1

AVENTURILE SUBMARINULUI „DOX”.

De H. Warren.

Nr. 178.

ÎN ORAŞUL MORT.

Trad !ere de LIA H"RSU.

2

Un submarin perfecţionat după toate invenţiunile moderne, e urmărit încă din timpul războiului mondial de toate naţiunile europene. Căpitanul Farrow, comandantul acestui submarin, om de o bunătate rară, reuşeşte să descopere pământuri şi ape care nu-s trecute pe nici o artă de pe !lob şi-şi creează un loc de refu!iu pe o insulă pe care o numeşte "#nsula $di nei% & un adevărat rai pământesc. 'ar nu poate fi mulţumit, atâta timp cât fiul său (eor!e, un tânăr de optsprezece ani, se află sub tutela unui individ periculos.

Cu a)utorul credinciosului sau servitor, Farrow reuşeşte să aducă pe (eor!e pe "#nsula $di nei%. Un testament misterios indică pe acesta ca moştenitor al unei comori ascunse, pe care însă nu o poate avea decât trecând prin prime)dii neînc ipuite. *oate peripeţiile e+traordinare pe care le întâmpina (eor!e în tovărăşia unui tânăr prinţ ne!ru, fac din ",venturile submarinului 'o+% una din cele mai interesante lecturi.

I. #ESTE $ORDILIERI.

3

. pe nişte podeţe ce păreau suspendate în aerul subţire al munţilor. Un râuleţ ce părea tot mai ademenitor pe măsură ce perspectiva-l apropia. /ncepând din oraşul Cuzco. începea o alta. este unul din izvoarele marelui fluviu 4 . 1etre. nimic nu mă va mai putea uimi. pe care !âfâia acum trenul. redus. Cu !reu ai putea crede că acest râuşor. a fost traversat de câteva ori peste meandrele ce< 3 făcea. încât călătorii de abia mai puteau respira. 2a ru!ămintea lui (eor!e. prin cele întâmpinate şi trăite pân-acum. 'e fapt. /n sfârşit. care participa la călătorie.ilometri pe oră. care auzise multe în Cuzco despre oraşul incaş. al cuvântului.erul era aici atât de subţiat. timonierul submarinului şi însoţitorul de năde)de a lui (eor!e. 3+clamaţia era cât se poate de îndreptăţită. sunt foarte bucuros că ne-am decis să vizităm 0atc u 1itc u. cu voce tare7 . Camarazilor noştri le era mai !reu acum. mai ales că erau mai mult obişnuiţi cu aerul !reu şi umed al oceanului. ci trebuia uneori să facă mişcări către înapoi. într-o linie mereu ascendentă năzuind spre înălţimile Cordilierilor veşnic acoperite cu zăpadă. .stfel că trenul nu putea lua acea curbă bine cunoscută a acului de păr. şerpuia o cale ferată. 1robabil că întocmai ca acum. că o întârziere de câteva zile nu conta cine ştie ce. Frânele scrâşneau. deoarece aici fiecare serpentină se sfârşea brusc şi iarăşi. 8unt foarte curios cum se va comporta trenuleţul nostru. pentru a ataca o noua serpentină.cum trenul se pre!ătea de coborâre. îi oferi (eor!e răspunsul. Călătoria începuse sub auspicii deosebite. $ astfel de linie ferată nu avea e!al nici unde în lume. Cred că vom întâmpina şi alte ciudăţenii. pentru a permite locomotivei să se însene mai bine şi să-şi pună în valoarea forţa de tracţiune pe acest drum şerpuitor. situat de cealaltă parte a munţilor Cordilieri. va!oanele se clătinau la fiecare curbă. /ntocmai domnule (eor!e. a fost atinsă culmea urcuşului. de cealaltă parte a Cordilierilor. 'acă la urcare de abia atinsese o viteză de 9: . . ce tronau de la altitudinile lor de peste 5666 de metri. care era situat la o altitudine de 4566 metri faţă de nivelul mării.% DAR A$ESTA&I UN TREN $"T SE #OATE DE $IUDAT' e+clamă (eor!e după ce împreună cu tatăl său şi doctorul -ertram părăsiseră cu trenul vec iul oraş incaş Cuzco de circa o oră. aşa că se putea vizita oraşul în linişte şi fără !rabă. când va fi s-o luăm la vale. acum îşi spori simţitor viteza. Căpitanul se pronunţase destul de clar şi înainte. replică doctorul -ertram care era medic şi cercetător pe submarin. numai că locomotiva va trebui să frâneze tot timpul. . . înspre munţi. Calea ferată urma cele mai sinuoase serpentine care puteau e+ista. 'ar niciodată nu mi-am înc ipuit c-ar e+ista pe lume un tren. s-a otărât de comun acord să se întreprindă o călătorie până acolo. . tot atât de brusc. întrebându-se. dar nu în sensul european. vestitul oraş în ruină şi vom avea astfel ocazia să vedem străvec ea şi le!endară cultură incaşă. Credeam că. care trebuie s-o ia îndărăt pentru a răzbate mai apoi înainte. scutură mirat capul.

#ar aşa "per pedes apostolorum% nu vom putea în nici un caz să străbatem înapoi Cordilierii. interveni acum 1etre.ici în inima munţilor ar fi mai !reu să-ţi ima!inezi vreo !ară. 1este râuleţ în orice caz. . 'acă va fi să aterizăm în apele râului. 1e un asemenea traseu accidentat. a fost de părere la rândul lui 1etre. Când vom a)un!e la altitudini mai )oase. . . să-i parcur!em. . =u pot să scap de impresia că mecanicul locomotivei noastre. se pare că mecanicul nostru a revenit la sentimente mai bune. 8ă sperăm că mecanicul nu va mai spori încă viteza.m auzit în Cuzco că. prevăzute cu !ări. 'acă iei şi tu parte. . fără nici o îndoială. aşa de tare se lea!ănă va!oanele. aşa mic şi primitiv cum este. se )oacă cu focul. trenul se opreşte într-adevăr< Camarazii care ocupau primul va!on al trenului. 'acă reconstruirea podului durează mai mult & poate câteva săptămâni & nu va e+ista nici o posibilitate să ne reîntoarcem la timp. a. . pe submarin. te crezi pe mare. pentru transportul acestora. îl spri)ini căpitanul. li lămuri doctorul. pentru care ar merita să fie oprit trenul? . 'acă se întâmplă ceva cu noi aici. stabili căpitanul cu un umor sec.sta cam aşa-i< 2a curbe. acum văd că frânele lucrează serios< >rea oare să oprească? 8ă fie aici aşezăminte. dar coborâşul. 0ă întreb ce o să facem acuma? . c iar că mi-e indiferent dacă acesta-i unul din izvoarele . în continuare nu va fi o plăcere. . (eor!e stri!ă7 . 1robabil că trenul va porni îndărăt. . 8e pare că un pod s-a prăbuşit în râuleţul nostru. spuse doctorul.mazonului. spuse la rândul lui căpitanul.ici doar n-ar avea nici un rost să ne oprim. 1rea a prins viteză trenul nostru la vale şi frânele sunt suprasolicitate. un tren asemănător care coboară de cealaltă parte a Cordilierilor a deraiat la o curbă şi s-a răsturnat în râul nostru. replică căpitanul. după locomotivă priviră miraţi pe !eam. mai departe. . ne va trebui o zi întrea!ă. . atunci poţi fi si!ur că vom întâmpina peripeţii.. 'ar iată. în adâncul pădurii seculare se află aşezări omeneşti a celor ce lucrează pe plantaţiile de banane. 1oate că aşa stau lucrurile. Calea ferată va deveni inoperantă cel puţin o vreme. iar acum va trebui să ne reîntoarcem la Cuzco. . în re!iunea )un!lelor subtropicale. =-am putea oare să ne continuăm mersul pe )os? . veţi recunoaşte cu toţii. cât de mult se va sc imba râuleţul nostru< . dar în nici un caz nu se va reuşi turul acesta de forţă în douăzeci şi patru de ore. 5 .ilometri. =u mai putem înainta. 1ână la 0atc u 1itc u să tot fie încă vreo zece .mazon. îi lămuri doctorul -ertram. . @tiu numai că. 'in Cuzco va porni apoi un tren cu ec ipament şi lucrători care vor restabili situaţia. în trenul nostru.m călătorit atâta şi nu cred că ne aflăm prea departe de oraşul incaş. . (eor!e. 1ăcat< e+clamă (eor!e. . atunci va fi de "bun au!ur% pentru vizita pe care vrem s-o facem în vec iul oraş incaş. râse (eor!e. -ineînţeles că nu.

-ine numai că nu s-a prăbuşit podul. în al doilea rând. stăteau de vorbă acum şeful de tren cu conductorul cărora li se alăturară şi călătorii. otărî şi căpitanul. Cuzco şi apoi ne vom reîntoarce. răspunse şeful de tren. mai ales dacă suferă de ameţeală. C iar mersul cu trenul presupune oboseală. balansarea continuă făcea râul spume!ând de dedesubtul lor să acţioneze ca un ma!net. Cine nu poate sau nu vrea să renunţe< . 'in fericire drumul decurse fără incidente. care o luă primul peste !rinzile care mai rămăseseră între!i. 8enor< -ine că nu avem ba!a)e multe. despre ce s-a întâmplat aici. 8enor. în primul rând pentru că nu mai e+istau balustrade de care să se ţină în caz de pericol & mai târziu se putea pune o frân! ie de care următorii pasa!eri să se folosească în lipsă de ceva mai bun & şi. se pre!ătea de urcarea Cordilierilor. c iar acum. 1etre merse să scoată ba!a)ele din va!onul în care călătoriseră până aici. 'ar de partea cealaltă a podului se apropie de noi. un om se poate deplasa cu uşurinţă dincolo. cu puţină ec ilibristică. 'in pod mai rămăsese doar o mică porţiune. >om înştiinţa telefonic. $ să mă pun în le!ătură cu cole!ii de cealaltă parte. pe malul celălalt. $prirea asta forţată să tot fi durat o )umătate de oră şi acum trenul care venise de la 0atc u 1itc u îşi începuse drumul înapoi. limpezi de îndată (eor!e situaţia. /n le!ătură cu naveta de persoane. . . . . dar care se dovediră încă solide şi le asi!urară trecerea. în vreme ce celălalt. Cred că între! traficul peste Cordilieri va fi paralizat o vreme.tunci să nu mai pierdem vremea şi să mer!em. Farrow salută politicos !rupul adunat lân!ă locomotivă şi spuse la rândul său7 . 1are a fi sin!ura soluţie lo!ică. până când podul va fi repus în funcţiune. 3ste o surpriză foarte neplăcută. c iar când îl traversam.'octorul încuviinţă numai şi zise7 . nu numai pentru dumneavoastră dar şi pentru toţi călătorii. captându-le privirea. Cei doi şefi de tren mai discutară câtva timp după care au a)uns la înţele!ere. 2ân!ă locomotivă. trenul din direcţia contrară< interveni imediat (eor!e. călătorii care se simţeau în stare să treacă peste !rinzile podului putură să sc imbe trenurile. . -ineînţeles că nu va fi obli!at nimeni să se caţere pe !rinzile podului. =aveta asta poate continua cu toţi pasa!erii. apoi se luară cu toţii după şeful de tren. *rebuiră să fie deosebit de atenţi. >om folosi firele ce mer! paralel cu calea ferată pentru a înştiinţa atât Cuzco cât şi 0atc u 1itc u. =u s-ar putea rezolva problema cu sc imbarea pur şi simplu a trenului? 1este !rinzile încă intacte ale podului. /nainte deci. cred că vor fi de acord şi şefii noştri.stfel. . Căpitanul întări şi ei acum propunerea fiului său şi de asemenea şeful de tren a fost convins. 'ar am putea totuşi coborî şi să stăm de vorbă cu conductorul. Ce intenţionaţi să faceţi acum? . treabă mai anevoioasă acum că mer!ea cu spatele. 1rivind 6 . Femei albe nu se !ăseau în nici unul din trenuri şi cele câteva indiene păşiră vite)eşte alături de bărbaţii lor şi traversară !rinzile podului prăbuşit.

uscăţiv şi cu ainele cam ponosite. pentru restul nopţii. după o corabie. din diferite ţări. #ată-ne sosiţi şi de capul nostru. m-au interesat mult călătoriile pe care le-aţi întreprins pe toate meridianele !lobului. sau cu şeful de staţie.cum treaba asta e la modă. -ineînţeles că se realiză o întârziere de câteva ore aşa încât camarazii au a)uns la destinaţie după lăsarea întunericului. 1e de-a între!ul< încuviinţă căpitanul. trebuie să fie 1etre şi domnul acesta distins. zise Farrow.m sau nu dreptate? . 'ar să nu ne pierdem vremea. 0ă numesc Farrow şi acesta-i fiul meuC . 1entru a-l distin!e mai bine pe interlocutor. $ ploaie măruntă şi fină. cu aerul de savant. întrucât m-am născut în -remen şi sunt un bătrân şoarece de apă. ca două beculeţe ce-i luminau c ipul întunecat. Uriaşul de colo.podul avariat conducătorul trenului venit din 0atc u 1itc u. domnilor< >reţi să vizitaţi vec iul oraş al ruinelor? . 'ar acum în situaţia mea. >rând nevrând n-avem ce face şi vom înnopta aici în !ară. =e bucurăm să întâlnim aici un compatriot şi acceptăm invitaţia cu plăcere. făcuse o mină foarte serioasă şi drumul pe care-i făcea acum trenul era parcurs cu ma+imă precauţie şi cu micşorarea corespunzătoare de viteză. 'espre dvs. căpitanul îşi aprinse lampa lui de buzunar. 7 . nu poate fi decât doctorul -ertram.proape în fiecare lună îşi face apariţia un cercetător sau un reporter. . 'e ani buni m-am stabilit aici ca tăietor de lemne. deşi pentru ei aceasta însemna un eveniment. 0ă numesc Alemens Bandric şi sunt din -remen. 0ai de!rabă în tren. 1e călătorii !ermani nu-i aştepta nimeni. 1oate ni se va permite să reocupăm va!onul cu care am călătorit. . Câteodată tân)esc cu adevărat ca un suflet de bun marinar ce sunt. Căpitanul vorbise în !ermană şi spre marea lor surpriză. mai bine zis coliba mea. >ă spuneam că de un timp vin aici tot felul de călători. 0ai e+istă. dar oc ii albaştri îi luceau vioi şi cât se poate de loiali.tunci să discutăm acum cu şeful de tren. Cercul de lumină căzu pe făptura vân)oasă a unui om de talie înaltă. nu se mai poate face mare lucru. . !răbindu-se spre locurile unde erau aşteptaţi. dar v-aş sfătui mai de!rabă să uitaţi de el. îi între!i fraza acesta. . . Farrow a fost câşti!at pe loc de sinceritatea privirii străinului. în cel mai pustiu loc de pe planetă. atunci. zâmbi străinul. spre surpriza lor. /n apropierea !ării nu zăriră pe nimeni. Coborî flu+ul luminos al lanternei şi-i strânse compatriotului mâna cu putere. am citit în ziare şi sunt oarecum la curent cu peripeţiile dvs. . 2ocuitorii nu contaseră pe sosirea trenului. dar persistentă cădea de un timp. (eor!e< @tiu de)a. 'e unde ne cunoaşteţi? 3 de mirare că nu suntem complet necunoscuţi aici. . @i totuşi mi-am dat seama. Călătorii coborâţi din tren dispărură repede în întuneric. ce-i drept şi un mic otel pe aici. >eniţi< 'acă v-o plăcea căscioara mea. propuse doctorul -ertram. . o voce îi răspunse tot în !ermană7 . Ce-mi aud urec ile?< 2imba ţării mele natale< Ce bucurie< >ă pun cu plăcere la dispoziţie casa mea. va fi o cinste să v-o pun toată la dispoziţie. după o corabie a mea adevărată. /ndărătul ţepilor ascuţiţi ai bărbii sale c ipul îi dispărea cu totul. spuse căpitanul.

