FORMAREA STAELOR MEDIEVALE TARA ROMANEASCA SI MOLDOVA - Mentionarea a trei formatiuni politice prestatale romanesti situate la sud si/ sau

la est de Carpati atestate in secolele XI – XIII, si precizarea unui izvor istoric care sa le ateste; - Mentionarea a doua premise interne/externe a procesului de constituire a statelor medievale romanesti; - Prezentarea cate unui fapt istoric desfasurat in procesul de constituire a Tarii Romanesti, respective a Moldovei; - Formularea unui punct de vedere referitor la importanta constituirii statelor medieval romanesti si sustinerea acestuia printr-un punct argument istoric.

Romanii sunt semnalati atat ca entitate etnica, cat si in cadrul structurilor lor politice, militare si ecleziastice in spatiul carpato-danubiano-pontic. La sfarsitul mileniului I daco-romanii isi duceau viata in cadrul unor structuri teritoriale de diferite tipuri. Diferentele erau date de criteriul economic, dar si de cel social-politic. La nordul Dunarii, se impune ca structura teritoriala, obstea sateasca, la baza careia a stat dezvoltarea economica, progresul general al societatii si diferentierea sociala din cadrul acesteia. Formele traditionale de organizare politica romaneasca au fost in aceasta perioada cnezatul si voievodatul, ce erau inzestrate cu organizare politica, militara si ecleziastica. Din punct de vedere extern, la baza formarii statelor medievale romanesti stau cativa factori ce au favorizat procesul de centralizare. Dupa ce ungurii s-au asezat in Campia Pannonica, si au inceput procesul de cucerire a teritoriului intracarpatic, in primele decenii ale sec. al XIII lea, Regatul maghiar manifesta tendinte expansioniste spre sud si est de Carpati. Ungurii au incercat sa isi subordoneze structurile politice romanesti. Cumanii si tatarii au stopat expansiunea Ungariei la est si sud de Carpati, Ungaria si Polonia urmareau eliminarea Hoardei de Aur si stingerea dinastiei Arpadiene din Ungaria, sunt factori externi ce au contribuit la procesul de formare a statelor medieval extracarpatice. La sud de Carpati, conform Diplomei Cavalerilor Ioaniti (1247), acordata de regele Bela al IV lea, existau formatiuni politice romanesti: Banatul de Severin, voievodatul lui Litovoi, voievodatul lui Seneslau, cnezatul lui Ioan, cnezatul lui Farcas. Dintre acestea, singurul independent era voievodatul lui Seneslau. In acest context poate fi mentionata actiunea lui Litovoi din perioada 1277 – 1279, care incearca sa se eliobereze de sub dominatia maghiara, insa fara success.

