Atlas cerebral

Introducere
"Din creier şi numai din creier, provin plăcerile noastre, bucuriile, râsetele şi glumele, la fel ca şi amărăciunea, durerea şi suferinţa" Hipocrat Sistemul nervos central (SNC) este format din creier şi măduva spinării cerebrospinal (LCS). , imersate în lichidul

Cântărind apro imativ ! pounds (".# $ilo%rame), creierul este format din trei structuri principale& encefal , cerebel şi trunchi cerebral . Encefalul ' împăr(it în două emisfere (stân%ă şi dreaptă), fiecare formată din patru lobi (frontal, parietal , occipital şi temporal). Stratul e terior al creierului este cunoscut drept scoar(a cerebrală sau )materia cenuşie*. +ceasta acoperă nucleii din adâncul emisferei cerebrale, cunoscu(i drept )materia albă*.

Materia cenuşie ' corpii învecina(i ai celulelor neuronale formea,ă materia cenuşie a creierului. -ateria cenuşie include re%iuni ale creierului implicate în controlul muscular, percep(iile sen,oriale, precum vă,ul şi au,ul, memorie, emo(ii şi vorbire. Materia albă ' (esutul neuronal care con(ine în principal a oni lun%i, mielini,a(i, este cunoscut drept materia albă sau diencefalul. Situată între trunchiul cerebral şi cerebel, materia albă este formată din structuri aflate în centrul creierului, precum talamusul şi hipotalamusul . Nucleii materiei albe sunt implica(i în transmiterea informa(iilor sen,oriale din restul corpului către scoar(a cerebrală, precum şi în re%larea func(iilor autonome (inconştiente), precum temperatura corporală, bătăile inimii şi tensiunea arterială. +numi(i nuclei din materia albă sunt implica(i în e primarea emo(iilor, eliberarea hormonilor din %landa pituitară şi în re%larea consumului de alimente şi apă. .n %eneral se consideră că aceşti nuclei fac parte din sistemul limbic .

Cerebelul ' responsabil pentru func(ia psihomotorie, cerebelul coordonea,ă comen,ile sen,oriale care vin de la nivelul urechii interne şi muşchii, pentru a asi%ura un control precis al po,i(iei şi al mişcării. runc!iul cerebral ' aflat la ba,a creierului, el face le%ătura dintre scoar(a cerebrală, materia albă şi coloana vertebrală. /runchiul cerebral contribuie la controlul respira(iei, somnului şi circula(iei. +lte re%iuni importante ale creierului includ %an%lionii ba,ali, talamusul, hipotalamusul, ventriculii sistemul limbic şi sistemul reticulat activator. ,

"anglionii ba#ali Nucleul caudat, putamenul şi %lobul palid formea,ă împreună %an%lionii ba,ali şi sunt implica(i în controlul mişcării. +ceste %rupuri de celule0nuclei foarte speciali,ate se %ăsesc în interiorul materiei albe, sub scoar(a cerebrală. alamusul şi !ipotalamusul /alamusul şi hipotalamusul sunt structuri interne proeminente. /alamusul are cone iuni vaste cu corte ul şi cu multe alte păr(i ale creierului, precum %an%lionii ba,ali, hipotalamusul şi trunchiul cerebral. +re capacitatea de a percepe durerea, dar nu o poate locali,a cu preci,ie. 1ipotalamusul are câteva func(ii importante, inclusiv controlul apetitului, tiparele somnului, instinctele se uale şi răspunsul la an ietate. $entriculii .n interiorul creierului e istă mai multe cavită(i numite ventriculi. 2entriculii sunt umplu(i cu LCS, care este produs în interiorul peretelui ventriculului. LCS încon3oară şi suprafe(ele e terne ale creierului şi )prote3ea,ă* creierul de traumatisme, men(ine şi controlea,ă mediul e tracelular şi pune în circula(ie hormonii endocrini. +tunci când unui pacient i se efectuea,ă o punc(ie lombară (4L) se ob(ine LCS din coloană. 5e,ultatele unei 4L pot arăta dacă LCS are un nivel normal de %luco,ă şi o concentra(ie electrolitică normală şi dacă e istă o infec(ie în interiorul sau în 3urul creierului. %istemul limbic Sistemul limbic nu este o structură, ci o serie de căi nervoase care încorporea,ă structuri ce se află în profun,imea lobilor temporali, precum hipocampul şi ami%dala. +vând cone iuni cu scoar(a cerebrală, materia albă şi trunchiul cerebral, sistemul limbic este implicat în controlul şi e primarea dispo,i(iei şi emo(iilor, în procesarea şi stocarea amintirilor recente şi în controlul apetitului şi răspunsurilor emo(ionale la alimente. /oate aceste func(ii sunt frecvent afectate în depresie, iar sistemul limbic a fost implicat în pato%ene,a depresiei. Sistemul limbic are le%ături şi cu păr(i ale sistemului neuroendocrin şi ale sistemului autonom, iar unele tulburări neurolo%ice, precum an ietatea, sunt asociate atât cu modificările hormonale, precum şi cu cele autonome. %istemul reticulat activator .n centrul trunchiului cerebral se află un %rup de nuclei numi(i forma(iunea reticulată. +ceşti nuclei primesc comen,i de la ma3oritatea sistemelor sen,oriale ale corpului (precum vă,, miros, %ust, etc.) şi de la alte păr(i ale creierului, precum cerebelul şi emisferele cerebrale. 6nii neuroni ai forma(iunii reticulate se e tind şi întâlnesc neuronii motori ai coloanei vertebrale şi influen(ea,ă func(ii precum controlul cardiovascular şi respirator. .n plus, e istă şi neuroni care se e tind în cea mai mare parte din restul creierului. 7ibrele ascendente ale forma(iunii reticulate

formea,ă o re(ea numită sistemul reticulat activator, care influen(ea,ă starea de ve%he, nivelul %lobal de e citare şi conştien(ă ' to(i aceştia fiind factori care pot fi afecta(i în rândul pacien(ilor cu depresie. Creierul şi diferitele re%iuni ale acestuia pot fi ilustrate utili,ând ima%ini ale creierului în diverse orientări sau )sec(iuni*. Cele mai utili,ate sec(iuni sunt sec(iunile sa%itale mediane (pur şi simplu, dinspre fa(ă înspre spate) şi sec(iunile coronale. 8eşi de o e tremă comple itate, creierul este format în cea mai mare parte din doar două tipuri principale de celule& celulele neuronale şi celulele %liale. 9 istă peste ":: ::: de milioane de neuroni în creier şi un număr şi mai mare de celule %liale . Se estimea,ă că e istă peste ": ::: de milioane de celule numai în scoar(a cerebrală. &euronii Neuronii sunt implica(i în transmiterea informa(iilor ' receptarea, procesarea şi transmiterea informa(iilor prin intermediul structurii lor înalt speciali,ate. Neuronii sunt forma(i dintr;un corp celular şi două tipuri de ramifica(ii ; dendritele şi un a on. -a3oritatea neuronilor au multe dendrite, însă doar un sin%ur a on. -a3oritatea neuronilor nu au capacitatea de a trece prin divi,iune sau re%enerare celulară. +ceastă limitare are ca re,ultat deteriorarea ireversibilă a sistemului nervos în urma unui traumatism, into ica(ii, deficien(e de o i%en sau accident vascular cerebral. Neuronii îşi utili,ea,ă structura înalt speciali,ată atât pentru a trimite, cât şi pentru a primi semnale. Neuronii individuali primesc informa(ii de la mii de al(i neuroni şi, în schimb, trimit informa(ii către alte mii. <nforma(iile sunt transmise de la un neuron la altul prin neurotransmisie. +cesta este un proces indirect care are loc în re%iunea dintre capătul nervului (termina(ia nervoasă) şi următorul corp celular. +ceastă ,onă este numită fantă sinaptică sau sinapsă. Celulele gliale Celulele %liale sunt componente ma3ore ale sistemului nervos central şi, deşi nu au un rol direct în neurotransmisie, celulele %liale 3oacă un rol de sus(inere care a3ută la conturarea contactelor sinaptice şi la men(inerea abilită(ilor de semnali,are ale neuronilor. +numite tipuri de celule %liale se pot %ăsi în creier (sau SNC), inclusiv astrocitele, oli%odendro%lia şi micro%lia. Numărul total de celule %liale îl depăşeşte pe cel de neuroni de apro imativ trei ori. Celulele %liale sunt mai mici decât neuronii şi nu au a oni şi dendrite. 5olurile bine definite ale celulelor %liale includ& re%larea ratei de propa%are a impulsului nervos= controlul absorb(iei neurotransmi(ătorilor şi au un rol esen(ial pe parcursul de,voltării şi vârstei adulte. 6nele date su%erea,ă că celulele %liale a3ută (sau, în unele ca,uri, previn) recuperarea după le,iunile neuronale şi

atingând creierul. manie epilepsie. manie boala +l. 1ro#encefalul 4ro. func(iile de reproducere.0 ştia că. în interiorul căreia se află anumi(i nuclei (materie cenuşie). precum temperatura./r.oriale de la scoar(a cerebrală la hipotalamus.ali primesc informa(ii de la scoar(ă pentru a re%la mişcările scheletale şi alte func(ii motorii superioare.encefalului sunt talamusul . sistemul limbic este important în alcătuirea amintirilor şi în controlul emo(iilor. Nucleii ba.ar întinde pe o suprafa(ă de peste > metri pătra(i. şi alte neuropatii Aristotel '()*+(. aceasta s. cunoscută drept scoar(a cerebrală şi este foarte încre(ită pentru a creşte re%iunea suprafe(ei corticale disponibile în interiorul craniului. hipotalamusul şi sistemul limbic . Scoar(a controlea. cunoscu(i drept nucleii ba.ă percep(ia.encefalului. precum boala +l. mâncatul..heimer Lobul frontal Lobul parietal . inclusiv ami%dala hipocampul . le%ate printr.heimer.a multiplă centrale şi periferice. inclusiv capacitatea de concentrare. 7iecare emisferă este împăr(ită în patru lobi & frontal. -.heimer. sclero. parietal . 8acă circumvolu(iunile scoar(ei cerebrale ar fi desfăşurate.iile. dormitul şi e primarea emo(iilor.encefalul este partea cea mai mare din creier. El a conclu#ionat că inima trebuie să fie structura care controlea#ă sen#aţiile. memoria şi toate func(iile co%nitive superioare.o masă de materie albă cunoscută drept corpul calos . Suprafa(a fiecărei emisfere este alcătuită din materie cenuşie . re%larea func(iilor viscerale. 9ncefalul este împăr(it în două emisfere cerebrale. motiva(iaşi învă(area. deci. /alamusul are ca func(ii transmiterea de informa(ii sen. accidentul vascular cerebral boala +l. nu se provoca nici o sen#aţie.că sunt implicate în unele boli. +lte structuri importante ale pro. ulburări care afectea#ă pro#encefalul 2egiune Scoar(a cerebrală 9ncefalul • • ulburare depresie. Sub scoar(ă se %ăseşte materia albă. boala 1untin%ton. Cunoscut şi drept ?creierul emo(ional?. Sistemul limbic con(ine unele structuri din interiorul pro.ali . ra(ionamentul şi forma abstractă de %ândire. occipital şi temporal. depresie. în ma3oritate formată din encefal .

ă prin pre. manie Sistemul limbic • • ami%dala hipocampul Me#encefalul -e. şi totuşi esen(iale.en(a a două mari fascicule de fibre. de%luti(ia. având o lungime de aproximativ 2 cm. pedunculii cerebrali.ă unele func(ii inconştiente.ă împreună @ulbul este le%at de coloana vertebrală şi controlea.ă cone iuni importante între scoar(a cerebrală. manie manie depresie boala +l.encefalul se află între pro.encefalul.heimer.encefal 2ombencefalul 5ombencefalul include cerebelul . puntea pentru a spri3ini procesele vitale ale corpului. 4edunculii cerebrali împart cereierul în două 3umătă(i. circula(ia san%uină şi tonusul muscular.ea.ea. care con(in a oni ce se ramifică între scoar(a cerebrală . depresie.o parte anterioară şi una posterioară printr. +lcătuieşte cea mai mare parte a trunchiului cerebral . Suprafa(a ventrală se caracteri. nume dat por(iunii din creier care lea%ă coloana vertebrală şi pro. +ceste structuri reali. denumită substan(a nea%ră . ulburări care afectea#ă me#encefalul 2egiune Substan(a nea%ră ulburare boala 4ar$inson N@& accidentul vascular cerebral poate avea loc în me. Suprafa(a dorsală a me.encefal şi rombencefal .heimer.oriale.ă tectumul . trunchiul cerebral şi coloana vertebrală.• Lobul temporal boala +l. 8easupra bulbului se află . trunchiul cerebral şi coloana vertebrală. precum respira(ia.o bandă de materie cenuşie . 7iecare 3umătate este mai departe împăr(ită într. şi bulbul rahidian .encefalului formea. pentru a controla procesele sen. care înseamnă *boltă*. care func(ionea. precum vederea şi mişcarea.

ă.oriale permit comunicarea între creier şi restul corpului. bulb şi me.encefalul . <nforma(iile sen.ată în re%iuni separate care au le%ătură cu func(iile specifice ale corpului pe care le controlea. La fel ca şi pro. coloana vertebrală este alcătuită din materie cenuşie şi materie albă . iar tracturile sale motorii şi cele sen.ile motorii pleacă de la coloana vertebrală prin rădăcinile ventrale . or%ani. 3oacă un rol în controlul e citării şi al tiparelor de somn. @ulbul lea%ă creierul de coloana vertebrală.ă corpul pornesc din coloana vertebrală sub forma a !" de perechi de nervi spinali se%mentali. accident vascular cerebral Coloana vertebrală Coloana vertebrală se află în canalul vertebral. Comen. . ulburări care afectea#ă rombencefalul 2egiune Cerebelul @ulbul rahidian 4untea ulburare +ccident vascular cerebral +ccident vascular cerebral tulburări ale somnului.uale pentru a controla mişcările oculare şi cele ale corpului= de asemenea. lombară. Coloana vertebrală se împarte în re%iunea cervicală.encefal . <nteriorul coloanei con(ine materia cenuşie. toracică.puntea. <nforma(iile sunt transmise de la punte la cerebel pentru a controla coordonarea mişcărilor musculare şi pentru a men(ine echilibrul.oriale sunt transmise coloanei vertebrale de la nivelul nervilor periferici şi intră în coloana vertebrală prin rădăcinile dorsale .onele vi. iar la adul(i începe în partea superioară a primei vertebre cervicale şi se termină la capătul primei vertebre lombare (o distan(ă cuprinsă între #> şi #A cm). de unde sunt transmise de. sacrală şi cocci%eală. Nervii periferici care inervea. care serveşte drept le%ătură între trunchiul cerebral şi cerebel. /runchiul cerebral este format din punte. aceasta fiind încon3urată de o masă de materie albă. 4untea primeşte informa(ii de la .a lun%ul a onilor nervilor către periferie.

5e(eaua vasculară cerebrală transportă o i%en.ul în care (esuturile din creier sunt private de o i%en mai pu(in de " minut se poate a3un%e la pierderea conştien(ei şi după apro imativ A minute fără alimentare cu sân%e (esutul este e pus riscului de a fi permanent distrus.ă informa(ii asupra func(ionării creierului. care pornesc de la nivelul arterelor %âtului. şi arterele vertebrale. cerebelul . . . accident vascular cerebral Controlul neurologic Introducere +ceastă parte a @rain 9 plorer furni.n(ele%erea profundă a compo.n ca. 4entru o func(ionare normală a creierului este important să se men(ină o alimentare constantă cu sân%e a acestuia.i(iei chimice şi a func(ionării comple e a creierului uman ne va permite să descoperim patolo%ia afec(iunilor cerebrale şi va stimula de. Creierul primeşte sân%e de la două perechi de vase mari& arterele carotide interne . în timp ce arterele carotide alimentea. .voltarea unor noi terapii şi tratamente pentru aceste boli care pot fi foarte debilitante.ea.2eţeaua vasculară cerebrală +pro imativ "BC din volumul total de sân%e din corp circulă în creier. care pornesc de la nivelul arterelor din .ea.ă trunchiul cerebral .encefalului .ă apro imativ >:C din o i%enul absorbit de plămâni. substan(e nutritive şi alte substan(e importante pentru asi%urarea unei func(ionări adecvate a creierului.ona pieptului. lobul occipital al encefalului şi unele păr(i din talamus . Creierul utili. ulburări care afectea#ă reţeaua vasculară cerebrală 2egiune 5e(eaua vasculară cerebrală ulburare mi%renă.entând apro imativ >C din %reutatea corporală.ă restul pro. inclusiv mecanismele şi controlul neurotransmi(ătorilor şi neurotransmisiei. Sistemul arterial vertebral alimentea. repre.

un semnal electric încă o dată.itorie în membrană.are elaborat. iar poten(ialul de ac(iune repre.un semnal chimic (cunoscut drept neurotransmi(ător). ori chimice. a poten(ialului de ac(iune. 1otenţialul de acţiune Neuronii au un mecanism de semnali. care Neurotransmisia sinapsă pot fi ori electrice. Se ini(ia. <nstitutul Lundbec$ vă încura3ea. la nivelul unei sinapse. .ă un semnal bioelectric.enta(i reac(iile şi doreşte să primească orice comentarii pe care le ave(i de făcut asupra con(inutului actual. depolari. şi de deschiderea canalelor de potasiu electrosensibile.ă poten(ialul de ac(iune şi determină o modificare tran.ă pe permeabilitatea lor selectivă la anumi(i ioni şi pe circula(ia lor prin canalele şi spa(iile din membrana plasmatică. cunoscut drept poten(ial de ac(iune . fapt care permite creşterea eflu ului de ioni de potasiu dinspre celulă. sau urcare. . care se ba. fapt care reduce influ ul de sodiu.o Comunicarea dintre neuroni este posibilă datorită sinapselor.n ma3oritatea . La nivelul neuronului postsinaptic. 7a. pentru a restabili poten(ialul membranar ne%ativ de repaus. &eurotransmisia Mai multe informaţii despre3 într.a de ascensiune. +cest lucru produce fa. dincolo de sinapsă.a descendentă a poten(ialului de ac(iune este cau. semnalul chimic este reconvertit într.at în afara neuronului. care îi schimbă pe moment permeabilitatea de la permiterea ionilor de potasiu să treacă la permiterea ionilor de sodiu să treacă. determinat de un eflu re%ulat de ioni de potasiu şi o impermeabilitate la ionii de sodiu. care circulă de-a lungul a onului până la e tremitatea acestuia.mpreună.intă modificările tran.a tuturor capacită(ilor creierului în procesarea informa(iilor. aceste două mecanisme de semnali.itiv pentru scurt timp.ea.itorii din acest poten(ial membranar de repaus.4entru a men(ine con(inutul @rain 9 plorer cât mai corect posibil. care este difu. Neuronii în repaus au un poten(ial membranar ne%ativ. la neuronul vecin. însemnând că poten(ialul membranar devine po. 4entru ma3oritatea tipurilor de a oni .ată de închiderea ulterioară a canalelor de sodiu. precum şi orice su%estii în le%ătură cu subiectele ce ar putea fi incluse în viitor.area ini(ia.ă în mod activ să vă pre. 8eschiderea în membrană a canalelor electrosensibile permite ionilor de sodiu să scadă %radul de concentra(ie pentru a intra în celulă. +ici semnalul electric este convertit într.are ' poten(ialele de ac(iune şi semnalele sinaptice ' sunt ba.

ut lacătul.ării chimice. +deseori se utili. iar unul sau mai mul(i neurotransmi(ători sunt elibera(i în fanta sinaptică . Cheia (neurotransmi(ătorul) poate doar să deschidă (active. membrana este hiperpolari. modificarea poten(ialului membranar atra%e activarea canalelor de calciu. producerea de neutrotransmi(ători se opreşte.a(i în fanta sinaptică şi se lea%ă de anumi(i receptori de pe membrana neuronului postsinaptic sau de un autoreceptor. când sunt difu. 1ipersensibilitatea autoreceptorilor poate fi implicată în de. +proape fiecare neurotransmi(ător se poate le%a de mai multe tipuri de receptori. iar fiecare neurotransmi(ător poate ini(ia diferite semnale la nivelul neuronului postsinaptic. Neurotransmisia într. semnalul sau impulsul electric este transmis pe calea neuronală. noradrenalina şi %lutamatul. 2olul răspunsurilor receptorilor -ulte tulburări psihice. 5eceptorii şi autoreceptorii sunt sensibili la concentra(ia neurotransmi(ătorilor din fanta sinaptică. %emnalul sinaptic Ddată ce poten(ialul de ac(iune a3un%e la e tremitatea a onului.ă un poten(ial de ac(iune. eflu ul ionilor de potasiu dinspre celulă este mai mare decât în timpul stării de repaus şi. Neurotransmi(ătorii sunt produşi şi stoca(i în interiorul unui neuron şi sunt elibera(i doar în urma depolari.ă ipote.voltarea depresiei. /otuşi. Ddată ce poten(ialul de ac(iune a fost ini(iat. poten(ialele de ac(iune sunt urmate de o hiperpolari. sunt asociate fie cu un e ces sau o insuficien(ă de neurotransmi(ători. precum serotonina. +cest lucru creea.o +ceastă creştere a calciului intracelular determină ca ve. transmi(ătorul trebuie să fie apoi rapid îndepărtat din fanta sinaptică. /oate acestea accentuea. 4e parcursul acesteia.are tran.ă eliberarea neurotransmi(ătorului din neuronul presinaptic ' atunci când aceşti receptori presinaptici sunt complet ocupa(i.e) un lacăt (receptorul) dacă se potriveşte perfect în %aura cheii (locul de le%are a neurotransmi(ătorului) cu care este prevă. în consecin(ă.ată în raport cu valoarea sa normală de repaus. determinând modificarea poten(ialului membranar.celulelor nervoase.ă comple itatea semnali.a )lacătului şi cheii* pentru a ilustra interac(iunea dintre un neurotransmi(ător şi receptorul său. pentru a permite celulei postsinaptice să se an%a3e. precum depresia.un alt ciclu de %enerare a unui semnal.iculele sinapsă sinaptice să se unească cu membrana presinaptică.itorie.e într.ă un poten(ial postsinaptic e citator sau inhibitor care schimbă e citabilitatea neuronului postsinaptic şi ini(ia.ării neuronale. +stfel. Le%area unui neurotransmi(ător de receptorul său pe membrana postsinaptică poate activa canalele din neuronul postsinaptic.ea. +utoreceptorii re%lea. se acordă un tot mai . care permite Mai multe informaţii despre3 creşterea concentra(iei ionilor de calciu din neuronul presinaptic.

Neurotransmi(ătorii pot fi împăr(i(i în două %rupe ' cea )clasică*. neuropeptidele.a privind influen(a monoaminei asupra depresiei sus(inea că în creierul persoanelor cu depresie e istă o concentra(ie scă.ul inhibitorilor selectivi ai recaptării serotoninei. /otuşi. a neurotransmi(ătorilor cu moleculă mică şi cea a neurotransmi(ătorilor mai mari. D su%estie alternativă ar fi că antidepresivele pot cau. se poate ca mai pu(ini neurotransmi(ători să fie elibera(i înainte ca producerea să fie )oprită*.ută de monoamine. dar e istă dove. aminele bio%ene (dopamina. &eurotransmiţătorii Moleculele neurotransmiţătorilor În mare. 8rept urmare. noradrenalina.n cate%oria neurotransmi(ătorilor cu moleculă mică. serotonina şi histamina) sunt adeseori considerate un %rup separat datorită similarită(ii lor în ceea ce priveşte proprietă(ile lor chimice.o ida.ă eliberarea monoaminei prin intermediul unui mecanism de feedbac$. D altă teorie este că depresia creşte sensibilitatea autoreceptorilor presinaptici care moderea. <pote. iar concentra(iile reduse ale neurotransmi(ătorilor pot produce un răspuns care să fie mai aproape de normal.aminobutiric E+@+ Elicina Elutamat +spartat Efect postsinaptic 9 citator <nhibitor <nhibitor 9 citator 9 citator . &eurotransmiţătorii cu moleculă mică ip &eurotransmiţător +cetilcolina +minoaci.i +cid %ama.mare interes rolului pe care îl poate avea în afec(iunile psihiatrice modificarea răspunsului receptorilor la neurotransmi(ători. actualmente se consideră că în depresie s. + fost dificil să se se dovedească producerea re%lării ascendente în rândul pacien(ilor cu depresie.ar putea să e iste o creştere a numărului total de receptori postsinaptici.ultat o creştere a concentra(iei de monoamine de care este nevoie pentru a produce un răspuns.i că tratamentul cu antidepresive reduce numărul de receptori ' acest efect al antidepresivelor este uneori cunoscut drept )re%larea descendentă* a receptorilor. +ceastă )re%lare ascendentă* a receptorilor ar avea ca re. mai de%rabă decât o diminuare a moleculelor de monoamine. +cest fenomen este destul de bine dovedit în ca.a o creştere a sensibilită(ii receptorilor postsinaptici. .ei. antidepresivelor triciclice şi inhibitorilor monoamin.

scoar(ei cerebrale şi coloanei vertebrale . punte şi forma(iunea reticulată din creier.+mine bio%ene 8opamina Noradrenalina Serotonina 1istamina 9 citator 9 citator 9 citator 9 citator 7ace(i clic pe le%ăturile din tabelul de mai sus pentru a citi mai multe despre unii din cei mai importan(i neurotransmi(ători. inclusiv cu re%larea somnului. 9ste sinteti. serotonina are anumite efecte importante. percep(ia durerii. aceasta 3oacă un rol foarte important în mai multe func(ii ale creierului. punte şi bulb. +ceste căi serotoniner%ice se e tind amplu pe tot cuprinsul trunchiului cerebral . iar neuronii noradrener%ici se află în locus ceruleus . +ceşti neuroni se ramifică în scoar(ă.i(iei. serotonina a fost asociată cu o mare varietate de func(ii. tensiunea arterială şi activitatea hormonală. +lături de controlul dispo. în mod special implicând sistemul %astrointestinal şi pe cel cardiovascular.encefaln .encefal. &eurotransmiţători de tip neuropeptide 1ormonul de eliberare a corticotropinei Corticotropina (+C/1) @eta. temperatura corporală. 9liberarea de noradrenalină tinde să crească nivelul . La nivelul creierului. talamus şi me. un %rup de nuclei aflat în centrul forma(iunii reticulate din me.ată din amino acidul triptofan. &oradrenalina Noradrenalina este clasificată drept un neurotransmi(ător monoamină.ată în principal în căile nervoase care provin din nucleii rafeului. .endorfina Substan(a 4 Neurotensina Somatostatina @radi$inina 2asopresina +n%iotensina << %erotonina 8eşi SNC con(ine mai pu(in de >C din cantitatea totală de serotonină din corp. hipocamp .n afara creierului. serotonina este locali.

ă importantă a efectelor secundare.o varietate de func(ii. -edicamentele care afectea.ofreniei.ă neurotransmi(ătorii monoamină. di%estia.ă blocând receptorii coliner%ici. 6n neurotransmi(ător poate fie să )e cite* neuronul vecin.voltarea schi.ă func(ii precum ritmul cardiac. schimbările la nivelul activită(ii noradrener%ice pot induce în mod sistematic schimbări într.ă.n afara creierului. precum antidepresivele triciclice. .se de anumi(i receptori de pe membrana neuronală postsinaptică. iar această activitate coliner%ică este o cau. secre(ia de salivă şi func(ia ve.activită(ii e citatorii din creier. +fla(i mai multe despre noradrenalină şi serotonină Dopamina 8opamina este clasificată tot drept un neurotransmi(ător monoamină şi se %ăseşte în %rupuri foarte specifice de neuroni. D concentra(ie scă. precum erostomia. sau să )inhibe* neuronul vecin.ocorticolimbică şi tuberohipofi. suprimându. tensiunea arterială şi activitatea %astrointestinală. noradrenalina 3oacă un rol important în sistemul nervos simpatic ' sistemul care coordonea.heimer. sporindu. numi(i împreună %an%lionii ba. iar căile noradrener%ice sunt considerate a fi în mod special implicate în controlul func(iilor.i activitatea. precum aten(ia sau e cita(ia.area severă a acestor căi este cau. activitatea unui neuron depinde de echilibrul dintre numărul de procese e citatorii şi inhibitorii care îl afectea.ă activitatea coliner%ică produc modificări în aceste func(ii ale corpului.ă* sau )este transmisă* în căile coliner%ice.ă răspunsul de tip )luptă sau fu%i*. care sunt concentrate în principal în re%iuni specifice ale trunchiului cerebral şi se consideră că sunt implicate în func(iile co%nitive.ară. în timp ce o creştere a concentra(iei de dopamină are un rol în de. Neuronii dopaminer%ici sunt amplu distribui(i în tot creierul în trei importante sisteme (căi) ale dopaminei& calea ni%rostriată. Le. me.n afara creierului. +cest lucru e plică profilul vast al efectelor secundare asociate cu medicamentele care afectea. 6nele antidepresive ac(ionea. iar acestea pot avea .icii.i astfel activitatea. în special în memorie.ută de dopamină la nivelul creierului este un factor care contribuie la apari(ia bolii 4ar$inson. 2eceptorii neurotransmiţătorilor Neurotransmi(ătorii îşi e ercită efectul le%ându. .a probabilă a bolii +l. Acetilcolina +cetilcolina )ac(ionea. +şadar. .n %eneral.ali. inclusiv ritmul cradiac. acetilcolina este principalul neurotransmi(ător din sistemul nervos parasimpatic ' sistemul care controlea.

controlul 9 citare neuronală. vasoconstric(ie cerebrală A.ii acestor receptori includ neurotransmi(ători e citatori. trombocite an ietate A. SN+ A. 5eceptorii cupla(i cu proteina E sunt cunoscu(i ca receptori metabotropici sau len(i. fie inhibă neuronul.a. Li%an.i A.1/> Creier. A. precum %lutamatul şi %licina. 2eceptorii serotoninici ipe Distribuire 2oluri presupuse <nhibi(ie neuronală.i sau ionotropici. A.ilor neurotransmi(ătorilor inhibitori. +ceşti receptori nu sunt în mod precis nici e citatori.ncărcătura po. Le%area acestor li%an. A. le%area li%an. într.1/"8.1/>C . efecte comportamentale.itivă sau ne%ativă care intră în celulă fie e cită.ă ac(iunile neurotransmi(ătorilor e citatori şi inhibitori clasici. muşchi nete.1/>+.i. %lutamatului. sistemul E<. A.1/"+. dopaminei (8" şi 8>).1/"@. iar ca e emple avem receptorii E+@+. Creier F.@. inimă. .1/# SNC.i sunt cunoscu(i şi ca receptori rapi. Stimularea unui receptor activat de li%and dă posibilitatea unui canal din receptor să se deschidă şi să permită influ ului de clorură şi potasiu să intre în celulă. G Erea(ă. E< Necunoscut 2eceptorii noradrenalinei . 5eceptorii cupla(i cu proteina E sunt le%a(i în mod indirect de canalele ionice prin intermediul unui al doilea sistem mesa%er. muşchilor nete. -a3oritatea receptorilor neurotransmi(ătorilor pot fi împăr(i(i în două tipuri ' receptori activa(i de li%and şi receptori cupla(i cu proteina E. aspartatul. vasoconstric(ie. 4e de altă parte. plămâni. nici inhibitori şi re%lea.1/! Sistemul limbic. nervii intestinali A. precum E+@+ şi %licina. an ietate 9 citare neuronală.1/A. precum %lutamatul şi. +ceşti receptori tind să aibă un efect inhibitor dacă sunt le%a(i de proteina Ei din membrana celulară şi un efect mai e citator dacă sunt le%a(i de proteina Es. vase efecte comportamentale. +ceşti receptori activa(i de li%an. A. depresie.i de receptor produce un poten(ial postsinaptic e citator (44S9).o măsură mai mică.1/" Creier.loc simultan. de sân%e. care implică proteinele E şi adenilat cicla. produce un poten(ial postsinaptic inhibitor (44S<).

muşchi nete.ofrenieH rol în în 8e tip 8". rol schi. inimă.i -! Elande. !. Creier. secre(ie de acid %astric <nhibi(ie cardiacă.i.i A 8e tip 8>.ip Distribuire pancreas. controlul muşchilor nete. scheletici @eta" <nimă. 8intr. şi postsinaptici . acestea pot activa anumi(i receptori pre. neuromusculară NN 8endritele corpului post%an%lionar Cotransmisie terminal <nhibitor. neuropeptidele se pot comporta şi drept cotransmi(ători. schi. creier @eta! Celule postsinaptice 2eceptorii dopaminei ip Distribuire 2oluri presupuse Stimulator. inclusiv neurotransmi(ătorii de tip neuropeptide şi neurotransmi(ătorii cu moleculă mică.i @eta> 4lămâni. nete.-uşchi stria(i.i +lfa> Creier.i. muşchi 5ela area bronhiilor. muşchi nete.i muşchi 2asoconstric(ie.ofrenieH 2oluri presupuse 9 citare SNC. muşchi nete. vasodilatare efectoare Stimulare a celulelor efectoare +lfa" Creier. Creier. 4e lân%ă faptul că se comportă ca nişte adevăra(i neutrotransmi(ători. # nervos presinaptic 2eceptorii acetilcolinei ip Distribuire -" Nervi -> <nimă. nervi. Ca şi cotransmi(ători. sistem cardiovascular. inhibi(ie neuronală Contractarea vasodilatare Necunoscut Necunoscut 3onc(iune /ransmisie neuromusculară celular /ransmisie %an%lionară muşchilor nete. efect presinaptic în E< (rela ant) 5itm cardiac (creştere) creier. muşchi nete.un sin%ur terminal nervos pot fi elibera(i mai mul(i neurotransmi(ători diferi(i. 2oluri presupuse 2asoconstric(ie. endoteliu -# HSNCH -A HSNCH N.

ile care sus(in acest lucru re. 2ecaptarea şi degradarea monoaminei 8upă eliberarea din membrana presinaptică.ultă din faptul că se consideră că ma3oritatea antidepresivelor eficiente ac(ionea. depresia. a receptorilor acestora.ă efectul neurotransmi(ătorului. precum noradrenalina şi serotonina.ate* sunt de%radate de en.a din sinapsă.ă modificând fie metabolismul serotoninei şi0sau al noradrenalinei. +cesta stopea. monoaminele )utili. 9ste posibil ca aceşti neurotransmi(ători şi al(ii să 3oace un rol crucial în fundamentul patolo%ic al bolilor şi tulburărilor mentale. uneori ac(ionând individual. alteori împreună (după cum se arată în schema de mai 3os). schi.n(ele%erea numeroşilor neurotransmi(ători. 8obândirea acestei cunoaşteri a condus la de. serotonina şi noradrenalina sunt eliminate din sinapsă prin procesul cunoscut drept recaptare. noradrenalina şi dopamina sunt implicate în controlul multora din stările noastre mentale. boala 4ar$inson. tulburările an ioase şi mi%renele . loca(iile şi interac(iunile unora cu ceilal(i a fost importantă în elaborarea medicamentelor pentru bolile mentale. fie sensibilitatea receptorilor la aceşti neurotransmi(ători.ofrenia.ime.voltarea unor produse de succes pentru multe afec(iuni cerebrale.pentru a modifica sensibilitatea membranei neuronale la ac(iunea neurotransmi(ătorilor )clasici*. precum monoamin o ida. inclusiv epilepsia. . . Serotonina. . -ulte din dove.n plus.

mirosul. 9liberarea unui neurotransmi(ător poate fi afectată şi de o varietate de al(i neurotransmi(ători .ă în medie "::: de cone iuni sinaptice cu al(i neuroni.ină în câteva re%iuni diferite ale creierului. eliberarea neurotransmi(ătorului poate fi redusă de pre. E+@+er%ice. Neuronii şi sinapsele sunt incluse în modele specifice ale creierului. sinte#ă şi eliberare Noradrenalina este sinteti. producând circuite neuronale comple e. +ceasta este cunoscută drept inhibi(ie presinaptică. Adrenoreceptorii şi receptorii 56 postsinaptici 9 istă două tipuri principale de receptori ai noradrenalinei. +ceşti receptori sunt numi(i heteroreceptori.Controlul presinaptic al eliberării neurotransmiţătorilor 9liberarea unui neurotransmi(ător din terminalul său nervos nu depinde doar de traversarea unui poten(ial de ac(iune . a onii acestor neuroni se e tind în tot creierul şi influen(ea. 8e e emplu. de e emplu.n anumite sinapse. ci şi de concentra(ia intersinaptică a transmi(ătorului.imea me. 7iecare neuron din creier reali. . dopaminer%ice şi serotoner%ice. %ustul şi atin%erea. cât şi de pe cea postsinaptică. noradrenalina este sinteti. I" şi J". vederea. şi anume în locus ceruleus .ultat speciali. &oradrenalina 4ocali#are. precum sinapsele noradrener%ice. stimularea receptorilor serotoninei din terminalele noradrener%ice poate conduce la creşterea eliberării de noradrenalină.ă aproape tot or%anul.ată în principal de neuronii din trunchiul cerebral . iar creierul con(ine între o sută de trilioane şi un septilion de cone iuni sinaptice. . unde se poate le%a de anumi(i receptori ai noradrenalinei atât de pe membrana presinaptică. 9ste eliberată din ve. 7iecare neurotransmi(ător este alcătuit dintr.en(a unor concentra(ii mari ale transmi(ătorului în fanta sinaptică . precum sunetul.area diferitelor re%iuni ale creierului pentru diferite func(ii şi permite inte%rarea informa(iilor. afla(i în membrana postsinaptică .iculele sinaptice în fanta sinaptică .ată din tiro.encefalului . cele mai importante fiind cele din profun. Cel mai important este subtipul J". care se află în punte = corpurile celulare ale neuronilor dopaminei sunt %rupate în câteva re%iuni ale creierului.ea.un număr mic de neuroni ale căror corpuri celulare sunt %rupate în anumite re%iuni din creier. în substan(a nea%ră . +cest lucru are ca re. care are un efect stimulator asupra neuronului postsinaptic. /otuşi.

ată în neuronul presinaptic din triptofan.2eceptorii presinaptici 7 . dar acesta este mediat şi de canalele ionice şi de alte proteine. 2eceptorii postsinaptici 8/ . care se află în membrana postsinaptică. +ctivarea acestui receptor are un efect ne%ativ.adoar în neuronul presinaptic şi nu poate fi de%radată de CD-/.ultat o eliberare crescută de noradrenalină din neuronul presinaptic.ă în neuronul presinaptic. Degradarea serotoninei Spre deosebire de noradrenalină. fie de CD-/.ă cea mai mare parte din creier. 2eceptorii postsinaptici 8/ 6A 5eceptorul A1/"+ are un efect ne%ativ asupra propa%ării impulsului nervos. +ctivarea receptorului presinaptic J> are ca re. Spre deosebire de membrana postsinaptică. sinte#ă şi eliberare Serotonina (A1/) este sinteti. activarea receptorului >+ are un efect stimulator asupra transmisiei impulsului nervos. . principalul tip de adrenoreceptor %ăsit pe membrana presinaptică este receptorul I>.ute de noradrenalină din fanta sinaptică determină activarea sa.iculele sinaptice în fanta sinaptică unde se poate le%a de receptorii săi specifici. inhibând eliberarea noradrenalinei din neuronul presinaptic. 2eceptorii presinaptici 5.ultat inhibarea impulsului nervos. Degradarea noradrenalinei Noradrenalina este de%radată fie de monoamin o ida. Ca şi noradrenalina.A Spre diferen(ă de receptorul A1/"+. iar fibrele nervoase ale serotoninei inervea. Nivelele scă. serotonina este eliberată din ve. %erotonina 4ocali#are. serotonina este de%radată de monoamina o ida. Le%area serotoninei de receptorul său determină deschiderea canalelor ionice şi activarea altor proteine. având ca re.

6tili. e perimentăm stresul sau o boală.voltarea noilor tratamente şi strate%ii de preven(ie.ând aceste sisteme de clasificare. sinapselor şi neurotransmi(ătorilor în rândul persoanelor cu afec(iuni cerebrale este esen(ială pentru de.ă un tratament care să prevină de%radarea serotoninei pentru a trata aceste tulburări afective. Chiar şi mici modificări la nivlul sistemelor de neurotransmi(ători pot contribui la apari(ia problemelor neurolo%ice sau a afec(iunilor cerebrale.voltat de +socia(ia +mericană de 4sihiatrie şi -anualul de 8ia%nostic şi Statistică a /ulburărilor -entale (8S-). de.ă flu ul de informa(ii. 1si!oterapie .voltate de %rupuri de psihiatrii e per(i pentru a permite clinicienilor să dia%nostiche. este Clasificarea <nterna(ională a @olilor.i(ie sunt asociate cu nivele reduse ale serotoninei. 6tili. Sistemele de clasificare au fost de. care pot uşura suferin(a provocată de ceea ce poate fi o boală e trem de debilitantă. %uvernată de e perien(ele vie(ii. adică a conştien(ei. . 9işă informativă3 Scale de evaluare.e în mod precis afec(iunile cerebrale.i(iei sale structurale şi chimice. Citi(i mai mult despre scalele de clasificare şi evaluare pentru afec(iunile cerebrale. +l doilea. Neurotransmi(ătorii 3oacă un rol ma3or în controlul stării mentale. utili. simptomele afec(iunilor cerebrale sunt definite şi %rupate în mod clar.":).%erotonina şi tulburările de dispo#iţie -ulte tulburări de dispo. al emo(iilor şi comportamentului. iar acest lucru afectea. 4rimul. Afecţiunile cerebrale. Comple itatea creierului nu se încheie la nivelul compo.ate în mod obişnuit în toată lumea. 4artea ": (<C8. când ne formăm o amintire. se poate determina care este boala mentală de care suferă o anumită persoană şi se pot elimina celelalte boli care pot avea simptome similare.ea. +deseori se utili.ate în principal în S6+. structura biochimică a creierului nostru se modifică la nivel neuronal. care este mai mult utili.o continuă modificare.n(ele%erea modificărilor circuitelor. +ceasta este cunoscută drept plasticitatea neuronală. 8e fiecare dată când învă(ăm ceva nou. iar simptomele multor afec(iuni cerebrale sunt hetero%ene şi adeseori diverse.ând aceste %hiduri. %isteme de clasificare Creierul este foarte comple . Creierul este un or%an dinamic şi se află într.at în 9uropa. 9 istă două sisteme care sunt utili.

Câteva tipuri de medicamente antidepresive sunt inhibitori ai recaptării serotoninei.se de receptor şi împiedicând ca transmi(ătorul natural să se le%e acolo.a. un anta%onist întrerupe ac(iunea neurotransmi(ătorului. respectiv anta%onişti. 6n a%onist inhibă sau blochea. precum antidepresivele. noradrenalinei sau a amândorora.uale includ psihoeduca(ia. 4e de altă parte. 9 istă câteva abordări terapeutice diferite care sunt adecvate pentru anumite tulburări neurolo%ice. +daptarea receptorului este un mecanism care pare să aibe un rol esen(ial în efectele pe termen lun% ale unor medicamente psihotrope. +cestea includ& Efecte presinaptice -edicamentele psihotrope pot afecta sinte. -ulte medicamente. +bordările terapeutice u. 8eterminarea mecanismului de ac(iune a multor medicamente psihotrope a facilitat în(ele%erea mecanismelor moleculare care stau la ba. individual.comportamentală (C@/). 8e asemenea.n pre. Citi(i mai multe despre psihoterapie.ă ac(iunea unui neurotransmi(ător.ă în mod selectiv una sau mai multe etape din sinte. necesită o administrare cronică sau pe termen lun% pentru a produce un efect terapeutic. iar asocierea terapiei nefarmacolo%ice cu cea farmacolo%ică este de obicei cea mai eficientă op(iune de tratament pentru aceste persoane. stocarea.a. eliberarea şi recaptarea neurotransmi(ătorilor şi pot suprima sau accentua ac(iunea neurotransmi(ătorilor.a unor boli. eliberarea. iar aceasta poate fi direc(ionată nu numai către persoana bolnavă. deseori le%ându. -edicamentele psihotrope îşi e ercită efectele în mai multe feluri. psihoterapia co%nitiv. ac(iunea sau de%radarea unui neurotransmi(ător. fie prin inactivarea receptorilor postsinaptici. iar acest lucru se .<mpactul mediului şi al e perien(elor noastre asupra stării noastre mentale este actualmente mai bine în(eles decât în trecut.ă modificând transmiterea sinaptică fie prin activarea.ent 4sihoterapia este recunoscută ca fiind o componentă importantă a tratamentului persoanelor cu tulburări neurolo%ice. iar această sporire a cunoaşterii a schimbat în mod semnificativ modul în care sunt %estionate şi tratate anumite afec(iuni cerebrale. interven(iile la nivelul familiei. Efecte postsinaptice -a3oritatea medicamentelor psihotrope ac(ionea. .ul de substan(e. terapia de %rup şi terapia specifică pentru un ca. +ceste medicamente sunt cunoscute drept a%onişti. educa(ia trebuie să fie recunoscută drept o componentă importantă a %estionării bolii. erapia farmacologică -edicamentele psihotrope afectea. precum terapia pentru abu. inte%rarea. ci şi către familia sau prietenii acesteia.

noradrenalina. schimbări care survin ulterior efectelor biochimice ini(iale.ofrenia /ulburările de somn +ccident vascular cerebral Afecţiunile cerebrale -n prim+plan Introducere .ime sunt implicate în catabolismul aminelor bio%ene. precum serotonina.ime ma3ore implicate în catabolismul neurotransmi(ătorilor )clasici* sunt monoamin o ida.a şi acetilcolinestera. E:ploraţi următoarele afecţiuni cerebrale şi aflaţi modul -n care creierul este afectat de fiecare din aceste boli3 /ulburări de an ietate /ulburări bipolare 8emen(a 8epresia 9pilepsia -i%renele Sclero. dopamina şi acetilcolina.a multiplă /ulburarea de panică @oala 4ar$inson Schi. In!ibiţia en#imatică Cele două en.ime conduce la creşterea concentra(iilor şi activită(ilor neurotransmi(ătorilor relevan(i. +ceste en.poate datora modificărilor subtile din func(ia receptorului. <nhibarea acestor en.a.

Creierul este cel mai comple or%an din corpul uman, atât în ceea ce priveşte structura sa, cât şi compo,i(ia chimică. 4rin contribu(ia %enelor noastre, e perien(elor de via(ă şi mediului din 3urul nostru, creierul primeşte, coordonea,ă şi diseminea,ă informa(iile pentru a controla modul în care %ândim, ne comportăm, învă(ăm şi sim(im. 4entru aceasta, toate cele o sută de miliarde de celule din acest or%an comple trebuie să comunice în mod eficient unele cu celelalte, iar nereali,area acestui lucru poate cau,a sau poate contribui la apari(ia disfunc(iilor cerebrale şi la boala mentală.

ulburările an:ioase
Introducere
/ulburările an ioase sunt un %rup de sindroame (ve,i /abelul ") caracteri,ate de simptome precum nelinişte e cesivă, temeri intense, hipervi%ilen(ă şi0sau simptome somatice, în absen(a unei situa(ii periculoase. abelul 63 Manualul de Diagnostic şi %tatistică a ulburărilor Mentale I$ 'D%M+I$0 Definiţia ; ulburărilor an:ioase"
• • • • • • • • • • •

/ulburarea de panică, cu şi fără a%orafobie +%orafobia, fără un istoric de tulburare de panică /ulburarea an ioasă socială (/+S) 7obii specifice /ulburarea obsesiv;compulsivă (/DC) /ulburarea de stres post;traumatic (/S4/) /ulburarea acută de stres /ulburarea an ioasă %enerali,ată (/+E) /ulburarea an ioasă datorată unei afec(iuni medicale %enerale /ulburarea an ioasă indusă de consumul de substan(e /ulburarea an ioasă nespecificată

/ulburările an ioase sunt cele mai comune din toate tulburările psihice (5obins et al, "KB#), iar studiile recente trans;na(ionale indică faptul că sunt în mod considerabil prevalente. .n plus, două dintre tulburările an ioase sunt printre cele patru cele mai comune afec(iuni medicale din S6+= celelalte două sunt, de asemenea, îndeaproape asociate cu an ietatea. 7obiile sunt cea mai comună tulburare an ioasă, urmate de depresie, abu,ul de substan(e şi /DC (Larno et al, "KBB).

Studiile de farmaco;economie su%erea,ă că o treime din toate costurile aferente bolilor mentale survin datorită tulburărilor an ioase (8upont et al, "KKG), iar povara economică a tulburărilor precum /+S (Schneier et al, "KK>b) şi /DC (1ollander, "KKG= 8upont et al, "KKA) este e trem de mare. /ratamentul tulburărilor an ioase s;a modificat substan(ial în ultimii ,ece ani, în mare parte datorită de,voltării unor a%en(i mai si%uri, care nu sunt pe ba,ă de ben,odia,epine, în special inhibitorii selectivi ai recaptării serotoninei (<S5S). <S5S au fost ini(ial de,volta(i pentru tratamentul depresiei şi s;au dovedit eficien(i în tratamentul an ietă(ii datorită activită(ii lor serotoner%ice. Citi(i mai multe despre tratamentul tulburărilor an ioase. +ceastă ,onă a @rain 9 plorer oferă o privire de ansamblu asupra cau,elor şi tratamentului tulburărilor an ioase, fără a se concentra asupra vreuneia dintre tulburări.

Epidemiologie
/ulburările an ioase sunt prevalente în mod semnificativ, afectând apro imativ KC din popula(ia S6+ (5e%ier et al, "KBB), iar estimările su%erea,ă că "K.AC dintre femei şi BC dintre bărba(i (5obins et al, "KB#) suferă de o tulburare an ioasă. .n mod u,ual, depresia apare în paralel cu tulburările an ioase, iar >:'FAC dintre persoanele care suferă de an ietate de,voltă şi depresie. -ai mult decât atât, peste KAC dintre persoanele cu depresie au cel pu(in un simptom de an ietate& >KC au pre,entat atacuri de panică şi #>C au e perimentat an ietate somatică. Cele mai frecvente tulburări an ioase care înso(esc depresia sunt tulburarea de panică, tulburarea an ioasă %enerali,ată (/+E) şi tulburarea an ioasă socială (/+S) (7aMcett şi Lravit,, "KK!). Citi(i mai multe despre comorbidită(ile tulburărilor an ioase. .n mod tradi(ional se credea că tulburările an ioase sunt mai pu(in prevalente în rândul persoanelor în vârstă decât în rândul adul(ilor tineri şi că tulburările an ioase cu debut târ,iu sunt rare (4almer et al, "KKG). /otuşi, se estimea,ă că prevalen(a e actă a tulburărilor an ioase în rândul vârstnicilor este semnificativ complicată de numeroase alte comorbidită(i psihice şi medicale pre,ente la nivelul acestui %rup de vârstă. /ulburările an ioase se pre,intă adeseori alături de simptome fi,ice care maschea,ă boala subiacentă. -ai mult decât atât, criteriile de dia%nostic pentru tulburările an ioase au fost de,voltate pornind de la studiile la tineri adul(i, e clu,ând popula(ia în vârstă. 8atele epidemiolo%ice recente su%erea,ă că tulburările an ioase în rândul vârstnicilor sunt mai prevalente decât se credea anterior. 8atele asupra tulburării de panică, tulburării de stres post;traumatic (/S4/), fobiilor, /+S, tulburării obsesiv;compulsive (/DC) şi /+E au demonstrat că aceste tulburări sunt semnificative din punct clinic în rândul persoanelor cu vârsta peste FA de ani (Lrasuc$i et al, "KKB). Studiul 9pidemiolo%ic Catchment +rea,

desfăşurat de <nstitutul Na(ional de Sănătate -entală, a indicat că prevalen(a combinată a tulburării de panică, /DC şi a fobiilor s;a situat între A.GC şi !!C în rândul persoanelor în vârstă (Neni$e, "KKF). 7obiile au fost cea mai comună tulburare psihică în rândul femeilor vârstnice şi a doua cea mai comună tulburare la bărba(ii vârstnici, iar apro imativ ":'"AC dintre femeile cu vârsta peste FA de ani au e perimentat an ietatea într;o măsură suficient de severă pentru a necesita interven(ia medicală. 6n studiu cu subiec(i vârstnici care locuiau în imobile comunitare a demonstrat că >:C din popula(ia studiată a e perimentat nivele în%ri3orătoare de an ietate, iar în cadrul cabinetelor de medicină primară s;a observat că ocuren(a an ietă(ii creşte odată cu vârsta, aproape !:C dintre persoanele cu vârsta de G: de ani pre,entând an ietate. Numeroşi factori, precum pierderea prietenilor şi a celor dra%i, de%radarea sănătă(ii, declinul intelectual, sentimentele de nea3utorare şi inutilitate şi pierderea controlului asupra mediului lor imediat, precum şi schimbările neurolo%ice care survin cu vârsta, îi pot sensibili,a pe vârstnici, astfel încât să de,volte an ietate.

Diagnostic
4rimele simptome ale unei tulburări an ioase (ve,i /abelul >) survin de obicei relativ timpuriu în via(ă, iar evolu(ia bolii este adeseori cronică, cu episoade recurente sau de recidivă şi cu perioade de di,abilitate. /ulburările an ioase sunt manifestări mentale şi psihice ale an ietă(ii. Sentimentele de an ietate nu pot fi atribuite unui pericol real şi se pre,intă fie sub forma unor atacuri, fie sub forma unei stări persistene. abelul ,3 %imptomele u#uale ale tulburărilor an:ioase

9obia3 o teamă nefirească, ira(ională fa(ă de un obiect sau o situa(ie, despre care persoana an ioasă reali,ea,ă că nu este periculos0periculoasă, însă continuă să ia măsuri de a;l0 a o evita Egodistonic3 %ânduri, sentimente sau ac(iuni care nu sunt obişnuite sau care nu se încadrea,ă într;un comportament normal (e%o OsineP= distonic OstrăinP) Compulsie3 un impuls, imbold sau o dorin(ă de a reali,a o ac(iune ira(ională, care reduce an ietatea şi care este vă,ut0vă,ută ca fiind e%odistonic0ă= spre e emplu, spălatul pe mâini în mod repetat sau numărarea paşilor făcu(i <bsesie3 o idee, emo(ie sau un %ând ori impuls care este repetitiv0ă, nedorit0ă şi care provoacă an ietate= spre e emplu, impulsul constant de a se spăla pe mâini sau de a număra obiecte= persoana an ioasă se poate sim(i neliniştită că s;a %ândit la o ac(iune, dar că nu a săvârşit;o 1anica3 o an ietate bruscă, copleşitoare care produce spaimă şi schimbări fi,iolo%ice şi psiholo%ice

teama de vărsături şi caracterul imperios sau teama fa(ă de activitatea ve. evitând în mod voit situa(iile care sunt percepute ca fiind o şansă. 4rincipalele simptome ale fobiei sociale sunt înroşirea fe(ei. ira(ională fa(ă de anumite obiecte (de e emplu. înăl(imi). iar persoanele care suferă de fobie socială recunosc că au un comportament e cesiv şi ira(ional.ă o frică persistentă. animale precum şerpi sau păian3eni) sau situa(ii (precum . 9 emple de astfel de comportamente obsesive ar fi verificarea (dacă luminile sunt stinse) şi cură(atul (cură(enia casei sau i%iena personală). vid emo(ional. spa(ii publice sau locuri unde nu se poate ob(ine a3utor.intă o teamă marcantă de a fi în centrul aten(iei sau o frică de a se comporta într. ca aceste lucruri să se întâmple.ă un semnificativ disconfort emo(ional. tremuratul. Simptomele sau caracterul evitant cau.intă oricare dintre aceste simptome pot suferi de tulburarea de stres post. oricât de neînsemnată. 4ersoanele care pre. fra%mente de amintiri. ulburarea obsesiv+compulsivă 4ersoanele cu tulburare obsesiv. fapt ce provoacă un atac de panică 9işă informativă3 8ia%nosticul tulburărilor mentale Simptomele şi dia%nosticul unor anumite tulburări an ioase sunt discutate în detaliu mai 3os.ă %ânduri nedorite în mod repetat sau comportamente compulsive care par imposibil de oprit sau controlat. 9obia socială 4ersoanele cu fobie socială pre. +ceste temeri se manifestă în situa(iile sociale.ea.• Agorafobia3 frica de spa(ii a%lomerate. ulburarea de stres post+traumatic 4ersoanele care au trecut printr.un eveniment traumati. ulburarea an:ioasă generali#ată . precum mâncatul sau vorbitul în public sau e perimentarea unor situa(ii de %rup mic.borul cu avionul.un mod care va fi 3enant sau umilitor. sentimente de furie şi0sau iritabilitate şi pierderea capacită(ii de concentrare.icii urinare sau cea intestinalăr. 9obii specifice 4ersoanele cu o anumită fobie e perimentea.ant pot suferi coşmaruri recurente.traumatic (/S4/).compulsivă (/DC) e perimentea. depresie.

ă mai mult de !: de minute.a(iile de an ietate prind consisten(ă %radual şi atin% apo%eul după apro imativ !: de minute.intă atacuri de panică. /S4/ sau tulburarea depresivă ma3oră pre. înso(ite de simptome asociate care nu pot fi atribuite altor tulburări an ioase.ă un atac de panică separat în fiecare an. +tacurile de panică (şi tulburarea de panică) sunt asociate cu numeroase simptome. fobie socială.ată (/+E) este o formă obişnuită de tulburare an ioasă.a(ii de oboseală şi lipsă de ener%ie <ritabilitate. precum banii. clasificate de 8S-.ând& • • • • • • • • • • • palpita(ii transpira(ii tremurat dispnee sen. Sen. persoanele cu /+E. familia şi via(a socială. iar atacurile de panică arareori durea. +tacurile de panică încep brusc.ice. dureri de cap şi transpira(ii. Atacurile de panică +deseori.<2. inclu. Conform criteriilor 8S-.ice pe care le e perimentea. /+E se defineşte printr.a(ii de furnicături fiori sau înroşirea fe(ei ?bufeuri?. problemele de familie şi sarcinile %ospodăreşti.ă pe o perioadă de F luni sau mai mult.<2 ca inclu. adeseori persoanele care suferă de aceasta nu o consideră o formă de boală tratabilă şi în %eneral nu caută a3utor medical. adeseori fără un motiv anume şi fără ca ele să fi comis vreo %reşeală.ă le provoacă suferin(ă şi le pot afecta serios munca. Ddată a3unse la apo%eul atacului de panică.ând • • • • Sen. 4ersoanele cu /+E se simt an ioase în cea mai mare parte din timp.ilnice normale. +ceste sentimente dispar. făcându.a(ii de a se îneca sau de a se sufoca dureri toracice %rea(ă ame(eală sen.o an ietate sau nelinişte care durea.şi %ri3i pentru chestiuni . fobii specifice. muşchi tensiona(i 8ificultate de a adormi sau de a. tresăriri. +ceste atacuri nu indică întotdeauna o boală mentală şi un procent de ":C dintre persoanele care sunt de altfel sănătoase e perimentea. . precum tremurat. +n ietatea şi neliniştea resim(ite de persoanele cu /+E şi simptomele fi.şi men(ine somnul +lte simptome fi. ma3oritatea persoanelor sus(in că au un sentiment că ?vor muri? sau că ?vor înnebuni?.8eşi tulburarea an ioasă %enerali.

4ersoanele care au e perimentat cel pu(in două atacuri de panică neaşteptate şi care au de. palpita(ii.ber%.ultatele.i /abelul !).ate pentru a măsura %ravitatea tulburărilor psihice. +cesta este un test utili. pot suferi de tulburarea de panică. evolu(ia tuturor tulburărilor an ioase este de obicei cronică.+) este cel mai des utili.ă nea3utorare sau lipsă de speran(ă.itate şi alte simptome fi.at la scară lar%ă şi un criteriu acceptat în studiile clinice pentru a evalua re.ată pentru a determina severitatea simptomelor în rândul persoanelor cu tulburări an ioase. tensiune. /otuşi. Scala 1+-.i(ie depresivă. %cale de evaluare 9 istă multe scale de evaluare.ice (ve. "KK"). : Q 8ispo. abelul (3 Itemul = al %calei de evaluare /AM+A Dispo#iţie depresivă Necunoscut.verbale clare de depresie şi0sau lipsă de speran(ă. deşi el0ea încă nu e perimentea.voltat o preocupare sau o nelinişte persistentă că vor mai avea atacuri viitoare. Scala 1+-. 7recvent debutul are loc timpuriu în via(ă.+ are "# itemi şi a fost elaborată de -a 1amilton în "KAK. tulburări ale somnului. "KK").i(ie naturală. Evoluţia bolii 9volu(ia tulburărilor an ioase varia. pacientul arată în mod va% că ar fi mai deprimat decât de obicei. "KK"= Schat. " Q Când nu se poate stabili cu si%uran(ă dacă pacientul este mai abătut sau trist decât de obicei= spre e emplu.năde3de şi nea3utorare sau pacientul nu poate fi sustras semnelor non. iar tulburările an ioase sunt mai comune în rândul femeilor decât în rândul bărba(ilor (+n%st şi 2ollrath.+ măsoară %ravitatea simptomelor precum an ietate. ! Q 4acientul arată semne non. .verbale de depresie care domină interviul. dificultă(i în a respira. iar Scala 1amilton de evaluare a an ietă(ii (1+-. dispo. # Q 4acientul se remarcă prin de. nervo. utili. > Q Când pacientul este în mod clar mai preocupat de e perien(ele nelăcute.ă de la o anumită tulburare la alta şi de la o persoană la alta. cu simptome persistente şi cu afectarea func(ionării sociale adeseori mul(i ani după debutul bolii (+n%st şi 2ollrath. între vârsta de >: şi !: de ani.

cu modificări pro%resive de.ă că e istă un subtip de persoane care suferă de /DC şi care e perimentea.ofrenie (+ttiullah et al. >:::). 8e e emplu. Comorbiditatea /DC şi a schi.ă de obicei în adolescen(ă şi este adeseori confundată cu )timiditatea adolescen(ilor ' /+S nefiind recunoscută şi tratată în măsura necesară.entând o an ietate mai pronun(ată.un eveniment traumatic vor de. antecedente familiale în sfera afec(iunilor psihiatrice şi simptome de stres acut.ă /DC episodică şi un alt subtip al celor care suferă de /DC şi de o tulburare cronică cu ticuri. care nu intră în remisie. pre.ul persoanelor care suferă de tulburarea de panică (Leller. /+S este de obicei o tulburare an ioasă pe via(ă. 9volu(ia varia. doar o treime din persoanele cu /+S a3un% în remisie în termen de B ani. inclusiv se .ele fobiei îmbunătă(eşte consecin(ele pe termen lun% în ca.n această sec(iune se discută pe scurt evolu(ia câtorva tulburări an ioase. 9 istă dove. >:::= @reslau.ul persoanelor cu fobie socială. cronică. având rate scă. alături de %ravitatea şi durata simptomelor. evenimente de via(ă stresante şi sensibilitate la an ietate (Leller. comorbiditatea depresiei este un predictor important al consecin(elor tulburărilor an ioase (+n%st şi 2ollrath.ute de remisie şi rate moderate de recidivă în ca. 9 istă unele dove.i că e punerea la cau.a lun%ul timpului. ulburarea de stres post+traumatic (/S4/) este diferită de celelalte tulburări an ioase prin faptul că este necesară e perimentarea unui eveniment traumatic pentru ca boala să debute. • • • • • ulburarea an:ioasă socială (/+S) debutea. >::").i tot mai multe că evolu(ia tulburărilor an ioase la femei este diferită de cea la bărba(i.ofreniei este ridicată. "KKA).ă considerabil de la un individ la altul şi este semnificativ influen(ată de conservarea traumei şi de caracteristicile individului. >::!). Se consideră că această diferen(ă se asocia. +lături de traumă. Evoluţia anumitor tulburări an:ioase . deşi re. o afectare mai mare a vie(ii sociale şi re.ul remisiilor.e. Etiologie . +fec(iunile comorbide complică evolu(ia /S4/. al(i factori de risc pentru /S4/ sunt istoricul psihic. în compara(ie cu mai mult de două treimi în ca.ul căreia persoanele arareori e perimentea. afec(iuni comorbide. 9obia este o afec(iune cronică în ca. 9volu(ia /+E este influen(ată de mul(i factori.ul /S4/ (-c7arlane. >::!). iar depresia ma3oră şi abu. /S4/ are o evolu(ie lon%itudinală. de asemenea. "KK"). /otuşi.ultate mai slabe în compara(ie cu alte tulburări an ioase. anumite date recente su%erea. >::>) 9volu(ia tulburării obsesiv+compulsive (/DC) este.ul de substan(e sunt în special afec(iuni comorbide comune în ca. iar obsesiile şi compulsiile sunt mai comune în rândul persoanelor cu schi.ă cu ciclul hormonilor de reproducere la femei şi cu riscul afec(iunilor comorbide (4i%ott.volta /S4/. deşi nu toate persoanele care trec printr.ultatele nu sunt concludente (Nuster şi 1eimber%. ulburarea an:ioasă generali#ată (/+E) poate dura până la >: de ani.ă o ameliorare semnificativă fără interven(ie./ulburările an ioase pot fi înso(ite de depresie şi.

