeiasca. simbol al +'s{~ " Fig. pe jumatate'taur. de asemenea. Atunci. Continuand traditia greaca. 24 ---- -. (Fig. date de romani cand ace~tia au preluat pimteonul grec. 23 Fig.l a fost trimis in tinuturi indepartate (se pare ca a ajuns pana in India). zeii redeveniseradoisprezece. Olimpul este descris ca aflandu-se "in inaltul viizduhului". EI era fiul lui Zeus din impreunarea acestuia cu fiica lui. Inca 0 data. dependenta de elementele naturii. legendele ~i tradipile' pretind. Descoperiri arheologice au confIrmat cultul minoic at taurului. Zeus-Jupiter. selectul grup de doisprezece olimpieni reprezenta aspectul celest al acestora. Dionysos s-a reintorsin Grecia pentru a umple locul vacant. . a fost indepiirtata din Olimp. clarifica aceasta asociere astrala: Gea era Pamantul. ca ~i grecii. Cu toate ca cei mai multi. Hestia. Cei doisprezece erau zeii din ceruri. Aceasta fiinta. Cronos-Satum. pe jumatate om. De~i mitologia greaca mi este clara cu privire la originea omenirii. ~ a unui taur. a aparut un 100liber in Olimp.vazutelar la ineluderea lui Dionysos printre olimpieni.---- . acolo unde s-a dezvoltat civilizatia minoica.-. romanii it reprezentau sub for- ma unui taur. era odrasla Pasifaei. Hermes-Mercur. moartea . introducandpe unde colinda cultivarea vitei-de-vie ~i prepararea vinului.grijile zilnice.l1itrecutul de aur. dintre zei s-au nascut pe aici. dar nici 'mai putini. Fig. sotia lui Minos. di restrictia numarului doispreze-:ce functiona in ambele sensuri: nu puteau fi mal multi. Semela. Se pare. ~sIe general recunoscUI acum ca ClVllIzattagreaca 1~1 trage radacinile din insula Creta.. 23) . . Ares-Marte. In Odiseea. cea mai varstnica sora a lui Zeus. Pentru a sdipa' de mania Herei. jar unele sigilii cilindrice prezinta taurul ca pe 0 fiintii divina.72 ZECHARIA SITCHIN A Douisprezecea Planeti 73 . care coborasera pe Pamant ~i ei reprezentau cele douasprezece corpuri celeste de pe bolta cereasca.' In miturile ~i legendele minoice. Acest lucru s-a . romanii il reprezentau pe Jupiter ca fiind zeul a carui arma este trasnetul. -- ------_. e. Afrodita-Venus.

latinei ~igreacai ~ia altor limbi europene. in jurul anului .numarul doisprezece. i11WlLil._'--". prin Asia Mica ~i ins1.Gordon a-descifrat una din vechi- Ie inscriptii minoiee. ~iKetu. se pare ca a existat 0 preocupare pentru 0 inregistrare a genealogiilor.maslinul rodnie.i1U corespondent Soarele. * Hinduismul. El era omniprezent ~iatotvazator.ca scripturi sacre "care nu erau de origineumana".unul dintre psalmii adresati lui seamana perfect cu psalmii biblici: . tn calitatea sa de cap al dinastiei.JIU. torii ~iinfidelitati. spun traditiile sumerie~e. . Marte. apOiurmau zeUl:aft: <1Vt.trage radacinile panteonul lor. . Zeii Rahu (demon) ~i Ketu (eel separat) erau la inceput un singur corp celest care a cautat sa se aIature Zellor. om ce in ce mai multe din cele ~100~000 de versuri originale se pierdeau transmitftndu-se pe caleoraIa de la 0 generatie la alta. zeii care aveau fiecare un semh zodiacal ~i.lt. Cand au reu~it s-o citeasca ~i s-o analizeze. Rishi ("zburatorii de demult") erau posesorii unor puteri supranaturale. "Capul dragonului".zeul expansiunii cere~ti".Ch. Zeii erau. Luna. vechea religie a Indiei. tntr-adevar. via irisula Creta. Mercur.-laneti 75 unti stele sau planete neidentificate.m. . au descoperit ca Vedele au fost scrise intr-o veche limba irido-euro- peana... ~onform tradipilor grece~ti. batalii aeriene cu arme supranaturale. dar zeul furtunii ~i-a aruncatflacarile catre el. Corpul ceresc allui . acolo trebuie cautate originile zeilor olimpici ~i relatia l~r astraIa cu .. amicitii ~irivaliUiti. De acolo i~i . grecii nu au pretins' niciodata ca zeii lor olimpieni au venit in Greda direct din ceruri. istoricii au descifrat ~i inteles litnba uitata ~i au rerncut legaturile dintre ele. Zeii in~i~ile-ar fi scris.constelatia Taurului. J. ~apte dintre ei erau Mari Progenituri. de unde arfi fugit (inotand peste Mediterana). Un intelept a scris versurile care mai riimasesera. (Fig.urma~ulDinastieLSolare.. Jupiter.Zeii de pe Piimant i~i aveau originea inceruri iar. De fapt. in secolul al nouasptezecelea. Afrodita a venitpe mare din Orientul Apropiat.::-c.Ka~-Yapa era "steaua stralucitoare". predecesoareasanscritel. I-a taiat in doua . In~Ufa l:t: lft:l:t:a llmpUl. Mar-I~i. Nu exista nici un dubiu ca religia ~i traditiile grece~ti au ajuns la ei din Orientul Apropiat.' ci probabil al unui taur cerese . dupa cear fi rapit. dar succesiunea dinastica a fost continuata numai prin cei zece copii ai sai de Prit-Hivi ("Mama cereasca"). pI.~u. Vedeleil descriu ca fiind foarte prolific. tn timpurile de demult.S-a presupus atunci ea acest' cult al tauf(]lui~ nu 'ar' fi al animahilui comun. cand profesorul CyrUs H.-- . Cand. le-a impfu1:itin patru' caqi. au fost surprin~i de extraordinarele asemanari intre legendele grece~ti ~ipove~tiledespre zei din Vede. . cine a nascut pe cine. Ka~-Yapa era ~i ~eful devilor ("cei stralucitori") ~i purta titlul de pyaus-Pitar ("Tatal stralucitor").. Zeus a venit de dincolo de Mediterana.-o pe Europa. cine este primul nascut. familia celesta alcatuia cei doisprezece Adityas. care cre~te singur" de pe pamantul biblic. - - .4000 i. s~adovedit ca limba minoica este "un dialect semitic de'Pe tarmul estic al Mediteranei''. considera Vedeleculegeri de imnuri. chiar ~i pe Piimant. funepa de condueator al celor doisprezece a preluat.l Ut.UU!11i1 Lit. pe care le-a incredintat celor patru discipoli ai sai.a. . spun Vedele. formule pentru sacrificii ~i alte scrieri referitoare la zei . membri ai aceleia~i farnilii.o Varuna. 24) .un corp celest. principalele zeitati. Atena a adus . . Poseidon (Neptun la romani) a venit calare din Asia Mica. Cu timpul.74 ZECHARIA SITCH IN A'Douisprezecea. care strabatea neincetat spapile celeste in cautarea razbunarii. .casa-._-- . eontinuau sa reprezinte corpurile cere~ti. tmpreuna cu cei zece copii ai sai ~icu sotia sa.cao'comemorare a unor evenimente petrecute cand echinoctiul de primavara a ciiz11tin ae~asta constelatie. I-a nascut pe K~-Yapa ("cel care este tronul"). fiioa regelui ora~ului fenician Tyr. Zeus a venit in Grecia prin Creta. .intr-o era i1ULt. Venus ~i Saturn. "Coada dragonului".lleIemediteraneene.d. Printre ridicari la cer ~i coboran pe Piimant. al cui ~..' nu una foarte p~nica.

mai tarziu. toare la zeitatile mai mici . a inscriptiilor mesopotamiene . &. duplicate (sau originale?) ale celor grece~ti. . consideraca. atat geografic cat ~itemporal? la un moment dat.f.. anticul adorator al zeiJor intra intr-o galerie des- . ropeana. un regat foarte meroase referinte la 0 anumeTara mare ~i puternic din Anatolia. Bat~eba.1. In ambele mitologii numarul zeilor principali este doisprezece. celemai vechi ora~e din Grecia nu sunt in peninsula. Hindu~ii i-au numit arieni ("oameni nobili").istoricii au des~operit nua lui HaUi.~t .~i trasnetul.. Pove~tiledespre zeitatile principale. ~i ele la comanda lui curg..pmnp n1~_ . IIIUV-"'U- '.vedic ~i cel grecesc sunt evidente. Alt val a mers spre . unelte.. El a Bcut albii pentru rauri..'--.76 ZECHARIA SITCHIN A Douisprezecea Planeti "77 El este cel care face soarele sa straluc.JW &-1" 8J. . arme.ire. YV. -'" "" &"u. fiice.V. ... sotii.Nu exista nici un dubiu ca Dyaus a dat ulterior Zeus. celalalt era Agni. 0 data cu descifrarea hieroglifelor egiptene -.l. Mai presus de toate . iar titlullui era de Zeu ~l o~tilor. Altadata. Un grup a mers spre sud-est spre India. in mod clar. era fiica lui Uria Hititul. catre.... temple. . descoperita in afara fostei capitale a regatului (localitatea se nume~teazi Yazilikaya. ("Spiritul focului").sa. El a dC. care ~i-a.. Dar cine era acest popor care a ales Anatolia drept capat al calatoriei sale? Nu se cunosc prea multe despre el. vest.din nordul Iranului sau din Caucaz. cel care tiiiase in doua "dragonul celest".U. _. 0 parte a inconjurat Marea Neagra ~i a venit in Europa prin stepele Rusiei..L. tezaure regale.:_. pentru uzul oameQilor. _'_. a pretins tronul.. mai devremesau mai tarziu la final. care era odrasla lui Manu. in cel de-aldoilea .v~. Aceste scurte referinte indica stima deosebita de care se bucurau calitatile militare ale hititilor.fii.easca pe cer. indiferent de schimbiirilecare au ilVutloc in succesiuneadivina. obiecte religioase.~i de incredere se dovede~tea fi Vechiul Testament. Varuna-Uranus ~i a~amai departe. caanitii. Regele Solomon. ~_n".11.'-- . in jurullui 1500tCh.. un ofiter al armatei regelui. el a trebuit sa-~i imparta domnia cu cei doi hati ai sai. Iar vantul care bate este rasuflarea.~. Europa. s-a casatorit atat cu fata faraonului egiptean cat ~i cu fata unui rege hitit. prin Asia Mica. Dupa ce a trecut portite sanctuarului. arheologii au purces la treaba in tinutOOledeluroase ale Anatoliei.I. dar ~icele referi. locuitorii muntilor din Anatolia.l. . ~ _ ". ca Dyaus-Pitar a dat Jupiter. a ". . omorandu-~i tata!. Ar fi putut oare 0 astfel de mare putere sa nu lase nici 0 urma? .sub form~ de pov~stiriorale.. El a Bcut adancOOlemiirii. ~i.. cuvant care in limba turca inseamna "piatra scrisa").'. Indra. u. primul om..Istoricii A ". " .&&'yvpV.. !!ingurasursa disponibila . iubite . ~i. tografice cat ~Un cuneiforme.sunt. la care ravnea re-. Inarmaticu indiciiledate de texteleegiptene~i mesopo- tamiene. palate. a migrat in masa.hititii sunt priviti ca prieteni ~i aliati. Inca 0 data. ale caror obiceiuri sunt descrise ca fiind aborninabile. Un monument unic lasat noua mo~ten. .. Totu~i.dehititi este 0 piatra inscriptionata. care a adus pe Piimant focul din ceruri. ~i regenta. * SimiHtudiniledintre panteonul. Ace~tiaau adus "cuei Vedele.. Cum au putut aparea atatea similitudini intre doua civilizatii atat de departate intre ele. De fapt.sa a ajuns. Efortul lor a fost rasplatit: au descoperit ora~ele bitite. ci investul Asiei Mici.. . Spre deosebire de du~maniacu care sunt priviti in Biblie alp vecini ai israelitilor. Unul era Vjva~vat.-..1 gele David.we!1it noul "stapan al cerurilor" ~i zeu al furtunilor.. morminte regale. obiecte de arta. 0 armata siriana a luat-o la fuga auzind ca "regele Israelului a adus impotriva noastra pe regele hititilor ~i pe faraon".Boot aliantele luand drept sotii fiicele regilor vecini. . Arm~le lui erau tunetul. Biblicul popor al hititilor ie~ise la iveala. Acolo s-au gasit referinte la "hititi"..IU v 11111Ua. dar principalul drum prin care acest popor ~i traditiile sale au ajuns in Grecia a fost cel_ scurt.

"'":'.:.~ c: Of!" chisa.26 ..I~...{..::t&

. Zeit mai putin importanti erau organizati in grupuri de cate doisprezece.~:. cuprinde in mod clar cele mai importante zeitiiti. 0 deschidere printre un semicerc de pietre pe care erau desenati toti zeii hititi..:tand pe 0 stanca mai ridicata sau chiar pe umerii celorlati participanti.....'"£"'ll4plVl111 cn.. Acest grup include ~i participanti pamanteni: doi tauri care tin un glob ~i regele hitit purtiind 0 boneta stand sub emblemaunui glob inaripat.':&t.\.. 26) Cel de-al treilea grup. nesc intr-un alt desen. care intati~eazacu siguranta pe zeii cei mari.::" ~: lV:. ~i deci ultimele care iau parte la aceasta parada. care poarta acelea~iarme.numarul sacru" doisprezece.. Spre marginea stanga.grupuri de cate douasprezece.1'. Acesta descrie in mod elar cuplul divin. elar ~ezate in.cmLa pruceslune.~:::. pentru a putea vedea numarul lor... iar lIlarii zei de pe Piimant erau asociati cu cele douasprezece corpuri cere~ti.zeitati identice. .\ I I numarde catedouasprezece.1'~11:'" . Laro.1:~:. '. - . ~~ ~.79 78 ZECHARIA SITCHIN A Douisprezecea Planeti .j 'II r~IrrJ!.. Dar credem ca nu gre~im. yazilikaya) pentru a determina din aceste desene. patru au deasupra simbolul divin. alaturi de Fig.dacapresupunem ca ~iele sunt in .1 ~~. este olprocesiune a celormai importante zeitati masculine. este dovedit ~i de wi chivot descoperit langa localitatea Beit-Zehir.. 28) Multa osteneala ~i-au OOt istoricii (de exemplu E.25 h~- Fig. ~<. atat barbati. ". c. Fig. se intal. 25) Grupul din mijloc include 0 serie de zeitati care arata mai in varsta.... in cartea sa Le Pantheon de Yazi/ikaya (panteonul de la . ~ 'i mrn'~ Ir. (Fig. 28 . (Fig.'. titlu. (Fig."" . t .. ca ~idin textul Partialgravat pe roca. Piatra inscriptionata este prea deteriorata insa. M~aluind de la stanga spre dreapta.' I...c. din dreapta ~i din stanga. ~. din semnele hieroglifice.~ I -. ~ "'. alte douasprezece. '..l. Cele doua procesiuni. 27) De la dreapta vin doua grupuri de zeite.!I ~~. uar este clar ca ~ipanteonul hitit sta sub seninul acelui doisprezece "olimpian". unele care poarta arme diferite ~idoua care sunt diferentiate de celelalte printr-unsimbol divino(Fig. Armele ~i emblemele lor sunt mult moovariate. \~~. . ~ ~...J.'. doi sunt inaripati. cat ~i femei. ~. numele. 27 Fig.'
. deoarece cu totii sunt reprezentati tn picioare.'~. . r"""':~~."~ . eel din fata._.. che.. Ca panteonul era guvemat de .

~arpe.~a cum wm ariitamai tfuziu.. ca Jupiter ulterior. Era ceea ee istoricii numesc un zeu al furtunii. Aici putem doar sa subliniem faptul ca toate textele descriu acest eveDimentca fiind unul care s-a petrecut co adeviirat.n tului Gheorghe. Descoperiri1e arheologice indica faptul ca hititii adorau zei care erau . Dar. =__ zeului :_:: eel "' . povestesc cum zeitatea lor suprema a trebuit sa se lupte cu un monstru pentru a-~i consolida puterea.. care venisera din cer. asociat cu tunetu1 ~i triisnetul.. Conduc3torul acestor zei era Teshub.31 ----- . dragon. ru! bun. ci chiar printre ei.Mitul uciderii dragonului""identifica monstrul cu care se luptii Teshub ca fiind zeul Yanka. ~9) .--. 33) ~i Zeus.o. Yanka inseamna . Fig. .. (Fig. dar numai 0 zeitii I-a ajutat. Ca ~i grecii. acponand ca un feI de'legiuitori supremi.eel care a ucis balaurul.30 . (Fig. exista o anumitii semnificapein aeeastii luptiidintre zeul vanturilor ~i o zeitate-~. urcat pe un taur. numind regi ~i instruindu-i in probleme de riizboi. ci eu un astfel de zeu-~arpe.. 31) . tratate ~i alte afaceri intemationale. top strans legati unul de eelaIalt ~i aranjap intr-o ordine genealogica. Nere~ind sii-:linvinga in hatiiIie.-. 11. Teshub a fost reprezentat ca zeu al tunetelor~i al trasnetelor.care in scrierea hititii pictografica insemna divin sau zeu ceresc . nu alaturi de hititi.--c --.(Fig. y 1" '-6_p_ = cum se poate vedea in basoreliefurile l}itite.(Fig. hititii aveau un cult al taurului.~Douiisprezecea Planetii 81 ~ se mai afla alp zece zei"deci un total de doisprezece.ai~ui ~i ai pamantului". 3~) Textele hitite. de fapt... "aducatorul de vant". nu se hatuse cu un dragon. _. dupii cum am ariitatmai devreme. 30) Frecvent el apare pe sigiliile cilindriee ca parte a unui obiect in forma de ra- cheta. (Fig.istoriciinumescadversa.29 Alp zei erau prezenp. Fig. Un text numit . ca ~i legendeIe grece~ti. Simbolullor .80 ZECHARIA SITCHIN ... imbatfutdu-l pe Yanka la 0 petrecere. -Fig..arata cao pereche de ochelari de protecpe. Era supranumit ~i Taro ("tam"). Unii erau zei mari ~i "vechi". Recunoscand in aceastii poveste originile legendei Stan. Teshub a cerut ajutorul eelorlap zei.

. 33 gat cu foqa de pe tronul sau (undevain cer) ~i. zeii care sunt in Ceruri. a ajuns pe . ce primul intre z4i era. Dar povestea nu se incheie aid. Fig. asig'urandu-sede atenthi lor. I .:_ _ :~~: _:__ Fig. pe-ntunecatul'Pamant el a venit. Alalu era rege in.fugind pentru a-~i salva viata.este precursorul legendei de- . in zilele de demult. Jos. LJUU. Alalu. scris cu'o mie de ani Inainte de legeIidele grece~ti. cupa i-o-ntindea. [ De noua perioade numarate. ~i din fata lui Anu a fugit Pe-ntunecatul Pamant.. Alalu infrant a fost. intitulata "Regatul din ceruri".:.. Textul continua cu relatarea indepartiirii lui Anu de pe tron de un zeu pe nume Kumarbi (dupa unele interpretari chiar fratele lui Anu). pe tronul sau statea. era Alalu rege-n cer: $i intr-a noua.subiect . zei din vechime. Nu exista nici un dubiu ca acest poem.intunecatul Pamant". ! In fata lui statea puternicul Anu. o lunga ~ibine pastrata poveste hitita.er' Dec~poemul atribuie venirea pe Pamant a "Regelui di~ unel lUurp<UJ UI. stramo~ii zeilor. Ami la batalie I-a provocat. La picioarele IUlingenuncheat. $i cei care sunt pe.Regele din Cer": i Pe vremuri. cer. el coborand.. Pe tron acum statea Anu. po-vestitorul incepe sa relateze cum a venit "pe-ntunedatul Pamant" zeul care era . ~i. cat ~i ai PiiInantului. puternici..82 ZECHARIA SITCHIN A Douiisprezecea Planetii 83 .poemul da numele celor doi~prezece zei mari.-VII £"u 1-''' " .. Cel care relateaza aceasta poveste roaga pe cei "doisprezece zei vechi ~i puternici" sa-i asculte cantecul ~i sa depun~ marturie pentru adevaruIeelor spuse: Sa asculte dara..acest intunecat PiiInant! Sa asculte dara. 32 .originea celesta a zeilor.. trateaza exact acest. :jl Dupa ce a stabilit ca zeii din vechime erau atat !ai Cerului. I L. El.

Tot astfel' s-~ nascut ~i Mrodita.casa lui Teshub). Dupa el Kumarbi.1 Sa fi avut loc aceasta batalie a lui Teshub. Credem ca regulile de succesiune ale zeilor ar fi permis unui fiu allui Kumarbi ~i al Zeitei Muntelui sa devina pretendent indreptiitit la tronul cerului. Mare.. peritru a fi sigur ca ea va concepe un fiu.. De zece ori a luat-o. Aflanddespreaparitiain Kummiya("Casa dincer") a unui mo~tenitoral lui Anu. ~i biirbatia lui in ea a intrat. lasandu-I pe Kumarbi sa conduca peste Piimant. la ni~te zeitati.tn-acesttimp. cand Pamantul intra in zodia taurului.~1 191 y __.. iar Kumarbi a "Iuat-o" pe zeita de cinci ori. de zece ori.. ~l s-a aus 10 ora~ul ur-kl~ 10 -ca:ia L. cut-o pe sotia acestuia.. Anu a scapat din stransoarea lui Kumarbi ~i-a fugit Fugit-a Anu. ~i sa-I zdrobeasca! Sa arunce toti zeii din cer. ridicandu-se spre cer. in burta lui Kumarbi. .~i-a luat lucrurile in .a-~i invinge adversarul a m~ De cinci ori a luat-o. Enlii. ~i un alt "zeu vechi". .Ch. . ~is-a topit. .1. Ulli-Kummi (. Totu~i. din urma.Ea era condusa de un "zeu vechi". Batalia pentru succesiune a fost prevazuta de Kumarbi ca atragand dupa ea un'razboi in cer. mana. De~iIipsitde "biirbatia'~ lui.. "biirbatja"lui Anu a dat n~tere. zdrobeasca pe potrivnicii sai din Kummiya. ea nascand un fiu pe care Kumarbi I-a numit. minunatul ora~ 1 . ~i biirbatia lui Anu 'N-adancurile burpi'lui Kumarbi a intrat.t:t~CI IVIUmCIL11 \. sa incerce sa se sinucida.. simbolic. .liVlC L. .Anu a reu~itsa revina iIi Casa sa din ceruri. dar care DUsunt decisive.. ~i a fost convocata Mar({. pe care acesta a fost obIigat sa Ie elibereze.'. Ajuns acolo: ' Dorinta s-a nascut in el.. _ ___::. circa 4000. Cu Zeita Muntelui el s-a cuicat. Chiar ~i detaliul referitor la castrarea lui Cronosde Zeus apare in textul hitit. el continua: Conform acestei povestiri. >4 " n povesnn1t: lur Ul.a mai fost 0 biitalie.Celcare zdrobe~te Kummiya" .' conform legendei grece~ti. tn cele . Printre ace~tiase afla ~i Teshub. . La un mo.? Sa fi fost acesta motivul pentru care invingatorulera prezentat in asociape cuun taur? Er~u oare aceste evenimente legate in vreun fel de brusca aparitie a civilizapei sumeriene? * . bataIia nu s-a incheiatcu 0 Sa urce in cer pentru regatul saul Sa cucereascaKummiya. De ~ale I-a m~cat.a Adunare a ZeilQr. in goana a'plecat.Sa fi fost Kumarbi doar afemeiat? Sunt insa alte lucruri care ne fac sa credeni ca este vorba de mai mult. 84 ZECHARIA SITCHIN A Douiisprezecea Planetii 85 tronarii lui Uranus de Cronos ~i a lui Cronos de Zeus. Nu poate fi nici 0 urma de in<. Ii victoriedefinitiva. pe nume Ea. Anu a trebuit sa se bata' cu Kumarbi.i. . Destlnandu-I pe fiul sau sa-i . pana cand Teshub a putut ~ Saatacepezeulfurtunii. tntr-a noua. ~i de picioare i s-a incle~tat: In jos. neputinta lui Teshub de .loiala ca panteonul hitit' ~i . Povestea provocarli la lupta pentru tronul divin° continua cu relatarea altor batalii.principala zeitate hitita. caci exact acel~i lucru i ~-amcut ~i Kumarbi lui Anu: Timp de noua perioade fost-a Anu rege in Cer.. domniin lini~te. in picioare ~i-a pus incaltiirilevrajite ce zboara ca vantOJu. Kumarbi a mcut un plan "pentru ridicarea unui rival al zeului furtunii".ment dat. din cer pe-Anu I-a tras. care au . s-a mcut apel la zei pentru a media conflictul. a~a cuni de altfel a ~i mcut-o. Hebat.

.. S-a ajuns astfella concluzia ca hititii adorau un . dar ea a fost influentata masiv de aeadiana. . eand s-a observat ea ea utilizeaza masiv semne pietograflee swneriene. aceasta .. nwnele unor locuri pomenite in poveste sunt cele ale unor or~e swneriene. Cwn aceste inscrisuri nu au reu~it. ~i ea sa desparta picioarele lui Ulli-kummi.~r. dar cu ajutorul unor arme foarte vechi. totu~i. -Enlil a decis sa se maiodea 0 lupt!. ba chiar «uvinte intregi! Mai mult. spune O. Chiar ~i nwnele lui Teshub ~i cele ale eelorlalti zei sunt swneriene ~i erau serise eu semnele swneriene.I influenta nu este prea surprinzatoare. 'Enlil.86 ZECHARfASITCHfN I!' A Douiisprezecea Planetii 87 feritorla succesiune.europene.. Multe din silabele asociate cu semnele cuneiforme utilizate de hititi erau de fapt cuvinte swneriene. nu a fost decat 0 mica parte a unei deseoperiri mult mai importante. dar mai ales in seris. pentru a se denota identitatea lor. De asemenea. deoareee toti poarta nwne liurneriene . le-a spus Enlil zeilor: <'Deschideti vechile cufere Ale mo~ilor ~i stramo~ilor no~tri! Scoateti la lwnina "Lancea de arama". Aceasta. Dar uimirea eea mare a venit in c. s-a stabilit ca swneriana era limba lor de inalta cultura. . unde a fost descoperit un dictionar swneriim-hitit... voi zei de demult.-.R Gurney.. .sa rezolve problema. . Ninlil.lInml np. Cine' erau ace~ti . Cum acadiana era 0 liinba intemationala in Antichitate. a caror semniflcape fusese uitata [de catre hitipJ.se pareni~te inscrisuri vechi care ar flputut rezolva conflictul re. atatin vorbire. Nu nwnai ea limba hitita se bazeaza pe cateva dialeete indo. silabe. iar spatiul de desta~urare al pove~tilor era Su....Ami. -'-.Ascultap. Antu.zei vechi"? Raspunsul este evident. voi cei care ~titicuvintele de demult". Ishkur. hitite.panteon de origine swneriana. . fost rugati sa aduca "vechile tablite cu cuvintele destinului". Cea cu care Cerul a fost despirpt de Pamant.. in cartea sa The Hittites (Hitipi). Ea. "era studiata intens in Hattu-~~ [capitaJa].rnem!.ifTiirii Jimhii . Limba sumeriana.

buriti DUemu de origine indo-europeana. a treia . sub presiunea unor invazii ~i valuri migratoare (printre care Iii israelitii. exista elemente acadiene in limba. a epitetelor Iiia simbolOOlor. care erau vecinii sumerienilor Iii acadienilor in cel de-al doilea mileniu inainte de Chrlstos. ~i Anu. credem_ in j:j~j:jclij:jn" . Indubitabil. evident din fi'ecventul ui al numelor divine sumeriene. sumerienii (in special or3fiul Ur) erau vestiti in Antichitate. au preluat ~i transmis..ni. Dar cum cultura Iii religia acadiana nu erau decat. majoritatea negative. Renumitele miirfuri de Ur eraU probabil boote. cultura ~i religia adoptate ~i transmise de.mutap" hOOpide "genele" $umeriene? Dovezile indica faptul ca huripi. Stapanamea. Aceasptripla legamra este excelent redata de'0 rugaciuDe hiti~ a unei femei care seroaga pentru viata s0tului ei bolnav. Chiar Iii acta huritilor . (Fi~:34) Cbivotullor principal se numea Bitanu (Casa lui Anu) ~i doreau sa faca din regatullor "fortiireata vaii ltli Anu". purtand pe cap ° boneta cu coarne. miturile. s-au combinat cu sumerienii. pana de curand. Cu toate acestea. . huripi.. Adresandu-lii mgaciunea zeitei Hebat. Inca 0 data. numele tau este Zeita lui Aryni..I". in tara pe care tu ai nascu. . S-a stabilit ca hOOtiierau foarte activi in Sumer in.te- . In Tara lui Hatti. ca ei detineau pozitii importante in Sumer in ultima perioadii de glorie a acestuia. un taur.ant . nu erau decat referintele. sopa lui Teshub. stand pe simbolul cultului sau."7~.- de doisprezece zei de la hoop. zeii. cat ~i religios pe hitip.Regina cemrilor ~ipam~turilor. . Textele mitologice bitite sunt de provenienti hurita. era Tatal zeilor sumenem. cultura ~i in tradipile hOOtilor. in mare parte. '. . B. "limba veche" era sumeriana. merge chiar mai departe spunand ca hOOpi sunt "cei mai vecbi hindu~i". .. * Dar cealalta ruta pe care au ajuns in Grecia povelitile ~i panteonul sumerian . care in anii douazeci a condos 0 serie de cercetari pentru desciftarea inScrippilor bitite ~i hOOte. de origine indo-european3..re~edintele" zei. ~i-au numit regatul Urartu (Ararat). mama Tarii bititilor. . mele Iiisimbolurile ei. Acest luem este. de fapt. de altfel. 0 preluare ~i dezvoltare a celor sumeriene. cu un mileniu mai inainte. inTara cedrilor.a. hOOtiis-au retras in nord-estul teritoriului lor. Soarele care rasare... ~ .irisuleleMediteranei. . ~ Numele tau este Hebat. intreg panteoDul Pove~tile lor erau pove~tile din Sumer. care plecasera din Egipt spre Tara Caaniplor).formele. 3fiadupa cum vom vedea.. Soarele care casare.sA.88 ZECHARIA SITCHIN A Douiisprezecea Planetii 89 De. Dovezile indica faptul ca huritii conduceau -Iiifurni. chiar ~i povestirile despre eroi ~i semizei. femeta spune: Oh. era ° varianta a semiticului re~-eni ("IocuI de unde izvorasc apele").. din Vechiul Testament ~i din inscriptiiie feniciene. dinastie Ur. . care insemna. Stabilindu-~inoua capitaIa in apropiere de Lacul Van. iar terminologia lor militara este tot...t-o. mai departe religia sumeriana.d. ACC¥i burip i-au dominat amt cultural.Numele capitaIei lor. . Libanul Iiipartea de suda Siriei se afla in vremurile antice Tara Caanitilor. Acolo ei venerau un panteon condos de Telieba(Teshub)~iif reprezentau ca pe un zeu puternic. Cum au fost oare .~_ m~ ~i T~metum au devenit in huriana ~imiki Iii Taliimeti~ . cea sumeriana .. Arheologii au reuliit sa afle cate ceva ~. . Nu mai exista nici un dubiu cii hitipi ~i-au loat cosmologia.0 copiape .. la randul lor. Fluviul Tigrp era numit Aranzak. U8§lIgeni. zeiti a lui Aryna. in secolul xm lCb. Hrozny. ceea ce se ~tiadespre ei.. Creta ~iCiprul? Pe locOOlepe care se afla astiizi Israelul.cel de-al treilea mih~niuinainte de Chrlstos. lor vecbi erau or~ele sumeriene. :lau personalul manufacturilor de iinbracaminte pentru care.

In timn ce 0 oasare se rumeriea in frigare..& __..milosul" erau titlurile sale frecvente..intreaga scena fiind aomiriata de simbolul unei stele inaripate - un ~emn aproape omniprezent. ~alem ("desav~itu1" sari"amurg").JU- mite texte egiptene de la Luxor ~i Saqqara ~i. unde doua femei erau complet vrajite de marimea penisului sau. Zeitateapoarta pe cap 0 boneta impodobita eu'coame . cred istoricii.". primea mesageri ~i judeca pricinile pe care i Ie.un simbol al zeilor din Antichitate .U. un cuvant care insemna atat numele zeuhii.zeitate nobila". (probabil gol). Fiul sau cel mai mare era Baal - din Limba textelor de la Ugarit era caanita. 'rea zeilor".90 ZECHARIA SITCHIN A Douisprezecea Planeti 91 relativa u~urintii aceste texte. cine cuno~te ebraica poate citi cu nou acesta fiind atat numele zeului. -_U1"a. .I. "la izvoarele a doua fluvii". "''"''l..0 porecHi __ ____. cat ~i termenul general de . Ca ~i taHli sau El.zeu".. Capetenia zeilor caaniti era un zeu numit .. texte istorice. Unul din titluriIesale era T6r ("taur"). virilitatea sa .".. printre altele. F' . simbolizand. il plaseaza pe El pe tarmul unei mari. La fel ca grecii. aJ. Titlul sau era Ab Adam ("Tatal omului"). zeu al tunetelor~i trasnetelor.. care nu se amesteca in treburile zilnice.".zori") ~i . Re~edintasa era indepiirtata.iar "bunul". 35) El.El. semnificand .t. dupa cum. El era "Cel care a mcut lucrurile care sunt" !?inumai el putea numi regi. Panteonul care reiese din textele caanite are multe similitudini cu cel grecesc.Y. Textelecaanite(consideratede aproapetotUstoricii mi- turi) il descriu peEl ca fiind 0 zeitate hatrana ~iinteleapta. nici cei mai mari (se pare ca a avut ~apte). .l. S-a stabilit ca acest desen il reprezinta pe El.. A~as-au nascut zeii ~aar (.UUVYU. Localitatea se nume~te azi Ras-~amra.h'_". literare ~i religioase dezgropate in cel mai important centru caanit. mult mai important. stilulliterar ~i tenninologia sunt in parte asemanatoarecu cele ale Vechiului Testament. acadiana veche ~i ebraica: Intr-adevar. 34 u. inmti~auceilalti zei. El era autoritatea suprema atat printre zei cat ~i printre oameni.nu a fost mereu un zeu hatran.vy""&&&& uu. o stela funerara descoperita in Palestina descrie 0 zeitate in varsta care sta pe un tron ~iprime~te0 bautura de la un tanar. (Fig.U J. 0 ramura din care mai fac parte. . zeul s-a impreunat cu cele douRfemei.yom vedea. pe litoralul sirian.UIU. Limba.Tigrul ~iEufratul. . . "". ~i fusese anticul ora~Ugarit. Acolo el statea pe tronul sau. caanitii povestesc despre revolta fiului impotriva autoritatii ~i 40mniei tatalui sau. Baal era'zeu al furtunii. . .. zeitatea caanita supreina. intitulat "Na~te- . 0 limba vest-se- mitica. totu~i. Un poem caanit.. . ~i rolul sau de Tata al Zeilor.&.i un termen generic.- Fig. Ace~tia nu erau nici singurii lui copii.. dar era .

0.Chiar~i El accepta noua ordine a flilor saL . "Ea I-a masurat pe Mot. Stapanului corabierilor i se ordona sa ridice un templu pentru Yam. dar sora lui. la fel ca tatal sau.I. ca semn al puterii pe care acesta a dobandit-o. a fost illaturi de fratele sau (Baal) in lupta sa pe viata ~ipe moarte cu Mot. Yam!".spre marea bucurie a tatalui sau: .L.Im- Anat. tnarmat cu cele doua. Dar nu exista nici un dubiu ca aceasta poveste nu S-a vrut alegorica.U "'". "la izvorul apeIor. care reinvie vegetatia.U. t~i deschide gura ~i rade. Pe un scaunel picioarele-~i ihtinde. La pidoarele lui El ~e pleaca ~i se prosterneaza. . adica printul mo~tenitor.I ""I ~. Caci puternicul Baal traie~te. Mot ("Vrajitorul"). Armele sale erau securea de razboi ~i lancea.I. rerncut din mai multe tablite fragmentate.. numind-o "fecioara Anat". ." Taierea lui a condus la 0 ne~teptata revenire a lui Baal. cu toate acestea ea a avot mai multerelatii amoroase. anim!llul sau era acela~i cu al tatalui sau. '. iar paralela cu zeita greaca Atena.. ci ea a inrnti~at evenimentele a~a cum s-au petrecut ele: _ Fig. Dar el nu a primit acest titlu tara lupta. Totu~i suprema!ia lui Yam a fost de scurta durata. Yam trimite mesageri adunarii zeilor.a fel. dar revine ~i ajunge mo~tenitor.purta 0 boneta ornata cu 0 pereche de _ cum s-au luptat intre ei flii zeitatii principale. Yam le-a cernt emisarilor sai sa fie indraz- neti. L. care a ramas alaturi de Zeus in lupta sa cu monstrul Typhon. Un poem lung. conform traditiilor caanite. . flullui El. Sufletul din piept mi se va odihni.1JJ\. 35 a lui Baal era Hadad ("Ascutitul"). t~i ridica vocea ~i strigii: "Voi sta ~i m~ voi odihni. era supranumitii "fecioara perfecta". declara el.1 predea pe B~l. la izvoarele celordoua fl!1vii": . taurul. cerandu-le sa i::. aducand omagiul sau. mai intai cu fratele sau Yam ("Printul marilor"). a refuzat sa accepte acest lucru.dar zeii adunatiincep sa strige.."" J.J. ~i cu 0 lama l~a taiat" .reteze aceasta poveste ca pe 0 alegorie a luptei anuale intre verile flerbinti ~isecetoase." 92 ZECHARIA SITCHIN A Douasprezecea Planeta 93 boldit de asta. foartemi~cator. unul dintre ei flind infrant. dupa cum am vazut.l .t"'U'U. El.~ Baal mai era numit ~i Elyon ("Supremul"). traditiile caanite (care Ie preceda pe cele grece~ti)utiliieazaacel~i atribut pentru Anat.I. fj Intra in pavilionulTataluitimpului.dar a fost provocat la lupta de Mot tn aceasta lupta. Caci «Pri1!tul Pamantuluh>exisHii" coame. .Baal esclavul tau. cu toate acestea.I. care usuca vegetatia ~i venirea toamnei ploioase... Istoricii au incercat sa inteq.I."arme divine". .l. ~i. ~i ea a avut cateva . Anat.. Baal era pe cale de a fi invins. incepe cu chern area "Stapanului corabierilor'-' la re~edinta lui El. . Atena. bunul ~i induratorul. Baal-s-a luptat cu Yam ~i I-a invins . se bucura din nou. este evidenta. ~i apoi cu un alt frate.

cea caanita include in panteonul sau 0 Zeita-Mama.-". pe Muntele Zafon..--"- .Ul11>IUCH1 I.-. 36 Ca ~i religia greaca ~i toate cele dinaintea ei. El ii mangaie pantecul ~. Sotul ei era A~tar.~ . Astarte (biblica A~toret) era corespondenta Afroditei. 36) . (Fig. Numele ei era ~era.. Ea ii mangaie barbatia. multitudineanumelor ~i atributelor acestora. Descoperirile arheologice. diversitatea rolurilor lor. (Fig.i11i11.. chiar ~i partial deteriorate. Un text descrie venirea ei la Baal. ce se lupta cu un alt zeu. fiind corespondenta Herei din mitologia greaca. ii corespunde lui Ares. ~i graba cu care acesta ~i-a alungat sotiile. Mai erau ~i alte zeitati..ca in acest sigiliu' cilindric ce-l inrnti~eaza pe zeul Baal cp un coif pe cap in timp ~. pe langa aceste zeitati Mal tinere. 37) Unde i~i aveau radacinile c\lltura ~i religia caanitilor? YCI. . cum el s-a prabu~it la picioarele surorii sale... pentru a sublinia calitatile sale sexuale . ~i sunt u~or de recunoscut datorita bonetelor lor cu coarne. Nu e deci de mirare ca deseori Anat era reprezentata goala. Apoi se poveste~te.Fecioara Anat e rncuta sa dea na~tere multor copii. soata zeitatli supreme._-- .. . Numero~iizei nationali sau locali. s-au uitat unul in ochii celuilalt. (-( . existau ~i "zeii batrani". probabil. intervenind doar atunci cand zeii in~i~i aveauprobleme.~i unele similitudini dintre zeii celor doua popoare confirmaaceasta inrudire. emblemele ~i simbolurile lor animale fac ca zeii qin Egipt sa apara ca 0 mui- Fig.. precum. Unele dintre sculpturile care ii reprezinta.. frati cu egiptenii. . ni-i arata cu trasaturi care inspira autoritate..--.--"'". \lna chiar cu ~atele ei Baal. Dar. fratele Afroditei. 37 --.lJIUl . s-au uns pe trupuri. cu radacini in pamantul fierbinte (caci asta inseamna ham) al Africii.1CIiLi:UlJClJllJ I. care era asociat cu 0 planeta stralucitoare ~i care.--" -_. Fig. ale caror corespondente astrale sau din mito- logia greaca pot fi deduse cuu~urinta. care nu se ocupau de lreburile curente.94 ZECHARIASITCHIN A DouasprezeceaPlanda 95 legaturi amoroase. .i:UIU IJi:UlC WlJ li:Ullllli1 popoarelor hamitice..

38 time ciudata de actorf pe 0 scena stranie. Zeul/ZeitaMunte1ui. dandu-i partea de sus lui Osiris ~i par~i"t:-tea de jos lui Seth.96 ZECHARIA SITCHIN \ A Douasprezecea Planeti 97 Fig. 38) '. zeii egipteni se dovedesc a nu fi prea diferiti de cei aialtor popoare din .Marele zeu. ~i toate aceste diviziuni erau guvernate de grupuri de ~ei. pe care ii diferentiau clar de cei mai putin importanti. la 0 privire mai atenta. nascandu-l pe Gheb (. (Fig. a recuperat corpul mutilat al sotului ei ~i I-a reinviat. care este reprezentat in desenele egiptene ca'un' zeu "inaripat~icu coarne. 39) . fiecare avand douasprezece corpuri' cere~ti. insumeaza toate datele ~i ajunge la concluzia ca este "foarte veche" credinta egipte.G. (Fig.Pamantul") ~i pe Nut ("cernl"). Unele dintre numele acestor zei mari . strans legate de regatul egiptean. . Isis. Cerurile I Fig. iar treburile celesteerau guvernate de magicul numar doisprezece. Cu toate ca egiptenii. e1a trecut prin "poarta secreta" alaturandu-i-se lui Ra. tot in numar de doisprezecefiecare. Ra era un zeu nevazut care nu se manifesta decat rar. ci zei. cu doisprezece membri.:t~ tmc1itiL nrimii rep"iai Rgiotului ou au fost oameni. care. Apoi a mcut plantele sa rodeasca pe Piimant ~i a creat toate creaturile care sunt .pentru ca.Dar Seth'a planuit sa-l alunge pe 'Osiris ~i sa-l inece. Dupa ::IC~!f. Apoi. in cartea sa The Sky Religion in Egypt (Religia egiptenilor).discul ce1est.A. Egiptenii credeau in zeii cerului ~iai pamantului.utilizau un sistem mat<:. mal. EI este eel care a realizat creatia. el a impaqit regatul in doua. evident. Apoi. in final.Dar. Aparitiile ~i activitatile lui Ra pe. conducea 0 adunare a zeilor.. sora ~i sotia lui Osiris. Wainwright. in religie se utiliza eel sumerian.' conform traditiiloregiptene. Era reprezentat prin Aton . sexagesimal. Lumea de dincolo era impaqita in douasprezece pactio Ziua ~i noaptea erau impartite in douasprezece ore.. Capul panteonului egiptean era Ra ("Creatorul"). locul sau pe tron a fost luat de Horus. t.' nilor in zeii din ceruri care au coborat pe Pamant.zei importanti. fiul sau. Pamaot erau. Talirul Cerului.vremeaaceea.descris ca un glob'inaripat..suna familiar. iar primul zeu care a ciirmuit peste Egipt a fost Ra. 40 erau impaqite in trd paqi.matlc zeci. 39 t\ Fig. sa creeze omul.

In 1930. ci ca popoare inrudite care locuiau in provinciile vestice ale Surnerului~iAcadului. nu . oespre rellgla pUll. care inseamna "Cel care vegheaza". multe din desenele vechi ii inreti~eaza pe ac~ti "zei batrani" -.LUIU. care a adus maretia Babilonului pe Iii 1800 i. Exista numeroase dovezi di socie'tatea ~i civilizatia egipteana. in jurul anului 2000 1. caanitii. De asemenea. dovezile indica ~i faptul 'ca zeii egipteni sunt originari din Sumer.in Asiria. intr-o . ~i fratii e~iptenilor. in jurul lui 1900 i.Ch.in trepte ~i ale templelor unor zeitati sumeriene: Inanna. au f08t abandonate acum.cum de altfel era de a~teptat . egiptenilor in sud. caanitii nu au putut produce un panteon propriu. Numele sau era Adad - echivalentul caanituluiBaal (. tara care era puntea dintre Asia . r : " . Numai palatul regal. Ninhursag ~iEnlil. Pe.1 It" l&l"'''V}. erau tratati ca straini. cercetatorii au descoperit un or~ ale carni cladiri fusesera construite ~i reconstruite iotre 3000 ~i 2000 i.ii). .. Cele mai vechi ruine sunt ale unei piramide . di(erenpap prin bonetele lor cu coarne . intemeind nu numai tara lor dar ~i Tara Muntoasa ~i Tara mdepiirtata. . arheologii. Dar. era. .eel de-al ~aseleasuccesor al primei dinastii a Babilonuluf.". "cel care a recut lucrurile"). pcuaLU1Ul . i~i ie~ea din matca.leu" este NTR. care incepe cu mai bine de 0 jumalu. 40) Singura ruta maritima din sud catre Egipt era Marea Ro~ie. blDelD{eleS. probleme militare UI1i:1WI1 VI\. politica. camere pentru scris ~i(eel mai important pentru istorici) mai bine de douiizeci din diverse dome- nii. .. (Fig. Ideile anterioare. listele cu funcponari din templele sumeriene au fost descoperite pers6ane purtand nume amorite..ubatacurile elamitilor. Simbolul sau era . 41) Ca ~i in celelalte religii. alte trei sute de incaperi cu destinatii diferite. poate fi insa .1. La un cot al Eufratului.cosmogonia. ~. capetenia zeilor prezenti printre amorip avea funcpa de zeu al furtunii. viata sociala.sosind pe Pamant cu 0 barca. Capeteniile 'amori~e ~u -intemeiat demonstrat ca el se poate referi la or~ul sumerian Vr. (Fig. . situati ~i Africa din .Ei nu .triisne- wi.au descoperit ruinele capitalei amoritilor...Ch. Cuvantul egiptean pentru "divinitate" sau ."". construind diguri in punctele unde Nilul.IfWI. pe fundatiile unor constructii dataod din secolele anterioare.. Hieroglific." a.ocupa aproape cinci acri ~i includea' o camera a tronului cu picturi murale de 0 deosebim calitate. Ch. Asemenea hititilor in nord. Cu toate ca Ra era eel mai nobil zeu din ceruri...tede secol dttpa cea slimeriana. prima dinastie independenta . tehnologia.. economie. ~i ei ~i-aupreluat.- " de mii de lablite scrise cu semne cuneiforine ~1. acolo unde se afla aoum granita siriana.. :Ie regal 0 intap~eaza pe zeita Inanna (pe care amoritii 0 numeau Ishtar) incoronaodu-l pe regele Zimri-Lim. aveau aceia~i zei ca ~i ei. . ~ preluat cultura. Cand Vr a carot s. zeitatile ~i legendele din altii parte. arhitectura. horitilor in nord-est. a W.. Ei credeau ca Ptah chiar a ridicat pamantul egiptean de sub apele potopului. ce s'ustineau ca civilizatia incepe in Egipt.. . Vr inseamna '"Tara indepartata de la est".&" &. Numele lor deriva din cuvantul acadian amur11l~i cel sumerian martu (vesti~.un amorit pe nume'I~bi-Irra a intemeiat un nou regat sumerian la Larsa recand 0 prima incercare de a recuceri ora~ulVr ~ide a readuce zeului Sin.leu") . . Egiptenii credeau ca zeii lor venisera pe Pamant cu barca.care era amorita.alJJJQlJQ ~i semitica foarte putemica.98 ZECHARIA SITCHIN A Douiisprezecea Planetii 99.acolo chivotul Tara aD:1oritilor se mtindea intre Mesopotamia ~i tinuturile mediteraneene din vestul Asiei. Contactul lor cu sumerienii s-a recut prin amoriti. arta scrisului ~i multe alte aspecte ale vietii de zi cu zi de la cea sumeriana. . t w.Iv&. Acest Mare Zeu venise in Egipt din alta parte.iar poreclalui era Hadad. iar Hammurabi. comeq. pe Pamant el era flul zeului Ptah ("cel care dezVolta". ~i nu intamplator era ea numita de egipteni Marea Vr. 'Interesanteste ca ~i semnificatia cuvantului Shumer este aceea~i: "Tara celor care ve- gheaza". cunoscuta sub numele de Mari.Ch.

dat ca n. hudti.IH"UP.. .100 ZECHARIA SITCHIN A Douasprezecea 101 Planeta ."':.. au fost zeci de statui de oameni: regi. caanitilor.- . 42 Alti membri ai panteonului erau Zeita Lunii.. . 42) Cine erau ace~ti zei ai cerurilor ~i aipiimantului.~ unate pentru rugaciune. iar sumerienii 'Naimar. "cuncucp. nobili.1 Fig.ai1 cu mamlle Impre- ne-au condus pes~emiiri ~i taci. Fig.inalta'partein tinuturile sumeriene. acadienii Sin. Zeul Soarelui. lor. egiptenilor ~l amontllor. pe care caanitii 0 numeau Yerrah.. totdeauna condu~i de un panteoil sau un giup restrans de doisprezece zei? Am intrat in templele grecilor.asemenea lui El estereprezentat ca 0 zeitateretrasa. numitindeob~te ~ama~.41 1n textele caanite. ca ~i. }. Cele descoperite la Mari vorbesc ~i ele de 0 zeitate mai varstnica.. Baal este deseori numit "flul lui Dagon". . arienilor.-_. divini ~i totu~i umani. ~i indicii care ne-au purtat in urma cu milenii. Printre descoperirilede la Mari.umai este consultat in legatura cu conducerea o~tilorintr-unanumitriizboi.singudi sursa: Sumer.Cl Cli:1UlIuap:. Am urmat trasee care .ce se plangela un ~ moment.zeu al abundentei" care . numita Dagan. .. U1YWli:1UU. hititilor. cu privirea inghetatii pe vecie spre zeii lor. (Fig. ~i toate coridoare1edin toate templele ne-au condus catre o. ~i alte zeitiiti a caror identitate nu lasa nici 0 urma de indoiala ca amoritii au fost puntea de legatura (geograflca ~i cronologicii)intre popoarele din estul Mediteranei~iriidiicinilelor mesopotamiene.

