You are on page 1of 6

REFERAT LA MODULUL DEONTOLOGIE SI ETICA PROFESIONALA

ABORDAREA PALIATIVA A SIDA In primii ani dupa 1980, SIDA a devenit cauza principala de deces a tinerilor adulti. Progresele in ingrijirea SIDA si in terapia specifica anti I!, au condus la declinul mortalitatii in anii 1990, accelerat dupa introducerea in"i#itorilor proteazei in 199$. Infectia I! nu mai este o #oala rapid fatala. Pacientii care pot tolera terapia antiretrovirala devin #olnavi cronici. %ezultatul este cresterea numarului pacientilor care traiesc cu SIDA, mai ales adulti tineri, prevalenta #olii fiind astfel in crestere. Acest pattern a fost mai marcant in tarile industrializate in care terapiile specifice I! promise au fost realizate pentru multi #olnavi infectati I!. &otusi, c"iar si in era terapiei active anti'retrovirale (AA%&), SIDA ramine o importanta cauza de mor#i'ditate si mortalitate in populatia adulta si atentia acordata pro#lemelor de paleatie si de sfarsit al vietii este un aspect esential al ingrijirii. &eme clinice majore care includ managementul durerii si a altor simptome, planificarea ingrijirii in faze avansate, pro#lemele psi"osociale sunt incluse in furnizarea ingrijirilor paliative pacientilor cu SIDA. Impactul tratamen'tului specific #olii asupra istoriei naturale a infectiei I! a condus la o evolutie cu traiectorie varia#ila a #olii. Pentru multi pacienti AA%& a insemnat *conversia mortii la disa#ili'tate*, cu aparitia fazei cronice carac'terizate de e+acer#ari, remisiuni si eventual moarte, pentru ca timpul de supravietuire de la diagnostic la moarte s'a prelungit. ,n aspect important in terapia pacientilor infectati I! este in prezent mentinerea aderentei la tratament pentru prevenirea inductiei rezistentei virale. Intr'o perioada scurta de timp, infectia I! a evoluat spre o traictorie tipica #olilor cronice, progresive, amenintatoare de viata. -onte+tul psi"osocial al #olnavilor SIDA adauga comple+itate rolului ingrijirilor paliative. SIDA prezinta pro#leme psi"osociale unice pentru pacienti, familie si furnizorii de ingrijiri paliative. este o #oala amenintatoare de viata afectand adulti tineri, deseori cu multipli mem#rii ai familiei infectati, ridicand pro#leme dificile legate de moarte prematura, afaceri neinc"eiate, familie in dificultate, mosteniri nere'zolvate. -ulpa#ilitatea, rusinea, furia si disperarea sunt provocari emotionale ale unei #oli infectioase progresive, incura'#ile. ,nele comportamente legate de infectia I! raman inaccepta#ile social in unele conte+te, iar asocierea intre SIDA, saracie si unele minoritati etnice determina vulnera#ilitatea acestor pacienti. In ciuda unor progrese in educatia pu#licului si a ingrijorarilor legate de SIDA, ramane un grad inalt de stigmatizare, frica, prejudiciu privind SIDA in cadrul societatii. In conte+tul modificarii filozofiei ingrijirii SIDA, medicina paliativa urmareste ameliorarea calitatii vietii in cadrul unui model in care o#iectivele ingrijirii cola#orative sunt dezvoltate de catre furnizorii de servicii paliative in acord cu pacientul si familia. Acest model accentueaza rolul comunicarii si al cola#orarii si disponi'#ilitatea de a
1

accepta o#iectivele pacientului ca si supreme (confortul. asistentii sociali. . multi'centric in <ondra. /+tensia ingrijirilor paliative la #olnavii non oncologici a fost de mult timp impiedicata de o com#inatie de factori0 prognostic incert al acestor afectiuni. furnizori de servicii medicale specifice pentru #olnavii I! au devenit inalt specializati si sunt mai putin atenti la pro#lemele ingrijirilor paliative decit in prima faza a epidemiei. lipsa specialistilor in medicina paliativa cu e+pertiza in #olile non'maligne si a#senta evidentelor in relatie cu modelul adecvat de ingrijire. evoluand cu insuficienta de organ necesita ingrijiri paliative de luni si ani.evoia ingrijirilor paliative pentru #olnavii SIDA continua paralel cu dezvoltarea noilor agenti terapeutici. amenintatoare de viata. mem#rii familiei. incapa#ili de a controla rezultatul final. revizuita si e+tinsa in 400$. /ste dezamagitor faptul ca ea este inca gresit inteleasa si insuficient reprezentata mai ales in tarile in curs de dezvoltare. profesionistii medicali. 