ă an ietatea. 7aptul că cel pu(in unii a%en(i antidepresivi.n mod interesant. +ntecedentele familiale şi factorii %enetici au fost de asemenea implica(i în etiolo%ia tulburărilor an ioase. cât şi depresia au în comun unele mecanisme etiopato%enice (@oulen%er et al.a că serotonina este importantă în etiolo%ia acestor boli. de%enerare despre care se crede că este provocată de o creştere a concentra(iilor de %lucocorticoi.ă an ietatea. "KBG. precum noradrenalina.echilibru la nivelul anumitor neurotransmi(ători din creier. Studiile au arătat că e istă o le%ătură între tulburările an ioase şi anumite re%iuni cerebrale şi că un de.intă o activitate crescută la nivelul nucleilor ba. precum hipotalamusul .a tulburărilor an ioase. hipocampic. mai ales în ca. +cest lucru se poate datora de%enerării dendritelor din această re%iune cerebrală. "KKG). +lte structuri cerebrale implicate în controlul emo(iilor.ul bolilor (7uller şi Ron%. 8eşi s. pot avea de asemenea o contribu(ie în pato%ene. +cest fapt este pus în eviden(ă şi de două studii care demonstrea. în ca.ul persoanelor cu tulburări an ioase. în special în corpul striat şi în alte re%iuni ale lobului frontal din pro.encefal.traumatic (/S4/).e simptomele an ietă(ii su%erea. care este implicat în stocarea amintirilor şi în elaborarea emo(iilor. Ipote#a serotoninei Sistemele serotoniner%ice sunt implicate în controlul an ietă(ii şi sunt aproape cu si%uran(ă implicate în pato%ene. .ul unor persoane care suferă de tulburare de stres post.i indusă de stres. "KK>). . cât şi celor corticali. Se consideră că sistemul limbic . sunt utili în tratamentul tulburărilor an ioase şi a celor de dispo.a tulburărilor an ioase.i(ie a condus la ipote./ulburările an ioase pot fi provocate de mai mul(i factori. serotonina şi acidul %ama.ă că atât tulburările an ioase. prin accentuarea neurotransmisiei mediate de serotonă la nivel cerebral. încă nu s.compulsivă (/DC) pre.a în(eles pe deplin func(ia sa. cât şi rafeul dorsal transmit informa(ii circuitului septo.au efectuat multe cercetări asupra rolului serotoninei la nivel cerebral. inclusiv e perien(ele de via(ă şi trăsăturile psiholo%ice. precum <S5S.aminobutiric (E+@+). /otuşi.ali . intensificarea stresului şi mecanismele de adaptare inadecvate pot contribui la apari(ia an ietă(ii.ă o susceptibilitate %enetică comună a an ietă(ii şi depresiei (Lendler et al. 3oacă un rol central şi în procesarea tuturor informa(iilor care au le%ătură cu an ietatea. 8escoperirea unui fundament biolo%ic comun pentru tulburările . hipocampul pare să fie mai mic. 4ro. descoperirea că inhibitorii selectivi ai recaptării serotoninei (<S5S). "KKG). +tât locus ceruleus . care re%lea. pot contribui la apari(ia simptomelor bolii. par să ameliore.encefalul este re%iunea cea mai afectată în ca. în special asupra func(iei şi influen(ei sale în fanta sinaptică . 1ipocampul şi ami%dala au o importan(ă specială. care la rândul său le transmite altor re%iuni ale sistemului limbic care media. deoarece sunt interconectate şi transmit informa(ii atât nucleilor subcorticali. 4ersoanele care suferă de tulburarea obsesiv.n special.

.1/"+. . hipersomnie. "KKG). 9 istă anumite teorii care asocia. a%oniştii par(iali ai receptorului A. ritanserin. prin intermediul <S5S citalopram şi a a%entului de eliberare a serotoninei.an ioase şi depresie ar simplifica şi îmbunătă(i tratamentul acestor tulburări asociate (Stahl. un a%onist al receptorilor serotoninei (9ri$sson et al. fenfluramină.acoprid şi ondansetron. "KK!). buspirona şi ipsapirona.ată de concentra(iile anormal de mari ale serotoninei. apro imativ #>C din persoanele cu depresie au semnalat simptome de nelinişte. au demonstrat to(i efecte an iolitice în ca.ă cu reducerea an ietă(ii. "KK!). iar depresia se datorea. s. +cest lucru su%erea.ă concentra(iilor anormal de mici ale serotoninei. care provoacă un flu e cesiv al impulsurilor neuronale (Stahl. /otuşi. "KKF) a confirmat le%ătura dintre cele două tulburări. 8epresia atipică ' caracteri. iar o reducere a concentra(iilor de serotonină se asocia.se ipote.1/"+..au diminuat simptomele an ietă(ii în ca. .. cau.ă func(ia serotoninei şi receptorii săi cu ac(iunile atât ale medicamentelor an iolitice.ată prin depresie cu an ietate semnificativă. 8e fapt. -ai mult decât atât. iar depresia este adeseori asociată cu an ietatea. -anipularea farmacolo%ică pentru a creşte concentra(ia de serotonină din creier amplifică an ietatea. an ietate psihică şi somatică de o severitate cel pu(in moderată (7aMcett şi Lravit.ul unor diverse modele animale pentru testare (SSnche. "KB!).a că receptorii serotoninei se adaptea. "KKG).ă de fapt concentra(iilor crescute de serotonină şi că e istă o re%lare descendentă a receptorilor inhibitori A. cât şi al celor de dispo.ul şoarecilor.au demonstrat şi efectele de inducere a panicii şi an ietă(ii pe care le are m. cât şi ale antidepresivelor. şi anta%oniştii receptorului A. +nta%onistul receptorului A.1/>+0>C.i(ie demonstrea.1/!.ând o amplificare %lobală a activită(ii serotoner%ice.n plus. acesta este un punct de vedere care simplifică foarte mult lucrurile. -odelele de an ietate la animale au fost utili. un studiu epidemiolo%ic recent efectuat de Dr%ani.ă în mod clar o suprapunere între cele două.C44. Simptomele de an ietate au fost mai pronun(ate în rândul vârstnicilor şi al pacien(ilor cu o afec(iune medicală concomitentă. -ai mult decât atât. "KK"). emi(ându. s.ă că an ietatea este cau. Comorbiditate Depresia +n ietatea este un simptom frecvent al depresiei. 9ficien(a inhibitorilor selectivi ai recaptării serotoninei (<S5S) în tratamentul atât al tulburărilor an ioase.a(ia -ondială a Sănătă(ii asupra asocierii dintre an ietate şi depresie (Sartorius et al. varia(ie diurnă inversă şi sensibilitate e tremă a reac(iilor ' este în mod special asociată an ietă(ii care apare în depresie. hiperfa%ie.. în cadrul unei cercetări din "KB!.ate pentru a clarifica implicarea precisă a mecanismelor serotoner%ice în tulburările an ioase (SSnche.

cât şi de depresie (+n%st.un studiu prospectiv efectuat de 7aMcett et al.se un %rup de pacien(i TtamponU. %uicidul +n ietatea severă poate fi un factor de risc pentru suicid (7aMcett şi Lravit. /ulburarea de panică. eventualitatea unui continuum nu a fost niciodată complet abandonată. "KK!= +n%st. să se ia în considerare simptomele de an ietate atunci când se evaluea.. "KBB). descriindu. ulburările bipolare StanleV 7oundation @ipolar NetMor$ semnalea. iar o rată semnificativ crescută a suicidului a fost observată în rândul persoanelor cu tulburare de panică (CorVell. "KKG). cu simptome atât de an ietate. în timp ce severitatea an ietă(ii psihice şi pre.<2.area consecin(elor tratamentului şi a ratei de recuperare. +n ietatea nu este o condi(ie pentru a dia%nostica depresia ma3oră (8S-. "GC din persoanele care au comis suicid au fost dia%nosticate anterior cu depresie alături de o tulburare an ioasă comorbidă. pre. 5ela(ia precisă dintre tulburările depresive şi cele an ioase rămâne să fie stabilită în între%ime. de asemenea.ia că idea(ia suicidară.compulsivă (/DC) şi tulburările de control al impulsului (precum practicarea patolo%ică a 3ocurilor de noroc.entat simptome de /S4/. "KB!= 7aMcett. ("KK:). "KK#). 6n studiu din 7inlanda. 4ersoanele cu depresie care au nivele înalte ale an ietă(ii au nevoie de perioade de timp semnificativ mai lun%i. >:::= Suppes et al. iar FC au avut o tulburare bipolară cu o tulburare an ioasă comorbidă (<sometsW. 7aMcett et al au a3uns la conclu.en(a atacurilor de panică au demonstrat o corela(ie semnificativă cu suicidul.D altă autoritate în domeniu (LieboMit.ă un procenta3 ridicat al afec(iunilor psihice concomitente cu tulburarea bipolară. o inciden(ă mai mare a ratei de suicid şi episoade de depresie mai frecvente în compara(ie cu persoanele cu depresie care nu au simptome de an ietate (Noffe. "KKG). Studiile .ă care este cel mai adecvat antidepresiv pentru tratamentul unei persoane cu depresie.intă adeseori în paralel cu tulburarea bipolară (N<-1. unde #!C din persoanele cu tulburare bipolară au pre. 5olul simptomelor an ietă(ii în suicid a fost clarificat într.i(ie sunt recunoscute ca tulburări separate şi distincte. comorbiditatea an ietă(ii şi suicidului. "KK!) confirmă apari(ia simultană a celor două tulburări şi recomandă ca. >:::). Studiile au arătat că un număr semnificativ de persoane care au comis suicid au fost dia%nosticate cu tulburare an ioasă (+llebec$. tulburarea obsesiv.o perioadă de " an. pentru optimi. "KKG).intă o rată mai mare a tratamentelor cu mai multe medicamente. a demonstrat că într. <nstitutul Na(ional de Sănătate -entală (N/-1) a semnalat recent o inciden(ă ridicată în special a /S4/ şi /DC în rândul persoanelor cu tulburare bipolară. "KBB). cleptomania) se pre.":. "KK>). care investi%a rolul an ietă(ii ca dia%nostic comorbid. "KK#= <C8. /otuşi. fobia socială. care investi%a.traumatic (/S4/).. un istoric de tentative de suicid anterioare şi %ravitatea lipsei de speran(ă nu erau corelate semnificativ cu suicidul. tulburarea de stres post. iar tulburările an ioase şi cele de dispo.

de când e istă tratamente noi şi eficiente. 6n studiu recent a arătat că până şi persoanele cu simptome severe de an ietate aşteaptă până la "> ani după debutul simptomelor până să solicite tratament (Neni$e. cât şi în an ietate. este de "G ani (1ollander et al. Nu e istă nici un medicament sau interven(ie care să )vindece* o tulburare an ioasă. /ratamentul tulburărilor an ioase a fost va% şi nu s. la vârsta de !". . 7ără tratament. de. simptomele de an ietate pot persista. "KKG).ulterioare desfăşurate de această echipă de cercetători au confirmat rolul important al an ietă(ii psihice severe cu o săptămână înainte de suicid (7aMcett. suferind în paralel de depresie. în practica clinică se acordă pu(ină aten(ie rolului an ietă(ii în suicid. /otuşi. se de.ând via(a. precum mar$erii a ului hipotalamic'pituitar' suprarenal şi func(ia serotoninei.. până la începutul unui tratament adecvat. ratament 8in nefericire.ultatele. sunt asocia(i atât cu an ietatea. adeseori se pot a%rava.at întotdeauna pe date ştiin(ifice solide= doar recent.ă ne%ativ complian(a pacientului şi re. iar posibilitatea unui suicid adeseori nu este luată în considerare atunci când se planifică re%imurile de tratament pentru persoanele cu tulburări an ioase. precum ben. cât şi cu riscul de suicid în depresie.a ba.a până când persoana resimte o ameliorare eficientă a simptomelor sale.odia. 9armacoterapie +%en(ii farmacolo%ici folosi(i în tratamentul tulburărilor an ioase sunt ini(ial prescrişi la do. abu. de substan(e sau alte tulburări mentale. -ai mult decât atât.a şi să permită solu(ionarea cu succes a episodului.olve cri. -ulte tratamente utili.voltă un al%oritm de tratament structurat pentru diferitele tulburări an ioase. Se cunoaşte că disfunc(ia serotoninei are un rol atât în suicid.ate frecvent. "KKF). au limite şi efecte secundare care afectea. "KKFa). la vârsta de "#.a cea mai mică şi apoi se măreşte do.ă suficient o persoană cu tulburare an ioasă să caute a3utor.or%ani.A ani.A ani. doar pre. 6nele persoane cu tulburări an ioase a3un% chiar să nu.en(a simptomelor de an ietate nu stimulea. tulburările an ioase pot fi de obicei tratate cu succes prin psihoterapie şi0sau farmacoterapie. se pare că anumi(i mar$eri biolo%ici. iar tratamentul decisiv pentru a corecta disfunc(ia pare să re.epinele. 8isfunc(ia a ului hipotalamic'pituitar'suprarenal şi a sistemului serotoninei se poate asocia unor stări de an ietate.şi mai părăsească domiciliul.a%ita(ie copleşitoare. /otuşi. 6n alt studiu a eviden(iat că durata de timp de la debutul simptomelor.

citalopram.ă transmiterea E+@+er%ică inhibitorie . "KKG). dar deseori au multe efecte secundare. dia.ei (<-+D) 9 emplu& fenel. o ida.epine (@X8) 9 emplu& alpra. creştere în %reutate.au dovedit eficien(a în tratamentul tulburărilor an ioase.ă @lochea.ă un anumit receptor al ben.adrener%ici pentru a preveni activitatea func(ională a adrenalinei şi noradrenalinei @lochea. "KKG= 8e2ane.odia.o ida.ina @eta.ă receptorii beta. în mod special hipotensiune ortostatică.aspirone 9 emplu& buspirona @lochea. paro etina <nhibitorii monoamino. dependen(ă fi. în acelaşi timp reducând neurotransmisia serotoninei şi acetilcolinei la nivel cerebral +mplifică activitatea func(ională a noradrenalinei şi serotoninei. o a.epam +ntidepresive triciclice (+/C) 9 emplu& imipramina.n /abelul A se oferă o privire de ansamblu asupra a%en(ilor farmacolo%ici tradi(ionali pentru tratamentul tulburărilor an ioase.olam. lora.i preveni activitatea func(ională +mplifică par(ial neurotransmisia noradrenalinei şi dopaminei. inhibând de%radarea ambilor neurotransmi(ători de către monoamin.epam.blocante 9 emplu& o prenolol. amitriptilina.epinei care facilitea.epam. abelul 83 Agenţi farmacologici pentru tratamentul tulburărilor an:ioase @en.ică şi de. +ceste medicamente şi.i amplifica activitatea func(ională +mplifică activitatea func(ională a noradrenalinei şi serotoninei.ina +. propranolol +ntihistaminice 9 emplu& hidro i. blocând recaptarea ambilor neurotransmi(ători +ctivatea..odia. clomipramina <nhibitori selectivi ai recaptării serotoninei (<S5S) 9 emplu& fluo etina.ă receptorii histaminei pentru a.voltarea toleran(ei (Eorman et al.ă recaptarea serotoninei pentru a.

ă to ică şi a%ravarea ini(ială a afec(iunii.ul acestor medicamente. @X8s nu sunt de obicei recomandate pentru a fi folosite pe termen lun% şi trebuie administrate cu pruden(ă persoanelor e puse unui risc crescut de abu.a emis ipote.ă că unele @X8s. .ă inhibând atât captarea noradrenalinei. precum do epina şi amitriptilina. 8atorită efectului său imediat de reducere a hipervi%ilen(ei şi simptomelor somatice.e letale în ca. 4ersoanele care au o dorin(ă puternică de a de(ine controlul asupra simptomelor de an ietate preferă să ia @X8s doar când se simt neobişnuit de stresate.area (@a$ish et al. anticoncep(ionalele orale şi medicamentele anticoliner%ice. inclusiv <-+D. psiho.ul persoanelor cu tulburări an ioase.. /otuşi.olam poate fi în mod special eficientă în ca. începând cu a treia săptămână.area lor prelun%ită. . cardioto icitate. "KKG. fapt care le limitea.5). datorită caracterului adictiv al acestei clase de medicamente şi riscului crescut de dependen(ă asociat cu utili.a depresie (LVdiard et al. cât şi a serotoninei din fanta sinaptică = ele se constituie drept un tratament bine stabilit al depresiei şi tulburărilor an ioase.epinele (@X8) ameliorea.ate (/+E) (5ic$els et al.ă şi mai mult utili. poate cau.Saric et al. aspectul care pune mai multe probleme. "KKG). 1oehn. iar ben. 1oehn. 8e. +lte efecte secundare.ând capacitatea de a conduce vehicule şi de a folosi utilla3e.olamul (@X8) la persoanele dia%nosticate cu /+E conform criteriilor 8S-. precum clona.epamul.n plus. +/C sunt mai eficiente decât @X8s în tratamentul tulburării an ioase %enerali. +/C cu proprietă(i antihistaminer%ice puternice. S. care conduc la o complian(ă redusă.5 (8S-. alcoolul. este riscul unei suprado.epina alpra. "KKB). "KBB)= de e emplu.. de substan(e (Eorman et al. /otuşi.ă starea debilitantă provocată de simptomele acute ale tulburării an ioase. au proprietă(i sedative care sunt utile în tratamentul persoanelor cu tulburări an ioase care pre.odia. "KBB). precum deteriorarea capacită(ilor co%nitive şi a abilită(ilor psihomotorii. în special al tulburării de panică. efecte secundare anticoliner%ice. datele su%erea.>en#odia#epine @en. Antidepresivele triciclice +ntidepresivele triciclice (+/C) ac(ionea. "KKA). alpra.. /otuşi.intă insomnie. pot avea implica(ii profunde asupra activită(ilor cotidiene. includ sedare diurnă. "KK#).<<<. dar acest aspect nu a fost demonstrat în cadrul studiilor clinice controlate (Lasper. "KK!). inclu.olamul a fost mai eficient pe parcursul primelor > săptămâni de tratament. imipramina a devenit mai eficientă în reducerea simptomelor psihice.Saric et al. +/Cs sunt mai eficiente decât @X8s pentru tratamentul unor tulburări an ioase până la remisie (/iller et al.odia.avanta3ele +/C. 5eac(iile adverse asociate cu @X8s includ sedare diurnă şi disfunc(ii co%nitive (Leller şi 1an$s.<<<.a că efectul sedativ al unor+ /C ar fi un avanta3 în tratamentul precoce al an ietă(ii. ("KBB) au comparat imipramina (+/C) cu alpra. +/C pot interac(iona cu al(i câ(iva a%en(i farmacolo%ici.

"KKB). tulburării an ioase sociale şi a tulburărilor de panică (8avidson et al.o ida.e de până la K:: m%0. /otuşi. >uspirona /ratamentul /+E cu buspironă. 8atorită ac(iunii lor indirecte prin re%larea receptorului . "KKB). 4e termen scurt. fapt ce măreşte complian(a pacien(ilor şi îmbunătă(eşte re.area lor poate fi limitată datorită efectelor secundare semnificative şi restric(iilor alimentare severe (Nefferson.1/"+. "KK>= 7ei%hner şi @oVer. 6n studiu pentru evaluarea tratamentului /+S a demonstrat că moclobemida nu a fost superioară fa(ă de placebo ca op(iune de tratament.a tiramina.+ şi eliberea. în cadrul unor studii recente. chiar şi la do.au dovedit superiori @X8s în tratamentul /+E.ei.ă ". "KK!). "KK#). precum tulburarea de panică şi /S4/. "KKG). "KKG). iar cel mai prescris medicament pentru multe tulburări an ioase este fenel. <S5S s.ă indirect pentru a diminua activitatea receptorilor inihibitori ai serotoninei A. <S5S sunt cel pu(in la fel de eficien(i ca @X8s în tratarea tulburărilor an ioase. In!ibitorii selectivi ai recaptării serotoninei <nhibitorii selectivi ai recaptării serotoninei (<S5S) ac(ionea. <-+D clasici nu sunt considera(i tratamente de primă linie pentru depresia înso(ită de an ietate. <-+D sunt eficien(i în tratamentul tulburărilor an ioase. "KKG= 4riest et al. un a%onist par(ial al receptorului serotoninei A. eliminând necesitatea restric(iilor dietare (/iller et al. "KKA). "KK>= +nderson şi /omenson.# săptămâni până se observă orice beneficiu clinic real.ei (<-+D) sunt cei mai puternici a%en(i în tratamentul an ietă(ii.+ (5<-+). +/C nu sunt considerate drept o op(iune terapeutică de primă linie în an ietatei (@a$ish et al.ul primelor. eficien(a acestui medicament a fost contestată (Schneier et al.ă costurile tuturor serviciilor pentru pacien(ii cu depresie.ina (@a$ish et al. "KKA= -ont%omerV şi Lasper. au o eficien(ă echivalentă. însă pe termen mediu şi lun%.ultatele tratamentului. <S5S au mai pu(ine efecte secundare decât +/C (@oVer. "KKF)..ă în ca. de %enera(ie mai nouă este eficient în ca. 8eşi unii pacien(i şi %rupuri de pacien(i preferă +/C în detrimentul <S5S datorită costului mai redus per do. -oclobemida se lea%ă de -+D. "KKAa).ul unei varietă(i de tulburări depresive şi an ioase. este eficient.i (NoVes et al. /otuşi. durea.8in cau. moclobemida.ă -+D. nu are efecte secundare severe şi pacien(ii cu simptome de an ietate moderate până la severe răspund . <S5S nu sunt mai scumpi decât +/C pentru sistemul de servicii de sănătate (NYnson şi @ebbin%ton.@ pentru a metaboli..a motivelor men(ionate mai sus. "KKA= Nutt. un inhibitor selectiv reversibil al monoamin.o ida. In!ibitorii monoamino+o:ida#ei 6nii clinicieni consideră că inhibitorii monoamin. deşi utili.1/"+. atunci când se calculea. studiile recente au arătat că.

vise intense.ă simptomele asociate sistemului muscular şi autonom (Eoa şi Rard. deoarece reduc tremurul.ice are un efect calmant în ca.icienilor şi cântăre(ilor.ă cu a%en(ii depresivi ai SNC şi nu comportă un poten(ial de abu. iar efectele an iolitice ale beta. blocantelor care nu penetrea.blocantele. 8in punct de vedere chimic şi structural. "KK>). "KKB). .bine la acesta.blocantele sunt utili.ul unor pacien(i. astfel mai de%rabă e a%erea.blocantele care pot penetra bariera hematoencefalică (precum propranolol) pot cau.ată (5ic$els et al. beta. fie în mod re%ulat (LieboMit. 9ste indicată la pacien(ii cu an ietate psihică persistentă şi care din acest motiv necesită tratament pe termen lun%.blocantelor cu medicamente care scad tensiunea arterială. @uspirona este adeseori utili. @uspirona are un efect specific asupra sistemului serotoner%ic.ul tulburării de panică.o ac(iune la nivel central (1oehn.ă bariera hematoencefalică. precum propranolol. 8in acest motiv. întrucât atenuarea simptomelor fi. 8in acest motiv.ată în asociere cu <S5S în tratamentul an ietă(ii înso(ite de depresie (/hase şi 5ush. insuficien(ă cardiacă. interac(ionea.ă simptomele imediat şi trebuie administrată timp de mai mult de o săptămână înainte ca efectele sale terapeutice să se observe (1oehn.e mari. "KB>). eficien(a totală a buspironei a fost într.itorii. astm .adrener%ici). "KKB). se preferă utili. adeseori reduc în mod rapid an ietatea în ca. "KKG).ate în special pentru a contracara an ietatea situa(ională (precum )tracul de scenă*) în rândul mu. nu are efecte sedative. et al. ci diminuea.Saric. stop cardiac. @eta.ă preocuparea pacien(ilor fa(ă de starea lor fi.a oboseală. rar. "KK!). 9fectele secundare ale buspironei sunt moderate şi includ în principal %rea(ă. iar beta.le tremurul şi reac(ia cardiacă la an ietate (/Vrer.Saric "KKB). este diferită de @X8 şi ameliorea. @eta.adrener%ici blochea. blocantele trebuie evitate în ca. /otuşi. /+E şi fobiei sociale şi a fobiilor specifice.ul pacien(ilor cu simptome cardiace pronun(ate sau tremur . @eta.o oarecare măsură nesatisfăcătoare (4orsolt. "KGF).e efectele an ietă(ii asupra acestui sistem.blocantelor sunt mai de%rabă mediate de receptorii periferici decât printr. depresie şi. @uspirona nu ameliorea.area beta. @uspirona este echivalentă sau superioară @X8 în tratamentul simptomelor psihice de an ietate %enerali. (anta%onişti beta.ică. receptorilor. (Sussman. atenolol şi pindolol. delir. Se recomandă pruden(ă la combinarea beta.blocantele au un debut rapid al efectelor clinice şi pot fi administrate fie ca do. >eta+blocantele @eta. "KK!). ame(eală şi cefalee.blocantele pot amplifica peristaltismul din tractul %astrointestinal. iar acestea sunt deseori tran. +cest lucru creşte încrederea pacien(ilor de a face fa(ă situa(iilor stresante.ă efectele adrenalinei şi noradrenalinei la nivelul beta.ă unică.ă decât să diminue.blocantele pot fi utile în tratamentul an ietă(ii în ca. beta. reducându. /otuşi. "KBF)= de asemenea. e perien(a clinică su%erea. 8eşi e istă studii controlate.ă că antidepresivele sunt an iolitice mai eficiente decât buspirona în tratamentul multor tulburări an ioase. acestea nu au efect direct asupra an ietă(ii.n do.ul pacien(ilor cu bradicardie. precum atenololul. +nta%oniştii beta. dar se pot dovedi intolerabile pentru unii pacien(i (@a$ish et al.

"KB"). palpita(ii şi hipotensiune.blocantele sunt eficiente în tratamentul a%ita(iei şi comportamentului violent. producând erostomie. nici buspirona nu atenuea. /otuşi.ul vârstnicilor.e hipere cita(ia. +u efecte imediate în atenuarea simptomelor acute de an ietate şi pot fi administrate în do. . +ntihistaminicele induc somnolen(ă. creşterea bătăilor inimii şi diminuarea activită(ii %astro.. 1istamina este un neurotransmi(ător care 3oacă un rol important în e cita(ie. +ntihistaminicele au efecte an iolitice mai slabe decât @X8.ea. . to(i sunt în continuare considera(i utili şi pre. /otuşi. "KKB).n ca. . 4indololul este actualmente beta. +ceşti a%en(i farmacolo%ici tradi(ionali sunt utili. asocierea unui beta. slăbiciune.ă activitatea psihomotorie în ca. Anti!istaminicele +ntihistaminicele sunt deseori sedative şi astfel sunt uneori utili. în ciuda efectelor lor secundare şi a lipsei oca.intă avanta3e clare pentru anumi(i pacien(i. în do.ionale de efecte. precum +/C.intestinale. 6tili.ă hipotensiune şi bradicardie la un nivel mai redus decât propranolol (Neni$e.ă .ate pentru tratamentul tulburărilor an ioase= sedarea debutea. antihistaminicele nu au fost evaluate efectiv pentru tratamentul tulburărilor an ioase în cadrul unor studii clinice controlate. Nu se produce toleran(ă sau dependen(ă în ca.e unice sau cu prescrip(ie pe termen mai lun%. acestea sunt acceptate deoarece nu comportă un poten(ial de abu. 9fectul de e cita(ie este mediat de receptorul histaminei 1" şi este atenuat de antihistaminice.blocantul de elec(ie în ca.n plus. însă au pu(ine efecte asupra an ietă(ii psihice. inclusiv de%radarea coordonării..blocantele sunt retrase brusc pot pre. +cestea au proprietă(i anticoliner%ice. deteriorea. proprietă(ile anticoliner%ice determină să fie alese mai rar în ca.e mari.ele eficiente de antihistaminice pot provoca efecte secundare marcante. neuroleptice şi a%en(i antiaritmici. "KK").ul sarcinilor comple e (SchMart.ul vârstnicilor. antihistaminicele par să afecte.ă vi%ilen(a şi aten(ia. blocantelor. incapacitate de concentrare.n orice ca.Saric. deoarece cau. urinare frecventă.n mod predominant.ă al(i a%en(i anticoliner%ici.ul pacien(ilor cărora li se administrea. 9fectele antihistaminicelor asupra sistemului nervos autonom sunt combinate. 4acien(ii hipertensivi la care beta. 8in moment ce nici antidepresivele.a(i de mul(i ani. +cestea diminuea. Nu au un efect direct asupra sistemului muscular (1oehn. beta. La pacien(ii cu simptome cardiace marcante.ă repede şi se observă o ameliorare rapidă a simptomelor an ietă(ii. "KKF).sau orice formă de bronhospasm.enta un recul al hipertensiunii.ul beta. iar do. sedare şi. et al. .blocant cu o @X8 poate reduce do. putând de asemenea să reducă acest tip de conduită şi în rândul persoanelor tinere.area pe termen lun% poate produce o toleran(ă moderată la efectele sedative.a necesară de @X8 (1allstrom et al. +ntihistaminicele au multe efecte secundare posibile.

comportamentală (/CC) au pre. "KK#).i e perimentale privind eficien(a în tratamentul tulburărilor an ioase şi sunt deseori utili. Studiile care compară /CC cu tratamentele farmacolo%ice indică faptul că pe termen scurt tratamentele farmacolo%ice au un efect superior= acest efect se poate diminua pe termen lun%.farmacolo%ic al pacien(ilor cu an ietate poate avea ca re.intă o e acerbare situa(ională a simptomelor somatice cau.ilnic şi utili. ima%inile.a(iile de disconfort. iar efectele po.e debutul ini(ial al simptomelor şi să identifice în mod sincer comportamentul lor.are. . /CC poate avea ca re. %ândurile. emo(iile şi reac(iile psiholo%ice (@oulen%er et al. Citi(i mai multe despre obiectivele şi tehnicile terapiei co%nitiv.. să îşi reor%ani. iar în ca. abordările co%nitive s.e atât de /CC.e.ul anumitor tulburări an ioase. să înve(e să detecte. "KK!).n mod ideal.itive ale /CC persistă aparent chiar şi după ce terapia a fost încheiată.func(iile simpatice (cu importan(ă în tratamentul tulburărilor an ioase).au dovedit a fi utile în mod special în tratamentul /+E (Laplan et al. "KKG).ate de an ietate (1oehn.i a3uta pe oameni să ob(ină mecanisme de adaptare mai bune. un pacient ar trebui să beneficie. 9ficien(a /CC a sus(inut mai departe presupunerea conform căreia mana%ementul non.ntrucât neliniştea e cesivă este principalul simptom al an ietă(ii.monitori. "KKB) şi care necesită şi o do. "KKG).Saric. iar persoanele cu tulburări an ioase sunt încura3ate să recunoască situa(iile care le provoacă an ietate.ate împreună (-ichels. cât şi de farmacoterapie (@or$ovec şi Costello. asocierea acestor medicamente cu o @X8 sau un beta.ultat un răspuns mai bun la tratament (-ichels.entat cele mai clare dove. "KK!). "KB!). să îşi de. /otuşi. 1si!oterapia 4sihoterapia se utili. erapia cognitiv+comportamentală .ultate mai bune ale tratamentului în compara(ie cu monoterapia farmacolo%ică.ultat o reducere de A:C a simptomelor somatice ale persoanelor cu an ietate.volte noi abilită(i şi să îşi modifice stilul de via(ă.ă în tratamentul tulburărilor an ioase pentru a.comportamentale. /erapia comportamentală şi terapia co%nitiv. poate diminua func(iile autonome şi sen.ată ori de câte ori persoana se confruntă cu an ietate (@or$ovec şi Costello. "KKG). această practică nu este recomandată. /CC ar trebui să fie practicată . 4entru ca aceste terapii să fie eficiente este nevoie de auto.ă mai mică de @X8 (1allstom et al.ea. /CC poate reduce tensiunea musculară.e atitudinile maladaptive. . /C poate avea pe termen lun% re.blocant se poate dovedi utilă la pacien(ii care pre.

însă ma3oritatea vor reduce simptomele cu A:'B:C.ele utili. aten(ia şi memoria selectivă. %ravitatea şi cronicitatea simptomelor 7actorii care provoacă şi a%ravea. ratamentul anumitor tulburări an:ioase +numite tulburări an ioase sunt tratate de obicei după cum urmea. D parte importantă a tratamentului este ca persoana să înve(e să recunoască debutul unui atac de panică.ă mai mare de <S5S decât do. 9i descriu factorii co%nitivi. deşi studiile asupra persoanelor cu simptome de an ietate su%erea.ă simptomele 7actorii de via(ă stresan(i +bilitatea de adaptare 4oten(ialul de învă(are /răsăturile specifice de personalitate -otiva(ia de schimbare. dar care pre. "KGA). 8acă se impune administrarea de medicamente.eficien(a. ar trebui să fie o parte importantă a planului de tratament. <C. 5espectarea sesiunilor şi e erci(iilor de urmărire este esen(ială. ci chiar incompatibil în unele ca. auto.ă că o asociere a psihoterapiei şi farmacoterapiei îmbunătă(eşte consecin(ele tratamentului (Lubors$V et al.ă& • • ulburarea de panică este tratabilă şi ma3oritatea persoanelor răspund bine la tratamentul farmacolo%ic. un tip de /CC./otuşi. @X8.. +bordarea necesară persoanelor care pre.ate pentru tratamentul depresiei. 1si!oeducaţia Citi(i mai multe despre obiectivele şi tehnicile psihoeduca(iei.intă şi simptome somatice semnificative. <S5S sau +/C sunt de obicei prescrise ca o măsură secundară. /ratamentul psihoterapeutic al persoanelor care suferă de o tulburare an ioasă trebuie luat în considerare în mod individual şi va depinde de& • • • • • • • /ipul.n fond. . /CC este forma de terapie cea mai cunoscută şi sus(inută de cercetări. precum fatalitatea convin%erilor. /erapia prin e punere şi prevenire a răspunsului.intă în mod predominant simptome psihice va fi diferită de abordarea necesară pentru cei care suferă de o tulburare an ioasă. /ratamentul non.farmacolo%ic al tulburărilor an ioase este e trem de important. nici un tratament nu poate vindeca. iar psihoterapia ar trebui să se constituie drept un element important al planului de tratament.uri. care pot avea un efect dăunător asupra răspunsului la tratament. /ratamentele farmacolo%ice prescrise pentru /DC adeseori necesită o do. deoarece poate ameliora cu succes simptomele. Restra şi SteMart ("KKB) au semnalat că tratamentul an ietă(ii cu /CC şi farmacoterapie nu poate fi complementar. .

e factorii de stres individuali.area lor 5espira(ie adâncă atunci când se prevede debutul unui atac de panică . A".e spre reducerea sen. /ratamentul medicamentos este util în ca. +/C sau buspirona. . moclobemida) şi beta. dar se pot evita factorii declanşatori.e pe terapia comportamentală şi să se oriente.ice re%ulate 4racticarea rela ării sau Vo%a şi frecventarea unor cursuri de medita(ie.e pe toată durata vie(ii nivele de an ietate mai mari decât normalul şi care se pot a%rava în special în momentele de stres. +r trebui ca înainte de prescrierea medica(iei să se încerce terapiile co%nitiv.voltării unei tulburări an ioase sunt& • • • • • • 9 erci(ii fi. care vor a3uta la re%larea respira(iei Ddihna atunci când este necesară Simplificarea sarcinilor .• • • 9obia socială. ulburarea bipolară Introducere . iar aceştia pot fi %estiona(i eficient prin medica(ie şi psihoterapie.urile în care fobiile au le%ătură cu o anumită situa(ie.comportamentale. întrucât %rupurile de suport le permit oamenilor să îşi împărtăşească e perien(ele şi sentimentele comune de an ietate.un %rup de suport. precum . constante. /ratamentul farmacolo%ic este similar celui pentru tulburarea de panică şi poate include <S5S.n esen(ă.blocante (pentru an ietă(ile specifice sus(inerii unor spectacole). /otuşi. /rebuie să se acorde a3utor persoanelor în a identifica şi apoi în a învă(a să %estione. tratamentul fobiilor specifice este psihoterapia. <nterven(iile care pot a3uta la prevenirea de. <-+D (de e emplu.nscrierea într. .borul cu avionul. 8acă simptomele de an ietate sunt %rave. iar terapia prin e punere este de obicei eficientă. fie beta. /rebuie să se aplice tehnici de rela are şi să se accentue. 6nele persoane cu /+E pot beneficia de pe urma auto. trebuie prescrise @X8. unele persoane vor continua să e perimente. 1revenţie /ulburările an ioase nu pot fi prevenite.perfec(ionării.n aceste situa(ii sunt utile fie @X8 cu ac(iune pe termen scurt. 4sihoterapia ar trebui să se centre. blocantele.a(iilor de an ietate de intensitate slabă.ilnice şi prioriti. 9obiile specifice.e importan(a respectării acestor tehnici. chiar şi după ini(ierea medica(iei şi psihoterapiei.

/ulburarea bipolară este un tip de tulburare de dispo,i(ie. /ulburările de dispo,i(ie pot fi împăr(ite în linii mari în tulburare unipolară şi tulburare bipolară. Citi(i mai multe despre diferen(ele dintre tulburarea bipolară şi cea unipolară. Citi(i mai multe despre tulburările de dispo,i(ie. /ulburarea bipolară (anterior denumită ?boala maniaco;depresivă?) este o afec(iune psihică cronică şi relativ frecventă, în ca,ul căreia pacien(ii e perimentea,ă episoade de manie şi depresie, de obicei intercalate cu perioade de stabilitate relativă a dispo,i(iei. /ulburarea bipolară este asociată cu dificultă(i co%nitive şi comportamentale, iar în ca,urile severe stările maniacale şi cele depresive se pot pre,enta cu psiho,ă. 5aportul din >::> al Dr%ani,a(iei -ondiale a Sănătă(ii a semnalat că dintre toate afec(iunile neuropsihice, tulburarea bipolară este a patra cau,ă de di,abilitate la nivel mondial (Dr%ani,a(ia -ondială a Sănătă(ii, >::>). +deseori cu un debut în adolescen(ă sau la începutul vârstei adulte, tulburarea bipolară are un profund efect ne%ativ asupra domeniului interpersonal, social, familial şi profesional, fiind un factor de risc pentru abu,ul de substan(e şi suicid (CassidV et al, >::"= Namison, >:::= -a3 et al, >::>). 6nele rapoarte recente eviden(ia,ă că până la >AC dintre pacien(ii cu tulburare bipolară vor încerca să se sinucidă într;un moment sau altul pe parcursul bolii (Lec$, Nr. et al, >::"). 8eşi cau,a e actă a tulburării bipolare nu a fost elucidată, este posibil să e istemai mul(i factori care contribuie la etiolo%ia patolo%ică a bolii. Câteva studii au sus(inut implicarea câtorva re%iuni cerebrale şi şi;au centrat aten(ia asupra anomaliilor din procesele intracelulare ale func(ionării cerebrale, precum receptorii celulari şi efectele neurotransmi(ătorilor. 8e curând, studiile au e plorat posibilitatea unei de%enerări neuronale drept o poten(ială cale finală a bolii. 6nele tratamente farmacolo%ice s;au dovedit eficiente în tratamentul stărilor maniacale şi a celor depresive şi în profila ia episoadelor. +%en(ii frecvent folosi(i includ litiu, a%en(i anti;convulsivan(i şi anti;psihotici. +lte tratamente non;farmacolo%ice, precum terapia electroconvulsivantă, sunt de asemenea eficiente şi pot salva vie(i în anumite ca,uri.

Epidemiologie
8eşi procentele pot fi uşor diferite, câteva studii epidemiolo%ice desfăşurate în toată lumea au stabilit că prevalen(a pe via(ă a tulburării bipolare este de apro imativ "C (@land, "KKG= -a3 et al, >::>). 4revalen(a tulburării bipolare este similară la bărba(i şi femei şi aparent nu e istă nici o diferen(ă în ratele de prevalen(ă la nivelul diferitelor %rupuri rasiale (@land, "KKG= -ont%omerV Z Cassano, "KKF). -omentul debutului este adeseori situat în anii adolescen(ei sau la începutul vârstei

adulte= în mod obişnuit episoadele depresive precedă debutul primului episod maniacal (+$is$al et al, >:::= @land, "KKG= 5obb, "KKK). 9 istă două forme distincte de tulburare bipolară, care diferă în epidemiolo%ie. /ulburarea bipolară de tip < este o boală caracteri,ată de episoade maniacale şi depresive ' aceasta este forma )clasică* a bolii. /ulburarea bipolară de tip << este o boală caracteri,ată de hipomanie (o formă mai pu(in severă a maniei) şi de episoade depresive. /ulburarea bipolară de tip < este la fel de des întâlnită la femei şi bărba(i, în timp ce tulburarea bipolară de tip << este mai mult întâlnită la femei decât la bărba(i (-ont%omerV Z Cassano, "KKF). 9 istă unele dove,i că femeile cu tulburare bipolară sunt mai predispuse episoadelor depresive decât bărba(ii (-ont%omerV Z Cassano, "KKF).

1revalenţa tulburărilor bipolare de tip I şi II, aşa cum au fost evidenţiate de studiul Epidemiologic Catc!ment Area 'ECA0 şi de %tudiul &aţional privind Comorbiditatea '&C%0 (8epartamentul Statelor 6nite pentru Sănătate şi Servicii 6mane, "KKK) 1revalenţa ECA 1revalenţa &C% Cea mai bună estimare Dricare dintre tulburările de dispo,i(ie /ulburarea bipolară de tip < /ulburarea bipolară de tip << G." "." :.F ""." ".! :.> G." "." :.F

Limitele intervalului de vârstă pentru debutul primelor simptome ale tulburării bipolare sunt între "A şi "K ani, cu o vârstă medie a debutului e%ală cu "B ani. /ulburarea bipolară poate apare înainte de pubertate, dar acest lucru este rar şi se poate distin%e cu %reutate de alte tulburări psihice severe precum schi,ofrenia (/orreV, "KKK). 4acien(ii vârstnici pot de asemenea să pre,inte simptome ale tulburării bipolare pentru prima oară la o vârstă înaintată. /otuşi, simptomele maniacale şi cele depresive în cadrul acestui %rup de vârstă au fost de obicei pre,ente de mul(i ani, iar în ca,urile uşoare adeseori ar fi putut rămâne netratate. 8ebutul tulburării bipolare la vârstnici este de obicei asociat cu le,iuni ale sistemului nervos central, precum accidentul vascular cerebral (-arnevos Z +n%st, >:::= Shulman Z /ohen, "KK#).

Diagnostic
/ulburarea bipolară se caracteri,ea,ă prin cicluri de manie şi depresie, care varia,ă în intensitate, durată şi frecven(ă. .n modul său clasic de pre,entare, în special când este înso(ită de simptome maniacale, tulburarea bipolară nu repre,intă o dilemă în dia%nostic pentru medic. /otuşi, ca,urile mai uşoare de episoade maniacale şi depresive, intercalate cu hipomanie, pot face dia%nosticarea mai dificilă. 8ebutul precoce al tulburării bipolare ' în special înainte de pubertate ' poate, de asemenea,

să repre,inte o provocare pentru dia%nostic. Când se pre,intă în asociere cu simptome psihotice, unii clinicieni dia%nostichea,ă în mod automat o schi,ofrenie. /otuşi, tulburarea bipolară se poate asocia cu simptome psihotice atât în fa,ele maniacale, cât şi în cele depresive şi acest lucru poate determina ca tulburarea bipolară să fie dia%nosticată în mod %reşit drept schi,ofrenie. 7a,a depresivă a tulburării bipolare precedă în mod obişnuit un episod maniacal sau hipomaniacal, aşa încât, pe măsură ce boala pro%resea,ă în timp, este dificil să se prevadă dacă re,ultatul unui episod depresiv ini(ial va fi bipolaritatea. 6rmătoarele simptome ar trebui să permită diferen(ierea tulburării bipolare de alte afec(iuni psihotice&
• • • • •

+ntecedente familiale de tulburare bipolară 6n debut rapid al simptomelor 6n răspuns hipomaniacal la tratamentul cu antidepresive D dispo,i(ie instabilă care precedă episodul depresiv Simptome adecvate dispo,i(iei (dacă este pre,entă psiho,a).

.n ca,urile moderate până la severe, pacien(ii cu tulburare bipolară sunt de obicei identifica(i rapid. /otuşi, în ca,urile uşoare identificarea şi tratamentul pot fi amânate ' de obicei drept urmare a unui dia%nostic %reşit sau al absen(ei dia%nosticului. La adolescen(i, anticiparea unui comportament haotic şi a de,or%ani,ării dispo,i(iei, ca parte a unei de,voltări normale, pot împiedica recunoaşterea unei semnificative tulburări de dispo,i(ie. +şadar, în cadrul unită(ilor de medicină primară trebuie să se acorde o aten(ie specială identificării tulburărilor de dispo,i(ie. 6n studiu a eviden(iat că în ca,ul unor pacien(i cu tulburare de dispo,i(ie a trecut o perioadă de până la A ani până la stabilirea unui dia%nostic adecvat (9vans, >:::). +cest lucru s;a datorat par(ial faptului că pacien(ii nu au solicitat tratament= !AC dintre pacien(i nu au solicitat tratament pentru o perioadă de până la ": ani de la primul episod. +mânarea dia%nosticului se datorea,ă şi dificultă(ii de a dia%nostica tulburarea bipolară= !#C dintre pacien(i au primit un alt dia%nostic, diferit de tulburarea bipolară, prima oară când au consultat un medic (9vans, >:::). Criteriile de dia%nostic pentru episoadele depresive şi cele maniacale sunt enumerate mai 3os. Criteriile de diagnostic D%M I$ pentru un episod depresiv ma?or (+socia(ia +mericană de 4sihiatrie, "KK#)

Cinci sau mai multe dintre simptomele următoare au fost pre,ente pe durata celor > săptămâni anterioare şi repre,intă o modificare a func(ionării anterioare. Cel pu(in unul dintre simptome trebuie să fie (") dispo,i(ie depresivă sau (>) pierderea interesului sau a plăcerii. NB nu includeţi simptomele care se datorează unei afecţiuni medicale sau iluziilor sau halucinaţiilor care nu sunt concordante cu dispoziţia. 1. 8ispo,i(ie depresivă în cea mai mare parte a ,ilei, aproape în fiecare ,i, semnalată fie prin declara(ii subiective, fie prin observa(iile făcute de al(ii. N@& la copii şi adolescen(i poate fi o dispo,i(ie iritabilă.

one importante în care func(ionea. Simptomele cau. Criteriile de diagnostic D%M I$ pentru un episod maniacal (+socia(ia +mericană de 4sihiatrie.ea.a(ia subiectivă de accelerare a %ândurilor.ută de somn (adică persoana se simte odihnită după numai ! ore de somn).i(ia a fost doar iritabilă) şi au fost pre.ă persoana.o lună) sau diminuarea ori accentuarea apetitului alimentar aproape în fiecare . simptome psihotice sau retard psihomotor. . ocupa(ional sau în alte . semnalate fie prin declara(ii subiective.ă de o de%radare func(ională marcantă. Citi(i mai multe despre dia%nosticul depresiei unipolare. G.ie aproape în fiecare . ! (sau mai multe) dintre simptomele următoare au fost persistente (# dacă dispo. 3. Stimă de sine e a%erată sau %randomanie. 7u%ă de idei sau sen. 4ierdere semnificativă în %reutate fără a urma o dietă sau creştere în %reutate (adică o schimbare la nivelul a mai mult de AC din %reutatea corporală într. fie prin observa(iile făcute de al(ii.i (fie semnalate prin declara(ii subiective.ilei. +bilitatea diminuată de a %ândi sau de a se concentra ori indeci.reproşuri sau culpabilitatea de a fi bolnav). idea(ie suicidară recurentă fără un plan specific sau tentativă de suicid sau un plan specific de a comite suicidul.i. fie observate de ceilal(i). K.i(ie crescută.i. 4.ă influen(elor fi. <nsomnie sau hipersomnie aproape în fiecare . <nteres sau plăcere semnificativ diminuat0ă fa(ă de toate sau aproape toate activită(ile în cea mai mare parte a . A.i. e pansivă în mod persistent sau iritabilă. 2orbeşte mai mult decât de obicei sau manifestă presiune de a continua să vorbească.i. +%ita(ie sau retard psihomotor aproape în fiecare . Nevoie scă. N@& la copii lua(i în considerare posibilitatea unei incapacită(i de a atin%e %reutatea anticipată. Dboseală sau pierderea ener%iei aproape în fiecare .a(ii subiective de nelinişte sau lentoare). preocuparea morbidă de inutilitate. medicamente sau alt tratament) ori unei afec(iuni medicale %enerale (precum hipotiroidismul).ă un disconfort sau o de%radare semnificative din punct de vedere clinic la nivelul domeniului social. Eânduri recurente despre moarte (nu doar frica de a muri).2.ă criteriilor pentru un episod mi t. 2. 4.ente într. F. • • • • Simptomele nu se conformea.orie) aproape în fiecare . care a durat cel pu(in o săptămână (sau orice durată. "KK#) • • D perioadă separată de anomalie şi dispo.i (nu doar auto. Sentimente de inutilitate sau vină e cesivă ori necorespun. Simptomele nu se datorea.ătoare (care poate fi ilu. aproape în fiecare . 4e parcursul perioadei de dere%lare a dispo. idea(ie suicidară. nu sen.ul de dro%uri. Simptomele nu sunt sus(inute de doliu (după pierderea unei persoane dra%i)= simptomele persistă mai mult de > luni sau se caracteri.ea. !. dacă se impune spitali.o măsură semnificativă& 1.area). B.i (observat de ceilal(i.iolo%ice directe ale unei substan(e (precum abu.i(iei.

i(iei este suficient de severă pentru a cau.<2 de mai sus. petreceri. /otuşi.a o deteriorare marcantă a func(ionării ocupa(ionale sau a activită(ilor sociale obişnuite sau a rela(iilor cu ceilal(i ori necesită spitali. >:::). aşa cum este descrisă în criteriile 8S-. . care sunt în mod clar cauzate de tratamentul somatic cu antidepresive (precum medicaţie.iolo%ice directe ale unei substan(e (precum abu. .are şi poate cau. în timp ce mania secundară asociată cu o boală hepatică poate fi tratată mai eficient cu litiu (9vans. fie se ual) sau a%ita(ie psihomotorie. medicamente sau alt tratament) ori unei afec(iuni medicale %enerale (precum hipotiroidismul).ul de dro%uri. NB: episoadele similare celor maniacale. hipomanie şi manie mi tă. %tările maniacale 9pisoadele maniacale pot fi împăr(ite în trei %rupuri& manie.5. Nr. Mania secundară -ania secundară este mania (sau hipomania0mania mi tă) care survine drept urmare a unei afec(iuni medicale concomitente.iu la pacien(ii care nu au un istoric de manie sau tulburări afective. 1ipomania are aceleaşi caracteristici clinice ca mania pură. indiscre(ii se uale sau investi(ii necu%etate în afaceri).a o mai mică deteriorare func(ională. dar care au poten(ialul de a cau. G. Simptomele sunt totuşi observabile pentru ceilal(i şi sunt deseori asociate cu semnificative dificultă(i sociale şi profesionale (9vans. este posibil să nu necesite spitali. la serviciu sau şcoală. Creşterea activită(ii orientate către un scop (fie social. Citi(i despre tratamentul tulburării bipolare. F. +pro imativ !:C dintre pacien(ii cu tulburare bipolară vor e perimenta un episod mi t pe parcursul bolii (Lec$.are pentru a preveni rănirea proprie sau a altora sau caracteristicile psihotice ale acestora. simptomele depresive pot surveni deseori în timpul unui episod maniacal.ă criteriilor pentru un episod mi t. >:::). 8ere%larea dispo.urilor. 8istractibilitatea (adică aten(ia îi poate fi distrasă cu uşurin(ă de către stimuli neimportan(i sau irelevan(i). Simptomele nu se datorea. suficiente astfel încât ambele criterii de dia%nostic să fie întrunite. et al.a urmări neplăcute (precum an%a3area fără re(ineri în cumpărături. dar este mai pu(in %ravă.ă influen(elor fi. -ania este starea maniacală acută clasică.n ma3oritatea ca. -ania secundară asociată cu o afec(iune a sistemului nervos central (SNC) sau o afec(iune renală poate fi tratată mai eficient cu anticonvulsive. >:::= N<-1. pacien(ii vor e perimenta episoade diferite de manie şi depresie. • • • Simptomele nu se conformea. /ratamentul maniei secundare poate fi diferit de cel al maniei primare. terapie electroconvulsivantă şi terapie cu lumină) nu trebuie să contribuie la dia nosticul de tulburare bipolară de tip !. 4oate fi diferen(iată de mania primară prin debutul mai târ. <mplicarea e cesivă în activită(i care îi provoacă plăcere. +cesta se numeşte un episod mi:t şi se defineşte prin apari(ia concomitentă a simptomelor depresive şi maniacale. >::").

i(ie (-8[). 6nele dintre instrumentele cel mai des utili. Instrumente de diagnostic şi scale de evaluare 9 istă instrumente de dia%nostic pentru a asista clinicianul în dia%nosticul tulburării bipolare. Evoluţie . >:::) Nici un episod maniacal.ofrenie. 8eşi a fost testat doar pe "KB de pacien(i ca un instrument de selec(ie pentru spectrul psihiatric bipolar. et al. inclu. utili.<2 (SC<8).ofrenie (S+8S) şi Scala de evaluare a stării mentale -ini. $r. -ental State 9 am (-<N<). /oate acestea necesită o instruire amplă a clinicianului pentru a putea fi utili.ate în evaluarea pacien(ilor cu tulburare bipolară sunt Scala de -anie \oun% şi Scala Scurtă de 9valuare 4sihică= ambele necesită instruirea evaluatorului pentru a asi%ura validitatea evaluării. %&&'( N!)*.ând <nterviul Clinic Structurat pentru 8S-. 9 istă mai multe teste utile. Nr. >::>).ulburarea bipolară de tip I şi II 9 istă două forme diferite de tulburare bipolară. et al. tulburare halucinatorie sau tulburare psihotică. tulburare schi.ate în mod optim şi nu sunt adecvate pentru selec(ie. iar pentru dia%nosticarea oricăreia dintre ele trebuie să se respecte criterii de mai 3os. acestea nefiind specificate în vreun mod.ând o varietate de scale de evaluare a simptomelor. a demonstrat că este un test atât specific. Necesare pentru dia nosticul tulburării bipolare ! ("ec#. >:::= -a3 et al. cât şi sensibil în deosebirea tulburării bipolare de alte afec(iuni psihice (1irschfeld et al.oafectivă 9pisodul maniacal nu se suprapune peste schi. Eravitatea episoadelor depresive şi a celor maniacale poate fi măsurată în mod obiectiv.en(a a cel pu(in unui episod maniacal sever (cu sau fără episoade depresive ma3ore anterioare) 9pisodul maniacal nu este 3ustificat de o tulburare schi. 8e curând este disponibil un nou chestionar de e aminare a tulburării bipolare ' Chestionarul /ulburărilor de 8ispo.ofreniformă. %&&&): • • • 4re. >::"= N<-1. 4ro%ramul de 8ia%nostic pentru /ulburări +fective şi Schi. Necesare pentru dia nosticul tulburării bipolare !!: • • • 6nul sau mai multe episoade de depresie ma3oră Cel pu(in un episod hipomaniacal (Lec$.

i(ii pe an. care au loc simultan. /ulburarea bipolară cu debut în adolescen(ă se pre. este posibil ca episoadele maniacale care au loc în adolescen(ă şi la vârsta adultă tânără să fie episoade mi te.ă că pacien(ii cu episoade mi te se recuperea.ă patru sau mai multe episoade de dispo.n plus. model ciclic şi pre. cu idea(ia suicidară şi cu tentativele de suicid (Suppes et al. 9recvenţa episoadelor /impul scurs între primul.un studiu G>C din femei au pre.entă la A'>:C din adul(ii cu tulburare bipolară.ului de substan(e.un episod şi au un pro%nostic mai slab decât cei care pre. afec(iuni comorbide. iar acest fapt este denumit ?ciclicitate rapidă?. 9 istă un sub%rup de pacien(i care e perimentea. precum %ravitatea bolii. Ciclul episoadelor poate avea efecte asupra evolu(iei bolii. >:::). >:::). Episoade mi:te 6n episod mi t se defineşte printr. al doilea şi al treilea episod este mult mai lun% decât cel scurs între episoadele ulterioare. episoadele depresive vor preceda de obicei un episod maniacal (-arnevos Z +n%st. Ciclicitate 6nii pacien(i au o ciclicitate bine stabilită ' oscilând de la depresie la manie sau de la manie la depresie.un nivel suficient de simptome depresive şi maniacale.atori de dispo. >:::).i că pacien(ii care trec de la manie la depresie răspund mai bine la tratamentul farmacolo%ic cu stabili. .intă manie sau hipomanie pură.uri. ciclicitatea rapidă este mai întâlnită la femei decât la bărba(i. e istând unele dove.ă adeseori cu o evolu(ie mai severă a bolii= acest lucru poate avea le%ătură cu . 8upă primele trei episoade e istă o creştere %enerală a frecven(ei şi o relativă stabili. .9volu(ia tulburării bipolare depinde de anumi(i factori. >:::).i(ie decât pacien(ii care trec de la depresie la manie (Suppes et al.area episoadelor de. dacă e istă un antecedente familiale în sfera tulburărilor afective (@land. $ârsta de debut -a3oritatea pacien(ilor bipolari vor e perimenta primele simptome înainte de vârsta de >A de ani sau mai devreme. în multe ca. astfel încât să se întrunească ambele criterii de dia%nostic. >:::). Nu se cunoaşte clar efectul pe care îl are această concuren(ă a simptomelor asupra evolu(iei tulburării bipolare. 6nele cercetări su%erea.a lun%ul timpului. în compara(ie cu >BC din bărba(i (Suppes et al. vârsta de debut.ntr.are (Suppes et al.ă mai lent dintr. D vârstă precoce de debut se asocia. 9pisoadele mi te sunt asociate cu o inciden(ă crescută a abu. în timp ce al(i pacien(i au un model variat şi impredictibil. 4re. frecven(a episoadelor.en(a sau absen(a ?ciclicită(ii rapide?.entat ciclicitate rapidă. >:::). /otuşi. "KKG= Suppes et al.intă drept o ciclicitate rapidă cu stabili.

+fla(i mai multe despre afec(iunile comorbide. %uicid Suicidul este una dintre cau.a(i. >:::). spitali. cu abu. iar acest lucru înseamnă că rata efectivă de suicid la nivelul între%ii popula(ii de pacien(i bipolari poate fi mai mică. Afecţiuni comorbide 5atele de prevalen(ă pe via(ă a altor afec(iuni psihice şi medicale sunt mult mai mari la pacien(ii cu tulburare bipolară. de substan(e (Suppes et al. >:::). -a3oritatea studiilor asupra riscului de suicid în rândul pacien(ilor cu tulburare bipolară au reunit pacien(i foarte %rav bolnavi.ele ma3ore ale mortalită(ii în rândul pacien(ilor cu tulburări de dispo.ultat o eşantionare eronată.i(ie. de alcool şi cu intervalul de timp scurs de la e ternarea din spital. având ca re. 5iscul crescut de suicid este asociat cu tentative anterioare de suicid.ul de substan(e= Studiul Na(ional privind Comorbiditatea. >:::).a lun%ul vie(ii.ul de substan(e în rândul pacien(ilor cu tulburare bipolară < (-arnevos Z +n%st. efectuat în "KKK. 8e asemenea. Studiul 9pidemiolo%ic Catchement +rea a arătat că >A'A:C din pacien(ii cu tulburare bipolară au cel pu(in o tentativă de suicid de. iar aceste afec(iuni comorbide pot determina ca boala să fie mai %reu de tratat şi de %estionat (Suppes et al.intă o evolu(ie mai severă a bolii decât cei fără an ietate comorbidă. a semnalat o prevalen(ă de K!C pentru tulburarea an ioasă şi F#C pentru abu. iar pacien(ii au pre. >:::).ă de prescrip(ie (Suppes et al.area substan(elor şi alcoolului şi administrarea pe termen lun% a medica(iei pe ba. iar pacien(ii cu tulburare bipolară sunt e puşi unui risc mai crescut de a comite suicid decât pacien(ii cu alte tulburări psihice.entat adeseori un plan detaliat şi o dorin(ă fermă de a muri.ul pacien(ilor cu tulburare de dispo. Cele mai comune două afec(iuni comorbide sunt tulburarea an ioasă şi abu.! ori mai des decât bărba(ii. debutul precoce al episoadelor depresive a fost de asemenea asociat şi cu un risc mai crescut (Suppes et al.ul pacien(ilor cu tulburare bipolară este de "AC în compara(ie cu FC în ca.i(ie. de substan(e au o evolu(ie mai complicată a bolii decât cei care nu au un istoric de abu. 4acien(ii cu tulburare bipolară care au şi un istoric de abu. Alţi factori +l(i factori care pot influen(a evolu(ia tulburării bipolare includ& stresul= stilul de via(ă= ritmul circadian= utili. însă în %eneral folosesc mi3loace mai pu(in letale (Namison. 7emeile au tentive de suicid de >. 4revalen(a pe via(ă a suicidului în ca. . 4acien(ii cu tulburare bipolară şi tulburare an ioasă comorbidă pre. >:::). >:::).numărul şi %ravitatea episoadelor depresive.