. Tiamat. reiese un gruP. a~a-numitele mituri sumeriene referitoare la aceste fiinte celeste sunt. concePtii cosmologice precise ~i ~tiintific plauzibile despre cum a luat na~tere sistemul nostru solar.0 indoialaea acei . In textele care vorbesc despre vremurile "de dinainte de a fi create l11cmrile" aDar numele unor .. De asemenea. cum ar fi Apsu. Ari~ar.zeivechi"erau zeii sumerienilor.na###BOT_TEXT###0" . Nu exisUinici 0 indoiaUica "vechile cuvinte". care tirnp de mil de ani au constituit limba carturarllor ~ia scripturilor.zei din cen.nu au fost _. Daca ace~ti zei (sumerieni. guvematide 0 Adunare a Zeilor ~i in stransa relatie unul cu celalalt. ~i. nepoate ~i alp urm~i sunt eliminati. .fiecare cu un anume rol ~i cuanumite puteri ~i responsabilitati.destul de restrans de zei . genealogii ~i istorii ale zeilor care sa fie mai vechi decat cele sumeriene. Pe data ce numero!lii nepoti. pove~ti."""'~~: __: __ ::: venit vreodata pe Piimant. au Iacut parte din limba sumeriana. . Nu se spune msa ll1l. a~a cum vom arata. Daca privim cu atentie la ace~ti "zei" care existasera inainte ca 'Pamantul sa fie creat.zei cere~ti".\ . de fapt. Dar pe masura ce . nu exista nici. babilonieni sau asirieni) sunt numarati.sunt clasificati. sau cei ulteriori. Ei sunt condu~i de un panteon de Marl Zei. descoperite nicweri inscrisuri.iri". lista lor ajunge la cateva sute. .. considerau sumerienii.I' I .iluu. observam ca ei era~ de fapt corpurile cere~ti care alcatuiesc sistemul nostru solar.I' T Capitolul 4' Sumer: I' Tirimul zeilor . Ace~tia erau. se observa clar ca nu sunt numai un amalgam lipsit de orice logica.1 . acadieni. .. Ki~ar.

babiloniano-asirian. dar ~i mancau ca oamenii. Candveiajungein cer. 0 stea. care il crease. cei numiti "vechii zei". ii vei vedea pe "Purtatorul de viata" ~i pe "Piistratoruladevarului". chiar ~i de la semnele pictograflce cuneifonne sumeriene la cele cuneifonne acadiene. semnul stelei insemna amt An.'peritru a rezolva disputele dintre ei sau pentru a lua decizii importante. Acolo veneau eeilalti zeipentru a primi indicatii sau favoruri. ba chiar internationale. .. iar simbolul sau. - Textele sumeriene inregistreaza nu numai vizite ale zeilor la re~edinta lui Anu. exista nici 0 legenda. ... El nu mai erau zeitati locale. El era tatal zeilor. obtinein imaginea unei dinastii de zei.din cel de-al patrulea mileniu inainte de Christos. . in general'pentru ~ primi nemurirea. Centrele lor de cult erau. tronul sau. Teritoriul sau era intinderea cerului. confonn credintelor surneriene.fiintii divina". ci este de origine divina. . zei nu ascultau de ordinele lQf. in or~ele de provincie. Nu aveau arme supranaturale. mcat acesta a aranjat sa fie adus in fata lui Anu. 43) tI 1\oapa. Erau putemici. Daca privim cu atenpe acest grup. 43 . . ~i te vei apropia de poaita lui Anu. rora li se pennisese sa ajunga la el. iar ceilalti .iubindu-se.= DUMNEZEU Fig. El era atat de desavar~it ~i de loial zeului Ea. de exemplu.zeii biitrani" din legende ~i. vei merge in fata lui Anu.KA~I (. .Adunarea Zeilor. ~i drumul cerului it vei lua. * Capul acestei familii de' zei era AN (sau Anu' in textele babiloniano-asiriene). sau . in general. 0 familie divina.. capabili de fapte dincolo de puterea de intelegere a muritorilor. pana aproape de era noastra -.eau acelea~i emotii ~i aveau acelea~i sentimente umane. . primeau 0 serie de insarcinan limitate .. fiind credincio~i sali infideli.care supraveghea prepararea biiuturilor. ci nationale. urandu. Care 1a poarta stau. Se pare chiar ca insa~i existenta omenirii este datorata acestor zei. Aceste semnificatii s-au pastrat de-a lungul timpului. Despre ei nu .104 ZECHARJA SITCHIN A Douisprezecea rlaneti 105 Mai erau ~i alti zei.zeita berii").* * * * AN = STEA = RAI. dar ~i vizite ale anumitor muritori. Din cele mai vechi timpuri pana cand scrisul curieifonn a tntre aceste grupuri era cel al "zeilor Cerului ~i Parnantului". beau ca oamenii ~i. felul in care eeilalti zei se apropiau de el ~icum stateau in fata lui. 0 astfel de legenda se refera la Adapa (. Unii dintre ei er~u pe Pamant i~ca inainte de aparit1a omului. (Fig. cu relatii de rudenie foarte stranse. Re~edintalui Anu ~i tronul sau se aflau in ceruri.. ca. indicandca numeleserisacolo nu este al unui muritor.se. iar cultullor nu a incetat niciodata. dar ~i foarte di- inceput sa fie ujtat . ei venisera pe Parnant din Cer. Ei erau grupul de zei care apareau ultimii in procesiunea desenata pe piatra descoperita la Ya- zilikaya. Numeroase texte ne descriu palafullui Anu (ale carui porti erau pazite de zeul copacului vietii ~i de zeul copacului adevarului). cat ~i "cer". sau ulterior la\el stilizat.de pc Parnant". acest simbol era pus ina- inteanurneluiunuizeu. av. . . nu erau decat zeiHiti locale. unii dintre ei nu ~i-au pierduf niciodata vozitia. ill scrisul sumerian. .. Regele. Cel mult. . unde se strangea . de~i ace~ti zei nu numai ca aratau ca oamenii. Zeul ii descrie apoi ce it a~teapta: / vizata.Model de om"). Asta. mai putin importanti. in general. regele lor.. care erau .zeu" (descendent allui An).ca. zeita NIN. Cu toate ca rolurile ~i pozitia ierarhica a unora Seamodificat de-a lungul mileniilor. Ei erau .

can.la Uruk (biblicul Erec).. "Casa patului de aur al zeitei Antu".mancare. Traditiilespun ca in-" ~i~izeii cd mari . A DouisprezeceaPlanetA 107 .106 . Ann "j Antni"1!:!niihm mRinite1ntr-unlii!heah de aur si incetJea .a"Re~edinta zeilQr. Dar acest nume se aplica unei constructii cu adevarat impresionante. Dupa aceasta el urma sa reciteni~te poeme. in cer.' .- .. Locuinta lui. ~iPurtatorul sceptrului va intra ~ise va ~eza.otravita.~alui "lucea precum arama" si . ' .'.ruinele descoperi. sau "casa cea ffiiU"e".diferite bauturi ~i aperitive .st1aflau.Zeii" "inordinea prima parte a ospatuIui. sacrul sanctuar".a fost ridicata pe domeniul zeitei Ioanna. ... ~i apoi Papsukal. Apoi. templulpl. curte.doar :partial.d era insotit de 'sotia lui..gespre ceremonial. torului s-a ivit". ' " De~i Anu locuia in cer.Divinele pdrasle alelui Anu.. Datorita gradului de deteriorare a tablitei. Apoi Preotul purificiiriisfint~te sceptrul.deja ..iimant-:.c.muritQrii pot ajunge I.ANNA. Cum eI nu locuia permanent pe Piimant. A fostdeci retrimis pe Piimant..balamalele u~ii ca. indicarid odeosebita preocupare pentru acest toc sacru.Se aprindeau tortele ~iz.de cult.iimanfindiosa m1. 0 data ce apiiruse planeta ~i versurile fusesera recitate.0 casa ce-ncanta privirea ~j. nu era nevoie. Comi.il modelasera".era ..crIza. taretii ~i cei care duceau mancarea formau 0 procesiune ~i-i conduceaupe cei doi oaspep la locullor de odihna. Urma "ritualul spiiliirii gurii". Condus'de creatorul sau~Ad!lpa~"la. ". dip momentul cand Anu ~j. Di- pe Piimant.i~

1'emuride mare. se pare.esumeriene ca ~i. 10timp ce QIasade seara era pregatita dupa un ritual special. ~i s-a apropiat de poarta luhAnU'f. . Patru zei marl emu desemnap pentru a sta de vegh~ in .' ZECHAklA SITCHIK. 10 timp ce se servea cina .. pentru a nu fi tulburatsomnul zeilor. sa elimine scartaitul acesteia. Texteleindicain mod clar scopul pentru care a fost construitii. cei ~apte zei marl se spalau pe maini in ~apteligheane de aur ~iincepea a doua parte a festinului. cel putin in anumite f~e ale. sau( cel pupri 0 data) pentru a. .Antu .Darcandis-a'oferit ~ansa de a' de mai inainte". ~is~ intorc spre zeul Ann. '.'.pana In zori.:. exista unele pove~tiri in care acesta cobparape f. formeaza 0 procesiune in . Nusku ~i~ala. un preot se urcase "pe cea mai inaM ti'eapta a turnului din ternplu" pentrlia observa cerul._. i~i are ecou inpQve~tile din Vechi~d Testament despre riqiciiPle la.ceruri s~a ureat. deveninemuritor. mcut prept. Nu mai putin de optsprezece straturi au fost descoperite aici. Printre .-:: Sugestia din pove~til. putem afla . aduc un al doilea obiect ale caroi nume ~iscop sunt ileclare in E. vinele fiice ale Urukului".fi~.. sa i se ~corde exclusivitatea asupra un~i ora~ sau centtu ..1rito.caci era .in curtea.Anoa. fie in vizite ceremoniale (can. o tablitiiapartinandunei arhivedin Uruk ne da masura pompei ~i fastului care insoteau yenirea lui.Adapaa refuzatsa manance"paineavietii" crezandca maniosulAnuii ofera. . IN. '. sotia lui In acesttimp.0 atenpe menita.. . preotii recitau "Planeta lui Anu.tela Uruk figura ~i o colina. ~ezase-vor la curtea zeului Anu.sale.un loc nobil pentru 10cUlre".zidlirile sale uriase atineeau norii .intitulate "Celei care din ce in ce mai stralucitoareeste. cereasca planetiiIizeului Anu" ~i"lmaginea Crea.. zeitele.ANNA ("Casa lui Anu"). En~"srnntul E. Templul luiAnu se numeaE.a ciirei ispiHi este de neinfrant".mereiin care urmau sa doarma Anu ~i Antu . apoi se intorc in procesiune in curtea palatului in care statea Anu.'al'Cerului Er<]u". - .. numita .' . un preot ungea cu "ulei'fin" ~icu vip.preopi. ceruri ale prQfetilor Enoh ~i Ilie. unde arheologii au descoperit ruinele unui templu construitii remcut ulterior . .eii. ANTU). Anu ~i a sotiei sale intr-o "vizita de stat"..o face pe nepoata sa. spun textele sumenene. AltHerau p~i la diferite porti ale templulUl.fata~iin spatele purtiitoruluisceptrului apoi pro!ocolul spune: Apoi coboariicatre Siavita curte.j'. . mcuta de mana qmului. El trebuia sa se uite cu atentie intr-o anumita parte a cerului unde urma sa rasara 0 pUmetastralucitoaie.. .NIR..templul lui Anu.0 cas~pentru coborarea din Ceruri".Marele Anu din Ceruri". .

la un moment dat.rugaciune de despartire".jbJt'. . din Antichitate pana in zilele noastre.ra..u u" . un foc in casa lor sa faca. plecarea zeilor: mas'a de dimi'" ti~ezepe Anu.". (coroana dlvina). toate timpurile..prototipul ~i tatal celui din urma zeu . incantatiile.de mana ("ap~carile de mana") teet al fiecaruirege. se recitau alte incantatii ~i se cantau cantece "cu mainileridicate rncandu-se setnne".gratia caruia altii au putut fi incoronati ca regi. La semnalul dat.=:. incantau 0 ." . sa . 'iii .descrie.de la templul principal. dar ~i eel prin unui tron pe umerii functionarilor din templu. ei a coborat pe .r" : 8.de la torte un foc uri~".: ~ '.. strangerile . . Pfecarea celor doi zei era plani. 'Pr:- ..tiera sub forma ". imnuri' ~i psalmi erau recitati cand se ajungea la "cheiul slant" ~i cand se ajungea'ia " debarcaderul barcii lui An~".. Sa te binecuvanteze! Fie ca ei sa te binecuvantezein fiecare zi in fiecare zi a fiecarei luni a fiecarui an! Dintre miile ~i miile de desene ce-i reprezinta pc zei. Numele lui insemna ..iisprezeceaPlanetii 109 facalafei. de~i mult ult<~rioara. Apoi zeii eei mari erau purtati intr-o li.-. fiecare rege era incoronat dc' Anu. sarbatorind prezenta celor doi oaspeti divini.Peurma.. Antu. care au fost descoperite pana astazi. . Caci imre zei. --. (Fig... ..( 'n.. . in acest timp.. trebuia ca toti preotii din or~ sa "aprinda.. scept~l (simbolul puterii) ~i caria de pastor (simbolizand pastorirea supu~ilor).sumeriene. un alt text ne ..cuerau condu~i cei doi zei in timpul procesiunii din Vruk. toti preotii ~i functionarii templelor care ii condusesera pe zei..I. ~idaruri sa ofere zeilor totL. . la patruzeci de minutedupa rasarit. Conform tradiasiriana.". 'o'. 0 reprezentare .. Erau recitate incantatii speciale. ' Top oamenii din tara. . ". . Apoi.""~: regi. ci chiar " .ne da 0 idee despre felul in care tiei..~~..Jl uc"...' . nici unul nu pare sa-l inm. condu~i de Marele Preot.LIL.. vazand focurile de la Uruk.1t " '.I ....'1. care urma sa conduca panteonul lumii antiee. 44) ~ ".. dupa care i~i luau ramas bun de la Anu ~i Antu astfeI: Fie ca Zeii Adancurilor. intreaga tara petrecea. I. Se lua ramas bun. insemnele 'Iui erau tiara. "'J_~'~ " . h .0. Dar coroana~iseeptrulau ramas simbolurileregilor din . apoi.. fie ca Cerul ~i Pamantul sa te binecuvanteze!" rosteau ~i de ~apte ori. in timp ce sia~itut acestei tablite este rupt.. 41 CdCJaeste purtata acum mal mUll ut: t:jJl:>\iU. Regele zeilor..:.zeul aerului" . A doua zeitate dupa Anu era EN. dupa toate probabilitatile.108 ZECHARIA SITCHIN A Dou. star~ind ~ederea lor peste noapte.. _ "'. ~i garzile din ori~iceor~ s-aprinda focuri in piete ~ipe strazi. . Fig. ~i totu~iel transpare din fiecare statuie sau porneata. ' in a ~aptesprezecea zi.. Anu nu era numai MareIe rege. la minut.. J" ' vantul sumerian pentru rege era Anutu ("zeificare"). poarta se va deschide in fata lui Anu ~ia soatei lui. in timp ce procesiunea teecea pe "strada zeilor". Apoi se rugau pentru binecuvantarea celor ~apte zei cele~ti ~i-i invocau pe zeiicare erau in Cer ~i pe cei care erau pe Pamant. 44 ... .-. trebuia ca preotii din tara. chiar ~i.. . EI era eel mai vacstnie fiu allui Anu. . J .ficata nu la zi. Dar.. ~i fusese nascut in re· ~edinta cereasca a aeestuia.. "Mare Anu. II 68 'I "JI Ir ' {f .0. ~i Zeii Locului Divin.al furtunii.

cu cea mai dulce apa. dar ~izeii i~i~i il considerau zeul supremotl numeau "Regele tuturor pamanturilor". devenindprinJ.. Zeul ii cere sa se dragosteasca. cand vin pe Pamant Umili in fata lui se pleaca. Un.Kl]R ("Casaca un munte"). prin care erau legate intre ele Cerul ~i Piimantul.Kl. pe Pamant el este Conducatorul". dragostela prima vedere. d era eel care conducea adunarea.. cand numai zeii locuiau 1tt'Nippur. Nippurull-ai intemeiat.Imn lui Enlil. Pe Cea-cu-ochii-negri a vazut-o.ul Zeu al Cerului ~i Pamantului.- . Enlil a reu~it s::o'coovitiga pe Sudsa 'viha Ctrel.Dar ea nu vrea. Cand zeii se strfutgeau in Casa din Cer. _ Si sa samte. Conform unei variante. Atunci a ri- dicat Enlil Nippurul.sa fi fost creati.---. Care guvemeaza destinele pana in viitorul indepiirtat. De bunavoie. ordinele-i ascultli. Ale carni sentinte nu pot fi schimbate. or~ullui Enlil. Nu numai sumerienii. I-a dezvaIuit aghiotantului sau Nu~ku dorinta sa fierbinte nascuta in' el de "tanara fecioara" pe nume S1:JD ("Cea care are grija de copii")._.Locul Siant al tau. ("Puntea dintre Cer ~i Pamant").". . . -. Al cami-cuvant este riobil ~i s&t. Enlil ~i-a vazut viitoarea mireasa pe ~and facea baie goala in raul care cuigea prin Nippur. Enlil a venit pe Pamant inainte ca pe acesta sa existe oameni. aUituride tatlil sau. . iar omul nu fusese creat inca. ~i cm:e locuia cu mama ei la E. Nici un or~ nu s-ar fi construit ~i nici 0 a~ezare omeneasca. Dar ea nu vrea: "Vaginul meu este prea mic (ii spune ea) ~i nu ~tieinca barbatia-ti s-o primeasca. locul . binefa- catorul"relateazaca muItedm aspecteleculturii~i civilizatiei omene~ti nu ar fi fost posibile tara ordinele date de Enlil pentru a fi executate "de-a'lungul ~ide-alatulPiimantului.:. Conform traditiilor sumeriene. eel care hotara~te soarta." .. C8nd Adunarea Zeilor se intrunea pe Piimant. 111\.1Iil.am:. <luaPUi)LUI1 pt<uuu vut<. ale cami ..Aceastli legatura este numitli . inca nu au invatat.." Dar Enlil nu putea accepta un refuz. lata cum descriu ei prima actiune a lui Enlil: Enlil. ea se tineain incintasiantlia Nippurului. Zeii din Cer. 0 data ajun~iio largoel a violat-o.lI:: UI.r . ~i cu credintii. lar buzele-misuntpreamici. Enlil a intaln:it0 zeita. . unde se gaseatemplulsau. tntemeiat-ai Dur-An-Ki tn mijlocullumii. E. Zeul ii cere sa "Be dragosteasca. de sumerieni DUR.nu la casatorie a fost primulgandal)luiEnlil. " " ' Nici regi nU.Ul. centrul sau de comanda. A fost. Textele sumeriene declara ca Enlil ar fi venit pe Pamant chiar inainte ca "cei cu capetele negre"-nume utilizat de sumerieni pentru a desemna omenirea . care i-a devenit apoi sotie.online pana departe ajung. .dar probabil. Nu~ku i-a sugerat zeului sa 0 invite la 0 plimbare cu barca ~i i-a pregatit una.:. AN'. 1. .110 ZECHARIA SITCHIN ADouisprezeceaPlaneti III Piimant. in fata lui se pleaca Zeii Pamantului. ~ieste chiar ora~ultau.nobilul. . Cand ai intemeiat divinaa~ezare pe Pamant. ~ispuneau ca "in Cer el este Printul. Pastorul Enlil.RE~ ("Casa parfumata"). "Cuvintele sale (ordinele) fac Cerul sa tremure ~i Pamantul sa se cutremure": Enlil. tn acele zile.ar fi fost ~i nici un preot nu s-ar fi nascut... Or~ul de pe Pamant.

parandu-i rau..A Douisprezecea Plsnetii 112 ZECHARJA SITCHIN 113 .cea de obicei Enlil. "Tatal zeilor ~i al oamenilor". "servitorulluiEnlil".. cerului" . 0 data' ce Enlil i-a oferit "Haina reginei". Versiunea aceasta spune ca Sud. in vremea potopului. Aceste "cheman".ci invers. Tu care ~tii soarta Pamantului. .. .. Enlil era acela care alegea pe cei ce conduceau omenirea. Sud a devenit sotia lui Enlil ~i el i-a acordat tidul de NIN. _". ce-asculti chemarea lui. "Cel care nume~te regi"..45) . nici ceilalti zei c~e I-au pedepsit. I-a urmat... "Zeul agriculturii".mcute in numele lui Enlil ~i al tatalui sau Anu . ramasa insarcinata. spun mai departe pove~tiIe. De~i Enlil era dipetenia zeilor.. a vrut sa distruga omenirea:. Astfel. Domn al Dreptului cuvant.' . Tata Eolil.zeita aerului"). cu gandul ca acesta s-o vada ~isa se indragosteascade ea.trimis pe aghiotantul sau la mama fetei pentru a-i cere mana. "Enlil cel imoral!" ii strigau ceilalti zei. 0 tablitAvotiva de la Nippur ii intati~eazape cei' doi flind serviti cu mancare ~ibautura intemplullor. . Tu care cuno~ti soarta Surnerului. nu ca suverani ci ca servitori ai zeilor.Dar cand mcea pace cu oamenii. cu Doamne. cu plugul ~icu tlimacopul.1 \ Surnerienii it venerau pe Enlil din teama ~i gratitudine. el i-a invatat pe oam~niagiicuitura.. menilor. i~i incepe codul sau declarand ca "Anu ~iEnlil m-au nurnit rege pentru a aduce bunastarea poporuluimeu pentru a face justitia sa triumfe pe Pamant".. iar el a luat-o de sotie.LIL (.n "'7. Tata Eolil. "Zeu al Cerului ~i al Pamantului".AdevArul este ca ea fusese trimisa de mama. povestirile sumeriene nu relateaza despre vreo aventura a lui Enlil. El o singuraexceptie..zeul . insarcinati cu administrarea legilor dIvine.ei sa faca baie goala chiar pe drumul pe care. . ~1 Babilonului pe un anume Marduk.ofereau legitimitatea conducatorului ~i-i subliniau funcJU'. tica. "Mo~tenitorul l~i Anu". Pastorul Capeteior negre. el era ~iregele Sumerului (uneori numit simplu "Pamantul"~~i al "Celor 011 capete negre" lata cum il descrie un psalm sumerian: . el a fost prins ~i surghiunit in "Lumea de Jos". Stapan al1turor pamanturilor. Conform textelor surneriene.. Enlil.:1111 nQt1nn~1 . Altele spun insa ca Enlil a fost cel care.datorataproblemelorde succesiunedinas. ceilalti zei au respectat-o. regii surnerieni.. Tablita fusese era ce~ care mcea Adunarea Zeilor sa ia decizii impotriva oa- comandatadeUr-Eolil. care Fig. I-a. "vantul" lui sufia aducanrl furtuni impotrlva ora~elor razvratite. . n+-on .. Numai tu singur domne~ti. pana la muntele unde apune soarele. ceea ce nu ~tiaunici Enlil. era un zeu bun care impartea favoruri. in ciuda felului in care cef doi s-au casatorit. "Afara din or~ cu tine!". era ca InuEolil a sedus-o pe Ninlil. ce-asculti chemarea lui. Pe langa faptulca Enlil era d\petenia zeilor. Nu e alt rege pe Pamant. acadieni ~i babilonieni i~i incepeau tablite1edeautoslavire prin a povesti cum erau chemati la Enlil pentril a li se oferi conducerea regatului. "Conducatorul Adunarii Zeilor". Oricum at fl. TT: u__1-: . Tata Eolil. De la muntele de unde rasare soarele.(Fig.acesteaerau doar catevadin titlurilelui Eolil.. ~i.. El a fost cel care. Dar.. 45 ..

.A ~iEN. Ea ni~teparai~e care uneori contin ~ipe~ti.- -- . supus legilor morale impuse de comunitatea zeilor. .. _= ..114 ZECHARIA SITCHIN . '___"'__ .. iardin "mandrul sau Nippur putea sa trimita ni~te raze.~i numele de NIN.AKI (."Cand m-am apropiat de Pamant.IGI.:1_ n n"n"". -. i-a dat lui Ea. ce pana-n' inima tuturor lucrurilor putea sa ajunga" .:: _n. '~ * . 46 mult timp in urma.": . incalcarea lor era pedepsita cu exilarea ~i nici macar nu era imun la plangerile muritorilor..~ Cea de-a treia zeitate a 'sumerienilot era un alt fiu al lui A!lU. Continuand.. Sigiliile asoeiau eu Ea. EI ~i-a construit "cas a cea mare" intr-un ora~ intemeiai de el la marginea pnuturilor ml~tinoase. Nu exista nici 0 indoiala ca Qastfel de imagine. ....avea "ochi care cercetau tot Parnantul".el era la fel de uman ca oricare tanar atras de 0 femeie frumoasa. a numit un zeu care sa supravegheze construetia de 1. cand cei trei zei ~i-auimpaqit teritoriile intre ei.KU (...E.. mai era cunoscut ~i ca E. Ea pretinde ca el este eel care "a dat omului plugul tras de boi. tacandu-Ie un raipentru pa... ' Trecand de la ape la pamant. care nici niacar de neam sumerian nu er~'.un . cu adevarat casa lui.Locul pe~tilor de apa").e! avea doua'i1ume. EI "avea legatura dintre Cer ~i Pamant". printul Pamantului'~ prin aceasta dandu-i-.. aducand in Sumer metale ~ipietre semipretioase. Ea era'zeul "apelor sarate"..46) Conform textelor s1J1l1eriene ~ia unei extraordinare autobiografiia lui Ea ins~i. .c 1. a tras prima brazda.....DU (. al marilor ~i oceanelor. acoperindu-Iede stuIari~uricare erau materiale foarteutile pentru construit.se. 0.. .fapfulca Luna produce mareele. el "hotara soarta"..RI. Ea a construit corabii foarte putemice.. Ea (literar numeleinseamna "casa pe apa") a sUPFave. a~acum este infiip~atmai jos.J 1. dand tara indoiala na~tere numeroaselor pove~ti ulterioare despre luptele Fig.Enki~iordinea lumii" it crediteazape EnId ca . -0 .. iar apele. dintrezei. 1.J: ! _: ' .. Textele sumeriehe vorbescin mod repetat de un moment. a lunii in primul ei patrar. erau.. ' ' Sosirea lui pe Parnant este asociata it. ~a cum indica de altfel ~i numele sau.KI. '" ~i totu~i. + '9¥111nC" placea sa se plimbe cu barca.Ca zeu al marilor. sari de tot felul. "Cuvantul sau era lege". Luna.cand apele Golfului Persic navalisera-in interiorul tarii. ' .. Mai departe yom vedea rolul central pe care it juca Enlil in problemele zeilor ~i muritgrilor ~i cum ~pva dintre fiii lui s-:au batut intre ei ~i'cu alti zei pentru succesiunea divina. . declara el.(Fig.....I ::: "".zeul ochi'-stralucitor"). textul numit de istorici .Casa de unde se pleaca departe")... el s-a nasc~t in cer ~ia venit pe Parnant inainteca 'aicisa fi existatvroo~ezare sau vreo civilizape.ltextele sltineriene cu 0 inundatie.. Apoi descrie 0 serie de acpuni pe care le-a intreprins pentru' a face pamantullocuibil: a umplut Tigrul ~i Eufratul cu "apa de viata datatoare". a construit adaposturi pentru vite ~istane pentru 01". Cel putin <> poveste relateaza cum un rege sumerian din Ur s-a plans direct Adunarii Zeilor ca seria de necazuri ce se abatusera asupra ora~ului se datora faptlilui ca "Enlil numise rege pe un om nedemn. . cu foarte tinile. "sentintele sale imuabile". care navigau pana departe.. umplandu-Ie apoi cu pe~ti. numit HA. asociatie data probabil de.cm:evenise din Cer pePamant.... el era.zeu al Cerului ~i aIPamantul!-ii".regatullui Apsu" ("Adancul").* '. La fel ca ~i fratele sau Enlil.. .' A Douasprezecea P)aneta 115 vorbesc de la sine despre maretia ~i puterile sale. goala. transformand toate regiunile din sud in tinuturi mIa~tinoase. era multa apa".. "Marile i Ie-au dat lui Enid. Cele mai timpuriisigilii-cilindrice intap~~azaallituride ' .

. Atunci Anu in ceruri a urcat. . .problemele 'succesorale ale lui Iacov au fost provocate de faptul ca el.in ciudadorinteiz~ilorde a refuzaomuluinemurirea. sotia lui Avraam. copilul astfel nliscut. a fost cel de-al doilea copil. Avand atatea afinitati cu crearea ~i"dezvoltatea" omului. .I~mael. Rebecca.- .Ii confera lui Ea rolul-cheie: ca principal murar al zeilor. zeul care I-a civilizat pe om.era primul nascut..Textelesumeriene~i acadiene despre potop.. .ro~cat. rat:_~. tulAnticeraudatedezei.. diat ce Sarah._Lu_ I. care. LuiEnlilPamantul i s-a dat. Cum codurile de legi dupa care traiau oamenii din Orien~ pravietuiasca potopului. inscrisurile sunt pline de indicatii despre gelozia pe care o nutrea Ea fata de Enlil.opunandu-se Adunarii Zeiior -I-a ajutatpe un om de incredere al sau sa su- Qricat de mare i-ar fi fost supararea fata de aceasta tragere la s0rti. cum sa prelucrezemetale~ialtele.'> ~1 . Sunt Marele frate alzeilor. paros ~i foarte vioi.". cat ~i!!!c. . Sotia lui Isaac. de~i it slujise pe Laban douazeci de' ani pentru a capata mana tHcel lui RaheIa. Rebecca a folosit un ~iretlicpentru a obtine binecuvantareapentru.~re nu av:a copii. in special. it descriu pe Ea ca fiiild cel care . Anu. .\. A\vraam. Tinandu-se de calcaiullui Esau._. '.(Ia fel ca Vechiul Testament) adera la convingerea ca "facerea omului" este mcuta de unul sau mai multi zei printr-un act con~tient ~i d~liberat. celalalt nume al lui Ea este EN. de fratele sau Enlil.'!'. - . descoperim invariabil ca riesupunerea mti~a'a lui Ea . in sffir~it.se poatespuneca regulile sociale~i familiale ce se. . frustrarii pe care 0 simtea acesta fata .a-_. _ . a nascut doi gemeni..oamenilor doar pentru ca jucase un rol important in crearea acestuia sau avea ~i un alt motiv. Sa fi fost Ea de partea .. Anu: Tatal meu. ~r - ---0--- -.. Isaac trebuia sa ofere binecuvantarea mo~tenitoruluisau.era datorata... Sunt primul nascut allui Anu. Sunt cel care s-a nascut Ca prim fiu. nu este de mirare ca ell-a sfi\tuitpe Adapa -""modelul de om" creat prin "intelepciunea lui Ea"-: sa mearga la re~edinta lui ~..aplicau oamenilor erau in vigoare ~~pentJ.-uiEnId." D"h"".. Iar manle ce-nconjoara pamantul ca un inel. el Ii realizat met~da ~iprocesul prin care urma sa fie creat . a nascut un baiat. . .. in autobiografia sa: nu Enlil. textele sumeriene ~iacadiene. Laban I-a foqat sa se -- l~ .a fost exclus de la succesiune ime. al divinului Anu. Printul Pamantului.pI m~i mult r~nil ha- .116 ZECHARIA SITCHIN A Douasprezecea Planeta 117 fiind cel care i-a invatatpe oameni sa fabricecaramizi.L-_1__:=._:___ n~4__~.Prezentfu1du-l pe zeu ca principalul binemcator al omenirii..---J-- Zeii ~i-au strans mainile unul cu altul.1lzei. se pare ca el nutrea resentimente mult mai marL Motivul ni-l ofera chiar Enid.at~t in ceea ce prive~teproblemele muritorilor.l1hp<I (. Sunt samanta fecundata. de o~e..favoritul ei Iacov. intr-adevar.: '" .arta constructiilorde ~ezan. iar textele care vorbesc despre impaqirea lumii intre cei trei zei 'sugereazaca Ea 1 a pierdut sta~_~. ... cel care 0 merita. m-a adus la lumina..:ele ale zeilor . tran ~i pe jumatate orb... fostu-i-au date. a Marelui tam salbatic.'" . deoarece aparent 30tia lui era sterila. Sortii ~i i-au tras ~i-au imPiirtit. ~inu Enlil. Cel care s-a nascut efectiv primul a fost Esau . \. trebuia sa fie mo~tenitorullui .el este prezentat ~ica principal protector al oamenilorin Adunarea Zeilor. . mai subiectiv? Pe masura ce cercetam mai multe documente. I. Isaac. intr-adevar. al universului rege. deci el.KI ("Zeul Pamantului").1 T~~~. de unde s-au inspirat probabil ~i cele deciziei biblice. inscrisuri juridice ~ifarililiale descoperite la Mari ~i la Nuzi au confirmat faptul ca obiceiurile biblice ~i legile dupa care traiau patriarhii erau legile regilor ~i nobililor din intreg Orientul Antic.I.. omul. ci el . a mcut un copil cu serVitoarea sa. Cu toate acestea.. ___ _.~i nu pentiu Esau.

Dar copilul era fata." Dar ~iea a nascut tot 0 fata.. conform tuturor textelor. A cautat sa realizeze acest lucru. Dar declaratiile lui Ea: "Sunt samanta fecundatiL. "dupa noua luni de sarcina. c:at. Lea i-a nascut' lui lacov primul copil. u .a gemenilor Esau ~i lacov poate avea 0 paralela anterioara in lucrurile petrecute in "Casa din Cer"..spun ca.. aiMun flu. Dorind sa puna capat acestor incerciiri. Enid Iiluat-o apoi pe nepoata sa ~i... Dupa cum yom vedea ulterior."un loc stant. Un text numit de cercetatori "Enki ~iNinhursag . in ultima vreme. Lea... oricand va manca anumite plante. mult de-a face cu probleme zeie~ti.cu ajutonilsuroriisaleNIN. Daca aceste pove~ti despre Enki ~i Ninhursag au mai . Ninhursag era 0 fata batrana.natura conflictului dintre Enlil ~i EalEnki. spun legendele sumeriene. ducea in Marl ~i Nuzi 18 adopta- rea sotiei favorite drept sora. dar din nou. nu de la Antu. : :101_. Enki s-a decis ca nu mai are rost sa se lupte pentru putere cu fratele sau ~i ~i-a concentrat eforturile pentru a face din flul sau. Ninhursag I-a blestemat ca. evident. un tinut slant. sau Adam. succesorulla "Tronul ceresc".un mit al paradisului" descrie caIatoria lui Enki spre Dilmun.~i-a depus samanta in pantecul ei. in aceastiiprivintiifiind0 alta regulade succesiune. Sa fi fost el atunci conceputcu 0 alta zeita care sa fi fost doar concubina? Povestea lui Isaac ~i I~mael. Ea era . tot 0 fata s-a nascut.HUR. Totu~i.. Enki . unii cercetatori considera ca intre cei doi a existat o continua lupta pentru putere.ea mo~tenitorulde neatacat. dupa formulele ~i procedurile descrise tiP.sora ~efii"a zeilor. cel putin la inceput..leita Muntilor"). atunci cand Enki S-8 apropiat de ea. I _or _ --~ . De la 0 astfel de sora vitrega. un loc stralucitor". se pare. lar biblica Eva . . chiar daca nu era ~~:. altele au de-a face cu problemele muritorilor.Cercetatoriis-au aratat uimiti.f.aveau la baza in versiunile lor originalesumerienetocmaiaceastaluptadintrecei doL La un moment dat.Enki ~i-a depus samanta in panteceleei.cu problemele medicale. deoarece . ~i ea era flica lui Anu dar.era mo~tenitorullegal. Unele texte .. Se poate intelege a~adar.. pe losif. ea a nascut pe tiirmul apei".. era legal primul nascut allui Anu. cand Rahela I-a nascut pe primul ei copil. sunt primul nascut al lui Anu".cea a potopului . De~iult~rior ea a fost reprezentata..Fnki. ~i totu~i. uneori. copi!ul nascut dintr-o astfel de sotie fiind cu cincizeci la suta "de samantii mai pura" dedit un fiu de la 0 sotie neinrudita . pe Ruben. lacov I-a preferat pe el inaintea celorlalti. caci. sa se imbplnaveasca de moarte. a devenit clar ca un biirbat se putea casatori cu sora sa vitrega. =. 47) Unii speciali~tiviid in Adapa (modelul de om allui Enki) pe biblicul Adama. se pare di in tinerete era destul de atragatoare..incadincelemaivechi timpuri. cat ~i . tipatul ei i-a "fiicutpenisul sa ude ~anturile". unele din povestirile biblice cea a Evei ~ia ~arpelui. singura - spune tex"' . .. Caci ti putea sa insemne atat viata.~i ea venisedinCeruri. Dupa ce a cerut sa fie lasati singuri.. Enki fiicut dragoste cu fiica lui...:: ~. cat ~icoasta._ n .118 ZECHARIA SITCHIN A Douiisprezecea Planetii . ca 0 matroana.a sii. iar Iacov a mai avut de la ea ~i de la alte doua concubine mai multi fli ~i 0 flica. "El a imbrati~at-o. samanta lui Enki". Aceasta. Dublul sens al sumerianului TI sugereaza ~i el paralele biblice. Mai mult chiar. Ninhursag. atunci cfutd zeii ~i-au impii11it domeniile.. De~ise pare ca Enki a acceptat prerogativelesuccesorale ale lui Enlil.. (Fig. de faptul ca atat Avraam. omul a' fost creat de Ninhursag.:_: ta vietii"). 119 casatoreasca Cusora mai mare a lui Rahela. ~i nu din cel al lui Enlil. tinand cont de opiniile biblice referitoare la relatiile dintre frati. Samuel N. cand au fost dezgropate documente legale de la Nuzi ~i Marl.. astfel ca numele lui Ninti putea insemna atat "Zeita vIetH"cat ~i"Femeia din Coasta". ar putea sa exprime 0 stare de fapt. a vrut Enki sa . In aceasta Iposlaza. primul nascut. fiind insiircinata. --r . ceilalti zei au intervenit pe langa ea pentrua anula efectele blestemuluL .a lasat-o insarcinata.SAG(. Dar.uu~a tie ciudatii. Enlil..H1u". Kramer a intitulat unul din textele antice "Complexul de inferioritateallui Enki". cand se luau in consideratie toti copiii de la toate sotiile. ea a primit tinutul Dilmun . Nereu~ind sa obtina un mo~tenitor. apoi. pentru a face flul nascut de la.:1_ 1__ .care .rutat-o...~_ tul in mod repetat.textulne informeazatara jena ca..

r. un zeu razboinic.UR TA (. mo~tenitorul"legal". Zu trebuia sa puna mana pe cateva obiecte.omului.120 ZECHARIA SITCHIN A Douisprezecea Planeta 121 inseamna viata .. Dar...de fapt insemneIeputerii sale . 47 " * Enlil.mama" . deoarect Enlil il prime~te. invingatorul urmand sa devina capetenia zeilor de pe Pamant (c!ci Zu pusese mana pe ascuns pe 'insemnele de ) I" Fig. care lansa sagep de lumina. a fost mai norocos. 48 conducator ale lui Enlil). biitalie a sa nu a fost pentru tatal sau.eel care a dat in toate limbile cuvaotul . care inainte mergea cu plasa ~i cu raze de lumina" pentru a se lupta pentru tatal sau.. 48) if Fig.zeita care-i aduce la viata pe cei morti". ~a ca ~iea era intr-un fel .:p n!lrp.. fnUele~irivalulluiEnki.~iii incredinteaza sarema ae a pazi intrarea la chivotulsau". Ninhursag mai era oumita ~i Zeita-Mama. Ea era poreclita .." (Fig.. printre care~i magica "Tablita a destinului".nlil C..~_Inl In. increderea prin triidare.J. Dar cea rnai impor. . Era cel mai taniir dintre zeii de pe Pamant. iar numele sau era NIN. recunoscut pentru calitaple sale de luptator. titlul ei fiind . A fost 0 batalie monumental a cu un zeu riiu.. Vechile desene ni-l intati~eaza pe Ninurla avand 0 singurii arma. Vicleanul Zu a gaslt momentulpotrivlt.(Fig. tanta.i'iel este cunoscut si de un anumit Fig.zeul care a pus fundatiile").. 49 rang. avand de la Ninhursag un fiu. .Mammu". cand bnlil s-a dezbracat ~ia intrat . pe nume ZU ("Vicleanul")..pIanuia in inima sa". Textele ni-l prezinta ca fiind un vanator abil.a fosf creata din coasta lui Adam. "fiul razbunator. Textele care descriu aceste evenimente sunt deteriorate.U era tot 0 sora sau un medic. fiiti indoiala cea cu care arunca "sagep de lumina". .m~avul Zu" ii va rasplati . nascuti in Ceruri..iar simbolulei era cuti~ul . EI era "viteazul fiu allui Enlil. ci pentru a-~i salva viata. Pentru a face asta. caci "luarea insemnelor lui Enlil .b unealtiiutilizata de mo~ele din Antichitate pentru taierea cordonului ombilical.zeita vietii" ~i"Femeia din coasta". . . Ca fiiod cea care a dat viatii. putiind fi des<4ifrate doar din momentul in care"Zu sos~te la E-Kur. 49) Sotia sa BA.

. tn momentul acesta. Ninurta a tras eu til-/um in "pinioanele" aripilor. Ea I-a statuit pe Ninurta sa adauge un til-/um la arma sa ~i sa pnteasca in "pinioanele" sau mieile rotite ale "aripilor" lui Zu. ci ~iel. poate lupta.MAH - I". Urmandu-i sfatul. cat timp aeesta purta «Tablita destinului» asupra sa". acestea s-au steicat ~i aripile au ciizutrotindu-se spre Pamant.. . Ninurta tragea eu "sagep de lumina" in Zu. ca mo~tenitor al al tatiiluisau. Taie-iberegata!lnvinge-I pe Zul... incat insu~i Anu a fost informat. ~iea a fost cea care "taeut-am sigur pentru fratele meu ~i .. . ea i-a explicat ca nu numai E!llil.Astfellovite. "Cu tipete de durere te-am naseut".?': '. cum tacea de obicei. ea I-a statuit pe Ninurta sa piece la lupta ~i sa-l . dar indicand 0 ma~inazbUratoare)spre 0 ascunzatoare indepiirtata.. incepeausa-~ifacaefectconsecintele fapteisale. Ninurta... Intorcandu-se catre fiul ei. In timp ce Zu zbura cu un MU (tradus prin "nume". . In timp ee batiilia continua nedeeisa.' ~n'"j~ntM_ va devine ca 0 carpa". Intorcandu-se catre .''''uv:t'-~ : __ :__~:~71'. cel care le-a naseut. ~ansele de succesiune ale copiilor sai cre~ieau daca Zu era infrant. . . .Maceadoamna") a fost de acord. - pentruAnu" continuitatea "RegatuluiCeresc". EI a analizat ~i a decis'ca Zu trebuie prins ~i recuperate "formulele"." Problema era atat de serioasa.. ~i vantu(ile aripile-i sa-i poarte in pustie. / ~i pune cele ~aptevanturi turbate sa . : nfoX . Lini~tea peste tot se-mp~tia. a zis ea... ~ oj . Ea a venit cu 0 idee mare: "De ce sa nu-I chemam pe Ninurta pentru a se lupta cu Zu?" Adunarea Zeilor nu putea sa nu observe trucullui Ea. . Hisandu-~i lucruri- Ie nepazite.bataspre eI. Anu a intrebat "Care dintre voi se va lupta cu Zu? Numele lui. dar ele "de corpulluLnu se puteau apropia.~ ~ ~- 122 '" ZECHARIA SITCHIN A Douisprezecea PlanetA 123 in bazin pentru a inota.. Zu a fost invins ~i"Tablita destinului" s-a reintors la EnliI. ~i cum Enlil se spaIa cu apa stanta.:__1 ---. lar semneleputerii sa se intoarca in Ekur. In mod clar. ~i stralueirea ta sa-l orbeasca. -s~nu fie in van. Ataca tu..~himijloa de drum ea se opreau". La tatiil lor. * · t"'I "TatalEnlil tara glas ramasese.. Ninhursag (care in acest text este numltli NIN. Spre uimirea zeilor. . Stralucirea sanctuarului. Sa se intoarca Divinele formule..~ . cand auzira vestea.unoscuti pentru calitatiIe lor de luptatori. peste toti va dOInni!" Au fosi chemati 0 serie de zei rec. prea repede-a fugit. coroana-i deoparte fusese lasata pe tronu-i sa se odihneascaZu a luat Tablita destinelor in mana ~icu insemnele puterii.::iLI1JU1UJ 41'" ""'''''. Intreaga furtuna asupra lui sa se abata. La intrarea in sanctuar. ...""Ca unul toti zeii Pamantului s-au adunat.. ' Moarte erau acuma divinele formule. de unde el privea. . Dar cu totii au spus ca cel care.f. la fel ~i daca Ninurta era ucis.)iii lui". Sagetile lansate .are "Tablita UI. -in el nu mai era. Zu ~tepta ca ziua sa inceapa. prinde-I pe fugar. tiicerea acoperise totul. Numeroasele versiuni ale legendei descriu apoi inspaimantiitoarealuptiicare a urmat.~i ea d1Jl'erile ei invingape Zu: .. Lasa-p mania sa-lloveasca..zeii. . .~~f ":.

dupa cum ni-l infati.' cu care putea sa fuga. Singura con~luzie logica este ca Zu era tot un pretendent legal. sau se numea E. se pare).'-1 Ii: . nu poate fi nici un dubiureferitorla naturaarmeicarea doborat"aripile" lui Zu. primul nascut al lui Enlil. .tilin ebraica: racheUi. Enlil sau chiar Ninurta. judecand dupa comportarea~a. i.na g~ Inpl1i~~ ~ ~n Rtth11nn nntip ~~_ este mai cunoscut de noi pe numele sau acadian (sau seinitic).leul cuO. Printre textele modificate se numara ~i"Povestea lui Zu". iar ceilalti regi au fost ' . Templul.rata Nanna". ~i. un zeu impotriva caruia Ninurta.GI~.nu ar fi fostlogic'caEnki. . el zbura cu ajutorul unei anumite "pasan". L.contorm vanantel babtlomene. el putea sa zboare. ~iel avea la dispozitie0 astfel d'e "pasare.(Fig. indiferent Gineinvingea in lupta. "Creator". Cine era Zu? Era el. fiind proclamat rege al zeilor. Dar orice om de azi poate zbura cu un avion.cat ~idupa felul cum ii cerea lui Ninurta sa-i taie beregata lui Zu. "Binefacator". . la fel de bine ca ~i Zu (ba chiar mai bine.Nannaar fi fost.0 "pasare mitologica"? Evident. nerabdator sa obtina prin vicle~ugceea ce nu-i apartinea conform regu1i1or de succesiune? Exista motive sa credem ca. sau astronautiicu 0 nava spatiala. De acolo. Enki. to aceasta versiune. numlDdu-~1 cu dragoste zeul .unul din zeii care aveau suficiente motive penttu a complota impotriva hii Enlil.. Cu aceste "pasan" a avut loc bataliadin cer dintrecei doi zei. Zu era un zeu . Oamenii din Ur Ie raspundeau cu aceea~i afectiune. Cele mai importante texte au fost rescrise pentru a-I face pe Marduk sa apara ca "Rege al Cerurilor".sa-l sfatuiasca pe Ninurta in lupta' contra propriului fiu. Dar el nu era nici un ml de pasare.Jl11. C'~ .Ch. cand Orientul Antic a fost confruntat cu mari prefaceri sociale ~i militare. duk. 50 .SU) in or~ulLagash. Enlil conta pe Marduk. to plus.'UR ("Or~ul"). eaera reprezentaUipictografic sub forma unei"sageti)fi probabil ca insemna atunci ceea ce inseamna astazi .. Ca prim-nascut allui Enlil. nu Ninurta. C'Dio C'nn11n~ -. el primise domnia asupra celui mai cunoscut ora~-statdin Sumer.KINA. Marduk susti~e ca: Maha~timoh il Zu ("I-am zdrobit capatana lui Zu").124 ZECHARIA SITCH IN A Douiisprezecea Planetii 125 . Fig.DUK ("Fiul sfintei coline").mo~tenitorulde drept. a~a cum sustin unii cerceUitori. se a~teptasa ca~tige. ~i Ninurta putea sa zboare. primul nascut al lui Enlil de la sotia saofiCiala..NU. ~eazanumeroasele desene sumeriene.. ~i intr-adevar. 'tivitatile lor puteau fi mai u~orsupervizate. nereu~indsa aiba un mo~tenitor de la sora sa..avea toate motivelesa lupte. Nici Zu nu era "pasare"..o~tinlelor". Sa fi fost el oare MAR. ca succesorlegitim. ca succesor. "Erou". la inceputul mileniului doi. Mai degraba. Marduk a fost cel care s-a luptat cu Zu. in locul lui Anu.. Deci in mod clar Zu nu putea sa fi f08t Mar. de la sotia sa DAM. Nanna ~i sotia lui NIN. .NAR. Deci. 50) Aceasta uzurpare a lui Enlil a fost insotita ~ide 0 masiva incercare de falsificare a textelor vechi. Numita TIL in sumeriana ~i til-/um in asiriana. "j ~Q u. . Nanna(numelescurtde la NAN. Ninlil. tn pl~s. Aceasta sugestie nc conducespre un singur zeu: Nanna. Marduk a fost ridicat in Babilon la statutul de zeu national al Sumerului~i Acadului. Caci daca era eliminatNinurta.."Stralucitorul") ~u~nt1 . ap~ent. .GAL ("Marea doamna") conduceau treburile ora~ului ~i pe oamenii acestuia cu muM bunavointa.. care era tinuta intr-un loc sacru (GIR.GAL ("Casa celui de os zeiesc"). .

de m~inarie zburatoare. Nu mai duc damri de paine lui Enlilla Nippur. rogu-te. precum ~i multe altele. ci chiar de zen! NsmnA ~i tip ~ntiQ In. Despaqireapopulatiei de ocrotitorii ei cele~ti este descrisa in cuvinte foarte mi~catoare: care era cauza acestei pedepse. .. N.n". cu admiratie. rarnase pustii. 111"& u. doar buruienile sunt vii in el. Din marile siilide mancare. la s~itul mileniului trei. Pana cand nu vei cauta la cainta mea? Pana.. deoarece ea nu a fost scrisa de oamenii din Ur.. Masa de seara a zeilor fusese suprimatii. Asupra inimii mele..adus taUilui sau inima indureratii. vinul ~imierea dispiiruserii... Oi ~iboi nu se mai pregateau. .Sin ~i-a. un "minunat loc al darurilor de paine".~ 126 .Regele Parnantului o soarta mai buna sa dea'ora~ului acesta? Adresandu-se direct lui Enlil. Muzica incetaseiq marele palat allui Nanna...CI.. Sin. Morile sale au amutit.ZECHARIA SITCHIN ~L\ " A Douisprezecea Planet! Nanna care i~i iubea ora~ul" a plecat de-aici. caci mi-e destul. ~idin casa ei a plecat..ua UUl a""t.. lC:UJU. Textele sumeriene ne informeaza ca cei doi :lei au parasit ora~ul inainte ca distrugerea sa fie completii.. descria templullui. W1loc plin de 0 muzica divina. .. : ~:_::_.. Ur a devenit granarnl Sumerului.cea cu care fugise ~i cu care se batuse cu Ninurta. in care tobele ~i pmbalele cantau. haina pribegiei ~i-apus-o. tatal meu care m-ai nascut pe mine. 0 "Lamentatie despre distrugerea or~ului Ur" ne informeaza despre ceajunsese acest or~ dupa ce fusese distrus. Casa in care se strigau comenzi pentru vite Lini~teaacoperisetotul.: u_ u_ ut' u.in fata tatalui sau s-a plecat" ~iI-a implorat: r: " In nobilele buciitiiriiale templului. ~i portul este mort. In>. Raul din Ur este pustiu.. care iubea or~ul Ur... cand? . Ax fi putut fi Zu. adaposturile pentru vite."t".. al zeilor rege._tnt:: ' ~4 0. Nu ar putea EnHl..era el Zu? " . Sub administrarea zeului sau protector. dezvaluie tragedia unui eveniment n~o~ bi~nuit. Psalmii sumerieni amintesc deseori..~U. Sa spuna odatii:"De-ajuns!". dar ~i principalul fumizor de vite ~i de oi pentru templele din alte paqi. Celor doi le-a cerut Nanna indurare pentru or~ul sau. Deciidereaora~ului~i exilul'zeilor lui sunt puse de povestirile sumeriene pe seama unei decizii a lui Anu ~i a fiului sau Enlil. . .Lt:Ju.."stiinele de oi. care in vant s-au spulberat".. deoarece acesta avea un fel.~u.U. iar boii erau taiati... daca Nanna era Zu. nu mai sta in casa sa. Nanna ca fiind "un mare laca~ plin de abundentii".! "". pe care ai mcut-o Ca 0 para de foe sa ardaCata. incercarii acestuia de uzurpare a tro- nului..~U.Dar. Nu ar putea Anu. Dar. Barcile pentru daruri soot goale. iI' if~ AHa lamentape ce jelea. . este foarte neobi~nuita. fugind din ora~ul sau prin al du~manilor tinut. nu mai erau'grane. nici vAntulpe el nu mi~dL. ~du-ne astfel 0 idee despre cum era inainte: tn hambarele lui Nanna. 127 Prosperitatea or~ului era pusa de locuitori pe seama zeului ~ulgi. Un rege din Ur (prin gratia zeului). Cu graM. Ningal.. unde oile se inmulteau. tara indoiala. attinci ea se datora. despre "barca cereasca" a acestuia.

3:_ TT_" Ca Sin..o_t:. care peatunci era comantlantulo~tilorbabiloniene. deci.EN era unul ~iacel~i cu EN.HUL.128 ZECHARIA SITCHIN A Douiisprezecea Planetii Tata Nannar. el declara di fusese ajutat chiar de zeul Sin. ~i I-a declarat pe.~t .L : ~ ~ 1. Marea preoteasa.EN ~i EN.. Nabunaid. --- ""0 01 r-. se pare ca el a stat suficient de mult timp in Haran..construit ~ireconstruitde-a lungul mileniilor-.. Terah... fiind inconjurat de munti ~i rauri.EN. In rugile sale catre Sin ea i-a propus zeului un targ: inapoierea puterilor sale in schimb pentru ajutorul zeului ca fratele ei. or~ul horitilor.HUL. (. _ L~ .. pretinzand un IDIracol. Doamne..ne spune 0 inscriptie a lui Nabunaid in prima zi a aparitiei acestuia" cand Sin. S-a supiirat pe or~ul sau ~i pe templul sau. acaparand chiar ~iputerile tatalui acestuia. Pentru asta. Nabunaid a til}. "a seris pe piatra stanta un elogiu lui Sin ~i I-a agatat de gatulunei statui a lui Sin". se presupune ca era de sange regesc. in cartea sa Abraham et son temps (Avraam ~i epoca sa). utilizand "arma Iui Anu" - a reu~it sa-i"rapunacu0 razadelumina"pe inamici. conc1u2.A fost chiar . care avea 0 pozitie ideala. Mai exism ~i alteindicii. printre descoperirile arheologice fiicute s-au numarat ~i doua stele funerare.templele. dezgustat sau disperat. 0 inscriptie ce fusese dictata'de Adadguppi.EN. sapaturi ce au durat cincizeci de ani. in timpul distrugerilor fiicute de du~mani".-- Cand s-a descoperit templul lui Sin de la Haran . A ciirui glorie in Sfanta barca cereasca este._= . . Atat-textele sumeriene... Cand Barca cereasca la ceruri se urca.unde au stat cativaanL .. . putem trage conc1uziaca Nanna/Sin sau W. nepretuit" ~i"l-a modificat desenandpe el chipul hii Sin".ZU erau cuvinte "oglinda". De~i Ur a ramas pentru totdeauna ora~ul lui Nanna/Sin. toata puterea lui Enlil ~i J. _ L_~ T" A f 1 r -- -. A reconstruit templullui Sin. .. Acestsigiliu de piatra se pare ca era foarte vechi.~ :. «ladirile." Anu. E. deoarece. este un derivat de la SU. .. .. care se mai pronunta ~i W. Cum a pUtut un zeu care plecase suparat de pe Pamant inapoi in Cer sa realizeze toate aceste fapte? Nabunaid spune ca "Sin ~i-a uitat cuvantul manios.~. . deoarece acesta a fost rncut sa semene cu Urul . 129 ~i a plecat in CerurL . ci cu exilul. Enlil in mana ta a pus Nemuritorul Sceptru Cand peste Ur. "a impachetat totul" ~t "a plecat in Ceruri" apare ~i pe alte inscriptiL Aceste inscriptii povestesc cum regele asirian Asurbanipal a recuperat deja ni~te du~maniun "sigiliu cilindric de jasp..in acele zile. cerului". Celalalt nume al lui Nannar. ("Cas a marii bucurii"). sa devina rege al Sumerului ~i Acadului. Mare gloria Ta este.. Acum intelegem de ce. un anume Nabunaid.Zeul Zu").Un IDlracol"care nu se mai InUimplasepe Parnant din --- . ~adar. c0l1stamnd aceste similitudini. Merita de semnalat faptul ca neamul lui Avraam. pe care era fiicuta 0 singura inscriptie. in ciuda sugestiei lui Ea. despre cuI\l s-a rugat ~is-a pregatit pentru intoarcerealui Sin: . Sin ~i-aasumat titlul de "Divina semiluna"~ititlul de "Zeu al Lunii". Andre Parot.utpromisiunea fiicuta zeului de mama lui... a 'plecat din Ur Sin. se spune mai departe.-Sensui complex al acestor doua silabe nu depinde de ord~ea lor: ZU.'a fost numit rege de catre ofiterii sai. Mai deparie. in Stanta ta barca Tu ai urcat. condus de tatal lui.. domn peste Ur. Ea. tot spre Haran. <> mare preoteasa a lui Sin. regele tuturor zeilor.. nascuta in timpul domniei lui Asurbanipal.ioneaza ca "exista toate dovezile pentru a spune ca relilT1~ r11n J.Sin Zeul Supremo 'Atunci a reu~it Sin sa adune in mainile sale "Puterea lui.-. . tu. Zu a fost pedepsit nu cu moartea.:(l:1r<'1nnn oro Ao. cat ~i descoperirile arheologice indica faptul ca Sin ~i sotia lui au fugit in Haran. "este unul din cele care au fost stricate. el a fost cel care a vrut sa il detroneze pe Enlii.... Ehulhul". ~i s-a hotarat sa se intoardi in casa lui. Invingandu-l pe uzurpatorul Marduk.. Descoperirile istorice confirma faptul ca in anul 555 LCh. Sin. strazile erau aproape la fei.W. primul nascut allui Enlii..

-- . pe care regele era reprezentat primind codulde legidinmanazeului. . Nabunaid a reinviat ~i cultul celor doi copii gemeni ai lui Nanna/Sin.(Fig. atat pe cele ale o~menilor cat _~ . Sippar. . E. prin na~tere. allui Sargon fiu. ~-~ a.J_ . . Marele stapan al Ebabarel. Dar ~tim ca pe campurile din jurul Haranului..SITCHIN .nascut. Nin-' gal. Unele texte il descriu pe Utu judecand pricinile. Din zilele cele de demult.a 1 --. Utu. Ce locuiescin Ceruri. se ajutau unul pe celalalt ~i.. Iacov a vazut . cei doi copii divini se intelegeau bine unul cu celalalt. Legile date. A Douasprezece. IN. La rau tu sa raspunzi cu bine. Afar' de mine. Se jucau impreuna. Utu a fost asociat mai intai cu legea ~ijustitia. A coborat'pe Pamant...-- numal zeil erau pe Parnant. Regele tutoror zeilor ~i zeitelor. deci mo~tenitor. nici un rege. dar fratele ei Utu era primul {iu. ("Doamna l~i Anu") ~i UTU ("Stralucitorul").51) . 0 tablita a intelepciunii cerea urmatoareacomportare pentru a-I mul{umipe Utu: Sa nu faci rau potrivnicului tau..BABBARA("Casa stralucitoare"): Am cautat stravechea ei fundatie. . merului...petrecut aceasta aterizare. cand Inanna a trebuit sa-~i aleaga un sot dintre ceihilti zei i-a cerutsfatul ftatelui ei. Unele dintre primele coduri de legi.cllsp. . ~i optsprezece coti in adancime am sapat... al carei varf ajungea la Cer. De Naram-Sin.spuneau ca sunt "dupa adevaratul cuvant allui Utu". Spre deosebire de rivalitatea dintre Esau ~i Iacov.-' '!!'. Caci oamenii de pe Parnant Nu mai vazusera ~i nu scrisesera Pe tablite1e de lut pentru totdeauna: Ca SiQ.<. n-a vawt-o.L.C "': .1 Fig. Ce de 3200 de ani. _r . Innana era cea care se nascuse prima. Cei doi fusesera nascuti de sotia oficiala a lui Sin. Nabunaid " spune intr-o inscriptie ca atunci cand s-a apucat sa reconstruiasca templullui Utu.0 scara rezemata de Pam ant.130 ~ ZECHARIA... ~i omul s-a alaturat zeilor in Tinutul dintre r~uri.de Utu seamana perfect cu cele din "Predica' de pe'Munte" din Noul Testament.r~ in timnllri!p i "". . nl:_... . pe langa in'vocarea lui Anu ~i Enlil.r I ..demult" avusese loc: 0 zeitate "Coborase pe Pamant din Ceruri".. membri ai dinastiei divine.J -. Regele babilonian Hammurabi ~i-a pus codul sau de legi pe 0 stela. in timp ce venea din Caanan. Ingerii lui Dumnezeu se suiau ~i se pogorau pe scara aceasta". 51 Cand civilizatia a inflorit in Somer. :?iiasa . In acela~i timp. Inanna si Utu se na.. Tablitele descoperite la Sippar atesta reputatia deosebita de care se bucura acesta pentru legile sale drepte. ~i deci.-<>.ANNA. i' Din pacate nu se dau nidiieri detalii despre locul ~i felul in care s-a . era printre cele care au fost primele intemeiaie de zei..a Planetii Chiar el fundatia mi-a aratat-o. Ora~ul-domeniuallui Utu.~-.nlo. fiicuta 131 zilele cele de.. _ _ _1_ _1_ __:1__. Acesta este marele iniracol allui Sin Care nu s-a mai intamplat pe Parnant.zeiisa pedepseasca pe d~manul tau.

