UI2.

ELEMENTE ALE SISTEMULUI ELECTROENERGETIC

2.6. INSTALAŢII ELECTRICE LA CONSUMATOR

Cuvinte cheie Introducere Consumatori: individuali, industriali, terţiari, mici, mari, vitali; Branşament electric: monofazat, trifazat; 2.6.1. Instalaţii monofazate pentru consumatori individuali Racordul electric, firida de branşament,coloana electrică; Punctul de delimitare; Siguranţe automate; Întrerupător pentru protecţie diferenţială; Bloc de măsură şi protecţie. 2.6.2. Instalaţii trifazate pentru consumatori individuali Tabloul de distribuţie ES-TD2/16 -1000; Dulapul de distribuţie trifazat ES-CD1/4 – 630. 2.6.3. Instalaţii pentru consumatori industriali Staţii de racord adânc. Anexe

Introducere
O clasificare a consumatorilor se poate face după natura consumului de energie electrică: • industriali şi asimilaţi, • individuali sau casnici, • terţiari (şcoli, spitale, administraţie publică, ş.a.). O altă clasificare se face pe baza puterii instalate: • consumatori mici , cu puterea aparentă S< 100kVA, • consumatori mari cu puterea aparentă S> 100kVA. Indiferent de clasele de mai sus, consumatorii pot fi: • consumatori normali, • consumatori vitali. În cazul consumatorilor vitali se iau măsuri pentru ca să nu se întrerupă alimentarea cu energie electrică sau întreruperile să fie de foarte scurtă durată. Una din măsuri constă în utilizarea mai multor circuite de alimentare din surse independente (una este reţeaua de distribuţie a SEN şi cel puţin una de rezervă – generator diesel, acumulatori cu invertor).

195

UI2. ELEMENTE ALE SISTEMULUI ELECTROENERGETIC

Consumatorii normali se alimentează de la o singură sursă (de la SEN), totuşi pentru a scădea durata întreruperilor , uneori, se prevăd două căi de alimentare a receptorilor de la aceeaşi sursă de energie. Consumatorii individuali de puteri mici normali se racordează la reţeaua de joasă tensiune JT prin intermediul instalaţiei de branşament electric. Dacă puterea electrică tranzitată prin circuitele de racord furnizor – consumator nu depăşeşte 6 kW (30A) se foloseşte un branşament monofazat (la tensiunea de 230V) altfel se foloseşte un branşament trifazat. Branşamentul electric (BE) reprezintă totalitatea elementelor care realizează legătura dintre o linie electrică de joasa tensiune, proprietate a furnizorului de energie electrică, şi tabloul electric general al consumatorului. Are rolul de a aduce energia electrică din reţea la instalaţia electrică interioară. Consumatorii de puteri mari se racordează în staţiile de transformare sau posturile de transformare ale furnizorului de energie electrică, prin instalaţii de racord la medie tensiune MT sau înaltă tensiune IT. Nota1. Consumatorii de puteri mari de regulă sunt consumatori vitali, ceea ce însemnă că se iau măsuri pentru alimentarea acestora din cel puţin două surse de energie. Nota2. Reţeaua internă a consumatorilor de putere mare, poate conţine staţii de transformare, posturi de transformare şi puncte de alimentare.

2.6.1. Instalaţii monofazate pentru consumatori individuali (normali de putere mică)
Prin consumatori individuali se înţeleg locuinţe familiale sau apartamente, fără a include imobilele colective sau întreprinderi. Astfel de consumatori (abonaţi) sunt alimentaţi prin branşament electric individual.
Racord electric 0,4kV