7olnavii cancerosi necesita ingrijiri paliative cu durata de saptamani sau luni. . medicina paliativa a devenit recunoscuta ca esentiala pentru calitatea ingrijirii furnizate pacientilor cu #oli cronice. cu multiple nuante si nici un raspuns clar si in care pacientii si terapeutii lor trec prin decizii dificile. In acest mediu clinicienii au invatat sa munceasca impreuna cu pacientii si familiile lor pentru a clarifica o#iectivele ingrijirii paliative0 ameliora'rea calitatii vietii. empatie. amenintatoare de viata. incura'#ile. <iverpool si <ancaster. solicita medicii la implicare in reducerea suferintei si la actiune pentru protectia intereselor pacientilor lor cu #olile incura#ile. de a inspira speranta fac o reala diferenta in viata celor suferinzi de #oli cronice. 1999'4000 si 4 cadre didactice au devenit formatori de formare in 2edicina Paliativa dupa participarea la activitatile Proiectului /uropean de Instruire !oca'tionala <eonardo da !inci 400$. 7olnavii SIDA si cei care ii ingrijesc. Aceste pro#leme tre#uie sa fie a#ordate activ de catre am#ele categorii de personal de ingrijire paliativa si specifica anti I!. . in timp ce suferinzii de SIDA si alte #oli cronice non'maligne. iar universitatile medicale sa includa predarea medicinii paliative in curricula lor. Instruirea a fost centrata pe managementul #olilor cronice non'maligne si pe a#ordarea multiprofesionala a ingrijirii paliative.niversitatea de 2edicina si 8arma'cie 9Iuliu atieganu: -luj'. respectarea refuzului terapiei sau a intreruperii acesteia). 2edicina paliativa este un domeniu cunoscut de peste 30 ani si recunoscut ca specialitate medicala de 40 ani. neurologie. /a incurajeaza guvernele si institutiile de cercetare la a investi resurse in dezvoltarea tratamentelor de im#unatatire a ingrijirii la sfarsitul vietii. oferirea suportului si confortului in a discuta comple+itatea pro#lemelor unei #oli progresive. Ingrijirea paliativa a #olnavilor SIDA a#ordeaza teme clinice majore 2 . #oala determinand izolare si devastarea vietii personale prin impac'tul ei.apoca a avut initiativa si oportunitatea de a instrui in medicina paliativa 8 cadre didactice de la diferite catedre (medicina de familie. Desi marginalizata la inceput. 2area 7ritanie. Dundee. psi"iatrie. 2edicina paliativa a fost introdusa in curricula universitara si postuniversitara. #oli infectioase in Proiectul P A%/'Profesionisti in Ingri'jiri Paliative. 1#iectivele ingrijirii centrate pe nevoile pacientului si a familiei asigura decizii viitoare care nu vor neglija ingrijorarile importante ale acestora.evoile de ingrijire paliativa ale #olnavilor cronici non'oncologici au fost de mult timp recunoscute. sunt din ce in ce mai frustrati de o#stacolele majore in furnizarea unei ingrijiri adecvate. iar disciplinele ingrijirilor paliative si managementul comple+ al SIDA au inca multe de invatat una de la cealalta. Pionierii dezvoltarii medicinii paliative -icel5 Saunders si /liza#et" 6u#ler'%oss au recunoscut importanta unei a#ordari mai umane a pacientilor incura#ili si medicina paliativa ca un domeniu special al e+pertizei medicale. /ste de interes aceasta a#ordare cola#orativa in care este impartasita incertitudinea evolutiei. -alitatile clinice de compasi'une. Infectia I! este intens privata in transmisia ei. Declaratia de la !enetia privind 7olile &erminale. ameliorarea suferintei fizice si psi"ice. Profesionistii medicali. dificultati financiare.