Cu ocazia expeditiilor antitataresti (1345 . de la Fagaras la Campulung si Arges. ocoale. in anul 1330. pentru Banatul de Severin. tot din Maramures. fiind descrisa in “Cronica pictata de la Viena”. Basarabia. Documentul il numeste pe Basarab “voievodul nostru transalpin”. Codrii Cosminului. Nemultumiti. regele maghiar sa organizeze o expeditie la sud de Carpati. incepe cu Basarab I Intemeietorul (1310?-1352).Traditia istorica mentioneaza pentru anul 1290/1291 descalecatul voievodului Negru Voda. cu scopul supunerii tarii condusa de Basarab. formarea statelor medieval romanesti a avut urmari importatnte. fac ca.1354). voievozii romani afirmandu-se ca aparatori ai crestinatatii pe linia Dunarii in secolele XIV – XVI. se constituie Moldova ca stat independent. Prima etapa a intemeierii Moldovei a fost legata de descalecatul lui Dragos. Muntenia. condusa de Dragos. Acesta este cel de-al doilea descalecat din istoria Moldovei (1359). cu centrul la Baia. La est de Carpati se poate constata o evolutie asemanatoare in ceea ce priveste conditiile externe si interne de formare a statului moldovean. este organizata in nordul Moldovei o marca de granite. Un alt aspect important este cel legat de implicarea statelor medievale romanesti in cruciada tarzie. constituind o grava amenintare atat pentru Tarile romane cat si pentru intreaga lume crestina. cobale. Oltenia. se ridica impotriva regalitatii maghiare. Istoria certa a Tarii Romanesti. . Carol Robert d’Anjou. insa “teoria descalecatului” nu este sustinuta de izvoare. atunci cand Imperiul Otoman se va afla in plina expansiune. Letopisetele rusesti mentioneaza cnezii “bolohoveni”. voievod roman din Maramures si exponent al politicii maghiare. Astfel. In urma confruntarii dintre Bogdan si Balc. Campul lui Dragos. In anul 1324 un document maghiar il mentioneaza ca vasal al regelui maghiar. Aceasta formatiune se afla sub suzeranitate maghiara si sub urmasii lui Dragos – Sas si Balc. Neintelegerile dintre cei doi. moldovenii impreuna cu voievodul Bogdan. In primul rand sa asigurat existent de sine statatoare a romanilor. si s-a realizat cadrul favorabil dezvoltarii si afirmarii civilizatiei romanesti. dar exista si alte denumiri ale autonomiilor locale romanesti: Codrii – Orheiului. Tara Romaneasca cuprindea Banatul de Severin. Semnificatia acestui nou statut al tarii si mai ales al voievodului consta in titulul voievodal “singur stapanitor” si apoi domn si mare voievod. Victoria obtinuta de catre Basarab a consfintit independent Tarii Romanesti. Batalia a avut loc la Posada (9 – 12 noiembrie 1330). Evenimentele sunt relatate in “Cronica lui Ioan de Tarnave”.

cel al lui Glad (cu centrul la Cuvin) si in S – V Transilvaniei. Aparitia primelor formatiuni politice romanesti se plaseaza in cadrul unor evolutii interne care au facut posibila cristalizarea structurilor statale. politice. potrivit cronicii. In centrul si rasaritul Europei ultimele invazii se prelungesc pana in secolul al XIII lea. Cel mai important izvor ce relateaza aceste evenimente este “Gesta Hungarorum”. iar uneori incearca sa-si impuna stapanirea propriu-zisa asupra spatiului romanesc. La inceputul secolului al XI lea. ungurii se lovesc de rezistenta armata a populatiilor slave. religioase. Pentru acest lucru ungurii au folosit mijloace diverse: militare. regele Ungariei. .Prezentarea unei etape a organizarii politice a Transilvaniei si mentionarea unui fapt istoric referitor la contributia romanilor din Transilvania la intemeierea Tarii Romanesti si Moldovei. etnice. In 1002 – 1003 tara sa este ocupata. Prin aceste mijloace ungurii au preluat conducerea asupra popoarelor cucerite si au incercat sa anihileze structurile lor politice si sa-i asimileze din punct de vedere etnic si confesional. . isi impart sferele de influenta. voievodatul lui Gelu fiind cucerit de Tuhutum care. Ahtun este ucis si teritoriul sau ocupat. dar si al unui context international favorabil. . In Transilvania. invins si dus in Ungaria. Cucerirea Transilvaniei incepe dupa 1050 si se incehie in linii mari in secolul al XIII lea. In secolele VIII – IX romanii convietuiesc cu slavii in zona Tisei si in Transilvania. cel al lui Menumorut (cu centrul la Biharea).Mentionarea unui izvor istoric referitor la formatiunile din secolele IX – XI din spatiul intracarpatic si precizarea a doua formatiuni atestate de acestea. Imperiul Bizantin. In urma confruntarilor cu ungurii. cel al lui Gelu – numit “duce” si “un anumit roman” (cu centrul la Dabaca). Populatia majoritara a Transilvaniei era formata din romani. iar marile puteri din zona. a notarului Anonymus.Prezentarea institutiei voievodatului. In expansiunea lor spre rasarit. un urmas al lui Tuhutum. Cel mai important izvor – “Viata Sfantului Gerard” – relateaza despre formatiunile din Transilvania si Banat.Formularea unui punct de vedere referitor la statutul politic si religios al romanilor transilvaneni si sustinerea acestuia printr-un argument instoric. principatul sub suzeranitate otomana. formatiunile acestea sunt annihilate. turanice si romanesti din interiorul si din afara arcului carpatic. Ahtum. Geula cel Tanar.EVOLUTIA TRANSILVANIEI SI A INSTITUTIILOR SALE . Acesta sustine ca ungurii s-au lovit de trei trei voievodate romanesti: in Crisana. . motiv pentru care va fi atacat. In Banat. preia conducerea pentru sine si urmasii sai. in Banat. regatul Poloniei si Regatul Ungariei (dupa anul 1000). intra in conflict cu Stefan cel Sfant. refuza suzeranitatea maghiara si percepe vama pentru sarea ce trecea pe teritoriul sau spre Ungaria. Geula cel Tanar refuza crestinarea in rit catholic.

