EXPLORAREA RADIOLOGICA A TUBULUI DIGESTIV

CATEDRA DE RADIOLOGIE SI IMAGISTICA MEDICALA SUUB

Permite evidentierea:
modificarilor functionale;  modificarilor morfologice;  sediul si natura leziunii;  evolutia in timp a leziunii.

Indicatii:  Orice suferinta clinica sugestiva pentru o afectare a tubului digestiv

Contraindicatii:
    

abdomen acut ocluzie intestinala perforatii ale tubului digestiv hemoragii digestive superioare atentie in cazul femeilor insarcinate si a copiilor

Tehnici de examinare  Radioscopia si radiografia abdominala simpla/ “pe gol”  Radioscopia cu suspensie baritata administrata peroral  Radiografia  Irigoscopia si irigografia  Examenele cu dublu contrast  Investigatia cu substante farmacodinamice

.

In ocluziile cu localizare joasa : imagini intricate .La nivel jejunal : dispuse in hemiabdomenul stg.Ocluzia intestinala = sindrom morfo-functional caracterizat prin oprirea tranzitului intestinal Cauze mecanice – tumori intrinseci. diametrul mare dispus vertical . cu aceleasi caractere de la ileon . compresii /invazii extrinseci. Superior.La nivelul ileonului : dispuse abdominal central. diametrul mare orizontal . torsiuni.La nivelul colonului : dispuse pe flancuri. aderente Cauze dinamice (functionale) – pareze intestinale – reflexe sau inflamatorii Rx = imagini hidroaerice . numar mic.

.

.

.

Corp strain .

Corp strain .

aspect de hipermotilitate si insuficienta sfincteriana cu golirea rapida a segmentului interesat Staza = reducerea pana la 0 a vitezei de evacuare.5 . . Rx.3 ore  Duoden 60-90 secunde  Ajunge la jonctiunea ileo-cecala in 3-4 ore  In flexura hepatica in 8 ore  In sigmoid in 12-18 ore  Evacuare in 24 de ore Accelerarea evacuarii = hipertonie si hiperkinezie. opacifiere neomogena datorita resurilor alimentare.dilatarea segmentului .Modificari de tranzit Timpi de evacuare:  Esofag – 5-7 secunde  Stomac – 2. Rx.

pedicul ingust)  de tractiune (forma triunghiulara.de fata – pata intens opaca. De profil imaginea difera in functie de natura benigna / maligna:  benigna – proiectie marginala – iese din contur. forma relativ regulata. rotunda / neregulata.Imagini elementare Imaginile aditionale -“plus de umplere” Ulceratiile superficiale – mici neregularitati de contur  Nisa – pierdere de substanta in peretele unui organ Aspect Rx: . zona transparenta la baza produsa de edemul local  maligna – forma neregulata. baza larga) . baza mica de implantare. baza larga de implantare. retrasa din contur (“incastrata”) Imaginile diverticulare:  de pulsiune (rotund ovalar.

contur sters. cu zone de semiton. neregulat. nu intrerup pliurile tumori maligne – crestere rapida. net.Defecte de umplere -“minus de umplere”   Imagini elementare  edem inflamator tumori benigne – rotund ovalar. contur regulat. pliuri intrerupte Modificarile reliefului mucoasei  pliuri hipertrofice  pliuri atrofice  convergenta pliurilor  aspectul neregulat al pliurilor  intreruperea pliurilor  disparitia totala a reliefului .

lungime de 25 cm. aortica. substanta baritata traverseaza esofagul in 1-7 sec. reintoarcerea bariului din stomac in esofag este impiedicata mecanic de valvula lui Gubarov. calibru de 2-3 cm si prezinta 3 portiuni: cervicala. bronsica si diafragmatica. . toracica. un repliu al mucoasei gastrice si de catre unghiul lui Hiss (>90º) pliuri longitudinale paralele care ajung la cardia si care se pot continua cu pliurile micii curburi gastrice. deasupra diafragmului formeaza ampula epifrenica care se realizeaza mai frecvent in inspir profund. abdominala si 4 stramtori fiziologice: cricoidiana.ESOFAGUL        Imaginea radiologica normala pozitia de examinare: OAD la 45º esofagul incepe la faringe (gura lui Killian). in spatele cartilajului cricoid (C6) si tine pana la cardia (T12).

.

.