10ora~ulUruk se gasea marele templu allui Anu.ori de cate ori acesta venea la Uruk sau cand . Inanna a Incercat sa-l induplece. EI'a fost urmat de fiul sau Enmerkar. ~i Iiu a indepartatuluiAratta. iar textul ne ofera suficiente indicii despre . numai prin forte proprii. Sippur. spune ca a reconstruit templul zeitei din ora~ul fratelui ei. la hititi ~i la alte popoare din Antichitate.dzeul cobora pe Pamant.n_:n_. Ishtar sau E~dar.. pe masura ce mergem mai departe. do~mna peste tot tinutul" i~i avea "casa". 0 femeie aspra. numit "Enmerkar ~i regele din Aratta".Utu era considerat protectorul calatorilor. i-a fost ."0. Inanna sau Innin sau Nini.tamantul acestuia.. mai exista inca 0 conotatie a acestei declaratii. Intr-un text este numita "sfiinta tiitoare 1]1 1111 A 1'1".-. Vom arata. la asirieni ~i babilonieni...i nl1mp.. tot timpul Zeita razboiului ~iZeita iubirii. pentru alte motive. poate.132 ZECHARIA SITCHIN A Douisprezecea Plalieti 133 Sa nu-ti l~i iI1imala rau sa se deschida. ea nu ~i-a abandonat casa . "nobila Innana.s ca Utu/~ama~ era zeu al Soarelui.. . rugaciuni ~i descrieri ce atesta existenta ~iprezenta efectiva a zeitei Inanna. un loc important printre Zeii . .. cel mai comun titlu. se referea la stralucirea lui. ~tiind "t. sa imprumute sau chiar sa .un final fericit: "De~i zeita s-a mutat la Uruk. Deci.~ * Tot a~acum codurile de legi~i insemnarilejudiciare sunt marturii omene~ti asupra prezentei efective a unei zeitati pe nume Utul~ama~printre locuitorii anticei Mesopotamii. Cerului ~iai Pamantul~i.. can. ~i-a dobandit pentru ea.: n~:-~. .1:_ __ . oracole. ~ Lista regilor sumerieni spune ca primul rege pamantean al Urukului a fost Me~kiagg~er. ca dadi acest zeu avea drept corespondent celest soarele. . al dirp. ~um a fost obtinut acesta: curand.n colul treisprezece LCh. Totu~i.Inanna a fost mimita "Anuniturn" ("Iubita lui Anu"). el a fost numitBabbar ("Stralucitorul").. folosind toate argumentele posibile pentru a-I coIivingepe reg~ ca "regele Enmerkar. Venus la romani. exista nenumarate insemnari.. din Aratta. care in limbile semitice inseamna "Soare". Din cele mai vechi timpuri.. Maideparte de Uruk. Reu~indsa ajunga zeitAa Urukului ~istapana a templului lui AIiu.. ~i totodata. cercetatorii au presupu. Mancare sa manance. Dar in ora~ul sau. descrie cum Ii trimis emisari in Aratta. ~i celuicare0mana iti intinde Ajutape oricine. il numea folosindnumele sau acadian. fiul zeuhii Utu ~i al un~i pamantence. . ..~- . sau dupa muite aite nuine sau utiuri.incredintat un domeniu in.s 1"01*.. cel care lumineaza Cerul'~i Pamantul". pe fundatiile vechiului templu care avea deja optsprezece secole. ~inu i-a fost prea greu sa-I convinga di ea ar trebui sa fie zeita Urukului._'U.-"".un mare rege al Sumerului. Hammurabi.vechime. n11n"1on~ t~. Anu. Uruk. ' Deo_areceel asigura tireptatea ~i prevenea asupririle -~i. ~ivin sa bea tu da-i. Din aceasta cauza. ::tl'::tili::tnPI''' T"ht<ar Tin r. :~ . in inscriptia sa. a numit-o pe aceasta regina casei lui Anu". era " . tinu. foarte frum6asa care.' ' I Ocuparea templului lui Anu nu s-ar fi facut tara consim.tul Aratta. ~i Inanna ~i-a atintit ochii asupra acestui 'templu.01 It'!n11"~ . cum ca "impra~tia 0 lumina stralucitoare"atunci cand indeplinea anumite insarcinari date de Enlil. ~ama~. Inanna ~ra matu~alui Enmerkar. Astarte la caaniti ~i evrei. Afrodita la greci. Ishtar a inceput sa intreprinda demersuri pentru a-I aduce ~i pe fratele ei la acela~irang. Fiind 0 zeita tanara. servitorul Inannei. pove~tiledespre ea sunt mult mai vechi..~inumaibinefa.1n1 . ca acesta poseda numeroase cuno~tintein toate artele 11i ~tiintefe. - . Era Utu "Cel care lumineaza pana departe. Star~itulneclar al povestirii sU$ereaza.. Un lung ~i fascinant text. dupa cum yom vedea . care nu era folosit decat rar. ci ~i patuI . ea era urca eain Cer. bar Inanna avea ambitii mari.la acadieni ~i sumerieni. est~l indepartat al Sumerului." Lucrul nu este de mirare. Acolo. -_.tofu~i... incantatfi. deoarece zeita era recunoscuHica 0 "neinfricata calatoare".. de~i doar stranepoata lui Aim. cel care a durat cel mai mult.nt1rtDon11 - . anticulora~Eridu~ loculundese afla templullui EnId. texte.

inarmatapana-n dinti. ~i-a doua zi i-ai mai ~tiut?" a intrebat aventurilor ei amoroase.in timp ces~. tu sa-mi fii iubit! Hai. "Din Camera de aur din Cer.nascut dintr-un pamantean ~i 0 zeita. Evident.. Ghilgamesh. ..-. " ~~.. 134 ZECHARIA SITCHIN A Douiispreze~eaPlanetii 135 fure aceste secrete.. "Cftti dintre . mult curtata Inanna I-a ales ca sot pe DU. .in Uruk cu "barca"ei cereasdi". un fiu mai mic allui Enki. el a refuzat-o. deoarece ea deja ajunse5(. . cum mar~aluiaea deseori in fruntea o~tilor~i cum.ZI.--p ~-. Ea i-a cerut cu mult curaj formlllele divine.etalandu-~i frumusetea. poveste~te cum zeita a incercat Fig. ea promitea regilor asirieni 0 viata lunga ~i succese. d.E-Anna..(Fig. vino." Inanna. -_. singura. ce inima o-ntinere~te.. care merge intr-un car la care ~aptelei sunt inhamati . ei ~u au ajunsoare in LumeacelorMorti?"tn~irand0 lunga lista a 'Pe masura ce trecea timpul. Ii cOr}Jului..~i ea capata ranguri din ce in ce mai inalte in panteon . ." # Dar Ghilgamesh cuno~tea povestea. pentru functionarii din temple. Atunci el a trims impotriva ei "armele sale". Multe din textele vechi povestes~ dnigostea ~i certurile dintre cei doi.. in jurullui 2900 i~Ch.lispiteasca .. cel ~~ putin 0 data ea a acordat 0 teofanie. Fecioara va intra in Abzu.i dai placintede orz cu unt.--deshiimatechipajul. Aceasta intentie nu a riimas neobservatii de EnId. ~a era reprezentata ridicandu-~i fusta pentru a-~i arata partea de jos. ea a . care Ie avea 'de cand suprematia zeilor 0 luase .~ietaleze mai mult calitatile sale martiale ~i era deseori reprezentata ca "Ii Zeita a razboiului. printesa care locuie~te intr-o camera de aur. intenponand sa-~i foloseasca farmecele asupra lui EnId.G~'~4 .(Fig.locuitorii din T T 1_ ~ 1!'. Nabuniad spune: "Inanna din Uruk. Sa se fi transfonnatea intr-unrazboinicaprig din cauza greutatilor pe..InannalIshtar a inceput sa. . Enki i-a dat peste 0 suta de formule. 54) Cautand sa combine dragostea cu puterea.~-:. arme. Enki era gata sa faca orice pentru Inanna. Ghilgamesh.cu toate ca ea aveadeja un sot. Unele dintre ele sunt cantece de dragoste de 0 mare frumusete ~i de 0 fierbinte senzualitate.. " . Marduk? tntr-una din inscriptiile sale. Zeita Ishtar de frumusetea lui a fost robita: "Vino. Un cuvant iti voi spune. ce ccinstituiau baza civilizatiei.' ". ' Destul de frecvent Inanna era reprezentata ca 0 zeita goaHi... incIuzand ~i formulele divine pentru conducere.. -. proceduri legale.-_ _1 _ __ ~_ .~--. sa.aranjat 0 intwnire intre patru ochi cu el. tn schimbulloialitatii lor. CandEnki s-a trezit ~i ~i-a dat seama ce a mcut. (Fig. De mancare sa. . 52 .~idin cauza asta sa locuiasca intr-un loc dizgratios" (pe care insa nu-l nume~te)... arta scrisului.. ~i bere sa-i dai sa bea. 52) . Inanna era deja departe. asigura ea.. mai spurieNabuniad.. baga de seama: Fecioara. _14. cum ii smtuia ea cand sa a~tepte ~icand sa atace.. Fericit ~i beat. rege in Urok. ! .MU. asculta pOrUncilemele. pentru regalitate. chiar ~i pentru prostitutia din temple. dar in van. Apa rece. "a trebuit sa piece manioasa din._ --p--0 -. apiirand in fruntea tuturor trupelor... altele spun cum Ishtar . spaladupao'biitalie:' .f. pa~ii ~i-iindreapta catre Abzu. care ~i-a instruit servitoarea sa pregateasca 0 cina pentru doua persoane: Vino aici Isimud. '::'). voi fia ta femeie. da-mi fructul tau Vei fi al meu barbat. 53) Inscriptiile lasate de regii asirieni descriu cum ei plecau la razboi la ordinele ei. ".Pe cati dintre iubitii tai. eu voi veghea asupra ta".

". fata isi numeste iubitul dad . ca de pildii pt. .un domeniu condus de . ~i Enlil a awt trei fii care au jucat un rol importarIt amt in treburile umane dit ~i in cele zei~i: Niliurta. * .(1 t.Cea mai mare atractie se pare ca exista intre Adad ~iIshtar. Marduk.~. iar cei doi sUntmai mereu reprezentati alatuti. numit I~.J Rusa pentru Studiul Istoriei Civilizatiei). . pri-' mul nascut al sotiei oficiilleNinliI ~i un alt fiu. eel care. un ba~orelief care aratii un rege asirian ce prime~te binecuvantarea de la Adad (cel cu inelul ~itriisnetul)~ide la Ishtar-Ccea cu arcul). Nanna/Sin. Textele sumeriene Ii grupeaza pe cei patru impreuna. ce era mo~tenitorul.t sa ne pnns ~l .un cuvant care inseamna amt iubit cat ~i unchi. NER. tot allm Ninlil. Dar.:. cel. Dumuzi. Un text descriind intrarea in curtea lui Anu spune' ca in camera'tronului se ajungea prin "poarta lui Sin. (Cea de-a treia zeitate nu a fost identificata'. Un alt text.:UQ QIQUJt1L \. -53 . 'In aceasta calitate el era venerat cu numele de Teshub de horiti ~ihititi ~isub numele de Teshubu. insiircinat de tataI sau Enlil cu puteri ~i prerogative de zeu al furtunii.K ~ileiko (Russian Academy ofHystory of Material Culture . eel care a devenit stiipanul Lumii de jos. era un zeu putemic.GAL ~i de s0tul acesteia. Nergal. de uriati. Adad ~i Ishtar". ca unchrsau ca iubit? ..Academia Fig..din Biblie. Ca frate allui Sin ~iunchi allui Utu ~iInanna. Dintre cei ~ase fii cunoscup ai lui Enki.GAL. publicat pentru prima oara de V.sora ei E. cel care s-a casmorit cu InannalIshtar.derivatul sumerian-. exilat in Lumea de jos . DADA . doar trei aparin povestirile sumeriene: primul nascut. ~amIDl. descrie cum cei patru . in cele din urma. a uzurpat tronul...KUR ("Tinut muntos"). Ceremoniile legate de vizitele lui Anu la Uruk: vorbesc despre ei ca alcatuind un grup.K1. se pare ca Adad se simtea mai inlarguI lui cu ei dedit acasa la el. mai ales daca avem in ~edere trecutul zeitei Ishtar? Merita amintit ca in. il numea Ishtar pe Adad. Cantarea Caritiirilor.~: _X_L::~ :_:u': _:'u~Ut. 55) Sa fi fost aceastiiatractie mai mult decat 0 relatie platonica. Multe din cele mai cunoscute texte sumeriene sau acadiene povestesc calatoria facuta de Ishtar in Lumea de jos pentru a-~i salva iubitul. Dar I~kur nu era doar un play-boy. .nascut de sora lui Enlil Ninhursag. se retrag pentru a petrece noaptea impreuna. Ragimu ("Celcare aduce 1" ------ .'.I-a gasit pe T'\. 54 intorcandu-se acasa dintr-una din calatoriile sale . sub numeIe Ramanu ("Tunetul") de amoriti.) (Fig.136 ZECHARIA SITCHIN A Douasprezecea Planeti 137 Fig.RE~. care mult mai de~ este numit Adad ("Cel iubit").

"""r'"' 1'._. semiticul Meir ("Cel care~h1tnineazaccrul").. unic: rangul numeric al anumitor zei.I~kur/ Adad ~asedivinimpmasculine De aiei rezultiiurmiitorultabel: . 55 ~ Barba!i 60 . (Fig. ~ama~ ~i Ishtar erau deseori inlocuite in texte cu c1frele 30. Pozitia fiilor lui Anu.Ningal 15 . in Mesopotamia). Unele dintre aceste batalii eniu duse impotriva unei zeitati numita Kur . Cea mai mare u.Ninlil 35 .fiul sau cel.--- . 57). Yom descoperi astfel ca membrii acestui cerc select de zei este de doisprezece. Femei 55 .rezident'.Ninki 25 .Anu Fig.zeu. Se pare ca Enlil. I~kur/Adad..' 138 139 ZECHARIA. Buria~ ("Cel care face lumina"). :-. Fig. in indo-europeana. acest lucru nu era intainplator.Inannallshtar 5 .dup~ toate probabilitatile. 56) o listii a zeilor aflat~ la British.Museum. a~a cum arata Hans Schlobes in cl!rtea sa Der Akkadische Wettergott in Mesopotamen (Zeul acadian 31 furtlinii. Multe sigilii cilindrice reprezinta numeroase scene de luptii intre zei (Fig. Descoperirea acestui sistem a dus la stabilirea exactii a membrilor grupului zeilor Cerului ~i ai Pamantului. Aceasta ar face de 'inteles dorinta lui Enlil de a-~i trimite fiul intr-un tinut atat de indepartat.Enlil 40 . Enlil avea 50. era &tribuita lui Anu. De ce ~i-atrimis Enlil fiul cel mic atat de departe de Nippur? Au fost descQperite numeroase texte care vorbesc despre lupte sangeroase intre fiii mai mici ai lui Enlil. -Enlil ~i Enki. Adad avea doar 10.maiiubit.Numiirul zece ~i multipHi lui panii la pO erau atribuite biirbatilor.57 50 . ~i eele eu' 5.Antu 45 . 56 Fig. \ii1eXliSlaun slstem numeric ce se aplica zeilor mari a aparut atunci cand s-a observat ca numele zeilor Sin.EalEnki 30 .J -- . I-a numit pe. fratele luptandu-se uneori cu fratele .: ""c"''un. Enki 40..'Utu/~am~ 10 .nitate a sistemului sexagesimal sumerian... de buna voie. A~a cum indica textele sumerie- ne. SITCRIN A Douisprezecea Planed 'grindina"). in momentul de inflorirc. 60. se pare desemneazii femeile..povestea biblica a lui Cain ~i Abel.' in aceste tinuturi indepartate din nordul ~ivcstul Mesopotamiei. ~e pare -ciirivalitatea dintre Enid ~i Enlil Ii fost dusa mai departe de fiii lor.~i a fiilor acestora in dinastie reiese cu claritate datorita unui sistem sumerian. pentru a-I feri de sangeroasele lupte pentru succesiune.Ninhursag ~asedivinitiiti feminine -. 20 ~i respeetiv 15. clarifica faptul ca I~kur era intr-adeviir stapdn divin in tinuturile indepiir.Nanna/Sin 20 . al civilizatiei sumeriene. tate ale Suinerului ~j Acadulul..

. .rece "numarul50" este ocupat.. stranepoti at zeilor mari.copii.. tara niei 0 umbra de indoiala. "J 140 ZECHARIA SITCHIN Ninurta. relatiile lor de rudenie ~i. avea tot numarul 50.pot fi intelese mult mai bine privind arborele lor genealogic: :!i . sau sa paraseasca cernl de deasupra pamantului la i ANTU dorinta. nu trebuie sa ne mire. foe I I . ca oamenii OrientuluiAnt~ccredeau cu tilrie ca zeii Cerului ~i ai Piimantuluiputeau sa -se ridice de la parnant ~i sa urce in cer. Nici nu trebuie sa ne miram ca -atunci dind Marduk a uzurpat tronul. Cu alte cuvinte. ~I ~ AN (Anu) 601' "'- Texte1esumeriene ~i acadiene indica. a cerut sa i se dea "cele cincizeci de nume". Intr-untextdespreviolareazeiteiInannallshtarde 0 persoana neidentificata. -descrisa aici cwn trecea prin cer -peste tinuturi foarte indepiirtate . erau ~icateva sute de zei de rand. Dar numai doisprezece erau Zeii cei Mari. - Dupa ce a strabatut cerul ~i pamaotul - Dupace a strabiitut cerul ~i pamaotul Dupa ce a strabatut Elam ~i ~ubur. acesta i~i justifica fapta astfel: Intr-ozi. linia de succesiUnedinaStica. . Intr-un text numit de S.- - . adica rangul dinastic 50.Oamenii en rachete de -. atunci tu.reginamea.d'Assyriologie et d'archeologie orientale rangului - Revista de asirio- rologie~iarheolo~ie orientala). --60 Fiullui NumiruI Enki. dar paoa atunci. care se ocupau cu treburile "de jos". Am sarotat-o ~i ne-am impreunat. ii iei locul. mai presus de toate. nepoti. rangul sau dinastic fusese convertit intr-un mesaj criptografic:daca Enlil dispare. numiti Anunnaki.0 liturghieclasicaa lui lnan- .. lnanna.acest lucru fiind posibil numai in zbor Pantconul de doisp~lCCC Succcsorollcgal allui Enlil -.5_. deo!).. Ninurta. Am vazut-o in marmnea lITadinii mele:. Ei. Langdom(intr-un articol din Revue ... lnanna. In Sumer mai erau ~ialti zei . tu nu faci parte din cei doisprezece.- Capitolul 5 Nefilimii:. Dupa ce a strabatut. ca ~i tatal sau. UZlIlJ'atorol de succcsiunc vorbe~teea ins~i in alt text despre faptul ca putea sa zboare. Zeita s-a apropiat ostenita ~i a adormit. .

142 ZECHARJA SITCH/N A Douisprezecea Planeti 143 na". . . 2. pc piept. in urechi.a mine"~i. 6.dupacumputemve. pentru a indica in mod clar cii ea azburat pe deasupra Sumerului spre Lumea de jos. ei m-au silit sa zbor. De~i nimeni nu a reu~it sa ~xplice natura ~i semnificatia acestor ~apte obiecte.''''-~. 59) Fig.914. Aceste capacitati ale Inannei ~ia altor zei mari erau reprezentate deseori desenandu-i pe zei . Un cilindru de aur.dupaaltecatevaimpoliteturi. "Unlanti~or cu pietre mici albastre". 58 . ci mai degraba un accesoriu al imbracamintii. in jurul gatului. "Cercei de masura". din 1903pana 'in 1. din templul meu. domeniul surorii sale Ere~kigal. ale ciirei ciiliitorii sunt deseori mentionate in textele sumeriene. "mainile sale nespalate ~i le-a pus pe . cu foarte multii meticulozitate. i~i ia ~apte obiecte inainte. A imbracat haina PALA. Inanna/lshtar."caremi-a aduscuvantulCerului".Walter Andtae ~icolegii siii. ei m-au fiicutsa zbor. din ora~ulmeu. ~. Fiicand cercetari in capitala 'antica a ASiriei. calatorea permanent intre cele douii domenii ale sa. II vizita pe Eriki 1n Eridu ~i pe Enlil . 58) in Nippur. Eu regina lor.cu.. Aratta ~i Uruk.I na. dea in multe desene. ~i cum trebuia sa Ie cedeze la fiecare din cele ~apte poqi care duc~au spre domeniul surorii sale.le. L1 1>1ptrp lTPm~np" "PO 11"". . Ca 0 pasare. credem ca explicatia a'stat tot timpul la indemana. Curele ~i-a straus.deci. Pe mine. \ \. nu erau aripi naturale -. nu erau 0 parte a corpului . tndeplinind or&. .RA.prt \~i' Fig. \ ale lnannei: . Pc cap i~i pune'~U.un emisar. 7. dar ~i al multor desene de pesigiliile cilindrice . l.aripi. 5. (Fig. zeita i~i deplange expulzarea ei din cer.Acestearipi. 3.au descope- . intrat in sala tronului ei. Asue. .cele din urma infiiti~and-o pe zeitii cu aripi.GAR.de a pleca. in maini. sau pe fratele ei la Sjppar~ dar cea mai cunoscuta calatorie a ei este cea in Lumea de jos. 59' Textele care relateaza aceasta calatorie descriu cum Inan. \ nele lui Enlil. (Fig. Acccasta a fost nu numai subiectul pove~tilor' ~i legendelor. Tot '~apte obiecte sunt mentionate in alte texte care relateaza calatoriile prin aer rt'.antropomorficin toate celelalte privinte .

colierul sau "Iiinti~orulde pietre pretioase mici" pe gatul ei. ~a cum s-a crezut._ _ . doua umflaturi care amintesc de c~tile pilotilor.viu).4~"~ - caci asta erau .:. dar de data aceasta in stare bona.este tinut la spate de doua setun de curele care se T.Ceea ce se afla in cutie era cu siguran\a roarte greu. care insa pare \ I I \ I I preagreupentrua fi un vaspentruapa. 60) Spre deosebire de sculpturile de pebasoreliefuri.GAR.Iegata de coif printr-o curea orizontala. . nJ. 60 . in ambele parp. Vedem "cerceii de miisurar'. "cilindrul de aur". . cu greu poate fi deosebita de un om.:: : pentru calatoriile aeriene ~i obiectele purtate de statueta de la Mari (~i probabil ~i de cea de la Asur) este u~or de observat.. rit in templullui Ishtar 0 statuie ciobita a zeitei care 0 intati~a cll'diferite "dispozitive" a~ate pe piept ~i in spate. de la depiirtare. deoarece ea tinea in mana un obiectcilindric. .RA. ~i curele pe pieptul ei.un termen ce. 145 A Douasprezecea Planem 144 ZECHARIA SITCH IN .IJ intrp 1'1'1... Asem:inIJrp. Era statUia in marime naturala a unei femei foarte frumoase.. din el ies. arheologii care sapau la Mari au descoperit 0 statuie identica. Pe gat ~i pe piept. in maini ea tine un obiect cilindric. A fost numita Zeila cu vasul. la imbracammtea ei..r_ _ _ ~... Pe'cap ea nu are 0 booeta stranie. aceasta statueta a zeitei dezvwuie unele triisaturi interesante referitoare \:~ . indicand faptul ca este vorba despre 0 zeita Avfu1dpeste 4000 de ani. Poarta intr-adevar 0 haina PALA(haina regilor) iar pe cap poarta ~U. Intregul pachet de instrumente incruci~eazii pe pieptul ~i pe spatele zeitei. (Fig. Peste 0 bluzii dintr-un material transparent. doua curele paralele sunt legate in spate de 0 cutie neobi~nuitade 0 forma rectangulara Cutia este strans lipita de spate ~i.~>_ ~~I'I ~ . literal. lIt 1934. deoarece mecanis~ul esre pus pe umen pe ni~te pemite.pe urechi. Greutatea cutiei este manta ~i de un furtun care este prins de baza acesteia. inseamna "care te face sa ajungi departe in univers" Fig.. arheologii au fost uimiti de naturaletea ei '(se poate spune chiar ca.pietre pretioase).c~tile . in mainile ei. Coafura sa neobi~nuita era impodobita cu 0 perechede coarne. ci un coif special. zeita pow un colier cu foarte multe pietre mici (probabil. t..

au adootat ca semn oentru cuvantul .exagerandu-lecea mai proeminenm caracteristica: un coif conic cu un vizor eliptic sau cu-ochelari de protectie. 61) .. I I I trugerea celor doua ora~eilustreazafaptul ca ace~tiemisari erau. intrati va rog in casa robului vostru. 146 ZECHARIA SITCHIN A Douasprezecea Planeta 147 -. cu 0 vechime de circa 5500 de an~." Cand zvonul despre sosirea celor doi a ajuns in ora~. precedat dis- N'umai e nevoiesa mai spunemca oricin. uniformele sau armele lor. . biirbatii din Sodorna.:::u... deon. Avraam. partea urma... maine va.oamenii dincetate. Mai mult 0 sculptura in zid decat un basorelief. au chemat pe Lot ~ii-au zis: Unde sunt oamenii care -. piatra luand foc.coifurile. batrani. persoana. legati de Sumer ~iAcad orin raul Khabur. clar imprumutat de la figurinele de lut.» Pe Statuetele de lut descoperite in Sumer.. tau cuvantul Domnului. dind a fost ales judecator in Israel. aceasta . Lot. 64) 0 multime de astfel de statuete a fost descoperitii la Ten Bak. "mesagerii" pow coafura conica divina ~i 0 uniforma pe care sunt'prinse ni~teobiecte circulare cu. in altele.Anticeste realmente inundat in . p~ de aIta parte.zei" exact ace~ti "ochelari" stranii. gata sa fie lin~ati de multimea dezlantuita. exprimatii artistic. au inconjurat casa. Nu este nici 0 indoiala ca hititii. VechiulTestamentii nume~tepe "ingerii" Domnului ma- . pe de-o parte.0 infatil?eaza pe zeita purtand un coif plat cu 'ni~te "ca~ti" alungite. doi dintre "ingeri" (al treilea s-a dovedit a fi insu~i Domnul) ~i-au continuat dupa aceea drumul spre Sodoma. :__. sa Ie ofere man- I care~iadapost. beau. ei puteau fi identificati ca ingeri de indata ce erau observati. S-a plecat in fata lor ~i i-a rugat "sa nu treaca pe langa robullor" ~is-a grabit sa Ie spele picioarele.purtand0 astfeldeimbracamin. 65) Textelevechi indica faptul ca zeii nu purtau aceste haine doar cand se urcau in cer. i~i spalau picioarele obosite .- tare neobi~nuitiia lui Ishtar in templul ei din Ashur.eapoa- .mileniulpatru inainte de Christos de figu. Inanna insa~i suspne ca !1i. Hagar.".in timpul civilizatieiminoice ~imiceniene. 63) . ei sunt zburatori:Iacovi-a viizuturcandu-sela cer pe 0 lachim . le-a pregatit 0 dna... Aflam din Biblie ca aparitiile lor erau b~te. Echipa condusa de Andrae a' descoperit 0 alta repreien- i' · tari. Toate acestea sugereaza ca imbracamintea lui Inanna era cea a unui aeronaut sau astronaut. ' Relatarea biblica a evenimentelor care au. deoarece Orientu}t. i-a dat acestuia un semn divin.10unele cazuri. 62.tineri. s-a sculat. Un alt inger. ci ~ipentru calatorii pe care astiizi learn putea numi spatiale. rine de lut care infiiti~eaza. (Fig. ~U1U ###BOT_TEXT###quot;l<1U UC11C lCl:UnOScup ace~ti oameni . Este foarte posibil ca ei sa fi avut arme speciale: cei doi "oameni" din Sodoma. cei care pur. intr-o maniera foarte stilizata. ~a ca degeaba se trudeau sa gaseasca u~a". Nu este de mirare deci ca acest simbol sau hieroglifa. ~a cum sunt prezentati in multe rela- · rei.ele.cuvant ce inseamna "emisar" in ebraica. yeti scula ~i va yeti vedeB... hi-au lovit cu orbire.:':. . :.. (Fig. nepotul lui Avraam. fata apare prin vizorul coifului.~-t'~~. .o intrebuintare necunoscutii.~Vorbind despre vizita ei inmmplatoare ta r~edinta din cer a lui Anu. .pot fi foarte bine reprezentari naive ale unor astfel de malachimi care tin iIi maini ni~te arme ciudate in forma de baghetii.~ ~. AscuItandu-1 pe Avraarn.. asemiinatorioamenilor ~i. Deschizaturile pentru.de parca ar avea antene ~i purtand 0 pereche de ochelari de protectie care erau at~ati d~ coif.ear vedea o. ca sa ramaneti peste noapte in ea ~i spalati-v~ picioar. a pus sa se coaca azimi ~i au mancat. a dominat arta nu numai din Asia Mid.. r.~.? .de drum. pe malul raului Khabur. iaul pe malurile caruia Ezechiel a vazut carnl ceresc un mileniu mai tarziu.biirbatsaufemeie..(Fig. ei s-au adresat concubinei lui Avraam din cer. ~itot din cer au adus ei distrugerea Sodomei ~ipomo- .(Fig.drept ingeriiDomnului?Singurulraspunsplauzibileste ca recunoa~terea se facea dupa ce purtau ace~tia .. care i-a aparut lui uhi- de sus a zeitiitilor. te ar fi convins cii are in fata un astronaut.care mancau. . le-a ie~it inainte ~i s-a plecat pana la pamant..a ridicat ochii ~i s-a uitat: ~i iata ca cei trei barbafi stateau . dar ~1 din Grecia.ochi sau "ochelarii de protectie" sunt 0 trasatura foarte interesanta. r scara cereasca. atingand 0 piatra cu un bat. statea la poqile Sodomei:"Cand i-a viizut.in picioare langa el". Apoi a zis: «Doinnii mei..

.itat de zei sa uree in eer.ME. .. Literal.. A DouisprezeceaPlaneti f 149 . De maini ti-ai legat. Tf' . me era parte a unui dispozitiv special purtat pentru a calatori in atmosfera Pamantului. Ai strans-o. De piept ti-aiprins-o. ea semn al apartenentei lor -.: 0. cu viirful ajungan~ pana la cer". .DUR. spune ca acesta era. '. . te faceastfelde caHitorii. Iminna Ie desene. deoarece"Enlilinsu~imi-a in~urat divinahainaMEin jurultrupului". spune ca Iaeov. 62 1Y numele de EN. 61 Fig. I . tn locul Fig. F65 ig. " . .de~i zeii erau reprezentati cu aripi pentru a indicafaptul ca ei puteau sa zboare .0 scara rezemata de pamant. regina a lui ME.0 parte a "easei intarite ale celor ~apte me ale Ceridui ~i Pamantului". I Un rege sumerian. ..148 ZECHARJA SITCHIN !.Domnul insu~i era-la capatul scarii.~.o.inv. a vazut .. ". Cercetatorii numese aeeste me "obiectecu puteri divine".f. 64 \ a\..t:i:llVli1 t:il IVIV:lt:ii1U Vt:i111~Ult. pe care "ingerii Domnului se suiau ~i se pogorau".Textulne ofera ~ieuvintele luiEnlil: Ai ridicat haina ME.AN. 63 --~. . dormind intr-o seara pe camp. . . 0 inscriptie a lui Nabucodonosor al II-lea. niciodata ei nu incercati sa-~ipuna aripi pentru a zbura. LJ ~~1J L~ Fig. 0. ~U Vechiul Testament. in apropiere de ora~ul Haran. Legenda greaca a lui lear poveste~tecum acesta a incercat sa zboare legandu-~ide milini aripi din pene prinse eu ee~a.care inseamna "Regele a carui me leaga Cerul ~i Pamantul". a primit Fig. dar ~i in spatiu. termenul inseamna "a inota prin apele cerului".. :J. toria cu "barca cerului".sau ptirtau uneori uniforme inaripate. ca fiind paTtiale "hainei cere~ti" pe care ~i-opune pentru caIa. ~i uimitului Iacov "i-a fost frica ~i a zis: . descriind reconstruirea unui pavilion special al "earului ceresc" al I\!i Marduk. Dovezile din Orientul Antic arata ca. ..Deci.KI.. lumina stralucitoare Cu care mainile ei au luat eele ~apteME.

£1 trebuia sa mearga la .intr-adevar un "vartej". ~i Ilies-aurcatla cerintr-unviirtej. ~i.'." Pe urma: A aparut un car de foe la care erau inhiimati cai de foe. ca de pitda Josef F. "Casa lui Dumnezeu". un nor gros ~iun snop de foe.Domnul il va lua la el pc invatator. 0 data instalata in locul ei. "ingerii lui'Dumnezeu" care 0 foloseau nu fusesera acolo cand se culcase. inconjurata de 0 lumina striilucitoare. \. l''Iumal eana "pasarea De asemenea. ei a confirmat ca.mai inainte.arme care emiteau raze de lumIna ~lsageti aducatoare de moa~e. dup~ coiful sau se vedea ca este un zeu".iune dumnezeiasca. Unii cercetatori recenti ai textelor biblice. al doilea este ca aparitia I-a luat pe Iacov pe nea~teptate. Primul este acela ca fiintele divine utilizau un dispozitiv mecanic pentru a urea ~i cobon din cer . Ezechiel a vazut 0 fiinta cu' aparenta umana. . Mult mai cunoscut. Bruse.. care statea pe un tron ~ezat pe un schelet metalic in car. care se afla intre robii evrei pe malurile raului Khabur. incat permanent acesta era protejat de doua "arme zeie~tii'. se putea ridica ~i cobori. Obiectul era atat de important. ~i. . Cu aproape doua mitenii.150 ZECHARIA SITCHIN A Douisprezecea Planetii 151 Cu adevarat. . "fiecare roata fiind mijlocul celeilalte".puteasa apara deasupra unui loc. Domnul este in locul acesta ~i eu n-am ~tiut. care rllspandea in jur 0 lumina stralucitoare. sa plutcasca pentru 0 vreme ~iapoi sa dispara. in mijlocul careia lucea ca 0 arama lustruita. ~i a reie~it ca principalul scop pentru care fusese c6nstruit templul era pentru a asigura un adapost special aceastei "pasan". ei sUiteaulanga "pasarea divina a vantului turbat". apare aceasta "viziune tnfiico~atoare". Acest. Aparuse deja zvo- nul printre invataceiisai ca profetul urma sa fie luat in cer.tcu elice . "supremul vanator" ~i "supremul omorato('..0 "scara". ~i.Cerul" ~i reu~ea sa "puna impreuna Cerul ~i Piimantul". au ajuns la concluzia ca ceea ce a vazut Ezechiel ar putea fi un eli~opter format dintr-o cabina pusa pe patru stalpi.pe piimant.innordul Mesopotamiei. Constructia acestui adapost necesita grinzi ~i pietre uria~c. divina" a fost pusa in acest adapost s-a considerat incheiata constructia templului.. . . intr-adevar. Vechiul Testament spune despre profetul Ilie ca el nu a murit . Putem trage concluzia cii echiparnentul folosit de fiintele divine era un fel de nava care. cand regele Gudea sarbatorea construireatemplului lui Ninurta. Cat de infrico~at este lcicul acesta! Aici este casa lui Dumnezeu. ~i am avut 0 viz. in Cerurile s-au deschis. fiecare echipa. Cand I-au intrebat pe invatatorullor daca zvonul este adevarat.care ie~eadin mijlocul focului.cC1U lU:SL C1UU:SC uc la man uepanan..pasarea divina" "putea stapani . ' Am vazutvenind de la miaziinoapte un vant napraznic. ci a "urcat la ceruri intr-un vartej". care se putea mi~ca in toate partite pe ni~te rop. "scara". mult mai bine descris este carul ceresc ce i s-a aratat lui Ezechiel. Vehiculul insu~i.. Betel ("Casa Domnului") intr-o anumita zi... aici este poarta cerurilor!" Sunt doua lucruri interesante in aceasta poveste..' zori. Blumrich de la USNational Aeronautics and Space Administration (NASA). a fost descris de profet ca fiind "un vartej stralucito~": .a nu a fost insa un eveniment ne~teptat: urcarea la ceruri a lui Die fusese stabitita dinainte. casa. cu siguranta. Cand Ninurta ~i alti doi zei au venit la Gudea. scara ~iocupantii ei dispiirusera. el scrie ca i-a aparut in fata "un om care stralucea ca ceruJ.

t. ea a luminat zidurile ridicate".trei . Adapostul ei era nomit MU..". "vfu1:~j" care pOatesa se ridice la cer -emitand0 lumina stralucitoare.NA.. Supremul calator intre cer .nu lasi nici 0 umbm de indoiala ca ele erau un fel de m~in1iriizburatoare. poate arunca putina lumina asupra acestui subiect.marginile i-am acoperit.inseamna .. stralucitor noaptea".Descrierea vehiculelorca fiind "pasiiri".. Lu-Utu. in incinta sacra. care era rege in Umma in mileniul. cerinta ca templele sa fie construite pe acelea~ilocuri. -10spatele ei este 0 curte interioara.Mu -Iumineazaca un foc pe care I-am flieutmare. W . Putem dovedi. nave mecanice care ar putea fi "vfu1:ejurile" Anti~hitatii. 10 fata este cladirea principala a templului."In IOCUIales un varf oval . Regele babilonian Nabucodonosoral II-lea. elementele de 'baza ale templului din Byblos sunt <. sau "carullui Marduk. Picturile mu~e enigmatice descoperite la TeUGassul. 66) - 10mijlocul pavilionuiuiam inchis Barca ZAG. 0 localitate la est de Marea Mow al carei nume din Antichitate nu este cunoscut.i pietre de onix: Am ridicat capul barcii ID. Moneda infiiti~eazaun templu cu doua componente. a conStruitun adapost pentru un . ~i. impunatoare cu coloane la intrare. 66 _ Textele vechi descriu .un obiect conic cu Fig.ele de cu cateva milenii mai inainte.tJL.inseamna .i pamant.)nalt in cer. ce-~iavea adapostul intr-un pavilion special . descriind reconstrucpa la.zona sacra". ZAG.Ch. pentru mari-departari". spune ca in interiorul zidurilor fortificate de c3r8midaarsa .Ch. 67 .UL Carol princiar allui ~uk. dupa planurile originale ne face sa credem ca.a ridicat pentru a inconjura tinuiuI. .QE.."pasarea vantului". Gudea declara ca. rege in Lagash. .TUR TUR ("adapostul de piatrii tare al lui MU")..t.GE.i unele vehicule menite sa-i urce pe aeronauti in cer. desenele reprezinta 0 "busola" cu opt puncte.a carei apropiere am observat-o.MU. spune despre "pasirea vantuluiturbat": .atunci cand pasarea divina s.ui sacru al zeului Marduk. 0 moneda antica descoperita hi Byblos (biblicul Ghebal) pe coasta mediteraneana a actu~lului Liban are reprezentat pe ea Marele templu al zeitei Ishtar. capulunei persoane intr-o incapere in forma-de clopot . primul cuvant folosit pentru a desemna acest "suprem calator".MU. ca un mu .DA.- 152 ZECHARIA SITCHIN A Douiisprezecea Planetii 153 Similitudinea-dintre descrierile biblice ~i sumeriene este evidenta. A Fig.. ce descrie vehiculul. Datand de prin jurul anului 3500 i. De~ini-l infati~eaza8Ilacum era in primul mileniu inainte de Christos." La fel.LV'-1UCU11L~ .KU.i douB.MUcel stralucitor.(Fig.UIUIULU."'"'" . Urukagina.i.fericire.KU.al doilea termen. ) din templu". tara indoiala.. ID.era intr-adevar instalatin interiorul templului zeilor Cerului ~i ai Pamantului.. din.clar 0 "barca".

· r. tn centrul acestei.rachete in zbor sau pe rampa de lan- sare. este 0 platforma speciala. "Dintr-o camera aurita din cer voi veghea asupra ta". d~ la stili~~rile asiriene ~i babiloniene paoa. in cartea sa Cylinder Seals (Sigiliile cilindrice). A Douiisprezecea Planetii 155 ~i protejata ~u ziduri masive. Desenul reprezintii'o racheta ce urca spre cer. ce seamana putin cu cea a tumului Eiffel... Peste toate pamaoturile oamenilor Ea zboara in a sa MD. (Fig. "foc".<. demonstrand cum atat arta realizarii sigiliilor cilindrice cat ~i subiectele reprezentate pe acestea s-au impra~tiat in toata lumea antica reproduce desenul unui sigiliu descoperit in .. mai multe cuvinte sumeriene de 0 silaba... singura sau insotita de 0 sectiune ingusta. un obiect ce nu poate fi decat un mu.r. ..de exemplu. Daca cercetam semnul scris al cuvaotului mu. ci chiar ~iin zbor. iar pe aceasta platforma stii obiectul tuturor acestor masuri de protectie. . propulsata de ni~te flacan care ies din spatele ei. [>. de parca ar fi fostconstruita pentru a suporta 0 greutate uria~a. . in cazul lui mli acesta era "cel care se ridica drept". Ea zboara in al sau MD.pe fundalul cerului instelat . '*' Peste toate locurile placute. 69) descoperim urmatoarelesemne: -\f . Sa fi fost mu aceasta "camera"? Un imn ce descriecalatoria cu "barca cereasca" a zeitei Inanna/Ishtar indica faptul ca mu era vehiculul de deplasare al Regina cerurilor: ~i-:I nm: h!'lin!'l rprp"". curti. Fig. 69 " .' Viteje~te. 68)' .urca la cer..Desenehitite. care in al ei MU Spre iniilpmea cerurilor se inalta.. pana la (mai taziu) "lucrul prin cafe cineva este tinut minte". 'Regina.au vazutastfelde obiectenu numaiin incintatemplelor.. la semnul sumerian original. deoarece la ea se ajunge urcand 0 scara cu hume. (Fig. Existadovezicareindicafaptul ca oameniidin Orientul Antic. Es~eclar 0 zona mai ridicata. 67) Ca cele. roase trepte.. 68 Profesorul H Frankfort.~ I . Fig. "ordin". inalte. (Fig. .Creta ~i datat din secolul treisprezece inainte de Christos. mu avea un inteles de baza.154 ascunsa " ZECHARIASITCHIN. incepaod de la "inaltimi". Cele peste trejieci de sensuri ale sale acopera toate nuantele. Ie promitea Inanna regilor asirieni..un zeu in interioruluneicamerece emiteni~teraze. [j) zeilor: Descoperim cu claritate camera cilindrica.infiiti~eaza .

Originea sau destinatia celesta a obiectului este ates- tata de simbolurileSoarelui. Se poate presupune deci ca ra. un ora~ din Tara Caanitilor. (Fig. de asemenea. Cealalta imagine de pe sigiliu infiiti~eaza 0 racheta la sol. Un imn allui I~kur. dar utilizarea acestui sens de ~.ca "Numele sau va umple Pamantul". ~i nu numai in or~ele in care se afla "casa lor"."mu a sa va imbrati~a Pamantul. sa inceapasa-~igravezeimaginilelor pe stelae asociind in acest fel propria lor persoana cu -Laca~ulEtern. Sumene- Fig. utilizeaza termenul sumerian niu sau derivatii sai semitici $u-mu ("cea care este mu ')." 156 ZECHARIA SITCHIN A Douisprezecea Planeti 157 Cai inaripati. Deci G.un capat. comemorate.. a fost tradus asemanator: "al sau nume stralucea ~i pana la zenitul cerului ajungea".. $am sau $em. Nu este foarte dificil sa descoperi etimologia cuvantului ~i sa vezi cum sensul de "camera din cer" a ajuns sa insemne "nume". la vest de Ierusalim. totu~i.ce vorbea despre "al sau mu ce raze emitea" care putea atinge in~iltimilecerului..Vl1UU. alaturi de un palmier. de'la . 72) Cascopul acestor pietre era de a simula nave cere~ti putern deduce din numele pe care Ie aveau aceste stelae.?1 . pentru a se sugera astfel ca acesta este inauntru. asociind aceste pietre cu puterea ae a urca la cer ~. tn cele mai multe cazuri aceste obiecte erau venerate.A. unii cercetatori I-au tratat ca sufix sau 0 marca gr~maticala ce nu necesita traducere. cuvantul a ajuns sa insemne ~i "nume". Stalpi de piatra. Deoarece termenul mai inseamna ~i "lucrul pentru care cineva este tinut minte". Aufost descoperite sculpturi care infiiti~eaza un zeu intr-o camera in forma de racheta. un zeu sau alteori doi in interiorul unei astfel de "camere divine".poate fi vazuta pe 0 tablita scoasa la iveala la Ghezer. care impodobesc sigiliul.(Fig.". Barton. A lost aoar 0 prOOlema uc:: lU~lp p<Uli1"i1UU 1'"'1:>11 . dupa care se grava imaginea zeului. 71) Multe sigilii infiiti~eazaastfel de scene. Intr-adevar. Simtind ca.' cheta de foc desenata pe sigiliul cretan era.la altul". un obiect familiar in Orientul Antic.(Fig. 0 racheta cu "aripi" -la care se ajunge printr-o "scara" . reprezentaridu-i pe zei in interiorul "camer~i divine". . evitiindu-lastfel complet.nume" in textele vechi in care este vorba de obiecte utilizate pentru zbor a ingreunat descoperirea adevaratei semnificatii a acestoni. 70 \ . Dorind sa-~ivenereze zeii pe tot cuprinsul tarii. ca de pilda acest obiect foarte vechi (aflat aoum la Muzeul Universitatii Philadelphia) unde natura celesta a camerei este atestata de cde douasprezece globurl care 0 decoreaza. animale stranii.. ditorii -. mesopotamiene care vorbesc despre curtea interioara a templelor sau calatoriile prin cer ale zeilor ori 'chiar cazuri in care unii oameni au urcat in cer. era important ca macar numele lor sa fie pe . in cartea sa The Royal Inscriptions 'of Sumer and Akkad (Inscriptiile regilor din Sumer ~i Acad) a tradus inscriptia din templul lui Gudea . modelati pentru a inchipui aceasta camera erau astfel ridicati in locuri speciale. zeitati cu coarne ie~ind din acoperamantul de pe cap sunt toate teme mesopotamiene cunoscute. Lunii ~iale constelatiilorzodiacale . 70) * Textele. mu poate fi un obiect ~i nu un "nume".. globul ceresc inaripat.vecie . Daca 'ei nu puteau evita uitarea. oamenii din Antichitate au inceput ~a se inchine la astfel-de statuete.

71 literal. " . Traduse .. Fig. Referintele biblice Indica familiaritatea cu doua tipuri de monumente comemorative. ele Amoritii Ie numeau nuras ("obiecte de foc" erau numite hu-u-a$i ("pasarea de foc din piatra"). ner inca mai insemnandun stalp care da lumina. '-. Fig. un yad ~iun ~em. totu~i.73 . ~. .RU ("pietre' care se ridica"). :1 .j A Douisprezecea Planet! 159 nii Ie numeau NA. 72 j<'ig. . Ambele. Profetul Isaia a transmis poporului asuprit din Iudea pro~isiunea unui viitor mai bun ~i mai sigur: ~i Ie voi da lor. babilonienii ~i asirienii Ie numeau naru ("obiecte care dau lumina")._~ceastaar sugera promisiunea Domnului de a da poporului sau 0 "mana ~iun nume'" Din fericire. in casa mea intre zidurile mele.in ebraica.~i deci "Iumanare"). putem vedea ca ele se distingeau printr-un varf in forma de piramlda.158 ZECHARIA SITCHIN .yad ~i ~em. Cel care se numea ~em :avea varful oval.. din vechile monumente numite yad care mai suntinca in "Tara smnta". tn limbile indo-europeneale horitilor ~i hititilor. Acadienii. au inceput prin a fi copii ale "camerelor cere~ti". se pare.

Antichitiitii.. au spus: "Haidem! sa ne zidim 0 cetate ~i un turn al carui varf sa atinga cernl. . ca sa nu-~imai inteleaga vorba uhii altora. care inseamna "foarte sus". Redslob in Zeitschrift der Deutschen Morgenlandisehen Gesel/schaft (MitQ-Io- Tara ~inear este. De ce oare sa se straduiasca atat oamenii din Babel-Babilonia. la moarte.un obiect in forma ' de piramida in care zeii sosisera pe Piimiintin timpuri imemoriale.g-. cine deja ~tiau sa faca ciiramizi arse ~i eonstrucfii foarte inalte. Sumer. . 73) Insistenta traducatorilorBibliei de a traduce priil "nume" oriunde intiUneau~em a ignorat complet un atent studiu publicat in urma cu mai bine de un secol de G. campia dintre cele douii fluvii in sudul Mesopotamiei. Traditionalatraducere a lui ~em prin "nume" a facut povestea neinteliS!ibila multa vreme. desigur.~. .0 reputatie".el nil a .. ~i Domnul a venitpe Pamant sa vada or~ul ~iturnut ridicat de fiii oamenilor. au gasit 0 campie in Tara ~inear ~i s-au stabilit aeolo". care nu este nu- '~ Haidem!Sa Ne pogoram ~i sa leincurciim limba.a~a cum au inteles ei .Dume"sa fie pus pe "un turn al carui van sa ajunga la cer". ~.DUme"ci "vehicul cerese" desehide calea spre intelegerea multor legende ~i pove~ti antice. erau supu~runei ceremonii de "deschidere a gurii".." ' ~ Dar acest plan al oamenilor nu era ~i eel al D0IIl!1ului._~ ~ ~ :. ~i Domnul a zis:' "lata.. gia Orientului Apropiat) in care acesta atrage atentia asupra faptului ca termellii ~em ~i ~amaim ("cer") se trag din radacina ~amah. 'I - .a~aau incetat sa zideasca cetatea.. generatii intregi de savanti ~i traducatori au incercat sa acorde povestirii doar un sens alegorie deoarece . ~i Domnul i-a impra~tiat de acolo pe toata fata piimiintului. cand ni~te oameni "care veniserii dinspre riisarit. ridica un ~em. tnto mita: . acum nimic nu i-ar impiedica sa faca tot ce ~i-aupus in gand. prin care ei erau transportati cu un obiect similar in Laca~uletem. caci acolo a incurcat Domnullimba intregului Piimiint. (Fig. Povestea bibliea a Turnului Babel trateaza evenimentele care au urmat repopularii Pamiintului dupa potop. Faraonii egipteni.~ 160 ZECHARIA SITCHIN A Douasprezecea' Planeta 161 vehiculele zeilor pentru a urca in Lac~ul Etem. concluzia noastrii referitoare la sensuI cuviintului ~em face povestea la fel de semnifieativa pentru noi a~a cum era pentru oamenii. In Egipt se faceau adevarate pelerinaje la un templu anume din Heliopolis pentru a vedea ~ia se inchina la ben-hen .o ~_A". poveste~te incercarea oamenilor de a. Relatarea este faeuta in limbajul concis (~i precis) al descrierilor istorice.. Cu toate acestea.Dume"este vazuta de Dumnezeu ca Unfapt dupa care oamenii ar fi putut - o.~ .ridicat un nume" ci a ridicat un monument orientat spre eer. ei sunt un singur popor.--- .. -Cartea Genez~i. ~i iata de ce s-au apucat.era 0 povestire despre incercarea oamenilor de a-~i f~ p nn nnmp" A t'~"C't.. ~i apoi Domnul a zis unei alte persoane."sa-~i faca un nume"._".~.~' ' Descoperirea ~i aeceptarea faptului ea mu sau ~em nu inseamna .. capitolul unsprezece. ~i toti au aeeea~i limba.. de ce anume sa-l fi supiirat asta awt de mult pe Dumnezeu?De ce oare construirea acestui .t: eatia factuala a povestirii. . ~i cum amime putea impiedica acest "nume" "impr~tierea oamenilorpe toata fata piimiintului"? Daca ei nu incercau dedit' sa-~i faca a~a cum ne explica savantii ..~-~~... De aceea cetatea a fost numita Babel. ~i sa ne facem un ~em ca sa nu fim impr~tiati pe fata piimiintului. de ce oare aeest ... inclusiv povestea biblica a Tumului Babel.M.. ~i oamenii. Ciind in Veehiul Testament se spune ca David a ridieat un ~em pentru a celebra victoria asupra araminilor.