Căsuţa sau coliba. în faţa vra)ei străine şi necunoscute. ba c iar. putea trece drept relativ spaţioasă. /n ce direcţie locuiţi? se interesă căpitanul. . sau poezia mării încă vă mai ademeneşte. medicament minunat împotriva umezelii care-i pătrunsese până la oase pe parcurs. . doar l-aţi vizitat. 8e înţele!e de la sine c-am fost adeseori acolo. propuse Alemens Bandric . . pricinuite de animalele mici de pădure care se !răbeau să se ascundă de cei sosiţi. Când dorul şi nostal!ia după ţinuturile natale. mă pun şi de data asta la dispoziţia dumneavoastră. pentru re!iunea în cere fusese construită. 2a lumina lămpilor de buzunar. /n timp ce-şi pre!ăteau paturile. drept băutură. *otul e atât de misterios şi de atractiv totodată. atunci vă veţi reîntoarce< . cu toată plăcerea. avusese intenţia să se însoare cu o indiană de prin partea locului. Bar 'omnului. solizi şi înalţi ne va prote)a de minune. privirile curioase ale lui (eor!e se opriră asupra unui obiect ciudat 8 . mai de!rabă cu dumneavoastră domnule Bandric şi mai ales pentru că ne aşteptăm să ne povestiţi câte ceva cu vec iul oraş al civilizaţiei incaşe. vor deveni cu timpul precumpănitoare. în aceeaşi calitate. murmură la rându-i bătrânul Bandric . fără îndoială. evident. nu era c iar aşa de mică şi de modestă. 'ar iată c-am a)uns. încins în cămin. în calitatea mea de ! id pentru turişti şi dacă nu consideraţi aceasta ca o lipsă de modestie. Ce frumos e totul în codrii ăştia. -ineînţeles că v-am dori ca ! id. 8ă sperăm numai că modesta mea locuinţă vi se va părea suficient de primitoare. se confesă Bandric . /n timp ce stăteau adunaţi cu toţii în faţa flăcărilor binecuvântate ale unui foc straşnic. mai mari sau mai mici le!ănate de mişcările uşoare ale cren!ilor. deşi dorul de patrie. Un altul mai potrivit nici nu ne-am putea ima!ina. alb & !ălbuie li se înfăţişă privirilor un peisa) familiar7 formele dintre cele mai bizare ale frunzelor. nu-i aşa? . 1e deplin< îi răspunse şi căpitanul. 'upă apro+imativ o )umătate de oră. străluceau în culori luminoase.tunci să mer!em. întrucât. întrucât frunzişul copacilor. /ncăperea din spate a fost destinată să servească ca dormitor oaspeţilor. c iar de-ar fi să ploaie toată noaptea. noi vă putem înţele!e prea bine de ce nu puteţi părăsi lesne locurile acestea.. . cum îi plăcea să spună bătrânul tăietor de lemne. intenţie la care din fericire renunţase. /n afara localităţii şi de fapt c iar în pădure. =oi !ermanii suntem un popor romantic. (azda le oferi piei de lama din care-şi improvizară culcuşuri minunate. Frumosul şi necunoscutul ne atra!e deopotrivă. aşa cum îi lămuri oarecum încurcat Bandric . 2ocuinţa era împărţită în două încăperi. după ce făcuse cunoştinţă cu mama alesei sale. ei bine. Cam aşa mi-am înc ipuit şi eu. =u ştiu dacă îmi înţele!eţi pe deplin sentimentele. mai ales că vremea-i cam urâtă< . . =-are nici un rost să zăbovim aici. nu mă pot dezlipi de aici. $ricât de mult duc dorul mării. 'upă ce vom a)un!e acolo vom fi prote)aţi şi de ploaie. . a)unseră la mar!inea pădurii. >enim. . !azda le aduse un !ro! cald.

fiind doar privile!iul dumneavoastră. sân!eroase şi pă!âne. . îi scăpă lui (eor!e. 'upă formă. Unde aţi !ăsit atunci obiectul? stri!ă (eor!e doritor să ştie. C iar aşa şi este. recunoscu Bandric . !uvernul poate continua cercetările. încât nu mi-ar face deloc plăcere să fiu nevoit să o cedez. pe semne confecţionată c iar de amfitrion7 ceva arătând ca o mumie. /n lumina pală a lămpii cu petrol. 1otirul & că n-o pot numi numai mumie & sau ce este. 'e asemenea doctorul -ertram e+amina strania mumie cu atenţie şi murmură7 . 'ar încă n-a venit momentul să-l vând. Un en!lez mi-a dăruit cândva o carte. consimţi Bandric serios. 'ar pare a fi făcut din aur pur< . . 'upă ce voi fi mort. 3i cum. pare să fie mai de!rabă un obiect în care se ardeau mirodeniile în templele vec i. 1entru a nu bate la oc i c iar atât de tare l-am tăvălit cu bună ştiinţă în noroi. sau poate preferaţi mai de!rabă să păstraţi tăcerea.atârnat pe o panoplie de perete. are !ravate cu multă mi!ală & şi desăvârşită măiestrie & diferite desene şi fi!uri. 1riviţi obiectul acela de colo. fu răspunsul. dar am căpătat-o în urma unor împre)urări atât de deosebite. Curios (eor!e îi urmă sfatul şi răzui o porţiune mică de noroi cu lama bricea!ului său. 3 o istorie cât se poate de ciudatăC 8e părea că Bandric dorea să păstreze mai de!rabă tăcerea. . cizelate. . 1oate că valorează ceva. $raşul c iar c-a fost lăsat în ruine de )efuirea sistematică a cuceritorilor spanioli. e+amina locul cu atenţie şi e+clamă uimit7 . zise doctorul -ertram. /n noroi? . . . 1rivea !ânditor ia 9 .şa este. ceea ce este uşor de înţeles şi de acceptat. 'e fapt nu voiam să povestesc nimănui despre aceasta. . de culoare înc isă şi ciudată. 0i-am relatat în scris toată aventura. Cred că acolo se mai !ăsesc şi alte obiecte asemănătoare folosite în vec ea cultură incaşă la ritualuri spre cinstirea zeităţilor lor. Bandric observă încotro se îndrepta atenţia lui (eor!e şi-i spuse7 . =-aş prea crede.m vizitat nu odată vec iul oraş al ruinelor. 'acă l-aş fi oferit unui turist poate că unul sau altul mi-ar fi oferit o !roază de bani pe el. ce se ocupa de cultura vec e. 'e ce aţi procedat aşa? a vrut să ştie căpitanul. 'acă le-a scăpat totuşi spaniolilor ceva. 8i!ur c-ar fi trebuit să anunţ autorităţile. -ătrânul zâmbii misterios şi urmă liniştit. după standardele noastre. 8cuturaţi numai puţin noroiul uscat. apoi cu si!uranţă că au avut !ri)ă de asta numeroşii vizitatori care s-au perindat de atunci încoace. deoarece îl mai păstrez. . 2-am !ăsit întâmplător. sau z!âriaţi-l un pic cu lama bricea!ului dumneavoastră şi vă veţi da imediat seama de ce am făcut-o. incaşă şi acolo erau menţionate tocmai astfel de obiecte de cult. pe porţiunea e+terioară. $biectul are o vec ime foarte mare şi a făcut parte din obiectele de cult ale unui trib incaş. domnule Farrow. . 8ub pelicula de noroi se ascund cu si!uranţă desene în metal. $biectul l-aţi !ăsit precis în 0atc u 1itc u.

. când. pe când conduceam un !rup de en!lezi. mai târziu. dădusem peste un arbore de c inină şi voiam să văd dacă mai sunt şi alţii. 8cuzaţi-mă. a)unsesem să cunosc aproape fiecare dialect al băştinaşilor. în timp ce (eor!e abia îşi mai !ăsea locul de curiozitate şi nerăbdare. . =erăbdarea interlocutorilor săi păru s-o treacă cu vederea. dar !ândurile mele au luat-o razna. Cu trei zile înainte. pentru a recolta c inina. 2a picioarele lui se zvârcolea corpul unui şarpe. 8ă tot fi trecut trei ani de când am vizitat 0atc u 1itc u. din apropiere răsună un stri!ăt de !roază. că avusesem de-a face cu un aztec. ca înainte de căderea întunericului. 8tri!ătul părea să fie scos de către un om a cărui viaţă era evident în pericol. trase câteva fumuri şi-şi continuă de-abia acum povestirea7 . $bservai pe loc că era din specia afanidelor. pe o cărăruie foarte bine întreţinută şi care părea să fie îndea)uns de frecventată. 'upă ce. am tăiat câteva cren!i potrivite şi-mi săpai o mică !roapă la poalele unui copac uriaş. am citit cartea en!lezului despre cultura incaşă. deşi în toţi aceşti ani. căzu şi noaptea. 1e când eram !ata cu îndeletnicirile astea. pentru a putea e+amina în totalitate desenul imprimat în fili!ranul antic. /şi aprinse liniştit pipa. dar inconfundabil.m sărit în picioare şi am aler!at cu o crean!ă arzând în mână. 'upă ce dădui cren!ile la o parte. C iar în prima seară am reuşit să colectez suficientă c inină pentru a face un pac et mai mărişor şi mă pre!ăteam. >ânasem tocmai înainte o penelopa. C iar şi doctorul îl privi încordat pe bătrânul tăietor de lemne şi mai învârti odată pe de!ete străvec ea cupă ce părea să fi fost folosită în timpuri mul apuse. urmat de cuvinte într-o limbă necunoscută. de data aceasta sin!ur. pe care o folosi îndesându-şi din nou pipa. în care se vor fi !ăsind şi alte minunăţii la o cercetare mai laborioasă. după forma capului. 1oate că acesta a descoperit întâmplător ruinele unui templu străvec i. mi-am dat seama. . pe care i-am petrecut în codrii seculari ai . mă trezii spre marea mea uimire. $U DEOSEBIT( #($ERE ar fi răzuit doctorul -ertram tot noroiul de pe obiect. una din !alinaceele acelea foarte asemănătoare cu fazanii şi-mi terminasem aproape cina. II. la colectarea sân!elui victimelor )ertfite zeităţilor incaşe.m !ăsit într-adevăr mai mulţi astfel de copaci aşa încât am otărât să-mi petrec mai multă vreme printre ruinele oraşului. pentru o noapte. să-mi !ăsesc un loc potrivit pentru adăpost. 1entru a-mi asi!ura un acoperiş fie el primitiv. pentru a-mi face o vatră unde să aprind focul. 'octorului i se redeşteptară pasiunile vec i de colecţionar de antic ităţi preţioase. Bandric făcu o pauză. B(TR"NUL T(IETOR DE LEMNE #OVESTEŞTE. în direcţia de unde mi se păruse că auzisem stri!ătul. pe care nu-l mai văzusem până atunci. dar mai întâi dorea să asculte istorisirea lui Bandric . Bandric îşi drese !lasul şi după o scurtă pauză începu istorisirea7 .lumina !albenă a lămpii. unul 10 .mericii. nu aşa de proeminent cum fusese el zu!răvit în carte.proape de mine rezemat de trunc iul unui arbore bătrân se !ăsea un indian. Colectarea c ininei este evident o afacere măi profitabilă decât tăierea copacilor.