.

.

.

Implantare joasa a esofagului .

continuu.tub dilatat si rigid in 75% din cazuri 3.Dilatatiile esofagiene 1. atonia esofagului. – mult aer in esofag 2. 4. megaesofag prin cardiospasm . sclerodermie .tulburare functionala ce se traduce prin progresia lenta si continua a bolului opac intr-un esofag dilatat si lipsit de miscari peristaltice.intreruperea completa a trecerii substantei baritate .achalazie – – – – staza esofagiana => nivel hidro-aeric lipsa peristalticii in stari cronice evacuarea se face numai peste o anumita cantitate conturul esofagului este net. mega-dolicoesofag .

Achalazie .

Achalazia .

staza baritata prelungita cu nivel orizontal in pozitie ortostatica  .Diverticuli esofagieni Dilatatii circumscrise ale peretelui esofagian Forme: .ia nastere la granita dintre faringe si esofag .diverticul Zenker . rari. poate ajunge la dimensiuni mari RADIOLOGIC  .rotunjit la extremitatea inferioara  .hernierea mucoasei printr-un hiatus in peretele posterior. au dimensiuni mici si aspect ca cei ai colonului sigmoidian .diverticuli intramurali – sunt f.

pot reveni la normal dupa trecerea bariului sau evacuarea are loc dupa un oarecare timp Diverticuli de tractiune  situati pe peretele anterior sau lateral. con sau deget de manusa .forma de palnie.Diverticuli de pulsiune  slabirea musculaturii esofagiene  localizati oriunde deasupra stramtorilor fiziologice RADIOLOGIC .contur net. mai frecvent la nivelul bifurcatiei traheei  in 85% din cazuri sunt provocati de aderentele produse de un ganglion tuberculos ratatinat RADIOLOGIC .

Diverticul epifrenic .

Postoperator -la 3 luni .

Diverticul de pulsiune .

 . cu margini nete si continui si se prelungeste cu o portiune ingustata sub forma de varf de creion. varful palniei este perfect centrat fata de axul median al esofagului.Stenoze cicatriciale Dupa ingestia accidentala sau voluntara de substante caustice corozive Sediu – la nivelul stramtorilor fiziologice unde in timpul deglutitiei se produce o oprire temporara a substantei ingerate Faza de esofagita coroziva – stenoza spasmodica si perete esofagian ingrosat  Faza organica cicatriciala – substanta opaca se opreste deasupra stenozei. Ingustarea esofagului poate fi :  localizata (stenoza inelara)  intinsa (stenoza tubulara) Stenozele cicatriciale pot fi etajate succesiv sau au sediul in portiuni diferite ale esofagului – aspect moniliform. iar lumenul esofagului din amonte este dilatat in forma de palnie.

Stenoza postcaustica .

Stenoza datorata unui ulcer peptic .

examen dublu contrast => stenoza .Sclerodermie.

Stenoza dupa scleroterapie/ varice .

Stenoza postcaustica .

Stenoza-ulcer peptic .

Stenoza postcausatica .

Tumori esofagiene benigne
– leiomiom, lipom, adenom;

Tumorile se dezvolta in submucoasa sau intramural;

Pot fi pediculate si se prezinta ca formatiuni radiotransparente (imagini lacunare/ minusuri de umplere) cu contur circular net (ca un corp strain) care se deplaseaza in sus si in jos.

Leiomiom

Tumori esofagiene maligne
Forma infiltrativa  rigiditate si rectitudine segmentara  contur dintat si neregulat, cu alterarea pana la disparitie a reliefului mucoasei  ancosa deasupra leziunii provocata de un spasm durabil – dereglare functionala in zona de efort a peretelui.  cand stenoza se accentueaza se constata un istm ingust, care este excentric fata de axul esofagului si un lumen filiform, cu traiect neregulat, in linie franta Forma vegetanta  Fenomene de necroza si apoi cratere ulcerate, cu contur neregulat (nise) si fistule esofago-bronsice. Forma ulcerativa  Nisa semilunara care abia depaseste conturul esofagului pe o lungime de 4-6 cm („in farfurie”)  Fundul nisei poate fi plat, curb sau zimtat, iar bureletul care inconjoara nisa realizeaza scobituri caracteristice pentru cancer, cu versanti simetrici  Toate formele evolueaza spre stenoza.