privilegiile lor fiind consemnate in “Bula de Aur a sasilor” (Andreanum – 1224). In Transilvania vechea autoritate a voievodului simboliza autonomia tarii fata de regalitate. iar transilvania devine principat autonom sub suzeranitate otomana – 1541. . partea central este organizata ca Pasalacul de la Buda. In perioada de criza a regalitatii maghiare. asemanatoare cu cele ale voievozilor din tarile extracarpatice. “traditia descalecatului” poate fi demonstrata.XIV). Voievodul era vasal al regelui maghiar si avea atributii in principal militare. Totusi. voievodatul se mentine pana in secolul al XIV lea. XIII . Voievozii aveau atributii judiciare si administrative si isi exercitau autoritatea asupra comitatelor. Ulterior. fiind asezati in Bihor. Incepand cu 1541 tara va fi condusa de un principe ales de Dieta. Constituirea statelor medievale a insemnat si un transfer de putere politica din partea cnezilor si voievozilor locali in favoarea conducatorului ales care si-a asumat titlul de mare voievod – exprima functia militara a conducatorului. Sasii au avut in primul rand un rol economic. In cazul Moldovei. “Traditia descalecatului” nu este insa sustinuta de izvoare. intaietatea sa in raport cu ceilalti voievozi care au disparut din societatea romaneasca extracarpatica. Vor fi izgoniti in 1225 pentru ca nu au respectat termenii intelegerii initiale. Secuii au marcat linia de infiltrare a stapanirii maghiare in Transilvania. Acesta intra in conflict cu regalitatea maghiara si cu sprijinul boierimii moldovene il inlatura pe Sas. in teritoriul Transilvaniei. forma de organizare politica specifica romanilor. In contextul in care regalitatea maghiara incearca sa-si impuna autoritatea in Transilvania si la sud de Carpati. zona Tarnavelor si Subcarpatii Rasariteni. Cavalerii teutoni sunt adusi in 1211 in Tara Barsei de catre regele Andrei al II lea. In secolul al XVI lea au loc importante transformari pe plan institutional. cu principatul (forma de organizare politica specifica Apusului). Principele detinea importante prerogative in politica interna. secui si pe cavalerii teutoni (1211 . (sec. urmas al lui Dragos.Astfel. traditia istorica mentioneaza descalecatul Voievodului Radu Negru de la Fagaras la Campulung si Arges (1290/1291).1225). Prima etapa a intemeierii Moldovei este legata de descalecatul lui Dragos. voievozii Transilvaniei Roland Borsa si Ladislau Kan isi asuma chiar prerogative politice regale. statul de la est de Carpati formandu-se in urma unui dublu descalecat. turcii intervin si organizeaza teritoriul: parti vestice ale Ungarie sunt date Austrie. iar al doilea descalecat este cel al lui Bogdan din Cuhea. Ungurii au incercat sa modifice organizarea politica a Transilvaniei. adica sa inlocuiasca voievodatul. Ungaria este infranta in batalia de la Mohacs (1526) de catre Imperiul Otoman. Ei aveau obligatii militare. Astfel se pun bazele celui de-al doilea stat extracarpatic independent. ungurii au colonizat sasi.