ă debutul tulburărilor de dispo.encefalului la pacien(ii cu depresie.ofreniei.ă tulburări de dispo. în special monoaminele (noradrenalina.talamo. 1ipocampul poate. . nu se cunoaşte cu certitudine dacă o dere%lare la nivelul acestor re%iuni cerebrale cau. Studiile ima%istice structurale au demonstrat recent fundamentul neuroanatomic al tulburării bipolare (-an3i Z Leno . corpul striat ventral şi corte ul mesoisotemporal.voltarea unei tulburări de dispo.ul unor persoane.i(ie (Soares Z -ann.ali şi păr(i din sistemul limbic .n special. /otuşi. 5ata metabolismului şi a flu ului san%vin în aceste .i(ie. "KKG).a demonstrat că aceste două straturi sunt importante în tulburarea bipolară (-an3i Z Leno . . >:::).encefal . 4rincipalele re%iunicerebrale implicate în tulburarea bipolară includ lobul frontal şi cel temporal din pro. întrucât schimbările structurale din această re%iune cerebrală au fost asociate cu această tulburare în ca. nu aceasta este e plica(ia.n schimb. acestea demonstrea. 8eşi teoriile simpliste anterioare au su%erat că în timpul unui episod maniacal se produce un e ces de neurotransmi(ători.serotonina şi dopamina) şi acetilcolina.i(iei. corte ul prefrontal . S.palido. asociate cu aceste circuite de re%lare a dispo. 8eşi descoperirile nu sunt la fel de consistente precum cele din ca.ea. 2olumul cerebral micşorat se datorea.Etiologie Ce se -ntâmplă la nivel cerebral@ 4rincipalele două circuite neuroanatomice implicate în re%larea dispo. eficien(a func(ionării celulelor în condi(iile modificării şi sub controlul neurotransmi(ătorilor este cea care stă la ba. >:::). iar în timpul depresiei are loc o diminuare a acestora.ă par(ial reducerii numărului de neuroni şi celule %liale din straturile << şi <<< ale pro.i(ie.ă o reducere a volumului cerebral total. .i(ie.ea. de asemenea.i(iei sunt& • • circuitul limbo. de asemenea. D disfunc(ie la nivelul oricăreia dintre re%iunile cerebrale.cortical circuitul limbo.encefalului să fie responsabile de %ândurile ne%ative care sunt asociate cu episoadele depresive din tulburarea bipolară.cortical. Scoar(a cerebrală este implicată în procesele de %ândire şi este posibil ca anomaliile din această re%iune a pro. o mărire a ventriculului trei şi al celui lateral şi o reducere a volumului materiei cenuşii în anumite păr(i din corte ul medial şi prefrontal orbital. 9ste posibil ca anomaliile din aceste circuite să confere o vulnerabilitate biolo%ică.strio.one sunt.i(ie sau dacă sunt afectate pe parcursul evolu(iei bolii.ul schi. care în asociere cu factorii de mediu cau. să 3oace un rol în tulburarea bipolară. poate conduce la de. %an%lionii ba. dere%late în depresie.a etiolo%iei patolo%ice a tulburărilor de dispo. >ioc!imie Neurotransmi(ătorii sunt implica(i în etiolo%ia tulburărilor de dispo.

>:::= -an3i Z Leno . care conduce la o scădere a eliberării de noradrenalină (8el%ado. în special la cei cu tulburare bipolară (8el%ado. el continuă să fie valoros.a demonstrat că densitatea şi afinitatea receptorilor I> sunt crescute la nivelul hipotalamusului . noradrenalina plasmatică este redusă la nivelul capacită(ii normale din starea de repaus (-an3i Z Leno . +lte dove. noradrenalinei. >:::). "KFA).ul pacien(ilor cu tulburare bipolară.ă că.au %ăsit nivele mai 3oase decât cele normale ale colinei ' determinându. %istemul monoaminei <pote. 8e asemenea.ul pacien(ilor bipolari cu depresie.i(ie. 4rescrierea triptofanului pentru pacien(ii cu .n ca. .i pe cercetători să creadă că de.1<++). posibil prin intermediul intensificării activită(ii autoreceptorului I>. /riptofanul este un amino acid esen(ial de care depinde sinte. >:::).ă valori mai mari în ca. 8e asemenea.ei. s.Derlin%hausen et al. Studiul receptorilor serotoninei a furni.ată de nivelele reduse ale monoaminelor. furni.a implicării monoaminei în stările depresive sus(ine că depresia este cau. serotoninei şi0sau dopaminei din sistemul nervos central (Schild$raut. >::>).meto i.ă că modificarea sensibilită(ii receptorilor I>.i(iei. >:::).ul celei bipolare (-an3i Z Leno . din urină şi lichidul cerebrospinal su%erea.i substan(iale privind rolul serotoninei în ca.i(ie. Studiile semnalea.a eviden(iat diminuarea densită(ii receptorilor serotoninei de tip "+ în câteva re%iuni cerebrale la pacien(ii cu depresie.hidro iindolacetic(A.echilibrul dintre activitatea coliner%ică şi cea catecolaminer%ică este important în patofi.i ale implicării sistemului coliner%ic în tulburarea bipolară sunt proprietă(ile antimaniacale ale a%oniştilor coliner%ici şi re%larea simptomelor maniacale de către inhibitorul colinestera.iolo%ia tulburării bipolare. 8eşi se cunoaşte că acest model simplist nu permite o în(ele%ere a etiolo%iei patolo%ice a tulburărilor de dispo. fi%osti%mina (-an3i Z Leno .%istemul colinergic .ul pacien(ilor cu manie concentra(iile crescute de noradrenalină şi ale metabolitului noradrenalinei. hidro ifenil%licol (-14E).ând pacien(ilor o e plica(ie a fundamentului biochimic al dere%lării dispo. cercetările semnalea.a serotoninei.at dove. >:::= -uller. !. >:::). la pacien(ii cu tulburare bipolară. s. acidul A.#. şi ]> adrener%ici poate 3uca un rol în etiolo%ia tulburărilor de dispo. în ca. >:::= -an3i Z Leno .ă că productivitatea noradrenalinei şi -41E este mai crescută în manie decât în depresie şi că se eviden(ia. în mod special la pacien(ii a%resivi şi la cei care au avut tentative de suicid. Studiile asupra serotoninei şi metabolismului serotoninei au eviden(iat o concentra(ie redusă a metabolitului serotoninei. Câteva cercetări au eviden(iat o creştere a densită(ii receptorilor de tip > ai serotoninei la nivelul trombocitelor şi creierului pacien(ilor cu depresie.ul depresiei unipolare decât în ca.n eritrocitele pacien(ilor bipolari s. +ceastă creştere se poate datora unei re%lări adaptative ascendente a răspunsului la cantitatea micşorată de serotonină din fanta sinaptică. >:::). hipocampului şi cerebelului la victimelor suicidului care au suferit de depresie (8el%ado. ami%dalei . 8e asemenea.

" este receptorul pentru S4 ' au o importantă ac(iune antidepresivă şi an iolitică.ă eliberarea acetilcolinei în scoar(a cerebrală. aflat în lichidul cerebrospinal (-an3i Z Leno . aşa cum se poate observa în ca. >:::= 2ar%hese Z SherMood @roMn. +re importante efecte neurore%latoare. 9 istă unele su%estii că S4 poate fi implicată în etiolo%ia tulburărilor de dispo. 1ormonii care re%lea. %landa pituitară şi %landele suprarenale.i(ie. Disfuncţia sistemelor de semnali#are .depresie poate determina oca. Cea mai consistentă descoperire biochimică în sfera depresiei este diminuarea concentra(iei acidului homovanilic (12+). alături de dopamină în me. S4 re%lea. se impune efectuarea mai multor cercetări înainte ca rolul S4 în tulburările de dispo.ă a ul 14+ sunt hormonul eliberator de corticotropină (C51). 6na din cele mai convin%ătoare e plica(ii ale rolului dopaminei în tulburarea bipolară este rolul vital pe care îl 3oacă dopamina în circuitul motiva(iei prin răsplată şi0sau stimulare. implicate în etapele cheie ale metabolismului serotoninei (8el%ado. %ubstanţa 1 '%10 S4 este o neuropeptidă.ul tulburării bipolare de tip << (-an3i Z Leno . studiile %enetice au fost concepute pentru a investi%a asocierea dintre tulburarea bipolară şi polimorfismele transportorului serotoninei şi triptofan hidrola.ă cu hipomania.i(ie. + ul 14+ este implicat în reac(iile la stres şi anomaliile de la nivelul a ului 14+ sunt implicate în tulburările de dispo. 8e fapt. >:::= -an3i Z Leno . /otuşi.i(ie să fie pe deplin elucidat şi posibilele beneficii terapeutice să fie descoperite (Lieb et al. un metabolit important al dopaminei.un circuit de autore%lare care include hipotalamusul.ei ' molecule importante. +mplificarea activită(ii a ului 14+ a fost asociată cu stările maniacale mi te. >:::). 5olul pe care îl au a%oniştii dopaminei în precipitarea maniei su%erea.n cele din urmă. 8e asemenea. .ă func(ia dopaminei în etiolo%ia tulburării bipolare. în timp ce noradrenalina se asocia. inclusiv locus ceruleus şi sistemul limbic. amplu distribuită în tot sistemul nervos central şi cel periferic. hormonul adrenocorticotrop (+C/1) şi corti.encefal şi corpul striat şi alături de E+@+ şi acetilcolină în scoar(a cerebrală. studiile la şobolani au demonstrat că administrarea cronică de antidepresive triciclice determină o re%lare descendentă a S4 din sistemul limbic." ' receptorul NL. A:ul !ipotalamicApituitarAsuprarenal 'a:ul /1A0 + ul 14+ constă într.e recuren(a depresiei. pierderea motiva(iei este una din caracteristicile cheie ale depresiei.a postulat că anomaliile dopaminei sunt implicate în hiperactivitatea asociată cu stadiile severe ale maniei. Se %ăseşte alături de serotonină în nucleii rafeului. ar%inin vasopresina (+24).olul. 8e e emplu. >:::). >::>). cu depresia şi cu episoadele maniacale clasice (-an3i Z Leno . S.i(ie. "KKK). întrucât se %ăsesc neuroni care con(in S4 în re%iuni cerebrale implicate în etiolo%ia tulburărilor de dispo. >:::). 6n studiu recent a arătat chiar că anta%oniştii receptorului NL.ional o inversare a efectului terapeutic al administrării inhibitorului selectiv al recaptării serotoninei şi să ini(ie.

Clarificarea anomaliilor din aceste căi pot fi benefice în tratamentul tulburării bipolare (-an3i Z Leno .ultată în urma eliberării monoaminei şi le%ării receptorului (8uman et al. iar disfunc(iile de la nivelul acestor mecanisme ale mesa%erilor secun. fapt care determină accentuarea e presiei anumitor factori neurotrofici deriva(i din creier în cadrul neuronilor hipocampului şi scoar(ei cerebrale. care promovea.ă recentă su%erea.ent nu au reuşit să identifice o ac(iune comună a antidepresivelor la nivelul monoaminelor şi receptorilor acestora. +numi(i factori neurotrofici sunt vitali pentru supravie(uirea şi func(ionarea anumitor neuroni. limfocitele şi neutrofilele pacien(ilor cu tulburare bipolară.ă că antidepresivele modifică o cale re.receptorului sistemului %enerator de +-4 ciclic (c+-4) în ca. protein $ina. +ceste observa(ii au condus la o nouă ipote.are ale mesa%erilor secun. 9actori neurotrofici La pacien(ii trata(i cu antidepresive are loc activarea prelun%ită a sistemului c+-4 în anumite re%iuni cerebrale. studiile au demonstrat o concentra(ie mai mare a fosforilării stimulate de c+-4 a 5ap". se provoacă o cascadă de semnali. prin intermediul sistemelor de semnali.Studiile desfăşurate până în pre. temporal. +cest lucru conduce la e presia sporită a factorului de transcrip(ie al )proteinei care cuplea.ă că atrofierea neuronilor hipocampului şi diminuarea acestor factori neurotrofici.are intracelulară ale calciului. pot fi implicate în depresie.ă că.a descoperit o creştere a concentra(iilor intracelulare de calciu în trombocitele.en(a unor concentra(ii mai mici ale subunită(ilor re%latoare ale 4L+ din citoplasmă în corte ul frontal. occipital şi parietal . o proteină %ăsită în trombocitele pacien(ilor bipolari (-an3i Z Leno . /eoria moleculară şi celulară a depresiei su%erea. cerebelul şi talamusul pacien(ilor cu tulburare bipolară. 8e asemenea. eviden(iind diminuarea volumului anumitor structuri cerebrale în rândul pacien(ilor cu depresie.are intracelulară şi în re%larea sinte. care în cele din urmă determină răspunsul celular.ul tulburărilor de dispo. 8e asemenea. AM1 ciclic şi protein Bina#a A 9 istă dove.ă.i au fost implicate în etiolo%ia patolo%ică a tulburării bipolare. Studiile clinice ima%istice recente au sus(inut acest lucru.ă supravie(uirea. antidepresivele măresc concentra(ia . în timp ce numărul de receptori în sine rămâne neschimbat.i.i.e şi fosfoino. . >:::). +ceasta este o cale e trem de comple ă.ării calciului au fost implicate în tulburarea bipolară= s. 6nii a%en(i implica(i în aceste răspunsuri includ +-4 ciclic. Calciul este foarte important în ma3oritatea căilor de semnali.a + (4L+) a eviden(iat pre.ă elementul de răspuns la c+-4 * (C59@).n urma eliberării neurotransmi(ătorului şi le%ării de membrana post. <nvesti%area sistemului c+-40protein $ina. această teorie su%erea.sinaptică.ei şi eliberării neurotransmi(ătorilor.i ale modificării sensibilită(ii post. D ipote. >:::).itol. +nomaliile semnali. )teoria moleculară şi celulară a depresiei*.i(ie.are a mesa%erilor secun. "KKG). 7osforilarea 5ap" se lea%ă de căile de semnali.

"KKG).ă că tulburările bipolare de tip < şi << sunt subtipuri diferite din punct de vedere %enetic. >::>).ei C (4LC).mendelian. "KKG= 8uman. în care au rol şi amprentarea %enomică. >:::).a descoperit că nivelele 4<4 > au crescut la trecerea de la starea eutimică la starea maniacală.omului _ şi ipote. >::>). >:::).a maniacală a tulburării bipolare= de asemenea.voltare (-uller.en(a unor concentra(ii semnificativ mai mari ale #. +lte studii au su%erat.factorilor neurotrofici care sunt esen(iali pentru supravie(uirea neuronilor (8uman et al.a arătat că activitatea 4LC din trombocite a fost mai intensă la pacien(ii afla(i în timpul unui episod maniacal al tulburării bipolare (-an3i Z Leno .e privind natura transmisiei %enetice a tulburării bipolare.volta de. inclusiv modul de moştenire dominantă a cromo.a continuită(ii a lui Eoldin et al.i%ot şi de A'":C pentru toate celelalte rude de %radul < (-uller. temporal şi occipital. . . s.are al fosfoino.en(ă0activitate crescută a proteinelor E în leucocitele pacien(ilor maniacali netrata(i şi în leucocitele mononucleare ale pacien(ilor bipolari. factorii de mediu şi cei de de. în compara(ie cu %rupurile de control sănătoase din punct de vedere psihic (+lda .n ca. "KB!. 1roteinele " Câteva studii independente au eviden(iat concentra(ii crescute ale subunită(ii stimulatoare (E^s) a proteinei E ^ din creierul pacien(ilor cu tulburare bipolară. nu şi a celor unipolari.n plus. însă nici una nu a fost sus(inută în mod consistent (+lda.ată de o schimbare în oricare dintre căile biochimice.i care să indice că o concentra(ie crescută a E^s este cau. interac(iunile multiplelor %ene şi a factorilor ne%enetici conferă vulnerabilitate.ul rudelor de %radul < ale unui pacient cu tulburare bipolară este de #:'G:C pentru un %eamăn mono. S. "KKG).itolului0protein $ina.ul tulburării bipolare. 9actori genetici 9 istă o componentă %enetică recunoscută în etiolo%ia tulburării bipolare= mai multe studii familiale au demonstrat că e istă o prevalen(ă mai mare a tulburării bipolare în rândul membrilor familiilor din care provin pacien(i cu tulburare bipolară. în mod special în corte ul frontal.ată de muta(ii %enetice= s. conducând la transcrip(ia şi transla(ia %enei E^ s (-an3i Z Leno . "KKG). o pre. Cercetările su%erea. 6n astfel de studiu a demonstrat pre. s. 9osfoino#itolul şi protein Bina#a C Câteva studii la pacien(ii bipolari au eviden(iat anomalii la nivelul sistemului de semnali.ă că tiparul con%enital al tulburării bipolare este comple şi non.au propus câteva ipote.i care su%erea.a su%erat că poate fi cau. 5iscul de a de. 9 istă unele dove. forma cu ciclicitate rapidă a tulburării bipolare nu este aparent diferită din punct de vedere %enetic de forma fără ciclicitate rapidă (+lda. . >:::).a lun%ul vie(ii o tulburare bipolară în ca. +ctualmente. /otuşi.difosfatului (4<4>) în membranele trombocitelor pacien(ilor din fa. >::>= N<-1. nu e istă dove.A.Derlin%hausen et al. moştenirea mitocondrială. de asemenea.Derlin%hausen et al.

/otuşi. pot complica evolu(ia tulburării bipolare (Suppes et al.a.au identificat %ene specifice care să contribuie la de. Simptomele de an ietate şi panică. Eenele care ar putea contribui la de. +cest lucru se datorea.ul /DC. tulburarea obsesiv compulsivă (/DC) şi tulburările de control al impulsurilor (practicarea patolo%ică a 3ocurilor de noroc. e acerbând simptomele sau precipitând episoadele (9vans. >::>). "KKG= -uller. >:::). inclusiv tulburarea de panică şi fobia socială. su%erând că îmbunătă(irea dia%nosticului acestei afec(iuni concomitente poate conduce la un tratament mai bun al tulburării bipolare (N<-1. >:::). i. /otuşi.D.ultat eşantionarea pe popula(ii hetero%ene. >:::). 7actorii care pot creşte riscul abu. >:::= Suppes et al. +bu. având drept re.%" şi %ena proen$ephalin (+lda. monoamino ida.ului de substan(e comorbid sunt un istoric familial de abu. o vârstă precoce de debut al tulburării bipolare şi pre. catecol. sau dependen(ă de dro%uri (9vans.en(a episoadelor mi te (N<-1.a. >"`>" şi _`>F. întrucât evolu(ia /DC şi a tulburărilor de dispo. nu s. >:::). >:::).metiltransfera.voltarea tulburării bipolare. de substan(e (N<-1. receptorii dopaminer%ici.intă abu.ul de substan(e poate a%rava boala sau poate înrăută(i evolu(ia bolii. #p"F.ei C. cu #!C dintre pacien(i pre. 5ecent N<-1 a semnalat o inciden(ă mare a /S4/ şi /DC la pacien(ii cu tulburare bipolară. cleptomania) (N<-1.voltarea acestei boli ar fi %enele pentru transportorul şi receptorii serotoninei.Studiile %enetice moleculare au de. >:::). Afecţiuni psi!ice StanleV 7oundation @ipolar NetMor$ semnalea.traumatic (/S4/). Comorbiditate Abu#ul de substanţe +pro imativ F:C dintre persoanele cu tulburare bipolară au o problemă de abu.i(ie se modifică una în func(ie de cealaltă. urmate de hipomanie. ulburare de !iperactivitate cu deficit de atenţie 'AD/D0 . 6na dintre cele mai comune afec(iuni bipolare este tulburarea an ioasă. +cest lucru poate fi relevant în special în ca.ima fosfolipa. de substan(e.văluit loci %enetici poten(ial relevan(i pentru tulburarea bipolară& "Bp"". doar >C au avut simptomele de /S4/ men(ionate în rapoartele medicale. +lte afec(iuni psihice care pot surveni alături de tulburarea bipolară includ tulburarea de stres post.+. iar un studiu recent al <nstitutului Na(ional pentru Sănătate -entală (N<-1) a descoperit că #FC dintre pacien(ii cu tulburare bipolară sunt dependen(i de alcool şi apro imativ #:C pre. >:::). "B`>>.ă par(ial dificultă(ii de a diferen(ia această tulburare de alte tulburări psihice.entând simptome de /S4/.ă un procenta3 ridicat al afec(iunilor psihice concomitente cu tulburarea bipolară.Derlin%hausen et al.o.

asociată cu atacuri vasculare cerebrale. >:::)= în scopul unei ameliorări rapide şi eficiente a episoadelor acute. cum ar fi +818 sau tulburarea de conduită (C8). risperidona) antipsihotice tipice (e.iuni craniene. Alte afecţiuni comorbide Cercetările privind asocierea dintre mania secundară şi le. adică o asociere între farmacoterapie şi psihoterapie (5othbaum Z +stin. şi pentru prevenirea recuren(ei episoadelor. boala LVme./ulburarea bipolara care se de. pe parcursul vie(ii. Medicamente folosite -n tratamentul tulburării bipolare -ania acută0episod mi t • • • litiu antipsihotice atipice (e.voltat o tulburare bipolară mai târ. >::>).ntr. 3udecă(ii şi comportamentului (-uller.apina.n urma terapiei antidepresive.ile su%erea. s. din cau.voltă încă de timpuriu în copilărie şi poate fi mai de%rabă asociată cu afec(iuni comportamentale disruptive. mai frecventă la pacien(ii cu sclero. de asemenea.nia$ et al.ă că mania este asociată şi cu afec(iunile sistemice.ă multiplă .a constatat că ""C din !:" copii sub vârsta de "> ani cu tulburare bipolară întrunesc şi criteriile pentru +818. un studiu reali. ratament /ratamentul pentru tulburarea bipolară este dificil. 8ove.intă medica(ia cel mai frecvent asociată cu mania secundară (Lec$.ii repre. mi%rene şi le. decât cu tulburările bipolare care debutea. se pare. Nr. sporirea activită(ii profesionale şi interpersonale şi diminuarea frecven(ei actelor de suicid (\oun% et al.iunile cerebrale au relevant faptul că mania secundară poate fi asociată unor le.iu în adolescen(ă sau ca adul(i nu au tendin(a de a avea rate ridicate de +818 sau C8 în acelaşi timp (9vans. S<8+. sindromul Rolfram şi neurosifilis.at de Ro.iuni cerebrale la nivelul structurilor subcorticale din partea dreaptă şi în re%iunile corticale le%ate de structurile limbice. tumori. olan.entate pe scurt medicamentele cel mai frecvent folosite în tratamentul pentru tulburarea bipolară (tabel adaptat după Lec$. haloperidol) . >::"). 4e de altă parte.a comple ită(ii şi variabilită(ii afec(iunii şi a efectului pe care. 9armacoterapia . "KKA. >:::= N<-1. -ania secundară a fost. fiind. >:::). . precum hipertiroidismul. Derlin%hausen et al.l are tulburarea la nivelul co%ni(iei.%. . et al.n tabelul de mai 3os sunt pre. et al. .ă ulterior. corticosteroi. pacien(ii care au de. Ehidurile de practică ale +socia(iei +mericane de 4sihiatrie recomandă pentru tratamentul tulburării bipolare o abordare inte%rată a tratamentului. Nr. >::"). >:::).

. "KKB). %abapentină.idonă. .ând 8ocumentele de consens ale e pertilor "KKB. iar do. >:::= Licht. "KKB).ă F'B săptămâni pentru ca pacien(ii să pre. valproat 8epresie bipolară acută • • • • litiu carbama. >::").i care atestă că este posibil ca litiul să nu fie adecvat pentru tratamentul stărilor mi te şi în ca.ul maniei severe (Licht.elor maniacale şi depresive (Compton Z Nemeroff. aripipra.a de litiu trebuie titrată pentru a ob(ine o concentra(ie plasmatică de :. Nr.i(ie) lamotri%ină (în plus fa(ă de stabili.ele recente reali.epină antidepresive (în combina(ie cu stabili.A'". >:::). `uetiapină.ată atât concentra(ia plasmatică a litiului cât şi func(ia tiroidiană.n %eneral. . +nali.inte un răspuns terapeutic la litiu (Compton Z Nemeroff. topiramat. clo.ipra.ol) antiepileptice (e.ate în 6L şi S6+. acesta fiind eficient în tratamentul fa. . .epină. au raportat că litiul este terapia de primă linie pentru pacien(ii cu tulburare bipolară. durea. Anticonvulsivante Spectrul therapeutic pentru tulburarea bipolară s.epină antidepresive +%en(i investi%a(ionali • • antipsihotice atipice (e .onisamid) 4itiul Litiul este un tratament recunoscut în tulburarea bipolară.i(ie relativ infrecvente în timpul vie(ii.atoare de dispo.a e tins de la introducerea anticonvulsivantelor.%.apină. >:::). cu simptome depresive pe durata maniei şi fără o ciclicitate rapidă sunt cele care răspund cel mai bine la tratamentul cu litiu (Lec$.atoarele de dispo. 4acien(ii cu episoade de dispo. et al.• carbama.> m9`0L.n ca.i(ie) /ratament de între(inere • • • litiu carbama. cu o rată de răspuns de apro imativ GKC (Compton Z Nemeroff. inclu.ul pacien(ilor afla(i sub terapie cu litiu trebuie monitori. Nu se cunoaşte cu certitudine dacă întreruperea prematură a terapiei cu litiu înrăută(eşte cursul bolii şi e istă dove.

în compara(ie cu litiul şi placebo. >:::).ă că medicamentul carbama. >:::).ei depresive din tulburarea bipolară şi din tulburarea bipolară cu ciclicitate rapidă.ul acestui re%im de do.Derlin%hausen et al. atunci când lamotri%ina este coadministrată cu carbama. în special în ciclurile rapide. >::>). >::"). A!C dintre pacien(ii cu depresie au răspuns rapid la introducerea de litiu.ime microsomale ale citocromului 4#A: (Compton Z Nemeroff.ultatele câtorva studii su%erea.e de tratamentul cu anticonvulsivante în compara(ie cu pacien(ii cu alte tipuri de tulburare bipolară. cu toate acestea o lucrare mai recentă din >::: a arătat că tratamentul cu valproat nu a dat re. frecven(a folosirii sale este în creştere (Licht. >:::). Lamotri%ina este una dintre anticonvulsivantele noi de ultimă %enera(ie indicate în tulburarea bipolară. >:::). se recomandă o titrare pro%resivă a do.epina. e istă însă riscul apari(iei unei erup(ii cutanate în ca. 5eac(iile adverse ale lamotri%inei sunt aceleaşi ca şi în ca. unde este aprobat pentru tratamentul împotriva maniei acute.ei (@er$ et al. Cu toate că sunt necesare studii mai ample pentru a confirma sau infirma aceste date clinice.epină are proprietă(i antimaniacale şi antidepresive. cu o rată uşor mai ridicată de apari(ie a cefaleei (Compton Z Nemeroff.epinei de a induce propriul metabolism prin sistemul de en.Derlin%hausen et al.a raportat că lamotri%ina sporeşte eficien(a valproatului în tulburarea bipolară.ei maniacale din tulburarea bipolară. >:::).epina nu au fost eficiente sau dacă nu sunt bine tolerate.epină.n timp ce în 9uropa nu este atât de des răspândit în pre. părerile din pre. însă nu este aprobat la nivel %lobal pentru această indica(ie (Compton Z Nemeroff. considerându.se că efectele sale includ inhibarea aminoaci. valproat şi lamotri%ină. 9ste mai probabil ca pacien(ii cu ciclicitate rapidă sau cu un episod mi t să beneficie. este eficientă în ca.ultate diferite fa(ă de cel cu placebo în prelun%irea timpului până la recuren(a oricărui episod depresiv în decurs de "> luni (@oMden et al. >:::= \oun% et al.Derlin%hausen et al.care includ carbama. S. . >:::). în parte datorită necesită(ii unei creşteri pro%resive a do. >::>).ntr.ul unui tratament pe termen lun% administrat pentru tulburarea bipolară. însă doar atunci când litiul şi carbama. >::"= @oMden Z Larren.dependente şi blocarea receptorilor de serotonină (@er$ et al. >::>= Compton Z Nemeroff. prin metoda oarbă. Carbama. iar terapia de asociere este mai eficientă decât monoterapia. (-uller. 6n număr de studii a eviden(iat că lamotri%ina este eficientă în tratamentul fa.atorul de dipo. abilită(ii carbama. însă poate avea şi anumite proprietă(i antidepresive de la slab la moderat (Compton Z Nemeroff.i(ie cel mai frecvent prescris în S6+. >::>= \oun% et al. . >:::). 2alproatul este stabili. /erapia cu litiu este încă mai bună decât carbama.epina . >:::= -uller. +ceasta a fost studiată intens. +cest lucru poate fi datorat. Lamotri%ina nu este eficientă în tratamentul fa.epina. 9ficacitatea valproatului în tratamentul tulburării bipolare ridică încă semne de întrebare.un studiu. >:::). la carbama.epină (Compton Z Nemeroff.ent. "KKB= -uller.ei. atât ca monoterapie cât şi în asociere cu litiul sau antidepresivele. în parte. 5e.ul altor anticonvulsivante.ilor e citatori şi a canalelor de sodiu volta3.are (Compton Z Nemeroff.ent sunt că valproatul este mai eficient în tratamentul maniei decât în cel al depresiei. 4entru a reduce acest risc de apari(ie a erup(iilor cutanate. 4e de altă parte. 6n studiu desăşurat în "KK# a confirmat eficacitatea acestuia în tratamentul maniei.

+cestă formă de terapie nu se concentrea. în asoceire cu un stabili. în parte. interven(ia familiei. +cestea pot include psihoeduca(ia. divor( şi şoma3 combinate cu tulburarea bipolară limitea. +ceastă complian(ă redusă la medicamentele prescrise. Antidepresivele +ntidepresivele standard sunt eficiente în tratamentul tulburării bipolare tip <.ei (@oMden Z Larren. asociată cu ratele ridicate de conflicte con3u%ale.i(ie. 8e asemenea.ul abu.a bolii şi cum să. "KKK). /CC încearcă să modifice aceste %ânduri ne%ative învă(ând pacien(ii să în(elea%ă cum contribuie modul lor de %ândire la simptomele pe care le au şi cum îşi pot modifica %ândurile şi comportamentul în aşa fel încât simptomele să se manifeste mai rar (6. 4oate contribui la creşterea activită(ii sociale. terapia comportamental ' co%nitivă (/CC). 4acien(ii sunt învă(a(i să îndepărte. inibitorii monoamino ida.ator de dispo. estimată la !>'#AC dintre pacien(ii trata(i (5othbaum Z +stin.ă doar pe comportamentul pacientului. 4acien(ii sunt informa(i şi asupra dificultă(ilor pe care le pot întâmpina în activită(ile sociale din cau. 9 istă diferite tipuri de abordare psihoterapeutică.e sin%uri apari(ia.S.e toate obstacolele care stau în calea complian(ei şi li se oferă strate%ii comportamentale nemedicamentoase pentru a face fa(ă consecin(elor maniei şi depresiei.entate strate%ii specific de acceptare pentru simptome specifice= de e emplu pacien(ii cu deficit de concentrare sunt sfătui(i să reducă . cum percepe lucrurile şi cum interpretea. >:::). >:::). Lamotri%ina se pre.şi monitori.e. erapia comportamental+cognitivă ' CC0 4rincipalul obiectiv al /CC este de a modifica %ândurile ne%ative ale pacientului care suferă de tulburare bipolară.ei (<-+D) şi bupropion (Compton Z Nemeroff. +fla(i mai multe despre utili. terapia de %rup şi terapia specifică fiecărui ca.area antidepresivelor 1si!oterapia 4acien(ii cu tulburare bipolară au o rată relativ ridicată de neaderen(ă la farmacoterapie.%omotul şi suprastimularea şi să se concentre.ă ce se întâmplă în 3ur.i(ia acesteia în spectrul terapeutic. >::>).e.ătoare fiecărei etape a bolii.intă ca un a%ent destul de eficient în tratamentul tulburării bipolare. Cele mai recomandate antidepresive sunt inhibitorii selectivi ai recaptării serotoninei (<S5S).ărilor precum şi recidivările. parcursul şi %ravitatea afec(iunii pentru a se efectua interven(iile terapeutice corespun. pe . îmbunătă(ind calitatea vie(ii şi reducând riscul de suicid al pacien(ilor. sunt necesare mai multe studii pentru a clarifica po.ă eficacitatea farmacoterapiei. antidepresive triciclice (+/C). cum ar fi terapia în ca. Scopul esen(ial al asocierii psihoterapiei cu farmacoterapia este de a creşte complian(a pacien(ilor la medica(ia prescrisă. totuşi. corespun. psihoterapia poate reduce numărul şi durata spitali. ci şi pe cunoaşterile acestuia= la ce %ândeşte persoana respectivă. Sunt pre.ătoare.8epartment of 1ealth and 1uman Services.se recomandă o creştere mai rapidă a do.ului de substan(e.

7amiliile află adesea )semnele* de recădere*.ul tulburării bipolare s. 6n studiu a arătat o îmbunătă(ire cu A:C în ce priveşte complian(a la litiu şi o reducere cu F:C a spitali. studii recente arată că terapia de %rup educă pacien(ii pentru complian(a la tratament.are. Dferind pacien(ilor şi familiei acestora informa(ii cu privire la tulburarea bipolară. pacien(ii cu tulburare bipolară pot avea recăderi mai dese şi activită(i reduse. Dbiectivul principal al psihoeduca(iei îl repre. de asemenea. . în ceea ce priveşte interac(iunile familiale deficitare.ului de substan(e şi să. >::>).ultatele investi%a(iilor în ceea ce priveşte eficacitatea psihoeduca(iei sunt promi(ătoare. numărul recăderilor fiind redus cu "AC prin reducerea sti%matului ascociat cu tulburarea bipolară (5othbaum Z +stin.olvarea problemelor.a admis de mult timp necesitatea unei educa(ii mai bune în ceea ce priveşte tulburarea bipolară.traumatice prin care pot trece pacientul şi familia sa după un atac acut sau după o perioadă de spitali. >:::). >::>= 5othbaum Z +stin. erapia familială <nterac(iunile con3u%ale şi familiale normale sunt adesea dificile pentru pacien(ii cu tulburare bipolară.se tehnici de rela are (5othbaum Z +stin.e evitarea abu. să puncte. -a3oritatea interven(iilor psihoeduca(ionale au avut ca re. 1si!oeducaţia S.e simptomele post.ultat o mai bună complian(ă la tratament precum şi diminuarea numărului de spitali. 4acien(ii care au combinat tratamentul de %rup cu tratamentul medicamentos pot avea un curs al bolii mai pu(in %rav decât pacien(ii care au primit doar un tratament medicamentos. erapia de grup /erapia de %rup în ca.ărilor (5othbaum Z +stin. /erapia familială îşi propune să educe pacien(ii şi familiile acestora în privin(a tulburării bipolare în scopul de a mări complian(a la medica(ia prescrisă= îmbunătă(ind %radul de acceptare a bolii de către pacient= sporind activitătea profesională şi socială= %estionarea factorilor de stres. >:::). lucru care le permite să identifice semnele şi simptomele recăderii şi să pre%ătească pacientul pentru următorul episod (5othbaum Z +stin. . >:::). să promove.e complian(a la tratament şi eliminarea sti%matelor. /erapia familială este împăr(ită în trei etape bine definite& o etapă de evaluare. cursul bolii şi barierele împotriva recuperării (-a3 et al. deoarece pacien(ii care suferă de tulburare bipolară au fost considera(i nepotrivi(i pentru acest tip de terapie. psihoterapia îşi propune să promove. la un sin%ur lucru.ări şi recăderi.i înve(e pe pacien(i cum să identifice simptomele de recădere (-a3 et al. îmbunătă(irea comunicării şi re. Sesiunile de terapie familială caută. 7amiliile sunt instruite în abilită(ile de comunicare.a folosit doar în ultimii ":'"A ani.a diferen(elor în ceea . pacien(ilor cu manie e tremă oferindu.n urma acestor rela(ii încordate. terapia familială încercând să refacă rela(iile normale de familie după un episod depresiv.n timp ce datele pot fi %reu de comparat.rând.intă efectele secundare ale tratamentelor. din cau. >:::). 5e.li. >:::). Cu toate acestea. eşecuri în căsnicie şi nevoia reinternării în spital.

uri. +stfel. din care a re. cu suficiente dove. >:::).au investi%at. aceasta putând fi administrată pentru tratarea unui episod maniacal sau depresiv în orice fa. /9C a fost propusă ca terapie de men(inere pentru tulburarea bipolară (@er$ et al. acestea înclu.a constatat că /9C a fost mai eficient în A din G studii.a controverselor publice e istente (Compton Z Nemeroff.i care să ateste eficacitatea atât în tratarea etapelor depresive cât şi în tratarea etapelor maniacale din tulburarea bipolară. >::").area terapiei de %rup la pacien(ii cu tulburare bipolară (5othbaum Z +stin. cu toate că cercetările preliminare sunt promi(ătoare.ând& • identificarea timpurie şi tratarea recăderilor .n urma unei anali. sunt necesare mai multe date clinice (@er$ et al. de către aci. /ratamentul cu litiu nu este recomandat pe durata ciclului de /9C& s. este posibilă o dia%nosticare timpurie a bolii şi se poate ob(ine ameliorarea rapidă a simptomelor.ultat că /9C a fost mai benefic decât antidepresivele triciclice (Compton Z Nemeroff. >::").ă a tulburării bipolare atâta timp cât pacientul suportă acest tratament. 1revenţie 9 istă câ(iva paşi care pot fi urma(i pentru a preveni debutul tulburării bipolare. Sunt disponibile multe strate%ii de succes pentru preven(ia secundară.ce priveşte terapia folosită. însă. acestea sus(in în %eneral utili. 5ecent. /9C trebuie considerată ca terapie de primă linie atunci când pacien(ii sunt %rav bolnavi sau în ca. <pţiuni de ultimă oră +lte op(iuni terapeutice care se pot dovedi benefice în tratamentul bipolar includ inhibarea sistemelor de transduc(ie a semnalelor neuronale.ul unor tulburări delirante sau dacă e istă un risc ridicat de suicid. stimularea nervului va% şi /amo ifenul ca posibile interven(ii terapeutice. /9C se află în continuare pe o po. S. >:::). 6n studiu de dimensiuni reduse a arătat o perioadă destul de lun%ă de remisie la pacien(ii care au luat aci. 4ersoanele care au antecedente familiale cu o astfel de boală trebuie să ştie că sunt supuşi unui risc şi trebuie să cunoască simptomele acestei afec(iuni. de asemenea.e care a comparat studiile ce investi%au dacă /9C sau antidepresivele sunt mai eficiente în tratamentul tulburării bipolare s.ii %raşi ome%a !.i(ie 3oasă în al%oritmurile terapeutice din cau. în ceea ce priveşte preven(ia primară. . >:::).i %raşi ome%a ! în compara(ie cu cei care au folosit ulei de măsline.a raportat că această combina(ie poate fi neuroto ică în aumite ca. erapia electroconvulsivă 'EC 0 9C/ este bine cunoscută în tratamentul pentru tulburarea bipolară. /9C nu trebuie considerată doar ca un tratament de ultimă instan(ă.

4osibilitatea unei tulburări de%enerative poate fi stabilită în mod corespun.ă că dia%nosticul diferen(ial în ca.ice) evitarea decala3elor de fus orar. însă din cau.ătoare .intă A:'GAC dintre ca. Cu toate acestea. 4ersoanele cu tulburare bipolară trebue să beneficie. de cele mai multe ori. iar aceste simptome nu sunt.voltă. tehnici şi proceduri speciali. complian(a la medica(ia prescrisă este hotărâtoare pentru succesul tratamentului.area sănătă(ii (cum ar fi i%iena somnului şi e erci(iile fi. 8acă demen(a este luată în calcul. Epidemiologia 8emen(a afectea. @oala +l. în urma în%ri3orărilor sau raportărilor făcute fie de pacient fie de o persoană apropiată. chiar dacă unele persoane au trăit şi >: de ani. în %eneral. +cest lucru poate fi util în evaluarea posibilită(ii ca demen(a să stea la ba. în %eneral.ate. /ulburarea bipolară este o tulburare care se manifestă pe toată durata vie(ii astfel încât se recomandă un tratament pe termen lun%. acesta va fi.ă A'BC dintre persoanele cu vârsta peste FA de ani. în etapa de în%ri3ire primară. 8in momentul dia%nosticării.ul demen(ei necesită. în %eneral.ă persoanele aflate la vârsta a doua. Demenţa Introducere 8emen(a este suspectată. 4rima pre.entare este posibil să aibă loc la medicul de familie al pacientului. completat în etapa secundară în urma trimiterii la clinici unde e istă atât instruirea cât şi e perien(a corespun.uri se indică un tratament permanent. în paralel fa(ă de terapia medicamentoasă prescrisă.heimer (+8) este cea mai frecventă formă de demen(ă.• • monitori. +8 se de. +ceasta poate limita numărul de recăderi ale pacientului cu tulburare bipolară. mărind complian(a la tratamentul medicamentos prescris.a simptomelor apărute. iar în cele mai multe ca. repre. de cele mai multe ori. de cele mai multe . între F şi B ani. simptomele pot apărea mult mai devreme la unele persoane. care poate avea cunoştin(e considerabile cu privire la istoricul medical al pacientului şi situa(ia socială a acestuia. lent şi constant pe parcursul unui număr de ani.urile de demen(ă şi se consideră că afectea. persoanele care suferă de +8 trăiesc. stabilirea dia%nosticului diferen(ial este hotărâtoare pentru %estionarea clinică viitoare a tulburării.e de psihoterapie. 8upă ini(ierea unui tratament.ător încă de la început.

în %eneral. ca. moştenirea este.urilor. autosomal dominantă iar instalarea se face mai devreme. Diagnostic 6rmătoarea dia%ramă pre.AC pe an la persoanele cu vârste cuprinse între FA şi FK de ani= "C pe an la persoanele cu vârste cuprinse între G: şi G# de ani= >C pe an între GA şi GK de ani= !C pe an între B: şi B# de ani şi BC pe an la persoanele cu vârste peste BA de ani. @oala +l.omiale.heimer poate apărea în urma unor antecedente familiale.iu. în marea ma3oritate a ca. 9 istă dove. Cu toate acestea.ori recunoscute decât mult mai târ.i că această formă are şi o componentă ereditară şi că persoanele cu o anumită %enă (sau %ene) pot avea un risc mai ridicat de de.heimer (+8) creşte o dată cu vârsta şi este estimată la :.intă o schi(ă a procesului de dia%nosticare pentru demen(ă. în care.a unei anomalii cromo.voltare a bolii. Evaluarea iniţială a memoriei şi funcţiilor . +8 apare la persoanele vârstnice. 4ersoanele cu sindromul 8oMn sunt e puse riscului de de.ime în etiolo%ia demen(ei. -ulte din elemente sunt discutate în profun.voltare a bolii +l. 7recven(a bolii +l.heimer din cau.

răspunsurile lor necesitând o verificare.al doilea ră. 8acă în%ri3orările pacientului sau ale unei alte persoane sunt 3ustificate.en(a unui partener.e directe. 8e preferin(ă.itat) săptămâna trecutăH +(i lipsit la vreo întâlnire sau a(i uitat să vă plăti(i facturile la timpH -edicii vor recunoaşte dacă e istă un declin al memoriei datorat vârstei.ul capacită(ilor func(ionale. dacă evaluarea ini(ială su%erea. este important de remarcat dacă este pre. 9valuarea problemei începe.ent asemnul întoarcerii capuluia. 4e lân%ă istoricul social şi clinic al pacientului. D memorie afectată poate fi evidentă în modul în care pacientul răspunde la întrebări relativ simple.ent al func(ionării co%nitive şi măsura în care au avut loc modificări fa(ă de func(ionarea anterioară. trebuie întreprinse alte evaluări mai formale şi mai ri%uroase în continuare. +cest interviu preliminar va evalua.boi mondial în 9uropaH Dbişnui(i să pierde(i lucrurile prin casăH Ce a(i mâncat la masa de prân. 8e e emplu. în special dacă e istă o sursă de informare credibilă şi0sau dacă medicul cunoaşte istoricul clinic al pacientului şi întrea%a situa(ie. D persoană cu deficit co%nitiv îşi va întoarce adesea capul la so(0înso(itor pentru a primi răspunsul de la acesta.entate în tabelul de mai 3os ip de -ntrebare pentru evaluarea iniţială Care este numele primului ministruH Care este numele repre. pot fi folosite şi alte întrebări în această primă evaluare.ente ale memoriei. cu intervievarea pacientului pentru a stabili nivelul pre.itat (sau cine v. uită mâncarea pe foc sau rătăcesc lucruri precum cheile.a încheiat cel de. acestea fiind pre.entantului 8vs.D tendin(ă în%ri3orătoare de a uita evenimentele recente. capacitatea de e primare şi func(ia e ecutivă. în modul în care îşi caută cuvintele cu care să se e prime sau în acu. Local în parlamentH . ochelarii sau banii. în %eneral. duminica trecutăH 2ă lua(i medicamentele prescriseH 4e cine a(i vi. întâlnirile. facturile şi alte lucruri care nu trebuie uitate îl motivea.n ce an s. 4oate chiar mai important. nivelurile pre. acestea pot fi evaluate fără a recur%e la procedurile oficiale de testare. +ceastă persoană este adesea hotărâtoare în evaluare. observatorul poate oferi o evaluare mai corectă a modificărilor în ca. o rudă apropiată sau al unei alte surse de informare credibilă. . Cu toate acestea. persoanele cu memorie afectată nu. interviul este efectuat în pre. luând aceste lucruri în calcul atunci când hotărăşte paşii următori.şi amintesc evenimentele recente.ă un declin neaşteptat care poate duce la dificultă(i func(ionale. +tunci când pacientul răspunde la întrebări. deoarece pacien(ii pot fi lipsi(i de discernământ. în %eneral.ă adesea pe pacient sau pe o persoană apropiată acestuia să afle opinia unui medic.a vi.

hemoleuco%rama completă.entate mai 3os. în special persoane . tensiunea arterială şi refle ele.a %esturi adecvate unui scop chiar dacă nu e istă. inclusiv niveluri de calciu Eluco. /! şi /# 9lectroli(i. în absen(a unor tulburări motorii sau sen.aminarea fizică este prima parte şi cea mai importantă din procedura de dia%nosticare. Neurosifilis şi 1<2 atunci când stilul de via(ă al pacientului sau istoricul său indică un astfel de risc %indromul demenţial 4asul următor este de a stabili pre.e complete ale func(iei renale şi hepatice dn sân%e şi hepatice urină <nfec(ii 5ata de sedimentare a eritrocitelor.1roceduri de diagnostic +. este de laborator pentru a identifica posibile condiţii reversibile 1ipotiroidism 1ipercalcemie 1ipo%licemie 8eficien(e nutri(ionale 7unc(ia tiroidiană& /S1. -ai 3os sunt enun(ate pe scurt caracteristicile sindromului demen(ial după cum sunt formulate în 8S-. /rebuie efectuate probe de laborator pentru a e clude afec(iunile similare celor pre.<2 Criterii D%M+I$ pentru sindromul demenţial 8eficite co%nitive multiple. -obilitatea.ul şi vă.iu evaluările psihometrice trebuie incluse în mod specific împreună cu pulsul. au.en(a sau absen(a sindromului demen(ial. inclusiv deteriorarea memoriei şi cel pu(in una din următoarele& • • • +fa.ie ' probleme de limba3 (în(ele%ere sau e primare) +pra ie ' incapacitatea de a reali.oriale +%no.a din sân%e 2itamina @"> şi acid folic +fec(iuni renale şi +nali.ia . incapacitatea de a recunoaşte.ul care pot încurca mai târ.

Nevoie redusă de somn

8eficitele co%nitive suficient de %rave pentru a interfera cu activitatea socială şi0sau profesională 8eficitele co%nitive repre,intă un declin al unei func(ionări mai bune în trecut +ceste deficite nu au loc doar în timpul stării de delir 9 istă un număr de scări de evaluare care pot fi folosite pentru a stabili pre,en(a sindromului demen(ial, însă cea mai comună este 9 aminarea minimală a stării mentale (--S9). --S9 repre,intă un punct de referin(ă în evaluarea declinului co%nitiv& este încă folosit la scară lar%ă şi este relativ practic pentru personalul calificat atât în etapa de în%ri3ire primară cât şi în cea secundară. 9fectuarea evaluărilor de %enul --S9 depinde de inteli%en(a, educa(ia, limba3ul şi capacită(ile func(ionale anterioare ale pacientului. +stfel, persoanele inteli%ente şi educate cu puternice abilită(i compensatorii sau de limba3 pot ob(ine un scor normal la --S9 atunci când sindromul demen(ial este uşor. 8e asemenea, persoanele cu abilită(i anterioare mai slabe pot ob(ine scoruri care să su%ere,e e isten(a sindromului demen(ial acolo unde acesta nu e istă. 8e asemenea, afec(iunile la nivelul func(iilor vi,uale, auditive sau motorii vor duce la re,ultate neclare. 4rin urmare, pentru determinarea sindromului demen(ial este importantă ob(inerea unui istoric clinic, familial şi social amănun(it, dacă acesta nu este de3a disponibil, efectuându;se o e aminare medicală completă pentru a oferi un conte t corespun,ător pentru interpretarea evaluării %enerale. Evaluarea avansată /rebuie folosite câteva tehnici pentru identificarea sau e cluderea unor cau,e reversibile ale sindromului demen(ial, acestea fiind diferen(iate în ca,ul probabilită(ii e isten(ei unei demen(e de%enerative. -ai 3os sunt descrise în detaliu evaluările frecvente. %canări cerebrale 8upă ce testele de sân%e au e clus anumite cau,e posibile care să e plice simptomele pacientului, se efectuea,ă în anumite ca,uri o scanare cerebrală. .n mai pu(in de ":C din ca,urile din 6L şi peste G:C în unele centre din 9uropa se solicită scanări cerebrale. /omo%rafia computeri,ată (C/) sau ima%istica prin re,onan(ă ma%netică (<5-) pot detecta semnele de demen(ă vasculară, tumori, hematoame sau hidrocefalie cu presiune normală (N41) ca şi posibilă cau,ă pentru demen(ă. Scanarea C/ este o tehnică radio%rafică care foloseşte un computer pentru a asimila multiple ima%ini ob(inute cu a3utorul ra,elor _ într;o ima%ine bidimensională a sec(iunii transversale. +ceasta a3ută la înfă(işarea structurii cerebrale împreună cu orice anomalie care poate e ista. <5- foloseşte influen(a

unui ma%net de mari dimensiuni pentru a polari,a atomii de hidro%en, şi pentru a aduna ener%iile de rota(ie, folosind aceste date pentru a produce ima%ini ale creierului. +tât C/ cât şi <5- sunt scanări structurale deoarece acestea pre,intă structura anatomică a creierului şi permit vi,uali,area în timp a modificărilor morfolo%ice. 9ste important de re(inut faptul că C/ sau <5- nu e clud demen(a în stadiu incipient. 4e lân%ă aceste metode de scanare, tehnici precum tomo%rafia prin emisie de po,itroni (49/) şi tomo%rafia computeri,ată cu emisie de fotoni (S49C/) pot oferi informa(ii cu privire la modificările func(ionale la nivel cerebral, de e . modificări la nivelul circula(iei san%uine cerebrale sau modificări în metabolismul %luco,ei sau o i%enului. 49/ este o tehnică de ima%istică ce foloseşte i,otopi radioactivi de perioadă scurtă pentru a pre,enta creierul. 9ste mai mult o investi%a(ie decât o tehnică clinică care este disponibilă doar în câteva centre foarte speciali,ate. -ai 3os sunt pre,entate ima%ini de acest %en.

Imagini 1E ale creierului care pre#intă demenţă

8+/ Q demen(ă de tip +l,heimer -<8 Q demen(ă multi;infarct Spre deosebire de C/, <5- şi S49C/, 49/ este costisitor, rareori accesibil şi necesită mult timp. 4rin urmare, 49/ nu este folosit în mod obişnuit în stabilirea unui dia%nostic în ca,ul bolii +l,heimer (+8). Cu toate acestea, ima%inile ob(inute cu a3utorul tomo%rafiei 49/ pot oferi informa(ii utile în dia%nosticul diferen(ial, cum ar fi modificări la nivelul lobului parietal în +8, în ca,ul în care C/ şi <5- nu pot oferi suficiente informa(ii. %cale de evaluare +u fost de,voltate un număr de scale de evaluare care să poată fi folosite ini(ial la stabilirea dia%nosticului dar şi ulterior în urmărirea şi %estionarea evolu(iei bolii. Scalele pot fi împăr(ite în cinci tipuri principale&
• • • • •

co%nitive func(ionale stadiale comportamentale Elobale

Consultul psi!ologic 4siholo%ii pot fi implica(i în investi%area demen(ei. 5olul unui psiholo% este acela de a efectua teste neuropsiholo%ice şi de a evalua capacitatea pacientului şi a în%ri3itorului de a face fa(ă situa(iei. 4siholo%ul poate fi speciali,at fie în psiholo%ia vârstnicilor, %erontopsiholo%ie sau în neuropsiholo%ie.

/estele de rutină folosite pentru a anali.o măsură mult mai mică.heimer sau a altei forme de demen(ă.Electroencefalograma 'EE"0 La fel ca şi instrumentele de dia%nostic discutate până în acest moment. modificările LCS pot reflecta procese patolo%ice la nivelul sistemului nervos central (SNC).n +8.a incipientă a bolii +l.ă foarte rar.ă. pe măsură ce boala evoluea. /raiectoria 99E a unei persoane poate fi comparată cu un re. Cu toate acestea. pot fi investi%ate şi nivelurile imuno%lobulinei (<%E) şi pre. însă pentru boala +l.voltări captivante sunt încă în stadiul de cercetare şi.ent. e istă trei etape în evolu(ia acestei boli.heimer (+8). 1uncţia lombară Se poate efectua o punc(ie lombară în unele centre de cercetare pentru a ob(ine mai multe informa(ii care pot a3uta la stabilirea dia%nosticului. Etapa timpurie .ultat normal sau estimat pentru a stabili dacă e istă sau nu vreo anomalie. în viitor aceasta poate deveni o parte importantă a procesului de investi%a(ie. ca făcând parte din dia%nosticul diferen(ial al sindromului demen(ial.a) şi a celulelor tumorale.n unele afec(iuni. se poate folosi o 99E cu "> deriva(ii.se nivelurile proteinei tau şi beta amiloid (+^). cea mai comună formă de demen(ă.uri. . Nivelurile mai mici decât nivelul normal sau +^ (+^#>) solubil în LCS su%erea.ei. la nivelul creierului pacien(ilor cu +8. de%enerarea neuronală duce la formarea %hemurilor neurofibrilare şi la eliberarea proteinei tau în LCS.ă depuneri compacte sau plăci de aterom. +ceasta reflectă activitatea electrică la nivel cerebral.heimer. 4roteina tau este asociată cu microtubulele (parte din citoschelet) neuronilor . .ă pre.ă e isten(a bolii +8.en(a bolii +l. . 99E poate fi normală în fa.area %luco.se lichid cerebrospinal (LCS) pentru anali. punc(ia lombară se efectuea.n anumite ca. însă. +cest lucru se întâmplă şi în ca. 4unc(ia lombară este o procedură prin care se introduce un ac în partea inferioară a coloanei vertebrale. +ceste de.ă şi devine mai vi.a CS7 includ anali. colectându. însă intr. studiindu. în pre. Evoluţie 4arcursul demen(ei este foarte %reu de urmărit. 6.ibilă vor apărea şi anomaliile. +^ este o proteină care formea. Nivelurile ridicate ale proteinei tau în LCS su%erea. proteinei şi a celulelor san%uine.ul unui creier îmbătrânit în mod normal.en(a bolii LVme (borelio.

poate pre.intă o di. 4roblemele de memorie sunt acum foarte serioase iar persoana pre.ică pronun(ată în această etapă.a anumite activită(i curente.ă se poate confrunta cu probleme de memorie.. Etiologie 9ste esen(ial din punct de vedere clinic să se stabilească etiolo%ia de ba.enta semne de depresie sau iritabilitate.ă a demen(ei deoarece sindromul va deveni reversibil în unele ca. .uri acesta poate fi oprit sau se poate întâr. însă problemele devin din ce în ce mai pronun(ate şi persoana are de3a nevoie de suprave%here pentru a reali.şi recunoască familia şi prietenii. Etiologiile predominante care stau la ba#a sindromului demenţial 8epresie 8elir Cau. (.n această etapă demen(a poate fi foarte uşor trecută cu vederea sau dia%nosticată în mod incorect ca fiind datorată ) vârstei înaintate*.enta o incapacitate de a reali.intă incontinen(ă urinară şi intestinală şi pierderea sim(ului de orientare.enta dificultă(i de e primare.ia pro%resia sa.infarct) 8emen(e cu corpi LeMV 8emen(e de lob frontal (de e emplu boala 4ic$) .enta acum dificultă(i de alimentare şi mers. dificultă(i de e primare şi anomalii comportamentale. Etapa avansată <ncapacitatea devine evidentă în această etapă a bolii iar persoana este total dependentă de un în%ri3itor. 4ersoana în cau.n această etapă a bolii.e ale sindromului demen(ial. Etapa moderată . persoana afectată de +8 continuă să.abilitate fi.uri sau în alte ca.a activită(i curente precum îmbrăcatul sau i%iena personală= persoana poate avea perioade de uitare.e reversibile 8emen(ele • • • 8emen(e vasculare (sau demen(ă multi. poate pre. pre. -ai 3os sunt enumerate principalele cau. sau poate avea mai pu(ină ener%ie şi ini(iativă decât altădată. 4ersoana poate pre.. 4ersoana poate pre. fiind în ma3oritatea timpului inactivă. nefiind în stare să.şi desfăşoare activită(ile curente.

.n continuare sunt pre.ie supranucleară pro%resivă sau 1untin%ton) Sindrom de atrofie corticală focală (cum ar fi afa.ător. neuroS<8+ sau menin%ită cronică) • Depresie /ulburarea depresivă ma3oră poate include o afectare semnificativă a memoriei. Cu toate acestea. poate fi un semn timpuriu al unei demen(e iminente şi poate coe ista cu aceasta.• • • 8emen(e subcorticale (de e .ile sau săptămâni.ia primară) 8emen(ă metabolică. în care ambele situa(ii trebuie dia%nosticate. Stabilirea stării de premorbiditate a persoanei.iei 1seudodemenţa depresivă 8ispo.i(ie labilă Cooperant însă ine act la --S9 4re. împreună cu dificultă(i de %ândire şi concentrare precum şi o reducere totală a activită(ii intelectuale. episoadele de delir sunt în %eneral scurte ' . uşor de deosebit fa(ă de demen(ă.to ică (cum ar fi hipotiroidism sau caren(a de vitamina @">) <nfec(ii (precum sifilisul. 6n sindrom de demen(ă uşoară poate fi %reu de deosebit de pseudodemen(a depresivă. fiind rare ca. parali.en(a afa.iei La început apar modificări co%nitive La început apar modificări de dispo.i(ie disforică Necooperant sau nu se străduieşte la --S9 +bsen(a afa.urile care durea. 8elirul diferă de demen(ă deoarece pacien(ii care suferă de delir au o abilitate deosebit de redusă de a păstra şi de a.entate unele diferen(e între demen(a adevărată şi pseudodemen(a depresivă. 8e asemenea.şi direc(iona aten(ia în mod corespun. +cestea sunt în contrast cu simptomele relativ stabile ale demen(ei. în %eneral.ă mai mult de o lună. având şi simptome fluctuante.ie cu o instalare relativ abruptă şi este.i(ie Se poate bucura de anumite lucruri Nu se poate bucura de anumite lucruri Delir 8elirul este o stare acută de confu. când şi cum a început tulburarea. ca. Comparaţie -ntre demenţă şi pseudodemenţa depresivă Demenţa 8ispo. precum şi parcursul simptomelor co%nitive şi depresive poate a3uta la clarificarea etolio%iei afec(iunii. 1seudodemenţa depresivă .

clară care poate fi <nstalare pro%resivă care nu poate fi datată cu e actitate datată cu e actitate +fec(iune acută.ve%he cu inversarea ritmului de la o oră la alta noapte .a lun%ul . -ai 3os sunt pre.ă de la un moment la altul. delir şi depresie.i.iu (dacă nu se de. Delir Demenţă <nstalare abruptă.voltă depresia) Cole%iul medicilor %eneralişti din 8anemarca ' cum face diferen(a între demen(ă.n %eneral normal .ve%he tulburat cu varia(ii Ciclul somn. fără varia(ii de la o oră la alta -odificări psihomotorii (hiperactiv sau hipoactiv) evidente -odificări psihomotorii care apar în mod obişnuit mai târ.ă în mod durată de .iu pe parcursul bolii.orientare timpurie 2aria.ă <nterval deosebit de scurt de aten(ie <ntervalul de aten(ie nu este redus în mod caracteristic Ciclul somn. Codurile D%M+I$ pentru demenţa de tip Al#!eimer Caracteristică 8ebut 4ro%resie 8urata Conştien(ă 5itm circadian Demenţă <nsidios Luni (pro%resiv) +ni Conştient ..n %eneral ireversibilă. deseori în . Conştien(a nu este întunecată până în modificat. de.entate diferen(ele dintre demen(ă şi depresie. întunecat ultima fa.entate unele diferen(e caracteristice dintre delir şi demen(ă.iolo%ice mai pu(in evidente Nivelul de conştien(ă este schimbător.<2. de la -ult mai stabilă de la o .i la alta (în ca. care evoluea.iolo%ice evidente -odificări fi. în %eneral cu o +fec(iune cronică. după luni sau ani 8e.ilei care nu se de.ile.n tabelul de mai 3os sunt pre..n %eneral normal Delir +cut Dre (fluctua(ii) Dre. cu o evolu(ie cronică 8e.ul în o oră la alta.0fluctuant +fectat Depresie 4ro%resiv Săptămâni (pro%resiv) Luni Conştient . după cum apar ele în 8S-.săptămâni Confu.voltă delirul) -odificări fi.orientare târ. rar obişnut în decursul anilor depăşind o lună 8e obicei totalitate reversibilă.ile sau săptămâni.

ul de alcool. .ii +fectată +n ietate. triste(e. mânie 7recvente Scurt. hipnoticele sau medicamentele cu efecte secundare coliner%ice. pot conduce la pierderea memoriei sau la alte probleme co%nitive. 6n istoric clinic şi social complet.e posibile de demen(ă chiar dacă o persoană este dependentă de o substan(ă sau a fost e pusă la to ine.urilor de abu.ia şi alte simptome similare demen(ei 4ot fi asociate cu sindromul demen(ial 8isfunc(ie. trebuie investi%ate şi alte cau.ntreruperea acestora va avea ca reultat restabilirea func(iei normale atunci când nu este pre. împreună cu e amenul fi. astfel încât trebuie continuate investi%a(iile etiolo%ice. unele dro%uri recrea(ionale şi e punerea la to ine şi metale %rele pot conduce la demen(ă.entă şi demen(a. însă. de substan(e. în special cu a3utorul unei surse de informare credibile.n %eneral normală +n ietate. .ic duc la identificarea acestor probleme. care poate conduce la apari(ia sindromului şi hepatice demen(ei (K:C dintre persoanele care suferă de alcooliam de. 8e asemenea. sporadic . triste(e 7oarte rare 5are Cau#e reversibile Abu# de substanţe +cesta se referă în %eneral la abu. delir sau la ambele. ratament medicamentos 6nele medicamente.voltă demen(ă) <nfec(ii <nfec(iile cronice pot fi asociate cu o afec(iune similară . precum sedativele. to inele şi metalele %rele pot conduce la deteriorări neurolo%ice ireparabile asociate cu un sindrom de demen(ă adevărată. Cu toate acestea. mânie 5are 5are +fectată +n ietate.-emorie 9mo(ii 1alucina(ii <lu. de obicei secundară în afec(iunea hepatică datorată /ulburări renale alcoolismului.ul de substan(e să se suprapună cu demen(a. Cnele cau#e posibil re#ersibile -n ca#ul sindromului demenţial 1ipotiroidism 1ipercalcemie 1ipo%licemia 8eficien(e nutri(ionale 4oate conduce la sindromul demen(ial 4oate imita demen(a 4oate fi asociată cu confu.n timp ce abstinen(a va conduce la reversibilitatea problemei în ma3oritatea ca. trebuie luată în calcul posibilitatea ca abu.

ultatul poate fi atrofia cerebrală sau demen(a. 8emen(a asociată cu S<8+ este probabil o consecin(ă directă a infectării cu 1<2 a sistemului nervos central (SNC) 1idrocefalie cu +ceasta este o tulburare cerebrală cau. neurosifilisului sau 1<2 pot conduce la demen(ă şi trebuie luate în considerare atunci când stilul de via(ă al pacientului sau istoricul acestuia indică un astfel de risc. /ehnicile structurale de ima%istică cerebrală cum ar fi scanarea C/ pot stabili dacă boala a provocat sau nu demen(a Diferenţierea demenţelor . o tulburare neurolo%ică de%enerativă poate fi cau.n ma3oritatea ca.ată de blocarea presiune normală circuitului de LCS. 5e. +fec(iunile de %enul borelio. cum ar fi demen(a vasculară (2a8) sau demen(a cu corpi LeMV (L@8).ei.ele posibil reversibile să fie investi%ate în mod amănun(it.ultă din dia%rama de mai 3os.heimer (+8) repre. /otuşi. >oli care provoacă demenţa A tulburări mi:te .urilor în care s. dia%nosticul diferen(ial este adesea complicat de faptul că sunt pre. este esen(ial ca toate cau. după cum re.demen(ei.a apari(iei acestuia. .ente şi caracteristici ale altor tipuri de demen(ă.n timp ce @oala +l. deoarece acesta este un dia%nostic atât de condamnabil în situa(ia actuală a terapiei. +ceasta conduce la lăr%irea ventriculilor şi la comprimarea (esutului cerebral.a stabilit sindromul demen(ial.intă etiolo%ia predominantă a demen(elor.