urmară sc imburi de cuvinte în limba neînţeleasă. zdrobii capul şarpelui. /n primul rând otrava este prea puternică şi în al doilea rând.poi îi făcui imediat o in)ecţie. . #ndianul fusese muşcat de picior. am auzit o voce pronunţând în limba !ermană cuvintele7 ". @tiţi şi dumneavoastră că muşcătura unui şarpe în )un!lele tropicale este mortală de cele mai multe ori. 'in nou. tânărul indian rănit o şi pornii şc iopătând înainte. un alb. Cu capătul arzând al cren!ii mele. mă umplură de o uimire totală. /nainte de a putea să mai întreprind sau să mai zic ceva. pe care încă nu o puteam identifica. el scutură numai capul şi mi se adresă din nou în limba necunoscută. puţin mai sus de !leznă. prime)duind or!anele vitale. 'espre cele câteva e+clamaţii în !ermană. 2-aş fi a)utat mai departe. ale cărui cuvinte nu le pricepeam nici parţial. datorită căldurii circulaţia sân!elui este mai rapidă şi împrăştie veninul prin corp mai repede. întrucât nu e de !ăsit un remediu. =u mă putui oprii să mă !ândesc. dar de)a indianul fusese muşcat zdravăn de către acesta. cu plăcere. puteam fi fără !ri)ă în privinţa vieţii acestuia. îşi sc imbă ec ilibrul de pe un picior pe altul. în caz că vă interesează acest lucru domnule doctor. de asemenea unii dintre muncitorii zilieri.cum stăteam sin!ur acolo. 3u însumi am fost muşcat de câteva ori. 'in nou răsuflă stri!ăte şi-acum răspunse şi indianul la rândul lui. între numeroasele dialecte vorbite prin partea locului.fanida< 'a. acesta-i 2ac esis D omberta. . /ntrucât am putut face indianului imediat in)ecţia. murmură pentru sine7 . ca şi cum ar fi vrut sămi mulţumească pentru a)utorul acordat. când auzii mei multe stri!ăte scoase în aceeaşi limbă. că un !erman care vorbeşte brusc o limbă romanică. răsunând adânc în )un!lă. Când încercai să-l liniştesc. în care doctorul -ertram. îl aveam de la institutul pentru Cercetarea @erpilor din 8ao 1aulo. în piele. dar nu mă puteam înţele!e în nici un fel cu dânsul. . ar oferi un e+emplu asemănător.cesta-şi ridicase tocmai piciorul şi privea deznădă)duit. 8erul îl aveam. cu crean!a pe )umătate arsă şi şarpele strivit . . foarte bine<% 'in nou. #ncidente de acest fel se petrec nu puţine. /i le!ai repede piciorul strâns. puţin dedesubtul rotulei !enunc iului şi-i dădui să bea puţin coniac. #ndianul se nelinişti de îndată ce auzii stri!ătele. . de necrezut. în ciuda tuturor precauţiunilor. tăietorii de lemne.m rămas timp de câteva minute descumpănit după care stri!ai7 "Compatrioate< >ino încoace<% 'ar nimeni nu-mi 11 . ci mult mai !uturale mai aspre. purtăm mereu asupra noastră ser antiveninos. bătrânul mai făcu o pauză. Urmă o convorbire destul de lun!ă şi apoi. 0ă !ândeam dacă n-ar fi mai bine să-l transport ia locul meu de odi nă. >ocile nu erau nici pe departe atât de moi pe cât îmi părea vocea indianului pe care-i doftoricisem. =u zăbovii prea mult. pe care-i purtam întotdeauna într-o sticluţă cu mine. =oi. serul antiveninos. în codrii noştrii. micile punctuleţe roşii pe care le lăsase muşcătura târâtoarei. mai întâi s-ar e+prima !utural şi aspru şi nicidecum în limba melodioasă vorbită de adevăraţii vorbitori de obârşie latină. ce să mai spun. . după ce mai întâi îşi aşeză cu precauţiune piciorul rănit pe pământ pentru a verifica dacă se poate bizui pe el. indieni naturalizaţi şi serul şia arătat întotdeauna eficienţa.dintre cei mai veninoşi ce pot e+ista prin codrii aceştia. tocmai menit a ne apăra împotriva muşcăturilor de şarpe. e+trem de veninos. /mi întinse mâna.

din nou aceasta făcu o cotitură şi mă întorsei< -ătrânul tăietor de lemne şi cule!ător de c inină tăcu brusc. în timpul istorisirii !azdei. 0ă întorsei deci. 'e ce nu voise să fie văzut? 0isterul acesta trebuia să-l dezle! neapărat. . 'octorul sări şi privi cu atenţie obiectul de aur. 'octorul -ertram răsucise de mai multe ori în mâini potirul. privind tufişurile de arbuşti deşi. 0ă înfuriai pe mine însumi că mă lăsasem dominat de un astfel de sentiment şi-mi propusei să nu mai mă intereseze mai departe soarta indianului şi a compatriotului meu. 8e vedeau destul de clar urmele indianului şi propriile-mi urme. Cu acest prile) se desprinse o mare bucată de noroi uscat. Cine putea fi !ermanul acesta. dar un simţământ nelămurit mă oprii de a o face. 1ăşii astfel !răbindu-mă.răspunse. care mă încon)urau. într-o încleştare pe viaţă şi pe moarte. urmând cărarea. =umai de aceea & presupusei eu & nu crezuse de cuviinţă să se arate. prin care a)unsei la cărarea.ş fi putut folosi cărăruia descoperită. deoarece acolo unde cărăruia făcea un cot important. Curiozitatea începu să mă roadă. .m ştiut imediat că doar indianul a cărui viaţă o salvasem mi l-a putut dărui. dar nu era decât o amă!ire a simţurilor. 1resupuneam că acolo de unde venise albul şi indianul. deşi mai aveam încă o doză de antivenin la mine. trebuia neapărat să se mai !ăsească astfel de obiecte preţioase.m stat nemişcat în faţa focului pe care-i aprinsesem destul de mult. în fine. Crean!a aprinsă arsese aproape în între!ime. 1oate să fi fost un simţământ de frică. oboseala mă dovedii. întrucât nu voiam să fiu la rândul meu muşcat de vreun şarpe. Când m-am trezit. dacă să continui cercetările sau nu. . mă învelii bine şi în curând am adormit. mai departe pe cărăruie. cercetătoare. Cu !reutate şi cu multe precauţii a)unsei la focul meu de tabără. pe care-i strânsei în !rabă şi-mi croii din nou drum prin tufişurile dese. 1rivirea-i se opri mai cu seamă. în dimineaţa zilei următoare. a cărui voce o auzisem? /mi luai ba!a)ul. mă întinsei pe pătură. a cărui valoare o recunoscui imediat deşi n-o puteam preţui cu uşurinţă în bani. *rupul mort al şarpelui fusese îndepărtat. 'ar e !rozav< 1otirul acesta are o valoare nemaipomenită< 1e el este încrustată întrea!a scenă simbolică a )ertfei umane adusă ca ofrandă celei mai înalte zeităţi incaşe 8oarele. 1ornii mai departe. cum am şovăit câtva timp. când stăteam faţă în faţă cu soldaţi indi!eni. 8e părea că fusese furat de propria lui istorisire. alături de mine !ăsii acest obiect de aur. Câteodată mi se părea că distin! o mişcare uşoară a cren!ilor. $ să continui cu istorisirea. tot amal!amul trăirilor umane în astfel de situaţii. /n sfârşit. 0inunat< -ătrânul râse doar şi continuă calm7 . mi se păru c-am descoperit 12 . -ineînţeles că mă ameţise şi primirea potirului de aur. asupra desenelor încrustate în fili!ran pe metalul preţios. 3ra dovedit astfel după opinia mea că un alb îl însoţise pe indian şi se aflase în apropierea mea. lăsate de tocul unei cizme. pe care o descoperisem în seara precedentă. acum că am început-oE cum mă încerca curiozitatea. .poi se adresă cu toată emoţia unui savant cercetător lui Bandric 7 . pe care nu-l încercasem nici în război. . care făcea acum o cotitură şi am descoperit noi amprente. alteori mi se părea că întrevăd privind o perec e de oc i curioşi din tufiş. care se întipăriseră în solul moale.cum o depuse pe masă. @tiu domnule doctor.

poruncitor. se ridică acum de pe scaun ciudatul bătrân. Care a fost ocupaţia dumneavoastră. să mă recomand încă odată7 doctorul Alemens Bandric . se credea c-aţi dispărut în )un!lă dacă nu mă înşel. 1ermiteţi-ne o întrebare domnule Bandric . 1entru prima dată în viaţa mea am ştiut ce înseamnă frica. 1ăi. @i c iar aşa era. înc ipuiţi de pietre preţioase. 'acă vă frecaţi părul cu această tinctură. privit acum de patru perec i de oc i cu vădită neîncredere şi luă de pe un raft din perete o sticlă măricică umplută cu un lic id albicios. acela de a cule!e cât mai multă c inină şi mă îndreptai cât putui de repede. da. pentru că stătea mumia unui aztec. 'ar dacă domnii sunt de acord să continuăm această discuţie. după care am intenţia să public o carte. domnilor. 'ar totuşi cum v-aţi dat seama? . ci mai de!rabă. nu vorbind despre persoana mea. ceea ce sunt. îl întrerupse -ertram. sări acum doctorul -ertram. esenţial. Cred că ne tăinuiţi ceva.poi afirmaţia pe care aţi făcut-o doctorului nostru că ştiaţi că desenele de pe potir reprezintă scenariul unei )ertfe incaşe. odinioară doctor docent al Universităţii din -onn. adresându-se doctorului -ertram. . întrucât am constatat că indienii îi tratează pe cei mai 13 . 'e numele dumneavoastră. . -ineînţeles. spre locuinţa mea. zâmbi Alemens Bandric .ţi scris doar până acum. -ătrânul râse acum7 . îmbrăcat în veşminte preţioase. două cărţi despre cultura vec iului #n.m folosit această mascaradă. care va stârni vâlvă în cercurile de specialitate. /ntr-o )umătate de an îmi voi fi înc eiat studiile. scopul iniţial pentru care venisem. se deosebeşte de cel al unui simplu marinar. are de abia 56-5: de ani. @tiu că vă interesează multe domenii de cercetare şi citiţi numai ce este deosebit de important în fiecare din acestea. mai trăiau încă. de odinioară? . *ocmai de aceea m-am de! izat aici.şa cum arăt pe dinafară. nu prea seamăn eu cu un învăţat aşa cum este el zu!răvit în manuale. ameninţător aproape. =eaţi spus. cu scânteierile lor. Ciudat< murmură căpitanul. 0âna-i uscată se întindea spre mine. 1entru o clipă. sau aţi lăsat să se înţelea!ă. $c ii.ceva înfiorător. păreau să mă străpun!ă. .m fu!it. . . 0ă bucur că-mi apreciază cineva munca spuse savantul. rău prevestitoare. 0ă preocupă de mult cultura incaşă.a? . Cum se împacă asta cu înfăţişarea dumneavoastră? Cu un zâmbet liniştit. Cât despre cartea en!lezului. aveam îndoielile mele. că aţi fost marinar înainte de a poposi pe melea!urile astea. 1rin asta câşti! mai uşor simpatia indi!enilor şi pot cule!e materiale preţioase cu mult mai mare uşurinţă decât dacă m-aş fi dat. @tiu că doctorul Alemens Bandric . unde vă aflaţi dumneavoastră acuma. . am auzit şi eu. despre e+perienţa mea aici. acum îmi amintesc pe deplin. /ncă un moment vă ro!. în tăietor de lemne. 0i-am dat seama că o să remarcaţi acest fapt. . . . avui impresia că acest c ip.şadar. în primul rând modul dumneavoastră de e+primare. în două ore devine cenuşiu. conservat de secole. . am fu!it pur şi simplu şi nici măcar nu mi-a trecut prin minte.

da. 0ai târziu am constatat şi sin!ur că nu era lucru uşor ca acest mister să fie dezle!at. 'octorul Bandric ridică privirea zâmbind7 . . 'in nou învăţatul făcu o pauză şi privi nestân)enit în lumina lămpii.zi şi mie îmi vine să râd de frica mea animalică de atunci. de faptul că lucrările mele vă sunt cunoscute şi că n-am lucrat de!eaba. cu febră mare din cauza veninului care mai lucra încă. redevin tânăr şi-mi recapăt culoarea naturală a părului meu. îţi inocula un adevărat sentiment de !roază. compatriotul misterios. de astăzi. /nţele! prea bine că în interesul cercetărilor pe care le faceţi aţi uzat de acest teatru. pe care totuşi cu luciditatea omului raţional trebuia să mi-l reprim. aş putea fi c iar eu< /ntrucât mumia dispăruse. m-am otărât pe loc să nu mă las până nu lămuresc secretul. încă cu noaptea în cap şi eram de)a la prima cotitură a cărării. . 3i.vârstnici cu mai mult respect decât pe cei tineri.şa că mi-am recăpătat cura)ul. mumia era pe postul de ceea ce se numeşte sperietoare de ciori pe câmpurile de cereale din 3uropa.ltfel nu v-aţi fi dat seama de adevărata mea vârstă. 'acă vreau. Căpitanul îi privi întrebător pe doctorul -ertram. Ca să facem o comparaţie cât mai acceptabilă. mă !ândeam s-o confisc pur şi simplu. oc ii v-au rămas încă tineri. la ai săi. . c iar dacă i se ani ilase impactul letal. Cu specificarea că una din posibilele "ciori%. .mericii 2atine. că în faţa sa se află adevăratul doctor Bandric . era clar că rolul ei era c iar să mă înspăimânte. în codrii aceştia seculari ai . 0ă asaltă un !ând îndrăzneţ. 'e apro+imativ opt 14 . domnule -ertram. 'acă-mi va fi dat să reîntâlnesc mumia la locul ei. 1oate că în subconştientul meu am dorit ca să mă cunoaşteţi aşa cum sunt în realitate. #ertaţi-ne momentele de suspiciune< . c iar la ivirea zorilor. cu prile)ul cercetărilor mele asupra străvec ilor locuitori ai republicii 1eru. 0ă bucur c iar de ele şi mai mult încă. Cine s-o fi făcut însă? #ndianul căruia-i administrasem in)ecţia salvatoare? =u cred că ar fi posibil. c iar de a doua zi. care intervenise atunci în discuţie. care după această mică demonstraţie de identitate îşi reluă istorisirea7 . dar acesta-l linişti cu o înclinare a capului. mai de!rabă zăcea undeva. 0umia dispăruse şi realizai că scopul ei acolo era să înspăimânte pe eventualii intruşi. . că am fu!it din cauza unei mumii. 0ă sculai cu mult avânt a doua zi. 0ă ruşinai mai târziu. 'e asemenea dantura mea vă poate demonstra că n-am atins încă vârsta lui 0atusalem. >ă ro!. @i spunând aceasta îşi adeveri spusele. de a nu urma cărarea până la capăt. $dată a)uns "acasă% de-abia acum. corespunzător vârstei mele de 59 ani. 'octorul -ertram îl asi!ură încă-o dată că acum este pe deplin convins. întrucât reprezenta o piesă preţioasă în acest scenariu ai reconstituirii unei străvec i culturi. mai ales după ce m-am mai confruntat cu situaţii oarecum asemănătoare. 1oate că întâlnirea noastră de azi să fi avut şi ea un impact deosebit asupra-mi de vreme ce am otărât să renunţ la de! izare. 0ai rămânea în discuţie. dezvelind două rânduri de dinţi admirabili şi fără fisură. dar prin surpriza plasamentului acesteia şi înfăţişarea ei. 'ar să revenim la fapte< 0-am otărât. 8ă revin în 0atc u 1itc u şi să urmăresc cărarea până la capătul ei.

