UNIVERSITATEA CREŞTINĂ “DIMITRIE CANTEMIR”

FACULTATEA DE MANAGEMENT TURISTIC ŞI COMERCIAL

PROIECT:
„POTENTIALUL TURISTIC AL GRECIEI”

STUDENT:
GRUPA:
ANUL II

CUPRINS:

I. GRECIA-PREZENTARE GENERALA

Situaţia economică

Ritmul de dezvoltare

Priorităţi asupra turismului

Evoluţia dinamică a venitului, preţului

Ritmul creşterii economice

Situaţia balanţei de plăţi

Evoluţia ratei şomajului

II. GRECIA –– TURISM EMITENT

Principalele destinaţii turistice

Motivaţii de călătorie

Forme de turism solicitate

Mijloace de transport utilizate

III. GRECIA– TURISM RECEPTOR

Principalele oferte şi produse turistice – baza tehnico-materială

Motivaţii de călătorie

Forme de turism practicate, facilităţi

Mijloace de promovare

Mijloace de transport

IV. INDICATORI TURISTICI
V.CINCI ELEMENTE DEFINITORII PRNTRU GRECIA
V I . RELAŢIILE TURISTICE ALE GRECIEI CU ROMÂNIA – ACORDURI, SCHIMBURI
2

Limitele sale teritoriale sunt Bulgaria. Mai târziu. Aceştia călătoreau pentru a vizita principalele oraşe. evitarea pericolelor şi deplasarea către zone cu climat favorabil. GRECIA . vechii strămoşi ai grecilor de astăzi. poporul grec de astăzi.000 km2 şi o populaţie de 10. majoritatea satelor şi oraşelor greceşti erau localizate de-a lungul coastei. este situată în Europa Mediteraneana între Peninsula Balcanică şi insulele din Marea Egee şi Marea Mediterană. respective schimbul bunurilor. au fost improvizate primele mijloace de transport . Marea Mediterană. are datoria de a veghea asupra moştenirii trecutului şi de a apăra interesele ţării. Din această cauză. aproape toate călătoriile se efectuau pe mare. Ulterior. în perimetrul Mării Egee (2800-1100 î.543.Ch. Marea Egee.000 locuitori. trocul. Primii paşi. atunci când erau legate de procurarea hranei. Persanii au creat un adevărat sistem de drumuri şi au realizat primele mijloace de transport pe 4 roţi. Marea Ionică.7 locuitori/km2. Contribuţia grecilor s-a manifestat pe două planuri. printer care Atena şi participau la festivaluri şi evenimente sportive. Albania şi Macedonia. apoi prin intermediul limbii elene care a început să fie folosită şi cunoscută în întreaga zonă mediteraneană. a intervenit o motivaţie mult mai uternică. Acesta este mediul în care s-au dezvoltat civilizaţiile cretană şi miceniană. În primul rand aceştia au creat o monedă de schimb care a dus la mdificarea nevoilor călătorilor de a transporta bunuri pentru a face schimb la locul lor de destinaţie cu alte bunuri şi servicii. în dezvoltatrea civilizării omului primitiv către apogeul civilizaţiei au fost parcurşi dea lungul erei bronzului. a adunat de-a lungul numeroaselor secole ale istoriei sale un caracter stabil şi natural care îi leagă pe greci de strămoşii şi descendenţii lor. fapt ce a facilitat comunicarea în timpul călătoriilor. Grecia. Grecia are o suprafaţă de 132.I. prin situaţia sa geografică în Mediterana Orientală şi prin spiritul poporului care o locuieşte. Turcia. Primele date despre istoria europeană sunt legate de momentul intrării în scenă a poporului grec. 3 .PREZENTARE GENERALA Motivaţiile de călătorie există încă din perioada preistorică. deşi ezitanţi. majoritatea pentru uz militar şi au început să fie marcate distanţele pe principalele rute. Grecia sau Republica Elenă cum mai este numită. Având în vedere faptul că.). având o densitate de 79.

Turismul fie pe plan naţional fie pe cel internaţional influenţează o serie de indicatori precum: evoluţia dinamică a veniturilor şi preţurilor la nivel naţional sau mondial. Potenţialul industriei turistice elene a menţinut şi menţine în continuare un ritm alert de dezvoltare a economiei acestui stat. Astfel.8 mld.$ adică 10. priorităţile de dezvoltare sunt îndreptate asupra economiei turismului care reprezintă una dintre resursele sigure ale Greciei. Din aceşti ditirambi a luat fiinţă tragedia. adus tocmai din Tracia. pentru că în cadrul lor au început reprezentaţiile teatrale la Atena. 4 . Din punct de vedere cultural. Patras. care erau începute de solişti.5% din totalul exporturilor de serviicii şi 8% din totalul transporturilor de mărfuri. înclinatia lor pentru petreceri datând încă de pe vremea lui Dionysos. iar religia principală ortodoxă. care erau începute tot de solist şi erau însoţite de dansuri. Iraklion şi Lanisa. Aşa a luat naştere comedia. totodată încsările obţinute prin comercializarea serviciilor turistice şi a altor bunuri care fac obiectul economiei turistice nfluenţează situaţia balanţei de plăţi. Pireu. cel ce a fost cunoscut ca fiind zeul viticulturii. Grecii sunt mândri de istoria lor. deasemenea influenţată prin desfăşurarea activităţilor turistice.648 $ / locuitor. un zeu “străin în Grecia.096. Capitala ţării este Atena cu o populaţie de 3. Deşi trecerea timpului a păstrat poporul grec şi tradiţiile sale precum un vârf de lance între popoarele care alcătuiesc civilizaţia europeană şi mondială.Diviziunea administrativă este formată din 13 regiuni şi republica monarhistă Athos. iar indicativul auto este GR. organizarea statală fiind republică .regim parlamentar. Sărbătoarea naţională este pe 25 martie (aniversarea proclamării independenţei -1821).775 locuitori. ritmul creşterii economice în funcţie de evoluţia pe care o are asupra unei regiuni turistice cu potenţial de dezvoltare pe o perioadă determinată. arta şi muzica din vremea Greciei Antice aici fiind locul în care regăsim marii poeţi şi artişti ai lumii. zeul vinului. alături de care. marile Dionysii. la serbările câmpeneşti în cinstea lui Dionysos se executau cântece comice. turismul internaţional reprezentând. în cinstea căruia s-au ţinut serbări însemnate. cu limbă oficială greaca. dar ştiu deasemenea să se distreze. prin lărgirea potenţialului turistice la nivel mondial prin asigurarea unor noi locuri de muncă. cărora le raspundea ulterior corul. Grecia având un PIB de 111. Totodată. şi un PNB / locuitor valoarea PPC 10. aceasta a promovat în mod deosebit potenţialul turistic al acestei deja renumite regiuni pe glob.ditirambi. alte oraşe principale fiind: Salonic . Evoluţia ratei şomajului este. un rol important în economia ţării îl are turismul.930$. la nivel mondial 30. Grecia este incununată cu o istorie mare şi o bogăţie culturală în literatura. în timpul cărora. coruri de cântăreţi îmbrăcaţi în piei de capră executau imnuri . Principalele resurse ale solului sunt legate de comerţul cu citrice şi măsline. Moneda naţională este drahma =100 laptae. cântul era însoţit de dansuri.

