Piata turistica Piata turistica este definita ca fiind sfera economica de confruntare a ofertei de produse si servicii turistice cu cererea

de consum turistic, a realizarii acestora prin intermediul actelor de vanzare cumparare. Piata turistica reprezinta o componenta importanta si totodata distinct a pietei marfurilor si serviciilor. Factorii pietei turistice Potentialul turistic al unei zone sau al unui teritoriu exprimat prin volumul, structura si calitatea resurselor turistice, determina capacitatea pietei turistice. Piata turistica este influentata de gradul de amenajare turistica a unui anumit spatiu geografic. Un teritoriu insufiecient valorificat dpdv turistic ofera posibilitati mai mari de extindere a pietei turistice pe cale extensiva, in timp ce un teritoriu amenajat integral creeaza posibilitati de extindere a pietei exclusiv pe cale extensiva. Factori care determina exclusiv piata turistica externa: factori politici, climatul international, legislatia, gradul de concentrare a pietei turistice. Factorii conjuncturali, de regula cu actiune de scurta durata dar care, in anumite perioade, pot determina reorientari ale fluxurilor turistice. Oferta si cererea turistica Fizionomia pietei este determinata de trasaturile specifice ale celor doua categorii creative ale sale – cererea si oferta. Oferta turistica este definita prin ansamblul atractiunilor (naturale, istorice) la care se adauga capacitatea organizatorica a retelei (infrastructura, baza tehnico-materiala) si care impreuna pot satisface in anumite conditii cererea populatiei. Of tur este formatat dinm 2 grupuri mari de elem: elemente de atractivitate si oferta de servicii. Aceste 2 grupuri formeaza oferta reala. Of tur satisface un nr mare de nevoi, fiecare element putand reprezenta o oferta separata. Unele dintre acestea sunt create de activitatile umane, altele sunt naturale, unele isi sporesc valoarea in timp, devenind tot mai atractive , interventia omului fiind de conservare si innobilare existand insa si numeroase elemente care se uzeaza fizic si moral trebuind sa fie produse si reproduse in permanenta. Datorita multitudinii si particularitatii componentelor sale, of tur are un pronuntat caracter de complementaritate determinat atat de natura variata a elementelor de atractivitate cat si calitatii serviciilor ce alcatuiesc prod turistic cat si profilul dif al agentilor economici care asigura prestarea lor. Caracteristicile cererii turistice Cererea turistica exprima un cerc de nevoi de ordin superior, care la randul lor determina comportamente variate de cumparare si de consum ale prod serv tur. Evolutia globala a cererii tur pune in evidenta cateva caracteristici de baza: Este o cerere in proportie de 70-80% nationala Este o cerere concentrata Principala componenta a fluxurilor tur internat o reprez tur intra-regional In majoritatea tarilor, cererea tur are un pronuntat caracter sezonier, concentrandu-se in cateva luni ale anului Cresterea medie anuala a circ tur internat inreg in ultimile decenii o tendinta de scadere (8,3% in deceniul 1960-1970, 6% in per 1970-1980, 4,6% in anii 1980-1990), tendinta ce poate fi asimilata cu atingerea unui nivel aproape max al cererii tur Cererea tur este extrem de elastica fata de actiunea factorilor de influenta

