Curentul literar – Simbolismul „Plumb” de George Bacovia

Poezia lui George Bacovia este, neîndoielnic, înscrisă în simbolismul european prin atmosferă, procedee, cromatică, muzicalitate, definindu ! pe poet ca fiind "pictor în cuvinte #i compozitor în vorbe" $%&Petroveanu'& Poezia simbolistă este e(clusiv o poezie a sensibilităţii pure. Poetul simbolist nu este interesat nici de poezia naturii în sine, nici de poezia socială, nici de poezia de idei&Obiectul poeziei simboliste îl constituie stările sufleteşti nelămurite, confuze, care, neput)nd fi formulate clar, sunt transmise pe calea sugestiei&Sugestia este folosită drept cale de e(primare a corespondenţelor/ a legăturilor ascunse dintre lucruri, prin cultivarea senzaţiilor coloristice, muzicale, olfactive, uneori în imagini comple(e (sinestezii). *n element definitoriu al poeziei simboliste îl reprezintă căutarea muzicalităţii exterioare, ob+inută nu numai prin ritmuri #i rime perfecte, ci mai ales prin repeti+ia obsedantă a unor cuvinte, a anumitor vocale sau a refrenului. Pentru crearea sugestiei, simboli#tii folosesc adeseori versul liber, care e(primă nesting,erit de rigorile prozodiei mi#cările intime ale sentimentului poetic (muzica interioară) Paul -erlaine. „Muzica înainte de toate".Simboli#tii au predilec+ie pentru anumite teme şi motive! iubirea, nevroza, t)rgul provincial ca element al izolării, natura ca loc al coresponden+elor& *niversul poetic bacovian are la bază c)teva motive specifice liricii simboliste& /ste vorba, în primul r)nd, de motivul singurătăţii, preluat din romantism& 0umai că, la Bacovia, solitudinea devine un sentiment sumbru, apăsător, asociat cu spa+iul camerei (izolarea) sau cu spa+ii e(terioare. parcul, străzile sau ora#ul de provincie& în mul+ime, eul poetic bacovian se simte înstrăinat, inadaptat, fără putin+ă de comunicare cu ceilal+i, rătă ce#te fără sens, cu gesturi absurde& Sentimentul inadaptării produce "nstrăinarea şi dorinţa de evadare. Gama de culori este restr)nsă în poezia lui Bacovia, centrată pe c)teva motive tipic simboliste. ur#tul, plictisul, tristeţea, monotonia. /sen+ial sugestivă, culoarea, în loc să reliefeze obiectul, dimpotrivă, estompează conturul, îl dizolvă, într un fluid unic, în stare să impună o anumită stare de spirit& Culorile, ca #i instrumentele muzicale, au rolul de a sugera o stare sufletească& 1stfel, melancolia gravă este sugerată de vioară #i clavir, în timp ce sentimentul de monotonie este dat de culoarea violet, de armonică #i fanfară& -ioletul indică, de asemenea, un doliu cosmic. 0evroza este sugerată de verde crud, roz #i albastru, muzical ea fiind sus+inută de violină #i de flaut& Galbenul sugerează, a#a cum însu#i poetul declară, depresia. Culorile intense, strălucitoare, cu scăpărări pre+ioase ca aurul relevă o stare crepusculară. 1lbul statuilor pe care se lasă un apus de soare măre+ relevă o stare crepusculară& 0egrul, limita cromatică, suscită limita depresivă, ca în poezia cu acest titlu& Poezia simbolistă Plumb desc,ide volumul cu acela#i titlu, apărut în !2!3, definindu l în totalitate& 4e(tul poetic se înscrie în lirica simbolistă prin. folosirea simbolurilor, te,nica repeti+iilor, cromatica #i dramatismul trăirii eului liric& 5ramatismul este sugerat prin coresponden+a ce se stabile#te între materie #i spirit& 4e(tul nu cuprinde nici un termen e(plicit al angoasei, totul put)nd fi dedus din descrierea cadrului&

