1

AVENTURILE SUBMARINULUI „DOX”.
De H. Warren.

Nr. 182.

CĂPETENIA DAIACĂ.

Tra !"ere e LIA H#RSU.

2

Un submarin perfecţionat după toate invenţiunile moderne, e urmărit încă din timpul războiului mondial de toate naţiunile europene. Căpitanul Farrow, comandantul acestui submarin, om de o bunătate rară, reuşeşte să descopere pământuri şi ape care nu-s trecute pe nici o artă de pe !lob şi-şi creează un loc de refu!iu pe o insulă pe care o numeşte "#nsula $di nei% & un adevărat rai pământesc. 'ar nu poate fi mulţumit, atâta timp cât fiul său (eor!e, un tânăr de optsprezece ani, se află sub tutela unui individ periculos.

Cu a)utorul credinciosului sau servitor, Farrow reuşeşte să aducă pe (eor!e pe "#nsula $di nei%. Un testament misterios indică pe acesta ca moştenitor al unei comori ascunse, pe care însă nu o poate avea decât trecând prin prime)dii neînc ipuite. *oate peripeţiile e+traordinare pe care le întâmpina (eor!e în tovărăşia unui tânăr prinţ ne!ru, fac din ",venturile submarinului 'o+% una din cele mai interesante lecturi.

3

malul accidentat. )ovialul doctor 0ertram. #nsula 0orneo n-o cunoscuse (eor!e niciodată îndea)uns. pe când cel ne!ru.I. (eor!e. pe cel olandez. #ată că urcă şi căpitanul pe punte. 4n lumea lar!ă albii se bucură mai mult unii de prezenţa altora. 2lundow făcu un ocol mai mare acum pentru a ocoli o limbă de pământ prea proeminentă. care s-ascundea în dosul proeminenţei un ia t. care însă era durat din lemn de culoare albă. căpitanul dorea să a)un!ă cât mai repede în /umatra pentru o vizită pe care-o promisese. decât la ei acasă. „DOX”&UL CĂPITANULUI 'ARROW înainta liniştit prin strâmtoarea -a. 'upă ce vasul depăşi vârful acesteia (eor!e văzu într-un !olf lat. ci căpitanului său. Farrow navi!a aproape de ţărm deşi traseul era stâncos. amuzat doctorul. decât a primului ia t. O NOUĂ CUNO$TIN%A. mai apare încă un ia t de acelaşi fel. celor două ec ipa)e. l-ar fi plăcut să-l roa!e. care tocmai descinse în mi)locul !rupului celor trei camarazi5 3 'acă ia tul ne!ru ancorează tot aici. un adevărat ia t de lu+ în cel mai pur sens al cuvântului. #nteriorul acesteia îi era cu desăvârşire străin. privind cu multă atenţie. /ă vorbim cu el. îşi dădu cu presupusul de-ndată. 3 'ar aici pare să fie locul de-ntâlnire a ia turilor de lu+. coc et. 3 /e pare că ia tul de culoare albă poartă drapelul american. să debarce. dar ştia prea bine. dar nu se adresă nici lui nici doctorului. 2la)a propriu-zisă era destul de în!ustă. *imonierul (er ard 2lundow care deservea cârma trebuii să-şi arate măiestria. 3 0ineînţeles că bi)uteria asta de vas aparţinea vreunui american bo!at. stătea cu doctorul 0ertram şi cu 2etre uriaşul la prova submarinului. ba adeseori. poate primim permisiunea de-a face o vizită pe acest ia t. atunci am putea să le facem o vizită. ca şi primul. prin binoclu. 3 #a te uită domnule doctor.assar. ve!etaţia bo!ată şi tufişurile a)un!eau până la apă. care se ivi din nou în faţa "'o+%ului lor şi avea o formă asemănătoare cu aceea pe care tocmai o depăşiseră. 4 . înspre marea /undei. remarcă 2etre cu si!uranţă. că. 4n afară de asta. pentru a putea strecura nestin! erit vasul. ia tul care venea din direcţie aceea era construit din lemn ne!ru şi avea un profil tot atât de ele!ant. fiul căpitanului. prin noianul de pericole. Cel puţin aşa cer re!ulile bunelor maniere. care face o incursiune de vânătoare în interiorul insulei. luând curs spre sud. stri!ă (eor!e şi arată înspre o a doua limbă de pământ. râse. Cel de al doilea promontoriu se afla numai la vreo două sute de metri depărtare. /pre tribord se vedea coasta de est a insulelor 0orneo. sau aproape. mai aflăm şi noi noutăţi. care se le!ăna uşor pe valuri. Construcţia acestuia nu costase deloc mai puţin. 1a ru!ămintea fiului său (eor!e.

dar am petrecut o )umătate de noapte pe punte. (eor!e. dincoace doctorul 0ertram şi cârmaciul nostru.stă-seară am aruncat numai. .-aş înc iria vasul cu plăcere vreo câteva zile. . ancora aici. cu o oarecare malţiozitate-n !las şi puţin otărât la compromisuri.oiam să fac doar o vizită de curtoazie. n-ar fi rău ca domniile lor.eniţi peste vreo două ore. o barcă fu lansată de pe aceasta din urmă. domnule. 3 :i unde este -ister 9endle. de-a lun!ul unei frân! ii în barcă. 1a douăzeci de metri depărtare. 3 'oarme şi el.7re. Foarte aproape de ia tul cel alb. se-ndreaptă spre cel alb. #-a ţinut tovărăşie surorii sale. pentru vânătoare8 3 4ntocmai. .bia acum se uitară cei doi spre submarinul căpitanului Farrow. care luă un curs cu viteză spre ia tu-i alb. să se mai trezească de-acum. mormăi iarăşi îmbufnat.lice şi ?enr7 9endle. 2robabil că despre aceştia aţi mai auzit. murmură ceva neînţeles. care după sfârşitul războiului a dispărut cu vasul său8 $mule. $fiţerul american salută milităreşte şi stri!ă spre submarin5 3 =illiam . olandezul. -iss 9endle este-n cabina ei şi mai doarme încă. părea să fie un vas care putea dezvolta o viteză e+trem de mare. 3 6u. primul ofiţer al ia tului *endril. $landezul cel plinuţ. căpitanul Farrow. reluă tânărul american. între timp camarazii de pe "'o+%. cum pretindeţi. aruncă ancora şi cel care sosise pe urmă. am onoarea cu căpitanul Farrow comandantul submarinului !erman 'o+8 3 . . 'upă profilul construcţiei.7re dispăru înspre )umătatea ia tului. . clar şi otărât. dar îmi plăceţi> . la apă. căpitan> Fraţii . 1a bordul ia tului ne!ru. tată. . .an 'oren şi conduc aici 5 . -ă numesc . era tocmai cu spatele. dacă ceea ce aveţi a-i spune. domnilor> 'acă nu mă înşel. dădu ordinul de oprire a vasului său. au sosit încoace. 3 < destul de târziu. :i-a petrecut )umătate din noapte pe punte şi-a privit stelele. 2etre. $ siluetă îmbrăcată în costum alb tropical se coborî cu îndemânare. 3 6u pot să-i trezesc pentru toate fleacurile. priviră înspre ia tul de culoare nea!ră a olandezului. 'omniile lor. cărora le aparţine ia tul. $landezul van 'oren nu se uita înspre ei. 0ună ziua. pentru a căuta ceva anume. stri!ă el uitându-se-n sus.cum o să-i trezesc totuşi pe domniile lor> Căpitanul Farrow nu vine în fiecare zi în vizită> . ca pentru sine. unde am luat cina. încă nu fusese văzut. stri!ă un tânăr american într-o uniformă fantezistă & sau era o uniformă de ofiţer8 & spri)inindu-se de balustradă.7re.cum se întoarse spre camarazi şi le stri!ă5 3 ?ello> /unteţi căpitanul !erman Farrow.ici este fiul meu. $fiţerul îşi întrerupse brusc convorbirea cu olandezul şi alear!ă spre pupa ia tului. -ister .ţi ! icit e+act. devreme ce aţi recunoscut repede submarinul nostru.3 #a tul ne!ru. este aşa de important. 67n eer van 'oren. 3 2oate că proprietarii şi-au dat întâlnire aici. ia tului dumneavoastră. /cuzaţi-mi vă ro! curiozitatea. se părea că submarinul lor. vor să împuşte uran!utani. 6oaptea a fost într-adevăr minunată.

comerţul cu perle. 3 0ună ziua. din insulă. devenind nerăbdător. 2ermiteţi-ne să vă invităm la bordul vasului nostru ofiţerii dumneavoastră şi oamenii dumneavoastră de încredere se înţele!e că sunt şi dânşii invitaţi. înainte de a răspunde. aici aproape de coastă să se mai aţină încă vânători de capete8 6-am ştiut. nu. Credeam că triburile acestora s-au retras în interiorul insulei. aşa că vă propun să mă luaţi şi pe mine.ţi şi primit răspunsul. căpitane Farrow> 6e bucurăm foarte mult că avem prile)ul să vă cunoaştem pe dumneavoastră şi pe ec ipa)ul vasului. 3 2ăi dacă dumneavoastră controlaţi comerţul cu perle.-aţi răz!ândit8 . 4ntrucât cunosc foarte bine. barca noastră din aluminiu. cu desăvârşire8 3 $ . mai ales când e vorba de-o persoană cu !reutate. . domnule Farrow8 (eor!e râse din toată inima şi c iar Farrow senior.tunci cu ce vă putem fi de folos întreabă. la sustra!erea perlelor care aparţin băştinaşilor.reau să-i dăruiesc lui -iss . olandezului5 3 . se naşte de la sine. nici vorbă.lice câteva perle> 'e vândut. neobişnuită până acum. 3 . în ţinuturile muntoase. fiul său şi stri!ă5 3 0ună !lumă. $mul e foarte valoros pentru mine. 4n acelaşi timp au apărut pe puntea ia tului alb. tată> 'octorul 0ertram şi 2etre se alăturară azului !eneral. interiorul insulei.ăd c-aţi lansat de)a o barcă de salvare la apă. 4şi caută mai întâi cuvintele potrivite. 2oate n-aţi luat în considerare.an /omeren. întrucât a a)uns în relaţii de afaceri cu una din căpetenii. care-i observase. care-i salută pe căpitanul Farrow şi pe tovarăşii săi.lice şi ?enr7 9endle cu primul ofiţer. . 'e unde ştiţi că vânătorii de capete vin încoace8 (eor!e.m o descriere 6 . . ca dumneavoastră. americanul. a auzit că vreţi să mer!eţi la vânătoare de uran!utani. că pe aici mai mişună încă 'aiacii & vânătorii de capete> 3 Cum. 6u pot să contribui în nici un fel. întreabă olandezul. uimit. răspunse cu promptitudine. 3 Cum de aţi adus vorba de bancul scoicilor cu perle. c iar un banc de perle nu ne entuziasmează şi nu ne atra!e de loc. 3 -ulţumim foarte mult. foarte atent pe olandez. unul din căpitanii mei. 67n eer van 'oren. acum 9endle foarte rece. v-aş putea fi foarte util în această tentativă. vreţi să mă i!noraţi. presupunerea aceasta. Căpitanul. aşa dar nu-i nevoie să mai montăm noi. 3 .reţi să ne vindeţi câteva perle8 3 2e dracu> . la propunerea prietenoasă pe care ne-aţi făcut-o. . nu-şi putu reprima un zâmbet. 4nainte ca Farrow să se poată pronunţa în această propunere neaşteptată. Cu cât înc iriaţi vasul. mărfuri. -ister 9endle> 2rimim cu plăcere invitaţia dumneavoastră> . sc imbă împreună. asta n-ar fi posibil. 3 -ister 9endle> stri!ă olandezul. făcută lui şi ec ipa)ului său. îi stri!ă însă. -ai e nevoie de-un răspuns şi mai direct8 Cu bani sau fără bani. 3 Unul din căpitanii vaselor mele de marfă mi-a adus-o la cunoştinţă. văzu că acesta deveni foarte nesi!ur.r fi preferabil să vin şi eu.