Principalele mijloace de transport utilizate sunt diverse: avionul. Cererea este alcătuită din populaţia elenă ce se deplasează periodic şi temporar în afara regiunii reşedinţei obişnuite pentru orice alt scop decât acela de prestare a unei activităţi lucrative la locul de destinaţie turistică. CIRCULATIA TURISTICA INTERNA EVOLUTIA TURISMULUI EMITATOR 14000 2000 NR. Deşi este o ţară deosebit de frumoasă şi atrăgătoare care te vrăjeşte să rămâi întotdeauna în ţinuturile sale încărcate de legende şi dovezi ale unui ţinut mitic. totuşi şi locuitorii acestui ţinut gustă plăcerea de a efectua ceea ce numim turism internaţional – outgoing spre diferite destinaţii ale lumii. supra-numit un adevărat secol al package-tour-lui cu originea în Veneţia servicii precum: cazarea. principalele destinaţii fiind insulele greceşti. 5 . dublată de posibilitatea şi decizia de a-l cumpăra. Turismul de azi presupune milioane de oameni care se deplasează spre noi destinaţii turistice căutând o schimbare de mediu şi noi experienţe. autoturismul. Santorini. transbordările. printre care: Rodos. Ritmul de evoluţie este într-o permanentă creştere la nivel internaţional.Încă din secolul XV. autobuzul. Totodată aceştia îşi păstrează peste ani farmecul şi măiestria unor gazde călduroase şi primitoare care reuşesc să ducă la creşterea turismului receptor de la an la an. plimbările. GRECIA –– TURISM EMITENT CEREREA TURISTICĂ A GRECIEI Cererea turistică reprezintă dorinţa pentru un anumit produs turistic. călătoriile cu măgarul. alimentaţia. Pieria sau Ţărmul Muntelui Olimp. motivaţia turiştilor greci îndreptându-se mai ales spre turismul de odihnă. Un alt element al fluxului cererii turistice îl reprezintă turismul emitent către diverse destinaţii europene şi mondiale. II. trenul.INNO 13000 PTARI 12000 11000 1000 0 ANII ANII 1995 12523 1995 1323 1998 13984 1998 1756 Fluxurile cererii turistice sunt reprezentate prin circulaţia turistică internă si prezinta un ritm crescător de evoluţie. apoi primele fast-food-uri au creat un lanţ industrial turistic dezvoltat în zilele noastre. vaporul.

sunt de tip alocentric. un număr crescut de persoane sunt în căutare de destinaţii. turismul de litoral. agrement. Se constată o intensificare a numărului de turişti. motivaţia lor principală în alegerea Greciei fiind dorinţa de a cunoaşte aspecte ale lumii înconjurătoare. de aceea. Totodată. ceea ce face ca numărul călătoriilor să fie în creştere. cultura şi mediul natural specific regiunilor greceşti. mai ales pensionari satisfăcuţi din punct de vedere financiar. Formele de turism solicitate sunt multiple precum: turism de odihnă. dar şi tinerii şi adulţii care se deplasează în scop turistic. Categoria de turişti care se regăsesc în cadrul acestui flux. III. Pe teritoriul Greciei întâlnim majoritatea formelor de turism. extrem de bine dezvoltat dintotdeauna. ocaziile de dezvoltare a noi zone turistice abundă. fiind vorba de cei care doresc să participe la activităţi recreative. precum şi interesul acestora faţă de marile atracţii turistice. foarte dezvoltat. Un important segment de piaţă pentru Grecia îl constituie numărul mare al persoanelor în vârstă.Cel de-al treilea element al fluxului de circulaţie turistică este reprezentat de turismul receptor. fiind cei mai numeroşi. Grecia având un mare potenţial turistic şi o industrie turistică bine dezvoltată. zone şi produse turistice inedite. principalele obiective turistice constituindu-le 6 . extrem de variate. O importantă ramură este incoming-ul. turismul montan. atât în domeniul turismului de masă ce vizează vacanţele. turism pentru tratament. predominând turismul arheologiccultural. cât şi în domeniul turismului de afaceri şi tratament. GRECIA– TURISM RECEPTOR OFERTA TURISTICĂ A GRECIEI EVOLUTIA TURISMULUI RECEPTOR 11500 SOSIRI 11000 TURISTI 10500 10000 ANII 1995 10712 1998 11364 Oferta turistică este cea care cuprinde ansamblul elementelor de atracţie care motivează călătoria şi cele destinate să asigure valorificarea primelor. de diversificate pe teritoriul Greciei. sportive şi de aventură şi care doresc să se familiarizeze cu istoria.