Tumora benigna/maligna stenozanta

Dilatatie supraiacenta Stenoza

Carcinom esofagian – leziune infiltrativa

Pinten malign

Stenoza – forma infiltrativa

Forma infiltrativa .

Tumora eso-gastrica Imagine lacunara Imagine lacunara .

Forma infiltrativa .

.

. rotunde sau ovoidale ca un sirag de margele.Varicele esofagiene Largirea lumenului elementelor retelei venoase in jumatatea inferioara a esofagului  Modalitate de circulatie colaterala intre vena porta si vena cava superioara (ciroza hepatica) RADIOLOGIC .formatiuni transparente.benzi transparente. intrerupte.pereti supli. sinuoase. lumen usor largit  . .varicele pot sa se stearga la trecerea contractiilor peristaltice. .

Varice esofagiene Imagine lacunara .

mici dilataţii cu incizuri spasmodice.în decubit dorsal suspensia stagnează . Spasmele etajate (pseudodiverticulii) . tuse. contururi netede . fără simetrie.imagine de clepsidră Contracţiile terţiare – 2/3 inf. pirozis.curăţirea mucoasei: insuficient şi tardiv .pliuri şterse.în 1/3 medie .Diskineziile esofagului toracic = interesează tonusul şi peristaltica Clinic. Cade sub acţiunea gravitaţiei .s.c. pe ambele contururi ale esofagului.aer în esofag . (colier de perle.2/3 inf. Contrractii primare . tirbuşon sau şirag de mătănii) Hipotonia şi hipochinezia .calibru mare al esofagului .cu timpul esofagită în 1/3 inferioară Diagnostic diferential: achalazia sau cardiospasmul .disfagie intermitentă influenţată de stări afective.simetrice Contracţiile secundare . . eructaţii.

secundara.Diskinezie primara. tertiara .

STOMAC Are 2 puncte fixe – cardia si genunchiul superior al duodenului  Forme: J . “corn de taur” (stomac hiperton). alungit – cu polul inferior sub linia crestelor iliace (stomac hipoton). de carlig. stomac in cascada (rezulta in urma compresiunii corpului gastric prin colonul meteorizat)  .

Amprenta extrinseca Pancreas Splina .

Stomac aton Fornix Hipersecretie .

Hernie hiatala Imagine hidroaerica .

Hernie hiatala Imagine hidroaerica .

Stomac in cascada .

Hipetrofie pliuri/ Piuri normale .

Staza gastrica Staza .

Stomac operat – coturul neregulat. cu pinteni maligni . cu pinteni maligni Stomac operat – coturul neregulat.

Pozitie de decubit dorsal (subst de contrast in fornix) Ortostatism: stomac “in cascada” .

.

ulcer acut – crater adancit in peretele gastric. peretele posterior al stomacului (10-15%).eroziune superficiala – pierdere de substanta a mucoasei gastrice .ulcer cronic – in portiunea verticala a micii curburi (30-50%). datorita modificarii unor glicoproteine ce se produc in mucusul ce o acopera si o protejeaza contra agentilor chimici si enzimatici Forme: .“exulceratio simplex” – depaseste muscularis mucosa .Ulcerul gastric = scadere a rezistentei mucoasei gastrice sau duodenale. cardia (1-2%) . perforeaza mai rar . in portiunea pilorica a stomacului (15-25%). are evolutie scurta si in 3 saptamani se cicatrizeaza.

RADIOLOGIC Semnul direct .dimensiuni – 5-10mm  .ingrosarea mucoasei – semn de sant ulceros Semne indirecte in ulcerul gastric semne functionale  Triada simptomatica:  Hipertonie  Hiperkinezie  Hipersecretie  Se poate adauga evacuarea intarziata a stomacului in urma diskineziei antro – pilorice. neregulate.tonalitate omogena (neuniforma in cancer) . Semne morfologice  Intereseaza forma.imagine de fata: imagine de cocarda . de care este legata printr-un pedicul . contururile si relieful stomacului  Modificari de relief  Gastrita insotitoare (pliuri ingrosate.conturul nisei – arciform si precis .nisa – imagine de profil: pata opaca lipita pe contur sau departata de mica curbura gastrica. marcheaza transformarile cicatriciale perilezionale . intrerupte uneori in vecinatatea nisei prin edem periulceros)  Convergenta pliurilor spre nisa – semn caracteristic de benignitate.