Timp de doi ani de zile au muncit anunna~i . s-au apucat sa ridiceun turn al carui van sa aj1. pierzand contactul unii cu altii..izadiversitatii limbilor...1 I tirea biblica ~iinterpretareanoastra? . Un fragment dintr-un text babilonian. deoarece numele acestuia . triniitfuId 0 furtuna. termenul folosit de textul original din ebraica. astfel incat ~i ei la fel ca zeita Ishtar. A. Babilon se . tasonimd canimlZlie". of Genesis (povestea caldeeana a Genezei) a descoperit ininsemnarile istoricului grec Hestaeus 0 relatare despre faptul ca. In toate variantele.. .Ch. George Smith. elementele de baia. raman nesehimbate. I~ f' Sa construiti Poarta Zeilor. prin care ei sa poatii sa ajunga la cer.. spune ca "primii locuitori ai Pamantului. care pana atunci vorbisera 0 singura limba".. oamenii care scapasera de potop au venit in Senaar in Babilonhi.H. Mai exista oare ~i 0 alta dovada pentru a corobora poves- incurcat'limba oamenilor. Apoi. aceasta poveste ar vorbi despre inc~rcarea oamenilor. "Cetatea in care s-au petrecut &cestea.pana cand "au ridicat spre cer vfufullui'E~agila" ("casa zeilor") ~i"au ridicat turnul pana la bolta ceruhJi". " . 162 ZECHARIA SITCHIN A Douisprezecea Plaoem 163 face "tot ce ~i-au pus in gand"'? Explicatiile traditionale nu reu~esc sa explice de ce anume a chemat Dumnezeu pe eineva al dirui mime nu este dat in Biblie ~i i-a cerut sa coboare ~i sa dis- truga ~ceastainitiativa a oamenilor. zeul eel mare le-a pedepsit in. (Religia babilonienilor) a semnalat varianta babiloniana a eonstruirii Tumului Babel. dar s-au impra~tiat de acolo din ca1.inga pana la eer. in cartea sa The Chaldean Accoun.) scrie ca lainceput toti oamenii vorbeau aceea~i limba. dupa "vechile traditii". Preotul-istoric babilonian Borosus. Credemca raspunsurilela aceste intrebaridevin clare daea citim "vehicul ceresc" pentru $em. de atunci.----- . care a incercat sa realizeze 0 istorie a omenirii. fiindca s-au apucat sa construiasca un turn nobil. zeii de rand: . care se impra~tiasera pe toata suprafata pamantului. Le-au fost date ordine cetelor de anunnaki. fiecare trib a primit limba lui. A fost deci 0 anumita obraznicie din partea oamenilor construirea unui turn de lansare intr-un loc rezervat zeilor. celebrand puterea lor. Mai sunt ~i'alte variante sumeriene ee reIateaza despre diversifiearea limbilor oamenilor de eatre un zeu maniat.. Istoricul."turnand tundapa." Nu mai existii nici un dubiu' aeum ea povestirea bibliea preeum ~i relatarile istorieilor Antiehitiipi sunt de origine sumeriana.Ch.-----. drazneala. cunoscut s1. in The Religion of the Babylonians.. Atunci. Sayee.Alexandru Polyhistor (secolul I i.-.Babili . ineerearea de a eonstrui un tum~i apoi "meurearea" limbilor. numea. 74 --. $em-ul sa fie pus in locul desemnat...insemna de fapt "Poarta zeiJor"" . de' a construi un "vehicul ceresc" ~i un "turn pentru lansare"." Dar tumul a fost distrus de zeii ~ide vanturile turbate '"iar zeii Ie-au Fig. chiar de zeii in~i~i. in secolul al treilea i. .sa zDoare intr-un mu "peste toate pamanturile oamenilor". Sa faceti caramizile.1b numele de "Epopeea creatiei" relateaza ca prima "Poarta a Zeilor" a fost construita in Babilon. .. de exemplu .

personaj nu pare Ii fi conducatorul oamenilor.spun atat legendele mesopotamiene cat ~itextele biblice . Primul a fost Bnoh. De aici reies mai multe povestiri despre ascensiuni la cer ~ichiar zboruri spatiale. . 75) . Oamenii . pentru ca I-a luat Dumnezeu". care "a umblat cu Dumnezeu". Un alt muritor. se pare pentru aceasta disputata constructie a oamenilor. Obiectul conic pare orientat spre trei corpuri cere~ti. inar. Mai mult chiar. nu oame.(Fig. ca DumnezeuI-a luat pe Enoh pentru a-i lI~orctfi nemurirea.. 75 . Daca manmea. nilor. AI cincilea capitol al Genezei da 0 lista genealogica a tuturor acestor patriarhi ~i varstele la care au murit . poate descrie evenimentul biblic. dar figura centrala nu 0 reprezinta regele. (Fig.luat IIi cer "intr-un vartej" a fost profetul Ilie. u~or de identificat prin coafura Sa conica' ~i coarnele pe care Ie poarta. . forma ~iscopul obiectului par a indica faptul ca acesta este un ~em. de Naram-Sin. o referintAmai putin cunoscuta despre un muritor care a fost dus in cer ~idaruit cu mare intelepciune.aceste cuno~tinte era deci esentiaHi. cat ~i cele mesopotamiene au 0 singura morala: vehiculul zburator era menit zeilor. *. I .cu excePtia lui Enoh' care "apoi nu s-a mai vAzut. In schimb.~. Inarmatcu' un arc ~i'cu 0 suiita. 74) . decat binevoitor.ace~ti oarneni nu par a fi angajati intr-o I VechiulTestamentpoveste~tedespre ridicarea la ceruri a mai multor muritori.. omenirea nu avea pe vremea aceea cuno~tintele . mat pana in dinti ce strive~temultimea adunata pentru sarbatorirea ridicani ~em-ului. EI era al ~apteleapatriarh de la Adam ~istrabunicullui Noe. in Veehiul Testament.puteau sa urce in Laca~ulEtern al zeilor numai la dorinta expresa a acestora. ci se pare ca ii strive~te. Atat povestirea biblica.4 conformtraditiei. aflata acum la muzeul Louvre. Sa-i fi sfidat vreun zeu pe ceilalti ajutand omenirea? Un sigiliu-cilindric descrie 0 lupta intre zei. acest . Ea a fost pusa prin anii 2300 LCh. batalie. profetul este rugat sa-i aminteasca acestuia cum a fost invitat de zei sa vizit~zeSf'antulLac~ din Ceruri: Fig. un patriarh ce a trait invremurile de dinaintea potopului. simbol exclusiv al zeilor.164 ZECHARIA SITCHIN A Douisprezecea Planet! 165 Mai mult ca sigur. iar cercetatorii care s-au aplecat asupra ei considera ca descrle victoria regelui asupra du~manilor sai. o stela sumeriana. Se pare. regele Acadului. in capitolul 28 a Caqif lui Ezechiel. zeul pare mai degraba manios.necesare unei astfel -de constructii. ci se indreapta ~i stau in adoratie in fata aceluialii obiect 'conic asupra canna'este indreptata ~i priYirea zeului. ci un zeu. cohlborarea cu un zeu care poseda . este cea referitoare la regele Tirului (ora~ fenician pe coasta estica a Mediteranei). atunci scena reprezinta un zeu manios.

Lucrul care I-a determinat sa pIece in ca\. Lui."lucrullui Anu" .0 piatra scanteietoare" pentru a ajunge in Eden. macar ca nu e~tidecat om ~inu ~~ti Dumnezeu. Numita "Epopeea lui Ghilg~mesh:'. Ea s-a decis sa evite moartea lui Adapa dandu-i un !jemcu. ceruri ale murito-' rilocin Siantul Lac~ al zeilor. lmpreuna cu sotia lui._. Sa-l mi~cam incercat. lucru care I-a fiicut sa caute . prea greu pentru mine era. Cand Adapa a ajuns la Anu.ilgamesh pentru a obtinede la el secretul Arborelui Vietii..r.. Cum treceau anii. Pentruca ti s-a ingamfatinima~i ai zis: "Eu sunt Dumnezeu.inima lui "s-a ingamfat".166 ZECHARIA SITCHIN A Douasprezecea Planeta " 167 Ajunsese~ila cea mai inaIta desav~ire. ca de pilda eroul sumerian al potopului.SUN: Mama. ast' noa"ptem-am simtit minunat.ecetablita este deteriorata. . Adapa.).modelul de om" creat de Ea.mo~ii sai a devenit nemuritor fiind luat in cer de catre zei.sa porneasca iIi aventura sa.care sa ajunga la Siantul Uca~ dill Ceruri allui Anu. ~ . miratorul ni-l prezinta pe acesta ca fiind "cel intelept. este povestea regelui din Uruk care a fost nascut din unirea unui muritor cu 0 zeitii. Ghilgamesh era considerat din aceasta cauza "doua treimi zeu. Lucrullui Anu a cazut langa mine. ~i~edpe scaunul de domnie lillui Dumnezeu in mijlocul marilor".. Unii s-au reinto~ dupa aceea pePamant. altii au ramas acolo.1tareasa a fost ceea ce el a crezut a fi un semn "dela An\!. Profetind ca regele Tirului va muri de moartea "celor necircumci~i"de mainile unor striini. 0 tieime uman". ~i textelesumeriene vorbesc despreoameni care au fost luati in cer. in jurullui s-au adunat. ~i umblai prin mijlocul pietreIor scanteietoare.depa~ireadestinului sau de muritor. . M-am plimbat cu nobilii mei. L-am ridicat ~i-nfata ta I-am adus. dar viata ve~nica nu i-a dat-o".mult ca descriere a caderii pe Pamant a unei rachete..aY-!G tor este subiectul uneia dintrecele mai lungi ~i mai frumoase texte diruite de civilizatia sumeriana culturii'universale.. compania'zeilor. Mi-am proptit fruntea de el ~iei m-au ajutat.' . gridina lui Dumnezeu.Vietii ~i Apa Vietii. Ea "i-a dat intelepciune.. ' '': Stateai in Eden. dar nu am feu~it! Oamenii din Uruk. pentrua obtinesecretulnemuririi. Ghil-' gamesh i-a descris aparitia mamei sale. zeita NIN. macar ca iti dai ifose ca ~icand ai fi Dumnezeu. in mod clar. Dar. Versurile suna insa mai. ~ierai acoperit'cu tot felul de pietre pretioase. Primul a fost Adapa . Dumnezeu i-a spus lui Ezechiel ~imotivul: dupa ce regele a fost luat in UCaJjulSiant ~i i s-a dat acces la toata intelepciunea. Sa-l ridic am incercat. ~e pot descoperi cateva indicii importante in relatirile biblice '~i cele sumeriene despre urcmle la. . pentru a se imp~i cu Painea. chiar daca Ie va striga acestora "sunt un zeu". pen~ a se bucura de """" lnterpretarea data evenimentului de mama lui Ghilgamesh ne este necunoscuta.l U "JUliO 111 "''''1. Stelele se adunau in cer. ~i nobilii i-au sirutat picioarele... ca ~iregele din Tir. deoac. ~ ". it ___ _h. Pe acest erou sumerianJI cauta Gb. Ambii au trebuit sa foloseasca un ~em . _ El a aflat din legendele sumeriene. erai plin deintelepciune~idesav~it in frumusqe. te pusesem pe muntele cel siant at lui Dumnezeu. . a intrebuintat gre~itintelepciuneasa ~ia pangmttemplele. fusese creat dintr-o "forma" perfecta. Ghilgamesh a fost incurajat de aparitia obiectului .ca unul din str§. Ghilgamesh I-a cautat-pe acest stramo~al sau.cu aripile intinse. Ut- napi~tim.) un muriCiutarea zadarnica a Copacului Vietiide c. Erai unheruvim ocrotitor.. acesta I-a intrebatcine i-a dat !jem-ul cu '"'"t\. cel care traise'tot ce era de trait": "..:+: .'In introducerea epopeii.

Scopul lor era sa ajunga in Tinutul lui Tilmun.0. lasa.nu. Era 0 .. sa poatii reie~icu claritate: Regele Ghilgamesh. J-auaLraslar ~Ilar aten~la. yom folosi termenul :jem.. Curand dupa ce au adormit. 10 timpul somnului el s-a trezit din nou. nuniele locului de aterizare nu poate fi citit datorita faptului ca tiiblitaeste deteriorata. Apa sa beau mi-a dat. fratele meu. ceva i-a zguduit ~i i-a trezit. Enkidu.zonainterzisa". ~i chiar ve~ti de dinainte de Potop EI a adus. prevenit astfel. ma lasa. spre Tinutul lui Tilmun s-a indreptat. . . sa imi ridic ~em-ul. Din nefericire. tu m-ai strigat? De ce sunt treaz? . era insotit de tovar~ul sau Enkidu. I-a . De sub pamantul naruit m-a tras. " t: u: ~1"'11'u~u t<1I~i1Vi111 . Ghilgamesh ~i Enkidu au ajuns la hOhirele acestuia.spus lui Enkidu: 'In visul meu. ma ia! . La mari depiiI1ari el calatorea Cu multa vitejie ~i mari piedici invingea in cale. totu~i. Traducerilecurente intrebuinteaza . J-a Ui1L apa sa oea ~I I-a llm~U[ lnlmat ~l ce era cu "stralucirea de neinchipuit"-care a insotit aparitia? Nesigur.168 ZECHARIASITCHIN A Douisprezecea Planeta 169 Lucrurile ascunse Ie . 10 locurile unde ~em-urile' se ridica. Deci. anuntii-Imai intai". spunfmdu-i tovara~ului sau: "Fratele meu. deoarece acolo putea sa ridice un ~em.::. I-a spus prietenului sau Enkidu: ..: Voi intra in tinut. cat ~i zeii pe care ii consultase I-au sfiituit sa obtina mai intai consimtamantul~i ajutorul zeului Utu/~ama~.. S'-a ridicat. ~i inima mi-a lini~tit-o. . Ghilgamesh a adormit din nou .vazuse...cea spre "J." care I-a II'-UII 11"UJ. ~i stralucirea era de neinchipuit! . oriunde s-ar fi aflat acest loc.. aparata de ni~tepaznici fioro~i...atat biitraniii din Uruk. . Dar..dar nu pentru mult timp. tulburat. Lasa-ma sa intru in tinut ~iun ~em sa imi ridic. "vehicul zbuditor".M-aitrezittu?" ~i-aintrebatGhilgameshprietenul. cerandu-i permisiunea: Gratia lui."Sunt treaz?" s-a intrebat el. Ghilgamesh s-a adresat zeului. ~i m-a purtat in jos.1Ugi1JI1t<IIU. Calatoria "Ia mari depiirtiiri" pe care a fiicut-o Ghilgamesh era.Dume"acolo unde textul utilizeaza sumerianul mu sau acadianul :jumu. pc zeul Utu. un ~em imi voi ridica.. . desigur. picioarele mi-a prins.. ma 10 locurile jn care se ridlcii ~em-urile. punea sa se-nsemneze Toate ispravile sale pe un stalp de piatra. cei doi au decis sa poposeasca peste noapte. "eel mai frumos din tinut. tmi voi ridica ~ieu un :jem... Un om a aparut.ica~ulzeilor". atat de ciudate incat se intreba daca v~seaza sau . - Cine era acest om. ~i ce omului e tainuit el ~tie.. lar la intoarcere. Obosip ~i fiindu-Iesomn. ~i sub protectia ta ."Cand intri in tinut. Adu-ma la locul de coborare pe Pamant de la. . I-au prevenit ei. astfel incat adevarata sa semnificatie. deoarece era martorul unei aparitii stranii. eel mai frumos din tinut el era. colina s-a zguduit." Nere~ind sa-I faca sa-~ischimbe gandurile..

Textul.Dacanu fuseseprietenulsau. .C&t<' "au .. dupa . "Iumina . cenu~a era acum". dar intrarea locului.Ilt:IUi11V<1L. Racheta nu se mai vedea.la cer cand urca sau coboara. ~i apoi . bolta ccreasdi". Lumina a palit. colosala.S np n. ~i norii s-au umflat ~i moarte-au inceput sa cearApoi. 0 tn~pn11t <:ii n1nn21 cu moarte!" Acurn. ce tacusedOlsprezece heru".cu cea din Geneza. el a fost cuprins de mca. paznicii i-au dat voie sa mearga mai departe. trezit in mod misterios. unde se spune ca Dumnezeu a pus 0 "sabie' rotitoare" la intrarea in Eden. ' Era acum aproape de primul sau obiectlv .-. ' . pentru a nu permite intrarea oamenilor. insa numai pentru a se trezi a treia oara. . cenu~a e~a acorn. iar molozul ce "cadea din cer. Acolo locuia Utnapi~tim..ploaia ce din cer cadea.. intunericul s-a instapanit. na! N~ e nevoie de prea multa imaginatiesa realizezi ca Ghilgameshasistasela 0 lansarede racheta. - Q.Maiintai. Mergand "inainte.mant ' Fig. .. el a ajuns pe muntele lui Ma~u. flacarile motoarelor devin vizibile ("trasnetele scanteiau"). . intunericul riimanea la fel . Apoi. zeu" ca. Depa~ind un "paznic monstruos".t:IonO"'11~~ . Nori de. 76) ce-I intati~eaza pe Ghilgamesh (al doilea din stanga) ~i pe prietemll sau Enkidu (in dreapta) poate des~rie implorarea unui zeu cu unul dintre paznicii-roboti care maturau zona cu reflectoarele . Pe ~am~ il vegheaza."up.~rJ.muntele 11cuprind.._. t" /~ era pazita de ni~tepaznici monstruo~i: . insotit de un cutremur (. furn ~i de praf acopera cerul ("lumina a paHt.Ghilgameshs-a intrebat' cine I-aatins. dar la fel de determinat sa faca ceea ce-~i propusese.in cer ("stralucirea a disparut.locul de unde se ridicau ~em-urile.. pe masura ce racheta urca. ni-lintati~eazaapoi pe Ghilgamesh ajungandintr-ogradinamagnifica' unde fructele ~i copacii erau din pietre pretioase. Calatorind timp de mai multe heru (unitate de masura pentru timp ~i distanta).. 76 Cand Ghilgamesh le-a explicat originea sa Partial divina. Teroarea ce-o inspira este. . intunericul a devenit stapan"). I-a descrisstrania aparitie prietenul~i sau. Ohilgamesh s-a culcat la loc.-. Luminile lor scrumtoare.pamantul s-a cutremurat"). racheta era departe. Ghilgamesh I-a rugat inca 0 data pe ~ama~ sa-l ajute.piimantlil s-a cutremurat.fuseseoare"vreun . privirea lor e moarte.~ama~ urcandu-se pe spate".0 flacara ta~ne~te".WlU UUJU" UJ.. Ghilgamesh se atla'intr-un mmnenc oepnn.. Oinscriptie de pe un sigiliu cilindric (Fig.! . aparu. Norii de praf ~i de moloz se risipesc -~ .. ... Trasnetele scanteiau.. scopul caliitorieisale ("despre viatii ~i moartevreau sa-I intreb pe Utnapi~tim")~idespre faptul ca ea se desta~ura cu acceptul lui Utu/~am~.. se pare taiat in stanca. " ZECHARIASlTCI:IIN ' A Douisprezecea Planeta 171 Nu m-ai atins tu? De ce sunt amept? . de adanc. Uimit de ceea ce vazuse.destulde deteriorat ~inec1ar.u 170 . Deci. Viziunea pe care am avut-o era cu totul de lleinchi- \~J puit! Cerul a scfu1:ait.~ trecuse pe acolo? Inca 0' dam. 0 flacara a t~nit.lor ~i lansau raze ucig~e. "'A ~".tunetul fQarteputernic cand'au fost pomite rnotoarelerachetei ("ceruriIe au scartait"). stralucirea a disparut: focul s-a stins Iar.unde putea fi vazut . pe drumullui ~ama~". In cele din urma. Hi?" Vreunzeu sa fi trecut?-Dece mi-icarnea amorti.. . focul s-a stins").. Descrierea aceasta seamana.

. inseamna "foc". corat cu piei de leopard.ben-ben-ul .' .. "camera celesta" . el a pierdut-o proste~te pe drumul de intoarcere.J""-J CO-'" --. Dar.V Jucm \. .t..em am spus deja ce inseamna. derivatul sau acadian . infiitiseaza doi oameni inconjurati de tuburi curbate. lui rachetei . povestea lui Ghilgamesh ne intereseaza prin aspectele sale "aerospapale". Triumfiitor. raspunsul primit de la stramo~ul sau a fost unul descurajant: omul nu poate scapa de destinul sau de muritor. intr-o zona inte. Putem astfel observa' ea racheta are mai multe compartimente. '.numele lui nu insemna "soare" ci era doar un titlu * . intr-un loc in ca(e cresc curmali.~erp. credem ca. ca aceea la a carei lansare asistase atunci cand se apropiase de "locul de coborare pe pamant". t t de -. t. revenind in Uruk cu mana goala.. sub pamant.cu cea a celor doi oameni care se afla in intertorul rachetei ~icu cea aoamenilor de la suprafata..zisa fQartebine pazita. Utu/~ama~ .e~--era mult mai explicit: e->. Ghilgamesh reu~e~te sa obtina planta. nu a ie~it la iveala nici un desen care sa ne infiiti~eze ce anume a vazut Ghilgamesh. Fig.172 'ZECHARIA'SITCHIN A Douasprezecea Planet! 173 Punandu-i intreb~ea care il chinuia. credem . t era "cel .ecmvalenWlsumenanuIUlmu. Partea de jos. deasupra lor aflandu-se trei panouri de comanda circulare. Dar. dezvaluindu-i locul in care cre~te Planta Tineretii . Rolul de comandant detinut de Utu/~ama~ in materi~ de zbol11rispre Uc~ul zeilor ~i functiile ~i atributiile subordonatilor sai este scos in evidentii~ide 0 alta povestire sumeriana ce trateaza despre urcarea la ceruri a unui muritor... $em-ul pecare el it solicitase pentru a ajunge in Laca~ul zeilor era cu siguranta 0 racheta. foc". . (Fig. transversala. in mod .. 77 ' care descriafunctiunile~iresponsabilitatile sale.clar. Usand la 0 parte valorile artistice ~i filosofice ale epo-" peii. t.poate adapostiunulsau doi'piloti. un desen descoperit in mormantul unui guvemator egiptean ne arata un varf de racheta la suprafata Pamantului."Cea care da tinerete celui batran" i se mai spunea.. aflat sub autoritatea lui Utu/~am~. acesta i-a oferit lui Ghilgamesli un mod de a amana moartea.. De~i corespondentul celest al acestui zeu era Soarele..MUN.aa\.t:~l van . realizat din segmente tubulare ~i de. Era.---. && "'r""' .&. Se pare ca aceste rachete erau localizate in interio- rul unui munte. Totu~i. Comparand marimea vfufu- . Ntmele sau . Numele tinutului spre care se indrepta Ghilgamesheste TIL. inseamna "eel care merge cu stralucire'. sumerian. EI in~eamna"tinutul rachetelor". intr-un siloz construit de mana omului... ..em-urile.:m. dupa voia soqii. Restul rachetei se afla. Pana acum. iar ->. Utu. cu rachetele . 77) tntr-o maniera foarte modema. un loe in care zeul putea fi vazut ridicandu-se"pe bolta cerului".. Era pnutul in care se gaseau ->. artistul antic realizeaza desenul intr-o sectiune.&.

A~a cum au declar'at~i astronautii modemi carepriveau Pamantul indepattandu-se pe masura ce rache!a urca. La apusul soarelui.data.. Vulturulii zise lui Etana: "Prietene. Piimantul dispiiruse. care nu putea fl obpnuta decat aducand-Q din cer. ma~un ~em! ' o Doamne. dintr-o data Pamantul dispiiruse: Cand am privit 'napoi. Pe masura ce povestea se desfa~oara. vulturul a inceput sa-l instruiascape Etana despre "cum sa it ridice. . fa ce p-am spus. Dar. Aceasta scurta declaratie nu are nevoie de nici 0 dezvoltare. Singurul remediu cunoscut era Planta na~terii. ochii mei nu se mai desrntau. ~i a fost subiectul multor reprezentiiri pe sigilii cilindrice.c IlUllli11

. vulturul a inceput sa vorbeasca cu Etana. in loc sa vorbeasca despre un ~em. . acesta a explicat scopul calatoriei sale ~i destinapa. La ordinullui Utu.~i s-au indepiirtat. devine clar ca Etanaii cerea lui ~a- bul in care locuia".torul antic descrie cum Pamantul se face din ce in ce mai mic. sUDteminformap. Vulturul ii spuse lui Etana: "Prive~te." . ~i cu amarilor largime.. cat un co~de paine este. ~chlmband mesaje criptice cu zeul. prietene.trebuia sa Ie aduca.iar "acolo vulturul era". fusese desemnat de zei sa aduca omenirii securitatea~iprosperitatea pe care regatul 0 civiliza- ~ - tie organizata .Etana s-a adresat lui Utul~am~ pentru' a primi permisiunea ~i ajutorul acestuia.-~174 ZECHARJA SITCHIN A Douiisprezecea Planetii . dupa aceasta. Iar marea doar cat un lac apare. povesti. fa tot ce-ti spune. toca o. dar lacea de-a treia vulturul s-a ridicat.urcand cu mare repeziciune.de-al doilea heru.. Orientul Apropiat. in cerul lui Anu te voi duce!" Instruindu-l cum sa se tina. acesta i-a zis lui Etana: "Prietene." . condu-Iincoace. deoarece povestea regelui piimantean care urcat pana in eel mai inalt cer este foarte cunoscutii in. Dar.i1t uguli1 UllUl glc1UlU<11 j Apoi.. cum arata Pamantul! Uita-te la marea de la ale muntelui poale: Doar 0 colina parca e Pamantul. "Prietene. Sosind la muntele indicat de ~ama~ "Etana cuibul i-a viizut". Primele doua incercari au dat gre~. ~am~ il informase mai inainte pe acesta desore misiunea ce urma s-o maepllneasca. Pamantul aparea din ce in ce mai mic. Conducandu-lpe Etana spre locul in care se afla vulturul. Dupa cel. prive~tecat s-a facut Pamantul! . .. cuvantul din.... vulturului i s-a spus: "Un om iti voi trimite. vulturul a zis: ' Flatat de ruga lui Etana ~imagulit de ofrandele aduse de acesta. "cel care la ceruri s~a urcat". arunca 0 privire. te va lua de manii.. Iar larga mare.. sa vezi Pamantul cat mai exista! Pamantu-i numai'cijt 0 aratura. din cui- . gura ta sa iasa! Da-mi Planta de n~tere aducatoare! Arata~~i Planta n~terii! Indepiirteaza de la mine bete~ugul! ~i da-mi te rog un ~em! Vulturul urca din ce in ce mai sus. vulturul a decolat :. indreptandu-se spre Laca~ulzeilor: Cand il purtase vI'eme de un heru. Etana.. se pare. cum continuau sa urce. in timp ce vulturul ~iEtana se indepiirteazaqe eI. Ca ~iGhilgamesh mai tfu-ziu. Utu a aprobat cererea lui de a primi un ~em. Cand I-a purtat ~i-altreilea heru. Etana nu a reu~it sa dea n~tere unui flu care sa continue dinastia. pana sus. Utu i-a spus ca un vu/tur it va duce la Liic~ul zeilor.. 175 Lista regilor sumerieni ne informeaza ca al treisprezece~ lea rege din Cush a fos~ Etana.

ce infiiti~eaza doi "oameni-vultur" salutand un ~em! (Fig. Liiudandu-l pe Dumnezeu. dupa alta. (Fig. profetul Isai& spune despre el: "El stii pe cercul Pamantului.. lui i s-a fiicut frica ~i i-a cerut vulturului sa . imagine neobi~nuitii a Pamantului viizut de sus in Vechiul Testament. ducandu-se sa ceara un ~em.. . (Fig. astronautii au transmis misiunii de control de la Houston: "Vulturul are aripi". datand din jurullui 1500 i. "Baza Tranquility" era locul unde aterizase. UUUf Ut a alI.176 ZECHARIA SITCHIN A Douisprezecea Planeti 177 . purtat ca 0 emblema pe costumele lor.vulturul" era. ~. ~a vorbeasca ~i sa comunice.ULi:U: Nu putem sa nu asociem aceasta poveste v. in iulie 1969: "Houston! Aici baza TranquillL]. 79 . la fel ca in povestea lui Etana. . toca 0 data.se intoarca inapoi pe Pamant.comandantulmisiunii Apollo 11. de parca s-ar vrea sa se sublinieze ca ei.." Poyestea lui Etami rehiteaza ca. 80) Au fost descoperite numeroase astfel de reprezentiiri de "vulturi". pentru a intra pe orbita Lunii. Cine sau ce era acest vultu~ care I-a purtat in cer pe EtaFig..echecu un mesaj transmis pe Pamant de Neil Armstrorig.I. fac legatura cu Laca~ui zeiior unde se atla Painea Vietii ~i Apa Vietii. ~ . Cand modulullunar s-a separat. 78) Fig. pe care istoricii ii numeSc "oameni-pasare". El raporta prima aterizare a omului pe Luna. Vulturul era numele modulului lunar care se separase de nava spatiala ~i i-a dus pe cei doi astronauti din interiorul sau pe Luna (~i i-a adus inapoi la nava mama).Inr? <::. Conform unei versiuni~ Etana a ajuns la Uc~ul zeilor. el a trebuit sa'vorbeasca cu un vultur care se afla intr-un cuib. de asemenea. mai intalnim 0 astfel de. ~i simbolul astronautilor in~i~i.Ch.ufi ~p<:('ri<: ~in intllmnlare. to multe desene ei sunt reprezentati flancand Copacul Vietii. ~i ei erau "vulturi" care puteau sa zboare. ca vulturi? Este exact ce am descoperit: un des en asirian. inanpatii Dar "vultur" poate insemna ~i astronautii care conduc navele spatiale. 78 na? . Cum ar descrie un artist antic pe pilotii navel or spatiale . tn misiunea Apollo 11. iar locuitorii acestuUi nu sunt decat ni~te gaze. Intr-adevar. 79) (un turn de lansare a rachetelor?) deasupra caruia zboara un vultur. cu ~em-urile lor.. Un desen ne infiiti~eaza 0 structura foarte inalta.

Langdon. confirmand. nenumarate ore-n ~ir"~Se spUnea despre el ca "plasa ~i-ointinde pe pamiint.~izbura. in CarteaExoduluidin VechiulTestament. relateaza ca toti zeii au pomit in cautarea lui. 82) .Dumnezeu le-a reamintit cppiilor !ui Israel ca "v-am purtat pe aripile Vulturilor. a acatatca 'ambii sunt reprezentati ca zeitap '. Psalmistul cauta adapost "la umbra aripilor Tale" ~i descrie coboriireaDomnului din c(:.82 -'"'----. 81) Multele desene reprezentiind oamenii-vulturi arata cu claritate faptul ca ei nu sunt mon~tri "oameni-pasare".ruri"calicea pe un heruvim. pana in cele mai nobile. La fel ca ~i subordonatii sai. Povestirea hitita despre zeul Telepinu care disparuse. inmpate.Etana ~iGhilgamesh. ." Cand el se lansa intr-o racheta de foc "colinda neinchipuitele distante. '.- . este infiiti~at .' . numeroase versete biblice ii descriu pe zei ca fiind fiinte inaripate.178 ZECHARIA SITCHIN A DouaspreZecea Planeta IIY ¥1/\ Fig. (Fig. in Semitic Mithology (Mitologie semita). De fapt. dar capcana sa este in cer".. * Fig.EI.aripilepasarilor" "din cele mai joase ceruri. se pare. 80 desenele ii infiiti~eaza pe vulturi tinand intr-o mana Fructul Vietii ~i in cealalta Apa Vietii. 81 Fig. (Fig. ca modul in Carese putea ajunge la Sfiintul Laca~era pe aripileingerilor la fel ca in povestirea lui Etana. in aceasta functie el Dotes acorda ree:ilornrivilee:iulde a calatori ~ . '. . ~i v-am adus la'mine". "iar ~aina~ a trimis un vultur rapid" in cautarea lui. Analiziind similitudinile dintre biblicul EI (utilizat ca termen generic pentru zeitate) ~i caanitul. ci fiinte antropomorfice ce poarm uniforme sau costume ce Ie confera aparentadevulturi. in conformitate perfecta cu legendelelui Adapa. S. Boaz 0 prime~te pe Ruth in comunitateaiudaica spunand ca ea se afU "sub aripa lui Dumnezeu". venea plutind pe aripile viintului". Textele mesopotamiene it indica foarte elar pe UtuJ~ama~ca fiindzeitateac~ raspundede locul de aterizare at ~em-urilor ~i al vulturilor. . purtiindun costum de "vultur".

.. ca 0 sageata. Un desen descoperit in templul lui Anu. ~i ea protejata de ziduri inalte. tntre aceste ziduri se afla templul lui Utu.."carelelorcere~ti" de formaconica. locul sacru.numiti oamenii gir-ului.I. -. rachetelor in trepte ~i"cabinelor spatiale".!. A" . puternicul APIN" ("un obiect care i~i croie~te drum" .83 Dovadaca zeii sumerienilorposedau nu numai 0 "camera zburatoare" pentru a colinda prin atmosfera Pamantului.P!lra ~ache~i) indica un gir sau rachetii in in.' . .___. u_. . In templul lui Ninurta.:.. desemneaza un obiect cu capetele ascupte. stand in fata unei poqi in spatele caceia se vedeau trei "obiecte divine". ESH ("Laca~uldivin") .GI~.Zeii Cerului ~iai PamanhIlui: Revazandsemnele pictografice~i ideografice sumeriene . 83) termen utilizat deseori in legiituriicu zborurile spatiale.. u'" ... realizam ca ea este 0 racheta muItietajata. Ni se Ain ~innQ" P~11 nl1~1 I. Gir. Paznicii intalnitide Ghilgamesh la intrarea in locul de aterizllre allui ~ama~ sunt .nventat" era familiar cu formele ~i scopurile rachetelor spatiale.. jure intr-o curte interioara. cu modulul sau cabina de comandii in varr.ci ~i o racheta spatiala muItietajataeste intarita ~i de textele care ne descriu obiectele sac~ din templul lui Utude la Sippar... In 1"'111"'':''''~l1ft"'A". natura divinii a acestuia. ~i alihna-hrati .U4U'&"'-. infiiti~eaza un astfel de o!>iect. GIR. Acesta din urmii este un ~ ~U""oQ . . de la Uruk. . 0 privire mai atenta asupra semnului pictografic al acestui cuvant ne face sa ne dam seama mai bine de .casa care ca cea din ceruri este".I .: __n ". Fig. este un lucru general acceptat.. ciici el reprezinta un obiect lung.urmii.spun traducatorii). sau deasupra Pamantului dacii era ata~atde un gir sau sa devina modulul de comanda a multietajatei rachete apin.camera sau modulul de comanda al vehiculului spatial.0 . (Fig. Ceea ce reiese de aici este ca avem de--a face cu 0 rachetii in trei trepte.l"J.un termen ce inseamna "cel care face nava sa inainteze" sau ceea ce am numi noi astiizi. Acestea erau numite "sfera de aur" (cabina echipajului?). protejata de ziduri inalte. spre cer. . imPiirtit in mai multe Piirti sau compartimente: ~ Ca mu putea sa zboarein atmosferaPiimantuluisingur.. In curtea interioara a templului. dar acum. in varful careia se gase~te coni cui mu sau cabina de comanda. . Textele care descriu Sipparul relateaza ca acesta avea 0 parte centrala. dovedeste ingeniozitatea zeilor sumerienilor. - 180 ZECHARIA SITCHIN A Douisprezecea Planeti 181 Terminologia sumeriana pentru obiectele legate de calatoriile cere~ti nu se limita doar la me-urile pe care Ie imbracau zeiisau la mu-uri. cel mai bine piizit se nuinea GIRSU ("Iocul unde . motor. se afla "inaltat.. Ne-ar fi fost foarte greu sa ne dam seama ce reprezinta acest obiect cu cateva decenii in. ...:: l~l1UIUl WIUI KA..nu ramane nici un dubiu cacel C!lrele-a ...motorul in partea de jos ~i gir-ul in centro...ascunsa. (. ta~nescgir-urile").

ace~tiaerau vitejii care.cea utilizata de misiunea Apollo 11" Este un vehicul cu trei trepte.' Implicatiile acestor versete. care a condus ulterior la potop. Semnul pictografic pentru din era: Sectiuneaeiligmatica. Dovezile aduse pana acum referitoare la zeii Antichitatii ~i la veJticulele lor zburatoare indica faptul ca ace~tia erau realmente fiinte vii.' asemanatoare cu.84 UlJ( ~.182 ZECHARIA SITCHIN A Douasprezecea Pla~eta 183 ZIK.0 adevarataoroare pentru traducatori ~i teologi .~i uria~ii erau Rezultatul uluitor este 0 imagine a unei nave echipate cu rachete propulsoare" cu 0 naveta spatiala care intra perfect in ea. ~ . Coada gir-ului se potrive~te perfect in deschiziitura din fata din. deschisa. in came ~i oase care au coborat literal mente pe tn sflir~it. Mult timp.care au dedi. modulul de comanda care decoleaza? . Pamant din cer. tolul dedicat supararii lui-Dumnezeu pe oameni.zeii Antichitatii. Estepusiiintreprezentarea spiteilui Adampanala Noe ~icapi... oameni cu $em.84~i85) ce trimite imediat cu gandul la un motor foarte putemic c~ arunca flacari din partea din spate. . deci. iar pai1ea din fatii este... Fig. Aceasta nit este'traducerea oficiala.lara echivoc . acum cateva milenii.. '.nobil". . Dar surpriza se transforma in uimire daca "silabisim" cuvantul dingir combinand cele doua pictogcame. DIN. ' proviziile ~i echipamentul ~i "camera cereasca" ce-i adapostea pe oamenii numiti dingir .ca. Acolo se spune .insemna "sUint". mai explicit "sf~tii din'rachetele stralucitoare". . fiecare potrivindu-se perfect in cealalta: partea propulsoare ce contine motoarele. Impreuna. ("urcarea") Nu cred ca mai poate fi vreun dubiu ca oamenii Anti~hitatii i~i numeau zeitiiple "Zeii Cerului ~iai Pamantului" fiindca . expresia .85 r~f. DIN. parte a mediana cu . ~i chiar ~i dupa ce fii lui Dumnezeu s-au impreunat cu fiicele oamenilor ~iIe-au nascut ele copii.divine pe Pamant in vremurile vechi. ca "zei" sau "fiinte divine" insemnau . . d. ~i din toate ~i-au luat de neveste pe ace lea pe care ~iIe-au ales.GIR. ~i paralelele cu povestirile sumeriene despre progeniturile zeilor ~i odraslele.nobilii din obiectele ascupte stralucitoare".GIR Am vamt mai inainte care era simbolul pentru GIR: o racheta in trepte. UllV . Fig. ~ ului!(Fig. Termenul era un cuvant bisilabic: DIN.evin~i mai clare pe masura ce continuam sa citim~i versetele care urmeaza: ~i nefilimii erau pe Pamant in vremea aceea. inexplicabil. prima ~ilaba. sau. semidivine rezultate din unirile dintre zei ~imuritori. cat Biblia unui singur zeu au gasitde cuviintasa aminteasca prezenta unor fiinte. ~.. "stralucitor". astronautii de . . in vremea aceea.au fost in vechime. Chiar ~i compilat~rii Vechiului Testament .~i nefilimii erau pe Pamant" a fost tradusa prin . .sa aruncam 0 privire la semnul pictografic ce desemna cuvantul "zei". .este inceputulCapitolului 6 'al Genezei.. ~. fiii lui Dumnezeu au vazut ca fetele oamenilor erau frumoase.. ei veneau literalmente din cer.

exact asta inseamna: cei trimi# pe Piimont! . Ei acceptau existenta unui astfel de "Laea~'Ceresc". ~i d:. . ." Aceste pove~ti. semitica NFL ("cel trimis jos"). ce inseamna nefilim? Tragandu-se din radacina . tatiillor ramiisese la Liica~ul Zeilor. descoperit ea Marte ~i Venus nu posedii eondipile necesare vie. ~i nefilimii'erau oamenii cu $em . conducatorii fiirilorerau fiii zeilor care venisera pe Pamant din Cer. dar ~i liste detaIiate ale zeilor amintesc de alte douiizeci ~iunu de cupluri divine ale dinastiei care condusese inainte de Anu. de unde se presupunea ea vin aceste fiinte. Cei care au ciizut ". dar unele traduceri mai DOlau reDuntat~a mai traduca tennenul de nefilim. . eei care credeau in vizitele extraterestre s-au orientat spre alte galaxii.Universului presupune existenta UD1Ii alt corp . au condus pe Piimant. . Enki ~i Ninhursag au venit pe Piimantstabilindu-seaici. . Oar.1t~pr~ itipp~ ~ r~re 0 ~VP. fieneglijandu-Ie complet. . Marte ~i Venus.spune Malbim.. "fiii zeilor care.. acee~ i~ispuneaunefilimi. ~i odraslele lor sunt eroii. Autorii acestei teom vin eu 'I I urilor"). daca mi poate fi doveditii. in vremurile vechi cazusera din Cer pe Pamant. Teologii .": ~am-Hazzai("Piizitorul ~em. Capitolul 6 A Douasprezecea Planeta . Uzza ("Putemicul") ~iUzi-EI ("Putere de zeu"). necesitand ealatorii de zeci de ani. Malbim. Dezavantajul este ea aeeste presupuse planete de originesunt prea ind~partate. in trecut.. Fara a tine seama de implicatiile teologice. _ jdeea ea este vorba de calatorii intr-un singur sens: 0 eehipii de astronaup intr-o misiune fiira intoareere sau poate 0 nava pier.m'r<lnt!i nl1 ~rp!H. Sugestia ca Pamantul a fost vizitat de fiinte inteligente din altii parte a. cu viteza luminii. fie explicandu-Ie alegoric. Dar scrierile evreie~ti din vremea celui de-al doilea templu recuno~teau in aceste versuri ecourile unei traditii vechi despre "ingerii cazuti". a~a cum era de a~teptat. aeum cand s-a. ~i cei care au studiat Biblia au incercat sa evite aceste versete.a fost tradusa prin "oameni cu nume". rl1 . Totu~i. .Ioe stant". Unele dintre vechile interprewi mentioneazii chiar ~i numele acelor fiiote divine "care au carot din Cer ~i erau pe Pamant in vremea aceea. $em insemna la origine "rlichetii". "Iocul ascuns".. dutii in spatiu'. ~i-auluat 80tii dintre pamantence. Iasandu-l Wla. ea nu poate fi nici infinnatii.~ ~'''''''-~ 184 ZECHARJA SITCHIN pe pamant".oamenii cu rachete de foc. erau "despre zeii pagani".Expresia "oameni cu $em". un cunoscut comentator al Bibliei in secolul trecut.tii. Speculapile referitoare la 'posibilitatea vizitiirii Piimantului de catre ni~te fiinte inteligen1e de pe altii planetii a1lfost eentrate. a~a cilm deja am aratat. fiind eonducatorul acestuia.. In timp ce Enlil. Nu numai referinte intamplatoare. Deci. avansatiidecat a noastra. aterizatii acciden~1 pe Pamant. ca. adica.~11 ~l1me- rienii despre Laca~ulzeilor. recuno~teaaceste stravechi ra~cini ~icomenta ca "in vremurile de demult.. sensulliteral original este ca nefilimii erau fiii zeilor care au venit din cer pe Pamant... pe planetele mai apropiate. printii ~i zeii. De aici inainteii yom numi doar pe numele lor biblic. Avantajul acestei ~eorii este. ceresc pe care fiinte inteligente au intemeiat 0 civilizatie mai .

. Ishtar s-"adus de Vazand ca astfel de zboruri dus-intors sunt planificate ~i realizate. era un loc cu 0 gradina artificiaHimcuta din pietre semi. avea optsprezec~ copii (paisprezece fiind de la Antu). gamesh (~i VechiulTestament.II:.~1 pJc:wtmapUl pc ramana. aterizare al rachetelor. provenit din cuvantul sumeI. . Un loc de ramas peste noapte . Sa va primeasca este gata. CaHltoriileiIi ambele sensuri nu erau numai posibile ci chiar se ~iplanuiau. Textele mesopotamiene se refera deseori la zeii ~i armele care pazeau poarta laca~ului. ~i Adapa a fost in Cer ~i apoi la intoarcere a povestit despre asta. cu dnd Scribi Asistenti. acela~iluem I-a tacut ~iregele din Tir. ~i cand din Ceruri de la adooare VC. Un numar de texte mesopotamiene vorbesc des pre Apkalu.<finSumer nu-~i plasau zeii pe planete foarte indepartate. Die Historische Tradition und Ihre Literarische Gestaltung bei Babylonier und Hethi.~atre Cer. Ghilgamesh a urcat in . azeilor: Enlil intra in camera tronului lui Anu.. pretioase.nefilimilor. decizandu-se sa stabileasca in Sumer Poarta Zeilor (Babili) capetenia zeilor explica: ~i cand spre Lac~ul cel Sfiint. Un loe de ramas peste noapte. . doi comandanti ai armelor.IS\. L. IU JUI JUlU. . .. ~i cand in Cer el va ajunge.II:. . Justitiei. Ea intra ( in camera tronului lui Anu). La poarta lui Anu se va opri.. trei Comandanti care raspundeau de mu-uri (rachete). nu numai ca erau originari din cer. camera. fiindca ni se spune ca.Anu locuiaacolocu sotia lui oficial~. ___4'____ .teaza ca zeu~ Enki. despre care deja am vorbit. un termen acadian.partea stanga se ~aza. Langa tronul zeiesc allui Anu. ~i~ase concubine. I~i pune tiara ~i in. ..o poote intre Cer ~iPamant".6.GAL (Cel mare care conduce sau Stapanul care arata calea). Povestea lui Adapa rela.care se intrunea Adunarea Zeitor:'Cu aceasta ocazie exista un protocol strictreferitor laordinea de iritrare ten. U vuu. doi "care imprimau sunetele" ~i doi Scribi ~efi.tronului lui Anu era locul in.in partea dreapta se a~aza. Sa va primeasca ~ste gata. A~a cum spune Ghit. un Ministru al Finantelor. ~iin templul E-Anna a cobonit-o". doi Marl Mae~tri ai cuno~tintelor scrise. Lac~ul Zeilor..GAZ ("Calaul regal").Lac~ul Eternilor" ~is-a intors in Uruk. se afla in sis- ~ temulnostrU solar.. in Cartea lui Ezechiel.ian. doi ~efi ai. cel PlItindoua ori in vizita la Anu.. AB.Antu. Pentru adunare yeti urea. Textele ce povestesc despre faptele lor spun ca unuldin ei"a adus-o din Cer pc Inanna. e elar ca oamenii. . Zeii Cerului ~iai Pamantului.. confirma).. credeau ei.. '. Un studiu allui Gustav Guterbock. ~a~ era insarcinat cu "vulturii" si cu locul de . dupa ce i-a dat lui Adapa uIi .lui Anu.UR ("Vanatorul regal") ~i ~AR. un Prim-Ministru.. Centrullui Enlil de la Nippur era echipat pentru a fi. Pazita de armele divine ~AR. ~i catre Cer el 0 va lua. !~~Pune tiara ~i. .$emI-a instruit: Sa-i spui s-o ia pc dnimul. Acest lucru. (Traditiile istorice ~i mo~enirea literara a babilonienilor ~i hitiplor) crede ca ace~tiaerau "oamenii pasare" reprezenUiti ca "vulturi".' ZEcHARlA StrCHIN A DouisprezeeeaPlaneti 187 Anu insu~iavea 0 curte fastuoasa. .186 . <tar ei puteau sa se intoarca oricand in Laca~ul Ceresc: Anu venea uneori in vizita de stat pc Pamant. De garda Tammuz ~i Ghizida acolo vor fi Pazind poarta lui Anu. precum ~laItele indica faptul ca ace~ti apkalu erau pilotii navelor spatiale ale . .. .

stau pe un lant de douiizeci ~ipatru de globuri mai mid. care i~i tri. incadrat de Enlil ~i EnW. 86) Rozetele erau un element decorativ foarte des intiilnit in Fig.. simbolizata printr-un zeu. . ZECHARIA SITCHIN A Douisprezeeea Planeti 189 Am vazut mai devreme 0 imagine a lui ~ama~in UQifor- ma lui oficiala. Pe fiecare din incheieturile mainilor saleel poartii ni~te obiecte in forma de ceas. Un desen asirian al Portii lui Anu din Laca~ul Ceresc (Fig. care it incercuiesc.cusUt.. mite razele spre unsprezece corpuri cere~ti . inconjurat de unsprezece planete.. Alte.ca aceste rozete sunt simboluri stilizate ale unui fenomen ceresc . Ca aceasta nu este 0 reprezentare izolata se poate dovedi L' A 4 .__. plu. conjurat de satelitii sai. Sa fie oare numai 0 coincidenta ca numarul satelitilor planetelor din sistemul nostru solar este tot de douiizeci~ipatru Fig.U~ t:xem- . .. . dar toti cercetatorii au fost de acordca ele reprezinta rozete . Pe pow este marcat globul inarlpat -' supremul simbol divinoEl este incadrat de simbolul sacru al numarului ~apte ~i de semiluna. dupa parerea noastra.. (Fig.un soare in. .188 . unul dintre ele fiind cel al unei zeitati pare i~i intinde razele spre unsprezece corpuri cere~ti mai mici.. Acestea. _ in schimb. 87 . est~ 0 Indicatie a faptului ca este nevoie de serviciile lor pentru a se. 88 Fig.' Unde sunt corpurile cere~ti reprezentate de aceste simboluri? Unde se afla Laca~ul Zeilor? Arti~tii Antichitatii raspund tot .ni~te "petale" care ies dintr-un punct circular.'" "'~"'UJ."'a. pqnse cu ni~ cure Ie metalice.planete. Asia de Vest. Nu se ~tie inca daca acestea erau deco~tive sau erau utilizate la ceva. lucru ce-l reprezintii. se poate observa ca el reprezinta 0 stea centrala. ajunge la Lac~ul Zeilor."IQ. care se afla expusa la Muzeul din Berlin. Este 0 reprezenta~ a soarelui. _ __. . . 89). Se crede..c.0. (Fig. 88) Daca se mftre~te desenul (Fig. mai ales' in Mesopotamia. '87) confirmii familiaritatea anticilor cu un sistem ceresc cum ar fi cel solar. Fig. AC~aStateorie este intarita ~i de faptul ca astronautii din Antichitate purtau acest simbol. G:au~a este flancata de doI "vulturi". 86 templeJe din Antichitate.prin desene. ae. Anatolia. Cipru.""'.. pc Anu. Creta ~i Grecia.. ___U_ 'fA_. 89 .. desene ale "vulturilor" arata ca toti cei importanti purtau "ceasuri" asemanatoare.."VCU"'.