Cofret Coloana
TD

Fig. 2.81. 196

UI2. ELEMENTE ALE SISTEMULUI ELECTROENERGETIC

În figura 2.81 sunt prezentate elementele unui branşament electric trifazat. Plecând de la reţeaua furnizorului avem, în ordine, următoarele elemente: racordul electric, firida de branşament (cofretul), coloana electrică, tabloul de distribuţie TD, reţeaua electrică internă a consumatorului (conductori electrici, tablouri de distribuţie secundare, doze, prize, ş.a.). Racordul electric este o parte a branşamentului electric care conectează linia electrică la firida de branşament (sau la BMP). Linia electrică poate fi aeriană (în mediul rural) sau subterană (în mediul urban). Secţiunea minimă a conductorului aerian este de 2x6mm2Al+4mm2Cu . De regulă legătura electrică dintre stâlpul liniei electrice aeriene şi consumator se face prin cablu torsadat izolat, folosind aluminiul , spre exemplu TYIR 16 mm2 x 25 mm2 (unde conductorul fazei are 16 mm2 iar conductorul de nul are 25 mm2). Se mai folosesc ACBYY 10x10 sau 16x16 sau 25x25 din aluminiu sau CCBYY 10x10 sau 16x16 sau 25x25 din cupru. Firida de branşament (cofretul) este componenta branşamentului în care se realizează conexiunile între racordul electric şi coloanele electrice. În firidă se montează aparatele electrice de protecţie la suprasarcină a coloanelor electrice şi aparatele de măsurare a energiei electrice furnizate consumatorului (contorul de energie electrică). Firidele de branşament se montează în spaţiul special amenajat în zid, în locuri accesibile personalului de exploatare. De fapt este un cofret cu o uşă metalică în interiorul căruia, de regulă, la instalaţiile vechi se află numai siguranţa generală a racordului. La instalaţiile din locuinţe rezidenţiale şi blocuri firida de distribuţie este înlocuită de blocul de măsură şi protecţie (BMP). Coloana electrică, este elementul prin care se realizează legătura între firida de branşament şi instalaţia electrică interioară a abonatului (PE-155). Conductoarele electrice sunt montate într-un tub de protecţie, din PVC. Notă. Punctul de delimitare este zona care separă echipamentele aflate în proprietatea (şi responsabilitatea) furnizorului de energie electrică de reţeaua de distribuţie a consumatorului. De regulă punctul de delimitare este la bornele de ieşire din contorul de măsurare a energiei electrice. Contorul electric este montat în firida de branşament sau este integrat în blocul de măsură şi protecţie (BMP). Contorul electric se montează la limita proprietăţii pentru a putea fi accesibil personalului de exploatare (al furnizorului). Tabloul electric de distribuţie, este un cofret (cutie) din material plastic cu o şină metalică pe care se montează siguranţele, uneori cu două rânduri de cleme pentru conexiuni între conductori, o ușă transparentă de acces şi două găuri pentru trecerea conductorilor, vezi figura 2.82.

197

UI2. ELEMENTE ALE SISTEMULUI ELECTROENERGETIC

Fig. 2.82. Siguranţele automate, de fapt disjunctoare magneto-termice au rolul de protecţie la suprasarcină (supracurent) preluând funcţiile a trei elemente: un releu maximal de curent, un întrerupător comandat de releu şi un indicator privind funcţionarea protecţiei. Siguranţele automate au inscripţionat curentul la care declanşează releul maximal, astfel că pot fi de 10A, 16A, 25A, ş.a. În figura 2.83 sunt prezentate un întrerupător bipolar pentru curenţi diferenţiali (DIF), o siguranţă automată monopolară (1P) – pentru o singură cale de curent, bipolară (2P) - pentru o două căi de curent şi tripolară (3P) pentru o trei căi de curent.

Fig. 2.83. La extremităţi sunt bornele de conexiuni iar în partea centrală maneta întrerupătorului. Maneta în sus semnifică siguranţă armată (întrerupător conectat) şi maneta în jos semnifică siguranţă declanşată (căile de curent fiind întrerupte). Întrerupătorul pentru curenţi diferenţiali are pe lângă funcţia de supraveghere a curentului care este preluat din faza de alimentare şi funcţia de protecţie diferenţială. Aşa încât întrerupătorul diferenţial este marcat cu