is. „vestmântul funerar". te(tul este structurat pe o serie de propozi+ii principale. n. „flori de plumb". fiind #i el condi+ionat de natura mediului& %irismul subiectiv este redat la nivelul e(presiei prin mărcile subiectivită+ii. subiectivă.epetarea epitetului „de plumb" are multiple sugestii $cromatică. se remarcă topica inversă.idere a spa+iului& 9n restul poeziei predomină vocalele o. dormeau. obiectivă. lipsită de transcenden+ă sau de posibilitatea înăl+ării& 7umea obiectuală. „Şi"am început să"l stri#.iderea definitivă a spa+iului e(isten+ial. în care eul poetic se simte claustrat. căderea surdă #i grea. ţ. realitatea e(terioară. un cavou. ceea ce sugerează o înc. d)nd sentimentul golului e(isten+ial. conturată de c)teva pete de culoare este proiec+ia universului interior. ale cărui trăsături specifice sugerează stări suflete#ti. tipice pentru mica burg. atârnau Cele două verbe. persoana 9 a ad:ectivului posesiv „(amorul) meu". persoana înt)i a verbelor „stăm". independente. Strofa & surprinde elemente ale cadrului spa+ial înc.$itlul poeziei este simbolul "plumb". respectiv. . scârţâiau.isă de c)te două consoane „grele". artificii funerare de duzină. „am început. Cuv)ntul „întors" constituie misterul poeziei& /ste vorba probabil. m. permanen+a unei stări de angoasă. moartea& încercarea de salvare este iluzorie. „ ormeau adânc sicriele de plumb"% „ ormea întors amorul. în marea lor ma:oritate statice& 4impul imperfect desemnează trecutul nedeterminat. p. însă produce efecte reci. „Şi scărţâiau coroanele de plumb". simbolizată de cimitir #i de cavou #i realitatea interioară. fizică de apăsare'. al absen+ei.ezie de provincie. de întoarcerea mortului cu fa+a spre apus& /ul liric î#i prive#te sentimentul ca un spectator. . sugerează disperarea poetului atunci c)nd con#tientizează ca universul încon:urător este cuprins de atmosfera sumbră a mor+ii& %a nivel sintactic. b." %a nivel fonetic. t. atitudini poetice. generat de dispari+ia8 moartea afectivită+ii.or)te. „!ripile de plumb" presupun un zbor în :os. coordonate prin :u(tapunere sau copulativ& 5e asemenea. $. stăm. greutatea metalului sugerează apăsarea sufletească6 culoarea cenu#ie sugerează monotonia. u. era. fără solu+ii de ie#ire& $ema poeziei o constituie condi+ia poetului într o societate lipsită de aspira+ii #i artificială& 7umea ostilă #i stranie. %a nivel morfologic. s. „coroanele de plumb". „sicriele de plumb". „ ormea întors amorul meu de plumb". simbolizată de sentimentul iubirii. cum va spune Blaga.ică. a cărui invocare se face cu disperare. #i în care mediul încon:urător a căpătat greutatea apăsătoare a plumbului& /lementele decorului funerar sunt. în manifestările ei de gingă#ie #i frumuse+e florile. cuv)ntul plumb cuprinde o vocală înc. simboliz)nd universul interior. se remarcă prezen+a verbelor. i. la con:unctiv să stri#. ale < mor+ii. care este reluat în #ase din cele opt versuri ale poeziei& Cele două strofe8 secven+e poetice corespund celor două planuri ale realită+ii. insist)nd asupra e(isten+ei &mo. Stofa a &&'a debutează sub semnul tragicului e(isten+ial. cu subiectul postpus. anoste. sufocant. dezorientarea6 sonoritatea surdă a cuv)ntului $patru consoane #i o singură vocală' sugerează înc. angoasa6 maleabilitatea metalului sugerează labilitate psi. cuv)nt care are drept corespondent în natură metalul. este marcată de împietrire& -)ntul este singurul element care sugerează mi#carea. la perfect compus am început #i. dormea. apăsător. al vidului lăuntric& Sonorită+ile lugubre sunt ob+inute prin aglomerarea consoanelor dure. de un tragism asumat cu luciditate& 4e(tul este structurat în doua catrene construite pe baza le(emului plumb.

stăm' #i de cele cu sonoritate stridentă.%a nivel lexical. folosirea sugestiei. )uzicalitatea este ilustrată de rima în cuvinte cu sonoritate surdă. „coroanele de plumb". muzicalitate. cavou.epetarea acelora#i cuvinte are ca efect monotonia& %a nivel stilistic. zugrăvirea stărilor suflete#ti de angoasă. de spleen. se remarcă prezen+a cuvintelor din c)mpul semantic al morţii& sicriu. funerar. poezia Plumb se încadrează în estetica simbolistă& . mort. strig'& Prin atmosferă. . „flori de plumb". altern)nd cu peonul şi amfibra(ul. a simbolului #i a coresponden+elor. „ ormea întors amorul meu de plumb" & 4onul elegiac al poeziei este dat de ritmul iambic ce domină aproape întreaga poezie. coroană. „aripile de plumb" #i e(presivitatea epitetului din versul. v)nt. terminate în consoane $plumb8vestm)nt8v)nt8plumb'. onomatopeică$sc)rt)iau. de verbele la imperfect$dormea. se remarcă prezen+a simbolului central plumb. asociat metaforelor.