6nii medici.+858+ arată cât se poate de clar că un dia%nostic e act al bolii +8 poate fi stabilit doar în urma unei e aminări patolo%ice a creierului.vltat anumite criterii şi %hiduri pentru dia%nosticarea şi tratamentul demen(ei0+8. a punc(iei lombare şi chiar a scanărilor cerebrale sunt în continuare supuse de. 1istopatolo%ia bolii +8 prin biopsie şi autopsie. 4entru toate aspectele implicate în detectarea şi diferen(ierea demen(elor. la locuin(a pacientului. <nstalarea între #: şi K: de ani. +bsen(a unei tulburări sistemice sau de altă natură la nivelul cerebral care să conducă la demen(ă.ul demen(ei. 8emen(ă în antecedente şi în urma testărilor neuropsiholo%ice.heimer este cea a <nstitutului na(ional de tulburări neurolo%ice şi comunica(ionale şi atac vascular cerebral ' +socia(ia pentru boala +l. în multe ca. +8 probabilă +8 clară +vând în vedere că o etolo%ie mi tă nu este neobişnuită în ca. în %eenral medicii neurolo%i.mortem de +8 fiind foarte pu(in probabil.baterilor. în mare parte. o altă re%iune co%nitivă. 8eficit co%nitiv pro%resiv simplu.ă de la o (ară la alta şi de la o specialitate medicală la alta. în special psihiatrii. -ai 3os este pre.ător pentru %estionarea clinică pe ba.a simptomelor şi semnelor clinice.ului. recomandă efectuarea investi%a(iilori. 4re. recomandă internarea în spital pentru investi%a(ii= în timp ce al(i medici. 8ia%nosticul timpuriu şi tratamentul bolii +l. .en(a unei tulburări sistemice sau a altor tulburări cerebrale.4reluat de la fi%ura B. 6na dintre cele mai răspândite defini(ii %enerale pentru dia%nosticarea bolii +l. Criterii clinice pentru un +8 probabilă. pa%ina !". 7ără tulburări de conştien(ă. 8eficite pro%resive de memorie şi într. N<NC8S.uri se poate stabili un dia%nostic corespun. este necesară cunoaşterea în totalitate a bunei practici locale şi interna(ionale şi a %hidurilor aferente. Criteriile &I&CD%+AD2DA pentru boala Al#!eimer 'McD!ann et al 6E)*0 +8 posibilă 8emen(ă cu varia(ii de debut sau parcurs. tradi(iile medicale de investi%are a demen(ei varia. Necesitatea şi însemnătatea 99E.heimer şi tulburările asociate (N<NC8S. Cu toate acestea.+858+).entată o compara(ie a tipurilor ma3ore de demen(ă. dia%nosticul pre.heimer de Simon Lovestone (spri3init de Novartis) -ai multe societă(i ştiin(ifice şi %rupuri consensuale au de.

b b bbbb bbb bbb bbb 8e. 8e. -ai 3os este pre.a acesteia.inhibi(ie se uală 4arcursul evolu(iei bolii va oferi indicii semnificative pentru etiolo%ia care stă la ba. Criterii D%M+I$ pentru boala Al#!eimer Criteriile de diagnosticare D%M+I$ pentru demenţa de tip Al#!eimer +.entată o repre. +fectarea memoriei (capacitate defectuoasă de a asimila noi informa(ii .entare schematică.voltarea deficitelor co%nitive multiple manifestate prin următoarele& ".ii 1alucina(ii 8epresie +n ietate +patie0 reac(ii încetinite -odificări ale somnului -odificări alimentar ale apetitului >oala Al#!eimer bbb bb bb b bb bb bb bb b b Demenţă vasculară bbb bb bb b bbb bbb bbb bb b b Corpi difu#i bbb bb bbb bbb bb b bb bb b b 4eFG 9ronto+temporal b b b .%imptom +%ita(ie psihomotorie Comportament a%resiv <lu.

boala 4ar$inson. /ulburarea nu este 3ustificată de o altă afec(iune din + a < (e . 8eficitele nu au loc doar pe perioada delirului 7. planificare. tulburare depresivă ma3oră.un declin co%nitiv continuu.intă caracteristica predominantă >K:.ă la vârsta de FA de ani sau mai devreme >K:.are.are) @. ordonare.uale în pofida păstrării intacte a or%anelor de sim() • /ulburare a func(iei de e ecu(ie (e . caren(a de niacină. anali. infec(ie cu 1<2) 3. 4arcursul este caracteri. hidrocefalie cu presiune normală.at pe tipul de debut şi caracteristicile predominante. 8.a unei afec(iuni medicale %enerale .iile repre."> Cu ilu. hipotiroidism. fiecare dintre ele. caren(ă de vitamina @"> sau de acid folic. +lte afec(iuni ale sistemului nervos central care provoacă deficite pro%resive de memorie şi co%ni(ie (e . 8eficitele co%nitive din criteriile +" şi +> nu se datorea. hipercalcemie. +fec(iuni induse de substan(e 9. schi."! Cu stare depresivă& dacă e istă stare depresivă (inclu.sau de a. tumoră craniană) 2.şi aminti informa(iile de3a asimilate). Nu s. boala 1untin%ton. neurosifilis.ie (tulburare a limba3ului) • +pra ie (incapacitatea de a desfăşura activită(i motorii în pofida unei func(ii motorii intacte) • +%nosia (incapacitatea de a recunoaşte sau identifica obiectele u. >.at prin debut pro%resiv şi printr."" Cu delir& dacă delirul se suprapune peste demen(ă >K:.ă niciuneia din următoarele afec(iuni& 1. 8eficitele co%nitive în +" şi +> provoacă.ând pre. 6na (sau mai multe) din următoarele tulburări co%nitive& • +fa.a stabilit un dia%nostic separat al tulburării de dispo. afec(iune cerebrovasculară.ii& dacă ilu.i(ie din cau.intă un declin semnificativ fa(ă de nivelul precedent. C. o deteriorare semnificativă a activită(ii sociale şi profesionale şi repre. or%ani.entările care întrunesc toate criteriile simptomatice pentru un episod depresiv ma3or) este caracteristica predominantă. Condi(iile sistemice care sunt cunoscute ca provocând demen(ă (e .ofrenie) Codurile D%M+I$ pentru demenţa de tip Al#!eimer Cod ba. Cu debut timpuriu& dacă se instalea. hematomul subdural.

i(ie din cau.entarea clinică actuală Specifica(i dacă& .ător al terapiei cu antidepresive ar trebui să a3ute la deosebirea celor două sindroame. Cu toate acestea.iile repre. 8e e emplu.entarea clinică actuală Cu debut târ.>K:. dia%nosticul trebuie inclus cu toate celelalte care pot fi stabilite. boala +l.ând pre.heimer (+8).ii& dacă ilu.a oferit un dia%nostic separat al tulburării de dispo.intă caracteristica predominantă >K:. depresia comorbidă va de%rada în mod serios func(ia co%nitivă păstrată.>: Cu ilu.a men(ionat anterior. Chiar dacă demen(a este considerată ca dia%nostic primar.olvat cu o terapie antidepresivă eficientă.! Cu delir& dacă delirul se suprapune peste demen(ă >K:.entările care întrunesc toate criteriile simptomatice pentru un episod depresiv ma3or) este caracteristica predominantă.": 7ără complica(ii& dacă niciuna din cele de mai sus nu este predominantă în pre.>" Cu stare depresivă& dacă starea depresivă (inclu.a unei condi(ii medicale %enerale >K:.ul în care un pacient întruneşte criteriile pentru o tulburare depresivă ma3oră.nso(ită de tulburare comportamentală Comorbiditate 8upă cum s. . pentru principala cau. este posibilă stabilirea unui tratament corespun. astfel încât trebuie tratată împreună cu măsurile care pot fi luate pentru tratamentul demen(ei. însă un studiu corespun. cum ar fi cele indicate în 8S-.n ca. +cest lucru poate complica dia%nosticul timpuriu.iu& dacă instalarea are loc după vârsta de FA de ani >K:.: 7ără complica(ii& dacă niciuna din cele de mai sus nu este predominantă în pre. depresia comorbidă şi demen(a sunt frecvente.ă a demen(ei. Nu s.<2.a demen(ei. un episod depresiv ma3or poate conduce la un sindrom de pseudo demen(ă care va fi re. în special în stadiile timpurii ale tulburărilor de%enerative atunci când pacientul are încă discernământ.ul în care se cunoaşte cau. .n ca.ător. ratament .

il şi %alantamină. deprenil. în %eneral. un factor ma3or în deci. @4S8 este.ia debutul bolii. să ameliore. Studii recente su%erea. Stimularea e cesivă a receptorilor N-8+ poate conduce la moartea celulelor neuronale.ii (adesea convi%erea că s. putând.ă că memantina.co%nitive pot provoca un %rad ridicat de stres şi an ietate atât persoanei cu demen(ă cât şi în%ri3itorului acesteia.ător poate a3uta la încetinirea evolu(iei bolii.ă că un re%im alimentar corespun. de asemenea.ei. /ratamentul @4S8 este cel pu(in la fel de important ca şi tratamentul simptomelor co%nitive.ent la persoanele care suferă de +8. Studii recente au su%erat că estro%enii.ă @.ei includ rivasti%mină. ratamente pentru simptomele non+cognitive de demenţă 8emen(a este un sindrom comple cu multe alte simptome pe lân%ă pierderea memoriei sau pierderea capacită(ilor func(ionale. încetineşte evolu(ia bolii +l.co%nitive.ională.ă ac(iunea acetilcolinestera. antio idan(ii şi medicamentele antiinflamatoare ar putea întâr.iile le%ate de în%ri3irea pe termen lun%. convin%erea că o rudă a fost înlocuită cu un impostor). a%ita(ia şi a%resivitatea oca.e unele simptome non. @eneficiul vitaminei antio idante 9 şi al inhibitorului de monoamino ida.iile. chiar dacă în pre. Simptomele psihotice includ halucina(ii vi.co%nitiv la un moment dat. Studiile su%erea. donepe. iar aceste simptome sunt cunoscute. un compus care blochea. . /oate aceste abordări necesită o cercetare amănun(ită înainte de a fi recomandate ca tratamente. manipularea receptorului N-8+ (o parte din neuron primeşte un anumit semnal chimic la nivelul sinapsei) este aparent o nouă oportunitate promi(ătoare de tratament. -a3oritatea persoanelor cu demen(ă suferă de o formă de simptom non. an ietatea. precum ilu.e simptomele deteriorării co%nitive. en. tulburări de somn şi simptome psihotice. +ceste simptome includ depresia. ilu.e simptomele comportamentale ale bolii şi care să trate. <nhibitorii acetilcolinestera.ul în care o persoană cu demen(ă are nevoie de o în%ri3ire intensivă.a furat ceva) şi confundarea identită(ii (de e . centrele de în%ri3ire sau în ca. olfactive sau %ustative. deoarece simptomele non.ă o astfel de stimulare în e ces. ca Simptome comportamentale şi psiholo%ice ale demen(ei (@4S8).n afară de medicamentele care cresc valorile acetilcolinei la nivel cerebral. pe parcursul bolii. +ceste medicamente blochea.heimer moderată sau severă.ent nu e istă niciun remediu pentru +8.uale (vedenii). de asemenea. . ratamentul medicamentos 8eteriorarea co%nitivă poate fi tratată cu a3utorul medicamentelor care să crească nivelele de acetilcolină la nivel cerebral. halucina(ii auditive. permi(ând neuronilor să comunice între ei în mod mai eficient. este în curs de investi%are în pre.sunt disponibile medicamente care să trate.ima cheie implicată în descompunerea acetilcolinei în fanta sinaptică .

9 istă dove. tratamentul corespun. .amia. . tratarea bolii fi.ilei.e cu nimic? iar tratamentele alese trebuie să fie bine tolerate de către vârstnici şi de către cei cu demen(ă.area acestora trebuie anali. +bordarea adoptată trebuie să aibă în vedere ca ?în primul rând să nu dăune.ică crescută.a şi o activitate fi.odia. .ncep să iasă la iveală dove. cuprin. a%ita(ie atunci când persoana este a3utată să mear%ă la toaletă.area medicamentelor în tratamentul @4S8 trebuie întotdeauna să vină în plan secundar după tratarea bolii fi.4rima etapă a tratamentului constă întotdeauna într. @4S8 poate fi accentuată sau chiar provocată de o boală fi. au efect sedativ puternic şi includ ben.i care sus(in că inhibitorii selectivi de recaptare ai serotoninei (SS5<) au relativ mai pu(ine efecte secundare în ca.ă şi nu pentru @4S8. inclu.e la pacien(i sau prin de. +lte medicamente folosite în tratamentul @4S8 includ medica(ia antipsihotică.o evaluare a naturii şi coordonării simptomelor.uri tratamentele sunt.ătoare pentru perioada de somn şi durata somnului.e posibile şi pentru o perioadă cât mai scurtă de timp.ică concomitentă sau de influen(ele mediului încon3urător.uri.n fiecare ca.i care sus(in acest fapt şi dove. îndreptate către un mediu mai favorabil. în special.ă pot avea un efect benefic nu doar asupra memoriei şi a func(ionării dar şi în unele @4S8. e . 6tili. +stfel. în cele mai mici do.ată în permanen(ă.. fără odihnă în timpul .ică de ba. /ulburările de somn pot fi tratate în mod eficient prin adoptarea unei i%iene optime a somnului . 8e e emplu. fără consum de cafea începând cu după.ul pacien(ilor cu demen(ă. iar tratamentul medicamentos psihoactiv trebuie administrat pe o perioadă cât mai scurtă şi . multe medicamente psihoactive.ând aici unele antidepresive triciclice (+/C). 6tili.voltarea unui re%im de distra%ere a aten(iei sau prin interven(ii comportamentale. 7actorii declanşatori din mediu ai @4S8 includ o modificare în rutina . +ceste medicamente trebuie folosite pentru a trata anumite simptome şi nu pentru a seda persoanele cu demen(ă. +lte medicamente folosite câteodată pentru %estionarea @4S8 şi a tulburării somnului. durerile artritice pot provoca an ietate sau a%resiune iar o infec(ie pulmonară accelerea. în %eneral. aşteptări corespu.n aceste ca. au o ac(iune anticoliner%ică şi pot afecta în mod ne%ativ abilită(ile co%nitive ale persoanelor cu +8 (acolo unde func(ia coliner%ică este compromisă).n multe ca.ător poate fi dat pentru afec(iunea fi. -ul(i medici consideră că aceste tipuri de medicamente pot spori confu.epinele (@8Xs).ilnică sau un nou în%ri3itor sau @4S8 poate să apară doar în timpul unei anumite sarcini de în%ri3ire .i recente potrivit cărora medicamentele anticolinestera.ând atât antipsihoticele vechi cât şi cele noi. .ă simptomele psihotice.ice de fond sau după modificarea comportamentală sau de mediu. o infec(ie a tractului urinar poate provoca un somn tulburat= %ripa poate accentua starea depresivă.i a3uta pe în%ri3itori să se adapte. cea mai bună metodă fiind folosirea acestor medicamente doar atunci când este neapărat necesar. ?atipice?.ice de fond sau o interven(ie comportamentală sau la nivelul mediului este suficientă pentru tratamentul @4S8= chiar dacă se recomandă totuşi un tratament medicamentos.ia pacien(ilor cu demen(a şi evită prescrierea acestora pentru respectivii pacien(i atunci când acest lucru este posibil. pentru a.

1revenţie 8emen(a nu poate fi prevenită decât prin evitarea anumitor cau. pe măsură ce persoanele înaintea.ultat al în%ri3irii permanente pe care o acordă unui membru al familiei care poate fi %rav bolnav. Cea mai bună terapie este păstrarea pacientului în mediul său familial cât mai mult timp posibil. iar unii dintre ei pot deveni deprima(i sau an ioşi şi pot avea nevoie de tratament. /o(i în%ri3itorii au nevoie de spri3in. -edicamentele antiinflamatorii non.heimer. Spri3inul pentru în%ri3itorii din familie este esen(ial deoarece aceştia pot suferi de depresie. de e emplu. nu e istă nicio îndoială că tratamentul eficient şi corect al @4S8 este esen(ial pentru %estionarea demen(ei. dispo.iuni la nivelul acestuia. ratamentul psi!osocial /reatmentul psihosocial este e trem de important în +8. precum aspirina. Cu toate acestea. .itive computeri.ic şi social astfel încât să se reducă efectele neurode%enerării. -ulte persoane cu +8 solicită în cele din urmă asisten(ă la domiciliu. e erci(iile re%ulate ale min(ii şi corpului pot fi benefice în încercarea de a prote3a creierul de o îmbătrânire prematură. cum ar fi consiliere sau terapie comportamentală pentru a îmbunătă(i. an ietate şi tulburări ale somnului .o do.ă în vârstă. 4ro%ramele psihoeduca(ionale pot promova o în%ri3ire mai bună a pacientului.într. 8e e emplu.ate de memorie sau luarea de noti(e. calitate somnului. se poate doar păstra un stil de via(ă cât mai activ din punct de vedere mental. Nu e istă nicio cale %arantată de prote3are a creierului împotriva îmbătrânirii sau a altor le. Cu toate acestea. /ratamentul eficient poate permite unei persoane să rămână acasă lân%ă familia sa şi nu să fie internată pentru în%ri3iri pe termen lun% cu toate consecin(ele pentru calitatea vie(ii pe care pe implică în%ri3irea unui pacient internat.ă uneori de terapie pentru îmbunătă(irea stării de deteriorare co%nitivă. 4ersoanele cu +8 beneficia.e precum alcoolul şi dro%urile. iar beneficiul lor terapeutic în prevenirea bolilor se află în pre. Cu toate acestea. benefciind astfel de o mai bună calitate a vie(ii. unele din aceste medicamente au reac(ii adverse %rave şi trebuie folosite în mod re%ulat numai dacă sunt prescrise de medic.steroidiene. deoarece acestea pot a3uta persoanele cu demen(ă uşoară să comunice.area ad3uvantelor de memorie precum mnemonicele. iar membrii familiei au nevoie de spri3in în această perioadă dificilă. Cu cât persoana este mai activă din punct de vedere mental şi psihic cu atât simptomele bolii pot fi (inute mai mult timp la distan(ă. ca re. ibuprofenul şi estro%enele pot avea efecte protectoare împotriva modificărilor neurode%enerative observate în boala +l.ent în curs de investi%are.ă cât mai redusă. nu doar pentru pacient dar şi pentru în%ri3itor. fi. trebuie oferită instruire în utili.

i(ie varia. în care pacien(ii pre. mai devreme decât depresia. 9le includ episoade de depresie.a pre.Depresia Introducere 8epresia este o tulburare de dispo. în %eneral. unde dispo. vor trece până la urmă prin cel pu(in o perioadă de depresie.n %eneral. 8urata episoadelor sin%ulare în tulburările de dispo. aceasta va e perimenta o modificare continuă şi %enerali. având în mod repetat sentimente de triste(e. predominând între #:.ă însă continuă timp de multe luni dacă sunt lăsate netratate. precum un neca.i(ie care provoacă o dere%lare la nivelul emo(iilor şi sentimentelor unui individ= dacă o persoană suferă de depresie.i(ia este deosebit de ridicată. /ulburarea bipolară apare. ulburări de dispo#iţie +cestea mai sunt numite şi tulburări afective. sau o de. 7ără tratament.a lun%ul vie(ii. sau are o boală depresivă.en(ei sau absen(ei episoadelor maniacale şi depresive& • • /ulburarea afectivă unipolară. transformând via(a victimei într.intă episoade depresive şi maniacale. şi cu o scădere treptată după vârsta de F: de ani.am sim(i câteodată că ne copleşeşte triste(ea.i(ia este deosebit de scă. +proape to(i pacien(ii care suferă de manie. 8epresia unipolară apare din adolescen(ă. avem un motiv evident pentru trăirile noastre. simptomele pot dura săptămâni sau chiar ani. . +ceste sentimente pot fi declanşate de un eveniment din via(a persoanei respective cum ar fi moartea unei persoane dra%i sau pot apărea fără niciun motiv anume. +ceste tulburări sunt împăr(ite în linii mari în tulburări unipolare şi tulburări bipolare. ulburările unipolare Nu am fi oameni dacă n.ută şi de manie. sin%urătatea sau nefericirea. ulburări de dispo#iţie unipolare vs. ma3oritatea pacien(ilor suferind primele episoade maniacale şi hipomaniacale până la vârsta de >: de ani. în care pacien(ii pre. bipolare Se deosebesc cele două tipuri principale de tulburare de dispo.ată a stării sufleteşti.amă%ire în urma .intă doar episoade depresive /ulburarea afectivă bipolară (depresia maniacală).A: de ani. inutilitate şi nea3utorare. 6nii pacien(i au episoade recurente de. unde dispo.una fără sens sau fără speran(e.i(ie pe ba.

<2 ca tulburare bipolară tip < pentru manie severă. în %eneral. 8epresia clinică este situa(ia care se creea. concentrare scă. +cestea au arătat în mod clar şi fără echivoc faptul că în orice interval dat de F . de obicei cu fluctua(ii. "KK#). .ută de somn ciruri de idei sau %ândire incoerentă Epidemiologie 9ste %reu de stabilit cu e actitate răspândirea depresiei deoarece cercetătorii au definit afec(iunea în moduri diferite. /recem peste ele mai repede sau mai târ. ulburări bipolare +ceste tulburări sunt caracteri. 8ia%nosticul depresiei clinice este stabilit în func(ie de aceste caracteristici distinctive. sentimentele de triste(e şi lacrimile pot să nu fie cele mai evidente manifestări. ci par ira(ionale şi e a%erate fa(ă de circumstan(e.ante din via(a noastră. Caracteristicile episodului maniacal sunt& • • • D părere e a%erat de bună despre propria persoană sau %randomanie +ctivitate intensă de lucru şi multă pălăvră%eală.unor evenimente traumati. apărând mai de%rabă alte simptome psiholo%ice şi psihice.iu însă..ă atunci când durata sau profun.au reali. tulburarea bipolară este clasificată de 8S-.ut sau plăcere în le%ătură +ctivitate intensă de lucru şi multă cu aproape toate activită(ile pălăvră%eală Dboseală şi pierderea ener%iei Eânduri repetate despre moarte /ulburări ale apetitului alimentar Nevoia scă. episoadele de manie ' şi hipomanie pot apărea în urma unui tratament cu antidepresive= aşa numita manie0hipomanie indusă (bipolară <<<). Se estimea. Caracteristicile episoadelor depresive vs maniacale Episoade depresive Stare depresivă Episoade maniacale 4ărere e a%erat de bună despre propria persoană sau %randomanie <nteres scă.n astfel de ca.ional.uri.n func(ie de %ravitatea simptomelor maniacale. Comportament impulsiv mer%ând până în situa(ii de risc sau necu%etare.imea acestor trăiri devine atât de mare încât nu mai sunt deloc ?de în(eles*.o anumită etapă a vie(ii (Laplan et al.ută.at studii folosind defini(ia acceptată pe plan interna(ional de adepresie ma3orăa. ciruri de idei sau %ândire incoerentă. în câteva săptămâni. Dca.ate de simptome depresive sau maniacale. şi bipolară << pentru episoade maniacale mai uşoare sau pentru hipomanie. . 8in "KG: s.ă că "GC din popula(ie suferă de depresie într.

luni, apro imativ !C ; #C din popula(ie suferă de simptome care corespund depresiei ma3ore. 4revalen(a depresiei pe durata vie(ii este de A;">C la bărba(i şi ">;>:C la femei. Cu toate acestea, este pu(in probabil, ca toate aceste persoane că apele,e la un tratament. 8epresia tinde să fie mai comună la femei decât la bărba(i. -otivele pentru această tendin(ă sunt necunoscute, însă se pare că femeile sunt e puse mai mult la factorii de risc decât bărba(ii (Laplan et al., "KK#).

1revalenţa pe o perioadă de = luni a depresiei ma?ore -n studiile recente '1aGBel, 6E)E0 4ocaţie . 9dinbur%hd NeM S6+ 1aven, 1rocentul de persoane care suferă de depresie -ntr+o perioadă de şase luni >ărbaţi ; !.> ".G >.# 9emei G.: A.> #.: !.! ; #.! !.: !.: otal

8iverse, S6+ 4uerto 5ico

d @ărba(ii nu au fost incluşi în studiul din 9dinbur%h.

Diagnostic
%imptome şi pre#entare 9 istă multe concep(ii %reşite cu privire la depresie. 9ste important de ştiut că depresia nu este&
• •

• •

8oar o stare uşoară )de deprimare? ; depresia are un efect puternic asupra vie(ii de ,i cu ,i 6n semn de slăbiciune ; depresia este esen(ialmente cau,ată de un de,echilibru la nivelul neurotransmi(ătorilor chiar dacă personalitatea şi întâmplările din via(a unei persoane care conduc la stres pot contribui la acest de,echilibru o ?pedeapsă? deoarece persoana respectivă a fost rea ; depresia este o boală care poate afecta pe oricine ceva pentru care trebuie să ne sim(im vinova(i ; re(ine(i, nu este vina persoanei respective.

,

Simptomele psiholo%ice şi biolo%ice pe care le poate pre,enta o persoană cu depresie sunt următoarele& %imptome psi!ologice
• • • • • • • • • • • • •

stare abătută, nefericită, deseori mai accentuată diminea(a an ietate sau iritabilitate lipsa interesului sau a plăcerii în lucrurile cotidiene retra%erea din lumea e terioară încetinirea activită(ii mentale indeci,ie şi dificultate în a %ândi limpede pierderea concentrării şi o memorie slabă pierderea interesului fa(ă de (inută sau înfă(işare sentimente de vinovă(ie care uneori devin delirante ipohondrie pierderea libido;ului preocupare neîncetată înso(ită de %ânduri morbide, pesimiste sentimentul că nu e istă niciun viitor şi %ânduri de suicid.

%imptome biologice
• • • • •

tulburări ale somnului (de obicei tre,irea devreme şi incapacitatea de a adormi la loc) absen(a apetitului alimentar şi pierderea în %reutate (însă se poate întâmpla şi invers) constipa(ie dureri ine plicabile sau pre,en(a unui disconfort în orice parte a corpului oboseală constantă şi apatie

9işă informativă3 8ia%nostic de tulburări mentale %ubtipuri de depresie Depresie primară vs secundară +ceastă clasificare este ba,ată pe o etiolo%ie presupusă a simptomelor depresive. 9a deosebeşte&
• •

depresia primară ' depresia care nu are o cau,ă fi,ică sau psiholo%ică evidentă depresia secundară ' depresia care se pare că a fost provocată de altă afec(iune de fond

+ceastă clasificare a fost de,voltată ini(ial în scopuri de cercetare, atunci când se anticipa ca cele două tipuri să fie diferite în ceea ce priveşte simptomele şi răspunsul la tratament. .n realitate nu s;a dovedit aşa, prin urmare, clasificarea nu mai este folosită la scară lar%ă. Depresie endogenă vs reactivă +ceasta este o altă clasificare a etiolo%iei. 9a identifică&

• •

depresia endo%enă, care ' la fel ca depresia primară ' se de,voltă ?din interior? depresia reactivă (numită şi depresia e o%enă), care se de,voltă în urma unui eveniment nefericit din via(a persoanei respective cum ar fi o pierdere dificilă, un divor( sau un e ces.

+ceastă schemă este pu(in folosită de către psihiatri în ,ilele noastre, deoarece în practică se pare că în multe ca,uri de depresie sunt incluşi atât factori endo%eni cât şi factori reactivi. 6nii medicii folosesc această schemă, considerând că multe dintre depresiile care se dovedesc a fi )reactive* se pot elimina în mod spontan, fără un tratament medicamentos. Depresie psi!otică vs nevrotică +ceastă clasificare se ba,ea,ă pe simptome. 7ace diferen(a între&
• •

depresia psihotică, în care pacientul are simptome intense precum halucina(iile sau ilu,iile şi este evident că a pierdut contactul cu realitatea depresie nevrotică, unde simptomele psihotice nu e istă, însă care este combinată cu simptome nevrotice precum an ietatea şi fobia şi câteva simptome biolo%ice.

+ceastă schemă este încă folosită de unii medici, fiind în(eleasă pe scară lar%ă, chiar dacă utilitatea sa este adesea pusă sub semnul întrebării. Depresia postnatală 8epresia de după naşterea unui copil este numită depresie postnatală sau postpartum. 9pisoadele de tulburare afectivă re,ultate în urma naşterii unui copil sunt frecvente şi se pot transforma foarte uşor fie în depresie maniacală fie în tulburare depresivă ma3oră. /ratamentul şi pre,entarea clinică sunt foarte similare cu celelalte ca,uri tipice de manie sau depresie, însă tratamentul este complicat de câteva probleme. 4rima constă în faptul că femeia poate alăpta, reducând astfel op(iunile terapeutice alese, în special cele cu privire la tratamentul medicamentos. + doua constă în faptul că trebuie evaluată nu doar capacitatea func(ională a femeii şi capacitatea acesteia de a avea %ri3ă de ea ci şi capacitatea acesteia de a avea %ri3ă de copilul ei şi de a stabili o le%ătură cu copilul. + treia se referă la faptul că aceasta este o perioadă ce include un stres fi,ic şi social enorm. 8e fapt, episoadele de manie sau depresie sunt aproape la fel de întâlnite şi la ta(i şi la mame după naşterea unui copil. +ceste afec(iuni sunt adesea trecute cu vederea din cau,a unei mari tulburări a somnului şi a activită(ii care sunt asociate cu venirea pe lume a unui copil. Depresia atipică +cesta este un subtip specific de depresie care nu se încadrea,ă în alte criterii de subtipuri de depresie. 8epresia atipică este caracteri,ată printr;o reactivitate a dispo,i(iei (atunci când dispo,i(ia pacientului reac(ionea,ă neaşteptat la o anumită situa(ie, bună sau rea), creştere semnificativă în %reutate sau creşterea apetitului alimentar, hipersomnia (somnolen(a e cesivă), retard psihomotor şi niveluri de sensibilitate ridicată de respin%ere interpersonală ce afectea,ă via(a socială şi

. +pro imativ " din ": persoane cu depresie ma3oră vor avea simptome psihotice.area antidepresivelor triciclice şi a antipsihoticelor precum şi a terapiei electroconvulsive. are o rată mai ridicată de recuren(ă.i(ia*.area. halucina(iile şi ilu. iar uneori chiar şi halucina(ii. 8epresia psihotică poate fi episodică sau cronică.n depresia psihotică.uri în care pacien(ii au un sin%ur episod depresiv ei rămân TnormaliU ulterior . 8e e emplu.iile se armoni.<2 care nu se încadrea.profesională. 8epresia psihotică este mai severă. necesită mai frecvent spitali.ea.ută şi cu sentimente de inutilitate. +ceşti pacien(i răspund %reu la tratamentul cu antidepresive şi dacă nu răspund la inhibitorii <S5S.psihotice.ă mai mult decât în ca. iar episoadele durea. Când un pacient cu distimie de. administra(i sin%uri sau în combina(ie cu antipsihoticele.intă acele ca. e istă riscul crescut de suicid.i ale eficacită(ii inhibitorilor <S5S.au dovedit a fi eficiente. de asemenea dove. provoacă afec(iuni mai puternice.ordonată şi pot apărea ilu. ilu.ii.iile sau halucina(iile sunt )conforme cu dispo. Cu alte cuvinte. Eândirea este foarte de. Episodul singular Hi recurent +cesta descrie depresia în termenii frecven(ei sale& • 9pisodul depresiv sin%ular repre.voltă simptome depresive suficiente pentru a îndeplini criteriile pentru depresia ma3oră.n ciuda simptomelor mai pu(in severe ale distimiei. în care persoana are şi %ânduri sau convin%eri depresive care nu sunt conforme cu realitatea. Depresia psi!otică 8epresia psihotică este un tip de depresie ma3oră. dar debutul distimiei poate fi dificil de identificat cu e actitate. 9ste destul de întâlnită la pacien(ii tineri. Distimia 8istimia este o afec(iune recunoscută în 8S-.ă în modelul Ttradi(ionalU de depresie& pacien(ii au simptome mai pu(ine ei mai pu(in intense decât în depresia ma3oră. . în depresia psihotică.ul depresiei non.ă cu aspecte din dispo. este pus dia%nosticul de Tdublă depresieU. 6tili. 9 istă.i(ia persoanei. adesea răspund bine la inhibitorii <-+D. credin(a nerealistă că cineva doreşte să le facă rău se potriveşte cu simptomele de stimă de sine scă. dar între%ul episod are o durată mai lun%ă ' pacien(ii sunt deprima(i ma3oritatea timpului pe o perioadă de cel pu(in > ani. s.

fsber% (-+85S) Scala de depresie în %eriatrie (E8S) Scala de auto.": fac distinc(ie între episodul depresiv sin%ular ei episoadele depresive recurente. Severitatea depresiei poate fi măsurată obiectiv cu a3utorul scalelor de evaluare a depresiei. 9 istă mai multe scale de evaluare pentru măsurarea severită(ii tulburărilor psihice.evaluare a depresiei Xun% 4entru manie scala de evaluare cel mai frecvent folosită este& • Scala de evaluare a maniei la tineri 4entru an:ietate scala de evaluare obienuită este& • Scala de evaluare a an ietă(ii 1amilton (1am. via(a socială ei rela(iile cu al(ii.intă două sau mai multe episoade depresive. %calele de clasificare ale tulburărilor psi!ice Severitatea depresiei este adesea definită ca TueoarăU.@DCS) 4entru sc!i#ofrenie scalele de evaluare frecvente sunt& • • • Scala de evaluare a simptomelor po.@roMn (\. 8epresia severă produce simptome care afectea.<2 cât ei <C8. 4entru depresie scalele de evaluare cele mai frecvente sunt& • • • • Scala de evaluare a depresiei 1amilton (1am. 8e re(inut că depresia ma3oră poate fi de severitate ueoară. TmoderatăU sau TseverăU.+) 4entru <C scala de evaluare obienuită este& • Scala de obsesii şi compulsii \ale. separate de cel pu(in > luni de func(ie TnormalăU. 9ste necesar să se în(elea%ă aceste descrieri în măsura în care via(a cotidiană a pacientului este afectată& 8epresia ueoară afectea. 8epresia moderată este asociată cu mai multe simptome evidente ei poate fi observată de alte persoane.• 8epresia recurentă descrie situa(ia în care un pacient pre. +tât 8S-.itive ei ne%ative (4+NSS) Scala scurtă de evaluare psihiatrică (@45S) Scala de depresie Cal%arV (C8S) .ă pacientul atât de %rav încât persoana nu poate lucra sau rela(iona cu al(ii din punct de vedere social.ă doar ueor munca pacientului.8) Scala de evaluare a depresiei -ont%omerV.

"KGK). tensiunea. Scala a fost introdusă de -a 1amilton în "KAK ei măsoară severitatea simptomelor de an ietate precum an ietatea. "KF:). apetitul. "KAK). 7iind una dintre primele scale de evaluare de. nivele de an ietate ei pierderea în %reutate (1amilton. <tem.i(ia depresivă. %cala de evaluare a depresiei MontgomerG+Isberg 'MAD2%0 <ni(ial o sub. %cala de evaluare a an:ietăţii /amilton '/am+A0 +ceastă scală constă din "# itemi. această scală a devenit o măsură lar% folosită ei acceptată pentru evaluarea an ietă(ii în studiile clinice. dispo. %cala de evaluare a maniei la tineri +ceastă scală cu "" itemi este concepută pentru a fi administrată de un medic clinic instruit.ntrebările sunt le%ate de simptome precum dispo. tulburări ale somnului.i(ia deprimată.scală a Scalei de evaluare psihopatolo%ică %enerală care a fost de.+lte scale generale folosite în psihiatrie includ& • • 9valuarea %lobală a func(ionării (E+7) <mpresia clinică %lobală (CE<) %cala de evaluare a depresiei /amilton '/am+D0 D scală frecvent folosită pentru a evalua severitatea depresiei. a%ita(ia ei alte simptome fi. suicidul ei neliniştea (-ont%omerV ei fsber%. D evaluare a severită(ii este efectuată pentru fiecare din itemi pe ba. sentimente de vinovă(ie. palpita(iile.a interviului cu pacientul.ice (1amilton. +ceastă scală a fost concepută pentru a măsura modificările de tratament în depresie. suicid. . fiecare definit de o serie de simptome.ul "B este împăr(it în două întrebări separate a ei b.ată în principal la pacien(ii care au fost de3a dia%nostica(i ca suferind de tulburări afective. tulburările de somn. %cala de obsesii şi compulsii Jale+>roFn 'J+><C%0 .voltate pentru a măsura severitatea simptomatolo%iei an ietă(ii.voltată de -ont%omerV and fsber% ("KGK).8 "G ) unde scala cu "G itemi foloseete doar primele "G întrebări ale scalei inte%rale. nu este luată în considerare la scorul total. 9 istă două adaptări ale acestei scale cu a3utorul a >" sau "G itemi (1+-. Scala a fost de. +ceasta măsoară severitatea multor simptome de depresie precum dispo. tensiunea. concentrarea. somnul.8 >" ) ei (1+-. Întrebarea b nu face parte din scala ini(ială ei. prin urmare.i(ia ei triste(ea.voltată pentru a fi utili. dificultă(ile de respira(ie. ener%ia.

ent. <nterpretarea scorurilor scalelor totale este pentru :.ată pentru evaluarea simptomelor po. cei .ent (:) la e trem de sever (F) pentru simptome somatice. ne%ative ei altor tipuri de simptome în schi.i..ofrenie din @45S trebuie aduna(i.intă niveluri tot mai ridicate de psihopatolo%ie.e pe totalitatea informa(iilor referitoare la o perioadă specifică.ece itemi concepută pentru a evalua severitatea ei tipul de simptome la pacien(ii cu /ulburare obsesiv.i cu .D scală echilibrată cu . Criteriile 4+NSS derivă din informa(iile comportamentale observate în timpul interviului.oafectiv. @45S are "F itemi care pot fi clasa(i de la a nu fi pre.itivă de G itemi. %cala scurtă de evaluare psi!iatrică '>12%0 @45S este probabil scala de evaluare cel mai des folosită în psihiatrie.a de observare ei în special impactul lor ne%ativ asupra vie(ii de . an ietate. sever= G. "KBG). fiind capabilă să măsoare severitatea simptomelor tulburării obsesiv. <n reali. 9le repre.ent (:) la e trem de sever (F). 6n scor patolo%ic total poate fi ob(inut prin adău%area scorurilor de la fiecare item. 4entru stările de schi. moderat= A.oafectiv= ":. plus un interviu clinic ei raportări ale personalului din spital care acordă asisten(ă primară sau ale membrilor familiei (LaV et al. ca. o scală ne%ativă de G itemi ei o scală de psihopatolo%ie %enerale de "F itemi.intă un ca.i(ie depresivă.ent. clar schi. nu repre. ostilitate ei halucina(ii (Dverall and @oodman "KF>). 3udecând după defini(ia itemului. după cum urmea. %cala de evaluare a simptomelor po#itive Hi negative '1A&%%0 4+NSS a fost concepută ini(ial ca o metodă ri%uros opera(ionali. @45S are "F itemi care pot fi clasa(i de la a nu fi pre.. +ceste eapte puncte repre. 4unctele de evaluare de la > la G corespund nivelelor tot mai mari de severitate a simptomelor.ofrenie. . e trem. interferen(a cu activită(ile sociale obienuite. "KBK). dispo. iar dacă este pre. re.ă scoruri sumare pe o scală po. Cel mai înalt punct de evaluare aplicabil este întotdeauna atribuit. frecven(ei lor în fa.ea. precum ei criterii de ancorare detaliate pentru toate cele eapte puncte de evaluare.ă& ".compulsivă (/DC). ca.itive.ofrenie. moderat sever= F.ece itemi de schi.compulsive. 8acă itemul este absent. el este punctat ".oafectiv= >" sau peste. dar fără a fi influen(ată de tipul de obsesii sau compulsii (Eorman et al. identificată de obicei ca fiind săptămâna anterioară. %radul de e tenuare.ofrenie.isten(ă ei control. 9valuările 4+NSS trebuie să se ba. posibil schi. absent= >. 7iecare dintre cei !: itemi este înso(it de o defini(ie specifică. chiar dacă pacientul îndeplineete criteriile ei pentru evaluări inferioare. ueor= #.K. medicul are în vedere dacă un simptom este pre. +ceastă scală a fost concepută pentru a solu(iona problemele altor scale de evaluare.>:.intă cheia proeminen(ei simptomelor. medicul trebuie să stabilească severitatea sa prin referire la criteriile particulare pentru punctele de ancorare. dar include ei simptomele depresiei.e. minimal= !. 9valuările furni. schi. +ceasta include criteriile de timp ocupat. Scala este construită în esen(ă pentru schi.area evaluărilor.

e pre. 9i trebuie să se refere la starea pacientului în cele ! . 7unc(ia normală este întotdeauna clasificată cu ?:?.8eei psihiatrii vor evalua simptomele ei comportamentele în mod diferit. Scala este cantitativă= ea a fost construită pentru unicul scop de a evalua tabloul clinic curent ei nu trebuie considerată ca un instrument de dia%nostic.e interviuri anterioare ei nu trebuie să întrebe despre modificări care ar fi putut avea loc de la ultimul interviu.at cu ele.ile& itemii > (an ietate psihică). %cala de depresie CalgarG 'CD%0 8eoarece scalele curente de depresie au fost concepute pentru evaluarea depresiei la pacien(ii nepsihotici.e următorii ease itemi pe ba. fiecare evaluare trebuie să fie independentă de celelalte. "KK!).a stării din ultimele ! . un avanta3 ma3or al utili.ată cu a3utorul Scalei 9valuării Elobale a 7unc(ionării (E+7). 4entru to(i itemii.ent. Completarea evaluărilor în pre. Conceptul de ameliorare se referă la distan(a clinică între starea curentă a pacientului ei starea înainte de ini(ierea tratamentului.ile precedente. ele pot fi finali. odată ce medicul este familiari. Evaluarea globală a funcţionării '"A90 5aportarea func(iei %lobale pe + a 2 (A) a 8S-.en(a ei %radul pe itemii individuali în termenii stării pacientului la momentul interviului ei să evalue. Scala E+7 trebuie evaluată doar cu privire la func(ionarea psiholo%ică ei ocupa(ională. Scala de depresie Cal%arV a fost concepută pentru evaluarea depresiei în schi. fiecare pas din scală cuprinde paei inferiori. ": (ostilitate). 4rin urmare. Impresia Clinică "lobală 'C"I0 CE< se referă la impresia %lobală a pacientului ei necesită e perien(ă clinică cu sindromul supus evaluării.un minut după finali.ofrenie. -edicul trebuie să evalue.ia de a pune întrebări care au lipsit. lipsa speran(ei. medicul va solicita informa(ii de la personalul din sec(ie sau rude.ate într.area interviului. 8eei scalele ei defini(iile itemilor iau ceva timp pentru a fi învă(ate. Scala E+7 poate fi în special utilă în urmărirea pro%resului clinic al persoanelor în termeni %lobali. "" (suspiciune). -edicul va completa evaluările fie când pacientul este pre. "> (comportament halucinatoriu)..ării @45S este că schimbarea poate fi documentată folosind o metodă la îndemână care în(eleasă pe scară lar%ă. Când e istă neclarită(i. "A (con(inut neobienuit al %ândurilor) ei "F (afect plat sau inadecvat). cu a3utorul unui sin%ur criteriu.ată fără a aloca mult timp interviului psihiatric.en(a pacientului oferă oca. aceste scale au itemi care nu fac diferen(a între pacien(ii psihotici cu manifestări depresive şi cei fără astfel de manifestări. Scala de ameliorare CE< poate fi completată doar după sau . Când scala este folosită în evaluări repetate (săptămânale). insomnia ei suicidul (+ddin%ton et al. de e emplu. medicii trebuie să evite să recitească sau să rememore. +ceasta măsoară severitatea simptomelor precum starea deprimată. pasul de scală ?!? include paeii de scală ?>? ei ?"?. fie după ce pacientul a plecat.<2 este reali. @45S poate fi finali. vinovă(ia. <n ma3oritatea situa(iilor.

ată raportarea ei climatul social din anumite (ări. sti%matul suicidului este încă mare ei numeroase suiciduri nu sunt raportate pentru a evita rueinea familiei sau a societă(ii. ratele de suicid raportate sunt mai mari decât oriunde în lume. 4ână la F:C din ca.volta două sau mai multe episoade depresive ulterioare. Evoluţie 8epresia este deseori tratată ca o tulburare cronică datorită frecventelor recidive ale pacien(ilor.are a alcoolului în aceste (ări.GAC dintre pacien(i vor răspunde la primul antidepresiv ei vor atin%e remisia completă în !.urile de suicid apar la pacien(ii care suferă de depresie. -ul(i al(i factori sunt considera(i că ar contribui la depresie= factori biolo%ici ei %enetici. <n plus. 4este 3umătate din pacien(ii care au un prim episod de depresie vor de. precum ei trăsăturile de personalitate ei evenimentele de via(ă pot toate contribui la depresie. dar ar putea fi atribuit ei faptului că bărba(ii cer a3utor mai rar decât femeile atunci când se simt bolnavi sau deprima(i iar depresia la bărba(i este adesea numită alcoolism sau este privită ca a%resivitate. în ciuda unei rate mai ridicate a tentativelor de suicid la femei.# luni. în 9uropa de Sud. 4oate cele mai importante . e istă mai multe teorii psiholo%ice despre etiolo%ia depresiei.în timpul tratamentului. G:. Cu toate acestea. +ceasta se datorea. multe (ări catolice ei -area @ritanie. 5ata suicidului reueit este între G ei "#C în func(ie de modul în care este reali. Cu toate acestea. Suicidul este o problemă ma3oră în psihiatrie. <n (ările din 9uropa de Nord. Etiologia 9ste important de avut în vedere faptul că foarte pu(ini medici acceptă că depresia este un fenomen pur biochimic. @ărba(ii au un procent de !&" de suicid reueit în compara(ie cu femeile.ă nevoia de o durată adecvată de tratament pentru a preveni recidiva rapidă a tulburării.ă naturii violente a tentativelor de suicid la bărba(i. 9 istă eapte cate%orii de severitate de la anu este bolnava la a9 trem de severa.K luni. +cest lucru poate fi asociat cu iernile fri%uroase şi întunecate ei cu rata ridicată de utili.one de acord în ceea ce priveşte depresia sunt următoarele& . 8acă tratamentul este continuat încă F. pentru orice episod depresiv curent pro%nosticul este foarte bun. dar ei suprave%herea medicală continuă ei cunoaşterea bolii sunt necesare pentru detectarea timpurie a viitoarelor episoade. e istă o eansă mai mică de recidivă a simptomelor depresive ei pro%nosticul pacientului este bun. +cest lucru sublinia.

serotonina. 6n spri3in supliemntar pentru această teorie a fost ob(inut când antidepresivele au devenit disponibile ei mecanismele lor de ac(iune au fost descoperite.encefalului să fie responsabile pentru %ândurile ne%ative care sunt tipice depresiei. 5e%iunile cerebrale implicate în depresie includ lobii frontali ei temporali ai pro.a sa Nu e istă un tratament sin%ular care să fie eficient în toate ca. >ioc!imie /eoria monoaminelor su%erea.ă. Ce se -ntâmplă la nivel cerebral Xonele creierului implicate în depresie sunt pro.urile. -ulte structuri ale pro.n depresie sunt implicate un de. .ol. <potetic.encefalului.ol.ă %ândirea ei este posibil ca anomaliile din această re%iune a pro. 1ipotalamusul ei %landa pituitară pot de asemenea 3uca un rol în depresie pentru că sunt implicate în controlul hormonal iar nivelurile crescute ale anumitor hormoni pot 3uca un rol în men(inerea stării depresive. S. <n trunchiul cerebral .pituitar.ă %landele suprarenale să elibere. ei păr(i ale sistemului limbic inclusiv hipocampul .e corti. a a hipotalamo. Corte ul cerebral controlea.ă %landa pituitară să secrete hormonul adrenocorticotropic care la rândul său stimulea. acest fapt ar conduce la un deficit de monoamine. deei modificarea func(iei receptorului ei nu concentra(ia de neurotransmi(ători ar produce depresia.• • • +fec(iunea este comple ă Nu e istă o e plica(ie sin%ulară pentru cau. ami%dala ei %irusul cin%ular .adrenală se activea.ă că depresia este cau.area neuronilor de neurotransmi(ătorii lor monoaminici precum serotonina ei noradrenalina (Laplan et al.erpinei a fost epui. 8acă corpul este sub stres. nucleii rafeici ei locus coeruleus sunt implica(i în transmiterea de semnale la anumite păr(i ale creierului ei este posibil să fie implica(i în depresie.ali . C57 stimulea. Corti. "KK#). ceea ce împiedică sau reduce neurotransmisia în neuronii serotoner%ici sau noradrener%ici.encefalului sunt aparent implicate în depresie deei nu este clar dacă o dere%lare la nivelul acestor re%iuni cerebrale produce depresie sau dacă ele sunt doar afectate în cursul bolii. după observa(ia că tratamentul cu re.encefalul ei sistemul limbic .echilibru sau un deficit de neurotransmi(ători . 1ipotalamusul produce factorul de eliberare a corticotropinei (C57) care se presupune că 3oacă un rol în %enerarea anumitor forme de depresie. noradrenalina ei dopamina..a descoperit ulterior că mecanismul de ac(iune al re. nucleii ba. .ată de un deficit în neurotransmisia dependentă de monoamine.erpină (medicament antihipertensiv care nu mai este disponibil în multe (ări) ar putea induce depresia.olul deprimă ei apro imativ A:C din persoanele cu depresie ma3oră au nivele ridicate de corti. +ceastă teorie a fost prima dată de.voltată în "KA:s.

<ntuitiv. 8e e emplu. dovada principală în ceea ce priveşte implicarea serotoninei în depresie re.imele responsabile cu descompunerea serotoninei ei noradrenalinei. somnul ei activitatea hormonală. 2olul răspunsurilor receptorilor 9 istă un interes tot mai mare în ceea ce priveşte rolul poten(ial 3ucat de răspunsurile modificate ale receptorilor în depresie. <nhibitorii monoamino ida. S. deprsia este mai mult decât un simplu deficit de neurotransmi(ători.• • +ntidepresivele triciclice ei tetraciclice inhibă recaptarea monoaminelor din sinapsă după transmisie.ă recaptarea noradrenalinei ei serotoninei. . simptomele implică frecvent func(ii precum dispo. 2olul serotoninei <n depresie. 9le afectea. 8in punct de vedere anatomic.i ob(inute în urma autopsiilor efectuate la persoanele care au decedat prin suicid că la persoanele cu depresie nivelele serotoninei sunt mai mici decât valorile normale. /otuei. în timp ce a%en(i precum amitriptilina afectea.ă nivelul noradrenalinei cât ei nivelul serotoninei. una din en. care sunt controlate de neuronii serotoner%ici. dar au un foarte slab efect asupra recaptării altor monoamine sau asupra altor receptori ai neurotransmi(ătorilor. cu anumite diferen(e între diversele antidepresive triciclice ei tetraciclice disponibile. deoarece e istă mai multe studii similare cu re. <n practică. /otuei aceste dove. a%en(i precum clomipramina afectea. 9chilibrul dintre aceşti factori la nivel individual poate oferi cheia unui tratament de succes prin asocierea medica(iei cu terapia psihosocială. 9 istă dove. . +ceştia afectea.ă recaptarea serotoninei mai mult decat recaptarea noradrenalinei.ultă din descoperirea că medicamentele care afectea. <nhibitorii selectivi ai recaptării serotoninei (<S5S) sunt antidepresive eficiente care au un efect inhibitor asupra recaptării serotoninei.ă noradrenalina mai mult decât serotonina.ă noradrenalina ei serotonina în mod e%al.i sunt departe de a fi concludente.a su%erat că inhibi(ia selectivă a recaptării serotoninei lucrea.ei (<-+D) inhibă monoamino ida.un efect de stimulare a noradrenalinei. neuronii serotoner%ici ei noradrener%ici sunt strâns le%a(i.ă par(ial printr. Se pare totuei că ei noradrenalina este implicată la rândul ei în depresie. iar alte antidepresive triciclice ei tetraciclice afectea.a. -a3oritatea psihiatrilor recunosc că în depresie se produc modificări biochimice ei că acestea pot fi influen(ate sau modificate ulterior de factorii psihosociali.ă selectiv serotonina sunt foarte eficiente în tratamentul depresiei. se pare că dere%larea activită(ii serotoninei 3oacă un rol în declanşarea depresiei.ultate contradictorii.i(ia ei comportamentul emo(ional.

D su%estie alternativă este că antidepresivele produc o creetere a sensibilită(ii receptorilor postsinaptici. 9 isten(a re%lării ascendente s. Ca urmare.a că depresia poate fi asociată cu o creetere totală a numărului de receptori postsinaptici. . 7enomenul este acum foarte bine documentat pentru <S5S. Schi. precum ei pentru terapia electroconvulsivă (/9C).5e%larea ascendentă este un termen folosit pentru ipote. astfel încât nivelele reduse ale neurotransmi(ătorului să poată produce un răspuns apropiat de cel normal. Cau#e 7actorii care contribuie la depresie& 9actori predispo#anţi . sau gravă Cancer Sindromul 4ar$inson +tacul vascular cerebral dureroasă Medicaţia +ntihipertensive +ntireumatice aspirina) .ofrenia /ulburări an ioase .a dovedit dificil de demonstrat la pacien(ii depresivi. 9 istă o teorie care sus(ine că efectul acesteia ar fi creeterea cantită(ii de monoamină necesară pentru a produce un răspuns. /endin(a depresie Nesi%uran(a 8ependen(a .ă eliberarea monoaminei printr.un mecanism de feedbac$. familiei 1recipitanţi Evenimentele din viaţă spre 4ierderea ireparabilă 4ierderea muncă locului De menţinere 9actori sociali Slaba %ospodărire de -aria3 nefericit Eri3i financiare <ndusă de medicamente @oala pe termen lun% <ndusă de medicamente 4osibile cau. dar e istă dove. +<NS (e . o cantitate mai mică de neurotransmi(ător trebuie să fie eliberată înainte ca produc(ia să fie ToprităU.e ale depresiei secundare& Alte psi!ice tulburări Abu#ul medicamente +lcoolism de >oala cronică. /ulburări . /C+ ei <-+D. D altă teorie este că depresia creete sensibilitatea autoreceptorilor presinaptici care moderea.i că tratamentul antidepresiv tinde să reducă numărul receptorilor ' acest efect al antidepresivelor este cunoscut ca re%lare descendentă.

entat în 8S-. tulburării bipolare sau distimiei aea cum este pre. "KKG). +n ietatea nu este o cerin(ă pentru dia%nosticarea depresiei ma3ore.un studiu reali. Severitatea crescută a depresiei asociate cu an ietate a fost subliniată într.<2 (+socia(ia +mericană de 4sihiatrie.a re. ideea că ele se ba. +cest model a fost confirmat şi în alte anali. "KK!) a confirmat apari(ia concomitentă a celor două tulburări ei a su%erat că simptomele de an ietate ar trebui să fie luate în considerare când se evaluea. dar suprapunerea este semnificativă. "KK>).at de CorVell et al. Comorbiditate 8epresia este deseori asociată cu an ietatea iar an ietatea este un simptom obienuit al depresiei. a confirmat asocierile dintre cele două tulburări. pre. în care tulburările de dispo.a(iei -ondiale a Sănătă(ii. 6n studiu epidemiolo%ic recent desfăşurat sub auspiciile Dr%ani. .ea. cu #>. "KK!= +n%st. ("KBB) în care simptomele depresive ale pacien(ilor au fost raportate ca fiind semnificativ mai severe la cei cu atacuri de panică decât la pacien(ii care nu aveau atacuri de . 9 istă indicii conform cărora an ietatea este unul dintre cele mai predominante simptome în depresia clinică ei că atât evaluarea cât ei tratamentul an ietă(ii severe pre.ă pe un continuum al bolii nu a fost niciodată complet abandonată ei conceptul se spri3ină pe faptul că fost descris în mod repetat un %rup de pacien(i Tintermediari* cu simptome de an ietate ei de depresie (+n%st..intă simptome de an ietate iar 3umătate dintre pacien(ii an ioei pre. cu privire la asocierea dintre an ietate ei depresie (Sartorius et al.intă o importan(ă vitală în tratamentul cu succes al depresiei.intă o rată crescută de tratamente medicamentoase multiple.. "KK#) sau <C8. an ietate psihică ei an ietate somatică de o severitate cel pu(in moderată (7aMcett and Lravit.. +fec(iuni cardiace .G>C din pacien(ii depresivi raportând simptome de în%ri3orare. ": (Dr%ani. o mai mare inciden(ă de suicid ei episoade depresive mai frecvente. D altă autoritate în domeniu(LieboMit. "KKF). "KB!)= aceeti pacien(i depresivi cu an ietate crescută au o perioadă de recuperare mai mare.ă antidepresivul cel mai potrivit pentru un anumit pacient pentru a optimi. "KKG). Simptomele de an ietate sunt aparent mai pronun(ate la vârstnicii depresivi ei la pacien(ii cu afec(iuni medicale concomitente. +proape 3umătate dintre pacien(ii depresivi pre.e (Noffe et al.. /otuei. 5ela(ia dintre aceste două tulburări este încă studiată ei va beneficia de mai mare aten(ie în viitor.ultatul tratamentului ei pentru a %răbi recuperarea.alimentare . +n ietatea apare frecvent ca o tulburare comorbidă cu depresia.i(ie ei tulburările de an ietate sunt recunoscute ca boli separate ei distincte.a(ia -ondială a Sănătă(ii.intă simptome depresive.

GC ei ratele de suicid ale pacien(ilor care sufereau atât de depresie cât ei de atacuri de panică au fost de "KC în studiul reali.ultatului tratamentului la pacien(ii depresivi.văluit că aproape 3umătate din adul(ii tineri din comunitate au raportat fie an ietate fie depresie cel pu(in o dată la "A ani de observa(ie= când cele două cate%orii inferioare de depresie au avut loc.ei (<-+D) moclobemida. 9ste importantă recunoaeterea impactului pe care simptomele de an ietate îl pot avea asupra duratei ei re. ("KKG) au cerut recunoaeterea mai multor cate%orii inferioare de depresie.ntr.GC. la pacien(ii cu atacuri de panică au fost între #. /ulburările de dispo.. +ceeti pacien(i nu s.ina e . <nhibă monoamino ida. 5e. . episodul depresiv a fost mai sever.un alt studiu.a admis anterior. iar inciden(a acestor tulburări a fost mai mare decât s. 5atele de suicid sunt de asemenea influen(ate de comorbiditate. tranilcipromina.at de +n%st. +n%st et al. an ietate ei an ietate mi tă cu depresie. "KK>).iere semnificativă în ceea ce priveşte timpul de recuperare în urma depresiei ma3ore la pacien(ii cu obsesii comorbide ei compulsii (CorVell et al. 6n mare număr de medicamente eficiente sunt disponibile pentru tratamentul depresiei ei acestea pot fi împăr(ite în mai multe cate%orii principale& Medicamente antidepresive Antidepresive din prima generaţie <nhibitorii monoamino ida. .ate de Rglinder (>:::) ei +n%st ("KKG) ratele de suicid ale pacien(ilor depresivi au fost de A.at de Rglinder ei de >KC în studiul reali.au calificat pentru dia%nosticele de depresie sau an ietate.entat totuei simptome semnificative care au fost înso(ite de un %rad considerabil de afectare func(ională.ultatele studiului lui +n%st ei a colaboratorilor săi ("KKG) au de.i(ie ei an ietate se suprapun frecvent ei %radul acestei suprapuneri este acum recunoscut mai clar.imatică care descompune noradrenalina ei .i(ie ei an ietate. ratament 9armacoterapia /ratamentul eficient al depresiei necesită de obicei o combina(ie între farmacoterapie ei consiliere sau psihoterapie.a en.n studiile reali. fenel.panică. a e istat o întâr. +cesta este atribuit eficien(ei <S5S în tratarea tulburărilor de dispo. dar au pre.

4ot fi necesare între #.ă din tabelul de mai sus.ul anal%e. milnacipran antidepresivele specifice serotoner%ice noradrenalinice (NaSS+) e% mirta.ă imediat. Cresc activitatea func(ională a noradrenalinei ei serotoninei prin blocarea recaptării ambilor neurotransmi(ători Antidepresivele din a doua generaţie inhibitorii selectivi ai recaptării serotoninei (<S5S) e .odona ei nefa. .i creete activitatea func(ională <nhibitorii selectivi ai recaptării serotoninei noradrenalinei (<5SN) e .ă recaptarea noradrenalinei rebo etina pentru a.F săptămâni de tratament înainte de a observa o ameliorare a simptomelor. pentru a creete activitatea func(ională a acestor neurotransmi(ători +ntidepresivele triciclice amitriptilina. paro etina a.odona şi buproprion +c(ionea. Nefa. @lochea.odona serotoninei ei inhibă recaptarea acestui neurotransmi(ător +%en(i atipici e .ă receptorii specifici ai tra.ă receptorii de pe neuronii postsinaptici ei presinaptici pentru a creete activitatea func(ională a acestor neurotransmi(ători -odulatorii receptorului de Serotonină (S5-) e . amo apina (+/C) e imipramina.ă recaptarea serotoninei ei noradrenalinei pentru a creete activitatea func(ională a acestor neurotransmi(ători ei Stimulea.K luni sau chiar mai mult pentru a asi%ura recuperarea completă ei pentru a preveni recuren(a depresiei.n plus. 4entru informa(ii suplimentare selecta(i tipul de medicament care vă interesea. de e emplu. @lochea.ă în mai multe moduri 9ste important de re(inut că antidepresivele nu ac(ionea.ă recaptarea serotoninei pentru fluo etina.icelor. @lochea. . aşa cum se întâmplă în ca. citalopram. tratamentul trebuie continuat timp de încă F.i creete activitatea func(ională inhibitorii recaptării noradrenalinei (<5N+) e . venlafa ine.serotonina.apina ei @lochea.

ina fiind medicamentul cel mai frecvent prescris pentru multe din aceste afec(iuni (@a$ish et al.ei + (5<-+).e aceeti a%en(i. care înseamnă brân. <-+D de ti mai nou precum moclobemida (-aneri . care se lea%ă de -+D + .area lor poate fi limitată datorită efectelor lor secundare considerabile ei restric(iilor alimentare ri%ide atunci când sunt administrate (Nefferson.ima -+D+ ei prin urmare are o durată mai scurtă de ac(iune. +urori ). /otuei. +ceste cri.. fenel.id (-arplan) ei tranilcipromina (4arnate)).e. +ceeti a%en(i sunt eficien(i în tratamentul acestor afec(iuni deei utili..a hipertensivă.In!ibitorii monoamino:ida#ei 'IMA<0 6nii medici consideră că <-+D sunt cei mai eficien(i a%en(i în tratamentul depresiei ei an ietă(ii. eficacitatea acestui a%ent a fost contestată (Schneier et al. IMA< mai vec!i <-+D mai vechi sunt asocia(i cu un efect secundar cu poten(ial fatal cunoscut sub denumirea de Tefectul tiraminicU (care derivă din cuvântul %recesc t-ros. lăsând -+D @ liber să metaboli.istentă la alte terapii... . unii psihiatri sunt tot mai dornici să utili. <-+D sunt considera(i terapii secundare ei mul(i medici sunt alarma(i de riscurile poten(iale asociate cu interac(iunea cu aminoacid tiramina ei consideră că restric(iile alimentare pe care le impune aceasta nu sunt practicabile. "KKA).ina (Nardil). "KKF= NoVes et al..ate prin unele sau toate dintre simptomele următoare& • • • • • • cefalee palpita(ii ri%iditate sau dureri la nivelul %âtului %rea(ă. Cu toate acestea.e sunt caracteri. în special la pacien(ii la care depresia este re. ceea ce îmbunătă(eete si%uran(a ei reduce timpul de anulare necesar înainte de începerea unui antidepresiv diferit.a dovedit eficient într. "KKG). În %eneral. Cea mai importantă reac(ie caracteristică asociată cu efectul tiraminic este cri.e tiramina (eliminând astfel necesitatea restric(iilor alimentare) s. un inhibitor reversibil selectiv al monoamino ida. isocarbo a.ă). <-+D clasici nu sunt considera(i tratament de primă linie pentru depresie sau an ietate. "KKG= 4riest et al.responderi pe un tratament cu un nou antidepresiv. +cest lucru devine relevant când este necesar să trece(i pacien(ii non. -oclobemida. în studii recente. "KKG).o vastă %amă de tulburări depresive ei an ioase precum atacurile de panică ei sindromul de stres posttraumatic (/iller et al. se lea%ă reversibil de en. vărsături transpira(ii (înso(ite uneori cu febră ei alteori cu piele rece ei umedă) pupile dilatate ei fotofobie (TteamaU de lumină puternică). medicii evită ini(ierea terapiei cu <-+D. spre deosebire de <-+D mai vechi (e .e. fenel. "KKB).