Darastfel de cunostinte sunt relativ re~ cent~. dupa care Pamanttil * tnaintede a verificaacurateteainformatiilorsumerienilor.. in centru. Erau ded ~apte corpuri cere~ti. Marte. in secolul d6i d. s-ar mi~ca~iSoareleeste'cel care ocupa locul central. mai mica.' cere~ti cu diametrul mai micde zece mile)? . Pluto. ciici savantii no~tri pretind ca sistemul planetar din cate face parte Pamantul.cel mai important corp ceresc creat de Dumnezeu.' Conceptele din vremea aceea proveneau in mare parte de la romani ~i gred. deoarece se credea ca celelaltecorpuri cere~ti se invartin jurullui . solar este compus din Soare ~i alte unsprezece planete (inclusiv Luna)~ piistraodu-~i cu tiirie parerea ca. Copernic se baza pe calcule matematice ~i pe vechile insemnari ale anticilor.numitii Nepturi ~ a fost descoperitiiin 1846. este compus din Soare. Dad unii I-au considerat pe Copernic "tatal astronomiei". Saturn. cand a fost descoperit ~i observat Pluto.ratiicitor") se invarteau in jurul Pamantului. in afara de planetele cunoscute de noi astiizi. sa revedem istoria cuno~tintelor noastre despre sistemul solar in care triiim.. peste 1300 de ani. purtand pe el cea mai importantiicreatie a Domnului. Ei pretind di sistemul nos~ tru. Pamant.planeta de pe care veneau nefilimii.nlpm<>tp~<>t. . o yom numi A Douiisprezecea Planetii. Pamantul plat. un astronom din Alexandria.astronomice ale vremii sale. a devenit clar ca ~i.Neptun era inf1uentat de un alt camp gravitational neideniificat.~Ir. desigur.concluzia ca orbita lui sufera influenta unei aIte nlanete. Egipt. Unul din putinii oameni ai bisericiicare I-a sustinut. ~tim astiizi ca dincolo de gigantii Jupiter ~i Saturn - la . este 0 provocare sa afirmi ca aceste reprezentiiri . A fost imboldit sa reexamineze teoriile . in 1543. Cope'rnic a :facut cunoscute descoperirile sale (De revolutionibusorbium coelestium) doar pe patul mor. 90) . mai existase un membru al sistemulu! nostru solar .'miercuri (Mercur). darimens~ pentru noi ~ se mai giisesc alte doua planete importante (Uranus ~i'Neptun) ~i 0 a treia.:lan a faptului'ca Pamantul nu este plat. Pana in 1780 oamenii au crezut ca existii doar ~pte corpuri cere~ti: Soarele. altii au considerat ca cl este doar un cercetiitor care a re- . planetele (cuvantul provine de la termenu I grecesc pentru . mai ales din necesitatile navigatiei ~i datorita descoperirii de catre Columb ~iMag(. Mercur. sambata (Saturn) duminicii (Soarelet (Fill. distante nesemnificative in termenii universului. Mercur. spre s~itul secolului al nouiisprezecelea. in locullui firesc. care considerau. Saturn. Acum. bolta cereasca. Uranus.a Soarelui ~i a celor unsprezece planete . Copernic a ~ezat Soarele . L~nga stele fixate pe. Venus. . Adica Soare ~i numai zece planete (daca luam. Venus. de unde ~i numiirul zilelor saptiimanii ~i numele lor: luni (Luna). Uranus a fost descoperit 10 1781. Luna. . tii.Astronomia ptolemeica a dominat intreaga ~tiintapaoa cand. Jupiter. pJaneta respectiva. Marte._ ce.. marti (Marte). Ghitiati tiP. . Concluziile sale erau ca Soarele. . Jupiter ~i Aceste notiuni astronomice se datorau lui Ptolemeu.' i-a scris in 1536: "Am aflat ca ai studiat nu numai doctrine Ie matematice antice. Luna ~ialte cinci planete se invarteau in jm-ulPamantului.. ci rotund. Temandu-sede reactia bisericii la contestarea rolului central al Pamantului.in:fati~ea:" za sistemul nostru solar. vineri (VenusNenera). joi (Jupiter). Pamantul nu era considerat 0 planeta. Mai era oare inca 0 planetii in sistemul nostru solar? Misterul a fost rezolvat in 1930. cardinalul Schonberg.. Luna. Luna ca planetii). DoPa ~e a fost observat mai bine de cincizeci de ani s-a ajuns 13.r. Apoi.. Manualele noastre ~colare it crediteaza pe Copernic ca fiind cel care a descoperit ca Pamantul nu este decat 0 planeta in cadrul unui sistem heliocentric (avand Soarele in centrul 'sau). care toate apartin sistemului nostru solar.190 (astronomii excludcorpurile ZECHARIA SITCHIN A Douasprezecea Planeta 191 . deasupra lui aflandu-se bolia cereasca. Neptun ~i Pluto.Ch. omul. dar ca ai descoperit 0 noua teorie. de care erau fixate stelele. Dar sumerienii spun altceva.

a ajuns pana la ooi datorita poemelor lui Aratus. DeSenelede pe sfera reprezinta semnele zodiacale. 10 ASIa La fel de importanm este ~i 0 aim problema.secole inainte de Hipparcus. 91) Opera lui Eudoxiu.el ca globul celest sta pe un Parnant plat . cum ca Pamantul este inconjurat de celelalte planete ca 0 sfera in interiorul unui universsferic. daca Eudoxin considera Pamantul ca 0 sfem. astronomij greci au dat.nu poate fi. cu doua mii de ani inainte de Copemic. El s-a aplecat asupra lucrarilor unor astronomi greci de dinainte de Ptolemeu.~. in interiorul sferei cere~ti? (Fig. 0 copie a acesteia fiind instaIam la Roma. sau 1500.. unde se afla el in relape cu cernl? Considera. cand exista dovezi care sustin ca vechii astronomi greci credeau contmriuJ.Ch. Conceptul heliocentric a fost numai redescoperit de Copcmic ~i este interesant ca astronomii ~tiau mai multe in anul 500 i. ~~~rr-u_u. a desenat 0 sfera celesta. prio asta implicandu-se ca ei if considerau centrul sistemului. istoricii nu reu~esc sa explice cum grecii. fntr-adevar. Oar fenomenul. 90 descoperit ni~te idei mi:livechi.Ch. Fenomenul de precesie nu poate fi observat dedit legaod sosirea primaverii de pozitia Soarebii (fata de Parnant) intr-o anume constelape zodiacala. De unde l1i-a obtinut atunci infurmatiile? Eudoxiu din Cnid. ale carei originale s-au pierdut. Ultimul sugerase inca din secolul trei i.192 "BOLTA CEREAScA ZECHARIA SITCHIN A Douisprez~ea Planeti 193 Fig. care a trait in Asia Mica. di mi~carea corpurilor cere~ti s-ar explica mai bine daca Soarele ar fi pus in centru. cu doua .0 reprezeotare fowe stangace . ~ezat pe ni~t~ ape m1a~inoase.Ch.sau conside~ ca Parnantul era 0 sfera. Cu siguranta ca Hiparcus nn a putut triii alit de mult Pentru a face 0 astfel de observape. . credeau ca Pamantul este plat. ordinea corecta a planetelor incepand de la Soare.91 . Oar. sub care se afla Hadesul (Iadul). U1 .)~"VJUJ eU uuuea I. cum ar fi Hiparcus ~i Aristahos din Samos. Oeci cuno~teaoare Hipparcusfaptul ca Pamantul este un glob ~i ~i-a mcut calculele in termeniiunei astronomii sferice? Fig. un alt matematician l1iastronom grec. care a "tradus" Mica.discutat decat in termenii unei "astronomii sferice". ~i apoi romanii.. fenomen nurnit astazi precesia echinoctiilor.discutadespre"d«plasareasemnelorechinoctiului~isolsti1iului". . .cn. ca 0 statuie a lui Atlas. decat in 500 d. Oe fapt.Oar trecerea dintr-o casa zodiacala in alta se face 0 dam la 2160 de ani. cel care sustine lumea..

a binecuvantat copiii asemanandu-i cu cele douasprezece constelatii zodiacale. Geminus din Rhodos afirma ca "cei din Caldeea" (babilonienii) sunt cei care au descoperitprimii mi~careaexacta a Lunii. "Ni~te oameni de demult.loa. un nume au gandit ~i-au pus.\ Deci... al oamenilor ~i al regilor acestuia.. pace. scopul citirii in stele.'~ ~U. Compariind ~ianaliziind sute.. in intreg Orientul Antic..'" .' IF.." "'. basoreliefuri. caci numai descoperirile arheologice au scos la iveaHi mii de tablite de lut.. (Fig. planetelefiind odraslele sale.0 imagine care s-ar putea foarte bine sa-I fi inspirat pe Eudoxiu sa-I sculpteze pe Atlas tinand pe umerii sai globul ce1est.'''''''''' """U a". confirmaexactitateaanrmatiilor astronomilor mesopotamieni. ". sursa recunoscuta a astronomilor greci este Caldeea. Psalmii ~i Cartea lui lov se refera deseori la fenomene cere~ti. . abundentii.Ch.-- 194 ZECHARIA SrrCHIN A Douasprezecea Planeta 195 intr-un limbaj poetic descoperirile astronomului. Vechiul Testament este piin de informatii astronomice. eu mult inainte de cuno~tintelegrecilor. Faptul ca atilt el cat ~i Hipparcus erau din Asia Mica sugereaza ideea ca ei au luat aceste cunostinte de la hititi." Cine erau ace~ti "oameni' de demult" carora Eudoxiu Ie atribuie patemitatea descoperirii constelatiilor? Bazati pe unele indicii din poem... Rolul astronomiei in viata mesopotamienilor era unul insemnat. decat astronomica.lWO''''. f'<> mpn_ astrologica. invariabil. vI. te detalii.-. in acest poem.- . in centrul sistemului lor era Soarele.~ ~. printre zeii care participa la procesiime se afla ~i doi oameni-taur care sustin un glob .92 Sa fi fost oare astronomii greci din vechiIfiemai informati ca predecesoriilor deoarece au avut acces la sursele mesopotamiene? De fapt. . retlectilndlumina lui. calendare.Ch. Lui Avraam.la cele douasprezece conste-.. cea mai mare lumina. pe cuno1itinteJe acumulate de milenii. latii ~i la alte grupuri cere~ti (cum ar fi de pilda Pleiadele). Cerul ~imi~carilecpwurilor cere~ti pareau a fi principala preocupare a regilor. ~inu unul individual (ca in "astrologia" actuala): . inscriptii.foamete. Istoricul Diodor Sit:ulus. Borsippa ~i Babilon". iar patriarhul lacov ~i. cand vorbeau despre viitorul evreilor... . astfel stralucind~ieie. -_. dar gruparea ~i numele lor sunt atribuite unor astronomi din vremuri mai vechi.impartirea ~tiintificaa cerurilor ~i alte infor~tii astronomice faceau parte din viata curenta din OnentulAntic.np'"tp. -' Multe din acestetexte erau de fapt mai mult de 'natura Fig.previzinialeeclipselor. Timp de generatii. 10sif ~i fratii saise comparau cu douasprezece corpuri cere~ti.rb -4 \~ . numele de caldeean a fost sinonim cu cel de "cititor in stele" sau de astronom. liste de corpuri cere~ti. HI ii nomp. prevestiri.. desene.&. care venise din "Dr in Caldeea".de texte din primul mileniu ..'-""t-'Vl . Poate chiar au vizitat capitala hitita ~iau v~zui procesiune~ divina cioplita in piatra. Hipparcus confirma ca studiile sale se bazeaza . . tabele cu calcule matematice despte rasaritul ~iapusul Soarelui ~ial altor corpuri cere~ti.parea a fi sa descopere in cer un raspuns pentru cum vor merge lucrurile pe Pa' mant: razboi. sigilii cilindrice. (Scrierilemagicienilor~iastrologilor din Ninive ~i Babilon)a descoperit ca ace~ti cititori in stele erau preocupati de viitorul tinutului.. preotilQr ~i a oamenilor in general. (care trebuie sa-i fi fost cunoscut Sfiintului Apostol Pavel. astronomii cred ca versurile grece~ti descriu cerul a~a curti s-ar fi putut observa el in Mesopotamia in jurul anului 2200 i. dintr-unpunct de vedere national... Dumnezeu i-a spus sa priveasca la stele. 92) .&& 1''''_&&. 1i."'-'.mai potrivita forma Ie-au gasit.sec. el spune: Caldeenii au numit planetele.. ~i cea . Cuno~tintele despre zodiac:.. caci acolo. ... deoare~e il citeaza deseori) constelatiile sunt descrise cu foarte mul.' trologersof Ninivehand Babylon. . ~ ton al sal pe astronomii "din Erec.&&. ace~ti caldeeni posedau cuno~tinte mult mai avansate ~imai precise decat cei care i-au urmat.

astronomi care Ie utilizau. a. Profesorul George Sarton in Chaldean Astronomy of the Last Three Centuries B. Descoperirea uluitoare pe care a mcut-o el a fost ca cea veche era mult mai sofisticata . talni. (Astronomia Caldeeana din ultimele trei secole :::~~. .u. ~J"'4LUJRi PUJl uuua melOae: una Iriai noua din Babilon ~i una mai veche din Uruk. zeii Ie vorasculta.. El explica aceasta situatie surprinzatoare prin faptul ca nopunile astronomice gre~ite ale grecilor se datoreaza unei filosofii diferite care explica lumea in termeni geometrici.. in timp ce caldeenii se bazau pe formulele ~itradipile sumeriene.care nu puteau fi modificate" de ni~t~ . Unde fuseserii dezvoltate aceste teorii ~i unde fusesera mcute aceste observatii mra de care aceste teorii nu ar fi putut fi . atunci regele P. aparent eratica ~i ~erpuita a traiectoriei olanetelor.. '" " --- . Lunii. Astronomical Cuneiform Texts. la fel ca in multe altele.ice).liacum snnt e1e vii711tede ne Piim:'int deoarece acesta se mi~di fie mai repede fie mai incet. posedand aceste informatii. tara de care nu se puteau face previziu.. Concluziile luLSarton. Semnificatia acestor cu'" no~tinte rezidi nu in faptul ca mi~carea retrogradi este un fenomen legat de orbitele celofIalte planete in jurul Soarelui. afla. . 196 ZECHARIA SITCH IN A Douiisprezeeea Pllinetii 197 Cand Luna la vremea sorocita sa fie pe cer. in jurul Soarelui. Dar chiar ~i aceasta astrologie avea nevoie de cuno~tinte solide de astronomie. nu se . Neugebauer. . Profesorul Alfred Jeremias. ci ele erau calculate pe baza unor "formule matematice fixe. Pentru a urmari mi~ciirile corpurilor cere~ti ~i pozitia lor rehitiva fata de Pamant sau intre ele. el este convins ca teoriile astronomice antice "trebuie sa fi existat. va sta. Dezgroparea urmelor lasate de civilizatia mesopotamiana a condus la concluzili ca ~i in domeniul astronomiei. deoarece este imposibil sa dezvolti un asemenea sistem de calcul atat de complicat. riidacinile cl1no~tintelor noastre se.'.. nu se va vedea. mceau distinctie intre stelele "fixate" ~i planetele care . masurand rasariturile ~i apusurile stele lor ~i planetelor pe cerul Pamantului. ci in faptul ca pentru a ajunge la aceste concluzii este nevoie de foarte mult timp de observare. cu cai ~i cu arme.. hJcva lua. Urmareau mi~dirile corpurilor cere~ti ~i Ie legau de orbita Pamantului ~i rotatia acestuia in cadrul sistemului solar. Acestea eiau tabele care inregistrau ~i prevedeau pozitia viitoare a corpurilor cere~ti..foarteprecise. fata de celelalte planete. ... in Handbuch der Altorientalischen Geistkultur (Tratat despre cultura Orientului Antic) ajunge la concluzia ca astronomii mesopotamieni erau la curent cu fenomenul de riu~care retrogradi. Can~ S~r&Jlt'cJld>.hoinareau j>ecer" ~i ~tiau ca Luna ~i Soarele nu erau nici stele "fixate" nid planeteobi~nuite.~ -r-. (Textele cuneiforme astronom. Aceasta utilizare mecanidi a "formulelor matematice" Se realiza cu ajutorul unor "texte procedurale" care insoteau efe~ meridele si care dadeau "regulile de calculare a efemeridelor pas cu pa~" in conformitate cu "unele teorii matematice foarte stricte". un mare ora~ Cand drumul unei comete ~i-al Soarelui se vor in- Recoltele vor fi putine. Erau familiarizap cu cometele...C. babilonienii ~i asirienii intocmeau efemeride foarte precise. ~i mari razmerit~-or fi. Mai admite ca "fundatia empirica. care a fost uimitsa descopereca efemeridele. in relatie cu Soarele. ~i in acest domeniu noi doar continuam mo~tenirea sumerianii. Totu~i.t:tronul tiirii. bazau pe observapile astronomilor babilonieni care Ie pregateau. netulburat. tot in Mesopotamia. ~eJ.. mra un plan foarte elaborat". Paman.~i teoretica" a acestorcalcule foarte precise scapa~i savantilor de azi. . _: u . Cand Jupiter ~i Venus aHiturea or sta. Ale preotilor rugaciuni.UDii. vor ataca. Mesopotamienii. care emu date ~i. au fost intatite ~i de un studiu foarte bine documentat al profesorului O.tillui ~i eclipse. Neugebauer ajunge la concluzia ca astronomii babilonieni nu cuno~teauaceste tt~oriipe care se bazau calculele lor m~tematice. . Du~manii atunci. meteoritii ~i alte fenomene cere~ti ~i puteau sa calculeze relatiile dintre mi~carile So¥elui.~i mai corecta decat cea noua.nile.

' .. Profesorul Langdom.. . coreland (intercaland) anul soiar de 365 de zile cu 0 luna de 30 de zile. -. OpereIe de artiiacadiene. ce inca mai era folosit. Ei trasau ni~te linii. dinastiidinUr .descrie0 seriede corpuri cere~ti. Oar nu bilbilonienii sau asirienii au inventat calendarul sau metodele de calculare a acestuia. preotii astronomi mesopotamieni utiljzau 0 teorie astronomica complexa. tablita ' datata din vremea celei de-a treia . oamenii de ~tiinta au descoperit un' calendar.ajunge la ecuator) ~i solstitiu (punctul in care Soareleajunge la cea mai ramasneschimbate $ias18zi. la fel ca al nostru. a descoperit intr-o inscriptie a lui Dungi.000 de texte astronomice care se spune ca ar fi fost in biblioteca din Ninive a lui Asurbanipal. in relatie cu care vorbeau despre "curbura" sau arcul cerului.'-1\ . Toate aceste concepteau '. . care.BIL ("punctul de foc al cerului"). in cartea sa Tablets from the Archives of Drehem (Tiiblifele din arhiva de la Drehem). paralelele erau numite "liniile de mijloc ale cerului":Paralela solstitiului de vara.Chi!"l!!r .Sa fie oareadevarat ca spmerlenii. Lebada~i Orion. Pamantul era considerat 0 sfera cu un ecuator ~i doi poli. exactitate inceperea unui nou an ~i dateIe altor sarbatori ..0 linie a orizontului imaginara. u sene astronomIca ImpOnanIa. ca acest caiendarde la Nippur seleeta anumite corpuri cere~ti ale ciiror pozitii relative fatii de Soare permitea cu exactitate calcularea Sumerienii aveau un terme.zilele Domnului" a fost copia18. Acolo.. . inceperii noului an. Ul~UI IW nnllJ. Ca. Caldeenii ~i asirienii s-aupreocupat in mod deosebit de alcatuirea unui calendar cat mai coreet. Ursa Mare. ar fi posedilt totu~icuno~tintele matetnatice ~i astronomicenecesare unei astronomii ~igeometrii sferice? Con- forminscriptiilor lor. 198 ZECHARIA SITaliN A DouasprezeceaPlaneti .~ . corectitudinea acestuia era importan18 pentru astabili cu .jurullui 4400 i. .declara scribii. care intocmeau liste ale corpurilor cere~ti sau taceau calcule astronomice.separeca da. cerul era ~i el 0 sfed.. inaintea babilonienilor. J\cesta fusese tacut cu aproape 2000 de ani. 0. in mi~carea sa anualaaparen18.UR . Sumerienii considerau cii noul an incepe exact atunci cand Soarele ajunge la echinoctiul de primiivara.Ch.DA. se numea AN. Cele 25. grece~ti~iromane.in mileniui trei i. de.PA. incatastronomii de astazi nu auavut nici 0 problema in a identificain ea 0 clilSlficarea constelatiilor. savantii babilonieriisau asirieni. liorite. pe care it numeau AN. Pentru calculele lor matematice ~i astronomice ei desenau AN.dedicate celebrarii zeilor. . Pentru a masura ~i corela intre ele complicatele mi~cari ale Soarelui. tara apdseda insttumentelc actuale. avand doi polio Mersul celorlalte planete era corelat cu proiectia orbitei Pamarttului.. Mesopotamienii utilizau ~i termenii de echinocfiu (punctu~ in care Soarele.. Deci. Pamantului. Cel care a fost loat drept model era cel utili""" 14 1'IPPU1.~i calendarul evre. contineau deseori referiri Iii originile lor sumenene. Lunii ~i ale celorlalte planete. asiriene. de exemplu.'... Perpendicular pe ea. Deseori. cineva.. pe care DaD110menn 0 numeau .calcula apusurile ~iriisariturile corpurilor cere~ti.DUB ~ care insemna (in astronomie) "circumferinta lumii" de 3600. pe aceasta linie calculau zenitul.fiinddoar traduceri sau variante ale celor sumeriene. cu ajutorul careia puteau. care s18la baza tuturor calendarelor. printre. . egiptene. meridianele de astiizi. Calendarullor.Ch. inainte de epoca lui Dungi. in' partea nordica. iesc de as18zi. su'nt pline cu'termeni referitori la corpurile cere~ti sau fenomene astronomice imprumutati din sumeriana. ei ridicau o linie imaginara numita NUBUSAR.pe o 18blitasumerianiiscrisa in vremea lui Sargon diil Acad . era un calendar solarllunar. un rege din Or de pe la 2400 i. adica. ~i Ie numeau "brazdele gradate". hitite ~iale altor popoare din Orientul Antic. 199 dezvoltate? Neugebauer a adtat ca textele de procedura contin termeni a caror origine ~i sens sunt necunoscute. Daca un calendar era important pentru economie~i alte activitati obi~nuite. Lira.::tot in mileniultrei . in. era bazat pe cel din Sumer.- .n. notau alaturi termenii originali din sumeriana. poseda cuno~tinte astronomice ~i matematice net superioare culturilor ulterioare babiloniene. 18ia18de un ecuator imaginar.alat de elar. . mare declinatie' in nord sau in sud).

fera nordicii s-ar atla Ut.corespunzand celor douasprezece constelatii ale lui Anu. Pana'la introducerea telescopului.multi vreme grecii au fost considerapdescoperitorii lor. N-ar mai trebui sa flm surprin~i ca acelitia. GIR TAB ("care zgane Iiitaie"). Actuala 'repartizarea benzii centrale.dintre Ly. La fel. identificasera. botezaseri toate constelapile din emisfera nordica! Dintre constelatiile din "Calea lui Eolil.Babilonului de pe la 1800 tCh.MAL ("cel care locuiC!]teve camp").. primul astronom gree mai important.SIN ("cea al cirui tati este Sin"). GU ("staplinul apelor").Iiiau aconlat acestora diferite constelatii. fenomenulera legat de conceptul de zodiac.HE ("ciurda lucitoare"): ~ . Kugler.NA.grupaseri. Intr-un caz. erau grupate intr-o constelatie. Reprezentarea picturala a semnelor zodiacului s-a pastrat practic neschimbati de la sumerieni. cea sudica a lui Ea.calea de nord fiind cea'3 lui Enlil.AN. . de fapt. . au ajuns la noi cu nume !lidescrieri geece!lti. analizeaza. Balanti. V'arsitor II.NA (. . spre deosebire de Ptolemeu. ("t8p-pe!]te"). iar st~Jeledin fiecare au fost grupate in 88 de constelatii! Dopa cum s:a descoperit ulterior. botezata dupa forma pc carepirea sa 0 aiOO grupulastfelformal Deoarece aceste constelatii !lisubdiviziunilelor. . ' . anume sumeriana. Berbec. 4. e~ale intre ele. comunitatea astronomica s-a decis sa imparti cerul. ("taurul ceresc").erciU . Capricorn.. deoarece dispunerea stelelor era asemanati \mor animale. in trei' regiuni: nonHea. Dar.£1 " III. 3.. gram. Fecioara.MAR. ZI. Gemeni. care numeau aceste douasprezece constelatii UL. AB. . 6. ta~ele ptronomiei Iii astrologiei erau pastrate de catre preopi-astronomi.mp. despre care se spune ca a prezis eclipsa to-: tala de Soare din 28 mai 585 tCh. doar nouasprezece constelatii. Sagetitor. recuno~tea douizeci ~i opt de constelatii. in ceea ce sumerienii numeau "Calea lui Enlil".TAB. astronomii acceptau . Taur.eci ' Am aratat mai devreme de unde proveneau cuno~tintele lui Hipparcus !li ale lui Eudoxiu.BAAN. ("peliti"). Leu. Scorpion.lelele vazute 10llecare dui aceste segmentesau .aparitorul"). 8. ' 5..~ 200 ZECHARIA SITCHIN A Douisprezecea Planeti 201 Hidra Iii Centaur in sud. 10. Pe!]ti.zodiac" vine de la grecescul zodiakos kyklos ("cereul animalelot'). ce a oprit rizboiul. SIM. In' Mesopotamia. caci sumerienii au fost primii care au impirtit cerul in trei parti sau "cai" . "intorcand invers". Chiar Iii Thales. PABIL (. erau descriSt? inconformitate cu gruparea lor de astizi! Dopa indelungi discutii pentru a decide care anume sunt grupuri Iii care subgrupuri. descifteazi Iii explica numeroase texte. (Fig. Nu este deci prea surprinzator ci cei care au readus la lumina cun0!ltinteleuitate ale caldeenilor au fost trei preop iezuiti: Joseph Epping.dyeni ~i Mezi.MA~. cerurile. corespunde cu exactitate "Caii lui Anu". Oar. Rac. DUB ("cle!]ti"). Clasificarea curenti. Kugler. se pare ci vechii astronomi geeci au adoptat pur !lisimplu in limba !limitologia lor 0 astronomiegata mcuii de sumerieni.soarta cereasca").1. Cancer. 9. in Antichitate. Marele cerc din jurul Pamantului era impirtit in douisprezece pacti. Johan Strassman IiiFranz X. matematic vorbind. 12.GULA ("Ieu"). MA~. el a descoperit ca un grup de treizeei !litrei de corpuri cere!ltide pe cerul.1I nntrivit dreia in emi!. iar cea centrala era "calea lui Anu" . 93) . "case". KU. nu era nimic nou in aceasti impirtire. in emisfera sudica.unele stele singure. !lichiar . lar in centro fiind bine cunoscutele constelatii zodiacale. aceste forme imagiDare Iii numele lor'veneau de la sumerieni. douasprezece erau considerate a fi ale lui Enlil . Numele de . GU.. recuno~te ca sursa cuno~telor era mesopotamiana. UR. de cate trei7. in Sternkunde und Sterndienst in Babel (ArIa Iii Me!]tellUgurile in Babilon).--- ~. acceptati in 1925. . Ptnlp. ca Iiiastizi de altfel. in care sumerienii grupau stelele in douasprezece "caseu. 7.BA ("gemeni"). 2. care cuprinde cele douasprezeee constelapi zodiacale. SUHUR. ~a cum este el vizut d~ pe Parnant.centrala Iiisudica.

trebuit nici macar sa existe 0 emisfera sudica. 94 . 94) I Fig. 1900.. Cercetand cerul din emisfera sudica. Fig. de la I la XII. rezultind astfel treizeci ~i ~ase de pozitii. .202 ZECHARIA SIJ'CHIN A Douisprezecea Planeti 203 . tn.SIN Fecioara SUHUR.a calendarului sumerian. tntreaga alcatuire.atunci n-ar fi .93 " iri~irate douasprezece constelatii.au:. a~a cum presupun cercetiitorii.un disc plat peste care se arcuie~te cerul in semicerc .Pinchess-aprezentatin fata Societitii Re- AB. . Pinches le-a notat cu ciue romane. .cai" sumerieneincluGIR. incepiind cu Nisannu.nu plat. prima luna.. daramite constelatiile care nici flUse puteau vedea! " ~. istoricii modemi nu au luat in seama textele sumeriene despr~ emisferele nordica sau sudica..TAB Scorpion . ci ca flind ale lui Ea. deauintregcerulunuiPimantrotund.'.. nu ca existand pe cer.MA$ . Capricorn gale' pentru Studii Asiatice anuntiind ca a reu~it sa reconstituie un astrolab mesopotamian. unele consteJatll dm "Calea lui Ea" sunt mult sob linia orizontului. Restran!fide prezumptia ca mesopotamienii erau adeppi ideii ca Pamantul este plat. Totu~i.T. Dar nu aceasta este marea problema: daca.G. fiecare aviind inscrisa pe ea numele unei luni. daca sunt cor~r.Acesta era un disc impaqit in douasprezece segmente ~iin trei cercuri concentrice. mesopotamienii ctedeau (a~a cum 0 vor face ulterior ~i grecii) ca Pamantul este Q masa de pamant uscat ce stii pe 0 lume "de jos" haotica ~i intunecatii . restul flind sub linia orizontului. ci ~i pe baza feluluL cum arata cerul in vremea aceea. ce-i drept nu atat de multe cate se cunosc in prezent. Calea lui . (Fig. dovezile indica faptul ca cele trei. mai erau trecute ~i altele. Alaturi de aceste constelatii. . astronomii din Dr sau Babilon nu puteau observa decat jumatate din acesta.t JUCHlUu. nu numai in termenii' cuno~tintelor astronomice de astazi. . Cu toate acestea.Ea a pus serioase probleme celor care s-au in- hamat la dificila incercare de a deduce'cuno~tintele astropomice ale anticilor. avea infiiti~area unei rozete cu douasprezece "petale".

grade de la Polul Nord..:Apoi. T~ritu . circumferinte sferice complete: un sfert.40) adunate. este cIar ca. Cum numele sunt intlilnite in multe texte sau." Un cunoscut specialist in domeniu. T~ritu . 95) . in car:tea sa BabylonianAstronomy: The Thirtysixstars.360.avanu ca punct ae plecare Polul Nord.. ~i se recunoa~teca. ci fiinddi sursa informatiilor lor erau nefilimii. astronomul ~i a~iriologul O. care se intinde ~i la sud ~i la nord de ecuator.2x60 = 120) ~i in ultimul inel. sau circumferinta. in inelul de la inijloc. B. in sod este Calea lui Bnlil . Pamantul este plat. Calea lui Enlil."liste ale corpurilor cere~ti". In inelul central. ele reprezinta segniente ale unei.IO. de la 120 1a. planetelor ~i constelatiilor zodiacale. . numerele acestea reprezinta I!l'adele arcnJni "~1~:i"'. numere cresc ~i descresc dupa un anumit ritm. la ideea ca' mesopotamienii considerau ca. sugereaza ca . ei aveaucuno~tinte astronomice la' fel de bune ca ale noastre . . numai daca se renunta. .zona terestra ~i cereasca .. stele sau planete. sub care se afla uncerc. ' 50. ' '.Ia ~aizeci. invecinandu-secu zona lui Anu. adica reprezentarea unei sfere pe 0 suprafatii plana. ele reprezinta nume de constelatii. (Astronomia babiloniana:cele treizeci ~i ~ase de stele) observand ca aceste.n rolo"th In timp ce numerele cresc sau d~scresc.nu Wntru ca ei ar fi avot instrumente mai bune.aflatii intre 30 de grade de la ecuator ~iPolul Sud. cele' aflate in segmente opuse fata. semnificand ca este vorba despre un corp ceresc. cele din calea lui Ea dau 360 (ca de pildii Nisannu _ 200.160). Calea lui Anu.. in fiecare din aceste treizeci si de casute avem numele unei constelatii si t sase I . Credem ca. numerele sunt de l~ treizeci. indiferent dac.. C.Aceste cifte sunt prea familiareca sa poata ..numereles-ar putea sa aiM cevade-a face cu durata zilei". Calea lui Ea. 180 de grade in Adarru (februarie/martie)~iUlulu (augustlseptembrie). (Fig. pana la 30 de grade.Numerele din calea lui Ea insumeaza. . B. Ce repre- fi confundate-de cineva. 180.. de "CaIea lui Enlil" (cum ar fi Nisannu _ JI' A. ~i ca astrolabul era de fapt 0 planisfera. 0 jumatate.204 ZECHARIASITCHIN A Doui'isprezeeeaPlaneti'i 205 Fiecare dintre cele treizeci ~i ~ase de pozitii avea in~crisa in ea un nUme. Fiecare din cele treizeci ~i ~ase de segmente mai avea inscris dedesubtul numelui ~i un numar. Problema poate fi rezolvata. (0 istorie a astronomiei antice: probleme ~i metode): "Intregul text constituie un fel de harm cereasca schematica. partea de sud a cerului.a. . 11io Q~ !.1") la 120 (. ZOnacereascii a Soarelui. credem noi. zentau aceste numere? . numereIe sunt de la 60 (scris ca .240.L Van der Waerden. Neugebauer afirma in cartea sa A History of Ancient Astronomy: Problems and Methods. dau 90. toate cele din calea lui Anu dau 180. partea de nord a cerului.'. 90 de grade.2" in sistemul sexagesimal..Singurul punct care se afla la 180 de grade de Polul Nord.totala. ' un nume a carui semnificatie nu este inca foarte cIata. Numerele date pentru Calea lui Bnlil sunt astfel' alese incat sa indiceca aceasta se intinde de la 60 .' La aproape cincizeci de ani dupa prezentarea lui Pinches.

Solstiliul '1de VarD i' / v Fig.~ "r II.:. (Fig. 900 i. (Fig.97 ..c_ Fig. Precesia este un fenomen cauzat de inclinarea axei Pamantului. I.. .. realizat in jurul anului 4400 i.care dureaza deci 25.. . se pare.J\ t. in Epoca Tau'rului. echinoctiul de primavara va avea loc in zodia Varsatorului. dar acest punct a ajuns acum in zodia Pe~tilor.'fI.~. care face ca Polul Nord ~i Polul Sud sa descrie un cerc. f-. 7' '" Echinoctiul ~ de toamnA . solstitiul de'vam era in zodia Leului.inregistreaza trecerea din casa zodiacala a Tauruluiin cea a Blrbecului. iar astronomii mesopotamieni prevazusera ~itrecerea din Berbec in Pe~ti.. care a corelat textele astronomice sumerine cu cele hitite... echinoctiul de primiivara pe la. are loc 0 data la 2100 de ani..:l ... ~ Datorita faptului ca trecerea dintr-o casa zodiacala in alta .. Calcularea exacta a rasaritului ~i apusului stelelor ~i a echinoctiului de primiivam (care marca inceperea unui nou an) erau legate de constelatia zodiacala in care acestea apareau...-~ Echinoqiul \.. I_Ie ... Este clar acumca sursa lui era sumeriana... Cand echinoctiul de primavara era in zodia Taurului.~~. . . rntarziere~ aparenta a Pamantului fata de celelalte constelatii este de circa cincizeci de secunde pe an la 0 rotatie sau un grad la ~ptezeci ~i doi de ani..Ch.206 ZECHARIA SITCHIN A Douiisprezecea Planetii 207 #> porne~tl spre sud prin est sa~ prin vest... "'fof! J ... . '" Solstqiul de iamA . Descoperirile profesorului Langdon dezvaluie faptul ca. Profesorul Jeremias.timpul necesar Polului Nord sa ajunga in acela~i punct . 97). insa numai dacii este vorba despre 0 sfem.. .. '\ . un calendar din Nippur.. Subscriind la ace:jte concluzii. iar la fiecare 2160 de ani erau decalate intr-o alta casa zodiacala. . Hartner atrage atentia asupra des-intalnitului motiv al luptei dintre leu ~i taur care apare in desenele vechi sumeriene.Ch.... . demonstreaza ca cei care I-au intocmit cuno~teau atat fenomenul de precesie. dejrimAvarA .Ch. In anul 2100. ~i sugereaza ca acest motiv reprezinta pozitiile-cheie ale constelatiilor Taurului ~i Leului a~ cum ar aparea ele unui observalor aflat in jurul paralelei.--r "I~I.920 de ani (72x360) este numita de astronomi Anul cel Mare sau Anul Platonician (deoarece. istoricii s-au intrebat cum ~i de unde a putut afla Hipparcus de aoest fenomen in mileniul al doilea i..i0. Datorita precesiei. care marca.. ~i Platon cercetase fenomenul). . ~~~~ ~ /t'~~ ~ ~ . .... I .I.. ""It . Acest lucru este adevarat. 96) UOO aD _~ ... Ie ". Astronomii de astazi continua sa utilizeze "punctul zero" ("primul punct din zodia Berbecului").de treizeci de grade (ora!?ulUr.. de exemplu) cam pe la 4000 LCh..96 . .. echinoctiul ~i alte fenomene astronqmice erau decalate de la an la an.. Rotatia completa . a descoperit ca vechile tablite. este Polul Sud. ~.--!-.cat ~i faptul ca in urmii cu 2160 de ani avuseselQc 0 schimbare a casei zodiacale. \ . .~. . profesorul Willy Hartner arata in cartea sa The Earliest History of the Constelations in Near East (Cea mai veche istorie a constelatiilor scrisa in Orientul Antic) ca sumerienii au lasat 0 multime de descrieri picturale ale acestor fenomene astronomice. .

692 metri.adica.""" "UUUi)UU~ IC CHIU . cati dintre biirbatii ~i femeile din Sumer avea nevoie de astfel de cunostinte .. a ajuns la concIuzia ca zodiacul fusese ~lizat in Epoca Gemenilor .hero ceresc".de masura numita mana ~kultu (. F.adespre Unul dintre aceste texte.A~a cum este evident ca sumerienii nu aveau cum sa ajunga .din aceasta ~i din alte informatii.lntreaga zi (ziua ~i noaptea) era impartita in douasprezece.sumeriana aflata in Muzeuf Ora~ului Berlin (VAT. Thureau-Dangin.Profesorul Jeremias prezinta in cartea sa The Old Testament-in the Light of the Ancient East. aceasta a treia metoda oferea miisuritori absolute. puluL A doua coloana de distante era in grade ale arcului de cerc al cerului. Prin aceasta metoda.ei erau singurii care arfi putut sa aiba. -era echivalent cu10.. colindind prin atmosfera PiimintuIui .000 i... Un . cind omul de-abia incepusesa are pamantul. it ieprezinta momentul trecerii din casa zodiacal~a Gemenilor in Ceaa 1'aurului. Sunt intr-adevarni~ cuno~nte astronomice de 0 uluitoare complexifate pentru acele vremuri. precum ~i din biblioteca lui Asurbanipal [din NiniveJ sunt bazate pe nwnwl 12. Studiind mii de tablite pline de calcule ~i.tabele matematice. in cartea sa Distances entre" - .V. cunoscut sub numele de AO. in cartea sa The Babylonian Expedition of the Universityof Pennsylvania (Expedi~a in Babilon a Univel1litatiiPennsylvania). in zorii civilizatiei umane. .lwigimi ale cerului"). Textul da mai intai distantelediritre aceste s~le intr-o unitate . Distanta "din cer" intre cele douazeci ~i ~ase de stele insuma 655.singuri Iii astfel de cuno~tinte. cat si cronologic.Ch. inainte de na~erea civilizatiei sumeriene.masurat ~i cintarit''). ei aveau nevoie sa-i invete pe scribi sa copieze ~i sa serle cu meticulozitate tablite peste tablite despre distantele dintre stele. metode sofisticate.ore duble. Etoiles Fixes (Distantele dintre stelele fixe).ceea ce ne duce inapoi in jvrul anului 11..si cine dintre ei a inventat 0 astJel de metoda de ealcul '~i ~ fol~seacu atata exactitate?Singurol riispuns posibil este: nefilimii erau cei care aveau nevoie de astfel de miisuratoriexacte. Analizind acest mimar ~i semniJicatialui. Profesond H. Capablll de ciilitonI spat1a1e._ A treia unitate de miisuri era bero ina ~ame (. el considera ca nu poatefilegat decat de fenomenul de precesie. civilizatia sumeriana. tot la fel de cIar este si ca -'-"~. tre steIele respective arata deosebita importan!iipe care 0 aveau ele. timpul de pe Pamant oferea posibiIitatea masuririidistantelor cere~i in grade. . dadi primele douii metode erau legate de alte fenomene.. atat zodiacal.Ch.7847) incepe lista zodiacaHicu zodia Leului . dar ~ 0 dovada a datei la care a luat ~re.-. ~i totu~i. mergechiar mai departe. ~ica sumerienii ~atJ despreMarele An de 25. subliniazii ca..- .el ajunge la concIuzia-ca "toate tablitele cu inmultiri ~i impaqiri dinbibliotecile templelor din Nippur ~i Sippar.cine oare din Orientul Antic avea nevoie sa calculeze ecuatorul ceresc.208 ZECHARIA SITCHIN A Douispreza:ea Planeti 209 Multi cercetitori considera rolui important acordat constelatiei Taundui nu numai 0 dovada a vechimii zodiacului _ datanddin jund anului4000 i. (Vechiul Testament in lumina textelor - din Orientul Antic) dovezi care demonstreaza ca "punctui zero".960.- ' -- - "---.920 de ani. ~i chiar aveau. despre I munle.. 0 tablita . ordinea ~i grupiirile lor. Deci un bero sau 0 ora dubla reprezentau 30 de grade de arc de cere. aflate de-a lungulliniei numi~ astazi Tropicul Racului. Se crede ca acesta era un dispozitivingenios care masura cantitateade apa evaporata intr-o anumita perioada de timp.000". texte care trateaz. Hilprecht. atat de bruse. . ~irii 0 lista de douiizeci ~i ~ase de stele importante -----. cuno~tinteastronomieecare necesitau milenii pentru a fi dobandite.unitati de masura ale tim.u . eonsidera el ~i al~ cercetatori. Ateasta este valabil nu numai pentru metodele astrono- mice sofisticate pe care Ie utilizau . iar distantele dintre ele sUntmasurate in trei feluri. fiicind astfel pQsibiIamasurarea distantei dintre doua stele exprimatain. sosind pe Pamant de pe alta planeta.6478. concepte ~i teorii matematice necesare unei astronomii avansate.200 "bero intinse pe cer": I I I Existentaacestortrei masuritoridiferiteale distanteidin. de exemplu? _ dardintre ~i la amplele masurarea distantelor stele..-Arculcerului descria un cere intreg de 360 de grade. .

Neptun ~iPluto? Sa fi fost cuno~tinlelelor despre "familia Pamantului". grupul are fie ~ase. Acestea sunt titluri potrivite Soarelui ~ide aici rezultii ca prin lubad sumerienii nu intelegeau "Gi ratiicitoareU ei "oile" piistoritede Soare . cercetatoriiau ajuns la ni~te concluzii care se bateau cap in cap.ratiicitoricunoscuti"). ~ilista poate continua: Incercand sa inleleaga sutele de texte ~i. Se mai poate presupune deci ca astronomii mesopotamieni. lunile. iar Kugler presupune.creeaza dificultiiti.te.presupuneau el. iar BAD ("sus. iar cercetiitorii au presupus ea este vorba de cele mai stralucitoare stele din Pleiade. este numit astiizi "Marea listii a stelelor". temului nostru solar.intre ele sau cu Soarele fac obiectul multor texte mesopo~miene. precum ~i relatiile acestora . fie noua astfel de stele stralucitoare.prin "oi ratiicitoare". Dar eel mai mult ~e vorbe~te despre planete in cadrul unor texte care trateaza despre MUL. punctul prin care trecea axa echinociiului de primiivarn (vazut din Babilon) in jurul anului 2800 i. ~tiind ca termenul grecesc 'pentru planet! insemna . Un astfel de text. un grup de stele in constelatia Taurului. (Arta ~i me~te~ugurile in Babilon) acceptii cu multe re- . dar ele au fost -ignorate din lipsa unei idei mai bune pentru semnifieatia terme' nului mulmul. BAD . grupeaza ~aptezeci~i opt de corpuricere~tidupiilocullor pe eer. sub . tinuturile ~i constelatiile cu care acestea erau asociate.Ch. nu ~tiau de planetele aflate dincolo de Saturn . sa identifice corect planetele sistemului nostru solar. . Sumerienii numeau toate corpurile cere~ti (planete. in cartea sa Stemkunde und Sterndienst in Babel.lnu era decat 0 planetii~ica mai erau ~ialte planete dincolo de Saturn.~tiau ca sistemul nostru solar este heliocentric. A~a cum am \ mai spus. dupi ce am aratat ca sumerienii erau perfect con~tientide adevaratanatura a sistemului solar. Localizarea fiecarei lubad.un termen care i-a Iacut pe cercetiitori sa aproximeze. Ignorind ca anumitenume din listele de stele se pot aplica Pamantului insu~i~iincercandsa atribuie numeroaselenume '11 UU UU11141 acadian kakkab se aplica.. Acest lucru i-a. Un alt text descrie cu exactitate principalele stele din constelatiile zodiacale. "fundalia". catalogat B.cel vechi". capunctul de referintii este Pamantul. "acolo unde este moartea") i~icapatiiadevirata sa semnificatie.adica. . care puteau fi observate cu ochiul liber. constelatii) MUL ("Cel care straluce~te in inalpmi"). derutat pe cereetiitorii care . In lipsa unei solutii mai bune. cei mai multi bameni de ~tiintiiau considerat ca termenul mulmul desemneaza Pleiadele. care aveau ~i particula LV. Ernst F.cercetiitorii au tradus LV.mantu. planetele sistemului nostru solar. Ie cu- no~teau sumerienii.. sa-i invele un calendar complex ~ialte cuno~tinleremarcabiledespre Cer ~iPamant. 0 serie de cercetiitori a ajuns la ni~te coneluzii uimitoare. Faptul d. desemneaza in mod clar planetele sis- "~IUl "111"1. stele. la fel. in mod corect.MUL. incomplete.au schimbat intre ele numele celor cinci pJanete"cunos- cute".indrumareanefilimilor.ca nu ~tiaudespre Vranus.au incercat sa descifteze textele astronomice mesopotamiene. ca Pa. Dar unele mul. propriul nostru sistem solar. anallzat de. derivat de laLV ("Cele care sunt pastorite"). Termenul . Se fac referiri la planetele "de jos" ~iplanetele "de sus". ci a caldeenilor cafe ..MAS (sante .M. depinzind de clasificare.ratiicitor".aranjate cu grija dupa ordinea lor sau dupa zei. tuturor corpurilor cere~ti. cu lunile anului. Pe cinei coloane sunt in~irate zeci de corpuri cere~tiasociate intre ele. ~i departe"). Dar acum.86378. Ba chiat unii dintre ei au afirmat ca nu este confuzia lor. ~inu ~ap. in particular. Un text.. . Weidner in cartea'sa Handbuch der Babylonischen Astronomie (Tratat de astronomie babiloniana). Franz Kugler.210 2ECHARIA SITCHIN A Douiisprezeeea Plabetii 211 rasiiriiul ~iapusul stelelor sau planetelor. BAD. cu tiiri sau zei.cand ei ~tiauatatea lucruri despre stele mult mai indepiirtate? Informaliile astronomice din Antichitate conlin mii de texte detaliate despre corpuri cere~ti. eelalalt sens allui bad (. eforturile lor erau menite sa e~ueze deoarece ei presupuneau in mod incorect ca sumerienii ~i ce~care le~auurmat lor nu . putllcac:~arc:. Textele mesopotamiene indica deseori faptul ca acest mulmu/ continea sante UJ.fiiriivreun motiv aparent .

la ~a kakkabJu ~a Sin u $am~ ina libbi ittiflu.) este folosita pentrn a indica -gru. alte texte se refera ~i la 0 "cale a Soarelui" compusa tot din douasprezec.Bunavointa zeplui era:in~ocata de douasprezece ori.membri. spunlindu-sede douasprezece ori "Doamne. cele douasprezececorpuri cere~ti. . Marele Templu. la fel ~i cea a sotiei sale.doisprezece in Antichitate.ratacitori" (planete) dar ~i Soarele ~i Luna .emembri ai sai. Luna ~i alte' zece.' T(:xtul nu lasa nici 0 urma de indolala: mulmul .~j cu . Thureau-Dangin in cartea sa Rituels Accadiens (Ritualuri acadiene) ca fiind un program al unui templu pentrn Sarbatoarea Anului Nou in Babilon.A U ~r. zeii mai tineri puteau patrundein acest cerc restrlins numai daca unul din cei doisprezece se . Tot a~. Fritz Hommel. pul ca intreg." T'" ~ . ca impiirtirea anului in douasprezece luni a fost.Uncorp ceresc ce cuprinde toate.retIigea. ~i toti zeii olimpieni de mai tlirziu cuprindea dqisprezece zei. Credem ca temienul de mulmul desemneaza sistemul solar. cum ar fi cel allui S. in Lexicologie sumerienne (Lexicologie sumeriana). pe langa "Calea lui Anu" compusa din douasprezece corpuri cere~ti. Putem descifta acum semnificatia numarului . dar i~i exprima t6tala uimire cand descopera un text in:care se spuhe. deoarece invatatul grec Diodor.. in mo<tclar ca mulmul includea nu numai . a stabilit modeIul dupii care ~i celorlalte "cai" cere~ti li se atribuiau tot douasprezececorpuri cere~ti sau era imPiirtitiiin douasprezece parp. Acest lucru poate nu ar . adica ~. iar repetitia (MUL. . . Jean.MUL. Essa~ila.trebui'sa ne surprinda. Rangurile corpurilor sale cere~ti sunt douasprezece.xtului este explicit: Kakkabu/kakkabu. Charles Virollea~d translitereaza in cartea sa L 'astrologie Chaldeenne (Astr~logia caldeeana) un text mesopotamian (K3558) care descrie inembrii unui mulmul sau kakkabull«lkkabu. ceea ce inseamna "cu una cualta. Langdon. . Toate lunile Lunii'. Numarul corpurilor sale cere~ti este douasprezece. Marea Adunare'a zeilor sumerieni.corpurile cere~ti". avea douasDrezeee Dorti.ca semn de noroc.. doisprezece erau cei importanti. in Die Astronomie der alten Chaldaer (Astronomia caldeenilor) ~i alpi dupa el au aratat ca cele douasprezece luni erau strlins legate de cele douasprezece zodii ~i ambele derivau din cele douasprezece principale corpuri cere~ti...sistemul nostrn solar are doisprezece . unde se invlirt planetele. .tacind astfel cu totul improbabila . Fiecarui tinut din Sumer ii erau atribuite douasprezececorpuri cere~ti. El a mai descoperit ~i QJlalt text care. Ultimul vers al U.eluni intr-un an ~iziua avea douasprezece ore duble.. reproduce 0 lista sumeriana cu douazeci ~i patrn de corpuri cere~ti care asociau cele douasprezece constelapi zodiacale cu cele douasprezece corpuri cere~ti.nv~~ una ale rrege am Himmel..sunt douasprezece.grupdistinct. .e co!}>uri: Soarele. Multe studii.. El nu este Domnul meu". legata de cei doisprezece mari zei. La fel. Versul 20 al ~a-numitului text . (Menologie babiloniana ~i calendarul semitic) demonstreaza faptu1-. spune ca. declara ca: "Dintre ace~ti Zei cere~ti. inca de la bun inceput. caldeenii Ie atribuiau clite 0 luna ~i un semn zodiacal.-ideeaca tennenul desemneaza Pleiadele. _A__A.212 ZECHARIA SITCHIN A Douisprezeeea Planeti 213 zerve aceasm idee. Charles F. Totalul de douiizeci ~i patru era apoi asociat cu cele douasprezece constelatii zodiacale. Babylonian Menologies and the Semitic Calendar. erau douasprezec. spune mulmul ul-~u 12 ("mulmuleste un gniP de douasprezece"). . "Calea Soarehii" cu cei douasprezec. un loc liber apirut trebuia completat pentrn a se pastra numaruI "divin". acestora.~bri acolo unde este locul Soarelui ~i al Lunii. Principalul cere ceresc. consacrarea lui doisprezece ca principal fenomen ceresc este evidenta. o piatIi de hotar inscriptionata cu simbolurile corpurilor cere~ti de un rege din Susa reprezinta aceste douazeci ~i patru I '1 I I I . explicand cele trei "cai" ale caldeenilor ~i in~irarea constanta a treizeci ~i ~ase de corpuri cere~ti. Intr-un text lung~ identificat de F.. ". .din ccttezece formeaza un. YUlerHetuturor celor dOisprezece zei mari erau investite in Marduk.. 12 me.~blita TE" afirma: naphar 12 ~ereme~ ha.1 Hr.

un corp ceresc radiant . . douasprezece parti ale plato~ei magice a Marilor ~. temul numericenglez zecimal. nefilimii i-au informat pe vechiipreoti-astronomi nu numai despre planetele de dincolo de Satum.Kakkab al Supremului Sceptru este una din oile din mulmul".. Grecii aveau doisprezece titani. (doisprezece) ~i apoi se trece la ." . babilonienii au spus: . cea al carei simbol . . iar in sis. Deoarece. sistemul nostru solar . grecilor ~i. se numam intai paoa La twelve. de fapt.98 De~isistemul nostru matematic este zecimal (are la baza numirulzece). maideparteprin cei doisprezeceapostoliai lui lisus.thirteen (treisprezece) ~.d: Oennde provine aceasti putere a numarului doisprezece? .. Din cer.98). Preoti israeliti. .. Aceasti putere magica a numirului divmmerge . erau douasprezece triOOriale lui Israel.dar ~i de existenta celei mai importante planete. numirul doisprezece a dominat toate subiectele divine ~i astronomice mult dupa ce sumerienii disparusera.214 ZECHARIA SITCUIN A Douisprezecea Planeti 215 de semne: cele familiare ale zodiacului ~i-simbolurile celor douasprezece corpuri cere~ti din sistemul nostru solar. hititilor.a. Ace~tia erau cei doisprezece zei ai mesopotamienilor. ~i caod Marduk i-a uzurpat suprematia ~i I-a inlocuit pe Anu ca zeu asociat cu aceasti planeti. spune un text astronomic. (Fig. .. i.includea.m. cea de pe care veniSeraei: A DOUASPREZECEAPLANETA.Planeta lui Marduk a apirut in mulmul. ~iplaneta lui Anu. Invatandu-i pe 'sumerieni de~pre adevarata natum:a Pamaotului ~ia cerului. pe langa p'anetele cunoscute noua astizi. aituturor popoarelor Antichitipi.zece ~l trei".era utilizat in sumeriana pentru a-Ldenumi pe zeul Anu ~itermenul de "divin".ca ~i ai horitilor.mulmul:. -Fig. ~< "-+ -- .

(Toate desenele sunt schematice ~inu la scam. urmeazi Marte. " . de fapt.~. _1:~". 100. Mercur. simbolurile unor corpuri cere~ti care fiic parte din sistemul nostru solar apar deasupra figurilor unor oameni san zei. cea mai apropiati planeti de Soare. aflat acum la Vorderasiatische Abtei/ung al Muzeului de Stat. noi reprezentim schematic sistemul nostru solar ca un rand de planete ce se in~iral~ diverse distante filti de Soare. .. Dar daci nu Ie reprezentim ~a ci'una langa al1a iotr-up cere (prima. De obicei.:fAIA ~1. pentru sim. Un sigiliu acadian din mileniul trei i.) .reprezentatin Fig. Pamantul.) Daca revenim acum la desenul acadian ~i it mirim.. care este .>\- Capitolul 7 Epopeea creatiei ... apoi Venus.I I I Pe cele mai multe sigilii cilindrice antice care au fost descoperite... careeste ceva mai mare.din Berlin ~ (numar de catalog VA/243)..este insotit de Luna.) rezultatul ar fi ceva asemaoator Fig.nAfA1nr ~11 "'not I'Ipopn~tp <!IC!tf'pl ~irrll1<!1rP Qi nu eliptice. . (Fig. -.. care are earn aceea~imirime cu Venus. Este in mod clar 0 reprezentare a sistemului nostru solar asa cum era cunoscut de sumerieni: un sistem ce cuprinde doua~prezececorpuricere~i.ntd.. Continuand in sensul invers acelor-ceasomicului.a. "punctele" care inconjoara steaua Suotde fapt globuri a caror mirime ~i ordioe este conforma cu cea a sistemuluinostru solar. ".Ch..Micul MeICureste urmat de Venus. Pimanful ~.. '> .:a. difera de maniera traditionali de reprezentare a'corpurilor cere~. 100. putern vedea ca. ci mai degrabi ca un grup de ~pte globuri care ioconjoara 0 stea mai mare cu raze. Nu Ie infii~azi individual. . 99)..

Daca aceasta harta celesti sumerianiiar fi fost descoperiti ~icercetati acum vreo douii sute de ani. astronomiiar fi pretins cii sumerienii erau total neinformati.. (Fig.mult mai mare deciit Pamcintul. Uranus ~i Pluto. . Desenul vechi de peste patru mii cinci sute de ani suspne. 100 o A o mai midi deciit Pamiintul. neted. mort ~ineinteresant.. Este. dar mai mica deciit Jupiter sau Saturn. te~ ca mai existi ~ialte planete dincolo de Saturn. plasiindu-Ie in ordinea lor corecti (cu exceptia lui Pluto).. A Douasprezecea Planeti. incheindu-se cu Pluto. Desenul antic infiiti~eaza apoi 0 planeti necunoscuta noua .. Tratiind Luna ca planeti.ca mai era . Observatiile f8cute de sa~lipi artificiali au pus insii la indoialii aceastii teorie. planeta nefilimilor. Se considera cii Luna este un fragment . Experimentele tacute pe Lunii de astronaupi americani ~istudiul ~ianaliza .UNA o SATImNO DPLUTO ONEPllJN O~s ~ Fig. dar care nu este acolo unde it plasam noi (dupa Neptun).0 alti asemiinare perfecti cu Uranus ~i Neptun. ~a cum yom ariita. aratiind~imirimea lor corecti. cii Pluto se aflii liingiiSaturn ~icii mai era 0 alti planetii intre'Marte ~iJupiter? Vecheateorie. care.. desenul sumerian infiip~eaza toate planetele cunoscute noua. imaginiindu-~i pros.desorins de Piimant ciind acesta nu era "incane rlenHn fnrmllt Dacii nu ar fi fost meteoritii.sau mai fusese . conform ciireiaLuna nu este dedit 0 "minge de golf inghetatii". Luna are 0 comp<)zitie chimicii ~i mineralii suficient de diferiti de cea a Pamiintului pentru ca teoria desprinderii sii nu mai fie viabilii. Luna n-ar fi fost deciit un asteroid desprins de Piimant. Sii-~i fi imaginat insii sumerienii celelalte discrepante fatiide cuno~tintele noastre actuale sau ei fUseserii informati d(: nefilimi cii Luna este membru cu drepturi depline al sistemului nosttu solar. noi ~tim cii acolo mai sunt Neptun. 101 - Fig. 99 MARTE 0 PAMANrO-r.au liisat cratere adiinci pe suprafata ei. siunile lunare Apollo.dar mai Iitare deciit Luna sau Mercur. f~ 218 ZECHARIA SITCHIN A Douisprezeeea Planets 219 Fig. Acum insii. 101) . care ii urmeazi in mod claroMai departe. ci este plasat intre Saturn ~iUranus.a fost 'suspnuti cu infliiciirarepaoii la mi. S-a descoperit ca.0 alti phineti importanti intre Marte ~i Jupiter. totu~i.

. Apoi. fiind cea mai eliptica orbita. aceste materiale sunt prea grele pentru a fi ajuns singure la suprafatii. Apollo 15 a descoperit in craterul Tolovschi un meteorit de ~e ori mai mare decat oricare altol de pe Pamant. spun ei (conform ziarului The New YorkTimes). Deci. bita. De asemenea. Daca orbitele celorlalte planete devia7i doar putin fata de un cerc perfect.fost inversate sau schimbate campurile magnetice. se intersectew cu a alteia.ajutorul.aceluia!1iplan. de exemplu) nu s-au scufundat in interiorul planetei ci s-au impra~tiatla suprafata.. dar.. Sa fi fost oare un proces intern necunoscut sau interventia unei forte exterioare nedeterminate? Misiunea Apollo 16 a descoperit ni~teroci (numite breccii) care au rezultat in urina spargerii unor minereuri solide ~i apoi lipirii acestor ftagmente cu. oamenii de ~tiintiisunt acum . n.To~i. Apollo 16 a descoperit ca in urma coliziunii care a condus la formarea Madi de Nectar s-au impra!1tiat ftagmente pana la 1000de mile departare. Pluto intra in clasa "satelitilor": diametrul sau de doar 3600 de mile nu este cu mult mai mare decat cel al lui Triton. daca Piimantul'genereaza caldura datorita substantelor radioctive aflate in cen~l sau. se pare. C4mpul gravitational al Lunij pare sa fie foam dezorgani~t. r.normal in'primii sai 500 de'milioane de ani.''v _ luat. substante care pe Pamant se 'afla adanc inauntru. Dupa marime. J C' I. formate din aproximativ acelea~i elemente ~icam in aceea~iperioade. Planeta Pluto a fost numitii "enigma". . " Cantitatea imensa de material radioactiv rezultata.&. a piiI:iisit orbita "stiipanului" ~i a inceput 0 orbita._ .ne putem intreba? Existadovezi ca vechile roci de pe Luna erau magitetizate. Apollo 17 a aselenizat langa 0 fiilie de opt ori mai mare decat oncare falie de pe Pamant. cand asteroizi de miirimea unor ora~ sau chiar tiiri mai mici s-au prabu~it pe Luna formand cratere uri~e ~i munti inalti. Ca ~i Pamantul ea este 0 planetii stratificatii"ceea ce inseamna ca s-a solidificatsiogwi. un satelit allui Neptun. cea a lui Pluto' este deviatiicu ~~ptesprezecegrade. topind mare parte din ele.2 miliarde de aRi. ~i.1 \.... astfel incat ftagmente uri~e de metale grele (fierul..Atunci.Prio ce procedeu sau fortii. ce sau cine sa Ie fi scosla suprafatii? . sumerienii aveau dreptate sa considere Luna ca un corp ceresc cu drepturi depline.nnnJ ~OW"lMn. Neptun. se considera ca acest . tn uinta ace~tordescoperiri... ."". .. ceea ce inseamna ca a fost formatii in urma unui cutremur de opt ori mai putemic decat cele de pe Pamant.dovezi ~ica au.".t. deviatia (excentricitatea).unei surse de caldurii foarte puternica ~ipractic instantanee. a~a cum yom ar!ita mai departe.. de~i acum este sterlla. Dupa parerea speciali~tilor de la NASA fNnf. Datoritiiacestor caracteristici. sau TItan. care.1_'&&. in urma prab~irilor a inceput sa incalzeasca rocile de la suprafata Lunii. Convulsiile care au urmat acelor evenimente cosmice au continuat aproape 800 milioane de ani. ..... ~i .. . daca celelalte orbite raroan mai mult sau mai putin in cadrul. Luna a fost demult 0 "planetii vie".Mai mult. din straturile de materiale radioactive aflate foarte aproape de' scoarta seleo:ara. caldura lunara provine. Datoritii acestor doua trasaturi neobisnuite ale AAI~ Pinto f':!iltf': Qin(J1Ir~ nl~npt. ei ne-au liisat un text care'explica acea catastrofii la care se refera expertii de la NASA. s-au dezvoltat ca doua corpuri cere~ti diferite.Cand ~icum s-a petrecut acest lucru? Alte roci de pe suprafata Lunii sunt bogate in potasiu ~i fosfor radioactiv rar.p. .ol'biteilui Pluto este cea mai mare. ~iea generea7i caldura. Mai exista. formandu-se astfel miiri de lava care au briizdat suprafata satelitului natural al PamaQ-tului.220 ZECHARIA SITCHIN A Douiisprezeeea Plailetii 221 mostrelor de sol aduse de acestia au stabilit diocolo de orice indoiaHica..nepotrivit~'~i-a inceput viata ca satelit. . astfel incat intreg procesui de formare a Lunii a durat circa 3.. unul din cei zece sateliti ai lui Saturn. intr-un fel sau altul.. proprie in jurill Soarelui.siguri ca Luna ~i Pamantul. Perioada cu cele mai multe cataclisme a inceput in urma cu aproape patru miljarde de ani.

