You are on page 1of 9

STUDENTS‟ INTERNATIONAL CONFERENCE AFASTUD 2014

Communicating Across Cultures
Brasov, 3th-5th April 2014
“HENRI COANDA” AIR FORCE ACADEMY FACULTY OF AERONAUTICAL MANAGEMENT ROMANIA MILITARY TECHNICAL ACADEMY FACULTY OF MECHATRONICS AND INTEGRATED ARMAMENT SYSTEMS ROMANIA

STUDIUL UZURII ÎN TIMPUL PRELUCRĂRII MATERIALELOR COMPOZITE DIN CARBON\EPOXY

Tănase Raluca
Facultatea de Mecatronică și Sisteme Integrate de Armament, Academia Tehnică Militară, București Abstract: Plasticul ranforsat cu fibră de carbon (CFRP) este un material compozit care are cel mai ridicat raport putere\greutate printre materialele de construcție. A devenit un compozit valoros având în vedere faptul că cererea pentru acest tip de material a crescut considerabil, în special în industria automobilelor și în cea aeronautică. Această lucrare are ca obiectiv să stabilească dacă există o legătură între mecanismul uzurii pe perioada prelucrării și comportamentul mecanic al structurilor compozite. Materialele țesute din fibră de carbon sunt extrem de folosite în industria aeronautică. Uzura instrumentelor și calitatea materialului prelucrat sunt esențiale pentru definirea obiectivului lucrării. Lucrarea analizează interdependența procesului de uzură și calitatea suprafeței prelucrate. Rezultatele privind durata de viață a instrumentelor a dezvăluit creșterea rugozității suprafețelor prelucrate odată cu uzura sculelor. Cuvinte cheie: Plasticul ranforsat cu fibră de carbon; mecanismul uzurii; uzura instrumentelor; suprafața prelucrată; rugozitate;

1.INTRODUCERE Întotdeauna s-a manifestat un interes semnificativ, în diferite domenii de aplicabilitate în ceea ce privește căutarea și dezvoltarea de noi materiale, cu proprietăți superioare celor deja existente. Prin combinarea diferitelor elemente din tabelul periodic al elementelor, omul a descoperit materiale noi, care au proprietăți mecanice și termice superioare. Aceste așa-numitele "materiale compozite", devin din ce în ce mai populare, în special în industria aeronautică și aerospațială. Chiar dacă inițial avioanele au fost realizate din metale și aliaje metalice,

datorită rezistenței lor îmbunătățite, precum și greutății lor relative scăzută, materialele compozite au devenit o alternativă adecvată. Utilizarea acestui tip de materiale ridică unele probleme specifice în ceea ce privește operațiunile de prelucrare necesare pentru asamblare. Pentru a reduce operațiunile de prelucrare, piesele sunt produse cît mai aproape de forma lor finită. Cele mai frecvente operațiuni sunt de foraj pentru nituri și șuruburi, precum și de decupare a muchiilor, în funcție de diferite constrângeri geometrice [1]. Problemele care pot apărea în timpul prelucrării materialelor compozite sunt cauzate, în principal, de rezistența lor