Modificari ireversibile      Rigiditatea segmentara – disparitia peristaltismului in zona nisei (datorita infiltratiei edematoase) ca si dupa vindecarea ei Rectitudinea si retractia micii curburi – caracteristic ulcerelor de lunga durata Pilorul capata o pozitie excentrica. Are loc prin contractura si scleroza inelului de musculatura circulara. fiind deviat spre stanga -> distensie a marii curburi Bilocularea mediogastrica – spasm al marii curburi care produce o ancosa sau incizura in dreptul nisei – „semnul indicatorului”. inel alterat functional si organic de fundul nisei. .

.

Prezenta edemului periulceros . in portiunea verticala Plus de umplere.Ulcer gastric situat pe mica curbura.

Nisa benigna .

.

Nisa Haudeck Convergenta pliurilor Nisa benigna .

Nisa Haudeck Aer Nisa benigna Secretie Substanta de contrast .

Ulcer calos Pliuri convergente Nisa Edem .

perforarea – pneumoperitoneu .malignizarea Vindecare dupa 3 saptamani – poate ramane o cicatrice stelata pe relieful mucoasei. pancreas) . rigiditate. ficat.penetratia (in splina. scurtarea micii curburi. bilocularea marii curburi .Complicatii .

insula de pancreas ectopic.daca polipii au baza larga de implantare si crestere rapida pot fi maligni.Minus de umplere (imagine lacunara) de forma rotunda sau ovoida. RADIOLOGIC . cu contur net . . leiomiomul.Tumorile gastrice benigne Polipi (adenomatosi). lipomul.

.

.

Imagini lacunare/ plus de umplere .

Imagini lacunare/ plus de umplere cu baza larga de implantare .

dispare relieful mucoasei. neregularitati de contur  Forma ulcerativa Nisa maligna retrasa din contur dezvoltata pe o zona rigida .  Forma infiltrativa rigiditate pereti absenta peristaltism retractie Schirul gastric (linita plastica) intereseaza cea mai mare parte a stomacului. lumen tubular.Cancerul gastric Mai des la barbati  Adenocarcinom Evolutie lunga  Forme: latenta. dureroasa Radiologic: 3 forme: proliferative. frusta. infiltrative si ulcerative  Forma proliferativa (vegetanta): imagine lacunara contururi neregulate imagini de semiton pinteni opaci.

rigiditate pereti absenta peristaltism retractie Imagine de semiton .

.

.

.

Linita plastica/ schirul gastric .

Linita plastica .

.

.Forma proliferativa (vegetanta): imagine lacunara contururi neregulate imagini de semiton pinteni maligni.

.

Nisa maligna retrasa din contur dezvoltata pe o zona rigida .

.

La inceput cateva unde peristaltice. apoi akinetic Tranzitul se realizeaza cu mare dificultate     Aspect aparent alungit al pilorului Ingustarea marcata a regiunii prepilorice Contur neregulat. imagini de semiton Pereti rigizi Tranzitul desi ingreunat se pastreaza . suple.Stenoza pilorica ulceroasa  Stenoza pilorica maligna      Stenoza cea mai frecventa Stomac largit. contine mult lichid de secretie si resturi alimentare contururile stomacului sunt regulate.

Stenoza beninga/ stenza maligna .

Stenoza beninga/ stenza maligna .

DUODENUL Bulbul duodenal  Normoton: forma triughiulara . perpendicular pe contururi in restul duodenului .lungime 3-6 cm.) Relieful mucoasei: pliuri subtiri.  Hipoton: alungit  Hiperton: rotund  2 curburi (mica si mare). 2 fete (ant. si post. longitudinale la nivelul bulbului.

.

Bul dd normal/ deformat “trifoi” .

Deformare bulb duodenal .

Ulcer duodenal – deformare bulb dd .

Prolaps de mucoasa antrala .

Polip bulbar .

Polip bulbar .

unici sau multiplii.    . hipersecretie la nivelul stomacului . foarte rar pe curburi semne indirecte functionale: hipertonie. pilor descentrat. care se evacueaza rapid. obisnuit pe DII sau DIII Radiologic:  Opacitate aditionala (plus de umplere) de forma rotund-ovalara. spasme localizate.aspect de bulb iritabil.Diverticulii duodenali = expansiuni circumscrise ale peretilor organului. intolerant. semne indirecte morfologice: alterarea reliefului gastric cu aspect de gastrita. contur net.    Ulcerul duodenal – in 90% cazuri – ulcer bulbar Radiologic: semnul direct – imaginea de nisa situata pe una dintre fete. bulb cu modificari de forma si dimensiuni. hiperkinezie.

