1

AVENTURILE SUBMARINULUI „DOX”.

De H. Warren.

Nr. 179.

FANTOMA MARII.

Tradu ere de LIA H!RSU.

2

Un submarin perfecţionat după toate invenţiunile moderne, e urmărit încă din timpul războiului mondial de toate naţiunile europene. Căpitanul Farrow, comandantul acestui submarin, om de o bunătate rară, reuşeşte să descopere pământuri şi ape care nu-s trecute pe nici o artă de pe !lob şi-şi creează un loc de refu!iu pe o insulă pe care o numeşte "#nsula $di nei% & un adevărat rai pământesc. 'ar nu poate fi mulţumit, atâta timp cât fiul său (eor!e, un tânăr de optsprezece ani, se află sub tutela unui individ periculos.

Cu a)utorul credinciosului sau servitor, Farrow reuşeşte să aducă pe (eor!e pe "#nsula $di nei%. Un testament misterios indică pe acesta ca moştenitor al unei comori ascunse, pe care însă nu o poate avea decât trecând prin prime)dii neînc ipuite. *oate peripeţiile e+traordinare pe care le întâmpina (eor!e în tovărăşia unui tânăr prinţ ne!ru, fac din ",venturile submarinului 'o+% una din cele mai interesante lecturi.

I. LA "OLFUL #AMBA$.

3

care a fost unul dintre cei mai vestiţi vânători de ti!ri din #ndia acum circa 34 de ani. spre re!iunea de nord a #ndiei. 'in această faimă s-a răsfrânt ceva şi asupra mea. Citisem doar despre un anume locotenent 2ice. 'umneata însă se pare să fi moştenit calităţile paterne în cel mai pur sens al cuvântului. $ spusese cu un ton de parcă ar fi fost un lucru absolut normal sau un eveniment cotidian. de-a curmezişul. trebuia să fie o rudă sau un urmaş al acelui îndrăzneţ vânător şi aceasta mi se confirmă prin spusele omului.%NU NE ASTE&TAM DELO# să călătorim atât de repede de la -omba.cest 1ames 2ice. aceasta reieşea din felul cum i se adresă acestuia5 0 'omnul 2ice. răspunse foarte serios 9arian. =ste vorba de o situaţie ciudată şi e+trem de delicată pe care n-o pot împărtăşi decât unor oameni ca dumneavoastră. . că el înarmat cu arme mult mai puţin perfecţionate a scăpat teafăr din situaţii foarte prime)dioase7 0 8n ciuda celor mai perfecţionate arme. nu puteam face uz de armă ca să nu-mi rănesc camaradul. /e fi+arăm atenţia asupra lui.ţi întâmpinat atâtea în calea dumneavoastră cum nu i-a fost dat nimănui şi de aceea cred că n-o să râdeţi de ceea ce am să vă spun. pe culoarele otelului. . *ocmai în #ndia ne-a fost dat să trăim lucruri care trec dincolo de înţele!erea noastră. încercatul vânător de ti!ri. 0 1ames 2ice. parcă scuzându-se. Faptul că eram atât de cunoscuţi avea şi părţile sale bune altfel nu ni s-ar fi adresat fără nici o îndoială. $mul îmi plăcea. la rândul meu un număr de ti!ri. care continuă5 0 6unt fiul locotenentului 2ice cunoscut în întrea!a #ndie ca un vânător pătimaş de ti!ri. se prezentă el. ca să zic aşa. domnule Farrow. dar a fost o întâmplare. până-n partea dreaptă a bărbiei. produsese o puternică impresie şi asupra noastră. mlădioasă şi cu trăsăturile îndrăzneţe săpate în c ipu-i bronzat şi cu o cicatrice albă ce-i brăzda obrazul de la tâmpla stân!ă. . 2ice. în vestibulul otelului la care trăsesem. întrucât am răpus şi eu. 0 . :ăd pe faţa dumneavoastră că aţi avut de-a face cunoştinţă foarte de aproape cu un ti!ru. de plăcere. de aici nu mai aveam un ţel determinat & ci călătoream. am întâmpinat aventuri mai mult decât ciudate şi vei fi auzit că ne interesează cu 4 . zise. trebuia s-o recunosc şi 9arian îmi împărtăşea părerea.veţi însă o dorinţă e+presă să ne formulaţi< 0 9ărturisesc că da. vânătoarea de ti!ri rămâne un lucru e+trem de prime)dios.ceasta n-o s-o fac în nici un caz. Cu statura sa înaltă. 0 . . 'upă ce părăsisem mai întâi #ndore cu destinaţia -omba. numai după comportamentul plin de cel mai adânc respect al an!a)aţilor otelului.. un ti!ru foarte !rav rănit numai cu cuţitul. după privirile curioase şi numeroasele şuşoteli pe care le stârnea simpla lui trecere.i noi am răpus ti!ri. . replică acum 9arian. trebuit să atac odată. mă bucură să fac cunoştinţă cu un om atât de vrednic. dar aceasta nu înseamnă nimic când te !ândeşti.cest nume îmi era binecunoscut.

i în condiţii care au fost tot atât de ciudate. nu ar pus-o fără un motiv temeinic. permiteţi-mi o întrebare5 Credeţi că ar fi posibil ca în #ndia să se !ăsească !orile< 8ntrebarea a fost pusă la modul foarte serios şi un om încercat ca 2ice. care de cinci luni a dispărut fără urmă. domnule 2ice< 0 Fireşte domnule Farrow. am văzut o !orilă. . în ve!etaţia încâlcită a uneia din insule. nu putea fi vorba decât de un import din . pe nume Bearst.m văzut animalul eu însumi7 . dar cu preţul unor eforturi uriaşe. sub formă de fiord. >e de altă parte. 0 *ocmai de aceea am căutat să fac cunoştinţă cu dumneavoastră. când 9arian continuă5 0 /u-mi pot ima!ina de ce ar umbla prin #ndia un astfel de importator cu o mena)erie ambulantă din care ar fi putut evada !orila în cauză. nu a fost semnalată decât în . c iar la capătul acestuia.precădere tocmai acestea. 'ar !orile7 (orila acest animal ma!nific atât de asemănător omului.. măritată cu un ne!ustor foarte bo!at. . 'e asemenea poliţia oraşului -aroda nu izbuti să afle nimic relevant. dacă nu e+istă undeva vreo veri!ă ascunsă între maimuţele . zise 2ice. o sin!ură cărare. Ea sud de oraş peisa)ul este foarte sălbatic şi ciudat.. 9ă !ândeam care ar fi putut fi rostul unul astfel de import. . . oraşul care se află situat la nord de -omba. iar poliţiştii localnici care mă însoţiseră. Ea malul celui mai mare şi mai nordic dintre aceste intrânduri. 8şi reveni repede însă şi continuă5 0 . iar în lar! se !ăsesc nenumărate insuliţe. acolo fiind al optulea caz.frica către #ndia şi se rezuma cu si!uranţă la un sin!ur e+emplar. deoarece biata mea soră îşi pusese mare speranţe în mine. cam la ?4@ Am depărtare.ţi auzit poate de -aroda.colo. Foarte multe stânci tăiate de valuri. orientat spre est. 'in păcate cu toată e+perienţa mea. puţin mai sus se întinde !olful Camba. pe când mă plimbam pe malul mării. 6ora mea mi-a trimis o tele!ramă şi m-am deplasat cât am putut de repede până acolo. =ste o fată în vârstă de CD ani.siei. :ă preocupă şi căutaţi să clarificaţi tot felul de întâmplări misterioase. se !ăseşte oraşul -aroda. de dispariţie a unor fete europene de aceeaşi vârstă. de-abia am putut croi o cărare. ca vec i vânător de ti!ri şi bun cititor de urme. care în!reunează accesul oricui în zonă. nu ştiu ca o !orilă să poată supravieţui în captivitate.frica şi acolo în perimetrul re!iunii numită Con!o bel!ian şi niciodată până acum nu-i fusese dat vreunui zoolo! să întâlnească un astfel de animal în alte părţi ale continentelor lumii. 5 . mi-au comunicat şi ei că insulele treceau ca fiind cu desăvârşire pustii.m încercat bineînţeles şi eu să cercetez primele patru insule.u împreună o fiică 9aud.i văzut-o cu proprii dumitale oc i. din care se răspândesc multe intrânduri spre uscat. 8n acest oraş se află actualmente sora mea. ca şi cum nici lui nu i-ar fi venit să creadă afirmaţia. 2ice făcu o pauză. 'ar mai întâi. copleşite de o ve!etaţie lu+uriantă. 'acă într-adevăr 2ice a văzut un astfel de e+emplar. se ivesc din apă.fricii şi . /-am !ăsit cu această ocazie nici cea mai mică dovadă că o fiinţă omenească ar fi dus vreodată piciorul acolo. . nu am putut descoperi nimic. 8ntr-o seară. trecându-şi mâna peste frunte. 'e aceea am rămas puţin pe !ânduri şi eu mă întrebam c iar. ca şi apariţia acestuia.

fiara se întoarse. răsuflarea îmi era !rea şi sacadată. spre sud de locul unde mei aflam în acel moment. cu victimă cu tot7 =ram atât de năucit. cum a intrat tot mai adânc în apă.m oc i foarte buni. deci trebuia să fi aler!at până aici. deşi aceştia o nea!ă cu înverşunare.m sărit înainte. îndepărtându-se de mal. care purta în braţe o făptură mică albă şi cu care mer!ea spre nord7 Cu a)utorul carabinei mele aş fi putut răpune fiara. părea foarte tânără şi dacă pân-acum zăcea ca moartă. 'upă felul cum păşea & o făcea în poziţia verticala ca şi omul & se !răbea din toate puterile către apă şi purta în braţe o fată îmbrăcată în veştmânt alb. încercă să scape din braţele puternice ale răpitorului ei şi mia făcut cu mâna un semn implorator disperat7 . cam la o sută de metri. încât uitai cu desăvârşire că mă aflam încă în apă. când deodată. dar. 9ă frecai la oc i. era o !orilă uriaşă de peste doi metri înălţime care. în! iţită de valurile mării7 2ămăsei înmărmurit acolo. depăşea orice măsură. . cufundată în apă până la brâu. 'a domnilor. 9ă plimbam aşadar. o siluetă masivă. până îmi ţâşniră lacrimi de durere din oc i. dar maimuţa uriaşă. din pricina căreia eram !ata să intru în mare. 'ar după această diva!aţie să ne reîntoarcem la mica mea aventură. după ce mă zări.m răpus până în prezent douăzeci şi doi de ti!ri. omul acesta îndrăzneţ. 6-a oprit apoi. domnule Farrow. mi-a fost dat să văd mai bine fiara. în braţele păroase. domnilor. din păcate. dar acum nu-mi puteam crede pur şi simplu oc ilor. căci mi se părea că trăisem pur şi simplu un coşmar în plină ziG privii încă o dată suprafaţa strălucitoare a mării. îmi adâncii un! iile în carne. cum tânăra fată se trezi din leşin şi ţipă în!rozită. Când m-am aflat la o depărtare de doar 4@ de metri. 9ă îmbolnăvisem de fri!uri. 2ice tăcu dintr-o dată şi-şi trecu iarăşi mâna peste oc i. căci silueta părea a unei maimuţe uriaşe. îşi dezvelii dinţii albi într-un rictus înfricoşător. s-a întors spre mine. 6coase un ţipăt deznădă)duit. 8n sfârşit m-am liniştit şi am devenit conştient de locul unde mă aflam. !orila uriaşă dispăru.8n sensul că nu au fost cercetate niciodată. preocupat şi în!ri)orat de soarta nepoatei mele. este că aceasta are le!ătură cu vreo superstiţie a indi!enilor. de la dispariţia căreia tocmai trecuseră patru săptămâni. /u mai ştiam ce să mai cred7 . 8mi reaminti. adâncit în !ânduri pe malul mării. cum s-a !răbit de îndată ce m-a zărit. când văzui. aşa cum derulezi un film cu încetinitorul. pentru a elibera fata cândF pur şi simplu. dispăruse fără urmă. aşa că nu puteam bănui nici cel puţin că era un acces tardiv de febră. Cât de des trebuie să fi făcut !estul acesta refle+. cum văzusem brusc !orila ieşind de după una din stâncile acelea. dintr-o dată se deşteptă. inimami bătea în piept !ata să se spar!ă. Fata din braţele sale. voind să atac maimuţa cu braţele !oale. 6tăteam pur şi simplu în apă până peste !enunc i. domnilor că am luat-o la fu!ă spre ea dar până când am a)uns la locul în care maimuţa uriaşă intrase în apă. :ă puteţi ima!ina. nu o aveam asupra mea. după ce trăise 6 . îşi dezveli furioasă colţii albi şi masivi. întinzând spre mine mâinile întrun !est ru!ător & şi apoi cum vedenia dispăruse. în ultimul timp. da. încon)urată de apa liniştită a mării. fără !rai. mă ciupii de braţe. dar asta se petrecuse cu două luni înainte de acest eveniment. 9otivul cel mai probabil. domnilor şi vă puteţi da seama că posed puţin calm şi stăpânire de sine dar ce mi se întâmplase. 'upă cum spuneam marea era calmă şi aş fi putut înota cu uşurinţă până acolo. acesta se !ăsea la o depărtare de mal de circa 4@ de metri.