198

UI2. ELEMENTE ALE SISTEMULUI ELECTROENERGETIC

doi curenţi, spre exemplu 25A/30mA, unde primul reprezintă curentul maxim preluat din faza de alimentare (25A) şi al doilea curentul diferenţial (30mA) la care întrerupătorul declanşează. Curentul diferenţial I 0 = I1 − I 2 este diferenţa dintre curentul care este preluat din faza tensiunii de alimentare (I1) şi curentul care ajunge în conductorul de nul (I2) . În figura 2.83 DIF apare un buton galben, care este butonul de testare periodică a funcţionării protecţiei diferenţiale. Vezi mai jos principiul protecţiei diferenţiale, prezentat în figura 2.86. Blocul de măsură şi protecţie (BMP) monofazat, este un cofret, de regulă din material plastic transparent, în care se poziţionează compact aparate pentru măsurarea energiei consumate (contor), un întrerupător general şi elemente de protecţie la suprasarcină – de regulă siguranţe automate. BMP este elementul care înlocuieşte firida de branşament. În figura 2.84 este prezentată schema de principiu a unui branşament electric monofazat cu bloc de măsură şi protecţie (BMP) de joasă tensiune, pentru consumatori individuali. Alimentarea se face din una din fazele reţelei (R, S, T) notată cu L şi conductorul de nul PEN al reţelei furnizorului.

Fig. 2.84.

199

UI2. ELEMENTE ALE SISTEMULUI ELECTROENERGETIC

Se remarcă faptul că BMP conţine elementul de contorizare a energiei Wh, un întrerupător pentru curenţi diferenţiali ID1 (pentru 300 mA) şi un dispozitiv DPST de protecţie la întreruperea conductorului de nul (defect longitudinal). Tabloul de distribuţie, pe lângă siguranţe automate, are în componenţă un al doilea întrerupător pentru curenţi diferenţiali ID2 (reglat la 30 mA). Ambele echipamente asigură protecţia instalaţiei împotriva defectelor transversale (scurtcircuite şi puneri la pământ). În josul schemei este un consumator alimentat cu faza L şi nulul de lucru N, a cărei carcasă este conectată la nulul PE de protecţie. Exemplu de BMP - în figura 2.85 este prezentată schema unui bloc de măsură şi protecţie RS 8073A, produs de SC Electromagnetica SA.

Fig. 2.85. Protecţia la suprasarcină poate fi reglată pentru curenţi de 10 A, 16 A, 25 A, 32 A, 40A iar protecţia diferenţială acţionează la un curent de 300 mA. Blocul de protecţie la supratensiune deconectează alimentarea, într-un timp mai mic de 0.2s, dacă tensiunea fazei depăşeşte 270V. Principiul protecţiei diferenţiale este prezentat în figura 2.86a. Dacă omul atinge vreun element al consumatorului conectat la faza de alimentare (L) prin om se va închide către masă (PE) un curent notat cu I0, ceea ce face ca curentul prin conductorul de nul (I2) să fie mai mic decât curentul absorbit de la faza tensiunii de alimentare ( I1 = I 0 + I 2 ), ceea ce face ca întrerupătorul de curent diferenţial să deconecteze alimentarea consumatorului. Întrerupătorul K se deschide şi omul nu va mai fi conectat la faza tensiunii de alimentare, fiind astfel protejat. Protecţia diferenţială nu poate acţiona decât în condiţiile în care instalaţia electrică are separat nulul de protecţie (PE) de nulul de lucru (N). Racordul electric monofazat aduce la reţeaua de distribuţie a consumatorului o fază Lin (R, S sau T) şi nulul transformatorului PEN din postul de transformare.

200

UI2. ELEMENTE ALE SISTEMULUI ELECTROENERGETIC

Lin L I1 I2 ! 1 I1 ! I2

PE 1
"

I0 Zcons Zom Om PE

2 Lo#t I0

2

"

PE

Cons#mator

a

$

Fig. 2.86. Notă. În reţeaua furnizorului nulul de lucru este comun cu nulul de protecţie, marcat prin PEN. Separarea în nul de lucru N şi nul de protecţie PE se face la intrarea în reţeaua consumatorului. Toţi consumatorii se alimentează între fază (Lout) şi nulul N de lucru. Un scurtcircuit (sau atingere) al fazei la nulul de protecţie (vezi 2.86b) sau al nulului de lucru la nulul de protecţie va dezechilibra cei doi curenţi ( I1 , I 2 ) şi va determina acţionarea protecţiei diferenţiale. S-au notat cu 11’ intrările şi 22’ ieşirile întrerupătorului pentru curenţi diferenţiali. Schema de principiu a unui traductor pentru curenţi diferenţiali DIN figura 2.87, conţine 3 bobine pe un singur tor de ferită.