tocmai pe melea!urile astea îndepărtate. cu timpul.rmin *res. 'e multe ori am lăsat bileţele pe cărăruie. o puteţi deduce sin!uri. timp în care nu le-ai mai auzit? 1rea simplu trebuie să recunoaşteţi că nu esteC /n ciuda acestor îndoieli. căci în )urul meu răsunară deodată mai multe "împuşcături%.ow a dispărui fără urmă. ale cărui cursuri le urmasem şi eu ca student. că îl voi putea vreodată a)uta. /mpuşcături e un fel de-a spune. 0ă bătu !ândul mai apoi. 'ar cum să compari voci la intervale de ani de zile.ş fi plecat de mult din re!iunea aceasta dacă nu nutream undeva în sufletul meu speranţa. să vă întâlniţi cu !ermanul în persoana căruia îl bănuiţi pe profesorul *res. 'acă lumea-l credea mort nu lar mai deran)a nimeni. se vorbea despre profesorul *res. se cuibări. pe care mai târziu mi le asumasem şi eu. domnilor< 'octorul Bandric îi privi cercetător pe invitaţii săi. aşa cum mi-o aminteam din studenţie şi pe care de altfel îl cunoşteam destul de bine. 1rofesorul *res. 1oate că făcuse o mare descoperire. pentru că mi-am dat seama că nu erau împuşcături cu !loanţe adevărate. 'eci au trecut trei ani de zile de la întâmplarea asta. @i dânsul voia să cerceteze cultura incaşă şi să adune cât mai multe mărturii ştiinţifice despre această perioadă.şa stau lucrurile. după toate aparenţele. că profesorul ar fi putut şi ar fi avut prile)ul să transmită în ţară vestea că este încă viu. care aşa cum am stabilit ulterior erau otrăvite. care di!erau acum în linişte istorisirea amabilului lor amfitrion. . care mi se părea cea mai simplă şi mai lo!ică. cam cu aceleaşi scopuri de cercetare. /n cele din urmă căpitanul Farrow luă cuvântul7 . zâmbind pe sub mustaţă & vedeţi deci domnilor. în mintea mea !ândul că poate totuşi întâmplarea făcuse să dau de urma reală a celui crezut de mulţi ani dispărut. >ă spuneam doar. pe care voia s-o desăvârşească înainte de a o da publicităţii. 'upă ce a)unsei la concluzia asta. că nu mă aflu totuşi de prea mult timp în ţinuturile astea. iată că deşi mă străduisem să dezle! misterul. 0-am străduit să-mi amintesc dacă vocea străinului pe care o percepusem în desişul codrilor în limba mea maternă avea rezonanţa vocii profesorului. . nu erau decât să!eţi trase din ţevi de suflat. 0ereu şi mereu fui mânat înapoi de ploaia de să!eţi. =u s-a mai auzit nimic despre el şi acum patru ani când eu am sosit /n 1eru & aici doctorul Bandric făcu o mică pauză. am vrut să fac cale întoarsă pentru a nu-i abate pe profesor de la munca sa. profesorul . nu-mi era dat să reuşesc nici de data asta. că am încercat de repetate ori să mă reîntâlnesc cu dânsul. până ia finalizarea cercetărilor. 1rea uşor de realizat !ândurile mele de întoarcere. să se bucure că a avut prile)ul să întâlnească un compatriot.şa că mi s-a întărit convin!erea că profesorul *res. dacă ar fi vrut-o. /ntr-o anume împre)urare dacă acum nu şiar dori-o. 'a de ce să fi apărut tocmai acum şi-n aceste împre)urări? .ow? .ow ca despre un mort. prefera să treacă drept mort. a dispărut în 1eru.r fi trebuit. . =-aţi avut prile)ul niciodată.ani. ci şuierăturile şi z!omotele de le luasem la început drept detunături amortizate. deci. Că o luai la sănătoasa. nu au fost nici de data asta.ow nu dorea cu nici un preţ să fie deran)at în munca sa.ow. dar probabil că din cine ştie care raţiuni. care aterizaseră-n scoarţa unui copac din apropiere. acum patru ani încă. dar de câte ori mă apropiam să!eţile 15 .

acestui persona). zâmbi căpitanul. să mă debarcaţi de unde aş putea călători mai departe spre (ermania. să-i facem cunoştinţă. mai de!rabă. $ să încercăm şi noi. Fadarnic însă. 'e-abia de trei săptămâni am auzit. 0ai e+ista şi posibilitatea ca indienii. arcaşi indieni mascaţi de codrii seculari & un profesor !erman care trăia printre ruinele oraşului incaş. dacă ne va reuşi.otrăvite începeau să cadă în )urul meu. 'ar suntem de părere să vă a)utăm mai întâi aici. Ceea ce povestise doctorul Bandric . *EOR*E ERA DE +A DRE#TUL ENTU. să mă luaţi pe submarinul dumneavoastră şi-n vecinătatea unei coaste. să nu mai poată evita ţintele atât de bine ca la lumina zilei şi să nimerească pe cineva cu o să!eată otrăvită. .cum însă. 'e câtva timp nostal!ia pământurilor natale mă încearcă tot mai mult şi de asemenea trupul meu tân)eşte după binefacerile civilizaţiei. 1ătrunsesem mai adânc în )un!lă ca niciodată şi începuse de)a dansul să!eţilor otrăvite în )urul meu şi am început să mă tem că voi fi pedepsit pentru îndrăzneala mea. cât de cât civilizate. ar fi fost uşor de descoperit de eventualii indieni. nu mai ştiu bine dacă sămi mai continui aici cercetările. să ne amestecăm într-o c estiune care vă priveşte în e+clusivitate. evident dacă sunteţi şi dumneavoastră de acord domnule doctor. care aşa cum dovedea acest potir. @tiţi cumva dacă omul & încă nu vreau să-l numesc profesorul *res. c iar dacă asta nu ar fi fost intenţia lor. dacă n-aţi fi făcut c iar înşivă propunerea. 0iam reluat propriile mele studii. -ineînţeles că sunt de acord. 'acă ar fi fost după el ar fi dat semnalul de plecare c iar acum. 'acă ar fi luminat drumul cu a)utorul lămpilor de buzunar. era e+act după placul inimii sale7 să!eţi otrăvite. #-am scris profesorului că n-aveam de !ând să-i fac vreo concurenţă şi nu voiam ştirbirea meritelor sale şi că aş dori doar să-i fiu de a)utor. . 'orinţa aceasta v-o putem îndeplini cu plăcere. cu o oră înainte de răsăritul soarelui. >-aş fi ru!at oricum să mă a)utaţi. numai. 16 . 'intr-odată răsună !lasul lui şi să!eţile începură să zboare la distanţă considerabilă de corpul meu. deşi plecarea în toiul nopţii spre 0atc u 1itc u n-ar fi avut nici un rost. din nou. să lămuriţi misterul după a cărui dezle!are umblaţi de atâţia ani de zile. stri!ă doctorul Bandric bucuros. sau să mă reîntorc în patrie. . 0i-ar face plăcere să vă ro!. dacă aş putea într-un fel oarecare< =-am primit niciodată răspuns. avea mărturiile sale în faţa contemporaneităţii. răspunse doctorul Bandric . III. fără a dori să se ştie de dânsul & perspectiva de a cunoaşte şi vedea străvec ea cultură incaşă. îi propuse căpitanul. . în întuneric. *rebuie & altfel nu-mi e+plic & să fi dat instrucţiuni severe tră!ătorilor ascunşi să nu mă rănească în nici un c ip. vocea omului nostru.ow mai trăieşte? /n trei ani de zile se pot întâmpla multeC . #RIME)DIILE #(DURII SE$ULARE. 8e otărâră deci să se dea semnalul de pornire a doua zi.IASMAT. am şovăit şi mai târziu am reluat tentativele mele de a mă întâlni cu europeanul.

răsună un sunet de !on!. desi!ur. când. întruc ipa c iar ofranda vie. Fără a folosi lumina lămpilor de buzunar. (eor!e păşea primul în fruntea micului detaşament care pătrunsese pe cărare pentru a înainta tot mai adânc în inima )un!lei şi pentru a preîntâmpina eventualele pericole. în luminiş. 8e spălă şi bău repede ceaiul fierbinte. 17 . se desc ise în faţa lor un mic luminiş şi doctorul îi lămuri că oraşul în ruine 0atc u 1itc u se !ăsea la stân!a lor şi în apro+imativ o )umătate de oră vor fi acolo. visul său. adică cărăruia care ducea spre indienii şi albul misterios. 'octorul Bandric văzând înfri!urarea lui (eor!e. /i mai sfătui pe călători să fie foarte prevăzători şi-i conduse spre un tufiş mai proeminent în dosul căruia dispăru. 3ra de parcă natura şi-ar fi luat o scurtă pauză înainte de a începe obişnuita tevatură de peste zi. 0er!ea de)a pe cărare de vreo )umătate de oră. Căpitanul şi doctorul -ertram mai luară în considerare şi faptul că misterioşii păzitori ai secretelor incaşe. înnoptase acum trei ani şi tot acolo !ăsise la deşteptare potirul de aur. 1ădurea seculară părea adormita acumE a!itaţia vietăţilor de noapte de noapte amuţise la această oră în care încă se în!âna ziua cu noaptea. dădu râzând semnalul de pornire. (eor!e nu era deloc superstiţios. cu misterioasele însemne !ravate pe suprafaţa lui. că aveau suficient timp la dispoziţie. . c iar la răsăritul soarelui şi de fapt locul unde îi făcuse tânărului indian in)ecţia cu contraotravă. pentru a nu se !răbi peste măsură.'octorul Bandric îi lămuri. 'upă cum îşi amintea acum în unul din coşmarurile sale. dar nu uită să le spună. când lumea pestriţă a codrilor seculari se va trezi din somnolenţă odată cu zorile. >enirea dimineţii se iţea sau mai bine spus. /n vorbele sale apăreau deseori cuvinte ca #n. astfel că a doua zi 1etre îi relată despre somnul lui a!itat presărat cu coşmaruri. pentru a nu întârzia să sosească la timp la destinaţie. (eor!e dormi cu intermitenţe întrea!a noapte. ca unii dintre marinarii submarinului tatălui său cum era bunăoară Gean -ri. luase parte la un sacrificiu reli!ios adresat Feului 8oare în care el. pe care-i pre!ătise !azda lor şi ur!entă mobilizarea tuturor. în pantă ascendentă. că vor atin!e zona cărăruii. de care călătorii uzaseră doar în puţine momente la urcarea povârnişului. drept înaintea lor. 'upă o oră de mers prin )un!lă.e tunarul şi de aceea nu interpretă ca semn prevestitor.ici. puteau de)a distin!e în )urul lor cu suficientă claritate. dintr-odată. se întrezărea. care trebuia )ertfită. adânc şi melodios.a şi 8oare /ntr-un limba) incoerent. care se păstrau cât mai departe de civilizaţie. mormăind în somn. 'upă ce au a)uns la cărăruie le recomandă însă e+tremă precauţie şi minimum de !ălă!ie pentru a pătrunde cât mai adânc neobservaţi. mai practicau vec ile uzanţe reli!ioaseE în acest caz adoratorii soarelui vor fi cu toţii prezenţi la ceremoniile de cult şi nu vor mai putea suprave! ea atât de atent cărarea.

8imţii dintr-odată lân!ă braţul stân! o mişcare printre cren!i. cu cealaltă mână. care la o privire mai atentă se dovedi a fi o momâie. /n el se redeşteptă interesul cercetătorului asupra culturii incaşe. pentru a răzbi mai departe. pentru a nu se !răbi şi a cădea fără veste într-o capcană. astfel încât trebui să se lipească literalmente de mar!inea tufişului. deoarece în faţa lui se afla un trup omenesc. 2uă repede din !eanta-i de campanie o sfoară !roasă şi le!ă mâna lui (eor!e mai )os de cot. presând vinele în încercarea de a încetini răspândirea veninului. simţii o durere puternică la mâna stân!ă. /n această privinţă arta incaşă se asemăna uimitor cu arta vec ilor e!ipteni. încât să învin!ă secolele. stri!ându-le să nu atin!ă cumva mumia. că incaşii îşi pre!ăteau şi îmbălsămau morţii. Cu multă prezenţă de spirit (eor!e se calmă. într-un asemenea mod încât se corela de minune cu cultura lor. oc ii acesteia. făcuţi din pietre preţioase în care predomina !albenul. vrând neapărat să vadă cum actualii locuitori ai oraşului îşi aduc oma!iile lor astrului zilei. *recu pe lân!ă mumie fără s-o fi atins. 0âna acestuia era îndreptată înspre el şi în lumina pală a zorilor. care era aşezată de-a curmezişul cărării. îi şi făcuse 18 . Un anumit număr de cercetători au murit în clipa când au început să se apropie mai tare de mumiile incaşe. (eor!e se apropie cât putu de mult de mumia îmbrăcată în veştminte de mare !ală. Cărăruia făcu tocmai acum o cotitură şi (eor!e în ciuda nerăbdării şi impetuozităţii sale tinereşti a fost suficient de precaut. reflectată prin coroana deasă a copacilor. $c ii săi deveniră serioşi când privii urmele lăsate de dinţii şarpelui. 'octorul Bandric veni primul.8e făcuse de)a mai multă lumină şi în orice clipă de acuma primele raze ale soarelui se puteau arăta după vârfurile celor mai înalţi copaci din vecinătate. 'e aceea se feri să atin!ă mumia. care conţinea o fiolă şi o serin!ă cu un ac înainte ca doctorul -ertram şi căpitanul să fi trecut la rândul lor de mumie. . 8pre !roaza sa văzu mai apoi trupul pestriţ al unui şarpe făcându-şi loc printre ramuri şi recunoscu pe dată varietatea de şerpi Ger!on care trecea drept una dintre cele mai veninoase specii de şerpi ce trăiesc în codrii . 'omnule doctor. o momâie a unui incaş.şteptă sosirea camarazilor. suprema zeitate a poporului incaş. îi scăpă precipitat lui (eor!e.mericii de 8ud. /nainte de a se putea retra!e. 8e uită întâi la un tufiş bo!at care putea ascunde multe capcane şi nu a fost dezamă!it7 în !roaza ce-l cuprinse se dădu un pas înapoi. . 1oate că vor avea de a face cu adevăraţii urmaşi ai incaşilor. am fost muşcat de un şarpe. Fire de aur erau întreţesute în stofa de un albastru înc is şi câteva nestemate de mare valoare erau a!ăţate în veşminteE doar ele sin!ure reprezentau o avere. (eor!e ştia prea bine. 2uă apoi un portmoneu din piele din buzunarul )ac etei sale. păreau să-l străpun!ă cu un misterios foc ameninţător. în oraşul ascuns totul părea pre!ătit pentru a onora cum se cuvine primele raze de soare. care reuşise să conserve atât de faine corpurile conducătorilor şi preoţilor lor. care-şi presă a!itat înc eietura mâinii stân!i. (eor!e se !răbea cât se putea.