tipul primar de uzură îl constituie rotunjirea marginilor. Acest fenomen se datorează lipsei unei zone stagnante stabile.6]. ceea ce conduce la o rată ridicată de respingere în rândul producătorilor de aeronave. alcătuită din multiple straturi de materiale compozite laminare. cu o viteză de tăiere 6000 RPM și o viteză de avans de 0. 3th-5th April 2014 “HENRI COANDA” AIR FORCE ACADEMY FACULTY OF AERONAUTICAL MANAGEMENT ROMANIA MILITARY TECHNICAL ACADEMY FACULTY OF MECHATRONICS AND INTEGRATED ARMAMENT SYSTEMS ROMANIA ridicată. cu scopul de a găsi condițiile optime de prelucrare. Spre deosebire de prelucrarea metalelor. materialele compozite se regăsesc ca și componentă principală a unei suprapuneri de tip “sandwich”. Scopul acestei lucrări este de a studia și de a înțelege mai bine influența operațiilor de forare și de tăiere asupra materialelor mai-sus menționate. cu înveliș pe bază de AlTiN și cu înveliș de diamant. Amestecul de răcire are un debit constant la 16mL/min.[2]. defecte precum exfolierea. în timpul prelucrării materialelor compozite. avantajele sale raportate la materialele tradiționale constau într-o rezistență îmbunătățită și superioară la temperaturi ridicate[7].STUDENTS‟ INTERNATIONAL CONFERENCE AFASTUD 2014 Communicating Across Cultures Brasov. Cunoscute sub numele de “ materiale compozite hibride”. . materialul de lucru se împrăștie fără întrerupere în jurul muchiilor de tăiere. În acest caz. Informațiile obținute au permis analiza modului în care progresează rotunjirea muchiilor burghiului.0762 mm/rev. În ceea ce privește forarea CFRPului. Straturile acestor “multimateriale” sunt legate împreună folosind diferiți adezivi sau utilizând metoda inducției cu ajutorul unei prese termice. fisurile sau degradarea termică pot fi adesea observate pe suprafața matriței. Deși aceste defecte par a fi relativ nesemnificative. materialele realizate din două sau mai multe armături de înaltă performanță oferă numeroase avantaje.1 Influența învelișului asupra uzurii.[3.4]. favorizând astfel fenomenul de rotunjire a muchiilor de tăiere. Condițiile experimentului de foraj sunt fixe pentru toate tipurile de burghie: fără înveliș. ele afectează drastic proprietățile mecanice ale componentelor. Experimentele de foraj s-au oprit în momentul în care fiecare burghiu a realizat un număr de 80 de găuri Măsurătorile în ceea ce privește uzura sculelor au fost luate după primele 10 găuri si apoi după fiecare a 20-a gaură. în timpul forării CFRP-ului apare o uzură severă a sculelor. În plus. Numeroase studii cu privire la acest subiect sunt în curs de desfășurare. Din cauza acestui fenomen. Un astfel de exemplu îl constituie TiGr (compozitul hibrid Titaniu\Grafit). În experiment se folosește un agent de răcire de tăiere solubil în apă. obiectivul principal fiind dezvoltarea de aeronave mai ecologice la cel mai mic preț posibil [5. problema principală constă în nivelul calitativ al găurii după efectuarea acesteia. fibrele utilizate pentru armarea acestora conduc la o uzura rapidă a sculelor. 1. În timpul prelucrării CFRP-ului. Din cauza abrazivității sale.

1. Pe măsura creșterii numărului de găuri forate. de găuri and (b) forța maximă de cuplu vs nr. La o inspecție mai amănunțită a figurii 1. cea mai mică forță de tracțiune a fost obținută la gaura nr. Pe măsură ce experimentul avansează și numărul de găuri forate crește. superioară burghielor cu înveliș pe bază de diamant. figura 1b arată că aceasta are un comportament similar forței de tracțiune. Imaginile la microscop au demonstrat că rotunjirea muchiilor de tăiere reprezintă cauza primară a uzurii burghielor fără înveliș. acest lucru se datorează rotunjirii muchiilor de tăiere a burghiului. 3th-5th April 2014 “HENRI COANDA” AIR FORCE ACADEMY FACULTY OF AERONAUTICAL MANAGEMENT ROMANIA MILITARY TECHNICAL ACADEMY FACULTY OF MECHATRONICS AND INTEGRATED ARMAMENT SYSTEMS ROMANIA a. Figura 1 – Schimbări ale forțelor de forare vs nr. forța de tracțiune continuă să crească. Progresul uzurii instrumentelor de foraj poate fi observat și în figura 2. fenomenul de rotunjire a muchiilor devine evident. din cauza uzurii burghiului. fenomen ce se poate observa și în figura 3. care este [8]. când se utilizează în scopul prelucrării un burgiu fără înveliș. Figura 2 – Imaginile la microscop a muchiilor burghielor fără înveliș Figura 3 – Profilul muchiei rotunjite a burghiului fără înveliș . putem observa că forța de tracțiune se mărește cu mai mult de două ori după forarea unui număr de 80 de găuri. de găuri. de găuri: (a) forța maximă de tracțiune vs nr. În ceea ce privește forța de cuplu.STUDENTS‟ INTERNATIONAL CONFERENCE AFASTUD 2014 Communicating Across Cultures Brasov.) Burghie fără înveliș După cum se observă în Figura 1a.