căpitanului şi fiului său. . 3 . are întotdeauna ceva suspect la mi)loc. 2oate c-o să vă pară c iar rău c-aţi venit. 2rimul !loanţe trebuia să-şi nimerească ţinta. 3 *ocmai de-aceea.vea un presentiment nelămurit şi deocamdată deloc fondat că tânăra perec e de fraţi ar fi oarecum ameninţată de prezenţa olandezului. se opri ele!ant. 'ar recomandările mele poate ar trebui să le luaţi în serios în consideraţie.7re însuşi la cârmă. era un tip simpatic cu-o faţă cinstită şi desc isă. stri!ă olandezul. 4ndreaptă mica ambarcaţiune cu motor înspre submarin. 3 $ vânătoare de uran!utani nu e aşa de simplă. 4n timpul scurtei călătorii înspre ia tul cel alb. 6oi ne bazăm întotdeauna pe forţele noastre proprii. (eor!e îl ru!ase tocmai pe 2etre să coboare sub punte. care pare asemeni unui uriaş al pădurii în frunzişul său.om putea face. discuţiei purtată de la vas la vas. stri!ă olandezul. la mine. doctorului 0ertram. 6ici o întâlnire c-o căpetenie daiacă nu mi-ar displace. să ne-nsoţească şi dânşii la vânătoare. de parc-am fi cunoştinţe vec i. remarcă doctorul 0ertram. să-l luăm neapărat> stri!ă tânăra fată. . $bservase că fruntea olandezului se-ncruntase când auzi de propunerea tinerei fete americance. nu poate fi ucis cu un foc de pistol. veţi întâlnii destule. răspunse (eor!e. #ubiţi aventurile cum se ştie prea bine> 4n interiorul insulei. se alătură doctorul 0ertram. căpitanul zise cu voce scăzută5 3 6e!ustorul de perle olandez. 3 Ciudat. 3 0ineînţeles că suntem !ata să vă-nsoţim> se oferi Farrow senior bucuros. în cale mai multe cazuri prada e pierdută. în cabinele lor şi să-i aducă carabinele -auser. incursiunea fără a ne mai teme de nimic. nu pare a fi un conviv prea plăcut. 9oa!ă-i pe domnii Farrow şi însoţitorii săi.a locurilor foarte e+actă făcută de căpitanul meu. 7 . :i tânărul american. ce fu lansată la apă. . 3 6-o să ne pară deloc rău.lice. nu tocmai prietenos. la vânătoarea noastră de uran!utani.a trebui să ne comportăm astfel. Un uran!utan. iar .şa m-aş simţi mai în si!uranţă. împreună. . se desprinse o barcă. 3 'acă-şi ia obli!aţia să ne prezinte căpeteniei sălbatice. 'ar în sc imb defectul ăsta e compensat de bo!ăţie. 3 6u ţi-am promis deloc tinere că te voi prezenta. şoptindu-le celor din antura)ul său. . 'e pe puntea ia tului alb.şa şi trebuie> mormăi olandezul. altfel. pe dumneata şi însoţitorii dumitale.7re. 3 1a vânătoare de uran!utanii mer! cu plăcere. să-l luăm cu noi pe 67n eer van 'oren. adresată căpitanului. 1a mar!inea acestuia. părea că se !ândeşte la aşa ceva. i se confesă (eor!e. .sta era un motiv suficient pentru a-şi da asentimentul. căpeteniei. sper să petrecem zile frumoase. în timp ce ofiţerul spuse5 3 Urcaţi domnilor. pentru că răspunse tără!ănat5 3 Căpitanul dumneavoastră e-n relaţii de prietenie cu căpetenia unui trib de daiacii8 Foarte interesant8 Ce părere ai tu . $ prietenie cu una din căpeteniile triburilor de vânătorii de capete.

spuse Farrow senior. olandezul se repezi înainte. 'ar e de la sine înţeles. cred că-i va fi clar că nu-i voi da nici o recomandare căpeteniei daiace. $mul trebuia să fie tratat cu luare aminte pe viitor. că persoana lui. începu de-ndată van 'oren. tuturor camarazilor. nici dacă nu s-ar fi a)uns să se tra!ă nici un foc de armă. . cum sunt uran!utanii. decât un factor disturbant. dar în oc i pe )umătate înc işi sclipeau de)a luminiţe rele.sta le era clar. aruncă la rându-i o privire spre barcă şi când privirile celor doi tineri se întâlniră. 'ar tot trebuie să menţionez ceva. americance. c iar şi dra!ostea unei tinere fete. . olandezului întâietatea.ici era "ceva%. ca şi cum ar fi dat să se înţelea!ă. Căpitanul Farrow nu se putu reţine să nu zâmbească. <+cursia plănuită. un surâs vesel îi lumină c ipul. părerea proastă a acestuia despre olandez. 8 . 0arca de salvare a olandezului. Când 2etre vru să facă şi el acelaşi lucru. . <ra deci omenesc ca tânăra americană să nu se simtă deloc atrasă de acest om.. până vom fi scăpaţi din blestemata asta de )un!lă. a)unse de)a lân!ă scara fle+ibilă de bord. calm. se căţărară cu îndemânare pe scara fle+ibilă de la bordul ia tului. 6u cred că m-aş înşela dac-aş spune că averea şi-a făcut-o pe căi absolut necinstite. încât. o poveste de dra!oste în derulare şi !lasul olandezului. nu era altceva. a ia tului alb. în orice caz mai mult decât aceea a unui simplu cârmaci.cum îşi înc ipuie că poate să-şi cumpere cu bani săi absolut totul. mă puteţi considera de duşman. tânărul de aici & şi arată spre (eor!e & m-a amărât atât de tare. 9âsul putea fi privit ca o !lumă. 3 /ă păstrăm pacea. să ne ţinem atunci. /ă păstrăm pacea. nu va mai fi vina mea.şadar. asupra acestui vânat atât de rar. râse la rându-i olandezul. nu ba!ă de seamă că van 'oren voia de-odată cu el să a)un!ă pe puntea lu+oasă a ia tului alb şi-i cedă ca orice om de bună-cuviinţă.7re îşi aruncă după ce spuse ultimile vorbe. 3 'ac-oi face-o. o privire spre puntea ia tului. Cei doi Farrowi şi doctorul 0ertram. (eor!e se bucură totuşi asupra perspectivei de a participa la o astfel de vânătoare de uran!utani. nu s-ar fi desfăşurat prost. o frumuseţe clasică. de cele otărâte.7re îşi lun!i faţa până la o !rimasă. cât vom fi în )un!lă şi nu vom da vina pe dumneata. 2etre. Frumoasă nu se putea spune că era şi trăsături de caracter bune şi admirat nu se prea o!lindeau în ea. Camarazii avură prile)ul să privească neobservaţi faţa !rasului comerciant. 3 0ine. că nu vei avea voie nici dumneata să-i aţâţi pe băştinaş împotriva noastră. dacă a)un!e într-o situaţie neplăcută. . domnii mei. în ceea ce-l priveşte. strân!ându-i şi lui 2etre.lice 9endle. -ânia ofiţerului era de înţeles şi c iar că nu era deloc e+a!erată. dacă vom avea neplăceri cu căpetenia. când răspunse5 3 <ste cel mai nesuferit om pe care l-am întâlnit până acum. 2erec ea americană de fraţi nu făcu nici o deosebire între căpitan şi marinar şi-i tratară pe toţi cu aceiaşi condescendenţă ca musafiri e!ali. reprezenta. . 'ar aici se-nşelă amarnic> .

-aţi făcut un plan anume. zise ?enr7 9endle. puţin cam încurcat. când va trebui să ne odi nim. adică până la amiază.m presupus. pentru că nu va trebui să ne bazăm pe altfel de vânat. sau vreţi să descindeţi în )un!lă şi să aşteptaţi. Un astfel de prieten nu poate fi cumpărat cu tot aurul pământului. 2ână la cea mai fierbinte fază a zilei. în )un!lă. se amesteca van 'oren în discuţie.lice cu însufleţire şi cine are un prieten de valoarea dumitale este de invidiat. 4n acest caz ar trebui zile între!i să-l căutăm. 3 2rin căpetenia daiacă.mâna cu putere. asta le era clar. spuse căpitanul Farrow cu !ravitate. 9 . 3 . aşa că nu cred că vom avea probleme deosebite. vom putea pătrunde în interiorul insulei. . . Căpitanul Farrow. dacă vrem să nu pierdem multă vreme. care să ne arate tocul pe unde se aţine un astfel de uran!utan. II. . 3 'ar dacă 'aiaci sunt vânători de capete@ obiectă . 'acă până atunci nu vom avea nici un succes.ocea lui . într-o zi de lucru. *rebuie să-ncercăm s-atra!em de partea noastră un vânător băştinaş şiatunci succesul e ca şi !arantat.lice 9endle. 9eîntoarcerea putem s-o facem. se-ntoarse . eu zic să nu pierdem timpul. . adeveri cuvintele fiului său şi continuă5 3 'omnilor. cu uşurinţă.eţi avea parte şi de răpunerea unui -a7a. observă ?enr7 9endle. fără a-şi pierde tenta uşor ironică. un uran!utan. 3 -ă bucur de pe acuma la cele două nopţi care le vom petrece în aer liber. aşa cum este domnul (eor!e. 'ar n-am venit aici pentru a sc imba idei filosofice.m auzit multe şi despre dumneata. vom !ăsi cu si!uranţă un vânător. domnule 2etre. 3 . aici de faţă.an 'oren. 3 . suna foarte convin!ător. 2ropun să luăm provizii pe trei zile. c iar dacă le stau la dispoziţie cele mai mari averi ale pamatului.ceşti -a7a nu sunt numai foarte rari. asta pot.stfel de oameni. un alb mai bine. . (eor!e.a trebui să luăm cu noi conserve. s-o pornim curând la drum. că nu va fi deosebit de !reu să dăm peste un asemenea -a7a & cum tocmai l-aţi denumit. 3 :i totuşi sunt oameni care-şi înc ipuie. că prietenia şi dra!ostea se pot cumpăra. <ste o astfel de vânătoare c iar atât de dificilă8 3 /-ar putea spune.lice entuziasmată spre fratele ei. 2ână mâine seară. 3 6e-am mai confruntat cu vânători de capete pe insula /olomon şi Filipine şi-am ieşit învin!ători. să vi-o fă!ăduiesc de pe-acuma. $landezul voii să iasă puţin în evidenţă şi e+plică5 3 2ot să vă descriu viaţa acestor vânători de capete. mai avem încă două ore. spuse . cel puţin camarazilor. cum nu cred c-ar putea face. sunt săraci. o încura)ă. pe acelaşi drum pe care ni-i vom croi. va trebui să ne reîntoarcem. dar şi e+trem de timizi. până când veţi întâlni un -a7a & aşa se c eamă în limba indi!enilor.

debarca frecvent aici. fu de părere căpitanul Farrow. 3 . care au apărut pe piaţă spuse proprietarul ia tului şi ştim şi cum să le mânuim.7re. în timp ce spuse cuvintele astea cu-o privire.şa e. cum era de altfel şi cazul de acuma. 3 . zâmbi Farrow senior.a trebui să nempărţim povara asta între noi. nu i se va părea o povară prea mare. nu prea va fi în stare.tunci probabil că olandezul vizitase !olful acesta. de unde se-ntoarse imediat. pentru fiecare din noi. 2e cine ne recomandaţi8 3 6u e neapărat necesar ca să luăm cu noi un om pentru transportul conservelor. deşi la !reutatea sa corporală. 'in când în când se uită în )ur. sora mea a avut prile)ul de-a răpune o panteră nea!ră.lice 9endle. avem nevoie. Cum de era aşa ceva posibil8 /ă se fi postat aici de mai mult timp. îl cunoştea. domnule căpitan. 2resupun că-n )un!lă vom !ăsi fructe comestibile. care aştepta numai sosirea olandezului. iar eu doi. apoi o luă cam tără!ănat & ca din întâmplare & spre cel mai apropiat tufiş. Un alb. spuse ?enr7 9endle.vem ceva e+perienţă. va putea transporta şi !reutatea destinată stimatei domnişoare. Cum stăm cu armele8 3 /unt carabinele cele mai moderne. proviziile fură aduse pe punte şi repartizate. să poarte o povară prea mare. . 4şi porni mica sa barcă cu motor şi-o luă spre ţărm unde debarcă imediat. spre !olf. ) VOI DA DE&NDATĂ ORDINUL să se pre!ătească conservele. 3 'eci puteţi fi consideraţi vânători de fiare mari. 2etre avu de transportat şi proviziile şi pătura lui . sărind din barcă.cum olandezul a)unse la un tufiş. observă uşoara mişcare a cren!ilor şi a ramurilor tufişului. pe care olandezul.OLANDE(UL DĂ DE BĂNUIT. în clima uci!ătoare a )un!lei tropicale. deosebit de stufos şi se uită foarte interesat la florile sale. fu o privelişte destul de comică. zise doctorul 0ertram. mai ales atunci când aceştia ştiu să le mânuiască. 10 . 6umai povestea asta cu băştinaşi nu-mi prea place de fel. 2oate că acel căpitan al vasului de marfă la care făcuse referire olandezul. 4şi făcea mai multe !ri)i din cauza căpeteniei daiace. 4n /umatra. $c ii versaţi ai lui (eor!e. în orice caz. $landezul se duse de-ndată pe ia tul lui. consimţi ?enr7 9endle. ca sentinelă8 . decât din cauza băştinaşilor. 2entru transportul ba!a)elor va trebui să luăm un om din ec ipa)ul nostru . :i căpitanul fu pe fază. 4n câteva minute. $landezul rămase câteva secunde pe pla)ă. aceştia au un mare respect faţă de armele albilor. mari şi !albene. îl observă cu atenţie. întunecată. (eor!e se prefăcu că nu văzuse nimic. mai luă cu sine şi-o pătură. 2orunciţi să se aducă aşadar conservele. de mai multe ori.colo trebuie să fie cineva ascuns. . 2etre. Fiecare membru. sau mai de!rabă căpitanul acestuia. lui. pastramă şi ceai. 'octorul îl măsură pe olandez. . sora mea a împuşcat un ti!ru. zâmbind. participant la vânătoare. 4n #ndia. în privinţa asta.7re. (eor!e care se coborâse tocmai în barca de salvare a ia tului de culoare albă. de asemenea cu provizii şi c-o pătură. dumneata vii cu noi. de trei conserve de carne. .