S. amitriptilina. în principal din considerente economice. +/C nu sunt considerate în %eneral ca terapie de primă linie în depresie (@a$ish et al.ă letală cu aceste medicamente. +/C de primă %enera(ie. 6nii medici consideră acest lucru un avanta3. în special amitriptilina ei dotiepina (4rothiaden) tind să fie cele mai sedative ei pot produce somnolen(ă severă în timpul .ilei. +/C ac(ionea.a constatat că to(i aceeti factori conduc la o slabă complian(ă.ipramina ei clomipramina) sunt bine stabilite în tratamentul depresiei. 8in motivele enun(ate mai sus.ilei.ă ei mai mult utili. +/C pot interac(iona cu mai mul(i a%en(i inclusiv <-+D. 8e. psiho. contraceptive orale ei medicamente anticoliner%ice.a3 sunt binecunoscute la scară lar%ă. +/C cu proprietă(i antihistaminer%ice puternice precum do epin ei amitriptilina au proprietă(i sedative care sunt utile în tratamentul pacien(ilor cu insomnie. 4rin urmare. alcool. -ai problematic este riscul de suprado. cardioto icitate.ă prin inhibarea recaptării noradrenalinei ei serotoninei în fanta sinaptică .ea.ă to ică ei a%ravarea ini(ială a bolii. în ceea ce priveşte numărul de re(ete prescrise este dominată de +/C.avanta3ele +/C pot include sedarea în timpul .area lor (@a$ish et al. ve(i întâlni mul(i medici care sunt de3a aparent mul(umi(i de aceste antidepresive. cu speran(a că pacien(ii vor fi pre%ăti(i pentru acestea ei vor continua terapia în ciuda lor. +/C sunt considerate TstandardulU fa(ă de care este măsurată eficien(a altor antidepresive. Cu toate acestea. efecte secundare anticoliner%ice. în special somnolen(a ei efectele anticoliner%ice. care limitea.e subterapeutice. Lăsând deoparte e perien(a medicilor.Antidepresivele triciclice 'A C0 +/C (imipramina. "KKB). de. dar ei în tratamentul atacurilor de panică ei a altor tulburări an ioase.ă pacien(ii despre posibilele efecte secundare. +lte efecte secundare precum afectarea capacită(ilor co%nitive ei a abilită(ilor psihomotorii pot avea implica(ii profunde asupra activită(ilor cotidiene ale pacien(ilor precum abilitatea de a conduce un vehicul sau de a folosi utila3e ei trebuie folosite cu pruden(ă la vârstnici. hipotensiune ortostatică. efectele lor anticoliner%ice semnificative ei riscul mortalită(ii în ca. pia(a antidepresivelor. "KKB). Agenţii tetraciclici . Cu toate acestea.. de suprado. -a3oritatea medicilor îei averti. pentru că îmbunătă(esc somnul ei atenuea. datele de pe pia(ă arată că marea ma3oritate a re(etelor sunt prescrise în do. +%en(ii din a doua %enera(ie precum lofepramina (Eamanil) sunt mai pu(in sedativi ei unii medici îi consideră mai potrivi(i pentru vârstnici sau pacien(ii letar%ici. do epin..ă simptomele depresiei ei an ietă(ii.

ările de recaptare a serotoninei. ci poate avea importante ac(iuni secundare la receptorii A.n intervalul normal de do.are. .o clasă aparte. 9luo:etina 7luo etina (4ro.n do.ă considerabil. 6rmătoarele descrieri ale compueilor din această clasă includ o ilustrare a spectrului de activită(i ale receptorilor= în multe ca. poate inhiba şi recaptarea noradrenalinei. >:::)./ra.ă modul în care diverei compuei <S5S de pe pia(ă pre.e subterapeutice este un anta%onist al serotoninei.ări decât locali.ările serotoninei. . -edicamentele din această clasă au mecanismul comun al ac(iunii terapeutice prin inhibarea recaptării serotoninei. profilul variat al efectelor secundare pentru fiecare compus poate fi e plicat prin această activitate TsuplimentarăU pentru alte locali.e foarte mari. .ări decât locali.intă o activitate distinctă de activitate a receptorilor în alte locali. este un inhibitor al C\4#A: >8F ei !+# (Stahl. Mecanismul de bază al acţiunii comune tuturor ISRS. probabil prin stimularea lor directă.are varia.odona este un antidepresiv tetraciclic modificat într. In!ibitorii selectivi ai recaptării serotoninei 'I%2%0 <S5S sunt disponibili pe pia(ă pentru tratamentul depresiei de peste un deceniu.1/ >C. după cum se arată mai 3os (Stahl.ac) nu este doar un inhibitor al recaptării serotoninei. . selectivitatea lor pentru această locali. dar în do.e terapeutice inhibă recaptarea serotoninei.uri.n do. 6rmătoarele dia%rame ilustrea. 8eei toate medicamentele din această clasă inhibă recaptarea serotoninei. >:::).

coliner%ice anta%oniste.ă că receptorii si%ma sunt implica(i în învă(are ei memorie. dar ei sertralina (Stahl.ă. %lutamater%ice ei dopaminer%ice. În modelele cu animale. comportamente a%resive ei an ietate. Farmacologia fluvoxaminei. psiho. 1aro:etina +cest compus poate avea %rade ueoare de proprietă(i muscarinice. se su%erea.Farmacologia fluoxetinei 9luvo:amina 5eceptorii Si%ma sunt considera(i a avea un rol activ în modularea neurotransmisiei coliner%ice. 9ste neclar dacă aceasta poate produce inhibi(ia recaptării noradrenalinei cu relevan(ă din punct de . +%en(ii pentru care proprietă(ile si%ma pot fi relevante includ în special fluvo amina. >:::).

>:::). %ertralina +cest <S5S are efecte de inhibi(ie a recaptării dopaminei. precum ei activarea anumitor receptori si%ma (Stahl.vedere clinic. Farmacologia sertralinei.a o idului nitric ei C\4#A: >8F sunt de asemenea inhibate de paro etină (Stahl. Citalopram 4rintre cele mai recente <S5S disponibile pe pia(ă. citalopram are cel mai selectiv profil pentru . Sinteta. Farmacologia paaroxetinei. >:::).

nonbcomplian(a este ridcată cu +/C.ă.ultatul tratamentului cu aceeti a%en(i.receptorul serotoninei.ut per do. "KK!). 8eei unii medici. <S5S nu sunt mai costisitoare pentru sistemul de sănătate decât +/C (NYnson ei @ebbin%ton.o anumită măsură). "KKA).ă. Farmacologia citalopram. datorită costului lor scă. Clasa de antidepresive I%2% <S5S sunt la fel de eficiente ca +/C în tratamentul tulburărilor depresive ei an ioase. In!ibitorii recaptării noradrenalinei 'I2&a0 . pacien(i ei %rupuri de pacien(i preferă +/C în locul <S5S. In!ibitorii recaptării serotoninei Hi noradrenalinei 'I2%&0 <nhibitorii recaptării serotoninei ei noradrenalinei ac(ionea. studiile recente au arătat că atunci când sunt calculate toate costurile serviciilor pentru pacien(ii depresivi. dar au mai pu(ine efecte secundare (+nderson ei /omenson. care este în conformitate cu profilul efectului său secundar beni%n (Noubert et al. >:::).. 8atorită riscului crescut de efecte secundare. "KKA= -ont%omerV ei Lasper. !n vitro ei reduc sensibilitatea receptorilor după numai o sin%ură do. ceea ce îmbunătă(eete re.ă prin blocarea recaptării ambilor neurotransmi(ători (ei de asemenea ai dopaminei într. Cel mai atractiv profil de si%uran(ă al <S5S sporeete complian(a pacientului.

reducerea do.ul alcoolului ei ben. +ceste medicamente nu produc toleran(ă. în care pacien(ii au nevoie de do.area acestei probleme.1/> postsinaptici. aea cum se întâmplă în ca. %rea(ă. tulburări sen. inhibă selectiv captarea noradrenalinei. medicul va decide măsura cea mai adecvată. de e emplu.apina este în pre. "KKB) pentru a creete conetienti. vedere înce(oeată ei disfunc(ie intestinală (diaree sau constipa(ie).entată de rebo etină.ent sin%urul a%ent disponibil din această clasă.a3ului sau schimbarea antidepresivului.epinelor.+ceastă nouă clasă de antidepresive repre. 8acă oricare din aceste efecte secundare apar. unele efecte secundare rămân stabile în timp (efecte secundare se uale) ei pot afecta complian(a pacientului pe termen lun%. concentrându.ate. Efectele secundare ale antidepresivelor +ntidepresivele produc o varietate de efecte secundare. 1si!oterapia . Întreruperea tratamentului cu I%2% 9fectul întreruperii <S5S ei +/C trebuie avut în vedere pentru fiecare pacient.echilibru. inclusiv erostomie. Agenţii atipici3 +ceetia includ amino$etonele monociclice ei <S5S presinaptice ei anta%onietii receptorilor A. mărind disponibilitatea noradrenalinei în sinapsă ei sporind transmisia noradrener%ică. ca. necesită o perioadă de retra%ere controlată ei se recomandă ca do. -irta. de.odia. Antidepresivele selective serotonergice Hi noradrenalinice '&a%%A0 Antidepresivele selective serotonergice Hi noradrenalinice (NaSS+) măresc neurotransmiterea noradrener%ică ei serotoner%ică.e tot mai mari din respectiva substan(ă0medicament pentru a ob(ine acelaei efect. 8eei multe din efectele secundare sunt tran. Cuvântul mnemonic TSfâreitU a fost su%erat (@erber.oriale ei hipere cita(ie (a%ita(ie0an ietate) care pot fi asociate cu întreruperea tratamentului cu <S5S. insomnie. la fel ca toate <S5S ei +/C (cu e cep(ia fluo etinei).vă pe simptome precum simptomele asemănătoare %ripei. Citalopram. +ceasta nu trebuie confundată cu abstinen(a sau dependen(a.itorii (precum %rea(a produsă de <S5S).a de medicament să fie redusă treptat iar simptomele de întrerupere trebuie monitori.

nevoie lor de psihoterapie diferă. 4sihoterapia poate a3uta recuperarea ei reduce recuren(a bolii. severitatea ei cronicitatea simptomelor. importan(a tratamentului de între(inere ei posibile semne de recuren(ă. pentru ei să vadă că o persoană pe care o iubesc devine retrasă ei iritabilă ei nu arată nici un interes fa(ă de activită(ile care înainte îi făceau plăcere. trebui e aminat individual.voltarea recentă a terapiei co%nitiv.intă compara(ia dintre /CC şi tratamentele medicamentoase ei deei unele dintre acestea arată că pe termen scurt tratamentele medicamentoase au un efect superior.-ulte persoane cu depresie consideră că psihoterapia le poate a3uta să identifice de ce au devenit depresivi. 8epresia poate fi o boală dificil de în(eles pentru familie ei prieteni. <mplicarea lor în tratament sau psihoterapie este de asemenea importantă.ă simptomele.ă sau declaneea.ă despre evolu(ie. medicamente diferite pot fi necesare pentru simptomele somatice individuale. poten(ialul de învă(are. 4sihoterapia ar trebui să includă informa(ii de ba. Consilierea %enetică devine tot mai importantă pe măsură ce conetienti. 8e.e ei de interven(ii psihoterapeutice precum /CC precum ei de tratament medicamentos (@or$ovec ei Costello. . <deal un pacient ar trebui să beneficie.n plus. 4entru tratamentul psihoterapeutic al an ietă(ii fiecare ca. trăsături de personalitate specifice ei motiva(ia de a se schimba. precum simptomele cardiace.comportamentale (/CC) a adus un spri3in suplimentar mana%ementului nonfarmacolo%ic al pacien(ilor. 8e e emplu. 9ste stresant ei confu. factorii declaneatori care %enerea. factori stresan(i de via(ă. 4sihoterapia poate lua multe forme diferite. . în timp ce o persoană cu an ietate poate fi învă(ată tehnici de rela are. "KK!).area creete în domeniul medical ei în rândul publicului lar%. abilitatea de adaptare. Intervenţii psi!oterapeutice <nterven(iile psihoterapeutice sunt o parte esen(ială a tratamentului ei trebuie considerate ca fiind un pro%ram paralel pe lân%ă tratamentul medicamentos. în func(ie de tipul.intă puternice simptome somatice. o persoană care a devenit depresivă după moartea unei persoane dra%i trebuie să accepte sentimentele de pierdere ei supărare. +ea cum două persoane diferite nu au e act aceleaei simptome de depresie. 8iferite metode pot fi necesare pentru pacien(ii cu simptome psihice predominante comparativ cu metodele necesare pentru pacien(ii care pre. %astrointestinale sau musculare. riscul recidivei ei recuren(ei. +u e istat studii care pre. acest efect se poate diminua în tratamentele îndelun%ate. 4sihoeduca(ia are obiectivul de a face pacientul să în(elea%ă boala de care suferă ei rolul tuturor formelor de terapie în tratament până la remisia completă a bolii. 4sihoterapia în asociere cu antidepresivele este o parte importantă a tratamentului depresiei.

i cu . modificări de dispo. e istă mai multe măsuri care pot fi luate pentru a preveni recuren(a simptomelor la persoanele care au suferit anterior de o boală depresivă.ată prin convulsii spontane ei recurente.sim(U includ& • • • • fi area unor sarcini sau obiective realiste în via(a de .ă că apro imativ G din "::: persoane din lume suferă de epilepsie ' în medie #: milioane oameni cu epilepsie în întrea%a lume. Epidemiologia 9pilepsia este una dintre cele mai obienuite afec(iuni neurolo%ice.ă bărba(i ei femei de toate vârstele. Se estimea. 6nele măsuri Tde bun.ice ueoare mai multe ori pe săptămână. modificări sen. Convulsia repre. Convulsiile epileptice pot apărea în diferite re%iuni ale creierului ei pot conduce la o activitate motorie anormală. 1revenţia 8eei este posibil să nu se poată preveni debutul depresiei.ate de descărcări electrice anormale în activitatea neuronală care perturbă func(iile cerebrale.area dispo.n pre. .intă debutul subit al unor simptome ei manifestări clinice cau. deei . Se poate prescrie un medicament pentru stabili.i apropierea de oameni care vă fac să vă sim(i(i confortabil rela area ei participarea la activită(i care vă produc plăcere efectuarea de e erci(ii fi.oriale.ent nu sunt disponibile studii cu citalopram ei /CC.i(ie ei inconetien(ă. Epilepsia Introducere 9pilepsia este o afec(iune neurolo%ică cronică caracteri. 4sihoterapia ar trebui să aibă scopul de a spori abilită(ile de adaptare ei de a a3uta pacientul să trăiască cu factorii de stres care contribuie la afec(iunea de care suferă.i(iei ca terapie preventivă la persoanele predispuse la depresie.Studii suplimentare sunt necesare pentru <S5S versus /C ei asocierea dintre cele două tratamente. 9pilepsia afectea.

<nciden(a epilepsiei în (ările în curs de de. 4ersoanele cu antecedente familiale de convulsii epileptice pre.iuni cerebrale care pot creete riscul declaneării epilepsiei. de e emplu convulsii tonico.ă epileptică între > ei "# ani sau mai târ. simptome %astrointestinale modificarea conetien(ei Lobul parietal Lobul temporal Sistemul limbic Clasificarea convulsiilor Hi simptomele asociate acestora /ipurile de epilepsie sunt caracteri. Diagnosticul Sindromele epileptice sunt clasificate în func(ie de tipurile de convulsii epileptice.voltare ar putea fi atribuită riscului mai mare de infec(ii cerebrale acute ei cronice ei complica(iilor prenatale ei postnatale care produc le. accidentul vascular cerebral. simptome.ultate clinice ei cau. fiecare cu mai multe sub%rupe& 60 Convulsii parţiale .ele epilepsiei.ma3oritatea persoanelor cu epilepsie tind să pre. boli con%enitale sau metabolice. abu.intă riscul de a suferi de epilepsie. 2egiunea cerebrală afectată Lobul frontal %imptom fenomene motorii.voltate. 4rintre cau.voltare este aproape dublul celei din (ările de.ei ei acestea depinde de re%iunea cerebrală implicată.ate în func(ie de tipul de convulsii. Convulsiile sunt clasificate în func(ie de simptomele ei re.clonice sau secuse fenomene sen. infec(ii cerebrale ei tumori cerebrale.ul de medicamente sau alcool.ele frecvente ale epilepsiei se numără afectarea creierului la naetere. le.iu.ultatele din timpul cri.i(ie ei olfactive.inte prima cri.oriale modificări de dispo. re. +cestea sunt împăr(ite în două %rupe principale. <nciden(a mai mare a epilepsiei în (ările în curs de de.iuni severe la nivelul capului.

e în care o convulsie par(ială se răspândeete în ambele emisfere cerebrale. poate fi înso(ită de incontinen(ă urinală ei fecală. 4acientul este inconetient ei pre.ate iar simptomele fiecărui tip sunt descrise mai 3os& Convulsii tonico+clonice Cri. autonome (transpira(ie. iar conetien(a (abilitatea de a răspunde) este păstrată.ate repetitive.ie după convulsia epileptică.intă dove. • Convulsii parţial generali#ate secundare +ceste convulsii sunt acele cri. disconfort %astric.at. miecări repetitive ale mâinii.i ale unui debut locali.+cestea apar în re%iunile corticale locali. 8urata totală a cri.a clonică în care pacientul pre.at. loviri.oriale.ie după cri.ă nu pre. 4ersoana epileptică poate să nu fie conetientă de mediul încon3urător ei să privească fi în spa(iu.a tonică în care muechii pacientului se în(epenesc ei după mai multe secunde trece la fa. 4oate fi înso(ită de miecări discrete ale ochilor (secuse mioclonice). sen. . 9 istă trei tipuri de convulsii par(iale& • Convulsii parţiale simple Convulsiile par(iale simple sunt acele cri. dar în care conetien(a (abilitatea de a răspunde) este alterată.intă implicare motorie cu crampe. simptomele pot fi motorii. de e emplu.a epileptică pre. ca ei cum ar fi Tîn%he(atăU. talamusul ei se răspândesc simultan în ambele emisfere. +cest tip de convulsie este adesea confundată cu tipul de convulsia de absen(ă (ve.e care pre. 9 istă mai multe tipuri de convulsii %enerali. !: secunde. Simptomele depind de partea creierului care este afectată ei de activitate fi.e care pre. 8e asemenea.ă de confu.intă dove.i de implicare a ambelor emisfere ei începe cu fa.ă înso(ită de probleme respiratorii. • Convulsii parţiale comple:e Convulsiile par(iale comple e sunt acele cri. • • Cri#a epileptică de tip absenţă +cest tip de cri. de3a vu).!: secunde cu o fa.intă convulsii %enerali.i mai 3os). 8escărcarea nervoasă este de obicei limitată la o sin%ură emisferă ei simptomele sunt specifice re%iunii cerebrale afectate.ate ei se pot răspândi la alte . .intă dove.one corticale ei la emisfera opusă care implică tot creierul.intă convulsii ei durea.n func(ie de re%iunea corticală afectată. vărsături) sau psihice (an ietate. mestecare.ică sau mentală care este controlată de acea parte a creierului.i ale unui debut locali.0 Convulsii generali#ate +ceste convulsii apar în re%iuni mai profunde ale creierului.ei este de obicei >:. etc.ă A . de e emplu. 9 istă adesea o perioadă de confu. Convulsia este adesea asociată cu automatismele. 4oate să .

fără pro%resie. severitatea epilepsiei. pre.o perioadă scurtă de timp.e identificabile.enta ca status epilepticus.clonice este o afec(iune foarte periculoasă care pre. Convulsiile tonice Hi clonice Convulsiile tonice ei clonice pot să apară sin%ure. care sunt de asemenea asociate cu un risc semnificativ pentru sănătate. epilepsia poate fi atribuită unei cau.en(a altor tulburări neurolo%ice ei re. 9 istă mai multe sindroame epileptice care cuprind& • &eonatal convulsii febrile ei epilepsie mioclonică beni%nă în copilărie • • Epilepsii care afectea#ă persoane tinere epilepsii beni%ne cu poten(ial de ac(iune centrotemporal ei epilepsia tip absen(ă Epilepsii care afectea#ă populaţia adultă ' vârstnici03 9pilepsie par(ială asociată cu accident vascular cerebral sau tumori Epilepsii care afectea#ă atât tinerii cât Hi adulţii epilepsia lobului temporal ei epilepsia mioclonică 3uvenilă Etiologie La unele persoane. statusul par(ial comple . Secusele pot implica toate păr(ile corpului. • Convulsia mioclonică +cestea sunt diferite tipuri de convulsii înso(ite de secuse musculare (mioclonice).intă un risc crescut pentru sănătate ei necesită tratament imediat ei în%ri3ire intensivă.ă asociată cu acest tip de convulsii. • • %tatus epilepticus este o ur%en(ă medicală care se instalea. .ă una după alta într.cri. %indromul epileptic este terminolo%ia folosită pentru clasificarea diferitelor epilepsii ei este informa(ia combinată pentru mai multe tipuri de convulsii. dar la alte persoane cau.ultate clinice precum vârsta de debut. dar în principal sunt afectate bra(ele.ele sunt necunoscute. Status epilepticus cu convulsii tonico. Convulsii atonice +cesta este un tip relativ rar de convulsii cu o pierdere subită a tonusului muscular care poate face ca persoana cu epilepsie să cadă ei să sufere le.ultate clinice. de e emplu.e iste fie o perioadă foarte scurtă fie nici o perioadă post.iuni severe ale corpului ei capului.ă dacă atacul de epilepsie este prelun%it sau dacă mai multe convulsii urmea. ereditatea. +ceastă boală poate fi ereditară. re. +lte convulsii se pot pre.

batere continuă în ceea ce priveşte tipul de pacien(i care ar trebui trata(i cu un medicament antiepileptic. hipo%licemia ei modificările electroli(ilor (în special sodiu) pot produce convulsii. de e emplu. întreruperea ben. corte ul motor.ă o activitate electrică anormal de crescută. care induce o activitate motorie anormală sau în lobul temporal producând simptome %astrointestinale.e semnalele normale.a bolii nu poate fi identificată ei poate fi atribuită unui de.intă riscul de a avea convulsii ulterioare.mpreună cu antecedente familiale de convulsii.ată.o perioadă scurtă de timp trebuie să primească medica(ie. . al unei tumori cerebrale sau al un accident vascular cerebral. . Nu se cunoaşte cu ceritudine dacă aceste modificări sunt cau.ată.area antidepresivelor. ceea ce poate induce simptome din re%iunile corticale. +cesta este ca. alte func(ii ale creierului pot fi implicate.odia. iar pierderea de neuroni care con(in neurotransmi(ătorul inhibitor acidul %ama. convulsii după un accident vascular cerebral sau convulsii la pacien(ii cu tumori cerebrale.iunea ei pierderea de neuroni la nivel cerebral. ratament 9 istă o de.iuni cerebrale re. le. neuronii din encefal creea. ceea ce împiedică creierul să procese. persoanele care au pre. 4entru ma3oritatea persoanelor cu epilepsie. La persoanele cu epilepsie au fost identificate modificări la nivelul celulei %liale. cau.echilibru de neurotransmi(ători la nivelul creierului .n plus. .ă epileptică se răspândeete către alte re%iuni.n timpul unei convulsii.cu atât este mai probabil ca epilepsia să fie produsă de o afec(iune cerebrală de fond. D sin%ură cri. Cu toate acestea.epinelor ei alcoolismul sunt factori de risc asocia(i cu epilepsia. divi. utili.ultatul unei afec(iuni cerebrale de fond precum ano ia cerebrală în timpul naeterii. .a sau consecin(a convulsiei. de e emplu. encefalita sau menin%ita.aminobutiric (E+@+) a fost implicată în această afec(iune. +ctivitatea convulsiva poate fi locali. iar cu cât persoana cu epilepsie este mai înaintată în vârstă. de e emplu. 8acă o cri.9pilepsia poate fi re. Ce se -ntâmplă la nivel cerebral 5e%iunile cerebrale implicate în convulsiile par(iale ei %enerale .ă epileptică nu este în %eneral tratată decât dacă pacientul pre. convulsiile febrile.entat două sau trei convulsii într. de e emplu. ceea ce conduce la o convulsie %enerali.ultate din traume cerebrale precum o lovitură %ravă la cap sau o interven(ie chirur%icală sau ca urmare a unei infec(iei cerebrale. 6nele convulsii neonatale nu sunt tratate cu medicamente antiepileptice.ul copiilor cu epilepsie.

<nterven(ia chirur%icală se poate efectua dacă re%iunea cerebrală afectată de convulsii poate fi identificată ei îndepărtată fără efecte secundare semnificative.ă prin restaurarea activită(ii electrice normale la nivel cerebral.ată prin creeterea activită(ii neurotransmi(ătorului inhibitor. altele pot fi tratate cu mai multe medicamente antiepileptice ei în anumite ca. /opiramat 6n medicament antiepileptic va func(iona doar dacă este men(inut la un anumit nivel în corp.ă canalele de sodiu pentru a opri răspândirea convulsiilor în tot creierul. Nitra.entate mai 3os& Cele mai frecvent prescrise medicamente antiepileptice 'anticonvulsivante0 8iben. -edicamentele antiepileptice ac(ionea. în timp ce altele blochea. sau prin reducerea activită(ii neurotransmi(ătorilor e citatori precum %lutamatul.a.enta atenuarea simptomelor.epine @en. inclusiv& .odia. 8intre ceilala(i !:C. +cele persoane cu forme severe de epilepsie care nu răspund la medica(ie pot beneficia de o interven(ie chiru%icală ca tratament pentru afec(iunea de care suferă. Nu toate persoanele răspund la medica(ie= se estimea. 8acă nivelul medicamentului în sân%e este prea mare. Eabapentina.ă că G:C vor pre. se pot efectua interven(ii chirur%icale pentru a atenua convulsiile ulterioare.urilor de epilepsie nu pot fi vindecate ei la ma3oritatea persoanelor cu epilepsie le este prescris un medicament antiepileptic pentru a preveni apari(ia altor cri.-a3oritatea ca. Clona. o carbama.enta o reducere a convulsiilor. poate conduce la somnolen(ă e cesivă ei la alte efecte secundare nedorite.epina.epina Cloba. unele persoane pot pre. +ceasta poate fi reali. 6nele medicamente ac(ionea. /ia%abina.uri.am.e.epam. +ceste metode a3ută la inhibarea impulsurilor neuronale e cesive ei împiedică convulsia să se răspândească în tot creierul.epam.epam 9tosu imida Lamotri%ina. 8iferite medicamente sunt folosite pentru a trata diferite tipuri de convulsii ei cele mai frecvent prescrise medicamente antiepileptice sunt pre.area acestora. acidul %ama. 2alproat de sodiu. Se pot efectua mai multe tipuri de interven(ii chirur%icale.aminobutiric (E+@+).epine Succinimide +lte medicamente Carbama.ă prin mecanisme diferite. 8ia. Mai multe informaţii neurotransmisia acidului aminobutiric (E+@+) despre3 %ama.ă asupra membranelor neuronale ei a3ută la stabili. 8ifenilhidantoina. -ecanismele de ac(iune ale acestor medicamente sunt comple e= mai multe medicamente antiepileptice ac(ionea.

i. 9ste importat de re(inut că respectarea acestor măsuri nu va preveni o altă cri. 8upă > . <nterven(ia de Tsec(ionare a creieruluiU sau Corpul calos este sec(ionat pentru a separa emisfera dreaptă de emisfera stân%ă pentru a împiedica convulsiile să se e tindă în tot creierul.e convulsiile prin administrarea re%ulată a medicamentelor. 4reven(ia ano iei la naetere ei a traumelor cerebrale pot reduce par(ial riscul anumitor epilepsii.• • • <nterven(ie chirur%icală la nivelul lobului temporal 4rin acest tip de interven(ie se îndepărtea.e ale epilepsiei ei acest fapt influen(ea. medica(ia poate fi oprită la apro imativ G:C dintre copii ei la F:C dintre adul(i. iar pentru al(ii. ceea ce le permite să întrerupă medica(ia. 4ersoanele cu epilepsie pot să îei controle.ă epileptică mai mul(i ani. dar ma3oritatea sindroamelor epileptice nu pot fi prevenite. de e emplu. dar va a3uta la prevenirea apari(iei unei alte cri.ă o parte din lobul temporal. 5e.ec(ii corticale în afara lobului temporal.ă o întrea%ă emisferă cerebrală.ă toată via(a ei tratamentul trebuie continuat. în special hipocampul ei ami%dala . +cest tip de interven(ie este rar reali. 1revenţia 9 istă mai multe cau. • 1emisferectomia 4rin acest tip de interven(ie chirur%icală se îndepărtea.ă epileptică. epilepsia este o boală care durea. 7actorii declaneatori cei mai frecven(i includ& • • • • • • alcoolul stresul lipsa somnului febra (la bebeluei ei copiii mici) menstrua(ia e punerea la lumina intermitentă. +ceastă procedură este foarte rar practicată. după instruc(iunile medicului ei prin evitarea factorilor declaneatori ai unei convulsii. A ani de tratament de succes.ată în ca. parietal occipital . .urile selectate cu convulsii multiple severe care au loc în fiecare . fără recidive. Cu tratament unele persoane pot să nu facă o cri. lobul frontal.e.ă posibilitatea de a preveni sau nu această boala.

pulsativă care poate să fie limitată la o parte a capului sau la tot capul. boala este relativ bine în(eleasă ei tratamentul eficient este disponibil.ică durabilă.ică . 9 istă dove.ă de la persoană la persoană. 9a provoacă multă suferin(ă persoanelor afectate. Cu toate acestea.ă de obicei de la # la G> ore.a(ie pulsativă severă pe una sau ambele păr(i ale capului. Diagnosticul 9 istă două forme principale de mi%rene. Epidemiologia -i%rena este o afec(iune foarte frecventă care afectea. mi%rena cu aură ei mi%rena fără aură.intă mai mult de un atac în fiecare lună.ă copiii ei adul(ii. .i consideră că mi%renele sunt atât de %rave încât nu sunt capabili să lucre.nainte de debutul durerii de cap unii pre.ă declaneea.i pre.o durere intensă. %rea(a. Cele mai comune caracteristici ei simptome asociate mi%renei sunt& • • • cefalee moderată spre severă care durea.voltă într. -i%rena este moetenire de familie ei este de trei ori mai frecventă la femei decât la bărba(i.ă că atacurile de mi%renă scad în frecven(ă ei severitate odată cu vârsta. -ul(i suferin. dar %rupa de vârstă cu cele mai frecvente atacuri de mi%renă este >>'AA ani. sarcină ei menopau.Migrenele Introducere -i%rena este un comple de simptome care cuprinde durerile de cap. voma ei hipersensibilitatea la lumină ei sunete.ă apro imativ "FC din popula(ia adultă. -i%rena afectea. 8urere pulsativă pe o parte sau ambele păr(i ale capului 8urere care este& o +%ravată de activitatea fi. cele mai comune fiind tulburările vi. 9ste probabil că modificarea nivelului hormonilor la menstrua(ie.e în timpul lor ei apro imativ o treime din suferin.ă mi%rena la unele femei. 8urerea de cap poate dura până la ! . În mi%rena fără aură atacurile încep de obicei ca o durere surdă ei treptat se de. dar povara ei frecven(a atacurilor de mi%renă varia.i care su%erea.ă sau atenuea.uale.a e actă a mi%renei nu este cunoscută.intă aea.numitele simptome de TaurăU. Cau.ile ei durerea este adesea descrisă ca o sen. 9le nu conduc la o deficien(ă fi.

Simptomele cele mai pu(in frecvente sunt tulburările sen. precum carnea conservată abstinen(a de la cafeină somnul nere%ulat niveluri hormonale fluctuante la femei. precum brân. .a mi%renei. durea. precum şi alimentele con%elate preparate ciocolata alimentele care con(in nitra(i.o o +sociată adesea cu %rea(ă ei0sau vărsături +sociată adesea cu o hipersensibilitate la lumină ei sunete (fotofobia ei fonofobia). Etiologie D varietate de stimuli de mediu ei chimici pot TdeclaneaU debutul atacurilor de mi%renă la persoanele predispuse.uale precum linii în .intă cau. +ceste simptome se de. În mi%rena cu aură aea.ic ei psiholo%ic alcoolul alimentele care con(in tiramină.n această formă simptomele de aură includ hemipare. de e emplu. 7actorii declaneatori nu repre. în timpul menstrua(iei sau la menopau. Cele mai frecvente sunt tulburări vi. fra(i ei copii) ale persoanelor afectate fa(ă de popula(ia normală. Nu toate mi%renele au aceeiaei factori declaneatori. de e emplu.oriale ei tulburările de vorbire. ci aceştia ini(ia. • Ce se -ntâmplă la nivel cerebral@ .ă atacurile de mi%renă la persoanele care au predispo..omal dominant).voltă în decurs de peste # minute.ă mai pu(in de o oră ei adesea dispar înainte ca cefaleea să înceapă. 9actorii declanHatori de migrenă includ3 • • • • • • • • • Stresul fi.i%. care are o puternică asociere familială ei un tipar %enetic cunoscut (auto. D formă specială de mi%renă cu aură este mi%rena hemiple%ică familială rară.ă factori de mediu.numitele simptome de aură apar înainte de debutul cefaleei.a.i(ie %enetică spre mi%renă.eturile mature ei vinul roeu alimentele care con(in %lutamat de monosodiu (-SE). dar severă. +ceastă sensibilitate pare a fi %enetic determinată pentru că mi%rena cu aură este de patru ori mai frecventă iar mi%rena fără aură este de două ori mai frecventă la rudele de prim %rad (părin(i.a% ei vedere înce(oeată care apare treptat în fa(a ochilor. schimbările de vreme sau temperatură.

deei alarmante. au fost observate modificări caracteristice în flu ul sa%uin cerebral.a pe termen lun% ei speran(a de via(ă sunt bune. . Natura acestor modificări nu este clar definită. +cest lucru înseamnă administrarea unor medicamente pentru a preveni ei trata atacurile de mi%renă ei a face modificări în stilul de via(ă pentru a evita factorii declaneatori de mi%renă ei a avea un somn re%ulat.n urma unei evaluări clinice atente pentru a stabili dia%nosticul. 4robabil că aceste modificări tran.otic (ND) din creier.n timpul mi%renei cu aură. medicul trebuie să prescrie o medica(ie pentru controlull durerii provocate de mi%rene. pacien(ii ar trebui să se simtă linişti(i la %ândul că simptomele lor. 6n proces inflamator steril care implică eliberarea mai multor neuropeptide poate creete diametrul vaselor de sân%e ei poate creşte sensibilitatea termina(iilor nervoase care percep durerea din 3urul vaselor de sân%e din creier. aspirină ei alte +<NS. persoanele pot ob(ine un anumit confort dacă se retra% într. dar sunt mai pu(in specifici. -i%renele implică modificări în re%larea tonusului vasculaturii cerebrale.itorii sunt secundare modificării activită(ii neurorilor din corte ul cerebral . . sunt beni%ne ei că pro%no. /ratamentele medicamentoase acute care sunt specifice tratamentului atacurilor de mi%renă includ& • • Agonişti ai serotoninei +cestea a3ută la stoparea creşterii în diametru a vaselor de sân%e din creier precum ei a inflamării acestra. . . +ceste mecanisme pot fi declaneate de modificări în concentra(iile unui anumit neurotransmi(ător. emetice care vor a3uta la stoparea vărsăturilor asociate cu unele atacuri de mi%renă. în special serotonina (A. şi blochea.icele precum aspirina sau ibuprofenul pot fi luate în combina(ie cu anti.ă în mod asemănător cu a%onietii serotoninei.1/). precu şi asi%urarea unei diete sănătoase ei a e erci(iilor fi.ice re%ulate. peptida le%ată de %ena calcitonină (CE54) ei o idul a.ă durerea.n timpul unui atac. /ratamentele acute includ paracetamol. • +nal%e. dar dacă acest tratament nu controlea. Derivaţi de ergot +ceetia ac(ionea. ratament -i%rena poate fi %estionată eficient. /ratamentul medicamentos poate fi împăr(it în tratamentul acut al atacului de mi%renă ei tratamente profilactice 0preventive. triptani ei deriva(i de er%ot.o cameră întunecată ei linietită.+tacurile de mi%renă par să implice modificări neuronale ei vasculare ei de aceea poate fi considerată o afec(iune neurovasculară.ă eliberarea neurotransmi(ătorului responsabil cu producerea de modificări în vasele de sân%e din creier.

tratamentul profilactic0preventiv poate fi necesar. antidepresivele triciclice. +cesta include beta blocan(ii.ă atacuri de mi%renă la persoanele cu mi%renă= aceeti factori declaneatori nu provoacă mi%renă.un 3urnal a detaliilor privind consumul de alimente ei băuturi ei debutul atacurilor. valproatul de sodiu. /otuei. %clero#a multiplă '%M0 Introducere . +numi(i factori declaneea. reduce riscul unui atac. 9vitarea factorilor declaneatori. 4ersoanele care pre. +<NS.isten(a la atacurile de mi%renă. ei provoacă un atac. deei mecanismul lor de ac(iune este neclar +nta%oniştii serotoninei' a3ută la prenirea atacurilor prin stoparea inflamării vaselor de sân%e din creier. +ceste măsuri includ somnul re%ulat. 1revenţia Luarea măsurilor preventive necesare este o parte importantă a %estionării debutului unui atac de mi%renă. /ratamentele medicamentoase care pot preveni atacurile includ& • • beta blocan(ii ' se consideră că aceste medicamente au un efect asupra re(elei vasculare cerebrale pentru a preveni atacurile de mi%renă. se pot lua măsuri pentru a creete re.6nele persoane au o frecven(ă mai mare de atacuri de mi%renă. dieta sănătoasă ei e erci(ii fi.intă atacuri frecvente ei debilitante pot beneficia de un tratament preventiv pentru a reduce fracven(a atacurilor. este important să nu lua(i mai multe medicamente decât au fost prescrise de medic pentru că luarea prea multor medicamente poate înrăută(i frecven(a ei severitatea durerilor de cap. +tacurile de mi%renă pot fi prevenite folosind o asociere formată din schimbarea stilului de via(ă şi tratamente medicamentoase.ice re%ulate. odată ce aceştia au fost identifica(i. iar în acest ca. 7actorii declaneatori de mi%renă pot fi identifica(i prin trecerea într. 8e asemenea. anumi(i anta%onieti ai calciului ei anta%onieti ai serotoninei.

ma3oritatea ca. Epidemiologia Se consideră că e istă apro imativ ". 9 istă o tendin(ă familială spre sclero. dar într.a multiplă (S-) este o boală inflamatorie cronică a sistemului nervos central.icii urinare ei controlul intestinelor ' demielini. impoten(a. neuronii nu mai transmit semnale eficient ei multe func(ii ale corpului sunt diminuate sau pierdute.a(iei se uale ei libido redus dificultă(i în controlul ve.voltă aparent la vârsta adultă târ. atât factorii %enetici cât ei cei de mediu 3oacă un rol în de.intă primele lor simptome între >: ei #: ani.nu a fost încă stabilită. 8oar pu(ini oameni pre.area la nivelul SNC poate provoca diverse probleme cu ve. +ceastă boală atacă membrana din 3urul fibrelor nervoase care con(ine mielină." milioane de oameni care suferă de sclero.onele temperate decât la tropice. Diagnostic Simptomele S. Erea(ă ei verti3 8ificultate de a vorbi ei în%hi(i 4robleme de memorie ei concentrare oboseală. 8in restul. dacă mielina din căile motorii este deteriorată. femeile sunt mai predispuse la această boală ei este de cinci ori mai frecventă în .varia.ie. incontinen(ă ei flu urinar e. Cele mai frecvente simptome includ& • • • • • • • • • • orbirea tran.volta dificultă(i de coordonare. Simptomele pre. pacien(ii pot deveni slăbi(i= dacă boala afectea.entate de fiecare persoană cu S. lipsa sen.ica urinară.itorie (nevrita optică) ei vederea dublă (diplopia) slaba coordonare amor(irea sau o sen. boala este pe via(ă.pot varia ei depind de . Ddată pre. de e emplu.ă între abia detectabile ei sever debilitante. 8e e emplu.Sclero.voltarea bolii. +proape două treimi din aceetia pre. persoanele pot de.ă înainte de >: ani.itant sau frecvent.ente. disfunc(ia erectilă. Le.ona de distru%ere a mielinei. /otuei.ă multiplă (S-) la nivel mondial.un procent mai mic boala se de.urilor debutea.intă dificultatea de re%lare intestinală.iunile sunt aparent re.ultatul sistemului imunitar care atacă mielina.a multiplă ei aparent. Comparativ cu bărba(ii. .a(ie de furnicături la nivelul membrelor slăbirea membrelor ei spasticitatea probleme se uale ' inclusiv lipsa or%asmului. .a e actă a S.ă cerebelul. cau. -ielina permite conducerea eficientă a impulsurilor nervoase iar atunci când este deteriorată sau distrusă.

-ali%nă ' o boală cu o rapidă pro%resie care conduce la di. /otuei. 8upă mai mul(i ani.pot fi împăr(ite pe cate%orii în func(ie de evolu(ia bolii sau tipul ei severitatea simptomelor.e cel pu(in patru le.abilită(i semnificative într. +cest atac autoimun poate fi declaneat după .iuni în substan(a albă ei se pre.iuni trebuie să aibă un diametru de cel pu(in F mm ei o le. +stfel. 4ersoanele cu S.vor pre. .ă în placă ei produc ero.n loca(ia demielini.e. Etiologia Cu timpul. adică o boală în care corpul lansea. +pro imativ ":C dintre persoanele cu S.intă sub formă de plăci albe când creierul este scanat cu a3utorul unei tehnici numită ima%istica prin re. mielina este deteriorată în plăci dispuse aleatoriu numite plăci sau le.remisivă pre. Se consideră că apro imativ GAC din persoane pre. Cate%oriile de S. măduva spinării .intă această evolu(ie a bolii.ei multiple (S-) nu sunt complet cunoscute.intă ini(ial o formă recurent.recurent. Ce se -ntâmplă la nivel cerebral@ . 4rimar pro%resivă ' persoanele pre.abilită(i severe. 8urata medie a bolii depăeeete !: ani.ultatul S. Le. mul(i oameni nu vor pre. >: ani de la debutul bolii. +par le.n cele din urmă. lipidică care i.ibil ei în %eneral mult mai bun decât consideră oamenii.abilită(ilor= apro imativ #:C de. .e deei conducerea impulsurilor nervoase este afectată de e coria(ie. @eni%nă ' descrie personele cu S.iuni ' una din aceste le.iuni.n pre.ă nervii (mielina) este atacată în acest mod la persoanele cu S-. 5e.este o boală autoimună.remisivă a bolii.Nu toate persoanele cu S.voltă sclero. Secundar pro%resivă ' acest tip de boală apare când persoanele cu S.remisivă ' atacuri clar definite cu recuperare completă sau cu deficite re.iune trebuie să fie situată pe suprafa(a ventrală a cerebelului. Cel mai frecvent curs al bolii este că simptomele se produc în atacuri. trunchiul cerebral ei emisferele cerebrale sunt afectate de boală.pre.o perioadă relativ scurtă de timp.iunea mielinei.enta toate aceste simptome.ă de lentă. nervii optici. e istă tendin(a tot mai mare a pacientului de a intra într.care au rămas complet func(ionale după "A ani de la declanearea bolii.intă o constantă evolu(ie a bolii de la debut fără nici un atac.sunt& • • • • • 5ecurent.ă un atac al sistemului imunitar asupra propriilor (esuturi în mod asemănător atacului unui corp străin precum bacteriile. La nivelul sistemului nervos central.o fa.ent.iduale.ării.este e trem de variabil ei imprevi. Se crede că substan(a albă. formele de (esut cu e coria(ii ei neuronii reîncep să semnali.enta di. vasele san%uine se pot inflama ei celulele inflamatorii mi%rea. cau. mul(i oameni de etiin(ă consideră că S.intă pro%resia treptată a di.onan(ă ma%netică. scanarea cerebrală trebuie să eviden(ie.olea.a multiplă secundar pro%resivă în F . constantă de deteriorare.ele sclero.iunile sunt de asemenea caracteristica altor boli cerebrale ei pentru a dia%nostica e act S-.

+cestea includ terapia pentru a îmbunătă(i conducerea impulsurilor nervoase prin manipularea canalelor de ioni ei utili.volte S-dacă celălalt frate %eamăn are această boală este de apro imativ !:C. aceste dove.i(ie %enetică pentru această boală. Componentele genetice Studiile cu %emeni au furni.este cau. ratament /ratamentele pentru sclero.interferoni sunt folosite în pre.se poate datora unei combina(ii de factori %enetici ei de mediu care conduce la un atac autoimun asupra mielinei. . 8eei aceste medicamente nu oferă vindecare.e punerea la un factor declaneator din mediu la persoanele care au o predispo.ă boală ca un tot unitar ei cele care tratea.ice ei reduc durata ei severitatea atacurilor de S-.at dove. 4rin urmare.virale denumite interferoni.moetenesc re%iuni specifice ale anumitor %ene mai frecvent decât persoanele care nu au această boală.ată par(ial de factori %enetici. inclusiv reac(ii la locul de in3ectare. .dacă celălalt frate %eamăn are această boală.n timpul unui atac administrarea corticosteroi.ent principalele medicamente folosite pentru a trata boala ca pe un tot unitar sunt formele de proteine anti.area medicamentelor pentru a stimula remielini. febră. -ai multe alte posibile metode de tratare a S4 sunt în pre.ă simptomele specifice& ratamente pentru boala ca un tot unitar În pre. /rei forme de beta. 4entru %emenii univitelini probabilitatea ca un %eamăn să de. faptul că unele persoane cu le.rămân asimptomatice toată via(a poate e plica par(ial sau inte%ral faptul că această cifră este sub "::C.iuni S. spre deosebire de probabilitatea de "::C su%erea. beta.ă că boala nu este produsă e clusiv de factorii %enetici. 4rin urmare.remisivă.i spri3ină ideea că S.forma recurent.area în urma unui atac. pot e ista componente %enetice ei de mediu în această etiolo%ie.ei au descoperit că persoanele cu S. S.ent în curs de investi%are.abilită(ilor fi.volta S.i ale unei posibile componente %enetice în etiolo%ia bolii. în timp ce la %emenii bivitelini probabilitatea este de #C. dureri musculare. /otuei.a multiplă (S4) pot fi împăr(ite în tratamente care tratea. oboseală ei depresie. Componentele de mediu Dbserva(ia că un %eamăn univitelin are o probabilitate de !:C de a de. pot reduce numărul e acerbărilor.interferonii au efecte secundare. ele pot reduce distru%erea mielinei. pot încetini evolu(ia di. /otuei.ntrucât %emenii univitelini au un fond genetic comun. .ilor poate scurta durata atacului.ent pentru a a3uta pacien(ii cu S. Cercetătorii au corelat mai multe %ene cu S.

ice. Se pot recomanda aspirina. Slăbiciune Spasticitate 8isfunc(ii se uale 8urere 1revenţie . acetaminofen ei e erci(ii fi.entate pe scurt în tabelul de mai 3os& %imptom Dboseală ratament 9vitarea activită(ii e cesive ei a căldurii. . +ntidepresivele pot fi de asemenea folosite pentru a atenua aspectele psiholo%ice ale oboselii.lea (Lramer ei Spren%er. de e emplu baclofen ei dia.ent nu e istă nici un mi3loc %eneral acceptat pentru prevenirea sclero. /otuei. Se pot folosi 2ia%ra ei %elurile va%inale. /erapia fi. în viitor este posibil ca o mai bună în(ele%ere a componentelor %enetice ei de mediu ale etiolo%iei sale să conducă la metode preventive fe.epam.n descrierea ini(ială a bolii.ei multiple (S4).ică. simptomele specifice care apar la unele persoane pot fi tratate. "KA"). %indromul obsesiv compulsiv ' <C0 Introducere Sindromul obsesiv compulsiv este o afec(iune des întâlnită care a fost documentată la începutul secolului al "A.ratamente pentru simptome specifice 4e lân%ă tratarea bolii ca un tot unitar. +cestea sunt pre. echipamente ad3uvante precum câr3e ei cadre de mers.n pre. Spasticitatea poate fi tratată cu rela an(i musculari.abile. Rilliam Sha$espeare trece .

ncă din copilărie. "KKFb). 8e asemenea. de la obsesii despre lepră.compulsivă (/DC) este printre cele mai frecvente dintre toate tulburările psihiatrice. 8eei obsesia cea mai predominantă este le%ată de contaminare.a să calce pe crăpăturile din pava3 ei atin%ea fiecare stâlp pe lân%ă care trecea şi se întorcea înapoi dacă se întâmpla să sară peste unul.olate pentru a împiedica microbii să intre în casă.. D fi%ură publică mai modernă cu /DC a fost le%endarul 1oMard 1u%hes.a sfâreit via(a în murdărie ei ne%li3are (Sasson et al.n trecut /DC era considerată o boală rară.i simptomele conduc la o mare suferin(ă.ă. ea poate fi o boală cronică debilitantă. 1u%hes a fost copleeit de aceste eforturi ei ei. +ceste tulburări afectea. Epidemiologia 1revalenţa ..ola(iiU format din prosoape de hârtie ei eerve(ele pentru protec(ie ei a cerut ca tot ce îi era adus să fie învelit în aceste materiale.compulsiv. /otuei. . dia%nosticul este frecvent i%norat cu e cep(ia ca.ul lui LadV -acbeth ei 1oMard 1u%hes.ului în care sunt puse întrebări specifice de screenin% de către medicul curant.ea.lea.L MacBet ! "ctul #! Scena $ 6n tip diferit de sindrom obsesiv. Eândirea obsesivă ei comportamentele obsesive care caracteri. 1u%hes era obsedat de evitarea microbilor.olarea de societate. .compulsive care se spală des pe mâini. holeră.ă un procent notabil din popula(ia S6+ ei a devenit astfel o problemă de sănătate publică tot mai în%ri3orătoare (1ollander et al. S<8+. +ceastă boală a fost ilustrată recent în filmul T-ai bine nu se poateU pentru care Nac$ Nicholson a câşti%at un 4remiu T+cademV +MardsU pentru interpretarea unui autor cu /DC. con(inutul obsesiilor se adaptea. . Dbsesiile sale variau de la contaminare la verificare ei ritualuri obienuite. LadV -acbeth& KEste o acţiune obiHnuită la ea să -Hi spele astfel mâinile3 o Htiu că face aHa un sfert de oră. el a insistat ca ueile ei ferestrele să fie i. tuberculo. "KKG).ă odată cu trecerea timpului. Nohnson făcea T%esturi e traordinare sau %esturi cara%hioase cu mâinile când trecea pra%ul unei ueiU ei refu. cum era ca.compulsiv apare în raportările contemporane despre fi%ura literară din secolul al "B.n cele din urmă. netratabilă.în revistă ceea ce ar putea fi privit ca o descriere clasică a unei persoane obsesiv. sifilis ei mai recent. 8eei tulburarea obsesiv. 8r. în timp ce aceste obiceiuri neobienuite conduc la i. 4entru aceeti suferin. 9l a conceput un sistem de Ti. Samuel Nohnson.ă /DC pot fi re%ăsite ei în alte tulburări din spectrul obsesiv.

Se pare că e istă o formă de corela(ie între cele două dia%nosticuri. 8isconfortul.KC.ă în principal naturii e%odistonice a tulburării. "KBB).a descoperit că persoanele cu /DC erau predispuse la depresie ma3oră sau la altă tulburare de an ietate ca afec(iune co.onei au fost raportate la până !BC dintre pacien(ii cu /DC (<nsel et al.GC. iar în /aiMan de :.iste la un anumit moment pe durata bolii. "KKG). 4revalen(a /DC în timpul vie(ii este de apro imativ >C în S6+. prevalen(a /DC în timpul vie(ii la nivel mondial este de apro imativ >C. Diagnostic /DC este clasificat ca o tulburare de an ietate ei este definită ca pre. 8oar în ultimul deceniu. "KB#.. +cest fapt se poate datora rela(iei ambelor acestor sindroame cu disfunc(ia serotoninei la nivel cerebral.n Coreea. nevoia de a le duce la îndeplinire este adesea copleeitoare. "KKF).. încă de la mi3locul anilor "KB:. +ceastă descoperire înseamnă că din punct de vedere al prevalen(ei /DC este comparabilă cu schi.ă de handicap din întrea%a lume (-urraV and Lope. .n toate locurile investi%ate.ate în +merica de Nord au descoperit că prevalen(a /DC la popula(ia %enerală este mai mare de >C (Larno et al. Numărul total estimat de pacien(i care suferă de această boală este aparent de cel pu(in A: milioane. +ceastă discrepan(ă între în(ele%erea faptului că aceste obsesii ei compulsii sunt ira(ionale ei nevoia copleeitoare de a le îndeplini contribuie la imensa an ietate asociată cu această tulburare. 4rin urmare. "KK#) ei sunt pre.ecea cau. 9ste cea de. /otuei. "KBB) ei este a .a patra tulburare psihică în S6+ (Larno et al.entate ca %ânduri sau comportamente e%odistonice. cu e cep(ia /aiManului. Canada ei 4uerto 5ico.. .. s. "KB>= Cottrau et al.<2. disfunc(ionalitatea ei durerea asociate cu /DC se datorea.ofrenia. studiile reali. afectând >C . +ceste descoperiri confirmă cifrele pentru 9uropa ei Noua Xeelandă..nainte cea mai cotată cifră era sub "C. Evoluţia . prevalen(a simptomelor /DC la popula(ia %lobului a fost deosebit de mare. .ută. prevalen(a /DC este "./DC are un impact ma3or asupra calită(ii vie(ii ei este mai frecvent decât se credea . /otuei. 4acien(ii etiu foarte bine că obsesiile ei compulsiile lor nu au sens ei depun eforturi să le re. /este anormale de suprimare a de ameta.morbidă.en(a obsesiilor recurente (%ânduri persistente. impulsuri sau ima%ini) sau a compulsiilor (comportament repetitiv sau modele de %ândire induse în încercarea de a reduce an ietatea) care sunt mari consumatoare de timp sau produc un stres marcant sau o deficien(ă semnificativă în func(ionare. +ceste persoane recunosc că simptomele lor sunt e a%erate (8S-. unde prevalen(a tuturor tulburărilor psihice este relativ scă. !C din popula(ia %lobului (1ollander.

ntr.n mod lo%ic. Studiile farmacolo%ice ei studiile de neuro.a salariilor pierdute. "KBK). a devenit tot mai importantă 3ustificarea costurilor. Cu toate acestea. e istă aproape la fel de mul(i suferin. atât în 6S8 cât ei din punct de vedere al calită(ii vie(ii.iolo%ia /DC care îşi are ori%inea în studii de tratament ei manipularea farmacolo%ică a sistemului serotoninic implică o re%lare anormală a func(iei serotoniner%ice cerebrale (-urphV et al. 4oate cel mai important lucru.intă interes pentru medicul de familie pe măsură ce aceeti pacien(i se pre.. .ică. este o boală cronică.::: 6S8 pe an pe costuri ineficiente pentru tratament în ambulatoriu ei ". "KKFb). sonda3ul a descoperit că >BC dintre persoane nu beneficiau de un tratament adecvat (fără terapie cu <S5S sau terapie comportamentală).ultatul (1ollander et al..Aspecte economice /DC afectea. iar dia%nosticul timpuriu ei tratamentul adecvat pot îmbunătă(i substan(ial re. în timp ce avem op(iuni de tratament de mare succes pentru DC8. 6n recensământ S6+ su%erea.A:: 6S8 pe an pentru alte medica(ii. . "KKA). afec(iunile cardiace. dar e istă o slabă recunoaetere a /DC.::: 6S8. Etiologia %erotonina <pote. 6n sonda3 în rândul unui %rup de consultan(ă pentru consumatorii /DC a descoperit că în medie. 8eei /DC nu este o boală care amenin(ă via(a.# miliarde 6S8 pe an sunt cheltuite pentru %estionarea /DC comparativ cu #! miliarde 6S8 pentru afec(iuni cardiace.a predominantă despre patofi..ă semnificativ calitatea vie(ii ei costurile substan(iale sunt asociate cu morbiditatea ei tratamentul /DC. "KKG).ă că B.intă ini(ial. debilitantă care poate provoca suferin(ă în e%ală măsură cu durerea fi. ":: miliarde 6S8 pentru cancer ei FF miliarde 6S8 pentru S<8+. ima%istică au pre.n era actuală de în%ri3iri %estionate. +ceastea pot însuma un total de aproape > miliarde 6S8 cheltuieli anuale pentru tratament inadecvat. o pierdere semnificativă pentru economia S6+ (1ollander et al. +cest lucru pre. pentru tulburările specifice astfel încât să se asi%ure accesul la tratament adecvat. +cest lucru este ironic pentru că tratamentele pentru primele trei boli sunt variabile în termeni de succes.i de /DC în Statele 6nite ca pacien(ii cu afec(iuni cardiace ei pacien(ii cu cancer ei e istă mai multe persoane cu /DC decât persoane cu S<8+. dacă mărim recunoaeterea /DC putem creete tratamentul de succes ei reduce inciden(a pe via(ă ei costurile %enerale cu /DC (1ollander. la un salariu mediu de >#. .entat dove. +ceasta se poate estima ca fiind un total de #G miliarde 6S8 în costuri de via(ă din cau.o unitate de în%ri3iri primare. cheltuind aproape #. "KKG).i convin%ătoare care spri3ină anormaliile neurobiolo%ice la pacien(ii care suferă de /DC (7lament and @isserbe. cancerul ei S<8+ sunt recunoscute. . o persoană cu /DC pierde trei ani de salariu pe durata vie(ii.