Fig. 2.87.

201

UI2. ELEMENTE ALE SISTEMULUI ELECTROENERGETIC

Prin două bobine circulă, în sensuri opuse, curenţii de comparat ( I1 , I 2 ), care vor determina fluxuri opuse în torul de ferită. Diferenţa celor două fluxuri va induce o tensiune electromotoare în cea de a treia bobină (tensiunea U). Tensiunea U constituie semnalul de comandă pentru un releu maximal de tensiune, releu care acţionează protecţia diferenţială. Tensiunea U fiind proporţională cu diferenţa curenţilor permite exprimarea protecţiei în valoare maximă a curentului diferenţial.

2.6.2. Instalaţii trifazate pentru consumatori individuali (normali, de putere mică)
În cazul abonaţilor care au aparate alimentate la tensiune trifazată se poate monta un branşament trifazat, cu schema în figura 2.88.

Fig. 2.88. Deoarece nulul reţelei de distribuţie PEN este conectat la pământ (prin priza de pământ de rezistenţă RPtrafo) blocul de măsură şi protecţie 202

UI2. ELEMENTE ALE SISTEMULUI ELECTROENERGETIC

BMPT va forma un nul de protecţie PE prin conectarea unui conductor la o priză locală de pământ (de rezistenţă RPlocal). Priza de pământ locală este realizată dintr-un electrod din oţel, acoperit galvanic, îngropat în pământ. Astfel s-au creat condiţiile pentru funcţionarea corectă a releului de curent diferenţial. În condiţiile încărcării diferite a fazelor, întreruperea conductorului de nul determină creşterea potenţialului nulului şi dezechilibrarea tensiunilor de alimentare a receptorilor. Blocul DPST este un dispozitiv de protecţie la întreruperea conductorului de nul, acţionând întrerupătorul general când potenţialul nulului N are o valoare mai mare decât un prag impus (valoarea tipică este 50V). Tabloul de distribuţie alimentează consumatori trifazaţi folosind 3 faze şi nulul N sau consumatori monofazaţi folosind o fază şi nulul N de lucru. Exemplu de BMP trifazat - SC Electromagnetica SA are în fabricaţie blocul de măsură şi protecţie RS 80859. Protecţia la suprasarcină poate fi reglată pentru curenţi pe fiecare fază din domeniul 6 A,…, 40A iar protecţia diferenţială acţionează la un curent de 300mA. Blocul de protecţie la supratensiune deconectează alimentarea, într-un timp mai mic de 0.2s, dacă tensiunea fazei depăşeşte 260V,…, 280V. În condiţiile întreruperii conductorului de nul, protecţia acţionează când decalajul punctului de nul depăşeşte 50V. BMPT asigura posibilitatea reconectării alimentarii, după înlăturarea defectului, dacă întreruperea alimentării a fost realizată de către protecţii.

Instalaţii pentru alimentarea din reţeaua de joasă tensiune a consumatorilor terţiari Pentru alimentarea consumatorilor urbani, a agenţilor comerciali sau pentru iluminatul stradal se montează echipamentele electrice într-o incintă metalică, prevăzută cu uşi de acces, numită uneori tablou iar alteori dulap de distribuţie. Tabloul de distribuţie ES-TD2/16 -1000 cu 16 plecări, din figura 2.89, este produs de Electro System [www.electro-sistem.com]. Tabloul poate fi alimentat din doua surse de energie prin intermediul a doua întrerupătoare automate debroşabile Q01 si Q02, fiecare suportând un curent de maximum 1000A. Daca separatorul cu cuţite Q03 este deschis sursele sunt separate, pe fiecare sursa pot fi cuplaţi maximum 8 consumatori,. Daca este prezentă numai o sursa de energie, spre exemplu sursa 1, Q01 va fi închis, Q02

203

UI2. ELEMENTE ALE SISTEMULUI ELECTROENERGETIC

deschis si separatorul cu cuţite Q03 va fi închis și toţi cei 16 consumatori vor fi alimentaţi de la sursa 1. Separatorul cu cuţite Q03 permite deconectarea de la sursa de energie a unui grup de 8 consumatori în vederea intervenţiilor. Consumatorii sunt protejaţi de siguranţele fuzibile Q1,…,Q8.