<ste preocupat de !ri)a surorii sale şi-n această privinţă s-ar putea trăda. să fie dat anume instrucţiunii cum trebuie. tânărul fiu al căpitanului. 'in păcate nu se mai poate sc imba nimic. Căpitanul dădu numai din cap şi zise5 3 2oate că olandezul este într-adevăr un om periculos. observă (eor!e. aventurile )un!lei vă aşteaptă. iar eu o să-l instruiesc pe doctor. 3 2oate că tocmai prezenţa ei. rece. Un surâs mulţumit i se o!lindea pe buze şi spuse lui 9endle. răbdare. Calm trecu el. altfel o să-i stricăm tot c eful de vânătoare lui -iss 9endle.şadar pe aici au venit şi-au dispărut oameni în tufiş. despre ceea ce am văzut. tată8 3 6-ar fi bine cred. dar asta din păcate. *rebuia în orice caz. împreună cu fiul său. conducea barca aceea delicată dar totuşi solidă spre pla)ă. 3 6-ar fi e+clus să !ăsim şi-o cărare întreţinută. unde apăruse între timp şi van 'oren.pentru a face afaceri cu căpetenia daiacă.a trebuie să ţinem oc ii desc işi. îl va face să se trădeze. la care nici nu se !ândesc s-aşteptăm numai> 3 . când spuse5 3 Unii îşi înc ipuie că le cunosc pe toate. dar pot avea surprize. se află la mar!inea tufişului îi spuse acestuia în şoaptă5 3 6-ar fi trebuit să i-o spun aşa pe şleau. constată căpitanul. continuă căpitanul cu obiectivitate. pentru că nu era e+clus ca van 'oren. nu se poate face. 2oate că a şi bă!at de seamă neîncrederea noastră. să se comporte băştinaşii faţa de ec ipa de vânătoare şi mai ales faţă de membrii ec ipa)ului "'o+%. nu ţi se poate întâmpla. ca să nu ni se întâmple nici o surpriză neplăcută. împreună cu (eor!e pe lân!ă olandez. /pune-i însă lui 2etre. c iar de către albi. 3 #ată aici sunt câteva cren!i călcate. ceea ce văzuse. ca şi cum lui i-ar aparţine de fapt )un!la aceea. dar obiectiv. 3 Uran!utani s-au mai vânat şi băştinaşi vânători de capete s-au mai întâlnit şi de aceştia. Ce fel de afaceri ar putea face căpitanul unui vas de comerţ. (eor!e. 4n şoaptă. (eor!e> 2oate c-o să aflăm curând. îi mărturisi tatălui său. Fraţii 9endle şi . care nu-i sunt date oricărui muritor. atunci am putea mai uşor să de)ucăm planurile olandezului. Un tânăr marinar. Cel mai bine ar fi dacă -iss 9endle n-ar veni. /-ar putea că-i un trafic continuu între oamenii lui van 'oren şi cei ai căpeteniei daiace. că vom fi cu oc ii în patru. 3 6-ar fi cazul să-l înştiinţăm pe -ister 9endle. cu o căpetenie daiacă8 3 9ăbdare. *rebuie să fii numai foarte atent şi nimic rău. .7re. /per ca să trăiţi e+perienţe unice. a cărui zâmbet dispăru. făcând o plecăciune curtenitoare5 3 /timată domnişoară. Cel mai nimerit ar fi totuşi să nu le spunem fraţilor 9endle.om avea de !ri)ă. . 'upă urmele de ruptură îţi dai seama că n-a trecut mult. să fie cu oc ii-n patru. 'e-ndată ce Farrow. coborâseră între timp în mica barcă de salvare. până-n satul vânătorilor de 11 .

cam în!ustă ce-i drept. când vom a)un!e în locurile de care vorbeaţi.r fi încadrat mult mai bine cu romantismul )un!lei ăsteia> 3 . 3 . (eor!e. fraţilor 9endle şi continuă. !lumi tânăra femeie. domnule căpitan. 3 Că nu ne vom croi noi sin!uri poteca prin desişurile astea. 2utem astfel să înaintăm mult mai repede şi mai bine. s-o urmezi.capete. dacă mi-e permis să-ntreb. $ femeie nu poate suporta un lucru atât de c inuitor ca ăsta. $ricum o astfel de cărare tot ar fi trebuit s-o căutăm.m avut noroc c-am dat de-o cărare atât de comodă care traversează desişurile astea. 3 4n afară de tufişurile impenetrabile. dacă vrem să-naintăm. Un sfat. dacă-mi permiteţi5 *ra!eţi numai asupra uran!utanilor sin!urateci.ştept să dovedesc contrariul. . decât am crezut cu băştinaşii. la urma urmei.supra unui uran!utan tânăr sau a unei femele. 'acă veţi mai !ăsi lucrul ăsta romantic. 3 Cum aşa. dacă vrem să parcur!em o bucată bună de drum înainte de orele cele mai călduroase ale zilei. dădu din cap râzând căpitanul. /i!ur că e+perienţa îşi are rolul ei şi-ntr-o problemă ca asta. rămâne de văzut. tocmai pentru a-i da ocazia surorii mele să-şi mai tra!ă sufletul. 3 . -ă în!rozeam numai la !ândul că va trebui să ne croim cu cuţitele drumul prin încren!ăturile astea ve!etale. 3 . se făcu văzută o cărare destul de bine întreţinută. c iar înarmaţi până-n dinţi cum eram. (eor!e se bucură de încrederea pe care tatăl său o avea în el. 'acă vânătorii. *ânărul îndoi câteva ramuri ale tufişului şi-apoi le dădu înlături. 3 6u vă stă nimic împotrivă> râse Farrow. da s-o pornim mai departe. puteam face faţă totuşi unui atac venit din partea unui trib între! de sălbateci. nu voi tra!e niciodată. unde şi aşa va trebui să facem apel la cuţitele noastre. fiul meu şi 2etre uriaşul pot să-şi croiască drumul c iar şi printr-un desiş mai încâlcit ca ăsta şi încă destul de repede. în tot feluri de sporturi. era discutabil. 3 2ăcat de ce8 întreabă căpitanul. *u (eor!e poţi rămâne cu 2etre în spate şi fii si!ur că responsabilitatea voastră nu e mai uşoară. va trebui să facem o pauză. 3 /e-nţele!e de la sine. 4n felul ăsta şi scopul vânătorii va fi atins mai curând. nu era tocmai lipsită de prime)dii. 'e altfel. 4ntr-adevăr.om !ăsi cu si!uranţă şi- 12 . 3 4n orele cele mai călduroase. 6u suntem doar braconieri. 2oate că ne vom întâlni mai de!rabă. 6oroc tuturor> 3 'e fapt este păcat> fu de părere tânăra fată. în spatele acestora. foarte bucuros. îi şopti căpitanul fiului său. pentru că ne uşurează enorm drumul. fu de părere (eor!e. spuse ?enr7. 3 :i totuşi ar fi trebuit s-o facem. dar le uşura camarazilor foarte mult drumul. 2oate că nici n-am fi reuşit. <i. care sunt periculoşi c iar şi pentru om> 3 /e-nţele!e de la sine. c iar dacă e antrenată. 3 $ s-o iau cu doctorul înainte. consimţi ?enr7 9endle.şteptaţi numai puţin o s-a)un!em în locuri. se adresă Farrow. 3 *ocmai. deşi. se-nvoii de-ndată căpitanul . 3 /ă-ncepem marşul nostru.m dat peste o cărare. . fu de părere căpitanul.

trebuia să asi!ure arier!arda. 2re!ătea oare ceva ce-ar fi putut prime)dui pe americani8 'eocamdată )un!la făcea impresia că-i cu desăvârşire moartă. impuse un pas mai le)er. 'acă a)un!em la un luminiş se sc imbă situaţia.7re şi făcea o mutră cam acră.r fi fost de preferat să ne fi croit noi sin!uri drumul prin desiş. îi dădu răspuns (eor!e. 2oate că băştinaşi ăştia trec peste tufişurile cu spini. întrucât prin scurta convorbire cu 2etre. surprinse de (eor!e. distanţa dintre el şi olandez se mări. spre înălţimi. $landezul mer!ea în spatele lui . ar !eme de băştinaşi ascunşi peste tot.sta-i cât se poate de neplăcut. :i dacă ar fi ca micul convoi să fie atacat într-adevăr de către daiaci. să trebuiască să ve! em şi în sus.lice 9endle. 'ar acesta. nu ar fi fost acele convorbiri secrete. mai mult decât îi plăcea. observă 2etre. a luat urma convoiului8 (eor!e îşi încetini puţin pasul. că nici unui om nu i-ar fi reuşit să-şi croiască drum printre ei. . 6-ar fi e+clus. 'acă aceasta se suprasolicita şi obosea ar fi devenit o povară pentru între!ul !rup. brusc.7re. Farrow senior. avertizându-i. 3 *ufişurile sunt aici pe mar!ini atât de dese şi înspinate. 2rin asta s-ar fi trădat faţă de van 'oren şi acesta ar fi putut face un semn oricând complicilor săi. 2oate că ne urmăreşte omul cu care van 'oren a vorbit în desiş. pentru a pune o distanţă mai mare între el şi olandez. luând în considerare tocmai pe . 2ăşise de)a cu 2etre înainte când îşi aminti că el împreună cu 2etre. atunci ar fi avut nevoie de toată ener!ia şi prospeţimea 13 .r fi fost !reşit.tunci am fi putut căuta după urme în dosul tufişurilor. îi şopti el prietenului său. 'ar oare omul care fusese ascuns aici.un luminiş. 3 . care venea imediat după el. nu ne pot ataca nici ei aşa uşor şi fără z!omot. (eor!e păşise de)a pe cărare şi-ar fi înaintat cu plăcere în pasul să obişnuit. secondându-l pe . să treacă la e+aminarea tufişurilor. care conducea !rupul. 3 *u 2etre ar trebui să te întorci mai des. *ânărul se opri deci la mar!inea cărăruii aşteptând ca membrii micului convoi vânătoresc să treacă pe lân!ă el. . încât numai cu a)utorul cuţitelor ne-am fi putut croii drum. păşea netulburat înainte. . acolo-n spatele convoiului> (eor!e dădu numai din cap. atunci. îi şopti căpitanul fiului său. 'acă olandezul se întoarce pe neaşteptate şi i-ar vedea atât de în spate ar deveni suspicios. 1a o primă privire nu l-ai fi considerat deloc periculos dacă. că pe ambele părţi ale cărăruii erau atât de mulţi arbuşti spinoşi. 'acă s-au ascuns în spatele lor cu-adevărat daiacii. ce văzuse5 $landezul vorbise precis cu unul sau mai mulţi oameni ascunşi în desiş. . căţărându-se-n copaci şi trecând din crean!ă în crean!ă.m presentimentul de parcă întrea!a pădure seculară. 3 -ă !ândeam că nu mai poţi de nerăbdare să dai oc i cu băştinaşii. 6imic nu se mai distin!ea înafară de zumzăitul insectelor. (eor!e !răbi din nou pasul. alert. . dacă nu ar fi trebuit să aibă !ri)ă de fraţii 9endle şi să ţină ritmul mai de!rabă cu ei. /e opri aşadar bucuros că cel puţin s-a convins.i de !ri)ă. 'ar (eor!e ştia prea bine. Cine ştie poate-l vezi.