un bo!at antreprenor. domnule -ertram. nu numai lor dar între!ii populaţii băştinaşe. rămăsei cu impresia că acest om de o constituţie robustă. domnul 7 . :a)nicii poliţişti indi!eni se codeau acum să mă urmeze şi nu izbutii să-i urnesc nici cu promisiuni nici cu ameninţări. trebuia să apară mai de!rabă sau mai târziu la suprafaţa mării.şa că. îndată. mărturisiră tremurând că această apariţie le era cunoscută cam de vreun an. în nisipul umed. cu prada sa. mi s-a întâmplat abia după ce m-am întors la -aroda şi am solicitat. suferise un acces de febră pur şi simplu. . de fapt în ma)oritatea cazurilor. în locul unde dispăruse !orila< 0 6e înţele!e. 6e putea foarte uşor întâmpla. mă privi adânc în oc i şi-mi spuse5 0 . dar nimic nu-mi dovedi că aveam dreptate. ca împreună cu aceştia să străbatem într-o barcă. în care fuseseră văzută cu vreuna din fetele dispărute. într-una din fisurile de pe fundul mării. unde bântuia un puternic curent submarin. oricâtă silinţă mi-am dat. 'e parcă mi-ar fi ! icit !ândurile ridică privirea spre mine. 'ar oricum. toată suprafaţa mării. 'upă multe străduinţe am mai aflat că de foarte multe ori fantoma apăruse de cele mai multe ori sin!ură.tiu că vă !ândiţi la un acces de febră. aici era clar vorba de aceleaşi urme. domnule Farrow replică vânătorul. . 'oar când ser!entul Hindstead. numai să mă conducă cu barca până la !olful Camb. 9-am otărât să fac apel la poliţiştii localnici din oraşul -aroda. care le-a tras în adâncuri. după ce 2ice îşi sfârşi povestirea.ceea ce ne relatase. Urma apoi un brâu de stânci. cu care cercetasem până acum zadarnic împre)urimile.. sondând adâncimea apei cu a)utorul pră)inilor. 0 Foarte ciudat. cum era şi firesc.i mie îmi venea mai uşor să suport ideea asta. în lun! şi-n lat. Ce puteam să cred< *otul era atât de neverosimil. în cele din urmă. 6unt un căutător de urme încercat şi nu mă puteam înşela în nici un fel. 'a. 6er!enţi Hindstead.ţi mai continuat cercetările domnule 2ice. în nisipul umed al pla)ei. $ numiseră "Fantoma mării% şi nici unul nu încercase să lămurească ce stă în spatele acestei afaceri. încât. le poruncise pe un ton foarte aspru şi oficial să mă urmeze. 'upă ce am constatat toate acestea. 9ai întâi m-am !ândit să urmez urmele !orilei cât mai mult posibil pe uscat =ra numai o limbă mică de pământ udată permanent de flu+ şi de reflu+. Cu atât mai interesant cu cât ziarele n-au pomenit nici un cuvânt despre afacerea asta misterioasă. deşi le-am cerut. Când am a)uns însă la mal am descoperit amprentele lăsate de picioarele uriaşe ale !orilei. fiind şi cu nervii la pământ. anunţase încă în aceeaşi seară dispariţia fiicei sale. am a)uns la concluzia că poate !orila păşise. =u însumi am văzut !orila cu =llen Borse al cărui tată. 'eci n-am visat. . ci doar ale unui uran!utan. a)utorul poliţiştilor. cu e+cepţia a trei apariţii. şeful acestora. după ce mi-am revenit. C iar dacă nu mai văzusem niciodată urmele unei !orile. nu am !ăsit nimic. ce-i drept. vreme îndelun!ată luai spre pază o!linda strălucitoare a apei. numai că mult mai mari şi mai adânc întipărite. murmură acum 9arian. în cele din urmă. în aceste împre)urări ca un nou atac de febră să fi zu!răvit în mintea mea coşmarul ăla în!rozitor. adevărat că şi nervii mei erau zdruncinaţi după atâtea căutări zadarnice şi atâtea !ri)i ce-mi pricinuiseră dispariţia nepoatei mele. 'ar ce a fost mai ciudat. îndărătul cărora dispărea orice urmă. vreau să zic pe cont propriu. de ur!enţă.

o furtună se iscă ca din senin. n-ar face decât să-l pună în !ardă. 6unt c iar bucuros că am nimerit fără să căutăm. . cum de a putut această făptură să dispară atât de repede. Iiua întrea!ă ne-am pierdut-o umblând şi cercetând. decât aceasta. fiindcă am fost prea serios afectat.cum însă sunt plin de speranţe fiindcă ştiu prea bine că dumneavoastră v-a reuşit domnule să lămuriţi probleme mai încâlcite şi mai misterioase. nu am reuşit să dau de nici o urmă. cumnatul meu. atât de neînţeles şi misterios totodată. fără să fim răsturnaţi din barca noastră. . mâine intenţionez să mă înapoiez la -aroda. vom încerca cu dra!ă inimă să rezolvăm eni!ma. .Bearst. ieşinduri şi intrânduri crenelate. 0 . domnule 2ice.i bineînţeles. că toată lumea ne privea pe )umătate curios. >oate tocmai din cauza asta. . nimeni nu se mai îndoia că ceea ce văzusem corespundea realităţii. deoarece mi-a dispărut propria nepoată. da. în oraş. ceea ce dumneata ai zu!răvit aici. 2ămâne aşa. 9-am întors la -omba. pentru a încerca să dăm de firul acestei afaceri. este atât de ciudat. 6tâncile însele erau presărate cu nenumărate adâncituri.m mai avut noi de-a face cu astfel de "fantome% care s-au dovedit în cele din urmă oameni în carne şi oase ca şi noi. împreună cu mine am luat o barcă şi am cutreierat locul. 'e-abia a)unserăm în oraş. sperând în adâncul sufletului că vom mer!e cu dumneata. fără să fim răniţi. în sensul rău al cuvântului.m fost pur şi simplu zvârliţi la mal şi ne-am putut felicita c-am scăpat numai cu atâta. ce spuneţi acum despre problema mea< . vă daţi seama şi personal implicat în toată povestea asta. că localnicii se cam fereau să se apropie de noi văzând în eşecul e+pediţiei noaste un semn rău prevestitor. mai ales că e vorba aici de opt fete răpite. =i. permiţând acestea. neputând totuşi oferi adăpost unei făpturi atât de masive ca aceea a !orilei. C iar şi pentru oraşul -aroda. . cu iuţeala ful!erului. /utresc speranţa de a mai zări odată !orila asta blestemată şi atunci vă asi!ur că !lonţul meu nu o va rata. încât ne-ai câşti!at cu totul şi deoarece nu avem pe moment un scop şi nici un ţel precizat. 8 . pe )umătate compătimitor. atât de puternică încât de-abia am întoarce la mal.r apărea ca un nonsens. 9ă bucur numai că am avut prile)ul de a mă întreţine cu dumneavoastră domnilor. că vă oferiţi să mă a)utaţiG eu sunt. domnilor. conformaţia şi topo!rafia !olfului Camba. răspunse acum cu căldură în voce vânătorul. iar către seară. -ineînţeles. am uitat să menţionez că n-am permis să se scrie nimic în presă. în lun! şi în lat în seara aceea s-a făcut prea târziu.m cercetat foarte temeinic fundul mării. 0 -ucuria este de partea mea. dar mai departe nu ne-am putut lămuri în nici un c ip. nu numai cu a)utorul pră)inilor ci am făcut şi multe scufundări din barcă. e posibil că o fiinţă umană să fie părtaşă la toate astea şi orice relatare mai amănunţită a ziarelor. 'iscuţiile cu poliţiştii intimidaţi ne-au răpit un timp preţios şi deşi a doua zi urmele lăsate de fiară dispăruseră din cauza flu+ului. . peste un caz atât de interesant. *e însoţim la -aroda. mai ales că s-au petrecut într-un interval de timp de nici măcar un an. domnilor. 'ar c iar aşa o să facem7 'a. cifra asta înseamnă ceva. râse 9arian. numai pentru a cere o permisie de concediu comandantului meu de re!iment. $ e+plicaţie e+ista. dimensiunea superstiţiei populaţiei capătă un alt contur. în dosul stâncilor. asupra acestei c estiuni ciudate. întrucât sfârşitul nefericit al cercetărilor noastre se şi răspândise.

cest ţinut stâncos încon)ura de fapt -aroda pe ambele părţi. a numeroaselor convulsii tectonice. e foarte adevărat spuse 2ice !rav. cumnatul lui 2ice. >robabil că în câteva săptămâni de durere şi !ri)i îşi pierduse pentru totdeauna prospeţimea tinereţii. domnule 2ice.ceasta conducea la un plan elaborat de o inteli!enţă umană. 9arian ceru imediat după ce tăcuserăm o baie şi am mâncat ceva să fim conduşi cât mai de!rabă la locul apariţiei misterioase fantome. cu a)utorul căreia punea la cale răpirea tinerelor fete. pornirăm spre -aroda. ceea ce e altă problemă.s Bearst era o frumuseţeG avea aceleaşi trăsături marcate ca ale fratelui său. dar şi aceasta arăta atât de marcată de pierderea fiicei încât părea mult mai în vârstă. FANTOMA M'RII. Furăm cazaţi în locuinţa încăpătoare a ne!ustorului Bearst. =+aminând la rându-i curios fiecare stâncă mai ciudată pe care o întâlneam în cale. >oate că-i reuşise unui om cu calităţi e+cepţionale să aclimatizeze aici o maimuţă uriaşă. dacă mai pot fi salvate desi!ur. (ăseam aceste e+plicaţii conforme cu realitatea şi 9arian se dovedi foarte interesat. -ine făcu impresia că oraşul se afla plasat în mi)locul unui vulcan stins. ai cărui pereţi stâncoşi mai rămăseseră. 8şi făcea tot felul de !ânduri. cu desăvârşire e+clusă în cazul !orilei. prin aceea că acestea începeau totdeauna la sfârşitul zilei< . care se întindea în interiorul uscatului pe o adâncime de cel puţin zece Ailometri. de asta puteţi fi si!ur. cu privire la dispariţia fiicei sale. atotputernici nu suntem nici noi7 6ă sperăm că vom reuşi să descoperim cel puţin ascunzătoarea în care sunt ţinute tinerele fete. sau spre seară şi aceasta dădea ceva de !ândit. 'ispunea însă de o ener!ie puternică. 9 . a)unserăm în c iar inima !olfului în care obişnuia să dispară uriaşa maimuţă. 6e urmărea oare prin aceasta să se în!reuneze cercetările. 2ice ne conduse la început să facem un tur al oraşului. /u de puţine ori după ce o privea în!ândurat. un om în vârstă de vreo patruzeci şi cinci de ani părea cu totul dărmat. începea o zonă pustie. ca vesti!ii în timp. 'oamna (lad.0 6i!ur că o să ne dăm toată silinţa. 0 Fireşte. . Ea apro+imativ doi Ailometri de la ultimele case. DU&' O &LIMBARE de apro+imativ zece minute pe pla)a în!ustă şi umedă. dădea din cap mulţumit ca şi când tocmai ar fi !ăsit soluţia la o problemă care îl frământa de mult. 8n această problemă nu ne rămâne decât să sperăm7 8n dimineaţa următoare. care ne-a impresionat plăcut şi ne ru!ă să-l luăm neapărat cu noi atunci când vom începe cercetările. II. Bearst însuşi. presărată cu multe stânci. #nteresant este că apariţiile acesteia au avut loc întotdeauna seara. de o mare distincţie şi re!ularitate. totuşi. de intervenţiile lui 2ice în această problemă. care mai făceau parte din perimetrul oraşului. aşa cum ne lămuri acum vânătorul de ti!ri. vânătorul. =ra de presupus că un om stătea în spatele tuturor acestor lucruri. suferite de bătrâna noastră planetă.

m putea face rost de o barcă< . nu c iar de la început. să mai zăbovim. zise vânătorul< 0 . locul propriu zis. Bearst şi 2ice se priviră descumpăniţi şi vânătorul spuse5 0 Credeţi că-i posibil. sfărmate de stâncă. 0 . . va fi întuneric în toată le!ea. 2ice ne lămurise că. c ipul lui 9arian luă acum o mină !ânditoare. pe aici. aşezat între cele două limbi de pământ.. unde priveliştea consta de asemenea din bucăţi uriaşe. sau orice alt port. tronând în aerul cald toropitor. 0 9ă bucur să aud asta şi o să iau şi eu parte la cercetare. 9arian e+amină între! !olful cu ma+imă atenţie privind şi peste ieşindul din stân!a. în re!iunea asta. .i dacă mai zăbovim !orila tot n-o să se arate. în interior nam putut pătrunde din cauza desişului încâlcit şi în !eneral a ve!etaţiei sălbatice care încon)oară stâncile. să fi reuşit să-şi croiască drum într-acolo. /ici vorbă să poţi pătrunde aici. >oate că voi descoperi ceva nou. în care aproape nu se simţea briza mării apropiate. ar fi dispărut întotdeauna maimuţa. o astfel de cercetare. 2ămaseră cu toţii uimiţi de ultima remarcă a prietenului meu. după ce acesta i se adresă lui >on!o5 0 >on!o.ş vrea să e+aminez eu însumi în orice caz.colo. la stân!a şi la dreapta. se adresă el pe nepre!ătite lui Bearst. 0 >ăi am şi făcut-o7 C iar mâine aştept sosirea a doi scafandri din -omba. dar cum vă spuneam. se !ăsea la 4@ de metri de mal şi la circa 3@ de metri distanţă de limba de pământ din stân!a. să tot fi avut vreo sută de metri. cred că-i cu desăvârşire e+clus. 0 'a. 6ă amânăm atunci încercarea pe mâine.veţi posibilităţi să vă permiteţi să an!a)aţi scafandri de la -omba. dar pe urmă. 0 >lăcută n-ar fi în nici un caz. cât se mai vede. cum am putut să-mi dau seama ocolind-o cu barca. ale căror vârfuri atin!eau ?@ de metri şi mai bine înălţime. aşa că mai bine să ne întoarcem a fost de părere 9arian. într-o )umătate de oră. >ăşi cu pasul sprinten către oraş dar când a)unse în locul în unde după afirmaţia lui 2ice se arătase !orila. 8n sfârşit să plecăm acuma. care intrau şi ele în mare tot cam o sută de metri. Ce ziceţi. domnule Farrow< /u văd cum7 Eimba de pământ să tot aibă 4@ de metri. -ineînţeles că va trebui să tratez întâi cu scafandrii.m încercat în alte locuri mai potrivite scopului. fiecare porţiune a !olfului. uimire care crescu. . care au misiunea de a cerceta între!ul !olf. Ea adâncimea de patru metri cât are !olful acesta. cred că o să avem nevoie de 9a a. 10 . între care creşteau copaci uriaşi. în care se !ăsea o !aură pe fundul mării. care păşise mai apoi în mare. dacă am reuşit cu preţul unor mari eforturi să pătrund câţiva metri în desiş7 = cu atât mai !reu de ima!inat cum un animal. 'upă mine.(olful nu era foarte mare. domnule Farrow. presiunea nu este mare şi c iar un novice ca mine o poate suporta. precum !orila. >ăcat că se înnoptează de)a. sau să ne întoarcem în oraş. se uită de mai multe ori înapoi. 'ar să cercetăm zona din stân!a unde sunt condiţii mai prielnice ascunzătorii unui animal aşa de mare. atât de mare ca !orila.