Resursele turistice se împart în resurse turistice naturale şi resurse turistice antropice. Insulele Marii Egee. baza tehnico-materială. în ciuda poluării şi a ambuteiajelor. pentru că aici. Parthenonul. cu ale sale curţi interioare. Grecia se lăuda cu o moştenire fără rival. Regiunea Antigua este regiunea Greciei unde în antichitate a înflorit filosofia şi democraţia ateniana. perioada în care se efectuează călătoria. Această regiune este dotată cu o bază turistică modernă. care va fi mereu centrul lumii. capitala Greciei moderne. itinerarii excelente. autoturism. Epirus. rămăşiţele Atlantidei din Santorini. astăzi. precum buricul Universului de la Delphi. şi pentru că. sub soarele zeilor s-a inventat democraţia şi plăcerea de a vorbi despre politica. tren. etc). este un fel de oază în plină junglă urbană. Insulele Ioniene. măreţia omului asupra naturii sau invers sunt mult mai accentuate ca în alte ţări. Grecia Centrală. Peloponeze. Agora. cele mai faimoase şi numeroase muzee. Oferta turistică este influenţată de patru componente: resursele turistice. Trebuie spus că Plaka. frescele din palatele Monoice din Creta şi chiar. foarte posibil. cu trandafiri şi iasomie. Antigua este totodată regiunea cea mai puternic industrializată a Greciei având un loc aparte în economia ţării. Dodecanesse. vârsta celor care efectuează călătoria. tragedia şi democraţia înainte ca majoritatea naţiunilor să se ridice suficient pentru a dori souvlaki. Tesshalia. la poalele Acropolelui. drama. Muzeul Arheologic Naţional care adăposteşte adevărate comori ale Greciei Antice. Tracia. Formele de turism întâlnite pe piaţa turistică elenă sunt influenţate de anumiţi factori. Eubee. este centrul cultural şi economic al ţării. terenuri de sport. Thassos.Atena. Muzeul Acropole. cele mai largi oportunităţi de cumpărături şi 7 . Din aglomerata Atena până în strălucitoarele insule. unde se bea ouzo. coloanele de pe insula sacră Delos. Atena. motivul călătoriei. Resursele naturale ce se regăsesc pe teritoriul Greciei o împart în treisprezece regiuni turstice. Cicladele si Creta. hoteluri de primă clasă. dacă oraşul este amorţit ziua. vapor. În Grecia contrastul între sat şi oraş. serviciile turistice şi forţa de muncă implicate în activităţile turistice. respectiv: Antigua. se regăsesc mai multe sit-uri antice decât imaginaţia ar putea concepe. Alte atracţii care nu sunt de ratat ar fi Acropole şi muzeele sale: Templul Atenei. Teatrul lui Dionysos. plecând dinspre Atena şi permitând cu uşurinţa vizitarea siturilor istorice. În Grecia se reunesc toate contrastele ce coexista în ansamblul bazinului mediteranean începând cu formaţiunile geologice ale ţării şi clima acesteia. Soarele şi apele limpezi conspiră pentru a face din Grecia un loc de relaxare binecuvântat de zei. s-a conservat farmecul unei vieţi de cartier care povesteşte istoria diasporei şi gustul sărbătorii. sărăcie şi bogăţie luxuriantă a solului. Exportând chaos-ul. durata pe care se efectuează călătoria. la căderea nopţii străduţele şi pieţele sunt animate cu sunetul de bouzoukia. Aici se întâlneşte cea mai bogată viaţă de noapte. bungalouri aproape de mare. precum: mijloacele de transport cu care se efectuează călătoria (avion. care este fostul centru al vieţii publice unde se ţineau reuniuni politice dar aveau loc şi marşuri şi sărbători religioase.

unul din cele mai importante.000. ce se disting în albastrul cerului. Regiunea Peloponeze Această mare insulă din sudul Greciei. ridicându-se la 156 metri deasupra oraşului prin coloanele delicate de marmură albă. numeroase agora antice. care combină munţii împăduriţi cu plajele aurii. Se pot vizita site-urile arheologice (Olynthos şi Stageira – locul de naştere a filosofului Aristotel. Tripolis (oraş reprezentativ al provinciei Arcadia. alături de multe alte monumente şi ruine istorice. Colinele Aride (ce păstrează resturile civilizaţiei miciniene.este deasemenea locul unde se pot descoperi ruine faimoase cum sunt Acropolis. Aici se regăsesc: Vechiul Corint (ruinele acestui oraş se întind pe o colina ce se ridică deasupra oraşului şi domină pe rând Golful Corint şi Golful Salonic. Ruinele Fortăreţei Preistorice Tyrnthe. unde în valea Elisee în epoca preistorică erau organizate jocuri din patru în patru ani în cinstea zeilor olimpieni). În mare parte. Stadionul Olimpic din Atena (reconstruit în totalitate în 1986 cu ocazia primelor Jocuri Olimpice moderne). la 8 km de Argos. având o populaţie de 1. Templul lui Zeus. Doar la mică distanţă de Salonic. Principalele destinaţii turistice ale regiunii Antigua sunt reprezentate de muzeele din Acropole si Atena: Muzeul Bizantin. Templul Acropole (un templu irezistibil care atrage prin rocile sale masive de calcar. respectiv Pireu. impresionantă prin tunelele şi cazematele subterane). chiar lângă birouri moderne şi magazinele de souvenir-uri din Plaka. este formată din văi separate de lanţuri muntoase ce se ridică până aproape de 2407 m. deschis la Marea Mediterană. separat doar de 60 km de Katerini. situat la 10 km de Atena. a Cetăţii Regelui Agamemnon. Pirgos. Muzeul Benaki. monumente naturale (peştera Petralona). unde formele te fac să te simţi nemuritor. respectiv Micene – rezidenţa regală fortificată. Un alt important stâlp al turismului elen îl reprezintă Salonic. a fost ridicat pe ruinele a două temple pe durata a cinsprezece ani). Această mare peninsulă este superficială. Olimpia (centru agricol şi comercial.000 de locuitori. Parthenonul (celebru în lume pentru armonia sa. trecutul cu prezentul. Plonjând în Marea Egee precum micul trident al lui Poseidon.439 km2. În Antigua găsim deasemenea primul port al Greciei. situat pe coasta nord-occidentală a Greciei şi care uneşte punctele de plecare şi sosire către Italia). Peninsula Halkidiki poate satisface nevoile celui mai pretenţios vizitator datorită peisajelor impunătoare şi plajelor fără de sfârşit (550 km). turistul se va regăsi într-un paradis încântător. Monumentul cel mai impresionant al situ-lui arheologic este templul Apolon alcătuit din coloane arhitecturale monolitice). 8 . un oraş montan cu staţiuni de vacanţă precum Vitina – pe muntele Menalon sau Leonidi şi Astros – pe coasta orientală a Peloponeziei). cel mai mare centru urban al Greciei de Nord. ascetismul Muntelui Athos cu cosmopolitismul marilor complexe hoteliere. precum simboluri imortale ale spiritului şi geniului uman). construit pentru a omagia pe fecioara Atena. fiind decorat cu scene din această luptă). Patras (este cel de-al treilea mare port al Greciei. este de fapt una artificială. Teatrul lui Dionysos. întinzându-se pe o suprafaţă de 21. oraşul capitală al Pieriei. Templul Zeiţei Nike (ridicat pentru a comemora victoria grecilor asupra perşilor.