Diverticul duodenal pe conturul intern D III .

Diverticul pe D II .

Diverticul dd (neomogen) cu resturi alimentare .

.

Ulcer duodenal/ staza in genunchiul inferior .

Ulcer duodenal/ compresie .

cu o medie de 130 – 1350.  . pana la nivelul canalului anal. cresterea in lungime se poate face pe seama intregului colon dar mai ales pe seama unor segmente separate. marcat prin valvula ileocecala. dar aceasta definitie morfofunctionala trebuie sa includa apendicele si valvula Bauhin.  Lungimea intestinului gros variaza intre 100 – 150 cm.COLONUL Intestinul gros se intinde de la tunica ileonului.

Calibrul intestinului gros prezinta o scadere progresiva incepand de la cec spre sigmoid cu aproximativ 5 cm la cec si 2. . ascendentul 12 – 17 cm iar descendentul 14 – 20 cm. exista modificari de calibru prin spasme sau dilatari.5 cm la sigmoid dar in mod normal sau conditii patologice.Calibru   Astfel: sigmoidul si transversul au o lungime in jur de 50 cm. creand astfel dificultati in investigarea colonului si mai ales in punerea diagnosticului.

iar superior se continua cu colonul ascendent. numita valvula lui Bauhil. .  Cecul este situat de obicei in fosa iliaca dreapta dar poate fi situat si inalt lombar.CEC-ul Are forma de sac inchis in interior. prerenal sau jos in micul bazin. pe peretele postero-intern la unirea dintre cec si ascendent se afla jonctiunea ileocecala prevazuta cu un sfincter. La aproximativ 2 cm sub aceasta se afla insertia apendicelui vermicular.

 haustrele care sunt corespunzatoare boselurilor de pe suprafata organului.Din punct de vedere radiologic cecul poate fi impartit in doua:   fundul cecal. Configuratia interioara: In interior la nivelul cecului si intregului colon se gasesc:  pliurile submucoase sau falciforme create de bandeletele longitudinale si apar ca niste despartituri dispuse transversal fata de axul intestinului si constituie adevarate diafragme incomplete. . corpul cecului.

cele trei bandelete musculare formeaza boselurile iar in interior ele determina formarea pliurilor falciforme si a cavitatilor haustrale. Colonul ascendent este una dintre cele mai fixe portiuni ale colonului. In afara. . situat retroperitoneal si prin intermediul fasciei lui Toldt vine in contact cu patratul lombelor si polul inferior inferior al rinichiului drept. colonul ascendent vine in contact cu ansele intestinale. Configuratia exterioara este asemanatoare cu a cecului. interior si anterior.COLONUL ASCENDENT      Este situat intre insertia valvulei ileocecale si a unghiului hepatic.

este situat in hipocondrul drept si lasa o amprenta marcata pe fata interioara a ficatului. . care il acopera.Unghiul hepatic al colonului   Face trecerea intre colonul ascendent si transvers. Este un segment semifix. iar posterior se invecineaza cu rinichiul si portiunea a doua a duodenului iar anterior vine in contact cu ficatul.

poseda un mezocolon cu marginea anterioara inserata pe colon iar cea posterioara fixa. Acest mezocolon.COLONUL TRASVERS   Este partea cea mai mobila a colonului. la extremitate. . este inserata de la dreapta spre stanga pe portiunea inferioara a rinichiului. da nastere la doua formatiuni peritoneale si anume ligamentul frenocolic drept si ligamentul frenocolic stang care fixeaza cele doua unghiuri colice la peritoneul parietal. corpul pancreasului si partea superioara a rinichiului stang. de partea a doua a duodenului. Ligamentul gastrocolic il solidarizeaza de stomac.

Unghiul splenic al colonului  Este predominant ascutit. . se invecineaza cu splina deasupra. este situat aproape in plan anteroposterior fiind asezat adanc in hipocondrul stang. cu marginea exterioara a rinichiului stang intern si anterior cu marea curbura.

se intinde de la unghiul splenic pana la o limita de demarcatie conventionala corespunzatoare crestei iliace stangi.  .  Este segmentul cel mai stramb al colonului si dispune de o musculatura puternica.COLONUL DESCENDENT Este situat profund retroperitoneal alipit de ansele intestinului subtire.