Ea o depărtare de 4@ de metri de mal. 6oţia omului de afaceri Kni! t. se mai întoarse odată spre noi. desi!ur. Cu domnişoara Bearst ar fi.-ineînţeles că-i urmarăm e+emplu şi tocmai când renunţarăm şi-l lăsarăm s-o facă sin!ur. observă ser!entul. 0 . 9ai bine s-o urmărim. >ăşirăm tăcuţi acum spre oraş. se întoarse spre noi. 'omnul 2ice mi-a relatat de)a că au fost opt cazuri în mai puţin de un an. /-o să mai putem afla niciodată. dar acum e sin!ură. 9arian îl ru!ase pe amfitrion să-l convoace de asemenea pe ser!entul Hindstead.ş paria. >resupun că face astfel de e+pediţii zilnice din tunelul ei submarin poate în căutarea altor victime. 0 . când a dispărut o tânără foarte frumoasă. Ea drept vorbind ar fi nouă cazuri de astfel de dispariţii dacă luăm în considerare primul eveniment de acest fel întâmplat acum un an şi )umătate. o să mă apropii şi de la vreo 4@ de metri pot s-o răpun cu pistolul meu. 11 . ca s-o facă. care a venit şi el după nici zece minute. $ să strici totul dacă împuşti !orila. domnule Farrow< . trăda ener!ie şi cura). !răbi pasul. intră în apă şi-o luă în lar! în interiorul !olfului. în mai puţin de un an. în timp ce noi. ca şi cum s-ar fi scufundat în apă pur şi simplu. .cesta a fost primul caz şi a durat apro+imativ o )umătate de an până au început dispariţiile în cazul celor opt fete.ţi văzut-o şi dumneavoastră< 0 9ă !ândesc să punem o capcană şi s-o prindem de vie. 6unt foarte mulţumit şi cred că a fost dră!uţ din partea fiarei. :iolet Kni! t. murmură 2ice cu o voce înăbuşită. opt persoane dispărute. 6e vedea clar o siluetă masivă care după ce ieşise dintre brâul de stânci. că nu va cădea în nici o capcană. c-a ţinut să apară încă astă seară. 0 =a este. se !răbea pe pla)a în!ustă către mare. 0 $preşte-te domnule 2ice7 stri!ă 9arian aspru. în le!ătură cu !orila.pariţia acestei maimuţe ne făcuse o impresie covârşitoare. râse acum 9arian. spuse 9ariam. Uriaşa maimuţă păru să fi auzit vocile noastre c iar de la distanţa asta. 0 . *ocmai când am a)uns la reşedinţa !azdei noastre se lăsă întunericul. este prea inteli!entă. a intrat în adăpostul ei submarin acolo trebuie să cercetăm foarte temeinic cu a)utorul scafandrilor şi să vedem despre ce-o fi vorba. 8n acel moment ne aflam cam la J@ de metri de arătare.ţi venit la noi.şa este domnule Farrow. poate că astfel vom reuşi să ne arate mai apoi şi ascunzătoarea. >on!o se retrase în cămăruţa unde îl ţinea pe 9a a. . *rebuie !ăsit neapărat un mi)loc de a o urmări.cum aş dori să aflu cât mai multe amănunte asupra cazurilor de dispariţie a tinerelor fete. ne opri stri!ătul de uimire a tovarăşului meu. luarăm loc în camera de lucru a ne!ustorului Bearst. /e salută cu multă bucurie şi intră de îndată în miezul problemei noastre. unde-şi ţine fetele răpite. . 0 =i da. /-o să-mi mai scape. mi se păru că-şi arătă dinţii !rozavi şiF dispăru de odată-n apa mării. 6e dovedi a fi un tânăr ener!ic şi simpatic a cărui faţă. 9ai de!rabă ar reuşi o observare foarte atentă a apariţiilor şi dispariţiilor sale. 'e asemenea urmele trebuie cercetate cu ma+imă atenţie.

#scoadele mele băştinaşe sunt foarte capabile. -ineînţeles că domnul 2ice n-a avut posibilitatea. *oate acestea par să inducă ideea că într-o zi Kni! t se va reîntoarce. le-aţi cercetat pe toate< 0 8n cea mai mare parte. iar mena)ul părea să fie unul foarte fericit. 0 . o anumită sumă de bani. ne relată acum ser!entul. nu mă pot pronunţa mai înainte de a afla mai multe amănunte asupra acestui prim caz.Cam de vreun an au apărut şi primele zvonuri cu privire la Fantoma mării şi de fapt. Kni! t era ca nebun de durere şi nu-şi mai !ăsea locul de neastâmpăr. cercetările noastre n-au avut succes. 9inunatul său bun!alow este administrat pe mai departe de intendentul său un indian taciturn. dar. am primit această e+plicaţie.i nu s-a !ăsit nici o urmă în cazul acestei prime răpiri< >resupun că s-a întreprins tot ce omeneşte era posibil pentru a rezolva cazul. nu s-a putut da de nici o urmă. ca şi în cazul celor opt fete dispărute. să i se livreze acestui indian. =rau căsătoriţi deabia de un an când s-a întâmplat nenorocirea. 0 'omnul Kni! t. apoi ciudat. domnule -ertram. a fost într-adevăr întruc iparea frumuseţii fizice feminine. >ăcat de cuplul acesta minunat7 0 . da. se calmă dintr-o dată şi. replică serios poliţistul. a dispărut şi el fără urmă. 'oamna :iolet Kni! t. sunt împodobite cu o ve!etaţie atât de deasă şi de încâlcită încât nici un om nu le-a putut cerceta.. însă domnule ser!ent.m pus în mişcare şi am răscolit cerul şi pământul. lunar. acum trei ani când am sosit aici. 9ă bate !ândul că povestea cu fantoma a e+istat c iar de la început şi poate din cauza reţinerii localnicilor. 9arian părea complet cufundat în !ânduri. de aceea nu l-am tulburat şi m-am adresat în şoaptă ser!entului5 0 'omnul 2ice ne-a relatat că insuliţele astea cu care este presărat între! !olful Camba. se amestecă în vorbă şi Bearst. pe nume (ări. în urma presiunilor pe care le-am făcut asupra populaţiei. 'umneavoastră. înaintea dispariţiei sale. să facă cercetări mai ample. în ciuda ve!etaţiei abundente. dar n-am putut !ăsi nici cea mai mică urmă. >oate va fi posibil mai târziu să iau le!ătură şi cu domnul Kni! t. 0 6-ar putea atunci ca între dispariţia doamnei Kni! t şi celelalte cazuri să nu e+iste nici o le!ătură. . sunteţi de mai multă vreme în -aroda. fost o tra!edie într-adevăr. în perioada scurtă cât s-a aflat aici. de-abia dacă a ocolit cu barca unele dintre ele. a fost răspunsul ser!entului. când pot să mă plân! de o pierdere tot atât de mere. cu părul ei blond-auriu ce-i încadra faţa ca o coroană. /u s-a !ăsit nici măcar amprenta unui de!et. dar fără un plan stabilit. s-ar putea !ăsi ascunzători ale unor oameni certaţi cu le!ea< 9ărturisesc că aveam aceleaşi !ânduri. 0 . se interesă 9arian. 'e-abia acum pot să-l înţele! pe Kni! t. din motive de superstiţie.m 12 . Kni! t dăduse dispoziţii. >oate vreţi să insinuaţi prin aceasta că pe aceste insule. a părăsit oraşul cam la trei tuni după dispariţia soliei sale şi n-a mai dat nici un semn de viaţă. după ce-i va fi trecut durerea şi amintirea dispărutei. într-o bună zi. Umblă zvonul că acum cutreieră întrea!a lume căutând-o pe dispărută.

0 . murmură iarăşi în!ândurat 9arian. de parcă n-ar fi auzit ultimele remarci ale ser!entului. ascunzătoare care nu poate să se !ăsească decât pe cea mai apropiată limbă de pământ. . dacă nu imposibilă.ş fi observat dacă alţii şi-ar fi croit poteci în aceste insule. 0 $feră-mi atunci dumneata.r fi e+traordinar şi v-aş fi foarte recunoscător dacă aţi face-o7 >e când poliţistul se pre!ătea să părăsească încăperea. o e+plicaţie lo!ică mai bună dispariţiei !orilei în mare. nu ne rămâne decât să efectuăm o cercetare e+trem de laborioasă a intrândului respectiv. 0 'a. insulele sunt foarte aproape de ţărm. cel mult. :e!etaţia lu+uriantă a unora dintre acestea este atât de bo!ată încât desişurile de man!rove ieşeau de pe mal. pe pla)ă. pentru că n-a fost c ip să pătrund în nici un fel în desiş. să-mi faceţi o listă e+actă cu numele şi vârsta fetelor răpite şi de asemenea cu data dispariţiei lor. >e de altă parte. $ am în biroul meu.m mai vorbit despre asta doar. 8n acest fel poteca ar fi fost şi mai vizibilă şi mascarea acestei poteci şi mai !reu de înfăptuit /u. când aţi menţionat că sălaşul fiarei ar putea fi tocmai acolo.m cercetat doar locul cu pricina şi n-am !ăsit nici o cale de acces prin care !orila putea să dispară nu se lăsă nici 2ice. domnule. dar n-am încercat să străbat desişul fiecăreia. mai bine zis am încercat s-o fac. 6e prea poate să fi trecut cu vederea tocmai pe aceea aleasă de răufăcători. >e acolo poate a)un!e !orila în ascunzătoarea sa. 13 . 0 /-aţi cercetat însă c iar toate insulei. . 9i se părea un lucru imposibil de făcut. domnule Hindstead. mai ales că accesul trebuie să-l facă dinspre mare şi-ar fi trebuit să fie ascunse bărcile servind acestui scop. c iar dacă pare inaccesibilă din cauza ve!etaţiei abundente. e adevărat.cercetat apoi. cum ar putea o maimuţă uriaşă să locuiască în acel desiş< . >ărerea mea este că trebuie să e+iste o le!ătură strânsă între vă!ăuna submarină şi tocmai această limbă de pământ. 'acă cu a)utorul scafandrilor nu !ăsim intrarea în acest tunel. ca pe oricare din insulele despre care aminteam. în limita timpului disponibil. 9arian se adresă din nou lui Bearst5 0 'omnule Bearst. 1ames 2ice. deci desişul de man!rove înaintează pe alocuri mult în mare. 0 . sunteţi de părere că mâine vor apărea scafandrii< >resupun că misterul acestor dispariţii stă tocmai într-un tunelul submarin.i în plus. 0 . dacă e posibil. :enirea şi plecarea acestora ar putea fi lesne observată. . . -ertram.tunci tocmai aceste insule aş vrea să le e+aminez mai cu atenţie. interveni acum şi 9arian. obiectă din nou vânătorul de ti!ri. intrând mult în apă. 0 :ă pot aduce lista asta imediat. = !reu de conceput că eventualii răufăcători să-şi caute adăpost atât de aproape de uscat. >rin studierea acesteia s-ar putea să dăm de lucruri pe care nici nu le bănuim. 'in locul unde a dispărut !orila sunt vreo douăzeci de metri. până la uscat. nu spuneam doar că o descindere acolo este tot atât de anevoioasă. făcu 9arian liniştit. 0 'ar domnule Farrow. una după alta fiecare insulă.ş vrea.m cercetat de pe mare fiecare insulă. această distanţă o poate parcur!e uşor o fiinţă printr-un tunel submarin. părerea mea este că pe aceste insule nu poate sta nici o făptură omenească. se oferi ser!entul.

domnule Farrow. veni răspunsul spre uimirea noastră. 'ar asta s-a întâmplat într-adevăr pe doi septembrie. ser!entul. spuneţi-ne vă ro! la ce vă !ândiţi. =ste e+trem de important s-o faceţi.ceastă maimuţă. 'e aceea 9arian întrebă imediat< 0 'omnule Hindstead. am auzit c iar eu. Cum ar putea maimuţa să rămână atâta vreme sub apă< /u. sau mai de!rabă pe uscat. nu domnilor. oricum este un caz foarte ciudat şi dificil şi merită a fi abordat din toate direcţiile. mărturisi puţin încurcat acum. nu putem lua în considerare decât faptele şi căuta sin!ura e+plicaţie lo!ică care e+istă. ce-o fi. în curs< 0 >oate că nu sunt decât palavre de-ale localnicilor. cum cred eu. 'e unde şi până unde peşti melomani< 'ar 9arian nu se pierdu cu fire şi răspunse la întrebare5 0 -ineînţeles că e+istă.ţi remarcat şi dumneavoastră că toate fetele au fost răpite în a doua zi a lunii în curs< . 8ntrea!a re!iune este de ori!ine vulcanică. 'ar nu pot !ăsi nici o e+plicaţie. că e cazul. 6er!entul spuse aceste cuvinte atât de adâncit în !ânduri. Euă repede lista pre!ătită de Hindstead. =ram pe pla)ă în apropierea locului unde obişnuia să apară !orila şi să dispară din nou şi dintr-o dată am auzit un concert foarte ciudat. care să le!e toate aceste cazuri.0 'ac-a fi aşa ar trebui să credem în stafii. a apărut acum un an. 'ar iată-l pe domnul ser!ent că s-a reîntors cu lista cerutăG a mers destul de repede. 6cot sunete foarte asemănătoare muzicii de or!ă. 9alurile sunt atât de stâncoase şi crenelate încât 14 . că ne bătu la oc i imediat. a fost observată dispărând nu odată în mare. !orilă. = vorba de aşa numiţii peşti toboşari specia a cincea a peştilor milacopi L6etaena cirrosaM ori familia peştilor cetaceu sau peştilor platoşă. sin!ură sau cu una din cele opt victime. 8n curând va sosi şi ! epardul nostru care va şti să ia urma fiarei. nu vă amintiţi întâmplător data dispariţiei sale< 0 'umnezeule. 6-au mai petrecut şi alte lucruri în data de doi a fiecărei luni< 6er!entul râse oarecum încurcat şi contraatacă cu o altă întrebare5 0 'omnule Farrow. 0 = foarte important de stabilit un lucru. care suna mai de!rabă cu o muzică corală. =+trem de ciudat. doamna Kni! t. e+clamă uimit ser!entul. :om stabili atunci dacă aceasta stă mai mult în tunelul submarin. credeţi că e+istă peşti care cântă< =ram consternaţi. >robabil că menţionarea datei răpirilor dădea o nouă dimensiune între!ii afaceri şi mintea a!eră a poliţistului sesizase asta. întrebă încordat 9arian< 0 >ăi. râse 9arian. aici în !olf.ceasta trebuie să ne dea de !ândit. . ia ascultaţi domnule Hindstead. . acum două luni. aşa cum ai afirmat-o c iar dumneata domnule 2ice. peştii cântă. de pe listă lipseşte prima victimă. dar m-am !ândit că poate z!omotul acela era provocat de flu+ul în creştere. o parcurse în linişte. >rin urmare e lo!ic ca un tunel să facă le!ătura cu uscatul. din partea ser!entului. 0 /-aţi verificat niciodată dacă zvonul corespunde adevărului. apoi ridică otărât capul. dar se spune că tot a doua zi după începerea lunii. 'ar ce le!ătură are !enul acesta de peşti cu ziua a doua a fiecărei luni.