'eodată fata se-ntoarse din nou înspre căpitan şi-i zise5 3 :i când ne reluăm. 3 .fiecărui membru al !rupului. în timp ce. dar nu descoperi nimic care să-i dea de bănuit. 2etre şi (eor!e. 'ar acum n-ar strica dac-am încerca să dormim puţin. la care îşi putuseră încălzi conservele. cârmaciul adună cren!i uscate. încearcă să-i instruiască pe noii participanţi la vânătoare. 2oate că am un sân!e de aventurier în vine. până acum. dar niciodată nu mi s-au părut atât de bune conservele de carne. Camarazii observară totul foarte clar.lice 9endle zise5 3 . (eor!e se uită întrebător la 2etre. 'upă care vom scăpa definitiv de perioada cea mai călduroasă a zilei. cum de n-am dat încă de nici un picior de băştinaş. răspunse Farrow senior. din nou marşul8 3 6e-am mai putea odi ni încă aproape o oră. Căpitanul însă se bucura în sinea lui. dar fireşte că nu spuseră nimic. 'e două ori dădură peste luminişuri. după ce văzuse convoiul. 1a o viaţă petrecută în birou. făcând câteva mişcări suspecte cu mâna. c-o anumită semnificaţie şi atunci (eor!e îşi dădu seama că şi uriaşul său prieten văzuse mişcarea suspectă a braţului olandezului de adineaori. /per să a)un!em repede într-o re!iune unde sălăşluiesc aceşti -a7a. pentru a fi mai proaspeţi. întrun loc si!ur şi se păzea să se dea de !ol. (eor!e privi înspre mar!inile luminişului. aici de unde începe covorul de iarbă se poate recunoaşte că mulţi oameni au venit şi-au trecut. Foarte curând o flacără veselă şi )ucăuşe izbucni în sus. Când a)unseră în cel de-al treilea luminiş.7re cu care se întreţinea acum în şoaptă. 14 . 2oate că-i vom întâlni şi pe băştinaşi la căderea serii. *otuşi până la amiază se parcurse o bună porţiune de drum. (eor!e sapă o mică !roapă pentru foc. 3 /ub acoperişul de frunziş ţine căldura asta umedă mai mult. 1a parcur!erea celui de-al doilea (eor!e îl surprinse pe olandez.proape fără să producă fum. ca acasă. să se facă utili. 3 -ă mir numai tată. *emele subiectelor de conversaţie se sc imbară rapid şi curând fata se aşează lân!ă .cesta dădu numai din cap. întrucât mă simt aici. din sticlele de termos.ă invidiez de)a pentru numeroasele aventuri întâmpinate. 2entru oc ii versaţi ai daiacilor ar fi putut fi semnale distincte. după ce am fost atât de mult timp lup al -ărilor. 3 1a mar!inea brâului de verdeaţă. 'upă ce depăşirăm luminişul.m pătruns însă destul de adânc în interiorul )un!lei continuă căpitanul.m luat prânzul în restaurantele diferitelor oteluri din toate ţările pe care le-am străbătut. 0ăură şi ceaiul. -asa se termină repede şi . interveni doctorul în vorbă. . . zâmbi căpitanul şi e interesant de plăcut să poţi a)uta oameni în caz de nevoie. 2oate că spionul dispăruse de)a de mult. $landezul străbătu primul luminiş fără a arunca o privire în dreapta sau stân!a. căpitanul dădu semnalul ca să se facă pauza de prânz. 3 . pe care le luaseră cu ei. . îşi dădură silinţa.iaţa în aer liber e atât de frumoasă. nu mă pot !ândi.

7re se-nveli în pătura lui. 'acă van 'oren rămânea în continuare nemişcat la locul său. un surâs răutăcios. 'acă n-o făcea şi-n cazul ăsta. ca şi cum sar fi deşteptat c iar atunci din somn. *reptat această suprave! ere constantă. era pentru ei. o e+perienţă inedită. sau olandezul a mirosit mai repede cursa care i se-ntinse. dar lui (eor!e. Faţa sa arăta într-adevăr somnoroasă. în căldura aceea toropitoare. Cei doi 9endle adormiră de-adevăratele. $landezul se-nveli din nou în pătura lui 15 . nu se mişcă. -usculiţele. Cu-o mişcare suplă. văzu un braţ care nu putea aparţine decât unui alb. i se o!lindi pe faţă. <l să fi fost oare8 2oate că vasul ancorase într-unul din !olfurile necunoscute lor. 4şi trase pătura peste cap şi se făcu de parc-ar fi voit cu adevărat să doarmă. 3 /ă dormim. oricât de scurtă ar fi perioada de somn. /e scurse aşa o )umătate de oră. de-abia după ce se lăsa seara. 3 /ă-ncercăm> . pe care n-o bănuiai la acest om corpolent. $mul căruia îi aparţinea braţul. începu să-l apese şi să devină plictisitoare. 2oate că olandezul comitea vreo imprudenţă şi se trăda prin ceva. urmărea cu si!uranţă un anume scop. aşezaţi înspre partea stân!ă a luminişului. mai întâi ca un om care se mişcă-n somn. încât le dădu el celorlalţi întâiul. atunci presupunerile căpitanului şi-ale fiului său vor fi fost false. 6u mai dură mult până ce timpul otărât de Farrow pentru odi nă se scurse. . C iar şi .om vedea dacă-i posibil sau nu. nu uită niciodată să posteze o sentinelă. Cu mare plăcere şi-ar fi şters fruntea de transpiraţie.lice. pentru că oboseala. 'e asemenea doctorul 0ertram.cum van 'oren îi făcu din nou semn spionului cu mâna. (eor!e care se uită foarte atent înspre mar!inea luminişului. Când se uită la camarazii săi care păreau că dorm cu toţi. că-n imediata apropiere. *rebuiau să fie epuizaţi. purta un costum . nu-i veni să-l slăbească câtuşi de puţin din privire. 2etre şi (eor!e se pre!ăteau de culcare. că tatăl său. Căpitanul merse pân-acolo. <ra foarte posibil ca şi spionul daiacilor să fie pe undeva prin apropiere şi să-ncerce să se înţelea!ă cu el prin semne. e+emplu. care-i asaltau pe cei ce dormeau deveniră tot mai sâcâitoare.i. /e întâmplă e+act aşa cum mai văzuse (eor!e situaţia asta. se ridică şi aruncă din nou o privire asupra camarazilor de pe "'o+%. (eor!e ştia el prea bine. acum8 întreabă surprinsă . $landezul care stătea ceva mai deoparte. 'e-ndată tânărul se !ândi la căpitanul vasului care avea le!ături de afaceri cu sălbateci. (eor!e de abia reuşi cu-o clipire din oc i să le alun!e pe cele mai obraznice. nici nu era de mirare. în tufişurile de la mar!inea luminişurilor s-or !ăsi un emisar al indi!enilor. dar n-o făcu pentru că van 'oren să nu intre la bănuială. 9epede îşi ridică mâna dreaptă şi făcu o mişcare care semănau cu cele făcute de aripa unei mori de vânt. 6oroc că ma)oritatea erau insecte care înţepau şi atacau de-adevăratelea.$ricum mai zăbovim puţin pe-aici.a. Că somnul pe cei trei îi apucară atât de repede. 9idică apoi capul şi se uită-n )ur. 'eodată olandezul se mişcă uşor. în timp ce în realitate îl e+aminau cu atenţie pe olandez.

6u era e+clus ca olandezul să fi acţionat aşa din !elozie sau datorită faptului că avansurile lui fuseseră respinse. întrucât nu ştiu nici eu.cum ar fi cazul să mer!em cât mai uşor şi în linişte. (eor!e îl e+amina în continuare pe olandez printre pleoapele lăsate. nu-l pierduse din privire. trebuie să ne !ândim la si!uranţa noastră. $landezul zâmbi şi răspunse.tunci vom şti cel puţin. unde se !ăseşte satul acestora. 3 'acă aş şti cu e+actitate unde se !ăseşte re!iunea populată cu uran!utani. domnilor. $landezul trebuie prins asupra faptului. cumva se înşelase8 'ar asta nu era posibil. după ce poză în primul care se trezise din somn şi-acum privea buimăcit în )urul lui. 'ar întrucât n-aţi vrut să ţineţi cont de recomandarea căpitanului meu. 'upă ce-şi luară cu toţii poverile repartizate pentru marş. nu pot spune unde se !ăseşte satul indi!enilor. că n-am norocul de-a fi întâlnit nici un băştinaş până acum. 'ispar pur şi simplu şi nici nu le trece prin cap să ne înfrunte direct în luptă. Farrow se trezi se ridică şi-şi stri!ă companioni adormiţi cu voce tare. dar se stăpâni. . 6u ne puteţi spune 67n eer van 'oren.ca şi cum ar mai fi vrut să doarmă. continuă (eor!e. în apropiere sau mai departe. V#NĂTOAREA DE URAN*UTANI. $landezul îşi )ucă rolul e+celent. dacă daiaci de-aici sunt încă cu 16 . aici de faţă sosi răspunsul din partea lui (eor!e. c-a fost mult folosită. începu Farrow senior din nou. 3 2ăcat. acum că dăduse semnalul trebuincios. *ânărului îi venea să se repeadă la olandez şi să-l silească să vorbească. remarcile tatălui său. în doi peri5 3 'in păcate. <vident că fraţii 9endle şi .7re. 3 . am putea fi pre!ătiţi din timp şi cu instalarea taberei pentru noapte.7re erau ameninţaţi pentru că olandezului nu-i putea scăpa faptul că fata îl iubea pe . cu o viclenie pisicească. ar trebui să vă fie absolut indiferent. dar acesta rămânea nemişcat. -ai presus de toate. 2oteca pe care am venit. în ce direcţie vom putea da peste aceşti băştinaşi daiaci. în fla!rant delict cum se spune. (eor!e îşi dădu seama că nici tatăl său. 2e timpul nopţii am putea fi atacaţi. unde se !ăseşte satul căpeteniei daiace.r fi putut spune că la rândul lui avea bănuieli în ce priveşte oamenii lui Farrow şi că i-a ru!at pe oameni lui să urmărească din umbră convoiul. III. 2entru cazul că un european se ascunde pe aici. pentru că n-ar fi realizat nimic cu asta. van 'oren ar fi putut oferi oricând o e+plicaţie. s-a zis cu vânătoarea noastră. căpitanul spuse5 3 . . 'in privirile scurte pe care Farrow senior le aruncase olandezului. . pentru că n-ar fi e+clus să fi a)uns de)a în locurile unde se aţin uran!utani. pe care-l menţiona căpitanul dumneavoastră. 2oate că adormise cu-adevărat. AU MAI TRECUT +ECE MINUTE. celui care venise să-l ia. 'acă totuşi.proape că şi (eor!e se blestema că-şi pierduse vremea e+aminându-l.m întrebat numai în interesul tinerei doamne. 'acă aceştia ne simt prematur. dovedeşte fără dubii.