Orieat ar parea de uimitor. astronomii au cautat de foarte mult timp 0 planeta intre Marte ~iJupiter..W.King ~i-a intitulat studiul sau despre acest subiect The Seven Tablets of Creation (Cele ~apte tablite alecreatiei). publicata in 1872 a declan~at0 avalan~ade carti. totu~i. in 1876. The Chaldeean Genesis (Geneza in varianta caldeeana) demonstreaza in mod clar ca. lucru ce indica faptul ca ei provin dintr-un singur corp ceresc. * In urma cu aproape-un secol. TabJitele sparte. Oaca astronomii sunt de acord ca aceasta planeta a existat. Piina in 1804. astronomii au inceput sa cerceteze cerul in cautarea acestei planete dispiirute. intre Babilon ~i Biblie? Titlurile 0 anunt!. Identic cu ziua a ~apteain care Oumnezeu s-a odihnit ~is-a bucurat de lucrarea sa. Sa fi explodat ea singurii? Oar atunci fragmentele ei ar fi zburat in toate partile..istoricul L. Din aceasta cauza. sau 0 denunta. povestea mesopotamiana este 0 adevarata cosmogonie ~i trateaza ~i despre evenimentele d~ dinainte de aceasta. Oaca ea s-ar fi spart in urma unui impact. ca in Biblie.. acestea sunt ftagmentele unei planete care s. de-a lungul a ~asetablite.dus la descoperirea faptului ca acestea nu numai ca erau identice. chiar mai inainte de descoperirea lui Neptun.Epopeea Creatiei". i-a convins pe astronomi ca. textul era cunoscut in Antlchltate dupii cuvintele cu care incepea. nu foarte diferit de Geneza din Vechiul Testament.patru. .222 ZECHARIA SITCHIN A Doussprezeeea Planets 223 Conform textelor sumeriene.M~ :Soarele. se pare ca s-a intimplat chiar a~a. scris in vechiul dialect babilonian. duciindu-nechiar la inceputul timpului: 1:'>' adidi.. cunoscuta sub numele de Legea lui Bode. inclusiv omul. Numit astazi . Spre s~itul secolului al XVIII-lea.ar trebui sa mai existe 0 planeta in locul in care piina acum nu se ~tia sa existe vreuna -. astronomul italian Giuseppe Piazzi a descoperit in locul calculat 0 planem foarte mica (485 mile diametru) pe care a numit-o Ceres. nu ar fi riimas intr-un singur loc. Enuma Eli~ ("Ciind'in inaltimi").Astronomii ru~iau numit-o Phayton ("ca- rul"). Sa fi fost oare 0 legaturii. dariimitedoua. ei nu sunt insa capabili sa explice disparitia ei. Incurajati de aceste calcule.djica sunt puse la un loc. care relateaza cum un anurnit zeu a creat Cerul ~i Pamiintul ~i tot ce se afla pe acesta. In plus. Cartea lui Eberhard Schnider. ele ar fi trebuit sa pastreze revolutia axiala a celor doua.unde este corpul ceresc responsabil de aceasta coliziune? S-a zdrobit si el? Dar ml!'mentele c:lre inrnn. Aceasta idee. . daca centura de asteroizi ar fi riima~itelea douii planete. Exista acum 0 intreaga literaturii dedicata compariirii textelor mesopotamiene cu Biblia. .intreMarte~iJupiter. in mod provocator:BABEL UNO BIBEL. Povestea biblica a creatiei incepe cu facerea Cerului ~i a Pamantului. Die Kielschriften und das alte Testament (Manuscriseleantice ~iVechiul Testament).in vremurile antice. adunate laolalta ~i publicate prima data de George Smith. nu dau nici macar'o singurii planetii.. articole. ci chiar precedau fragmente din Biblie. intr-adevar a existat un text acadian. Enuma eli~la nabu ~amamu - Pe cand in inaltimi Cerul nu fusese inca numit . desciftarea texteior mesopotamiene a. daca nu in ~ase zile. 0 serie de astronomi demonstrasera ca "planetele erau a~zate la 0 anumita distant! fata de Soare dupa o lege clarii". In prima zi a secolului XIX. Farii nici un dubiu. . Printre textele descoperite in biblioteca lui Asurbanipal se afla unul care relateaziipovestea creatiei. Opera zeului babilonian s-a realizat. Oar asteroizii au 0 singuriirotatie axiala. cum ~ice anume a distrus a douiisprezeceaplaneta? Rispunsulla aceasta intrebare ajunge la noi din Anti~hitate. studii ~idezbateri care au durat jumatate de secol. Atunci.. . ~i acum ajqngem la punctul culminant al cercetarii noastre: exis~entacelei de-a douasprezecea planete.pana astazi au fost numiiratipeste 3000 de asteroizi care orbiteaziiin jurul Soarelui in c~ea ce numim azi centura de asteroizi. epopeea mesopotamiana dedica cea de-a ~apteatablit! laudiiriizeului ~icreatiei sale.a'spart. numiirul asteroizilor crescuse la .

zgomotul ~i mi~carile acestora I-au suparat pe Tatal Tuturor Lucrurilor. nn"tr'l1 "nl"r Creatiei. ' Eli$ este universul primordial.fusese inca chemat. Nimicnu avea nume ~i nici 0 soartii inca nu fuscse data.din f. cum Ie fusesera spuse acestora de catre nefilimi? Folosind aceasta ipoteza noua ~i foarte indrazneata. dintr-o parte ficandCerul ~i din cealalta Paman- sofica . sumerian.sau 0 alegorie a succesiunii naturale a anotimpurilor sau a rasaritului~iapusului.Anu.monstrul". u"uUUA. dar nici mai putin decat 0 marturie a unor evenimente cosmice a~a cum Ie ~tiau sumerienii. t3narul zeu .cronicarul antic ne invitiisa asistam la eel mai maiestuos spectacol din toate timpurile: na~terea siste-.. "zeii" . Zeul care a condus revolta impotriva Tatalui a awt 0 noua idee:. Sunt suficiente date care indica faptul cii tex10l babilonian nu este decat 0 ver. astfel indit sa poata lupta singur impOtriva "monstrului" care se dovedise a fi mama lor.orbitii.\. ci mai degrabii apa primordiala. elementul de baza pentru existenta vietii in univers. APSU. Dopa modelul Liic~lui Ceresc. Atunci. el a ficut Babilonul ~i templele sale. lar jos. ne spune epopeea.:1.. probabil. cel care i-a naseut. Prin eateva semne scrise cu un beti~or pc 0 tablita de lut . Zeii ~i rnuritorii au primit ordine.. sa primeasca un nume ~i 0 "soarta" ..cea mai veche versiune a etemei lupte dintre bine ~i rau . Pe masurii ce erau descoperite ~i traduse tot mai muUe ftagmente. Cei mai multi cercetatori viid in ea doar 0 opera filo- Pe intinderea spatiului cosmic.. iar textul specifica foarte elar ca nu este vorba de apele in care cre~tetrestia.in doar noua versuri . " 101. Scena pe care se desfi~oara drama celesta. Pe masura ce numarul fiintelor cere~ti cre~tea. I-a invins ~i I-a rupt in doua. Intentionand sa stabi. .. . u.SU ("CeI care exista de la inceput"). riantei babiloniene .simbolul ~i (3Ilgul capeteniei zeilor. MUM. Oar de ce sa nu luam aceastiipovestire in serios.:t:SLaaUlurUl Atunci se nascura zeii.Apele" lui Apsu ~i ale lui Tiamat s-au amestecat. ritualurile . Totu~i. Actull: Pe cand in inaltimi Cerul nu fusese numit. ~ parte din. APSU fiindu-Ie tata. Si nici un zeu nu fusese inca nascut. yom descoperi ca "Epopeea Creatiei" explica perfect evenimentele care. povestirea este cu sigurantii la fel de veche ca ~i civilizatia sumeriana. .zei" cere~ti.' capat3nd suprematia.224 ZECHARIA SITCHIN A Douiisprez«ea Planetii 225 $aplitu ammatum ~ma la zacrat.... la fel cum sunt ~i cei care au fost creati. Exista doar trei corpuri: AP.:numa . Pamantul nu fusese chemat. ci numai EI. mnln. ~i dedesubt. Nitnic.MU ("Cel care a fost nascut"). dar ace~tia au tabanit pe el ~i i-au lua! puterile creatoare.Fecioara diitiitoarede viata"). Enlil ~i Ninurta.'s-a luptat cu .Nu ' conteaza cum se numeau eroii acestei drame celeste.. ~i TIAMAT G. ficiind de Anul Nou.. ca fiind nici mai mult. corpurile cere~ti originare au dat na~ere unor . . au avut Joe in sistemul nostru solar. . insiircinari si ritualuri.Marduk. Sfetnicul sau credincios I-a indemnat sa ia masuri pentru a-i cuminti pe zeii cei tineri. ' Apoi el a fixat ordinea in Ceruri. fiul ei sa fie invitat in Adunarea Zeilor ~i sa capete suprematia. ori a mortii ~ia reinvierii.urmeazii sa apara.. Mama Tuturor Lucrurilor a cautat sa tizbune aceasta fapta. pimintul tare nu . Pe Parnant.. a devenit elar di este mai mult de~at 0 opera literara: era cea mai sfintii epopee istorico-religioasa a Babilonului.planctele . conform va. in care eroii erau. Nici trestia nu era nascuta ~i nici pamant aparut. el a ficut muntii. Marduk a fost proclamat apoi zeitatea suprema ~i i-au dat cele "cincizeci" de nume . fiecarui zeu fiindu-idatii 0 pozitie fixa. l'. "PVP"~c1 11 lii\.siune stilizatii a unui alt text. a stabilit cele patru anotimpuri ~i a creat omul. Apele lor toate s-:au amestecat. ~i TIAMATcea care in pantecu-i i-a purtat. MUMMU. apele ~i campiile."' t..!'" ii.v v. Actorii cele~ti sunt eei care l:rCeazii.nu intotdeauna fusese la fel.

> Mai inainte chiar ca e'i sa fi crescut in vlirsta ~i in staturi pana unde le-a fost scris . ZECHARIA SITCH IN A Douasprezecea Planeta TIAMA T 227 Deci"Aps~ este Soarele. Tiamat. allor fiu fiind ." Aproa~ de el este Mummu.I ~-apoi. APSU fiindu-Ie tata: Zeul LAHMU ~i zeita LAHAMU fura intaii nascuti. . Anticii ne-au lasat mo~tenire tradipa cum ca Marte era zeul rizboiului ~i Venus zeita atat a iubirii.------ . ~i apele lor s-au amestecat.care I-a taiat in doua . Ca egal ~i dupa chipul sau.n -. '103 Il Se nasc "planetele interioare" ./oc" Cum zilele mai lungi acum erau ~i ani se numarau. 103). Anu se Disco. formandu-se astfel 0 pereche de "zei" ~ planete ..~i rival inainta~ilor sm deveni.. aceste doua nume se trag din ridacina LHM ("a se rizboi"). ~i nume lodi s-a dat. ~i"Tiamat". Aceste "ape" s-au "amestecat".Apsu. Spatiul din~ tre ea~i Apsu nu era vid.a."zeii din mi. era localizata dupa Marte. astronomic.intreceidoi. .· --- Fig. Aceasta este ~i imaginea pe care o aveau ~i grecii ~i romanii despre zeul-planeta Mercur: mesagerul zeilor. Mereur (Mllmmu) ~~ Tiamat TIAMAT o MARTE (Lahmu) o VENUS (Lahamu) o .~n".~AR ("PrintW cerului") ~i KI.~ __ t . ~imai mari decat ei se fiicura. t ' - ~. ~i zei s-au nascut. Cele doua erau planete importante. L 4.Anu.-. "planeta care lipse~te". . Lahmu ~iLahamu fusesera nasouti dar. cat ~i etimologic. deei identi~tea dintfe' cei doi zei ~i planetele Marte ~i'Venusse confinna atat mitologic.:::: ~:: u_a. dar chiar inainte ca procesul acesta sa se fi incheiat. Intr-adevar. 102 l La incepuJ: Soarele (Apsu). 0 alta pereche de planete s-a nascut. Dar in timpurile primordiale. Intr-adevar. au intrecut in ---- ------- --. Ei '. (P~n 1 n") Ct~ Apoi. pe NUDIMMUD it nascu. o MERCUR (Mwnmu) o Fig.Marte ~i Venus sunt intre Soare. Ni se spune ca Marte ~i Venus au crescut doar pana la 0 anumita dimensiune. a~a 'cum este scos in evidenta de numele lor . era plin cu elementele primordiale ale lui Apsu ~i Tiamat. allui An~r mo~tenitor. "Cel care exista de lainceput. LAHMU ~i LAHAMU sunt nume de birbat ~i respectiv femeie. Cu 0 coneizie egalata doar de precizia povestirii. Se afirma chiar ca.AN.priinul act al creatiei se des~oara in fata noastra. Mai departe este Tiamat. descriere pentru Mercur.~AR ("Printul pamantului")..-._4.- ----- 226' ."planeta care lipse~te~'. ca el este ajutorul de incredere ~i mesagerullui Apsu: 0 buna. MERCUR (Mwnmu) ' o Etimologic. procesul'formarii sistemuluinostru solara conti~uat.. cat ~i a rizboiului.Povestea spune clar.' Zeii AN~AR ~i KI~AR se nascum. Acest lucru se poate . ea fusese prima "Feeioari" a trinitatii divine. Ea era "monstrul" pe . mai tarziu. . mica planeta ce se rote~te rapid in jurul gigantului sau stapan.

Versiunea babiloniana numeste aceastiiplanetiiNUDIMMUD. Mammu.Xtoare de vla!4 . 0 NEP1UN (Ea) ' - . puncindin pericol corpurile primordiale. Saturn .. dar sumerienii. numele lui Ea/Enki. Pluto. Primul a fost ANU. 229 o MARlE (Lahmu) o VENU~ (Lahamu) o MERCUR (Mummu) Q' JUPITER (Kishar) '0 SATURN(Ansha? . Uranus . Epopeea revine Is acest zeu/planetiimai tcirziu. Marte- Lahmu. ?? . ' I Neptun .Nudimmud (Ea).X" .PLUTO(Gaga) 0 URANUS(Anu) _ .ceea ce inseamna ca mai exista un alt zeu/planetii nascut de An~ar.. . .aentlce . se trage cortina peste actul intciiat Creatiei ~ipoate incepe actul doi. Venus .Mummu..~i ani se numiirau"). Gaga apaceastfel egal'in functie ~iin "staturii" cu mesagerullui Apsu. SOARE (Apsu) 0 ' .228 TlAMAT ZECHARIA SrrculN A DouiiSprezeeeaPlaneti. 0 O' . ~i 0 a treia pereche de planete a fost adusa la lumina. ---. mai mic deceit An~ar ~i Ki~ar ("fiul lor"). A{Xlr ~i ultimeJe douti ptanete chipul ~i asemiinarea celeilalte" - .zeita luptiitorilor".. .PrintuI pamanturilor". "Epopeea Creatiei" s-a referit la Anu ca fiind. 105) Deci la incheierea actului I al Creatiei.. JUPllER (Kishar) .Gaga...zeul'iazboiului". MERCUR (Mummu) SoareIe . se nilscuse un sistern solar compus din Soare ~i alte noua planete: Fig. .Anu.~a [1. (fig.Apsu.- marime prima pereche.. il plaseazii pe acesta pe harta lor cereasca nu dupa Neptun. "Sfetnicul ~iemisarullui Apsu". .I:':. . amat.Lahamu. 104) Dopa 0 vreme' (. . FeClOaraWiLA Jupiter .rival inain~ilor sm deveni"). rechi Ie identifica lara probleme: Saturn ~iJupiter. Descrierea.povestind cum An~ar it trimitea ~ mesagerul sau GAGA cu diferiteinsarcinati pe alte planete. 105 W. ' Fig. titlurile ~i locul acestei pe. "Iscusitul creator". 104 III $AR-ul. "Sfetnicul ~i emisarullui An~ar". "ca egal ~i dupa chipul sau".sunt "niiscute" ~i ele ' fmpreuniicu . Mai este 0 planetii care trebuie pusa alaturi de aceste~ doua.K~ar.An~ar. (Fig.. descrierile se Potrivesc perfect urmato'arelor doua planete cunoscute. Inca 0 ~tii.mesagerlilor" TlAMAT MARlE (Lahmu) o VENUS(Lahamu) o ..Planetele gravitau una spre cealaltii. al carui "me sager" sau satelit era.------- ---- . Mercur . aceasta ne trimite cu gcindulla numeroasele asemanati dintre Pluto ~i Mercur.Ii .0 PLUTO (Gaga) . ci lcinga Saturn. SATURN(Anshar) O@ O 0 .se strcingeauin jurullui Tiamat. . Uranus ~iNeptun. "Cel care este de la inceput".--. "EI ce.. "Printul cerurilor". .planetele marl . ."aupa Unde erau l'antantul ~I Luna'( bl urmau sa apard.. dar mai mare deceiJ primele doua planete (.."primul nascut" allui An~ar/Saturn. cut 0 planetii geamana. '. deci Gaga era Pluto.. Pluto .. o datiicu n~terea planetelor. Nou-creata familie de planete era departe de a fi stab~la. Apoi Anu a nils- zultat at unei coliziuni cosmice.l din ceruri".

dar. emisiile radioactive ale acestuia? Ori Neptun emitea."destinul" unei planete.tl1lenoneea spune ca "somnul a cazut peste Apsu" un efect atenuator. ochii-i scaoteiau strilucitori..cople~it de somn . Un nou zeu stitea. Cat a durat pana caod aceasti pace a fost incalcati? Epopeea nu spune. Aparcinddin imensitatea spatiului. . se intersectau cu orbita lui Tiamat. .. Tiamat. . Apsu era invins. se apropiau prea tare de "paotecul" ei. Ce era acest "descaotec" sau forta a lui Ea (planeta Neptun) . 01nd ceilalp zei au aprobat planul. puterile sale. ~i necugetate mi~carile.0 noua planeti . ins~i 'llamat nu mai avea glas.te". <> putemica A---r-.1mai nohi! si cel mai inalt era. S-a statuit cu Mummu in secret.Adancul" -.imbracat in aura celor zece zei".. eel mai indepartat loc al sistemului solar. imensa reVRrsarede materie primordiala de. EI a fost nascut in Arlanc. Aceasta este.enteze orbita sa magnetismul solar ~i deci. . se pare. intr-o zona unde i-a fost datimi~carea orbitala .. Marduk era totu~i 0 planeti . in flacm ~iemit§nd radiatii. La fel ca in povestea biblic~ a lui Samson ~i Dalila...a fost nascut MARDUK Un nou zeu . Dar ea continua ~itrage cortina pentru inceperea actului trei: - In Camera Softii. J<'~rp.Apsu. Intrerupand. in mod elar. departe in spatiu. el~ "au aMtut asupra lui grozavele lortrasnete" ~iel strilucea. "sfatullor de taina" a fost auzit de ceilalp zei.putea foarte lesne sa fie deposedat dl.impunator ca din vechiIpe. locul Destinelor. Cu membrele imense-ipe toti Ii mtrecea. apropierea lui a pus in mi~care ._. A fos~ atras in sistemul nostru solar de cea mai indepartata planetii: "EI.._.necugetate".Laca~ului lui Ea". eel care I-a nascut. Chiar ~i"sfetnicul Mummunu mai putea sa se mi!. Noile planete "alergau incolo ~i incoace". cea mai indepirtati planeti de Soare . Nesuferite erau faptele lor:. . a fost Ea" (Neptun).. eroul . Ea a "trasat 0 dreaptiharti a cerurilor" ~i a rostit descaotecul divin asupra apelor primordiale ale sistemului solar. Mandru ii era mersul.la Soare. In joaca lor nebunaprintre stele. Orice noua planeti putea sa apam de-acum numai de la noul Apsu . ~i mai presusde ceilaltizei era.foc naprasnic ie~a. -. Incolo ~i-ncoace alergau. De~i cea mai afectati ern.." Cand s-a apropiat Marduk de c~lelalte planete. Ea nu a stat pe ganduri ~i i-a luat lui Apsu put~rile creatoare.atunci. gata s-o sfarme pe Tiamat. "- .stopana procesul de emitere de energie ~imaterie pentru a mai forma ~i alte planete zeii au adus temporar pacea in sistemul solar. cel mai iscusit ~imai intelept.nou-nascuti". Mummu nu mai putea face - Atragator ii era chipul.f". In inima Arlancului. In fata lor.r. Ea/Neptun "a luat tiara ~i i-a dat jos mantia sa de aura". Oeci. EI fusese "uitat ~ilasat in urma'\o planeti lipsiti de viata alaturi de stapanul sau. EI a nascocit un plan prin care "soinnul sa cadi asupra lui Apsu". Noua planeta era intr-adevar ceva care J:t1erita sa fie vazut: orbiti inconjura atat Soarele cat ~i celelaIte pl~ete? Sa influ.- 230 ZEcHARIA SITalIN A Douiisprezeeea Planetii 231 ~ Toti ftatii s-au adunat impreuna.. se apropiau prea mult una de cealalti ("s-au adun~t impreuna"). ~i-a anuntat intentia de a Ie distruge "mi~cmle". Victoria a fost intiriti si cu schimbarea locului si menirii lui .a carei nimic.de la ... cl! mult intrecandu-i. Singurul care nu ~i-a pierdut cumpatul a fost Ea. Lasand Soarele tara puterile sale creatoare .1:r~p~"f " "I' f1 fn~t ". "Cand buzele sale se deschideau. Faceau sa tremure pantecullui Tiamal Apsu nu a niai putut suporta zbenguielile lor. "mi~cirile" lor erau necugetate. ~_ :~:--:/-<) T_.se alatum celorlalp.- _. 0 referire la ocbitele lor dezordonate. Acest titlu va fi aplicat de aici inainte . ~iApsu considera faptele lor . care s-au infrico~at.:.dupa crearea sa.

spreTIamat.. Acesta s-a dus apoi la. zeii nu mai erau in pace~ ci-naprigiifurtunase. Pe masura ce se apropie~. .invartmdu-se ca ni~te virtejuri.. Ea/Neptun. tional al gigantilor ~ar/Saturn ~i Ki~ar/Jupiter.. numit KINGU.. ".. . vizibil necajita.miriiind ~i agitindu-se"..& . /oj..aflauacum. Campul gravitational al noli planete a inceput curind sa-~i faca efectul asupra lui Tiamat. campul gravitational al acestuia exercita 0 presiune cfeSCindaasupra nou-venitului ~i astfel' se rotunje~te traiectoria lui Marduk..solar. Faptul ca i-a dat lui Kingu <> "tablit8 a destinului" .. un grup de sateliti care s-au desprins de Tiamat ~i . tntre ei I-a flieutcel mai mare. De 0 deosebita important8 era pentru mesopotamieni prineipalul s~telitallui TIamat. .. afliim to~i ca noua planeta "puterile le-a . NOli". rezultindastfel patru sateliti.:'-.Soarele ~i numai alte noua planete. Cu toate ca tablitele sunt pe alocuri distruse ~i unele porpuni sunt greu de citit. Mai intii el trece pe hingaplaneta care .. Pregatjndu-se de mtilnirea cu Marduk ea i-a "incoronat cu aure". nou-venitul a fost confruntat cu imensul.' . Nici 0 parte a acestuia nu a fost ropta.L.Anu a nascut cele patru paqi .0 orbita planetara proprie . ""'Ii. dandu-Ie aparenta de zei (planete).in~e~~t curind sa influenteze """&&_~ 'f& . l.J. iar ochii lor clipeau de oboseala"."' I..a supiirat peceil~lti zei.~ ~ i le-a dat lui Marduk sa Ie sta- paneasca". Din mijlocul ei au ie~it unsprezece "mon~tri".J-a nascut" : care I-a atras in sistemul solar. .rea ~~i ~ar~uk ..~~ '.cimp gravita.. presiunea gravitationala a acestuia a mcut ca 0 parte a lui Marduk sa se umfle. .IJ. Continuindu-~i drumul. Si conducerea bitalieL In miiinilelui a incredintat-o.An~/Saturn sa se .. de parca el "ar fi avot doua capete".JJc ~ Fig. plinga. a ~ J~ \.I ".. .&. "pregatind-o pentru sarcinile sale viitoare.mul . Dopa ce a trecut de Ea/Neptun. . .. . Numite "vinturi". istovit.232 ZECHARIA SITCHIN ADouisprezeeea Planeti SPA'flU 233 electricitatea ~i ~Iteradiatii ale celorlalte. . . Tiamat insa~i i~i continua drumul distrata." .planete din siste. Marduk trebuie sa fi fost inca foarte maleabil.. Apoi povestireane poartiide-a Iimgulcalatoriei lui Marduk prin sistemul nostru solar. Aflat intre cele douiicimpuri gravitationaleale celor douii planete.. au inceput sa se desprinda bucati din tanara planeta. dar cand Marduk a ajuns in apropiere de AnulUranus.106) r"(. acest satelit uri~ al lut Tiamat a inceput sa se mi~te spre Marduk. (Fig. Direcpa sa de deplasare a fo~t deviata astfel ~i mai putemic spre centrol siste- zindu-se. cele patru aveau 0 mi~are de rota-' tie rapida in jurullui Marduk. 106 ()t'o\ /~. Ap~o~ie. . Cine ii daduse voie lui Tiainat sa nasca ." Planetele pe linga care a trecut.U-_ cea valuri ce pe Tiamat au suparat-o. bucati marl din aceasta desprln~ . I muluisolar.Primul nascut dintre zei care-i alcatuiau curtea"." . Marduk indica faptul di acesta a intrat in sistemul nostru solar din directia opusa mi~carii orbitale (invers acelor cea'Sornicului). Ea I-a ridicat pe Kingu.J. I .alaturi de ea mergeau". ~i un singur cuvint confirma aici descifrarea noastra: zece corpuri cere~i I-au a~ptat ..noi planete? a intrebat Ea..

EI. Gaga i-a convins "sa it alegep pe Marduk".spre "batiilie".. sfetnicul sao. Zeul a mers inainte. Vartejul~i Van10l Ne- in~~ . lar ceea ce-ti voi spune tie.. ~i. de-. Tu lor sa le-o repeti.. ZECHARIA SrrCUIN A Douisp~ea Planets 235 Tot ce Tiamaf a'planuit pe ascuns. lui An~ar i-a repetat: .EI. poate. cel care-i mandru ~i putemic. ~e pare ca Ell I-a refu~at. Pregatindu-sede luptii. "Marduk va fi rege!" i~au spus ei ~i i-au zis sa 'nu maipiarda ..de asalt".Trec~d pe langa gigantii Saturnsi Juniter si. jar dintre ace~ti Zei mon~tri. Atunci a fost Gaga .. in ea pe Tiamat s-o prinda".Pe drumul tiiu. se apropia acum' de An~r (Saturn) ~i de inelele sale.~i~atacut. Marduk s-a inarmat din cap pana in picioare. Van10l de Sud. i-a dat porunca. ' . tn Cerul tensio~at. ~i mon~tria nascut. apare un conflict: unul dupii altul.'.desciirciiri electrice care au insotit apropierea campurilor gravitationale ale reasca. Oecizia a fost cum fusese anticipat: zeii erau prea bucuro~i ca altcineva trebuie sa se lupte pentru ei.r I!III!~~. Zeiihotiiraserii "destinul"lui Marduk.satelitullui An~ar/Sa1om . Ce-ntaiul sau nascut a fost. Eroul!" Apropiindu-se de ffielele lui Saturn ("Siirutiimana lui An~r"). zeii refuzii sa lupte contra infuriatei zeite Tiamat. batiilia ce- celordouaplanete. oarece tiiblita de lut este sparta. mal mare sa ne: Conditia era curajoasa dar simpla: Marduk ~i "destinul" lui . An~ar. Adversarii erau gata de luptii."a tacutun arc. Daca ya.campurilelor gra- Cortina se ridica din nou ~i incepe ac10l IV.nascut"alp ttei sateliti .Pluto. <. Vietile sa vi Ie scap." Nemaivazute arme ~i-a luat. cele patru "vanturi" pe care i Ie daduse Uranus cand trecuse pe langa aceastii planetii:' Van10l de Nord. sa va.. . . Spre furioasa '1lamat curajos s-a indreptat. ~i 0 tiiblita a destinului i-a <fRt. va fi cel care ne va riizbuna. el "a trimis inainte vinturile Ix: care el insu~i Ie n~scuse.. ---"""-. tacandu-l-astfel'ca noi.trebuia'sa fie cea mai importantiiprintre zei.pe unul Kingu. 10pleaca acum.. ~i o sageatiiin el aptis ". . devenind0 nona planetii.fi.razbun. caci epopeea continua cu An~ar care it roaga pe Anu (Uranus) sa se lupte cu Tiamat. I-a intrebat cum <irputea sa-I omoare pe Kingu.a luat "ftaciira striilucitoare". An~ar ~i-a deschis gura..Vantul Turbat.. Folosindu-~i'satelitii in posturii de "care . pe drupJ. oare nimeni? ... . . 234 '. Marduk ii riispunde: vitaponale au determinat orbita aces10iaastfel incat acesta sa mearga intr-o singura directie ._~- . 0 Adunare. Oar Anu "sa lupte cu ea nu putea.. Cu to1ol unsprezece pe lume a adus. . mai mare peste ei I-a pus. datoritiiuriasei lor forte imlvitation:lJe:I m:li . Acest lucru i-a dat aces10ia ideea: .ce curtea sa 0 alca1oiesc. ~i pe la toti zeii sa treci. .. . Vantol de Est ~i Vantol de Vest. dupa ce trecuse de Neptun ~i Uranus. pe fioroasa Tiamat s-o riipun. Oar principalele arme ale lui Marduk erau cei patru sateliti ai sai. atunci. a~a ca pe zeu I-a refuzat".orbita sa in jurul Soarelui .>asa pana peste ~i hri Gaga. Raspunsul aces10ia a ramas necunoscut. N-o va infrwlta Trecand ~ la ceilalti zei/planete. in varfun trasnet i-a pus". pe toti cei ~pte".ul sau cel drept. .. ascultandu-I pe Ea.aba10tde I~orbi~ sa. a:ei . coliziunea cu Tiamat. Gaga. . ~i-i miini<. . ..:.. timpul: "Ou-te ~i sa terminiim 0 datii cu Tiamat!" . . "apoi 0 pl~a a tacut. Acestea sUntnume commie pentru ceea ce trebuie sa fi fost fenomene cosmice . Cheaina a Zeilor Adunare ~i peste toti al meu destin. viteaz ca nimeni altul in biitiilie:Marduk. Marduk.

'"

"...,.,

236

ZECHARIA Sl'I'CHIN

A Douisprezecea Planeti Corpul ei este moale;.gura-i larg deschisii.

237

Zeul s-aapropiatsa cerceteze regatullui Tiainat PlanQrilelui Kingu,al ei"sot, sa Ie afle.. .
Dar, pe masurii ce planetele se apropiau una de cealalta, cursullui Marduk a devenit dezordonat:

Acolo el 0 sageteaza ~iburta ei 0 sparge.
Matele toate i Ie taie, tot pantecul i-I parjole~te. ~i astfel 0 supune, ~i rasuflarea ei 0 stinge.

.

~i, cum s-a uitat,drumul sau a devenitItesigur, Direcpa sa s-a pierdut,Jar faptele sale-'S buimace. Chiar ~isatelipi lui au inceput sa se ini~teciudat: Cdnd zeii, ajutoarele sale, ce;.alaturide el m~atuiau, Pe viteazul Kingu I-auvazut, vederea Ii s-a-nceto~t
Sa nu mai aiM lo.c, paoa la urma, intiilnirea dintre cei doi combatanti? Dar moartea fusese hotarata, cursul stabilit in .mod irevocabil spre coliziune. "Tiamat a bolborosit ceva"... ,,zeul a ridicat trasnetul 'furtunii, cea mai teribila arma a sa." Cdnd Marduk a ajuns ~i mai aproape, "furia" lui Tiamat a crescut; ,,Picioarele i se mi~cau de furie incolo ~i-ncoace." A in~eput sa-l

"blesteme" pe Marduk - probabil, cu acelea~ifel de "descante- . ce" folo~ite ~i.de Ea pentru a-I infiinge pe Apsu ~i Mummu. Dar Marduk i~icontinua drumul spre ea.
Tiamat ~i Marduk, cei mai intelepti dintre zei, Unul spre celalalt se indreptau; Tot mai aproape, 0 Mtalie sa hotarasca totul,
V ANruL-DE NORD

De lupta erau acum gata.

.

Acum enoneea incene sa relateze batalia cereasca in
urma careia au fost create Cerul ~i Pamantul. Zeul plasa ~i-a intins-o pentru a 0 prinde; Vantul Turbat, cel mai indepartat de fata dse-apropie Cum ea deschide gum, cu totul sa-l inghita El in ea it arunca pe Vantul Turbat, ca ea sa n-o mai poata inchide; Vantul Furtunii apoi ii ataca mijlocul;
....6' '",VI I ",

-.I
, v ..-

..
-

.
TP

"oastea" ei

Deci avem aid (Fig. 107) cea mai originala teorie care explicii misterul cu care inca ne confruntam. Un sistem .solar instabil, alcatuit din Soare ~ialte nouii planete, a fost invadat de o planeta uria~adin spatiu, asemiiniitoareunei comete. Mai intiii, aceasta a trecut pe Idnga Nept1.in; apoi a depa~it Uranus, gigantii Saturn ~iJupiter, 'cursul sii~,tiind profund atectat ~i in-.

238

ZECHARIA SITCUIN

A Dou~sprezeeea Planetii

239

dreptat spre centrol sistemului solar, uri~ul camp gravitational exercitat de cele doua planete uri~e aducandu-i ~apte sateliti. Acest curs a fost astfel directionat,incat sa se ciocneasca cu urmatoarea planeta, Tiamat. Oar nu cele doua planete s-au ciocnit - un fapt deosebit de important, din punct de vedere astronomic: nu Marduk insu~i s-a zdrobit de Tiamat, ci unol din satelitii aeestuia, despieind-o in doua. In aeeasta despieatura,Marduk a teas 0 ,,sageata", un "trasnet divin", un imens arc electric care a sarit ca 0 scanteie din planeta Marduk incarcatii de energie, "pln1i de stralucire". Gisindu-~i drum prin miezullui Tiamat, ,,rasuflarea i-a stins-o" - acesta a neutralizat campul electric ~imagneti,cal acesteia, ~ile~a"stins". .
Prima intalnire dintre cei doi a lisat-o pe Tiamat fistirata ~i lipsitii de viata; dar soarta ei urma sa fie-determinata de viitoarea intalnire dintre ei. Kingu, principahil satelit al lui Tiamat, urma sa fie tratat separat. Oar soarta celorlalp zece a fost

prin mai muUe planuri. Cel mai semnificativ, in timp ce toate planetele cunoscute inconjoara Soarele invers.acelo[' ceasomi-

cului,celemaimultecometese invartinvers.

.

Astronomii nu au reu~itsa explice ce foqa, ce eveniment a creat ~i le-a aruncat pe acestea pe orbitele lor neobi~nuite. Raspunsul nostru: Marduk. Azvarlindu-Ie in directia opusa, el a spulberat,a spart oastea lui Tia'matin comete rhai mici, afectandu-Ie cu campul sau gravitational, a~a-numita"plasa":
;

Aruncati in plasa, ei in capcana au fost prin~i...
Intreaga trupa ee alaturi de ea l1J~aluia In plasa el i-a prins ~i mainile Ii le-a legat. .. Straus legati, ei nu mai puteau sascape.

.

Dopace batalias-a incheiat,Marduka luat de la Kingu

hotarata imediat. .

Dopa ce peTiamat, capetenia lor, a sfiirtecat-o, Trupa ei a fost spulberatii, oastea ei sparta. Zeii ce-i erau de ajutor, ce-alaturi de ea stiiteau, De spaima fus~sera cuprin~i ~itremurau, Spatele I-au intors ~i gata sa fuga erau, Vietile lor ca sa i~i scape. Putem identifica oare aceasta oaste "spolberatii... Sparta" eare tremura ~i "spate Ie I-au intors"- ~i-au inversat direcpa? Facand acest IUCru<1escopenm~l raspunSUl la 0 alia t:Illgmil a sistemului nostro solar - cometele. Aceste mici corpurl ceresti sunt numite ,,rebelele sistemului sohai" deoarece ele nu par .se supune nici uncia dintre legile cunoscute. OrbitCle planeielor in jurul Soarelui sunt, cu exceppa celei a lui Pluto, aproa-

Tiamat~iKingu.

"tablita destinului" (orbita independentii)~i~i-a legat::o la brau:. cursul sau a fost transformat astfel intr-o orbitii solara permanenta. Din acel moment, Marduk era sortit sa treaca mereupe la locul bataliei. Invingand-o.peTiamat, ~i-acontinuat drumul prio ceruri, in jurul .soarelui ~i a trecut din nou pe langa planetele de sus: EalNeptun, "a carui dorinta 0 indeplinise", An~ar/Satum, "al. carui triumfil intronase." Apoi, noua sa orbitii I-a adus iar la.locui triumfului, "pentru a intari puterea;sa asupra zeilor inftanti",
.

~~n~_~'n~:~_~.

Pe masura ce este ridicata.cortina pentru actul V; de a.ici - ~inumai de aici incolo, eu ~oateca acest lueru nu a fost sesizat pana acum - povestea biblica a Genezei se alatura epopeii

rea Cerului si a Pamantului.
.

.

_~ ..

~::

A~ n1.:n

A:_

n~~n'

~.

:'_~~_n

l'n~~

Completandu-~i .primasa orbita iri jurul Soaielui, MarZeul s-a oprit sa priveasca trupul inert al acesteia. Sa 0 impartii. in doua apoi el s-a gandit.

~

duk "se-ntoarce apoi la Tiamat, pe care 0 supusese".

pe circulare; orbitele cometelor sunt foarte alungite ~i, in cele .
mai multe cazuri, atat de alungite, incat apar in apropierea Pimantului la sute ~i chiar mii de ani. Planetele, din nou, cu exceptia lui Pluto, se mi~ca in ace~~i plan; orbitele cometelor trec
.

~i, ca pe-o scoica, in doua paqi a.desiacut-o.

,.

240

ZECHARIA SITCllIN

A Douiisprezecea Planetii

241

Acurn,Marduk insu~ia lovitplaneta, impaqind-o in doua, taindu-i ,,1easta"sau partea superioara.Apoi, un alt satelit allui Marduk s-a-prabu~it peste una din jumata1i. Suftul a impins aceasta parte - destinata sa devina Pamantul - spre 0 orbita . uode no existase nici 0 planeta paoa atunci: Apoi Zeul se intoarse spre partea cea mai indepartata a moartei llamat
Cu arma sa cereasca, a taiat capa1cimi; A taiat vaile prin care sangeie ei curgea; Pe vantul de nord I-a pus sa-I poarte ~i intr-un loc necunoscut sa-I lase Pamantul fusese creat!

.

..

..

ff

S o

I
_

~

~,

Partea de jos a avu!0 sow diferita: la a doua tura facuta in jurul orbitei sale, Marduk insu~ia izbit-o, zdrobind-o in bucati (Fig. 108):
Cealalta parte a ei ca un ecran pentru cer a pus-o: Legandu-i unul de altul, el veghetori i-a pus... Coada lui Tiamat sa alcatuiasca Marea Fa~ie el i-a poruncit. Aceste bucap din a douajumatate au fos1 menite sa devina 0 "bratara" in cer, functionand ca un ecran de protectie intre planetele de sus ~i cele de jos. Ele au fost -intinse intr-o "mare Ia~ie''. Centura de asteroizi fusese creata. Astronomii si flzicienii recunosc di existii mari diferente intre planetele de jOS1"terestre" (Mercur, Venus, Pamantul ~i Luna, Marte) ~i planetele de sus (Jupiter ~i celelalte),doua grupuri separate de centura de asteroizi. Din textul sumerian aftam acum ~i explicatia acestui fenomen. Mai mult decat atat, ni se ofera -' pentru prima data - 0 explicatie ~tiintifica ~i cosmologica coerenta a evenimentelor care au dus la disparitia "planetei care lipse~te", la crearea centurii de asteroizi ~i a Pamantului. Dupa ce satelitii siii ~i campul

INITIAL \
/

·

DUPA COLIZIUNE

Fig. 108 B. Tiamat a fost zdrobitii: fragmentele desprinse din
ea vor alciitiJi "Cend"
~.. ...;;,... - _n .u

- centura.de asteroizi, iar ceo/alta jumiitate
__n', n' ..., ""~J. 'VI'" . f ""c.,If'C-"UI "Wt:'..,

va devenind in urma cf()cni..,ciipiita 0 orbitii . '.. independentii, ... - ... --. .. P~mtintul, -- .

allui Tiamat, Kingu, va deveni sate/itul Piimtintului, Luna. Restul " o$tirii" lui Tiamat a fost transformat in comete.

sau electric au crapat planeta llamat, un alt satelit al lui Marduk a expediat partea de sus a fostei planete pe 0 noua orbita, ca actuala noastra planetii Pamantul, apoi Marduk, la a doua trecere a sa pe 'orbitii,a zdrobit in bucati partea ramasa din planem ~ile-a intios futr-:ota~ieuri~ii.

.~c
....

_ ..

--_.

242

ZECHARIA SITCHIN

A Douisprezeeea Planeti

,

243

Fiecare enigma pe care am mentionat-o mai devreme i~i prime~te raspuns in "Epopeea Creatiei" a~a cum am descifrat-o noi. Mai mult, aflam riispuns ~i la intrebarea de ce continentele noastre sunt concentrate pe 0 singurii fata a Pamantului, pe partea cealalta existfu1d 0 (;avitate foarte adanca (Oceanul Pacific). De asemenea, este lamurlta ~i problema permanentelor referiri la "apele~' lui Tiamat. Ea era numita "Monstrul apos", si este normal sa credem ca ~i Pamantul a mo~tenit aceste ape. inte-adeviir, multi savanti moderni numesc Parnantul ,,Planeta Ocean" - pentru c~ este s~guraffin sistemul nostru solar care este binecu'vantata cu elementul primordial al vietii. De~i aceste teorii pot parea noi, ele erau acceptate de profetii ~i inteleptii care au scris Vechiul Testament., Profetul Isaia aminte~te de "zilele de la inceput" cand puterea lui Dumnezeu I-a "taiat pe cel semet, I-a rasucit pe monstrul apelor, ~i a uscat apele lui Tehom-Raba;" Numindu-l pe Yahweh, "Imparatul meu", autorui psalmilor biblici reda in cateva versuri cosmogonia creatiei. "Prin puterea Ta, apele le-ai despartit" pe ca- petenia balaurilor apelor Tu ai'zdrobit-o." ~i Iov aminte~te cum "Du~ezeul sau" a imprii~tiat "pe ingerii celui Semer'; ~i, cu impresiominte cuno~tinte astronomice il lauda pe Dumnezeu care:

dil! primele versete ale Bibliei, care descriu cum "duhul'" lui Dumnezeu plutea deasupra apelor lui Tehom~i cum trasnetul lui Dumnezeu, Marduk, in versiunea sumeriana, a luminat intunerieul atunci ciinda lovit-o pe Tiamat, creiind Pamantul '~iRakia Qiteral "bmtata sparta"). Aeeasta fii~ieeereasca (tradusa, in general prin "firmament") este ~umita "Cerul". Cartea Genezei (1:8) declara in mod explicit ea aceasta "briitarii sparta" a' fost numita de Dumnezeu "Cer" (~amaim). Textele aeadiene numesc~i ele aceastii fii~ie "bratara sparta" (rakkis) ~i relateaza cum Marduk a intins partea de jos a lui
,

Tiamatpiinaaceastas-a spart ~i a formatapoi un cere cu ea.
Textele sumeriene Iiu lasii nici un dubiu ca acest "cer'\, complet diferit de conceptuI general de cer ~i spatiu, era centura de asteroizi. PamiintUl nostru ~icentura de asteroizi sunt, atat in textele mesopotamiene, cat ~i in Biblie, "CeruL~i Pamantul", create cand Tiamat a fost dezmembrata de zeul supremo Ciind Viintul de Nord allui Marduk a impins Pamantul in locul in care se gase~te acurn, acesta a capitat propria orbitiiin jurul Soarelui (rezultiind astfet anotimpurlle) ~i a ciipatat.mi~carea de rotatie (rezultiind astfel succesiunea noapte/zi). Textele sumeriene spun ca, intr-adeviir, una din sarcinile uIterioare ale lui Marduk a fost "sa dea PamiintuIui lumina zilei de la Soare ~i intunericul noptii." Biblia spune ca s-a petrecut acela!ii lucru:

I

I

,

.1

A tras 0 bolta pe fata lui Tehom,ca hotar intre lumina ~iintuneric. Stalpii ce~lui se cIiltina... Prin puterea lui tulbilra marea, prin priceperea lui.ii sfarma furia. '.... :sunarea IUllIl~t:IlIIlt;aoU1 \.Mu;, :U" :_: ~:_:r ::::.;- ~-pele fugar.
Cei care se ocupa de cercetarea Bibliei au descoperit ca "tehom", care in ebraica inseamna ,,mare", se trage din cuvaritul Tiamat; ca "tehom-raba" inseamna "marea Tiamat', ~i ca felul in care Biblia relateaza evenimentele primordiale este iden~ tic cu eel sumerian~ Este de asemenea foarte cIar ca paralela' dintre textul sumerian ~i Cartea Genezei din Biblie incepe chiar

~i Dumnezeu a zis: "Sa fie ni~teluminatoriin intindereacerului,ea sa desparti ziua de noap~ ei sa fie
ni~te'semne care sa arate vremile, zilele ~i anii."

Oamenii de ~iinti deazi cred ca, dupa ce PamantuI a devenit planeti, acesta era 0 sfem fierbinte, cu vuleani in eruptie, care umpleau cerul cu aburi ~inori. Dupa ce temperatura a inceput sa coboare, vaporii s-au transformat in apa, rezultfu1dastfel oeean~lesi uscatuI. A cin~ea tablitii a epopeii Enuma Eli~, d~~ifoarte deteriorata, impiirta~~te acee~i opinie. Numind reviirsarilede lava "saliva lui 'Iiamat"; epopeea Creatiei plaseaza ~iea a~est feno,

GA.GA.eredem noi. "sa mi~une apele de vietuitoare'('~i "pasari sa zboare pe intinderea eerului". oceanelor ~i continentelor. el nu putea deeat sa'devina din nou satelit. aetul suprem al ereatiei. (Cele ~apte tibfite ate Faeerii).Douisprezeeea Planets -245 men inainte de formarea atmosferei.. din ele raurile sa se adape.eUlDllnand eu aparitia . Kin~ a fost deposedat de elementele "vitale" . .raurilor. Apoi~ in aeord perfect eu descoperirile moderne. ee noap~a s-o msemneze. Rolurile Tiamat ~i Pamant' ~i referintele la amilndoi par' a fi intersehimbabile. Atribuind intreaga opera a Faeerii lui Marduk." ~i ee se intelege prin "ei": Tia111lt sau Parnantul? ' ~i Duttmezeu a zis:"Sase strangala un loe apele caresuntsubeer. "in straturi adumindu-se". Dupa ee .modelandtopografia Pamantului. Dupa ce Marduk ~i-a meut prima orbita: in jurul Soarelui ~i s-a mtors la'locul biitaliei.ee:i fusese data de Tiamat ciind cres-.. iullor ~itoate taratoarele dupli soiullo(' i~i lac apant1a.244 ZECHARlA SrrCHIN A. Deei. Luna este numita "proteetorul" Pamantului: . eu siguranta. . Deci. Enuma Eli$ continua: Punand eapullui Tiamat [Pamantul] in loeul hotarat. Izvoare a meut. Kingu a ramas impreunii eu ea. .numea pe Kingu. Luna este Kingu. ~i de la el a luat tablita destinului. Abia ~ so. Pe ellanturile de munti le-a meut sa apara. pe Kingu din . fostul satelit a:llui Tiamat. duri prin ele sa eurga.omului.~ fost meut frigul" .E a fost el de-aeum numit. Lipsit de 0 orbita proprie. prineipalul ei sateHt. el a meut muntii eei sfmti. in mod elar.. Nu exista niei 0 mentiune paoa ileum in text despre 0 planeta eu aeest nume ~i. identitateaeu textul biblie estt~clara: Cine era aeest zeu? Textul il nume~te ~E~. a fost mie~orat. api. Pamantul. Din sanii ei.. "saliva" continua sa se impr~tie. eu oeeane. L-a pedepsit lumdll-i orbita independeI!ta. a semnalat existenfa unorftagmente dintr-un . Vaile le-a despieat.~i a fost ridiea~ "fundatia Pamantului" . aeum pentru fo~marea muntilor. Inca 0 data. . Prio ochii ei. .E ("Vasul de plumb").un membru planetar al sistemului nostru ~olar. ~i fieeare luna s-o masoare": . Piimantului duna soiullor ' vitele du pa ~ ' . Tigrul ~i Eufratul au ie~it. totu~i. era gata . Marduk "a meut sa apara divina Luna. Kingu carnane "zeu" ._Xn~"'''''' J. ' Epopeea Creatiei iI exclude. s-a miesorat si a devenit 0 masa de materie moarta. 'eontinente ~i atmosfera. Tr~mlform:lfintt-uh du""ae. Pamantul este Tiamat reineamata.zeul care protejeaza Pirnantul"). Ce penedrept ii fusese data. Aeesti termeni sum'erieni deseriu. Ciind partea de sus a lui Tiamat a fost impinsa pe 0 noua oi-bita(ea noua planeta Pamant).cste exact cum Tiamat iI .I. * Ca parte a ordinii celeste pe Pamant. King.el i-a hotiirat lui Kingu 0 alta soarta: ~i Kingu ee era mai mare peste ei.~isase arateuseatul!"~i a~aa fost.norii de. vietii pe Pa~ant in apa.I (. ~i zeul DUG.'j'IrI~Ip.GU ("Marele emisar") sa devini DUG..vailor ~i campiilor. in The Seven Tablets of Creation. Luna.K. . au aplirut eeata ~i ploaia.eontinenteIe. cuse..iata ea apare "in presiunea ei eereasca [eampul gravitational].raeirea -. au inceput sa se formeze oeeanele. CW. Dupa ee .impr~tiata ~i intoarsa din drumul ei. istoria ei d~seoperitii recent ~i soarta ee a meut aeest satelit care a fost la ineeput KIN.atmosfera.apa ~-au adunat". matem raalOaeuve. "oastea"lui Tiamatcare a fost zdrobita. In aeest timp.. Mie~orat. Marduk nu I-a distruspe Kingu. atat Biblia cat ~i Enuma Eli$ ~i alte texte mesopotamiene' inrudite plaseaza ineeputul.

246 ZECHARIA Sricum A Douisprezeeea Planeti 247 text astronomico-mitologiccare prezinta 0 aim versiune a bata. Tablita destinului i-a luat-o cu mana lui. in doua tabere eu ii voi imparti". a~a cum 0 interpretarn noi. 0 orbita pana acurn necunoscuta cu fata spre . devastarea Lllriii nrhifp!p . .MI. 109 "-.. Ink-adevar. 109) . la un moment dat.cavitatile oceanice ale . serie de corpuri cere~i de manmea unor ora~ mari. a fcicut-o. ' Aceste texte nu numai ca adeveresc teoria noastra ca principalul satelit allui Tiamat a devenit Luna.leul pust~ului"). (in 1923 in Archiv fiir Keilschrittforschung). care fusese tacut mesager catre celelalte planete. cea mai indepiirtataplaneta. cu 0 armi a fost tiiat. Conform e'popeii. ("Cel care arata calea"). . un plan orbital diferit). cat ~itextele surnerieneprezinti satelitul nostru ca un "vast de~ert". A preiacut majoritatea satelitilor lui Tiamat in comete. versuriin care se poveste~tesoarta desemnati de Manluk lui Kingu.vadin'SU.Gaga. care avea sa desemneze ulterior Luna~deri. ci ele ~iexplica descoperirile iacute de NASA referitoare la coliziunile "cu 0 . Au fost descoperite ~i0 serie de sigilii cilindrice ce iniati~eaza batilia dintre Marduk ~i 0 fioroasa zeitate feminina.zentareit prezinti pe zeul Marduk aruncandu-~i trasnetul spre Tiamat. Enigrnelesistemului nostru solar ._ :_:~.. atentia sa s-a concentrat asupra "tinutului lui Nudimmud" (Neptun)." 0 alti incercare de transliterare si traducere a acestui text. planeta Pluto. Landersberger. ~i a iacut satelitullui An~ar/Satum.planeta fost a nurnitiiUS. Pe langiiaceastanoua orbitii.. in mod clar identificat cu Luna.briitara cerului" . "Caile zeilor eu Ie voi croi cu iscusintii. Rezolvand problema lui Tiamat ~i Kingu. (Fig. 110) Fig. pc principalul.~i "traversa cerurile ~i supraveghea" nolil sistern solar. (Fig. zeita' Tiamat. t:Il1gmallcete caracteristici ale planetei Pluto . liei lui Mardukcu Tiamat.satelit al acestuia I-a tacut satelit al Piimantului. pentrua stabili "destinul" lui Gaga.El a izgonit din ceruri pe cea care irnpreuna.cu Soareleau creat sistemul solar.. EI era alciituit acum din douasprezece corpuri cere~ti. care are a serie din caracteristicile orbitei lui Marduk. - ...centura de asteroizi care imparte grupul de planete in "planetele de sus" ~i "planetele de jos". confirma ca numele Kingu/EnsuILuna sunt interschimbabile. EI a zdrobit. Marduk inca <> dati"a stribatut cerurite ~ia vegheat asupra lor". incercands-o apere pe zeita care I-acreat. fost sate lit allui Aru1ar/Saturn.. (cum ar fi. fieciiruia corespunzandu-i un zeu. Atit descrieriledate de NASA. de pjlda.. De data aceasta. cu Kingu. Marduk a stabilit.. Pamantului. . .toate i~l giisesc explicatii coerente in Epopeea mesopotamianii a Creatiei.Kingu. . tacum de B..' O_M _1_ . Epopeea ne informeaza ca unul din ultimele lucruri pe care le-a tacut Ma'rdukin cer a fost sa stabileasca "un loc ascuns" pentru acest zeu.EN (. care s-au prabu~itpe suprafataLunii".Adine" (spatiu) ~i I-a nurnit "Sfetnicul de taina al Adincului". Aceasti dovada ca satelitullui Tiamatsi cel al Pamantului sunt unul ~iacela~i este inmriti~i de'rada~ina etimologica a numelui zeului Sin.care contine. 0 astfel de reprt. . Pluto. sotol ei. EI a creat Pamantul. "Howand" pozitia fieciirei planete. dandu-i 0 orbita in apropiere de Soare. Marduk ~i-a piistrat pentru el "pozitia Nibiru".