. 0 'eci dinspre insule7 Foarte interesant e+clamă 9arian. pământul fiind tare aici.siei. 'ar acum să mer!em cu ! epardul nostru până pe pla)ă. cu atâta atenţie cum nu-l mai văzusem niciodată în astfel de situaţii. . Euna lumina din plin întrea!a scena şi de aceea & întrucât flu+ul nu urcase & se puteau vedea foarte bine amprentele masive lăsate de puternica !orilă. mi se pare că dimpotrivă. 6ă fie oare o le!ătură între toate aceste coincidenţe< Ce-ar putea avea în comun o !orilă cu aceşti peşti cântători< 0 'a vreme ce !orila ca şi peştii obişnuiesc să dispară în apele mării. 15 . în zona !olfului Camba. mai mult încă. =ra într-un fel e+plicabil. 0 Fireşte că e+plicaţia dumneavoastră pare cu miez. zicându-i5 0 . >on!o. >lanul său de a urmări traseul !orilei cu a)utorul ! epardului nostru 9a a. le!ătura se poate face. C iar dacă urmele care duc la brâul de stânci se sfârşeşte brusc. când părăsise brâul de stânci şi intrase în mare. dar avea la rândul lui dreptate să nu dea nimic la iveală.frica şi într-o anumită porţiune a ei Con!o bel!ian. când este ştiut că trăieşte doar în . dispare o fată. Ea rândul său 2ice se interesă5 0 'omnule Farrow se pare că v-aţi format o primă impresie. deşi nu s-au mai auzit ca valurile flu+ului în creştere să provoace asemenea melodii. deşi e+istă asemenea peşti mi se pare ciudat faptul că s-au apucat să cânte tocmai în ziua a doua a lunii.e+plicaţia îmi părea la acel moment destul de plauzibilă. /u credeţi domnilor că trebuie să e+iste o le!ătură< 8n data de doi a fiecărei luni. . =ram convins că 9arian şi-a făcut o ima!ine despre ce s-a putut întâmpla. deocamdatăG erau doar simple presupusuri care ar fi putut fi oricând infirmate de realitate. = de mirare totuşi că aici urmele au fost atât de bine ascunse. Ultimele vorbe 9arian le spuse pe un ton foarte meditativ.şadar.ltfel nu le-aş fi asociat cu flu+ul în creştere. părea foarte bun. pune-l pe urme. 9arian care se aplecase să citească urma se ridică după care i-a făcut semn lui >on!o. Ceea ce dovedeşte o inteli!enţă mai de!rabă umană. domnule Hindstead< 0 /u pot face asemenea afirmaţii. să adulmece urmele cât mai sunt proaspete. care semăna mult cu o constatare. 9i-am amintit că auzisem că şi vântul putea provoca astfel de sunete în ţinuturi stâncoase. 9arian privi îndelun!at urmele. asemenea melodii păreau să vină dinspre insule. spre zona !olfului în care dispăruse misterioasa !orilă.ceste sunete le-aţi perceput ca venind direct din mare. 9a a va şti să te adulmece. dacă te !ândeai cum putea a)un!e o !orilă în aceste re!iuni ale .cum vine 9a a la rând. începutul fiind făcut cu încântătoarea doamnă Kni! t. 'ar bănuielile mele nu au încă destulă consistenţă ca să le pot e+prima. aici.. de aceea ne ridicarăm cu toţi şi apucarăm iarăşi pe străzile liniştite ale oraşului -aroda. care inunda stâncile cu pricina. către sud. care cum ştiţi se !ăsesc foarte aproape de !olf.

domnule 2ice. 'ar ne vom lămuri îndată. de îndată ce >on!o îi poruncise s-o facă. III. aşa fac câteodată câinii. >oate că tocmai asta a fost învăţată să facă la circul unde a fost. a fost de părere 2ice. ci !orila. ai s-o facem şi pe asta. urme miroase a plantă de piper. cred că bănuieşte şi sin!ur că !orila îi va fi un adversar e+trem de prime)dios. Ea fel. 'ar nu.r fi o e+plicaţie foarte plauzibilă de n-ar fi dispariţia misterioasă în mare. Cine ştie din ce mena)erie este evadată !orila asta. >e de altă parte avem dovada. 0 Foarte adevărat. 0 =i. 'upă o secundă se ridică în picioare şi stri!ă mirat5 0 9assers. 6ă răpească fete7 . era c iar >on!o. pentru că de-ar fi venit din mare. în descrierile mele anterioare. e+clamă 2ice 16 . a fost atacată de o !orilă. puşi să adulmece urma unui ti!ru. încât era în stare de a lua o urmă şi după miros. 0 . îl lămuri 9arian. într-un peisa) parcă e+traterestru. c-a sosit pe pla)ă de undeva de pe uscat. &E FUNDUL M'RII.m mai relatat aceasta. apoi sări scâncind înapoi şi se feri să mai înainteze. 'ar văd că >on!o a descoperit ceva. >on!o intrat în plante de piper. >rin asta voia desi!ur să spună că nu el intrase. l-au poreclit c iar aşa. (N"!NDURA)I* păşirăm acum printre stâncile numeroase. dar 9a a al nostru nu se teme de nici un duşman. soţie de căpetenie.0 >oate că-i vorba de o maimuţă dresată. constată 9arian sec. dat fiind că mama lui >on!o. 8ntocmai ca patrupedul nostru. scri)elite şi risipite în fel şi c ip. 8n spatele reprezentaţiei stă ceva mai mult.şa deci. . 0 . care intră intenţionat în plantele de piper. puterea şi îndemânarea cu a unei !orile. tocmai pe când era însărcinată cu >on!o al nostru. Uriaşul ne!ru se aplecase cercetând de unul sin!ur amprentele fiarei. putea să-şi alea!ă astfel drumul printre brâul de stânci încât să parcur!ă. ce are 9a a< #nteli!entul ! epard adulmecase numaidecât urmele uriaşe. 0 =i >on!o. c ipul său semăna cu al unei maimuţe. de dinaintea noastră. o porţiune de teren unde cresc astfel de plante. acest miros ar fi diferit. ca să nu lase nici o urmă pe care poate s-o adulmece mai târziu un copoi oarecare. dată fiind asemănarea lui e+traordinară în ce priveşte structura. . 6e ştie că o sperietură în timpul sarcinii poate avea urmări asupra fătului. că tovarăşii lui >on!o. atunci avem de-a face cu o !orilă de o factură specială. decât poate ne înc ipuim noi. = ceva în nere!ulă cu aceste urme. ba le şi mirosise c iar. replică 9arian.i asta face şi acum. 'in fericire este încă lună plină. constată iarăşi 2ice. să încercăm să cercetăm pustia asta de stânci din faţa noastră. 0 . /umele acesteia în dialectul african al lui >on!o. dacă ţineţi cu tot dinadinsul. simţurile sale erau atât de dezvoltate.

bucuria va fi şi mai mare. .ş vrea să vă spun totuşi. o astfel de cercetare ar alarma numai animalul. îi anticipă întrebarea prietenul meu. aceasta se termină brusc într-un platou lat de vreo 4@ de metri şi lun! de vreo C@@ de metri.i într-adevăr nu dură mult. când te !ândeşti că au dispărut opt fete şi o femeie. >e de altă parte. odată cu sosirea scafandrilor şi e+aminarea tunelului submarin. $ speranţă prea mare acum. 0 6timată doamnă. dar ar trebui să fim maimuţe să putem răzbate printre stâncile astea. nu ştiu unde şi în ce stare se !ăsesc de atâta timp tinerele fete. 9area creştea tot mai mult şi trebuia să ne !răbim dacă voiam să scăpăm ne udaţi şi să a)un!em cu picioarele uscate acasă. . de-abia duse câteva îmbucături la !ură. 0 'acă o fi să fie.s Bearst luă masa cu noi. 0 Credeţi că dispariţia frumoasei doamne Kni! t are vreo le!ătură cu dispariţia tinerelor fete< întrebă 2ice mirat. de asemenea păru să fi observat sc imbarea. că am speranţe să clarific misterul acestei maimuţe şi să aflu locul unde sunt ţinute fetele răpite. 'ar unde să se fi aţinut !orila pe aici< 0 >ăcat. foarte în!ustă ce-i drept. Bearst. ne-ar trebui zile între!i. care o cultiva cu toată fiinţa ei. parcă-şi sc imbase fizionomia şi dintr-o femeie îmbătrânită prematur. . dacă nutreşti încă speranţe. pentru că domnul Farrow vede lucrurile într-o cu totul altă lumină decât a fost cazul până acum. făcurăm cale întoarsă. 'e )ur împre)ur stră)uiau stânci de formă nere!ulată. dar care mer!ea neabătut înainte7 'upă ce merserăm vreo C@@ de metri pe potecă. până dădurăm de o potecă printre stânci. e foarte bine. am avut de la început sentimentul că ne veţi a)uta şi nu pot renunţa la speranţa de-a o revedea într-o bună zi pe biata mea 9aud. . zise 9arian.s. /u ne putem opri să cercetăm fiecare vă!ăună în parte. Ce bucurie ar fi s-o vedem pe 9aud alături de noi. 17 . 'e-abia a)unserăm la reşedinţa lui Bearst şi ne şi întâmpină amfitrioana noastră. fost o încercare zadarnică şi să sperăm că mâine vom avea mai mult succes. 0 'omnule Farrow. dacă ar fi adevărat. cu tăieturi adânci şi mar!ini crenelate. cu multe cotituri. zâmbi amar frumoasa femeie. cu vestea că cina e !ata. care acum animată parcă de o speranţă interioară. căci o privea şi el uimit. ar duce la o deziluzie cu atât mai !rea de suportat. pentru treaba asta. vom fi în stare s-o facem şi noi. dacă maimuţa ar fi !orilă. 0 'acă maimuţa şi-a putut croi un drum. ne prezenta acum o tânără doamnă fermecătoare. cine ar fi dorit. :ă ro! pe de altă parte să nu vă faceţi prea mari speranţe. Uimit privi din nou spre !azda noastră. pe oricare din ele putând trece. oc ii ei frumoşi şi mari. Cam descura)aţi. dar mai bine ar fi să !ăsim c iar poteca acesteia. 6e pare că posedă o inteli!enţă aproape umană. mă pot înşela deoarece sunt şi eu un biet muritor. stri!ându-i plin de bucurie5 0 (lad. fost o cină bo!ată. cum de mult nu mai mâncasem şi deşi doamna (lad. încercând să descifreze rezultatul cercetării noastre. pe pla)ă. pentru că. 'omnule Farrow. mai târziu. e+clamă 9arian. vreo douăzeci de astfel de şanţuri tăiate în stâncă.acuma. rămăseseră tot timpul întrebători aţintiţi asupra c ipului lui 9arian. constată calm 9arian. !arnisită cu de toate.

6ă sperăm numai că va continua şi în cazul de faţă7 'oamna Bearst continuă să se uite cu faţa strălucitoare la 9arian. sau ca 9adona însăşi. dar doamna Bearst 18 . câteodată însă. zău. a cărei pierdere am suportat-o foarte !reu. dar ar mai fi de dat de soţul ei care bântuie lumea în lun! şi lat căutând-o. Ca o zeiţă. 9ă refer la faptul că un om rămâne mai mult timp pe acele melea!uri unde a pierdut cel mai mult. 0 9inunat. când i-a portretizat părul ca o coroană de aur încon)urând un cap ma!nific. menţionase despre ciudatul cor al peştilor. vră)itor nu sunt în nici un caz. 9arian îşi dădu pe !ât pa arul de vin. /u ştiu. doamna Bearst se întoarse cu o foto!rafie de format mare. îmi scăpă fără voie. 0 'a ca o zeiţă. 'acă bineînţeles mai este şi el în viaţă7 0 Bm. . împreună cu soţul. adesea noroc. /e privirăm miraţi cu toţi. vreţi să mi-l aduceţi< 'upă câteva minute.rată ca o zeiţă. ce-i drept. C ipul tinerei femei era întradevăr de o frumuseţe răpitoare şi Bearst avusese dreptate. făcut c iar la nunta acestora. 9arian studie portretul cu atenţie. replică 9arian cu o fi!ură melancolică. c ipul lui se lumină şi mi-a înmânat-o apoi şi mie zicându-mi5 0 . 2obert. domnule Farrow. pentru ideea ce-mi veni atunci când ser!entul Hindstead. nu aveţi cumva un portret al prietenei dumneavoastră.i :iolet era înaltă. pe care i-a înmânat-o prietenului meu. 0 'a. 6ă mai înc inăm un pa ar în cinstea peştilor muzicanţi care îşi dau concertul tocmai în ziua a doua a fiecărei luni. c iar dacă pare foarte îndrăzneaţă. era un uriaş în toată puterea cuvântului. 'ar se va lămuri şi problema asta7 >oate că vorbele mele vă par atât de îndrăzneţe încât nu ştiţi ce să mai credeţi. la auzul unor astfel de cuvinte. care le poate prevedea pe toate. da. Forte curios e+aminai acum şi eu foto!rafia. dar în fapt şi Kni! t însuşi pare să dispună de o statură uriaşă. cu o intonaţie în voce care m-a făcut să ciulesc urec ile. astfel încât făceau o perec e potrivită. Un om cu o putere colosală. ce-ţi bate la oc i la foto!rafia asta< 9-aş bucura dacă spusele tale mi-ar confirma bănuielile. credeţi deci că nu-i imposibil ca doamna Kni! t să mai fie în viaţă şi deci să se reîntoarcă< :iolet este o prietenă a mea foarte bună. 0 . >ână acum am avut. 'oamnă Bearst. ai e+primat corect şi !ândurile mele. doamna Kni! t< >oate că-mi va folosi în vreun fel. 0 Fireşte că am.cum îmi pare mult mai rezonabilă ideea ce am avut-o atunci şi pe care n-o credeam nici eu destul. domnule 2ice. după care spuse cu o fi!ură foarte mulţumită5 0 . Cred că în această privinţă s-ar fi putut lua la întrecere cu >on!o al dumneavoastră.ici. c iar înainte de răpirea fiicei mele.cest pa ar l-am !olit. cum v-aş putea mulţumi dacă şi :iolet s-ar putea reîntoarce în sânul familiei sale. .atunci aţi fi un vră)itor pur şi simplu. zicând deodată5 0 'omnule Farrow. 0 $ nu. nimeresc de la început ideea corectă. poate că nici nu-i aşa de departe. Un portret c iar foarte reuşit al ei.