La nivelul sigmoidului exista numai bandelete musculare longitudinale si atunci el prezinta doua serii de boseluri diminuate ca volum in raport cu restul segmentului colonului. Prezinta un mezocolon sigmoidal care are o insertie colica de doua ori dand inflectiuni sigmoidului. . asemeni literei S. La nivelul sigmoidului se reduc si de asemenea numarul si volumul haustrelor interne. Se gaseste in fosa iliaca stanga iar portiunea pelvina vine in raport cu vezica si rectul.COLONUL SIGMOID      Alaturi de cec si transvers este una dintre cele mai mobile portiuni a colonului iar prima portiune are o dispunere fixa ca a descendentului.

Rectul nu mai prezinta bandeletele musculare lipsind astfel boselurile si haustrele. Portiunea perineala vine in raport cu fosa isteorectala si uretra la barbat si vaginul la femei.5 – 3 cm. prin fundul de sac al lui Douglas. In sens sagital rectul descrie o curbura superioara cu concavitatea anterior si o curbura inferioara cu concavitatea posterior iar in sens frontal o curbura inferioara cu concavitatea spre dreapta. iar la barbat este separet de vezica urinara tot prin acelasi fund de sac. Lungimea rectului este 11 – 15 cm iar diametrul transversal de 2. fetele laterale sunt tapetate de peritoneu iar anterior vine in contact cu organele genitale la femeie. Canalul anal are o lungime de aproximativ 3 cm. este delimitat superior de linia anorectala si inferior de linia anoperineala. Posterior vine in contact cu sacrul si coccisul. in timpul umplerii cu bariu se pot dubla diametrele si apare fuziform dilatat in portiunea mijlocie si ingustat la nivelul jonctiunii rectosigmoidiene si la nivelul portiunii perirenale. .RECTUL SI CANALUL ANAL     Rectul se intinde de la locul de terminare a colonului sigmoid pana la linia anorectala care este circulara si desparte zona mucoasa de zona cutanata a rectului.

aprecieri asupra comportamentului functional. permite cu precadere. . aspectele radiofunctionale spastice. la 6-8 ore ti la 24 de ore. Se admite clasic ca pasajul baritat. durata tranzitului. a opacifierii intestinului gros.Investigatia radiologica a colonului prin tranzit baritat Explorarea baritata per os se face prin examinarea. hipotonii sau atonii.

 . la cei constipati sau dupa examinari baritate per os. Curatirea colonului se face prin mai multe mijloace: administrarea de purgative mai ales la bolnavii ambulatorii. substanta de contrast persista timp indelungat la nivelul colonului.Examenul radiologic al colonului prin clisma baritata Clisma baritata sau irigoscopia. reprezinta metoda fundamentala si de selectie pentru investigatia afectiunilor colonului Modalitati si conditii de realizare a clismei baritate  Pregatirea bolnavului pentru clisma baritata reprezinta conditia esentiala pentru o realizare optima a investigatiei irigografice .

Opacifiere neomogena a rectului si sigmoidului-materii fecale .

Opacifiere neomogena a rectului si sigmoidului-materii fecale .

Fecaloame aderente la perete (examen cu dublu contrast) .

Imagin lacunare – de fapt prezenta bulelor de aer introduse cu clisma baritata .

Timp I Reflux in ultima ansa ileala .

Timp II – evacuarea continutului .

Timp III/ Proba Fischer .

Apendice vernofirm .

Apendice vermiform .

Ptoza de colon transvers .

Hemicolectomie dreapta .