.hemolitică din %rupa + (SMedo.5eali. clor%ilina ei fenel.. "KK#= SMedo et al. "KK>).ultatul efectelor comportamentale ei neuroendocrine ale m. "KKG).ă mai multe oportunită(i interesante de cercetare.ă pe identificarea unui subtip pediatric al /DC.ea. "KKFa).. . &oi idei care influenţea#ă tratamentul <C 6na dintre cele mai noi ei interesante metode de tratament în /DC se ba..morbidă au o recuperare mai lentă ei mai pu(in pronun(ată (7aMcett. "KBB= 1ollander et al.. Ddată ce pacientul a fost tratat cu un antidepresiv S5< re. 9ste binecunoscut faptul că inhibi(ia recaptării serotoninei este o condi(ie necesară pentru tratamentul eficient al /DC (1ollander et al.ă puternic cu lipsa de eficaacitate observată din mai multe studii cu antidepresive precum de.area faptului că clomipramina este eficientă în tratamentul /DC a condus la ipote. care au puternice proprietă(i de inhibare a recaptării serotoninei contrastea. /DC poate conduce la deficien(a severă a func(ionării. +lte studii au arătat o creetere a simptomelor /DC după m.. Liniile paralele de cercetare cu privire la coreea lui SVdenham (varianta neurolo%ică a febrei reumatice) ei la /DC pediatric ei sindromul /ourette au condus la de.at..C44 s.un articol care descrie apari(ia episoadelor de manie ei hipomanie la pacien(ii care sunt trata(i pentru /DC ei alte tulburări de an ietate @er$ et al. "KK:= <nsel et al. +ceastă suprapunere are efectul că pacien(ii cu această afec(iune co. +cest fapt a diferen(iat /DC de spectrul tulburărilor depresive. "KB!= Leonard et al.C44 (Xohar. +ceastă afirma(ie trebuie să fie confirmată de studii suplimentare. ("KKF) su%erea..1<++ din LCS care ulterior scade după un tratament reueit (/horen.ipramina.. "KBK= 2alle3o et al. "KB:).. et al.voltat /DC ei0sau ticuri în urma unei farin%ite streptococice beta. "KBG).i ale implicării serotoninei în /DC provin din studii care au demonstrat o creştere a A.voltă şi o depresie (den @oer.voltarea unui sub%rup de copiii care au de.ntr.ina care nu au nici un efect inhibitor asupra serotoninei (Eoodman et al. "KK>).a că serotonina este importantă în /DC. iar cunoetin(ele noastre ei abilitatea de a trata /DC vor continua să se îmbunătă(ească pe măsură ce datele sunt colectate. 9ficien(a clomipraminei ei antidepresivelor <S5S. Noile posibilită(i de tratament creea. et al. "KKG= CorVell et al. "KK>) iar aceeti pacien(i pre.. +lte dove. Comorbiditatea Comorbiditatea cu depresia /DC ei depresia par să se suprapună semnificativ la mul(i pacien(i care suferă de /DC ei care de. "KK>= Xohar and <nsel..intă un risc crescut de suicid (1ollander et al.ă o posibilă suprapunerea a /DC cu mania. "KBK).a normali.

voltarea inhibitorilor specifici de recaptare a serotoninei (<S5S) a repre.a modificat dramatic în ultimele două decenii.. "KKAb).. "KK"= Stein et al.. "KK!= /ollefson et al..area noilor antidepresive <S5S în tratamentul /DC..Cordoba et al. deoarece aceeti a%en(i nu numai că s. Studiile comparative directe între antidepresivele <S5S nu au relevat diferen(e din punct de vedere al eficien(ei (4i%ott et al..n ultimii ani... "KBG= Leonard et al. "KKG)...ratament ratamentul cu antidepresive 8eei simptome de /DC au fost descrise de foarte mult timpe. "KBK= Chouinard et al. Clomipramina. "KK:).voltarea ei utili.. un inhibitor al recaptării serotoninei (S5<) a fost primul a%ent care s.. "KBK= 8ea$in N7R.au dovedit a fi eficiente atât pe termen scurt cât ei pe termen lun% în reducerea simptomatolo%iei /DC (Ereist et al.comportamentală. "KKG).. ratamentul pe termen lung . "KKF)..... /otuei. "KKFb= Ereist et al. "KK:= Leonard.. Nici poten(a nici selectivitatea nu sunt aparent corelate cu eficien(a clinică împotriva obsesiilor. /ratamentul /DC.. "KKA= Eunase$ara et al.entat o etapă importantă în tratamentul /DC.a et al. "KBB)..voltat două tratamente& farmacoterapia cu antidepresive <S5S ei terapia co%nitiv.au de. "KBK= Eoodman et al. "KKAc= Ereist et al. "KK#= 7ontaine and Chouinard.. nu au fost disponibile tratamente eficiente..Eeiss et al. "KKF= Stein et al. acestea sunt aspecte importante pentru e aminarea do. 9ficien(a ei disponibilitatea clomipraminei pentru studiul investi%a(ional al /DC au condus la de.n pre. iar re. "KK:= /amini et al. "KKAb= Ereist et al.. "KKAa= Ereist et al.. "KK") în ciuda varia(iilor de poten(ă ei selectivitate. iar eficien(a acestui antidepresiv triciclic în /DC este actualmente bine documentată (8e2au%h.ent s.ultatul pacien(ilor pe termen lun% a fost în %eneral de natură cronică. et al. . poate mai mult decât pentru altă tulburare s. /ratamentul /DC are un răspuns semnificativ mai bun la inhibitorii recaptării serotoninei precum este clomipramina comparativ cu inhibitorii recaptării noradrenalinei precum desipramina (Xohar and <nsel. a efectelor secundare ei interac(iunilor medicamentoase (Leonard. . "KKAb= 4iccinelli et al.a dovedit util în tratarea /DC în urmă cu >: de ani (7ernande. ratamentul cu I%2% 8e.. "KBF= LieboMit. "KKAd= Rheadon et al. noile antidepresive cu puternice proprietă(i de inhibare ei transport ale serotoninei s. "KKB= 5avi. ci au demonstrat relativ pu(ine efecte secundare comparativ cu antidepresivele triciclice mai vechi (Neni$e et al.au dovedit eficien(i în această tulburare (Ereist et al. "KKAb= Xohar et al.elor. "KFG).

ultatul pe ba. nu s. educa(ia. /otuei. În %eneral. "KK:= Castle et al.ie a fost constatată în strate%iile de tratament care au folosit doar antidepresive sau în combina(ie cu terapia co%nitiv. tipul. se ul. "KKG). Cu toate acestea.a de între(inere din tratament au avut recăderi în decurs de G săptămâni. e istă su%estii conform cărora terapia co%nitiv. mediul de via(ă. comportamentale (Ste$etee and Shapiro. nu este clarificată. 8iverei cercetători au încercat să anticipe.. starea civilă. .Ereiss et al. /otuei. pot e ista ei factori predictibili precum efectul pe termen scurt.ntrebarea cât de mult timp trebuie să continue tratamentul un pacient cu /DC. dar sunt mai dificil de studiat ei în consecin(ă nu sunt disponibile multe informa(ii cu privire la efectul acestora. 5ăspunsul ini(ial la farmacoterapie nu este evident decât după #. -ul(i pacien(i responderi necesită farmacoterapie de între(inere pe termen lun%.ă de acesta deoarece unii refu.ut de interac(iuni medicamentoase.ă tratamentul va continua încă !. "KK#).ă în ciuda terapiei. Intervenţii psi!oterapeutice Numeroase studii au arătat clar că terapia comportamentală ei antidepresivele serotoniner%ice sunt eficiente în tratamentul /DC (de 1aan et al.ultatul tratamentului (8e2au%h. care devine aparent în timpul tratamentului.a observat nici o rela(ie între aceeti factori ei re.ultatul într. "KKA) conclu. 9 istă al(i factori care 3oacă un rol în succesul tratamentului. +ceste studii su%erea. Studiile au . "KKG).o mică măsură.e re.comportamentală (/CC) poate reduce nevoia de farmacoterapie pe termen lun%. T-otiva(ia pentru terapieU este unul dintre aceeti factori care merită studia(i cu interes.ultatul terapiei co%nitiv. iar ma3oritatea pacien(ilor cu fluo etină ca tratament de între(inere au avut recăderi în decurs de "> săptămâni de la întreruperea tratamentului (4ato et al.ă că sertralina ei citalopram pot fi antidepresive <S5S care pot fi decise de medic datorită riscului scă. nu beneficia.ă că tratamentul de între(inere pe termen lun% este necesar în /DC pentru ma3oritatea pacien(ilor. /ratamentul după remisia completă a simptomelor va fi continuat atât timp cât e necesar pentru ca disfunc(ia neuronală să fie complet tratată înainte ca medica(ia să fie întreruptă (Loponen.ia a fost că în ma3oritatea ca.ntr.ic aceeti pacien(i nonresponderi sau noncomplian(i.F săptămani de tratament ei după ce boala se ameliorea.un sonda3 cu privire la factorii predictivi pentru re..comportamentală. durata ei severitatea simptomelor ei %radul de an ietate au influen(at re.ă tratamentul.# luni. al(ii întrerup tratamentul din proprie ini(iativă ei prin urmare nu se observă nici o schimbare la aceetia. în ciuda interven(iei psihoterapeutice ei farmacolo%ice. "KK").a factorilor clar identificabili înainte ca tratamentul să înceapă.ă nevoia de tratament pe termen lun% ei su%erea.urilor. care a răspuns la un antidepresiv <S5S. 4ato et al ("KBB) au raportat că BKC dintre subiec(ii care au luat clomipramină şi care a fost substituită cu placebo în fa. +ceeaei conclu... Cercetarea factorilor predictibili este centrată pe %rupul de pacien(i la care boala nu se ameliorea. Lane ("KKF) raportea. vârsta. apro imativ A:C dintre pacien(ii care necesită tratament. +cest aspect ridică întrebarea dacă este posibil să se identifice factorii care pre..

Ddată cu de.a su%erat că dia%nosticul de /DC va creete cererea de tratament. comportamentale.ele ei tratamentul /DC ei tulburărilor asociate. "KKG= Stein and 1ollander. +vând în vedere acest obiectiv. 6n studiu din +ustralia ilustrea.comportamentală (/CC).ate în tratamentul an ietă(ii copiilor ei adolescen(ilor vor facilita cercetarea necesară pentru îmbunătă(irea tratamentului ei în%ri3irii acestor pacien(i. Cu tratamentul timpuriu adecvat.ent că /DC este strâns le%ată de o varietate de tulburări asociate (1ollander. La urmărirea medicală după "> luni.. Conclu#ie S.ultatul tratamentului (de 1aan et al. 4rin urmare. asoceirea clasei de inhibitori ai recaptării serotoninei (<S5S) cu terapiile co%nitiv. /CC ei %estionarea în familie sau pe lista de aeteptare. comparativ cu KFC din %rupul /CC ei %estionarea în familie ei >FC pentru %rupul din lista de aeteptare (@arrett et al. "KKF). Crearea unor centre speciali.ent se pune accentul pe nevoia de tratament de între(inere pe termen lun%. "KKF). crescând costurile de %estionare a bolii.a observat o corela(ie ne%ativă cu re. dia%nosticul mai rapid ei tratamentul adecvat al /DC ei tulburările cone e ar putea reduce costurile de %estionare a bolii.ate.ic re.ă acest punct& GK copii care suferă de an ietatea de separare. !C cu DC8. sindromul superan ios ei tulburarea de an ietate socială au fost împăr(i(i aleatoriu în una din cele trei %rupuri de tratament= terapia co%nitiv.ă specifice& . 4ână la ":C din popula(ia S6+ poate suferi de o tulburare din spectrul asociat /DC comparativ cu >C . ulburările asociate Se presupune în pre. trebuie să spri3inim cercetarea continuă privind natura. /ulburările asociate implică toate un %rad de comportament compulsiv sau impulsiv ei const+6 din trei simptome de ba.ultatul terapiei co%nitiv.elor ei tratamentul /DC. împreună cu o linie de studiu neurobiolo%ică tot mai avansată în ceea ce priveşte mecanismele de ba.ori. "KKG). 8impotrivă. tarifele consulta(iilor ei tarifele de ambulatoriu totale pot fi semnificativ reduse ei suferin(a atenuată semnificativ.ă au revolu(ionat în(ele%erea cau. s. cau. pe si%uran(a ei eficien(a antidepresivelor <S5S la vârsta pediatrică ei aplicabilitatea lor în alte tulburării compulsive (Leonard.su%erat că motiva(ia este unul dintre factorii care pre. comportamentale speciali.voltarea acestor noi strate%ii faramcoterapeutice.. G:C dintre copiii din %rupul /CC nu au mai îndeplinit criteriile de dia%nostic. numărul de furni. în pre. Cercetările cu privire la valoarea predictivă a tulburărilor de personalitate au fost tot mai numeroase iar în studiile în care tulburările de personalitate au fost stabilite prospectiv. 5olul psihoterapiei nu trebuie subestimat în tratamentul copiilor cu an ietate. "KKG).

. tricotilomania nu pre.• • • 4reocuparea sau obsesia cu sen. /DC sau tulburarea de personalite impulsivă. ipohondrie)= Sindroame neurolo%ice selectate (e . inclusiv caracteristici precum vârsta la debutul bolii. e citare sau %ratificare. se rănesc.entă în mare parte la femei. coreea SVdenham. sindromul /ourette. Comportamentele compulsive repre. compulsiv (/DC).ali cu comportamente repetitive= ei impulsivitatea sau anumite tipuri de sindromul controlului impulsurilor (e . tricotilomania. culturale sau o combina(ie între cele două (1ollander.ată ca o tulburare caracteri. "KK>).intă comportament impulsiv= bărba(ii pot paria. dar este nevoie de cercetare suplimentară. "KKAa) ei este pre. ceea ce determină un comportament periculos sau deran3ant.compulsive decât pacien(ii cu /DC ei scoruri de impulsivitate semnificativ mai mari decât acest %rup (Stein et al.area antidepresivelor <S5S ca o strate%ie de au%mentare cu a%en(i care ac(ionea.ierea sau inhibarea comportamentelor repetitive deei mecanismele de ac(iune diferă.entat pentru tratamentul tricotilomaniei. 2om discuta în continuare rolul citalopramului în aceste tulburări.intă obsesii anterioare (Stein et al. Nu este clar dacă aceste diferen(e între cele două se e sunt de natură hormonale. 8eei este clasificată ca o tulburare de control al impulsului.. +ceste comportamente pot fi situate pe un spectru de aversiune fa(ă de risc0impulsiv. Simptomele impuslive ei compulsive au fost comparate la #! pacien(i care s.ică (e . pariul patolo%ic. tricotilomania (smul%erea repetitivă a părului) poate avea o suprapunere fenomenolo%ică cu e tremitatea impulsivă a sindromului obsesiv. +tât compulsivitatea cât ei impulsivitatea implică dificultatea în întâr. în timp ce ac(iunile impulsive sunt o încercare de a ob(ine plăcere.destructiv).au pre. /ulburările asociate au alte caracteristici comune /DC. ricotilomania (smul%erea repetitivă a părului) se află la capătul impulsiv al scalei /DC. în timp ce la capătul impulsiv se află subestimarea rănirii ei riscului. +ntidepresivele <S5S pot 3uca un rol în tratamentul tricotilomaniei.entat scoruri semnificativ mai mici de simptome obsesiv..ice specifice sau înfă(iearea fi. îei smul% părul. . autism) care implică adesea disfunc(ia %an%lionilor ba. depersonali. iar femeile fură. La capătul compulsiv al scalei se află sim(ul e a%erat al rănirii ei un sim( e a%erat al riscului.ă asupra altor neurotransmi(ători precum dopamina (Stein and 1ollander. +mbele se e pre.ntrebarea care apare este dacă tricotilomania este mai bine conceptuali. cleptomania ei comportamentul auto. antecedentele familiale ei răspunsul la antidepresive <S5S ei terapia comportamentală. sindromul dismorfismului. "KKAc). tulburări de alimentare. cumpără compulsiv ei mănâncă mult. . compulsii se uale. +parent antidepresivele <S5S pot trata cu succes tulburările asociate /DC. <n ciuda aceste suprapuneri. "KKG). 4acien(ii cu tricotilomanie au pre. evolu(ia clinică. + fost descrisă utili.a(ii fi.intă o încercare de a reduce an ietatea ei disconfortul. e ploda uneori de mânie ei e hiba comportament se ual. torticolis.ată prin impulsivitate sau compulsivitate.area.

ida. 8ouă linii principale de abordare au fost urmărite în de. %indromul obsesiei olfactive. în re%imul terapeutic al pacien(ilor cu /DC refractari la <S5S (-c8ou%le et al. 8ove. doi pacien(i au pre. cu date fenomenolo%ice ei neurobiolo%ice. 5aportările preliminare care descriu eficien(a adău%ării risperidonei la <S5S sunt încura3atoare pentru că acest medicament a fost asociat cu mai pu(ine efecte secundare e trapiramidale acute ei cronice decât neurolepticele tipice (-c8ou%le and 4oten. 4rin urmare. "> săptămâni de tratament continuu la o do. 4atru dintre cei cinci pacien(i au răspuns la tratamentul cu un antidepresiv <S5S. "KKFa). +ceastă ipote. risperidonă. -edicul clinician trebuie să verifice întotdeauna complian(a ei apoi să ia în calcul utili.uri refractare la tratament.uri de sindrom al obsesiei olfactivei.intă cel pu(in !: ore de terapie comportamentală fără nici o ameliorare a bolii (5asmussen and 9isen. . dar datele preliminare su%erea.ă a fost testată ei au fost raportate cinci ca.au dovedit eficiente în tratamentul /DC..ultate în urma studiilor multi.intă ": . care apar în ciuda op(iunilor terapeutice eficiente binecunoscute (5asmussen and 9isen.ei pentru pacien(ii cu /DC refractari la <S5S.entat o ameliorare semnificativă în urma tratamentului cu un inhibitor al recaptării serotoninei (Stein et al. înso(ită de rueine ei 3enă..a anta%onietii receptorului 8+ precum haloperidol. Conclu. +u fost raportate două ca.uri de picacism stau la ba.morbide sau familiale de ticuri cronice. "KKG). -ai multe caracteristici fenomenolo%ice ei neurobiolo%ice la aceeti pacien(i au amintit cel pu(in par(ial de /DC. +dău%area de +/C la tratamentul cu <S5S a fost un succes.centrice au su%erat că >:C dintre pacien(ii care nu răspund ini(ial la <S5S vor răspunde la un al doilea test cu un alt <S5S (5asmussen and 9isen. ambii pacien(i au pre. "KK#)..a. +ceastă strate%ie de asociere a tratamentelor s. 6n Ttest adecvatU repre. "KKBa).apină ei pimo.ă ma imă tolerată de <S5S. <C refractară la tratament +tât tratamentele farmacolo%ice cât ei tratamentele psihoterapeutice s.at prin preocuparea persistentă cu mirosul corpului.compulsive (Stein et al.Simptome precum picacismul (în%hi(irea de substan(e nealimentare) se poate indiscutabil încadra în cate%oria sindroamelor asociate /DC.ia este că cel pu(in unele ca. "KKG).ă că /DC este o boală pe durata vie(ii.ile re.voltarea tratamentelor de creetere a do. creeterea do. "KKB). T4sihoterapia adecvatăU repre.a acestui spectru de sindroame obsesiv. poate fi de asemenea un sindrom din spectrul /DC.n special. 6n pacient refractar la tratamentul pentru /DC este considerat un pacient care nu a răspuns la testul de administrare a unui antidepresiv <S5S ei nici în urma psihoterapiei. olan. "KKG).uri de picacism. în timp ce nici una dintre cele .area unui alt <S5S.a dovedit eficientă în reducerea simptomelor /DC în special la pacien(ii refractari la <S5S care au antecedente personale co.ei trebuie luată în considerare. un sindrom caracteri. D altă op(iune este de a utili. 9 istă ca.entat picacism ca ei compulsie ei doi pacien(i aveau reminescen(e ale unei tulburări de control al impulsului.

Epidemiologia /ulburarea de panică (TP) este relativ comună. %ri3ilor ei an ietă(ii cu privire la posibilitatea unor atacuri viitoare.BC. de a înnebuni. în timp ce inciden(a este în %eneral mai mică la oamenii care lucrea.itate sau nelinişte.ate prin perioade subite ei neaeteptate de frică intensă.!. "KK>).A.enta un atac de panică într.area sau dereali. ame(eala.area ei teama de a pierde controlul.ice. 9stimările prevalen(ei pe durata vie(ii a tulburării de panică sunt între ". nervo.ntr. +dău%area altor medicamente cu eficien(ă demonstrată în reducerea ticurilor precum a%onietii adrenoreceptorului a> clonidina ei %uanfacina pot fi considerate ad3uvante la antidepresivele <S5S în tratamentul formelor asociate ticurilor din spectrul DC8 (-c8ou%le. 5ecuren(a imprevi. 7emeile sunt de >.două medicamente nu au reueit separat să controle. "KKB). %rea(ă sau disconfort abdominal= ei simptome co%nitive precum depersonali. panică sau disconfort. tremurături. "KK:= Laterndahl and 5ealini. sunt căsători(i ei nu locuiesc sin%uri. "KK>). "KK:). palpita(iile.voltarea fricii.. +pro imativ o treime din . "KKFc).ice precum dispneea..e /DC (Simoen et al. 4ână la "AC din to(i americanii vor pre. împreună cu mai multe simptome fi. an%ina. 9le sunt adesea înso(ite de simptome fi.ibilă a unor noi atacuri de panică poate produce frică ei conduce la un comportament evitant sever ei la an ietate anticipativă (Lepola et al. teroare. "KK!). Nivelul inferior de pre%ătire este le%at de o mai mare inciden(ă a bolii. de a suferi un atac de cord sau teama de moarte (5oV. /4 a fost asociată cu o mai mare cerere de servicii %enerale. . +ceste e perien(e somatice pot determina pe mul(i pacien(i să caute loca(ii nepsihiatrice precum camerele de ur%en(ă ei cabinetele medicilor (Eorman and 4app. ulburarea de panică Introducere /ulburarea de panică (/4) este un tip de tulburare de an ietate ei este caracteri..! ori mai predispuse la acest sindrom decât bărba(ii ei au dublul ratei de recuren(ă a atacurilor de panică după remisia bolii (\on$ers et al.un anumit moment din via(ă (Laterndahl and 5ealini.@Vrne..ată prin episoade recurerente de atacuri de panică ei de. "KKG) iar pacien(ii care suferă de /4 folosesc serviciile de asi%urări de sănătate mai mult decât de obicei. transpira(ia e cesivă..A. +tacurile de panică sunt caracteri. de ur%en(ă ei psihiatrice decât orice alt dia%nostic psihiatric (Laton et al. "KKG). "KKA= @ouMer et al.un studiu.ă.

e controale medicale e tensive pe măsură ce evaluea.are frica de a înnebuni sau de a face ceva necontrolat frica de infarct miocardic sau moarte. o stare e trem de an ioasă se va instala timp de mai multe ore.ultat al acestor simptome fi. cu riscul ma im de atacuri de panică între vârsta >A . ## ani. o e aminare fi.ă fără succes sursele cardiace. endocrinolo%ice sau neurolo%ice ale simptomelor unui pacient. /otuei.a(ii de furnicături (pareste. pulmonare.ice. %astrointestinale.intă ei a%orafobie iar /4 cu a%orafobie este dia%nosticată de două ori mai frecvent la femei decât la bărba(i. Diagnosticul %imptome Stabilirea dia%nosticului de tulburare de panică (/4) poate fi complicată deei ob(inerea unui istoric ri%uros.ică ei alte teste pot furni. /otuei. sentimente de nesi%uran(ă sau leeinul palpita(ii sau ritmul accelerat al inimii (tahicardia) tremurături transpira(ia e cesivă %rea(ă sau disconfort abdominal amor(ire sau sen. Simptomele includ& • • • • • • • • • • • • dispnee sau asfi iere ame(eala.ă de obicei "A minute.are ei dereali.pacien(ii cu sindrom de panică pre. atacurile pot reapărea rapid ei odată ce simptomele se diminuea.ice complicate. .ă. +ceste atacuri constau din perioade distincte de frică intensă sau disconfort în care cel pu(in patru dintre simptomele enun(ate mai 3os apar subit ei atin% clima ul în ": minute. 9iHa informativă3 8ia%nosticul tulburărilor mentale 1re#entare Luând în considerare aceste simptome se poate vedea de ce /4 de poate pre. +ceste e aminări întâr. /4 poate debuta în orice moment. 2ârsta cea mai frecventă de debut este în 3ur de "A ani ei maturitatea timpurie. şi durea.a dia%nosticul corect.ă că au apelat la medici înainte ca trimiterea ei dia%nosticarea corectă să aibă loc. mul(i pacien(i raportea. ceea ce determină pe mul(i medici să efectue. 9sen(ial pentru dia%nosticul de /4 este apari(ia atacurilor de panică discrete.ii) bufeuri sau fiori reci dureri toracice (an%ină) depersonali. Ca re.ie confirmarea dia%nosticului corect.enta deseori sub forma mai multor boli fi.

6n procent de !:C dintre pacien(ii care suferă de /4 pot de. halucino%enele. imită atacurile de panică. aeadar. Alte afecţiuni care se pot pre#enta sub forma atacurilor de panică Afecţiuni cardiovasculare +ritmii cardiace 4rolaps de valvă mitrale /ahicardie supraventriculară +stmul sindromul pulmonar obstructiv cronic 1ipo ia ei embolismul 1iperventila(ia Sindromul carcinoid /iroidita 8isfunc(ia paratiroidei 1ipo%licemia 8isfunc(ia suprarenală 7aeocromocitomul Cri. 6n dia%nostic corect ei stabilit la timp depinde. J (beta).a%onietii. mari3uana.urile na. opiumurile.ale ei tabletele de suplimente alimentare).e epileptice ' sindromul 4ar$inson par(ial comple boala cerebrovasculară legate de Cafeina <nto ica(ia cu cocaină ei amfetamină Simpaticomimeticele abstinen(a de la alcool ei dro%uri (barbiturice) Afecţiuni pulmonare Afecţiuni endocrine %&C ulburări substanţe .intă riscul de a de. +pro imativ G:C dintre pacien(ii cu tulburare de panică pot avea o tulburare psiholo%ică sau psihică comorbidă care trebuie avută în vedere la planificarea tratamentului. +lte informa(ii relevante trebuie să includă un istoric de abu. de evaluarea clinică detaliată a simptomelor ei antecedentelor.volta depresie secundară.odia. în ca. cocaina. D e aminare fi.8atorită acestui proces adesea prelun%it ei sentimentului de nea3utorare asociat cu atacurile de panică. cafeina ei ben. D evaluare psiholo%ică completă trebuie avută în vedere ca parte a procesului de dia%nosticare. aceeti pacien(i pre.ică completă este deseori esen(ială pentru a elimina alte boli.volta un episod depresiv ma3or în timpul sau după instalarea sindromului de panică (+n%st. "KKG). medicamentele eliberate fără prescrip(ie (spraV. de into ica(ie ei abstinen(ă. +lcoolul. de substan(e deoarece multe substan(e.epinele pot toate fi asociate cu atacurile de panică.

tensiunea. Evaluarea globală a funcţionării '"A90 5aportarea func(iei %enerale pe + a 2 (A) a 8S-. folosind o sin%ură măsură. "KKK) %calele de evaluare psi!ică 9 istă multe scale de evaluare folosite pentru a măsura severitatea tulburărilor psihice. Scala de ameliorare CE< poate fi completată doar după sau în timpul tratamentului.ulburări psi!ice 7obii an ietate %enerali. 9iHă informativă3 Scalele de evaluare . fiecare definit de o serie de simptome. Scala a fost introdusă de -a 1amilton în "KAK ei măsoară severitatea simptomelor de an ietate precum an ietatea. 7iind una din primele scale de evaluare de. ea a devenit cea mai răspândită ei acceptată măsură pentru evaluarea an ietă(ii în testele clinice. Conceptul de ameliorare se referă la distan(a clinică între starea curentă a pacientului ei starea înainte de începerea tratamentului. "KAK). a%ita(ie ei alte simptome fi. Impresia clinică globală 'C"I0 CE< se referă la impresia %lobală a pacientului ei necesită e perien(ă clinică cu sindromul supus evaluării.voltate pentru a măsura severitatea simptomatolo%iei an ietă(ii.ice (1amilton. Scala E+7 poate fi foarte utilă în detectarea evolu(iei clinice a persoanelor în termeni %lobali. dificultă(ile în respirare. 9 istă eapte cate%orii de severitate care varia.traumatic 8epresia Schi. Scala E+7 va fi evaluată doar cu privire la func(ionarea psiholo%ică ei ocupa(ională.ofrenia Altele -ali%nită(i sistemice 4orfiria 6remia (Noubert and Stein. %cala de evaluare a an:ietăţii /amilton '/am+A0 +ceastă scală constă din "# itemi. dere%lări ale somnului. starea deprimată.ată sindromul stresului post.<2 este reali.ă de la Tnu este bolnavU la Te trem de severU.ată cu a3utorul scalei de evaluare %lobală a func(ionării (E+7). palpita(iile.

ă în corpul striat.A ani. puntea .ă aparent o evolu(ie cronică care creete ei scade în severitate. celulele din corpul striat sunt ei ele afectate ei are loc pierderea proceselor din substantia ni%ra în diverse structuri cerebrale precum putamen. ei altele în func(ie de tipul de sindrom 48.otopi ei e perti.4lus produc simptome de 4ar$insonism. >::" ' 4roiectul Eenomului 6man).ată cu emisie de fotoni (S49C/) ei tomo%rafia cu emisie de po. împreună cu ale%erea adecvată de i.ă interpretativă pot identifica activitatea dopaminer%ică în corpul striat in vivo ei pot distin%e clar sindromul 48 de sindromul 48.i(ii %enetice specifice (8e2ane.4lus. +ceste afec(iuni pot fi distinse una de alta la autopsie ei răspunsul lor foarte variabil ei în %eneral răspunsul slab la levodopa ei a%onietii de dopamină poate fi folositi pentru a le deosebi de 48 în timpul vie(ii. -odificările patolo%ice în 48 implică pierderea pro%resivă a neuronilor dopaminer%ici din substantia ni%ra ei a proceselor acestora care se proiectea. tot mai multe pro%rese tehnolo%ice în tomo%rafia computeri. -a3oritatea persoanelor cu 48 care suferă de 48 confirmat patolo%ic au un răspuns la levodopa între moderat şi e celent în timpul vie(ii.simptomatică este necunoscută.inte o evolu(ie mai severă ei mai complicată. în timp ce al(ii pot pre. /otuei. care este adesea un semn timpuriu este pre. apro imativ o treime din persoane răspund incomplet la levodopa. Cu toate acestea. adesea cuplate cu simptome care sunt rare sau necunoscute în 48.4lus cu parali.iunile neurolo%ice în sindroamele 48 ei 48.enta o formă cronică severă a tulburării. . "KKG= 9stivill. tehnolo%ia ei e perti. în timp ce în sindromul 48. 6nele persoane pot avea o perioadă limitată de disfunc(ie care nu reapare niciodată. Celulele din corpul striat nu sunt pierdute sau deteriorate. Sindroamele 48. /ratamentul timpuriu al tulburării poate scurta durata ei poate preveni complica(iile. cu procese la putamen mai afectate decât cele la nucleul caudat. 48 dominat de tremor poate fi detectat mai devreme decât formele a$inetice.itroni (49/). inclusiv a%orafobia ei depresia. Cu toate acestea.ent doar în GAC din ca. Le.4lus).Evoluţia +tacurile de panică urmea. ri%ide.itoriu.4lus.a sunt costisitoare ei nu sunt disponibile la scară lar%ă. 5e. trunchiul cerebral .ultatele unor cercetări recente spri3ină ipote. +cei pacien(i cu a%orafobie asociată tind să pre.4lus este aparentă numai la autopsie.ie sistemică pro%resivă.ă între !.n sindroamele 4ar$inson*s.4lus (48. dar estimările e polate din studii de ima%istică cerebrală su%erea. . Etiologia 1atologia 8urata maladiei 4ar$inson pre. tremorul. nucleul caudat.a că tulburarea de panică este o afec(iune care implică anomalii ale func(iei serotoniner%ice centrale ei compo.uri ei poate fi tran.

4rin urmare. "enetica 9 istă dove.ar putea permite să de.a loca(iei ei vite. 1atogene#a 6nele cau. Schra% et al. Mmbătrânirea accelerată Corpii LeMV din substantia ni%ra sunt specifice creierelor cu 48 la autopsie ei se re%ăsesc de asemenea în creierele oamenilor fără 48 aparent.are. corpul LeMV ocupă celula.e pentru cau.ă a 48 nu este bine stabilită.i(ia %enetică este un risc ma3or pentru 48 48 se produce prin e punerea creierului la anumite to ine 48 se produce prin e punerea acută sau cronică la unii factori de stres comuni.au pierdut.i(ia ei implica(iile e acte ale corpilor LeMV rămân nesi%ure. dar cau. "KK#). pierderea a apro imativ A:C din celulele pi%mentate din substantia ni%ra a fost observată în creierele oamenilor de B: ani ei care nu suferă de 48.voltăm cunoetin(e e tensive despre 48.sinucleină ei ubi`uitină.i /abelul #.i convin%ătoare cu privire la e isten(a un risc %enetic pentru 48. a observat că A din ": persoane cu debut 3uvenil de .4lus. "KKG).intă un proces de îmbătrânire accelerat (+dams et al. -icroscopic. 8e asemenea. apro imativ BAC din aceste celule s. Dri%inea. din cau.inte doar o accelerare a îmbătrânirii normale deei este incontestabil că riscul de 48 creete odată cu vârsta. iar primele predomină în re%iunile dorsale ale substantia ni%ra (Eibb and Lees. în timp ce la creierele persoaneleor de aceeaşi vârstă dar care suferă de 48. e istă diferen(e în tiparele de pierdere neuronală între creierul care îmbătrâneete normal ei creierul care pre. 9 aminarea la autopsie a celulelor de substantia ni%ra la persoanele cu 48 arată corpi LeMV în citoplasma ma3orită(ii celulelor în curs de necro. în sindromul 48. de >'! ori mai mare decât este normal la rudele de prim %rad ale persoanelor cu 48 de la care se începe alcătuirea arborelui %enealo%ic (Easser. răspunsul la levodopa poate fi ini(ial crescut ei men(inut pentru o anumită perioadă de timp. care includ& • • • • 48 este o formă accelerată de îmbătrânire 4redispo. cu atrofie sistemică multiplă. "KKB).a de ba.ei pierderii neuronale între îmbătrânirea normală ei creierul cu 48.intă 48& pierderile la acesta din urmă sunt predominante în re%iunile ventrale ale substantia ni%ra./otuei. este aparent improbabil ca 48 să repre. D în(ele%ere ri%uroasă a corpilor LeMV ne.e ale 4ar$insonismului sunt bine stabilite.a su%erat că oamenii cu 48 pre. . s.n plus. 9 istă anumite ipote. dar încă neidentifica(i care pot ac(iona direct sau prin inducerea unor procese endo%ene destructive.ele 48. ve. dar aceştia sunt cunoscu(i ca ei con(inând o proteină structurală de alfa. compo. /otuei.

/otuei. spre deosebire de e punerea la -44b. şi care. o:inele <onul -44b ion. dar acest obiectiv pare să fie de neatins încă. Mecanisme endogene e aminarea la autopsie a creierelor cu 48 a eviden(iat trei modificări ma3ore în substantia ni%ra& • • • 8ovada stresului o idativ ei epui.intă un risc crescut pentru 48.+l 8oilea 5ă. 8atele din <slanda su%erea. ele afectea.ă %lobus pallidus.48 aveau un antecedent familial de 48 printre rudele de prim %rad (Schra% et al.vălui în cele din urmă cau.o ida. +ceastă to ină este folosită la primate pentru a crea un model e act al 48 idiopatic la om. Cel mai mare studiu din S6+ asupra %emenilor veteranilor celui de. conduce la moarte neuronală în substantia ni%ra. corpii LeMV caracteristici ai 48 idiopatic nere%ăsindu.ă ei un mi3loc de a controla sau preveni evolu(ia sa.@.ă %enetică în debutul timpuriu al 48 (9D48). -uta(iile %enetice specifice au fost detectate la rudele care pre. un metabolit al -4/4 care re.boi -ondial indică un risc de aproape A:C pentru o cau. este e trem de to ic pentru neuronii pi%menta(i cu melanină precum cei care se %ăsesc în substantia ni%ra.ele de ba. "KKK). +ceastă to ină le%ată de pato%ene. Continuarea investi%a(iilor intensive în %enetica 48 ar putea de. Ipote#a stresului o:idativ Stresul o idativ urmea.se.i%o(i au demonstrat o mai mare similitudine a disfunc(iei subclinice în substantia ni%ra la %emenii mono. Studiile 49/ ale %emenilor mono.ă substantia ni%ra= în schimb.area %lutationului redus Nivele mari de fier total cu tamponarea redusă a feritinei 8eficien(a < a comple ului mitocondrial.ultă în urma o idării monoamin.i îndepărta.i%o(i ei di. dar care diferă din punct de vedere histolo%ic.ei. în timp ce alte forme de 48 %enetic pot fi mai necompromi(ătoare. la fel ca -44b.urilor rămân idiopate (7unda(ia Na(ională 4ar$inson.ă atunci când produc(ia de radicali liberi depăeeete capacitatea corpului de a. +lte to ine care pot produce 4ar$insonism sunt enumerate în /abelul #.a 48 este rotenonul. 4ersoanele cu 9D48 se crede că au un puternic factor mono%enic= printre aceetia subtipul 4+5L<Nb are o evolu(ie beni%nă particulară.ă că riscul de 48 în rândul fra(ilor unei persoane cu 48 poate fi de F ori mai mare decât este normal până la F: ani ei de "> ori mai mare decât este normal până la G: ani. >::>). dar marea ma3oritate a ca. 9 punerea la această to ină conduce la o formă de 48 care este realmente indistinctibilă din punct de vedere simptomatic. "KKB). aceste to ine nu deteriorea. 4rincipalii radicali liberi sunt& • • 5adicalul anionului supero idic 4ero idul de hidro%en .i%o(i (4iccini et al.

pero id de hidro%en ei radicali liberi care sunt de obicei îndepărta(i de vitamina 9 ei perio ida.a de %lutation. .ei supero idice fra%mente de beta.a a fost demonstrat prin e punerea culturilor de celule neuronale la condi(iile specifice sindroamelor 48 ei +l.a stresului o idativ nu au fost %ăsite în practică. de e emplu. dove. deei acest lucru nu s. Comorbiditatea /ulburările psihice asociate cu tulburarea de panică (/4) sunt fobia simplă (frica ira(ională intensă de o situa(ie sau obiect care nu este periculos. ima%inea unui earpe.i(ie (de e emplu. este posibil ca tratamentul cu levodopa să crească stresul o idativ în creier.n timp ce acest mecanism este în afara sferei acestei discu(ii.i care spri3ină ideea că stresul o idativ poate sta la ba. catala.n timp ce e istă numeroase dove.a procesului patolo%ic în 48.ă. 9ste de re(inut că o idarea dopaminei poate %enera chinine. o i%en ei apă de către en.ă radicali de hidro il foarte to ici care pot deteriora aproape orice moleculă biolo%ică.ime precum dismuta. cupru) bariere relativ reduse împotriva antio idan(ilor.ă multifactorială care include mai mul(i factori de risc identifica(i pe lân%ă al(ii care nu sunt cunoscu(i încă.ulte din ipote. Supero idul este redus la pero id de hidro%en.i ischemia dopamina.amiloi.ile care indică contrariului nu sunt fără importan(ă. . 7actorii includ& • • • • • nevoia mare de ener%ie a creierului consumul mare de o iden al creierului bo%ă(ia în acidi %raei polinesatura(i valori ridicate ale metalelor de tran. precum& • • • • • deficitul de %lutation inhibi(ia cronică a dismuta. .a ei pero ida.otic chinina. Conceptul că radicalii liberi pot promova apopto. Creierul este foarte vulnerabil la stresul o idativ. reac(ia sa cu metalele precum cuprul ei fierul %enerea. .a supero idică.a demonstrat in vivo. 9ste aparent foarte probabil că 48 are o ba.• • • 5adical hidro i D id a. Caracteristicile de%enerării neuronale care ar trebui să re.a de %luatation.n timp ce pero idul de hidro%en nu este foarte reactiv.heimer (+8) care implică moartea neuronală prin apopto. fier.

6n număr mare din aceste tulburări necesită tratament îndelun%at. sarcina sau alăptarea.a sau e acerba an ietatea. /ulburările medicale care apar cel mai frecvent la pacien(ii cu tulburare de panică includ an%ina pectorală. amfetamine) ei abstinen(a ei convulsiile. pulmonare.FAC dintre pacien(ii cu /4 (Starcevic et al. panica apare imediat înainte sau după e punerea la o situa(ie înspăimântătoare.ultat o mai mare severitate a bolii. tulburări de alimentare sau tulburări comple e de personalitate. 4rocentele mari de abu.area prelun%ită a alcoolului. policitemia. tulburarea obsesiv. un risc crescut de suicid ei un pro%nostic slab (8e2ane.ul de alcool sau medicamente. +ceste tulburări comorbide sunt mai dificil de recunoscut ei dia%nosticat ei sunt mai dificil de tratat cu succes decât un sindrom de panică necomplicat. /otuei. în timp ce în fobia socială atacurile de panică apar doar când pacientul se simte în aten(ia altora. an ietatea %enerali.claustrofobia) ei fobia socială (frica de a se face de râs în public sau de a fi privit de al(ii).ată fără atacuri de panică. utili. lupusul sau insuficien(a pulmonară pot e a%era simptomele de an ietate. Co. abu. mersul sau vorbitul în fa(a unui public. /ratamentul pacien(ilor cu atac de panică ei probleme depresive ei abu. depresia severă. sindromul de an ietate socială (S+8) ei alte tulburări psihice precum tulburarea bipolară.ii pot cau. şi include activită(i precum mâncatul.medica(ie pentru atenuarea atacturilor de panică sau an ietă(ii anticipative. +numite boli cu simptome de an ietate proeminente precum tiroidita. sindroamele disociative. sindromul colonului iritabil. "KK!). cocainei ei altor dro%uri ilicite poate induce sau chiar înrăută(i episoadele de panică. de substan(e sunt de obicei asociate cu încercările de auto. mari3uanei. 4re. tulburările disociative. . ratament . +lte tulburări psihice comorbide includ pre.traumatic (4/S8). de alcool necesită de obicei tratament pe termen lun%. D altă afec(iune comorbidă este abu.en(a depresiei comorbide are ca re. inclusiv abu.n fobia simplă. %astrointestinale sau endocrine. astmul ei mi%rena. "KKG).ul de stimulente (cafeină. +cestea pot afectea planificarea tratamentului ei deseori trebuie să fie tratate simultan cu /4 pentru că aceste afec(iuni pot afecta si%uran(a sau eficacitatea tratamentelor psihofarmacolo%ice pentru /4. cocaină. în timp ce bolile care necesită tratament cu medicamente precum medicamentele vasoconstrictoare.ul de alcool ei alte dro%uri.compulsivă (/DC).. la fel ca ei bolile cardiovasculare.en(a altor tulburări de an ietate precum sindromul de stres post. bronhodilatoare sau steroi. +lte tulburări care trebuie avute în vedere la dia%nosticul diferen(ial pentru /4 includ claustrofobia.e isten(a frecventă a depresiei ma3ore ei panicii este o problemă foarte serioasă ei apare la A:.

9ste posibil ca aceste medicamente să nu pre.elor . @X8 pre. psihoterapia şi tratamentul de men(inere. şi de aceea pot reduce simptomele de an ietate. +l(i a%en(i includ ben. @X8 au fost considerate ca unul dintre a%en(ii de primă linie datorită eficacită(ii acestora în an ietatea %enerali. Cu toate acestea. deoarece aceştia ac(ionea.ate pentru tratamenul pacien(ilor cu /4 încă de la lansarea acestor medicamente.area Tîn func(ie de ca. ma3oritatea implicând necesitatea unei abordări multidimensionale.ilnice prescrise. lora. Cu toate acestea. în special antidepresivele& antidepresivele triciclice (+/C).U a @X8 nu trebuie să înlocuiască utili.7armacoterapie 4sihoterapie Introducere 9 istă numeroase strate%ii terapeutice. controlarea atacurilor de panică.ul în care simptomele depresive persistă. +ceste medicamente pre. 8eoarece un procent ridicat de pacien(i sunt deprima(i şi demorali.n mod tradi(ional. +n ioliticele. terapia comportamentală. 9tapele esen(iale ale tratamentului constau în furni.epam. este posibil ca starea de . precum buspirona.ei (<-+D) şi inhibitori selectivi ai recaptării serotoninei (<S5S). "KKG). în ciuda raportărilor care sus(in contrariul.olam. +bordările terapeutice %eneralei includ un a%ent farmacolo%ic. deseori un antidepresiv. şi tratamentul psiholo%ic (-u. tratamentul ar trebui să se concentre.intă efecte secundare nedorite precum sedarea.ată.a(i datorită atacurilor de panică. în timp ce antidepresivele necesită între ! şi F săptămâni pentru ob(inerea unui efect terapeutic. utili. /ratamentul simptomelor depresive uşoare va trebui să fie luat în vedere e clusiv ulterior controlării tulburărilor de panică (/4).ă rapid. 8eşi unele dintre aceste efecte secundare se pot diminua după #.odia. .epam şi clona. nu sunt eficiente în tratamentul /4. cu o reducere aproape imediată a simptomelor de panică. tulburări psihomotorii şi interac(iuni semnificative cu alcoolul.ate @X8 sunt a%en(ii cu eficien(ă crescută precum alpra.area do.epine (@X8).area de informa(ii.F săptămâni de tratament. în ca. Cele mai utili. 9armacoterapie -ai multe clase de medicamente au fost identificate ca eficiente în tratamentul /4.e în primul rând pe atacurile de panică. pre%ătind pacientul pentru tratamentul psiholo%ic care va urma.ina şi -alone. inhibitori ai monoamino ida. +numi(i clinicieni consideră avanta3oasă capacitatea de reducere a an ietă(ii anticipatorii dintre atacuri. +ntidepresivele au fost utili.inte efecte antidepresive.intă o rată ridicată de complian(ă şi sunt asociate cu o toleran(ă subiectivă ridicată. dar fără efect asupra laturii depresive a tulburării (Sheehan şi 5a3. "KKB).

<S5S sunt superiori alpra. în special probleme privind or%asmul.intă avanta3ul prevenirii an ietă(ii ini(iale ce poate fi %enerată de antidepresive. -oclobemida.area de @X8 în combina(ie cu antidepresive pre. refractare.e fatale de hipertensiune în ca. sunt prescrise în mod frecvent pentru tratamentul /4. s. Cu toate acestea. @eneficiile <-+D includ un efect antidepresiv şi un risc scă.olamului şi imipraminei în ceea ce priveşte tratamentul tulburărilor de panică.e .ei + (<5-+). <S5S s.ina se poate dovedi utilă în ca. efectele secundare pot %enera rate ridicate de noncomplian(ă.ul nerespectării stricte a restric(iilor dietare.ilnice unice. 4aro etina a fost primul <S5S înre%istrat pentru tratamentul /4.adrener%ici sunt mai pu(in eficien(i decât a%en(ii serotoner%ici în tratamentul /4 (Nohnson et al. un inhibitor selectiv reversibil al monoamino ida. 6tili. +/C. <ntroduşi ini(ial pentru tratamentul depresiei.i privind interferen(a @X8 cu terapiile psiholo%ice.intă riscuri semnificative pentru tratamentul pe termen lun%. %enerea. precum şi a%orafobia.ă o reducere semnificativă a numărului total de atacuri de panică.urilor de panică severe. 8e asemenea. "KKG). Cu toate acestea. @X8 sunt de asemenea asociate unei rate semnificative de recidivă la încetarea administrării medica(iei. Cu toate acestea.ă importan(a . 6tili. pot surveni dificultă(i de natură se uală.ut de dependen(ă. "KKA). reducând în mod eficient frecven(a şi %ravitatea atacurilor. "KKB). <-+D ireversibile sunt considera(i a fi cei mai puternici a%en(i pentru tratamentul panicii. cel mai serotoner%ic +/C. dar efectele secundare considerabile ale acestora şi restric(iile dietare limitea. dar este mai bine tolerat. <-+D sunt în mod frecvent destina(i ca.intă beneficiile unei do. S. în tratamentul panicii.au dovedit eficien(i în tratamentul /4 (@ell şi Nutt.a demonstrat că clomipramina. "KKG). în mod %lobal. fenel.area celorlalte +/C pare a fi restric(ionată de faptul că a%en(ii nor. +/C pre. Constatarea eficien(ei clinice a acestei clase vine să reconfirme ipote. datorită riscului de cri. @oVer a conclu.ă utili.ei repre.an ietate să persiste.a dovedit eficientă pentru o %amă lar%ă de tulburări depresive. în compara(ie atât cu placebo cât şi cu imipramină. "KKB).ică (Eorman et al. un risc redus de dependen(ă şi lipsa restric(iilor dietare. dar numeroşi pacien(i nu întrerup tratamentul cu @X8 conform recmandărilor clinicianului. +ceste constatări sublinia. e istă dove.a disfunc(iei serotoner%ice la pacien(ii cu această tulburare. în special imipramina şi clomipramina. Cel mai important risc al acestei clase de medica(ie constă în dependen(a fi.area lor (@ell şi Nutt. precum şi pentru /4 (/iller et al. după "> săptămâni de tratament. 9 istă o percep(ie ma3oritară conform căreia acest a%ent nu este la fel de eficient ca vechile <-+D în tratamentul /4.ionat că. Simptomele de sevra3 şi recuren(a simptomelor de panică pe durata scăderii do.ul depresiei atipice sau fobiei sociale. precum şi hipotensiune şi creştere în %reutate.

Studiile privind citalopramul au demonstrat că acest antidepresiv este la fel de eficient ca şi ceilal(i a%en(i.a dovedit superioară maprotilinei şi ritanserinului şi echivalentă clomipraminei în tratamentul /4 (1oehn.ile din pre.ă faptul că anomaliile serotoner%ice pot 3uca un rol în etiolo%ia acestora (@oVer.ei şi apoi încercarea întreruperii tratamentului.area de SN5<.intă o recidivă a simptomelor în termen de F luni de la întreruperea tratamentului.intă simptome recurente sau cronice uşoare. 9ste posibil ca pacien(ii cu mai mult de un episod să necesite tratament pe perioadă nedeterminată (Sheehan şi 5a3. iar numeroase studii au demonstrat efecte secundare minime (Rade et al. Strate%ia actuală pentru pacien(ii cu dia%nostic de prim episod constă în tratarea pacientului timp de " an.ă necesitatea unui tratament de men(inere pe termen lun% pentru /4. 1si!oterapie . Sertralina s. "KK#). "KBK). 5ăspunsul la tratament poate deveni evident în termen de #.Saric et al. reducerea lentă a do. "KK:). în ceea ce priveşte eficacitatea. în timp ce !:C s.intă un răspuns terapeutic ridicat pe parcursul perioadei de între(inere de " an.ă că. în mod indirect. "KK:). 4ână la >:C dintre pacien(i suferă o tulburare de panică severă.enta lucrare demonstrea. "KBG= Schneier et al. chiar şi la do. au subliniat necesitatea începerii tratamentului cu do. venlafa ină.e de ": m%0.e considerabil mai reduse pentru tratamentul depresiei (Eorman et al. "KKA). "KKG= Lepola et al.intă cea mai favorabilă op(iune terapeutică pentru pacien(ii cu /4. 6tili. "KKB). dar pacien(ii care continuă tratamentul cu 3umătate din do. +ceste date sublinia.au vindecat în termen de # ani de la studiul clinic (NoVes et al. cronică. "KKB). tolerabilitatea şi si%uran(ă relativă.a dovedit mai eficientă decât tratamentul placebo (Eorman şi Rol$oM. 7luvo amina este cel mai studiat <S5S şi s. iar A:C pre. comparativ cu +/C. "KKA). <S5S repre. "KK!= den @oer şi Restenber%. 8ove.intă a%orafobie pre.inhibitorilor de recaptare a serotoninei în tratamentul /4 şi.ă poten(ialul citalopramului şi paro etinei în tratamentul /4.i.F săptămâni.a dovedit eficientă în cadrul studiilor. demonstrea. dar efectele secundare de activare în%ri3orătoare. +pro imativ GAC dintre pacien(ii cu /4 care pre. a fost de asemenea su%erată în studiile recente. +parent.ile disponibile su%erea. 8ove. 7luo etina s.ul /4.a ini(ială pre. durata mai îndelun%ată a tratamentului sporeşte răspunsul clinic. 4aro etina a fost recent aprobată pentru acest tratament (Dehrber% et al. 9 istă indicii privind instalarea mai rapidă a eficien(ei <S5S în ca.

4sihoterapia repre. sau chiar normal. Consilierea medicală de ba. e istă o varietate de op(iuni de tratament psiholo%ic aplicabile /4. în vederea modificării tiparelor maladaptive de comportament.ă poate fi la fel de adecvată ca şi terapia co%nitivă sau comportamentală pe termen scurt.au demonstrat eficien(a în reducerea şi0sau eliminarea atacurilor de panică şi a%orafobiei. putând 3uca rolul educa(ional al tratamentelor psiholo%ice tradi(ionale.at pe comunicarea verbală dintre un pacient şi un terapeut. 8iversele tipuri de psihoterapie se concentrea.inte probleme maritale sau familiale şi să considere că sunt dependen(i de medica(ie pentru a func(iona adecvat. +ceasta utili. dar pot fi evita(i stimulii declanşatori. 9 istă numeroase ac(iuni care pot fi întreprinse de persoanele cu tulburări de panică pentru a face fa(ă sentimentelor de an ietate. 4rimul obiectiv psiholo%ic constă în tratarea comportamentului de evitare fobică.socială.ă pe diverse aspecte ale personalită(ii.inte pe parcursul vie(ii un nivel mai ridicat de an ietate şi panică.area acestora . 1revenire /ulburările de panică nu pot fi prevenite. să pre. membrii familiei ar trebui implica(i pentru a a3uta pacien(ii să facă fa(ă afec(iunii. chiar şi ulterior medica(iei şi psihoterapiei.ă atacurile de panică în mod direct. în consecin(ă. +cestea includ& • • • • e erci(ii fi. care vor a3uta la re%ulari. 4e cât posibil.i cu .ată medica(ia în vederea controlării atacurilor spontane de panică. pacien(ii trebuie să fie bine informa(i în le%ătură cu tulburarea de care suferă.intă tratamentul tulburărilor mentale ba. şi pot fi %estionate în mod eficient prin medica(ie şi cu a3utorul psihoterapiei.Ddată utili.ea.area respira(iei odihna. care se poate a%rava în special pe perioadele de e punere la stres. pe propriile vie(i.şi fi pierdut respectul de sine.ă tehnici precum interpretarea. +ceste tratamente implică restructurarea co%nitivă prin modificarea proceselor maladaptive de %ândire şi se dovedesc în %eneral utile în combina(ie cu tehnicile comportamentale. e erci(ii comportamentale. în %eneral prin terapia de e punere (9mmel$amp şi Ressels. ori de câte ori este necesar simplificarea sarcinilor de . astfel încât să se simtă mai stăpâni pe simptome şi.i şi prioriti. aten(ia se îndreaptă către aspectele de natură psiho. 8iverse varia(ii şi combina(ii de abordări ale tratamentului comportamental şi co%nitiv şi. anumite persoane vor continua să pre. 9ste posibil ca pacien(ii să. +bordările co%nitiv comportamentale tratea. asisten(a şi reasi%urarea. +poi. 4entru a combate aceste sentimente.ice periodice practicarea tehnicilor de rela are sau Vo%a şi participarea la cursuri de medita(ie. + treia etapă a tratamentului psiholo%ic constă în e tinderea terapiei co%nitiv comportamentalăe (/CC). Cu toate acestea. "KGA).

o manieră mai descriptivă.ate de pierderea neuronilor care produc dopamină şi noradrenalină din nucleii ba. +pro imativ B:C dintre ca.n ca. 4rincipialul obiectiv al acestei sec(iuni din @rain 9 plorer se va concentra pe %estionarea clinică şi pro%nosticul /4.iu ("B#"). -arshall 1all s. .intă -4. caracteri. se recomandă limitarea utili.ul persoanelor suspecte de -4. %estionarea eficientă şi pro%nosticul favorabil depind de dia%nosticarea diferen(ială corectă a /4. ci este mai similar -4 decât afec(iunile -4. la rândul său. înso(ită de tremor . în anul "B"G. pentru a descrie un ca. /rebuie men(ionat faptul că terminolo%ia par$insonismului nu este consecventă la nivel interna(ional.ă o varietate de sindromuri şi tulburări de etiolo%ii variate care în %eneral pot fi clasificate în trei cate%orii& • • • -aladia 4ar$inson (-4) /ulburările 4ar$inson.a semnelor şi simptomelor de /4.ării termenului de Tmaladie 4ar$insonU la acele ca. Epidemiologie .• • inspira(ii adânci în ca. Charcot a su%erat denumirea de Tmaladia 4ar$insonU.ul iminen(ei unui atac de panică înscrierea într. Cu toate acestea. par$insonism sau maladia 4ar$inson +tipică pot fi utili.4lus.ă /4. care a furni. ca paral-sis a itans.4lus (-4. depinde de identificarea cu e actitate a cau.uri pentru care acest dia%nostic este cel mai probabil.un %rup de suport.elor care stau la ba.a(i ca sinonime ale termenului 4ar$insonism sau.ate clinic prin control motoriu disfunc(ional şi cau. termenii sindrom 4ar$inson.ă pe redoarea şi ri%iditatea musculară.urile de par$insonism se datorea. +ceste descrieri timpurii se concentrea.a referit la sindrom într.ali şi locus coeruleus . Maladia 1arBinson Introducere 4ar$insonismul în%lobea. 8e e emplu. în mod alternativ. care nu repre. Câ(iva ani mai târ.at prima descriere concludentă a sindromului. <n anul "BF:. care.intă tulburări pro%resive de%enerative ale sistemului nervos central.4lus) 4ar$insonism secundar /ulburările de par$insonism repre. şi au fost astfel denumite după Names 4ar$inson.

9ste dificilă stabilirea unui dia%nostic clar al -4N= dia%nosticul implică deseori identificarea unui tipar specific de de%enerare ni%rală sau identificarea -4 asociate maladiei 1untin%ton sau Rilson (7ahn.ă statistici de stare civilă şi. . atin%ând apro imativ AA şi respectiv ">: de ca.n +merica de Nord.eci de ani. "KKG). <nciden(a este aceeaşi în toate (ările care reali. "KKA).::"C pe an). atât prevalen(a. cu o inciden(ă ma imă a -4 la persoanele de şai.ar putea ridica la AC. pe an (7ahn. având în vedere această inciden(ă. "KKG= Schra% et al. dia%nosticarea -4 are loc deseori prin e cluderea altor posibile cau. cu un raport bărba(i.e ale semnelor şi simptomelor pre. cu o inciden(ă de apro imativ AC dintre toate ca. cât şi inciden(a cresc până la vârsta de G: de ani. Constatările fi. Diagnostic -aladia 4ar$inson (-4) pre. . "KKB). e istând numeroase cau. . 8/-4 este de asemenea neobişnuită.Simptomele maladiei 4ar$inson (-4) apar în %eneral la persoanele cu vârsta între #: şi G: de ani.:>C pe an (Clar$e. 5ata de prevalen(ă a -4 în +merica de Nord este de apro imativ "F: de persoane din "::. . "KKG). +cestea includ& • • • impedan(ă di%itală (şi anume tendin(a a alterna rapid mişcările pentru a bloca sau prelua un ritm de tremor ) nemişcarea bra(ului în timpul mersului lipsa semnului @abins$i (şi anume e tensia de%etului mare de la picior şi abduc(ia celorlalte de%ete. prin răspunsul la tratament şi evolu(ia afec(iunii.::: de persoane. iar asimetria neaparentă. în locul refle ului normal de fle are la stimularea plantară).n etapele simptomatice timpurii ale -4. iar în +merica de Nord la apro imativ "C din popula(ia de peste FA de ani (+dams et al.uri (7ahn. "KKA).intă un debut înşelător şi deseori primele simptome nu sunt identificate de persoanele care suferă de -4 sau de medicii acestora. -4 este mai întâlnită la bărba(i decât la femei.ea. în cadrul unei familii.e ale par$insonismului. et al. în ba. 8ebutul -4 anterior vârstei de >: de ani este în %eneral denumit T-4 3uvenilăU (-4N).ice individuale nu sunt specifice -4.femei de !&>.a şanselor de producere.::: de persoane. anumite semne pot fi utile pentru indicarea unei posibile -4. inciden(a s. cu vârste de sub >: de ani (+dams et al.ente. <nciden(a %lobală a -4 în -area @ritanie este estimată la :.urile de -4 (şi anume apro imativ :. . -4N este rară= un studiu a raportat # persoane din !B: cu -4. semnele şi simptomele sunt deseori destul de subtile. >::").n această etapă. iar debutul la vârste între >" şi #: de ani este denumit debut de -4 TtimpuriuU sau Tla tinere(eU (8/-4) (Eome.n consecin(ă. "KKA). iar inciden(a este de apro imativ >: de persoane din "::.

ceea ce conduce la o dia%nosticare incorectă în numeroase ca.ia0a$ine.ate. dar detaliile pot fi %ăsite în lucrările semnate de Lan%ston et al.ia #'F1.Brain Ban# (6L 48S@@) (Litvan et al. "!'"KC dintre persoanele care pre.entau minim două dintre semnele cardinale şi >:'>AC din persoanele cu două din aceste semne fuseseră dia%nosticate patolo%ic cu o altă maladie decât -4. +nterior decesului nu e istă un mar$er biolo%ic specific -4. 6n studiu ini(ial a constatat că numai FK'GAC din persoanele cu -4 confirmată la autopsie pre. cu oca.voltate special pentru a asi%ura o consecven(ă mai ridicată a selectării pacien(ilor în studiile clinice (C+4</0C+4S</) nu este pre.entau simptome care corespundeau cu -4.a confirmat pentru numai B>C. pro%resând lent pe parcursul mai multor ani. 6n al treilea set de criterii care implică anumite evaluări speciali.ia autopsiei dia%nosticul de -4 s. -ai mult decât atât. Confirmarea -4 este posibilă numai la autopsie. 1u%hes şi colaboratorii au constatat că dintre persoanele care pre. cu posibila apari(ie a două sau mai multe din cele patru semne cardinale ale maladiei& • • • • bradi$ine.itivă şi fals. care deseori clasifică dia%nosticul în TposibilU. >::!) şi un set publicat de Eelb et al şi sponsori. >b şi >c. "KK:). Criterii Clinice de Diagnostic +u fost propuse mai multe seturi de criterii clinice pentru definirea -4. şi care au fost de. . sunt subliniate în /abelul " şi /abelele >a. La o e aminare ulterioară.at de Consiliul Consultativ al <nstitutului Na(ional de +fec(iuni Neurolo%ice şi +ccidente Cerebrale.po. "KKF= 5a3put et al.entat aici. 1u%hes et al au e aminat ":: de persoane cu posibilă -4. <nstitutul Na(ional de Sănătate S6+ (Eelb et al.uri ' în special în etapele timpurii ale maladiei.4e măsură ce -4 evoluea.ată clinic de debutul înşelător a simptomelor unilaterale. tehnice. tremor de repaus ri%iditate instabilitate posturală (rară în -4 timpurie).ă în parte variabilită(ii şi subtilită(ii simptomelor în etapa timpurie a maladiei= în special lipsei Tsimptomelor cardinaleU şi faptului că simptomele sunt pre. "KK"). s. devine caracteri. 8ouă din aceste criterii.a constatat că numai FAC dintre pacien(ii autopsia(i pre.ne%ativă a -4 sunt destul de ridicate.ente şi la alte afec(iuni motorii. criteriile de dia%nostic clinic ale .entau toate cele trei semne cardinale au fost dia%nosticate patolo%ic cu altă maladie decât -4 (Rard şi Eibb." /ar#inson0s 1isease 2ociet.ă. 6tili. "KKK. "KK> şi 8efer et al. "KK>). 8ificultă(ile de dia%nosticare a -4 se datorea. "KKK).entau toate cele trei semne cardinale (1u%hes et al. chiar şi printre specialiştii neurolo%i (Litvan et al. TprobabilU sau TevidentU.ând criteriile 6L 48@@. iar ratele de dia%nosticare fals.

. a3un%ând până la B:C la ultima vi. +ceşti investi%atori au constatat că par$insonismul asimetric (tremor sau ri%iditate) şi răspunsul la levodopa (răspuns moderat până la e celent sau dischine.>C. Litvan et al au utili. +tât 49/. >::>). Cu toate acestea. dar specificitatea redusă.ată cu emisie de fotoni. într. dia%nosticarea incorectă de către cel pu(in trei din cei şase evaluatori. 4rintre neurolo%i.ită. inclu.a distinc(ia între cau. 49/ şi S49C/ sunt deosebit de utile în studiile clinice care investi%hea.ă dificultatea dia%nosticării diferen(iale a afec(iunilor de par$insonism în ba.a semnale reduse 49/ şi S49C/. 4e termen lun%.urilor. a ost frecventă (Litvan li al(ii.itroni S49C/ ' tomo%rafie computeri.ele deficien(ei de dopamină.onan(ă ma%netică 49/ ' tomo%rafie cu emisie de po.ită.at şase evaluatori pentru a diferen(ia -4 de demen(a cu corpi LeMV şi au constatat că sensibilitatea mediană la prima vi.entau cele mai importante caracteristici distinctive care su%erau -4. 8eoarece o dia%nosticare po. Specificitatea mediană se ma3ora de la BA. demonstrând în acelaşi timp că preci.ne%ative erau rare.ul aplicării cu aten(ie a unor criterii ri%uroase. Nici 49/ şi nici S49C/ nu pot reali.ent.ită de dia%nosticare a -4 (! ani de la apari(ia simptomelor) se ridica la G!. specialiştii au atins o valoare po. La ambele vi. dia%nosticele fals.ia dia%nosticului clinic se poate perfec(iona până la niveluri respectabile în ca. cât şi S49C/ pot identifica modificări caracteristice -4 chiar din stadiul preclinic al maladiei.Cu toate acestea.a criteriilor clinice.iune a sistemului ni%ral poate cau.' ima%istică prin re. se impune reevaluarea ca. aceste constatări ilustrea. un dia%nostic clar va fi posibil în ma3oritatea ca. . +l(i indici semnificativi constau în tremorul de repaus şi absen(a semnelor piramidale sau oculomotorii. Drice le. dar nici una dintre acestea nu este suficient de convenabilă sau necostisitoare pentru a putea fi utili.FC pentru dia%nosticul clinic al -4 ' demonstrând că acurate(ea dia%nosticului poate fi îmbunătă(ită prin aplicarea strictă a criteriilor bine definite (1u%hes et al.entate de "#! de persoane cu par$insonism.ată în mod u. sensibilitatea pentru dia%nosticul -4 la ambele vi. Investigaţii Clinice de Diagnostic 5ata ridicată de dia%nosticare incorectă a -4 reflectă ine isten(a unui test si%ur pentru această maladie. "KKB).ii induse de levodopa) repre. cu oca.o altă e aminare a caracteristicilor clinice şi patolo%ice pre.ual.itivă se va dovedi deseori imposibilă în stadiile timpurii ale -4 şi în alte afec(iuni care cau.ite. iar e clusiv tehnica cu trasor este insuficientă pentru dia%nosticare.ea.!C.ite era ridicat (K!.ite.ă par$insonismul.ând& • • • <5. de la prima la ultima vi.n pre.ia primei vi. Luate împreună.urilor la intervale periodice.ă noi tratamente. +u fost încercate diverse tehnici ima%istice.FC la K>.!C).itivă de predic(ie de KB.