în putere. în care !orila noastră fantomatică obişnuia să se scufunde. se declarară de acord ca noi să îmbrăcăm costumele şi să-i însoţim în e+pediţie.încuviinţă bucuroasă5 0 . 'e-abia a)unşi în !olf că şi îmbrăcarăm costumele şi ni se dădură instrucţiunile de folosire. 8n acelaşi timp apa devenea tot mai rece. 6pre marea noastă bucurie luaseră două costume de rezervă.m mai rămas puţin timp împreună. 19 . 6in!ura măsură de prevedere a fost că ne-am le!at fiecare cu o frân! ie lun!ă. 8ntre!ul ec ipament consta dintr-un costum uşor de cauciuc. /u aveam nevoie nici de barcă. Ce voia să spună cu aluziile alea< 6ă fi nimerit ei miezul probleme c iar de la început< 9ă mişca îndeosebi marea încredere pe care o nutrea doamna Bearst în reuşita prietenului meu. că ne apropiasem de locul unde ar fi trebuit să se !ăsească presupusul tunel. Ca să nu producem o prea mare a!itaţie nu participau la e+pediţie în afară de cei doi scafandrii decât 9arian. cu tot dic isul aferent şi la ru!ămintea e+presă a lui 9arian. 8nsoţitorii noştri se opriră la un moment dat. eu. deşi era foarte uşor. pe măsură ce înaintarăm în apa !olfului. 8nc inarăm cu 9arian. ne mai fiind deloc dependenţi de vreo ambarcaţiune de la suprafaţă. *rebuie să spun totuşi că încercai un sentiment de apăsare când ni se înşurubă coiful pe cap. de cei de la suprafaţă şi în caz de pericol. 'escoperiseră în virtutea e+perienţei lor. pe un ton cate!oric. care !arantau o autonomie deplină. se declară obosit. Cei doi scafandrii îşi întoarseră şi ei coifurile. brusc şi rotindu-mi oc ii în coif. puteam semnala să fim repede scoşi la suprafaţă. acest mod de croazieră subacvatică devenea mai plăcută. >ână aici ne împărţirăm cu e+actitate rolurile. 9arian. uşor şi el şi un rezervor cu o+i!en în spate. 'eşi ştiau prea bine că nu era vorba decât de o e+plorare la adâncime medie. aduseseră aparate foarte bune. cu toţii bineînţeles. /e asi!urară că la o adâncime atât de mică cum era cazul aici. dar ca şi înţeleşi evitarăm să mai reluăm subiectul !orilei. aşa că nu am mai îndrăznit să-i pun întrebările la c estiunile ce mă nedumereau. am încredere în dumneata şi cred că mi-o veţi reda pe 9aud a mea vie şi nevătămată. ca făcuţi pentru munca anevoioasă care-i aştepta. Bearst şi 2ice se oferiră să patruleze pe aproape. .răta ceva cu mâna în )osul apei şi-mi dădui seama. 'in ce în ce. 'ură câteva minute până m-am obişnuit cu ritmul de respiraţie impus de dispozitivele de alimentare cu o+i!en. deşi Hindstead. de sub care feţele zâmbitoare ale acestora ne făceau cu mâna semne încura)atoare arătând spre fundul mării. Cu primul tren de dimineaţă sosiră cei doi scufundători promişi. doi tineri ener!ici. îl putui observa la suprafaţa apei pe 2ice făcând semne disperate. că-n faţa noastră se căsca o vă!ăună submarină de o adâncime mult mai mare. Cât de dezamă!ită va fi dacă s-ar dovedi că 9arian se înşela totuşi7 .şa să facem domnule Farrow. cu cizme plumbuite. 'e îndată ce a)unserăm în camerele noastre. dar eu nu conteneam să mă minunez de comportamentul lui. un coif prevăzut cu vizoare e+celente. n-o să avem nici o dificultate cu presiunea.

după ce-i dădui de ştire lui >on!o. de instructorul său. . atât de trebuincioasă. în timp ce credinciosul nostru >on!o ţinea frân! ia de care mă le!asem eu însumi. după dispariţia lor. decât apelând la semnale 9orse.i de data aceasta îmi transmise prin 9orse. 9ă simţeam astfel ca un elev care învaţă suprave! eat de aproape. la o adâncime poate mai mare de patru metri. Bearst. urmată de o ameţeală combinată cu un vâ)âit în urec i puternic. ciocănind pe braţul meu5 0 Feeric. pe care în plon)onul meu îi înc isesem instinctiv şi m-am trezit în cu totul altă lume. 2ice şi ser!entul Hindstead. 8n sfârşit vizibilitatea crescu şi putui distin!e în clarobscurul apei peşti multicolori care se îndepărtau cu o !rabă ameţitoare din calea intrusului care-i deran)ase în imperiul lor subacvatic. mi se păru la început că parcă aş fi fost într-un ascensor. dar mă apropiai de silueta care-mi era mai la îndemână şi care se ocupa cu observarea stâncilor submarine. =ra uimitor cât de uşor puteam să mă mişc. 'e-a lun!ul timpului dezvoltasem împreună o întrea!ă metodă de comunicare secretă. constatai aceleaşi frânturi nere!ulate de mase stâncoase şi-mi dădui imediat seama de inutilitatea unei cercetări superficiale de la suprafaţa apei. cu văpăi ar!intii ce persistau câteva fracţiuni de secundă. $ lumină ciudată mă încon)ura. 6e scufundaseră pur şi simplu. desc isei oc ii. /u puteam să-mi dau seama care dintre aceştia era 9arian.cestea comunicând. 'upă ce mă apropiat suficient de mult şi-i atinsei braţul. balansându-mă încoace şi încolo mă simţii apucat strâns de braţ. 'ădui de pământ. superstiţioşi cum erau din fire. în timp ce Bearst şi Hindstead desfăceau cu înfri!urare ! emul de frân! ii care nu înceta să le lunece printre de!ete. >rivind în )ur. coborând verti!inos în prăpastie. 9arian îi făcu un semn lui 2ice. Bearst şi Hindstead ţineau frân! iile de-a căror capete se încon)urau la şolduri cei doi scafandri profesionişti şi 2ice ţinea frân! ia de care era le!at 9arian. pe care le aplicam prin apăsarea de!etelor.r putea fi dezle!area şaradei7 . >reţ de o secundă mai privii vârte)ul provocat de dispariţia lui 9arian şi apoi mă pre!ătii să-i urmez e+emplu. într-o lume în continuă mişcare. $ricum pe poliţiştii băştinaşi nu ne puteam nici aşa baza. afară de cazul că era prevăzut cu dispozitivele minunate ale ştiinţei ce făceau posibile aceasta. silueta se întoarse şi-l recunoscui pe 9arian în ciuda coifului pe care-i purta. balansându-se uşor de-a lun!ul peretelui 20 . . aici )os7 Caută un bloc de stâncă care se poate deplasa. mă poticnii şi realizai că mă aflam undeva pe fundul mării. Cei doi tineri scafandrii mai făcură un pas şiF dispărură. apoi păşi înainte şi dispăru în vă!ăună. care nu permitea nici unei creaturi de pe uscat săşi continue viaţa.>on!o. cu a)utorul unei bărci. 'upă ce am păşit în adânc. întocmai ca eni!matica !orilă. la apăsare. în numeroasele cazuri în care aventurile trăite ne aduceau în situaţia de a fi le!aţi şi cu căluş la !ură şi în care nu ne rămânea altă posibilitate de înţele!ere. Ea dreapta şi la stân!a mea se aflau 9arian şi cei doi scufundători. în care scăpărau corpuri strălucitoare. să slăbească frân! ia. se îndepărtă. $ presiune e+traordinară aproape că îmi tăia respiraţia.

>orni după 9arian. să ne mai scufundăm. 8mi trebuiră câteva minute spre a mă orienta unde mă !ăseam. 9-am !ândit încă o dată şi-mi dau seama.m ocolit astfel întrea!a parte sudică & de-a lun!ul peretelui stâncos submarin şi dădui din nou de 9arian care-mi tele!rafie numaidecât. 0 6au ar putea fi astupat tunelul7 2iscul ar fi mult prea mare. că maimuţa vine mereu de pe uscat şi intră în mare unde dispare atât de miraculos. 'ădui prin urmare. dar este absolut imposibil să pătrundem pe limba aceea de pământ. /u ştiu ce-am mai putea întreprinde. /e a)utară acum să cercetăm cu forţe unite partea sudică a !ropii. aşa cum afirma 9arian. să e+iste. vom avea nevoie cu si!uranţă de mai multe zile. ca maimuţa să fi fost văzută 21 . fiecare crenel sau crestătură pietroasă mai neobişnuită. plasat în partea sudică a !ropii. . 8n acelaşi timp urcară 9arian şi scafandrii. cu nerăbdare5 0 . . neapărat.ţi auzit vreo dată de la un localnic domnule Hindstead. Bearst întrebându-ne repede. fără a primi spri)inul localnicilor. 'in ridicarea mâinilor acestora şi clătinarea capului am înţeles că şi cercetările lor au rămas la fel de infructuoase. domnilor< 0 /u. obiectă din nou 2ice. . semnalul convenit lui >on!o. /u mai ştiu ce să zic. cât de cât. . să lase liber accesul în tunel. propuse unul din scafandri. că noi nu l-am putut descoperi. o dată. oricât de meticulos am căutat. atunci acesta nu putea fi decât în partea de sud a !ropii. 9arian ne-a făcut semn să urcăm la suprafaţă. 'ar oricât de zeloşi am fost. 0 Ce-ar fi. 'ădurăm şi peste cei doi scafandri. Camarazii noştri ne desfăcură repede coifurile.ţi !ăsit ceva acolo )os. dar nu putui descoperi nimic relevant. acum. se tem prea tare de stafia !orilei. sau mai bine poate să dislocăm stânca cu e+plozibil. >oate ne va reuşi să pătrundem dinspre uscat şi să !ăsim ieşirea din tunel.ccesul spre tunel pare a fi atât de meşteşu!it ascuns. băştinaşii nu ne vor a)uta în nici un caz. ciudat. întrucât cred că se !ăseşte o potecă acolo. /u renunţ la ideea tunelului subteran prin care !orila putea a)un!e la cea mai apropiată limbă de pământ. pentru a răzbate. prin partea sudică. 8ncă o dată de la început7 'in nou cercetarăm peretele de stâncă foarte minuţios. dar nu am !ăsit nimic. fiecare ieşind de stâncă. cercetând şi pipăind în )uru-mi fiecare piatră. n-am putut !ăsi nimic. care între timp efectuaseră e+aminarea peretelui opus. 0 'omnule Farrow. pentru că doar de acolo distanţa până la uscat era de apro+imativ 3@ de metri.stâncos. bătându-mi pe braţ5 0 *rebuie să fie pe aici.sta să n-o facem în nici un caz. 'acă însă e+ista cu adevărat un tunel submarin. #ar noi sin!uri. dar nu trebui mult să constatăm zădărnicia eforturilor noastre comune. . >oate că astfel va ieşi la iveală intrarea secretă în tunel.r fi trebuit să fie aici un bloc de stâncă care să cedeze. 0 /ici nu intenţionez să-mi croiesc drum prin acest desiş sălbatec. pe această porţiune de pământ înţesată cu atâta ve!etaţie. prin care !orila reuşea să a)un!ă pe uscat. după care am stabilit că ne !ăseam la mar!inea estică a unei !ropi ovale. dar el trebuie. care făcea le!ătura cu cea mai apropiată limbă de pământ. trei smucituri zdravene de frân! ie şi m-am simţit brusc tras în sus.

în le!ătură cu pereţii !rapei noastre. 0 'omnule Farrow. >e când parcur!eam prin apă drumul către pla)ă. 6ă fie vorba de acest templu. otărî din nou 9arian. Ce avea de-a face Ieiţa 6oarelui cu !orila noastră< /u puteam stabili. pe fundul mării. =ra înc inat Ieiţei 6oarelui şi aceasta e ultima dovadă. dovada fiind pereţii năruiţi şi zimţaţi.. tot aşa mi-am înc ipuit şi eu. 22 . >ărea că aceşti pereţi ar fi făcuţi ca nişte ziduri. din cărămidă. despre care Kni! t nu pre!eta să afirme că ar constitui zidul unei clădiri străvec i. întrea!a adâncitură ar su!era ideea unei încăperi distrusă de forţa unei e+plozii.stfel de cercetări au fost totdeauna un obb. . Capsula de metal a !ăsit-o sub un zid mărunt de piatră. &E URMELE "ORILEI. învelit într-o capsulă de metal. . pe care o mai aveam. oricât m-aş fi străduit o le!ătură7 IV. 'omnii de aici & şi arătă spre scafandrii & trebuie neapărat să ne însoţească. (ândeşte-te numai că Kni! t. care datorită unui cutremur de ori!ine vulcanică a fost în între!ime distrus. 6cuturai capul neîncrezător la ideea lui 9arian şi mă mirai şi mai mult auzindul că-i întreabă pe scafandri5 0 /u v-a bătut nimic ciudat la oc i. vulcanică. >robabil o mişcare tectonică. prevăzut cu o uşă zăvorâtă pe dinăuntru pe care nu-l putem desc ide.ieşind din mare< 0 /ici o dată. nu ştiu ce să mai zic de fenomenala idee pe care o dezvoltaţi. 'ar să cercetăm acum fâşia de uscat. 6ă luăm o barcă şi să dăm ocol "limbii%.m acum certitudinea bă stăm pe locul vec iului templu. bucuros. mă c inuiau afirmaţiile îndrăzneţe ale lui 9arian. pentru că e foarte probabil ca accesul către uscat să se facă de sub apă. . cel ce părea mai în vârstă. Cu acest document Kni! t a fost c iar la -omba. îl încura)ă 9arian. e+clamă uimit Bearst. soţul primei dispărute. 9ai mult. doar acolo. spuse oarecum şovăielnic. atunci se pare că am dreptate. C ipul lui 9arian se lumină atunci când afirmă5 0 'omnule Bearst. din potrivă a fost văzută doar cum a intrat în mare7 îl asi!ură ser!entul. decât să căutăm cealaltă intrare în !an!ul secret care trebuie să vină acum pe uscat. a fost distrusă. nu s-ar fi putut ridica vreo dată o construcţie. (roapa aceasta misterioasă pare a fi o pivniţă a acestei clădiri impunătoare şi tunelul să fi fost un !an! secret. domnilor< 0 'a. mi-aţi sfărmat ultima îndoială. /u ne rămâne altceva de făcut. a !ăsit în !rădina casei sale un document străvec i. 0 =i. care printr-o catastrofă naturală. 0 =+celent. discutând problema cu un profesor care la lămurit că într-o vec e limbă sanscrită era menţionat un templu aici înc inat Ieiţei 6oarelui.i aş mai afirma că în timpuri străvec i în acest loc a fost ridicată o uriaşă construcţie. al lui. dar nu-mi pot ima!ina cum ar ti fost posibil acest lucru. aici< Kni! t afirmase mereu că în re!iunea aceasta s-a !ăsit în vec ime un între! oraş.