iată că impetuozitatea lui (eor!e care sfidase şi nenumăratele pericole ale )un!lei îi )ucase o festă şi-l scosese din luptă pentru mai multe zile. în formă de cruce. dar pentru cercetători aceasta avea tot atâta importanţă ca şi pentru doctorul Bandric . mai multe asemenea să!eţi ciudate şuierară pe deasupra capetelor înspăimântate ale camarazilor. >ârful fiecărei să!eţi era prevăzut cu un tifon de lână impre!nat într-un lic id de culoare roşie. (eor!e trebuia acum să stea nemişcat pentru ca prime)diosul venin al reptilei să nu se răspândească în între! corpul prin sistemul circulator. ceea ce îi provocă tânărului o durere vie şi apoi le!ă totul strâns într-un banda). spălă cu alcool locul. îi împărtăşi Bandric doctorului -ertram. 0umia scăpăra şi scânteia în toate culorile curcubeului. mai bine zis. *ra!eţi o duşcă bună de coniac de aici< . (eor!e nu aşteptă să i se spună de două ori. ştiind prea bine că în acest caz alcoolul acţiona ca un medicament şi stimula activitatea inimii. începuseră să zumzăie în )urul lor.ici nu mai a)ută nici in)ecţia antivenin. astfel că o parte din veninul verde al şarpelui să iasă din rană. lam primit numai de câteva zile. .poi presă cât putu. Ca şi când bănuiala !azdei ar fi vrut să capete imediat contur. Cred că am făcut acum tot ce a fost necesar.in)ecţia lui (eor!e. transportarea cât mai !rabnică a pacientului. trebuie să facem o tar!ă şi 1etre are destulă e+perienţă la aşa ceva. 'omnul Farrow se va pune pe picioare până poimâine.poi îi întinse o ploscă care o purta la cin!ătoare. 'ouă-trei zile. /n secunda următoare. .cum însă. acţiunea serului antivenin va fi mai eficientă. pentru ca să se poată odi ni. care-i privea cu interes. 'in cren!ile cele mai trainice care le putem !ăsi. ascunşi în codrul secular să se fi or!anizat în apărare. . .cum se punea problema întoarcerii cât mai rapide la "reşedinţa% tăietorului de lemne. . sau o face cât mai puţin. 8erul folosit la in)ecţie este proaspăt. /n curând o să fie pe aici mare a!itaţie aşa că mai bine ne-am !răbi cât vom putea. 8oarele răsărea în fine şi străpunse cu razele sale frunzişul bo!at al celor mai înalţi copaci din prea)mă. să!eţile amintite şi să se înfi!ă în scoarţa !roasă a copacilor. 'acă unul dintre noi este atins de o astfel de să!eată. 'eşi nu sunt medic. este pierdut fără scăpare. s-o evităm cu !ri)ă. împreună cu alte lucruri din 8ao 1aulo. . 'atorită acestui incident neplăcut. Depede înapoi< îi zori Bandric . 0ai repede decât ar fi putut locuitorii misterioşi. continuarea mersului deveni imposibilă. mărturisi medicul submarinului. recomand. . . 0ai bine n-aş fi putut nici eu să procedez. Cu lama cuţitului său ascuţit doctorul Bandric practică tăietură.)ută şi asta. cu amândouă mâinile. cu un colet.şa este< 'acă domnul Farrow nu se mişcă. . în tratarea muşcăturilor de şarpe am dobândit o oarecare e+perienţă. pentru ca tânărul să poată avea liniştea necesară şi să stea nemişcat. se impuneau ca repaus înainte ca veninul şarpelui să fi dispărut din or!anism. 19 . 'in nou răsună un sunet de !on! în pădurea seculară. /n nici un caz pacientul nostru nu trebuie să se mişte. 'ar acum să ne ocupăm puţin şi de mumie. deasupra celor două mici răni pe care dinţii şarpelui le practicaseră în mâna stân!ă a lui (eor!e. spunându-i7 . propuse la rândul său Bandric . .

păreau să fie aţintiţi asupra lui. /şi ridică mâna stân!ă şi-şi e+amina rana. . în ciuda !roazei care-i apucase pe toţi. doctorului Bandric şi mai cu seamă. Făcea pe un aşternut de piei într-o încăpere mare a cărei pereţi erau din blocuri mari de piatră. 'ar câte nelinişti şi !ri)i pricinuise dispariţia sa. 'in nou. banda)ul fusese îndepărtat şi rănile pricinuite de dinţii şarpelui se înc iseseră & aşadar probabil că zăcuse fără cunoştinţă mai mult de 5H de ore.poi slăbiciunea bruscă care-i apucase şi din care abia îşi revenise. dar îi înc ise repede la loc cutremurat de >iziunea înfiorătoare care i se înfăţişa. tovarăşilor săi. >ru să-i stri!e pe ceilalţi dar nu mai avu puterea să facă nici aceasta. reptila veninoasă tocmai în momentul când dăduse să ocolească mumia plasată pe drumul lor pe cărăruie. dar când vru să-l urmeze. . încolţiţi tot mai tare de ploaia de să!eţi.cum tabloul ce i se înfăţişa oc ilor nu-i mai păru aşa !rozav. lunecă la pământ. 1e fiecare din pereţii camerei stăteau atârnate pe socluri de piatră mumii ai căror oc i. (eor!e îşi desc ise oc ii. aşa cum erau ele înc ipuite în cărţile despre civilizaţia aztecă & apoi se cufunda în nesimţire. atunci însemna că otrava aceasta nu era mortală. văzu umbre întunecate care treceau pe lân!ă el. de formă pătrată. care 20 .r fi oare posibil ca unul din coşmarurile sale din nopţile anterioare sa se adeverească şi să fie )ertfit în unul din ceremonialele de cult ale acestui ciudat popor? =-ar fi fost mai bine în acest caz să-i fi luat drept avertisment serios şi să fi fost mult mai precaut în acţiunile sale ulterioare? 'eocamdată rămăsese în viaţă. . tatălui său< Unde rămăseseră aceştia toţi? *rebuia să încerce prin orice mi)loace să scape din această sală mare. *oate capetele semănau uimitor cu capetele de azteci pe care le studiase cândva. /i veni să râdă. îşi simţi picioarele ca de plumb şi acestea nu-l mai ascultară. aşa cum i se su!erase. /şi aminti cu luciditate toate momentele care precedaseră leşinul său. Faptul că fusese muşcat de Ger!on. Cam după trei secunde. cu trăsături marcate care produceau o puternică impresie. 0ai văzu cum doctorul -ertram. (ândurile sale însă erau clare şi raţionale. i se prezenta ca un film şi c iar scena în care doctorul -ertram se aplecase să culea!ă o să!eată de suflat înfiptă în trunc iul unui arbore. desprinse o să!eată din trunc iul unui copac şi-o luă cu sine. bo!at ornamentată. totuşi. dar nu spuse nimic pentru a nu-l mai nelinişti pe tatăl său. cu precauţiune. >ăzu capete de diferite forme.8e !răbiră cu toţii cum putură mai bine. 'eci oamenii aceştia misterioşi l-au luat cu dânşii şi l-au transportat aici în oraşul lor. 'esc ise oc ii. 'acă ceea ce văzuse nu era decât o consecinţă a slăbiciunii şi un ren! i a nervilor săi surescitaţi? 8au să-l fi lovit una din să!eţile otrăvite ale indienilor? 'acă se întâmplase aşa. Un cântec monoton răzbătu până la urec ile lui (eor!e. (eor!e râmase cel mai în urmă. confecţionaţi din pietre preţioase. Fu!a precipitată a camarazilor. 8pre surprinderea sa. /ncet. 8imţea cum o slăbiciune ciudată acum îi cuprindea trupul. de pasiunea nepotrivită acum a tovarăşului lor pentru munca de cercetare. a cărui secrete voia ei şi tovarăşii săi să le descopere. /i veniră în minte c ipurile întunecate aplecate asupra sa înaintea pierderii cunoştinţei. c ipuri străine.

sau mai bine zis efectele veninului şarpelui în trupul său. /i trecu ful!erător prin cap că poate tocmai lui i se datora faptul că nu a fost )ertfit. constată cu bucurie că-şi re!ăsise vec iul lui apetit de viaţă. 8e simţea proaspăt şi odi nit. de e+emplu prin lucarne. ce ar desc ide o uşă secretă.cum îşi încercă norocul cu al patrulea. proaspăt de afară. /ndărătul acestora erau pereţii din piatră cubică ai căror ornamentaţie era astfel făcută. prin care putea intra permanent aerul ozonat. . de către fanaticii indieni. nu ştiu cărei zeităţi. 1arcurse mai întâi partea din stân!a şi cercetă o mumie după alta. 1rivi de-a lun!ul şirului de mumii. z!omotul acesta ciudat. (eor!e nu se miră că nu era le!at şi în consecinţă se putea mişca liber prin încăpereE astfel încât se apucă să cerceteze încăperea puţin mai sistematic. da. 'in partea sa. Cu multă atenţie e+amina şi pipăi cu buricul de!etelor pereţii dindărătul fiecărei mumii dar nu descoperi nimic notabil şi doar e+aminase de)a trei pereţi. c iar mâna care suferise muşcătura abia dacă-l mai durea. 8paţiul în care se !ăsea i se păru tot atât de misterios ca şi oraşul ascuns. (eor!e nu se înşelase cu lipsa uşilor şi ferestrelor. altfel va fi cu adevărat pierdut. 'e e+emplu. cu locuitorii săiE lumina zilei stăpânea încăperea. mumiile astea puteau să-şi păstreze anonimatul încă câteva secole. =u mai resimţea de loc urmările. era !reu de spus în ce fel ar mai fi putut părăsi sala. ştiind prea bine că vec ii constructori ai unor asemenea locuinţe îşi cunoşteau foarte bine meseria. ci din toate direcţiile. 1odeaua. mai rămânea podeaua. care îl deşteptase din leşin. 1oate că va avea noroc şi va da peste misteriosul european.cum însă trebuia să se dedice altor preocupări. 'e aproape mumiile păreau şi mai înspăimântătoare decât de la distanţă. . pentru că dacă nici aici nu !ăsea un mecanism ascuns. 8e părea că este o muzică produsă de un cor de cântăreţi. care după toate probabilităţile era profesorul *res. 1oate că e+ista o trapă care permitea 21 . Cu şi mai mare atenţie se concentră şi e+amină ultimul perete. 8pre marea lui bucurie. care se puteau localiza sub tavan. 'e asemenea se puteau !ăsi şi uşi mascate. altfel nu era de ima!inat cum putea cineva să pătrundă în încăpere şi nici cum să o mai părăsească. 8au voiau să-i su!ereze în subconştient că va rămâne mai departe prizonierul lor? 8e strădui să alun!e !ândul acesta. în speranţa că îndărătul uneia din acestea sar putea ascunde uşa secretă.stfel că problema se reducea la !ăsirea uşii secrete. prin sisteme de refle+ie. *rebuia neapărat să-şi păstreze capul pe umeri. . de la început.însă acţiona asupra sa mai mult ca o temniţa. . # se părea c iar că râd de el şi-l privesc în orice caz ironic. deşi nu se vedea nici o uşă şi nici o fereastră. umplând întrea!a încăpere cu tonalităţi armonioase. 1e aceeaşi cale putea pătrunde aerul proaspăt.erul era bun şi proaspăt şi deci era de presupus că undeva erau proiectate desc izături mascate în pereţi.ow reputatul savant care trăia acum a mascat printre indi!eni. 0elodia părea să nu vină dintr-o direcţie anume. 2umina putea veni. că o uşă mascată ar fi bătut numaidecât la oc i.

. când percepu un sunet slab. încât indianul se prăbuşi. Una dintre ele îi servi ca o o!lindă în care revăzu în miniatură între! conturul sălii. atunci trebuia să profite de ocazie de ocazie. . (eor!e făcu un pas în lături iar omul trecu ca un bolid pe lân!ă el şi se ciocni de soclu de !ranit pe care stătea mumia. 1entru a ademeni paznicul cât mai adânc în încăpere. îi bătu ta oc i că ceva nu era în re!ulă. 0uzica corală care răsunase până acum fără întrerupere. amuţise & şi în tăcerea aceasta auzii din nou z!omotul de mai înainte. una din ele părea aşezată strâmb. . fără a scoate un sunet. 1oate ca erau paznicii săi care pătrunseseră în încăpere.intrarea în sala mumiilor. Când trecu din nou pe lân!ă şirul de mumii. 'acă aşa stăteau lucrurile.cum era rândul lui (eor!e să atace şi când indianul se întoarse. 'oar doi metri îi mai despărţea şi (eor!e se apropiase de prima dintre ultimele trei mumii din şir. /n acelaşi moment. 8ilueta necunoscută se apropia din ce în ce. Despiraţia lui (eor!e se acceleră acum. 'intr-o bucată de stofă confecţionă la repezeală un căluş pe care i-l îndesă în !urăE acestea odată îndeplinite se întoarse să mai cerceteze încă o dată peretele cu pricina.)unsese de-acuma la mi)locul şirului de mumii aran)ate pe cel de al patrulea perete. pentru a-i aduce mâncarea. 8e !ândi. dar nu le-a !ăsit. Cercetase doar cu suficientă atenţie peretele. ori pentru a se convin!e că prizonierul mai era inconştient. . /nvăţase bo+ul de la prietenul şi protectorul său 1etre şi acum ucenicul se dovedise demn de profesorul său. încă puţin ameţit de impactul nedorit. (eor!e îşi căutase imediat după trezirea din leşin armele sale. de unde a)unse umbra aceea şi nu descoperise nimic şi totuşi trebuia să fie ceva. care adăpostită în spatele unei mumii. . . (eor!e îi aplică repede două lovituri consecutive.stfel că-şi !ăsi în propriile sale buzunare ! emul de sfoară care la sfatul lui 1etre îl lua cu sine în toate ocaziile şi cu a)utorul acesteia reuşi să-l le!e fedeleş pe indianul căzut )os. ce semăna cu un clinc et metalic.ceasta conducea la concluzia că fusese rănit în timp ce era încă inconştient. Ciudat era că deşi trecuse atâta timp nu simţea nici foame nici sete.ltfel toate obiectele sale personale erau la locul lor. la nici cinci metri depărtare. pentru a-şi recâşti!a libertatea. pe când acuma. altfel omul n-ar fi putut pătrunde în cameră. inclusiv lampa de buzunar. până la sfârşitul 22 . cu pumnul. (eor!e şovăi să se întoarcă. la pământ.mbele lovituri nimeriseră atât de bine. venea spre el şi pe parcurs dispăru în dosul mumiei următoare. @i aceasta-i permise să întrevadă o umbră. când intrusul care pătrunsese în cameră se otărî pentru săritură. /nvăţase între timp să folosească lucirea nestematelor drept o!lindă. 8tătea acum foarte aproape de o mumie bo!at împodobită cu nestemate. /şi amintea cu e+actitate că toate mumiile păreau aşezate într-o poziţie determinată. apoi veni iluminarea7 putea să caute el mult şi bine. !răbi pasul.