Ulise a fost respins de furtună. Monrepose şi Ponticonisi. este o încântătoare staţiune maritimă dotată cu două plaje localizate la poalele Muntelui Pezovolos. Regiunea Insulelor Ioniene Acestea prezintă un aspect total diferit al peisajului grec. unde fiecare casă este un mic muzeu de artă populară unde se pot vedea ruine ale epocii bizantine şi veneţiene. se întinde la poalele Muntelui Olimp într-un peisaj unic. un important centru strategic de-a lungul ocupaţiei bizantine. Estadiotis. La numai 5 km de autostrada spre Atena. Akti. conform mitologiei. se găseşte în nord-estul regiunii. sălaşul Zeilor antici. cea mai mare a Greciei. de fapt. grotele de la Perama cu al lor decor fascinant de stalactite şi stalacmite. 9 . Muntele Olimp. cât şi în muzeul din apropiere. Chalkis. “Unica. Dolopia si Magnesia. Este o destinaţie turistică recunoscută în toată lumea pentru peisajul natural. vechiul oraş sacru al macedonenilor. şi adăposteşte faimoasa Cetate a Tebei. Deasemenea sunt cuprinse şi regiuni montane precum Peraivia. Renumite sunt şi inegalabilele ca valoare şi frumuseţe insule ale Greciei. diversificată în patru fâşii: Pelasgiotis. incomparabila…”. se află pitoreasca localitate Litohoro. Paralia. bogat în ruine antice de la Thoros. În împrejurimile oraşului se pot vizita situri interesante: Garita. cea mai frumoasă insulă a Greciei. capitala regiunii este unul din cele mai puternice oraşe ale Greciei Antice. o continuare naturală a Greciei Centrale. vizitatorul poate admira câteva piese fine de sculptură si mozaicuri. Un alt monument important este reprezentat de Sfinxul din Axos. oraşul Delphi. staţiunea Montana Carpenisi. se află în nordul Mării Ionice. oraşul conservă numeroase vestigii antice şi medievale. Tot aici mai găsim Insula Skiros. bogăţia sa istorică şi culturală şi pentru ospitalitatea locuitorilor. fiind cea mai vestică regiune a ţării. legendar în mitologia greacă. staţiunea termală din Camena Vourla. De aici se poate urca pe muntele Olimp. Thesaliolitis. Atât în stilul arheologic. Litohoro) şi crestele acoperite cu zăpadă ale Muntelui Olimp fac vestit acest colţ al Greciei. Sunt porţiuni verzi şi luxuriante care au fost de-a lungul secolelor punctul de joncţiune între Grecia şi Europa Occidentală. Parga. Plajele aurii ale coastei vestice a golfului Thermaic (Makriyalos. Faima sa vine încă din antichitate când Homer o descria ca “frumoasă şi bogată”. Regiunea Eubee Această insulă este.Regiunea Greciei Centrale Se întinde de la Marea Egee până la Marea Ioniană. Regiunea Thessalia Este o regiune de vastă câmpie. acoperit cu măslini centenari. sau muzeul din Delphi. Phtiotis. unde. Olympiaki. Astăzi. Regiunea Epire Exceptând numeroasele situri arheologice şi istorice putem vizita la 3 km de Ioanina. Dionul. Corfu.

care alcătuiesc cel mai cosmopolit colţ din Pieria. sanctuarele lui Poseidon şi Dionysos. reprezentând mici cuiburi de linişte unde turiştii găsesc instalaţii şi servicii turistice confortabile. Kastelorize. Regiunea Macedonia Este cea mai mare din cele nouă provincii ale Greciei. majoritatea musulmani. patria lui Ulise. plaje înconjurate de măslini. Xanthi a păstrat mai multe case cu arhitectura tradiţională şi un vechi castel. 10 . Alexandroupolis este ultimul oraş important al Greciei înaintea graniţei cu Turcia. Muntele Athos şi totodată a Bisericii Agios Nicolaos din Poligiros. Astypalea. Tilos. Nissiros. Regiunea Tracia În mare parte alcatuită din zone muntoase a fost locuită în trecut de Orfeu şi muze.000 locuitori. Regiunea abundă în diverse specii unice ale faunei. Leros. În principal. Kasos. Itaca. în special specii acvatice. localitatea Paralia. ţărmul Olimpului. muzicieni legendari. îl supune pe vizitator la o deosebită iniţiere a tăcerii. Este o regiune acoperită de câmpii fertile. capitala Greciei de Nord este un important centru cultural care a fost fondat în anul 315 d. Regiunea Dodecanese Numele regiunii a fost dat de către un grec din Docanese şi numele său semnifică douăsprezece insule. Symi. Oraşul Tesalonic. este o insulă montană şi aridă unde se poate vedea grota în care Ulise şi-a ascuns comoara. Arnaia. Un ţărm nemărginit care este întrerupt doar de mare şi zâmbete despre care crezi uneori că sunt şi ele absorbite de nuanţa aurie a litoralului. precum şi numeroase vestigii ale epocii miceniene. Insula este un vast muzeu de numeroase vestigii ale epocii clasice din perioada de glorie a oraşului. Chalki. Oraşul Thassos este unul dintre cei doi poli turistici ai Greciei datorită prosperităţii sale în explorarea pădurilor. în fapt cele mai importante sunt în număr de douăsprezece: Patmos. Rhodes. fiind un centru cultural şi comercial important. UNESCO declarând Olimpul un monument al biosferei universale. Tesalonic cuprinde regiunea cea mai interesantă a acestei peninsule anume Muntele Sfânt. Muntele Olimp îmbrăţişează Pieria cu măreţia lui.Ch. turul bizantin din Ierisos sau Templul lui Amon Zeus din Kallithea. În centrul judeţului Pieria se află nucleul vacanţelor. Karpatos. Cos. vestigiul unei vechi acropole. dând numele oraşului după numele soţiei sale. Prezintă o rară floră şi faună ce concentrează interesul specialiştilor din toată lumea. Muzeele dezvelesc câteva dintre frumoasele dovezi ale epocii arhaice. Vestigiile cele mai interesante sunt cele ale Teatrului din Agora. captivează. este o provincie agricolă ce numară cam 350. punct universal de referinţă turistică şi punct de întâlnire al turiştilor din întreaga lume. localitatea Corimus. de către Regele Casandru al Macedoniei. Scăldat în nectarul zeilor care locuiesc pe culmile lui impresionează.În sudul Insulei Corfu se găsesc insulele Paxi şi Antipaxi cu o vegetaţie subtropicală. Calimnos. minelor sale de plumb şi fier.