Cu toate acestea.ul -4) este deseori confundat cu tremorul -4 şi poate fi responsabil pentru numeroase dia%nostice eronate.uri ' constă într.un tremor unilateral de repaus de #'F 1. /idrocefalia cu 1resiune &ormală . pro%no. remor Esenţial Cel mai u.ii spastice bulbare. Cu toate acestea. similare -4. când -4 este rară apari(ia bilaterală tremorul capului şi vocii antecedente familiale lipsa altor caracteristici ale -4 absen(a răspunsului la levodopa reac(ia la alcool răspunsul la beta. răspuns. iar cele mai comune dintre acestea.8eoarece un dia%nostic e act pre. 8iferen(a esen(ială dintre tremorul esen(ial şi tremorul -4 constă în faptul că primul este asociat mişcărilor sau posturilor voluntare şi este absent în repaus.ent în stare de repaus. +ceasta se datorea. timpul şi costurile necesare stabilirii unui dia%nostic e act sunt %arantate. aceste simptome pot fi diferen(iate prin semnele tractului corticospinal şi caracteristicile unei parali.4lus sunt enumerate în /abelul !.ă şi calitatea vie(ii. sunt discutate mai 3os.4lus) şi de afecşiunile care pre.i(ional şi $inetic.blocante sau primidon0%abapentină tremor po. împreună cu alte afec(iuni care complică dia%nosticarea -4.ual (inciden(ă de apro imativ ": ori mai mare decât în ca.intă caracteristici specifice -4. Maladia 1arBinson+1lus şi Diferenţierea Maladiei 1arBinson de alte Maladii 8iferen(ierea -4 de alte maladii este problematică. tremorul esen(ial u.intă implica(ii fundamentale pentru selectarea tratamentului.4lus (-4. Maladia >insFanger -aladia @insMan%er şi alte maladii vasculare subcorticale pot %enera simptome precum ri%iditate şi lentoare.ual semn timpuriu de -4 ' la apro imativ trei sferturi din ca. efortul.ă în principal dificultă(ii diferen(ierii -4 de alte maladii 4ar$inson.. 4rincipalele maladii -4. în timp ce tremorul -4 este pre. +lte caracteristici care pot a3uta la diferen(ierea dintre tremorul esen(ial şi tremorul -4 includ& • • • • • • • • • debutul timpuriu la adul(i.

de unde şi includerea acesteia în maladiile -4.ea. termenii -S+. iar procesul maladiei 4S4 implică formarea plăcii de aterom şi %hemuri neurofibrilare .p (4ar$inson) şi -S+.4lus. 1arali#ia %upranucleară 1rogresivă 4arali. spre deosebire de -4.ii).ie.cerebeloasă.intă un anumit %rad de disfunc(ie autonomă.4lus. şi po. cu instabilitate la mers şi posturală şi bradi$ine.iuni citoplasmice oli%odendro%liale şi este similară celei a -4. 4atolo%ia -S+ este caracteri. în orice combina(ii.c (Cerebelar) sunt utili. 8eoarece ma3oritatea pacien(ilor cu -S+ pre. similară -4. disfunc(ia cerebeloasă şi piramidală.sinucleine în sistemul nervos central.a(i în mod curent= termenii istorici sunt de%enerescen(ă striato.en(a semnelor de disfunc(ie cerebeloasă.c (anterior atrofie olivo.ponto.ea.4lus cu o inciden(ă de apro imativ "0>: comparativ cu cea a -4. E:istă Două $ariante de M%A3 • • -S+. tendin(a de cădere în stadiile timpurii (în -4 apare în stadiile târ. Numeroase ca.i(ii distonice ale %âtului şi umerilor. precum şi dilatarea ventriculară şi presiunea normală a lichidului cerebrospinal la punc(ia lombară.ă ri%iditate. piramidală sau timpurie debut simetric . în creierul persoanelor afectate de -S+ nu sunt identifica(i corpi LeMV.ni%rică). dificultă(i de mers şi tulburări ale sfincterelor.ni%rică şi respectiv atrofie olivo. dar care ulterior nu răspunde la levodopa sau a%oniştii de dopamină -S+. iar inciden(a acesteia este similară celei a 4S4.ată prin inclu. care cau. Atrofie Multisistemică +trofia multisistemică (-S+) este o altă maladie -4. Cu toate acestea. N41 este caracteri. caracteri. trăsături imobile cu privire fi ă.ia supranucleară pro%resivă (4S4) este o maladie -4.p (anterior de%enerescen(ă striato.ată clinic prin triada modificări ale %ândirii.cerebeloasă). cu formarea de corpi de inclu. Caracteristicile clinice care pot a3uta la diferen(ierea -S+ de -4 includ& • • pre. 4ar$insonismul. 4S4 este corelată patolo%iei tau.ponto.ă -S+.uri de 4S4 pot fi deosebite de -4 cu a3utorul semnului cardinal caracteristic de insuficien(ă timpurie a mişcării sacadice descendente.1idrocefalia cu presiune normală (N41) poate fi asociată par$insonismului. 5ate e trem de reduse ale clipitului au fost de asemenea raportate.ată prin tulburări timpurii şi %rave de echilibru.iune alfa. caracteri. insuficien(a ve%etativă. 6nele dintre aceste caracteristici nu pot fi deosebite de cele ale -4.

ul 4S4.intă afec(iuni motorii sen. 4entru un tratament şi o %estionare adecvată. Neuropatolo%ia şi pre. 4ersoanele cu C@8 pre.ia repre. 4acien(ii cu 8L@ pre.ă în %eneral bilateral şi simetric efectele anticoliner%icelor pot fi puternice tremorul.entarea C@8 sunt similare 4S4. .ibilă pe parcursul primului an. cel mai comun şi deseori unicul simptom.n timp ce apro imativ >:'#:C dintre persoanele cu -4 de. în ca. este în %eneral bilateral şi simetric. iar privirea poate fi sau nu afectată.intă un răspuns e celent la levodopa pe parcursul mai multor ani). 8L@ trebuie eliminată anterior stabilirii dia%nosticului de -4. la fel ca şi anomaliile posturale şi tremorul ' toate acestea făcând dificilă diferen(ierea de -4.voltă o demen(ă clinică semnificativă pe parcursul maladiei.n afară de un istoric clinic complet şi terapia curentă. demen(a cu corpi LeMV (8L@) nu devine vi.uale şi par$insonism. Demenţa cu Corpi 4eFG . nediferen(iat clinic de -4. @radi$ine.ă prin func(ii co%nitive fluctuante. puternice halucina(ii vi. 1arBinsonismul indus medicamentos Numeroase medicamente pot induce par$insonismul. Degenerare "anglionară Cortico+>a#ilară 8e%enerarea %an%lionară cortico.ia şi ri%iditatea se pot produce. .ba.ul în care este pre. dar în stadiile timpurii ale C@8 persoanele tind să pre.intă de asemenea o sensibilitate sporită la tratamentul neuroleptic.intă în %eneral primul.inte dificultă(i unilaterale.ul C@8 decât în ca.ilară (C@8) este o afec(iune de tip -4. 8L@ se caracteri.oriale cortical semnificative.• • pro%resia mai rapidă a di. manifestate uneori ca fenomen de Tmembru străinU. dar poate fi permanent la apro imativ ":C dintre persoanele cu par$insonism indus medicamentos. întâlnită la mai pu(in de "C din ca.intă dificultă(i bilaterale.urile de par$insonism. în timp ce persoanele cu 4S4 pre.abilită(ii lipsa răspunsului la terapia dopaminer%ică (deşi >AC dintre persoanele care suferă de -S+ pre. anumite caracteristici ale par$insonismului indus medicamentos pot a3uta la diferen(ierea acestuia de -4& • • • • • debutul este în %eneral acut sau subacut simptomele se instalea. 5i%iditatea este deseori mai problematică în ca. +$ine.4lus rară.ent.ea. dar poate fi şi asimetric şi unilateral în %eneral intră în remisie la retra%erea a%entului de precipitare.

pre. scorurile la e aminarea motorie se reduc cu B' . debutul este atât de insidios. în special prin testul TSecond StepU de evaluare a nivelului de di.1arBinsonism secundar 4rovocarea dia%nosticării -4 estre departe de a fi neînsemnată.n plus.ie şi0sau ri%iditate pe durata evolu(iei naturale. formată din #> de itemi. persoanele cu -4 suferă deseori de afec(iuni comorbide OLe%ătură către sec(iunea Comorbiditate din sec(iunea despre maladia 4ar$insonP.ent cu mul(i ani anterior stabilirii unui dia%nostic clar.iu (Eoet. . fiecare punctat pe o scală de cinci puncte (:'#). Scala permite o evaluare relativ consecventă a stării psihice a unei persoane.e notabile ale par$insonismului secundar sunt enumerate în /abelul #. 6nele persoane cu -4 raportea. Cea mai răspândită asemenea scală de evaluare este Scala 6nificată de 9valuare a -aladiei 4ar$inson (6485S). încât persoanele cu -4 pot rareori men(iona momentul observării primelor simptome. .abilită(ilor care corespunde par$insonismului. cu o deteriorare ulterioară mai lentă (4oeMe şi Rennin%. iar simptomele timpurii pot fi atât de uşoare. Conform studiului privind terapia antio idativă cu 8eprenil şi /ocoferol (8+/+/D4) şi Scala unificată de evaluare a maladiei 4ar$inson (6485S). dispari(ia şi apoi reapari(ia acestora câ(iva ani mai târ. "KKA). pre. pot produce a$ine. deoarece anumite forme de par$insonism secundar nu pot fi diferen(iate clinic de -4.entate în /abelul A. activită(ilor vie(ii cotidiene.i care su%erea. 9 istă numeroase dove. "KKF). precum depresia= utili.abilitate.ă apari(ia primelor simptome pe parcursul perioadelor de stres. Drice detalii privind aceste afec(iuni nu intră în sfera de inciden(ă a acestei discu(ii. încât un dia%nostic clinic nu poate fi stabilit. Câteva cau.clinic şi în primii ani ulteriori apari(iei simptomelor.ă pro%resia rapidă a -4 pe parcursul stadiului sub. +lte persoane cu -4 descriu un istoric al di. %cala de Evaluare a Maladiei 1arBinson 9valuarea cantitativă a -4 prin intermediul tehnicilor de ima%istică este încă imposibil de inclus în practica clinică de rutină şi în evaluările calitative standardi. func(iei motorii şi complica(iilor terapiei.ate ' scalele de evaluare ' rămân metoda optimă de evaluare şi urmărire a evolu(iei persoanelor cu -4. 6485S poate fi completată. 7amiliile persoanelor cu -4 îşi amintesc deseori modificări motorii şi psihice subtile care precedă cu câ(iva ani dia%nosticarea. D seri de alte afec(iuni de%enerative. Evoluţie 8e%enerarea neuronală în maladia 4ar$inson (48) poate începe cu mul(i ani anterior manifestării simptomelor clinice. şi al(ii.area scalelor specifice acestor afec(iuni va fi deseori adecvată pe parcursul %estionării -4.n consecin(ă.

clinice a -4.ultate mai bune. >::").a o di. Cu toate acestea.ima de limitare a sinte.entate sub forma unei dia%rame în 7i%ura ".l ca simptom ini(ial. pierderea pro%resivă de neuroni pi%mentati care supravie(uiesc din substantia ni%ra copleşeşte toate mecanismele de compensare (şi tratamentele) şi este înso(ită de o di. Caracteristicile distinctive ale %rupului cu tremor includ& • • • • un istoric familial privind tremorul debutul la vârste mai mici deteriorare func(ională mai redusă men(inerea stării psihice.ate pe simptome& unul dominat de instabilitate posturală şi dificultă(i de mers. până la moartea neuronului (Clar$e.ă o rată similară a declinului. iar turnover.a. -4 cau. pe măsură ce -4 pro%resea. iar al doilea caracteri. Studiile ima%istice su%erea. nu e istă un consens privind definirea Ttremorului dominantU. şi la #>C dintre persoanele care supravie(uiau termen de "A ani (7ahn.intă -4 cu tremor dominant au re. numeroase studii men(ionându.at de tremor (Nan$ovic şi al(ii. 9 istă o constatare consecventă conform căreia persoanele cu -4 care pre.in hidro ila. se şi rasă era de ! ori superioară fa(ă de cea a popula(iei neafectate. este supra.ei. "KKA)= rata mortalită(ii a3ustată în func(ie de vârstă.ul îmbătrânirii TnormaleU a creierului. Cu toate acestea.abilitate sporită. "KK:). en.abilită(i sunt pre. 4ro%resia -4 nu este uniformă şi s.e primată de >'! ori. cu o rată anuală a pierderii de mar$eri striatum de apro imativ ":C ' de ": ori mai ridicată decât în ca. 5aporturile dintre pro%resia bolii. simptome şi di.abilitate severă la "FC dintre persoanele cu -4 în termen de A ani de la debut. tiro.ul dopaminei se ma3orea.ă. acu. +cest mecanism de compensare continuă în primii ani ai etapei clinice. +nterior introducerii levodopei.au su%erat două sub. la !GC pe parcursul următorilor A ani.ă de !'# ori.%rupuri ba.KC pe an la persoanele cu -4 care au fost netratate (Erupul de Studiu al maladiei 4ar$inson. "KBK). 4e parcursul etapei sub.a principală sau pur şi simplu ca .

numai AC şi !:C dintre persoane pre. .ea. nu diferea de cea a persoanelor cu debut târ.ând oscila(ii ale răspunsului şi dischine.en(a demen(ei= cu toate acestea.e reduse de levodopa. eforturile de definire a acestora. 8impotrivă.au constatat tulburări co%nitive la numai "KC dintre persoanele cu 8/-4.ă pe pre. cel mai probabil. cu pre. de asemenea.ul 8/-4. s.entat fluctua(ii asociate levodopei şi dischine. estimările privind procentul de pacien(i cu demen(ă varia.au bucurat de succes. dar to(i pacien(ii au pre.n timp ce persoanele mai tinere cu -4 pre.a fenomenolo%iei şi pro%nosticului. dar acestea au fost semnificative la "!C dintre persoanele sub F: de ani şi la #!C dintre persoanele de peste F: de ani. cu diferen(e datorate în principal diferen(elor semnificative de vârstă ale pacien(ilor. D altă clasificare propusă a -4 (1elV et al. 8-4/ se caracteri. Schra% et al au observat.entat valori predictive modeste.ă că demen(a este în principal asociată cu vârsta.entau căderi şi respectiv imobili. #: de ani) pre. 8eşi persoanele cu -4 au rămas tinere din punct de vedere cronolo%ic şi biolo%ic. în timp ce se ul feminin şi un istoric familial po.ă de di. 2ârsta a fost cel mai important factor pentru de. printr.ile ob(inute de la persoanele cu 8/-4 su%erea.ea. s. 8/-4 şi 8-4/ repre. faptul că mortalitatea în rândul persoanelor cu 8/-4. în %eneral func(ia intelectuală şi refle ele posturale s. "KKB). împreună cu apari(ia timpurie a efectelor secundare motorii. Cu toate acestea.voltarea demen(ei.ă considerabil. 8ove. în timp ce instabilitatea posturală şi dificultă(ile de mers sunt mai prevalente la pacien(ii cu 8/-4.ie predominant în ca.sin%ura cau.o prevalen(ă ridicată a fenomenului distonic.ie redusă. "KKA) se ba.entau complica(ii timpurii şi frecvente ale tratamentului. ": persoane cu debut 3uvenil al -4 (debut la vârste de sub >" de ani) pre.intă una şi aceeaşi maladie.entau un risc de mortalitate de trei ori mai ridicat decât alte persoane cu -4. Se pare că. persoanele cu -4 cu dificultă(i predominant posturale şi de mers tind să pre. deşi mai ridicată la persoanele cu -4. et al.ii (Schra% et al.are.intă aparent o rată mai redusă de pro%resie. de asemenea.n timp ce e istă în mod aparent diferen(e fenomenolo%ice între 8/-4 şi 8-4/. de la ":C la #"C. 4acien(ii pre. dar sunt mai afectate de fluctua(iile motorii decât persoanele mai în vârstă. . . -4 netratată conduce la imobilitate şi . inclu.ă. .ntr.inte un pro%nostic mai pu(in favorabil.itiv privind par$insonismul au pre. în mod cate%oric nu s.un studiu de cohortă de amploare (nQ"#K).intă un răspuns semnificativ la do.n ba. cu ri%iditate sau a$ine.ii (Eome. asociată atât maladiei cât şi tratamentului. D serie de rapoarte au su%erat un pro%nostic relativ beni%n pentru 8/-4 şi diferen(e fa(ă de 8-4/.entarea ini(ială de simptome de ri%iditate şi bradi$ine.abilitate.iu al -4 (8-4/= debut după vârsta de F: de ani).a su%erat că persoanele cu un debut timpuriu al -4 (8/-4= debut la vârsta de >" .intă o formă variantă a -4. "KKG). Schra% et al au observat că în urma unei durate mediane de "B ani a maladiei.au men(inut bine pe parcursul mai multor ani= în timp ce persoanele cu 8-4/ pre. 8upă o durată a maladiei de ma imum ": ani.

Cu toate acestea.4lus. Dri%inea. punte . compo.n ciuda acestui fapt. Cu toate acestea. -icroscopic.simptomatice (-4) este necunoscută. care este deseori un semn timpuriu. .otopilor şi e perti. în func(ie de tipul maladiei -4. şi poate fi men(inut o anumită perioadă de timp. dublate de ale%erea corespun. iar pierderea proceselor din substantia ni%ra în diverse structuri cerebrale.dependen(ă aproape completă. 8eteriorarea neurolo%ică în -4 şi -4. este pre.4lus poate fi observată numai post. .4lus cu parali. pot identifica activitatea dopaminer%ică în striatum in vivo şi pot reali. dar estimările e trapolate din studiile ima%istice cerebrale su%erea.a distinc(ia dintre maladiile -4 şi -4. deseori dublate de simptome rare sau necunoscute pentru -4.itroni (49/). -odificările patolo%ice în -4 implică pierderea pro%resivă a neuronilor dopaminer%ici din substantia ni%ra şi ale proceselor acestora de proiectare în striatum. în timp ce în -4. embolismului pulmonar sau complica(iilor similare aferente imobilită(ii prelun%ite.i(ia şi implica(iile e acte ale corpilor LeMV rămân nesi%ure. corpii LeMV ocupă celulele. tehnolo%ia şi e perti.ătoare a i.mortem.mortem a celulelor substantia ni%ra la persoanele cu -4 de. Cu toate acestea.ă între !'A ani.4lus cu atrofie sistemică multiplă. tremorul .ie sistemică pro%resivă apro imativ o treime dintre persoane răspund incomplet la levodopa. Etiologie 1atologie 8urata maladiei 4ar$inson pre.4lus (-4. se produc de asemenea. precum putamen. ri%ide. 8ecesul se produce ca urmare a pneumoniei de aspira(ie.ent numai în GAC din ca. -4 cu tremor dominant poate fi detectată anterior formelor a$inetice.4lus.ă. trunchiul cerebral şi altele.4lus produc simptome de par$insonism. de. celulele din striatum sunt de asemenea afectate. iar răspunsul deosebit de variat şi în %eneral slab la levodopa şi a%oniştii de dopamină poate fi utili. 9 aminarea post. în -4. Celulele din striatum nu se pierd sau deteriorea.văluie corpi LeMV in citoplasma ma3orită(ii celulelor moarte. dar este cunoscut faptul că aceştia con(in o .4lus). -a3oritatea persoanelor cu -4 care suferă de -4 confirmat patolo%ic răspund de la moderat la e celent la levodopa pe durata vie(ii. +ceste tulburări pot fi diferen(iate de -4 şi unele de celelalte la autopsie.a sunt costisitoare şi nu sunt încă disponibile pe scară lar%ă.uri şi poate fi trecător.at în vederea distin%erii acestora de -4 pe parcursul vie(ii.ată cu emisie de fotoni (S49C/) şi tomo%rafia cu emisie de po.voltările tehnolo%ice în tomo%rafia computeri.n maladiile 4ar$inson. caudat. procesele din putamen fiind mai afectate decât cele din nucleul caudat. răspunsul la levodopa poate fi ini(ial crescut.a interpretativă. -aladiile -4.

dar cau. deoarece locali. şi di. "KKB).ată de e punerea acută sau cronică la anumi(i factori de stres comuni.a -4 nu este. Cu toate acestea.i%otici au demonstrat o similaritate mai ridicată a disfunc(iei sub.entau un istoric de -4 la rudele de %radul întâi (Schra% et al. sunt predominante în re%iunile ventrală ale substantia ni%ra. dar suferinde de -4.ând& • • • • -4 repre. de >'! ori mai ridicat decât normal la rudele de %radul întâi ale bolnavilor de -4 (Easser. care pot ac(iona direct sau prin inducerea proceselor destructive endo%ene.e ale par$insonismului sunt bine stabilite.inte pur şi simplu o accelerare a îmbătrânirii normale. 9 istă de asemenea diferen(e privind tiparul pierderii neuronale între creierul normal îmbătrânit şi creierul persoanelor cu -4& pierderile în acest din urmă ca. .ar permite probabil să atin%em o cunoaştere comprehensivă a -4. a se vedea /abelul # . deşi este indiscutabilă sporirea riscului -4 odată cu înaintarea în vârstă.ele privind cau.a care stă la ba. iar în primul ca.i(ia %enetică repre.intă o formă accelerată de îmbătrânire predispo.i%otici (4iccini et al. "KK#). s. dar încă neidentifica(i.n plus.mortem şi sunt uneori identifica(i şi în creierul persoanelor fără -4 aparentă.n consecin(ă.clinice în substantia ni%ra la %emenii mono. s. este pu(in probabil ca -4 să repre.i convin%ătoare privind riscul %enetic de -4. Mmbătrânirea Accelerată Corpii LeMV din substantia ni%ra sunt caracteristici pentru creierul cu -4 post.ată de e punerea creierului la anumite to ine -4 este cau.a su%erat că persoanele cu -4 se confruntă cu un proces de îmbătrânire accelerat (+dams et al. D în(ele%ere amănun(ită a corpilor LeMV ne.a pierderii neuronale diferă între creierul normal îmbătrânit şi creierul persoanelor cu -4. sunt predominante în re%iunile dorsale ale substantia ni%ra (Eibb şi Lees. Schra% et al au observat că 3umătate din cele ": persoane cu -4 cu debut 3uvenil investi%ate pre.a constatat o pierdere de apro imativ BAC.a -4 e istă. "KKG). .proteină structurală de alfa.intă -4. "enetică 9 istă dove.sinucleină şi ubi`uitină. . în timp ce la persoanele de aceeaşi vârstă. 1atogene#ă 6nele cau.intă un risc ma3or pentru -4 -4 este cau. inclu. pierderea a apro imativ A:C din celulele pi%mentate din substantia ni%ra a fost observată în creierul persoanelor de B: de ani dar care nu pre. <pote. Studiile 49/ referitoare la %emenii mono. "KKK). "KKB).area şi vite.

9 punerea la această to ină %enerea. dar marea ma3oritate a ca.at în S6+. ci %lobus pallidus.boi mondial. +lte to ine care pot produce par$insonismul sunt enumerate în /abelul #. 8atele din <slanda su%erea. cele cu subtipul 4+5L<Nb demonstrea.pi%menta(i. +ceastă to ină este utili.ultat din o idarea monoamin. în timp ce alte forme de -4 %enetică pot fi mai pu(in promi(ătoare.mortem a creierului cu -4 a eviden(iat trei schimbări ma3ore în substantia ni%ra& • • • dovada stresului o idativ şi epui. reali.urilor rămân idiopatice (7unda(ia Na(ională 4ar$inson. care. Mecanisme Endogene 9 aminarea post. dar atin%erea acestui obiectiv pare îndepărtată.enta un puternic factor mono%enic= dintre aceste persoane.ul veteranilor din al doilea ră.area %lutationului redus Nivele mari de fier total cu tamponarea redusă a feritinei 8eficien(a < a comple ului mitocondrial Ipote#a %tresului <:idativ Stresul o idativ urmea. aceste to ine nu afectea. indică un risc de apro imativ A:C referitor la o cau.intă un risc ridicat de -4. este deosebit de to ic pentru neuronii melanin. Cea mai recentă to ină le%ată de pato%ene. ca şi -44b.a -4 este rotenonul.ă că riscul -4 la fra(ii0surorile unei persoane cu -4 poate fi de F ori mai ridicat decât normal la vârsta de F: de ani şi de "> ori mai ridicat decât normal la vârsta de G: de ani.ă o evolu(ie în special beni%nă.ă substantia ni%ra. produce moartea neuronală în substantia ni%ra. +u fost de asemenea identificate muta(ii %enetice specifice la anumite rude.o ida. >::>). care pre. precum cei din substantia ni%ra. 4ersoanele cu 8/-4 pot pre.ei. Continuarea investi%a(iei intensive a %eneticii -4 poate identifica rădăcinile acesteia şi un mi3loc de controlare sau prevenire a pro%resiei acesteia. Cu toate acestea.ă %enetică a debutului timpuriu al -4 (8/-4).i îndepărta. spre deosebire de e punerea la -44b. un metabolit al -4/4 re.ă o formă de -4 care este practic imposibil de diferen(iat simptomatic. 4rincipalii radicali liberi sunt& • 5adicalul anionului supero idic . o:ine -44b ion.ă atunci când produc(ia de radicali liberi depăeeete capacitatea corpului de a.@.Studiul lar% privind %emenii în ca.ată pe primate pentru a crea un model e act al -4 idiopatice la om. corpii LeMV caracteristici -4 idiopatice fiind ine isten(i. dar care diferă din punct de vedere histolo%ic.

pero id de hidro%en ei radicali liberi care sunt de obicei îndepărta(i de vitamina 9 ei perio ida. Conceptul că radicalii liberi pot promova apopto.otic chinina. reac(ia sa cu metalele precum cuprul ei fierul %enerea. .a ei pero ida.a a fost demonstrat prin e punerea culturilor de celule neuronale la condi(iile specifice sindroamelor 48 ei +l.n timp ce acest mecanism este în afara sferei acestei discu(ii. fier. o i%en ei apă de către en.ei supero idice fra%mente de beta.a stresului o idativ nu au fost %ăsite în practică.i(ie (de e emplu.i care spri3ină ideea că stresul o idativ poate sta la ba. 9ste de re(inut că o idarea dopaminei poate %enera chinine. Comorbiditate ulburări Comportamentale şi 1si!ice .a supero idică. . precum& • • • • • deficitul de %lutation inhibi(ia cronică a dismuta.a de %lutation. Creierul este foarte vulnerabil la stresul o idativ.• • • • 4ero idul de hidro%en 5adical hidro i D id a.ulte din ipote. 9ste aparent foarte probabil că 48 are o ba. Caracteristicile de%enerării neuronale care ar trebui să re. deei acest lucru nu s.a demonstrat in vivo.ile care indică contrariului nu sunt fără importan(ă. catala.i ischemia dopamina.ă. 7actorii includ& • • • • • nevoia mare de ener%ie a creierului consumul mare de o iden al creierului bo%ă(ia în acidi %raei polinesatura(i valori ridicate ale metalelor de tran. este posibil ca tratamentul cu levodopa să crească stresul o idativ în creier. .n timp ce pero idul de hidro%en nu este foarte reactiv.n timp ce e istă numeroase dove.amiloi.ime precum dismuta.a de %luatation.ă radicali de hidro il foarte to ici care pot deteriora aproape orice moleculă biolo%ică. Supero idul este redus la pero id de hidro%en. dove.a procesului patolo%ic în 48.heimer (+8) care implică moartea neuronală prin apopto. cupru) bariere relativ reduse împotriva antio idan(ilor.ă multifactorială care include mai mul(i factori de risc identifica(i pe lân%ă al(ii care nu sunt cunoscu(i încă.

intă demen(ă decât în ca.ia. de cele care pot fi contracarate prin medica(ie anti. 4ersoanele cu demen(ă asociată -4 pre.+ceste probleme pot fi cel pu(in la fel de supărătoare ca şi simptomele motorii ale maladiei 4ar$inson (-4) şi se pot datora tratamentului sau pot fi secundare -4 sau o afec(iune comorbidă. La dia%nosticul diferen(ial al sindroamelor de demen(ă. fără sedare (<S5S) pot fi mai adecva(i pentru pacien(ii cu o depresie de tip aner%ie= unele antidepresive triciclice pot fi periculoase în suprado. starea lor se a%ravea. Demenţa 8emen(a asociată cu -4 poate afecta > din A persoane cu -4. . farmacodinamică şi farmacolo%ică a medica(iei şi poten(ialele interac(iuni dintre medicamente. Noii inhibitori de recaptare selectivă a serotoninei. par$insoniană. #:'F:C dintre persoanele cu -4 pre. 9 istă numeroşi <S5S eficien(i disponibili pentru persoanele cu -4. 8eşi şi demen(a asociată -4 şi maladia +l.ată la persoanele cu -4 datorită riscului de sindrom neuroleptic mali%n secundar blocadei receptorilor de dopamină.ate cu aten(ie. dove. la fel ca în ca.ă.entând simptome de depresie. concentrare slabă. 8e aceea. deşi demen(a este rară la -4 cu debut timpuriu (8/-4). iar efectele anticoliner%ice şi cardiovasculare ale acestora pot fi deosebit de supărătoare pentru persoanele vârstnice cu -4.ile sunt nesemnificative privind riscul %enerat de <S5S la pacien(ii cu -4. .ia.ul oricărei prescrieri concomitente vor trebui anali.ele reversibile precum şi alte patolo%ii decât -4 şi -+. -a3oritatea depresiilor sunt asociate perioadelor de ToprireU şi se ameliorea.ul în care este permanentă. lipsa ini(iativei şi răspunsul lent.intă deseori un pro%nostic ne%ativ. Depresia 8epresia este prevalentă în -4.ă mai rapid şi răspund mai pu(in bine la levodopa. apra ia şi a%no. este important să distin%em simptome ale func(iilor cerebrale superioare cau. 8e asemenea. suferind în acelaşi timp efecte secundare mai accentuate.n ciuda unor rapoartări privind aparenta e acerbare a simptomelor -4. este important să e cludem cau.ei %eneratoare. 8isfunc(ia lobului frontal care răspunde la levodopa este frecventă şi nu repre. Cu toate acestea. Eestionarea eficientă a acestor probleme asociate depinde de identificarea adecvată a cau. activitatea farmacocinetică.heimer (-+) implică pierderea memoriei. la demen(a asociată -4 acestea sunt mai proeminente decât deficitele co%nitive clasice în -+ ' afa. 4ersoanele cu -4 care suferă de depresie răspund în %eneral la fel de bine la terapia conven(ională cu antidepresive ca şi persoanele care nu suferă de -4. +mo apina nu trebuie utili.ate de lipsa dopaminei.ă cu o %estionare mai eficientă a -4. este important ca dia%nosticul să fie corect.

1alucina(iile şi psiho.ilnice ridicate de levodopa şi ma3oritatea altor medicamente anti.urile refractare. în ciuda posibilei e acerbări a simptomelor motorii ale -4. poate fi utilă modificarea do. . un sedativ cu ac(iune de scurtă durată. ratament . pot fi benefice.ilei. Clo. trebuie evitate stimulentele mai puternice. /alucinaţii şi psi!o#e 8o. care să îi poată stopa evolu(ia atunci când apar manifestări clinice sau care să poată . încă nu e istă un tratament care să poată preveni debutul maladiei 4ar$inson (-4).-4 sunt asociate unui risc mai crescut de halucina(ii. acord în acelaşi timp o importan(ă e%ală controlului optim al simptomelor -4.n timp ce somnul fra%mentat este aparent corelat cu -4..a de levodopa şi se va renun(a la administrarea concomitentă de anticoliner%ice.n ca. ulburări ale somnului Somnul fra%mentat este frecvent şi apare deseori de la începutul -4.ul în care demen(a asociată -4 este considerată probabilă. pentru a observa dacă acestea sunt responsabile. 4ersoanele în vârstă cu -4 care suferă şi de demen(ă şi persoanele cu -4 cu un istoric de probleme psihice sunt în special e puse riscului de psiho. amantadina sau a inhibitorilor de dopamină.n func(ie de problema particulară.ultate slabe şi ' pe cât posibil ' cau.a %eneratoare va trebui identificată.au dovedit eficien(i pentru tratamentul demen(ei la unele persoane cu -4.are atentă pentru evitarea posibilelor discra.ele . 4e cât posibil. Se va reduce do. 8e e emplu. coşmarurile şi visele intense sunt aparent mai mult le%ate de medica(ie şi pot preceda halucina(iile.ultate po. .n ca. în timp ce antipsihoticele tipice vor e acerba simptomele motorii ale -4.itive. administrat noaptea. modificări ale ciclului somn0ve%he şi somnolen(ă pe timpul . precum cafeaua.n ciuda cercetărilor intensive.ii san%uine fatale şi reac(iilor cardiace. <nhibitorii de colinestera.a3ului sau tipului de medica(ie. Combina(iile de medicamente sporesc riscul de apari(iei a psiho.elor. +lte probleme includ coşmarurile sau visele intense. deşi prima necesită o monitori.ă s.ele sunt asociate unor re. sele%iline. .a minimă de levodopa. un antipsihotic atipic se poate dovedi eficient. sau un stimulent uşor.apina şi `uetiapina au fost testate cu re.ă. persoana cu -4 nu va trebui e pusă la anticoliner%ice sau medicamente cu efecte secundare anticoliner%ice= se va men(ine do.

ând vârsta şi munca. în ca. la nivel %lobal. este la fel de important ca pacientul să fie activ implicat în luarea deci.a(i şi în ce etapă a maladiei dacă şi când se impun proceduri radicale.n consecin(ă.au bucurat de un anumit succes în ultimii ani. iar terapeutul va decide furni. obiectivele tratamentului sunt ' pe cât posibil 'limitarea impactului simptomelor motorii ale -4 şi evitarea complica(iilor tratamentului cronic simptomatic. .i /abelul F) tratamentul farmacolo%ic şi.i /abelul G).n consecin(ă. . 6n studiu recent privind %estionarea -4 (Eoet. a%entul ideal de stopare sau inversare a procesului de%enerativ al -4 rămâne necunoscut.ionale cheie= în special& • • • momentul când ar trebui ini(iată %estionarea activă ce a%en(i trebuie utili. .ic. inclu.inversa procesul de%enerativ.ie terapeutică ce va fi adoptată pe parcursul %estionării unui pacient cu -4. care va trebui să în(elea%ă importan(a evaluării efectelor tratamentului şi -4.voltarea încrederii şi raportului efectiv cu pacientul. . >::>) nu a identificat dove. . . separat de %radul de nesi%uran(ă al dia%nosticului şi pro%nosticului pe termen lun%.n timp ce %estionarea -4 s.motorii şi comorbidită(ii -4 suportul fi. principalul obiectiv terapeutic constă în men(inerea. a calită(ii vie(ii persoanelor suferinde de -4.iile terapeutice cheie.n consecin(ă. pe cât posibil.area informa(iilor sau surselor de informa(ii necesare.urile refractare.i concludente privind proprietă(ile neuroprotective ale nici unui tratament actual (ve. 9ducarea pacientului se va dovedi critică. et al. 8eşi cercetările privind e tinderea eficien(ei şi limitarea sau abolirea consecin(elor adverse ale tratamentului cronic s. psiholo%ic şi social pentru victimele -4 şi în%ri3itorii acestora. +tin%erea acestor obiective implică o ac(iune de echilibrare. pentru a atin%e cele mai bune re. aceasta rămâne ancorată în& • • • • tratamentul farmacolo%ic al simptomelor -4 (ve. Iniţierea ratamentului Activ <ni(ierea tratamentului activ este la fel de critică precum orice altă deci.a modificat în ultimii ani. Cu toate acestea. cu anumite puncte deci. eforturile de cercetare par să întrevadă posibilită(i promi(ătoare în viitorul apropiat. .n această etapă.iilor şi să în(elea%ă atuurile şi minusurile. prima prioritate constă în de. <ni(ierea sau neini(ierea tratamentului activ va depinde de circumstan(ele individuale ale pacientului.n mana%ementul clinic al -4 este vital ca persoana cu -4 şi în%ri3itorul acesteia să fie activ implica(i în toate deci.ultate. tratamentul chirur%ical al complica(iilor tratamentelor simptomatice tratament farmacolo%ic al complica(iilor non. cât şi pe parcursul tratamentului.

a periferică. este un pro.a3 susceptibil de non.n mod inevitabil.K: minute.i 7i%ura >).ate.3 2epre#entarea diagramatică a metaboli#ării levodopa la nivelul sistemului nervos central şi periferic 9 istă trei abordări principale privind încercarea de a e%ali.ă.area unei formulările cu eliberare controlată de levodopa.e mai reduse.ă că tratamentul ar fi benefic anterior unui anumit impact al simptomelor asupra func(ionării şi calită(ii vie(ii unei persoane cu -4. +ceastă abordare poate re. dar ulterior penetrării barierei hematoencefalice (@@@) este metaboli. care inhibă dopa decarbo ila. ratament 9armacologic Levodopa. 9ste. cu e cep(ia ca.ilnică se ma3orea.a TcumulărileU inerente do.ia evolu(ia -4. 6tili.are la primul pasa3).iolo%ice de dopamină în striatum. reducând în mod semnificativ cantitatea de levodopa disponibilă pentru sistemul nervos central (ve.a estimat că numai "C trece efectiv prin @@@ pentru a a3un%e la striatum. 3. . totuşi.i contrare. precum bensera. este dificilă asi%urarea unei furni. . levodopa se administrea. inhibarea uneia dintre căile de metaboli.ă.ului în care do.ate de studiile clinice. -4 va începe să afecte. divi.a .ă împreună cu un inhibitor periferic de decarbo ila.ide sau carbidopa.i cu lan(uri ramficate în formă de L şi aromatice unde este în ma3oritate decarbo ilată la periferie ' rămânând o cantitate deosebit de redusă care va a3un%e în circula(ia cerebrală. 8eşi se su%erea. <n absen(a unor dove.ată în dopamină. iar tratamentul simptomatic va deveni necesar.ări relativ constante şi fi.ării repetate de levodopa& 1.e @@@.i convin%ătoare conform cărora tratamentul timpuriu cu medicamente ar întâr. Levodopa trece prin peretele intestinal prin sistemul transportor de amino aci.i su%erea. Nu e istă dove. este mai importantă luarea în considera(ie a vârstei fi.area unor do.e func(ionarea. S.uită periodic.dro%= care este în sine inactiv. .ă deseori distinc(ii pe %rupe de vârstă. terapeutice.are ' periferic sau central. dar revi. de3a metaboli.ulta în do.iolo%ice şi nu a vârstei cronolo%ice a pacien(ilor. 8atorată unui timp de în3umătă(ire foarte scurt de F:.complian(ă.ată la periferie (metaboli. 2.ile furni.n consecin(ă.e sub. iar prea pu(ine dove. se consideră că este de preferat ca -4 timpurie să fie netratată. permi(ând astfel unei cantită(i mai ridicate de levodopa să a3un%ă şi să traverse. şi un re%im de do.Eestionarea persoanelor depinde deseori în principal de 3udecata clinică şi nu de dove. 6tili. 9igura . care rămâne punctul principal al %estionării -4 pe termen lun%.

ată la periferie (metaboli.ii. si%ură şi eficientă şi ar trebui avute serios în vedere ca terapie de elec(ie. 8upă levodopa.ul în care tremorul este predominant) inhibitori CD-/. evitând astfel orice necesitate de conversie sau stocare metabolică.8eşi un inhibitor de decarbo ila. pacien(ii cu debut timpuriu al -4 (8/-4). supuşi în special riscului de fluctua(ii ale răspunsului (K"C după A ani. . to(i pacien(ii sunt e puşi riscului de complica(ii pe termen lun%. .ent sunt disponibili şase a%onişti& • • • • • • bromocriptina caber%olina lisurida per%olida pramipe ol ropinirol.ă a3ută la introducerea levodopa în circula(ie. 8ove. /ratamentul pacien(ilor tineri nu trebuie ini(iat cu levodopa. "::C după ": ani). aceştia repre. în timp ce numai !C au de. "KKK).o compara(ie pe ! ani dintre ropinirol şi bromocriptină (Lorc.D.at perioada studiului e clusiv cu a%onistul. 8eşi levodopa rămâne cel mai eficient tratament pentru %estionarea simptomelor motorii ale -4. în oricare din %rupuri.n pre.ă cele mai concludente dove.ei (CD-/) (ve.i 7i%ura >).@ (-+D.ă că monoterapia cu a%onişti dopaminici în etapele timpurii ale -4 este practică.are la primul pasa3) prin calea catecol.ntr. ar trebui să înceapă cu un a%onist dopaminic.ă în mod direct asupra receptorilor dopaminei în striatum.n consecin(ă. puncta3ele -otorii şi de +ctivită(i Xilnice au fost superioare la %rupul tratat cu ropinirol.o ida. .urilor.i /abelul G).ile ob(inute din studiul desfăşurt pentru cel mai nou dintre acestea.ea. furni. ropinirol.voltat dis$ine. şi cu alte posibilită(i observate mai mult sau mai pu(in în ordinea preferin(ei (ve.Vn et al.intă cel mai eficient tratament pentru -4 şi sunt probabil prefera(i ca tratament ini(ial în ma3oritatea ca. o mare parte a acesteia este metaboli. +ceste studii demonstrea. Agoniştii dopaminici +%oniştii dopaminici ac(ionea. metiltransfera.i in favoarea a%oniştilor dopaminici ca terapie de primă linie la persoanele cu -4.ă.@) amantidină anticoliner%ice (în ca. +l(i a%en(i pentru tratamentul -4 includ& • • • • • +%onişti dopaminici inhibitori de monoamin. . F:C şi respectiv AAC dintre pacien(i au finali. La finele studiului.

In!ibitorii de monoamin++o:ida#ă+> +ceste medicamente îmbunătă(esc administrarea de dopamină prin inhibarea activită(ii acestei căi metabolice.ate do. mecanismul de ac(iune anti. +r trebui utili.ării reduse de .iile. pentru a trata Tadormirea bruscăU. Anticolinergice -4 %enerea. reducând do.i care su%erea. 8o.au dovedit de asemenea utili ca terapie ad3uvantă în stadiul avansat al -4.intă în %eneral un timp de în3umătă(ire de #'A ori mai îndelun%at decât levodopa= aceasta poate %enera o stimulare mai pu(in variabilă a receptorilor striatali. iar rapoartele su%erea. trebuie men(ionat că apomorfina administrată subcutanat sau prin perfu.e hipertensive (Tefectul brân. ma3orând timpul Tde ve%heU şi reducând dis$ine.@ sunt utili ca ad3uvan(i la levodopa deoarece pot inhiba eficient metabolismul periferic e tensiv al levodopa. permi(ând astfel men(inerea efectelor terapeutice cu do.i.a stabilit până în pre.are poate fi utili.a necesară de levodopa. dar poate atenua toate caracteristicile esen(iale şi poate reduce dis$ine. această afirma(ie nu a fost confimată din punct de vedere clinic. 9fectul este modest.e reduse de levodopa şi un a%onist dopaminic poate sau nu să amâne debutul complica(iilor de tratament. . cel mai studiat şi frecvent folosit este sele%ilina.area de sele%ilină ca monoterapie este' ca şi amantadina ' limitată la pacien(ii tineri cu debut timpuriu şi fără simptome de invaliditate. amantadina sin%ură poate atenua simptomele şi este considerată utilă ca ad3uvant la levodopa în maladia avansată.e normale de A'": m%0.ent dacă terapia combinată cu do.protector. +%oniştii dopaminici s. de preferat administrate diminea(a.intă proprietă(i anticoliner%ice cunoscute .echilibru acetilcolină'dopamină în striatum ca urmare a furni. +pomorfina nu este recomandată pentru terapia ini(ială. . şi poate bloca receptorii N-8+.+vanta3ul a%oniştilor dopaminici poate deriva din profilul $inetic ala cestora.ă că poate elibera dopamină din neuronii centrali.+ poate conduce la interac(iuni cu dieta şi la cri.e reduse de levodopa. La persoanele cu simptome uşoare de -4.ă un de. Amantadina <ndicat şi ca antiviral.n consecin(ă. utili.ă faptul că sele%ilina poate avea un efect neuro.ia recaptarea dopaminei de către celulele neuronale. deşi pre.n cele din urmă.i) trebuie evitate deoarece inhibi(ia de -+D. în special în stadiul avansat al maladiei. <nhibitorii -+D.ele ridicate (h!: m%0.iile.-4 al amantadinei este necunoscut. pentru a evita tulburările de somn.ată. care pre. 8in această clasă de medicamente. 8eşi e istă dove. Nu s. întâr.eiU).

ări de A ani. 9luctuaţii ale răspunsului . se impune o evaluare periodică pentru optimi. Tpierderea efectuluiU şi fluctua(iile Ton. Cu toate acestea.intă nici un efect când sunt administra(i în monoterapie şi ar trebui utili.offU hipotensiune ortostatică probleme %astrointestinale dis$ine.ate în %eneral anterior administrării de levodopa) pot reface într. <nhibitorii CD-/ nu pre.intă răspunsuri variabile la terapia cu anticoliner%ice. comparativ cu formularea standard (Loller şi al(ii.area terapiei. In!ibitorii de catecol+<+metiltransfera#ă <nhibitorii CD-/ tolcapon (inhibi(ie periferică şi centrală) şi entacapon (inhibi(ie periferică) au fost utili. Continuarea ratamentului 8upă ini(ierea tratamentului.ie şi alte simptome co%nitive.ă. Cealaltă abordare principală de îmbunătă(ire a duratei efectului levodopa constă în de. inclusiv le%ate de do. apari(ia complica(iilor este inevitabilă. şi ar trebui încura3ate pe cât posibil în acest parteneriat. dar încă este disponibil în anumite (ări pentru Tanumi(i pacien(iU. /olcapon a fosr retras de pe ma3oritatea pie(elor datorită unei asocieri cu hepatoto icitate. +nticoliner%icele ar trebui evitate la pacien(ii vârstnici datorită efectelor secundare ' în special confu.voltarea unei formulări cu eliberare controlată (C5) a combina(iei levodopa0dopa decarbo ila. "KKK) şi puncta3ul +ctivită(ilor 2ie(ii Cotidiene la 6485S au favori. a reduce timpul de TsomnU şi a îmbunătă(i simptomele motorii.o anumită măsură echilibrul şi pot atenua simptomele -4' în principal tremorul. unele persoane pre.a(i în combina(ie cu levodopa pentru a reduce necesarul de levodopa.ă.a(i pentru a creşte timpul de în3umătă(ire al levodopa.ii lipsa efectelor medica(iei free. în func(ie de propriile circumstan(e.at formularea C5.dopamină. Complicaţiile ratamentului 8atorită pro%resiei neîntrerupte a -4. 7ormularea C5 s. Numeroase persoane cu -4 îşi vor putea modifica re%imurile terapeutice. +nticoliner%icele (utili.a dovedit la fel de si%ură şi eficientă pe durata unei monitori.in% instabilitate posturală dificultă(i de mers. +cestea includ& • • • • • • • • fluctua(ii ale răspunsului.

i(ia supină în cea ridicată. +cestea pot acu. . persoanele cu -4 pot pre.a hipotensiunii ortostatice.oriale. /ipotensiunea <rtostatică 1ipotensiunea ortostatică este frecventă în -4 ' %enerată fie de maladie.at prin trecerea bruscă şi imprevi.striatal şi reflectă întinderea pierderii la nivelul sistemului dopaminer%ic ni%rostriatal.ării ' iar atin%erea acestui obiectiv nu este simplă. 8acă ame(eala tipică la ridicare şi aşe.ea.enta simptome sen. precum edeme. fluctua(iile relativ previ.ual şi previ.ibilă de la starea de bine la cea de ri%iditate motorie. 8iverse efecte farmacocinetice şi farmacodinamice pot %enera fluctua(ii ale răspunsului la levodopa. aceasta poate fi %estionată prin evitarea schimbărilor bruşte ale posturii din po. Dbiectivul constă în ob(inerea efectului ma im fără creşterea do.n ca. dar acesta poate cau. T4ierderea efectuluiU este un fenomen u.offU. Eestionarea fluctua(iilor motorii poate implica o echilibrare delicată a schemei de tratament. transpira(ie. K<n+offL. 4ot fi implica(i factori precum stocarea redusă de dopamină.n timp şi cu de%enerarea neuronală suplimentară.a durere. iar a3ustarea do. se poate administra un a%ent farmaceutic de creştere a tensiunii arteriale. -odificările la nivelul sistemului nervos central asociate tratamentului pot afecta de asemenea farmacodinamica levodopa.ibile datorate Tpierderii efectuluiU pot %enera fenomenul abrupt şi imprevi.a sau e acerba problema.elor relative de a%onişti şi levodopa pot asi%ura un efect optim cu tolerabilitate acceptabilă.ă prin perioade benefice mai scurte ulterioare fiecărei administrări de levodopa. <nhibitorii CD-/ sau sele%ilina pot fi de asemenea utili pentru controlarea fenomenului de Tpierdere a efectuluiU. pareste.n acest stadiu. 8eşi ma3oritatea medicamentelor utili. K1ierderea efectuluiL. do. fie de ambele.ibil de Ton. fie de tratament. +cestea includ factori care afectea.ii.a3ului şi medicamentelor. asi%urând în acelaşi timp şi o sus(inere.ul unor probleme severe. a%oniştii dopaminici sunt cel mai probabil cau. precum aciditatea.Asociate do#a?ului. 7luctua(iile Ton0offU sunt aparent asociate unui pra% mai redus de dis$ine. în %eneral pe durata stării de off. înso(ită de dis$ine.i(ie supină.are este uşoară.ibil le%at de de%enerarea sistemului ni%ro. psihice şi autonome. anticoliner%icele sau alimentele. caracteri. constipa(ie sau insuficien(ă respiratorie. . a%oniştii ad3uvan(i la dopamină pot a3uta la reducerea fluctua(iilor.ii. +ceasta este cea mai frecventă fluctua(ie şi se caracteri. afectarea neuronilor dopaminer%ici de către produsele secundare to ice ale metabolismului dopaminei sau receptori modifica(i ai dopaminei. simptome de insuficien(ă cardiacă con%estivă sau hipertensiune în po.ate în -4 pot cau. .ii. .a efecte secundare problematice la persoanele în vârstă cu -4.ă %olirea %astrică. Când problemele par să fie le%ate de timpul de în3umătă(ire.

1robleme "astrointestinale Constipa(ia datorată motilită(ii intestinale scă. care în anumite ca. lipsa răspunsului la levodopa poate fi le%ată . o cantitate necorespun. atât la începutul.ice pot răspunde la intervale foarte scă.ii cu levodopa sau a%onişti dopaminici. +ceasta poate fi e acerbată de ma3oritatea medicamentelor anti. Sunt o caracteristică u.at acasă) lichid de levodopa sau a unei perfu. 8is$ine. 4ipsa Efectelor Medicaţiei 6n fenomen care survine deseori după.ă %olirea %astrică.intă o acu. +%en(ii împotriva balonării.@locantul periferic de dopamină domperidon a fost raportat că pre.ii bifa.iile induse de levodopa pot fi clasificate în trei clase principale& • • • dis$ine. Corec(ia acestora ar putea a3uta la îndepărtarea problemei.iile se pot îmbunătă(i prin reducerea uşoară a do.ă frecventă a persoanelor cu -4. 8ischine. +mantadina poate fi de asemenea utilă la reducerea dis$ine.ice& cel mai des se manifestă ca un tipar al dis$ine. dar se pot produce uneori între etapele de TonU şi ToffU ale răspunsului fluctuant. <nterven(ia chiru%icală (pallidum şi nucleii subtalamici) poate fi de asemenea utilă.ice. 8is$ine.iile bifa.a sau seara.uri se vor reali.uală a -4 şi pot fi le%ate de un tratament inadecvat sau chiar de maladie. Erea(a este un efect secundar al tuturor a%en(ilor dopaminer%ici.iile în -4 pot implica mişcarea involuntară (distonie) sau dificultă(i privind mişcările voluntare.ii de tip TonU& cu mişcări distonice. +dministrarea levodopa în timpul mesei poate a3uta. pentru a a3uta la men(inerea controlului motor. precum lisuride şi apomorfine. separat de a%en(ii care accelerea.amia. secundară disfunc(iei autonome.intă efecte po.ei de levodopa şi introducerea unui a%onist dopaminic. precum şi de o dietă cu con(inut redus de fibre.ătoare de lichide sau lipsa e erci(iilor fi. în special ale picioarelor dis$ine.iilor şi fluctua(iilor motorii.urile severe. enema pot fi lua(i în considerare. 8is$ine.ia este în %eneral asociată unor vârfuri ale profilului $inetic al levodopa.are. în ca.ute de do. docusate) sau. 8omperidon a fost raportat ca deosebit de eficient la îndepărtarea stării de %rea(ă la persoanele cu -4. de înmuiere a scaunului (de e . DisBine#ii 8is$ine.ii de tip ToffU& posturi distonice.-4. cât şi la sfârşitul intervalului de administrare de levodopa.itive asupra hipotensiunii ortostatice la persoanele cu -4.ute. repre.a numai prin administrarea unui preparat (reali. dar această abordare poate %enera lipsa răspunsului la medicament în ca. coree dis$ine.ul reducerii semnificative a absorb(iei.iei.

Cau. 9ree#ing + bloca? motor 9ste un tip de a$ine. 4ot e ista de asemenea probleme le%ate de ini(ierea mersului (e. indicând o disfunc(ie a buclei striatale a vederii periferice. 7ree.e şi. pe parcursul derulării unei activită(i. Instabilitate 1osturală <nstabilitatea este una dintre caracteristicile comune ale -4 avansate şi nu răspunde la tratamentul cu levodopa.e de un cadru sau alt asemenea dispo. pe o perioadă cât mai îndelun%ată posibil lo%ope. 4roblema survine din asimetria mersului. Nu e istă un tratament eficient pentru instabilitatea posturală= pacien(ii mobili e puşi riscului ar trebui să beneficie. pentru a limita riscrile. cu neridicarea picioarelor. activită(i de muncă şi timp liber. care include& • • • fi.a nu este cunoscută.şi în mod periodic %reutatea de pe o parte pe cealaltă.în%ri3ire.ie care se poate produce în starea de TonU ' dar cel mai adesea în starea de ToffU ' şi care implică deseori dificultă(i de ini(iere a mersului sau imobilitate bruscă.itarea de început) şi. dar terapia fi. ratament &on+farmacologic <nterven(iile non.in% pare a fi e acerbată în condi(ii de stres.uale.ul tulburărilor de vorbire sau disartriei şi disfa%iei re.disciplinară. apare riscul de căderi.ierea %olirii %astrice sau de absorb(ia neadecvată.itiv. pentru persoanele cu instabilitate posturală. dar este uneori a3utată de indicii vi. +pomorfina este utilă şi e istă anumite opinii conform cărora amantadina poate fi de asemenea eficientă în îndepărtarea acestei stări la persoanele cu -4.ioterapeu(i& pentru ma imi. persoana cu -4 trecându. în consecin(ă.area capacită(ii func(ionale şi limitarea complica(ilor secundare prin reabilitarea mişcării terapeu(i ocupa(ionali& pentru men(inerea unui nivel optim de auto. 8e fapt.farmacolo%ice pot a3uta la limitarea handicapului şi la îmbunătă(irea calită(ii vie(ii persoanelor cu -4 şi a în%ri3itorilor acestora.i şi terapeu(i de limba3& pentru a a3uta în ca. riscul ridicat de căderi. +%en(ii care sporesc motilitatea %astrică sau schimbările de dietă pot fi benefici.ultate ca urmare a tulburărilor privind controlarea muşchilor .de întâr. de către o echipă multi. este o caracteristică frecventă a -4. -edica(ia optimă este de ma imă importan(ă. Dificultăţi de Mers -ersul lent. Sunt asi%urate optim ca parte a unui pro%ram inte%rat de tratament. levodopa le poate permite pacien(ilor să se deplase.ică poate a3uta la reducerea problemei prin învă(area tehnicilor de controlare a balansului %reută(ii şi problemelor de ini(iere a mersului.

8@S în nucleul subtalamic repre. dar a avut loc o monitori.ual talamotomia ' benefică în ca.ul tremorului. în ca. în func(ie de ca.par$insoniene semnificative. Se pot ob(ine efecte anti. >::>). deşi în ca. a$ine. 1osibilităţi $iitoare .ul tremorului.o anumită măsură.ul fluctua(iilor motorii şi. 4alidotomia bilaterală poate cau.ent sunt direc(ionate către eliberarea simptomatică.a tulburări co%nitive şi e istă riscul unor efecte asupra câmpului vi.abilită(i.n timp ce toate interven(iile disponibile în pre.itive privind efectul pe termen lun% asupra reducerii tremorului prin 8@S în re%iunea 2<-. permi(ând şi chirur%ia bilaterală. au condus la apelarea la chirur%ie atunci când simptomele refractare %enerea. 8@S în re%iunea nucleilor Eoi poate reduce dis$ine. care trebuie avute în vedere comparativ cu orice posibile beneficii stimularea cronică cerebrală profundă (8@S) ' are efecte similare talamotomiei.intă o abordare relativ nouă.• • • • asistente medicale pe probleme de continen(ă& pentru tulburările de ve.ate în -4& pentru a coordona în%ri3irea şi a asi%ura o le%ătură importantă între pacient şi în%ri3itor0membru al familiei şi asisten(a primară sau secundară.ia. dar cu efect redus asupra echilibrului sau tulburărilor de mers. problemelor de alternare Ton0offU şi a dis$ine.ă di.ul -4 psiholo%i& pentru a asista la evaluarea simptomelor psihice ce pot fi asociate maladiei sau medica(iei asistente medicale speciali.ică urinară în -4 avansată dieteticieni& pentru a limita pierderea în %reutate deseori întâlnită în ca.i anta%onişti N-8+.are pe parcursul a ": ani a anumitor persoane cu -4 care au fost supuse 8@S. Câteva e emple de asemenea interven(ii includ& • • • palidotomia ' utilă în ca.ul talamotomiei bilaterale e istă un risc ridicat de efecte ne%ative asupra vorbirii şi în%hi(irii. iar efectele pot fi modulate în timp. Agenţi &euro+protectori . 9 istă date po. cercetări intensive se desfăşoară pentru prevenirea.ia şi ri%iditatea şi pre.voltarea tehnolo%iei chirur%icale şi o în(ele%ere a anatomiei func(ionale a sistemului nervos central. Intervenţii c!irurgicale Limitările manifeste ale tratamentului farmacolo%ic pe termen lun% al -4.inici +>+ anta%onişti opioi. Noi tratamente simptomatice +ceste medicamente conven(ionale sunt destinate unor diverse (inte. stoparea sau inversarea evolu(iei -4. şi includ& • • • anta%onişti adeno. cu avanta3ul reversibilită(ii. >::"= 2ol$man et al.. permi(ând reducerea medicamentelor (apro imativ A:C) în timp (Erup de Studiu Stimulare Cerebrală 4rofundă a Creierului pentru -aladia 4ar$inson.intă efecte pe termen lun%. împreună cu de.iilor. într.

S.voltarea cerebrală peri. erapia "enetică -odificările %enetice asociate necro. la fel ca şi metodele de înlocuire a factorilor de creştere.ei. Noile abordări includ& • • • inhibitori ai ciclo. dar e istă pu(ine dove. dar cu destul succes în câteva ca. 1revenire . Implant Celular .uri. în principal utili. pentru a încura3a eforturile de perfec(ionare şi controlare a procesului. 4rocesele care ar putea suspenda această inhibi(ie fac obiectul cercetării.ea.ei celulelor sistemului nervos central asi%ură o altă cale de a preveni sau stopa modificările de%enerative. dar sunt inhiba(i. 2egenerare Celulară 9ste cunoscut faptul că factorii de creştere implica(i în de. iar metodele in vivo utili.enta aceste proprietă(i.a desfăşurat clinic cu re.ea. +bordările aflate în curs de investi%are activăinclud linii celulare imortali. 9forturile de cercetare includ metode e . şi post.a su%erat că o anumită medica(ie e istentă pentru -4 poate pre.nlocuirea neuronilor prin transplantarea de celule fetale şi celule stem s.ate şi celule neuronale precursoare.i care să confirme această afirma(ie.ă celulară.ând a%en(i farmacolo%ici pentru inhibarea apopto.o i%ena.ă vectori virali sau direct transferul de +8N din plasmid.natală rămân în creierul adult.ultate variabile.ă celule autoloa%e.imunosupresoare.+ceşti a%en(i sunt destina(i stopării sau încetinirii proceselor de necro.ei > factori neurotrofici imunofiline non.vivo care utili.