căci el cârmi sampanul direct către "limba% noastră de pământ. 0 'omnule Farrow. care se !ăseau la o distanţă de apro+imativ C@@ de metri. dar ar fi durat cine ştie cât. 23 . 0 $ să vă aducă fiica înapoi. -ătrânul indian voi să ne însoţească dar de îndată ce află că voiam să cercetăm !olful bântuit de fantome.LA MAL NE DES#OTOROSIR' repede de costumele de scafandru şi păşirăm apoi voiniceşte spre oraş. cu ambarcaţiunea noastră astfel încât să ne apropiem de !olful misterios fără a fi văzuţi indian. :ăzui că-şi întoarse capul de câteva ori. 2ice avusese dreptate când afirmase că pătrunderea vreuneia din aceste insule era imposibilă practic din cauza ve!etaţiei abundente şi încâlcite. :om face noi rost de sampan din altă parte. se întoarse şi dispăru în coliba sa. întrucât trebuia să încon)urăm fâşia nordică de uscat. 0 Ieiţa 6oarelui7 8l privirăm mai întâi pe bătrân. 'epăşirăm astfel una din numeroasele insule. indianul se opuse cu îndâr)ire şi spuse o frază care ne-a făcut să ciulim urec ile. 9arian părea să nutrească un plan anume. e+aminând insulele. apoi ne uitarăm ia 9arian.m făcut un ocol. 6ă fi dat de urmele vreunui străvec i secret ale cărui fire. cu desişul de man!rove care a)un!ea de la mal până departe în mare. Ninurăm mereu direcţia sudvest. .i el spusese că Ieiţa 6oarelui îi oferise ultima dovadă. se dădu îndărăt. C iar când Bearst se oferi să cumpere barca. Ieiţa 6oarelui m-ar pedepsi !roaznic pentru fapta mea. Ea propunerea lui 9arian o luarăm o bucată bună-n lar!ul mării întrucât pescarul stătea la mal şi ne urmărea. care acoperea toată suprafaţa acestora. 0 6a ibi. murmură el înfricoşat. întrebă Bearst !âtuit de emoţie. ca şi cum ar fi dat peste un spirit rău. care se întindeau de aici înspre partea de sud a !olfului. ce-i cu această Ieiţă a 6oarelui. cu totul. -ătrânul se sperie de moarte. 'ar să ne ferim de a mai spune că vrem să cercetăm !olful. fu răspunsul eni!matic al lui 9arian şi acuma păşii atât de repede mai departe încât nu mai avurăm prile)ul de a-i mai pune şi alte întrebări. . =ra vorba despre insulele despre care ne vorbise 2ice. duceau din timpuri de mult apuse şi până în zilele noastre< 9arian râse numai şi-l întrebă pe indian. Hindstead ne conduse la un pescar bătrân care ne înc irie un sampan mare. dacă Ieiţa mai trăia şi dacă nu murise odată cu scufundarea templului. Căpătarăm într-adevăr un sampan bun la următorul pescar la care ne adresarăm şi vâslirăm acum cu mai mari speranţe. 0 Eăsaţi-l în pace. coti apoi spre sud şi ne stri!ă să navi!ăm încet cât mai aproape de mal şi de-a lun!ul acestuia. nu am voie s-o fac. îl împiedecă 9arian pe ser!ent care voia să se ia după indian. 'oar după multe sforţări puteam să tăiem o potecă cu a)utorul cuţitului de tăiat liane. începu să tremure şi ne lămuri că în aceste condiţii nu mai este dispus să ne înc irieze ambarcaţiunea.

ca vânător de ti!ri.poi arătă spre un loc anume şi-i spuse lui 2ice5 0 'omnule 2ice. 'e aceea am căutat tocmai pe aici urmele unei astfel de bărci şi după cum vedeţi le-am şi !ăsit. 9-am !ândit puţin cum e posibil ca o !orilă să conducă o barcă. 'ar să rămânem cu presupunerile aici. *rebuie să e+iste o le!ătură între coridorul submarin şi limba de pământ.cum vă pot împărtăşi parţial bănuielile mele.i unde sunt adăpostite fetele răpite< 0 =i. spuse 2ice. !enerator de întrebări. dar fetele.r putea fi o anume le!ătură între !orilă şi Ieiţa 6oarelui. dar parcă mi-ar fi ! icit !ândurile. . Credeţi că poate !orila îşi ucide victimele. sunteţi obişnuit cu citirea urmelor. o !orilă ar putea să trăiască aici. care ar fi solicitat ma+imum de ener!ie şi de timp. . căci după spusele lui 9arian aici putea trăi 9aud a sa. 'eşi prietenul meu se îndoia de acest lucru. 0 . >rivi intens spre porţiunea de unde ve!etaţia înainta cel mai mult în mare. aici. dar acum aveam un ţel palpabil. Ce părere aveţi< 0 'umnezeule. prin care intră maimuţa.8şi fi+ă apoi atenţia asupra celei mai apropiate limbi de pământ.sta. 8mpotriva e+plicaţiilor lui 9arian nu aveam ce obiecta. afirm că le vom !ăsi. fără o muncă pre!ătitoare de defrişare. de vreme ce stabilisem că o barcă făcea aici drumul. domnule Farrow. atunci erau năpădite de o ve!etaţie atât de abundentă încât fără a fi înarmat cu un cuţit de tăiat liane. părăsite de apă acum datorită reflu+ului. aici ar trebui să fie. acum 2ice se întoarse oarecum stân)enit către Bearst. 8nsoţitorii noştri clătinară descumpăniţi capul. 0 Cred că ştiu la ce vă !ândiţi. s-ar părea că un sampan opreşte foarte des printre aceste rădăcini. 2ice avusese şi de data aceasta dreptate. după ce văd eu aici. Bearst aruncă o privire melancolică asupra insulei apropiate. cu ele este cu totul altă problemă. nici aceasta nu era prea clar. 'acă ar e+ista o anumită le!ătură între !orilă şi Ieiţa 6oarelui atunci poate că victimele n-ar mai fi în viaţă. dar eu cred altfel. Cred că fetele sunt duse de pe limba asta de pământ. Cu atâtea plante în )ur ar avea destulă rană. puternic. Cum voia să pătrundă printre rădăcinile acestor plante buretoase care sunt man!rovele. un alt mister. într-una din insulele şi asta numai în interiorul unei bărci. 'e aici nu-i prea departe. ei bine. 24 . dar eu sunt ferm convins că n-o face. cu si!uranţă vom !ăsi şi intrarea în tunel. >entru ei era absolut fără rost de a mai da ocol cu barca de-a lun!ul acestor maluri. ar fi putut deveni periculos pentru tinerele fete. dus şi întors. am şi căutat. ni se păru o eni!mă şi ce voia să spună cu privire la depărtarea până la prima insulă. răspunse triumfător 9arian. 'ar 9arian se aplecă peste mar!inea sampanului pentru a putea privi mai bine rădăcinile puternice ale man!rovelor. zise 9arian. /ici un om nu putea răzbate în interior. c iar dacă în )ur este încon)urată de atâta ve!etaţie< . 8nsă pe această stâncă pustie ce-ar fi putut face !orila. 9ai mult. domnilor. 'acă forţăm intrarea aici. . lucru care nu e !reu de dedus. 6tâncile cădeau aici abrupt în mare şi dacă pe alocuri nu era cazul. nu aveai nici o şansă să pui vreo dată piciorul pe uscat. #ată. 9arian stri!ă deodată5 0 $priţi.

. dădu rădăcinile !roase la o parte iar în faţă apăru un canal în!ust pe care am înaintat cu sampanul nostru.ici trebuie să fi fost o antecameră mare. zăceau răspândite împre)ur. Ceea ce vedeţi aici este un smoc de păr din blana !orilei şi o bucată de stofă provenită de la un veşmânt de 25 .ici trebuie să dăm de ieşirea tunelului prin care !orila obişnuia să dispară. simţindu-se oarecum ruşinat că el. din dreapta şi stân!a noastră. ca şi cum ar fi urmat să atace !orila cu mâinile !oale. se !ăseşte un perete al vec iului templu înc inat Ieiţei 6oarelui. mereu înainte. aşadar7 Coborârăm din barcă şi o luarăm în urma lui 9arian care pornise încetişor pe cărare înainte. că >on!o îi va veni de ac şi sin!ur7 Cum ar putea >on!o să răpună o astfel de fiară< Ce se înţele!ea prin asta< 2enunţai să-mi mai bat capul. 9arian privi cu atenţie luminişul în care pasasem zicând5 0 . zise 9arian mulţumit. >rivi puţin la stân!a. 'acă ar fi bănuit numai ceva atunci nu i-ar fi scăpat oc iului său încercat. 0 .9arian urmă5 0 >are amuzant să crezi că o !orilă ar putea conduce o barcă. ci se strecura numai printre plantele de tot felul. Cum adică să nu tra!em asupra !orilei. 'upă ce i-am parcurs. se aplecă deodată. ca vec i şi încercat vânător. 8nainte. . rezultat al unei catastrofe naturale petrecute cu mult timp înainte. să fi avut vreo douăzeci de metri lun!ime. -locuri înalte de piatră de vreun metru şi )umătate. dar pe care timpul îşi lăsase urmele sale. Crăpătura pe care o produsese marea în fâşia de uscat. 9arian îşi sublinie cuvintele păşind spre un c epen! în!ust care se afla la capătul vec iului zid. în stân!a noastră se înălţa un zid construit cu măiestrie din blocuri de piatră. 8ntr-adevăr. zidurile dărăpănate care zac de )ur. când prietenul meu arătă spre stân!a lui unde se înălţa un perete înalt de stâncă. 'esişul. dar eu sper dă ofer curând c eia problemei destul de surprinzătoare. v-aş ru!a numai dacă dăm întâmplător şi brusc de fiară să nu faceţi uz de armă. ridică Ceva şi zise5 0 #ată dovada că am avut dreptate cu bănuielile mele. 2ice care mer!ea înaintea mea nu contenea să scuture neîncrezător capul. era atât de des şi de încâlcit încât nici măcar o !orilă nu l-ar fi putut străbate. 9arian se opri. >rietenul meu se căţăra cu prudenţă pe acest morman de piatră şi moloz. deoarece din atitudinea lui 9arian reieşea că în orice clipă ne-am putea întâlni cu !orila. 9ă mirară ultimele cuvinte ale lui 9arian.şa. Ciudat era că nici nu-şi trăsese pistolul. >utem s-o neutralizăm şi altfel şi sunt si!ur că >on!o va fi sin!ur în stare s-o facă. Când am a)uns în mi)locul fâşiei de pământ. 0 8n faţa dumneavoastră domnilor. n-a fost în stare să descopere aceste urme.)unseserăm din nou într-un loc năpădit de resturi de stânci şi mărăcini de tot felul. 9arian îşi ridică vâsla şi-o împin!e în desişul de man!rove. împre)ur provin din plafonul prăbuşit pe )umătate. de-abia acum vom da într-adevăr de urmele !orilei. am dat c iar la capăt de o cărare care duce în interior printre stânci şi copaci.

îi făcu un semn zâmbitor lui Bearst. 'acă mai trăieşte. 6ă cercetăm cu atenţie. $ dâră de lumină ne a)unse de sus. $ să luminez cu lanterna. $ bucată de mătase.pa nu avea adâncime mai mare de doi metri. >rimul scafandru îşi lăsă lumina lămpii sale să măture suprafaţa peretelui şi descoperirăm de îndată o manivelă de metal. 6oţia dumneavoastră domnule Bearst ne-ar putea spune cu si!uranţă dacă domnişoara 9aud poartă o roc ie din astfel de material. sau cel puţin o purta. 'upă vreo C@ metri deveni foarte puternică înclinată în )os şi după alţi câţiva metri am a)uns la un perete de metal.m a)uns într-un tunel care avea cam aceeaşi înălţime. 9arian se strecură afară din !aura întunecoasă în care dispăruse adineaori. 'in ec ipamentul de imersie făceau parte şi e+celente lămpi de buzunar ce funcţionau şi subacvatic. cu un iz atât de eni!matic şi melodramatic totodată. asta o ştie numaiF Ieiţa 6oarelui. este tunelul ce face le!ătura cu !roapa submarină. . =ra umplut până la plafon cu apă şi înaintând simţeam cum podeaua cobora. Frumoasa femeie & ce părea o întrupare divină. /u ne râmase altceva de făcut celor doi scafandri şi mie decât să-i urmăm e+emplul. să vedem dacă corespunde bănuielilor mele. convoiul. iată ce am !ăsit lân!ă părul !orilei. în momentul dispariţiei. 'ar iată că îmi vine un !ând care plasează totul în altă lumină. 6cafandrul apucă manivela şi-o apăsă în )os după care o porţiune din perete de mărimea unei uşi se desc ise. 8şi îmbrăcă în !rabă costumul de cauciuc.tim numai că nu s-a înecat în mare. /e putem scufunda apoi şi să căutăm în linişte mecanismul. scăpară ca nişte murmure de pe buzele lui 9arian. se pare că am uitat pe moment muzica de cor ce părea să izvorască din adâncul valurilor. 0 . =+istă trepte care coboară. stri!ă ne!ustorul profund emoţionat. după 9arian şi mine. domnule Farrow. în care 9arian s-a făcut nevăzut. celălalt înc eia. mi se pare că lucrurile încep să se clarifice.m făcut un mare pas înainte. . . Unul din scafandrii preluă conducerea. *ocmai eram pe cale să-l urmăm când ne stri!ă din întuneric5 0 . Ea lumina acestora păşirăm în desc izătura întunecată5 după câţiva paşi ne !ăsirăm în apă încercând mereu cu picioarele treptele ce coborau în adâncime. 0 >ăi asta i-am adus-o eu lui 9aud din 6urat. 9arian a trecut de cealaltă parte a !rămezii de moloz şi noi l-am urmat. 'ar o vom şti şi noi foarte curând. 6ă sperăm numai că soarta nu va fi atât de nemiloasă. 8n fiecare a doua zi a lunii în curs se auzea acest cântec şi tot atunci dispărea una din fete & serie începută c iar cu doamna Kni! t.culoare !albenă. acum nutresc şi eu speranţe că fiica mea trăieşte7 0 . 'a. ca această Ieiţă să pretindă )ertfe umane. adus de scafandri şi înainte de a-l putea întreba ceva.i în faţa noastră am dat de un teren defrişat ce prea podeaua unei foste camere şi drept în faţa. alţi câţiva paşi şi iată-ne pe fundul !ropii noastre din !olf7 26 . noastră se căsca o desc izătură de formă pătrată. îşi şi înşurubă coiful pe cap după ce 2ice dăduse o mână de a)utor. foarte atacată de apa sărată. da.m dat de)a de apă. Ultimele cuvinte. care desc ide. 'ar iată aici e şi capătul tunelului. $ . acolo )os intrarea în tunelul submarin.