!'Inrp. fie NEPTUN(Ea) PLUTO (Gaga) '/ Fig.~r. Textele care it descriu pe acesta ca fiind cel care "masoara inaltimile departate ale cerului. babilonienii au modificat epopeea sumeriana a creatiei.\ 248 ZECHARIA SITCHIN ~ ~ ~I (Apsu) MERCUR(Mununu) VENUS(L~u). inlocuind nu~ele lui Ninurta cu cel allui Marduk. ~'o . Oaca in anumite privinte Mar- .rege al zeilor (planeteloi). 110 Steaua Polara.. teorie. Unii cercetatori au crezut la inceput ca Marduk era. deoarece Marduk era nurnit "un stralucitor corp ceresc". Ninurta. .. URANUS (Anu) ~.Marduk. " neta invadatoare.. zeul egiptean Ra. ~ [de exemplu. A Douasprezecea Planeta. Oar acela~i text continua spun and "el vegheaza pa- manturile ca~ama~ [Soarele]". Apoi. PLANETA(Maniuk) Capitolul 8 " " " .Rege ill zeilor" a fost insotita Ide asocierea acestuia cu planeta nefilimilor..rUPITER(Kishar) / a . in cartea sa Marduk und sein Stern (Marduk ~i steaua lui). demonstreaza ca .identic cu. a fost lansata 0 noua teorie conform careia Marduk ar' fi fost zeul sumerian al SOt..lrelui.I. par a sprijini aceasta . . Langdon. . Marduk era ~i_"Rege al . precum si alti cercetatori au demonstrat ca wate textele astronorniCop.vo'rnp. "TURN'_ . Cum alte titluri'ale lui erau "Marele corp ceresc" ~i "Cel care lumineaza". The Babylonian Epic of '1. ilp. puruind un halo a carui stralucire este datatoare de fiori". ~ Ridicarea lui la rangul de . . Ca .mnnl :11 !'Ii!'ltp. eel allui S. Dar Albert' Schott. JJ. .. ~ Imparatia Cerurilor ' ~DE~WR~ .mlllni nO!'ltnl !'IO- lar. a reu~it sa ca~tige. ~. M:1rilnK Co:1mp. . ' MARTE ~u) I A ADouAs~REZECEA . // 0 G Studiile despre Epopeea Creatiei ~i textele asemanatoare ~'. cu fiullui Enlil. pla... /' ..-' Creation (Epopeea babiloniana a creatiei).- /' cerurilor".batalia pentru suprematie printre zei. candva dupa 2000 LCh. fie alta stea stralucitoare vizibila pe cerul Mesopotamiei in vremea echinoctiului de primavara. fiul lui Enki.

"Unmel" in juiuI lor. cu siguranti di el nu putea fi Soa- rele. Pe el trebuie sa-l ~tepte mai intaL Planeta NIBIRU: Planeta ce in ceruri striiluee~te. "Se tine d~ m~iilelor [orbittle]". " Dadi Marduk nu era Soarele. care dintre planete era?-Vechile texte nu reu~esc sa it indice ca"una din pl3D:etele cunoscute. face ".de asemenea.. Ea este susti- nuta de acei oameni de~tiinta care considera ca mesopotamienii nu ~tiau despre planetele de 'dincolo de Saturn: Ei pun Pamantul in randul planetelor. ~fordinea lor. care este localizat in centrulliniei planetelor: " fiiIi oboseala. Descrierea acestuia ca fiind 0 planeta ro~ie a filcut ca ~i Marte sa fie un candidat. de ce nu 0 putem vedea. Marduk fiind plasat ~i acolo tot in pozitie centrala. Epopeea Creatiei mentionea~ cu claritate ca Marduk era un invadatordin afara sistemului solar. tn plus. a douiisprezecea planeta .-250 ZECHARIA SITOIIN A DouisprezeeeaPlaneta to mijloc el sta. Lui i se inchina toti." Este descris ca "monitor" al celortalte planete~eel a carui orbita Ie inconjoara pe celelalte. Daca orbita lui Marduk it pori pe acesta in apropierea "noastrii(intre Marte ~iJupiter). aeolo unde era odata 'Ramat. Planeta NIBIRU: EI este eel care mijlocullui Tiamat il trave~eaza " " 251 duk era asemiiniitor Soarelui. intre Marte ~i Jupiter. ~ianume ca. Vom descoperi ca ~i textele astronomice care ttateaza despre perioadele planetare in~ira. caci se presupune ca acesta este mare ~istralucitor? Textele mesopotamiene SDunca acesta aiune:ein ree:iuni necunoscute ~l toarte indepirtate ale cerului. lucru care i-a convins pe majoritatea cercetatorilor ca este vorba despre Jupiter. "planeta traversarii".. in timp ce cred ca babilonienii considerau ca acesta era centrul sistemului planetar ~i ca era plat. unii cercetatori au sustinut ca este vorba de Saturn. .mijlocullui Tiamat il traverseaza": orbita lui it poarta mereu ~imereu pe la loeul bataliei. dupa ce a imparpt planetele in doua grupuri egale. Aceste ~ersuri adue into~atii suplimentare. care in drumullui a trecut pe laoga "planetele de sus" (Saturn ~i Jupiter) inainte de a se ciocni de Tiamat. Bazandu-~iteoriile pe unele titluri ale lui (cum ar fi acela de "fiu al Soarelui")..to sus ~i in jos 'ei nu ~t trece. aparitia eelei de-a douasprezecea planete in "pozitie centrala" confirmi eoncluziile noastre: Marduk Mercur Venus Luna Pamantul Marte Jupiter Saturn Uranus Neptun Pluto " Jupiter Mercur Venus Parnant Marte SaturnUranus Neptun Pluto " Aceasta teorie insa' contine 0 contnidi~tie. (Arta ~i me~te~ugurilein Babilon) sa considere ca Marduk este 0 planeta care " . . ~i toate colturile universului Ie cerceteaza. Sumerienii numeau planeta NIBIRU. "EI cerceteaza ascunsele secrete. atunci. Drbita lui era "cea mainobila ~i mai mareatii" dintre toate planetele. Fie ca numele lui sa fie in veci "Cel"care traverseazi" Cel care mijlocul it ocupa. Acest lucru I-a fieut pe Franz Kuv gler. iar versiunea babiloniana a epopeei ne ofera urmatoarele informatii astronomice: Planeta NIBIRU: La Rascrucea Cerului si 'Pamantului el este. Dar texml il plaseaza pe Marduk in markas ~ame ("in centrul cerului"). Echivalarea celei de-a douasprezeceaplanete cu Jupiter nu estebuna. deci planeta. Cum sumerienii ~tiau toate planetele. in Sternkunde und Sterndienst in Babilon. ei uita ca mesopotamieniiconsiderau cu siguranta ca Luna este "zeu''.

APOGEU Oriunde au dezgropat. III Urmand invataturile stramo~ilor sai sumerieni. t'LJ-Il'lJ:. Regii hititi.spune despre el.) dreaptii spre spapu. Acad. Celalalt era "in Cer". adica. AvraaIII din Ur. IU~LaJ. acolo unde lumina ~iintunericul [se unesc] este laca~ul sau de departe. Epopea Creatiei .}'ar-ii persani . (Fig.. 112) _ tn centrul credintelor lor religioase ~i astronomice stiitea ideea ca A Douasprezecea Planetii. planeta era reprezentatii printi-un glob inaripat. faraonii egipteni. conform textelor sumeriene. . ~i t~iisprave~tedruniulla celalaltcapat. Mitanni ~ICanaan . Mari. o astfel de orbitii eliptica.>umnezeu care. patrlarhul biblic.. se mi~ca foarte repede. 111) - Se arunca in drumullui cu bucuria unui viteaz: Rasare la un capat al cerurilor.toti se inchinau la eI. asemanatoare cu . Ela. stand deasupra tronurilor lor. Am descoperit ca Marduk avea intr-adevar. ."planeta zeilor". dupace descrie coliziunea. nevazut. un "laca~" era""de departe" . ' '. La E-!jara ~i-a intemeiat lac~ul de departe.treMarte ~iJupiter. Asiria. 253 cea a unei comete. un I. de unde incep~ drumul inapoi ~i un perigeu -. desenat pe sigilii cilindrice.un punct care este eel mai iQdepa£4lt mai indepartate planete". "se mi~ca in ceruri in cere". era prezent ~i simbolul globului inaripat. 252 ZECHARIA SITCHIN A"Douisprezeeea Planeti . Recunoscut ca un mare calator pe bolta cerului. Apoi masoara Adcincul eel de nepatruns. E-!jara. au proclamat acest simbol (~i ceea ce reprezenta el) supremo A~ a ramas de-a lungul mileniilor. . Urartu. dominand templele ~ipalatele. - Oeci.LJ:.in indepartatele regiuni ale spatiului. pictat pe pereti.nouacale. are un apogeu . contine 0 serie de versuri semnificative care ne spun unde Sea dus planeta dumnezeiasca: . multe din fragmentele biblice spun ca Oumnezeu i~iare "Uica~ul stant inCeruri" de unde "vedea cum se ridica ~i cele erau impodobite cu acest simboI.ca: Strabate cerurile ~i toate tinuturile Ie vegheaza. punctul in care estecel mai aproape de Soare. Cartea lui Iov.IJ:. VUJ~"~~ U~ JU~. NUN ("laca~ul zeiesc").UR'("baza cerului") spre E. avcind Soarele drept centru de greutate..LUK Fig.toti .arheologii urmele'civilizatiilor din Orientul Antic. Nu mai putin explicit descrie"~i psalmistul traiectoria maiestuoasa a planetei: · Cerurile spun slava lui Dumnezeu.. ~i intinderea lor veste~te lucrarea mainilor lui. astfel de "baze". urccindJa inaltimi ametitoare la apogeul sau. asocia zeitatea suprema (DumnezeII) cu plaJieta cea mai importantii. Babilon.insotind preoti ~i regi. apoi "coborand ~i aple-candu-se in cer" la perigeu. Regii din Sumer. eel mai mare laca~. in. dupa 0 orbitii eliptidi. . La fel ca textele mesopotamiene. Acestea afirma di planeta venea de la AN. ) de aces~a -. "plutind" deasupra lor in timpul b~tii-liilor. Nuzi. -. de el a fost intemeiat.gravat P'" "al"'I" IV! U~ JUPLa. (Fig. de unde se in-". . rarnanea in . pJaua I!ii1U I~JUU UKDl1J:. in interiorul centurii de asteroizi. Pe intinsul cerului el i~icroie~te'o. Sica un mirecareiesedinodaialui de -nuntii .j. gravat pe pietre.

H2 ~ Ciind din pozitia lui Jupiter.-. Binecuvantat va fi Acadul cu bel~ug. Acest semn cuneiform. Campbell Thompson. Intr-adeva. a vreme calea 1ini~tita. .- 'ca.la.marea sa orbita. (Studiu despre magicienii ~i astronomii .. a evoluat in limbile semitice spre litera tav. periodic in apropier~a Pa.: Cand apare ea are culoare ro~u inchis.. .. previzibil ~i observabil: ---~ Marea Planeta.de ciind ajunge "in pozitia lui Jupiter" ~i plina cand sose~te la punctul de rascruce.inseamna. ti. . "Planeta traversarii". care mai insemna ~i"Anu" ~i "zeiesc".ratullui.'. . Multe din textele care vorbest despre apropierea celei d~-adoua. .~. era 0 cruce..'"semnul".va avea.0 fiicea sa. care. ~.sprezecea planete sunt prevestiri care profetesc efectele pe care evenimentul il va avea asupra Pamlintului ~i omenirii. Nibiru: . " ' !:~.. Tarile vor fi in pace. ~iimnuri de slava. . Textele mesopotamiene vorbesc despre aceasta. lar zeii vor auzi rugaciuni... .r.. ~i mai puternic fi-va impa. Planeta trece inspre vest. R.. reproduce in cartea sa Reports of the Magicians and Astronomers of Niniveh and Babylon...: toarca.Fig.- --~~~ ~. ~i pacea va fi stipana ne P~m~nt Cand din pozitia lui Jupiter Planeta cre~te-n stralucire ~i Zodia Cancerului va deveni Nibiru.din Babilon ~i Ninive) 0 serie de astfel de texte care urmaresc mi~carea acestei planete. 254 ZECHARIA SITClull/ t .toti oamenii din Antichitate considerau apro:' pierea acestei planete ca un semn pentru mari prefaceri ~i inceputul uhei noi ere.se in- .mlintuluL Semnul pictOgrafic al acestei planete. Cand culmi1'1eaza Nibiru. '. - - .aparitje ca despre un eveniment anticipat.. iar imparatii certati se vor impa. Cerul ea il imparte in do1. ~i ea este Nibinf. A Douisprezec:ea Planeti 255 interiorul sistemului solar si ca.. .

Necazlirile vor fi uitate ~i supararile vor fi s~it.... stelele i~ivor ascunde striilucirea".. Ziua ludecatii . ele pot fi intelese in adevarata lor semnificatie: In ziua aceea.. care era vizibiliichiar in timpul zilei: . ~i Pamantul se va mi~ca din 19cul sau cand Dumnezeul O~tirilor va trece. "S6arele ~i Luna se vor mtuneca. vaile vor fi acoperite".-.. nid un popor nu va mai scoate sabia impotriva altuia ~i nici nu . In contrast cu binecuvantarile.. Zeii vor dafui lini~tea.. Ziua Domnului a sosit!" profetul Zaharia spune ca aceasta oprire a mi~ciiriide rotatie nu va duradecat 0 zi: ~i atunci va fi ziua in care riici 0 lumina nu va fi ca niciodata paniiacum.de Dumnezeu e sortita. ' .--...~i se vedea cand Soarele riisarea pc c~r. De dep~e vin. "Vii zic vouii. Cand Nibiru ajunge la perigeu.. . . ~i va fi 0 zi. . . Un sigiliu cilindric infiiti~eazaun grup de plugari privind uimiti ..-. conducand oastea sa in lupta. ~i va mi~ca cerul. era descrisa in Vechiul Testament ca fiihd insotita de " ploi. .. iar Luna va fi ro~ieca sangele.aduse de noua era.. & ' . in care nici zi nici noapte nu va mai fi ~i Soarele va lumina in miez de noante.. spune Domnul Dumnczeu. de la capatulceruluivine urgia lui La fel ca invatatii mesopotamieni. inironate pe Pamant dupa Ziua Domnului." Textele mesopotamiene amintesc de striilucirea planetei. Dumnezeu sa distruga Pamantu!. ce. El va fi judecatoJ:U1neamurilor ~i el va hotari intre Anuntand. a~a incat din sabiile lor i~i vor filud fiare de plug ~i din sulitele lor cosoare. cand voi porunci Soarelui sa se duca la culcare la amiaza ~i Piimantul se va intuneca in miezul zilef. va fi afectata ~i mi~carea de rotatie a Pamantului. ~i apoi nu se mai vedea cand Soarele apunea". ~i va fi ziua aceea.ntdin profetia lui Isaiia: Sc va intampla in scurgerea vremunlor. poate fi redata cel mai elar prin acest fragme. ~i profetii biblici considerau momentul in care planeta se apropia de Pamant ~idevenea vizibila pentru oameni ca fiind momentul intrarii intr-o' noua era. Profetul Amosdescrie cu elaritate acest lucru: . Potop de ploi sa cada va incepe.~. . "Soarele se va intuneca.. in ziua prapadului. Daca citim cuvintele prorocului lsaiia ca referindu-se' asemeni textelor mesopotamiene la apropierea de Pamant a unci planete cu un camp gravitational foarte putemic. spune profetul Ioel. care mugesc cum mugesc apele putemice. Asemanarile dintre prevestirile mesopotamiene despre pacea ~i bunastarea ce insoteau aparitia planetei Tronului Ceresc ~i profetiile biblice despre pacea ~i dreptatea care vor fi ' In timp ce "muntii se vor narui.256 ZECHARIA SrrCUIN A Douaspreze<:ea Planeta \ 257 Planeta ce se apropia totu~i urma sa aduca cu sine ploi ~i inundatii. Este Dumnezeul o~tirilor.. din cauza efectelor campului sau gravitational: Cand Planeta Tronului Ceresc Mai straludtoare va fi.. inundatii~i cutremure.. Vai! Ce vuiet de popoare multe care urla cum urla marea! Ce zarva de' neamuri. Ploi ~i inundatii vor veni. ' un mare numar de popoare.

Riisiirind la treizeci de grade ale boltii cere~ti: Jupiter. Parnant .exact cum se ded~ce ~idi~ textele s~meriene.. lV"Ul U(UA. .ul. mai degraba de trei puncte in care pozitia acestei planete era vizibila ~iputea fi determinati de pe Pamant(Fig. "Singur el pa~e~te pe intinderea cerului. Cand ~ade in locul batiliei cere~i: Nibiru. la Carul Mare a ajuns ~i in . .U. planeta este .1 "!I. . Numeroase pasaje biblice . In star!iit.. nul el va primi lumina. inapoi la locul batiliei eere~ti. El vorbe~te "I . Marduk interApoi urmeaza perigeul (punctul C)~i planeta ajunge la "Riiscruce'~: adica.w Cand este insotit de harti schematice.mai ales la Isaiia.~U. . din Taur urca . ~i deci aparand pe cer mai . ci ~i una care vine dinspre sud si se misca in directia acelor ceasornicului ." Sau.dupa ealculele noastre. A Douiisprezecea Planetii 259 Fig... punctul C. . unul este cat se poate de clar: Planeta zeului Marduk: Deasupra sa: Mercur. pentru a fi mai exaeti).U./ 258 ZECHARIA SrrCHIN .in.Kascrucean. 113) Anticii riu numai ca a~teptau sos~rea acestei plilnete ci ii urmiireau~iorbita. 114) Primul punet in care planeta era vizibila era deei alinierea aeesteia cu Mereur (punctul A) . textele mesopotamiene referitoare la acest !. . 114 . pcngc..Orion ~i. sau ". Profetul "Habakkuk spune in mod explicit: "Domnul va veni din sud.. Nibiru. cel mai aproape de Pamant. (Fig.sus" (cu ineatreizeei de grade. ~i Luceafiirul va lumina ca Soarele. Venind mai aproape de Parnant.. ."- "JIlai intai pe Marduk aliniat eu Mercur. Ureand eu inca treizeci de grade.'.~ (punctul A).." Aceste versete descriu 0 planeti care nu' numai ca strabate intinderile cerului.'" . slava Sa va umple PamantuL.. dupii care urmeaza druinul invers spre spatiu. planeta interseeta orbita lui Jupiter in punetul B.!ubiect. Intre.in Sirius ~i apoi . " apoi in Sagetator. sosind . Amos ~i Iov ..leaga mi~carea Dumnezeului ceresc de 0 serie de conste~ latii zodiacale. la un unghi de 30 de grade pe axa imaginara Soare/Pamant la pe_ rigeu. un observator de pe Parnant vede . Triigand 0 axa imaginarii intre Soare.. 113 sus spre cer la cea de-a douasprezecea planeti (reprezentata prin simbolul sau. se vede clar ca acest text nu ofera diferite nume pentru A Douasgrezecea Planeta (cum gre~itau presupus 0 serie de cercetitori). caci de la Dom>i. care este vizibila..constelatiile di!\ sud. crucea). . Fig. .~iperigeul orbitei lui Marduk. "El zambe~te Taurului ~i Berbecilor.. la treizeci de grade secteaza orbita lui Jupiter in punctul B.

000. . Alexandru Poiihistor din Caldeea spune: "tn carte a a doua se spunea despre cei zece regi din Caldeea. pentru ca astronomii sa-~i dea . Altele au fost vazute doaro'singura dati in istoria o~enirii ~i sepresupune ca au orbite care necesitii mii de an1 pentru a fi acoperite. Berossus. Astronomii au calculat ca ea poate reveni in apropierea Pamantului peste circa 7500-75. EI a domnitzece ~ar. Acest numar era scris in sumeriana cu un . trei ~ar. ~I se spune ca un ~ar are trel mn ~ase sute de arii. Apoi Daos.planetii/orbitii/3600.. El afirma .cu certitudine ca aces. optsprezece ~ar.000. Joseph L. I I Pamantului.000de mile. .ajungand pana I I I Faptul ca aparitiile ~i disparitiile lui Marduk erau cunoscute anticilor ne face sa credem ca orbita acestei planete este ceva mai scw decat a cometei Kohoutek. Titlul planetei . preotul-astronom babilonian.. Unele dintre co.Brady de la Lawrence Livermore Labora- in vremea potopului. care ajunge in apropierea Pamantului 0 datii la ~ptezeci de ani . te. deoarece nu ar reUecta taaca ar renectaj aeCallOarle PUtin raze Ie Soarelui.Berossus. In 1972.. Dupa el. Orbitele lor piireau a fi influentate dealte corpuri cere~ti. lar identitatea dintre cei trei termeni . pantele dintre orbitele cometei Halley ar putea fi cauzate de 0 planetiide manmea lui Jupiter care. La distanta estimatiide 6. sau patru sute treizeci ~i doua de mii de ani. De fapt. 1800de ani.000 de mile de Paniant in ianuarie 1974 ~i a dispirut dincolo de Soare la scurt timp.Plalietii 26] A~teptarea ZHei Domnului in scrierile antice mesopotamiene ~i evreie~ti (care i~i au ecoul in tmparatill Cerului despre care se vorbe~e in Noul Testament) avea deci 0 bazi reala. Cometa Kohoutek. Daca ~a. care. Reluaod scrieriIe lui. au domnit in total 0 sutii douizeci de ~ar..ar putea fi detecta~ numai prin calcule ~tematice.. care a domnit trei- sprezece ~ar. a domnit Alaprus.poate sa nu fie doar 0 simpla coincidentii. un discipol allui Arisiotel. Mai insemna ~i nJfuarul 3600. descoperiti inmartie 1973.~ar ("conducatorul suprem") insemna de asemenea ~i "cercul perfect". Tot acesta poate fi modul in care va fi descoperiti ~i cea de-a douasprezecea planeti. un "cere intreg". fi determinatii. fi. Aparitia ~i disparitia periodic~ a acestei planete confirma prezenta permanentii a acesteia in sistemul nostru solar: In aceastii privintii ea se aseamana cu cometele. doisprezece ~ar.Apoi Megalurus. din acela~i . it citeaza ~i el pe . existat chiar anumite speculatii ca ar exista 0 "Planetii X".260 ZECuARlA SITCHIN A Douisprezecea. Au.ca de pilda. . nu prin observatie. Pastorul. conieta Hall~y..dispar din vedere suficient timp. . stau lucrurile. metele cunoscute . de~i nevazuti. Dupa el a domni! Amtnenon. cea mai indepiirtata Dlanetii..seama foarte' greu ca este vorba de aceeasi cometi.0 distantii la care ea nu ar mai fi vizibila de pe . prezenta sa. . Se spuneca primulrege al tinutuluia fost Alorus. ." I . lui i-a urmat Amillarus din ora~ul panti-Babilon. . experiente reale ale loouitorilor antici: ei fusesera martorii revenirii periodic~ a Planetei tmparatiei in vecinatatea tory din cadrulUniversitipiCaliforniaa descoperitca discre. de exemplu.. loc. tn timp ce 0 astfel de 'perioada nu poate.adele de domnie ale fiecarui~.. s-a apropiat la 75. ind vorba de. vorbe~te' de ze~e regi care au condus Pamantulinainte de potop. textele mesopotamieneindica cu certitudine ca orbita celei de-a douasprezecea planete este de 3600 de ani. ~i el era din o~ul panti-Babil9n. planetele cunoscute de dupa Saturn au fost descoperite prin calcule matematice.000. amintind de cei zece regi prediluvieni care.Pamant.cercmare. de ce astronomii no~tri nu au descoperit~o pana acum? Adeviirul este ca 0 planeti cu 0 orbiti chiar pe jumatatea celei mai mici presupuse orbiie a cometei Kohoutek ar trece mult mai departe de Pamant chiar decat Pluto. care insumate dau 0 sutii douazeci de '~ar. poate fi "simtiti" prin influenta pe care ~ exerciti asupra orbitelor unor come. ~i perio.in~onjoa1i Soarele 0 datii la :.000 de ani. a domnit zece ~ar. Abidenus. te regate erau localizatem Mesopotamia: .

cunoscuta sub numele de textul W-B/144. .800 Dumuzi . "Planeta Imparatiei". A. 8 x 3600 . erau listele de regi sumerieni. incele din urma. pana in momentul plecarii.MEN.5 x 3600 = 18. Cu ajutorulunui alt text.au fost zece regi in Sumer inainte de potop.omnieeste faptul ca.262 ZECHARIA SITalIN ~ADouasprezecea Planeta 263 Au mai fost ~ialti regi. Dacii ace~ti regi de dinainte de potop erau'. fiecare a domnit un numar de ~ar. aparent. iar cu totul.600 -Ubartutu .' Jo Un alt text sumerian (W-B/62) adauga orasul Larsa sicei doi regi ai sai._ Am parasit Eridu. aU: fost doi regi.nit np. care au domnit cu totii 0 suta douazeci de ~ar (432..j Pamant". A nOllii. .in ~ar de . regatul a fost mutat in alt loc. intr-unul din cazuri era numit cu titlul de ""'. In pdmul 0l1!~. 0 astfel de domnie sau un astfeI de regat ardura din momentulaterizarii. EN.riim noi np.3600 de ani. . insumate inseamna 0 ~ta douazeci de ~ar. el a domnit 28.toatesuntmultiplide 3 600: 28. faIiexceptie.x 3600 = 43. Textul adauga celor doua nume prefixul . .000 Ensipazianna . nP. Alalgar timp de zece ~. ~iultimul dintre ei a fost Sisithrus.000 de ani. a~a cum suop. ora~ul ~uruppak. in care a fost pus rege un om nliscut dintr-un zeu."Uo.fllimi Cllrp.~ar". Alulim a domnit opt perioadeale acestei planete.LU.. mantuluidin vremea cand "ImparatiaCerurilorcoborasepe . unde regii erau numiti en sau .NA a domnit 43. ~idomniile lor .GAR a donmit 36.000 Enn:'-enluanna :.are face referire Berossus au fost descoperite~i desciftate.LU. .LIM a devenit rege. Apoi. o astfel de lista sumeriana.zei" (~i.8 x 3600 . In Eridu..800 AlalgarlOx 3600 = 36. cutotul"au fost zece regi. izbitor la aceste' fantastic de lungi perioade de <J. misiunta celuilalt se incheia. in care se masura durata domniei regilor predeluvieni erau legati de perioada orbitei planetei .800 Enmenduranna . :'multipli de 3600. .GAL. acestea. cand sosea un nou comandant de pc planeta lor. In BadTibira. '.200 de ani.8 x 3600 28.AN.AN.200 Enniengalanna .md. ~i divinii lor fegi.mrp. "domniile'"nu putcau fi masurate decat in perioade orbitalc ale planeteinefilimilor. conc1uzia care rezulta. Piimnnf np. care.800 dtMllli. ~a incat. primul regat a fost Eridu.000 Alulim . pastreaza traditia celor zece regi de dinainte de potop care au domnit asupra Pa.NA a domnit 28. Cei doi regi au domnit"64. vechile texte la c. Cum sosirile ~ipledirile nu se puteau face (iecat atunci cand planeta sc apropia de Piimant. Apolodor din Atena spune ~i ella fel ca Berossus ca au fost zece regi. atunci nu cste de mirare ca perioada domniei lor este legata de durata orbitei planetei lor. Am mutat regatulla Bad-Tibira..000 de ani. 1111 vp.000 de ani. Cand s-a coborat Impiiratia Cerurilor pe Pamant.LAL. Larak ~i Sippar.este ca.. o data cu n~terea sumeriologiei. sunt in~irate ora~ele care au urmat. EN.800 de ani.a.800 de ani.inregistreaza regii divini din cinci locuri sau "ora~e". Lucrul cel mai. Cei trei regi au domnit impreuna 108. insemnand "fiul".A".ZI. . iar perioadele lor de domnie sunt: de asem~nea.a~acum a spus"Berossus.000 ani) ~i domnia fiediruia era masuraffi. Eridu. intr-adevar.6 x 3600 = 21. Apoi.lOx 3600 36. Concluzia este una singura: ace~ti ~ar.12 .28.MU. Pastorul. Divinul DU. A.MEN. domniile au durat 120 de ~ar . a domnit 36. zecea Planeta.

~iIi s-au nascut fete. de ce sa-i niai acorde omului 0 viatii atat de lunga? lar imediat mai departe aflam ca Noe ~i copiii sai au trait cu mult mai mult decat aceastiilimitii presupusa de 120 de ani..:.:. evident ca ea cste modelatiiin cQnformitatecu 4ceastiiperioadii de timp.: :..onn\ . Oar daca.("Pe candin inaltimi"). caci ~i omul nu este decal came paca:. Nu e de mirare ca istoricii numesc aceste perioade "legendare" Dar ce este un an? .zis: «Am sa ~terg de pc fata pamantului pe omul pc care l-~m fa.). '.000 de ani..zilele lui vor fi de 0 sum douiizeci de ani" decat faptul ca Dumnezeu a acordatomului 0 viata de 120 de ani. ~i Dumnezeua .3600 de ani de-ai no~tri ar insemna doar unul singur din calendarullor.zilele lui au fost de 0 sutiidouiizeci de ani..) Traim un amjmit numar de ani fiindca ceasul nostru biologic este reglat pcntru un anumit numar de rotatli.. Multi cercctatori (de exemplu. 'it. ~a cum credem noi. Domnului de a distruge omenirea.acteristiceale literaturii sumeriene ~i babiloniene.800 sau 36. sau it cielului noapte/zi este in masuriisa modifice viata de pc Pamant. Cartea Genezei (Capitolul 6) . Ham 438. Cand incepusera oamenii sa se inmulteasdi pc fata pamantului../ ." ._ __ ~_.._ reinoiau cunostintele oamenilor si Ie imbunatiiteau. : 1 :___ . semna doar cinci. "I-a parut rau lui .£'__.. lafet 433..cut»" Atunci Dumnezeu a zis: "Duhul meu nu va ramane pururea in om. ij. tntrucat viata pe Pamant a apiirut dupa ce acesta i~i stabilise 0 orbitii regulatii in jurul Soarelui.m vremea DCcand omul nu tusese mca tacut..Geneza in varianta babilon.:.m. T:' . desigur. Oaraceastii interpretare n-are nici un sens.. descrie supararea lui Oumnezeu pe lume.zilele lui vor Ii de .. 600 de ani. Primul cuvant at pri-' mului verset din acest capitol este "cand": . I varstii? . orbita lor in jurul Soarelui necesitii 3~00 de ani? Atunci. ' Am semnalat in capitolele anterioare ca mersul omenirii spre civilizatie . cercetiitorii au uitat ca Biblia nu folose~te viitorul .nostru este pur ~i simplu perioada de !imp necesara planetei noastre pentru a face'0 rotatie completa in jurul Soarelui. tn incercarea lor de a aplica aceastiiliIQitade varstii omului.d. . Nu exista nici un dubiu ca viata de pc altii planetii va fi modelatii dupii un cielu complet diferit de cel al nostru.. duratele dOinniilor date de Berossus nu ar fi nici legendare nici fantastice: ar in-. Ani de zite cercetiitoriinu au vazut in versetul . de intentia . de fiecare datii cand plancla ior venea in apr~pierea Pamantwui.Povesteaintalnirii.' tntrebarea care se' pune aici este atunci. care sunt decalate cu cate 3600 de ani: mezoliticul (Circa 11.a. dadi un nefilim care a venit pe Pamant ar putea domni 28.Oaca orbita lor este de 0 mie de ori mai mare. Epopcea Creatiei incepe cu cu- vintele EnumaEli~. opt sau zece ani de-ai nefilimilor.Heinrich Zimmern in The Babylonian and Hebrew Genesis . " . Oaca textul vorbeste .ci trecutul .L (' . toasa.' Noi credem di ea se refera la zei..zilele lui au {os! de....prin intcrVentia nefilimilor .Enlil ~i zeita Ninlil este plasatii . Cineva se poate intreba..__~: . dintre zeul. Oaca traiectoria celei de-a douasprezeceaplanete este de 0 sutiide ori mai mare decat cea a planetei noastre. iana ~i evreiasca) au demonstrat ca Vechiul Testament pastreaza traditia unor patriarhi sau stramo~i predeluvieni ~i ca genealogia de la Adam la'Noe in~ira zece astfel de legiuitori.000 i. ~em. Stabilirea circumstantelor temporale ale unui anume eveniment esteuna din trasaturile cele mai caJ.~. Oeci. Dumnezeuca a mcutpc om pc Pamant. Limba ~i scopul capitolului 6 din Geneza se adapteaza astfel incat sa situeze evenimentul care urmeaza. (Chiar ~i cea mai mica modificare a orbitei. potopul~ in persPectiva temporala cea mai adecvatii.~} ~ 264 ZECHARIA SITCHIN A Douisprez«ea Planeti 265 . olaritul (circa 7400) ~i apoi aparitia brusca a civi1~ 4-': : .~_ 1__1_!t _":! ~1~.a trecut prin trei stadii. Totu~i.. cui i se aplidi aceasta limitii de . atunci anullor ar fi egal cu 0 mie de ani pamanteni.Anul" . . . atunci un an al nefilimilor ar fi egal cu 0 suta de ani ai no~tri.Ch..L-"":'T_' . Situand acest eveniment inainte de potop. fiullui Noe. ~.

bile in urmi cu aproape 0 jumiitate de milion de ani in U11I13. incat trebuie sa posede propria-i sursi de caIdura.pana la potop.dar ~ise coreteaza perfect cu informatiile sumeriene: 120 de ~ar.~irepre- . ' Cand anume'se inmmpla acest lucrn? Versetul trei ne-o spune lara echivoc: cand. in u~ . spune povestea. chiar ~i dupa ce s-au impreunat fiii lui Dumnezeu cu fetele .QtSl SIrnutl'!!!n!iQtr!I~ * tnainte de a ne intoarce la vechile insemnari despre calatoriile nefilimilor spre Pamant. ~i anullor'era'fjar-ul. nefilimii. este vid.432. aceasti atmosfer3. astronomic de planete care posedii 0 combinatie in~maginabila de temperatura. descrierea aiiticilor. . ~i dintoate ~i-au luat neveste pe cele pe care ~i Ie-au ales. 0 suta douazeci de ani. de zbornri interplanetare? Prima intrebare este de fapt 0 varianta a uneia care ftamanta de milenii omenirea: mai exista viatii.~i mai mare greutate referintelor mesopotamiene la apele Soarelui care s-ar fi amestecat cu cele ale lui Tiamat. este amt de fierbinte.izuiti.vitational foarte nllfernic SU'R. ~a cum .. este vremea cand. el este" .ar crea un efect de sera: va apira planeta'de frigul spatiului ~iar impiedica propria caldura a planetei sa se risipeasci in spatiu ..' . oameniicu fjem. va avea ~i0 intensa activitate vulcanici. to multe cazuri eise refera la' aceasta planetii ca la 0 planeta radianti . exista molecule de apa. Daci planeta ~ste suficient de mare pentru a avea un caron 2I'3. ' . ideea ca singura sursa:de caIdura ~i de radiatii din sistemul nostru solar este Soarelea fost dezmintita. ci cei numarati de ~.upiter. ~i Ie-au nascut ele copii.000 de ani trecusera de la prima aterizare a nefilimilor."cel mai radiQSdintre zei. ~i altundevain acest univers?Oamenii de ~tiinti ~tiudi I ' exista nenUID8rate galaxii asemanatoare cu a noastra. cu un numar. De exemplu. 0 planeti cu bogate resurse de materiii. Cici.cucirca d'iO 000 .~em".de~i amt de indepartati de Soare.~icredinta ca viata poate exista numai intr-o anumiti atmosfera sau temperatura trebuie acum rev. Mai mult chiar. in mod evident nu foarte diferite de noi. de a fi fost nori de ciistale de gheatii care se pare ca invaluiau stelele in primele lor-stagii de dezvoltare.cam in felul in care hainele noastre ne aparii de frig. sa traiasca pe 0 alta planeta? Erau aceste fiinte capa- In schimb. . ace~tia crau vitejii care au fost in vechime. nQ este doar 0 descriere poetici.. Aceasta interpretare.cadioactive in adancul sau nu numai ci ar genera caldurii.tP !lni in nMn" . pentru dezvoltarea vietii. fiiUui Dumnezeu au vazut di fetele oamenilor erau ftumoase.. Cu aceasta idee in _tC. nu ~i omenirii. adica 3600 de ani.266 . . ZECHARIA SITCHIN A Douisprezeeea Planeti 267 Aceasta. oferind milioane 'de ~anse oamenilor. nu numai ca clarifica acest controversat capitol 6 al. 0 astfel de activitate vulcanidi ar produce o atmosfed.conform careia A Douasprezecea Planeta era "imbIicata in nori". atmosfera ~i elem~nte chimice.0 ~tim noi. dupa numaratoarea zeilor. Ei au mai descoperit ca spatiul interplanetar nu. Pe baza estimarilor noastre asupra datei la care a avut loc potopul. Era vremea cand: Nefilimii erau pe Pamant in vremurile acelea.G~nezei. Aceasta descoperire confera ().uria~i"~"oamenil cu . ~ontinand stele' asemanat6are Soarelui nostru. se implineau 120 de ani. sonda Pioneer lOa descoperit ca J. _ Moleculele de baza ale materiei vii "plutesc" in spatiul interplanetar. putem stabili cu aproximatie data la care au aterizat pentrn prima oara nefilimii pe plimetanoastra. pistnind caldura corpului. rama~ite a ceea ce se cre- ' " ' Acelea erau vremurile in care omul urma sa fie ~ters de pe fata pamantului. trt:buie sa raspundem la doua intrebari fundameritale: pot fiinte.

.. t._. heliu. fiinte inteligente de pe alta planeta au lansat = caroradancurisuntimbelsueate") etc. aducaod din atmosfera sa ingredientele necesare in laboratorul vietii. es~ntiale. llJ zentarile Ia.1 . ASARU. . . Acesta s-a format.. ci in piirtile mai indepiirtateale sistemului solar. -. 115) Oamenii de ~tiintii au descoperit ca. Ie. mant a fost adusa aici. aceasta este.. detinatorul premiului Nobel.. terestre." ~_. Acest lucru sugereaza ca viata.ei 0 numeau NAM. generandu-~i ~i radiind propria-i caldud. posedau molecule de origine biologica ~i nu nonbiologica. numele descriu planeta ca ASARU... de asemenea.. dar ~i ca aceasta "samantii" a fQst"plantatii" deliberat .pentru viata. Oamenii de ~tiJntaau ajuns la concluzia ca viata nu a . Saturn. .:.s-a format erau descendentele unor alte forme de viatii ariterioare.. .TIL. El era. "cel care hotiira~te adancimea marilor". ~i in nici un caz rezultatul unor combinatiichimice intre difedte elemente.datatorul apei vietii" .t. _ . Sumerienii nu se indoiau ca aceasta planeta era una verde.. amoniac ~i.celcare uda Cerul ~iPamantul".toate elementele necesare producerii moleculelor organice. . Uranus.--.pe pamant la un atat de scurt timp dupa ce acesta . ~i dr. vechi de mai mult de trei miliarde de ani.. dintre care. 'cu siguranta aparitia vietii pe Pamant. de asemenea ~i "Cel care a invatat pe oameni agricultura".DU. 11. ) viatiiterestre?Dacaviataar fi inceputcu acea "supa" primordiala.~i au 0 structuramult mai asemanatoare univ~rsului in general~ contimind hidrogen.0---". Textele mesopotamiene ne informeaza ca A Douasprezecea Planeta avea apa. In Epopeea Creatiei.zeul care mentine viata").plina de viatii.-: I 268 ZECHARIA SITCHIN A Douilprezecea Planeti 269 Fig. la doar cateva sute de milioane de ani dupa. depiirtiiria venit in mijlocul nostru A DouiisprezeceaPlanetii..LU. Aceste planete sunt constituite din cele mai ~oare elemente ale sistemului nostru solar.adica. nici nu a evoluat aici.500. Pentru ca viata ~ cum 0 ~tim noi sa se dezvolte. asta inseamna ca formele de viafii care au apiirut.planetii ro~ie~stralucitoa~. care au umplut Pamantul. neon ~i vapori de apa . "creatorul granelor ~i al ierburilor. Din aceste . Intr-un artlcol din magazinul ~tiintific Icarus.000. A Douasprezecea Planeta putea genera propria sa caldud ~i 0 putea retine datorita atmosferei sale. . Francis Crick. existau aici primele fo~e de viatii primitiva.. nu numai viata ar putea evolua ~i pe planetele mai indepiirtate (Jupiter.000 am in urma.1"" . Mult pre~ devreme. ar fi trebuit sa . cand molibdenul este un ~Iement foarte rar pe planeta noastrii?De ce elementef care se giisesc in abundentape Terra nu au nici un rol in reactlile biochimice? Bizara teorie lansata de Crick ~i Orgel este ca nu numai toate formele t~restrede viatiipot proveni dintr-un organism de pe 0 alta planeta. Totu~i.demici organisme vii de pe 0 al': planeta indepartata"..i'" . care nu ar fi putut evolua fome u~r pe Pamant. Daca exista cu adevarat 0 enigma. . metan..cincizeci de nume ale acestei planete.. un grup se refd la aceastacalitate.in urmii cu circa 4. a~a cum cred majoiitatea biologilor.("Nobilul rege al apelor ale .. Exista.. intr-adeviir. Neptun) ci. probabil. Spusa in diferite feluri. -. ca a <$i existat aco~o. Leslie Orgel au lansat teoria ca "viata pe Pa. (Fig.("Nobilul"...cute de ac~~tia planetei ca un corp ceresc ce emite raze.. 0 serie de indicii ca cele mai vechi ~imai simple forme de viata. apa este esentiala.molibdenul joaca un rol atat de important in reactiile enzimatice.Pornindde la titlulde ASAR ("Regele apelor"). aducatorul de boI~ug. 0 . iar oamenii de ~tiintiicred ca. 1L I. exista 0 lista cu peste. .J = ! _ _ . "Stralucitorul rege al apelor").se . (.. . aparut pe planetele .ca~ sunt formate din elemente gre. probabil. . de ce existiidoar un singur cod genetic pentru toate formele de . Studiul acesta a fost intampinat cu scepticism de adeptii teoriilor cla~ice referitoare la aparltia vietii pe Pamfutt.. LAKU.

sa ne surprinda ca ~icele mai vechi ~i rudimentare sculpturi sau desene poartii simbolurile"'stelelor ~i constelatiilor ~iatunci cand trebuia reprezentati ~i invocati zeii. eminenp savantis-au apropiat foarte tare de evenimentelereale. V_.I.lucrurilesunt complicatede schim'barile ulterioare petrecute in panteon. A~eriza. II!. pe planeta . . .I. "'. la data ciind pe Pamant apa. umane dezvoltate. Caci inainte Venus era . . Dincolo de vecinii no~tri apropiati.oamenii au pus piciorul doar pe Luna ~i au cercetatcu nave tara echipaj uman doar planetele din jurul nostru. in urma cu 500.. asociindu-ie pe fiecare cu un zeu. Chiar ~i in cazul unei identificiiri. TT 1 10.... pentru a diror aparitie pe Pamant atilt de devreme nu existii Diei 0 altii expli. 0 _. a spatt-o in Capitolul 9 doua. este roarte posibil ca. " &.mama" existau deja' fiinte .e intergalactice. Nu a fost 0 "insamantare" premeditatii. cepe lantul vietii pe Pamant.1- . atilt zboruriIe interplanetare~ cat ~i chiar ~i cu nave mici. .. Yahwe ii spune lui Avraam sa priveasca eerul. 0 0 . 0 planetii pecare eXista viatii. i-au invatat pe oameni sa se uile spre cer .& . .la fel cum in Veehiul . erau utilizate simbolurile lor. _ _ M 270 ZECHARIA SITCHIN aceastii sarnanta intr-o riava spatiala. fiinte1e de pe acea planetii sa fi fost eapabile de zboruri spapale. .rea pe planeta Pamant .000 de ani. Cerul cu Pamantul.: .. omenirea cu universul. ca atunci cand au coboriitpe Pamant au adus cu ei si vastele lor eunostinte in domeniul astronomiei sau matematicii.eu scopul expres de a in. . Chiar ~i cu acest decalaj minim. tn timpul acestei coliziuni.cum ar fi Venus/Ishtar. Fara a beneficia de datele oferite de aeeastii carte.'aceste sfmboluri ii uneau pe pamanteni cu nefilimi. asta ar da un avans de 45.lmai era singur.000 de ani.1V. I .:. depa~esc inca posibilitiitilenoastre..~::. eele doua planet~..'"'._ . omul n1.& '-1. catie . Testament. . Dar orbitauri~a a planetei nefilimilor le-a servit acestom pentru observarea indeaproape a celei mai mari piiqi a sistemului nostru solar. _.000.. fie ~i eu 1% mai devreme.. . asociata cu Ninhursag. in schimb a fost. ceJ. Obiceiul anticilor de a acorda aceluia~ic()rp ceresc sau zeu mai multe nume sau titlun.11"'. 0 coliziuile celestii. . diindu-i forme Ie' biologice de viata primitive.' .:. Vechile scrieri contin zeci de texte care insira liste de corpuricere~ti.: matii care ar putea fi legate de caliitorii sp~tialecatre Pamant. Nu trebuie.. "Zeii Ce~rilor" coboriitipe Pamant. . Invocand simbolurile divine. Nu e de mirare deci. creiindastfel Pamantul.reau prime Ie mamifere. tara oameni la bord. Tiamat. A Douasprezeeea Planetii ~isatelitii sai. eei doi . -"-- ... solul ~i atmosfera favorabila vietii de pe planeta aceea au fosltransferate ~i planetei noastre. a~adar. Dat fiind acest deealaj de timp intre...L"'~" . s-a cioenitde 0 alta.Daca' viata pe A Douasprezeeea Planetii a inceput..1." . Nefilimii. ~) . .ingreuneazii desciftarea.I.

Van: Buren. basoreliefur\.toate ca zeul Sin a fost asoCiatulteriorcu Luna. Enlil ~i Enki. (Fig. cu barba.Soarele.. dinire care putem sa-I identiticam doar pc Ninurta " cu toiagl!1 sau cu cap de leu. Luna ~iun simbol format din ~aptepuncte. picturi murale ~i. avand in fata simbolurile celor doisprezece zei ai Cerului ~i Pamantului.in vremurile de demuit" acest simbol era asociat cu un zeu mai in varstii. pe pietrele df: hotar (kudurru. ele reprezinta fie cele douasprezece constelatii zodiacale. . Vedem patru zei calare pe animale. Ninhursag. Un kudurru. ~culpturi.. dintre care pot fi identificati cu sigurantii doar Ishtar. de 0. reprezentati ca planete . care au fost copiate cu multii meticulozitate de Sir Henry Rawlinson in cartea sa The Cuneiform Inscri{Jtionsof Western Asia (Inscriptiile cuneiforme din vestul Asiei) prezintii aceste trei simboluri. ~i Adad care tine in mliI!a un trasnet. fie cele douasprezece corpuri cere~ti. 116 o stela funer~ra a regelui asirian Esarhadon it intiiti~eaza pe acesta tinand in mana Cupa Vietii. stelae. al carei patron spiritual era E~. in acadiana). gasite pe sigilii cilindrice.--- *'. 117) " .aproduce mareele ~ivalurile marilor ~ioceanelor. Desenele de . Lun. unul dintre "adevaratii" zei "vechi" ai Sumerului. Ceilalti patru zei rama~i sunt ---_. care a adunat ~i sortat circa optzeci de simboluri ale corpurilor cere~tilzeilor. 116) Cu. (Fig.acestea indica faptul di-simbolullui Enlil putea fi ori cele ~apte puncte.leu. titlurilor lor.D. on 0 stea cu ~aptecolturi. printr-un cutita~ pentru tiiierea ombilicuJui).. in afara de cele pentru unele constelatii nordice ~i sudice foartc cunoscute. Symbols of the Gods in Mesopotamian Art (Simbolurile zeilor in arta mesopotamiana). infiiti~eaza simbolur~le celor douasprezece scmne zodiacale ~icele ale celor doispreiece zei. (cum ar fi ~arpele de mare'pentru Hidra). membre ale sistemului nostru solar. Istoriciinu au reu~itsa inteleagauna din declaratiilelui 11l~~1~<lU U~ <l U~:S~UlX'U lUllllUl~ lIl<ll~lIl<lU"'1I:i ~<l1~ :>4 Fig. Semihina era. <. devine clar ~a.pus de Meli~ipak. care spune . semiluna ~icele ~apte puncte.acest ~eu era cu siguranta Ea.. avand ca simbol 0 semiluna. pe Poarta lui Anu ii infiiti~eaza pe cei doi zei. 116) . Unele dintre cele mai clare desene. regele din Susa._-- . fie cei doisprezece zei. reprezentati prin simbolurile lor. (~am~) Globul inariPat (A D01iasprezecea Planeta.Zeiescul ~pte este cinciL.. mare claritiite a detaliului. datele indicajaptul ca . Ce insemnau insa cele ~aptepuncte? Dateleindica faptul ca este vorba de Enlil. calare pe un . 0 data ce aceastii clasificare este fiicutii. asociatii ~i cu ~tiinta masuriirilor ~i calculelor. --- -- 272 ZECHARIA SrrCIiIN A Douasprezecea Planeta 273 'I I o clarificare in acest domeniu este adusa de studii ca eel al lui E. ale"lui Anu ~i ale celor doi fii ai sai in pozitiile cele mai proeminente-.~~l. Alti patru zei sunt reprezcntati prin unelt~le caracteristice t~ Gu<iea. (Fig.. era uneori inclusa in acest simbol. lac~ullui Anu). Deseori infiiti~atinconj~t de v~luri de apii. deoarece ... Asocierea Zeului Marilor ~i Oceanelor cu Luna era cea mai potrlvitii._ regele din Lagash. Elementul esential al acestui simbol era numarul ~apte (fiica lui.

sistemul .~inu ni~ calato~ din spapu. lar Panmntul ar fi 'a ~aptea. a doua Neptun. 118) . Astfel. Acest folose~te . in vreme ce Anuramasese pe A Oouasprezecea Pla- 'C!K1) . o ..l..&. chii sumerieni. Mai sunt reprezentate~i simbolurile celor doua elemente de baza de pc planeta noastra.'" 'f. incliisivcele de dincolo de Saturn.. Sperand ca. spunand celui care 0 gase~te ca.. . 'daca cineva incepe numara~ ' toareade la Soare. p~ctografic 11 11 foarte .centrOl sistemuluinostru.~pte".I. intr-o zi. pat de aceasta misiuneau ata~at de naveta 0 placuta de . Apoi. Uranus. Zeul Enlil. Jupiter ~i Marte. (Fig. "-" .Marte. -'. nostru solarca fiind alcatuit din Soare ~i alte Doua planete. _ Care era planeta lui Enlil? Sa ne reamintim ca textele care vorbesc despre vremurile de demult.. Saturn._Aa. ~ ~"'. a~a cum fusese prevazut de oamenii de ~tiinta de la NASA.I v"" AA_. mesaj .ent un corp ceresc care era'al ~aptelea.un fel pe ~apte de cincizeci . raspunsul este foarte simplu: Gudea spune ca zeului care are rangul "cincizeci" ii corespunde un corp ceresc . in afacl de nefilimi.. * In februarie 1971.t fixati pc ideea ca Panmntul este a planet1i . iar Enlil Pamaotul.~i intr-adevar este. Acesta era .274 ZECHARIA SITCHIN · A Douiisprezecea Planetil 275 lege in vre. 1ucrupc care sumerienii nu puteau sa-I afle singuri. avea drept coresponp.pentru nefilimi . . ~ ~'1 1i' . simplu 11 a. a treia Uranus.&U. 11 11.. deci. Oar daca cmeva intra in sistemul nostru solar din partea cealaltii. prima planeta pc care 0 va intilni este-Pluto. . nu Pinmntul.nu au reu~it sa descifreze sensu I acesteia.l.v un limbaj '0'" 0. a cin~ cea. Neptun. pentru a ajunge in dreptu11ui' Jupiter. misterul se lamure~te pe deplin: Planeta lui Enlil era Pamantul. Chiar ~i daca presupunem ca IOcuitorijMesopotamiei. Jupiter.'a ~asea. trebuie sa presupu. StateleUnite au lansat 0 nava tara echipaj 1a bord in cea mai lunga misiune de paoa acum... Pioneer 10 va fi atrasa de un alt "sistem solar" ~i va ateriza pe 0 alt1iplanet1i.Nava pe care ati gasit. dnd au coborat zeii pe Pamant. EI dore~te sa spuna tuturor celor care vo~ gasi p1aca aceasta ca oamenii sunt. Totu~i. barbati ~i femei.aluminiu cu un mesaj. lI8 "':' Astronomii no~triSuD._--.ficonsiderat planeta noastra a ~aptea. nu ar . . cei care s-au ocu~ .. A calatorit ~ouazeci ~i una de 1uni.o provine de pe a treia p1aneta a acestui soare".' de marime legam de cea a navei. acest lucru ar insemna ca ei cuno~teau toate planetele. .& U.- * Nimeni. A patra ar fi Saturn. Ea a primit Imparatia Adancului. pe langa Marte ~i centura de asteroiii. Fig. uria~ul camp gravitational al acestuia a aruncat-o in spatiu. cei doi fii ai sai ~i-autras domeniile la sorti. nem. . care caIatoreau spre Panmnt pc laoga Pluto. numarau incepand cu Pluto. treia " .a ~aptea planet1i. cel care avea rangOI cincizeci. localizarea noastra relativ la 0 'anumit1i sursa de emisie radio ~i descrie.

detaliat ~i foarte strict: fiecare Darte. cilindric it reprezintii pe zeul care avea asociatii aceastii planetii (la inceput Nirgal. Numeroase desene indica faptul ca Venus. dar datele sugereaziica ace~tiadoar. Reprezentiiri similare au fost descoperite ~ipentru ceilalti zei. .cop.numiirind din afara sistemului solar spre Soare . iar ritualurile acestei sarbiiton contineau un simbolism care repre. cu numarul celest. Luna ~icrucea. ~i despaqirea . numiiratiide nefilimi.act si rue:aciune avea un motiv traditional ~iun inteles specific. A Dous$prezecea Planets 271 nem ca cineva le-a spus asta. Deci. care duradouaspr~zece zile. .. concluzia este una singma: numai. Un sigiliu .pe atunci prima luna a anului. cu rang superior it insoteau pe Marduk dupa 0 ordine prestab~li- tii.nefilimii.iar acet cineva nu puteau fi decat . de pilda. 119) wa-.. Fig.: pe Marte ca fiind a ~asea planetii. ceilalti zei . apoi Nebu). ciid pla.. . fiecare zeu pleca spre laca~ul sau. 119 Numeroase fice 0 desemneaza sigilii cilindri~e ~i alte reprezentiiri pictogra. stand pe un tron sub 0 stea cu' ~se coltmi (Fig. "vizitele" lacute de el celorlalti unsprezece membri aisistemului planetar. 120 .. * Principalid evenimentreligios din Mesopotamia it constituia SiirbiitoareaNoului An. mant ~i facerea sistemului solar. ce coincidea cu echinoctiul de primiivarii.at ni~te traditii care erau mult mai vechi.TImp de unspreZece zile. . .. dupa Pamant. Paralela cu aparitia lui Marduk in sistemul solar...sa (Saturn) era a patra.' careiplanetii era Venus. un desert reprezentindu-l pe zeul Ninurta contineadeasupratronului.calatoria acestora pana pe Pa-.au .nefilimii puteau fi la curent cu existenta Unorplanetedincolo de Saturn.. Steaua cu opt colturi mai era ~i simbolul zeitei lshtar.A Douasprezecea Planetii.---- J' - Fig.(Fig. era reprezentatiiuneori ca 0 stea cu opt colturi: Venus este a optaplanetii a sistemlilui nostru solar.foarte asemanator cu felul in care-l reprezentiim noi -.Pamantul era a ~ptea planetii. Cel mai bine studiate din1re aceste ritualuri sunt "afirmarile credintei" ale babilonienilor.. neta. a. simbolul Planetei Traversiirii. In ziua adouiisprezecea.zeQtaorbita planetei nefilimilor. Ceremoniile incepeau in prima zi a:lui Nisan . In Babilon siirbiitoarea avea un ritual foarte. La asirieni.. lucru din cauza caruia .numiirulcelest" al planetei zeului erareprezentat deseori printr-o stea cu un numiir de colturi egal. 276 ZECHARIA SITCH IN. Marduk riimanind singur in toatii splendoarea sa. chiar de la inceputul civilizatiei ~umeriepe.sau0 stea in patru colturi. 120) AIte simbolqri de pe acest sigiliti il reprezintiipe Soare. Pamanfulnu este singuraplanetiia direi pozitie numerica era reprezentatii simbolic. Oi-icare dintre aceste doua presupuneri este adoptatii.