Myconos.Din acestea fac parte: Delos. precum şi lungile colidoare. plaje scăldate de ape limpezi. o structură de dalena. Grotele în stâncă din regiunea Matala sau Portul Chersonissos. aproape de munte se găsesc surse termale dotate cu un echipament modern. grupul Cycladelor Suboccidentale. cu peste 3000 de statui. plin de activităţi nocturne. Celelalte insule componente sunt deasemenea adăposturi a importante vestigii istorice şi naturale care completează frumuseţea potenţialului turistic grecesc. Cerifos şi Sifonos. foarte complex. Regiunea Cyclade Cycladele alcătuiesc un arhipelag în sudul Mării Egee şi regrupează un număr de peste douăzeci de insule ce au în comun peisaje fascinante. un loc de vacanţă foarte bine organizat. din punct de vedere atmosferic. restaurate. Capitala Rhod se împarte în două regiuni distincte: oraşul medieval cu vechile case şi oraşul nou cu hoteluri şi magazine. cât şi cultural. Cnossos. Primaria sau Vechiul Teatru Apollo.Rhodes este unul din polii de atracţie ai turismului internaţional. Insula Cos adăposteşte Sanctuarul lui Asclepios. este una dintre cele mai populare destinaţii turistice din Europa.Palatul din Cnossos este un vast ansamblu. cât şi pentru istoria sa de mii de ani. este aceea că sunt calme şi idilice în micile hamacuri izolate sau calde şi cosmopolite în centre turistice la modă. Kythnos. clima blândă. insula natală a lui Apollon şi Artemis. Insula Luminii. zeul medicinei. Hermoupolis. centrul turismului din Creta. fost centru religios. portiţele şi curţile Palatului Minos. cea mai mare dintre insulele greceşti. preferată atât pentru frumuseţea peisajelor naturale. 11 . insula Afroditei şi catacombele alcătuiesc alături de Kimolos. Insula a fost comparată cu un vast atelier de sculptură. mici oraşe în arhitectura tipică şi vestigii ale diferitelor epoci ale istoriei lor seculare. precum Biblioteca. Antimilos şi Folegrandos. este renumită pentru mulţimea de case albe şi biserici bizantine. artistic şi comercial al antichităţii elene. cu casele sale albe şi nenumărabilele biserici este tipicul insulei cicladice. Alte atracţii turistice ale Cretei le reprezintă situl arheologic din Phaestos. capitala Cycladelor este împodobită de frumoase edificii de stil neoclasic. În sudul oraşului. Cycladele Occidentale cuprind Insulele Keia. Milo. atât din punct de vedere economic. printre ele numărându-se faimosul coloseu din Rhod. vestigii ale zidurilor antice şi ruine medievale. Regiunea Creta Insula Creta. conţine ruinele cele mai interesante ale Palatului Parlamentului. Diferenţa dintre ele. Cyros – este una din insulele cele mai active ale Marii Egee. Aceasta din urmă. precum legendarul labirint.

precum şi majoritatea unităţilor de cazare asigurând TV şi telefon în cameră. baruri. Raportul calitate preţ este satisfăcător.070. etc. precum bungalouri. pe litoral în sejururi de week-end şi de vacanţă. Alături de istoria şi mărturiile existenţei şi creaţiilor grecilor antici. iar unele hoteluri. care ating cote înalte ale confortului. Peisajul unic alături de arhitectura impresionantă şi monumentele insulei atrag un număr tot mai mare de vizitatori. vile. Unele hoteluri oferă servicii suplimentare celor menţionate. Jacuzzi. calitate introdusă de marile lanturi hoteliere şi menţinută pentru toate hotelurile care formează aceste lanţuri. ori două mese principale sau pensiune completă care include toate cele trei mese.Santorini – insula vulcanică cu o aparenţă unică. acestea fiind dotate cu lifturi. pot oferi servicii all inclusive – care includ pe langă mesele servite şi băuturi gratis.191 ∕ 10.000 = 0. seif.241. Grecia este una dintre destinaţiile preferate pentru turiştii din întreaga lume pentru că atrage prin bogăţia sa turistică şi. de vis care invită la crearea unei legături veşnice între trecut. completată desigur şi de alte forme ale spatiilor de cazare. INDICATORII CIRCULATIEI TURISTICE Sejurul mediu total = nr. Baza tehnico-materială a Greciei este foarte bine dotată. Confortul şi calitatea unităţilor de cazare sunt la standarde înalte. care se încadrează în tariful standard al unei camere. INDICATORI TURISTICI 1. aşezările actuale ale Greciei întregesc tabloul unui ţinut perfect. prezent şi viitor. de obicei cele peste categoria 4*. Hotelurile de elită au o gamă diversificată de servicii şi pe teritoriul grecesc. piscine în aer liber şi acoperite. Destul de solicitate sunt unităţile de cazare sub forma studiourilor şi apartamentelor. în special pentru turismul de odihnă.319 zile 1997 = 2.881 ∕ 10. totodată pune la dispoziţia turiştilor o diversificată bază tehnico-materială turistică pentru desfăşurarea activităţilor turistice. servicii precum: saună.130. demipensiune – mic dejun + o masa principală. turişti sosiţi în Grecia 1995 = 3.817. unele chiar cu aer condiţionat în camere. care pot fi incluse în tariful stabilit pe noapte cazare sau sejur cazare sub forma mic dejun. IV. fiind reprezentată în special de către diversitatea ofertei hoteliere cuprinsă între 2* si 5*+. baie cu aburi. Grecia fiind un potenţial turistic vast şi diversificat care a ştiut să transforme acest avantaj în favoarea sa. înnoptări ∕ nr. restaurante. Acestor servicii standard şi suplimentare legate de unităţile de cazare se adaugă serviciile de servire a unităţilor alimentare.279 zile 12 .000 = 0. salbatică: un rând de case albe construite pe crestele rocilor negre.