C iar şi cei doi scafandri. :oi rămâne aici cu prietenul meu 2obert şi cu >on!o. care se îmbuca etanş în zid. 'oar astfel putem descoperi insula de pe care vine !orila. astfel se lămurea dispariţia !orilei.cum ne mai rămâne să căutăm pe care insulă stă !orila noastră. dar 2ice nu vru în ruptul capului să ne părăsească. Cât de inteli!entă să fi fost !orila ca ţinând o fată în braţe să !ăsească la repezeală acest punct. se declarară dispuşi să rămână până la finalizarea problemei.cest vânător de fiare mari. 0 /u. Un mic punct aproape neobservat apăsat din e+terior. urcându-se cu repeziciune în puternicul copac ce ni-l alesesem drept turn de observaţie. >lecară totuşi în oraş pentru a a)uta la transportul alimentelor care ne erau mai necesare. 'acă observăm de pe care insulă vine. 6puneam să nu facem în nici un caz uz de arme de foc împotriva ei. ce-am descoperit. îndrăzneţ şi suplu. ne poate zări şi atunci ar fi în prime)die fetele. să pătrundă în tunelul umplut cu apă şi să a)un!ă în interiorul limbii de pământ. să prânzească şi ne pot aduce şi nouă câte cevaG în felul acesta ne asi!urăm ve! ea şi poate că încă astăzi vom avea noroc să finalizăm afacerea noastră. printre man!rove şi ne-am întors repede înapoi. nu. 'omnii se pot înapoia. 6ă sperăm că vine şi-n după amiaza aceasta încoace. ne-ar fi fost de mare folos la nevoie. am avea timp să ne întoarcem în oraş şi să luăm masa. 9arian arătă spre cel mai apropiat copac înalt. s-ar putea s-o ratăm. >ropun să ne sc imbăm din )umătate de oră în )umătate de oră. 'ar am altă propunere. 'ar atenţie. toate acestea întreceau ima!inaţia noastră. e timp şi pentru aceasta. deşteptându-se în el febra vânătorului.9arian avusese dreptate. E-am însoţit până la locul unde era ascuns sampanul nostru. 0 /u. zelos. a căror misiune se înc eiase. Einiştit îşi scoase costumul zicând5 0 . 0 /-ar fi mai bine să-i facem totuşi felul. . spre interiorul tunelului. 8n două ceasuri vor fi înapoi şi ceilalţi cu proviziile. /e-am întors înapoi pentru a comunica şi camarazilor noştri repede. 9arian se opuse cu ve emenţă. declanşa mecanismul de desc idere al acesteia. 'acă aş fi ştiut dinainte cum se vor petrece lucrurile am fi luat provizii să ne a)un!ă până la lăsarea întunericului7 0 >ăi dacă spuneţi că !orila va veni numai după amiaza. cu putere. am eu o bănuială care face tot mai mult loc certitudinii. suprave! ind !olful. domnule 2ice. întrebă 2ice. 0 6ă facem cu sc imbul de stra)ă în acest copac. 'ar să stabilim repede ordinea în care stăm de pază. Cercetarăm uşa. >on!o luă prima ve! e. /umai după multe discuţii fură de acord şi ceilalţi să plece în oraş. propunându-ne. am câşti!at partida. /e trebuie însă multă răbdare. din e+terior. /e convenea de minune căci cren!ile începeau 27 . propuse Bearst. 2emarcabil era că 9arian care prevăzuse toate astea nu părea să-şi dea seama că realiza & ceva e+traordinar. pentru plimbarea-i obişnuită pe pla)ă.

ENI"MA +EI)EI SOARELUI. trebuie să ne ascundem undeva. 'ar despre asta ar fi bine să nu mai povestesc şi nu-mi răpiţi bucuria de a vă face tuturor o surpriză dacă bănuielile mele se adeveresc. 8n nici un caz nu trebuie să permitem să ne vadă înainte de a-i descoperi secretul.de)a de la pământ şi zidurile prăbuşite ale templului permiteau urcuşul uşor în ele. iar 2ice tensionat. 0 $m foarte mare & a fost răspunsul foarte scurt a lui >on!o. (ăsirăm sus trei ramuri puternice pe care puteam sta fără a risca să venim de-a berbeleacul şi când am privit în )os sampanul se apropiase vizibil de limba de pământ. 0 >oţi să coborî. în timp ce eu veneam ultimul. dar înainte de a putea răspunde. adău!ă 9arian !rav. dar silueta aceasta îmi pare e+trem de cunoscută. $ urmărirăm un timp. >on!o al nostru îi va veni de ac. a doua insulă. *ot 9arian !ăsi primul o mică desc izătură în dosul căreia se făcea o cărare în!ustă care ducea printre stânci şi desiş de-a lun!ul limbii de pământ. pe urmă ne întoarserăm la post. 0 >ână atunci. dreapta. dar 2ice stri!ă deodată5 0 'umnezeule. >on!o. 0 $. despre bănuielile dumneavoastră. 8n felul acesta facem şi un lucru util.i dacă nu se adeveresc. împreună cu bucata de mătase. propuse 9arian. îi reproşă acum 2ice. 'ar nu. 6tătea cu spatele la noi. atunci în câteva secunde >on!o va fi sfâşiat de către fiară. 0 . nu. 'e ce să nu tra!em în animal< Credeţi cu adevărat că această fiară poate fi răpusă cu mâinile !oale< 8ndată ce am debarcat aţi făcut o mică altă de parcă aţi fi vrut să împiedecaţi o întâlnire bruscă cu maimuţa. a luat acum cuvântul5 0 'omnule Farrow. povestiţi-ne şi nouă acum. (N MARE "RAB' SE #A)'R' MARIAN SUS* urmat de 2ice. $priţi-vă7 9ă voi convin!e eu însumi. /e însuşirăm cu plăcere propunerea şi începurăm să căutăm printre dărmături. Cred că l-am 28 . le privi puţin şi le vârî din nou în buzunar. noi ceilalţi să căutăm drumul pe care-i ia !orila de aici până în interiorul limbii de pământ. 0 'a. iar în el se afla un om înalt şi puternic. de unul sin!ur. 'acă v-ar ataca însă nu văd cum v-am putea salva la timp. mai bine ar fi dacă ne urcăm şi noi sus. astfel că nu am putut distin!e nimic. V. am mai spus-o de)a. 0 Corect e şi asta. acum sunt si!urG şi dumneata domnule 2ice ai fi a)uns la aceleaşi concluzii dacă ai fi privit cu atenţie urmele lăsate de !orilă. 0 Cine stă în ea< stri!ă 9arian încordat. care vâslea întrun tempo susţinut. 6coase încă o dată din buzunar smocul de păr. :ânătorul a făcut o mutră mirată. se auzi stri!ătul a!itat al lui >on!o. /e-am aşezat pe un bloc solid de piatră. vine Aanu. care stătea în copacul uriaş5 0 9assers.

dar nu ştiu unde. dar în câteva minute urma să treacă printre noi. timpul trecu însă fără să fi apărut şiF nici un semn de viaţă. aşa cum o văzusem în seara precedentă intrând în mare. *recea acum c iar pe sub noi. nici un z!omot7 . trebuie să aşteptăm pe omul din sampan. dacă o luăm acum spre mare. >uteţi e+plica. domnule 2ice. se opri plecă capul.sta ar fi şi e+plicaţia inteli!enţei neobişnuite a fiarei. 0 'ar domnule Farrow. care ducea la un capăt al tunelului submarin. :oiam tocmai să-i mărturisesc prietenului meu că poate ne-am înşelat totuşi. -ineînţeles c-ar fi mai bine dacă tovarăşii noştri s-ar fi întors şi-ar fi aici. de-acuma a a)uns la stâncile care încon)oară întrea!a coastă. 0 8n nici un caz. dar nu era vorba de omul de pe sampanul pe care-i văzusem noi ci înfricoşătoarea !orilă. poate că nu-i decât un turist en!lez oarecare. se îndreptă spre c epen!ul de acces. 8ntre timp noi vom cerceta insula din care a venit. 'ar vâslaşul nostru trebuie să apară de acuma7 *ăcurăm cu toţii privind încordaţi spre mica cărăruie de dedesubt. 0 =ste întotdeauna prietenul dumneavoastră atât de tăcut şi misterios< se întoarse acum vânătorul spre mine. acum totul este clar. sau c iar un locuitor al oraşului -aroda dar când eram să desc id !ura 9arian îmi făcu semn. putem cobora liniştiţi. $ siluetă vân)oasă apăru pe cărare. . 0 /ici nu ştiu ce să mai cred de întrea!a afacere. se întoarse şi păşi spre mica cărăruie descoperită recent de 9arian şi care ducea mai adânc în interiorul acestei porţiuni de uscat. acum putem părăsi liniştiţi ascunzişul nostru.frica. va trece pe aici şi atunci îl voi recunoaşte fără nici o îndoială. >utem de aici suprave! ea marea foarte bine. >oate că-ţi va fi dat să trăieşti mai de!rabă surpriza pe care credeam că te aşteaptă puţin mai târziu. $ să-i cădem direct în braţe.mai văzut. 'omnule Farrow. cum nu-mi ima!inasem niciodată s-o facă un animal patruped. 0 Einişte. pe care omul nostru trebuia să apară. deşi în aventurile noastre trăite în . 29 . :âslaşul s-a apropiat între timp atât de mult de limba de pământ încât malurile înalte îl mascau cu totul. râse 9arian. printre care şi maimuţe. /u credeţi domnule Farrow că el este stăpânul !orilei< . după ce fiara dispăruse. 0 >oate c-o fi stăpânul !orilei. >ăcat că nu se întoarce. dar în alt înţeles al cuvântului decât îţi înc ipui dumneata. am avut nu odată prile)ul de a cunoaşte tot felul de animale. e+clamă 2ice. care-şi omora plictisul plimbându-se prin locurile acestea. 0 Ce-a fost asta< şopti 2ice înăbuşit. domnule Farrow< 0 Cred că da şi mă bucur că prima mea bănuială a fost corectă.vertismentul lui 9arian a fost dat tocmai la timp pentru că numai cu !reutate îmi înăbuşi un stri!at de surpriză. 2ice continuă5 0 'a. se apropia de cărare păşind cu !ri)ă în două picioare. ciudăţeniile astea mă uimesc cu totul.i am mai făcut o descoperire5 !orila mer!ea atât de normal în două picioare. =i. /iciodată în viaţa mea n-am fost atât de curios ca acum. deci mai bine să-i aşteptăm. 8ncet. îşi apucă !ânditor bărbia întocmai ca un om.

zău aşa domnule Farrow. ceea ce a făcut şi 2ice. 0 :orbiţi în dodii. părăsit bineînţeles7 Unde oare să fi rămas< >rivii mirat spre 9arian. întocmai ca şi 2ice îmi întorsei de câteva ori instinctiv privirile către căruia din stân!a. 6-ar putea însă să fi căzut 30 . >rivirăm foarte curioşi o!linda strălucitoare a mării şi bă!ai de seamă că. Cine ştie. aşteptă şi dumneata puţin şi vei !usta mai bine surpriza. Urcarăm repede în barca noastră şi cu puteri sporite. Kni! t şi cei doi scafandri au fost e+trem de miraţi să !ăsească încă un sampan Lîn afară de al nostruM !ol.6ampanul cu care vâslaşul nostru voinic a a)uns aici. de pe insula cea mai apropiată. se pare că aţi dezle!at întrea!a eni!mă. >oate vom da totuşi mai târziu. 9arian deveni foarte !rav când îi spuse lui Bearst5 0 6untem în pra!ul rezolvării eni!mei. încon)urată şi ea de man!rove. după ce vom cerceta insula mai în amănunţime. poate-i trece prin cap să se întoarcă. pe insulă. îndărătul căreia dispăruse !orila. 'acă totul decur!e aşa cum mi-am ima!inat. 'ar nu am dibuit pe omul nostru. ci căutarăm de-a lun!ul malului un loc care să ne trădeze posibilitatea accesului unei ambarcaţiuni oarecare. /u ne descura)arăm însă. .m ştiut că n-o să dăm peste el. #nsula era destul de mare.cum noi vom putea cerceta insula liniştiţi. în!ăduie-ne ro!u-te această bucurie. . de îndată. dar prietenul meu râse numai şi zise5 0 . acum ne având timp pentru aceasta. dar 9arian le promise pe drum că le va e+plica totul. 0 Cu atât mai mare va fi surpriza.veam aceleaşi. care făceau inutilă orice încercare de a pătrunde. Bearst. pentru că de acolo trebuia să apară omul care venise cu sampanul. zise 9arian râzând. Baideţi să-i întâmpinăm la mal. 'ar văd că vin şi camarazii noştrii. >on!o a fost cel care a descoperit micile rupturi suferite de acum am dus şi noi sampanul nostru într-un mic intrând aflat acolo. râse iarăşi 9arian. 0 6tai unde a rămas. dar pentru noi ceilalţi e !roaznic să aşteptăm şi să nu ştim la ce.cum însă trebuie să fim foarte atenţi. trebuie să plecăm. 9arian coborî sprinten la vale şt noi trebuiră să-i urmărim venind pe rând. zâmbi pe sub mustaţă şi spuse arătând spre mare5 0 . de îndată ce camarazii noştri se întorc. păcat numai că n-avem acum timp să mâncăm. replică 2ice. /u întârziarăm să descoperim o cărare care ducea în interiorul desişului. mă !ândeam că o fi trecut pe lân!ă noi neobservat. vâslirăm către insula de pe care ne-o indicase >on!o că venise omul nostru. /u cred că vor întârzia prea mult.proape o cred şi pe asta. acolo. dar nu mă putui abţine să nu-mi desprind pistolul de la cin!ătoare şi să-l ţin !ata pre!ătit în mână. până acum nici nu ştiu unde a rămas omul nostru. spuse 2ice. 9arian surprinse privirile noastre. când a)un! aici. trebuie să coborâm. . 0 . bine că vin7 . vom !ăsi fetele tefere şi le vom elibera. putem să-l lăsăm deocamdată. dar era la mal era sampanul acestuia. !ânduri.

