You are on page 1of 4

Cernoziomurile CLASA CERNISOLURI (CER) Clasa cernisoluri include solurile la care orizontul diagnostic este A molic relativ bogat

in humus calcic,aproape exclusiv sau predominant humic de culoare inchisa care patrunde si in orizontul subiacent.Cernisolurile prezinta insusiri fizice chimice si biochimice favorabile care le confera un potential ridicat de fertilitate majoritatea formandu-se in conditii climatice ale stepei si silvostepei din aria campiilor periferice si a dealurilor joase. Din clasa cernisoluri fac parte 4 tipuri de sol: kastanoziom, cernoziom, faeoziom şi rendzina.

Cernoziomuri
Cenoziomurile (rusă=pământuri negre) se definesc printr -un orizont A molic (Am) închis la culoare cu crome mai mici de 2 la materialul în stare umedă, un oriz. intermediar (AC, Bv sau Bt) cu valori şi crome sub 3,5 la materialul în stare umedă, cel puţin în partea superioară (10-15cm) şi cel puţin pe feţele agregatelor structurale, urmat de un orizont de acumulare a carbonaţilor de calciu secundari, prezent în primii 125 cm sau în primii 200 cm, dacă textura solului este grosiera. Raspândire si conditii naturale de formare Cernoziomurile sunt raspândite pe suprafete plane sau usor înclinate care nu depasesc altitudini mai mari de 550 m. Cele mai mari suprafete sunt în Câmpia Româna, Dobrogea, colinele Tutovei, Dealurile Falciului si câmpia Moldovei, Câmpia de Vest (culoarul Muresului) si partea sudica a Câmpiei Transilvaniei.Materialul parental pe care s-au format cernoziomurile este alcatuit din löess, depozite löessoide, iar pe suprafete restrânse unele cernoziomuri s-au format pe depozite argiloase (Câmpia Moldovei si Câmpia Transilvaniei) si nisipuri (sudul Olteniei si Baraganul central). Procese pedogenetice Datorita ponderii foarte ridicate a resturilor organice provenite de la vegeta_ia ierboasa la suprafata solului se formeaza un orizont de bioacumulare Am, bogat în humus de tip mull calcic. In cazul cernoziomurilor formate în zona de silvostepa în care predomina vegetatia lemnoasa, datorita precipita_iilor mai ridicate au loc procese de alterare a materialului parental (se formeaza orizontul B cambic - Bv), si chiar levigarea argilei din orizontul superior si formarea unui orizont B argic-Bt.Sarurile usor solubile sunt îndepartate odata cu apa din precipita_ii pe profilul de sol, iar CaCO3 este îndepartat din partea superioara spre baza profilului unde se formeaza un orizont bogat în carbonat de calciu (Cca). Proprietati Cernoziomurile prezinta proprieta_i diferite în func_ie de natura materialului parental, de natura vegeta_iei si de condi_iile climatice, fiind caracterizate printr-un con_inut de humus cuprins între 2,5-6%, gradul de satura_ie în baze 85-95%, pH-ul variaza între 6,5-8,3, densitatea aparenta poate avea valori cuprinse între 1,25-1,45 g/cm3. Proprietatile hidrice si de aeratie sunt bune iar continutul ridicat de materie organica determina o aprovizionare buna cu elemente nutritive. Management Datorita însusirilor fizico-chimice si a conditiilor climatice în care sunt raspândite cernoziomurile, acestea au fertilitatea naturala cea mai ridicata fiind utilizate pentru o gama foarte variata de culturi. Astfel, se obtin productii foarte ridicate la grâu, orz, ovaz, porumb, floarea soarelui.