25 ANII 1995 0. datorată în special scăderii numărului de înnoptări.28 0. ANII 1994 1996 TOTAL VIZITATORI 10712810 9233295 CRESTEREA % +13.26 0.319 1997 0.0.29 NR. CEo=Cererea externa in anul O ICE96 .31 0.27 0.3 0. o mare parte a turiştilor preferând oferte diversificate în privinţa serviciilor turistice.32 0.95 =9233295 / 10712810 * 100 =86. 2.8 -13.ZILE 0.82% fata de anul 1995.279 Se observă o scădere a sejurului mediu total. INDICATORII CERERII TURISTICE Indicele modificarii cererii turistice ICE0-i =CE i / CEo * 100 CE i=Cererea externa in anul i.82 Repartitia pe zone de provenienta a cererii turistice REGIUNEA DE PROVENIENTA AFRICA AMERICA EUROPA ASIA DE EST & PACIFIC ASIA DE SUD ORIENTUL MIJLOCIU TOTAL 1994 24594 36000 10058266 225557 6458 33873 10712810 1996 23706 298144 8653593 201901 5319 50632 9233295 13 .18% Se observa ca cererea turistica externa in 1996 a scazut cu 13.

75 Smed1996 / Smed1995 = 4.10 0.75 / 4.In 1996 ponderea cea mai mare o detin turistii veniti din Europa ( 93.75 Smed 1995=41956000 / 10130177 = 4.72%).54 100 CEZ i =cererea turistica provenind din regiunea i CEZ 1 = cererea turistica provenind din Africa CEZ 2 = cererea turistica provenind din America CEZ 3 = cererea turistica provenind din Europa CEZ 4 = cererea turistica provenind din Asia de Est & Pacific CEZ 5 = cererea turistica provenind din Asia de Sud CEZ 6 = cererea turistica provenind din Orientul Mijlociu Din situatia de mai sus se poate observa ca in 1994 93.turisti ANII NOPTI TURISM INTERN IN DURATA MEDIE 1995 1996 HOTELURI SI STABILIMENTE 41956000 43910000 DE SEJUR 4.18 0. 1994 0.14 Smed 1996=43910000 / 9233295 = 4.05 0.72 2.innoptari / nr. INDICATORUL OFERTEI TURISTICE Indicatorul capacitatii de cazare CAPACITATI DE CAZARE IN HOTELURI SI STABILIMENTE SIMILARE ANUL 1995 1996 14 .8% din turistii intrati in Grecia au venit din Europa iar ponderea cea mai mica a fost detinuta de cei venitii din Asia de Sud cu 0.14 4.06 0.22 93.14 * 100 = 114 % 3 .8 2.22 3.31 100 1996 0.19 93.25 3. Indicatorul duratei medii de sejur Smed=nr.06%.CEZ i CEZ 1 CEZ 2 CEZ 3 CEZ 4 CEZ 5 CEZ 6 TOTAL .

812∕ 10.812 * 365) * 100 = 221.102 Se observă o creştere semnificativa a acestui coeficient ce a re ca implicaţie directă creşterea numărului de încasări din turism datorată gradului mai ridicat de ocupare evidenţiat în urma gradului de confort corespunzător şi a serviciilor suplimentare bine organizate.241.75 NH1996 / NH1995 *100=43910000 / 41956000 *100 = 104.543. înnoptări ∕ nr.CAMERE NR.NR.12 % Aceasta valoare denota faptul ca acesta capacitate a crescut cu 2. INDICATORII DENSITĂŢII TURISTICE Densitatea turistică în raport cu populaţia = turişti sositi ∕ populaţie 1995 =10.916. zile funcţionale) * 100 1995 = ( 3.000 = 1.03 turisti / locuitor Se observă o creştere a densităţii turistice care poate avea aspecte pozitive precum crearea unor noi locuri de muncă. Indicele evolutiei innoptarilor I =Nhi / Nho * 100 ANUL TIMPUL STATIONARILOR NOPTI TURISM INTERN IN HOTELURI MEDIA STATIO- 1995 1996 SI STABILIMENTE SIMILARE 41956000 43910000 NARII IN TARA 4.000 ∕ 10. locuri cazare ∕ populaţie * 100 1995 = 533.483.130. atentatele teroriste sau limitarea comportamentului turistic Densitatea medie de turisti pe km2 = total turişti ∕ suprafaţă 1995 =10.620 1997 = ( 2. stresul.65% 5.191 ∕ 533. locuri cazare * nr.957 = 83 turisti / km2 Funcţia turistică = Nr. 4.881 ∕ 561.817.957 = 77 turisti / km2 1997 =10.000 ∕ 131.000 = 0.PATURI RATA OCUPARII CAMERELOR 89745 178700 91250 182500 I = Li /Lo *100 I1996 / I1995 * 100 = (182500 /178700 ) * 100 =102.130.96 turisti / locuitor 1998 =10.09 % 15 .000 ∕ 10.000 * 100 = 5.916.483.068 * 365) * 100 = 669. dar şi aspecte negative precum aglomerarea.12% prin extinderea capacitatii de cazare.000 ∕ 131. INDICATORUL RELAŢIEI CERERE – OFERTĂ ŞI OFERTĂ – CERERE CUC = (Nr.14 4.