calvina. unitariana). sasi si secui). Inceputul acestei discriminari pe criteriu religios este facut de catre regele maghiar Ludovic I. idealuri ce-si vor gasi indeplinirea in Decembrie 1918. in timp ce romanii aveau statu de natiune “tolerata”. Adoptarea actului numit “Unio Trium Nationum” (1437).Astfel. Acesta. drepturile romanilor au fost inculcate. fapt ce va genera o intense lupta de emanicipare nationala in secolele urmatoare. Statul intracarpatic se constituie sub dominatie straina si va continua sa fie separate de trupul tarii pana in anul 1918. Treptat. in anul 1366. Din punct de vedere religios. istoria romanilor din Transilvania va fi marcata de lupta nationala a acestora. . Prin urmare. prin diplomele sale conditiona calitatea de nobil de apartenenta la religia catolica. religia ortodoxa nu va fi recunoscuta alaturi de religiile recepte ale Transilvaniei (catolica si mai tarziu religiile protestante – lutherana. de dorinta de libertate si unire cu fratii romani din Moldova si Tara Romaneasca. istoria inceputului de Ev Mediu pentru Transilvania este marcata de transformari importante. Si din punct de vedere politic romanii au de suferit. stabilea natiunile privilegiate din Transilvania (unguri.

Mentionarea numelui a trei istorici romanidin secolul al XIX lea care au studiat problema romanitatii romanilor. ea va capata valoare de symbol pentru generatii urmatoare ce au militat pentru unirea tuturor romanilor intr-un stat national unitar.Mentionarea unei cauze care a transformat cercetarea stiintifica cu privire la formarea poporului roman si a limbii romane intr-o problema controversata si prezentarea unei consecinte a acestei transformari. Cercetari cu privire la istoria veche a Romaniei”. Prima unire politica a Tarilor Romane a fost infaptuita de catre domnitorul Mihai Viteazul – 1601. a fost intrerupta de actiunea unor factori externi. romanii au manifestat constiinta de neam. . In acelasi timp. in istoria universala. . Desi separati de granite statale si aflati in zona in care s-au manifestat interesele unor vecini puternici. doar cele extracarpatice fiind independente pana la un moment dat. Desi unirea nu a durat decat foarte putin timp. Roesler sustine ca dacii au fost exterminati ca popor in urma cuceririi Daciei de catre romani. . culturala. ca nu s-a facut colonizarea cu romani puri si cei 165 de ani de integrare efectiva a Daciei in granitele Imperiului Roman nu au fost suficienti pentru . reliogioasa. aparuta la Viena in anul 1871.Mentionarea a doua pozitii cu privire la romanitatea romanilor formulate de istoricii romani din secolul al XX lea si precizarea unei deosebiri intre acestea. Cel mai de seama reprezentant al acestei teorii a fost Robert Roesler care a adunat teoriile predecesorilor sai in lucrarea “Studii romanesti. Prin urmare. Pentru a impiedica revendicarea acestui teritoriu de catre romani. Evolutia fireasca din spatiul romanesc ce ar fi trebuit sa se incheie cu formarea unui singur stat romanesc.ROMANITATEA ROMANILOR IN VIZIUNEA ISTORICILOR DIN SECOLELE AL XIX LEA SI AL XX LEA. . se vor forma trei state medieval romanesti.Formularea unui punct de vedere referitor la secolele al XIX lea si al XX lea si sustinerea acestuia printr-un argument istoric. realizand unitatea lor lingvistica. ei au adoptat problema vechimii. continuitatii si latinitatii poporului roman din punct de vedere politic si nu stiintific si au pus bazele teoriei imigrationiste. Problema formarii poporului roman si a limbii romane reprezinta o problema importanta a istoriei nationale deoarece permite stabilirea rolului si locului romanilor in istoria sud-estului Europei. unirea de la 1601 a determinat in randul istoricilor maghiari si ulterior austrieci tendinta de negare a drepturilor romanilor in Transilvania.