Fig. 2.89. Întrerupătoarele declanşează la comanda releului maximal de curent I>> sau la comanda releului termic. Tabloul este prevăzut cu instrumente de măsura a curenţilor si cu contoare de energie pentru fiecare grup de 8 consumatori. Contorul primeşte informaţia despre curentul din circuit prin intermediul unui transformator de curent (1000/5A) notat T1L1-T1L3 si respectiv T2L1-T2L3.

Dulapul de distribuţie trifazat ES-CD1/4 - 630 , produs de B&K Electro System SA, este prezentat în figura 2.90. Dulapul este conceput pentru a fi montat aerian pe stâlp în vederea alimentării consumatorilor industriali, publici sau a iluminatului stradal. Există un singur circuit de alimentare cu tensiuni trifazate 400/230V ca, la 50 Hz şi putere maximă Smax= 250 kVA ;

204

UI2. ELEMENTE ALE SISTEMULUI ELECTROENERGETIC

Are posibilitatea de a furniza tensiune la 4 circuite trifazate fiecare la un curent de maximum Imax= 400A, protejate prin siguranţe fuzibile pe fiecare fază (Q1,…,Q12 la 160A).

Fig. 2.90.

Contorizarea energiei, cu P1, alimentat prin transformatorul de curent T1L1 400A/5A , se face global pentru toţi consumatorii. Circuitul intrare dispune de voltmetre şi ampermetre pe fiecare fază. Protecţia liniei furnizorului se face cu întrerupătorul automat Q0 (care este comandat de releul maximal de curent I>> sau de releul termic) şi cu siguranţe fuzibile de 400A

2.6.3. Instalaţii pentru consumatori industriali
Racordarea consumatorilor industriali la sistemul electroenergetic naţional (de fapt la reţeaua de distribuţie a furnizorului de energie electrică) se face la înaltă tensiune ÎT prin celule proprii în staţii de transformare, sau la medie tensiune MT, prin celule proprii în staţii sau posturi de transformare, în funcţie de puterea cerută de echipamentele consumatorului.

205

UI2. ELEMENTE ALE SISTEMULUI ELECTROENERGETIC

Numărul punctelor de racordare la reţeaua furnizorului depinde, nu numai de puterea transportată către consumator ci şi de importanţa acestuia. Dacă este un consumator vital se racordează cel puţin în două puncte la reţeaua furnizorului şi în plus la consumator există echipamente de stocare şi echipamente de generare a energiei electrice pentru alimentarea numai a consumatorilor ce nu permit întreruperea alimentării cu energie electrică.
)T %ider alimentare

k&'

P#nct alimentare

( kV, 10 kV, 20 kV
PT1
)1 *∼ )2 *∼

PT2

TD TD

0,4 kV

Fig. 2.91. În figura 2.91 este prezentată o schemă simplificată a alimentării unui consumator industrial din linia de medie tensiune, prin intermediul unui punct de alimentare. Punctul de alimentare are o celulă de linie pentru alimentarea punctului, o celulă de măsură (simbolizată kWh) şi 4 celule de plecare (două pentru motoare trifazate la MT) şi două pentru alimentarea posturilor de transformare PT1, PT2 cu tablourile de distribuţie TD.
110kV
k&'

+T

20kV
PT1

0,4 kV P,
PT2

0,4 kV

Fig. 2.92.

206

UI2. ELEMENTE ALE SISTEMULUI ELECTROENERGETIC

În figura 2.92 este prezentată o schemă simplificată a alimentării unui consumator industrial din barele staţiei de transformare 110/20kV. Echipamentele consumatorului se alimentează la 0.4kV din posturile de transformare PT1, PT2. Instalaţia mai conţine un punct de alimentare care furnizează tensiuni unor posturi de transformare (nefigurate), cu tensiuni de 6kV sau 0.4kV. Pentru alimentarea marilor consumatorii industriali şi urbani se foloseşte principiului racordului adânc, care impune furnizorului de energie să aducă energia cât mai aproape de consumator prin plasarea unei staţii de transformare în mijlocul ariei ocupate de echipamentele consumatorului. Respectiva staţie se numeşte staţie de racord adânc SRA.