000 = 1066 Indicatorii cheltuielilor turistice.000 * 100 = 5. pe locuitor 1998 = 1.000 ∕ 10.I.000 ∕ 10.32% 6. mai ales.2 0 75 70 $/ 65 TURIST 60 55 ANI ANII 1998 0.7$ Indicatorul cheltuielilor medii pe turist plecat Rpmediu = Rp / Tp unde Rp=cheltuiala totala efectuata de rezidenti in afara zonei lor de rezidenta.volumul cheltuielilor medii pe turist scade in 1996 fata de 1995 cu 5.000 = 0. PLECARI DE TURISTI 16 .221.87 $ / locuitor 1 0.B. P.59 $ / locuitor 2000 = 9.000 = 0.Dupa cum se obs.45% Indicatorul cheltuielilor medii pe turist sosit R mediu = RZ / T : Rsmediu = Rs / Ts unde Rs=cheltuiala totala inregistrata ininteriorul teritoriului turistic Rsmediu 1995=Rs1995 / Ts 1995=4136000000 / 10130177 =408.6 TOR 0.28$ Rsmediu 1996=Rs1996 / Ts 1996=3723000000 / 9233295 =403.068∕ 10.483.1997 = 561.4 0.evolutia in timp(pentru cererea interna) PLATI TURISTICE( MILIOANE $ ) ANUL 1995 INCASARI DIN TURISMUL 4136 1996 3723 INTERNATIONAL CHELTUIELI CU TURISMUL 1322 1209 INTERNATIONAL SOLD BT 2814 2514 RZ1996/1995 = ( 1209 / 1322 ) * 100=91.543.188.543.8 $/LOCUI 0.59 1998 61 2000 0.21$ .87 2000 73 Creşterea încasării per turist se datorează în egală măsură creşterii numărului de sosiri cât şi. INDICATORII EFECTELOR ECONOMICE Încasarea turistică pe locuitor = total încasări ∕ total număr locuitori 1998 = 6.118 miliarde / 10. creşterii totalului de încasări.483.

63$ . elementele unui templu grecesc erau remarcabil de simple.221. Incasarile turistice in PNB 1995=4136mil $ / 1226915mil $ *100 = 0.500.Ordinul Doric este cel mai simplu si cel mai vechi ordin.91% Indicatorul numarului mediu de locuri de cazare / km2 1994=87450 / 131957 =0. Temmplulu lui Hephaistos este un exemplu care a ramas pana in zilele noastre. Încasarea medie pe turist = total încasări ∕ total turişti sosiţi 1998 = 6.edie pe turist plecat a crescut in 1995 cu 6..000 ∕ 12.000 * 100 = 17. dupa cum se observa se inregistreaza o usoara crestere a densitatii locurilor de cazare raportate la km2. Se observa ca ponderea cheltuielilor turistice a crescut in 1996 fata de 1995 cu 0.69 locuri de cazare / km 2 .000 ∕ 10.10% 1996=1209mil $ / 127648 mil $ * 100 =0.6% Cheltuiala turistica in PNB 1995=1322mil $ / 1226915mil $ * 100 =0.986.INDICATORII POTENŢIALULUI TURISTIC AL PIEŢELOR Intensitatea turistică a plecărilor în străinătate = total plecări în străinătate ∕ populaţia tării din care pleacă * 100 1995 = 1. Diferentele de detalii de pe coloane si ariile de deasupra lor defineau stilul arhitectural din care proveneau .86 $ fata de anul 1990.820.5% 1998 = 1. Construite in perioadele arhaica si calasica. Majoritatea templelor aveau fata indreptata spre est.935.84 %.000 ∕ 10.000 * 100 = 16.77$ Rpmediu 1995=1322000000 / 1820000=72.PLECARI 1990 1165100 1995 1820000 0 Rpmediu 1990=1086000000 / 1651000=65.000 ∕ 10.188. Cheltuiala . Ordinele Ionic si Corintian au adaugat o baza 17 .916. CELE 5 ELEMENTE ALE GRECIEI: TEMPLELE: din piatra construite in cinstea unor zei sau zeite erau cele mai reprezentative ale arhitecturii grecesti.ANUL NR.33% 1996=3723mil $ / 127648 mil $ * 100=2. Ele prezentau o structura interioara in forma de dreptunghi cunoscuta sub denumirea de „cella’’ inconjurata de coloane si impodobite cu un acoperis inaltat in panta.66 locuri de cazare / km 2 1996=91250 / 131957 =0.000 = 73 $ / turis 7 .94% . Statuile de cult stateau de obicei in spatele acestei Sali.000 = 61 $ / turist 2000 = 9.981.