fara a nega romanitatea romanilor accentueaza influenta civilizatoare a slavilor. s-a incercat stabilirea unui echilibru in problema etogenezei romanesti. Cele doua teorii nu neaga romanitatea romanilor. Ceausescu. incercand sa demonstreze ca romanii nu au drepturi in Transilvania. adica dupa ce maghiarii instalati in Pannonia inca din sec. August Treboniu Laurian a redactat un Dictionar al limbii romane din care a eliminate toate cuvintele nelatine. in lucrarea “Pierit-au dacii?” stabileste ca predecesorii sai au interpretat fortat anumite izvoare si au exagerat rolul romanilor. in conditiile venirii la putere a lui N. dar este exagerat rolul adstratului (slav). din dorinta de a demonstra romanitatea si vechimea romanilor. In 1860.P. Reprezentantul acesteia. sunt marcate de o serie de teorii generate de o interpretare fortata a izvoarelor sau de regimul politic. considerand ca au influentat chiar formarea statelor medieval romanesti. in lucrarea “Istoria Romaniei” (1947). Se crea astfel o limba romana artificiala. cel ce il consider ape Traian “intaiul nostru descalecator”. . istorice. romanii au revenit la nordul Dunarii in sec al XIII lea. in lucrearea “Cercetari cu privire la staruinta elementului roman in Dacia traiana” – Iasi. In concluzie. Xenopol. Ideea romanitatii pure a romanilor apare inca de la Miron Costin. Scoala Ardeleana. Sustinatorii teoriei imigrationiste au la baza motive politice. Situatia se modifica dupa 1965. in formarea poporului roman. in timp ce. B. motiv pentru care Scoala Latinista a fost discreditata. Regimul sau este unul de tip nationalist. in spatiul romanesc au fost formulate teorii ce au exagerat rolul romanilor in etnogeneza romaneasca. teorii ce mentin disputa in jurul problemei etnogenezei romanesti. arheologice. in lucrarea “Istorie si mit in constiinta romaneasca” (1996).Hasdeu. Cel ce a combatut teoria roesleriana a fosr A. Xenopol. aducand argumente logice. idee ce este preluata de catre Dimitrie Cantemir. ceilalti doresc sa afirme romanitatea pura a romanilor sau sa demonstreze importanta unui element sau a altuia in procesul formarii poporului roman si a limbii romane. unde a primit influenta slava si a adoptat crestinismul ortodox. Prin urmare. Astfel. De-a lungul timpului. Dupa ce la inceput de veac. reluand idei enuntate in prima jumatate a secolului de catre N. Lucian Boia. Secolul XX aduce noi teorii. Densusianu (1913) si miscarea legionara din Romania (1927). el afirma ca poporul roman s-a format la S de Dunare. 1884. iar in secolul al XIX lea de catre Scoala Latinista. al IX lea. aveau deja in stapanire teritoriul Transilvaniei. arheologul Vasile Parvan afirma ca “romanii sunt in cel mai inalt grad si daci si romani”. resptectiv stratului (dacic). In perioada prosovietica a regimului. D. motiv pentru care istoriografia oficiala va exagera rolul dacilor in procesul de etogeneza. In plus. secolele XIX – XX. Istoriografia de dupa 1989 va relua problema aceasta. schimbarea de regim politic din Romania produce si o reinterpretare a etnogenezei romanesti. dar ca baza etnica a poporului roman este reprezentata de elementul dacic. incercand sa stabileasca un echilibru. Mihai Roller. demonstreaza netemeinicia afrirmatiilor lui Roesler.romanizarea populatiei. Treptat.

. raportandu-ne la limba vorbita de popor. romani si slavi.afirma ca poporul roman s-a format in urma sintezei etno-lingvistice dintre daci. dar ca. trebuie admis faptul ca elementul latin este preponderent.