muchia de tăiere a rămas ascuțită chiar și după forarea unui număr de 80 de găuri (după cum se poate observa în figura 4). cea mai mare forță de tracțiune a fost observată la gaura numărul unu. forța de tracțiune a burghielor cu înveliș pe bază de diamant nu prezintă o astfel de creștere semnificativă. diamantul întrunește calitățile necesare unui instrument de tăiere.) Burghie cu înveliș pe bază de diamant [8] . La utilizarea burghiul cu înveliș pe bază de diamant. Așadar. producându-se doar un grad minim de uzură. burghiul cu înveliș pe bază de diamant a prezentat cele mai avantajoase performanțe dintre toate burghiile testate. burghiul cu înveliș pe bază de diamant a prezentat o forță de cuplu caracterizată de o valoare descendentă până la gaura 50. După cum se vede în Figura 1a. Datorită costurilor reduse a echipamentelor de fabricare și a performanțelor ridicate în ceea ce privește prelucrarea cu viteze ridicate a metalelor și aliajelor ne-feroase. rezistenței la uzură. burghiele cu înveliș pe bază de diamant prezintă un potențial ridicat în aplicațiile comerciale. la prelucrarea cu un burghiu cu înveliș pe bază de diamant. a metalelor cu compuși metalici.STUDENTS‟ INTERNATIONAL CONFERENCE AFASTUD 2014 Communicating Across Cultures Brasov. Figura 5 – Profilul marginilor de tăiere a burghiului cu înveliș pe bază de diamant Figura 4 – Imaginile la microscop a muchiilor burghiului cu înveliș pe bază de diamant . 3th-5th April 2014 “HENRI COANDA” AIR FORCE ACADEMY FACULTY OF AERONAUTICAL MANAGEMENT ROMANIA MILITARY TECHNICAL ACADEMY FACULTY OF MECHATRONICS AND INTEGRATED ARMAMENT SYSTEMS ROMANIA b. valorile acesteia crescând ulterior. Spre deosebire de burghiele fără înveliș. În ceea ce privește forța de cuplu. bunei conductivități termice și coeficientului scăzut de dilatare termică. Din cauza durității lui ridicate.

folosind un model factorial complet (3x3). Adâncimea radială de tăiere este fixat la 2 mm. Întărirea a fost ulterior realizată într-o autoclavă. cu 3 viteze de tăiere și două viteze de avans (3x2). scula de bavură cu înveliș pe bază de diamant. Figura 6 – Dispozitivul experimental pentru testele de decupare. Pentru a realiza designul experimental.STUDENTS‟ INTERNATIONAL CONFERENCE AFASTUD 2014 Communicating Across Cultures Brasov. fiecare condiție experimentală a fost efectuată cu un instrument nou. aerul fiind evacuat la 0. (I). Secvența stivelor acestui laminat multidirecțional este [90/90/-45/0/45/90/-45 / 90/45/90] S. folosind preimpregnate unidirecționale furnizate de Compania Hexcel Composite. cu o grosime de 5. La viteza standard de tăiere a fost luat în considerare numai materialul compozit T700/M21 GC. Au fost pregătite 2 materiale compozite de tip CFRP. s-au utilizat nouă scule de bavură din wolfram cu diametrul de 6 mm. O matriță a laminatului a fost pregătită și plasată într-un ambalaj vid.freza frontală cu 4 tăișuri . cunoscute sub denumirea de HEXPLY UD T700 268 M21 34 % (T700-M21) și IMS/977-2. s-a utilizat plastic ranforsat cu fibră de carbon (CFRP). Pentru a realiza în întregime designul experimental. 3th-5th April 2014 “HENRI COANDA” AIR FORCE ACADEMY FACULTY OF AERONAUTICAL MANAGEMENT ROMANIA MILITARY TECHNICAL ACADEMY FACULTY OF MECHATRONICS AND INTEGRATED ARMAMENT SYSTEMS ROMANIA 2. fără înveliș. Experimentele de prelucrare cu viteză ridicată au fost efectuate pe ambele materiale composite.7 bari. specimenele au fost preparate în conformitate cu standardul AFNOR NF T 51-120-3 [9]. scula de bavură din wolfram. s-au utilizat șase scule cu diametrul de 6 mm din fiecare geometrie. Experimentele de prelucrare au fost efectuate folosind un design factorial complet. Pentru a obține valori coerente și pentru a îndepărta influența uzurii sculei. PROCEDURA EXPERIMENTALĂ Pentru studiile de decupare. la o temperatură de 180 ° C pentru 120 de minute. Geometriile folosite în acest studiu sunt: freza frontală cu 4 tăișuri. Laminatele au fost compactate cu ajutorul pompei de vid într-o atmosferă controlată.2 mm (20 de straturi).scula de bavură cu înveliș pe bază de diamant (c). Temperatura de tranziție vitroasă a acestor compozite este de 187 ° C. (II)-geometria uneltei (a). timp în care presiunea s-a menținut la valoarea de 7 bari (presiune recomandată de Compania Hexcel Composite). Pentru acest design experimental.scula de bavură din wolfram (b).dispozitivul experimental.