Provocarile viitoare in ingrijirea I!=SIDA vor determina cresterea atentiei asupra multiplelor pro#leme psi"osociale. pacientii SIDA prezinta inalta prevalenta a altor simptome. 2edicina paliativa orienteaza ingriji'rea spre simptom si spre pacient si include urmatoarele0 managementul simptomelor (fatiga#ilitatea. tratamentul efectelor adverse (greata. Durerea in SIDA a fost atri#uita efectelor specifice infectiilor oportuniste (cefaleea din meningita criptococala. 2ulte studii au demonstrat faptul ca durerea pacientilor SIDA este su#diag'nosticata si su#tratata. -linicienii isi vor modifica atitudinea de la un management de rutina al unei #oli cronice la o a#ordare personalizata a ingrijirii paliative in paralel cu continuarea tratmentului. Din nefericire rezultatul declinului ratei mortalitatii SIDA si a supravietuirii prelungite este vulnera#ili'tatea pacientilor cu aparitia unor noi complicatii. ceea ce poate fi prevenit printr'o evaluare si management adecvat al durerii. durerea). Am#ele tipuri de interventii curative si paliative pot fi oferite nu atat pe #aza unor algoritme diagnostice si g"iduri de tratament. efectelor medicatiei specifice anti I! (neuropatia periferica secundara terapiei dideo+inu'cleosidice. /le implica servicii multidimensionale si multidisciplinare incluzand nursing. respectarea autonomiei. tusea. !ocatia medicala implica a#ilitati clinice esentiale ' ascultare activa. agitatia. ingrijirea la sfarsitul vietii. /le reflecta recunoasterea insuficienta a durerii de catre multi medici si=sau rezistenta in a lua in considerare aprecierea durerii de catre pacienti cu istoric de a#uz de su#stante. mio'patia din cadrul infectiei I!). 8acilitarea unei morti 9#une:.incluzand managementul durerii si al altor simpto'me. prurit. tul#urari gastrointestinale secundare in"i#itorilor proteazei)sau efectelor nespecifice din cadrul #olilor cronice de#ilitante. daca aceste simptome nu sunt si ele tratate paliativ. ingrijirea in faza avansata a #olii). diareea. orientata spre pacient. &re#uie sa aplicam lectia invatata din ingrijirea #olnavilor cu cancer la numarul in crestere a tinerilor adulti suferinzi de #oli non' maligne. mai mult decat pe #oala. medicina complementara=alternativa si terapie fizicala. durerea a#dominala viscerala din infectia diseminata cu comple+ul 25co#acterium avium'2A-). varsatura). inclusiv cele legate de sfarsitul vietii si perioada de doliu. Simptomele includ diverse simptome fizice si psi"ice0 fatiga#ilitatea. continuitatea ingrijirii de durata care sunt importante si pot fi implementate oriunde in lume. 2anagementul durerii si a altor simptome ale #olnavilor I!=SIDA. unele medicamente utilizate in tratmentul I! pot cauza durere si alte simptome compromitand eficienta tratamentului. suportul psi"osocial (depresia. anore+ia. Indiferent de posi#ilele e+plicatii pentru su#tratarea durerii rezultatul este ca pacientii SIDA sunt la risc de durere semnificativa si calitate a vietii diminuata. Asociat durerii. 3 . greata. asistenta sociala. specific anti'retroviral. Ingrijirile paliative ale #olnavilor SIDA constau in terapii directionate comor#iditatior infectioase si maligne legate de SIDA si tratamente centrate pe furnizarea confortului si controlul simptomelor. dar nu e+clusiv in stadiile avansate ale #olii. cefaleea secundara zidovudinei. Provocarile managementului simpto'melor au crescut odata cu prelungirea fazei cronice a #olii. dispneea. in timp ce incidenta durerii datorate infectiilor oportuniste a diminuat prin administrarea terapiei antiretrovirale active AA%& si a protocoalelor profilactice eficiente. In plus. mai ales. fe#ra. varsatura. planul de ingrijire in faza avansata si pro#lemele psi"osociale. demne. o #una comunicare medic'pacient. an+ietatea. 