ell- In. de douasprezece ori. In ziuaa ~aptea. alcatuiesc. a~a cum f~lsificata Enuma eli$. . au dat posibilitatea echipei de cercetatori condusa de F. .ca aceasta casa apare in inscriptiile sumeriene. fiecare sa se intoaecain o~ul sau de cult. preQti~iintre~gapopulatie. asistati de rege. la rasaritul soarelui. combinat cu aIte aspecte ale acestei calatorii misterioa!!e. Apoi. simbolic. putern presupune ca ritualurile din ziua a ~ptea reprezentau reluarea lupiei lui Marduk pentru suprematia asupra Pamantului. a lui Marduk ca rege al zeilor. Acest lucru.(Jupiter). cuI unde se atla Habilonul antic.. zeii. revenea la cheiul ora~ulu+in acee~i barca ~i se reintorcea in templul sau.278 ZECHARJASrrculN A Douisprezecea Planeti 279 in ziua a douisprezecea . dar incununat de succes al nefilimilor. in urma ootiliei cere~ti. deoarece ~iel era membrual panteonului babilonian.. In esenta. Apoi. in "Casa lui Akitu".Palliss.La s~itul celei de-a patra zile. corelate in mod straliJcit cu textele ritualice.portiuni din acestea fiind recreate la Muzeul Orientului Antic din Berlin.este evidenti. prin care zeul suprem este mutat din lac~ul sau slant din o~. celal lui S. " 'I I I I I I I Oe~i detaliile acestei zile sunt foarte vagi.Unele studii.Primele patru zile.a ~ptea").trei i.TI (de la care este derivat babilonianul akitu) insemna "a aduce viata pe Pamant".zeul victorios in misiunea sa la casa A. in ultima zi. preotul incepea sa recite Epopea Creapei . care i~i dezvaluie clara lor origine sumeriana.lisindu-l pe eel de-al doisprezecelea zeu sa domneascasingur . in uralele multimii. Dupa citirea epopeii. Ceremoniile SirootQrii AnulufNoureprezentau traieCto. victoria finali ~i prelua- rea puterii. "Barca divina". indiferent care ar fi fost aceasta.MuntH Pamantului de Jos". tcroizi ~i a Pamantului erau de asemenea terminate in primele sase ziIe ale lui-Nisan. Geneza ne informeazaca in ~asezile au fost Iacute . Cum..fe (Ie caU'e zen. 'Termenul sumerian AKI.era asociata era Marte.erau zilele pregatirilor. (.sunt douasprezeee corpuri cere~. trasaturile arhitecturale ale ziguratului sau ~iCalea Procesiunilor.Ch. . de pilda. de NatJu. afirmand ca. ria planetei nefilimilor. in cartea sa 'Kingship and the Gods (Regatul ~i Zeii) considera ca i1"~..I:nii UlIi\::IIWii U J~gu~rd. recitatorul spunea numele membrilor sistemuluisolar ~ial celor douasprezece constelatiizodiacale.fiul ~i. intr-un loc situat mult in afara ora~ului.au mai fost descoperite texte care vorbesc despre luptele lui Mar- d~ cu alti zei cm doreausupremapaasupraPamantului. infrcingerea sa inipala ~i apoi..ritualul.Cerul ~iPamantul ~itot ce este pe el"..Marduk se apropie de loculbitiliei cere~ti. The Babylonian 4kitu Festival (Sarbitoarea babiloniana Akitu).il mcuse in 'cer. au demonstrat . Uranus ~iSaturn). 0 procesiune.H.. mo~tenitorullui Marduk . . Acolo. Serbarilebabilonienece co~ memorau evenimentelecare au condus la crearea centurii de as.ind vizitelor mcute de Marduk primelor patru planete (pluto. care se afla undeva in afara o~ului.Marduk din . zeul Nabu . cel mai semnifieativeste eel al plecirii spre "casa lui Akitu".povestea acestei bitilii.in catevl:\ etape.A. numclc . Pa. acum. spre planeta a ~aptea. Marduk ~i ceilalti zei stau pana in ziwi a unsprezecea. H. ritualurilenecesitau aparitialui Iku. cona~l mantul.Pentru aceasta se utiliza 0 barea speciala. . Frankfort. Wetzel ~i F. Apoi. Conform studiului lor. ' Sapaturile Iacute timp de aproape douazeci de ani De 10- berarea lui . ne conduce spre concluzia ca ea simboliza voiajul inmmplator. Weibach sa reconstituic sfiintullaca~ allui Marduk.a ~aseaplaneti. .. in a nouazi. Oar el intra in Templu de-abia m ziua a ~ea.TI.iar planeta ce-i .. pentru ca. Dintre diferitele momente ale ritualurilor din timpul sarbatorii. Borsippa. M~duk.sosea cu barea dino~ul sau de cult. Neptun. zeii sa se imp~tie. iar sarbitoarea sa ia sla~it. cum ar fi. inca din mileniul. vic:torios pe Pamant. aceasta ceremonie cohsta intr-o procesiurie sfiinta care insotea pe zeul supr~m ce parasea templul ~i mergea. i~iprime~teputerilesupreme. Das Hauptheiligtum df!s Marduk in Babylon.~ea de-a opta zi a sarbito#i babiloniene.necesi~ proclamarea. (Suprematia lui Marduk in Babilon). Dupa aceasta. atenpase coneentraasupraPaman~lui.-coresp1lDZ.in timpul celei de-a cincea zile. KI. -In noaptea aceea nu se dormea.

auucere a victH pe Pamant"). primul "popas"... Prima zona era cea a zborului.d. cele poua grupuri erau privite separal .care.~J. f~''_. Se numea . . Numele partial deteriorat al celui de-al treilea popas incepe cu cuvintele . . "cei ~apte mesageri ai lui Anu". era 0 aliniere neobi~nuita a acestor planete. unde Marduk aduce "casa ae u(}mnaU ~ C!lsazeuur ut: .. * foametea ~iepidemiile durau cate ~apte ani. ~aptelea era Bit Akitu (.punctul terminus al calato.. ~ama~ ~i Ishtar vor sta in curte pana in zori. calatoria spatiala a neftlimilor de pe planeta lor sprc. . AI doilea grup era alcatuit din patru corpuri cere~ti.. Genealogic..zeul casei de odihna".. 0 veche regula de'protocol spune: .. In timpul acestei ." In cer.!'"_~"':~. . AI cincilea... flecare grup trebuia sa stea in propria sa zona cerp.. cand .!lQriiQi Qllmerienii considerau ca cele doua grupuri erau separate de 0 "bariera cereasca. este Neptun.~apte'cetati". constituie de fapt trecerea pe langa Pluto. Marduk i~i lua titlul de . iar Ishtar (Ve~us) fiica sa. Pamant. Numele z~ului la a doua oprire este iligibil.NASA" neftlimilor sistemul nostru solar... ~ama~ (Soarele) era flul sau.. ind aici . binecuvantiirile urau ~apte ani de bel~ug. ." spune A. era Jupiter. .. Uranus.cei ~apte zei aveau anumite pozitii ~i.. portile aveau cate ~apte zavoare. Popasul at. la cafe titIul sau era .. Jeremias... Primul popas allui Marduk.m.Luna.cei ~pte judecatori". Venus.Cel care foc arunca". Si al saptelea era Pamantul .Unchiul".. i'!f Marduk i~i lua titlul de "Unde apare cuvantul pastorului". era numit "Casa celot sfinte" in acadiana ~i .I 11-- ---- 'I" '~__. celebrate prin ~pte zile de Iacutdragoste ~. era Marte. ' Credem ca ace. . al treilea. Cerqrilor". ..Casa Marilor striiluci\oare" in sumeriana.. Au fost . nuntile divine erau .costume de ceremonial.dincolo de zona de navigatie . Cei . AI cincilea popas. (.zeul furtunii apelor lui An ~i Ki "..~apte" apareau stran~i impreuna in texte care vorbeau despre treburile oamenilor ~i zeilor sau despre evenimente cere~ti. al patrulea . unde se trece in . vorbe~te despre un eveniment ceresc neobi~nuit. care conti~e cele ~apte planete.zeul portii insemnate". se pare. . In timpul ceremoniilor solemne cum erau de pildii cele cu OCilzia vizitelor pe Pamant ale lui Anu ~ia sotiei lui.. Adad (Mercur) era . AI ~aselea. Sin. iar iitlullui Marduk sc schi~ba in . blestemele.planete~.transforman. numele zeului 'fi. Ishtar.un loc al furtUnilor spapale .{!staprocesiune cu ~apte popasuri reprezinta.Locul din fata. Ei erau. .ei priveausistemulacesta in doua parti.. pului "Celor patru".... in termenii unei calatorii spre Pamant? . De exemplu.Casa aducerii vietH pe Piimant").Sfiintulloc al destinelor".'.Unde campurile se despart").~i de facto .. pare sa fi fost ceva mai lini~tit.. 0 calatorie mai usoati este indicata si de numele celui de-al sase lea Cum vedea .Saturn..Barc~drumetului". I I popas. de la Pluto. in timp ce "grupul celor patru" era tratat separat. Sin (Luna) era considerat cunducatorul gru.zeii Adad. "ei s-au aliat cu eroul ~ama~ (Soarele) ~i .Un foarte important text astrologico-mitologic. the Light of 4ncient Near East (Vechiul Testament in lumina textelor din Orientul Antic). fratele lui Sin. popasul se numea . riei.. ~i datorita lor al fost sacralizat numarul ~apte. Mercur ~i Soarele. al doilea (.Drumul" devine lini~tit..cei ~pte "s-au infuriat pe Bariera Cereasca". la Pamant.a.~ 280 ZECHARIA SrrCUIN A I)()uisprezece~ Planeti 281 simbolice ale celor ~ptepopasuri ~i titIurile date lui Marduk la fiecare dintre acestea erau abit in sumeriana cat si in acadiana atestafid vechimea ~i originile sumeriene ale ritu~ului ~i simbolismului acestuia. unde .Dmmul". AI patrulea se numea . Logic.Unde se despart campurile".Barca Drumetului". Aici.Casa Apelor stralucitoilrc"). In astronomie ~i in genealogia divina.Unde apare cuvantul piistorului".Regele. iar Marduk se numea ... in cartea sa The Old Testament in. care statea intQtdeauna alaturi de nepotul sau ~ama~ ~i (mai ales) de nepoata sa. ora~ele aveau ~apte porp.

BA.. care inseamna "vegetatie m1a~tinoasa". probabil ca nava lor incepea sa coteasca (curba) spre tinta sa finala. tara a se teme de Lege. .exercitau impreuna un singur camp gravitational~orientat intr-o singuri:' directie. Oinrolh ti~ TJrJln11!:!:e dlii Saturn.~ l'p.muni'cati-ons Satellite Corporation )au descoperit ca Soarele ~i Luna "pacalesc" satelitii ~i ii "sting". sumeriana 11nume~te EN.cei ~apte care "stau iii locul eel mai important". Mai era numitii ~i KAK.. Usta surneriana 0 nume~te ~U..intteJrul"t OriQinea ter- nefilimii..: .ii fac diametrul aproape dublu.Pamantului".t \tap in identificarea corectiia planetelor descrise in aceste liste.HE.. Alaturide ~upa era IRU ("Curba'. 0 nlanetii lliQantica menului era cuvantul sumerian ~U.sunt descrise mult niai detaliat decat restu1.nefilimiiputeau aterizape Pamant numai daca nava lor piiriiseaA Douasprezecea Planetii cu mult inainte ca aceasta sa se apropie. a vrut sa devina Regina Cerului" Venus ~i-a "mai existau ~ialte.Ii:. . MU.Arma ..~apte ceruri". . 0 listii . tn intreaga Antichitate.Apele cere~ti in care rachetele se'riitiicesc").. presupunand ca sumerienii nu aveau de unde sa§tie ca (aproape de zece ori mai mare dedit Pamantul).de planeta noastrii. Uranuser~nurnitKakkab$anamma("Planetacare este dublul"). cu unul "mai nobil".insemnand poate di ei.tia? .un loc nurnit de sumerieni GIRHE.Asta arexplica de ce numeau ei ce-a de-apatra planetii'J'AR GALLU ("Marele ucig~")..Uranus pare geamanullui Neptun. o altii listii nume~teaceastii planetii HUM. .descoperi cauza permanentei asocieri a acestei planete cu apa ~iyom gasi poate vegetatia'p'e care ~au descoperit-o . Un text astronomicspune ca planeta ~upa a fost locul in care . Cele ~apte "globuri" sau "sf ere" ale ub-ului constituiau l'p. 'Dar descoperirile noastre fac aceastii identificare foarte simpla.SI. Mercur ~iSoar~. "Cei ~apte.""'. Sa fie ~iUranus 0 planetii pe care ~bundii ve-geta.NU" . I-au asediat cu niultii foqa. in ~r~tii~ni'i !:~ nJlm~JI lri. Cu eamput sau gravitationaluria~~icu misterioasele sale inele. alaturi.. Ace~ti termeni misterio~i devin clari in clipa in care realizam ca nefilimii priveau cerul in termenii calatoriilor lor cere~ti.Ishtar. supremu!. caudva in' viitor.{Mercur)'" .MA~. nefilimiiputeau trece pe langa planeta Pluto nu numai ca locuitori ai planetei lor. cetatori.gaseau intr-o zona cereasca pC care sumerienii 0 numeau UB..unde zeul care conducea nava spati~la a stabilit cursul spre planeta noastra ~i au aterizat in Sumer. Oespartite de cei patru printr-o presupusa barieracereas. Intr-adevar. care mai insemna ~i "partea care este cea mai importantii".Cel care ucide pentru dreptate"). Nu e nid un dubiu ca aceasta este originea credintei anticilor in ce1e.01 (. inginerii de la Comsat {Com." Mai departe. ci ~i ca astronauti intr-o nava spatiala. A Oouasprezecea Planetii. Ub-ul consta in ~apte paqij nurnite (in acadiana) giparu ("adapost pentru noapte"). "stralucirea de odinioara".. Foarte recent. Oatiitorul de lumina..awt mari greu. .planetedincolo de Saturn. ' Cei' patru erau localizati intr. Satelitii tere~tri potfi derutati de partlculele provenite de la Soare sau de reflectiile de raze inftaro~ii ale Lu: nil.. . care. . ~a cum yom ariita. .p. Oeci. SITCHIN. A Douisprezeeea Planeti 283 vlteaztitAdad.A (.Zeul En~ 1i1a flXatdestinul. Listele sumeriene. ("Fii~ia pacalelilor"). cautandu-~i un loc mai' nobil.Mtl/ ( . cei ~apte se.in~ira in ordinea lor corecta. Cand yom cerceta aceastii planetii. planeta care sta de veghe la intrarea in Partea suprema a sistemului so- sc4imbat cumva locul. Prima planetii pe care .HE ("Picalitorul rachetelor") sau UL. Oat: eel mai multa avut de suferit Sin (Luna).de Anu. Langa Neptun.PA ("Pamicullui ~U"). poat~ vom. ce se distinge prin inelele sale. - y .TI. pe Sin.'). au .0 intalnesc nefilimii este Pluto.MUTU (.dreptiipi") ~i SI.If! 282 'ZECHARlA. acest text poveste~te cum aparitia lui Marduk. Cei mai multi cer. planeta era cortsiderata pedepsitorul ne-. Cele ~apte planetc erau uneori numite ~i "Cei ~apte stralucitori ~U. "In acest timp. ca.zona a derutei" odatii ce depa~esc Pamantul ~i'se apropie '< de Venus. l"'~salvat pe Sin ~i i-a redat acestuia" lar. . tr-o :.. babiloniene sau asiriene Ie acorda numeroase titluri ~i Ie. Aceste planete . . Si nefilimii erau la curent ca rachetele sau nave Ie intrau in. se pare ca Saturn punea marl probleme nefilimilor ~i navelor 10r.SIG ("Planetastralucitoare a vietii verzi").

. aratii diferit: este mult mai mecanic.precis..~apte zei cere~ti" era numit ..A ("Lumina 4e la poar... a saiuta un astronaut care se afla inca in spatiu.Oare aceste nume exprimau doar teama. Zburand ca 0 pasare. 1~ ~_ _n~ ___ . m~ntulin care ei i~i puneau costumele spapale (me). cpmunicii in mod constant cu "Controhd Misiunii" de pe Pamant. ta apelor"). foarte vechi.~ar (Saturn) ~i Ki~ar (Jupiter).MEGAR ("Cel mare care face costumele 'spatiale'').. . ~i totu~i.asemanatoare cu cea a unui "om-pe~te".. 12l) Obiecttil central din desenul antic este simbolul Planetei nefilimilor.cand nava se afla intre An. dupii ce au trecut de Saturn ~i le.semnalului de pe Pamant.__ ~U. Annunaki. Mai insemna ~i.NA ("Calauza cea buna din ceruri") ~i descrie. tntr-o mana tine un iris1rument. cu. /d.ca este un "vechi text magic". Fig.Ea fusese mcuta ca 0 arma. Ei au nurnit planetaa cincea Barbaru ("Stralucitorul") ~i SAG.' "Aripile" sale arata exact ca panourile. mai mult ~ificial..iintr " in rpn..J__ . Un alt nume pentru Jupiter era SIB. pro. dupa cum am vazut. modul .destinatia lungii dilatorii spatiale. Un text sumerian.--c--~ ': planeta. Partea de jos a costumuluisau este . Mai . . sosind la Eridu. Marte era numit ~elibbu ("cel aproa~ de centrul" sistemului nostru solar). tura de asteroizi. . ~'. Daca in Orientut'Antic sihiba gi fusese alterata ~i transformatiiintr-un suitet mult mai familiar.' Nava circtilara.iar cu cealaltii riispunde . pri se refe-.. se gase~teintre Marte (steaua cu ~ase colturi) ~iPamantul cu Luna sa. decat natural. ("pamant". se pare. un zeu i~i intinde manapentm. ~U.SAR Sea zdrobit. . Ea a fost lansata inainte ca moartea..QI (. reau la ni~te acciderite spatiale adevarate?1 Ritualul Aldtu. Cu siguqmta. Pe lista celor ._." 284 ZECHARIA SITCHIN :A Douisprezecea Planeti 285 dreptatitor.solare folosite de navele spatiale americane pen1rua converti energia solara in electricitate. (Fig.. babil..Tnnitf':r ~i M:lrtf' ". Spune cum Marduk. trimitWidu-ne la reprezentarea centurii de asteroizi in viziunea sumerienilor ~i a Bibliei. in apropiere de Marte.de pronuntare ~i silaba gi au ajuns pana la.o vesteteribita:' . . Pamantul. ca ftin. Marte era numita UTU. . a piirtiisupreme a sistemului solar .a apiirut in cale Jupiter.KA.SAR ("Vanatorul suprem") ~ipe cei cincizeci de astronauti ai saL Oar teama de primejttiite spatiale era evi4etlt numai in legatqra'cu Saturn. antene. 121 Un desen neobi~nuit sugereaza cii 0 nava a nefilimilor.. nefilimii au respirat u~urati. despre c. necesara probabil pentru 0 eveniuala prabu~ire in ocean.Locul de odihna a lui ~U"). Celedoua antewnenu pot fi confundate. '--r-: -. care erau cincizeci.-. . se grabe~te spre tatallui. cea care adistrus ~U. _rolul sau in calatoria nefilimilor: era semnalul pen1ru 8 coti sore nasaiul dificil dintre .d "bratara"ce desparte "apele' de sus" ale cerului de "apele de jos". cu aripi ~i --r--' . face referire la "furtunite apelor" intre An~i Ki in ziua a pa:tra . "uscai").AN.GAB.are Seapresupus .J_ _ __. S-auzdrobitcuea. Ea. Acesta are un coif cu un vizor 'de protectie ~i 0 plato~a. . Pe J>amant.ZI. la publicarealui pentruprimadata. . inregistreaza disparitia unei nave ~i a celor cincizeci deocupanp ai ei.tinutul de la capatullui ~U". in 1912. Din acest titlu putem deduce ca acesta era mo.cu un varf in forma de con." Textul nu identificii cine este "e~". globul inaripat.. .noi cu sem. " .t' "'''"...I" /f!o ..

Multele nume de coipuri cere~ticare apar in cele opt seg. . Partile care s-au pistrat au forme ge'ometriee dif~rite de oricare altele vazute pana atunci pe vreo scriereantica. Locul de aterizare de la capitul acestei calatorii era cea de-a ~ptea planeta. triunghiuri. evident. :sayee. In 1912..masuratori. cineva va gasi ~i descifra mesajul transmis de noi prin sonda Pioneer 10.zeul muntilor.w:'_ . 1'. unii arputea eonsidera inutil sa se ~tepte sa descopere un astfel de mesaj pe Pamiint un mesaj care sa Ie transmita pamiintenilor informatii . mia babiloniana" au considerat-o planisfera (reproducerea unei suprafete sferice pe 0 harm plana). Aceasta placuta de lut misterioasa a fost adusa la cui 'no~tinta comunitatii ~tiintifice intr-un studiu prezentat in fata British Royal Astronomical Society (Societatea Regala Britani~ linii care se intersecteaza.Bosanquet ~i A. In prima forma a scrierii pictografice.iL 286 ZECHARIA SrrCHIN ~'~"Douisprezecea Planeti 287 nificatia sa onginala.epar a fi . L.... 122) .. Dovada 0 eonstitu~e 0 tabliti de lut deseoperita in ruinele bibliotecii di~ Ninive.R. a taeut. . ~i aeeasta nu este decat 0 copie a uneia sumeriene.. desenate ~i ~rise cu 0 precizie considerabila.- $ar ~adi il Enlil ana kakkab $U. care este imparpt in opt segmente.mente arata. pe atunei custodele sectiei asiriene ~i babiloniene a British Museum. La fel.Este eel mai stra- niu document m:esopotamian!'~ ' . ~i probabil ca au 0 semnificatietehnica".referitoare la 1gea!izarea ~i drumul spre A Douasprezecea Planeta.:. de cele ~aptepuncte care --- .o copie foarte exaeta a acestui disc. Imr-Ul1ul u~u p. numele planetelor dovede~e ca este vorba de un zbor spatial. Ei au indicat ca 0 serie de senuie cuneiforn). cine ~tie peste ciiti ani de acum inainte.. ~ichiar ~ini~te elipse ca de Astronomie)pe 9 ianuarie 1880.cu certitudine caracterul ei astronomic. Pamantul.""l'ptiitnrii ('Jim ~j-au a. in mod special. ~a cum 0 doreau tiefilimii: geo~grafie. Gf icabbi .M. geo-metrie." I I I I .::_~-. de~i unele semne cuneiforme de pe aceasta tablita s-au :-X~"'nf 4'nn h. (Fig.:::--". Aeeste forme ciudate inelud sagep.: "'. . este un disc. Insa~ spre deosebire de altele. * Poate noi nu yom afla niciodata daca.mmat resDOnsabili..H. .GJ mai insemna ~i~ibu (a ~aptea).Textulastronomicexplica: . zeul Enlil." Identice cu cele ~apte popasuri ale calatoriei lui Marduk.. -'Fig.H.. Bosanquet ~iSayee erau intrigap. King.~U. un astfel de mesaj exista.122 I 0 curb~ geometrica ce se presupunea ca nu era cunoscuta de oamenii Antichitatii. geo-Iogie. mul~ mai yechi. La fel ca nenumarate alte astfel de tablite asiriene. ~i totu~i. cu planeta ~ugi este una. semnul.W.":' A~trnno- tatea desciftarii ei au smr~it prin a exclama: .

123 . ~1 l1Ul11"1" Lt""'l\.I. daea Ie citim. Ele sunau cam a~a: rachetA rachetA fu~& fu~& ~~~~~~~~~~~ fu~& Fig... 1. Dar eforturile lor de a oferi aceasta explicatie nu au depa~it stadiul de a citi corect valorile fonetice ale semnelor cuneiforme ~l de a descoperi adevarata menire a tiiblitei. el a abandonat studiul acestui unic document.sunt de fapt.. Oppert ~i P. de~i formele geometrice c._ ~i inteligibile (chiar daca sensul ~i scopul lor ramaneau ascun'se).Astronomia vechi10r caldeeni) ca fiecare dintre cele opt segmente are un unghi de 45 de grade.dar trage concluzia ca nu are nici un sens. El sugereaza ca punctul focal marca un anumit loc de pe cerul babiloDIan. na na na na a na ana nu (pe transversala) ~a ~a ~a ~a ~a ~a (pe circumferintii) ~am ~am bur bur Kur (pe orizontala) Cand Societatea Regala de Astronomie a publicat 0 sdhi-. aceea de planisfera astro- Weidner a considerat ca tiiblita folosea atilt pentru astronomie. Jansen au reu~it sa mai descopere numele unor !!tele ~i planete.. .intr-un articol dintr-o revistii germana din 189"1 (Die Astronomie der Alten Chaldiiel' . scrise in limba asiriana..GAN ~i un corp ceresc nurnit APIN. nu ca silabe asiriene. de unde. Lucryrile s-au oprit aici paoa cand Ernst F. fiind utilizatii ca tiibliti magica pentru exorcizare. 123) Ceea ce ni se dezvaluie aici este 0 harm cereasca.J. sensul lor iese imediat la iveala de indatii ce vedem care este 'sensu1aceslor cuvinte-silabe. rian. tii a acestei planisfere. Dr. deoarece ele apar pe 0 linie care une~te "steaua stelelor" DIL. publicat in 1915. Dar inscriptiile de pe tiiblita au un cu totul altinteles. ceea ce ~i.a"'. Weidner.'-"'... cuvinte silabice sumeriene.1JVl I3\.288 ZECHARIA SITCHIN A Doui!iprezeeea Planeti 289 apareau intr-unul din aceste segmente. Liniile inclinate la 45 de grade par sa indice traiectoria unei nave tiiblitii. Ei au spus ca !lceste'.. au spus ei.'caci nu poate fi pus la indoiala faptul ca aceasta este doar 0 copie asiriana a unui document sum~- nomiciL .. maio intai intr-un articol publicat in 1912 (Babiloniaca: Zur Babylonischen Astronomie) ~i apoi in cea mai importantii carte a sa Handbuch der Babylonischen Astronomie (Tratat despre astronomia babiloniana). semne ar putea reprezenta fazele lunii. insotitii de 0 serie de instructluni. 0 serie de silabe ce se repetau. ul.. ce marcheaza drumu11ui Enlil. Fritz Hommel a atras atentia. invariabil.toate cele 360 de grade ale sferei cere~ti.O. la fel ca celelalte texte ce contin silabe repetate. planisfera reprezintii intreg cerul .. cat ~i..u . ci ca.J.pentru astrologie. c<?ncluzioneaza el.silabelelipsited«sens .. (Fig.vJ a L7..oIJ03'" 1. CU acestea.Dadi luamunul din segmente(sa-l numimsegmentulnu-marul1)... analizeaza aceastii . ' "Nu existii nici 0 indoiala ca acest simbol enigmatic este susceptibil unei explicatii foarte simple".11. Uimirea sa se datora faptului ca. inscriptiile de-a lungulliniilor (atlate la 45 de grade una de' cealalta) nu aveau nici un sens. Ele erau. .

este ase. " . trebuie ridicata ("trasa in sus"). acolo unde se intalne~tecerul cu Pama:ntul~"c In cer. mai aproape de locul de aterizare? Acesta pare sa fie mtelesullegendei de sub linia orizontala: .:. De parca pentru a confirma presupunerea "noastra. .NI supraveghetorulcoOOriirii"..i~.rfi Thompson... apoi. el poate fi citit ca "tinutulimparatului. [Gemehii] a carui intiilnire e fixatii: kakkab SIB.pregateasca.sensul schitei devine evident:'ruta de IiiPlaneta Impiiratieipaoa in atmosfera Pamantului trece printre Jupiter ("primul popas") ~i Marte ("locul 'unde este data calea'cea buna"). uma aran:S'Vt. probabil. Dilgan ~i Apin. Sa reprezinte acest ftagment 0 faza a zborului rnai aproape de Parnant. Linia reprezintii traseul. inalt.TAB.segmentul al patrulea. Deci.. iriscriptia care se poate citi este: "Kakkab SIB. caci inscriptia spune cu claritate ca aceasta harm nearata <. prin ni~i~ nori de vapori.NA.de "caile" cere~i. credem noi~ linia inclinata leaga A Douasprezecea P1t:]npt~ -tlnl1tl11 .. Suntem de' Informatiile din acest segment se refed. cu sau tara echipaj labord.dupa care numele planetelor'descriu " . rachetele. o calatorie spatiala a lui Enlil insu~i.I. f..Iii apare deasupra unui ~ir de ~apte puncte .. de la PI!ltola Parnant . Continuand in directia acelor eeasomicului. iar APIN.Epping'~i Strassmaier. Aceasta terminologie. deoarece urmeaza sa treaca peste un obstacol.. 'partea lizibila a segmentului urmator are urmatoarea inscrlPtie: "ia ia ia arunca arunca arunca arunca comple..~n__:. I Punctul de plecare este triunghiul din stanga. telinenul.HIC114 l. 290 ZECHARIA SITCHIN' 291 A Douiisprezecea Planetii care coboad dintr-un punct "malt. unde se vede 0 portiune un punct de aterizare. desenat cu baza deschisa. cuviintul"ccr" fiind repetat de unsprezece ori de-a lungul ei. pamahtul cu munti". . spre 0 zona mai joasa in care nu se gasesc vapori.' In. .dintr-o elipsa.. Numelelor Ie indica a fi popasuripe traseu. irialt. nava. rachetele" pentru aincetini. fera Pamaotului. . se pare. in apropierealiniei orizontului." Inscriptia din cen. ~rnn~r4JIt11hI1 n. pregateasca" instrumentelepentru aterizare. I~" .~.:~ . ~ . Dadi a~a stau lucrurile. ~avigheazii stabilindu-~i un "punct fix" intr-o anume stea mai stdlucitoare. Triunghiul din dreapta este identificat de inscriptia ~u-ut-il Enlil ("calea zeului Enlil"). t " mune. unde toate segmentele converg catre functiile acestora.. cu sigurantii. ''Jeazii completeaza.GAN inseamna. literal.NA. Drumul trece printre doua corpuri cere~ti.. Totu~i. cum a.. spre orizont.ZI.p Lo:.. .:um"a trecut Enlil pe langa planete". .~ 1__- ~~. .BA.AN. ideea ca aceste doua stele slint ni~te corpuri cere~ti indepartate tru spune: .legate printr-o Iinie inclinata la'un anumit unghi. instructiunilecatre' \ astronauti capata sens: Ii se spune sa "pregateasca.NA.. este contrazisa de numele lor: DIL. reprezenta partea de nbrda c~ndui vazut de pe Pamant. inalt". nu putem spune nimic despre tehnica de navigatie a nefilimilor. .. care conpne ceea ce par a fi n.cele ~apte planete. Ni se"infiiti~eaza un desen < geometric precis compus din doua triunghiuri. care. nianator cu un semn din scriereapictografica din Orientul An. Daca naveIe noastre." este aceea~i cu cea f610sita in lista "celor ~apte planete ~u ". 0 inscriptie care declara ca acesta a Cost drumullui En. "munte~munte. tic. Triungh.imantn1 rl1 mnnti" . acord cu 0 serie de autoritiip in domeniu.Deal deal deal dealviiifvarfvarfvarfo~ ora~ or~ o~. a~a cum am spus mai devreme.AN. zona-pn-' tii este in partea dreapta." AI treilea segment. hi apropiereade Pamant trebpind sa fie aprinse "rachetele.reprezentand marginile indepartate ale sistemului nostru solar. trimisallui AN.iul din stanga.~'1"h . care au identificat-o pe Apin. . ca fiind planeta Marte. se declan~ea'. dinco\-i 10de emisfera nordica a cerului ~i. Unii c~rcetiitori sustin ca acestea sunt numele a doua corpuri cere~ti indepiirtate sau paqi dintr-o constelape. za pregatirile pentru aterizare. Dovezi ca' aceastaeste 0 harm cereasca cu instructiuni de "zOOrapar ~i in cel~lalte segmente. te indicatii despre cum sa se stabileasca destinatia in funcpe de un anumit grup de stele.' Nu este deci surprinzator ca celelalte patru corpuri cere~ti. "priniul popaS". ..ZI.{"n ~tm(\Q_ .kakJ«lb MA~. "acolo unde este stabilitii calea ceabUna".zeitaIshta(' ~ipropozipa misterioasa: "NI. sunt infiiti~ate separat. [JupiterJ otera cuno~tinte'" .cele afla1e in "zona de deturnare".

..a. in schimb este "canal canal 100 100 100 100 IOQ 100 100". In. ...1v~ur". AI ~aptelea segment este prt(a deteriorat ca sa adauge ceva. Acest :&agment descrie pregatirile in vederea plecarii pe Pamant sau depe Pafnant? Se pare ca adeyarata este ultima varianta. ~ care pOate insemna "EI cel care vede" sau ~..(Fig... JUlllJaJW .au adeviir 0 astfel de harn ee arata "calea dintre Cer ~i Pamant".. .U.te "cer cer cer". :)1 JU .pc drumulcatre cer" ~iAnu a descoperit acest luCru. segmentele sunt aranjateF' in mod secvential... AI optulea. ' 'tirumuldintre planeta lor ~ia noastra. Exista totu~i un model in acest fragment partial deter10ral De-a lungul uncia din. mai sunt inscriptionate de douii ori cuvintele "combustibil apa grane" ~i de doua ori "vapori' apii .el a do" ' 'De ce Ea. ~i ultimul segment este ~i cel mai intreg... UJ.enul mai arata patru seturi de cruci.intoarcere"..linii.tre.. aterizare de pc I'amant iar cu celalalt in directia opusa.". scliimbii schimba ' ' " schimbii pnve~te traseul ~i dealul Lin~a orizontala contine. U\oIU.. descoperit printre ruineJe de Ja Nippur. unui om ne~dnic Calea dintre Cer ~i Pamant i-a aratat-o ..U.pe Linia transversala a urmatorului segmentnu mai es... . deoarece linia cu sageata ascutl1iiaratii cu un capiit Jocui ... 124) Cand Ea i-a eerut emisarului lui Anu sa "it dudi pc 'Adapa. des.. .departat depiirtat.. . Un 'astielde.:n. ' In planisfera pe care tocmai am descifrat-p avern intr:stiUllJtilUl. camp. atunci aproapc 1X>ti simti bucuria nefiliniilor:. 292 ZECHARIA SITCHIN A Douiisprezeeea Planeti 4 293 Daca..nou linia transversalaca fiind "cer cer cer". t~xt."ridicii .. Segmentul urmator. 124' ..c in~criptie spune: . * Tot in acest fel i~i gasesc explicatia ~i alte textecare vorbescdespre distantele dintre planete. Instructiunile sunt . sage'He ~l mscnptll1e marcheaza un drum Intre douii planete.U. Dandu-i un ~em? . Liniile direC'lOnaJe. ci:&e: racheta racheta racheta ridica' 40 40 40 40 40 20 22 22 Fig. avand cir- grane"..... tAnd ca: identifiea din. anun~: luminanoastra luminanoastra lumina noastra schimbii .. pcntru prima data. altfel inexplicabile... sunt totu~i cateva inscriptii care pot fi citite ~i inseamna: ..{..'''''. a~a cum pare sa fie cazul. munte munte". aluneca .viizand". jar comanda este "apasa".' Facandu-I diferit de ceilalti. tit saaile: sageatascriind .LU u "'..t"'... )de. aparitie aparitie".{ la apropierea de spatioportul de pc Pamant.

1. ~iar fi ajuns pe Pamint cu mult inaintea planetei. Aceasta ar fi nece:sitat lansarea navei spatiale (C) in momentul cdnd planeta era la .. PA (Pluto). .tn'timp ce A Douasprezecea Planetii(~i ea.jumatateadrumului dintre apogeu ~iperigeu. .. ' r CURSUL NAVEl SPA'flALE . Luind in considerare faptul ca. mod de actiune ' nava principala se apropie de tintii (in cazul rl. (::energie. ._&. aceea a unei calatorii scurte ~i raminerea in atmosferaPamantului pina la sosirea planetei."'!' "'.294 ZECHARIA SrrCHIN .: ORBITAPLANETEI MARDUK. planeta.efati.. tiiblita nu era decdt 0 copie "de pe una originala. Putem considera cu certitudine ca ei i~i planificau traiectoria cel putin la fel de. chiar de pe pianeta lor. nava ar fi urmat 0 traiectorie mult mai scum :~. spundnd (conform' uneiadintreinterpretari): . exact cum 0 fac oamenii no~ de ~tiintii pentru navele noastre. 40 4 20 6 40 X 9 fac 6 40 13 kasbu 10 U$mu/ $U. a de astfel de date.- -- Nava acestora trebuie sa fi fost lansatii. sa ajunga in apropierea Piimintului. .. intr-o scrisoare.a._.spatiale._L'!1~ :: __ . Cdt ~idezavantaje. 125) Bazindu-ne pe unele date tehnice.PA eli mu/ GIR sud . A DouasprezeceaPlaneta.. .&.' "- 295 - ca 4000 de ani vechime..ani paminte~ti. 14&14.navaspapala. J. Jena in Colectia Hilprechl 0 Neugebauer stabile~te in cartea sa The Exact Science in Antiquity. j2J . de 3600 de. precum ~i pe 0 serie de indicii date de textele sumeriene.Oelsner. -'~"'. de fapt~0 . se pare ca nefilimii adoptau acelasi ca misiunile lunare ale NASA: cdnd . cdt durau activitiitiIe nefiliniilor pe Pamdnt. co mult inainte ca ea. care.. cu siguranta.::.'nerie.. Prima'traiectorie necesita lansarea navei inainte ca A ~:Douasprezecea Planetii sa atinga apogeul (punctul sau eel mai . doctor in ~tiinteaeronautice ~i ingi. L. . Fig.:: . nava nu ~i-ar fi schimbat cursul prea mult pe masura ce Parteaa doua a textului ofera formule matematice pentru rezolvarea oricaror probleme interplanetare. amt planeta de unde veneau ei.. (Fig..: depiirtatde Soare). Pe baza acestui lucru si . Aceastii alter~ planete.. era mai veche~'. (~tiintele exacte in Antichitate) ca. se gase~ 'acum la Universitatea din \. Numai nefilimii care traversau orbitele planetare ar fi putut determina a<:este formule.' . Fiira a avea nevoie de prea multe resurs~ de 8:incetinea. tohl~i . Cum viteza planetei cre~tea. in directia orbitei. ADouiSprezeceaPlaneti " t". . Este elar..__.aaltor nu- . ~ \~ . di aceasta parte masoara distanta de ta SU.. . custode la Hilprecht Colection din Jena). PamintuD.t. nava ar fi awt nevoie de motoare foarte putemice pentru a se ridica ~ia pomi spre Pamint (D) cu doar 'cdtiva ani panmnteniinainte de sosirea planetei. .. ci spre locul in care se va afla acesta in momentul ateriziirii. incepind cu Pamint-Luna ~i continuind cu alte ~ase ~~mero~i factori.PA sud Niciodatii nu s-au inteles oamenii de stiinta referitor la corecta citire a unitiitilor d~ masura in aceasta p~rte a textului (0 noua citire ne-afost sugeratii personal.. .ORBITA pAMANTULm SOME APOGEU . imensa sa orbitii. el dii rapoarte distantelor cere~. .40 4 20 6 40 X 7 fac 5 11 6 40 10 kasbu 11 U$60 gar 2 mu/ GIR tab eli mu/ $U. . sugereaza ideea ca era preferata a doua variantii.. au'fost calculate pentru noi doua 1raiectorii alter{('nativede Amnon Sitchin. u. tara indoiala.: _"''7. deoarece numai ei aveau nevoie f "tlativa Intervalul ar fi oferlt nefilimilor amt avanuije. I . de dr. tioneze nava nu spre unde se afla Pamintul in momentullansa-' rii. cdt ~iplaneta spre care se in". de~i de proportii uri~e) i~i continua drumul pe j..

Sitchin a calculat di pe orbita navei nefilimilor din jurul Pimantului exis18 trei puncte care le-ar fi perinis acestora 0 traiectorie mai scurmspre planeta lor. intre Marte ~i Jupiter. plecarea era ~i mai dificila. tn Locul de jos. Unde ati trait pana acum.296 ZECHARIA SITCHIN intra pe orbita in jurul acesteia. . ~ijumitate.cea care face aterizarea propriu-zisa. lara a ateriza.unulla felvoi construi. tn Lac~ul de departe. ~i numele-i voi pune "Babilon" Poarta zetlor. Dr.Naveta pentru aterizare trebuia sa se uneasdi" cu nava-mama. La Adunarea Zeilor voi yeti veni. .Palatul tmpiratesc al SflintuluiLac~' am (. . este lansata 0 navem. in schimb.' ~'" . nefilimii indeplineau toateaceste conditii.. . . un an /' CapitolullO Orasele zeilor .onstruit. i~i explici apoi scopurile: Canddinceruri. Marduk. ateriza. . continuandu-~i drumul cu viteza orbitala maxima. coordonare cu planeta-mama. Acum. era nevoie de un teren favorabil. decola~i pleca de pe Pimant. Aceste trei alternative ofereau nefilimilor posibilitatea de a reveni pe planeta lor in circa un an. Pe cat de dificila era aterizarea in bune condipi. aflata aCum undeva dincolo de perigeu. ' Pentru a sosi. ghidare de pc Pamant ~i operfecm ' Dupa cum yom vedea. Loc de odihni pentru noapte va fi Pe top sa va primeasci. care apoi trebuia s~-~i utilizeze motoarele la maxim pentru a ajunge din urma A Douasprezecea Planeta.

\ ou v ~ "U¥I.fiecare. Nivelul miirilorera mult mai sciizutatunci. In cautarea unei alte p~anete care sa Ie fie "casa". . atuhci cand au coborit pentru prima data nefilimii pe planeta noastrii.. caci nu este una din zonele cele . -_.' ani Prima glaciatiune .mai multca si- gur. maibogatein petrol. mari zacaminte de roci sedimentare. folo. .. Parnantill trebuie sa Ii se fi pamt potrivit. Caci. .. care poate fi ase. lara indoiala ca nefilimii au cercetat cerul mai intai de pe suprafata planetei. in plina era glaciara. vegetape · ~i bazele pentru viatii animala.. el trebuia sa fie "casa de departe de casa". . Atentia nefilimilor s-a indreptat..din fazele de inghet ~i dezghet ale Terrei: oceanelor ~i miirilorscizuse cu circa 600-700 de picioare fatii de nivelullor actual.Viii Niluluii s-a acordat. nefilimii au pus campiile Indului pe ultimul loc in pieferintele lor.£. . creau trecitori ~i. c . NUmal0 regiunefoarte redusii putea sa asigure toate aceste conditii. locul doi.dar petrolul din zona se afla la mare distantii. ~i neceslta etorturi serioase pentru extragere. in timp. plus terenurile plate necesare pentni ateriziri~i decolari.... precum ~ica suport pentru viata vegetaIi ~ianimala necesariihranei. acesta ariita totardiferit de cum este v~t astazi de astronautii no~tri.deasca~i. atugci nu aveau deloc. probabil. Parnantul nu era doar un simplu loc de popas pentru 0 scurtii vizita sau doar pentru 0 misiune de cercetare. iar anumite zone care au azi doar ptoi sezoniere erau atunci bine udate Fara indoiala. ---. manata ea insa~icu 0 nava uria~ii-cetrece pe langa aproape toa-' te planetele sistemuluinostru solar. ~ntru spilat ~ipentru alte activitap. au cautat un tinut cu cIimi relativ temperata.f3rii a fi nevoiti sa recurga la costume speciale. Un mu ar fi asigurat irigarea unor mari suprafetede teren ~i ar fi fost ~iun mijloc foarte convenabil de transport.UUU de ani A doua perioadii glaciara . Fiecare din bazinele acestor fluvii era bun .a inceput acum circa 600. "- Calatorind . acum circa 450.Ia bordul" propriei planete. IX'UUIUI . acolo unde astazi avem apii sau li~oraluri... .teren moate.canioane.Aveau nevoie de api de Mut. unde ni~teadiiposturisimple erau suficiente ~i unde puteau si se mi~tein haine de lucru ~are. Nefilimiinu puteau sa nu se gan. verdele. unde ar fi putut nefilimii si-~i stabileasci primele colo- om .---.i Q?i seau pe scara larga '1' . Totu~i.000 de Prima incalzire (perioada interglaciara) . daca i~i aveau cursul pe teren muntos. pani in loculunde se varsau in mare. nl ~p.daci i~i aveau cursul'pe.. Mai deVreme sau mai tarziu. Nuantele sale de albastru indicau faptul ca poseda apa ~i atmosfera propice dezvoltarii vietii. w - "". credem ca ei ar fi cautat un loe cu ziciminte oogate d. cafeniul indica existenta parnantului solid. ea se afla in mijlocul unei ere glaciare .000 de ani Cand au aterizat nefilimii. 5SU. cind s-au ho"tiinitsa vina pe Pamant. creau zone 'vaste de m1a~tini. Apoi.-r. probabil ca au inceput sa lanseze rachete iara echipaj uman. atunci era uscat Acolo unde murile mai curgeau.acum . au fost capabili sa trimi~ nave cu echipaj la bord spre alte planete. .-~. Deci. aici gisindu-se. Din cauza particularitatilor vanturilor ~i terenului.298 ZEC!iARIA SITClIIN A Douisprezec:ea Planeti 299 Deci. a~a cum ~tim. nivelul aproape disparusera.a. a devenit centrul unei mari civilizatii a Antichitatii.epetrol. spre sistemul reprezentatdetrei ~ri fluvii ~icimpiile lor: Nilul. caldura ~ilumini. Sosindpe Pirnant in astfel de conditii geografice ~i climatice. Indul ~i Tigrul-Euftatul. Nefilimii~iudecanddupi inscrisurile ~iobiceiurile sumerienilor.-~"'_"'!:1_ :. ~ ca.' Dovezile indica taptul ca.acum 480-430. Pe Parnant. u.c t de ploi.. caci 0 mare cantitate de apa fusese imobilizata in gheata care acoperea uscatul. 0 . pentru colonizare. dar nu peste tot.&Utw. petrolui este o sursa multilateralade energie. circa 0 treime din suprafata planetei noastre era acoperitii cu C1J"a~Q.000 de ani.&. unele zone care astiizi sunt foarte bogate in precipitatii. caci se gase~te ia .una . intr-adevar.Ia 0 aim necesitate: 0 sursa de energie ~icombustibil.. printre altele. dar ~ica material vital pentru realizarea de nenumirate alte lucruri.

. Cu toate ca. deci. locul ales. at fi fost descris~.GAL-ii 'care calatoreau cu navele spatiale erau irtibracati ca pe~tii. ci a douamarl . ei aterizau pe apa. Spre comparatie. IM~ Cei trei istorici greci care au transmis pana la noi opera lui Berossus.~i in timp .11 sub coada de. Dupa c. bitumul.-.spfe tiirmni~te"oameni-pe~ti".Edenul . asfalt.ni se spune ca "umbla prin gtidina'in racoareazilei".GlR. smoala ~iasfaltul-iessingure la suprafatii..Vocea sa ~i limba ce-o vorbea erau ca ale oamenilor. unzeu ca~ ~i-a tacut aparitia din Marea Eritreana Ct.astfel ea in cazuri de necesita1e. un golf de unde sa se poatiiporni lungi calatorii pc apa era. .afirma ca unii dintre AB. din ea ie~ind ~j venind . Era un loe cusol bun. (Interesant de remarcat este faptul ca sumerienii aveau nume pentru toate produsele bituminoase. ca 0 ciudatii aparitieIdin cer c~d in mare.. el avea cap de 'om sub capul ~arpelui~i picioare de 01.in capsule ermeti<.iar al patruleaesteEuftatul.acolo unde izvo~c cele doua rauri importante impreuna cu altele douii mai mici. de 0 mare importantii. cand ceea ce astiizi este Golful Persic nu era decat 0 bucata de pamant ml~tinos.Pison (.e. tara indoiala. Ara. in. 4 .Jmbel~ugatul")~iGhihon ("Cel carese revarsa"). De la Golful Persic pana la muntii din care izvor~c cele doua fluvii. cel putinla inceput. ne putem imagina. care era mult mai aproape? Aceste relatiirianticeconfirma ipoteza noastra ca nefilimii au venit prima datii pe Pamant in mijlocul celei de-a doua ere glaciare. in cartea sa The Rivers of Paradise - Raurile din paradis) cQnsideraca cele patru cursuri de apa se unesc in Gofful Persic. rizarea:nu depindea doar de 0 singura mare.iar sanscrita treL) . la sute de mile departare de colonia lor mesopotamiana.petrol. .uua"'Uj' aspect.Oceanu1 Indian in sud ~iMediterana in vest . insemnand "campie".A.. In vechile texte ~i desene. Cart~a Genezei descrie lac~ullui Dumnezeu pe 'Pamant . de'asemenea. Speiser. In ~impce opiniilereferitoarela identitateaprimelordoua rauri.umyom vedea. . sunt contradictorii. Aveau noua nume diferite pentru aceste produse. in primul an al "coborarii tmparatiei Cerurilor pe Pamanf'.care se potrive~tedescrierii.DIN. dar totu~i cu vanturi racoroase." (Fig. Un nume sumerian' pentru laca~ul zeilor. ar fi insemnat "casa celor drepti" .UUU J.0 barca scufundatii".. plina de bii1ti~i smarcuri. Un text care vorbe~tedespre calatoriile'cere~tiale zeitei Ishtar spune ca ea doreasa-I ajunga pe . ei in sud.ca fiind un loe cu 0 clima temperata. altH (cum ar fi E. Mesopotamia oferea 'pro~imitatea.ei venindIa:tiirmdin apeleMa?~~~!r~~ne-:-astiizi Marea. Unii savanti locali. ele sunt Tigrul si Eufratul. "Fiinta daruitiicu intelepciune". de~iOann.:pe~te. ' una.radacina acadiana edinu.A Douisprezeeea PlaDeti 301 adancimi foarte marL Regiunea dintre cele doua fluvii. se intind unele dintrecelenW bogatezacaminte de petroldin lume.nu a uneia. mai ales ~miculturii ~iera udat de 0 retea de patru rauri. ce in alte regiunitrebuiesa forezila adancimimad pentrua-I scoate la suprafata.maritimi".""41J. Numele blbllc baen este ae ongme mesopOtaffilana. Cronicarul reiateaza ca. ate.Marele gallu" ("Navigatorul-~ef') care fugise cu ." . Sa ne reamintim ca titlul "divin" al vechilor zei era DIN. el curge la rasaritul Asiriei. gudron etc. E.mai fost ~otivatii ~i de un alt .intr-adevar.. Textele. cel putin la fel de important.Daca aceasta era metoda de aterizare. cand puteau fome bine sa aterizeze in Golful Persic. Mesopotamia.~ichiar a fost. Raiul nu soarafla in nordul Mesopotamiei. pacura. tarul. ("Cel'drept din rachetii").300 ZECHARIA SITCHiN . in ceea ce prive~tecelelalte doua nu existii nici un dubiu.esarata ca un pe~te.registrau. UJi11 1AJi1V"ItU"".periodic.sc~ldafiirmurile Babilonid". unele indiciisugereaza ca. . mii au construit pe Pamant un spatioport.vechiul Sumer (actualmentein sudul Ira~ kului). propice agriculturii.Berossus po~este~telegenda lui Oannes. caci. tragandu-se din. a fost.zeaza Edenul-in nordul Mesopoiamiei. cald.limba veche egipteana nu aveadedit doua. in timp. Alegerea Mesopotamiei a.~i numeIe celui de-al treilea era Hidekel (Tigru). nefili-' De ce preferau nefilimii sa coboare 'in Ocea~ul Indian. spun ca astfel de aparitii se in. navele nefilimilor eriui numite "barei'cere~ti". Aterizarea tinor astfel de astronauti . smoala.

. geografic ~i in timp./ g I .~ne de mai t<irziu..tl Pana in zilele noastre. Erda in germana veche.) se nume~te Erde in germana..- I I~'!.za.ale liefilimilor.. El.in engle. Dincolo de aceste tinuturi si-au intemeiat'nefilimiiprima ~ezare pe planeta noastra. Legile Sfinte. Coborand in Marea Arabiei. ") . ~i..:. ~.nntp. despre care se crede ca este originalul .. 127) * . tVp '-. .~ide traducerilelor acadi- .. Un text sumerian. I ~ . nefilimii au 'infiintat Stapa Pamant I. Textelesumeriene.. I- Fig..(Fig. Jordh in islandeza. I .t. . Erd sau Ertz in kurda ~i Eretz in .l I:p. I-au pus numele E. ebraica. n.Tablitelor Potopului" acadiene. primele fiinte inteligente de pePamant s-au indreptat apoi spre Mesopotamia.. Earth a fost Aratha sau Eredes in aramaica...: Douisprezec~a Planeta ~"~"""'~-T7)¥"' 303 f I J !'~ J 1" ~~ .302 ZECHARIA SITCHIN It. m~i nntriv. mergand inapoi. un avanpost. Jord in daneza. cuvantul persan ordu inseamna "a~i stabilitabara".i r. 127 Fig. legile cele drepte le-a flicut. Ni. Cinci ora~e in locurile sfinte a intemeiat. izolat pe 0 planetJi pe jumatate inghetatJi. .:s': ~.colonii sau "ora~. .RIDU ("Casa construita departe"). in ordinea in careacestea au fost infiintate..confirmate . . un loc cu totul nepotrivit pen1ruaterizarea unei "navespatiale.~ nn nlimP. mwt mai mult decat linia tJirinuluide astazi. Airtha in gota.J: r:f ~. Ni se sp~ne chiar ~i numele "zeului" careconducea fiecare dinaceste colonii. Tinuturile mla~tinoase se intindeau mult in interior. Este un cuvant care a prins radacini in majoritate~ limbilor: Pamantul colonizat (Earth . 126 intr-un cuvant.. Erthe in engleza medievala. in sudul Mesopotamiei. spune despre primele cinci or~e: Dupa ce Imparatia Cerului pe Pamant s-ascoborat. Dupa ce sianta coroana ~i siantul tron Din inaltul cerului au fost aduse.. . in~ira prifi1ele .e". . La Eridu.

..A carui casa este pe apa") . " . sugereaza ca una dintre problemele carora primii "coloni~ti"'au trebuit sa-i faca fata era cea a smarcurilor ~i ml~tinilor.a acestora. pe~ti. lar ellui Sud i-a fost incredintat. .. EI mlastinile le-a masurat. faptele lui Enlil. Am selectat aici cateva versuri semnificative: . Acesta ~i alte texte. " .. Din pacate. Eta mult potop de ape.se potrivesc perfect cu situa1ia data._.I .. tabile ~iintroducerii irigatiilor. rege it fost incoronat.".1 ~...~~apii dau din coada Zeul adanculuiapelor.__. Printre trestiile..' AI doilea era BAD-TIBlRA.cert este ca textul este scris la persoana intai.:_.Aici ne yom stabili" a fost Enki (Zeul uscatului).." Eforturile'de a draga albiile raurilor ~ilacurilor. de data asta la persoana a treia.J. care mar era nurnit. Cand eram langa paji~tile sale verzi. a pus sa se cure1eapele raurilor. Cand m-am apropiat de Pamant.~.....A (. In el._ .. .. -----. ERIDU era... va .multe foarte fragmentate.EI a adus. ' t..gizi.Legenda lui Enki ~i a Ordinii de pe Parnant" este cel mai lung !ii mai bine pastrat dintre Poemele epice sumeriene descoperite pana acum. in ele ~rapl ~l. eroul Utu..u . Lui Nugig. Versurile care urmeaza sunt dedicate laudarii lui Enki ~i a rudelor sale. conduditorul.1...l".. .Zeul uscatului") ~i E.. . Dupii aceste i~troduceri.~i-a Iacut casa.4. cele mai . sa-I conduca i I-a dat. Dovada este data de. L-a ridicatde pe piimant: In loc bun I-a construit..J~ ..LJ&UU 'f& w.L"6'"'U