8coase bucata de sfoară ce-i mai rămăsese. în sala mumiilor. ca să devină prime)dioasă pentru oricine ar fi atins-o. pe a cărui trepte vec i. 3ra posibil. în ultima clipă. 1ăşi spre mumia aşezată strâmb şio e+amină cu atenţie. (eor!e clătină neîncrezător capul. din piatră tocmai cobora. /şi reluă acum tentativa iniţială de a coborî şi păşi decis în desc izătură. ferindu-se însă să o atin!ă cu mâinile !oale. menite să prote)eze secretele cultului de curiozitatea oricărui intrus. Culoarea era cenuşie până la ne!ru şi pe alocuri strălucea în !alben şi. Cu lampa aprinsă lumină pe rând fiecare treaptă pe care urma să calce. #ntrarea secretă părea să fie ascunsă într-unul din soclurile de piatră pe care erau aşezate mumiile. 'ar cum putea oare s-o deplaseze? Ce-ar fi s-o deplaseze fără s-o atin!ă. /n spaţiul rămas liber. o parte din plafonul de piatră să se desprindă şi să-l strivească pe cel neatent. după ce (eor!e răzui la unul din capete vopseaua de culoare nea!ră.cum i se deşteptă cu adevărat curiozitatea de a vedea ce nepreţuite comori vor fi zăcând prin prea)mă. 23 . 2e!ă capătul liber al frân! iei de soclul mumiei următoare.ceasta avea un capăt în!roşat. părea să fi dezamorsat toate capcanele & în caz că e+istau de vreme ce lui (eor!e îi reuşi să a)un!ă la capătul scării. astfel că se îndreptă mai întâi spre indianul pe care-l le!ase şi care între timp îşi recăpătase conştiinţa. văzu. dar şi arme simple cum era această măciucă aparţinând unui simplu paznic şi să fie alcătuită din aur pur. făcu un laţ mai mărişor pe care-i petrecu în )urul mumiei. 1aznicul ce zăcea le!at. 3ra foarte posibil să fi fost astfel preparată. în blocul de !ranit. se căsca o desc izătură întunecată în care zări totuşi trepte care coborau undeva în întuneric. mai !reu şi mai solid. ÎN ORAŞUL MORT. ca nu cumva ieşirea să se înc idă de la sine şi se pre!ăti de coborâre de îndată ce-şi aprinse lampa de buzunar. câte comori inestimabile !ăsiseră conc istadorii spanioli ce cuceriseră ţara. *rebuia împinsă la locul ei dacă ar masca tocmai locul intrării secrete. nu se aşteptase. învăţase să preţuiască prevederea.vieţii o ieşire prin pereţii aceştia. @mec eria îi reuşi. $ încon)ură de mai multe ori cu sfoara şiC trase. /i dădu în !ând. . că măciuca era lucrată din aur. spre uimirea sa. 2a brâu acesta purta drept armă o măciucă. /n multe temple din diferite colţuri ale lumii şi mai cu seama în #ndia. ştiind că vec ii preoţi prevăzuseră multiple capcane aşezate în fel şi c ip. . că era cu desăvârşire neînarmat. dar căruia nu-i lipsea o anumită moliciune. 'a citise şi el. unde o uşă metalică îi zădărnici înaintarea. Fis şi făcut. *EOR*E EXAMIN( ŞI #LA-ONUL în!ustului coridor. IV. 3+amină şi pereţii care puteau ascunde arme ce puteau ţâşni pe nevăzute dând o lovitură mortală intrusului. pe care i-o luă. 0umia se deplasă într-o parte. ca la atin!erea unei anumite trepte.

Cele mai multe dintre mumii erau aşezate pe fotolii din aur şi-şi ţineau braţele încrucişate peste piept. Un uşor clinc et metalic urmă. 2e-ar fi dat cu multă bucurie un semn de unde se afla. de ambele se+e. . care părea să întruc ipeze 8oarele. de îndată ce intrară înăuntru. . avu posibilitatea să-i vadă pentru o fracţiune de secundă înfăţişareaE se în!rozi de e+presia de fanatism sălbatic zu!răvită pe faţa acestuia. . albă. apăsă uşor la început şi apoi cu tot mai mare forţă şi simţi că sub apăsarea mâinii. de imn coral. înfăşurate în admirabile veştminte. dar se feri s-o facă. ca nu cumva să-şi trădeze poziţia înainte de vreme. /n spatele lui. 1e podea stăteau în!enunc eate siluete întunecate care cântau. 1ăreau să fie întruc ipările stăpânitorilor de odinioară ai ţării. 8e uită cu atenţie la pereţii ce încadrau uşa. pe care-l bănuia pe profesorul *res.poi precaut. (eor!e ştia prea bine că privirile lor pe el îl căutau.ow.Uşa era lucrată de asemenea din aur. astfel încât cuprinse cu privirea întrea!a încăpere. (eor!e căută clanţa şi zăvorul uşii dar nu !ăsii nimic.vea o privire pătrunzătoare şi în acelaşi timp pierdută ca şi când ar fi fost dus de pe această 24 . 1ereţii sălii erau de asemenea "tapetaţi% cu aur. păziţi de doi războinici în tunici de culoare înc isă păşeau camarazii lui. 'eodată tresări. îmbrăcat în portul ţării. 'in nou se auzi muzica aceea misterioasă. ceea ce se dovedi mai apoi un c ip omenesc de dimensiuni uriaşe. Dăsuna ca şi cum în spatele uşii. . (ăsii curând un loc ce părea mai neted decât cele din vecinătate. lucea şi străful!era ceva. păşi înspre preotul vârstnic care oficia ceremonia. se !ăsea o încăpere în care urmaşii actuali ai vec ilor incaşi îşi celebrau cultul. 1e ambele părţi. era aşezat un altar de piatră împodobit cu nenumărate flori. apoi uşa de aur se lăsă împinsă. doar întâlnise în viaţa lui aventuroasă astfel de uşi care să se desc ideau cu a)utorul unui mecanism secret. (eor!e o desc ise însă foarte puţin şi dintrodată corul răsună mai tare şi mai clar. /ntre flori erau aşezate tăvi din care se ridica un fum albastru.sta nu-l descumpăni. stătea aplecat puţin mai în faţă un european cu o barbă lun!ă. Uşa era cu desăvârşire netedă. ceva ceda. /naintea c ipului uriaş. /n partea stân!ă erau aşezate mumiile feminine iar pe partea dreaptă erau aşezate mumiile bărbăteşti. /n partea din fund a sălii. 1rivirea aceasta de ansamblu avu darul să-l liniştească pe (eor!e.a păreau să fi renunţat la )ertfe umane şi se mulţumeau cu ofrande florale. 0ulte pietre preţioase împodobeau artistic c ipul.păsă mai tare pe uşă. /naintea altarului. Urmaşii lui #n. /ncadrat strâns de două mumii de păreau o entitate. în toată lun!imea lor. ce părea de asemenea făcut din aur. 3uropeanul. Când acesta se dădu puţin la o parte. stătea un preot în vârstă care îşi ridicase braţele implorator înspre c ipul uriaş de aur. ţinându-şi capetele aplecate ca şi cum ar fi fost cufundate în ru!ăciune. care cercetau şi ei înfri!uraţi sala cu privirile. *otul se petrecea de parcă #ncaşii ar fi dispus de cantităţi imense de aur. (eor!e îşi lăsă privirea să se plimbe în voie prin sală. erau înşirate mumii.

mai ales luând în calcul pedeapsa corespunzătoare.stăzi nu mai este permis să iei prizonieri europeni şi să-i sacrifici aşa după pofta inimii. limba celui mai mare şi mai vec i popor. mă simt nevoit să mă adresez în limba voastră natală. pe care incaşii o adorau ca supremă zeitate. /ntrucât sin!ura limbă care merită a fi vorbită. 8ân!ele vostru va fi cel mai frumos dar pe care-i putem oferi zeităţii supreme. Căpitanul murmură ceva în urec ea tovarăşilor săi şi aceştia. în afara tovarăşilor lui (eor!e. $ )ertfă din propriile noastre rânduri. 0âine vom serba. dar îi vom reîntoarce cu faţa spre noi. poporului.lume. 'e multă vreme pe altarele lor s-au adus )ertfe de flori. c iar dacă sacrificiul este făcut în numele celei mai venerate zeităţi. . n-o cunoaşteţi.ceasta se înc ise fără z!omot în urma lui. 'e aceea zeii noştri au părăsit acest popor. europeanul şi doctorul Bandric . după inimile prizonierilor noştri. *rebuia să caute acoperire şi de aceea se plasă mai întâi după cea mai apropiată mumie de se+ feminin la care a)unse după doi paşi mari. (eor!e se strecură prin desc izătura uşii. 25 . unul după altul îşi întoarseră privirea înspre mumia în dosul căreia se ascunsese (eor!e. 3i tân)esc după altfel de )ertfe. 'in fericire n-aţi reuşit şi nouă ne-a fost dat să vă învin!em. din cadrul propriului nostru popor. atunci când îi răspunse7 .ţi pătruns în interiorul cetăţii noastre. care este şi limba mea. . Când acesta se întoarse încă o dată înspre interlocutorul său (eor!e se făcu mic de tot în spatele soclului de piatră pentru a nu fi descoperit căci oc ii acestuia păreau să aibe forţă pătrunzătoare şi puteau vedea ce se întâmplă şi în spatele blocului de piatră. că prin această )ertfă poporul vostru nu va deveni mai mare. 3uropeanul cu barbă albă ridică o mână şi se adresă acum prizonierilor în limba !ermană7 .cum trebuie să fiţi pre!ătiţi şi dăruiţi ca ofrandă zeului nostru. =ici un indian nu privea în altă parte decât spre statuia zeului de aur.cesta le făcu un semn liniştitor şi se concentra acum asupra europeanului care începuse o discuţie animată cu preotul cu c ipul cel !rozav.m avut onoarea de a fi acceptat de acest popor. 3u unul m-aş !ândi de două ori la aceasta. sunteţi prin urmare duşmanii noştri. Căpitanul Farrow a luat o mină foarte !ravă. . sărbătoarea 8oarelui. aţi vrut să dezvăluiţi lumii de afară. Făcu un semn prizonierilor şi văzu spre bucuria sa cum c ipul tatălui său se luminează de îndată ce-l observă. întruc iparea 8oarelui. >ă atra! atenţia. 'ar prizonierii noştri pot fi şi trebuie )ertfiţi. în!enunc eară şi ei. aici şi prin vocea mea vorbeşte şi se adresează zeii noştri superiori. 1aznicii care-i aduseră pe camarazii le!aţi în sala tronului. care le-au fost aduse odinioară. mi s-a acordat c iar demnitatea de a servi ca preot. că o astfel de )ertfă este necesară. care a e+istat vreodată pe pământ. secretele oraşului nostru ascuns. ci va fi complet distrus. deîndată ce pietrele altarului se vor înmuia de sân!ele unei )ertfe umane. 0iam convins prietenul meu venerabilul preot aici de faţă. dar cu astfel de sacrificii nu pot fi mulţumiţi. . . pentru a recâşti!a pe zeii care în ultima vreme ne-au părăsit. /n picioare stăteau. 1oporul incaş. (eor!e se otărî să-şi facă apariţia. n-ar fi binevenită. >reau să ofer zeităţilor noastre ceva special. . /ntrucât privirea acestora rătăcea încontinuu prin sală.

'omnule profesor *res. dat fiind că nici el nici doctorul -ertram nu pricepeau dialectul vorbit de aceşti urmaşi ai străvec ilor azteci. #ncaşii îl aleseseră drept preot. cum reuşise fiului său să pătrundă până aici. (eor!e se târî. poate cu a)utorul unei otrăvi. din mumie în mumie la capătul templului. prin care intrase (eor!e. . . am şi trimis după dânsul. drept sfinţi şi în orice caz sunt priviţi cu teamă şi respect. îl cuprinse o milă adâncă pentru acesta. >eninul şarpelui. trebuie să moară. -ătrânul deveni tot mai neliniştit. 8-a însănătoşit pe deplin. se ridicară de )os trei tineri indieni şi părăsiră încăperea prin uşa de aur.rmin *res. 8-a otărât. $ să trimit pe cineva sus. un număr copleşitor de mare. $ umbră mare se întinde peste tot trecutul meu. continuă căpitanul pentru a mai câşti!a timp. era sin!urul prin care se putea face înţeles. împotriva cărora era imposibil de luptat.ow. dar îşi pierduse complet memoria printr-o împre)urare pe care (eor!e nu şi-o putea lămuri. nu se deşteptase din noaptea uitării în care alunecase şi care era acum dominat de ideea fi+ă a )ertfei umane şi se va alătura fără îndoială de partea #ndienilor răzbunători. . zeitatea supremă mă iluminează acum. apoi îşi luă o fi!ură serioasă când bătrânul 3uropean. pe care i-o administraseră indienii.poi faţa sa făcu o mină îndurerată.. mă auziţi? -ătrânul ridică capul şi-l privi surprins. unde să fi tot fost adunaţi vreo I6 de indieni. 8e adresă din nou bătrânului preot şi.r trebui de mult să se afle aici. /ncă de la primele cuvinte ale 3uropeanului. 26 .ow. stri!ă acum cu o voce foarte puternică şi penetrantă7 . . la un semn al acestuia. Căpitanul nu-şi putu ascunde un zâmbet. 8ă nu mai punem la socoteală şi pe europeanul cu mintea lui rătăcită. 3ra ferm otărât. (eor!e privi cu destulă în!ri)orare în marea sală de ru!ăciuni a templului acum.ov. @tiu ce vorbesc. mai ales în situaţia când nu posedai arme. tocmai pentru că este destinat unei cauze mai mari7 zeului nostru. continuă7 . adăpostit în dosul soclurilor de piaţă şi acuma se !ăsea foarte aproape de altar. . numai fiindcă avea spiritul tulburat. 'ar 8oarele. întrucât îşi dădea acum seama. 'e asemenea şi tânărul muşcat de şarpe. pe de o parte că devenise un adept încă şi mai fanatic al vec ilor preoţi incaşi şi pe de altă parte. 0i-aduc aminte de ceva & dar nu mai ştiu ce înseamnă. 1oate că este ameţit de otrava şarpelui şi nu este în stare să vină până aici. 'upă ce (eor!e ascultă vorbele bătrânului. să se arunce asupra bătrânului preot fanatic. 1oate că va fi posibil ca şi acest nenorocit să fie salvat şi recuperat. 3l nu mai ştia cine este. poate accident. nici de cine aparţine. =ebunii sunt priviţi la multe popoare. cu foarte multă atenţie. *ânărul de sus este fiul meu. nu i-a făcut nimic rău. voia să-l ia prizonier. răspunse plin de demnitate europeanul. în caz că situaţia s-ar fi dovedit ameninţătoare pentru camarazii săi. moartea voastră. 'octorul Bandric . 1e europeanul cu barbă albă. îl e+aminase pe european. îşi frecă ridurile frunţii şi murmură7 . care deşi îşi etalase intenţiile şi ran!ul. . >a sosi imediat aici. care în vremea aceasta.şadar acesta era într-adevăr profesorul *res.