Piata intreprinderii de turism

Singura sau impreuna cu alte intrep ea se va confrunta cu cerea turistilor urmarind satisfacerea integrala sau partiala a acesteia. diversitatea segmentelor ei conferinde-i grade diferite de profunzime. omobila in spatiu. Piata circumscrisa unui anumit teritoriu este constituita din totalitatea pietelor intrep care actioneaza in cadrul ei si in acelasi timp din totalitatea prod care fac obiectul actelor de vanzcump. in functe de scopul urmarit si modalitatile practice de abordare. Ea se subdivide in piata excursiilor externe si interne. Excursiile pot fi scurte (pana in 3 zile). Piata turismului de circ descrie o traiectorie specifica fiind puternic marcata de evolutia pariculara a cererii. Capacitatea pietei Capacitatea pietei se masoara prin intermediul volumului ofertei. lungi (peste 7 zile). structura si modul demanifestare a purtatorilor cererii. Pita intrep de tur se subdivide in urm componente: piata tur de sejur. Aria pietei Piata intrep de turism se intinde pe o arie geografica practic nelimitata intrucat prin oferta sa se adreseaza atat consumatorilor din zona sa de activitate cat si celor proveniti din alte zone geografice. Piata tur de sejur se subdivide in functie de obiectul prestatiilor in: piata serv de cazare. Volumul cererii evidentiaza nevoia sociala pe care intrep de tur urmeaza sa o satisfaca intr-o anumita per de timp si exprima capacitatea efectiva a pietei. in cadrul careia are loc confruntarea unei parti a ofertei cu cererea din zona proprie de activitate si o alta. Aceasta caractersitica este specifica si intrep producatoare de marfuri. acesta din urma formand of sa tur. Ea nu are un caracter omogen. rap dintre ele fiind determinat de o serie de factori: volumul. prin intermediul relatiilor de vanz-cump. in cadrul careia se confrunta of de prod si serv tur cu cererea provenita din alte zone decat cea in careisi are amplasate unitatile. Piata intrep de tur se compune din numeroase si dif segmente. cu deosebirea ca in cazul intreprinderii de turism. Piata turismului de afaceri este formata din 2 mari segmente: piata calatoriilor de afaceri individuale si piata calatoriilor de afaceri in grup. incasarilor si cotei de piata. diferentiate in principal de comportamentul si de procesele de decizie specifice subiectilor calatoriei. de circ si piata tur de afaceri. fiecare punand in evidenta anumite laturi ale pietei tuistice. de agrement. de masa. nationala si international. Piata intrep de turism prezinta dpdv geografic 2 componente: una locala. mult mai complexa. Piata excursiilor este dependenta de durata si caracteristicile acestora. delimitate dupa anumite criterii. . oferta estge rigida. In ansamblu aceste componente formeaza prod unei intrp de tur. Ansamblul acestor rel privite in interdependenta formeaza piata tur totala. Piata intreprinderii de tur se defineste prin gradul efectiv sau potential de patrundere in consum a prod si serv in care este specializata sau pe care le comercializeaza. in timp ce cererea are un grad ridicat de mobilitate. ele intra cu ponderi dif in of fiecareia. la un mkoment dat ca si in perspectiva. al cererii. Poate fi exprimat atat valoric cat si fizic. Exprimarea se poate face atat in unitati valorice cat si fizice. Abordarea de mk a pietei tur impune intre altele stabilirea concreta a dimensiunilor sale.Orice intrep de tur apare in cadrul pietei prin intermediul prod tur propriu. Volumul ofertei exprima posibilitatile intrep de a satisface cererea tur. medii (3-7 zile).

vizand satisfacerea acelorasi cerinte de consum. cand ajunge sub nivelul lunii iunie. Piata intrep de tur „balnear” se particularizeaza in primul rand p rin segmentul de tur carora se adreseaza intrep cu prod si serv sale. atat pt. Calea intensiva consta inn sporirea incasarilor medii obtinute de la un turist. Cota de piata exprima ponderea detinuta de catre intrep de tur sau de un prod tur in cadrul pietei de referinta. Gradul de utlizare a cap de cazare stabilit prin raportul intre oferta efectiv realizata si cea teoretica a cap de cazare. Piata unui prod tur se afla in raporturi de asociere cu piata altor prod atunci cand modificarile uneia atrage dupa sine modificari ale celorlalte. Dinamica pietei intrep de tur Dinamica pietei intrep de tur trebuie examinata prin prisma raporturilor se tendintelor ce se inregistreaza pe piata prod care intra in obiectul sau de activitate. pe baza raportului dintre nr de zile turist si nr. ansamblul activitatii intrep. Durata medie a sejurului se det prin raportarea nr. Piata prod tur se afla in raporturi de concurenta cu pietele altor prod atunci cand isi disputa aceeasi consumatori. de zile in care turistul consuma prod unei intrep in cadrul unui sejur. pintr-un consum sporit in unitatile de alimentatie. limitele cele mai largi in cadrul carora urmeaza sa aiba loc confruntarea cererii cu oferta.Volumul incasarilor din activitatea tur exprima raportul in care s-au aflat oferta si cererea tur intr-o anumita per sau la un moment dat. locurilor de cazare dintr-o per data. raportuile pietei intrep cu piata totala sunt raporturi de la parte la intreg. Piata efectiva exprima dimensiunile pietei intrep de tur efectiv atinse la un moment dat. Calea extensiva. Succesiunea elem de atractivitate (vara-iarna) determina o evolutie sezoniera a cererii tur caracterizata printr-o accentuare mai puternica in 2 per ale anului (mai-sept si dec-febr) si un volum mai redus al cererii in celelalte per. Nr. de zile turist efectiv realizate la nr. prin revenirea consumatorului in unitatile intreprinderii dupa o per cat mai scurta de timp. Acest raport se intalneste frecvent intre piata serv tur si piata unor marfuri in satisfacerea acelorasi nevoi. . Ofeta tur este constituita din elem care permit valorificarea resurselor balneare pe baza carora se largeste gama serv medicale puse la dispozitia turistilor. Cererea tur are o evolutie similara. reflectand dimensiunile pietei efective(reale). Sporirea incasarilor se poate realiza prin cresterea nr. ea creste in perioada mai-august. Piata intreprinderii de turism „litoral” se distinge inainte de toate printr-o pronuntata concentrare sezoniera. mediu de sosiri pe zi. de innoptari intr-o unitate de cazare si nr. cat si pt prod proprii are in vedere atragerea unor noi segmente de clientela din cadrul pietei potentiale sau o extindere a pietei prin atragerea clientilor intreprinderilor curente. Piata intrep de turism „montan” se caracterizeaza prin aceea ca. dupa care scade pana in sept. de mediu de vizitaori se calculeaza ca nr. Pita de refrinta este acea subdiviziune a pietei globale oin cadrul careia intrep sau prod acesteia intervin ca elem componente. respectiv tranzactiile de piata efectiv desfasurate de intrep. sezonalitatea este mult atenuata fata de turismul litoral. datorita particularitatilor elem de atractivitate din structura ofertei. mediu de vizitatori din per analizata. Piata potentiala exprima dimensiunile posibile ale pietei intrep de tur. Ocuparea pe un loc de cazare se det ca rap intre nr. Raporturile pietei intrep de tur cu piata tur globala – piata totala este formata din suma pietelor prod care dau conturul acesteia. de zile din per analizata.