dădu din cap de câteva ori. făcut de olandez către albul ascuns în desiş îl văzuse şi el şi nu-i prevestea nici lui. <ra mult mai uşor să surprinzi o santinelă noaptea şi să năvăleşti asupra unor oameni adormiţi. 'ar acum înainte> 2ropun să mai facem câţiva paşi otărâţi în interiorul )un!lei. 2reparativele pentru pre!ătirea mesei. tovărăşia altor maimuţe. cu atât mai mult cu cât soarele ardea cu putere şi-şi trimitea să!eţile sale c iar şi prin acoperişul de verdeaţă al uriaşei păduri seculare. care pân-acum îi urmase aşa la pas. dacă ai da c iar dumneata peste un astfel de e+emplar şi m-aş bucura sincer să poţi să-l împuşti. 2ot însă să fi şi renunţat la vec ile obiceiuri. ca şi cum ar fi subscris şi el păreri căpitanului. *recu oră după oră. -ai sunt şi alte feluri de maimuţe. 3 6umai pe politeţe nu ne putem baza. dacă pădurea asta ar fi nimerită pentru a servi de abitat uran!utanilor. necesită şi ele câtva timp. 2etre se-ntoarse de mai multe ori ca înainte îndărăt. bănuind că pericolul e acum mai strin!ente. 4n special uran!utani bătrâni şi sin!urateci îşi revendică pentru ei însăşi un astfel de teritoriu.adevărat vânători de capete. răspunse doctorul. evident. o mare sforţare. dar nimic care să le dea de bănuit nu se întâmplă. decât să ataci pe timpul zilei în luptă dreaptă nişte europeni bine înarmaţi. 3 --am uitat cu atenţie în )ur.om vedea de partea cui e norocul vânători ăsteia.lice. care nu era departe deloc de ironie şi bat)ocură. fratele . Ca să dai de asemenea e+emplare nu-i tocmai uşor. c iar în tufişurile dese. accelerarea ritmului de marş îi solicita mai ales. c iar dacă sunt din specia lor. Farrow se adresă doctorului 0ertram5 3 /per domnule doctor. cât mai vast cu putinţă şi nu-n!ăduie în prezenţa lor. . Cam cu vreo două ore înainte de înserare va trebui să ne ale!em un loc unde să ne petrecem noaptea. 2entru tânăra fată. dar totuşi până la urmă. 2ărea că vrea să spună ceva. /emnul cu mâna. în calitate de zoolo! pe care-o ai. spuse ?enr7. .lice 9endle scotea din când în când câte un oftat uşor. s-o facă. surioară> 3 Cine poate tra!e primul un !lonte. 'acă astfel de copaci se !ăsesc în număr mare putem fi si!uri că dăm şi peste vânatul nostru.sta provoca o toropeală umedă mai ales. 6u i-ar plăcea nimănui să lase să-i scape vânatul numai să-ţi facă ţie un atâr. în condiţiile cele mai favorabile. . că cel puţin dumneata ne vei spune. tocmai pentru a putea stabili dacă sunt palmieri cu nuci de cocos şi alţii care servesc de rană acestor maimuţe. 3 6-ar fi rău stimată domnişoară. să accelereze şi ei ritmul. $landezul. Căpitanul i-ar fi administrat cu plăcere o scuturătură dar se feri să a)un!ă pe faţă la o ruptură cu acesta. trebuie să ai un nas format pentru aşa ceva şi noroc. nimic bun. /urâsul său se transformase acum într-un rân)et. păstră tăcerea. -aimuţelor le place mai cu seamă.cum erau convinşi că un atac al daiaciior era să se producă curând. să se caţere în copaci înalţi. se va petrece numai după căderea întunericului. pe deasupra. care 17 . se-ntâlnesc fireşte mai !reu. Căpitanul Farrow propuse să accelereze tempoul. . 2rin asta îi silea şi pe eventuali daiaci. otărî căpitanul. dar cele de calibru mare. urmăritori ai convorbiri.

2utea de e+emplu să-l atace pe . febra vânătorii o animase vizibil. /ă vină 2etre încoace> $dată cu uriaşul. A!omotele veneau mai ales din partea dreaptă a cărăruii. . <l făcu asta.cum păşeau încet. 'in ce în ce devenea mai lent pasul căpitanului şi tot mai des îşi ridica mâna. 2ân-acum se ţinuse ţeapănă. /ă fi fost cu-adevărat aici tărâmul acestor uran!utani. arăta înspre înaltul copacilor. vrând primul să dea oc i cu umbra 18 . 'in trupul lui . dând din cap. (eor!e ascultă de acum z!omotele foarte de-aproape şi ştia că uran!utanii nu mai sunt departe întrucât pădurea deveni puţin mai penetrabilă. prin care un om se putea strecura uşor.cum 2etre era ceva mai uşor. . . fără ca ceilalţi s-o observe. să rămână puţin în urmă pentru a-l ţine sub suprave! ere. (eor!e trecu repede pe lân!ă 2etre. (eor!e se !ândi c iar.ici ar putea fi sălaşul acestora. $landezul înc eia acum convoiul. /piritul vânătorii. 1ocul pe care-i !ăsise (eor!e se dovedi cel mai favorabil. Căpitanul Farrow se opri şi spuse5 3 . era mai uşor să înaintezi.7re. deţinea primul rol.cum va trebui noi înşine să ne croim o potecă în desiş şi va trebui s-o facem în tăcere. z!omote. îşi trase cuţitul şi începu. dacă ar fi vrut-o. 4ntre tufişurile răzleţe se !ăseau locuri !oale. deşi 2etre curăţase şi tăiase bine poteca. pe care localnici îi numesc -a7a8 /e întreabă (eor!e în tăcere. conform spuselor căpitanului. întrucât ţinea cont de inapetenţa americanilor şi olandezului pentru o astfel de treabă. parcă în )oacă. să taie cren!ile şi spinii lianelor din tufişurile adiacente. imediat. printre tufişurile acesteia. dacă n-ar fi mai bine. ştia şi câtă forţă putea pretinde o astfel de manevră. dar forţele ei erau pe terminate. de-a lun!ul potecii şi începură să caute tufişurile de pe partea dreapta. /e auzea din când în când în coroanele arborilor. a căror fructe plac îndeosebi uran!utanilor. mai încetini puţin ritmul. ca şi când s-ar fi rupt cren!i. <l tăie mai multe cren!i decât era necesar. 'in când în când se-ntorcea ducându-şi de!etul la buze. mer!ând în spatele lui .te făcea să transpiri prin toţi pori. altfel vom alun!a uran!utani. 'octorul 0ertram observase şi el de ceva timp că aici se !ăseau palmieri cu nuci de cocos şi Copaci 'arian. sau ar trosni crăci uscate. să se pună-n le!ătură cu băştinaşii. mai puţin deasă. pe care mer!eau vânătorii. -arinarul încuviinţă numai. Cine ştia ce înseamnă să umbli în )un!le vir!ine sau aproape vir!ine. Căpitanul care observase asta. 4n cele din urmă (eor!e arată spre un loc anume.lice 9endle dispăruse de mult moleşeala.7re. Cu cealaltă mână. se !răbi în faţă şi (eor!e. fără ca să fie împiedecat prea mult de lăstăriş. camarazii înaintau destul de încet. Cu toate acestea. drept avertisment. 2entru van 'oren nu era deloc !reu. unei astfel de penetrări.

/us. a observat ceva> 4n aceeaşi clipă de-abia reuşiră camarazii să evite iarăşi o nucă de cocos care veni din înaltul copacului.lice 9endle. Furios. . fiul căpitanului Farrow auzi un trosnet destul de puternic. 2oate atunci aş fi avut eu norocul să tra! 19 . puştii lui . de la o mai mare depărtare şi care suna scurt şi aproape provocator. dacă-l va tra!e se va baza şi pe un dram de noroc.lice 9endle se uită mai mult timp la maimuţa moartă.omenească. dar pe când era în această contemplare. nimerise bine. Uran!utanul era un e+emplar bătrân. #ntre cren!i apăruse uran!utanul. (eor!e duse din nou carabina la oc i.ltfel nu vedea cum ar putea răpune fiara. 4n frunzişul copacului se iscă o a!itaţie bruscă. . foarte aproape de picioarele lui la pământ. $ crean!ă !roasă fu al doilea proiectil care zbură pe lân!ă el. C iar deasupra sa. Cu multă atenţie tânărul se uită în sus. că focul de armă. care îl şi predestina ca viitoarea pradă. care-o aruncase. despre care credea că-i unul din băştinaşii spioni ai olandezului. 4n momentul următor. Uriaşul sări el însuşi înapoi cât putu de mult. între trofeele sale de vânătoare. 4ncă mai putea recunoaşte o bucată din mâna împăroşată 1a dreapta acesteia până la o îndoitură de cot trebuia să se !ăsească trupul maimuţei. sunetul venea de la o mai mare depărtare. Un al doilea urlet se auzi acum. pe care acesta-i diri)ase încoace. Fără voie făcu un pas lateral. 4şi duse carabina la obraz. primi de la 2etre o îmbrâncitură care-l aruncă în desiş. Corpul !reu căzu printre cren!i şi se izbi de solul pădurii. 6u putu descoperi însă nimic. unul dintre cei mai redutabil adversar. -aimuţa însăşi era ascunsă în frunziş. se părea că se dezlănţuise iadul. Bipete de spaimă răsunară după care începu un bombardament în toată re!ula cu cren!i. Căzuse e+act între (eor!e şi 2etre. luându-i şi pe fraţi 9endle cu el. dar de data asta (eor!e văzu un braţ lun!. "Un al doilea uran!utan este aici%. Un alt uran!utan era acolo. /e opri dintr-odată şi privi în coroanele arborilor din )uru-i. (lontele lui (eor!e în ciuda condiţiilor precare de oc ire. putu distin!e cu claritate faţa maimuţei care poseda un semn distinctiv o dantură deosebit de puternică. 4n momentul următor ceva căzu. braţul dispăruse. (eor!e îi şopti de-ndată lui 2etre. preparat cum se cuvine va constitui o podoabă. dar de-acum (eor!e ştia unde se !ăseşte uran!utanul care putea deveni în minutul următor. . (eor!e ştia prea bine. de culoare nea!ră roşiatică. Capul său. după care spuse. intens. pentru a-şi da seama că nu fusese altceva decât o nucă de cocos. puţin cam tulburată. #nteli!enta maimuţă observase-n ultima clipă că se atenta la viaţa ei. care făcea cinste speciei sale.rma lui (eor!e detună. suna mânios şi provocator totodată. !ândi (eor!e. 3 Cred că -a7a. 3 2ăcat că n-am mers eu în faţă. de-un colorit roşcat. 'e data asta. aruncată probabil de unul dintre -a7a care stătea cocoţat deasupra şi vedea în (eor!e un potenţial inamic. *ocmai când voia să apese pe tră!aci. Fiul căpitanului îşi e+amina acum prada cu mândrie.

lice 9endle se opri în!rozită dându-se un pas înapoi. $ fracţiune de secundă mai târziu bubui o împuşcătură în tăcerea )un!lei. #-a fost cumva frică. *imp de cinci minute. proiectilul & nuca de cocos azvârlită de uran!utan & căzu la picioarele tinerei fete. aproape fără z!omot în )un!lă. zdrobind în cădere 20 . 2oate că şi acesta era un individ solitar. .cum indi!eni nu mai puteau deduce atât de uşor pe unde se !ăseau albii. mai ales să asi!ure arier!arda convoiului său. . Ce se-ntâmplase puţin mai devreme după ce (eor!e îşi trase !lontele său.ei sta alături de băiatul meu. *e puteai baza şi pe (eor!e care mer!ea în faţă cu . când în faţa ei trosni o crean!ă !roasă. la rândui bă!ase şi ei de seamă. în primul uran!utan. . îl îndeamnă Farrow pe marinarul său. că olandezul care mer!ea foarte aproape în spatele său. . trupul uran!utanului mort. . o prea mare importanţă. a maimuţei care rupse crean!a. 'in faptul dispariţiei lui van 'oren. care i-o transmise căpitanului.7re.cum pericolul era mare. <ra bine cel puţin că perec ea asta americană de fraţi. care percepuse stri!ătul de a!onie al confratelui său. Unde rămăsese olandezul8 2ărea să fi dispărut pur şi simplu. în unul din uran!utani. Uriaşul o putea face el mai bine întrucât atenţia era mereu trează. pentru a nu nelinişti restul !rupului. Cu-o putere !rozavă. 4ntre timp fata-şi duse carabina la oc i. stri!ă5 3 'ar unde este 67n eer van 'oren8 <ra doar c iar lân!ă mine. . o încura)ă căpitanul pe tânăra americană. 4n şoaptă (eor!e îi împărtăşi lui 2etre vestea. .l doilea uran!utan nu putea fi nici el prea departe. . dând din cap. de-ai întâlni foarte curând pe băştinaşi. ca pe-o c emare la luptă. dă-i drumul numai înainte -ister . vânătorii au continuat să se strecoare mai departe. care te va a)uta cu si!uranţă să dobori şi dumneata o astfel de maimuţă. 'uşmanul din coroană stufoasă a copacului. să pătrundă mai adânc în )un!lă8 Ce-i drept e foarte ciudat> 3 6e va a)un!e el din urmă. după care domni tăcerea. dispăruse. Cren!i fură trântite la pământ.cesta aprobă numai !rav.lice se strecura cu îndemânare printre tufişuri şi se uită cu încordare spre coroanele de frunziş ale copacilor uriaş ai pădurii seculare. 6edumerit. Farrow se feri să-şi împărtăşească temerile. nu acordau nici ei dispariţiei olandezului. .lice şi ?enr7 9endle.ânătorii trebuiau acum să încon)oare. 4n mod ciudat (eor!e se !ândi acum din nou la van 'oren. (eor!e se miră în tăcere de sân!ele rece ai tinerei fete. se repetă aici5 minute-n şir maimuţa făcu o !ălă!ie infernală în coroana copacului. Farrow senior voi. <-n re!ulă dacă o iau eu acum înainte8 3 'ă-i numai drumul. (eor!e văzuse mâna cea lun!ă. nu era deloc de dispreţuit. se mişca. dacă era s-o )udeci după urletul înfuriat al acestuia. 2etre tu rămâi cu mine.7re> 2oate căţi va reuşi şi dumitale să tra!i vreun foc de armă.lice 9endle o văzuse. (eor!e deduse că acesta se otărâse să dea cărţile pe faţă. Corpul !reu al animalului căzu cu un bufnet la pământ. *ânăra fată şi fratele ei. 'ar şi .primul foc.