Coloanele dorice nu aveau baza sprijinindu-se direct pe ultima treapta. Capitelurile dorice erau alcatuite dintr-un element numit echinus (de forma unei pernute) si un dreptunghi orizontal numit abacus care sustinea incarcarea cladirii de deasupra. din generatie de aur facand parte Nikos Kazantzakis cel mai cunoscut scriitor grec. avind capitala la Careia. Stilul corintian a fost cel mai sofisticat si s-a utilizat in principal pentru coloane de interior. JOCURILE OLIMPICE: Odata cu jocurile olimpice desfasurate in atena in 2004 cea mai mare sarbatoare sportiva a omenirii s a intors in tara in care s a nascut si in orasul in care a renascut capitala greciei. MUNTELE ATHOS: Este o republica monastica cu regim administrativ autonom in cadrul Greciei. Emmanulel Roidis. METEORELE: In mijlocul Greciei . Acum insa mai sunt vietuite doar 6 dintre ele dintre care 5 de calugari si una de maici. Pe aceste stanci fara vegetatie s a infiripat viata monahala inca din secolul al IX-lea . Sfantul Munte este o peninsula cu lungimea de 60 km o latime ce variaza intre 8-12 km . Stilul doric era cel mai simplu si mai sobru. nu departe de Muntii Pindului. Antablamentul (spatiul de deasupra coloanelor) difera deasemenea de la un ordin la altul. Jocurile Olimpice se organizau in orasul si in tara unde pentru prima oara au fost intemeiate de zeii olimpului si a caror traditie a fost continuata de poporul elen de a lungul secolelor.Pe varfurile cele mai greu accesibile .Templul lui Hera din Samos si templul lui Artemis din Ephesus sunt exemple de temple construite in stilul ionic. Prima coloana corintiana se afla in templul lui Apollo Epicurius din Bassae.Cel mai vechi templu doric este templul lui Hera din Olympia. calugarii nevoitori au construit manastiri de o rara frumusete.cunoscute in toata lumea cu numele de Meteore. langa orasele Kalambaka se afla un ansamblu urias de stanci golase ce se inalta spre cer . după niste vechi traditiuni întunecate ar veni de 18 . pe valea Tesaliei. Konstantinos Kavafis. ria totala fiind de 360 Km patrati.coloanelor si au detaliat capitelurile coloanelor. Muntele Athos. cu drepturi egale. sau Athon. nu prezinta robustetea acestuia. In secolul al XV-lea numarul lor atingea 24. Kostis Palamas . zise imparatesti. LITERATURA: In domeniul literaturii s au remarcat figuri poetice de seama precum Dyonisios Solomos. Atena a gazduit peste 11 100 de sportivi din intreaga lume dar si cele mai multe sportive din intreaga istorie a Jocurilor Olimpice . Andreas Kalvos . Aici se afla douazeci de manastiri mari. Stilul ionic aduce cu el coloanele ionice care erau mai inalte si mai frumoase decat cele dorice.Concluzia a fost ca desi stilul ionic este mai decorativ si gratios decat cel doric. Coloanele corintiene aveau capiteluri inalte in forma de clopot rasturnat acoperite cu frunze sculptate. care conduc tot Muntele.

Pentru ce ai venit să tulburi linistea supusilor mei ? Să stiti că de azi înainte. care în decursul câtorva ani au făcut cunoscute minunile de pe tărâmul legendelor şi turiştilor din România care nu au avut prea multe ocazii înainte de această perioadă pentru a călători liber spre aceste destinaţii. nici o femeie nu va mai călca pământul sfânt al acestui munte". s-a creat o intensă colaborare între cele două părţi în domeniul turistic. dăruiesc averi considerabile pentru zidirea si împodobirea mânăstirilor din Sf. Astfel. ceea ce a favorizat dezvoltarea unor bune relaţii de cooperare şi în ceea ce priveşte domeniul turistic. păstrată prin viu grai. Faima despre sfintenia vietii în Sf. Prin intermediul numeroaselor manifestări turistice care s-au desfăşurat de la acel moment. împărăteasa Plagudia căzută cu fata la pământ. Munte. Plagudia. Apuseni. SCHIMBURI Relaţiile dintre cele două state au fost caracterizate de-a lungul timpului de linişte şi înţelegere. 0 chestie care merită să fie cercetată este si interzicerea intrării femeilor. se povesteste că. a staţiunilor montane din Bucegi. nici o femeie n-a mai intrat în republica monahilor a Sf. Principii tutoror popoarelor ortodoxe: Iberi. 19 . Sârbi. Primită în port de către monahii a mers până în tinda Bisericii. în Sf. atât potenţialul turistic românesc cât şi cel elen au cunoscut o intensă promovare îndeosebi după perioada anilor ’90 când turismul românesc a căpătat o altă conotaţie. un supranume ce da zeului Joe (Jupiter) care avea un templu pe unul din vârfurile Muntelui. unde este până astăzi Icoana Maicii Domnului numită vie. în mod deosebit în privinţa promovării potenţialului turistic românesc pe piaţa grecească cât şi pentru promovarea serviciilor turistice greceşti în România. Astfel s-a făcut posibilă diversificarea ofertelor iar pe piaţa turistică românească putem spune ca ne stau la dispoziţie toate formele de turism care se pot desfăşura pe relaţia Grecia. munte Athos. Munte. dărui mânăstirii odoare scumpe după care a plecat la Constantinopol. De atunci si până azi. Aici auzi o voce tunătoare: �Opreste-te si întoarce-te înapoi căci eu sunt împărăteasa muntelui acestuia. Din partea reprezentanţilor grecilor antici s-au înfiinţat pe teritoriul României agenţii de turism touroperatoare pe relaţia Grecia. s-au înfiinţat agenţii de turism pe teritoriul Greciei pentru promovarea litoralului românesc. în general. Bulgari si mai ales Românii. După o veche traditie. s-a răspândit în toată lumea. Auzind aceste cuvinte. şi în ultima perioadă a pensiunilor agroturistice din ţinuturile Carpaţilor. au fost încurajaţi reprezentanţii turismului din Grecia pentru investiţii în domeniul turistic românesc. VI. Rusi. sotia împâratului Teodosie cel mare trecând cu corabia de la Roma spre Constantinopol. În acest sens. Munte. cât şi pentru promovarea florei şi faunei unice în Delta Dunării. RELAŢIILE TURISTICE ALE GRECIEI CU ROMÂNIA – ACORDURI. pocăindu-se de îndrăzneala ce a avut.la Athos. Astfel. s-a abătut si pe la muntele Athos spre a vedea mânăstirea Vatoped zidită de către sotul său.

Ion. N.Bibliografie: Grece – Histoire*Arts Moeurs et Coutumes*Routes Ed.Sivliu. N. M.1993 N. N. Silviu. Caterina – “Enciclopedia Statelor Lumii” Ed. Horia. Horia. R. Nicolae – Statele Lumii Ed. Toubis . Meronia – Bucuresti 1994 M. Meronia – Bucuresti 2001 20 . Ion. S.