2edicii frecvent identifica insuficient si deseori su#trateaza simptome comune ale pacientilor SIDA. cum este neuropatia periferica. efectelor infectiei I! insasi sau a raspunsului imun secundar (polineuropatia senzitiva distala. transpiratii. In faza avansata a #olii e+ista simptome considera#ile ceeea ce sugereaza rolul important si permanent al interventiilor paliative. depresia. este la fel de importanta ca si diagnosticul si tratamentul. cat mai ales in functie de prioritatile si valorile pacientului si ale familiei.

reflectand centrarea pe tratament care defineste acum ingrijirea infectatilor I!. Incertitudinea prognosticului si ingrijirile paliative in I!=SIDA in era terapiei antiretrovirale (AA%&) Prognosticul evolutiei #olii I!= SIDA este mult mai incert si mai putin predicti#il decat era in perioada pre'antiretrovirala. diareea cronica severa. iar furnizorii de servicii medicale au fost prin definitie profesionisti in ingrijiri paliative. -onditiile clinice sugestive pentru prognostic al #olii de su# sase luni sunt0 limfomul S. cardiomiopatia severa. Initial. . infectie diseminata 2A-. in primii ani ai epidemiei SIDA in tarile dezvoltate. ci includ doar initierea terapiei. Alta e+ceptie este situatia in care pacientul a investit mult emotional in continuarea terapiei antiretrovirale. /+ista controverse privind decizia de a stopa terapia c"iar si in fata aparentului esec al tratmentului pentru ca #eneficiile supravietuirii tre#uie evaluate in lumina impactului potential favora#il in prevenirea declinului viitor. In aceste situatii terapia antiretrovirala nu va avea mai pro#a#il nici un #eneficiu si va adauga confuzie si cost prin continuarea trata'mentului AA%&. In timp ce numarul limfo'citelor -D>? si incarcarea virala sunt mijloace e+celente pentru aprecierea raspunsului la terapie si a prognosticului general. /+ista doua e+ceptii. Inaintea introducerii terapiei anti'retrovirale. 1 pro#lema care apare frecvent in relatie cu comple+itatea prognosticului si luarea deciziilor in SIDA in era AA%& este discontinuitatea terapiei anti'retrovirale la pacientii care fie nu raspund. ingrijirea SIDA a fost paliativa. I! A%. &erapiile anti I!=SIDA au evoluat rapid de la mijlocul anilor 1990 cand a crescut interesul privind terapia antiretrovirala si deciziile comple+e legate de indicatiile ei. 2arAerii paraclinici sunt0 numarul limfocitelor -D> ? B4C cells = mm. -resterea *medicalizarii* ingrijirii SIDA se datoreaza partial progresului terapiilor eficiente care ofera posi#ilitatea controlului replicarii virale. 2unca in cola#orare cu pacientii pentru determinarea prioritatilor si a planului terapeutic tre#uie sa evite centrarea pe #oala in locul orientarii spre pacient a interventiilor. sla#irea severa. medicii au invatat cum sa'si insoteasca pacientii pe parcursul #olii. accesul redus la terapia antiretrovirala eficienta. incura#ile.C gm = dl. al#umina serica B4. incat este rezona#il sa fie continuata.na este cea a pacientului in stare avansata de #oala.recunoasterea to+icitatii cumulative a drogurilor la pacienti cu terapie anti'retrovirala de lunga durata.ati'onale #ritanice din 199$ pentru