mărturisi şi . cu !lasul coborât. /e vedeau cren!ile rupte ale tufişului şi printre ele se vedea clar un corp omenesc de culoare înc isă. Când doctorul se-ntoarse la vânatul răpus de (eor!e.cum să ne ocupăm de uran!utanii noştri. fu şi 2etre lân!ă el. nu mai este un adversar de temut.rei să renunţi la corpul uran!utanului dumitale. . 'octorul 0ertram păşi spre băştinaş şi-l controlă repede5 3 6u pare a fi rănit. întrucât din tufişul în care căzuse corpul marii maimuţe. până fură !ata cu munca. dar dacă aş fi ştiut de la început c-ar fi putut reprezenta o prime)die pentru noi. 2etre împături între timp blana animalului şi-o le!ă astfel încât să poată fi purtată uşor în timpul marşului. replică cu o întrebare căpitanul. Cu toate acestea. 'octorul 0ertram luă măsura maimuţelor şi-o notă imediat în caietul cu notiţe.lice 9endle cu naivitate. 0ăştinaşul era îmbrăcat numai cu-n şorţ. . îl întreabă doctorul pe căpitan. dar la vânătoare de capete. 4ntr-o clipă. 2robabil era unul dintre solii. dură aproape o oră. 6u era un lucru foarte simplu să faci asta. 3 Cel mai bine ar fi să ne întoarcem. 2etre îi trase afară din tufiş şi (eor!e îi luă omului pe )umătate conştient repede cuţitul. 3 4l lăsăm să zacă aici. se auzi un.ici era în elementul său. 4ntre timp vânătorii. $ să-şi revină curând. 3 -i-e frică de el. 2recaut.lice. pentru ca undeva în apropiere ar mai fi putut fi. 4ntre timp avu loc o discuţie între căpitanul Farrow şi ?enr7 9endle cu privire la dispariţia olandezului. . un stri!ăt omenesc. l-aş fi e+clus c iar atunci din societatea noastră. 1e vom lua capetele şi blănurile. 3 Fiţi liniştiţi> 6u-l voi lăsa niciodată pe omul ăsta să se apropie de .oia să vâneze şi el un -a7a8 3 Cu cuţitul8 întreabă ?enr7 imediat. 0ăştinaşul pornise la vânătoare ce-i drept. trecând pe lân!ă fată. zise . 3 Ce facem cu individul ăsta. vânători de capete.lice 9endle. 4mpreună dădură la o parte cren!ile şi traseră afară corpul uran!utanului doborât.lice 9endle tresări în!rozită. acesta şi cu 2etre. erau ocupaţi cu prelucrarea cadavrului celui de-al doilea uran!utan. . în afară de cel descoperit. are doar câteva z!ârieturi. se în!ri)oră de si!uranţa lor. 21 . spuse el. $ să ieşim cu bine şi de aici dintre tufişurile astea. deşi 2etre avea o mare îndemânare în astfel de lucruri. /paima l-a înţepenit doar şi-atât tot. 3 'ar ce căuta aici băştinaşul întreabă . dar fără cuţit. sau spionii vânătorilor de capete. <l uitase pe moment de pericolul care-l păştea fiind aici în imediata vecinătate a vânătorilor de capete.cren!ile unui arbust mai mare. 3 Cred că prăbuşirea uran!utanului a salvat viaţa unuia dintre oamenii noştri. pe care-l mai ţinea în mână. 3 6u am nici o simpatie pentru 67n eer van 'oren. spuse Farrow foarte serios.lice 9endle. 3 . (eor!e se repezi înainte. de asta o să avem noi !ri)ă.

poate că cele două !loanţe care-au nimerit cu precizie uran!utanii lear da de !ândit şi i-ar reţine. 3 2oate că soarta unui l-a momit şi pe celălalt şi aşa s-a întâmplat de s-au nimerit destul de aproape. făcută de ei înainte.spuse cu otărâre în !las . -ai rămâneau două ore. PETRE ERA PE PUNCTUL de aşi încărca pe fiecare umăr câte una din cele două blănuri !rele.şadar n-am vânat puiet sau femele. CĂPETENIA DAIACĂ. 'acă vânătorii de capete ar fi doar de capul lor. . spuse el. nici c iar aşa.lice. 3 (eor!e.7re. a aceluia pe care-l împuşcase . . Cei doi trecură. stri!ă fata. 3 *e voi prote)a cu propriul meu trup. care să le dea de bănuit. 6u mai era cazul să 22 . nu le atrase atenţia. să poată scăpa din interiorul )un!lei. fără a da o luptă decisivă cu vânătorii de capete. 'upă fiecare tufiş putea pândi vreun duşman. 'ar acum ştim mai bine şi anume. ci-şi aruncă una dintre blănurile animalului şi anume. de-ar fi să ne atace. Căpitanul Farrow nu mai spera acum.mbele animale au aproape aceeaşi mărime şi cam aceeaşi vârstă. Căpitanul dădu numai din cap mulţumit. 3 Ce dră!uţ. . .7re. . până la căderea întunericului. 'octorul 0ertram păşii pe lân!ă ei. încearcă (eor!e totuşi o e+plicaţie pe care i-o ofere doctorului. trecură prin desiş. împotriva noastră.lice 9endle. pe umăr. îşi e+primă căpitanul Farrow. dumneata să transporţi ambele blănuri.)unseră în cele din urmă netulburaţi la poteca iniţială a indi!enilor.oiau deacum să a)un!ă. 3 Ciudat. dar în vocea ei se simţi în!ri)orarea pentru soarta lui . fără vreo vorbă la postul lor. mai dură şi ea o bună perioadă de vreme. murmură ca pentru sine . IV. tu vei avea !ri)ă împreună cu 2etre.7re. ordonă el. dus de val. pe poteca. părerea. acum că obiectivele vânătorii fuseră atinse. că olandezul se află în spatele între!ii afaceri. 3 <i. *ânărul american o privi pe fată e+taziat. Cu multă bă!are de seamă. . în timp ce Farrow senior preluă conducerea convoiului. furat de febra cercetărilor. de la !ândul de-a or!aniza un atac.7re însă nu fu de acord. în consecinţă nu ne-am făcut vinovaţi de bracona) Ciudat este că am !ăsit ambele animale cam în aceeaşi re!iune. 'eocamdată nimic. urmat de (eor!e şi 2etre. 'upă el veneau cei doi fraţi. <l era bucuros să poată face ceva. o asi!ură . 'iscuţia care urmă dispariţiei lui van 'oren. din nou de arier!arda noastră. 'ă-mi te ro! şi mie una> *rebuie doar să ai una din mâini libere când vom fi atacaţi. cât mai repede la coastă. 6u mai aşteaptă nici un răspuns. pentru doamna inimii sale şi i se adresă acestuia5 3 6u mer!e aşa domnule 2etre.7re şi la urmă doctorul.

'acă mai face o călătorie încoace. veni şovăind răspunsul lui . mi-a fost cumva peste mână. /au poate c iar acum8 $landezul scutură numai din cap şi zise5 3 -i s-a părut că aud z!omote în apropierea mea. care se ascunse într-un tufiş. 'acă aş avea asupra-mi recomandarea făcută de căpitanul meu. pe întuneric. . întreabă căpitanul8 3 6u. către căpetenia daiacă> 4nainte de-a înmâna cineva o astfel de recomandare vreunui băştinaş. doar mi s-a descris locul destul de bine. nu putem rezista. care. $mul îşi avea cuţitul în mână. Uite-o aici> $ mică fi!urină. cum ai avut prile)ul să constaţi şi sin!ur. Farrow senior se opri deodată.ânătorii de capete sunt în apropiere. Cu un surâs nemotivat. foarte probabil nici nu ştie să scrie sau să citească. prietenesc. ca şi cum nu s-ar fi întâmplat nimic deosebit. neslăbindu-l pe olandez nici o clipă din oc i. /e putea realiza aşa ceva. (ândeşte-te domnule căpitan. olandezul îşi înc eie aici mica cuvântare. ârşti@ îi şi taie capul cu cuţitul> 3 . !ata pre!ătit continuă să iscodească căpitanul. o să-l însoţesc. simplu. mai ales că şi americani îşi luaseră lămpile de buzunar. 3 . 6u-şi putu în!ădui să nu mai caute e+plicaţii şi răspunsuri. iată-vă că v-aţi întors. care se strecurau prin desiş. lipită cu iarbă pe la colţuri. îndărăt în tabără. . <ra vorba de vreo insinuare anume aici8 Căpitanul presupuse că da. ci se punea problema de aşi continua marşul. de către căpitanul meu. 3 #ntră te ro!. răspunse van 'oren. <l a mai adus odată doi prieteni cu el.ăd că vânătoarea a fost rodnică. <ste prea periculos să ne facem tabăra aici noaptea. cu ei. trebuia să se !ândească s-a)un!ă cât mai repede la coastă. 3 . 2ăcat. 'ar e e+clus. 'e undeva dintr-un tufiş lateral. *e-aş sfătui să ţii mica fi!urină în mână. 6e continuăm marşul şi pe timpul nopţii. se interesă tânărul american. în convoi înaintea fiului meu 67n eer van 'oren. altfel poate aş face-o. bineînţeles. reprezintă c ipul unui om. . sau mai vrei să-i faci totuşi o vizită căpeteniei daiace8 3 6u ştiu cu e+actitate. Fi!urina tăiată din lemn ne!ru părea foarte artistic lucrată. 3 Un băştinaş. zise Farrow. nu avem a ne teme de vânătorii de 23 . să vă urmez acolo în desiş.an 'oren. 3 <i.se-n!ri)ească de-o tabără pentru noapte.i mai avut probleme cu vânători de capete şi în trecut. căci au putut vedea lucruri pe care altfel nu ai prile)ui să le vezi niciodată fără să te e+pui la pericole. ca şi cum ar fi fost de la sine înţeles. la această căpetenie şi i-au fost foarte recunoscători. van 'oren păşi în faţă şi-i făcu un semn căpitanului. a fost aproape omorât când a căzut din copac uran!utanul împuşcat de domnişoara 9endle. care nu puteau veni decât de la oameni. -ie & cum să vă spun.ceastă recunoaştere se bazează numai pe un petec de ârtie. unde e plasat satul acestuia. ca el să apară tocmai aici.reţi să vă continuaţi marşul toată noaptea8 întreabă în!rozit.rei doar să te întorci cu noi.

sau nu poţi. altfel s-ar putea să vă alun!e de aici. înscriindu-se la rându-i în convoi. 2resupun că acesta este căpetenia care 24 . poţi rămâne aici. 4naintea lui Farrow apăru un băştinaş. pe care (eor!e i-l rezervase. . 2oţi s-o dovedeşti8 râse căpitanul. 'in ce în ce îşi întorcea capul către o parte sau alta a cărării. 2oate că vei !ăsi totuşi băştinaşi cu care căpitanul dumitale e-n relaţii de prietenie şi care te poate conduce la căpetenia daiacă. Căpitanul impuse acum un ritm mai mare. 3 .şadar eliberează drumul> :i nu uita că vei aduce cea mai mare nenorocire tribului tău. autorităţilor olandeze. nu mai ştia ce să facă. pentru a se otărî să atace acuma. păşi şi el în locul rămas liber. /tătea foarte liniştit c iar în faţa sa cu braţele încrucişate peste piept şi cu-o privire rece. (eor!e îşi puse mâna pe patul pistolului său. eliberează drumul. îi învălui acum pe europeni şi pe americanii5 2odoaba bo!ată din colţi de mistreţi şi de cerb sălbatec lăsa să se întrevadă că era c iar căpetenia unui trib. prin otărârea căpitanului de-a mărşălui toată noaptea. care se luptă c iar între ele. <l bănui că olandezul voia să-i încura)eze pe băştinaşi prin privirile pe care le arunca. să vă alun!e de aici> $ să trec sub tăcere comportamentul tău.m doar cu mine mica fi!urină. ele îmi aparţin. 'acă vânători de capete s-au ascuns de ambele părţi ale cărărui sau poate că nu mai îndrăznea să-i atace pe albii ăştia mai ales după ce au văzut cât de bine pot să oc ească8 /i!ur că fusese planificat un atac asupra taberei pe timpul nopţii şi acum că. 'aţi pieile încoace. Fiul căpitanului Farrow. îl întrebă căpitanul.7re trecu pe lân!ă el. /-a otărât şi rămâne aşa.capete. 3 2oate că e+istă pe-aici mai multe triburi. în limba malaieză. fiindcă vrem să trecem> 3 6oi locuim aici şi nouă ne aparţine pădurea. 6oi nu mai avem timp de pierdut cu discutarea unor c estiuni fără însemnătate. Când însă . dacă vei îndrăzni să ne ataci. 'eodată căpitanul care era în fruntea convoiului. $landezul încă mai şovăia. din anumite pricini întârzia să se producă. să-ţi continui marşul alături de noi. scoţându-l de la brâu. . Căpetenia.tunci trebuie să dovedeşti mai întâi că pădurea îţi aparţine ţie. acest plan fusese zădărnicit. 3 . domnule căpitan. care mă recomandă ca prieten şi partener de afaceri al băştinaşilor. depăşindu-l.ţi împuşcat doi uran!utani.tunci fiţi fericiţi că nu mai apare proprietarul pădurii. 'acă nu vrei. . fu puţin surprinsă de această replică şi stărui cu încăpăţinare5 3 6ouă ne aparţine pădurea. se opri şi îşi duse mâna la pistol. 6oi locuim aici. 'e aceea ne vom continua marşul şi americani vin şi ei. <vident aştepta desfăşurare unui eveniment care. 2oate că tocmai aceşti daiaci cu care eşti în relaţii de amiciţie să ne pândească acum din desişuri. ba!ă de seamă că acum van 'oren deveni foarte neliniştit. Căpetenia se şi pre!ăti să părăsească poteca şi să dispară în desiş când van 'oren se precipită înainte şi stri!ă5 3 Un moment vă ro!. 3 Ce vrei.