Dealurile Fălciului. Accesibilitatea la plante a compuşilor de fosfor este mai mare la cernoziomuri cu reacţia slab acidă şi neutră. lut nisipos. Fertilitatea şi folosinţa Textura mijlocie şi structura granulară stabilă asigură o aeraţie bună şi o permeabilitate bună pt.În România cernoziomurile ocupă o suprafaţă de 4. Cu excepţia solurilor cu textură grosieră cernoziomurile sun bine aprovizionate cu micro-elemente. efectuarea lucrărilor agricole sunt compensate parţial de structura granulară bine dezvoltată şi de valorile mari ale hidrostabilităţii structurale. Dobrogea. fiind răspândite pe o arie foarte întinsă: Câmpia Română. apă şi aer a cernoziomurilor este bună. motiv pt.200. Reacţia cernoziomurilor în orizontul A este slab acidă. cernoziom cambic şi cernoziom argic. este mică. creşterea şi dezvoltarea plantelor şi pt. valorile medii ale conductivităţii hidraulice saturate pe adâncimea de 0 -100cm fiind de 1. fosfor şi potasiu. Colinele Tutovei. Pt. a îngrasamintelor organice si suplimentarea rezervei de apa prin irigatie. cereale de toamnă care valorifică rezervele de apă acumulate *Cernoziomurile se lucrează uşor. Pt. Sunt pretabile de asemenea. Dintre subtipurile amintite o răspândire largă şi importanţă aparte au subtipurile zonale cernoziom tipic. Câmpia de Vest.000 ha.. îl constituie deficitul de umiditate din perioada de vegetatie a plantelor prasitoare.Cele mai mari suprafete sunt cultivate cu grâu si porumb. pentru pomi fructiferi si vita-de-vie în special în zona Dobrogei si sudul Olteniei. lut sau lut argilos. Răspândire şi condiţii naturale de formare . CERNOZIOMURILE TIPICE (CZ ti) Subtipul de sol cernoziom tipic se caracterizează morfogenetic printr -un orizont Am cu crome de 2 sau mai mici şi un orizont AC având cel puţin în partea superioară crome sub 3. opun o rezistenţă mică sa u mijlocie la lucrările solului. Culoarul Mureşului. Cernoziomurile se pretează pt. Factorul limitativ al cernoziomurilor formate în zona de stepa.5 în stare umedă. Folosinţa agricolă a cernoziomurilor este arabil dar şi plantaţii de viţă -de-vie şi pomi. apă şi aer.5-15mm/oră.*În perioadele secetoase iulie -octombrie cernoziomurile sunt afectate de un deficit de apă. Câmpia Moldovei. Fertilitatea cernoziomurilor poate fi marita prin aplicarea de îngrasaminte chimice cu azot si fosfor. Proprietăţi Textura cernoziomurilor este nediferenţiată pe profil şi poate fi nisip lutos. Câmpia Transilvaniei (în partea sudică).Cernoziomurile sunt bine aprovizionate cu elemente nutritive de azot. Lucrările agricole se pot executa mecanizat deoarece panta terenului . Permeabilitatea pt. refacerea şi menţinerea fertilităţii solului este necesară îngrăşarea organică şi minerală. care se impune aplicarea irigaţiilor. o bună capacitate de reţinere a apei utile şi o rezistenţă mai mică la lucrările solului. menţinerea fertilităţii solului se recomandă aplicarea îngrăşămintelor organice şi minerale în funcţie de analizele agrochimice şi plantele cultivate.La aceste soluri însuşirile fizice limitative pt. neutră sau slab alcalină în cazul prezenţei carbonatului de Ca rezidual sau acumulat ulterior prin procese de regradare.