aprecierea prognosticului in #oli cronice non'maligne cert diagnosticate a incercat sa genereze criterii indicatoare pentru prognostic pro#a#il de su# $ luni in SIDA. sarcom 6aposi visceral. e+ista totusi o nevoie importanta de a ela#ora g"iduri adecvate care sa includa si criteriile de intrerupere a terapiei antiretrovirale la #olnavii cu #oala avansata si la muri#unzi.oile posi#ilitati terapeutice tre#uie sa nu determine omiterea ingrijirilor paliative din protocolul pacientilor pentru care terapia antiretrovirala nu mai este eficienta. dementa SIDA avansata. to+oplasmoza. @"idurile 1rganizatiei ospice . . &otusi este de su#liniat ca aceasta este mai mult o decizie psi"o'sociala decit medicala. evaluarea potentialului impact si a posi#ilelor riscuri si #eneficii. dar si aparitiei acestei paradigme #iomedicale ca rezultat al pierderii perspectivei asupra #olilor cronice progresive. D 100000 copii = ml. Aceste e+emple su#liniaza inca o data importanta clarificarii o#iectivelor tera'peutice. criptosporidioza. altereaza prog'nosticul #olnavilor SIDA.-. dar cu incarcare virala inalta. fie mai pro#a#il nu vor raspunde la tratament. su#liniind necesitatea ingrijirii paliative. sa fie martori la suferinta si moarte. pentru a oferi pacientilor #eneficiile celor doua tipuri 4 . %ecomandarile actuale si g"idurile de terapie anti'retrovirala in SIDA nu raspund la intre#area privind renuntarea la terapie. Provocarea actuala este evaluarea distincta a am#elor discipline.

/valuarea clinica a prognos'ticului si rezultatelor este mai comple+a acum decat era inainte si nevoia ingrijirilor paliative tre#uie sa coe+iste cu terapia specifica pe o perioada indelungata de timp. 2anagementul #olnavilor SIDA a ridicat de asemenea pro#leme etice comple+e. scree'ning'ul populatiei tinta pentru anticorpi anti I!. 12S si multe organizatii non guvernamentale au dezvoltat programe pentru cresterea accesi#ilitatii la tratament specific a #olnavilor din aceste tari. /ra AA%& a evidentiat faptul ca fara sisteme de ingrijiri comunitare de lunga durata si fara dispensarizare corecta creste riscul rezistentei la drogurile antiretrovirale si pacientii devin 9intrata#ili: prin multipla rezistenta medicamentoasa. infruntarea comple+elor pro#leme psi"osociale ale pacientilor SIDA si a familiilor lor.e+pertize. SIDA a stimulat mai multe dez#ateri etice decit orice alta #oala in istorie. progresiva care inca genereaza considera#ila mor#iditate si mortalitate. fara resurse si fara infrastructura pentru furnizarea acestei terapii.evoia ingrijirii la sfarsitul vietii nu a disparut nici in era AA%&. adica 90E. discriminarea. acceptarea esecului tratamentului si a mortii in era AA%& care sunt diferite de perioada dinaintea terapiei active antiretrovirale in care moartea era acceptata ca iminenta si universala. In plus. Aceste aspecte au devenit mai comple+e si mai nuantate. In ciuda progreselor in terapia antiretrovirala este importanta recunoas'terea faptului ca di"otomia curativ vs. . dar si o provocare etica dificila. Ingrijirea pacientilor SIDA este o provocare medicala dificila. /ste important pentru profesionistii medicali implicati in ingrijirea #olnavilor I! sa ramana sensi#ili la nevoile de ingrijire paliativa pe tot parcursul #olii. drepturile individului privind confidenti'alitatea. . trimiterea si primirea informati'ilor si prescrierea terapiei. multe din tarile #ine dezvoltate le'au putut face disponi#ile intregii lor populatii. dar sunt necesare 5 . protectia sangelui. 