Fig. 2.93. Un alt principiu se referă la utilizarea mai multor puncte de racordare a consumatorului la reţeaua furnizorului. În caz de defect consumatorii pot fi comutaţi pe racordul rămas în funcţiune. În figura 2.93 instalaţia de alimentare conţine două puncte distincte de racordare la staţia de 220/110kV a furnizorului şi două staţii de racord adânc SRA. Sistemul AAR de anclanşare automată a rezervei, în caz de defect al unui racord va comuta consumatorii pe celălalt racord.

207

UI2. ELEMENTE ALE SISTEMULUI ELECTROENERGETIC

2.7. ELEMENTE DE SCADA

Cuvinte cheie SCADA, HMI, RTU, PLC, EMS, DMS, parametrizare

SCADA (Supervisory Control And Data Acquisition), în traducere Monitorizare, Control şi Achiziţie de Date, este un sistem ierarhic distribuit de conducere în timp real, de la distanţă a unui proces industrial caracterizat prin faptul că cea mai mare parte din comenzile către proces sunt elaborate automat, iar o altă parte rămân la latitudinea operatorului uman sau necesită confirmare. Sistemul conţine echipamente pentru prelucrarea semnalelor analogice şi numerice (atât de intrare cât şi de ieşire), echipamente de telecomunicaţii, controlere, calculatoare, interfeţe om–maşină, surse de alimentare cu energie electrică neîntreruptibile (UPS), software, ş.a. Instalaţiile industriale asociate procesului sunt prevăzute în diferite puncte cu senzori, traductoare şi contoare pentru mărimile a căror evoluţie în timp pot conduce la o desfăşurare necorespunzătoare a procesului. În figura 2.94 este prezentată schema de principiu a unui SCADA general. La primul nivel ierarhic, localizat în imediata vecinătate a instalaţiilor procesului, se află sisteme automate de tipul RTU sau PLC de conducere a unuia sau mai multor procese elementare. Ambele au interfeţe pentru achiziţia din proces a parametrilor analogici şi numerici, pentru a furniza comenzi discrete sau analogice către elementele de execuţie EE şi interfeţe pentru comunicarea prin diverse medii (fibră optică, conductori sau wireless) cu nivelul ierarhic superior. Sunt echipamente numerice conţinând pe lângă interfeţele menţionate, memorii de tipul RAM şi de tipul EEPROM, unul sau mai multe microprocesoare şi panouri locale (pentru vizualizarea stării proceselor elementare conduse, pentru introducerea locală de comenzi şi pentru modificarea setărilor). Au posibilitatea de testare şi verificare a funcţionalităţii echipamentelor (spre exemplu a traductoarelor) şi de semnalare către nivelul ierarhic superior a stării acestora. PLC (Programmable Logic Controller) sunt Unităţi Programabile Logice de Control care au caracteristicile prezentate mai sus şi în plus dispun de o mufă (interfaţă) de programare (de fapt de introducere în memoria EEPROM a unui nou program) dar programul poate fi schimbat şi de la distanţă prin intermediul magistralei de comunicaţii. RTU (Remote Terminal Unit) sunt Unităţi Terminale Comandate la Distanţă care execută programe de achiziţie şi de comandă standardizate

208

UI2. ELEMENTE ALE SISTEMULUI ELECTROENERGETIC

(generice), pentru îndeplinirea funcţiei de conducere a proceselor elementare. Pentru a fi utilizat în cadrul unui proces dat (de automatizare locală) echipamentul trebuie mai întâi parametrizat. Procesul de parametrizare se referă la asocierea intrărilor fizice ale echipamentului la mărimi fizice care se vor folosi în procesul de calcul, cu specificarea constantelor de transformare în unităţi inginereşti, specificarea listei de alarmări şi a listei de evenimente, ș.a. Parametrizarea echipamentului RTU se poate face local sau de la distanţă (prin magistrala de comunicaţie).