5 mm / min. cu o deplasare impusă. O problemă majoră în prelucrarea CFRP-ului o constutuie uzura severă a sculelor. Două niveluri de degradare au fost generate de AWJM pentru a investiga relația dintre mărimea defectelor și proprietățile mecanice a materialului. Unele probe generate de către ADS și prelucrate de instrumente de tăiere a muchiilor au fost rectificate în scopul studierii influenței acestei rectificări asupra comportamentului mecanic. După cum se poate vedea în figurile 8-15. anumite tehnici utile de predicție a rugozității înainte de frezare sunt necesare. Lungimea de eșantionare a fost setată la 5 mm (2 x 2.. Pentru a cuantifica starea suprafeței prelucrate. au fost preluate imagini cu ajutorul microscopului electronic de baleiaj (SEM) și realizate măsuratori de rugozitate a acesteia. . de 1. Testele mecanice monotone de compresie au fost efectuate folosind o mașină de încercare cu comandă servo-hidraulică 'INSTRON "(Figura 7). Sarcina de compresie este aplicată pe lungimea epruvetei. S-a observat o legătură între gradul de uzura al sculei și nivelul rugozității suprafeței prelucrate. Uzura uneltelor este unul dintre cei mai importanți factori în evaluarea precizia de întreținere în prelucrare. în conformitate cu standardul AFNOR NF T 51-120-3. Pentru a evalua calificarea parametrilor de prelucrare în scopul menținerii unei rugozități dorite a suprafeței și creșterii calității produselor. 3th-5th April 2014 “HENRI COANDA” AIR FORCE ACADEMY FACULTY OF AERONAUTICAL MANAGEMENT ROMANIA MILITARY TECHNICAL ACADEMY FACULTY OF MECHATRONICS AND INTEGRATED ARMAMENT SYSTEMS ROMANIA Unele exemplare au fost pregătite prin prelucrare cu jet de apă abraziv și tăiere ADS. în conformitate cu standarsul AFNOR NF T 51-120-3 [28]. Efectul parametrilor de tăiere asupra rugozității finale a suprafeței prelucrate a constituit o mare provocare pentru ingineri și cercetători. creșterea nivelului de uzură al sculelor conduce la o creștere a rugozității medie a suprafeței prelucrate. (a) Privire de ansamblu. până la distrugerea eșantionului. Figura 7 – Dispozitivul experimental pentru testele de compresie. Rugozitatea suprafeței (Ra) a fost măsurată folosind un tester de măsurare a rugozității unei suprafețe (Mitutoyo SJ 500).5 mm) perpendicular pe direcția vitezei de avans.STUDENTS‟ INTERNATIONAL CONFERENCE AFASTUD 2014 Communicating Across Cultures Brasov. (b) Zoom pe porțiunea de interes 2.1 Rezultate și discuții.

IMS/977-2 Ra versus Vc la prelucrarea cu o unealtă uzată Ra (µm) 35 Vc = 350 m/min 30 Vc = 1400 m/min 30 Vc = 700 m/min Vc = 1400 m/min 25 25 20 20 15 15 10 10 5 5 0 0 100 200 300 400 500 600 0 0 100 200 300 400 500 600 Vf (mm/min) Vf (m/min) Figura 12 .T700-M21 Ra versus Vf la prelucrarea cu o unealtă uzată .STUDENTS‟ INTERNATIONAL CONFERENCE AFASTUD 2014 Communicating Across Cultures Brasov.IMS/977-2 Ra versus Vf la prelucrarea cu o unealtă uzată Ra (µm) 35 Vf = 125 mm/min Vf = 250 mm/min Vf = 500 mm/min 30 Vf = 125 mm/min Vf = 250 mm/min Vf = 500 mm/min 25 20 8 6 4 2 15 10 5 0 0 200 400 600 800 1000 1200 1400 1600 Vc (m/min) 0 0 200 400 600 800 1000 1200 1400 1600 Figura 10 .T700-M21 Ra versus Vf la prelucrarea cu o unealtă nouă Figura 13 .IMS/977-2 Ra versus Vf la prelucrarea cu o unealtă nouă Ra (µm) 18 16 14 12 10 Vf (m/min) Figura 9 . 3th-5th April 2014 “HENRI COANDA” AIR FORCE ACADEMY FACULTY OF AERONAUTICAL MANAGEMENT ROMANIA MILITARY TECHNICAL ACADEMY FACULTY OF MECHATRONICS AND INTEGRATED ARMAMENT SYSTEMS ROMANIA Ra (µm) 20 18 16 14 12 Vc = 350 m/min Vc = 700 m/min Vc = 1400 m/min Ra (µm) 35 Vc = 350 m/min 30 Vc = 700 m/min Vc = 1400 m/min 25 20 10 8 6 15 10 4 2 0 0 100 200 300 400 500 600 5 0 0 100 200 300 400 500 600 Vf (mm/min) Figura 8 .IMS/977-2 Ra versus Vc la prelucrarea cu o unealtă nouă Ra (µm) 35 Vc = 350 m/min Vc = 700 m/min Vc (m/min) Figura 11 .