Hernie inghinala .

s-au folosit doua procedee de administrare a clismei baritate: .o intoducere modulata cu multa prudenta a bariului pe segmente si asteptarea aparitiei aspectelor radiologice functional motorii. Odata cu evacuarea treptata a bariului apar si aspecte functionale de tonus. provocata de distensia anselor. care atrage dupa sine tulburarea tonusului si a peristaltismului intestinal odata cu declansarea senzatiei de defecare. . . Pentru a inlatura aceste inconveniente si in scopul de a permite colonului sa-si revina la un tonus. peristaltism si autoplastica .o evacuare treptata si partiala a bariului dupa o umplere masiva cu substanta de contrast. peristaltism si autoplastica.Modul de executare a clismei baritate Clisma baritata executata morfo-functional  Este cunoscut faptul ca irigoscopia reprezinta o trauma mecanica pentru colon.

iar pe de alta parte prin insuflatiide aer sub control radioscopic. in final executandu-se o importanta insuflatie de aer.Tehnica dublului contrast colic in prima intentie recunoaste o procedura radiologica speciala : -se introduce substanta de contrast pana la nivelul unghiului splenic al colonului. pe de o parte cu ajutorul rotatiilor bolnavului in sens orar. Inaintarea substantei de contrast in restul colonului se face. . dupa necesitatile diagnosticianului. fara al depasi si sa contina ingrediente impotriva precipitarii.

-cele ulcerovegetative dau o imagine de nisa in lacuna. La nivelul rectului imaginea relevanta este “de rect amputat”. -cele infiltrante dau o imagine de stenoza. pe colonul sigmoid si descendent aspectul radiologic este de lacuna sau de stenoza: -imaginile lacunare sunt bine circumscrise. -stenoza poate fi partiala sau completa si se intinde in sens longitudinal dand asaect tipic de “cotor de mar”.Imaginile radiologice difera in functie de aspectul macroscopic al tumorii -formele vegetative dau o imagine de lacuna.  .

.

Diverticuli – plus de umplere .

Diverticuli – plus de umplere .

Rest de Ba in diverticuli – la 24/ 48 de ore .

diverticulita .Plus de umplere (diverticuli) neomogeni prin prezenta continutului colic.

Minusuri de umplere/ imagini lacunare (polipi) .

.

Polipoza familiala – status precanceros .

Imagine lacunara de intereseaza regiunea cecala. cu pintem malign si imagine de semiton .

.

Stenoza axiala cu pasajul substantei baritate. pnteni maligni si imagini de semiton – realizeaza imaginea de “cotor de mar” .

.

Neo vegetant – flexura hepatica/colon transvers .

Stop complet al substantei de contrat la nivelul flexurii hepatice – proces expansiv vegetant .

Stenoza axiala sigmoidiana proces infiltrativ +/vegetant .

Imagine tintita .

.

ce prezinta contur neregulat .Imagine lacunara la nivelul peretelui posterior al ampulei rectale.

.

INTESTINUL SUBTIRE
Topografie  Jejun – hemiabdomen stang superior si periombilical  Ileon – hemiabdomen drept inferior si pelvis Calibru – 3 cm2-2,5 cm Contururi – dintaturi fine, regulate, simetrice-jejun Tranzitul – in 3-4 ore la valva ileocecala

Boli inflamatorii ale intestinului (BII) - enterite
Boala inflamatorie intestinala este un termen general ce acopera doua entitati:  Colita ulcerativa  Boala Crohn Unele evidente sugereaza ca aceste boli sunt parte a unei varietati biologic, dar in acest moment sunt considerate entitati patologice distincte cu optiuni de tratament distincte. Diferenta de baza intre CU si BC sunt localizarea si severitatea. In orice caz, mai mult de 10% dintre pacienti cu BII au manifestari si simptome ce se potrivesc criteriilor pentru ambele boli, cel putin in stadiile initiale (o situatie denumita nedeterminat colita). Cauze  BII are diferite cauze. Este rezultatul, in nulte cazuri, unui susceptibilitati genetice ce permite unui virus sau unei bacterii sa declanseze o reactie imuna anormala, ce declanseaza o reactie inflamatorie la nivelul intestinelor. Cu toate acestea boala Crohn are caracterele ce amintesc de boala autoimuna, unii cercetatori apreciind ca poate fi cauza unor anomalii immune initiale.