şi hipere citabilitate (tresăriri.traumatic identifică o serie de puncte importante.entat 4/S8 pe durata vie(ii (@reslau et al.<2 este conceptuali. dar se pot lua măsuri în vederea reducerii simptomelor şi prote3ării împotriva simptomelor ce pot surveni.voltă 4/S8. trebuie încura3ate să de. 4ersoanele cu -4 trebuie încura3ate să efectue. deşi numai unele persoane e puse de. "KK"). această tulburare pre.-aladia 4ar$inson (-4) nu poate fi prevenită. cu o prevalen(ă estimată pe durata vie(ii de până la BC sau KC din popula(ia %enerală a Statelor 6nite (8avidson et al. .ona urbană a oraşului 8etroit s.n ca. simptome de evitare şi de amor(eală (inclusiv simptome de memorie).ice uşoare periodice pentru a. . • • • 4ersoanele cu -4 trebuie informate despre modul de ac(iune al medica(iei şi posibilele efecte ale acesteia.a constatat prevalen(a traumei de !KC (@reslau et al. "KBG= Solomon şi .traumatic (4/S8). >!.voltă 4/S8.n primul rând.voltă ulterior unui eveniment traumatic.ul în care persoanele cu -4 pre. a fost pentru prima oară recunoscută în nomenclatorul psihiatric oficial în 8S-. deşi descrisă pe lar% în literatura de specialitate. "KK"). ulburare de %tres 1ost+traumatic '1 %D0 Introducere /ulburarea de stres post. pe un eşantion aleatoriu de tineri adul(i care locuiesc în . insomnie). indicând importan(a 3ucată de factorii de vulnerabilitate şi re. .er et al. numai un procent din persoanele e puse la un eveniment traumatic de.e e erci(ii fi.şi îmbunătă(i re. .ilien(ă în etiolo%ia tulburării.n al doilea rând. "KK"= 1el. . evenimentele traumatice sunt e trem de u.<<<.a a trei %rupe de simptome ' retrăirea evenimentului (precum amintiri şi coşmaruri).n al treilea rând.n studiul din 8etroit.intă o prevalen(ă deosebit de ridicată. iar în 8S-.isten(a or%anismului. Epidemiologie Studiile epidemiolo%ice ale evenimentelor traumatice şi tulburărilor de stres post.volte metode alternative de comunicare a nevoilor către în%ri3itori şi medici.FC dintre persoanele e puse la evenimente traumatice au pre.ată în ba.intă tulburări de vorbire. /ulburarea se de.uale ' de e emplu.

i privind faptul că 4/S8 nu repre. +stfel. "KK:). care durea.ă. <n comunită(ile vulnerabile şi %rupurile cu risc ridicat. Etiologie . . ci sunt şi e.ente timp de peste o lună= persoanele cu simptome pe parcursul primei luni ulterioare evenimentului traumatic pot îndeplini criteriile de tulburare acută de stres.it emo(ii precum o teamă intensă. costurile e punerii la evenimente traumatice sunt incredibil de ridicate.ia acestei literaturi.ă de asemenea morbiditatea semnificativă asociată 4/S8. ci mai de%rabă repre. "KBG). nu numai pentru victime. pacien(ii cu 4/S8 pre. +ceastă reac(ie anormală pare să fie mediată de disfunc(ii specifice neuro. inciden(a 4/S8 este mult mai ridicată= !:C din veteranii de ră.n ciuda faptului că un eveniment de mediu este. Simptomele trebuie să fie pre.ă mai mul(i ani. trauma trebuie să fi tre.atori dispropor(iona(i ai sistemului de asisten(ă medicală.intă deseori simptome asociate importante precum ruşinea. Diagnostic 8efini(iile evenimentului traumatic continuă să se de.intă pur şi simplu un răspuns normal la stres. Separat de simptomele men(ionate în criteriile de dia%nostic. "KK>).volte= probabil. Solomon şi 8avidson ("KKG) sublinia.intă în cele din urmă o diferen(iere subiectivă.intă o reac(ie anormală sau incoerentă (\ehuda şi -c7arlane. Conform acestora.chimice şi neuro.area de substan(e contribuie la impactul ne%ativ al 4/S8. "KKG). e istă o serie de motive pentru a considera că farmacoterapia 3oacă un rol important în tratamentul acestei tulburări. reflectând dificultatea de a defini în mod opera(ional ceea ce repre. Evoluţie Licrările recente sublinia. Nu numai simptomele 4/S8 în sine intervin în mod considerabil în func(ia socială şi ocupa(ională.boi (Lul$a et al. dar starea comorbidă şi tulburările le%ate de utili. aceasta este o afec(iune cronică. vina şi i. . e istă dove. #GC din victimele infrac(iunilor se uale (5othbaum et al.8avidson.ă că victimele evenimentelor traumatice sunt nu numai utili. sentimentul de nea3utorare sau %roa.anatomice (van der Lol$. pentru numeroase persoane cu 4/S8. ca ansamblu. "KKA). prin defini(ie.boi şi victimele violurilor.itan(i în solicitarea unui tratament psihic. precum veteranii de ră. Conform defini(iei actuale. declanşatorul 4/S8.n recen. ci şi pentru sistemul de asisten(ă medicală şi pentru societate.olarea. -ai mult decât atât.

ilor actuale privind disfunc(ia ami%dalei şi hipocampusului ' structuri importante ale asistemului memoriei emo(ionalea al creierului.itroni (49/) demonstrea. +ceastă reac(ie poate fi mediată par(ial de receptorii %lucocorticoi. Studiile de ima%istică prin re.ă că veteranii cu 4/S8 pre.intă o activitate sporită a ami%dalei drepte la e punerea la filme de ră.intă un volum redus al hipocampusului. 8acă apoi şobolanul este e pus în mod repetat aceluiaşi .ul unui şobolan căruia i se aplică şocuri ori de câte ori aude un anumit . 8e asemenea. +ceasta poate implica căile mai lente cortico. +mi%dala primeşte informa(ii de la talamus şi corte . 8in punct de vedere neuro. Calea talamo. inclusiv imposibilitatea rememorării aspectelor traumatice şi fra%mentarea amintirilor. +ceste simptome clinice sunt inte%ral consecvente dove. Cu toate acestea. D nouă temă din literatura de specialitate este cea a .clinice indică implicarea circuitelor ami%dalei în condi(ionarea şi eliminarea fricii (CharneV et al.ă necro. hipotalamus şi striatum. iar aceste circuite pot fi implicate în medierea amintirilor e plicite ale evenimentelor traumatice şi în medierea răspunsurilor învă(ate la o serie de stimuli (acondi(ionarea temei conte tualea). 1ipocampusul 3oacă un rol important în memorie.n mod evident.%omot (condi(ionare). Studiile ce folosesc tomo%rafia cu emisie de po. 5ecent.n plus.&euro+biologie . fiind uşor declanşate. memoria la pacien(ii cu 4/S8 este caracteri. cât şi femeile supravie(uitoare ale abu. 9ste posibil ca aceste circuite să fie importante în reac(ia la informa(iile amenin(ătoare venite din mediu prin sistemul autonom.adrenal (14+) să fie important în această tulburare.ului se ual în copilărie cu 4/S8 pre.ami%dală poate permite un răspuns rapid de teamă la percep(ia . +ceste amintiri continuă timp de decenii. s.ată prin amintiri traumatice care sunt aparent diferite de alte tipuri de amintiri.ami%dale. fără a i se aplica şocuri .n 4/S8 sunt probabil implicate numeroase re%iuni cerebrale.%omotului. "KK!). .ă că atât veteranii de ră. 8e e emplu.onan(ă ma%netică (5-N) demonstrea. 1ipocampusul primeşte informa(ii de la şi transmite răspunsuri eferente către ami%dală şi corte . în studiile recente au fost subliniate în special două structuri . "KK!).%omot. în ca. şi trimite reac(ii eferente către trunchiul cerebral . care probabil inhibă asocierile anterioare. volumul redus al hipocampusului este corelat cu e punerea la traumă sau cu deficit de memorie. studiile pre. <n plus.boi.i hipocampici (CharneV et al. opioide şi serotoninice. dopaminei.clinice demonstrea. va pierde în mod treptat teama (eliminare). şi încărcătura emo(ională a acestora poate face ca acestea să fie %reu de tradus în cuvinte.voltă o teamă de acel . "KKB). neuroendocrin şi motor. studiile pre.boi bărba(i.%omot. . <n unele din aceste studii.area neuronilor hipocampusului şi reducerea acestuia ulterior e punerii animalelor la stres cronic. este probabil ca a ul hipotalamo. ami%dala şi hipocampusul .chimic. +cestea includ sistemele noradrenalinei.transmi(ătoare pot fi implicate în 4/S8. 4/S8 este caracteri.ată prin diverse tipuri de afec(iuni. mai multe sisteme neuro. aceasta de.pituitaro.a confirmat clinic implicarea ami%dalei şi hipocampusului în 4/S8 (5auch et al.

.ol este probabilă la pacien(ii cu 4/S8.ă de asemenea faptul că a%en(ii serotoner%ici necesită a fi studia(i pentru tratarea acestei tulburări (8avis et al.ia ulterioară. <n studiile de condi(ionare a fricii. la testul de supresie cu de ameta. .ol ulterior administrării de ameta.chimice. stresul ini(ial de mediu poate %enera un răspuns mai ridicat decât normal la inhibitorii de dopamină. loca(iile de le%are a paro etinei au fost reduse. fiind necesar un şoc mai redus pentru anal%e.ilor (Noseph şi Lennell. hipersupresie de corti. pentru a ac(iona ca aanal%e.i privind sensibili. "KKG).intă o reac(ie sporită la anta%onistul a> autoreceptor. "KK!= \ehuda. care este o caracteristică crucială a 4/S8 (CharneV et al. de e emplu. întrepătrunderea clinică dintre 4/S8 şi depresie.area acestui sistem. secre(ia sporită a factorului de eliberare a corticotropinei (C57) %enerea. sinaptică a receptorilor adrener%ici. substan(ele opioide sunt deseori căutate de pacien(ii cu 4/S8. anta%onistul opioid nalo on a fost raportat ca inversând anal%e.ă de asemenea implicarea serotoner%ică în 4/S8. "KKA). dar au pre. precum cocaina.are). 8e asemenea. Sistemul opioid poate fi de asemenea implicat în 4/S8.intă sensibili. "KK!= 7ichtner et al.onă (8S/). Ca reac(ie la func(ia adrener%ică e cesivă. e istă dove. . farmacolo%ici şi de mediu. <n studiile clinice pentru 4/S8. . 8eşi eliberarea crescută de corti. sistemul poate fi în(eles ca fiind super reactiv (sensibili. . -ai mult decât atât. hipocortisolemie.at) şi nu ca adaptat. 6nele studii au constatat o eliberare sporită de noradrenalină şi o activitate autonomă crescută în 4/S8.boi. <n paradi%mele pre.ol. serotonina pare să 3oace un rol important (1ensman et al.sensibili.n plus.C44).ia indusă prin e punerea la filme de ră. se poate produce o reducere post. . a provocat simptome 4/S8 la pacien(ii cu această tulburare (SouthMic$ et al. impulsivitate şi a%resiune su%erea. Vohimbina. "KK#).atori încrucişa(i ai căilor dopaminer%ice ale pro.n studiile de cercetare. un a%onist serotoninic. 8e e emplu.n plus. D serie de studii su%erea.ol. studiile recente au demonstrat.clorofenilpipera. în ciuda unei rate ini(iale de ocupare relativ normale. pot re.ul 4/S8. pacien(ii pre. serotonina este implicată în eliberarea indusă de stres a corticosteroi. Sistemul dopaminei poate demonstra de asemenea o sensibili.ării sistemelor neuro.ice internea. clinice se poate observa faptul că diverşi stimuli. +stfel. cu opioide endo%ene eliberate pe durata traumei. 4acien(ii cu 4/S8 pe.ina (m.intă uneori simptome de hipervi%ilen(ă şi chiar paranoia. 4robabil.n mod interesant. "KK").ulta mici perturba(ii la eliberarea crescută de noradrenalină (sensibili. "KKB). e istând o rela(ie între le%ătura paro etinei anterioară tratamentului şi răspunsul clinic la tratamentul cu fluo etină (+rora et al. m. 8in nou.i) şi reducerea ulterioară a răspunsului la stres (nivel ini(ial redus de corti. "KB!). care cel mai probabil sunt mediate de sistemul dopaminei.onei).entat o afinitate mai ridicată in 4/S8 comparativ cu valorile normale. de fapt.n fine.are. 8in nou.ă un feedbac$ ne%ativ pronun(at (creşterea numărului de receptori %lucocorticoi. repre. se produce hipersupresia de corti. în ca. an ietate.encefalului .

în ca.ul 4/S8 cu diverse %rupuri de simptome observate la această tulburare (CharneV et al.ol a hipocampusului poate sublinia probleme de memorie. care răspund la farmacoterapie. deşi mult prea simplistă. pot fi utile în inversarea simptomelor de hipere citabilitate. 8in nefericire. antidepresivele triciclice. +ceastă schemă.ul acestei tulburări. . poate fi util din punct de vedere clinic să încercăm să corelăm anumite disfunc(ii neuro. un a%onist alfa.n mod similar.biolo%ică este consecventă în(ele%erii noastre clinice a efectelor ne%ative ale evenimentelor din copilărie asupra răspunsului ulterior la traumă. de substan(e (@radV.au limitat la veterani. dimensiunile eşantionului sunt deseori reduse. +lte afec(iuni u. ratament ratament 9armacologic Sunt disponibile numai câteva studii controlate privind antidepresivele mai vechi (-arshall et al. alte tulburări de an ietate.area noradrener%ică se datorea.ă cu non. 4/S8 este în multe feluri un sindrom unic.ător faptul că hipersupresia în 8S/. nefiind surprin. Serotonina interac(ionea. Comorbiditate 9 istă o comorbiditate semnificativă între 4/S8 şi afec(iunilor precum depresia. +fectarea cu corti. -ai mult decât atât. "KK!). "KK!). @locan(ii de dopamină pot fi utili la pacien(ii cu simptome psihotice sau aproape psihotice.ul depresiei.are şi abu. care %enerea. biolo%ice anormale. dar se pot dovedi utili pe viitor. "KKF). @locan(ii de opioide nu sunt îndea3uns studia(i în 4/S8. corespunde cu informa(iile clinice. sensibili. 8isfunc(ia dopaminei poate media simptomele de hipervi%ilen(ă şi paranoia.uale comorbide constau în numeroase tulburări afective.<deea conform căreia 4/S8 nu implică răspunsul clasic sau normal la stres. este demn de men(ionat faptul că . ci procese neuro. 8e e emplu.ă asupra sistemului noradrener%ic.area neuro. "KKG). care ac(ionea. poate conduce de asemenea la o abordare euristică a farmacoterapiei 4/S8 (CharneV et al. somati.ă.ă func(ia redusă noradrener%ică.n ciuda acestor limitări. 8isfunc(ia opioidă poate sublinia unele dintre simptomele de amor(eală observate la 4/S8. clonidina. iar pacien(ii s. poate fi utilă pentru 4/S8. sensibili.supresia clasică în ca. contrastea.intă şi limitări semnificative= nu toate au fost derulate pe o perioadă suficientă. fiind probabil par(ial responsabilă pentru efectele promi(ătoare ale inhibitorilor de recaptare a serotoninei în 4/S8.>.ă cu o %amă de al(i neurotransmi(ători.biolo%ice constatate în ca. 8e asemenea.ă cel mai probabil simptomelor de hipere citabilitate de ba. . +stfel. 4ână la B:C dintre pacien(ii cu 4/S8 întrunesc criteriile pentru minimum o altă tulburare psihică. aceste studii pre.

ci pot cau. cau. Numeroşi <S5S s. 9 istă de asemenea dove.isten(ă din al doilea ră.i) la un număr de !" veterani de ră. 8eşi an ietatea sporită repre.>. .ă a farmacoterapiei 4/S8 su%erea. 2an der Lol$ et al ("KK#) au derulat un studiu controlat placebo de A săptămâni pentru evaluarea fluo etinei (până la F: m% pe .area şi farmacoterapia de men(inere.a acordat o aten(ie sporită inhibitorilor selectivi de recaptare a serotoninei mai noi în 4/S8.i privind eficien(a inhibitorilor de recaptare a serotoninei şi anta%oniştilor A.un studiu retrospectiv al diverselor tratamente farmacoterapeutice ale 4/S8. -ai recent s.ul unui studiu redus pe civili (8avidson et al. D meta.n fine. 8e asemenea. S. 5ămân de stabilit do. Sertralina s.n mod similar. "KK!).ber% et al.entat a%entul care s. cât şi în ca.a dovedit utilă în ca. un a%ent predominant noradrener%ic. "KKF) şi civililor (8avidson et al.i din for(ele de re. "KKF).au dovedit utili în studiile 4/S8.ul veteranilor (Lline et al. "KK"). şi în ca. 7luo etina s. "KKF).entat o eficien(ă mult inferioară celor serotoner%ici (8oM şi Lline.a dovedit ineficient în ca.anali. pe eşantioane diferite de popula(ie. "KKF). 9ste evident faptul că în acest domeniu este importantă derularea mai multor studii privind do. eficien(a s.area separată a anumitor eşantioane. "KK#) şi femeilor victime ale violurilor (5othbaum et al. "KK>= Na%V et al.epinele nu s. 6lterior. . a fost importantă constatarea privind eficien(a deosebită a fluo etinei în ca. ben.au finali.boi şi !! de civili. ratamentul 1si!ologic . dar cu efecte reduse asupra altor simptome.odon în ca.ul 4/S8.a dovedit eficientă pentru 4/S8 în eşantionul total.ul civililor (8avidson et al.a putut observa numai pe sub. "KKG).ul veteranilor (-c8ou%le et al. precum hipere citabilitatea. "KK:). "KK"b= ShaV et al. "KKG).ul revenirii simptomelor.odon în ca. Să sperăm că în următorii ani vom asista la publicarea unor studii controlate suplimentare privind <S5S în 4/S8. 7luvo amina s. "KK").a dovedit eficientă atât în ca.%rupul de civili. -arshal recomandă ca tratamentul de succes să fie continuat termen de F luni până la un an= în conformitate cu alte tulburări afective şi de an ietate.at şi studiile controlate privind o serie de <S5S.au dovedit eficiente în cadrul studiilor.ul luptătorilor olande. instabilită(ii afective şi afectării rela(iilor interpersonale.intă o caracteristică a 4/S8. deşi numai pu(ine dintre acestea au fost publicate. "KKF) şi nefa.a dovedit eficientă în ca.ul veteranilor americani (-armar et al.desipramina.odia. până la întrerupere (-arshall et al.ul veteranilor (1ert. 7luo etina s. tratamentul poate fi redus.boi mondial (8e @oer et al. e istă prea pu(ine lucrări de cercetare publicate privind strate%iile de perfec(ionare a farmacoterapiei în ca. 9 istă un rol încă neidentificat al medicamentelor anticonvulsivante în tratamentul 4/S8.a un efect de revenire la întreruperea administrării (@raun et al.ul 4/S8 re. "KKB). într. a repre.at de numărul limitat de studii (8avidson.ă că efectul poate fi corelat cu o ac(iune serotoner%ică crescută (4enava. 1/.a optimă şi durata tratamentului cu <S5S în 4/S8. "KKB). din studii deschise privind eficien(a tra. a%en(ii noradrener%ici au pre. depresiei.istente. deşi la anali. amor(elii.

cercetările neurobiolo%ice privind 4/S8 oferă promisiunea de noi tratamente pentru 4/S8 în viitor.ent de o aten(ie sporită pentru tratamentul 4/S8. percep(ia şi percep(ia de sine. care afectea.ofrenia repre. . impunându.se studii suplimentare privind intervalul de do. %c!i#ofrenia Introducere Schi. e istă dove.ultatele preliminare tind să probe.e eficien(a acestora. care pot inversa diverse procese de sensibili. iar re.ntr. sunt promi(ătoare. <nhibitorii selectivi de recaptare a serotoninei beneficia. +cestea sunt oferite în con3unc(ie cu terapia de rela are.voltarea unor a%en(i care ac(ionea. Cu toate acestea. care asi%ură o eliberare rapidă pe termen scurt (7oa et al.ând limba3ul.ofrenice sunt caracteri.voltare pentru prescrierea de <S5S în 4/S8.ă ma3oritatea atributelor umane fundamentale.ă în vederea blocării C57 poate fi deosebit de utilă pentru normali. . "KKF). .ate prin tulburarea profundă a %ândirii şi percep(iei. inclu. necesită de asemenea studierea suplimentară în 4/S8.onabilă şi o ba. comportamentale.ul tehnicilor terapiilor co%nitive. /ulburările schi.ă empirică în de. 9 istă numeroase strate%ii de succes aplicate abordării psiholo%ice a tratamentului 4/S8 (9bbin%haus et al. Nu trebuie subestimată importan(a educării psiholo%ice a pacien(ilor pentru în(ele%erea acestei tulburări.area func(iei a ului hpa . 8e.ă în pre. +nticonvulsivantele.ând citalopram.n mod evident. psihodinamice şi de e punere (Solomon et al. "KK>). 9fecte mul(umitoare au fost observate în ca. Conclu#ii 9 istă o ra(iune teoretică re.intă o %ravă tulburare psihică care face ca persoanele să piardă le%ătura cu realitatea. "KK").are.are şi între(inerea.i că a%en(ii serotoner%ici pot fi mai eficien(i decât a%en(ii noradrener%ici în tratamentul 4/S8.7armacoterapia trebuie administrată în con3unc(ie cu psihoterapia concentrată pe 4/S8 (-arshall et al. "KKF). Studiile cu model deschis pentru evaluarea diferitelor tipuri de <S5S. rămâne insuficien(a studiilor controlate publicate în acest domeniu. Simptomatolo%ia de evitare în 4/S8 răspunde mai rapid la combinarea terapiilor decât e clusiv la tratamentul farmacolo%ic.adevăr. inclu.

ă în timp.ofreniei (sau tulburărilor schi. inclu.ând manifestări psihotice. halucina(ii) %ândire sau vorbire de.ă. numeroase simptome ulterioare sunt asociate tulburării. Sistemul ba.itive sau ne%ative.ofrenice) sunt& • • • • psihotice (ilu.inte o predispo. +ceste tulburări pot fi severe şi de lun%ă durată.intă deseori manifestări pre. .ută la bărba(i= bărba(ii tind să pre. 8eseori simptomele nu pot fi recunoscute ca prime semne ale schi. Conform <C8.ul unui frate sau unei surori afectate şi de douăspre.i(ie %enetică pentru aceseta.or%ani. iar femeile în 3urul vârstei de !: de ani.morbide ale tulburării.e de di. iar e primarea prin vorbire poate deveni deseori ininteli%ibilă. dar ma3oritatea se a%ravea.uale ale schi.at pe criterii.ofrenia face parte din %rupul tulburărilor psihice denumite psiho. descrie simptomele caracteristice ale schi. 4ercep(ia poate fi afectată.ii. persoana putând deveni e trem de confu. @ărba(ii şi femeile sunt afecta(i deopotrivă de schi.ofrenice să pre. 7ormele comune de schi. la nivel %lobal.ece cau. inclu.entând tipare e trem de diferite privind debutul şi re.i mai 3os) catatonie. 9 istă un risc de nouă ori mai ridicat de apari(ie a schi. dar vârsta de debut este mai scă. cu pre.ece ori mai ridicat în ca. +cestea sunt clasificate în simptome po.ofrenie.ofrenia este o tulburare comple ă. pre.ofreniei. în timp ce conform 8S-. +cestea includ simptome sociale uşoare şi re. %ândirea poate fi va%ă şi obscură. precum au.ofrenie afectea.ă persoanele cu vârste între "A şi #A de ani.abilitate %lobală la nivelul între%ului %lob.ofrenie. 6lterior de. şi se numără printre primele . percep(iei şi percep(iei de sine a persoanei.ată simptome ne%ative (ve. 4ersoanele cu schi. pe parcursul adolescen(ei. Simptomele comportamentale u.": şi 8S-. <nteli%en(a şi conştien(a nu sunt întotdeauna afectate de aceste tulburări.Schi. 9ste probabil ca persoanele cu tulburări schi.ând <C8. simptomele severe trebuie să fie pre.inte primele semne ale bolii în 3urul vârstei de >A de ani.ul e isten(ei unui părinte suferind de schi.ultatul.ente timp de o lună. Diagnostic Schi. Epidemiologie -aladia afectea. venind în a3utorul dia%nosticării.ente F luni.voltării tulburării până la apari(ia episodului psihotic. deşi anumite tulburări co%nitive pot surveni în timp.irea unor voci sau halucina(iile.ă " din ":: de persoane.e.<2.ofreniei în ca. simptomele severe trebuie să fie pre. %ândirii.":.ofrenie pre.entări clinice diverse.<2.ultate şcolare slabe. efecte asupra limba3ului.ofreniei în acest stadiu.

ofrenia re.ofrenice includ schi.intă în principal tulburări psihomotorii.or%ani.ofreniei paranoide poate fi episodică sau cronică. precum hiper$ine. de tulburări schi.or%ani.itorii. . precum mania persecu(iei şi părerea că este controlată de for(e din afară.%imptome po#itive ale sc!i#ofreniei %imptome negative ale sc!i#ofreniei + pre#enţa comportamentului anormal + absenţa comportamentului normal • • • • 1alucina(ii <lu. halucina(ii tran. 4ersoana este relativ stabilă.at Comportament catatonic • • • 5etra%ere socială <.ofrenia de.or%ani.entate de persoană la data evaluării) sunt& • %c!i#ofrenia 1aranoidă cel mai frecvent tip de schi. /oate cele trei tipuri se pot suprapune într.ate.olare . depresia post. schi.ii.": şi dia%nosticate conform simptomelor predominante pre. 9volu(ia schi.ată. • %c!i#ofrenia /ebefrenică persoana poate pre.ii 2orbire şi0sau %ândire de.un anumit %rad. comportament iresponsabil şi imprevi.ofrenia nediferen(iată. +titudinile şi posturile nenaturale se pot men(ine perioade îndelun%ate de timp. iar episoadele de violen(ă pot fi o caracteristică predominantă la această formă de schi.iduală şi schi.ofrenice şi simptomele asociate acestora (clasificate conform criteriilor <C8.ofrenie include schi.ie şi stupoare. precum şi halucina(ii de diverse tipuri.i(ie aplati. +cest tip de schi. • %c!i#ofrenia Catatonică persoana pre. vorbire şi %ândire de. +lte varia(ii minore.n%ri3ire de sine precară 8ispo.ofrenică.schi.ofrenie. care pot alterna la e treme.ofrenie.or%ani.ată Comportament %rav de. mai neobişnuite.ibil (chicoteli şi farse).ofrenia simplă. deseori paranoidă şi cu simptome de ilu.enta în principal simptome ne%ative ' schimbări afective semnificative.ată şi e presie facială tăioasă Lipsa %ândirii spontane • • • Cele mai comune tipuri de tulburări schi.

ul în care un frate %eamăn identic suferă de schi. Nu se cunoaşte câte %ene sunt implicate sau modul de transmitere a predispo.voltarea de tratamente perfec(ionate.e formarea acestor le%ături neadecvate şi ca acestea să rămână inactive până la pubertate. trauma şi infec(iile virale în copilărie repre.voltare şi a altor factori.ofrenică.ofreniei. comportamentali.ă le%ături neadecvate pe parcursul de.intă o afec(iune cerebrală comple ă.encefalul . când are loc reor%ani. rombencefalul limbic .intă factori considera(i a fi implica(i. <pote.ulta atunci când neuronii cerebrali formea. lobul temporal.o sin%ură re%iune cerebrală.e debutul tulburării la persoanele cu o predispo.voltarea schi.ofrenia poate re. Cau. activită(i a dopaminei în anumite re%iuni cerebrale. 8eşi re%iunile cerebrale implicate în acest circuit nu au fost definite.1/".ofrenie sunt pro. cel mai probabil re. sistemul . 9ste posibil ca înfometarea intrauterină sau infec(iile să %enere.i(ie %enetică.area substan(ială neuronală la nivel cerebral.ile recente su%erea. Ce se Mntâmplă la nivel cerebral@ Xonele cerebrale implicate în schi. lobul frontal.inte o componentă %enetică ' în ca. Stresul impus de evenimentele vie(ii sau situa(iile de familie par să repre.echilibrul dintre concentra(iile din sistemele cerebrale dopaminer%ice şi %lutamater%ice este de asemenea considerat a 3uca un rol în de.ofreniei va furni.ată de o întrerupere a anumitor circuite func(ionale cerebrale.ultată din interac(iunea factorilor %enetici. de de.voltării fetale.i(iei %enetice.ă că schi.ofrenie şi este posibil ca sistemul serotoninic să interac(ione.e cu sistemul dopaminei pentru a modifica modul de func(ionare al acestuia.ofrenia repre.ofrenia se poate transmite în plan familial şi este probabil ca această tulburare să pre. 8ebutul tulburării este deseori asociat unei perioade dificile din via(ă şi este posibil ca stresul să %enere.ofreniei sunt A.a indicii importante privind disfunc(iile cerebrale la persoanele cu această tulburare şi va %hida de.intă re.ultatul unei supra.ofreniei repre. 8e.inte un eveniment e tern important asociat schi. 5eceptorii de serotonină importan(i în tratamentul schi.a dopaminei sus(ine că tiparele comportamentale tipice schi.ofrenie. <dentificarea %enelor specifice implicate în de.1/!. dar stresul. dove.a e actă a acestui %rup de tulburări nu este cunoscută. <n plus.ofreniei.Etiologie 8eoarece schi. şi sistemul Se consideră că schi. e istă riscul de #FC ca şi celălalt %eamăn să sufere de o tulburare schi.1/> şi A. şi nu de o unică anomalie produsă într. Serotonina este de asemenea importantă în schi. A.voltarea schi.ofrenia poate fi cau. Schi.

inclusiv serotonina. ma3oritatea produse la nivelul pro.a schi.ofreniei se întinde mult în afara terapiei medicamentoase şi include psihoterapia şi sus(inerea familială şi de către prieteni. S.inte alte episoade şi să nu necesite tratament pe întrea%a durată a vie(ii.ul noilor medicamente antipsihotice. +l(i neurotransmi(ători.ofrenie. cu un tratament corect. .ofrenie a fost ini(ial considerată a fi asociată unei activită(i sporite a receptorilor de domanină din clasa 8> din corte ul prefrontal . -edicamentele antipsihotice sunt disponibile pentru controlarea psiho.encefalului. această afirma(ie poate fi adevărată pentru un procent de până la !AC dintre persoanele cu o tulburare schi.ofreniei.ofrenia afirmă că schi.activitate a dopaminei l nivel cerebral= dopamina e cesivă şi activitatea striatală redusă pot întrerupe toate aspectele func(ionării motorii.aminobutiric şi acetilcolina pot fi de asemenea implica(i în pato%ene.voltarea schi. 5educerea volumului de materie cenuşie în lobul frontal. şi reducerea volumului şi activită(ii cerebrale au fost în mod repetat constatate la persoanele cu o tulburare schi.n %eneral ventriculii pre.a afec(iunii. de.al în pato%ene. D concentra(ie e cesivă de dopamină în creierul persoanelor suferinde de schi.a dopaminei privind schi. tulburarea este în mod incorect percepută ca fiind netratabilă. dar din nefericire numeroşi a%en(i anteriori sunt asocia(i cu o rată ridicată de efecte secundare nedorite. dar pentru multe alte persoane.ă că numărul redus de receptori de dopamină din clasa 8" poate contribui la creşterea concentra(iei de dopamină. care face parte din rombncefal. acidul %amma. efectele secundare devin mai pu(in semnificative în ca.ei acute.ali . co%nitive şi emo(ionale şi pot %enera o psiho.ofreniei.ofrenică. la fel ca şi nucleii ba.au identificat numeroase modificări structurale cerebrale la persoanele cu schi. în timp ce hipocampusul şi ami%dala pre. este de asemenea aparent afectat la persoanele cu schi. ratament Nu e istă un remediu pentru schi.limbic (mai e act %irul cin%ulat . în consecin(ă. /ulburarea este de asemenea asociată modificării flu ului san%uin către anumite . . Cerebelul .intă deseori un volum redus. <pote.ofrenie şi.ofrenică. /ratamentul eficient al schi.ată de o supra.ofrenia este cau. tulburarea este departe de a fi severă şi.ofrenică acută. neurotransmi(ătorii sunt implica(i în de. Studiile recente demonstrea.e al(i neurotransmi(ători. 9ste posibil ca datorită atentei orchestrări dintre sistemele de neurotransmi(ători. ami%dala şi hipocampusul ) şi talamusul sunt considerate a fi implicate. 9ste posibil ca un procent de până la >:C dintre persoanele cu un episod psihotic să nu mai pre.ă schi. care nu sunt implica(i în mod cau.one cerebrale. ca o tulburare cronică debilitantă cu un pro%nostic nefavorabil. 8in nefericire. %lutamatul.echilibrul unuia dintre aceştia să afecte. Cu toate acestea.ofrenie. aceste persoane pot duce o via(ă productivă şi împlinită.intă dimensiuni superioare celor normale.

în timp ce antipsihoticele de a doua %enera(ie mai noi.un pro%ram de asisten(ă spitalicească.ă le%area neurotransmi(ătorului de receptorul său şi astfel ac(iunile corespun.ă pentru a înlătura simptomele schi.a optimă de medica(ie antipsihotică.ea. atipice.erapie medicamentoasă -edica(ia antipsihotică se utili. +ceste medicamente stopea. 4e parcursul acestei scurte perioade de timp. Schi.apină 5isperidonă [uetiapină +misulpridă Xiprasidonă 4ersoanele cu schi.ată prin trei etape& acută. . debilitnte şi periculoase. F săptămâni.ă în %eneral # .ofrenie sunt deseori internate în spitale de psihiatrie sau înre%istrate într. şi sunt tratate cu do.intă un e ces de neurotransmi(ători dopaminici şi serotoninici& antipsihoticele de primă %enera(ie conven(ionale sunt anta%oniştii de dopamină.ofrenia poate fi caracteri.ofrenie pre. .0 Medicamente antipsi!otice de a doua generaţie Clo. sunt anta%oniştii dopaminici şi serotoninici. +ntipsihoticele de primă %enera(ie sunt asociate cu un risc ridicat de efecte secundare. %enerând mai pu(ine efecte secundare.n ciuda superiorită(ii antipsihoticelor de a doua %enera(ie. ini(ial putând fi sedate.ofreniei= medica(ia este clasificată în două clase& '60 Medicamente antipsi!otice de primă generaţie Clorproma.ofreniei. 8urea.are şi de men(inere.A:C din persoanele tratate. iar tratamentul este personali. care pot fi incomode. doar apro imativ !:C dintre persoanele cu un episod psihotic sunt tratate cu aceste medicamente în 9uropa.ătoare. de stabili. +ntipsihoticele de a doua %enera(ie sunt în %eneral prescrise la scară mai lar%ă în tratamentul schi.at corespun.in 7lufena.apină Dlan.in 1aloperidol '. Etapa acută 9tapa acută de tratament este de la începutul episodului psihotic până la remisie sau ameliorarea semnificativă a simptomelor psihotice.ător. şi care survin la #:. persoanele cu schi.

iar medica(ia antipsihotică se stabili. persoanele ar trebui să beneficie.ă între F săptămâni şi F luni de la debutul unui episod acut şi.ea.e de tratament pe întrea%a durată a vie(ii. > ani pentru persoanele care au pre. %estionarea stresului şi educa(ia sunt factori importan(i care contribuie la eficien(a tratamentului acestei tulburări. în acelaşi timp prevenind recuren(a simptomelor psihotice.ofrenia.entat un episod psihotic persoanele care au pre.urile %rave. în acest timp.verbale. ratamente psi!osociale /ratamentele psihosociale repre.ă asisten(ă şi interven(ii în situa(ii de cri.ofreniei. Reabilitarea psi!osocială şi de. -edica(ia. .e de tratament până la A ani. pentru prevenirea apari(iei unor noi episoade persoanele cu istoric suicidar sau comportament a%resiv periculos vor trebuie tratate o perioadă mai mare de A ani. iar psihiatrul ar trebui să înceapă reducerea medica(iei antipsihotice la un nivel care să prevină însă recuren(a unui episod psihotic. Mntreţinere .voltarea aptitudinilor ' instruire care înva(ă persoanele abilită(ile verbale şi non. de e emplu instruire privind aptitudinile de via(ă. pentru a le permite să se inte%re. 8e aceea este esen(ial ca persoanele cu schi. <n ca. simptomele psihotice acute se reduc ca %ravitate. şi %estionarea medica(iei.intă forme vitale de terapie şi ar trebui implementate în paralel cu medica(ia.ă pe problemele practice ale vie(ii asociate schi.ea. /ratamentele psihosociale includ& 1si!oterapia ' terapii individuale şi de %rup care se concentrea.ă la o do. precum abilită(ile de ascultare şi conversa(ie. simptomele ar trebui să fie relativ stabile. 4sihoterapia ar trebui ini(iată în această etapă. Cât timp ar trebui continuat tratamentul@ • • se recomandă tratament de men(inere minimum " . +sisten(a continuă este necesară pe această perioadă.entat episoade psihotice multiple ar trebui să beneficie. Intervenţiile familiei ' pro%rame care educă familiile în le%ătură cu schi. 4ersoana afectată este e ternată.ă la care efectele secundare sunt reduse.ofrenie a3un% la suicid. furni.%tabili#are +ceastă etapă durea.n termen de F luni de la începerea tratamentului antipsihotic. • 4ână la "!C din persoanele cu schi. iar educa(ia psiholo%ică şi măsurile de îmbunătă(ire a complian(ei sunt deosebit de importante.e de psihoterapie şi să fie puternic sus(inute de familie şi prieteni.ofrenie să beneficie.e cu succes în comunitate.ă şi instruire în comunicare.

isul. pentru a le permite să în(elea%ă pe deplin natura simptomelor schi. ulburări ale %omnului Introducere /ulburările somnului afectea. +ici sunt incluse tulburările de somn precum insomniile.ofrenia nu poate fi prevenită.ofreniei. +ceasta se poate datora unor efecte secundare neplăcute sau deran3ante. momentul sau tipul somnului diferă de cele normale. 1revenire Schi. 4ersoanele cu schi. de e emplu somnambulismul. evolu(ia tulburării şi importan(a luării medica(iei. tulburările primare ale somnului se pot împăr(i în două %rupe principale& disomnii şi parasomnii. +numite tulburări ale somnului se produc în con3unc(ie cu tulburări psihice. iritabilitate. .ofrenie. şi familiile acestora.ofrenie. hipersomniile şi tulburările de ritm circadian . 6nul dintre motivele ma3ore de recidivare constă în întreruperea medica(iei.e simptomele tulburătoare şi efectele afec(iunii de care suferă. de e emplu maladia 4ar$inson şi alte tulburări medicale.ofrenie vor suferi o recuren(ă în termen de un an. de e emplu probleme endocrine. respectul de sine şi scopul personal în via(ă. 4arasomniile sunt tulburări în care se produce un fenomen nedorit.ofreniei. 8eşi medica(ia antipsihotică poate asi%ura o ameliorare eficientă a simptomelor schi.a oboseală. cel pu(in A:C dintre persoanele cu schi.ă tiparul normal al somnului şi pot cau. teama de somn. trebuie să primească informa(ii e tensive şi bine pre%ătite. de e emplu depresie.<2 şi <C8. 2eabilitarea vocaţională ' instruire referitoare la an%a3are. pentru a învă(a persoanele cu schi. bru ismul şi enure. +numite tulburări ale somnului sunt de asemenea asociate unei morbidită(i şi mortalită(i ridicate. Cu toate acestea. Conform sistemelor de clasificare 8S-. e istă măsuri pentru a evita recuren(a episoadelor de schi.Acceptarea şi auto+monitori#area ' instruire concepută pentru a permite persoanelor să îşi %estione. tulburări neurolo%ice.ofrenie valorile an%a3ării. 8isomniile sunt tulburări în care durata. an ietate şi tulburări de memorie şi concentrare. sau neîn(ele%erii în totalitate a importan(ei tratamentului.":.

o persoană fiind mai predispusă la asemenea afec(iuni în ca.:. la persoanele care muncesc în schimbul de noapte. Disomnii <nsomnia 7ie aceasta tran. precum insuficien(ă cardiacă.(") în timp ce narcolepsia afectea. 4rincipalele tipuri includ somnambulismul şi pavorul nocturn. 8S4S este mai des întâlnit la tineri.ul e isten(ei acestei tulburări în familie. 1arasomniile 8iversele tipuri de parasomnii sunt pre.:A. 4ersoanele pre.ă persoanele care schimbă fusul orar. tulburările de somn asociate lucrului în schimburi afectea.ul obe. şi la persoanele care suferă de depresie.itorie sau cronică. Sindromul diferen(ei de fus orar afectea. iar pavorul nocturn este mai des întâlnit la copiii cu vârste între ! şi "" ani. Somnambulismul afectea.ă apro imativ 3umătate din popula(ia adultă. în special în ca.ă între >. +mbele pot pre.iate (8S4S) şi sindromul fa. sindromul fa. Cu toate acestea.entate în tabelul de mai 3os. insomnia afectea.ul e isten(ei unor antecedente familiale.#C dintre persoane. şi pot opera în detrimentul sănătă(ii şi bunăstării acesteia. 1ipersomnia 1ipersomniile se pot împăr(i în două tipuri principale& apnee şi narcolepsie. iar parasomniile sunt mai des întâlnite la copii. +mbele sunt mai des întâlnite la femei.ul unei perioade stresante a vie(ii.ă "AC dintre copiii cu vârste între A şi "> ani. iar +S4S este mai des întâlnit în rândul vârstnicilor.(>) /ulburări ale somnului de ritm circadian 4rincipalele tulburări ale somnului de ritm circadian constau în sindromul diferen(ei de fus orar. într.ită(ii şi0sau altor afec(iuni medicale.enta un fundament ereditar. în special noaptea. 8isomniile sunt în %eneral mai des întâlnite la adul(i. +cest fapt implică posibila natură ereditară a acestor tulburări. tulburările de somn asociate lucrului în schimburi. D persoană va fi mai predispusă somnambulismului sau pavorului nocturn în ca.Epidemiologie /ulburările somnului pot afecta persoanele de orice vârstă.un anumit moment al vie(ii.ei de somn întâr. este mai des întâlnită la femei decât la bărba(i. 1rincipalele tipuri de parasomnii .ei de somn înaintată (+S4S).:GC din popula(ie. +pneea afectea.intă un risc ridicat de apnee în ca. şi este prevalentă la vârstnici. /oate aceste tulburări pot afecta ne%ativ calitatea vie(ii unei persoane.ă persoanele care lucrea. Dricine poate fi afectat de insomnie.ă cu n pro%ram nere%ulat.ă :.

a disconfort %astrointestinal. respira(ia rapidă. 4rincipalele semne ale somnambulismului sunt mersul cu ochii închişi. dar nu mai pot dormi după ora >. parali. iar persoanele cu apnee pot pre.itorie.irea. comparativ cu orele social acceptate ca fiind normale.ea. pe durata stării de ve%he. cât şi pavorul nocturn pre.ilei. 1arasomniile +tât somnambulismul.is Sindromul picioarelor neliniştite @ru ism Diagnostic Disomniile +tât insomnia tran.ă mai mult de # săptămâni. şi mersul nesi%ur.irabilă. afectarea memoriei şi capacită(ii de concentrare. 4rincipalul simptom al sindromului fa.intă o somnolen(ă e cesivă.ate prin simptome care includ somnolen(a pe timpul .intă simptome clare. inde. (ipetele. ata ic.ei de somn întâr. iritabilitate. Separat de aceste simptome.intă somnolen(ă pe durata primelor ore ale după.ă mai pu(in de # săptămâni.ie de somn şi halucina(ii hipna%o%ice. transpira(ia şi o rată crescută a pulsului.Somnambulism 4avor nocturn Coşmaruri Sforăit 9nure. <n plus. în timp ce insomnia cronică durea. privirea cu ochi mări(i şi pupile dilatate.enta de asemenea cataple ie. dimpotrivă.itorie în ca.i la ora dorită şi. constantă.ei de somn înaintate (+S4S) pre. cât şi cea cronică sunt caracteri.amie.enta o întrerupere a respira(iei care cau. /ulburările asociate diferen(ei de fus orar şi lucrului în schimburi pot %enera insomnie noaptea. diferen(a de fus orar poate cau. 4rincipala diferen(ă dintre acestea constă în durată& insomnia este definită ca fiind tran.ă tre. .intă caracteristici similare insomniilor.ul în care tulburarea somnului durea. dramatice. 1ipersomniile pre. 4rincipalele semne ale pavorului nocturn sunt ridicarea.# diminea(a. persoanele cu apnee sau narcolepsie pre.ei.iate (8S4S) constă în dificultatea de a se tre. şi mi%rene. 4ersoanele cu narcolepsie pot pre. 4rincipalul semn de tulburări ale somnului de ritm circadian constă în somnul la ore nepotrivite. persoanele cu sindromului fa.

/ulburarea somnului asociată lucrului în schimburi este cau. sindromul fa. maladia +l. deşi la persoanele cu această tulburare au fost identificate concentra(ii cerebrale reduse de dopamină şi noradrenalină. . Cau#ele insomniei tran#itorii • • • • • Cau#ele insomniei cronice • • Stres X%omot +lcool 8urere -aladie acută • • • /ulburări psihice.one cu un fus orar diferit.(".ă cel mai probabil unui defect %enetic.ele specifice ale narcolepsiei nu sunt bine definite. sau de anomalii fi.n mod similar.itatea şi sforăitul.ele obişnuite ale insomniei tran. de e .ul insomniei cronice.tipurile 1L+. de e . de e .#) /ulburările somnului de ritm circadian /ulburările cau. depresie. probleme cardiace.ate.entate în tabel. Cau.ată de lucrul în schimburi.ate de diferen(a de fus orar sunt %enerate de deplasarea în .iolo%ice ale ritmului circadian al or%anismului.Etiologie Se cunosc mai multe detalii cu privire la cau.tipuri specifice de cromo.heimer +lte afec(iuni medicale.ate de tulburări psihice. 1arasomniile Nu sunt cunoscute multe aspecte privind cau. asociate ritmului circadian. de e . în special pe durata nop(ii.ofrenie /ulburări neurolo%ice. în timp ce cau.ul cronic de alcool 1ipersomnia Ca şi în ca.at de modificări aferente vârstei. acest fapt se datorea.ei de somn înaintate (+S4S) poate fi cau. probleme cardiace Nocturie +bu. Disomnii <nsomnia Cau. schi. depresie şi alte afec(iuni medicale.ele disomniilor decât ale parasomniilor. Sindromul fa.ele somnambulismului şi pavorului nocturn. de e . dar acesta .itorii şi cronice sunt pre. maladia 4ar$inson.intă o le%ătură strânsă cu sub. +mbele tipuri de hipersomnii sunt considerate a avea o componentă %enetică în etiolo%ia acestora. culcarea ulterior orei vi.ele specifice de apnee includ obe.ei de somn întâr. de e .iate (8S4S) poate fi cau. fiind identificate corela(ii cu sub.at de comportament.omi. atât apneea cât şi narcolepsia pot fi cau. Narcolepsia pre. /otuşi.

ben. de e emplu persoanele cu narcolepsie pre.a insomnia. se recomandă psihoterapia pentru re. situat în re%iunea trunchiului cerebral . %lutamatul şi vasopresina.59-. şi reducerea riscului unei morbidită(i suplimentare. 4arasomniile se pot produce la persoane cu tulburări de stres post. <n plus. Disomnii <nsomnia 8eseori insomnia tran. . 6nele tipuri de tulburări ale somnului se pot produce ca urmare a unor anomalii sau modificări ale .traumatic.!) ratament -a3oritatea tulburărilor somnului sunt tratate cu psihoterapie şi terapie co%nitiv comportamentală. numeroşi al(i neurotransmi(ători din trunchiul cerebral sunt implica(i în re%larea stărilor de ve%he şi somn.ă consumului de alcool. Numeroşi neuroni din aceşti nuclei sunt deosebit de activi pe durata stării de ve%he şi somnului 59-. şi inactivi pe durata somnului non. . anumite tulburări ale somnului pot fi asociate unor anomalii ale unor etape specifice ale somnului.(>. La fel cum acetilcolina este eliberată de aceşti neuroni.a pe perioade scurte de timp pentru a induce somnul. D componentă cheie a 5+S este un %rup de nuclei coliner%ici situa(i în apropierea pun(ii me. Ce se Mntâmplă la nivel cerebral@ Stările de somn şi de ve%he sunt considerate a fi %enerate de activarea unor centri cerebrali neuronali specifici.epinele precum nitra.itorie nu impune un alt tratament decât identificarea şi %estionarea cau. dacă insomnia cronică se datorea. iar ben.epam. 8e e emplu. +ceştia includ noradrenalina.din urmă este considerat a avea o componentă %enetică. 4entru ma3oritatea persoanelor.n ca.odia.ei.ul în care insomnia este cau.encefalice. tratamentul va trebui să vi. 6nul dintre cei mai importan(i centri este sistemul de activare reticular (5+S).olvarea problemelor psiholo%ice sau stresului care poate cau. deseori se impune medica(ie pentru sporirea calită(ii vie(ii acelei persoane. se pot utili.ată de o tulburare de fond.onelor cerebrale şi neurotransmi(ătorilor implica(i în controlarea somnului.intă un debut mai rapid al somnului 59(SD59-). tratamentele farmacolo%ice pot fi utile la unele persoane.n ca.aleplon.e împiedicarea acelei persoane de a consuma alcool. sau non.epina . .ul unei persoane cu insomnie cronică. aceasta trebuie identificată şi tratată.e. serotonina. histamina.odia. în plus.

e scurte de somn pe durata .itive dentare pentru men(inerea limbii în po. sindromul fa. 1arasomniile Somnambulismul şi pavorul nocturn sunt în %eneral tratate prin identificarea şi limitarea pe cât posibil a factorilor activan(i.iate (8S4S) este tratat prin îndepărtarea cau.ei de somn întâr.ate. precum pierderea în %reutate şi renun(area la fumat.ice frecvente folosirea patului e clusiv pentru somn şi se evitarea stimulentelor. utili. Câteva metode de Tbun stabilirea unei ore e acte de culcare şi tre. de e . .itivă a flu ului de aer (C4+4) care asi%ură alimentarea constantă cu aer. în func(ie de schimburile în care lucrea.ilei.area de stimulente precum metilfenidat şi modafinil. /ulburările asociate lucrului în schimburi pot fi remediate la unele persoane prin folosirea unei lumini puternice artificiale. schimbarea stilului de via(ă.traumatic. în special dacă tulburările de somn sunt le%ate de sindromul de stres post.area unui aparat cu presiune continuu po. /ratamentele pentru narcolepsie includ pro%ramarea de repri.farmacolo%ice pentru apnee includ obiceiuri de adaptare la somn. clomipramin. 1revenire Se pot lua măsuri destinate a preveni anumite tulburări ale somnului sim(U includ& • • • • • • .i(ie normală.1ipersomnia /ratamentele non. Cataple ia poate fi tratată specific cu antidepresive triciclice (+/C).area e punerii la lumina solară în etapa noii .ire evitarea somnului pe timpul .ei de somn înaintate (+S4S) se poate trata prin sporirea e punerii seara la lumină. Sindromul fa.elor pentru care persoana trebuie să mear%ă la culcare ulterior orei vi.ă.ile locale. pentru a le modifica ritmul circadian către o orientare nocturnă. /ulburări ale somnului de ritm circadian /ratamentul tulburărilor de tip diferen(ă de fus orar include ma imi. şi sporirea e punerii la lumina de diminea(ă. care a3ută persoana să rămână în stare de ve%he. pentru a păstra căile respiratorii neobturate. +ceasta poate implica o anumită formă de psihoterapie.ilei e erci(ii fi. 8impotrivă. şi folosirea de dispo. şi utili. precum cafeina practicarea de e erci(ii de rela are.

ă aparentă. /ulburarea este asociată mai multor factori de risc. ca urmare a unui embolism sau a unei trombo. <nciden(a tulburărilor de somn de ritm circadian şi a parasomniilor se poate reduce prin identificarea factorilor activatori şi încercarea de a.entând semne clinice cu evolu(ie rapidă de tulburare a func(iei cerebrale. o treime va deceda anul următor. precum vorbirea.abilită(i permanente. şi considerabil mai pu(ine în 9lve(ia. un milion. +ccidentele vasculare cerebrale se produc în cadrul tuturor %rupurilor de vârstă din întrea%a lume.n fiecare an accidentele vasculare cerebrale afectea. Accidentul vascular cerebral Introducere +ccidentul vascular cerebral este definit ca repre.a este ischemia care se produce în ca.i limita. iar creierul devine afectat la locul accidentului. .ul dispari(iei simptomelor în termen de ># de ore. e istă diferen(e semnificative privind numărul de persoane afectate de accidente vasculare cerebrale în fiecare an= mai multe persoane sunt afectate în Sco(ia decât în +n%lia. deşi riscul este mai ridicat odată cu înaintarea în vârstă . o treime se va recupera complet.4entru persoanele cu hipersomnie.ul întreruperii alimentării cu sân%e a creierului. vederea şi memoria pot fi afectate în decursul câtorva minute.e care blochea. fără o cau.urilor de accidente vasculare cerebrale au loc la persoane de peste AA de ani. 4e măsură ce neuronii sunt priva(i de o i%en.e scurte de somn pentru a putea trece peste somnolen(a din timpul . 7unc(iile or%anismului.ă apro imativ >::: de persoane dintr.e rapid.ă o arteră. aceştia încep să se necro. cu durată de peste ># de ore. dar deseori cau. mul(i .ilei. principala metodă preventivă constă în schimbarea tiparelor de somn. de e emplu persoanele cu narcolepsie îşi pot pro%rama repri. 8intre acestea. La nivelul între%ii 9urope. iar cealaltă treime va rămâne cu di. afec(iunea este definită ca +tac <schemic /ran. alta decât de ori%ine vasculară. mişcarea.itoriu (+</).at de o hemora%ie secundară rupturii arteriale.e. la nivel %lobal. Epidemiologie . K:C din totalul ca.n ca. 4oate fi cau.

intă apro imativ !:. afec(iuni cardiace.iunii. a avut loc un accident vascular cerebral. .entate în tabelul de mai 3os.n ca. +ceste simptome pot dura de la câteva minute la câteva ore.n ca. a alimenta(ie săracă.ării accidentului. atunci pacientul a suferit un atac ischemic tran.ultante vor a3uta la deducerea locali. %reutate e cesivă. 5epre. precum scrisul sau îmbrăcatul tulburări de vedere dificultă(i de 3udecată şi ne%li3area unei păr(i a corpului pierderea cunoştin(ei cefalee severe cu debut brusc. +ccident vascular cerebral trombotic 7ormarea unui chea% de sân%e sau unui tromb într.ă mai mult de ># de ore. . un accident vascular cerebral anterior sau un +</. fumatul. diabetul. Diagnostic +ccidentul vascular cerebral diferă ca severitate şi durată de la om la om. afectarea re%iunii cerebrale responsabile pentru vedere va afecta vederea.o . +ceştia includ hipertensiunea.ul dispari(iei în termen de ># de ore.onă cerebrală redusă. Simptomele accidentului vascular cerebral depind de . Simptomele se pot produce brusc şi pot include& • • • • • • • • • slăbiciunea unei păr(i a or%anismului incapacitatea de a mer%e sau a vorbi probleme cu controlul ve.#:C din numărul total de accidente vasculare cerebrale +ccidentul vascular al unui vas mic san%uin. în %eneral asociat cu diabet şi hipertensiune. Câteva tipuri diferite de accidente vasculare cerebrale sunt pre.ul în care durea.ilnic de alcool poate fi preventiv).dintre aceştia fiind tratabili.iune cerebrală permanentă într.o arteră care iri%ă creierul ' repre.intă apro imativ >:. iar simptomele re.icii şi a tractului intenstinal dificultă(i de în(ele%ere a limba3ului dificultă(i de efectuare a unor activită(i motorii. consumul ridicat de alcool (un consum redus .ona cerebrală afectată de blocarea flu ului san%uin şi de întinderea le.itoriu.intă apro imativ +ccident vascular cerebral embolic +ccident vascular cerebral lacunar . +cestea lasă o le.A:C din numărul total de accidente vasculare cerebrale 6n chea% de sân%e format în or%anism se desprinde şi a3un%e în creier ' repre. 8e e emplu.

. e istând o serie de factori care sporesc riscul ca o persoană să sufere un accident vascular cerebral. Etiologie Nu e istă o cau.aharat fumatul consumul e cesiv de alcool nivel ridicat de colesterol plasmatic.iuni de durată hipertensiune afec(iuni cardiace afec(iuni ale arterei carotide diabetul . 8e obicei se produce la ruperea unei . specifică a accidentului vascular cerebral.ea.intă apro imativ ":C din numărul total de accidente vasculare cerebrale. Cu cât o persoană pre. sau Tmini accident vascular cerebralU& acestea produc simptome similare accidentului vascular cerebral.itoriu. 4resiunea asupra (esutului încon3urător. 1emora%ie in spa(iul umplut cu lichid dintre suprafa(a cerebrală şi craniu. 7actorii ma3ori de risc includ& • • • • • • • • • • • vârsta istoricul familial un accident vascular cerebral în antecedente atac ischemic tran. 1emora%ie intracerebrală 5uperea unui vas san%uin situat adânc în (esutul cerebral.intă mai mul(i factori.A.":C din numărul total de accidente vasculare cerebrale. ca urmare a scur%erii sân%elui. cu atât este mai ridicat riscul de a suferi un accident vascular cerebral.one slabe a peretelui unui vas de sân%e ' 5epre. cau.iuni cerebrale ' repre.ă unică. dar fără le. 1emora%ie subarahnoidală A:C dintre persoanele care au suferit un accident vascular cerebral vor suferi şi tulburări depresive.intă apro imativ AC din numărul total de accidente vasculare cerebrale.ă le.

Separat de acestea. tratament chirur%ical şi reabilitare. iar accidentul vascular cerebral produs în emisfera stân%ă poate cau.ate eliberea. 1ersoane cu siclemie Siclemia este o afec(iune %enetică în care celulele san%uine sunt în formă de seceră. pacien(ii cu siclemie sunt mai predispuşi accidentului vascular cerebral. 6n accident vascular cerebral care are loc în cerebel poate cau. D persoană cu un accident vascular cerebral de emisferă stân%ă poate pre. iar acest fapt creste posibilitatea formării de chea%uri san%uine. Celulele în seceră tind să pre.ona cerebrală afectată de accident şi de întinderea le. Celulele necro. .a ame(eală şi vărsături şi refle e anormale ale capului şi corpului.ul unui accident vascular cerebral produs în trunchiul cerebral . neuronii de la locul accidentului sunt ucişi pe parcursul a câtorva minute. Ce se Mntâmplă la nivel cerebral@ La producerea unui accident vascular cerebral. ratament /ratamentul accidentului vascular cerebral se poate clasifica în două tipuri principale& tratamentul acordat cât mai curând posibil ulterior debutului accidentului vascular cerebral. 1ersoane cu &umăr crescut de /ematii D persoană este e pusă unui risc mai mare de accident vascular cerebral în ca.ultatele pot fi devastatoare şi pot conduce la parali. persoanele cu un număr crescut de hematii şi persoanele cu siclemie sunt mai predispuse accidentului vascular cerebral decât celelalte persoane.itate mai ridicată decât hematiile normale. ceea ce poate %enera blocarea vaselor şi poate conduce la producerea unui accident vascular cerebral.ul în care pre. şi în consecin(ă pot adera la pere(ii vaselor de sân%e.ia păr(ii drepte a corpului. +stfel.enta de asemenea dificultă(i de vorbire.n ca.intă un număr moderat sau ridicat de hematii. 7ără un tratament imediat.ă deseori parali.ă radicali liberi care distru% neuronii din .ia uneia sau ambelor păr(i ale corpului sau chiar la deces. 9fectele accidentului vascular cerebral depind de . şi nu rotunde.a.ia păr(ii stân%i a corpului.ea.a parali. tot mai multe celulele cerebrale se vor necro. ratamentul acordat imediat ulterior debutului . +ceasta deoarece o creştere a numărului de hematii conduce la în%roşarea sân%elui. 6n accident vascular cerebral în emisfera dreaptă a creierului cau.iunilor produse de acesta.ona învecinată. re. fiind mai pu(in apte să transporte o i%en către celulele or%anismului.inte o vâsco.

se utili.ă principală a decesului şi a di. denumită scanare /C.ă precum respira(ia. . şi pot fi administrate până la ! ore de la accident. dar beneficiile medicamentului sunt considerate superioare. 1revenire 4racticarea medicinei preventive cu privire la accidentul vascular cerebral este deosebit de importantă. . +ccidentul vascular cerebral afectea. şi în consecin(ă pro%ramul de reabilitare al unei persoane se ba. precum depresia.intă un risc uşor mai ridicat de deces ca urmare a hemora%iei. .n plus. şi men(inerea sodiului. pot necesita consiliere şi medicamente pentru a trata alte afec(iuni secundare accidentului vascular cerebral.n plus.ă teste pentru a stabili tipul de accident vascular cerebral. -edica(ia administrată imediat ulterior producerii accidentului vascular cerebral include medicamente de di.ă în principal pe nevoile specifice ale acesteia.ea.ă t.4+).ă t.ă medicamentul. potasiului şi calciului în fluidele or%anismului.<mediat ce pacientul soseşte la spital. de limba3. care previne a%re%area plachetelor san%uine. 4acien(ii pot necesita terapie fi. accidentul vascular cerebral este o cau. 8e asemenea. 4acien(ii cărora li se administrea.n %eneral aceste teste includ o scanare a creierului. sunt administrate pacien(ilor care au suferit un accident ischemic. -etodele de prevenire se pot clasifica în medica(ie şi modificări ale stilului de via(ă. de vorbire.4+ pre. reducerea durerii şi stresului. persoanele care au suferit un accident ischemic sunt deseori tratate cu aspirină.olvare a chea%ului san%uin şi medicamente de prevenire a formării altor chea%uri. .olvare a chea%ului san%uin. se efectuea. 2eabilitare Separat de tratamentul medicamentos şi interven(ia chirur%icală.ică.4+ au o mai mare şansă de îmbunătă(ire func(ională. 4acientului i se poate administra tratament pentru men(inerea func(iilor vitale de ba. şi eventual se pot trata şi eventualele infec(ii sau febra. Medicamente care previn formarea altor c!eaguri 4entru a preveni pro%resia simptomelor accidentului vascular cerebral. <n Statele 6nite şi în -area @ritanie. Medicamente de di#olvare a c!eagului sanguin -edicamentele de di. şi ocupa(ională.ea.abilită(ilor pe termen lun%.ă deseori heparina (un medicament de sub(iere a sân%elui) şi anta%onişti de vitamină L (Marfarină).ă diverse re%iuni cerebrale la fiecare persoană. de familie şi prieteni este importantă pentru a men(ine sau ameliora afec(iunea acestora. comparativ cu persoanele cărora nu li se administrea. precum activator tisular de plasmino%en (t. 4acien(ii cărora li se administrea. reabilitarea este o parte importantă a tratamentului unei persoane care a suferit un accident vascular cerebral. asisten(a acordată de personalul medical.

idem. -edicul poate prescrie acest medicament pentru administrarea .e în mod or%ani. de e emplu la persoanele cu fibrila(ie atrială.ate pentru prevenirea accidentului vascular cerebral sunt pre.area) arterei carotide. +cest medicament previne formarea de proteine necesare pentru coa%ularea sân%elui şi este cunoscut ca anticoa%ulant.ilnică. +re loc deseori la persoanele care au suferit un accident vascular cerebral cu în%ustarea (steno. în vederea reducerii riscului unui nou accident vascular cerebral. .ice pentru reducerea hipertensiunii. 4lachetele sunt implicate în formarea unui chea% de sân%e. o afec(iune cardiacă în care pacien(ii pre. şi renun(area la fumat.entate în tabelul de mai 3os& +spirina +3ută la prevenirea cumulării de plachete san%uine (concrescen(ă). Medicaţie 4rincipalele medicamente utili.at.ă. +dministrarea . +cestea pot include schimbării de dietă sau efectuarea de e erci(ii fi. idem. Clopido%rel 8ipiridamol /iclopidin Rarfarină %c!imbări ale %tilului de $iaţă Schimbările stilului de via(ă pot fi adoptate de o persoană pentru a reduce riscul producerii unui accident vascular cerebral.ilnică poate reduce riscul de accident vascular cerebral la anumi(i pacien(i. în loc să pompe. idem.intă un ritm cardiac nere%ulat iar cele două camere cardiace (atriile) vibrea. +cest tip de interven(ie este cunoscut sub denumirea de endarterectomie carotidiană. pentru reducerea riscului producerii unui nou accident vascular cerebral.Intervenţie c!irurgicală Se poate apela la interven(ia chirur%icală pentru a reduce depunerile de %răsime de la nivelul arterelor carotide .

"alerie %istemul nervos central 9 tremitatea superioară a măduvei spinării -ăduva spinării re%iunea cervicală re%iunea toracică re%iunea lombară re%iunea sacrală re%iunea cocci%eală 2asculatura cerebrală artere vene -ielina 2egiuni cerebrale Creierul a oni dendrite celule %liale .

encefalul corte cerebral corte prefrontal encefalul corpul calos %irusul cin%ulat hipotalamus talamus -e.ali trunchiul cerebral pedunculul cerebral locus coeruleus tectumul substantia innominata 5ombencefalul trunchiul cerebral cerebelul medulla oblon%ata punte Sec(iune coronală materia cenuşie .encefalul nuclei ba.neuroni 4ro.

emisfera stân%ă emisfera dreaptă substantia ni%ra materia albă Sistemul limbic ami%dala hipocampus Lobi frontal parietal occipital temporal 2entriculi Sec(iuni ale creierului sec(iune medio.heimer pro.sa%itală sec(iune coronală dorsal ventral Afecţiuni cerebrale -aladia +l.encefal sistem limbic /ulburări de an ietate .

encefal şi rombencefal sistem limbic /ulburări de somn +ccident vascular cerebral .ofrenia pro.pro.a multiplă -aladia 4ar$inson corpi LeMV Schi.encefal sec(iune coronală sistem limbic -i%rena Sclero.encefal sec(iune coronală sistem limbic 8epresie pro.ate -anie pro.encefal sec(iune coronală sistem limbic 9pilepsie convulsii par(iale convulsii %enerali.

aminobutiric (E+@+) a ul 14+ neurotransmisie de serotonină neurotransmisie de noradrenalină inhibitori de recaptare a noradrenalinei receptor inhibitori selectivi de recaptare a serotoninei fantă sinaptică .sec(iune medio.sa%itală vasculatură cerebrală 4lăci neuritice Ehemuri neurofibrilare %imptome ritm circadian tremor &eurotransmisie neurotransmi(ători poten(ial de ac(iune neurotransmisia la nivelul sinapsei neurotransmisie de acetilcolină neurotransmisia de acid %amma.

Sign up to vote on this title
UsefulNot useful