vă ro! să nu ne omorâţi7 >e uşă ţâşni un cârd de fete. ascultă din nou. >ândi încordat. 8ncă vreo trei sute de metri continuă să ne poarte poteca în!ustă făcând tot felul de cotituri în ve!etaţia lu+uriantă. nici o plantă sălbatecă nu ne mai bara drumul. prin prisma constructorului. 8n clipa următoare se dădu întro parte şi stri!ă vesel5 0 Bello. Cu paşi mari şi ener!ici. la a cărui mar!ini ne-am oprit uimiţi. 0 :ă aşteaptă o mare bucurie domnule Bearst. =ra clar că această porţiune era frecventată. 8n fata uşii de intrare a acesteia se afla un zăvor uriaş şi acum 9arian a dat din cap mulţumit. >rivirăm zăpăciţi neaşteptatele apariţii. întinse pistolul şi-i spuse lui Bearst. 6oarele do!orea cumplit aici şi în spatele acestuia. 0 *ată7 0 9aud. vătraie şi afte asemenea.şa şi acum cu prudenţă înainte7 ne şopti 9arian. această primă parte a misiunii noastre a fost îndeplinită7 #ată cele opt fete. Cuvintele !rave ale lui 9arian îl năruiseră deodată speranţele ce şi le făcuse într-o !rabnică revedere a adoratei sale fiice. 6-ar putea să dăm peste fanatici împotriva cărora va trebui să luptăm. 9arian continuă liniştit5 0 'a domnii mei. caişi şi alţi pomi fructiferi. >ăşi înainte în sălbăticia pe )umătate luminată a desişului de aici. pentru că aici. destinate ca locuinţe de serviciu pentru preoţii templului. doamnelor. acoperită de patina vremii. când răsună un stri!ăt de bucurie. *rase cu putere de zăvor înapoi şi desc ise uşa. 9arian aler!a acum cu pistolul pre!ătit în mână înspre templu. răpite în decurs de un an de către !orilă. iar 2ice e+clamă nedumerit ca întotdeauna5 31 . 'ădurăm în fine într-un luminiş mai mare. străvec i cum părea la prima vedere. dar tocmai asta era prime)dios. dar nu ştiu dacă mai trăieşte7 #arăşi vorbe pline de semnificaţie al cărui rost nu-l puteam pricepe. /imic nu se mişca. 6per să avem noroc. .ici locuieşte numai !orila şi tot aici vom !ăsi şi fetele. ce ţineau în mâini diferite obiecte. 9arian şi a)unse în faţa uşii !rele de bronz a templului. spre mirarea noastră continuă. scutură capul şi se îndreptă spre clădirea din dreapta templului. dra!ă 9aud7 Bearst îşi cuprinse fiica în braţe şi de bucurie şiroaie de lacrimi i se prelinseră din oc i. după cum putui să observ. 8l urmarăm curioşi. Fiţi bărbat oricum ar fi7 6coateţi pistoalele şi pre!ătiţi-vă. am sosit să vă eliberăm. foarte bine în!ri)ită. Bearst palid ca moartea. 0 .victime Ieiţei 6oarelui. /u aici este reşedinţa de bază. 9ai rămâne de eliberat o femeie. după care atinserăm o porţiune ce părea prin comparaţie. în c iar inima insulei ce părea atât de inaccesibilă & stăteau în faţa noastră diferite clădiri. sfeşnice vec i. Un mic templu. încon)urat de două căsuţe de locuit ce păreau. căci din interiorul acestor clădiri puteau pândi mulţi oc i duşmănoşi care ne pre!ăteau cine ştie ce capcană drăcească. zărirăm mici plantaţii de bananieri.

. !an!ul ăsta ar trebui să fie încă în clădirea în care tinerele fete au fost ţinute prizoniere. 'omnişoarele pot să rămână aici până la căderea întunericului sunt în 32 . la începutul fiecărei luni. ce reprezintă acel desen.ici e micul templu în care ne !ăsim acum & a . ciudat. . stri!ă mirată fata. deci. Bm. 0 'omnişoara Feado!. 8n interiorul templului nu !ăsirăm nimic interesant. Ieiţa 6oarelui îşi mai îndeplineşte încă atribuţiile. respectiv templul Ieiţei 6oarelui. stri!ă Bearst. >e postamentul de piatră. vă referiţi la doamna Kni! t. Credeţi c-ar mai fi cu putinţă ca sărmana femeie să fie încă în viaţă< 0 6per să fie aşa. decât un aşternut de frunze într-un colţ. 'upă ce ne-am apropiat şi am privit statuia am rămas uimiţi de marea asemănarea dintre aceasta şi :iolet Kni! t. 'ar să cercetăm templul în care locuieşte !orila.0 'omnule Farrow. dacă se mai află în viaţă. 'e aceea îndrăznesc să afirm că doamna Kni! t se !ăseşte undeva pe aici. constată 9arian scurt. cercetată de noi. stătea un sul de metal. acum pot dezle!a misterul în între!ime. >aznicul său aici în clădirea vec e fusese tot timpul un om înalt. această clădire de aici mai bine zis ce-a mai rămas din ea se !ăseşte pe limba de pământ din partea sudică. spuse foarte serios Farrow. aici trebuie să fie. se adresă 9arian acum tinerei fete. cu o fi!ură întunecată. în faţa unui postament. care între timp se liniştise. ne zise spre mirarea noastră. 0 6anscrită. din fericire mă pricep eu puţin. stabili mulţumit 9arian. pentru că fetele eliberate ne încon)urară şi de bucurie ni se a!ăţară de !ât. . necunoscut. . puternic. Când însă întrebarăm despre !orilă. .rătă o foaie. asta am sperat mereu. 8l urmarăm cu pistoalele pre!ătite căci ne aşteptam să dăm de !orilă. atunci mai avem de întreprins ceva foarte prime)dios şi după aceea sarcina noastră aici putem s-o considerăm îndeplinită. după care 9arian desc ise uşa templului şi păşi înăuntru. pe una din fetele care ne urmase în interiorul templului. Cu destulă osteneală le puturăm linişti. pe care 9arian îl apucă cu vizibilă !rabă şi-l desc ise. Care dintre domnişoare se află de cel mai mult timp aici< $ tânără frumoasă păşi înainte. . pe care stătea o fi!urină întruc ipând o Ieiţă. răsuna e+trem de ciudat dintr-un colţ al acestei vec i clădiri. împodobită cu desene şi când 2ice îl întrebă mirat. probabil. 0 Foarte bine. cum era acesta înainte de cutremur. aţi auzit vreodată de când vă aflaţi prizonieră aici în această clădire. aici în !olf. că după ce fiara o răpise din casa părintească n-o mai văzuse. un cântec ciudat care se auzea numai noaptea< 0 'a. Un număr de foi de per!ament căzură afară acoperite cu un scris străvec i. să sperăm că s-a păstrat şi nu mai trebuie să încercăm o debarcare cu a)utorul sampanului.ţi dispărut de apro+imativ un an. 9ă bucur mult că vă văd. dovadă fiind muzica corală care se aude tot într-a doua zi a lunii. ne răspunse5 0 2eprezintă străvec iul -aroda.cum trebuie să !ăsim vec iul coridor secret. 0 'omnişoară Feado!. care făcea impresia unui tip dezec ilibrat. /u era aşa de uşor de realizat această misiune a cercetării noastre. pe aproape. :edeţi aici este tunelul care conduce în !roapa submarină.

dădu din cap mulţumit şi pipăi peretele în )ur până când se desc ise o uşă mascată în perete. 33 . pe când >on!o sări cu bine cunoscutu-i ţipăt de luptă înainte. Un !an! în!ust şi scund ce cobora abrupt. :iolet Kni! t. ne purtă de-a lun!ul lui. în fine. 2ice. >rivi încă o dată concentrat străvec iul document. 'eodată răsună un ţipăt slab. să întrevăd consecinţele şi mă apropiai şi eu de dezle!area eni!mei. Eampa de buzunar aprinsă şi-a fi+at-o de )ac etă. 8ncepui. 0 . >rin aceasta a făcut imposibilă orice urmărire dinspre sat a templului. care servise fetelor de curând eliberate drept înc isoare şi 9arian a fost condus de tânăra Feado! spre colţul de unde se auzise neobişnuitele melodii nocturne. feminin. !ăsi o manivelă vec e. căci prin !esturile sale 9arian voia să ne spună clar că ne puteam aştepta la mari pericole. aşezat aproape de statuia impozantă a Ieiţei. când izbucni un urlet înfuriat şi din toate părţile năvăliră ce furnicile. Uşa se înc ise cu z!omot şi 9arian trase aşa de tare şi repede de manivela zăvorului încât aceasta se rupse. dezvăluind spaţiul !ol al unui templu care avea ca obiect central o statuie uriaşă a unei divinităţi. . dispare totdeauna la amiază. Cu toţii aveam nervii încordaţi la ma+imum. stri!ă şi Bearst la rându-i puternic marcat. !an!ul a început să urce din nou şi acum mişcările pe care le făcea 9arian dovedeau şi mai multă prudenţă. 9arian e+amina un timp zidul.i această statuie semăna aidoma cu femeia din portret. suficient pentru noi. stri!ă 9arian. te linişti 9arian. Când am auzit înainte paşii dumneavoastră am crezut. valuri întunecate ne năpădiră. $ luarăm la !oană de-a lun!ul tunelului pe care venisem şi nu dura mult până ne re!ăsirăm în vec ea clădire de pe insula unde ne aşteptau fetele răpite şi care o încon)urară. 6trăbăturăm clădirea principală. veniţi doamnă Kni! t7 Cei doi scafandri. de care trase şi o parte de zid se retrase. >umnale scânteiară. sau mai bine zis am sperat că sunt străini pe insule care să ne elibereze. am a)uns la un zid ce înc idea coridorul secret. din nou răsună un stri!ăt. domnule Bearst7 'ublura vie a zeiţei se !răbi spre noi. o siluetă se ridică dintr-un culcuş improvizat din mlădiţe de plante şi frunze. 0 2epede îndărăt. ci încercăm să mai eliberăm o prizonieră. după ce ne încuie aici şi se reîntoarce după lăsarea serii. de data aceasta de bucurie şi mai tare5 0 'omnule Bearst. nu mer!em departe. doamna Kni! t şi Bearst dispărură în !an!ul secret. 'upă apro+imativ O@ de metri.şa este. cu :iolet Kni! t. ca să sărim înapoi în tunelul secret. 6periaţi mai mult de stri!ătul neaşteptat a lui >on!o decât de împuşcături. :oiam să-i urmez. pe care-i luase cu sine. 0 'oamna Kni! t. indieni furioşi în sala templului. 9arian îşi scoase ambele pistoale şi ne făcu semn să-l urmăm.si!uranţă pentru că de-abia atunci se va întoarce paznicul lor. >istoalele noastre detunară. 0 2ămâneţi aşadar liniştite aici în clădire. pe moment toate pe proaspăta !ăsită. indienii şovăiră. 8n sfârşit. adeveri domnişoara 6faro!.

când din insula învecinată răsună o salvă de foc. -ănuiam ceva de !enul acesta şi de aceea v-am zorit din răsputeri. 8n compania doamnei Kni! t. ne spuse 9arian în aceeaşi seară când ne-am reîntâlnit cu toţii. 9ai rar mi s-a întâmplat să fiu atât de bucuros ca acum. luând-o pe poteca în!ustă prin desiş. reuşind astfel să luăm pe toată lumea şi vâslind din răsputeri ne-am îndepărtat cu fiecare mişcare a vâslelor de insulă. trebuie să ne !răbim să-l !ăsim pe domnul Kni! t şi asta o s-o facem c iar în seara aceasta. Cu multă osteneală am putut face faţă avalanşei de mulţumiri din partea părinţilor recunoscători. :oi rezolva acest lucru cu doamna Kni! t. repede pe mare. #at-o înaintea noastră. am 34 . merserăm încă o dată pe limba de pământ pe care !ăsisem drumul ce-l urmase !orila şi insula de pe care venise. ne ceru să mer!em cu el. care cu lacrimi de fericire şi recunoştinţa în oc i îi strânse mâinile. trebuie să plecăm cât mai repede. 9arian vorbi mai mult timp cu femeia salvată. după care o coloană de fum se ridică de pe insula părăsită. 8n curând trebuia să apară prin tunelul subteran. aler!arăm din răsputeri afară străbăturăm luminişul. în cercul bucuros al celor salvaţi. 0 =+plozibilul probabil a fost pus în !an!ul secret care făcea le!ătura între cele două insule. care se dovedi o mască. statura mătă ăloasă şi miţoasă a !orilei se ivi în toată splendoarea ei înfricoşătoare şi când a fost aproape de femeie o tresărire z!udui mata ala. după ce reuşirăm să debarcăm cu toţi cei salvaţi. dar în cele din urmă reuşirăm să ne refu!iem la doamna Kni! t în casa amfitrionului nostru Bearst. 9arian nu pomeni nimic ce avea de !ând. Eionel. 0 :iolet. 'eabia am putut să ne menţinem în barcă pentru ca valurile să nu ne răstoarne. Un stri!ăt !âtuit ieşi din pieptul !orilei care se prinse deodată de cap şi-şi zvârli capul. /orocul nostru că observasem un sampan foarte încăpător ascuns. Când am văzut în portret statura masivă a domnului Kni! t. 8mi trăsei pistolul de la brâu în caz că !orila ar fi vrut s-o atace pe tânăra femeie. *oate întrebările pe care i le-am pus acum au rămas fără răspuns. dar către seară. cu oc ii umezi deveni la rându-i vizibil. până ce am auzit un plescăit în apa din tunel. 0 >reoţii Ieiţei 6oarelui şi-au aruncat templul în aer constată 9arian. Fără a mai pune întrebări. Un z!omot în!rozitor umplu văzdu ul. dra!a mea :iolet7 0 9i-am dat seama după urmele lăsate că în masca !orilei se ascunde un om. 0 9isiunea noastră nu este terminată încă. îi zori 9arian. nevătămaţi. 8ntre cele două insule marea prinse să spume!e. afară de aici. ţipă la rându-i tânăra femeie întinzând braţele. 0 Eionel. trecut un sfert de oră. după ce barca noastră şi-a mai revenit după le!ănarea-i puternică ce urmă e+ploziei. deoparte şi un cap de om cu trăsături îndrăzneţe. .0 2epede. de aceea ne-am ascuns în dosul pietrelor şi molozului răspândit peste tot în timp ce doamna Kni! t aştepta în linişte. 6ă ne tot fi depărtat vreo 4@ de metri de insulă.

care era cât pe ce să se sfârşească rău pentru >on!o7P 6fârşitul volumului5 FANTOMA MARII.bănuit că în urma dispariţiei soţiei sale spiritul său se tulburase considerabil. 'oamna Kni! t mi-a povestit că ea. vânase fiare mari. 35 . de unde şi-a adus capul şi pielea !orilei. l-a văzut frecvent pe administratorul lor (ari şi poate afirma că acesta l-a ipnotizat pe Kni! t. :oia să înlăture orice bănuială asupra sa. . 'e fapt ultima dovadă am avut-o pe limba aceea de pământ. apoi am fost atraşi într-o nouă aventură. 'e-acum doamna Kni! t nu mai trebuie să se teamă de nimic. că aveam de-a face cu un om mascat în !orilă. pentru aceasta procedă la crearea unei "fantome a mării%. Cu atât mai mult mă bucur că nu m-am înşelat. secta străvec e a Ieiţei 6oarelui s-a autodistrus7 . am putut reconstitui întrea!a realitate. în templu Ieiţei 6oarelui.frica. ipoteza fiind prea îndrăzneaţă. în care era ţinută prizonieră de către fanatici.m mai rămas câteva zile în -aroda adoraţi şi răsfăţaţi de toţi. în . -ucata de blană !ăsită era tăbăcită7 'upă ce am auzit zvonul cu Ieiţa 6oarelui şi după ce am văzut că doamna Kni! t părea întruc iparea vie e unei zeiţe.m mai aflat că odinioară. deşi n-a fost uşor.

36 .8n numărul următor5 #EA MAI "REA LU&T' A LUI &ON"O.