Procesul

Traductoare grup1

Traductoare Grup2

EE1

EE2

Nivelul 1

RTU
Magistrala de

PLC
comunicaţii

Nivelul 2

Unitatea centrală HMI

Fig. 2.94. Al doilea nivel ierarhic conţine echipamentele de telecomunicaţii, unitatea centrală de prelucrare (unul sau mai multe echipamente de calcul) şi interfaţa cu utilizatorul numită HMI (Human Machine Interface). Unitatea centrală împreună cu HMI sunt amplasate într-un centru de comandă şi control, format din cel puţin două încăperi una destinată echipamentelor de telecomunicaţii şi cealaltă pentru sistemele de calcul, operatorul şi panoul operator (HMI). HMI (Human Machine Interface) interfaţa cu operatorul este formată din echipamentul de prezentare grafică a stării echipamentelor şi sistemul de introducere de către operator a comenzilor (touch screen sau consolă). Sistemul de prezentare conţine controale (de cele mai multe ori butoane şi casete text) care permit implementarea alarmărilor, modificarea setărilor PLC/RTU şi transmiterea diferitelor comenzi către elemente de execuţie (pornit, oprit, ş.a).

209

UI2. ELEMENTE ALE SISTEMULUI ELECTROENERGETIC

Prin intermediul HMI este realizată legătura la bazele de date care memorează stările procesului la diferite momente de timp, evenimentele şi defectele echipamentelor, precum şi comenzile operatorului. Funcţiile SCADA din sistemul energetic naţional În scopul creşterii eficienţei în funcţionarea sistemelor energetice SCADA trebuie să poată îndeplinii următoarele funcţii: – urmărirea operativă a sistemului (gestionare evenimente şi analiza post avarie, alarmare operator, arhivare); – gestionare energetică (urmărire economică, bilanţare, statistica funcţionării instalaţiilor) – diagnoză şi mentenanţă. La nivelele superioare ale SCADA din cadrul sistemului electroenergetic se află componentele: • • • EMS (Energy Management System) – sistemul de management al energiei, implementat la nivelul dispecerului energetic naţional şi la nivelul dispecerului teritorial; DMS (Distribution Management System) - sistemul de management al distribuţiei energiei electrice, implementat la nivelul dispecerului de distribuţie; LMS (Load Management System) - sistemul de management al sarcinii, implementat la nivelul marilor consumatori industriali.

EMS are drept obiectiv optimizarea tehnică şi economică a sistemului format din echipamentele de generare şi de transport a energiei electrice. Principalele funcţii ale EMS sunt: – controlului centralelor electrice aşa încât producţia de energie să nu depăşească cererile de consum; – transportul energie să se facă pe trasee care să minimizeze pierderile energetice, prin reconfigurarea reţelei; – să minimizeze pierderile şi să menţină sistemul în funcţiune în cazul unor evenimente externe. DMS are drept obiectiv optimizarea tehnică şi economică a sistemului de distribuţie a energiei electrice în scopul : – minimizării pierderilor energetice prin reconfigurarea reţelei şi prin detectarea scurgerilor de energie (furturi); – îmbunătăţirea calităţii serviciului (a calităţii energiei furnizate consumatorilor incluzând minimizarea timpilor de întrerpere); – reducerea pierderilor financiare datorate avariilor Pentru îndeplinirea obiectivelor fiecare din cele două componente sunt formate dintr-o multitudine de subsisteme, de fapt componente software care să îndeplinească sarcini precise. Cu titlu de exemplu prezentăm o parte din subsistemele DMS:

210

UI2. ELEMENTE ALE SISTEMULUI ELECTROENERGETIC

SS - sistemul achiziţie a datelor, supraveghere şi telecomenzi; DA - automatizarea distribuţiei; DSM - managementul cererii de consum; CIS/AMR - sistemul de relaţii cu consumatorii/ Citirea automată (de la distanţă) a contoarelor; – FCM - managementul formaţiilor de lucru. Din punctul de vedere al operatorului uman (dispecer) DMS îi oferă o imagine clară a reţelei de distribuţie precum şi mijloacele necesare pentru supravegherea, reconfigurarea şi eliminarea rapidă a defectelor.

– – – –

211

Sign up to vote on this title
UsefulNot useful