Didică uşor lar!ul şi bo!atul veştmânt al mumiei. (eor!e se întrebă. raportul celor trei indieni. pe care (eor!e îl surprinsese şi-l le!ase. din care aceştia tocmai au fost scoşi. . sus.tenţia tuturor era îndreptată acum spre uşa de aur care tocmai se desc ise. ce veneau aparent de pe treptele pe care le coborâse.cest moment îl folosi (eor!e pentru a se strecura sub soclul mumiei. pesemne fusese soţia unui reprezentant de vază al aztecilor. Fiecare secundă era preţioasă. deoarece ar fi fost descoperit foarte repede.şa că ar putea a)un!e din lac în puţ. nu va mai fi de nici un folos camarazilor săi< *res. aşa le!at cum se va afla. pentru a-i permite să suprave! eze mersul evenimentelor şi. va începe o adevărată căutare şi perc eziţie prin toate sălile templului. =u vedea însă nici o ieşire. mai înainte de toate. făcu o mică !ăurică în materialul din care era confecţionat veşmântul. de a avea în faţa oc ilor altarul. C iar dacă i-ar reuşi să ameţească cu măciuca vreo doi trei adversari. . nu mai era în sala mumiilor.cest veştmânt oferea. trebuia să şi asume acest risc. Unde ar putea să se ascundă? 8ă rămână pe loc era imposibil. Cu lama bricea!ului său. Un miros pătrunzător de camfor şi lemn de santal îi pătrunse în nări. 'acă ar fi prins şi făcut din nou prizonier. tivit cu aur şi cu nestemate. pe care (eor!e le le!ase foarte strâns şi se părea că aceasta făcuse şanţuri adânci în 27 .$ otărâre trebuia să ia mai devreme sau mai târziu. 3ra necesar să respire economicos şi !ri)uliu. (eor!e aprecie seriozitatea situaţiei sale foarte realist. veştmintele puteau fi presărate cu prafuri veninoase. . o putea acoperi într-un timp mai scurt decât le-ar trebui #ndienilor să-şi revină din surpriza apariţiei bruşte a celui pe care-i credeau încă prizonier. lipsit de e+presie. amplasată între două socluri de !ranit. în starea în care se afla. care trebuia să-l aducă pe prizonier. 0umia de se+ femeiesc avea un veştmânt bo!at.colo nu-l va căuta şi nu-l va bănui nimeni. coborî şi el şi-şi freca încontinuu înc eieturile mâinilor. din nou. la nevoie să poată fu!i prin această uşă a sălii pe care o aprecia ca fiind la :6 de metri distanţă. pe care tronau de asemenea mumiile unor stăpânitori sau preoţi de odinioară. privirea înspre mumia îndărătul căreia se ascunsese. (eor!e auzi stri!ăte. 'oar el era acela care-i lămurise pe preotul incaş să se întoarcă la )ertfele umane. 1oate că ducea la celulele prizonierilor. dacă ar fi posibil. 1ericolul consta în aceea că. în!enunc e sub el şi dispăru cu un sentiment de !roază sub stofa ri!idă. stătea desc isă. prin care tovarăşii lui au fost introduşi. . adică el. de vreme ce ar fi covârşit de restul incaşilor? (ânditor îşi îndreptă. 1oate că nici măcar #ndienii nu cutezau să atin!ă mumiile sfinte. pentru a nu-l apuca un acces de tuse. . pentru că cei trei tineri indieni se vor întoarce cât de curând cu vestea că tânărul prizonier.ow era. 3ra o uşă în!ustă. 'acă indienii se vor întoarce şi vor raporta că prizonierul evadase. de pe )ilţul pe care sta un adăpost suficient dacă i-ar fi reuşit să se pitească sub ei. =u ştia însă unde duce această uşă. . 1rimul indian. în sala mumiilor.ceastă distanţă. cel mai periculos adversar. la ce i-ar folosi. Uşa. -ătrânul preot ascultă cu c ipul împietrit.

bo!at împodobit. Cred că s-a convins mai întâi că totul este în re!ulă şi veştmintele nu sunt otrăvite. . Unde am mai auzit eu numele ăsta? *otul pluteşte în întuneric. din nou. 8e întoarse din nou spre căpitan şi stri!ă7 . dar mănunc iul de indieni. /şi frecă din nou fruntea murmurând ca pentru sine7 . . să-şi împlinească destinul. Căpitanul observase încercarea reuşită a lui (eor!e de a se ascunde sub veşmântul mumiei. /n!ri)orat îl întrebă pe doctorul -ertram7 . fiţi fără !ri)ă< . Căpitanul răsuflă uşurat7 . 8imţea o mâncărime neplăcută pe faţă.piele. doborât paznicul şi l-a le!at. sub acest veştmânt femeiesc. /ntre timp. preotul indian dăduse instrucţiunile sale. va trebui să-l capturaţi. domnule profesor *res. replică doctorul. 'acă i se întâmplă ceva lui (eor!e? 3ste ascuns sub roc ia celei de a treia mumii de pe partea stân!ă. . Bandric care ascultase convorbirea adău!ă numai7 . Fiul vostru a evadat. $ parte dintre ei. dacă vom fi duşi înapoi. deoarece îşi ridica încontinuu braţele şi scoase stri!ăte deznădă)duite. /ncercaţi. . . @i fiul dumneavoastră mai e şi dezarmat. #ndienii în!enunc eaţi se ridicară şi începură să caute minuţios prin sală. care nu e frecventat mereu de preoţi. pentru a căuta. (eor!e ne va scoate din încurcătură. fiecare soclu de piatră din încăperea de )os. înainte de a-l pedepsi. zâmbi plin de mândrie căpitanul. cum am observat de)a. în încercarea disperată a acestuia de a se elibera. Cred c iar că va reuşi să a)un!ă la celulele noastre. zâmbi Farrow senior. Cum a îndrăznit să ridice mâna împotriva paznicului trimis de preoţi? .ow< Când îşi auzi pentru a doua oară stri!at numele tresări. dar din fericire. 2ui (eor!e al meu i-au reuşit şi altele şi mai şi. 'in această cauză va trebui să fie sever pedepsit. dispărură prin uşa de aur. cea a mumiilor. . 8ă fi prevăzut totuşi incaşii mumiile acestea cu o otravă. 2-aş sfătui mai de!rabă să n-o facă.şa de simplu nu va fi să-l prindeţi. Celulele sub pământene sunt suprave! eate cu stricteţe. 8oarele va împrăştia întunericul şi în cinstea lui veţi fi în curând )ertfiţi. $trava protectoare o întrebuinţează incaşii numai în cazurile în care mumiile se !ăsesc într-un templu izolat. otărât lui de secole? Cu dra!ă inimă ar fi fu!it de acolo. 'impotrivă & foarte a!itat se dovedi bătrânul profesor şi simţămintele lui se o!lindeau foarte fidel pe c ipu-i şi în toată atitudinea sa. 'in fericire ideea de a căuta mumiile nu le venise deocamdată. în sala de sus. care să atace mai întâi pielea şi pe urmă să-şi arate efectele? 8ă-i fi fost sortit oare. Ceilalţi rămaşi căutau acum. (eor!e nu se simţea prea comod sub veşmântul mumiei. pe deasupra. care scotoceau 28 . $ să-l capturăm.

Unul stătea în picioare. erau al naibii de aproape. . Fiul dumneavoastră pare să fi reuşit să evadeze. .rătă spre uşa în!ustă. pentru a le pune în cele din urmă în mişcare. #mediat indienii dispărură. . profesorul şi prizonierii în sala de ru!ăciune şi ofrande. 8e scurseră zece minute. >edea prin desc izătura practicată în roc ie că înfăţişarea incaşilor trăda o înverşunare fără mar!ini.tunci va vedea ce-i de făcut. s-ar speria de moarte dacă una din mumii ar începe pur şi simplu să strănute. (eor!e se simţea din ce în ce mai rău sub povara stofei !rele din care era confecţionată aina mumiei şi mai ales. /n acest caz nu-i rămânea altă alternativă. lar fi !ăsit cu si!uranţă. care se desc ideau la apăsarea unui mecanism secret dar acest mecanism trebuia căutat pentru fiecare uşă în parte. din cauza mirosului persistent şi ameţitor pe care îl emanau ainele. în lun! şi în lat şi acuma se opriră nedumeriţi neştiind ce să mai facă. cu mâinile împreunate peste piept. în şir prin uşă.ceasta ar necesita mult timp. /n sfârşit. . trebuia să fie cu răbdare şi să aştepte o ocazie mai favorabilă. care perc eziţionau sala. trebuia să atace fără întârziere. cum ar fi cazul şi acestor băştinaşi. Dămaseră numai bătrânul preot. 'acă nu cumva a reuşit să se strecoare prin sala aceasta până 29 . O EVADARE #RIME)DIOAS(. V. 1e preot şi profesor va reuşi el să-i scoată din circulaţie repede cu doua trei lovituri bine ţintite. #ndienii trebuiau să se întoarcă în curând din infructuoasa lor încercare de a-l !ăsi. 8pre bucuria lui nu aruncară nici o privire asupra mumiilor. . bătrânul preot şi profesorul convertit. 1oate că o izbucnire de tuse neaşteptată ar pune pe !oană pe indieni. mai întâi trebuia să stabilească unde ducea a doua ieşire a sălii. 8uperstiţioşi cum sunt din fire.ceasta îi reuşea cel mai bine dacă-l ţinea sub observaţie pe preot şi pe profesor. reprezentanţii oricăror popoare primitive. încă desc isă. (eor!e cu!etă repede dacă n-ar fi acum momentul potrivit să-şi încerce norocul.şa că părăsi planul acesta.încăperea. /şi scosese de)a batista şi-o apăsa cu toată puterea peste !ură şi nas. raportându-i ceva preotului. stri!ă acum profesorul căpitanului Farrow. @i evadarea trebuia neapărat să reuşească. toată încăperea. se reîntoarseră şi indienii care perc eziţionau sala de sus. Căutară cu asiduitate până la altar. . 'e-ar fi făcut-o. 'ar cum vor reuşi să părăsească toţi nevătămaţi? -ineînţeles că mai e+istau şi alte uşi mascate în pereţi. DIN NOU B(TR"NUL #REOT stri!ă un ordin oamenilor. =u însă. pentru a-şi înăbuşi orice acces de tuşă. 1osibil ar fi ca profesorul să insiste ca prizonierii să fie imediat sacrificaţi. care ducea spre celulele subpământene. /n!enunc eară plin de respect în faţa altarului. $ricât de nerăbdător ar fi fost să iasă din ascunzătoare să-şi elibereze tovarăşii.

=umele. domnule căpitan trebuie adus neapărat teafăr îndărăt. pentru a fi sacrificat. nu-l veţi mai putea aduce în puterea dumneavoastră. 'acă ar a)un!e până la sentinelele noastre mai îndepărtate. domnule profesor< Baideţi cu noi înapoi la -onn. profesorul se e+primă din nou7 . zise cu re!ret căpitanul adresându-se doctorului Bandric . 2ăsaţi preoţii ca şi până acum să aducă )ertfe florale zeilor incaşi. . 8unteţi profesorul *res. @i din aceştia unul raportă că nau !ăsit pe nimeni. pentru a-l aduce la realitate pe omul acesta. întrucât mie mi se va datora reînvierea lui. /n acest moment bătrânul preot începu o lun!ă discuţie al cărui sens şi conţinut 30 . cu atât mai puţin (eor!e.ow< stri!ă cât putu acum şi doctorul Bandric . Cred c-a reuşit să evadeze. 'omnule profesor *res. 'ar domnule profesor *res. Doata istoriei nu se mai poate întoarce. =umele acestea. ca razele sale să poată lumina încă o dată peste un mare şi puternic imperiu al #ncaşilor. (loria imperiului nostru va reveni< 8ân!ele vostru o va face. >oi trimite repede înştiinţare sentinelelor noastre din )un!lă. profesorul. care sunt înarmate cu să!eţi care provoacă numai pierderea cunoştinţei & pe care le-am folosit şi împotriva dumneavoastră & fiul vostru tot va fi prins şi mai târziu )ertfit aici în sala tronului. pe fiul meu. @i-a pierdut total discernământul. . . /n nici un caz nu trebuia să-l părăsească aici. 0arele 8oare aşteaptă dar. /ntre timp veniseră indienii din celulele de )os. /napoi la Universitate< 'in ce în ce mai tulburat acesta îşi freca tâmplele. 8ân!ele lui şi al nostru nu va mai fi vărsat pe altarul sacrificiului. @tiu asta.rmin *res. nu ştiau ce să întreprindă.ceştia vă vor pedepsi cu străşnicie. 0urmură din nou7 . .ow? =u. *oate posturile de trecere de acolo şi din )un!lă sunt păzite de oamenii noştri înarmaţi cu să!eţi otrăvite. 'eşteptaţi-vă odată. ceea ce profesorul nu putu în nici un caz suporta şi de aceea continuă7 .ow. . Căpitanul zâmbi numai. c iar dacă fiul dumneavoastră ar fi reuşit să a)un!ă până în oraş.owC 'in nou profesorul îşi duse mâna la tâmple vădit tulburat. =u vă bucuraţi prea devreme. . Căpitanul tăcea ceea ce-l miră pe profesor. în vreme ce ceilalţi în!enunc eară. nici Bandric . Fiul dumneavoastră.ow. 8tăpânirea de odinioară şi !loria imperiului incaş nu vor mai putea fi astfel reînviate.în carcerele subpământene. numele ăsta< Unde l-am mai auzit eu? . pe care le aud< 'e unde le ştiu oare? 3u să fiu oare acel profesor *res. sunt doar preotul #ncaşilor< =ici căpitanul. . 'upă raport. @i mai ştiu că eu voi fi unul dintre cei mai puternici oameni ai noului imperiu. c ipul e+primându-i clar lupta interioară pe care o ducea. =u stârniţi mânia zeilor încercând să evadaţi. care continuă7 . stri!ă surescitat în nebunia lui.