Boala Crohn

Boala Crohn, denumita si enterita regionala, este o inflamare cronica a intestinelor ce este limitata la portiunea terminala a intestinului subtire, ileonul. Colita ulcerative este inflamarea similara a colonului, intestinului gros. Acestea si alte BII au fost legate de rata crescuta de cancer colorectal. Boala Crohn – este un process inflamator ce se extinde in straturile profunde ale peretelui ntestinal. Se gaseste frecvent in zonele de trecere dintre intestinal subtire si cel gros, in special la nivelul ileonului si cecului, uneori descrisa ca regiunea ileo-cecala. Boala Crohn se produce mai putin frecvent in alte parti ale tractului gastrointestinal, inclusiv anus, stomac, esofag, chiar si la nivel bucal. Poate afecta intreg colonul sau sa formeze o serie de ulcere contigue intr-o regiune a colonului sau sa se dezvolte ca grupuri raspindite de ulcere ce intercaleaza tesut sanatos intre ele.

cu staza + edem + aspect “batut in cuie”. fistule la piele. rigid. pseudopolipoid  Hipertonie localizata. fixat.. vagin . scurtat+anse din amonte dilatate. cu lumen ingust.Debut : dilatatie hipotona. cu staza si nivele hidroaerice Fistule – caracteristice abcese in fosa iliaca dr. Cec spasmodic Stadiu avansat = semnul corzii (al lui Kantor) = ileon terminal ingust. iritabil si spasm al sfincterului ileocecal  Ulceratii = dintaturi marginale sau opacitati persistente  Semnul lui Bodart = asimetria ansei terminale prin scurtarea marginii mezenterice pe care se gaseste ulceratia  Semnul Stierlin. vezica.

.

.

Boala se dezvolta uniform si constant pana. . colonul devine rigid si se scurteaza. Ulcerele se formeaza in mucoasa colonului sau rectului. Procesul inflamator este mai sever la nivelul rectului si sigmoidului.Colita ulcerativa – este o boala inflamatorie a intestinului gros. rezultand adesea sindrom dizenteric cu sange si puroi in scaune. in unele cazuri.

: segmente tubulare. edemul de mucoasa dintre ulceratii. apoi de mugurii de granulatie si focarele de hiperplazie mucoasa in faza de regenerare Ultimul stadiu :hiperplazie.Stadiul initial apartine colonoscopiei Rx. : iritabilitate. cu pasaj rapid. unghiuri colonice desfacute Complicatii : perforatii in peritoneu sau organe vecine cancerul la virsta tinara (de obicei dupa 10 ani de evolutie)  megacolon toxic – in forme cu evolutie fulminanta – de obicei colon transvers .dupa insuflatie : discontinuitatea liniei de siguranta pete opace datorita bariului lipit de grunji de mucus sau de puroi Ulterior : se accentueaza dintaturile sub forma de ghimpe sau spiculi prin ulceratii ale mucoasei. contur fin dintat . scurta. dehaustrate. rigide. sau imagini diverticulare mici = depasirea mucoasei  In relief se constata imagini pseudolacunare . scleroza si retractia peretelui cu atrofia mucoasei Rx. inguste. initial date de grunjii de mucus si puroi.

dintaturile sub forma de ghimpe sau spiculi prin ulceratii ale mucoasei .

retractia peretelui cu atrofia mucoasei Imagini pseudolacunare . edemul de mucoasa dintre ulceratii. initial date de grunjii de mucus si puroi. apoi de mugurii de granulatie si focarele de hiperplazie mucoasa in faza de regenerare .

Entero-colita Crohn si ileo-colita (procesul inflamator afecteaza IS si IG) .Alte entitati asociate cu boala Crohn includ:     Enterita regionala (procesul inflamator se dezvolta la nivelul intestinului subtire – jejun si ileon) Ileita terminala (procesul inflamator afecteaza portiunea terminala a intestinului subtire (ileonul terminal). portiunea proximala fata de colon) Colita Crohn (procesul inflamator limitat la o arie din colon).

fund retractat  Ulceratiile = semn al cazeificarii foliculilor limfatici = dintaturi pe contur sau opacitati persistente de fata  Tranzit accelerat la nivelul ansei bolnave  Semnul lui Stierlin = segment ileocecal interesat intolerant pentru bariu Stadiu avansat = ileon terminal rigid. Htrofiat  Cec cu contur neregulat. ingustat prin scleroza .Tuberculoza ileo-cecala =Inflamatia specifica a foliculilor limfatici si placilor Payer Debut : ultima ansa dilatata prin atonie inflamatorie + edem +aspect “batut in cuie” (hipertrofia formatiunilor limfoide)  Nodulul de alarma = pierdere de substanta pe marginea libera a ileonului. la ~ cm de cec prin Htrofia unei placi Payer sau compresia unui ggl. fixat.