2edicina paliativa are mult de oferit ingrijirii infectatilor I!0 cresterea aderentei la terapia antiretrovirala activa (AA%&) si la alte terapii. Progresele terapiei anti I! au ridicat pro#leme etice aditionale in special in relatie cu accesul la tratamentul activ antiretroviral. tarile dezvoltate se confrunta in prezent cu decizii dificile legate de o#iectivele ingrijirii. I!=SIDA raman in continuare cauze importante de deces si in viitor. inregistrarea victimelor si notificarea contactilor lor. implicand a#ordarea pro#lemelor psi"osociale si de ingrijire terminala care nu sunt familiare noii generatii de furnizori de ingrijire a #olnavilor I!. /+ista de asemenea evidente ca ingrijirile la domiciliu si cele comunitare aduc #eneficii in calitatea vietii pacientilor cu #oli cronice avansate si conduc la o #una aderenta la regimurile de terapie antiretrovirala in timp. si nevoia integrarii a#ordarilor paliative si curative este c"iar mai importanta decat in era dinaintea terapiei antiretrovirale. In ciuda costului ridicat al acestor tratamente. Impactul SIDA asupra eticii medicale in era terapiei antiretrovirale (AA%&) -resterea incidentei I!=SIDA in anii 1980 a provocat multiple reflectii etice si a generat dezvoltarea politicilor de sanatate. intreru'perea terapiei antiretrovirale.na dintre ingrijorari este cum sa protejam societatea de #olnavii SIDA ( izolarea sau carantinarea pacientilor SIDA. -linicienii pot #eneficia de asemenea de interventii paliative #azate pe evidente care sunt eficiente ca adjuvante la terapia primara. astfel incat pro#lemele legate de ingrijirea in faze avansate si terminale ale #olii nu vor putea fi evitate curand. SIDA este o #oala cronica. &otusi marea majoritate a populatiei infectate I!. -onsecinta interesului crescand legat de aceste aspecte este faptul ca populatia este mai #ine informata si intelege mai #ine comple+itatea acestei #oli. traiesc in tari sarace. pro#le'me care implica educatia si cercetarea. paliativ in ingrijirea SIDA este una falsa. 1 alta ingrijorare este cum sa protejam pacientii SIDA de societate. interventiile legale.

2anagementul corect. -onsideratiile etice ale prevenirii infectiei I! si a cercetarii acestui vaccin sunt0 design'ul trialurilor clinice. revizuirea etica a trialurilor propuse. ceea ce impiedica producerea si distri#utia genericelor cu pret mult mai accesi#il. supraveg"erea continua a participantilor la trial si includerea femeilor si a copiilor. Alte pro#leme etice sunt ridicate de cercetarile privind un vaccin eficient anti I!. evaluarea si planificarea etapelor ingrijirii pacientilor suferinzi de #oli cronice in evolutie spre deces si este nevoie de educatie care sa mentina treaza umanitatea si sensul vocatiei de medic. . selectia populatiei participante. Sunt necesare cercetari privind identificarea. consimtamintul informat. 6 .inca multe eforturi. protectia populatiei vulnera#ile. adecvat al situatiilor dificile din stadiul terminal.n o#stacol major este protectia patent'ului oferit produselor farmaceutice. amenintatoare de viata. integreaza e+pertiza te"nica cu orientarea umana si etica. utilizarea adecvata a place#o'ului. Aceasta este o provocare enorma a pietei de oferte de modele de ingrijiri de sanatate si care va conduce la selectia celui favora#il pacientilor cu #oli cronice. Pro#lemele etice legate de sfarsitul vietii #olnavilor SIDA sunt de asemenea su#iect de dez#atere.