Ferreira. 92–93 (1999).L. 3th-5th April 2014 “HENRI COANDA” AIR FORCE ACADEMY FACULTY OF AERONAUTICAL MANAGEMENT ROMANIA MILITARY TECHNICAL ACADEMY FACULTY OF MECHATRONICS AND INTEGRATED ARMAMENT SYSTEMS ROMANIA Ra (µm) Vf = 125 mm/min 16 14 Vf = 250 mm/min Vf = 500 mm/min Ra (µm) 18 35 30 Vf = 125 mm/min Vf = 250 mm/min Vf = 500 mm/min 25 12 10 8 6 20 15 10 4 2 0 0 200 400 600 800 1000 1200 1400 1600 5 0 0 200 400 600 800 1000 1200 1400 1600 Vc (m/min) Vc (m/min) Figura 14 . 4.W. Rogalla Bohren und Zirkularfräsen von CFK. 135–140 [3] M. S. D. 54 (2001). pp.A. Kim „A Study on the Drilling of Composite and Titanium Stacks‟ Composite Structures.R. Branson. Ramulu. März 2008 [2] J. T. MULȚUMIRI Aș dori să mulțumesc Laboratorului Inginerie Mecanică din cadrul Universității Paul Sabatier. G.T700-M21 Ra versus Vc la prelucrarea cu o unealtă uzată 3. creșterea nivelului de uzură al sculelor duce la o creștere a rugozității medie a suprafeței prelucrate. REFERINȚE [1] J. Miranda „Machining Optimisation in Carbon Fibre Reinforced Composite Materials‟ Journal of Materials Processing Technology. VDI-Z Special Werkzeuge. N. S-a observat o legătură între gradul de uzura al sculei și nivelul rugozității suprafeței prelucrate. studiul experimental a arătat că nu există nici o corelație între calitatea suprafeței prelucrate și proprietățile mecanice ale acesteia. pp. Coppini. Toulouse pentru sprijinul lor tehnic și material.T700-M21 Ra versus Vc la prelucrarea cu o unealtă nouă Figura 15 . Așa cum am observat. 67–77 de . Kiel.STUDENTS‟ INTERNATIONAL CONFERENCE AFASTUD 2014 Communicating Across Cultures Brasov. Heise. CONCLUZII În contextul prelucrării materialelor compozite.

pp. Reis „Damage and Dimensional Precision on Milling Carbon Fiber-Reinforced Plastics using Design Experiments‟ Journal of Materials Processing Technology. Parick Y.STUDENTS‟ INTERNATIONAL CONFERENCE AFASTUD 2014 Communicating Across Cultures Brasov. Volume 15. Fangmann „Burr and Cap Formation by Orbital Drilling of Aluminum‟ Proceedings of the CIRP. Dege Helical ‟Milling of CFRP-Titanium Layer Compounds‟ CIRP Journal of Manufacturing Science and Technology. Springer Verlag Berlin Heidelberg (2009). „Fiberreinforced plastic composites – Determination of compressive properties in the in-plane direction‟ French association for normalizing . pp. Germany. 127–135 [9] NF EN ISO 14123 (2000). Brinksmeier. C. 1 (2008). 160–167 [5] E.Kim. International Conference on Burrs. 3th-5th April 2014 “HENRI COANDA” AIR FORCE ACADEMY FACULTY OF AERONAUTICAL MANAGEMENT ROMANIA MILITARY TECHNICAL ACADEMY FACULTY OF MECHATRONICS AND INTEGRATED ARMAMENT SYSTEMS ROMANIA [4] J. 160 (2005). Sturtvant. Jeff Lantrip „Tool wear of coated drills in drilling CFRP‟ Journal of Manufacturing Processes. pp. 64–67 [7] D. Kwon. K. pp. Ramulu „Forces and Hole Quality of Titanium/Graphite Hybrid Composite Laminates in Drilling using PCD tool‟ [8] Xin Wang. 31–45 [6] B. Caleb Sturtevant. January 2013. D. Kaiserslautern. Denkena. Davim. J. Boehnke.P. Issue 1. Dave (Dae-Wook) Kimb. P. S.