PREDIMENSIONARE PLĂCI PLANŞEU DIN BETON ARMAT MONOLIT

STABILIREA TIPURILOR DE PLĂCI ŞI A SCHEMELOR DE CALCUL Placa planşeului peste parter este format din 4 panouri rezemate pe zidurile portante, respectiv 2 plăci armate pe două direcţii şi 2 plăci armate pe o direcţie. Planşeul peste etaj este o placă continuă cu 3 deschideri egale, armata 2 direcţii. Schema de calcul este o placă ncastrată elastic pe contur ncărcată cu o sarcină uniform distri!uită. "imensionarea se face la ncărcări gravitaţionale. #alcularea eforturilor secţionale se va face prin procedee de calcul simplificate, iar dimensionarea secţiunilor folosind programul $d#on. . Întrucât raportul d ntr! "aloar!a #nc$rc$r lor t!%porar! & a c!lor total! !'t! % c () *+,-. "o% /ac! un calcul ' %pl / cat #n do%!n ul pla't c . #alculul se va face la starea limită de rezistenţă, corespunzător grupării fundamentale, pentru o f%şie unitară din placă. #ele două tipuri de ncărcări, respectiv greutatea proprie şi greutatea zăpezii acţionează după o singură schemă, cu valoarea totală uniform distri!uită pe toată deschiderea plăcii. Not$0 &n general la plăcile cu 1 2 3* 1p a'a neutră nu cade n placă. #alculul grinzii ( n astfel de situaţii se face ca pentru secţiunile dreptunghiulare. Se are astfel n vedere faptul că aripile de placă sunt su!ţiri şi conlucrarea ntre placă şi grindă nu este asigurată ) neglij%ndu* se astfel efortul de compresiune ce poate fi preluat de placa su!ţire. La calculul pl$c lor cont nu! ar%at! p! o d r!c4 !+ 5ro' %!a pl$c '! "a 'ta6 l p! 6a7a "alor %o%!ntulu %a8 % al d!'c1 d!r %ar5 nal! (dac$ d!'c1 d!r l! 'unt !5al!.0 Ac!a't$ 5ro' %! '! "a lua !5al$ p!ntru toat! d!'c1 d!r l! & p! 6a7a ! '! calcul!a7$ '!c4 un!a ar%$tur #n câ%p & p! r!a7!%!+ pl!cându9'! d! la un ac!la& proc!nt d! ar%ar! (cupr n' #ntr! *+: & *+;.0 +a reazemele marginale la care e'istă pro!a!ilitatea unei ncastrări elastice de care n calcul nu s*a ţinut seama, se prevede o armătură superioară , călăreţi , alcătuită din 4-. din /031 sau 4-2 din P#32. +a planşeele alcătuite din grinzi secundare şi grinzi principale paralele cu direcţia de armare a plăcii, peste grinzile principale se prevede o armare alcătuită din călăreţi. 4ria secţiunii acestor călăreţi va fi egală cu 5,3 din cea a armăturii principale de rezistenţă din c%mpul plăcii şi cel puţin 3-.6m pentru /031 respectiv 1-26m pentru P#32. /rice zonă armată a unei plăci are totdeauna armătură pe 2 direcţii. 7ie pe am!ele direcţii armătură de rezistenţă 8 n c%mpul plăcilor armate pe 2 direcţii9. 7ie pe o direcţie armătură de rezistenţă, iar pe cealaltă direcţie armătură de repartiţie 8 n c%mpul plăcilor armate pe o direcţie şi pe reazemele plăcilor de orice tip ntruc%t pe reazeme, pentru preluarea momentului negativ, armătura de rezistenţă este totdeauna necesară numai pe o direcţie, şi anume pe normala la linia reazemului9. 4rmătura de repartiţie tre!uie tre!uie să fie cel puţin 3-26m. Pe direcţia laturii lungi a panoului s*a dispus armătură de repartiţie, jos sau sus, acol unde este necesară. Pe l%ngă armătura principală de rezistenţă şi armătura de repartiţie, la plăcile armate pe o direcţie, continue pe mai multe deschideri, este necesară totdeauna armarea la momente negative pe reazeme n direcţia laturii lungi 8călăreţi9. "e o!icei aria lor nu se calculează ci se adoptă constructiv 3-6m sau .-6m. :ste nsă recomanda!il să se verifice aria lor consider%nd un moment ncovoietor ; <
pl 2 , n care l este lumina panoului 17

8distanţa ntre feţele reazemelor9 de pe direcţia scurtă a panoului. Se menţionează faptul că deşi dispuşi n lungul deschiderii mari a panoului călăreţii depăşesc faţa reazemului cu lungimea l64 8l < latura scurtă a panoului9.

=

$ng. ─ Com alege B hp < =3 cm 8chiar dacă din calcul reiese un necesar de @ cm9.. o armătură de repartiţie av%nd secţiunea pe metru egală cu cel puţin =3 > din secţiunea pe metru a armăturii de rezistenţă.Perpendicular pe direcţia armăturilor de rezistenţă se dispun armături numite de repartiţie sau de montaj. 1 cm ─ tencuială. &ncărcarea permanentă este reprezentată de greutatea proprie a plăcii şi este o sarcină verticală uniform distri!uită pe metru pătrat de suprafaţă planşeu B ─ placa propriu*zisă din !eton armat. =5 cm ─ sarcină utilă. Caduva 4urelian (urnu .agurele 2 . dar cel puţin 4-2mm6m. călăreţii prelungiţi de o parte şi de alta a reazemelor cu l64 de regulă 3-. Pentru preluarea momentelor locale de ncastrare pe reazemele de continuitate de pe direcţia laturii mari a plăcii.33 cm ─ Pentru planşee.35 daD6m 2. =35 daD6m2 :valuarea sarcinii permanente şi a sarcinii totale calculată cu programul $d#on. ─ ncărcarea normată totală B 225 daD6m 2 ─ ncărcarea de calcul totală B p < 1@2.6m dacă sunt din /031 şi 3-26m dacă sunt din P#32 sau P#25. avem nălţimea minimă a plăcii B h p ? 1 cm sau hp ? =3 cm. 2 cm ─ termoizolaţie. cm hp < 2 8lmin A lma'9 6 =. &n zonele din c%mp şi pe reazeme. ─ La placa ar%at$ p! dou$ d r!c4 = hp ? lmin 643 < 443 cm 6 43 < @.5 < =5. DIMENSIONARE <ROSIME PLACĂ0 ─ Se sta!ileşte secţiunea de !eton a plăcii celei mai mari. p! cr t!r d! r 5 d tat! % n %$0 4ceastă grosime de placă se va folosi la ntreg planşeul de la parter. +a plăcile armate pe o direcţie se prevăd pe direcţia perpendiculară pe cea a armăturilor de rezistenţă armături constructive.5 < 28435 A 3559 6 =.. =3 cm grosime ─ şapă egalizare. DETERMINAREA ÎNCĂRCĂRILOR0 &ncărcările ce acţionează asupra plăcii sunt ncărcări normate permanente şi temporare 8varia!ile9. la planşeele o!işnuite. $ntocmit.