aici de faţă va reuşi să lase sa treacă această mare sărbătoare a soarelui fără să fiţi sacrificaţi imediat. în urma cărora prizonierii împreună cu Bandric . în afară de bietul profesor cu raţiunea tulburată şi a cărui faţă. 1rivi cu atenţie locul unde văzuse că apăsase bătrânul preot şi spre bucuria lui descoperi o nestemată de un !alben intens pe care puse şi el arătătorul după care prinse măciuca cu otărâre. constată că iritarea nu-i fusese pricinuită decât de transpiraţia care-i cur!ea şiroaie c iar şi acuma. /n sfârşit. Capătul !an!ului i-a fost indicat de o perdea de culoare roşie ţesută cu fire de aur. c iar lân!ă statuie. la cuvintele preotului. -ătrânul preot stătea într-un fotoliu privind un obiect de formă rotundă.!itaţia şi căldura de sub bo!atul veştmânt al mumiei îl făcuse să transpire din abundenţă. /n urma lui uşa reveni la loc. încât leşină. 31 .pucă strâns cu mâna dreaptă măciulia de aur şi se strecură pe lân!ă altar. =u vă voi )ertfi înainte ca evadatul să fie şi el prins. înspre statuie. fură conduşi în celule fără împotrivire. 3rau destul de stăpâni pe ei să nu îndrăznească să arunce o privire asupra mumiei. 8antinelele noastre vor reuşi să-l readucă pe prizonier. 1rofesorul dădu câteva ordine. . /n cele din urmă păşi încet cu umerii aplecaţi. (eor!e se strecură în spatele acestuia şi i se adresă deodată cu voce tare. *imp îndelun!at stătu înaintea altarului şi privi spre uriaşul c ip lucrat în aur. peretele reluându-şi aspectul iniţial. Fără z!omot alunecă (eor!e de-a lun!ul !an!ului şi cu multă precauţie împinse perdeaua într-o parte. doua oară nu va mai reuşi să evadeze şi nu va mai periclita prin asta viitorul poporului nostru< >eţi fi duşi din nou în celulele noastre şi voi avea personal !ri)ă să zădărnicesc orice tentativă de evadare. 1reotul dispăru prin această desc izătură. 1rietenul meu preotul. 1oate că în clipa aceea crezuse că una din mumii sau zeităţi se trezise şi-l c ema la ele. . devenea din ce în ce mai întunecată. . Când preotul îşi termină discursul. #nspiră adânc aerul proaspăt din sală îşi scoase o!lin)oara din buzunar şi-şi privi faţa care-i "mânca% peste tot. 1rivea acum într-o încăpere mare cu mobilă din aur pur. pătrunse alături de altar şi atinse cu arătătorul un anumit loc. cărora profesorul le ordonase să-i conducă pe prizonieri îndărăt la celulele lor dispărură. . se dădu încetişor deoparte. 1e masa de aur & lân!ă o tavă fume!ândă & armele camarazilor săi. 8pre marea lui bucurie. spre c ipul zeului uriaş. 8unt si!ur de asta. 1reotul a fost atât de în!rozit. preotul dădu la rândul lui ordine #ndienilor în!enunc iaţi care mai rămăseseră aici.nimeni din europenii aflaţi în sală nu-l înţele!ea. (eor!e se afla sin!ur în sala tronului de aur. Cu un scârţâit uşor porţiunea de perete ce servea de uşă mascată. 'ar ne mai rămâne o )umătate de zi şi o noapte întrea!ă în faţă.tunci se dădu într-o parte o porţiune în!ustă din zidul cu masca. sub al cărei veştmânt se mai afla încă (eor!e. . să se îndepărteze. 'upă ce cei şase paznici. 0ai aşteptă câteva minute spre a se convin!e că nici unul din paznici nu se va reîntoarce. ieşi din ascunzătoarea sa. 8e strecură repede înăuntru şi acum se !ăsea într-un coridor în!ust şi lun! doar de zece metri. profesorul se adresă la rândul lui europenilor.

să-şi dea seama ce se petrece. #ndienii care trăiau aici atât de feriţi de restul lumii probabil că nu cunoşteau efectul armelor de foc. >ec ii incaşi. *rei potrivnici fuseseră înlăturaţi până acum. . 2ovit de această armă primitivă dar eficientă. cu toată forţa. domnea o lumină destui de vie. pentru a-şi elibera prietenii. 8e prăbuşi sub lovitura măciucii de aur. se prăbuşi la pământ. acesta căzu fără z!omot la pământ. .colo trebuia să se !ăsească camerele.muţiră de îndată ce (eor!e apăru în faţa lor. indianul se prăbuşi fără z!omot la aflau prizonierii. 'e aceea (eor!e se strecură în această direcţie. pe cât posibil fără z!omot. îşi luă măciulia de la brâu şi lovi în forţă. cărora le reuşise prin sisteme de refle+ie să aducă lumină în toate încăperile subpământene. *reptele se sfârşiră. văzut doi tineri indieni care vorbeau în şoaptă. dar nu văzu nimic suspect. 2ovi cu iuţeala ful!erului pe primul indian care a căzut fără un ţipăt la pământ. =u mai era timp să sară şi asupra acestuia. încât. $ împuşcătură îi va speria atât de tare încât vor încerca să se salveze prin fu!ă. pentru că al treilea indian şi-a şi dus la buze tubul din care să!eata şuieră deasupra capului lui (eor!e. 'in nou se făcu o cotitură. =u-şi mai pierdu vremea să-l mai le!e. o lovitură de bo+. ci se năpusti pe trepte în )os. 'in nou a)unse la un cot al coridorului. c iar în clipa când acesta voia să ridice instrumentul de suflat să!eţi otrăvite. =u şovăi prea mult. 'ar (eor!e nu şovăi nici acum. . fără a scoate un stri!ăt. 'in nou (eor!e privi în sala tronului. Cântecul se auzea din dreapta. Deuşi în ultima clipă să se aplece ful!erător. /n dreapta lipit aproape de perete era un indian. =u voia să se a)un!ă la luptă şi-şi propuse să scoată santinelele din funcţiune. în faţa lui se mai !ăseau trei indieni. care erau postaţi fiecare în faţa unei uşi ce aveau o lucire !ălbuie. /ntre timp acesta era şi el pre!ătit de luptă cu măciuca în mână. ci-i aplică acestuia. se !ândii (eor!e.(eor!e îl le!ă repede şi-i puse un căluş în !ură. înaintea lui (eor!e se desc idea la stân!a şi la dreapta câte un nou coridor. *rei adversari deodată< 3ra totuşi cam mult. 1e al doilea îl a)unse. . după care luă toate armele camarazilor săi. 1rimul dintre cei trei.cum se simţea în si!uranţă. 8e uită cu atenţie înainte de a intra. *rebuia să se !ândească. Cel de al doilea izbuti să scoată un orcăit şi-i urmă e+emplu. 8e îndreptă de şale. deoarece nu voia să-i le!e pe incaşii aceştia care în fond nu-i făcuseră nimic7 erau doar obstacole ce se cereau înlăturate. 'e-abia se desc ise uşa că a şi văzut capul profesorului. îşi înfipse măciulia în brâu şi-şi luă propriul pistol în mâna dreaptă. 8e aplecă şi se târî până la colţ. 1ăşi apoi pe uşiţa în!ustă care ducea la celulele subterane. trebuie să fi avut in!ineri constructori minunaţi. care stăteau mai în spate. 2a fel de prevăzător ca la primul cot al !an!ului privi mai întâi. înainte ca ceilalţi doi. în lumina pală care răzbătea până aici. 32 . spionând ce se afla în fata lui. 'eşi toate încăperile erau aici subterane. uşa secretă se desc ise. ci făcu o săritură îndrăzneaţă înainte. unde apăsând uşor. 'upă o scurtă căutare descoperi peretele. la care indienii puseseră santinele.

câteva fi!urine mici din aur. /ncercă în toate dialectele posibile. cu poporul său. ale oraşului mort. apoi luă dintr-o nişă ascunsă în perete.0ăciucile se ciocniră în aer. cu faţa strălucind de bucurie. !ăsindu-l pe profesor încă în stare de inconştienţă. uşile celulelor. 'e asemenea. cuprinşi de !roază. 1reotul se arată dispus să ne conducă în afară din oraş. @i acest al treilea adversar se prăbuşi finalmente la pământ. 1rofesorul şi-a pierdut minţile din ziua în care s-a prăbuşit de pe unul din zidurile oraşului mort şi-a căzut de la o înălţime de câţiva metri. 'octorul Bandric încercă să stabilească un mi)loc de comunicare cu preotul. doua lovitură n-o mai reuşi indianul deoarece (eor!e se dădu ful!erător în lături şi-l lovi cu măciulia printr-o lovitură surprinzătoare de )os în sus în bărbie. în cele din urmă. izolat. 1reotul le arătă apoi drumul pe care urmau să mear!ă. reuşi. îi privi câteva minute lun!. măciuliile de aur le fură dăruite. 1uteţi să-i promiteţi acest lucru din partea noastră. -ătrânul preot dezle!at acum. -ătrânul îi răspunse în unul din ele. sin!ur. până ce. în care se !ăseau prizonierii au fost desc ise. Câteva minute mai târziu. 0ult timp se întreţinură astfel şi în cele din urmă se întoarse spre camarazii de pe "'o+%. /i conduse repede de-a lun!ul coridorului. lovindu-se cu capul de un bloc de piatră. 3u cred că da< . bolborosind ceva ininteli!ibil. /n urma lor se ridicau zidurile oraşului ascuns. luându-le tuburile. (eor!e îi luă căluşul şi arătă spre măciucă !est pe care preotul îl înţelese fără dificultăţi.re o viziune mai cuprinzătoare decât profesorul *res. . 2e înmâna repede armele trebuincioase. . )ertfelor umane făcute zeităţii lor. adversari doborâţi de (eor!e. 'octorul Bandric îşi lămuri însoţitorii că în felul acesta au fost înştiinţate toate 33 .tunci să-l dezle!ăm. . măciucile şi să!eţile. a)unseră în camera bătrânului preot care se redeşteptase şi acum îi urmărea cu oc ii mari.poi îşi duse la buze o pipă ciudată şi scoase câteva fluierături. . Fură conduşi apoi printr-un coridor mascat. =imeni nu scoase nici o vorbă ştiind prea bine că numai )umătate de treabă era făcută. 'ar ce credeţi. care din an în an se împuţinează tot mai mult. .ow. 1etre îl le!ă repede şi-i puse căluş în !ură. după care şi-l zvârli pe umăr şi-şi continuă drumul. . *ovarăşii săi îi dezarmaseră pe toţi indienii santinele întâlniţi în cale. sau mai bine zis îi se permise să le păstreze. preotul însuşi s-a opus şi se opune. până ce se aflară în libertate. pentru ca aceştia să nu mai fie în stare să-i atace şi-n parte ca o amintire din aventura trăită aici. *ocmai această stare i-a adus neasemuită vază şi preţuire din partea indienilor. *recând pe lân!ă c ipul uriaş al zeului aztec. în străvec iul oraş aztec. acoperită de o draperie. >rea să rămână pe mai departe aici. de către bătrânul preot. Fiecăruia dintre europeni îi înmâna câte una. cu ru!ămintea de a nu ne mai întoarce. noi putem avea încredere în el? . 8untem salvaţi.

. "'o+%-ul însă. profesorul *res.semenea cazuri sunt cunoscute de mult în lumea medicală. . să se înstrăineze orice obiect aparţinând culturii incaşe. pentru a putea păstra numeroasele obiecte preţioase primite cadou de la bătrânul preot. camarazii mai întâmpinară multe peripeţii. $ zi mai târziu sosiră şi cei doi învăţaţi. cum încă nimeni nu mai publicase. 'octorul -ertram. se pare că l-aţi nimerit pe profesorul *res. uriaşul 1etre. 0embrii ec ipa)ului "'o+% trecură din nou Cordilierii de data aceasta în sens invers. 8fârşitul volumului7 ÎN ORAŞUL MORT. /ntrun port c ilian.santinelele ascunse în )un!lă să se retra!ă şi să le lase trecerea liberă.ow în acelaşi loc în care mai fusese odată rănit. pe care-l purtase în cârcă între! drumul. specialişti amândoi în cultura incaşă. 34 . 'omnule (eor!e. întrucât autorităţile au interzis cu stricteţe. Cu noroc puseră piciorul pe puntea submarinului.ow îşi aminti cu claritate tot ce i se întâmplase în oraşul mort. 1romise doctorului Bandric să scrie împreună cu acesta o carte. mărturie despre civilizaţia aztecă. 'e abia aici avu vreme doctorul -ertram să-l e+amineze mai cu atenţie pe profesorul încă ameţit.ow şi doctorul Bandric fură debarcaţi pentru ca de acolo să plece spre 1atrie. /ntr-adevăr a)unseră fără vreun incident notabil foarte curând la "reşedinţa% doctorului Bandric . 1rofesorul *res. /nainte de a a)un!e acasă. împărtăşi tuturor vestea minunată. 8ubmarinul luă direcţia sud. lăsă .merica de 8ud în urmă ţinând acum mereu direcţia spre vest spre îndepărtata "#nsulă a $di nei%. 8ă sperăm că nu se vor ivi complicaţii< *imp de mai multe zile viaţa profesorului atârnă de un fir de păr din cauza febrei ridicată. că lovitura pe care a suferit-o profesorul avusese şi partea ei bună îi readuse memoria. 1este un sfert de oră vor putea părăsi netulburaţi )un!la. dar într-o dimineaţă desc ise în sfârşit oc ii. Botărâră să părăsească ţara pe ascuns.

35 .

36 ./n numărul următor7 -ANTOMA M(RII.

37 .