abordarea cu ajutorul graficelor neurale. Amploarea acestor relatii este det de o serie de factori: caracteristicile pietei in cadrul carora se desfasoara relatiile. cadrul institutional in care acestea au loc. Motivele predominante care au stat la baza deciziei de cumparare pot constitui si ele criterii pt segmentarea pietei turistice. Caracterizate printr-o abordare complexa a fenomenelor cercetate. Piata intrep de tur pt tineret se caract prin segmentul de turisti caruia se adreseaza. Segmentarea pietei tur Segmentarea pietei tur reprez procesul de divizare a unei piete formata dintr-o multime de consumatori actuali sau potentiali cu nevoi diferentiate in submultimi. astfel ca fiecare multime sa poata fi abordata in mod eficient printr-o pol adecvata de mk. asemanator ca alura tur de litoral. Intrep este prezenta prin unitati proprii in toate zonele tarii cu o oferta atat pt tur de litoral cat si pt cel montan. organizatiile sindicale si institutiile cu caracter social dispunand de o baza materiala situata in majoritatea zonelor de interes turistic distincta de cea a intrep cu vocatie turistica comerciala. obiectul de activitate al intreprinderii. Fidelitatea consumatorilor fata de prod si serv oferite de intrep are o mare capacitate de discriminare intre segmentele care pot fi constituite. Metode de segmentare a pietei Segmnetarea pietei turistice se poate operationaliza cu ajutorul diferitelor metode statistice multivariate. insa mult apaltizata si cu o cerere cu volum destul de ridicat in toate lunile anului. . care sunt relativ omogene dpdv al comportamentului de cumparare si de consum al componentilor din inetriorul lor. Atat aria ofertei cat i a cererii se gaseste pe tot terit tarii. Piata organizatiilor si institutiilor cu caracter social se constituie intr-un segment distinct al pietei tur interne datorita particularitatilor pe care le prezinta modul de formare a ofertei si cererii tur. numite segmente. metode de scalare ITR. metode de analiza a grupurilor. Conceptul de segmentare a pietei turistice face uz si de criterii de natura psihologica. dintre care metoda discriminatului liniar multiplu. aceste metode asigura o rigoare maxima atat in procesul definirii cat si in cel al realizarii obiectivelor intrep. metoda Belson.Dpdv al sezonalitatii tur balnear prez o curba cu un singur varf sezonier. Relatiile intrep de tur cu piata difera de la o intrep la alta prin intensitatea si complexitatea lor prin aria pe care se desfasoara.