care se ocupă însă. rămân încă doar -iss 9endle. $landezul îi îndemnă pe indi!eni prin stri!ăte sălbatice să atace. 6u-ţi face te ro! !ri)i din cauza mea 67n eer van 'oren> 6u rămân pe timpul nopţii în )un!lă. !lontele rănindu-l pe van 'oren la şoldul drept. pe un ton aspru. cu-n astfel de ne!oţ. tu eşti un prieten al lui *uan /omeren8 . să ne dea doi războinici care să ducă blănurile. 3 <i vedeţi. #nteresante. mai ales că pentru domnişoara .a înc eiat alianţă şi prietenie cu căpitanul meu. faţa sa marcată de ură. căpetenia îşi aruncă braţele în sus şi începu să stri!e din răsputeri. unde-i duseră pe prizonieri. /ă o ia în direcţia asta8 6u. /periaţi vânătorii de capete s-au retras repede sub protecţia tufişurilor.lice drumul şi aşa. *rase din nou câteva focuri de avertizare. am bănuit eu> stri!ă olandezul triumfător. 3 . 6-ar fi mai bine să vizităm mai întâi satul băştinaşilor.m vizitat sate ale vânătorilor de capete. tot drumul până la coastă. care păru să-i intimideze pe daiaci. . *e ro! spune-i căpeteniei 67n eer van 'oren. 4n momentul următor se auziră foşnete şi z!omote de ambele laturi ale potecii. vânătorii de capete asupra lor. spre coastă. spre a se convin!e că nici unul dintre daiaci nul urmărea. Ca un roi de muşte năvăliră acuma. *rebuie să !ăsim neapărat o ascunzătoare.ceastă măsură de neprevedere era însă să-i coste scump. interveni în discuţie americanca. . doctorul şi americani au fost de îndată trântiţi la pământ. în momentul următor (eor!e-l văzu pe !urul olandez înaintea oc ilor săi. mica fi!urină. sunt cel mult trofeele cale mai !rozave din colecţia lor de capete. întrucât în această direcţie se !ăsea satul vânătorilor de capete. 3 . 2etre> 2oate că putem să-i păcălim pe 25 . ci am de !ând să mer! mai departe. (eor!e a)unse la locul unde camarazii. 2oate c-o să cunoaştem cu aceasta ocazie multe lucruri interesante. împreună cu domnii aceştia. 2etre privi de câteva ori înapoi. 'eci păşim mai departe. de asemenea şi frica care se citea în oc ii lui. să elibereze drumul. fuseseră târâţi c iar mai înainte în desiş. Căpitanul. el îi prezintă căpeteniei.runcă blana.ânătorul de capete râse şi stri!ă de-ndată5 3 $ . 2utem foarte bine să înnoptam şi aici. Cu e+cepţia lui (eor!e şi 2etre. 3 Cum doriţi> 6u v-am vrut decât binele. 3 4napoi 2etre> îi stri!ă (eor!e. 4l voi ru!a pe căpetenie.cum nu mai trebuie să ne temem. /unt şi albi. Fără a mai aştepta răspuns din partea căpitanului. 3 2entru dumneata. 4n cazul ăsta micile noastre neînţele!eri pot să fie înlocuite prin sentimente de prietenie. întrucât deodată. (eor!e şi 2etre n-au putut fi prinşi. la dreapta în tufiş. când pistolul lui 2etre se îndreaptă asupra sa. mai bine nu. participanţi la vânătoarea de uran!utani au fost distraşi de conversaţia care se purta şi şi-au pus pistoalele la cin!ătoare. 2etre nu şovăi prea mult. destule pân-acum. . ci apasă pe tră!aci.tunci totul e-n re!ulă şi puteţi să vă păstraţi blănurile. Cu salturi mari cei doi camarazi o luară înapoi pe cărare. mărturisi căpitanul Farrow rece. *ră!ând câteva focuri de avertisment şi-au făcut puţin aer în )ur. $mul se prăbuşi la pământ deşi nu era decât foarte uşor rănit. a fost foarte istovitor.

aşadar 2etre> :i (eor!e se !ândea la acelaşi lucru. în curând vor veni şi alţi indi!eni. <vident. spus el. /ă sperăm că vom scăpa de ei. dacă. (eor!e îi şopti prietenului său. Cărarea făcea numeroase cotituri. căpetenia îl trimise înainte. ca nu cumva. 26 . s-a)un!em tocmai în satul vânătorilor de capete. în toate părţile. va fi o surpriză atât de mare. încât poate le va reuşi să-i elibereze numaidecât pe camarazii săi.lice 9endle ţinea capul aplecat.7re priveau. 2etre îşi domoli !oana. aplecat din şale şi ţinând cuţitul în mână. -arinarul făcu. îl avertiză 2etre. Fii atent. pentru a-i da de ştire. (eor!e îi urmă numaidecât e+emplul. 3 <+ecutat. ţinând sub suprave! ere cărarea şi sperând că nu vor putea fi văzuţi de )os. 3 /atul e plasat undeva la dreapta noastră. 'acă vor vedea blana în tufiş vor tra!e concluzia c-am apucat-o în direcţia aceea. urmărindu-i. aşa că celor doi nu le era uşor să aibă de !ri)ă să nu dea nas în nas cu alţi daiaci. /-o luăm la picior. asta nu-i un semn bun. Câteva secunde mai târziu. din pricina celor doi evadaţi. Fratele ei şi . nu mi se pare c-ar fi totuşi. în c ip de avan!ardă. abătuţi în )ur. Ca o panteră. 3 /ă ne ascundem undeva pe aici> 6e vom târî după daiaci. 3 'acă încă mai poate aler!a.daiaci. creştea c iar pe locul unde se !ăseau camaraziiC traversând cărarea. cei doi s-ar fi măr!init să se ascundă undeva în desiş. /e uită în dreapta şi-n stân!a cu oc i pătrunzători şi cu si!uranţă nu i-ar fi scăpat. 4n cele din urmă apăru şi căpetenia cu !rosul oamenilor săi. pe camaradul său.a trebui să avem !ri)ă domnule (eor!e. 'upă ce daiacul trecuse. se şi caţără sus şi se apucă de crean!ă. 'in nou apăru pe cărare un băştinaş. dar mai era de părere că apariţia a doi oameni înarmaţiC în satul daiacilor. Uite. nu mai alear!ă atât de tare şi-i stri!ă peste umăr lui 2etre. Un băştinaş apăru pe cărare. nu mai văd nici un daiac în urma noastră. cu atenţia încordată se uită el. 4ncă şase războinici daiaci se mai târâră pe cărarea care ducea spre sat. . stăteau amândoi în frunzişul des al copacului. care le-ar fi putut ieşi întâmplător în faţă. 4nainte. că (eor!e şi 2etre vor face tot ce le va sta-n puteri să le redea libertatea. tot aler!ând pe cărarea asta. :tiau prea bine. :i olandezul va trece pe aici. *recură cinci minute. luaţi prizonieri. dacă sunt sau nu pericole. după cum îi spuse (eor!e. cărarea se face tot mai lată. 4n spatele acestora veneau prizonieri. arătând spre crean!ă şi spuse doar5 3 . $ ramură !roasă a unui copac uriaş. fiecare încon)urat de către doi băştinaşi. 3 'in cauza rănii ăleia superficiale8 3 2rea viteaz. care-i vor târî după ei pe prizonieri. domnule (eor!e. 3 . 'oar căpitanul şi doctorul păşeau mai liniştiţi. când îşi vor duce prizonierii în sat.colo sus> 'intr-un salt. (eor!e îşi temperă avântul.

2etre îşi încetini pasul. dacă altora le pricinuia din plin astfel de dureri. căpetenia va pune santinele cu si!uranţă. după care o luară împreună pe cărare. până ce auziră z!omotele tipice care arătau apropierea de sat. de unde nu mai puteau vedea. domnule (eor!e8 Fiul căpitanului adulmecă aerul. se vor întoarce cu si!uranţă în sat. Făcea parte din cate!oria acelora care nu pot suporta nici o durere fizică. -ai veneau trei băştinaşi. că nu de mult doi oameni au stat ascunşi acolo. pare a fi destul de ener!ică. dar nu auzi nimic.NDRĂ(NEA%Ă. O LOVITURĂ . 4n cele din urmă (eor!e i se adresă lui 2etre5 3 Cred că totul e clar. răspunse 2etre. natural. 6u mult. 3 2resupun. . după noi. ascultă cu atenţie. 'upă un sfert de oră. 4şi încetiniră pasul. când e vorba de propria lor piele. doi care-l ţineau de picioare şi doi de braţe. mai rămaseră cei doi camarazi. venea şi el pe potecă. dar înainte de-a sări )os. 4şi continuară drumul. Cărarea putea duce mai departe în desiş şi să se sfârşească 27 . /untem aproape de sat. 3 Uşor domnule (eor!e. (eor!e se coborî primul din copac. ce l-ar fi împiedecat să mai întârzie. dădu numai din cap şi păşi mai departe. nimic înaintea lor. *rupa care a trecut pe lân!ă noi.cum olandezul cel !ras. V. *rebuie să fim vi!ilenţi domnule (eor!e. până la următoarea cotitură. nu-mi fac mari !ri)i din pricina ei. Cei doi porniră mai departe. se uită-n întâmplător în sus şi zâmbi cam pişc er.(eor!e i-ar fi dat bucuros un semn tatălui său. dar nu-ndrăznea s-o facă. 2etre îl urmă. 'eci războinicii daiacilor mai sunt în urma noastră. 3 -iroşi ceva. *rebuie să fim foarte atenţi şi să ne căutăm o ascunzătoare si!ură. tăcuţi în copaci. 2etre dădu numai din cap. 4ntr-o oră şi )umătate se-ntunecă. /i!ur că nu-i plăcut să-ţi aştepţi soarta. de parcă ar fi fost rănit de moarte. 3 *ânăra americană. 4ncă un sfert de oră. poartă cea ce-a doua blană cu ea. la capătul potecii care duce-n sat. 'upă un timp (eor!e se opri şi-i spuse lui 2etre. în încleştarea de adineaori. pân-atunci trebuie să ne familiarizăm cu poziţia satului şi cu sistemul de dispunere al colibelor *rebuie să-i eliberăm pe oamenii noştri încă-n noaptea asta. în tufişurile de ambele părţi ale potecii începu zumzetul insectelor pădurii. Când va veni seara. Câţiva dintre războinici mai scotocesc încă şi acum probabil. dar totul era în re!ulă. prizonier fiind în mâna unor astfel de sălbateci. 6-avem de ce să ne !răbim. -ai observă că tatăl său. răniţi uşor. că după noi vine arier!arda daiacilor. dar transportat pe sus de către patru războinici. 2oate că oc i săi e+perimentaţi au fost în stare să descopere în frunzişul răvăşit de deasupra copacului. 4nainte de toate -iss 9endle nu trebuie să rămână prea mult în puterea vânătorilor de capete. de teama de-a nu fi observat de daiaci. (emea cu toate acestea. 3 Fum> spuse el după o scurtă pauză. semn că seara şi întunericul nu mai erau departe.