pe luturi loessoide şi mai rar pe materiale argiloase şi pietrişuri calcaroase. organice şi minerale contribuie la obţinerea unor producţii mar i. Humusul (3 -5% în sol) este de bună calitate. *Procesele de humificare sunt mai puţin intense. pe loess.toamna şi iarna şi ajung la maturitatea deplină înaintea secetelor de vară. CERNOZIOMUL ARGIC (CZ ar) Subtipul de sol cunoscut şi sub denumirea de cernoziom levigat cu degradare texturală şi cernoziom argilic se defineşte printr -un orizont Am cu crome mai mici decât 2 şi un orizont Bt care are. pe suprafeţele netede înclinate sau cu aspect depresionar. Cernoziomurile de pe terenurile înclinate. Câmpia Transilvaniei şi Câmpia Jijia Bahlui pa un relief plan sau slab înclinat cu altitudini de 40-550m. valorile pH-ului fiind cuprinse între 6 şi 7. În condiţii de irigare cernoziomurile pot fi cultivate cu porumb. legume.culoare de orizont molic. apă şi aer şi totodată valori medii ale idicilor hidrofizici. Răspândire şi condiţiile naturale de formare Cernoziomul cambic este răspândit pe areale întinse în Câmpia Română. lucrări executate pe curbele de nivel. Fertilitatea şi folosinţa Cern. Pt. cereale şi graminee. CERNOZIOMURI CAMBICE (CZ cb) Subtipul de sol cernoziomul cambic cunoscut şi sub denumirea de cernoziom levigat se defineşte printr-un orizont Am de culoare închisă şi un orizont Bv având. Pe cernoziomuri cu textură fină se pot cultiva gâul. viţă-de-vie. pomi. cu grosimea orizontului A de 20-30cm se pretează pt. Sructura glomerulară conferă acestui sol o permeabilitate bună pt. Proprietăţi Cernoziomurile cambice au textură mijlocie sau mijlociu -fină şi mai rar sunt nisipoase sau argiloase. completarea deficitului de apă în perioadele secetoase. spre zone mai umede pe relief de câmpie. de tip mull calcic. gradul de saturaţie în baze depăşeşte 85%. lucernă. Cultivarea prăşitoarelor pe cernoziomurile de pe pante (5 -18%) impune măsuri de agrotehnică antierozională: culturi în fâşii şi benzi înierbate.soarelui. Câmpia de Vest.de zahăr). fl. plante tehnice (fl. iar cele de levigare şi migrare a coloizilor liberi sunt mai accentuate decât la cernoziomurile cambice. . sf. leguminoase perene care sunt şi bune protectoare a solului împotriva eroziunii. Alegerea plantelor de cultură se face şi în funcţie de compoziţia granulometrică. sfeclă de zahăr. soarelui. legume. Pe cernoziomuri cu textură mijlocie se pot cultiva majoritatea plantelor. Răspândire şi condiţii naturale de formare Acest subtip de sol este răspândit în continuarea cernoziomurilor. cel puţin în partea superioară culori de orizont molic cu crome mai mici de 3. cambice au fertilitate bună şi sunt cultivate cu c ereale (grâu.5 în stare umedă. cel puţin în partea superioară . vii şi pomi. porumb). Aplicarea irigaţiilor pt. podişuri şi dealuri joase la altitudini de până la 550m. reacţia solului este slab acidă sau neutră. cernoziomuri cu textură grosieră se aleg culturile care pot proteja solul contra eroziunii eoliene şi se vor aplica tehnologiile de cultură specifice solurilor nisipoase. leguminoasele şi gramineele perene. * Cernoziomurile carbonatice pot fi cultivate cu viţă -de-vie altoită. administrarea îngrăşăm.

structură bine dezvoltată. reacţie acidă până la neutră. fac din cernoziomul argiloiluvial un sol bun pt. toate folosinţele (culturi de câmp. . *Însuşirile fizico -chimice sunt bune şi. În perioadele secetoase sunt necesare irigaţiile. grad de saturaţie în baze de peste 70%. vii. fertilitate şi folosinţă Cernoziomul argiloiluvial are o textură luto -argiloasă diferenţiată pe profil.Proprietăţi. pomi). alături de regimul pluviometric favorabil. legume. conţinut în humus de 3 -5%. Îngrăşămintele organice şi minerale aduc sporuri însemnate de recoltă.