. 2etre îi şopti tânărului său prieten. a plecat în sat. spuse 2etre. până cade întunericul. s-a dovedit câteva minute mai târziu. dar trebuia să aibă răbdare până se va întuneca. în aşa fel. după starea în care se !ăsea. înarmat cu o suliţă lun!ă.mbii prieteni se ascunseră cum putură mai bine.cum situaţia noastră nu-i c iar atât de periculoasă întrucât nu cred că daiaci vor bănui că vrem să facem o vizită atât de curând în satul lor. arătând spre două tufişuri dese. aş posta acolo. doar de curiozitate. atât de aproape de sat şi totuşi neobservaţi. cu fi!uri otărâte. . (eor!e nu putu decât să-i dea dreptate prietenului său. în unul din tufişurile astea. *ufele se puteau da foarte uşor la o parte şi drumea!ul care li se înfăţişă înaintea oc ilor avea o lăţime de cel puţin trei metri şi foarte întrebuinţat. (eor!e numără şase războinici. pe undeva prin apropiere. 3 . camarazii s-au putut apropia şi ascunde. 3 /ă-i dăm drumul. Cât de bine a fost că se adăpostiră imediat. o santinelă. . sau să ne ascundem mai târziu8 3 -ai bine de-acum. 3 Cum ar fi dacă ne-am ascunde între aceste două tufişuri8 întreabă (eor!e. satul se află la cel mult şaizeci de metri depărtare. 'upă ce aceştia dispărură după cotitura drumului care ducea direct în sat. care-l privi uimit. 1ui (eor!e i-ar fi plăcut mai de!rabă să arunce o privire asupra satului. 'e ambele părţi ale acestui drumea! se ridicau tufe dese. îi căutaseră pe cei doi fu!ari dar nu-i !ăsiseră. (eor!e şi 2etre continuară să caute drumul ascuns care ducea-n spre sat şi pe care îl bănuiau. Camarazii aşteptară în 28 .or crede mai de!rabă că suntem destul de bucuroşi c-am scăpat cu viaţă şi-am reuşit să fu!im. (eor!e spunându-i în şoaptă lui 2etre5 3 'upă z!omotele pe care le auzim. o cotitură bruscă 2recis că în spatele acesteia se !ăseşte o santinelă de pază. Camarazii păşiră pe calea care li se desc ise. (eor!e râse la ar!umentaţia prietenului său.neaşteptat. mai multe siluete întunecate. făpturi puternice bine clădite. 2etre aprobă. 'acă aş fi căpetenia tribului aş face acelaşi lucru. curios fiind să-i vadă şi el pe prizonieri. 'acă va fi cazul ne putem ascunde. domnule (eor!e> C iar că ne-am aflat între două focuri. #scodi cu multă atenţie în )urul său şi se opri apoi. zâmbi (eor!e. să-i vadă pe prizonieri. 'incoace de cotitura drumului apăru deodată un vânător de capete. /-o facem acum. încât să poată suprave! ea ambele laturi ale drumului. care după ce !ăsiseră pielea !orilei. /au poate că santinela care ar fi trebuit să fie la post. 6u dură mult până ce !ăsiră un intrând între două tufişuri. Uite drumul face înainte.m avut din nou noroc. 3 -ă întreb dacă. 2etre avusese deci dreptate cu bănuiala sa că santinela. <rau acei daiaci. acoperindu-se cât puteau mai bine cu frunzele late. 2e timpul absenţei acestuia. .tunci va fi mai simplu. dăduse o fu!ă-n sat. 2uţin mai târziu păşiseră prin ambele tufişuri care mascau accesul la drumul principal. la dreapta sau la stân!ă. nu se mai !ăseşte şi-o altă santinelă plasată aici.

până ce. trebuia îndeplinită. va mărturisi că-n tipul serviciului său. până se coborî întunericul peste )un!lă. care aparţinea c iar căpeteniei. paşii celor doi deveniră mai cumpătaţi. aşa că dură destul de mult. locuiau un mare număr de familii despărţite numai prin pereţii subţiri. tovarăşul său îl şi scoase din funcţiune pe băştinaş cu-o lovitură bine dozată de bo+. /antinela sc imbată care va a)un!e în sat. 'in fericire purtau aine de culoare înc isă. Când drumul făcu o nouă cotitură. cei doi camarazi observară. lumina unor flăcări. înainte de a apare luna. care băteau mai puţin la oc i. auziră în faţa lor paşii măsuraţi ai santinelei sc imbate din post. de data asta spre sud. le bătu la oc i un Fompon!. cei doi camarazi. mai rămâneau încă două ore. se strecurară mai departe. 2etre !răbi pasul şi când a)unse. 'eodată din umbra desişurilor care încon)ura satul se desprinse o siluetă. 2etre şi fu din doi paşi la el. *rebuiau să se !răbească întrucât cea mai mare parte a sarcinii lor. 2etre se strecoară înainte. vorbi ceva cu el. auziră şoapte. întrucât acolo era prevăzut un spaţiu considerabil mai mare. zise 2etre.propiindu-se de aceasta. acum că se lăsase întunericul> . să fi putut a)un!e în tufişuri. ardeau 29 . (eor!e şi cu 2etre pătrunseră în sat şi se strecurară printre colibele răspândite de )ur împre)ur. 'upă care îl împinseră în tufiş. . poate că mai sunt santinele până la intrarea în sat. aşa cum se putea observa. 'e-ndată ce a)unseră cam pe la mi)locul aşezării. dar cu multă prudentă. 'eci acolo era aşezat satul. n-a observat nimic şi până să se sc imbe noua santinelă. Cei doi se-n!ri)iră. Casele vânătorilor de capete erau cocoţate pe pari. cu o lovitură de pumn îşi întinse omul la pământ. 'in ce în ce. 1a o depărtare de vreo DE de metri. acolo unde drumea!ul făcea cotitura respectivă. pe care în ciuda întunericului (eor!e şi 2etre le putură deosebi la lumina flăcărilor. sau focuri aprinse. 4n care din ele erau ţinuţi prizonierii8 4n lun!ile colibe. ceea ce venea în întâmpinarea planurilor lor. la cotitura unde daiacul era în post. apropiindu-se de sat. 4n faţa locuinţei căpeteniei. 4nainte ca cea de-a două santinelă.linişte. a)unseră cam în mi)locul acestuia.ici trebuia deci să fie casa căpeteniei. 'e-ndată ce sosi clipa se puseră în mişcare. /atul era destul de lun!.sta nu făcea decât să le în!reuneze sarcina lui (eor!e şi 2etre. în faţa căruia trei războinici patrulau încolo şi încoace. 3 /ă ne !răbim să-l a)un!em pe războinicul eliberat din !ardă. Curând auziră paşi uşori care se îndepărtară. mai spaţios a toate celelalte şi bo!at ornat. Fără z!omot cei doi. Cei doi îşi continuară drumul. /antinela sc imbată. :i acesta fu le!at şi încăluşat cum e mai bine. . ca acesta să fie le!at şi încăluşat cum se cuvine. pe care poate nu le-am observat dacă daiacul n-ar sc imba cu ei vreo vorbă. 2oate s-a mai pus o santinelă. 3 'ar c iar că te !ândeşti la toate> îl laudă (eor!e pe prietenul său. 2oate că prizonierii au fost duşi în coliba & Fompon! & cum i se spune pe-aici. apoi merse mai departe. unele de altele. <l era cel mai puternic dintre ei doi şi lui îi revenea sarcina să scoată santinela din funcţiune în caz că e+ista una.şadar santinela fusese sc imbată. .

era aşa de mare. 1umina răspândită. 'upă ce 2etre şi (eor!e a)unseră în spatele Fompon!ului căpeteniei auziră vocea căpeteniei. Când santinelele de afară fură sc imbate. 'e fapt în Fompon! se mai afla un alb. îi vom împărţi între noi. care le-nţele!ea limba. băiete. care se dovediră a fi coteţele de porci şi deşi deran)ară câteva animale. ar fi fost posibil. /e otărâră să aştepte până dimineaţă.lice. (eor!e şi 2etre lunecară pe parii colibei în )os. merseră o bucată de-a lun!ul Fompon!ului. 6u dură decât câteva secunde. căpitanul van /omeren. Una din voci aparţinea unui alb fără-ndoială şi spunea5 3 *a)u. după cum spunea doctorul 0ertram. Cei doi o luară pe lân!ă nişte colibe scunde. cu care el şi căpitanul său făceau un ne!oţ foarte profitabil.rmele noastre sunt la căpetenia *a)u & cum se numeşte. să se poată. 'in fericire aceste era construit din trestie de bambus împletită. în peretele din spate a colibei. 1-a îndemnat pe băştinaşi. /antinelele din faţa Fompon!ului fuseră retrase. până ce prizonierii fură eliberaţi. încât cei doi camarazi. astfel încât să poată face o spărtură cu a)utorul pumnalului său. pentru a recolta noi capete. *ânărul american îi insufla cura) lui . 6u îndrăzneau. nu îndrăzneau să treacă peste locul rămas liber din faţa acestora. printr-una din părţile laterale. pare să aibă fri!uri pricinuite de rană şi bâi!uie cuvinte mai mult sau mai puţin inteli!ibile. căzu de-ndată la !âtul lui . până ce auziră voci sus. 2etre şi (eor!e. 'e dinăuntru se auzea vocea calmă a tatălui său5 3 2oţi s-aprinzi liniştit lampa ta de buzunar.poi continuă5 3 . 'ar a spus şi lucruri surprinzătoare. Curând spărtura era destul de mare. *ânăra fată. fiind permanent neliniştite. 30 . (eor!e se sui pe spatele lui 2etre. :tiam că veţi veni. Unde dormea căpetenia. se stârni a!itaţie în sat. care-l demască complet. 2e un om care avuse norocul să dea peste un banc mare de perle l-a făcut pierdut în )un!lă. ca să mai aducem nişte capete. Căpitanul îi felicită pe cei doi dar le reaminti că nu era momentul ca să sărbătorească acuma evenimentul. mai rămânea de stabilit.mai multe focuri de tabără. aşa putură trece neobservaţi. eu voi continua în locul lui afacerea. să facă incursiuni pe teritoriul vecinilor lor. Felul în care erau construite casele astea le era prea bine cunoscut celor doi prieteni. merseră să caute armele celorlalţi camarazi. prizonieri vor fi ucişi> 'acă *uanul cel !ras moare. Fata o iau pentru mine. .7res mărturisindu-i că-l iubea de mult. reuşiră să treacă. să-l trezească pe căpetenia *a)u. $landezul nostru cel !ras. /e punea problema dacă prizonierii dinăuntrul Fompon!ului. 3 :i ce-o să se întâmple acum8 întreabă (eor!e. -ai trebuie să facem o incursiune. sunt păziţi se întreba (eor!e. . strecura înăuntru. pe ceilalţi membrii ai tribului. 'ar războinici care-şi !ăsiseră confraţii le!aţi îi liniştiră. 'in fericire animalele astea făceau şi aşa un z!omot continuu.tunci banii care trebuie să-i dăm lui. C iar înainte de revărsatul zorilor. dar până atunci să-ncerce să dea neapărat de armele lor. 'acă ocoleau însă.

/fârşitul volumului5 CĂPETENIA DAIACĂ. înaintea lui 2etre. . ci în sc imb trimise o cablo!ramă autorităţilor din -anado. 31 . Căpetenia intimidată. către seară "'o+%-ul îşi reluă călătoria. 4şi duse apoi mâna la pistol şi trase asupra lui (eor!e. ec ipa)ul arestat întrucât toţi oamenii de la bordul acestuia fură părtaşi la fărădele!i. 'upă un rămas bun călduros adresat americanilor. stri!ând5 3 /us mâinile> 6ici o mişcare suspectă> Căpitanul olandez fu la început atât de surprins încât.(eor!e care se urcase pe scara de bambus. trase la rându-i.cesta fu mai rapid. 'espre soarta olandezului. 4ncă în aceeaşi zi după amiază un distru!ător intră în apele !olfului. păşi în încăperea în care căpetenia şi căpitanul lui van 'oren purtau discuţia de mai sus. în împre)urări atât de dramatice. întrucât căpitanul răufăcător. îi înmână lui (eor!e armele albilor şi-i lasă să plece. se măr!ini doar să în)ure. fără a-i mai urmări cu războinici săi. se serbă în aceeaşi zi lo!odna tinerei perec i careşi declarară dra!oste. se prăbuşi !emând pe )os. Farrow nu mai informă ec ipa)ul ia tului cel ne!ru. 4n timp ce !lontele-i flutura pe la urec e. 1a bordul ia tului cel lu+os. Ceea ce (eor!e şi camarazii vor întâmpina mai departe va fi descris într-un alt volum. şi nimeri mult mai bine. #a tul fu luat sub sec estru.

32 .4n numărul următor5 PRINTRE INDIENI.

33 .

34 .